4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/1

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32014M7111. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/1

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32014M7112. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/2

1.

Șomajul în rândul tinerilor continuă să reprezinte o provocare majoră pentru UE și statele sale membre. În august 2013, rata șomajului în rândul tinerilor din EU-28 reprezenta 23,3 % (1), cu decalaje pronunțate între state membre și între regiuni din interiorul statelor membre (2).

2.

Tinerii au fost loviți disproporționat de puternic de criza economică. În toate statele membre ale UE, ratele șomajului în rândul tinerilor sunt, în general, mult mai mari decât ratele șomajului pentru alte categorii de vârstă. La sfârșitul anului 2012, rata șomajului în rândul tinerilor era de 2,6 ori mai mare decât rata totală a șomajului (3).

3.

Aceste evoluții au consecințe grave, nu numai pentru persoanele vizate, ci și pentru societate și pentru economie în ansamblu. Șomajul pe termen lung poate intensifica marginalizarea, ducând la sărăcie și sporind riscul de excluziune socială. Comunitățile sunt expuse, de asemenea, unor riscuri considerabile, întrucât neimplicarea pe piața forței de muncă îi poate determina pe unii tineri să se sustragă participării la societatea civilă, ceea ce poate duce la accentuarea fragmentării sociale.

4.

Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă tinerii din Europa ca urmare a crizei economice este provocarea reprezentată de lipsa locurilor de muncă și a experienței profesionale. De asemenea, există un decalaj crescând între abilitățile solicitate de anumiți angajatori și cele deținute de numeroși potențiali angajați.

5.

A recunoscut faptul că „combaterea șomajului în rândul tinerilor constituie un obiectiv special și imediat” și a subliniat că este important să se acorde „atenția cuvenită participării pe piața forței de muncă a grupurilor de tineri vulnerabili care se confruntă cu provocări specifice” (4).

6.

Prin implicarea în activități sportive, tinerii dobândesc abilități și competențe personale și profesionale specifice care le îmbunătățesc capacitatea de inserție profesională. Printre acestea se numără competența de a învăța să înveți, competențe sociale și civice, dezvoltarea calităților de lider, comunicarea, munca în echipă, disciplina, creativitatea, spiritul întreprinzător. De asemenea, sportul oferă cunoștințe și abilități profesionale în domenii precum marketingul, managementul, siguranța și securitatea publică. Toate aceste abilități și competențe sprijină activ participarea, dezvoltarea și avansarea tinerilor în procesul de educație, formare și ocupare a unui loc de muncă, prin modalități relevante și aplicabile pieței forței de muncă, prețuite și căutate de angajatori.

7.

Organizarea, administrarea și implementarea activităților sportive în Europa se bazează în mod tradițional pe implicarea voluntară. Potrivit unui sondaj Eurobarometru (5), aproape un sfert dintre persoanele implicate în activități de voluntariat (24 %) sunt active în domeniul sportului. Munca voluntară în domeniul sportului, desfășurată în special la nivel de masă și prin intermediul cluburilor, este deosebit de valoroasă din punct de vedere social, economic și democratic.

8.

Atractivitatea sportului este universală și nu cunoaște bariere culturale sau socioeconomice. Sportul are un caracter internațional și atrage o gamă largă și diversă de persoane. În consecință, activitățile sportive sunt o modalitate excelentă de a integra grupurile minoritare și marginalizate. Sportul produce o stare accentuată de bine la nivel emoțional și poate contribui semnificativ la spiritul de solidaritate, fiind unul dintre factorii care aduc stabilitate, coeziune și pace în cadrul comunităților.

9.

Sectorul sportului, inclusiv activitățile voluntare din sport, constituie o valoare socială și economică cuantificabilă și semnificativă la nivelul economiilor naționale. Există tot mai multe dovezi că sportul are o contribuție semnificativă la economia Europei și reprezintă un important factor de creștere economică și de ocupare a forței de muncă, asigurând, în același timp, coeziune socială și bunăstare, aducând astfel o contribuție deosebită la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (6).

10.

Conform unui studiu recent desfășurat la nivelul Uniunii Europene cu privire la creșterea economică și ocuparea forței de muncă în UE (7), ponderea activităților legate de sport la valoarea adăugată în UE se ridică la 1,76 % (8). În UE, ponderea ocupării forței de muncă în domenii legate de sport este de 2,12 %. Atunci când se iau în considerare efectele multiplicatoare, ponderea sportului atinge chiar cifra de 2,98 % din totalul valorii adăugate brute în UE. Conform studiului respectiv, ponderea sportului la valoarea adăugată europeană este, prin urmare, comparabilă cu ponderea agriculturii, silviculturii și sectorului piscicol la un loc, fiecare al șaizecilea euro generat și câștigat în UE fiind legat de sport.

11.

Sportul este un sector rezistent al economiei. Nivelurile de participare rămân relativ stabile în cursul diferitelor faze ale ciclului economic. Sportul este structurat într-un sistem de evenimente și activități sportive, organizate de organizații sportive, de la nivel de masă până la niveluri de vârf. Aceste evenimente își păstrează popularitatea, în special în rândul tinerilor, chiar și atunci când condițiile economice sunt dificile. Deși evenimentele sportive pot fi afectate de condițiile economice fluctuante, cadrul evenimentelor sportive și al activităților sportive rămâne stabil.

12.

Sportul are potențialul de a crea locuri de muncă și de a sprijini dezvoltarea economică locală, prin construirea și întreținerea de facilități sportive, organizarea de evenimente sportive, prin activități desfășurate pe piața industriei articolelor sportive și a serviciilor sportive, precum și prin activități conexe din alte sectoare. Infrastructura legată de evenimente și activități sportive (de la nivel local), atunci când este planificată atent cu un scop multifuncțional și cu o viziune clară asupra viitorului său rol funcțional, poate contribui la stabilizarea și dinamizarea economiei.

13.

Sportul are efecte de propagare în alte sectoare. Evenimentele și campionatele sportive au în general efecte pozitive asupra unor sectoare precum turismul, cultura, transporturile, mass-media, infrastructura publică etc. De asemenea, au capacitatea de a reuni oamenii și de a crea un sentiment de apartenență și de succes împărtășit. Sportul își poate aduce astfel o contribuție substanțială la facilitarea eforturilor UE de redresare în urma dificultăților economice actuale.

14.

Datorită importanței sectorului sportului pentru economie și a posibilităților pe care acest sector le oferă tinerilor, inclusiv celor deosebit de vulnerabili și de dezavantajați, de a dobândi abilități și cunoștințe utile, sportul poate juca un rol important în abordarea problemei stringente a șomajului în rândul tinerilor și poate impulsiona redresarea economică. Este necesară o gamă largă de acțiuni, implicând mobilizarea unor părți interesate diverse, pentru a răspunde provocărilor enunțate anterior.

15.

Deși nu înlocuiește ocuparea unui loc de muncă remunerat, implicarea în activități voluntare poate totuși înzestra cetățenii cu noi abilități, contribuind astfel în mod pozitiv la capacitatea lor de inserție profesională și consolidându-le sentimentul de apartenență la societate. Participarea tinerilor, în special la sportul de masă, în calitate de participanți, facilitatori sau organizatori, dezvoltă abilități și competențe-cheie la nivel personal. Activitățile voluntare din domeniul sportului, ca modalitate de învățare nonformală și informală, îi ajută pe tineri să dobândească abilități și competențe care completează educația formală.

16.

Sportul oferă un mediu în care tinerii își pot perfecționa aceste abilități, îmbunătățindu-și astfel capacitatea de inserție profesională și productivitatea viitoare, într-un moment în care condițiile de pe piața forței de muncă sunt extrem de exigente, oportunitățile de angajare sunt puține, iar cele de dezvoltare a unor abilități la fața locului sunt limitate.

17.

Implicarea în sport, în special în sportul de masă, le permite tinerilor să își canalizeze energia, speranțele și entuziasmul înnăscut într-un mod constructiv și care aduce o contribuție în cadrul comunităților în care ei trăiesc. Implicarea în sport poate contracara problemele sociale cu care se confruntă statele membre, cum ar fi fragmentarea socială și prejudecățile împotriva unor grupuri specifice, oferind tinerilor, în special celor care nu ocupă un loc de muncă remunerat sau nu au oportunități de educație și formare relevante, o preocupare pozitivă, constructivă și bazată pe comunitate.

18.

Investirea la scară redusă a banilor publici în facilități sportive locale și sprijinirea cluburilor sportive susținute de comunitate pot genera beneficii semnificative sub forma unor comunități mai puternice, mai sigure și mai unite.

19.

Participarea la organizarea de evenimente sportive naționale și internaționale și implicarea în dezvoltarea și întreținerea infrastructurii sportive, la nivel local sau național, poate fi unul dintre factorii-cheie pentru crearea de noi locuri de muncă, destinate în special tinerilor.

20.

Să desfășoare un schimb de bune practici și experiențe cu privire la:

21.

Să promoveze acțiuni de politică care urmăresc dezvoltarea abilităților tinerilor prin intermediul sportului. În acest sens, să sprijine organizațiile de voluntari și/sau cluburile sportive, precum și activitățile și/sau evenimentele sportive, la nivel de masă și/sau la nivel profesional.

22.

Să caute modalități de îmbunătățire a parcursurilor educaționale pentru viitorii profesioniști și voluntari din domeniul sportului și să promoveze învățarea la fața locului, pentru a dezvolta abilități care pot fi recunoscute de cadrele naționale ale calificărilor. Acestea ar putea fi corelate cu Cadrul european al calificărilor, pentru a îmbunătăți transparența și mobilitatea internațională a tinerilor vizați. Ar trebui explorat potențialul de recunoaștere a abilităților dobândite prin învățare informală și nonformală în domeniul sportului.

23.

Să încurajeze investițiile strategice în sport, utilizând, după caz, posibilitățile oferite de instrumentele de finanțare ale UE, inclusiv fondurile structurale ale UE (în special Fondul social european și Fondul european de dezvoltare regională), precum și de instrumentele financiare ale UE, cum ar fi finanțarea oferită de Banca Europeană de Investiții.

24.

Să promoveze cooperarea internă eficace în cadrul autorităților publice, între sectoarele responsabile de afaceri sociale, tineret, ocuparea forței de muncă și chestiuni economice, pentru a asigura o sensibilizare sporită cu privire la rolul social și economic al sportului.

25.

Să promoveze colaborarea transsectorială la nivel de experți în domeniul educației, formării, tineretului și ocupării forței de muncă, în vederea examinării dezvoltării abilităților și competențelor.

26.

Să valorifice pe deplin programul Erasmus+ drept oportunitate pentru dezvoltarea de abilități și competențe personale și profesionale.

27.

Să identifice modurile prin care sportul poate fi finanțat pentru a promova incluziunea socială și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, prin fonduri structurale (în special Fondul social european sau Fondul european de dezvoltare regională) sau prin alte mecanisme de finanțare ale UE, cum ar fi finanțarea oferită de Banca Europeană de Investiții, în special dezvoltarea și, după caz, întreținerea infrastructurii sportive de dimensiuni mici din orașe destinată uzului public, acordând o atenție specială zonelor cu probleme sociale. O astfel de infrastructură de mici dimensiuni poate contribui la atingerea unui număr mare de obiective sociale, precum crearea de locuri de muncă, incluziunea socială și ameliorarea sănătății.

28.

Să consolideze dialogul și inițiativele comune cu părțile interesate cheie, în special organizațiile sportive, industriile articolelor sportive și organizațiile de tineret, pentru a dezvolta în continuare un mediu favorabil atragerii tinerilor în sectorul sportului.

29.

Să reflecteze asupra modului în care contribuția sportului la dezvoltarea abilităților tinerilor și la menținerea unor comunități favorabile incluziunii sociale în vremuri de șomaj ridicat în rândul tinerilor poate fi abordată cât mai eficient în contextul viitoarelor activități privind sportul la nivelul UE.

30.

Să organizeze un seminar transsectorial la nivel înalt privind contribuția sportului la crearea de locuri de muncă și la abordarea șomajului în UE, în special a șomajului în rândul tinerilor.

31.

Pe baza cooperării în curs desfășurate de UE la nivel de experți, să pregătească un studiu privind contribuția sportului la capacitatea de inserție profesională a tinerilor în contextul Strategiei Europa 2020.

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/6

1.

libertatea și pluralismul mass-mediei sunt valori fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acestea reprezintă un stâlp de bază al democrației, întrucât mass-media joacă un rol important în asigurarea transparenței și a răspunderii și influențează opinia publică, dar și participarea și contribuția cetățenilor la procesele de luare a deciziilor;

2.

în ultimii ani, în Uniunea Europeană au fost remarcate o serie de provocări la adresa libertății și pluralismului mass-mediei. Acestea includ chestiuni scoase în evidență de procese în justiție, de anchete oficiale, de rapoarte ale Parlamentului European și ale organizațiilor neguvernamentale, precum și de dezbateri parlamentare naționale și europene;

3.

transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și sursele de finanțare sunt esențiale în vederea garantării libertății și pluralismului mass-mediei;

4.

asigurarea protecției jurnaliștilor față de influențe necuvenite este de o importanță crucială pentru garantarea libertății mass-mediei, care devine mai relevantă în vremuri de criză economică și de transformări ale sectorului mass-mediei;

5.

asigurarea unei protecții adecvate a surselor jurnalistice este un element esențial al libertății mass-mediei;

6.

Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, cadrul de reglementare al UE pentru serviciile mass-media audiovizuale, contribuie la promovarea libertății și pluralismului mass-mediei. Un rol fundamental în aplicarea acestui cadru îl au autoritățile de reglementare competente din domeniul audiovizualului din statele membre;

7.

Comisia a finanțat o serie de studii, rapoarte, proiecte și acțiuni coordonate în domeniul libertății și pluralismului mass-mediei;

8.

Consiliul Europei desfășoară o activitate foarte importantă în domeniul libertății și pluralismului mass-mediei. În această privință, Memorandumul de înțelegere din 2007 dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană include libertatea de exprimare și de informare pe lista priorităților și a domeniilor principale de cooperare între aceste organizații;

9.

internetul facilitează accesul la informații și oferă cetățenilor noi oportunități de participare, de discutare și de formare a opiniilor. Deși acest lucru este benefic pentru libertatea de exprimare și sporește pluralismul opiniilor, apar noi provocări legate de modul în care persoanele accesează și evaluează informațiile. Ar trebui acordată o atenție specială posibilelor efecte negative atât ale concentrării excesive din cadrul acestui sector, cât și ale consolidării pozițiilor „controlorilor” (gatekeepers);

10.

dată fiind natura globală a internetului, aceste chestiuni nu pot fi menținute în interiorul unor granițe geografice definite.

11.

un nivel ridicat de independență și de pluralism ale mass-mediei este esențial pentru democrație, contribuind totodată la consolidarea creșterii economice și la durabilitatea acesteia;

12.

Consiliul Europei joacă un rol important în stabilirea standardelor pentru libertatea și pluralismul mass-mediei, iar cooperarea cu acest organism ar trebui continuată și consolidată și mai mult;

13.

informațiile despre proprietatea asupra unui anumit mijloc mass-media și despre entitățile și persoanele care beneficiază de pe urma acestei proprietăți trebuie să fie ușor accesibile cetățenilor, astfel încât aceștia să poată face aprecieri în cunoștință de cauză cu privire la informațiile oferite. În acest context, educația în domeniul mass-mediei joacă un rol important;

14.

cooperarea și schimbul de bune practici între autoritățile de reglementare din domeniul audiovizualului și alte autorități competente relevante contribuie la funcționarea pieței unice a UE și la un peisaj mediatic deschis și pluralist;

15.

asigurarea unor niveluri înalte de libertate și de pluralism ale mass-mediei este esențială pentru ca UE sa fie credibilă în negocierile cu țările în curs de aderare și în cadrul forurilor internaționale.

16.

Cartea verde a Comisiei – Pregătirea pentru convergența deplină a lumii audiovizuale (1).

17.

rapoartele independente ale Grupului la nivel înalt pentru libertatea și pluralismul mass-mediei (2) ale Forumului Media Futures (3).

18.

să asigure independența autorităților lor de reglementare din domeniul audiovizualului;

19.

să ia măsuri adecvate pentru a realiza o transparență reală a proprietății asupra mass-mediei;

20.

să ia măsuri adecvate pentru a garanta dreptul jurnaliștilor de a-și proteja sursele și pentru a apăra jurnaliștii de influențe nejustificate;

21.

să ia măsuri adecvate, în funcție de contextul lor național, pentru a împiedica eventualele efecte negative ale concentrării excesive a mass-mediei din punctul de vedere al proprietății.

22.

să continue să sprijine proiectele care vizează consolidarea protecției jurnaliștilor și a profesioniștilor din mass-media;

23.

să continue să sprijine instrumentul de monitorizare independent pentru evaluarea riscurilor la adresa pluralismului mass-mediei din UE (Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei), care a fost implementat de Institutul Universitar European din Florența, și să încurajeze continuarea utilizării acestuia de către statele membre și de către toate părțile interesate relevante;

24.

să consolideze, prin acțiuni fără caracter legislativ (4), cooperarea dintre autoritățile de reglementare din domeniul audiovizualului ale statelor membre și să promoveze bunele practici cu privire la transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei;

25.

să evalueze eficacitatea acestor acțiuni pentru a avea în vedere eventuale măsuri suplimentare.

26.

să garanteze, să promoveze și să aplice valorile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în acest context, să abordeze provocările la adresa libertății și pluralismului mass-mediei în întreaga UE, cu deplina respectare a principiului subsidiarității.

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/8

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/9

1.

La 5 februarie 2013, Comisia a adoptat două propuneri: o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (1) („propunerea de directivă”) și o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri (2) („propunerea de regulament”), denumite în continuare, în mod colectiv, „propunerile”. Propunerile au fost transmise Autorității Europene pentru Protecția Datelor spre consultare la 12 februarie 2013.

2.

AEPD salută faptul că este consultată de către Comisie și că preambulurile propunerilor conțin o referire la consultare.

3.

Înainte de adoptarea propunerilor, AEPD a avut posibilitatea de a prezenta Comisiei observații informale. Unele dintre aceste observații au fost luate în considerare.

4.

Spălarea banilor înseamnă, în sens larg, conversia profiturilor obținute din activități infracționale în fonduri aparent licite, de regulă prin intermediul sistemului financiar (3). Aceasta se realizează prin ascunderea surselor de proveniență a banilor, schimbarea formei banilor sau transferul fondurilor într-un loc în care este mai puțin probabil ca acestea să atragă atenția. Finanțarea terorismului reprezintă furnizarea sau încasarea de fonduri, prin toate mijloacele, direct sau indirect, cu intenția ca acestea să fie folosite sau cunoscându-se faptul că urmează a fi folosite pentru săvârșirea de infracțiuni de terorism (4).

5.

La nivelul UE, au fost introduse acte legislative în scopul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului începând cu anul 1991. Aceste infracțiuni sunt considerate o amenințare la adresa integrității și stabilității sectorului financiar și, în sens mai general, o amenințare la adresa pieței interne. Temeiul juridic al propunerilor este articolul 144 din TFUE.

6.

Normele UE concepute pentru prevenirea spălării banilor sunt în mare măsură bazate pe standarde adoptate de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) (5). Propunerile vizează punerea în aplicare în UE a unor standarde internaționale revizuite privind combaterea spălării banilor introduse de GAFI în februarie 2012. Directiva actuală, așa-numita A treia directivă privind combaterea spălării banilor (CSB) (6) este în vigoare din 2005. Aceasta oferă un cadru european construit în jurul standardelor internaționale GAFI.

7.

A treia directivă CSB se aplică sectorului financiar (instituții de credit, instituții financiare), precum și profesioniștilor, cum ar fi avocați, notari, contabili, agenți imobiliari, cazinouri și furnizori de servicii pentru întreprinderi. Domeniul de aplicare al acesteia include, de asemenea, toți furnizorii de bunuri, atunci când se efectuează plăți în numerar mai mari de 15 000 EUR. Toți acești destinatari sunt considerați a fi „entități obligate”. Directiva impune acestor entități obligate să identifice și să verifice identitatea clienților (așa-numita măsură de precauție privind clientela, denumită în continuare „MPC”) și a beneficiarilor reali și să monitorizeze tranzacțiile financiare ale clienților. De asemenea, aceasta prevede obligații de raportare a suspiciunilor de spălare de bani sau de finanțare a terorismului către unitățile de informații financiare (FIU) relevante, precum și alte obligații conexe. Directiva introduce, de asemenea, cerințe și garanții suplimentare (cum ar fi cerința de a îndeplini măsuri sporite de precauție privind clientela) pentru situații de risc sporit.

8.

Propunerea de directivă extinde sfera de aplicare a cadrului actual și vizează consolidarea acestor obligații, de exemplu prin includerea furnizorilor de servicii de jocuri de noroc și a comercianților de bunuri în rândul entităților obligate, cu un prag de 7 500 EUR, recomandă colectarea mai multor informații referitoare la beneficiarul real, înăsprește cerințele privind „persoanele expuse politic” și introduce unele cerințe referitoare la cercetarea atentă a familiei și a asociaților apropiați ai tuturor persoanelor expuse politic. Lista infracțiunilor premergătoare (7) spălării banilor a fost extinsă, pentru a include infracțiunile fiscale legate de impozitele directe și impozitele indirecte.

9.

Propunerea de regulament înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri (denumită în continuare și „Regulamentul privind transferurile de fonduri”) care vizează îmbunătățirea trasabilității plăților. Regulamentul privind transferurile de fonduri suplimentează celelalte măsuri CSB asigurând faptul că informațiile de bază despre plătitorul transferurilor de fonduri sunt puse imediat la dispoziția autorităților de aplicare a legii și/sau autorităților de urmărire penală pentru a le sprijini pe acestea din urmă în detectarea, investigarea, urmărirea penală a teroriștilor sau a altor infractori și monitorizarea activelor teroriștilor.

98.

AEPD recunoaște importanța politicilor de combatere a spălării banilor pentru reputația economică și financiară a statelor membre. Cu toate acestea, AEPD subliniază că scopul legitim de a obține transparența surselor de plăți, depunerilor și transferurilor de fonduri în scopul combaterii terorismului și spălării banilor trebuie urmărit concomitent cu asigurarea conformității cu cerințele de protecție a datelor.

99.

Următoarele aspecte ar trebui abordate în ambele propuneri:

100.

În ceea ce privește propunerea de directivă, AEPD recomandă, de asemenea:

101.

În ceea ce privește propunerea de regulament, AEPD recomandă, de asemenea:

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/13

1.

La 21 ianuarie 2013, Comisia a adoptat o propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Federația Rusă privind precursorii de droguri (denumită în continuare „propunerea”) (1). Propunerea a fost trimisă AEPD pentru consultare la aceeași dată.

2.

Propunerea include textul Acordului dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă privind precursorii de droguri (denumit în continuare „acordul”) (2). Anexa II la acord conține o listă de definiții și principii privind protecția datelor (denumite în continuare „principiile privind protecția datelor”) (3).

3.

AEPD a fost consultată anterior de către Comisie. Prezentul aviz se bazează pe recomandarea formulată la acea dată și pe avizul AEPD referitor la modificarea regulamentelor privind comerțul interior și exterior al UE cu precursori de droguri (4).

4.

Acordul are ca scop consolidarea cooperării dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă cu privire la prevenirea deturnării din comerțul legal a substanțelor utilizate pentru fabricarea în mod ilicit a stupefiantelor și substanțelor psihotrope (denumite în continuare „precursori de droguri”).

5.

În temeiul Convenției ONU din 1988 împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope (în continuare „Convenția din 1988”) (5), acordul va permite coordonarea procedurilor de monitorizare a comerțului și de asistență reciprocă între autoritățile competente ale părților (Uniunea Europeană și Federația Rusă), precum și cooperarea tehnică și științifică și instituirea unui grup de experți de monitorizare comună.

35.

AEPD salută includerea, în textul acordului, de dispoziții referitoare la protecția datelor, iar, în anexă, de principii privind protecția datelor, care vor fi respectate de către părți.

36.

AEPD propune includerea unei trimiteri explicite la aplicabilitatea legislației naționale din UE de transpunere a Directivei 95/46/CE privind transferul datelor cu caracter personal din UE către autoritățile ruse și prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile din UE. De asemenea, AEPD propune includerea de trimiteri la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

37.

Totodată, AEPD recomandă specificarea la articolul 3 alineatul (2), articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (3) a tuturor categoriilor de date cu caracter personal care pot face obiectul schimburilor. Mai mult, în acord sau în anexa II trebuie incluse măsuri de protecție suplimentare, precum perioade de păstrare mai scurte și măsuri de securitate mai stricte în privința datelor referitoare la tranzacțiile suspecte. Celelalte scopuri pentru care datele ar putea fi prelucrate conform articolului 5 alineatul (3) trebuie precizate în mod explicit în acord și trebuie să fie compatibile cu scopul inițial pentru care au fost transferate datele.

38.

AEPD salută și interdicția de păstrare a datelor pentru o perioadă mai mare decât este necesar, astfel cum este menționată la articolul 5 alineatul (2) al acordului, dar recomandă specificarea cel puțin a unor perioade maxime de păstrare.

39.

AEPD salută includerea principiilor obligatorii privind protecția datelor. Totuși, autoritatea recomandă completarea acestora, după cum urmează:

41.

De asemenea, trebuie specificat că autoritățile de supraveghere pentru protecția datelor reprezentând părțile trebuie să analizeze împreună punerea în aplicare a acordului fie în contextul grupului comun de experți pentru monitorizare, fie ca proces separat. În plus, dacă independența autorității de supraveghere ruse relevante nu este stabilită suficient de clar, trebuie specificat că autoritățile naționale pentru protecția datelor din UE trebuie implicate în supravegherea punerii în aplicare a acordului de către autoritățile ruse. Rezultatele analizei trebuie raportate Parlamentului European și Consiliului, cu respectarea deplină a confidențialității, după caz.

42.

AEPD recomandă, de asemenea, completarea articolului 12 al acordului cu o clauză care să permită oricăreia dintre părți să suspende sau să rezilieze acordul în cazul unei încălcări a obligațiilor celeilalte părți în temeiul acordului, inclusiv în ceea ce privește conformitatea cu principiile privind protecția datelor.

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/15

1.

La 7 decembrie 2012, Comisia a adoptat o comunicare cu titlul „Consolidarea cooperării în domeniul asigurării respectării legii în UE: modelul european de schimb de informații (EIXM)” (denumită în continuare „comunicarea”) (1). La aceeași dată, Comisia a adoptat un raport privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere („Decizia Prüm”) (2). Acest raport nu va fi discutat separat în prezentul aviz, dar este menționat pentru o mai bună înțelegere a contextului.

2.

Înainte de adoptarea comunicării, Autorității Europene pentru Protecția Datelor i s-a dat posibilitatea de a prezenta observații informale. AEPD salută faptul că unele dintre observațiile sale au fost luate în considerare în cuprinsul comunicării.

3.

Programul de la Stockholm (3) are ca obiectiv întâmpinarea provocărilor viitoare și consolidarea continuă a spațiului de libertate, securitate și justiție cu acțiuni ce se concentrează pe interesele și nevoile cetățenilor. Acesta stabilește prioritățile UE în domeniul justiției și afacerilor interne pentru perioada 2010-2014 și definește orientări strategice pentru planificarea legislativă și operațională în spațiul de libertate, securitate și justiție, în conformitate cu articolul 68 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) (4).

4.

În special, Programul de la Stockholm recunoaște necesitatea coerenței și consolidării în dezvoltarea gestionării și schimbului de informații în domeniul securității interne a UE și invită Consiliul și Comisia să pună în aplicare Strategia de gestionare a informațiilor pentru securitatea internă a UE, care include un sistem solid de protecție a datelor. În acest context, Programul de la Stockholm invită, de asemenea, Comisia să evalueze necesitatea elaborării unui model european de schimb de informații (EIXM) pe baza evaluării instrumentelor existente în domeniul schimbului de informații în UE. Această evaluare trebuie să poată determina dacă aceste instrumente funcționează după cum s-a intenționat inițial și dacă îndeplinesc obiectivele Strategiei de gestionare a informațiilor (5).

5.

Ca o continuare a Programului de la Stockholm, în iulie 2010, Comisia a publicat o comunicare (6) (denumită în continuare „Comunicarea din 2010”) care oferă o prezentare completă a măsurilor puse în aplicare, în curs de punere în aplicare sau avute în vedere la nivel european, care reglementează colectarea, stocarea sau schimbul transfrontalier de informații cu caracter personal în scopul aplicării legii și al gestionării migrației.

6.

Ca răspuns la invitația adresată în Programul de la Stockholm și pe baza Comunicării din 2010, prezenta comunicare are drept obiectiv să elaboreze un inventar al modurilor în care schimbul transfrontalier de informații în UE funcționează în realitate și să recomande posibile îmbunătățiri.

37.

AEPD apreciază atenția generală acordată protecției datelor în cuprinsul comunicării, care subliniază nevoia de a asigura un nivel înalt de calitate, securitate și protecție a datelor și reamintește că, oricare ar fi combinația sau ordinea utilizată pentru schimbul de informații, trebuie respectate atât normele privind protecția datelor, securitatea și calitatea datelor, cât și scopul pentru care ar putea fi utilizate instrumentele.

38.

De asemenea, AEPD:

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/17

1.

La 18 martie 2013, Comisia a adoptat o propunere modificată de directivă privind transparența măsurilor care reglementează prețurile medicamentelor de uz uman și includerea acestora în sfera de cuprindere a sistemelor publice de asigurări de sănătate (propunerea de directivă) (1). Această propunere a fost trimisă AEPD spre consultare la 19 martie 2013.

2.

AEPD salută faptul că este consultată de Comisie, precum și faptul că o trimitere la prezentul aviz a fost inclusă în preambulul instrumentului. AEPD regretă totuși că nu a fost consultată de Comisie în timpul pregătirii sau cel puțin după adoptarea propunerii inițiale la 1 martie 2012 (2).

3.

În expunerea de motive la propunerea de directivă, Comisia precizează că statelor membre le revine sarcina să își organizeze sistemele proprii de sănătate și să presteze servicii de sănătate și de îngrijire medicală, inclusiv să repartizeze resursele alocate acestora. În acest cadru, fiecare stat membru poate să adopte măsuri de gestionare a consumului de medicamente, să reglementeze prețurile acestora sau să stabilească condițiile de finanțare publică a acestora. Un medicament autorizat în conformitate cu legislația UE pe baza profilului calității, siguranței și eficacității sale poate face, așadar, obiectul unor cerințe de reglementare suplimentare la nivel de stat membru, înainte de a fi introdus pe piață sau eliberat pacienților în cadrul sistemului public de asigurări de sănătate.

4.

De asemenea, Comisia explică faptul că Directiva 89/105/CEE (3) a fost adoptată pentru a permite operatorilor de pe piață să verifice dacă măsurile naționale de reglementare a procesului de stabilire a prețurilor și de rambursare a medicamentelor respectă principiul liberei circulații a mărfurilor. În acest sens, Directiva 89/105/CEE stabilește o serie de cerințe procedurale care să asigure transparența măsurilor privind stabilirea prețurilor și rambursarea adoptate de statele membre. De la adoptarea acestei directive, condițiile de piață s-au modificat radical, de exemplu, odată cu apariția medicamentelor generice, care reprezintă variante mai ieftine ale produselor existente, sau cu dezvoltarea unor medicamente bazate pe cercetare, din ce în ce mai inovatoare (însă foarte scumpe, de cele mai multe ori). În paralel, creșterea constantă a cheltuielilor publice pentru produse farmaceutice în ultimul deceniu a încurajat statele membre să elaboreze în timp sisteme de stabilire a prețurilor și de rambursare mai complexe și mai inovatoare.

5.

Propunerea de directivă de abrogare a Directivei 89/105/CEE a fost adoptată de Comisie la 1 martie 2012. Comisia afirmă că negocierile în cadrul Grupului de lucru al Consiliului privind produsele farmaceutice și dispozitivele medicale s-au dovedit a fi dificile, având în vedere natura sensibilă din punct de vedere politic a acestei chestiuni.

6.

Parlamentul European și-a adoptat poziția la prima lectură la 6 februarie 2013. Ca urmare a votului din ședința plenară și luând în considerare poziția statelor membre în Consiliu, Comisia a decis să își modifice propunerea prin adoptarea propunerii de directivă și să consulte AEPD.

7.

Prezentul aviz se va axa pe următoarele aspecte ale propunerii de directivă referitoare la protecția datelor cu caracter personal: aplicabilitatea legislației în materie de protecție a datelor, publicarea datelor cu caracter personal ale experților și membrilor anumitor organisme, potențiala prelucrare a datelor referitoare la sănătate ale pacienților prin accesul la datele privind autorizația de introducere pe piață și propunerea posibilității de creare a unor baze de date la nivelul UE/statelor membre.

—

să se introducă trimiteri la legislația aplicabilă în materie de protecție a datelor într-un articol de fond al propunerii de directivă. O astfel de trimitere ar trebui să prevadă, ca regulă generală, că Directiva 95/46/CE și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 se aplică prelucrării de date cu caracter personal în cadrul propunerii de directivă. În plus, AEPD recomandă ca trimiterea la Directiva 95/46/CE să specifice faptul că dispozițiile se vor aplica în conformitate cu normele naționale care transpun Directiva 95/46/CE;

—

să se evalueze necesitatea sistemului propus la articolul 16 din propunerea de directivă privind publicarea obligatorie a numelor și declarațiilor de interese ale experților, membrilor consiliilor decizionale responsabile pentru procedurile legate de căile de atac și să se verifice ca obligația de publicare să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit și dacă există orice altă măsură mai puțin restrictivă pentru atingerea aceluiași obiectiv. Sub rezerva rezultatului acestui test de proporționalitate, obligația de publicare ar trebui să fie în orice caz susținută de garanții de siguranță adecvate pentru asigurarea respectării drepturilor persoanelor vizate de a prezenta obiecțiuni, a securității/exactității datelor și a ștergerii acestora după o perioadă adecvată de timp;

—

să se introducă o trimitere la articolul 8 din Directiva 95/46/CE în articolul 13 din propunerea de directivă privind accesul la datele referitoare la autorizația de introducere pe piață, dacă se intenționează ca datele cu caracter personal referitoare la sănătate să fie prelucrate, și să se introducă o dispoziție în propunerea de directivă care să definească în mod clar în ce situații și sub rezerva căror garanții vor fi prelucrate informațiile care conțin date referitoare la sănătate ale pacienților;

—

să se includă în articolul 13 din propunerea de directivă o cerință de anonimizare integrală a oricăror date ale pacienților incluse în autorizația de introducere pe piață înainte ca aceste date să fie transferate autorității competente pentru orice prelucrare ulterioară în scopul deciziilor privind prețurile și rambursarea;

—

să se efectueze o evaluare a impactului asupra protecției datelor în prealabil, înainte de luarea oricăror măsuri de lansare a oricărei baze de date noi.

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/19

1.

La 7 februarie 2013, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au adoptat o Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat” (1) (denumită în continuare „comunicarea comună”, „strategia de securitate cibernetică” sau „strategia”).

2.

La aceeași dată, Comisia a adoptat o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsurile de asigurare a unui nivel comun de securitate a rețelelor și informației în întreaga Uniune (2) (denumită în continuare „propunerea de directivă” sau „propunerea”). Această propunere a fost trimisă AEPD spre consultare la 7 februarie 2013.

3.

Înainte de adoptarea comunicării comune și a propunerii, Autorității Europene pentru Protecția Datelor i s-a dat posibilitatea de a prezenta observații informale Comisiei. AEPD salută faptul că o parte dintre observațiile sale au fost luate în considerare în comunicarea comună și în propunere.

74.

AEPD salută faptul că Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat o strategie completă de securitate cibernetică, în completarea căreia vine o propunere de măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune. Strategia completează acțiunile în materie de politici deja dezvoltate de UE în domeniul securității rețelelor și informației.

75.

AEPD salută faptul că strategia depășește abordarea tradițională în cadrul căreia securitatea este contradictorie vieții private, prin prevederea recunoașterii explicite a vieții private și a protecției datelor ca valori de bază care ar trebui să reprezinte principiile directoare ale politicii de securitate cibernetică la nivelul UE și la nivel internațional. AEPD remarcă faptul că strategia de securitate cibernetică și propunerea de directivă privind securitatea rețelelor și informației pot avea un rol fundamental în contribuția la asigurarea protecției riscurilor individuale la adresa vieții private și protecției datelor în mediul online. În același timp, trebuie să se asigure că acestea nu conduc la măsuri care ar constitui interferențe ilegale cu drepturile persoanelor la viața privată și protecția datelor.

76.

AEPD salută, de asemenea, faptul că protecția datelor este menționată în mai multe părți ale strategiei și este luată în considerare în propunerea de directivă privind securitatea rețelelor și a informației. Totuși, AEPD își exprimă regretul că strategia și propunerea de directivă nu subliniază mai bine contribuția legislației existente și viitoare în materie de protecție a datelor la securitate și nu asigură integral ca toate obligațiile care decurg din propunerea de directivă sau alte elemente ale strategiei să fie complementare cu obligațiile de protecție a datelor și să nu se suprapună sau să vină în contradictoriu cu acestea.

77.

În plus, AEPD observă că din cauza faptului că nu se iau în considerare integral alte inițiative paralele și proceduri legislative curente ale Comisiei, precum reforma în domeniul protecției datelor și propunerea de regulament privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii, strategia de securitate cibernetică nu oferă o imagine cuprinzătoare și generală a securității cibernetice în UE și există riscul perpetuării unei abordări fragmentate și compartimentate. AEPD menționează, de asemenea, că nici propunerea de directivă privind securitatea rețelelor și informației nu permite încă o abordare cuprinzătoare a securității în UE și că obligația prevăzută în legislația privind protecția datelor este probabil cea mai cuprinzătoare obligație privind rețelele și securitatea din cadrul legislației UE.

78.

AEPD își exprimă, de asemenea, regretul că rolul important al autorităților de protecție a datelor în punerea în aplicare și executarea obligațiilor de securitate și în sporirea securității cibernetice nu este, la rândul său, avut în vedere în mod corespunzător.

79.

În ceea ce privește strategia de securitate cibernetică, AEPD subliniază că:

80.

În ceea ce privește propunerea de directivă privind securitatea rețelelor și informației, AEPD recomandă legislatorului următoarele:

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/23

1.

La 27 martie 2013, Comisia a adoptat două propuneri legislative în materie de mărci: o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (1) și o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 207/2009 privind marca comunitară (2) (denumite în continuare, în mod colectiv, „propunerile”). Aceste propuneri au fost transmise Autorității Europene pentru Protecția Datelor în aceeași zi.

2.

AEPD ia notă de faptul că obiectivul principal al acestor propuneri este nivelul mai mare de armonizare a tuturor aspectelor dreptului material, precum și ale procedurilor în materie de mărci în UE. Deși, la prima vedere, poate părea că aceste propuneri nu au consecințe considerabile pentru protecția datelor, AEPD observă că ambele instrumente stabilesc câteva operațiuni de prelucrare care pot avea un impact asupra dreptului persoanelor la viață privată și la protecția datelor. Prin urmare, AEPD regretă că nu a fost consultată informal înainte de adoptarea acestor propuneri.

3.

În conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001, AEPD dorește să sublinieze în continuare anumite probleme specifice pe care le-au ridicat propunerile din perspectiva protecției datelor. AEPD recomandă includerea unei trimiteri la consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor în preambulul propunerilor.

4.

Propunerea de directivă vizează un nivel mai mare de armonizare a normelor de drept material ale UE privind mărcile – inclusiv clarificări privind drepturile conferite de o marcă și normele aplicabile privind mărcile colective – precum și a aspectelor procedurale cum ar fi înregistrarea, taxele și procedurile de opoziție, de decădere, sau de declarare a nulității referitoare la mărci. De asemenea, aceasta stabilește dispoziții privind îmbunătățirea cooperării administrative între birourile naționale centrale de proprietate intelectuală și dintre acestea și Agenția Uniunii Europene privind Mărcile, Desenele și Modelele (articolele 52 și 53).

5.

Propunerea de regulament modifică actualul cadru juridic aplicabil mărcii comunitare stabilit în Regulamentul (CE) nr. 207/2009. Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne („OAPI”) este redenumit „Agenția Uniunii Europene privind Mărcile, Desenele și Modelele” („agenția”). Propunerea de regulament clarifică normele materiale și procedurale care se aplică mărcii europene. Acesta prevede instituirea de către agenție a unui registru și a unei baze de date electronice (articolul 87). De asemenea, acesta clarifică rolul și atribuțiile agenției, în special în ceea ce privește cooperarea acesteia cu oficiile naționale centrale de proprietate industrială din UE (articolul 123).

27.

Deși aceste propuneri vizează armonizarea dreptului material, precum și a normelor procedurale în materie de mărci în UE și, la prima vedere, nu par să aibă consecințe considerabile pentru protecția datelor, acestea stabilesc câteva operațiuni de prelucrare care pot avea un impact asupra dreptului persoanelor la viață privată și la protecția datelor.

28.

AEPD subliniază faptul că prelucrarea și culegerea datelor cu caracter personal de către oficiile naționale centrale de proprietate intelectuală ale statelor membre și de către agenție în îndeplinirea atribuțiilor acestora trebuie efectuate în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor, în special actele legislative naționale de transpunere a Directivei 95/46/CE și a Regulamentului (CE) nr. 45/2001.

29.

Cu privire la propunerea de directivă, AEPD recomandă:

30.

Cu privire la propunerea de regulament, AEPD recomandă:

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/25

1.

La 28 februarie 2013, Comisia a adoptat următoarele propuneri (în continuare „propunerile”):

2.

La aceeași dată, propunerile au fost trimise la AEPD spre consultare. AEPD i-a fost oferită posibilitatea de a prezenta observații informale Comisiei înaintea adoptării propunerilor.

3.

AEPD salută trimiterea la consultarea AEPD care a fost inclusă în preambulul ambelor propuneri (EES și RTP).

4.

Comunicarea din 2008 a Comisiei, intitulată „Pregătirea următoarelor etape ale gestionării frontierelor în Uniunea Europeană”, sugera noi instrumente pentru gestionarea pe viitor a frontierelor europene, inclusiv un sistem de intrare/ieșire (în continuare „EES”) pentru înregistrarea electronică a datelor de intrare și ieșire a resortisanților țărilor terțe și un program de înregistrare a călătorilor pentru a facilita trecerea frontierelor de către călătorii de bună credință (în continuare „RTP”). De asemenea, comunicarea lua în considerare introducerea unui sistem electronic de autorizare a călătoriilor (SEAC) pentru resortisanții țărilor terțe scutiți de obligativitatea deținerii vizei.

5.

Aceste propuneri au fost aprobate de Consiliul European din decembrie 2009 în cadrul Programului de la Stockholm (4). Cu toate acestea, în comunicarea sa din 2011 privind frontierele inteligente, Comisia (5) a considerat că ideea instituirii unui sistem electronic de autorizare a călătoriilor ar trebui pentru moment abandonată, deoarece „contribuția potențială la consolidarea securității statelor membre nu ar justifica nici culegerea de date cu caracter personal la o astfel de scară și nici costul financiar și impactul asupra relațiilor internaționale” (6). De asemenea, Comisia și-a anunțat intenția de a prezenta propuneri referitoare la EES și RTP în prima jumătate a anului 2012.

6.

Ulterior, Consiliul European din iunie 2011 a solicitat intensificarea rapidă a eforturilor în ceea ce privește „frontierele inteligente” și introducerea EES și a RTP (7).

7.

Grupul de lucru instituit în temeiul articolului 29 a prezentat observații pe marginea Comunicării Comisiei privind frontierele inteligente, care a precedat propunerile, într-o scrisoare adresată comisarului Malmström la 12 iunie 2012 (8). Mai recent, la 6 iunie 2013, grupul de lucru a adoptat un aviz în care punea sub semnul întrebării necesitatea pachetului privind frontierele inteligente (9).

8.

Prezentul aviz se bazează pe aceste poziții, precum și pe un aviz anterior al AEPD (10) referitor la Comunicarea Comisiei privind migrația din 2011 (11) și pe observațiile preliminare ale AEPD (12) referitoare la trei comunicări privind gestionarea frontierelor (2008) (13). De asemenea, prezentul aviz utilizează contribuțiile oferite de Masa rotundă a AEPD pe tema pachetului privind frontierele inteligente și implicațiile în materie de protecție a datelor (14).

9.

Articolul 4 din propunerea EES precizează obiectivul acesteia. Propunerea urmărește să îmbunătățească gestionarea frontierelor externe ale UE și lupta împotriva migrației ilegale, punerea în aplicare a politicii de gestionare integrată a frontierelor și cooperarea și consultarea între autoritățile de frontieră și de imigrație. Propunerea prevede un sistem care va servi la:

10.

Sistemul ar trebui să ajute la monitorizarea șederilor autorizate prin punerea rapidă a unor informații exacte la dispoziția polițiștilor de frontieră și a călătorilor. Acesta va înlocui sistemul actual de ștampilare manuală a pașapoartelor, care este considerat lent și nefiabil, și va eficientiza gestionarea frontierelor (15).

11.

De asemenea, prin stocarea datelor biometrice, sistemul ar trebui să ajute la identificarea persoanelor care nu îndeplinesc condițiile de intrare sau de ședere pe teritoriul UE, în special în lipsa documentelor de identificare. În plus, EES va oferi o imagine exactă a fluxurilor de călători și a numărului de persoane care depășesc termenul legal de ședere, facilitând elaborarea de politici bazate pe dovezi, de exemplu, în ceea ce privește obligativitatea deținerii vizei. Datele statistice menționate la articolul 4 sunt utilizate în acest ultim scop.

12.

EES va constitui baza pentru RTP, al cărui scop este facilitarea trecerii frontierei pentru persoanele din țări terțe care călătoresc în mod frecvent și care au făcut obiectul unor controale de securitate prealabile. Călătorii înregistrați vor avea un token cu un identificator unic, care va fi trecut la frontieră prin fața unei porți automate, la sosire și la plecare. Datele tokenului, amprentele și, dacă este cazul, numărul autocolantului de viză vor fi comparate cu cele stocate în repertoriul central și în alte baze de date. Dacă rezultatele tuturor controalelor sunt satisfăcătoare, călătorul va putea trece prin poarta automată. Pentru orice problemă, un polițist de frontieră îi va oferi asistență călătorului.

13.

În fine, propunerea de modificare are drept obiectiv adaptarea Regulamentului (CE) nr. 562/2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (în continuare „Codul frontierelor Schengen”) la noile propuneri EES și RTP.

14.

Proiectul de dezvoltare a unui sistem electronic de control al intrărilor și ieșirilor de pe teritoriul UE nu este nou; mai multe comunicări ale Comisiei, menționate mai sus, au pregătit calea pentru propunerile care fac acum obiectul analizei. Prin urmare, pachetul privind frontierele inteligente trebuie evaluat din perspectiva acestor evoluții. În mod special, este necesar să se ia în considerare următoarele elemente.

15.

În Programul de la Stockholm, Comisia a adoptat o abordare strategică de evaluare a necesității dezvoltării unui model european de schimb de informații bazat pe evaluarea instrumentelor actuale. Aceasta se bazează, între altele, pe un regim solid de protecție a datelor, pe un sistem bine orientat de colectare a datelor și pe o raționalizare a diferitelor instrumente, incluzând adoptarea unui plan de acțiune pentru sisteme informatice de mari dimensiuni. Programul de la Stockholm reamintește necesitatea de a asigura coerența punerii în aplicare și gestionării diferitelor instrumente informatice cu strategia de protecție a datelor cu caracter personal și cu planul de acțiune pentru crearea unor sisteme informatice la scară largă (16).

16.

O analiză cuprinzătoare este cu atât mai necesară, având în vedere existența, precum și dezvoltarea și punerea în aplicare în continuare a sistemelor informatice la scară largă, cum ar fi Eurodac (17), VIS (18) și SIS II (19). Un sistem al frontierelor inteligente reprezintă un instrument suplimentar de colectare a unor cantități mari de date cu caracter personal din perspectiva controlului la frontieră. Această abordare globală a fost recent confirmată de Consiliul JAI, care a subliniat necesitatea de a învăța din experiența SIS, făcând trimitere, în special, la escaladarea costurilor (20). De asemenea, AEPD a observat că „un model informațional european nu poate fi interpretat pe baza unor considerații tehnice”, având în vedere posibilitățile aproape nelimitate oferite de noile tehnologii. Informațiile ar trebui prelucrate exclusiv pe baza necesităților concrete în materie de securitate (21).

17.

Analiza EES și RTP din punct de vedere al protecției datelor și a vieții private trebuie să se realizeze din perspectiva Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (22) (în continuare „carta”), în special a articolelor 7 și 8. Articolul 7, care este similar cu articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului (23) (CEDO), prevede dreptul general la respectarea vieții private și de familie și protejează persoanele împotriva imixtiunii autorităților publice, în timp ce articolul 8 din cartă conferă unei persoane dreptul ca datele sale cu caracter personal să poată fi prelucrate numai în anumite condiții specificate. Cele două abordări sunt diferite și complementare. Pachetul privind frontierele inteligente va fi evaluat din aceste două perspective.

18.

Prezentul aviz pune un accent puternic pe propunerea EES, care este foarte relevantă din perspectiva protecției datelor și a vieții private, și este structurat după cum urmează:

102.

Pachetul privind frontierele inteligente are drept scop crearea unui nou sistem informatic la scară largă care să completeze mecanismele existente de control la frontieră. Caracterul legal al acestui sistem trebuie evaluat pe baza principiilor cartei, în special a articolului 7 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie și a articolului 8 privind protecția datelor cu caracter personal, cu obiectivul de a evalua nu doar interferența cu drepturile fundamentale a noului sistem, ci și garanțiile în materie de protecție a datelor prevăzute în propuneri.

103.

Din această perspectivă, AEPD confirmă că sistemul EES propus constituie o interferență cu dreptul la respectarea vieții private și de familie. Deși salută garanțiile prevăzute în propuneri și recunoaște eforturile depuse de Comisie în acest sens, AEPD concluzionează că necesitatea rămâne aspectul esențial: este vorba de costul/eficiența sistemului, nu doar în termeni financiari, ci și din punct de vedere al drepturilor fundamentale, privite în contextul global al sistemelor și politicilor existente în domeniul frontierelor.

104.

AEPD emite următoarele recomandări cu privire la EES:

105.

Deși RTP nu ridică aceleași probleme substanțiale ca EES în privința interferenței cu drepturile fundamentale, AEPD atrage totuși atenția legislatorului asupra următoarelor aspecte:

106.

În ceea ce privește aspectele legate de securitate, AEPD consideră că pentru EES și RTP ar trebui să se elaboreze un plan de continuitate a activității și practici de gestionare a riscurilor pentru securitatea informațiilor, în scopul evaluării și stabilirii priorității riscurilor. În plus, ar trebui să se prevadă o strânsă colaborare între agenție și statele membre.

4.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/30

1.

La data de 24 ianuarie 2014, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile asociate societății Apollo Management L.P. („Apollo”, SUA) și Fondo de Garantía de Depósitos de Entidades de Crédito („FGD”, Spania) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Synergy Industry and Technology, SA („Synergy”, Spania) prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7144 – Apollo/Fondo de Garantía de Depósitos de Entidades de Crédito/Synergy, la următoarea adresă: