26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/1

(1)

Investițiile efectuate în prezent în capitalul uman al tinerilor europeni vor aduce beneficii pe termen lung și vor contribui la o creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii. Uniunea va fi capabilă să culeagă toate beneficiile de pe urma unei forțe de muncă active, inovatoare și competente, evitând în același timp costurile foarte mari determinate de tinerii care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare („NEETs”), estimate în prezent ca fiind de 1,2 % din PIB.

(2)

Tinerii au fost grav afectați de criză. Ei sunt vulnerabili din cauza perioadei tranzitorii din viață pe care o traversează, a lipsei lor de experiență profesională, a educației sau formării profesionale uneori inadecvate, a protecției sociale adesea limitate, a accesului limitat la resursele financiare și a condițiilor de muncă precare. Femeile tinere sunt mai susceptibile să fie afectate de salariile mici și de un loc de muncă precar, în timp ce părinții tineri, în special mamele tinere, nu beneficiază de măsuri adecvate în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea privată. În plus, unii tineri se află într-o poziție deosebit de dezavantajoasă sau sunt expuși riscului de discriminare. Prin urmare, sunt necesare măsuri de sprijin corespunzătoare, recunoscând totodată responsabilitatea individuală a tinerilor în găsirea căii către o activitate economică.

(3)

În Uniune, există 7,5 milioane de NEETs, reprezentând 12,9 % dintre tinerii europeni (cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani). Mulți dintre ei nu au depășit nivelul de învățământ secundar inferior și abandonează timpuriu învățământul și formarea. În plus, mulți sunt migranți sau provin dintr-un mediu defavorizat. Termenul „NEETs” cuprinde diferite subgrupuri de tineri cu nevoi diverse.

(4)

30,1 % din șomerii cu vârsta sub 25 de ani din Uniune au fost șomeri pe o perioadă mai mare de douăsprezece luni. În plus, un număr tot mai mare de tineri nu caută în mod activ un loc de muncă, ceea ce îi poate lăsa fără sprijin structural în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii. Cercetările arată că rata șomajului în rândul tinerilor poate determina sechele permanente, cum ar fi o creștere a riscului de a fi șomer în viitor, niveluri reduse ale veniturilor din viitor, pierdere de capital uman, transmiterea sărăciei de la o generație la alta sau o mai mică motivație de a întemeia o familie, contribuindu-se astfel la tendințe demografice negative.

(5)

Termenul „garanție pentru tineret” se referă la o situație în care tinerii primesc o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la o formă de învățământ formal. O ofertă de educație continuă ar putea, de asemenea, să cuprindă programe de formare care duc la o calificare profesională recunoscută.

(6)

O garanție pentru tineret ar contribui la trei obiective ale strategiei Europa 2020 și anume ca 75 % din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să fie angajate, ca ratele de abandon școlar timpuriu să fie sub 10 % și ca cel puțin 20 de milioane de persoane să fie scoase din sărăcie și excluziune socială.

(7)

Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, adoptate de Consiliu prin Decizia 2010/707/UE din 21 octombrie 2010 (1), în special orientările 7 și 8, fac apel la statele membre să promoveze integrarea tinerilor pe piața muncii și să îi ajute, în special pe NEETs, în cooperare cu partenerii sociali, să găsească un prim loc de muncă, să dobândească experiență profesională, să continue studiile sau să participe la activități de formare, inclusiv ca ucenici, precum și să intervină rapid atunci când tinerii devin șomeri.

(8)

Încă din 2005, când a adoptat orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre prin Decizia 2005/600/CE din 12 iulie 2005 (2), Consiliul a convenit că „tuturor șomerilor li se oferă o nouă șansă înainte de a șasea lună de șomaj pentru tineri”. Prin Decizia 2008/618/CE din 15 iulie 2008 privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3), Consiliul a redus perioada de timp la „cel mult patru luni” pentru tinerii care nu își mai continuă studiile.

(9)

În rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor la piața forței de muncă și consolidarea statutului formării profesionale, stagiilor și uceniciilor (4), Parlamentul European a invitat Comisia și Consiliul să propună o garanție europeană pentru tineret „care să asigure dreptul ca fiecărei persoane tinere din Uniune să îi fie oferit un loc de muncă, o ucenicie, o formare suplimentară sau o combinație între muncă și formare după cel mult patru luni de șomaj”.

(10)

În comunicarea sa din 15 septembrie 2010 intitulată „Tineretul în mișcare”, Comisia a încurajat statele membre să introducă garanții pentru tineret, a căror punere în aplicare a fost, până în prezent, foarte limitată. Prezenta recomandare ar trebui să întărească și să reitereze necesitatea ca statele membre să urmărească obiectivul respectiv și, în același timp, să contribuie la conceperea, punerea în aplicare și evaluarea unor astfel de sisteme de garanții pentru tineret.

(11)

În Concluziile sale din 17 iunie 2011 privind promovarea încadrării în muncă a tinerilor pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, Consiliul a invitat statele membre să intervină rapid, oferind posibilități de educație complementară, de formare/reconversie profesională sau măsuri de activare pentru tinerii care nu sunt nici încadrați în muncă și nici nu urmează un program de învățământ sau formare, inclusiv pentru cei care au abandonat timpuriu studiile, pentru a-i reinsera cât mai repede cu putință într-un sistem de învățământ, de formare sau pe piața forței de muncă și a reduce astfel riscul de sărăcie și de excluziune socială. Consiliul a recunoscut că segmentarea pieței muncii poate avea efecte nefavorabile asupra tinerilor și a invitat statele membre să abordeze această segmentare.

(12)

Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (5) s-a axat pe elaborarea unor politici bazate pe dovezi, cuprinzătoare și transsectoriale care să includă măsuri de reangajare a persoanelor care au renunțat la învățământ și de întărire a legăturii dintre sistemele de învățământ și formare și sectorul ocupării forței de muncă. Pregătind bugetul pentru 2012, Parlamentul European a sprijinit această abordare și a solicitat Comisiei să pună în aplicare o acțiune pregătitoare care să susțină înființarea garanțiilor pentru tineret în statele membre.

(13)

În cadrul pachetului privind ocuparea forței de muncă propus în Comunicarea sa din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”, Comisia a făcut apel la mobilizarea activă a statelor membre, a partenerilor sociali și a altor părți interesate să răspundă la provocările actuale ale în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în Uniune, în special privind șomajul în rândul tinerilor. Comisia a evidențiat potențialul mare de creare de locuri de muncă al economiei ecologice, al asistenței medicale și sociale, precum și al sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), elaborând în acest sens trei planuri de acțiune însoțitoare pentru a-l realiza în practică. Ulterior, în comunicarea sa din 10 octombrie 2012 privind „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei”, Comisia a evidențiat, de asemenea, șase domenii prioritare promițătoare pentru inovarea industrială care contribuie la tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și care utilizează în mod eficient resursele. În cadrul pachetului privind ocuparea forței de muncă, Comisia a subliniat, de asemenea, faptul că promovarea spiritului antreprenorial, facilitarea accesului la servicii de sprijin și la microfinanțare pentru întreprinderile nou-înființate și înființarea de sisteme pentru convertirea prestațiilor de șomaj în granturi pentru întreprinderile nou-înființate ar avea un rol important și pentru tineri. În plus, în cadrul pachetului privind ocuparea forței de muncă s-a propus utilizarea de subvenții salariale pentru a stimula creșterea netă a noilor locuri de muncă și reducerea țintită a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă (în principal contribuția angajatorilor la asigurările sociale) pentru a stimula ocuparea forței de muncă, precum și reforme echilibrate în legislația privind protecția ocupării forței de muncă, care ar putea permite tinerilor să aibă acces la locuri de muncă de calitate.

(14)

În rezoluția sa din 24 mai 2012 privind Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri, Parlamentul European a invitat statele membre să ia măsuri rapide și concrete la nivel național pentru a se asigura că tinerii fie dețin un loc de muncă decent, fie participă la activități de învățământ sau de (re)formare în termen de patru luni de la momentul în care nu mai participă la o formă de învățământ. Parlamentul European a evidențiat faptul că sistemul de garanție pentru tineret trebuie să îmbunătățească efectiv situația NEETs și să rezolve în mod treptat problema șomajului în rândul tinerilor din UE.

(15)

În Concluziile sale din 29 iunie 2012, Consiliul European a solicitat statelor membre să intensifice eforturile pentru a crește nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, cu „obiectivul ca în termen de câteva luni de la momentul în care nu își mai continuă studiile, tinerii să primească o ofertă de bună calitate de obținere a unui loc de muncă, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu”. El a mai concluzionat că aceste măsuri pot fi sprijinite din Fondul social european și că statele membre ar trebui să utilizeze posibilitățile de finanțare a subvențiilor pentru angajări temporare acordate din fondul respectiv.

(16)

Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012 privind „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio economice mai bune” prezintă contribuția Uniunii la activitatea respectivă din perspectiva învățământului. Ea detaliază aspectele esențiale pentru reformarea și eficientizarea sistemelor de educație și formare – alinierea competențelor predate în învățământ la nevoile actuale și viitoare de pe piața forței de muncă, stimularea metodelor de învățare deschise și flexibile și promovarea unui efort de colaborare între toate părțile interesate, inclusiv în ceea ce privește finanțarea.

(17)

În Recomandarea sa din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (6), Consiliul a recomandat ca statele membre să instituie, cel târziu până în 2018, în conformitate cu circumstanțele și specificitățile naționale și în modul pe care îl consideră adecvat, măsuri pentru validarea învățării non-formale și informale.

(18)

În Comunicarea sa din 28 noiembrie 2012 privind Analiza anuală a creșterii pentru 2013, Comisia a accentuat faptul că statele membre ar trebui să asigure tranziția de la învățământ la locul de muncă pentru tineri, precum și să dezvolte și să pună în aplicare sisteme de garanție pentru tineret prin care fiecare tânăr cu vârstă mai mică de 25 de ani să primească o ofertă de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la momentul în care nu mai participă la activități de învățământ formal sau de la momentul în care a devenit șomer.

(19)

În Concluziile sale privind cadrul financiar multianual din 8 februarie 2013, Consiliul European a decis să creeze o inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în cuantum de 6 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020 pentru a sprijini măsurile prevăzute în pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor propus de Comisie la 5 decembrie 2012 și, în special, pentru a sprijini garanția pentru tineret.

(20)

Garanția pentru tineret ar trebui să fie pusă în aplicare printr-un sistem format din măsuri de sprijin și ar trebui să fie adaptată la circumstanțele naționale, regionale și locale. Măsurile respective ar trebui să fie bazate pe șase axe: crearea de abordări bazate pe parteneriate, intervenție și activare timpurie, măsuri de sprijin care să permită integrarea pe piața muncii, utilizarea fondurilor Uniunii, evaluarea și îmbunătățirea continuă a sistemului și punerea lui rapidă în aplicare. Ca atare, ele vizează prevenirea abandonării timpurii a școlii, creșterea șanselor de obținere a unui loc de muncă și eliminarea barierelor practice din calea obținerii unui loc de muncă. Ele pot fi sprijinite din fondurile Uniunii și ar trebui monitorizate și îmbunătățite continuu.

(21)

Coordonarea eficientă și stabilirea de parteneriate între domenii de politică (ocuparea forței de muncă, educație, tineret, afaceri sociale etc.) este esențială în sensul creșterii calității oportunităților de angajare, de intrarea în ucenicie și de efectuare a unui stagiu.

(22)

Sistemele de garanție pentru tineret ar trebui să ia în considerare diversitatea statelor membre și punctele lor de plecare diferite în ceea ce privește nivelul șomajului în rândul tinerilor, cadrul instituțional și capacitatea diferitor actori de pe piața forței de muncă. De asemenea, ele ar trebui să țină seama de diferitele situații în care se află bugetele publice și de constrângerile financiare în ceea ce privește alocarea resurselor. În Analiza anuală a creșterii pentru 2013, Comisia consideră că investițiile în învățământ ar trebui să fie prioritare, iar acolo unde este posibil, ar trebui mărite, asigurând în același timp eficiența unor astfel de cheltuieli. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită menținerii sau consolidării sferei de cuprindere și eficacității serviciilor de ocupare a forței de muncă și a politicilor active privind piața forței de muncă, cum ar fi formarea șomerilor și sistemele de garanție pentru tineret. Înființarea unor astfel de sisteme are importanță pe termen lung, dar există și nevoia unui răspuns pe termen scurt pentru a contracara efectele dramatice ale crizei economice asupra pieței forței de muncă,

1.

Să asigure ca toți tinerii sub vârsta de 25 de ani să primească o ofertă de bună calitate de obținere a unui loc de muncă, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, într-un interval de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai urmează o formă de învățământ formal.

Atunci când concep un astfel de sistem de garanție pentru tineret, statele membre ar trebui să ia în considerare aspecte generale, cum ar fi faptul că tinerii nu sunt un grup omogen care se confruntă cu medii sociale similare, precum și principiile obligației reciproce și necesitatea de a aborda riscul existenței de cicluri de inactivitate.

Punctul de plecare pentru furnizarea garanției pentru tineret unui tânăr ar trebui să fie înregistrarea în cadrul unui serviciu de ocupare a forței de muncă, iar pentru NEETs care nu sunt înregistrați în cadrul unui serviciu de ocupare a forței de muncă statele membre ar trebui să definească un punct de plecare corespondent pentru a furniza garanția pentru tineret în același interval de patru luni.

Sistemele de garanție pentru tineret ar trebui să se bazeze pe următoarele orientări, în conformitate cu circumstanțele naționale, regionale și locale, acordând atenție la apartenența de sex și la diversitatea tinerilor vizați:

2.

Să identifice autoritatea publică relevantă responsabilă de înființarea și administrarea sistemului de garanție pentru tineret și de coordonarea parteneriatelor la toate nivelurile și în toate sectoarele. Atunci când nu este posibil din punct de vedere constituțional ca un statul membru să identifice doar o autoritate publică, se identifică autoritățile publice relevante, păstrând numărul acestora la minimum și identificând un punct de contact unic pentru a comunica cu Comisia cu privire la punerea în aplicare a garanției pentru tineret.

3.

Să asigure ca tinerii să dispună de acces deplin la informații despre servicii și mijloace de sprijin disponibile prin consolidarea cooperării între furnizorii de servicii de ocupare a forței de muncă, furnizorii de servicii de orientare profesională, instituțiile de învățământ și de formare și serviciile de sprijinire a tineretului, precum și prin utilizarea deplină a tuturor canalelor de informații relevante.

4.

Să consolideze parteneriatele între angajatori și actorii relevanți de pe piața muncii (serviciile de ocupare a forței de muncă, diversele niveluri de administrație publică, sindicatele și serviciile care vizează tineretul) pentru a crește oportunitățile tinerilor de a obține un loc de muncă, de a intra în ucenicie sau de a efectua un stagiu.

5.

Să dezvolte parteneriate între serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, instituțiile de învățământ și de formare, serviciile de orientare profesională și cu alte servicii care vizează tineretul (organizații neguvernamentale, centre și asociații pentru tineret) care să faciliteze tranziția ușoară de la șomaj, inactivitate sau învățământ la activitatea profesională.

6.

Să asigure implicarea activă a partenerilor sociali la toate nivelurile în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a politicilor care vizează tinerii și să promoveze sinergii între inițiativelor lor pentru a dezvolta sisteme de ucenicie și de stagiatură.

7.

Să asigure consultarea sau implicarea tinerilor și/sau a organizațiilor de tineret în conceperea și dezvoltarea ulterioară a sistemului de garanție pentru tineret pentru a adapta serviciile la nevoile beneficiarilor și pentru a le imprima un efect multiplicator în cadrul activităților de popularizare.

8.

Să dezvolte strategii de comunicare eficace destinate tinerilor, inclusiv campanii de informare și de sensibilizare, în vederea înregistrării la serviciile de ocupare a forței de muncă, concentrându-se asupra tinerilor vulnerabili care se confruntă cu multiple obstacole (cum ar fi excluziunea socială, sărăcia sau discriminarea) și asupra NEETs, precum și ținând seama de situația lor diferită (în special în caz de sărăcie, handicap, nivel scăzut de educație sau apartenență la o minoritate etnică sau la un grup de migranți).

9.

Pentru a sprijini mai bine tinerii și a aborda potențiala lipsă de cunoaștere a ofertelor existente, să ia în considerare stabilirea de „puncte focale” comune, adică o organizație care asigură coordonarea tuturor instituțiilor și organizațiilor implicate, în special cu autoritatea publică responsabilă de administrarea sistemului de garanție pentru tineret, astfel încât să se poată face schimb de informații cu privire la tinerii care nu își mai continuă studiile, în special cu privire la cei expuși riscului de a nu obține un loc de muncă sau de a nu intra într-o formă de educație ori formare continuă.

10.

Să permită serviciilor de ocupare a forței de muncă, împreună cu alți parteneri care sprijină tinerii, să ofere orientare personalizată și planuri de acțiune individuale, incluzând sisteme de sprijin individual personalizat, pe baza principiului obligației reciproce într-un stadiu incipient, precum și monitorizare continuă în vederea prevenirii părăsirii timpurii a școlii și a asigurării trecerii către educație și formare sau încadrare în muncă.

11.

Să ofere celor care abandonează timpuriu școala și tinerilor cu nivel mic de competențe căi de a se reintegra în activități de învățământ și de formare sau programe de învățământ care au rolul unei a doua șanse, care furnizează medii de învățare care să răspundă nevoilor lor specifice și care să le permită să obțină calificările care le lipsesc.

12.

Să asigure ca măsurile întreprinse în cadrul unui sistem de garanție pentru tineret care vizează creșterea nivelului de cunoștințe și de competențe să ajute la reducerea decalajelor existente și la satisfacerea nevoilor de locuri de muncă din sectorul serviciilor.

13.

Să asigure ca eforturile de creștere a nivelului de cunoștințe și de competențe să includă competențe informatice/TIC. Să promoveze cunoștințele și competențele profesionale prin asigurarea faptului că programele de învățământ și certificările în domeniul TIC sunt conforme cu standardele și sunt comparabile la nivel internațional.

14.

Să încurajeze școlile, inclusiv centrele de formare profesională, precum și serviciile de ocupare a forței de muncă să promoveze și să furnizeze continuu orientări privind spiritul antreprenorial și activitățile economice independente pentru tineri, inclusiv prin cursuri de antreprenoriat.

15.

Să pună în aplicare Recomandarea din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale.

16.

Acolo unde este relevant, să reducă costurile nesalariale ale muncii în vederea stimulării perspectivei de angajare în rândul tinerilor.

17.

Să utilizeze subvenții țintite și bine concepute pentru salarii și angajări în câmpul muncii, pentru a încuraja angajatorii să creeze noi oportunități pentru tineri, cum ar fi ucenicia, stagiatura sau plasarea într-un loc de muncă, în special pentru cei cu cele mai mici șanse de a intra pe piața forței de muncă, în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat.

18.

Să promoveze mobilitatea forței de muncă prin sensibilizarea tinerilor cu privire la existența ofertelor de locuri de muncă, de stagii sau de ucenicie și la sprijinul disponibil în diferite zone, regiuni și țări, de exemplu prin intermediul unor servicii și sisteme care încurajează persoanele să se mobilizeze și să lucreze în interiorul Uniunii. Să se asigure că există un sprijin adecvat pentru a ajuta tinerii care găsesc un loc de muncă într-o altă zonă sau într-un alt stat membru să se adapteze la noul lor mediu.

19.

Să pună la dispoziție mai multe servicii de sprijin pentru întreprinderi nou-înființate și să sporească sensibilizarea privind șansele și perspectivele potențiale legate de activitatea independentă, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între serviciile de ocupare a forței de muncă, cele de sprijin pentru întreprinderi și furnizorii de (micro)finanțare.

20.

Să îmbunătățească mecanismele pentru reactivarea tinerilor care abandonează sistemele de activare și nu mai au acces la prestații.

21.

Să utilizeze deplin și în mod optim instrumentele de finanțare ale politicii de coeziune, în perioada următoare 2014-2020, pentru sprijinirea înființării sistemelor de garanție pentru tineret, acolo unde este oportun având în vedere circumstanțele de la nivel național. În acest scop, e necesar să se asigure că se acordă prioritatea corespunzătoare și se alocă resurse suficiente pentru sprijinirea conceperii și punerii în aplicare a măsurilor referitoare la înființarea sistemelor de garanție pentru tineret, inclusiv a posibilităților de cofinanțare a unor anumite subvenții pentru angajare din Fondul social european. În plus, să utilizeze la maximum finanțarea încă disponibilă din perioada de programare 2007-2013.

22.

În contextul pregătirilor pentru perioada 2014-2020, să acorde atenția cuvenită, în cadrul contractului de parteneriat, obiectivelor specifice legate de punerea în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret acolo unde este oportun având în vedere circumstanțele de la nivel național și să descrie în programele operaționale acțiunile care să fie sprijinite în temeiul priorităților de investiții ale Fondului social european, în special cele care privesc integrarea sustenabilă a NEETs pe piața muncii și sprijinirea tinerilor antreprenori și a întreprinderilor sociale, precum și a contribuției lor respective la îndeplinirea obiectivelor specifice.

23.

Acolo unde este eligibil, să utilizeze deplin și în mod optim inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru a pune în aplicare garanția pentru tineret.

24.

Să monitorizeze și să evalueze toate măsurile din cadrul garanției pentru tineret, astfel încât să se poată elabora mai multe politici și intervenții bazate pe dovezi, pe baza a ceea ce funcționează, unde și de ce, asigurându-se astfel utilizarea eficientă a resurselor și rentabilitatea acțiunilor întreprinse. Să mențină o imagine de ansamblu actualizată asupra dimensiunii finanțării alocate pentru înființarea și punerea în aplicare a garanției pentru tineret, în special în cazul programelor operaționale din cadrul politicii de coeziune.

25.

Să promoveze activitățile de învățare reciprocă la nivel național, regional și local între toate părțile implicate în combaterea șomajului în rândul tinerilor, pentru a îmbunătăți concepția și punerea în aplicare a viitoarelor sisteme de garanție pentru tineret. Să utilizeze pe deplin, acolo unde este relevant, rezultatele proiectelor sprijinite în cadrul acțiunilor pregătitoare privind sistemele de garanție pentru tineret.

26.

Să consolideze capacitățile tuturor părților interesate, inclusiv ale serviciile de ocupare a forței de muncă relevante, implicate în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea sistemelor de garanție pentru tineret, pentru a elimina toate obstacole externe și interne legate de politici și de modul în care sunt elaborate sistemele respective.

27.

Să pună în aplicare sisteme de garanție pentru tineret cât mai curând posibil. În privința statelor membre care se confruntă cu dificultățile bugetare cele mai severe și cu rate mai înalte ale NEETs sau ale șomajului în rândul tinerilor, punerea treptată în aplicare ar putea fi, de asemenea, avută în vedere.

28.

Să asigure faptul că sistemele de garanție pentru tineret sunt integrate în mod adecvat în viitoarele programele cofinanțate ale Uniunii, de preferință de la începutul cadrului financiar multianual 2014-2020. La punerea în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret, statele membre pot beneficia de inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor,

1.

Va încuraja statele membre să utilizeze cât mai bine Fondul social european, în conformitate cu prioritățile de investiții relevante ale Fondului social european pentru perioada de programare 2014-2020, și inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după caz, pentru a sprijini înființarea și punerea în aplicare a unor sisteme de garanție pentru tineret ca instrument de politică pentru combaterea și prevenirea șomajului și a excluziunii sociale în rândul tinerilor.

2.

Va susține activitățile de programare din cadrul fondurilor strategice comune ale Uniunii (Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime), inclusiv prin activități de învățare reciprocă, activități de colaborare în rețea și asistență tehnică.

3.

Va utiliza pe deplin posibilitățile noului Program pentru schimbări sociale și inovare socială pentru a aduna exemple de bune practici privind sistemele de garanție pentru tineret la nivel național, regional și local.

4.

Va utiliza Programul de învățare reciprocă din cadrul Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă pentru a încuraja statele membre să își împărtășească experiențele și să facă schimb de bune practici.

5.

Va continua să monitorizeze și să raporteze în mod regulat cu privire la evoluțiile în ceea ce privește concepția, punerea în aplicare și rezultatele sistemelor de garanție pentru tineret ca parte a programului anual de activitate al Rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Va asigura faptul că Comitetul pentru ocuparea forței de muncă este informat în această privință.

6.

Va monitoriza punerea în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret în temeiul prezentei recomandări prin supravegherea multilaterală a Comitetului pentru ocuparea forței de muncă în cadrul semestrului european, va analiza impactul politicilor existente și va aborda, dacă este cazul, recomandări specifice fiecărei țări adresate statelor membre, pe baza Orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.

7.

Va sprijini activitățile de popularizare a modului de înființare a garanției pentru tineret în statele membre, utilizând portalul european pentru tineret și realizând în special conexiuni cu campaniile de informare.

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/7

(1)

Prin decizia sa din 16 februarie 2010 (2), Consiliul a numit membrii și supleanții în cadrul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă pentru perioada 1 martie 2010-28 februarie 2013.

(2)

Prin urmare, noi membri și supleanți ar trebui să fie numiți pentru o perioadă de trei ani.

(3)

Membrii și supleanții rămân în funcție până când se procedează la înlocuirea lor sau la reînnoirea mandatului,

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/12

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/13

1.

Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea realizată de Comisie în cadrul proiectului de decizie, potrivit căreia Microsoft Corporation (denumită în continuare „Microsoft”) nu s-a conformat Deciziei din 16 decembrie 2009 a Comisiei privind o procedură în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 54 din Acordul privind SEE [Cazul COMP/39.530 – Microsoft (vânzare legată)], notificată cu numărul C(2009) 10033).

2.

Comitetul consultativ este de acord cu amenda pe care Comisia intenționează să o impună Microsoft.

3.

Comitetul consultativ invită Comisia să ia în considerare toate celelalte aspecte menționate pe parcursul discuțiilor.

4.

Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/14

(1)

Prezenta procedură se referă la impunerea unei amenzi în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (2) corporației Microsoft (denumită în continuare „Microsoft”) pentru nerespectarea unei decizii privind angajamentele.

(2)

La 16 decembrie 2009, Comisia a adoptat o decizie privind angajamentele în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, prin care deveneau obligatorii angajamentele asumate de Microsoft pentru a răspunde preocupărilor Comisiei privind vânzarea legată a browserului său web (Internet Explorer) împreună cu sistemul său de operare dominant pe piața pentru PC-uri client (Windows) (3). Angajamentele au inclus în special punerea la dispoziție a unui „ecran de alegere” permițând utilizatorilor sistemului Windows din SEE să își aleagă cu ușurință browserul web preferat.

(3)

În iulie 2012, după ce a fost informată de către Comisie în privința informațiilor primite de la un dezvoltator de browsere web, Microsoft a recunoscut că nu a inclus un ecran de alegere în toate copiile sistemului Windows 7 Service Pack 1 (denumit în continuare „Windows 7 SP 1”), reprezentând aproximativ 15,3 milioane de PC-uri.

(4)

La 24 octombrie 2012, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile. Microsoft a primit acces la dosar la 6 noiembrie 2012 și a răspuns la comunicarea privind obiecțiunile la 2 decembrie 2012. Microsoft nu a solicitat efectuarea unei audieri.

(5)

În proiectul de decizie se concluzionează că Microsoft a dat dovadă de neglijență și că nerespectarea angajamentelor a durat 14 luni. Proiectul de decizie concluzionează, de asemenea, că faptul că Microsoft a ajutat Comisia să investigheze cazul rapid, oferind dovezi ale nerespectării, reprezintă o circumstanță atenuantă.

(6)

Nu am primit nicio cerere sau o plângere de la nicio parte la procedurile din prezentul caz. Proiectul de decizie se referă exclusiv la obiecțiunile asupra cărora părțile au avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere. Prin urmare, consider că exercitarea efectivă a drepturilor procedurale ale tuturor părților a fost respectată în acest caz.

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/15

(1)

La 16 decembrie 2009, Comisia a adoptat o decizie referitoare la o procedură în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 54 din Acordul privind SEE în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, care a conferit forță obligatorie angajamentelor asumate de Microsoft Corporation (denumită în continuare „Microsoft”) ca răspuns la preocupările Comisiei, conform comunicării privind obiecțiunile din 14 ianuarie 2009 (denumite în continuare „angajamentele”) (2).

(2)

Preocupările preliminare ale Comisiei aveau drept obiect vânzarea legată a browserului web al Microsoft, Internet Explorer (denumit în continuare „IE”) împreună cu Windows, sistemul său de operare dominant pe piața pentru PC-uri client.

(3)

Pentru a răspunde preocupărilor preliminare ale Comisiei, Microsoft s-a angajat în special să ofere utilizatorilor sistemului Windows o alegere liberă între diverse browsere web prin intermediul unui ecran de alegere în Windows XP, Windows Vista, Windows 7 și în sistemele de operare Windows pentru PC-uri client vândute după Windows 7. Microsoft s-a angajat să afișeze ecranul de alegere pentru utilizatorii de Windows din Spațiul Economic European (denumit în continuare „SEE”) care au IE drept browser implicit.

(4)

La 17 iunie 2012, Comisia a fost informată de o posibilă nerespectare a angajamentelor de către Microsoft. La 4 iulie 2012, Microsoft a recunoscut nerespectarea obligației de a afișa ecranul de alegere pentru utilizatorii de Windows 7 Service Pack 1 (denumit în continuare „Windows 7 SP 1”).

(5)

La 16 iulie 2012, Comisia a decis redeschiderea și inițierea procedurilor. La 24 octombrie 2012, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile. La 6 noiembrie 2012, Microsoft a primit acces la dosarul Comisiei. La 2 decembrie 2012, Microsoft a răspuns la comunicarea privind obiecțiunile.

(6)

La 4 martie 2013, Comitetul consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante a emis un aviz favorabil. La 5 martie 2013, consilierul-auditor a prezentat un raport final.

(7)

Încălcarea constă în nerespectarea de către Microsoft a secțiunii 2 din angajamente, prin neafișarea ecranului de alegere pentru utilizatorii din SEE care au IE drept browser implicit.

(8)

Ținând cont de argumentele Microsoft, Comisia a concluzionat că nerespectarea de către Microsoft a angajamentelor a durat 14 luni, între 17 mai 2011 și 16 iulie 2012. Comisia consideră, de asemenea, că numărul de utilizatori afectați de nerespectarea de către Microsoft a secțiunii 2 din angajamente este de aproximativ 15,3 milioane.

(9)

O serie de erori tehnice și omisiuni au condus la neoferirea de către Microsoft a ecranului de alegere pentru utilizatorii afectați. Date fiind resursele și cunoștințele de specialitate de care dispune, Microsoft ar fi trebuit totuși să poată evita astfel de erori și ar fi trebuit să implementeze proceduri mai bune pentru a se asigura că ecranul de alegere este afișat corect pentru utilizatorii afectați.

(10)

Comisia a concluzionat că Microsoft a acționat cu neglijență.

(11)

Comisia subliniază că, indiferent de circumstanțele specifice ale cazului, o nerespectare a unei decizii privind angajamentele constituie în principiu o încălcare gravă a dreptului Uniunii (3).

(12)

În cazul în speță, nerespectarea de către Microsoft a secțiunii 2 din angajamente reprezintă un aspect esențial al preocupărilor Comisiei în materie de concurență și al obligațiilor asumate de Microsoft în cadrul angajamentelor. Numărul de utilizatori afectați, aproximativ 15,3 milioane, a fost semnificativ.

(13)

Prin urmare, Comisia consideră că încălcarea comisă de Microsoft este gravă.

(14)

Durata nerespectării de către Microsoft a secțiunii 2 din angajamente a fost de 14 luni. La stabilirea cuantumului amenzii, Comisia a ținut cont de faptul că 14 luni reprezintă o parte semnificativă din întreaga durată a secțiunii 2 a angajamentelor (4 ani și 39 de săptămâni).

(15)

Decizia a concluzionat că faptul că Microsoft a ajutat Comisia să investigheze cu mai mare eficiență cazul prin furnizarea de dovezi ale nerespectării reprezintă o circumstanță atenuantă. Microsoft a dedicat resurse realizării unei anchete amănunțite privind motivele nerespectării angajamentelor.

(16)

Pentru a se asigura că amenda are un efect disuasiv, Comisia a ținut cont de dimensiunile și resursele Microsoft. Astfel, Comisia a ținut cont de faptul că cifra de afaceri a Microsoft în exercițiul fiscal iulie 2011-iunie 2012, ultimul exercițiu fiscal integral al Microsoft, a fost de 73,723 milioane USD (55,088 milioane EUR).

(17)

Având în vedere toate elementele prezentate mai sus, Comisia a stabilit nivelul amenzii la valoarea de 561 000 000 EUR, corespunzând la 1,02 % din cifra de afaceri a Microsoft în exercițiul fiscal iulie 2011-iunie 2012.

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/17

(1)

În comunicarea sa din 6 decembrie 2012 (1), Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei fiscale și evaziunii fiscale. Comunicarea a fost însoțită de două recomandări, una privind planificarea fiscală agresivă (2) și una privind măsurile menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale (3). În prezent, aceste domenii sunt de o deosebită importanță, după cum a subliniat și Parlamentul European în rezoluția sa din 19 aprilie 2012 referitoare la identificarea unor modalități concrete de combatere a fraudei fiscale și a evaziunii fiscale (4).

(2)

În conformitate cu Recomandarea privind planificarea fiscală agresivă, statele membre ar trebui să adopte o regulă generală antiabuz conform căreia să nu ia în considerare acordurile artificiale care au fost introduse în scopul esențial de a evita impozitarea și să aplice normele fiscale în funcție de natura economică a acestor acorduri. De asemenea, recomandarea încurajează statele membre să includă în cadrul convențiilor de evitare a dublei impuneri o prevedere destinată să prevină o formă specifică de dublă neimpozitare.

(3)

Recomandarea cu privire la măsurile menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale oferă criterii care permit identificarea țărilor terțe care nu respectă aceste standarde minime. De asemenea, recomandarea conține o serie de măsuri pe care statele membre le pot lua în ceea ce privește aceste țări terțe, precum și în favoarea țărilor terțe care respectă standardele respective sau se angajează să facă acest lucru.

(4)

Este important ca aceste recomandări să fie puse în aplicare în cea mai mare măsură posibil, într-un mod care să țină seama pe deplin de experiența, competențele și punctele de vedere relevante. În plus, aceste elemente ar trebui să fie încorporate și în raportul referitor la aplicarea recomandărilor menționate anterior, pe care Comisia s-a angajat să îl publice până la sfârșitul anului 2015. Acestea ar trebui să fie utilizate de Comisie și în scopul viitoarelor sale lucrări în domeniul vizat.

(5)

În comunicarea sa privind dubla impunere pe piața unică (5), Comisia a concluzionat că va examina beneficiile potențiale ale înființării unui forum al UE pentru dubla impunere, și anume un grup de experți care să discute problemele referitoare la acest subiect. Având în vedere importanța lor pentru funcționarea pieței interne, se pare că aceste probleme ar trebui discutate în mod regulat în cadrul unui grup de experți. În plus, răspunsurile din cadrul consultării publice lansate de Comisie privind exemple concrete și modalitățile posibile de eliminare a dublei neimpozitări au subliniat faptul că, din punct de vedere practic, dubla neimpozitare și dubla impunere sunt adesea asociate și, prin urmare, nu ar trebui tratate separat. Dat fiind faptul că dubla neimpozitare în sine prezintă o legătură cu planificarea fiscală agresivă, unul dintre subiectele menționate mai sus, este adecvat ca problema dublei impuneri să fie tratată în cadrul aceluiași grup de experți, și anume platforma propusă.

(6)

Platforma ar trebui să permită un dialog în aceste domenii care să favorizeze schimburile de experiență și de expertiză și să garanteze că toate părțile interesate își pot face cunoscute opiniile.

(7)

Forumul trebuie să fie prezidat de Comisie și să fie compus din reprezentanți ai autorităților fiscale ale statelor membre, ai organizațiilor întreprinderilor sau ale societății civile, precum și din profesioniști din domeniul fiscal.

(8)

Trebuie prevăzute norme privind dezvăluirea de informații de către membrii platformei.

(9)

Datele cu caracter personal trebuie prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (6),

(a)

să încurajeze schimbul de opinii între întreprinderi, societatea civilă și experții autorităților fiscale naționale privind aspectele referitoare la buna guvernanță în chestiuni fiscale, la planificarea fiscală agresivă și la dubla impunere. Termenul bună guvernanță în chestiuni fiscale se referă la transparență, la schimbul de informații și la concurența fiscală loială;

(b)

să furnizeze Comisiei informații relevante pentru identificarea priorităților în aceste domenii și pentru alegerea mijloacelor și a instrumentelor adecvate pentru a înregistra progrese în aceste domenii;

(c)

să contribuie la aplicarea și implementarea optimă a recomandărilor Comisiei menționate mai sus, prin identificarea aspectelor tehnice și practice care pot fi relevante în acest domeniu, precum și a soluțiilor posibile;

(d)

să furnizeze Comisiei informații relevante în vederea elaborării raportului privind punerea în aplicare a recomandărilor sale referitoare la măsurile destinate să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale și la planificarea fiscală agresivă;

(e)

să discute aspecte practice semnalate de autoritățile fiscale, de întreprinderi, de societatea civilă și de profesioniștii din domeniul fiscal și să elaboreze modalități posibile de abordare mai eficientă a problemelor actuale de dublă impozitare care afectează buna funcționare a pieței interne.

(a)

autoritățile fiscale ale statelor membre;

(b)

maximum 15 organizații ale întreprinderilor, ale societății civile și ale profesioniștilor din domeniul fiscal.

(a)

dacă organizația sau reprezentantul său nu mai este în măsură să contribuie în mod concret la lucrările platformei;

(b)

dacă organizația sau reprezentantul său nu respectă condițiile prevăzute la articolul 339 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

(c)

dacă organizația sau reprezentantul său își prezintă demisia;

(d)

dacă înlocuirea sau excluderea este de dorit pentru a menține o reprezentare echilibrată a diferitelor domenii de expertiză și de interes.

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/20

1.

consolidarea bunei guvernanțe și a carierelor duble în domeniul sportului prin sprijinirea mobilității voluntarilor, a antrenorilor, a managerilor și a personalului organizațiilor sportive nonprofit;

2.

protecția sportivilor, îndeosebi a celor mai tineri, împotriva riscurilor de sănătate și siguranță, prin măsuri de îmbunătățire a formării și a condițiilor de concurs;

3.

promovarea sporturilor și a jocurilor europene tradiționale.

—

organismele publice;

—

organizațiile nonprofit.

—

să aibă personalitate juridică;

—

să aibă sediul social într-un stat membru al UE.

—

să fie prezentate prin intermediul formularului oficial de cerere, respectând cerințele cuprinse în acesta, completat integral și semnat;

—

să fie primite înainte de data-limită menționată în prezenta cerere de propuneri;

—

să presupună acțiuni desfășurate integral în statele membre ale Uniunii Europene; și

—

să implice intervenția unei rețele transnaționale cu parteneri din cel puțin cinci (5) state membre ale UE.

European Commission

Directorate-General for Education and Culture — Unit D2 (Sport)

J-70, 03/178

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/22

1.

În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat [„Regulamentul (CE) nr. 1/2003”] (1), în cazurile în care Comisia intenționează să adopte o decizie care impune încetarea încălcării, iar părțile în cauză propun angajamente pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie în evaluarea preliminară, Comisia poate decide ca respectivele angajamente să devină obligatorii pentru întreprinderi. O astfel de decizie poate fi adoptată pe o durată determinată și concluzionează că nu mai există motive pentru acțiunea Comisiei. În conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din regulamentul menționat anterior, Comisia publică un rezumat succint al cazului și conținutul esențial al angajamentelor. Părțile interesate își pot prezenta observațiile în termenul stabilit de Comisie.

2.

La 13 martie 2013, Comisia a adoptat o evaluare preliminară în sensul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 adresată întreprinderii Google Inc. („Google”).

3.

În evaluarea sa preliminară, Comisia a constatat că Google aplică practici comerciale care ar putea încălca dispozițiile articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) și ale articolului 54 din Acordul privind SEE:

4.

Google contestă angajarea în practicile comerciale descrise mai sus, precum și analiza juridică din evaluarea preliminară a Comisiei. Cu toate acestea, a prezentat angajamente în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în ceea ce privește practicile comerciale menționate mai sus.

5.

Principalele elementele ale angajamentelor sunt următoarele.

6.

În ceea ce privește prima practică comercială, Google va eticheta link-urile către serviciile proprii de căutare pe verticală care sunt favorizate în lista de rezultate ale căutărilor Google pe orizontală. Eticheta va informa utilizatorii că link-urile spre serviciile Google de căutare pe verticală au fost adăugate de către Google pentru a asigura accesul la aceste servicii, astfel încât utilizatorii să nu confunde link-urile către serviciile Google de căutare pe verticală cu link-urile către alte rezultate ale căutării pe orizontală. De asemenea, acolo unde este cazul, eticheta va arăta utilizatorilor unde pot găsi, în rezultatele căutării Google pe orizontală, link-uri către servicii alternative de căutare pe verticală.

7.

Acolo unde este cazul, Google va face distincția între link-urile către propriile servicii de căutare pe verticală și celelalte rezultate ale căutărilor pe orizontală, pentru ca utilizatorii să fie informați de natura diferită a acestor servicii.

8.

În sfârșit, acolo unde Google afișează, după cum arată punctul 6 de mai sus, în lista de rezultate ale căutării pe orizontală, linkuri spre un serviciu Google de căutare pe verticală care conține publicitate prin motoare de căutare sau link-uri comerciale similare în mai mult de 5 % dintre situațiile în care este vizualizat de utilizatori din SEE, Google va afișa, pe pagina de rezultate ale căutării pe orizontală, link-uri către trei servicii de căutare pe verticală concurente. Google va semnala în mod expres existența acestor trei link-uri ale concurenței. Google va alege aceste trei servicii concurente de căutare pe verticală cu ajutorul unor mecanisme care să asigure relevanța lor în căutarea respectivă.

9.

În ceea ce privește a doua practică comercială, Google va oferi site-urilor aparținând părților terțe un instrument online de retragere (opt-out) a tuturor informațiilor culese de pe site-urile lor de către serviciile Google de căutare pe verticală. După notificarea unei retrageri, Google va înceta să afișeze conținutul site-ului respectiv în serviciile sale de căutare pe verticală. Opțiunea de retragere nu va afecta necorespunzător clasamentul site-urilor respective în rezultatele unei căutări pe orizontală.

10.

De asemenea, Google va oferi site-urilor de căutare pe verticală eligibile, specializate în servicii de căutare de produse sau în servicii locale de căutare, posibilitatea de a marca anumite categorii de informații astfel încât acestea să nu poată fi indexate sau utilizate de Google.

11.

În sfârșit, Google va menține mecanismele de control existente pentru ca editorii de ziare cu sediul în SEE să poată controla, pagină cu pagină, afișarea conținutului lor în Google News.

12.

Angajamentele stabilite la punctele 6 și 11 de mai sus se vor aplica indiferent dacă un serviciu Google de căutare pe verticală există deja sau dacă va fi introdus în perioada acoperită de aceste angajamente.

13.

În ceea ce privește a treia practică comercială, Google se angajează să nu mai includă, în acordurile sale cu editorii, nicio dispoziție și să nu impună nicio obligație nescrisă care ar putea, de jure sau de facto, să îi constrângă pe editori să se bazeze exclusiv pe Google în realizarea publicității lor prin motoare de căutare ce îi vizează pe utilizatorii din SEE.

14.

În ceea ce privește a patra practică comercială, Google va înceta să impună orice obligație scrisă sau nescrisă (inclusiv în termenii și condițiile AdWords API), care ar putea să-i împiedice pe publicitari să administreze campanii de publicitate prin motoare de căutare desfășurate atât prin intermediul serviciului Google AdWords, cât și al altor servicii publicitare care nu aparțin întreprinderii Google, și să transfere aceste campanii de la un serviciu la altul.

15.

Durata angajamentelor va fi de cinci ani și trei luni de la data la care Google primește notificarea oficială a deciziei Comisiei în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. De asemenea, Google va desemna un mandatar care va monitoriza respectarea angajamentelor luate.

16.

Varianta integrală a angajamentelor propuse este publicată în limba engleză pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență la adresa:

http://ec.europa.eu/competition/index_en.html

17.

Comisia intenționează să adopte o decizie în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, prin care să declare că angajamentele prezentate succint în cele de mai sus și publicate pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență au caracter obligatoriu pentru Google.

18.

În conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la angajamentele propuse. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult o lună de la data publicării prezentei. De asemenea, părțile terțe interesate sunt invitate să prezinte o versiune neconfidențială a observațiilor lor, în care secretele comerciale și alte informații confidențiale să fie eliminate și înlocuite, conform cerințelor, cu un rezumat neconfidențial sau cu mențiunea „secrete comerciale” sau „confidențial”.

19.

Răspunsurile și comentariile ar trebui, de preferință, să fie motivate și să prezinte faptele relevante. În cazul în care identificați vreo problemă privind orice aspect al angajamentelor propuse, Comisia vă invită să propuneți și o posibilă soluție.

20.

Observațiile pot fi trimise Comisiei cu numărul de referință AT.39740 – Google prin e-mail (COMP-GOOGLE-CASES@ec.europa.eu), prin fax (+32 22950128) sau prin poștă, la adresa următoare:

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/25

1.

La 18 aprilie 2013, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 (1), prin care întreprinderile Otsuka Pharmaceutical Factory Inc. („Otsuka”, Japonia), care face parte din grupul de întreprinderi Otsuka deținute de Otsuka Holdings Co., Ltd. (Japan), Mitsui & Co. Ltd („Mitsui”, Japonia) și Claris Lifescience Limited („Claris”, India) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra unei filiale deținute în proporție de 100 % de Claris, Claris Otsuka Limited („JV”, India), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (3), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6888 – Otsuka/Mitsui/Claris, la următoarea adresă:

26.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/26

1.

La data de 18 aprilie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile Lindéngruppen AB („Lindéngruppen”) și Foundation Asset Management Sweden AB („FAM”) intenționează să dobândească, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Höganäs AB („Höganäs”), prin intermediul unei oferte publice în numerar.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6886 – Lindéngruppen/FAM/Höganäs, la următoarea adresă: