COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

9.3.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 70/2

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 11 decembrie 2012

cu privire o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații-cheie referitoare la produsele pentru investiții

(CON/2012/103)

2013/C 70/02

Introducere și temei juridic

La 11 și 18 septembrie 2012, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene și, respectiv, din partea Parlamentului European o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații-cheie referitoare la produsele pentru investiții (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus cuprinde dispoziții care afectează contribuția Sistemului European al Băncilor Centrale la buna desfășurare a politicilor referitoare la stabilitatea sistemului financiar, astfel cum este prevăzută la articolul 127 alineatul (5) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE apreciază regulamentul propus, care urmărește să îmbunătățească transparența produselor pentru investiții de tip retail și să asigure că investitorii de tip retail sunt în măsură să înțeleagă caracteristicile și riscurile principale ale produselor pentru investiții și să compare particularitățile diferitelor produse. O informare corespunzătoare facilitează protecția consumatorilor, care joacă un rol esențial în menținerea stabilității sistemului financiar.

Comentarii specifice

1. Consecvența cu alte inițiative legislative din Uniunea Europeană

1.1.

Cerințele de informare ar trebui însoțite de competențe de supraveghere adecvate, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene, pentru a interzice sau restricționa introducerea pe piață, distribuirea sau vânzarea anumitor instrumente financiare în cazul unei amenințări la adresa funcționării ordonate a piețelor financiare, a stabilității întregului sistem financiar ori a unei părți a acestuia sau a protecției investitorilor (2). BCE subliniază importanța asigurării faptului că legislația Uniunii Europene din domeniul serviciilor financiare oferă competențe de intervenție adecvate autorităților europene de supraveghere (AES) și autorităților naționale competente. În special, autoritățile de supraveghere din domeniul bancar și al asigurărilor pot obține competențe de intervenție similare celor atribuite Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) și autorităților naționale competente în temeiul propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (EMIR) privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții (denumit în continuare „MiFIR propus”) (3).

1.2.	Pe lângă armonizarea informațiilor precontractuale introduse prin regulamentul propus, BCE recomandă asigurarea consecvenței cerințelor privind conduita pe piață referitoare la vânzarea de produse financiare în cadrul sectoarelor de servicii financiare, în urma măsurilor deja propuse, după caz (4).

1.3.

În fine, ar trebui asigurate condiții egale între diferite tipuri de produse pentru investiții, în vederea evitării arbitrajului de reglementare în ceea ce privește produsele pentru investiții care nu sunt acoperite de regulamentul propus, precum instrumentele financiare care nu sunt complexe.Cerințele de informare pentru alte categorii de produce financiare din cadrul legislației Uniunii Europene ar trebui completate cu documentul cu informații-cheie standardizate (standardised key information document) (KID) introdus prin regulamentul propus. Acesta poate viza, în special, produsele acoperite de Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE (5) și de Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (6).

2. Responsabilitatea elaborării documentului cu informații-cheie

Regulamentul propus alocă responsabilitatea elaborării documentului cu informații-cheie creatorului produsului pentru investiții, a cărui răspundere poate fi angajată pe baza informațiilor furnizate (7). Cu toate acestea, investitorii de tip retail sunt în contact direct cu distribuitorii, nu cu creatorii produselor pentru investiții. Prin urmare, distribuitorul unui produs pentru investiții ar trebui, de asemenea, să fie responsabil de asigurarea unei modalități efective prin care un investitor de tip retail să poată depune o plângere împotriva creatorului în legătură cu documentul cu informații-cheie și să inițieze o acțiune în despăgubire. De asemenea, BCE apreciază că aranjamentul propus ar trebui să permită proceduri eficace de despăgubire și în cazul unor litigii transfrontaliere, în special atunci când creatorul este situat în alt stat membru sau într-o țară terță.

3. Conținutul documentului cu informații-cheie

BCE recomandă ca regulamentul propus să prevadă în mod explicit ca documentul cu informații-cheie să includă următoarele elemente: (i) riscurile de contraparte, operaționale și de lichiditate care afectează produsul pentru investiții; (ii) sensibilitatea performanțelor produselor la scenariile de stres efective; și (iii) componenta cu efect de levier a produsului, în măsura în care această componentă poate multiplica riscurile aplicabile. Aceste informații suplimentare vor asigura că documentul cu informații-cheie nu-i determină pe investitori să se bazeze excesiv pe tiparele performanțelor trecute și că oferă o prezentare completă și corectă a riscurilor legate de produsele pentru investiții.

4. Sancțiuni și măsuri administrative

BCE recomandă ca regulamentul propus să fie modificat pentru a asigura armonizarea cu alte propuneri legislative ale Uniunii (8) care introduc sancțiuni administrative, în special prin includerea dispozițiilor referitoare la sancțiunile administrative pecuniare.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc în anexă.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 11 decembrie 2012.

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2012) 352 final.

(2) A se vedea punctul 12.1 din Avizul CON/2012/21 al BCE din 22 martie 2012 cu privire la: (i) o propunere de directivă privind piețele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului; (ii) o propunere de regulament privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (EMIR) privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții; (iii) o propunere de directivă privind sancțiunile penale pentru utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței; și (iv) o propunere de regulament privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței (abuzul de piață). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE, la adresa http://www.ecb.europa.eu

(3) COM(2011) 652 final, a se vedea articolele 31 și 32.

(4) A se vedea, de exemplu, normele privind sfera permisă a serviciilor care constau exclusiv în executare oferite de societăți de investiții, cuprinse în articolul 25 alineatul (3) din propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind piețele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului, COM(2011) 656 final (denumită în continuare „MiFID propusă”).

(5) JO L 345, 31.12.2003, p. 64.

(6) JO L 335, 17.12.2009, p. 1. A se vedea, în special, articolele 183-185.

(7) A se vedea articolul 5 din regulamentul propus.

(8) A se vedea articolul 75 alineatul (2) literele (e) și (f) din MiFID propusă. A se vedea, de asemenea, articolul 99a alineatul (2) literele (e) și (f) care urmează a fi introdus în Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32) prin propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește funcțiile de depozitar, politicile de remunerare și sancțiunile, COM(2012) 350 final (denumită în continuare „directiva OPCVM V propusă”).

ANEXĂ

Propuneri de redactare

Textul propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Articolul 25

„Articolul 25

1. La patru ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia procedează la reexaminarea acestuia. Reexaminarea include o evaluare generală a aplicării normelor prevăzute în prezentul regulament, ținând cont de evoluțiile de pe piața produselor pentru investiții de tip retail. În ceea ce privește OPCVM-urile, în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2009/65/CE, în cadrul reexaminării se evaluează dacă dispozițiile tranzitorii de la articolul 24 din prezentul regulament trebuie prelungite sau dacă, după identificarea eventualelor modificări necesare, dispozițiile privind infomații-cheie destinate investitorilor din Directiva 2009/65/CE ar putea fi înlocuite de dispozițiile prezentului regulament referitoare la documentul cu infomații-cheie sau considerate echivalente cu acestea din urmă. Reexaminarea analizează totodată posibilitatea unei extinderi a domeniului de aplicare al prezentului regulament la alte produse financiare.

2. După consultarea Comitetului comun al autorităților europene de supraveghere, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.”

„Articolul 25

1. După intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia reexaminează legislația Uniunii Europene în domeniul serviciilor financiare, în vederea evaluării eficienței următoarelor măsuri: (i) introducerea de documente cu infomații-cheie standardizate în conformitate cu regulile introduse prin prezentul regulament în legătură cu clasele de instrumente financiare care nu sunt acoperite de prezentul regulament, în special în legătură cu produsele acoperite de Directiva 2003/71/CE și Directiva 2009/138/CE; (ii) introducerea de cerințe armonizate privind conduita pe piață referitoare la vânzarea de produse financiare; și (iii) acordarea de competențe autorităților europene de supraveghere și autorităților naționale competente pentru a interveni în raport cu categorii specifice de produse financiare, inclusiv prin interzicerea unor produse în scopul protejării investitorilor și asigurării stabilității financiare, ținând seama de competențele introduse în această privință de Regulamentul (UE) nr. xx/xx al Parlamentului European și al Consiliului din [dată] privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului [EMIR] privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții (2).

1 2. La patru ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia procedează la reexaminarea acestuia. Reexaminarea include o o evaluare generală a aplicării normelor prevăzute în prezentul regulament, ținând cont de evoluțiile de pe piața produselor pentru investiții de tip retail. În ceea ce privește OPCVM-urile, în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2009/65/CE, în cadrul reexaminării se evaluează dacă dispozițiile tranzitorii de la articolul 24 din prezentul regulament trebuie prelungite sau dacă, după identificarea eventualelor modificări necesare, dispozițiile privind informațiile-cheie destinate investitorilor din Directiva 2009/65/CE ar putea fi înlocuite de dispozițiile prezentului regulament referitoare la documentul cu informațiile-cheie sau considerate echivalente cu acestea din urmă. Reexaminarea analizează totodată posibilitatea unei extinderi a domeniului de aplicare al prezentului regulament la alte produse financiare.

2 3. După consultarea Comitetului comun al autorităților europene de supraveghere, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

Explicație

Ar trebui asigurate condiții egale între diferite tipuri de produse pentru investiții, în vederea evitării arbitrajului de reglementare în ceea ce privește produsele pentru investiții care nu sunt acoperite de regulamentul propus, precum instrumentele financiare care nu sunt complexe. Cerințele de informare pentru alte categorii de produse financiare în temeiul legislației existente a Uniunii Europene ar trebui completate cu documentul cu infomații-cheie standardizat introdus prin regulamentul propus. În mod similar, cerințele privind conduita pe piață legate de vânzarea de produse financiare ar trebui introduse în mod armonizat în raport cu un set de produse definit în mod extins. AES și autoritățile naționale competente ar trebui totodată să dețină competențe de intervenție în legătură cuanumite categorii de produse financiare, inclusiv prin interzicerea lor din rațiuni de protecție a investitorilor și stabilitate financiară. În acest sens, ar trebui ținut seama de rezultatul procesului legislativ actual în care astfel de cerințe privind conduita pe piață și competențe de intervenție în scop de supraveghere urmează a fi introduse prin MiFIR propus.

Modificarea 2

Articolul 8 alineatul (2)

„2. Documentul cu informații-cheie trebuie să conțină următoarele informații:

(a)	într-o secțiune de la începutul documentului, numele produsului pentru investiții și identitatea creatorului;

(b)

într-o secțiune intitulată «În ce constă această investiție?», natura și principalele caracteristici ale produsului pentru investiții, inclusiv:

(i)	tipul produsului pentru investiții;

(ii)	obiectivele acestuia și mijloacele pentru atingerea lor;

(iii)

dacă creatorul produsului pentru investiții urmărește sau nu anumite rezultate pe plan ecologic, social sau al guvernanței, fie în ceea ce privește desfășurarea activității sale, fie în ceea ce privește produsul pentru investiții și, în caz afirmativ, rezultatele vizate și modul în care vor fi atinse;

(iv)	detalii privind eventualele prestații de asigurare oferite de produsul pentru investiții;

(v)	termenul produsului pentru investiții, dacă este cunoscut;

(vi)	scenarii privind performanța, dacă acest lucru este pertinent, având în vedere natura produsului;

(c)

într-o secțiune intitulată «Este posibil să pierd bani?», o scurtă mențiune care să precizeze dacă există posibilitatea de a pierde capital și care să includă

(i)	garanțiile sau protecția capitalului oferite și eventualele limite ale acestora;

(ii)	precizarea dacă produsul pentru investiții face obiectul unei scheme de compensare sau de garantare;

(d)

într-o secțiune intitulată «În ce scop poate fi utilizat produsul?», perioada minimă de deținere recomandată și profilul de lichiditate prevăzut al produsului, inclusiv posibilitatea și condițiile unei eventuale dezinvestiții înainte de scadență, ținând cont de profilul de risc și randament al produsului pentru investiții și de evoluția pieței pe care o vizează;

(e)

într-o secțiune intitulată «Care sunt riscurile și ce pot câștiga?», profilul de risc și de randament al produsului pentru investiții, inclusiv un indicator sintetic al acestui profil și avertismente în legătură cu eventualele riscuri specifice care pot să nu fie reflectate pe deplin de indicatorul sintetic;

(f)	într-o secțiune intitulată «Care sunt costurile?», costurile aferente unei investiții în produsul pentru investiții, cuprinzând costurile directe și indirecte care trebuie suportate de investitor, și indicatori sintetici ai acestor costuri;

(g)	într-o secțiune intitulată «Ce rezultate a avut produsul până acum?», performanța anterioară a produsului pentru investiții, dacă acest lucru este pertinent, având în vedere natura produsului și lungimea istoricului acestuia;

(h)	pentru produsele de pensii, într-o secțiune intitulată «Ce pot primi în momentul pensionării?», proiecții ale rezultatelor viitoare posibile.”

„2. Documentul cu informații-cheie trebuie să conțină următoarele informații:

(a)	într-o secțiune de la începutul documentului, numele produsului pentru investiții și identitatea creatorului;

(b)

într-o secțiune intitulată «În ce constă această investiție?», natura și principalele caracteristici ale produsului pentru investiții, inclusiv:

(i)	tipul produsului pentru investiții;

(ii)	obiectivele acestuia și mijloacele pentru atingerea lor;

(iii)

(iv)	detalii privind eventualele prestații de asigurare oferite de produsul pentru investiții;

(v)	termenul produsului pentru investiții, dacă este cunoscut;

(vi)	scenarii privind performanța, dacă acest lucru este pertinent, având în vedere natura produsului;

(c)

într-o secțiune intitulată «Este posibil să pierd bani?», o scurtă mențiune care să precizeze dacă există posibilitatea de a pierde capital și care să includă

(i)	garanțiile sau protecția capitalului oferite și eventualele limite ale acestora;

(ii)	precizarea dacă produsul pentru investiții face obiectul unei scheme de compensare sau de garantare;

(d)

(e)

într-o secțiune intitulată «Care sunt riscurile și ce pot câștiga?», profilul de risc și de randament al produsului pentru investiții, inclusiv un indicator sintetic al acestui profil, și un avertisment privind faptul că randamentul produsului poate fi afectat negativ de riscurile enumerate, urmat de o descriere a următoarelor elemente:

(i)	riscurile de contraparte, operaționale și de lichiditate care afectează produsul;

(ii)	sensibilitatea performanțelor produselor la scenariile de stres efective;

(iii)

componenta cu efect de levier a produsului, în măsura în care această componentă poate multiplica riscurile;

(iv)	și avertismente în legătură cu eventualele alte riscuri specifice care pot să nu fie reflectate pe deplin de indicatorul sintetic;

(f)	într-o secțiune intitulată «Care sunt costurile?», costurile aferente unei investiții în produsul pentru investiții, cuprinzând costurile directe și indirecte care trebuie suportate de investitor, și indicatori sintetici ai acestor costuri;

(g)

într-o secțiune intitulată «Ce rezultate a avut produsul până acum?», performanța anterioară a produsului pentru investiții, dacă acest lucru este pertinent, având în vedere natura produsului și lungimea istoricului acestuia, inclusiv un avertisment potrivit căruia performanța anterioară nu garantează rezultate de investiții în viitor și riscurile menționate în alte secțiuni ale documentului cu informații-cheie pot avea un impact negativ substanțial asupra investiției;

(h)	pentru produsele de pensii, într-o secțiune intitulată «Ce pot primi în momentul pensionării?», proiecții ale rezultatelor viitoare posibile.”

Explicație

Informațiile suplimentare propuse vor asigura că documentul cu informații-cheie nu îi determină pe investitori să se bazeze excesiv pe tiparele performanțelor trecute și că acesta oferă o prezentare completă și corectă a riscurilor legate de produsele pentru investiții.

Modificarea 3

Articolul 14

„Articolul 14

Creatorul produsului pentru investiții instituie proceduri și măsuri adecvate pentru ca investitorii de tip retail care depun o reclamație în legătură cu documentul cu informații-cheie să primească un răspuns pe fond într-un timp cât mai scurt și în mod corespunzător.”

„Articolul 14

Creatorul și distribuitorul produsului pentru investiții instituie proceduri și măsuri adecvate pentru ca: (i) investitorii de tip retail să aibă modalități efective de a depune o plângere împotriva creatorului produsului pentru investiții și, astfel de inițiere a unei acțiuni în despăgubire; (ii) investitorii de tip retail care depun o reclamație în legătură cu documentul cu informații-cheie să primească un răspuns pe fond într-un timp cât mai scurt și în mod corespunzător; și (iii) acțiunile în despăgubire efective să fie disponibile și pentru investitorii de tip retail în cazul unor litigii transfrontaliere, în special atunci când creatorul produsului pentru investiții este situat în alt stat membru sau într-o țară terță.”

Explicație

Regulamentul propus alocă responsabilitatea elaborării documentului cu informații-cheie creatorului produsului pentru investiții, a cărui răspundere poate fi angajată pe baza informațiilor furnizate. Cu toate acestea, investitorii de tip retail sunt în contact direct cu distribuitorii, nu cu creatorii produselor pentru investiții. Prin urmare, distribuitorul unui produs pentru investiții ar trebui, de asemenea, să fie responsabil de asigurarea unei modalități efective prin care un investitor de tip retail să poată depune o plângere împotriva creatorului în legătură cu documentul cu informații-cheie și să inițieze o acțiune în despăgubire. Acțiunile în despăgubire ar trebui să producă efecte și în cazul unor litigii transfrontaliere, în special atunci când creatorul produsului pentru investiții este situat în alt stat membru sau într-o țară terță.

Modificarea 4

Articolul 19 alineatul (2)

„2. Statele membre se asigură că autoritățile competente sunt abilitate să impună cel puțin următoarele măsuri și sancțiuni administrative:

(a)	un ordin prin care se interzice comercializarea unui produs pentru investiții;

(b)	un ordin prin care se interzice comercializarea unui produs pentru investiții;

(c)	un avertisment care se publică și care identifică persoana responsabilă și natura încălcării;

(d)	un ordin care prevede publicarea unei noi versiuni a documentului cu informații-cheie.”

„2. Statele membre se asigură că autoritățile competente sunt abilitate să impună cel puțin următoarele măsuri și sancțiuni administrative:

(a)	un ordin prin care se interzice comercializarea unui produs pentru investiții;

(b)	un ordin prin care se interzice comercializarea unui produs pentru investiții;

(c)	un avertisment care se publică și care identifică persoana responsabilă și natura încălcării;

(d)	un ordin care prevede publicarea unei noi versiuni a documentului cu informații-cheie;

(e)

în cazul unei persoane juridice, sancțiuni administrative pecuniare de până la 10 % din cifra de afaceri anuală a respectivei persoane juridice din exercițiul financiar precedent; atunci când persoana juridică este o filială a unei întreprinderi-mamă, cifra de afaceri anuală totală relevantă este cifra de afaceri anuală totală care rezultă din conturile consolidate ale întreprinderii-mamă principale aferente exercițiului financiar precedent;

(f)	în cazul unei persoane fizice, sancțiuni administrative pecuniare de până la 5 000 000 EUR sau, în statele membre în care euro nu este moneda oficială, valoarea corespunzătoare în moneda națională la data intrării în vigoare a prezentului regulament.”

Explicație

Modificările recomandate ar asigura armonizarea cu alte propuneri legislative ale Uniunii Europene în ceea ce privește impunerea de sancțiuni administrative pecuniare, în special MiFID propusă și directiva OPCVM V propusă.

(1) Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(2) JO L …, …, p. ….”

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

9.3.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 70/14

Proces național de atribuire a drepturilor de trafic aerian limitate în Portugalia

2013/C 70/07

În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 847/2004 privind negocierea și punerea în aplicare a acordurilor de reglementare a serviciilor aeriene dintre statele membre și țările terțe, Comisia Europeană publică următorul proces național de atribuire a drepturilor de trafic aerian limitate între companiile aeriene ale Uniunii care pot opta pentru aceste drepturi, în conformitate cu acordurile privind serviciile aeriene încheiate cu țările terțe.

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI MUNCII

Decretul-lege nr. 116/2012 din 29 mai 2012

Legăturile aeriene satisfac necesități și îndeplinesc funcții a căror importanță în contextul politico-geografic al țării noastre justifică implicarea statului în elaborarea mijloacelor instituționale care să permită acțiuni cu forme mai potrivite pentru concretizarea echilibrului optim între multiplele interese, publice și private, legate de activitatea de transport aerian în general.

Totuși, transportul aerian, în special aspectul accesului la piață, este în continuare reglementat, în ceea ce privește transportul aerian extracomunitar, de Decretul-lege nr. 66/92 din 23 aprilie 1992.

Regimul juridic sus-menționat a suferit, în ansamblu, modificări importante, odată cu reglementarea de către Uniunea Europeană a aspectelor legate de transportul aerian intracomunitar, respectiv a accesului la piața comunitară, prin intermediul publicării a trei pachete legislative (ultimul dintre acestea fiind intitulat „al treilea pachet privind liberalizarea transportului aerian”) și, mai recent, prin intermediul publicării Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate.

Acest regulament comunitar, pe lângă modificarea regimului juridic, consolidează într-un singur instrument legislativ regimurile anterioare conținute în Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind licențele operatorilor de transport aerieni, în Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare și în Regulamentul (CEE) nr. 2409/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind tarifele serviciilor aeriene pentru transportul de pasageri și de marfă.

Ca urmare a faptului că nu a suferit modificări până în prezent, transportul aerian extracomunitar este în continuare reglementat de dispozițiile naționale din decretul-lege sus-menționat, fără a aduce atingere normelor stabilite în acordurile privind serviciile aeriene și în alte instrumente bilaterale și multilaterale administrative conexe încheiate în domeniul relațiilor internaționale între statele membre și țări terțe și între Uniunea Europeană, statele membre și țări terțe.

Astfel, ca urmare a hotărârilor Curții de Justiție în cauzele C-466/98, C-467/98, C-468/98, C-469/98, C-471/98, C-472/98, C-475/98 și C-476/98, reiese fără echivoc faptul că Comunitatea are competențe într-o serie de aspecte care trebuie să figureze în acordurile bilaterale privind serviciile aeriene, încheiate între statele membre și țări terțe.

În acest sens a fost publicat Regulamentul (CE) nr. 847/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind negocierea și punerea în aplicare a acordurilor de reglementare a serviciilor aeriene dintre statele membre și țările terțe.

Potrivit acestui regulament, ori de câte ori aspectele reglementate de un acord țin de un domeniu de competență comună a statelor membre și a Comunității, trebuie să se asigure o strânsă cooperare între statele membre și instituțiile comunitare.

Regulamentul mai prevede că statele membre trebuie să instituie proceduri nediscriminatorii și transparente pentru repartizarea drepturilor de trafic între transportatorii aerieni comunitari, ținând cont de necesitatea menținerii continuității serviciilor aeriene la aplicarea respectivelor proceduri.

Reiese așadar că regimul juridic național implementat de Decretul-lege nr. 66/92 din 23 aprilie 1992, fiind anterior celei mai recente reglementări a UE privind negocierea și aplicarea acordurilor privind serviciile aeriene dintre statele membre și țări terțe, este complet rupt de realitatea noilor cerințe referitoare la repartizarea drepturilor de trafic în contextul transportului aerian extracomunitar și conține unele dispoziții contrare dreptului comunitar, ceea ce impune armonizarea și conformarea sa cu întreg cadrul legislativ comunitar în vigoare.

Astfel, scopul principal al prezentului act este crearea unui regim juridic național care să integreze noul cadru comunitar în materie de repartizare a drepturilor de trafic și să îl dezvolte din punctul de vedere al interesului național, în concordanță cu principiile dreptului comunitar.

Deoarece piața transportului aerian extracomunitar trebuie să facă obiectul unei reglementări juridice clare și interdependente pentru a reprezenta un sistem unic de norme, prezentul act vizează crearea unui regim care să clarifice și să determine condițiile și procedurile aplicabile drepturilor de trafic în domeniul activității de transport aerian regulat extracomunitar.

Se prevede că practicarea activităților de transport aerian regulat este condiționată de obținerea unei autorizații de operare care trebuie emisă de Instituto Nacional Aviação Civil, I.P.

În ceea ce privește accesul la piață, se materializează principiul tratamentului nediscriminatoriu, permițându-se tuturor transportatorilor aerieni comunitari să aibă acces la rutele disponibile în acordurile privind serviciile aeriene încheiate de Portugalia.

În acest mod și în conformitate cu dispozițiile articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 847/2004 din 29 aprilie 2004, se instituie un proces nediscriminatoriu și transparent de repartizare a drepturilor de trafic în cazurile în care acordul privind serviciile aeriene și eventualele sale modificări prevăd o limitare cantitativă a utilizării drepturilor de trafic disponibile sau a numărului de transportatori aerieni potențiali beneficiari ai acestor drepturi de trafic.

Se prevede, de asemenea, în mod expres că transportatorilor aerieni li se permite, în limita dispozițiilor conținute în acordul privind serviciile aeriene, să încheie între ei acorduri comerciale private în domenii precum combinarea serviciilor aeriene și partajarea de coduri în scopul deservirii rutelor regulate sub o singură autorizație de operare deținută în comun, după cum se prevede la articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului și al Consiliului din 24 septembrie 2008.

În cele din urmă, se creează un regim de sancțiuni aplicabil procesului de autorizare a operării de servicii aeriene regulate extracomunitare, fiecare contravenție fiind clasificată în funcție de particularitatea intereselor care trebuie protejate.

Au fost consultate asociațiile reprezentative ale sectorului în cauză și autoritățile guvernamentale din regiunile autonome.

Prin urmare:

În temeiul articolului 198 alineatul (1) litera (a) din Constituție, Guvernul emite următorul decret:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1) Prezentul act stabilește regimul juridic al accesului la piață și al exercitării drepturilor de trafic în traficul aerian regulat extracomunitar.

(2) Prezentul act se aplică transportatorilor aerieni comunitari care intenționează să opereze servicii aeriene regulate pe rute care au Portugalia ca punct de origine ori destinație.

(3) Prezentul act nu se aplică operării de servicii aeriene pe rute intracomunitare, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului și al Consiliului din 24 septembrie 2008.

Articolul 2

Definiții și abrevieri

În sensul prezentului act, se adoptă definițiile din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului și al Consiliului și următoarele definiții:

(a)	„autorizație de operare a serviciilor aeriene regulate” înseamnă dreptul de a opera servicii aeriene regulate extracomunitare, acordat unui transportator aerian;

(b)	„desemnare” înseamnă actul prin care statul portughez notifică celălalt stat parte la acordul privind serviciile aeriene, aducându-i la cunoștință numele întreprinderii sau întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturile de trafic aerian disponibile în temeiul acordului;

(c)

„drept de trafic” înseamnă dreptul de operare a serviciilor aeriene între două aeroporturi, considerându-se drept aeroport unic sistemul de aeroporturi care deservește același loc, conform acordului privind serviciile aeriene. Dreptul de trafic reprezintă o specificație sau o combinație de specificații geografice sau fizice pentru care se stabilește numărul de transportatori aerieni care pot fi desemnați, capacitatea și obiectul serviciilor de transport ce urmează a fi furnizate;

(d)	„IATA (International Air Transport Association)” înseamnă Asociația Internațională de Transport Aerian;

(e)	„INAC, I.P.” înseamnă Instituto Nacional de Aviação Civil, I.P.;

(f)	„sezonul de iarnă IATA” înseamnă perioada cuprinsă între ultima duminică din octombrie și ultima sâmbătă din martie;

(g)	„sezonul de vară IATA” înseamnă perioada cuprinsă între ultima duminică din martie și ultima sâmbătă din octombrie;

(h)	„transportator aerian operator” înseamnă un transportator aerian care efectuează sau intenționează să efectueze un zbor sub contract cu un pasager sau în numele unei alte persoane, juridice sau fizice, având un contract cu pasagerul respectiv;

(i)

„serviciu aerian regulat” înseamnă o serie de zboruri care prezintă toate caracteristicile următoare:

(i)	la fiecare zbor sunt puse la dispoziția publicului, pentru achiziționare individuală (fie direct de la transportatorul aerian, fie de la agenții săi autorizați), locuri și/sau capacitate de transport de marfă și/sau poștă;

(ii)	este operat pentru a deservi traficul dintre aceleași două sau mai multe aeroporturi, fie conform unui orar publicat, fie prin intermediul unor zboruri care, prin regularitatea ori frecvența lor, constituie o serie sistematică recognoscibilă;

(j)	„serviciu aerian regulat extracomunitar” înseamnă un serviciu aerian regulat operat între puncte situate pe teritoriul național și puncte situate pe teritoriul unei sau unor alte țări terțe.

CAPITOLUL II

AUTORIZAȚIA DE OPERARE A SERVICIILOR AERIENE REGULATE EXTRACOMUNITARE

SECȚIUNEA I

Proceduri

Articolul 3

Autorizația de operare

(1) Operarea de servicii aeriene regulate extracomunitare este condiționată de acordarea unei autorizații în acest sens de către INAC, I.P.

(2) Autorizațiile de operare eliberate în temeiul prezentului act nu sunt transmisibile.

Articolul 4

Obligații de informare

INAC, I.P. trebuie să facă publice și să țină la zi, pe site-ul său web, următoarele informații referitoare la drepturile de trafic disponibile pentru operare:

(a)	calendarul negocierilor bilaterale cu țări terțe pe tema serviciilor aeriene planificate;

(b)	inventarul drepturilor de trafic disponibile pentru operare;

(c)	cererile de autorizare de operare depuse în temeiul prezentului act;

(d)	lista autorizațiilor acordate în temeiul prezentului act;

(e)	deciziile INAC, I.P. de modificare sau anulare a autorizațiilor, în temeiul prezentului act;

(f)	deciziile de recurs aduse în instanță, prevăzute la articolul 13 din prezentul act.

Articolul 5

Cererea

(1) Transportatorii aerieni comunitari care doresc să opereze drepturi de trafic făcute publice în conformitate cu articolul anterior, trebuie să depună la INAC, I.P. o cerere în acest sens, redactată în limba portugheză, în care să figureze:

(a)	datele de identificare ale solicitantului;

(b)	serviciile aeriene regulate pe care intenționează să le opereze;

(c)	tipul traficului pe care solicitantul intenționează să îl transporte;

(d)	sezonul sau sezoanele IATA pe durata cărora solicitantul intenționează să opereze serviciile;

(e)	data estimată de începere a operării.

(2) Cererea trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

(a)	licența de operare valabilă, emisă în temeiului Regulamentului (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 sau al Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008;

(b)	certificatul de operator aerian valabil și adecvat operării serviciilor aeriene regulate care fac obiectul cererii;

(c)	un document din care să reiasă situația solicitantului în ceea ce privește asigurările sociale portugheze;

(d)	o declarație din care să reiasă situația de contribuabil a solicitantului în relație cu statul portughez.

(3) Cererea trebuie să fie însoțită și de următoarele elemente:

(a)	planul de operare a serviciilor aeriene vizate de solicitant, care să conțină zilele și orarul de operare, echipamentele utilizate, configurația cabinei de pasageri, numărul de locuri oferite și capacitatea de încărcare;

(b)	previziunile în ceea ce privește traficul;

(c)	structura tarifară planificată de solicitant;

(d)	precizarea mijloacelor și serviciilor, proprii sau terțe, pe care solicitantul le va utiliza pentru operarea serviciului;

(e)	precizarea contractelor de închiriere încheiate sau care urmează a fi încheiate de solicitant;

(f)	precizarea alianțelor, parteneriatelor și acordurilor încheiate sau care urmează a fi încheiate de solicitant în scopul concretizării serviciilor solicitate;

(g)	precizarea condițiilor de furnizare a serviciului, în conformitate cu dispozițiile articolului 11;

(h)	sistemul de rezervare;

(l)	dovada performanței anterioare a solicitantului în materie de regularitate și punctualitate;

(m)	precizarea mijloacelor disponibile pentru protecția pasagerilor.

(4) Cererea trebuie însoțită și de documente doveditoare pentru capacitatea economică și financiară a solicitantului, în conformitate cu articolul 9 din prezentul act.

(5) Dacă transportatorul intenționează să opereze drepturi de trafic acordate în temeiul unor acorduri diferite privind serviciile aeriene, trebuie să depună o cerere prin care să solicite drepturile de trafic aferente fiecărui acord în parte.

(6) Elementele doveditoare care sunt comune cererilor menționate la alineatul anterior pot fi depuse în comun.

(7) Solicitantul nu trebuie să depună documentația prevăzută la alineatele anterioare dacă aceasta există deja în arhivele INAC, I.P. și este actualizată și legal valabilă.

(8) Cererile trebuie depuse cu cel puțin 60 de zile lucrătoare înainte de data începerii sezonului IATA pentru care este programată operarea, cu excepția cererilor pentru drepturi de trafic limitate, care trebuie depuse cu cel puțin 120 de zile înainte de data respectivă.

(9) În termen maxim de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererilor în condițiile prevăzute la alineatul anterior, INAC, I.P. face o evaluare preliminară a dosarului și, dacă lipsesc documente obligatorii pentru soluționarea cererii sau dacă este nevoie de informații suplimentare, se adresează în scris solicitantului, acordându-i un termen de 10 zile lucrătoare pentru completarea dosarului, pentru furnizarea informațiilor solicitate sau pentru remedierea neregularităților depistate, sub rezerva eliminării solicitantului în cazul depășirii termenului de 10 zile.

Articolul 6

Publicarea de informații

După termenele prevăzute la alineatul (9) al articolului anterior, INAC, I.P. face publică, prin intermediul unui anunț publicat în Diário da República (Monitorul Oficial) seria 2 și al site-ului său web, cererea solicitantului, pentru ca persoanele care manifestă un interes legitim să aibă posibilitatea ca în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării să se pronunțe în privința acesteia sau să depună o cerere în temeiul articolului anterior.

Termenul menționat la articolul anterior este aplicabil numai în cazul publicării cererilor pentru drepturile de trafic limitate prevăzute la articolul 11 alineatul (1).

SECȚIUNEA II

Eliberarea autorizației de operare

Articolul 7

Cerințe

Autorizația de operare a serviciilor aeriene regulate extracomunitare se acordă unui transportator aerian care îndeplinește cumulativ următoarele cerințe:

(a)	deține deja o licență de operare valabilă, emisă în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 sau al Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008;

(b)	face dovada unei capacități tehnice, economice și financiare adecvate serviciilor aeriene pe care intenționează să le opereze;

(c)	îndeplinește condițiile de desemnare prevăzute în acordul sau acordurile privind serviciile aeriene;

(d)	este titularul unui contract de asigurare adecvat serviciilor aeriene pe care intenționează să le opereze;

(e)	are o situație regularizată față de statul portughez în ceea ce privește contribuțiile fiscale și de asigurări sociale.

Articolul 8

Capacitatea tehnică

(1) Capacitatea tehnică este dovedită prin calitatea de titular al unui certificat de operator aerian valabil care atestă, în termenii legislației specifice aplicabile, că transportatorul aerian respectă normele tehnice privind operarea serviciilor solicitate.

(2) Transportatorii aerieni trebuie să dețină o flotă adecvată operării serviciilor solicitate, formată din aeronave care se află în proprietatea lor ori fac obiectul unui contract de închiriere.

Articolul 9

Capacitatea economică și financiară

În sensul articolului 5 alineatul (4), capacitatea economică și financiară a întreprinderii solicitante este dovedită prin demonstrarea faptului că operarea serviciilor aeriene în cauză este o activitate economică rentabilă și că nu prejudiciază capacitatea financiară a transportatorului aerian.

Articolul 10

Acordarea autorizației

(1) INAC, I.P. emite o decizie pentru fiecare cerere de autorizare, în termen maxim de 20 de zile lucrătoare de la data la care dosarul este completat cu toate elementele necesare de către solicitant.

(2) Atunci când INAC, I.P. face o notificare în conformitate cu articolul 5 alineatul (9), termenul prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol se suspendă până la primirea de către INAC, I.P. a documentelor lipsă sau până la remedierea elementelor semnalate.

(3) După eliberarea autorizației în termenii prevăzuți la articolele anterioare, aceasta se publică în Diário da República (Monitorul Oficial).

Articolul 11

Drepturi de trafic limitate

(1) În cazul solicitărilor concurente și al limitării fie a drepturilor de trafic, fie a numărului transportatorilor aerieni comunitari admiși să opereze aceste drepturi, cererile vor fi soluționate în termen maxim de 60 de zile lucrătoare începând cu data la care toți solicitanții și-au completat dosarul sau au remediat elementele semnalate, cu condiția îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 7 din prezentul act.

(2) În scopul soluționării cererilor, INAC, I.P. poate să solicite informații adiționale și să organizeze, dacă se dovedește necesar, audieri; în aceste condiții termenul prevăzut la alineatul anterior se suspendă.

(3) În orice caz, autorizația de operare se acordă exclusiv în condițiile prevăzute la articolul 7 din prezentul act transportatorilor aerieni care depun în acest sens o cerere care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 5 din prezentul act.

(4) Sub rezerva dispozițiilor acordului privind serviciile aeriene în cauză, cererile concurente sunt prelucrate de către INAC, I.P. din perspectiva următoarelor criterii:

(a)	satisfacerea cererii de transport aerian în materie de servicii mixte/transport exclusiv de marfă, servicii directe/indirecte, frecvență a serviciilor, zile de operare, printre altele;

(b)	politică tarifară, în special prețul biletelor, practicarea de reduceri și alte promoții;

(c)	durata totală a zborului, de la punctul de origine la destinație;

(d)	timpul maxim de înlocuire a aeronavei în caz de neregularitate operațională imputabilă transportatorului;

(e)	calitatea serviciului, în special în ceea ce privește tipul și configurația aeronavelor și existența punctelor de vânzare deschise publicului;

(f)	contribuția la asigurarea unui nivel de concurență satisfăcător;

(g)	data estimată a începerii operării;

(h)	garanțiile prezentate pentru continuitatea operării;

(i)	potențialul de creștere a cotei de piață a transportatorilor aerieni comunitari pe ruta respectivă;

(j)	adecvarea orarelor de zbor și a tipologiei aeronavelor la capacitatea aeroportuară;

(l)	performanța de mediu a aeronavelor utilizate;

(m)	îmbunătățirea legăturilor aeriene oferite pasagerilor;

(n)	contribuția la dezvoltarea economică a localității, inclusiv la dezvoltarea turismului;

(o)	existența unui serviciu de vânzare a biletelor în limba portugheză, în cazul rutelor între Portugalia și alte țări a căror limbă oficială este portugheza;

(p)	existența unei majorități a echipajului de cabină care vorbește limba portugheză, în cazul rutelor între Portugalia și alte țări a căror limbă oficială este portugheza.

(5) Următoarele criterii pot fi, de asemenea, luate în considerare:

(a)	existența unui serviciu de vânzare a biletelor în limba portugheză;

(b)	existența unei majorități a echipajului de cabină care vorbește și înțelege limba portugheză;

(c)	situația transportatorului aerian față de plata taxelor aeronautice în Portugalia;

(d)	se poate ține cont și de alte criterii, care vor fi comunicate concurenților în timp util înainte de luarea deciziei finale pentru respectivele cereri.

Articolul 12

Procedura de selecție

(1) După încheierea procesului de evaluare prevăzut la articolul anterior, INAC, I.P. face public un proiect de decizie pe site-ul său web.

(2) Părțile interesate pot să își comunice observațiile în scris, în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării menționate anterior.

(3) Decizia finală de autorizare a operării de servicii aeriene se ia în termen de 20 de zile lucrătoare de la încheierea termenului prevăzut la alineatul anterior.

Articolul 13

Căi de atac

Deciziile finale luate prin aplicarea criteriilor de selecție prevăzute la articolul anterior pot fi contestate în fața unui tribunal administrativ.

Articolul 14

Desemnare

(1) După publicarea autorizației, statul portughez desemnează transportatorul aerian autorizat să opereze pe ruta respectivă, în comun cu entitatea competentă a celuilalt stat parte la acordul privind serviciile aeriene (dacă acest lucru este prevăzut în acord).

(2) În situațiile prevăzute la articolul 15, se desemnează transportatorul aerian operator.

(3) Exercitarea drepturilor acordate prin autorizație este condiționată de acceptarea desemnării de către celălalt stat parte la acordul privind serviciile aeriene (dacă acest lucru este prevăzut de acord). Acceptarea se comunică de către INAC, I.P. titularului autorizației.

SECȚIUNEA III

Acorduri private comerciale de operare a serviciilor aeriene

Articolul 15

Acordurile de partajare de coduri

(1) Atunci când dispozițiile acordului privind serviciile aeriene permit acest lucru, transportatorii aerieni pot să încheie acorduri de partajare de coduri pentru operarea de servicii aeriene regulate extracomunitare.

(2) În situațiile prevăzute la alineatul anterior, cererea de autorizare se întocmește, fundamentează și se analizează în comun, pe baza obligațiilor ce decurg din acordul de partajare a codurilor încheiat între părți.

(3) Înaintarea unei cereri comune nu scutește transportatorul aerian operator de îndeplinirea cerințelor și condițiilor necesare autorizației de operare prevăzute în prezentul act, cu modificările necesare în funcție de aspectele convenite de către părți.

(4) Autorizația acordată în temeiul prezentului articol se concretizează prin emiterea unui titlu unic, care poate să includă acorduri de partajare de coduri ce urmează a fi încheiate, dacă acordul privind serviciile aeriene permite acest lucru.

CAPITOLUL III

CONDIȚII APLICABILE AUTORIZAȚIEI

Articolul 16

Valabilitate

(1) Autorizația rămâne valabilă dacă se îndeplinesc condițiile negociate în acordul privind serviciile aeriene și dacă transportatorul aerian respectă obligațiile prevăzute în prezentul act.

(2) Valabilitatea autorizației de operare este condiționată de deținerea unei licențe de operare și a unui certificat de operator aerian valabile și efective.

Articolul 17

Modificarea autorizației

Autorizațiile de operare pot fi modificate de INAC, I.P. ori de câte ori interesul public justifică acest lucru sau atunci când titularul solicită acest lucru, cu condiția ca INAC, I.P. să aprobe modificarea solicitată și dacă nu sunt puse în discuție condițiile de repartizare a drepturilor de trafic limitate.

Articolul 18

Revocarea autorizației

(1) INAC, I.P. revocă autorizațiile acordate în termenii prezentului act în următoarele cazuri:

(a)	dacă transportatorul aerian nu începe să opereze serviciul în următoarele două perioade de programare consecutive;

(b)	dacă transportatorul aerian suspendă sau întrerupe operarea serviciului din motive care nu constituie cazuri de forță majoră și nu reia operarea în termen de șase luni;

(c)	dacă există alte motive speciale care să justifice acest lucru.

(2) INAC, I.P. poate să revoce autorizațiile acordate în termenii prezentului act în următoarele cazuri:

(a)	dacă transportatorul aerian nu îndeplinește cerințele și condițiile aferente acordării și menținerii autorizației;

(b)	dacă transportatorul aerian a furnizat date și informații false privitoare la elementele conținute în articolul 11, care determină aplicarea incorectă a criteriilor prevăzute în respectivul articol;

(c)	din motive de interes public;

(d)	dacă nu se plătesc taxele prevăzute la articolul 27;

(e)	dacă drepturile de trafic nu au fost utilizate în mod eficace de către transportatorul aerian sau dacă transportatorul respectiv a încălcat legislația Uniunii Europene și legislația națională în materie de concurență.

(3) În sensul alineatului (1) litera (b) din prezentul articol, se consideră caz de forță majoră orice eveniment imprevizibil și ineluctabil, ale cărui efecte se produc independent de voința și controlul transportatorului aerian și care afectează operarea rutei, respectiv:

(a)	catastrofe naturale;

(b)	condiții meteorologice care împiedică realizarea zborului respectiv;

(c)	riscuri de siguranță pentru aviația civilă;

(d)	deficiențe neașteptate de siguranță a zborului;

(e)	greve care afectează activitatea transportatorului aerian;

(f)	acte de terorism sau de război, declarate sau nu;

(g)	tulburări ale ordinii publice, respectiv din motive de instabilitate politică.

(4) Autorizațiile pot fi revocate și la cererea titularului respectiv.

Articolul 19

Supraveghere

Transportatorii autorizați să opereze servicii aeriene regulate extracomunitare în termenii prezentului act trebuie să furnizeze, anual și în termenele stabilite de INAC, I.P., date statistice privind traficul, conturile anuale de operare, precum și toate celelalte elemente utile supravegherii de către INAC, I.P. sau necesare pentru aplicarea corectă a prezentului act.

Articolul 20

Publicare

Deciziile INAC, I.P. de modificare sau de anulare a autorizațiilor, în temeiul prezentului act, se publică în Diário da República (Monitorul Oficial) seria 2.

CAPITOLUL IV

CONDIȚII DE OPERARE EFECTIVĂ A SERVICIILOR AERIENE

Articolul 21

Programe și orare

(1) Programele și orarele pentru serviciile aeriene autorizate sunt supuse aprobării prealabile a INAC, I.P. dacă acest lucru este prevăzut în acordul privind serviciile aeriene.

(2) Titularii autorizațiilor au obligația de a respecta programele și orarele aprobate și de a le pune la dispoziția publicului larg.

Articolul 22

Modificări

(1) Toate modificările programelor aprobate, precum modificarea frecvenței, a zilei sau orei serviciilor, modificarea echipamentului sau anularea unui zbor ori introducerea de zboruri suplimentare sunt supuse autorizării prealabile a INAC, I.P. dacă acest lucru este prevăzut în acordul privind serviciile aeriene, cu excepția cazului în care acestea decurg din situații neprevăzute sau din motive de forță majoră.

(2) În sensul dispozițiilor de la alineatul anterior, titularii autorizațiilor trebuie să obțină aprobările necesare din partea autorităților aeronautice ale celuilalt stat parte la acordul privind serviciile aeriene, dacă acest lucru este prevăzut în acord.

CAPITOLUL V

CONTROL ȘI REGIMUL SANCȚIUNILOR

Articolul 23

Control

(1) Este de competența INAC, I.P. să controleze respectarea dispozițiilor prezentului act, fără a aduce atingere competențelor proprii în materie de control atribuite prin lege altor entități care trebuie să comunice INAC, I.P. rezultatul activității lor.

(2) Întreprinderile de transport aerian trebuie să furnizeze INAC, I.P. toate elementele necesare realizării controlului, în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestora de către INAC, I.P.

Articolul 24

Contravenții

(1) În scopul aplicării regimului de contravenții în materie de aviație civilă, aprobat prin Decretul-lege nr. 10/2004 din 9 ianuarie 2004, constituie contravenții foarte grave:

(a)	exercitarea drepturilor de trafic de către o entitate neautorizată în acest sens prin prezentul act;

(b)	exercitarea drepturilor de trafic de către o entitate nedesemnată în acest sens prin prezentul act;

(c)	utilizarea autorizației de către altă entitate decât titularul;

(d)	falsul în declarații pe durata procedurii de autorizare;

(e)	exercitarea drepturilor de trafic de către o entitate care este autorizată în acest sens, dar nu are o asigurare obligatorie valabilă;

(f)	nepunerea la dispoziția INAC, I.P. de către entitățile autorizate a datelor statistice privind traficul, a conturilor anuale de operare, precum și refuzul de furniza elementele pe care INAC, I.P. le solicită în vederea realizării controlului respectării dispozițiilor din prezentul act;

(g)	modificarea programelor aprobate în ceea ce privește frecvența, zilele sau orele serviciilor, modificarea echipamentelor, anularea de zboruri sau introducerea de zboruri suplimentare fără autorizarea prealabilă a INAC, I.P., în conformitate cu articolul 22 alineatul (1).

(2) În scopul aplicării regimului contravențiilor în materie de aviație civilă, aprobat prin Decretul-lege nr. 10/2004 din 9 ianuarie 2004, constituie contravenții grave:

(a)	neînceperea de către transportatorul aerian a operării serviciilor regulate extracomunitare în termenul stabilit, suspendarea sau întreruperea operării din motive care nu constituie cazuri de forță majoră, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2);

(b)	netransmiterea spre aprobarea de către INAC, I.P. a programelor și orarelor aferente serviciilor aeriene autorizate, în conformitate cu articolul 21 alineatul (1);

(c)	nerespectarea programelor și orarelor aprobate de INAC, I.P., în conformitate cu articolul 21 alineatul (2);

(d)	nepublicarea programelor și orarelor aprobate de INAC, I.P., în conformitate cu articolul 21 alineatul (2);

(e)	neplata taxelor prevăzute la articolul 27.

(3) Neglijența și tentativa de fraudă sunt supuse sancțiunilor.

Articolul 25

Constatarea contravențiilor

(1) În conformitate cu Decretul-lege nr. 145/2007 din 27 aprilie 2007, este de competența INAC, I.P. să instituie și să desfășoare procedurile de constatare a încălcărilor, precum și să aplice amenzi și sancțiuni accesorii.

(2) Contravențiile prevăzute în prezentul act sunt supuse regimului contravențiilor din domeniul aviației civile, aprobat prin Decretul-lege nr. 10/2004 din 9 ianuarie 2004.

Articolul 26

Sancțiuni accesorii

(1) Conform Decretului-lege nr. 10/2004 din 9 ianuarie 2004, secțiunea II capitolul II și articolului 21 din Regimul general al contravențiilor, aprobat prin Decretul-lege nr. 433/82 din 27 octombrie 1982, în formularea dată de Decretul-lege nr. 356/89 din 17 octombrie 1989, Decretul-lege nr. 244/95 din 14 septembrie 1995, Decretul-lege nr. 323/2001 din 17 decembrie 2001 și Legea nr. 109/2001 din 24 decembrie 2001, INAC, I.P. poate să stabilească aplicarea sancțiunii accesorii de interzicere a exercitării activității de transport aerian timp de maximum 2 ani, în conformitate cu Decretul-lege nr. 10/2004 din 9 ianuarie 2004, simultan cu aplicarea amenzii corespunzătoare contravenției prevăzute la articolul 24 literele (a)-(d).

(2) Sancțiunea pentru contravenție poate fi publicată în conformitate cu articolul 13 din Decretul-lege nr. 10/2004 din 9 ianuarie 2004.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 27

Taxe

(1) Se percepe o taxă inițială pentru depunerea cererii de autorizare a operării și o altă taxă pentru eliberarea autorizației, care pot crește cu 50 % în cazurile prevăzute la articolele 11 și 12 din prezentul act.

(2) Titularii autorizațiilor de operare prevăzute în prezentul act datorează o taxă anuală ajustată în funcție de costurile suportate cu ocazia supravegherii implementării regimului juridic stabilit în prezentul act.

(3) Taxele prevăzute la prezentul articol se stabilesc prin ordin al ministrului responsabil de sectorul aviației civile.

(4) Până la publicarea ordinului prevăzut la alineatul anterior, rămân în vigoare toate dispozițiile legislative referitoare la taxele prevăzute la prezentul articol.

Articolul 28

Abrogare

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 27 alineatul (4), se abrogă Decretul-lege nr. 66/92 din 23 aprilie 1992.

Articolul 29

Intrarea în vigoare

Prezentul act intră în vigoare în prima zi după data publicării.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

9.3.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 70/31

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2013/C 70/13

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

„PAN DE ALFACAR”

NR. CE: ES-PGI-0005-0890-05.09.2011

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Pan de Alfacar”

2. Statul membru sau țara terță:

Spania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tipul produsului:

Clasa 2.4.

Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Denumirea „Pan de Alfacar” se referă la pâine preparată manual în cel puțin o etapă a procesului de panificație, care se prezintă în una dintre următoarele forme: de franzelă, de colac oval, de colac rotund și sub formă rotunjită (toate din același aluat).

Pâinile bombate de tip franzelă sunt alungite ca formă, cu capete țuguiate și o singură crestătură longitudinală pe partea bombată; se comercializează sub următoarele greutăți:

—	80 g, 20 ± 3,0 cm lungime și 7,5 ± 2,0 cm lățime;

—	125 g, 24 ± 3,0 cm lungime și 9 ± 2,0 cm lățime;

—	și 250 g, 38 ± 4,0 cm lungime și 10 ± 2,0 cm lățime.

Colacii ovali au formă eliptică cu secțiune tubulară aplatizată și o asimetrie axială. Au o singură crestătură longitudinală verticală în partea lor cea mai groasă. Partea unde colacul oval este unit manual este mai subțire și nu are crestături. Colacii ovali se comercializează sub o singură greutate, și anume 250 g, și măsoară: 34 ± 3,0 cm lungime, 14 ± 2,0 cm lățime, cu axa mare a golului interior de cel mult 24 ± 3,0 cm.

Colacii rotunzi au formă circulară, secțiune tubulară și o simetrie mai mult sau mai puțin axială. Se recunosc după punctul de unire, făcut manual și denumit „soacră”. Au o crestătură verticală, pe toată circumferința sa, mai puțin în locul de unire a colacului. Colacii se comercializează sub o singură greutate, și anume 500 g, și au următoarele dimensiuni: un diametru exterior al colacului de 28 ± 3,0 cm și un diametru interior de 14 ± 2,0 cm.

Pâinile de formă rotunjită sunt perfect rotunde și ușor bombate pe partea superioară. Partea superioară are crestat (sau „desenat”) un model sub formă de grilaj încadrat de patru crestături perpendiculare. Se comercializează sub trei greutăți, și anume: 250 g (cu diametrul minim de 17 ± 2,0 cm), 500 g (cu diametrul minim de 24 ± 2,0 cm) și 1 000 g (cu diametrul minim de 32 ± 3 cm).

Pâinea este formată din 65 % până la 80 % substanță uscată. Miezul pâinii este alb-cremos, pufos și moale. Are multe găuri, răspândite neregulat, care variază ca dimensiune. Pâinea are o aromă caracteristică de oțet și/sau lapte fermentat, care poate fi de intensitate mică sau medie. Crusta este de grosime medie spre mare, mai mare de peste 1,5 mm, de culoare aurie, fără făină presărată, ușor lucioasă și relativ netedă.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Pâinea denumită „Pan de Alfacar” se face din făină de grâu cu o slabă capacitate de coacere Formula cu un raport între rezistența la întindere și extensibilitatea aluatului (P/L) cuprins între 0,3 și 0,6; pH-ul plămădelii este cuprins între 4 și 6 (între 10 % și 25 % din făina utilizată pentru aluat) și rezultă dintr-un proces de fermentare anterior, realizat în zona de preparare a pâinii; apa este din izvorul Alfacar (între 55 și 62 de litri la 100 kg de făină), drojdia utilizată este ecologică (Saccharomyces cerevisiae L.) și constituie maximum 3 % din greutatea făinii din aluat, iar sarea comestibilă este în limita stabilită prin specificațiile tehnico-sanitare în vigoare.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Întregul proces de panificație are loc în aria geografică definită la punctul 4.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

—

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Pâinea va fi vândută cu un sigiliu de garanție, care constă într-o vafă.

Pe etichetă trebuie să figureze denumirea „Pan de Alfacar” și simbolul Uniunii Europene, în același câmp vizual.

Acest sigiliu de garanție va putea fi acordat agenților economici care respectă caietul de sarcini aferent „Pan de Alfacar”.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Zonele municipale Alfacar și Víznar, ambele situate în arcul de nord-est al câmpiei Granada, prezintă aceleași caracteristici de mediu: apa de izvor Alfacar, o climă mediteraneeană continentală subumedă, tipică pentru zonele montane mediteraneene și un micro-climat influențat de Rezervația naturală Sierra de Huétor. Suprafața teritoriului aferent acestor două municipii este de 29,4 km2 în total, iar altitudinea medie a așezărilor rurale este de 980 m deasupra nivelului mării.

5. Legătura cu aria geografică:

Legătura dintre produs și denumirea „Pan de Alfacar” se bazează în principal, dar nu exclusiv, pe reputația istorică și comercială, consolidată de-a lungul secolului al XX-lea. Această legătură este însă cu atât mai mult una de ordin geografic cu cât caracteristicile specifice ale produsului se atribuie mai ales originii sale.

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Factori naturali

—

Cadrul geografic local, cu condiții de mediu specifice:

Zona în care se face pâinea, situată la poalele munților Sierra de Alfaguara, lângă Rezervația naturală Sierra de Huétor și Parcul național Sierra Nevada, are unele condiții de mediu specifice pentru fabricarea pâinii. Pe de o parte, există o microfloră autohtonă, formată din drojdii și bacterii lactice și acetice care influențează echilibrul microbiologic din plămădelile utilizate în panificație. Pe de altă parte, condițiile climatice caracteristice (climă mediteraneeană specifică zonelor montane – mediteraneeană continentală subumedă) creează, împreună cu microbiologia autohtonă, mediul propice proceselor biologice de fermentație.

—

Resursele hidrogeologice locale specifice:

În zona în care se produce „Pan de Alfacar” există un important sistem acvifer, care iese la suprafață în mod natural prin izvorul bine-cunoscut Alfacar. Acesta are întotdeauna aceiași parametri hidrotermici, hidrochimici și izotopici, indiferent de condițiile climatice. Apa din acest izvor are trei caracteristici fizico-chimice:

—	mineralizare medie;

—	alcalinitate medie-înaltă;

—	duritate medie-înaltă.

Factori umani

—	Practicile tradiționale specifice utilizate la fabricarea „Pan de Alfacar” pot fi rezumate astfel:

—	Practica hidratării aluatului de panificație între 55 % și 62 % care permite obținerea unui aluat semi-moale.

—	Temperatura aluatului la terminarea frământării aluatului este cuprinsă între 21 °C și 27 °C.

—	Practica utilizării unei plămădeli deja fermentate în tăvițe de lemn.

—	Lăsatul la dospit în blocuri sau în bile de aluat în condiții naturale: Dospirea aluatului în bloc se face după frământare, variind ca timp între 5 și 20 de minute. Bilele de aluat se lasă la dospit timp de cel puțin 15 minute.

—	Forma se dă manual.

—	Fermentarea este unică și continuă, în condițiile naturale, timp de o oră-două.

—	Crestarea longitudinală și verticală a fiecărei bucăți de pâine.

—	Coacerea pâinii se face în cuptoare cu plăci refractare.

—	Coacerea pâinii „de Alfacar” începând cu a doua încărcare a cuptorului.

5.2. Specificitatea produsului:

—	substanță uscată în „Pan de Alfacar”: între 65 % și 80 %;

—	arome caracteristice: sunt rezultatul aromelor produse în urma fermentației acetice și/sau lactice a aluatului, și anume arome de intensitate mică spre medie;

—

miezul „Pan de Alfacar”:

—	textură: pufos și moale;

—	culoare: alb-cremos;

—	găuri: numeroase, răspândite neregulat, variind ca dimensiune;

—

crusta „Pan de Alfacar”:

—	grosime: medie spre groasă, peste 1,5 mm;

—	culoare: aurie, fără făină presărată, ușor lucioasă și destul de netedă;

—	dimensiunile diferitelor forme de „Pan de Alfacar”: Legătura dintre greutatea și volumul diferitelor forme de pâine este caracteristică și constituie un indicator al densității produsului.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

—	Substanță uscată în „Pan de Alfacar”: între 65 % și 80 %. Substanța uscată reziduală în „Pan de Alfacar” depinde de factorii naturali și umani. Este direct legată de apă, de gradul de hidratare și de timpul de coacere.

—	Aroma caracteristică a „Pan de Alfacar”: Aroma caracteristică a „Pan de Alfacar”, rezultată în urma proceselor de fermentație, este direct legată de factorii naturali și umani.

Pe de o parte, factorii naturali determinanți sunt:

—	apa de izvor de Alfacar, a cărei compoziție fizico-chimică deosebită are un efect pozitiv asupra procesului de fermentație a plămădelii și a aluatului de pâine.

—

cadrul natural mediteraneean de munte (Rezervația Naturală Sierra de Huétor), cu condiții climatice extreme (temperatură și umiditate), are un efect asupra procesului de fermentație. Vegetația naturală din această zonă favorizează la rândul său dezvoltarea unei microbiologii silvestre care se integrează natural în procesele de fermentație prin plămădeală.

Pe de altă parte, factorii umani care au cel mai mare impact sunt:

—	dospirea aluatului în bloc;

—	utilizarea tăvițelor de lemn pentru pregătirea plămădelilor oferă condiții ideale de afânare în cadrul procesului de fermentație, de dezvoltare a populațiilor microbiologice și de reproducere a sistemului de fermentare.

Controlul condițiilor naturale (temperatură și umiditate) din brutării, prin controlarea timpului necesar și a condițiilor pentru fermentarea plămădelii.

—	Miezul „Pan de Alfacar”: Culoarea, găurile și textura sunt influențate de factori naturali și umani.

Factorul natural cel mai important care influențează aceste caracteristici este:

—	apa de izvor de Alfacar. Caracteristicile sale fizico-chimice deosebite permit o consolidare a structurii de gluten din făina cu o slabă capacitate de coacere, crescându-i capacitatea de a reține CO2.

Factorii umani sunt:

—	gradul de hidratare este esențial, împreună cu tipul de făină utilizată și capacitatea aluatului de a reține gazul;

—	dospitul în bloc, care produce un miez mai puțin uniform și contribuie la consolidarea structurii proteice formate în cursul frământării, ceea ce crește în schimb capacitatea de a reține gazul;

—	formarea bilelor de aluat, astfel încât să nu piardă gazul;

—	dospitul în bile de aluat, care, la fel ca în cazul blocurilor de aluat, este esențial pentru a conferi pâinii o structură adecvată, înainte de a o supune altor presiuni în timpul modelării;

—	modelarea manuală a bucăților de pâine;

—	crestăturile verticale afectează volumul fiecărei bucăți de pâine, precum și textura și forma miezului, deoarece generează o pierdere mai mare în gaz față de crestăturile pe diagonală, ceea ce presupune un volum mai mic de aluat pus la cuptor și un miez mai puțin compact al pâinii;

—	forma pâinii afectează și ea pierderile de gaz și, prin urmare, textura miezului.

Utilizarea făinii de grâu și întregul proces de panificație afectează culoarea miezului produsului final.

—

Crusta „Pan de Alfacar”:

—	Formarea unei cruste mai groase de 1,5 mm, caracteristică a „Pan de Alcafar”, se datorează procesului de fermentare, gradului de hidratare a aluatului și tipului de cuptor, împreună cu aplicarea unor timpi optimi de coacere.

—	Ușoara strălucirea a crustei se realizează prin coacerea „Pan de Alfacar” începând cu a doua încărcare a cuptorului, deoarece temperatura și umiditatea în interiorul cuptorului se va fi stabilizat.

—	Culoarea aurie a crustei este caracteristică făinii de grâu și se datorează, de asemenea, tipului de coacere, temperaturii și timpului de coacere.

—	Cât despre aspectul neted al crustei, acesta se datorează gradului de hidratare și procesului de fermentație.

—

Dimensiunile diferitelor forme de „Pan de Alfacar”:

Dimensiunile constituie un indicator al densității pâinii și sunt influențate atât de ingredientele „Pan de Alfacar”, cât și de procesul de preparare, care depinde la rândul său de aceeași factori naturali și umani descriși mai sus la caracteristicile miezului.

—	Notorietatea denumirii „Pan de alfacar”: Diverse surse comerciale, promoționale, sociale, economice și istorice indică utilizarea denumirii „Pan de Alfacar” ca marcă comercială încă din secolul al XVI-lea.

—

Utilizarea mențiunii „Pan de Alfacar” în publicitate:

Mențiunea „Pan de Alfacar” este utilizată ca marcă distinctivă în materialele publicitare și la punctele de vânzare încă din 1970. Un studiu privind notorietatea denumirii „Pan de Alfacar” demonstrează că această denumire este foarte ancorată în limbajul comun al populației din provincia Granada.

—

Trimitere la reputația comercială a mărcii „Pan de Alfacar” în presă:

Încă din 1982 au existat numeroase articole în ziare locale și naționale, reviste de specialitate și publicații internaționale pe internet care atestă notorietatea produsului „Pan de Alfacar” în ceea ce privește tradiția sectorului de panificație din Alfacar încă din secolul al XVI-lea, know-how-ul local, caracteristicile produsului și premiile care i-au fost atribuite.

—

Trimitere la caracteristicile produsului „Pan de Alfacar”:

Pe lângă articolele tehnice în reviste de specialitate și profesionale privind caracteristicile „Pan de Alfacar”, José Carlos Capel face referire în 1991, în cartea sa intitulată El pan: elaboración, formas, mitos, ritos y gastronomía. Glosario de los panes de España la colacii ovali de Alfacar, una dintre formele sunt care se prezintă „Pan de Alfacar”.

—

Importanța productivă:

Așa cum arată geograful Bosque Laural, „în 1950, Alfacar și Víznar dominau deja sectorul panificației în zona Granadei, constituind enclava principală de aprovizionare din Granda. În jurul anului 1950, în capitala Granadei se vindeau zilnic 7 000 kg de «Pan de Alfacar» de o calitate excelentă, care era foarte apreciată de consumatori”.

—

Referințe istorice în literatură privind importanța socioeconomică a „Pan de Alfacar”:

În 2008, o monografie privind „Pan de Alfacar”, EL Pan de Alfacar: tahonas y hornos tradicionales (J.M. Reyes Mesa et al, 2008) prezintă istoria acestui produs din secolul al XVI-lea până în prezent.

Importanța „Pan de Alcafar” este subliniată în diferite publicații și istorice și geografice și în studii cadastrale, printre care cele mai importante sunt: Libro de Apeo y Repartimiento de Alfacar de 1571 y de Víznar en 1572 tras la reconquista de Granada (Topografia și împărțirea Alfacar în 1571 și a Víznar în 1572 după recucerirea Granadei), Tomás López și Vargas Machuca în Diccionario Geográfico de Málaga y Granada (Dicționar geografic al Malagăi și Granadei, manuscris din 1795, Biblioteca Națională din Madrid), Catastro del Marqués de la Ensenada (Cadastrul Marchizului de Ensenada, 1752), F. Henríquez de Jonquera - Anales de Granada: descripción del reino de Granada y ciudad de Granada, crónica de la Reconquista (1482-1492) sucesos de los años 1588-1646 (Analele Granadei: Descrierea regatului și orașului Granada, Cronica recuceririi (1482-1492), Evenimente din 1588-1646, 1987) și Pascual Madoz - Diccionario Geográfico, Estadístico e Histórico de España y sus posesiones de Ultramar (Dicționar geografic, statistic și istoric al Spaniei și al teritoriilor sale de peste mări, 1845-1850).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (3)]

Textul complet al caietului de sarcini al denumirii poate fi consultat la următoarea adresă:

http://www.juntadeandalucia.es/agriculturaypesca/portal/export/sites/default/comun/galerias/galeriaDescargas/cap/industrias-agroalimentarias/denominacion-de-origen/Pliegos/Pliego_Mantecados_Estepa.pdf

de pe prima pagină a site-ului Ministerului Regional al Agriculturii, Pescuitului și Mediului (http://www.juntadeandalucia.es/agriculturaypesca/portal), navigând apoi urmând calea următoare „Industrias Agroalimentarias” > „Calidad y Promoción” > „Denominaciones de Calidad” > „Otros Productos”; caietul de sarcini poate fi găsit la rubrica „Denominaciones de Calidad”.

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare.

(3) A se vedea nota de subsol nr. 2.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2013.070.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 70

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 56 9 martie 2013

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2013/C 070/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6808 – PAI Partners/Industrial Parts Holding) ( 1 )	1

	III Acte pregătitoare
	Banca Centrală Europeană
2013/C 070/02	Avizul Băncii Centrale Europene din 11 decembrie 2012 cu privire o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații-cheie referitoare la produsele pentru investiții (CON/2012/103)	2

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2013/C 070/03	Rata de schimb a monedei euro	9

2013/C 070/04	Avizul Comitetului consultativ privind practicile restrictive și pozițiile dominante emis în cadrul reuniunii din 19 iunie 2012 privind un proiect de decizie în cazul COMP/39.966 – Instalații de comutație cu izolație în gaz (amenzi) – Raportor: Irlanda	10

2013/C 070/05	Raport final al consilierului-auditor – COMP/39.966 – Instalații de comutație cu izolație în gaz (reimpunerea de amenzi)	11

2013/C 070/06	Rezumatul Deciziei Comisiei din 27 iunie 2012 de modificare a Deciziei C(2006) 6762 final din 24 ianuarie 2007 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 81 din Tratatul CE (în prezent articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) și al articolului 53 din Acordul privind SEE, în măsura în care aceasta a fost adresată întreprinderilor Mitsubishi Electric Corporation și Toshiba Corporation (Cazul COMP/39.966 – Instalații de comutație cu izolație în gaz – Amenzi) [notificată cu numărul C(2012) 4381] ( 1 )	12

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2013/C 070/07	Proces național de atribuire a drepturilor de trafic aerian limitate în Portugalia	14

2013/C 070/08	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) ( 1 )	26

2013/C 070/09	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare) ( 1 )	27

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Banca Europeană de Investiții
2013/C 070/10	Cerere de propuneri – Al doilea Turneu de inovare socială IBEI	28

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2013/C 070/11	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6865 – Oaktree/Countryside) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	29

2013/C 070/12	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6796 – Aegean/Olympic II) ( 1 )	30

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2013/C 070/13	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	31

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3090
JPY	yen japonez	125,50
DKK	coroana daneză	7,4573
GBP	lira sterlină	0,87100
SEK	coroana suedeză	8,3239
CHF	franc elvețian	1,2355
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,4435
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,443
HUF	forint maghiar	297,64
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7010
PLN	zlot polonez	4,1380
RON	leu românesc nou	4,3587
TRY	lira turcească	2,3490
AUD	dolar australian	1,2738
CAD	dolar canadian	1,3470
HKD	dolar Hong Kong	10,1525
NZD	dolar neozeelandez	1,5789
SGD	dolar Singapore	1,6317
KRW	won sud-coreean	1 427,23
ZAR	rand sud-african	11,8996
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,1413
HRK	kuna croată	7,5908
IDR	rupia indoneziană	12 676,07
MYR	ringgit Malaiezia	4,0658
PHP	peso Filipine	53,221
RUB	rubla rusească	40,1213
THB	baht thailandez	38,903
BRL	real brazilian	2,5578
MXN	peso mexican	16,6598
INR	rupie indiană	71,1770


	(1) Text cu relevanță pentru SEE