ISSN 1977-1029

doi:10.3000/19771029.C_2012.277.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 277

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 55
13 septembrie 2012


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

I   Rezoluții, recomandări și avize

 

REZOLUȚII

 

Comitetul Regiunilor

 

A 96-a sesiune plenară din 18 și 19 iulie 2012

2012/C 277/01

Rezoluția Comitetului Regiunilor — Prioritățile Comitetului Regiunilor pentru anul 2013, în vederea programului de lucru al Comisiei Europene

1

 

AVIZE

 

Comitetul Regiunilor

 

A 96-a sesiune plenară din 18 și 19 iulie 2012

2012/C 277/02

Avizul Comitetului Regiunilor — Migrație și mobilitate – O abordare globală

6

2012/C 277/03

Avizul Comitetului Regiunilor — Consolidarea solidarității în domeniul azilului pe teritoriul UE

12

2012/C 277/04

Avizul Comitetului Regiunilor — Orașele viitorului: orașe durabile din punct de vedere social și ecologic

18

 

III   Acte pregătitoare

 

COMITETUL REGIUNILOR

 

A 96-a sesiune plenară din 18 și 19 iulie 2012

2012/C 277/05

Avizul Comitetului Regiunilor — Instrumentele financiare ale UE în domeniul afacerilor interne

23

2012/C 277/06

Avizul Comitetului Regiunilor — Instrumentele financiare ale UE în domeniile justiției și cetățeniei

43

2012/C 277/07

Avizul Comitetului Regiunilor — Un mecanism de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră

51

2012/C 277/08

Avizul Comitetului Regiunilor — Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE)

61

2012/C 277/09

Avizul Comitetului Regiunilor — Atribuirea contractelor de concesiune

74

2012/C 277/10

Avizul Comitetului Regiunilor — Propunere de regulament privind cooperarea teritorială europeană

96

2012/C 277/11

Avizul Comitetului Regiunilor — Pachetul aeroportuar

110

2012/C 277/12

Avizul Comitetului Regiunilor — Mecanismul Conectarea Europei

125

2012/C 277/13

Avizul Comitetului Regiunilor — Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE

137

2012/C 277/14

Avizul Comitetului Regiunilor — Orizont 2020 (Programul-cadru pentru cercetare și inovare)

143

2012/C 277/15

Avizul Comitetului Regiunilor — Europa creativă

156

2012/C 277/16

Avizul Comitetului Regiunilor — Un mecanism al Uniunii de protecție civilă

164

2012/C 277/17

Avizul Comitetului Regiunilor — Pachetul Întreprinderi responsabile

171

RO

 


I Rezoluții, recomandări și avize

REZOLUȚII

Comitetul Regiunilor

A 96-a sesiune plenară din 18 și 19 iulie 2012

13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/1


Rezoluția Comitetului Regiunilor — Prioritățile Comitetului Regiunilor pentru anul 2013, în vederea programului de lucru al Comisiei Europene

2012/C 277/01

COMITETUL REGIUNILOR

având în vedere Comunicarea Comisiei privind programul de lucru al Comisiei pentru anul 2012 pe tema „Realizarea reînnoirii europene” (1),

având în vedere Rezoluția din 15 decembrie 2011 privind prioritățile Comitetului Regiunilor pentru anul 2012 pe baza programului legislativ și de lucru al Comisiei Europene (2),

având în vedere Rezoluția din 16 februarie 2012 către Consiliul European de primăvară 2012 privind proiectul de tratat privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (3),

având în vedere actualul Protocol de cooperare dintre Comisia Europeană și Comitetul Regiunilor, semnat la 16 februarie 2012,

întrucât Comitetul Regiunilor dorește să își afirme principalele puncte de vedere privind programul de lucru al Comisiei pentru 2013,

Viitorul Uniunii

1.

are convingerea că, atât timp cât Uniunea Europeană se confruntă cu provocări enorme în combaterea actualei crize financiare, economice, sociale și politice, este urgent necesară elaborarea unui ambițios program de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2013, care să permită stimularea creșterii durabile, a creării de locuri de muncă și a calității vieții în Europa și să contribuie la recâștigarea încrederii cetățenilor în procesul de integrare europeană;

2.

consideră că redresarea trebuie realizată prin reforme structurale care să se bazeze pe doi piloni de importanță egală: relansarea creșterii și garantarea disciplinei bugetare;

3.

sprijină aprofundarea integrării economice și consolidarea armonizării priorităților politice, a veniturilor și a cheltuielilor între toate nivelurile de guvernare, cu respectarea autonomiei și competențelor autorităților de la nivel național, regional și local; bazându-se pe principiile subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri, se opune oricărei renaționalizări sau centralizări a politicilor, cu caracter implicit sau explicit;

4.

solicită Comisiei Europene să se opună tentativelor de utilizare a acordurilor interguvernamentale pentru ocolirea procedurilor democratice ale Uniunii, în conformitate cu tratatele, fără a aduce atingere diverselor forme de cooperare consolidată prevăzute de Tratatul de la Lisabona;

5.

amintește poziția CoR (4) conform căreia o adoptare timpurie, la sfârșitul anului 2012, a următorului cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020 constituie o dovadă importantă a faptului că UE este capabilă să răspundă provocărilor de la nivel global cu propria strategie de creștere, ocupare a forței de muncă și competitivitate, precum și o condiție prealabilă a asigurării unei funcționări neîntrerupte a politicii de coeziune;

6.

reafirmă că bugetul UE este un buget pentru investiții, că propunerile de reducere a creditelor acordate programelor care fac parte din agenda de creștere a UE trebuie respinse și că este nevoie să se creeze noi resurse proprii, în special în vederea înlocuirii contribuțiilor naționale la bugetul UE;

7.

reiterează hotărârea autorităților locale și regionale de a fi implicate în simplificarea fondurilor UE și în revizuirea Regulamentului financiar, în scopul reducerii birocrației și al sporirii efectului de pârghie al fondurilor publice la nivelul UE, la nivel național și regional, precum și pentru a-i asigura pe contribuabilii din UE de respectarea transparenței și a responsabilității;

8.

consideră că Comisia Europeană trebuie să prezinte o analiză a impactului Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare asupra autorităților locale și regionale și, în special, asupra modului în care este menținută autonomia bugetară la nivel local și regional;

9.

aprobă eforturile depuse pentru asigurarea disciplinei bugetare, în special în ceea ce privește soluționarea nivelului ridicat al datoriei publice, care constituie o amenințare gravă a solidarității între generații. Capacitățile suficiente ale autorităților locale și regionale pot asigura totodată creșterea prin investiții chibzuite, de exemplu prin implementarea unor proiecte cofinanțate prin fonduri europene și achiziții publice;

10.

își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a integra în toate propunerile sale articolul 9 din TFUE privind promovarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și combaterea excluziunii sociale; ca atare, solicită Comisiei să prezinte recomandări echilibrate cu privire la semestrul european și să țină seama de aceste obligații asumate prin tratat în orice act legislativ legat de criza economică și financiară;

11.

solicită Comisiei Europene să coopereze cu Comitetul Regiunilor în vederea elaborării unui act al procedurilor administrative europene;

Strategia Europa 2020 și semestrul european

12.

subliniază că, deși semestrul european ar trebui să contribuie la creștere economică, la disciplină fiscală și la depășirea provocărilor structurale, Comisia Europeană și statele membre trebuie de asemenea să anticipeze și să monitorizeze îndeaproape impactul acestor măsuri asupra autonomiei autorităților locale și regionale;

13.

salută la modul general noul „PACT PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI LOCURI DE MUNCĂ” stabilit de Consiliul European din iunie 2012 și susține îndemnul acestuia de a „mobiliza în acest scop toate pârghiile, instrumentele și politicile, la fiecare nivel al guvernanței în Uniunea Europeană” pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (5);

14.

sprijină eforturile Comisiei Europene de a ameliora formele de guvernanță și în special principiul parteneriatului în elaborarea, implementarea și evaluarea programelor naționale de reformă; solicită totuși Comisiei să includă o evaluare a acestor aspecte în fiecare din recomandările specifice fiecărei țări;

15.

amintește necesitatea de a prevedea, în programele naționale de reformă, structuri care urmăresc îndeplinirea obiectivelor, cum ar fi pactele teritoriale (6); în plus, trebuie recunoscute și sprijinite acele inițiative care stimulează competitivitatea și inovarea la nivel local și regional, precum titlul de „Regiune europeană întreprinzătoare”;

16.

este profund interesat de consolidarea cooperării sale cu Comisia Europeană pe parcursul ciclului politic Europa 2020 și solicită să fie implicat în efectuarea analizei anuale a creșterii;

17.

propune Comisiei Europene să actualizeze periodic informațiile privind punerea în aplicare a inițiativelor emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special în ceea ce privește implicarea în acest scop a autorităților locale și regionale;

18.

solicită Comisiei Europene să prezinte în 2013, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a strategiei, modul în care își propune să asigure implicarea mai strânsă a autorităților locale și regionale în această privință;

19.

solicită ca orice redirecționare a fondurilor structurale neutilizate către o nouă agendă de creștere să respecte principiul subsidiarității și să implice autoritățile locale și regionale;

20.

încurajează Comisia Europeană să caute în continuare soluții la principalele provocări, precum șomajul în rândul tinerilor și ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor care depășesc vârsta de 55 de ani, precum și în rândul grupurilor sociale defavorizate, luând în considerare rolul esențial al autorităților locale și regionale; invită în special Comisia Europeană să prezinte un proiect de recomandare a Consiliului pentru un regulament privind garanția pentru tineret; solicită includerea unei dimensiuni locale și regionale concrete în planurile naționale privind locurile de muncă;

21.

invită Comisia să garanteze că viitoarea recomandare privind sărăcia și bunăstarea în rândul copiilor va cuprinde propunerile prezentate în avizul CoR „Sărăcia în rândul copiilor”, din februarie 2012 (CdR 333/2011), în special adoptarea unei strategii globale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor, care să cuprindă nivelurile național, regional și local, precum și instituirea unui cadru de monitorizare bazat pe indicatori fiabili, corelat și cu mecanismul de raportare prevăzut de Convenția ONU privind drepturile copilului. CoR este convins că va fi nevoie în 2013 de o evaluare a impactului crizei asupra sărăciei în rândul copiilor, pe baza unor rapoarte specifice elaborate de statele membre în cadrul programelor naționale de reformă și al Strategiei Europa 2020;

Bugetul UE

22.

amintește că, în vremuri de criză și de austeritate, bugetul UE ar trebui să mobilizeze într-o măsură cât mai mare cofinanțările din surse publice și private, la toate nivelurile de guvernanță (7); regretă lipsa de date statistice care să permită o evaluare temeinică a efectelor de pârghie și de multiplicare produse astfel;

23.

sprijină intenția Comisiei Europene de a prezenta un raport privind calitatea cheltuielilor publice (8); recomandă ca aceasta să facă diferența dintre cheltuielile curente și investiții la calcularea deficitelor bugetare, astfel încât să se evite ca investițiile rentabile pe termen lung să fie contabilizate ca cheltuieli;

24.

subliniază că este posibil să se caute sinergii între bugetele UE, naționale și subnaționale, cu condiția să se aplice mecanisme de coordonare adecvate și eficace, precum interoperabilitatea între administrațiile publice care tratează chestiunile bugetare, reguli de contabilitate publică și cicluri de programare bugetară armonizate și structuri bugetare comparabile, și invită Comisia Europeană să elaboreze o Carte verde pentru a analiza măsuri concrete posibile în acest domeniu;

Piața unică, IMM-urile și industria

25.

solicită Comisiei Europene să includă un Act privind piața unică III în programul său de lucru pentru anul 2013, care să includă toate inițiativele politice rămase în Actul privind piața unică pentru care nu s-a adoptat nicio măsură și să mențină echilibrul între cei trei piloni – economic, social și de guvernanță – ținându-se cont de cele patru libertăți fundamentale;

26.

solicită Comisiei să acorde o atenție specială îmbunătățirii în continuare a mobilității transfrontaliere a forței de muncă, respectându-se drepturile lucrătorilor, și solicită îmbunătățirea sistemului de recunoaștere a calificărilor pentru sprijinirea mobilității profesionale;

27.

îndeamnă Comisia Europeană să retragă propunerea de regulament al Consiliului privind exercitarea dreptului de a desfășura acțiuni colective în cadrul libertății de stabilire și al libertății de a presta servicii, care a declanșat sistemul de avertizare timpurie cu privire la subsidiaritate în cazul a 12 parlamente naționale;

28.

subliniază rolul important al IMM-urilor pentru regenerarea economiei și ocuparea forței de muncă la nivel local și regional; acest lucru poate fi îmbunătățit în continuare prin participarea IMM-urilor, a universităților și a autorităților locale și regionale la programele UE de finanțare a cercetării și inovării;

29.

solicită Comisiei Europene să faciliteze accesul IMM-urilor la finanțare și achiziții publice și să reducă în continuare sarcinile administrative;

30.

speră că Comisia Europeană va implica CoR în revizuirea inițiativei emblematice privind politica industrială;

31.

susține solicitarea adresată Comisiei de către Parlamentul European de a prezenta până în ianuarie 2013 o propunere de directivă, în temeiul articolului 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru asigurarea accesului tuturor consumatorilor cu domiciliul legal în Uniune la servicii de plată de bază;

32.

își reia pledoaria în favoarea unei agende europene pentru locuințe sociale care să clarifice normele în materie de concurență aplicabile în cazul locuințelor sociale, acordând autorităților locale și regionale posibilitatea de a furniza locuințe sociale decente și accesibile, de a promova mixitatea socială și de a combate discriminarea;

33.

solicită Comisiei Europene ca, după retragerea unui prim proiect de regulament privind statutul societăților mutuale europene, să prezinte rapid un nou proiect revizuit;

Energia

34.

solicită ca, în 2013, să se adopte măsuri de monitorizare a Perspectivei energetice 2050, pentru a garanta că autoritățile locale și regionale dispun de cadrul necesar pentru a-și aduce contribuția la promovarea energiei din surse regenerabile descentralizate și a infrastructurilor energetice precum rețelele inteligente interconectate, care constituie elementul esențial al utilizării eficiente a resurselor și al economiei ecologice; prin urmare, solicită Comisiei Europene să elaboreze un cadru global de investiții până în 2030, astfel încât să garanteze certitudinea necesară atât actorilor de pe piață, cât și autorităților locale și regionale;

35.

solicită Comisiei Europene să evalueze diferitele opțiuni pentru un alt instrument financiar, gestionat în mod descentralizat, pentru stimularea punerii în aplicare a planurilor de acțiune pentru energie durabilă de către autoritățile regionale și locale și, în special, de către partenerii Convenției primarilor; de asemenea, sprijină o mai bună grupare, în cadrul viitoarelor programe de finanțare ale UE, a măsurilor de sprijin financiar pentru eficiența energetică și economia de energie (9);

36.

solicită Comisiei Europene să ia măsuri în vederea rezolvării problemelor de conectivitate între statele membre și între regiunile din cadrul acestora și să promoveze măsuri care să faciliteze răspândirea microproducției de energie și integrarea acesteia în rețelele de distribuție;

37.

solicită să se faciliteze accesul întreprinderilor mici și mijlocii și al autorităților locale și regionale la împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiții, pentru investiții în domeniul eficienței energetice și în cel al energiei din surse regenerabile;

Politica regională

38.

insistă asupra necesității de a îndeplini obiectivul privind adoptarea, la începutul anului 2013, a pachetului de măsuri legislative privind politica de coeziune 2014-2020, pentru a permite autorităților locale și regionale să demareze programele din cadrul fondurilor structurale la 1 ianuarie 2014;

39.

solicită de aceea ca Eurostat, în colaborare cu institutele naționale de statistică, să găsească o soluție pentru nevoia de a dispune pe termen mai scurt de date comparabile privind PIB-ul regional;

40.

reamintește necesitatea de a lua în considerare dimensiunea teritorială a politicilor UE într-un mod mai coerent și mai strict; sugerează Comisiei Europene să includă aceste elemente în viitoarele sale activități de evaluare a impactului și să raporteze în mod regulat (10);

41.

invită Comisia Europeană să extindă sistemul de detașare temporară a funcționarilor UE către nivelul subnațional (în loc să se concentreze exclusiv asupra nivelului național), pentru a îmbunătăți cunoașterea, la nivelul instituțiilor europene, a practicii în materie de aplicare a legislației UE și a proiectelor la nivel local și regional;

Transporturile

42.

așteaptă cu interes viitoarea propunere privind viitorul politicii portuare a UE; solicită ca această propunere să facă obiectul unei evaluări a impactului teritorial și se declară dispus să participe la acest exercițiu;

43.

subliniază importanța mobilității urbane durabile și propune promovarea sistemelor electronice și inteligente de emitere a biletelor pentru toate modurile de transport, care să includă autobuzul, trenul, feribotul, utilizarea în comun a automobilelor și a bicicletelor, taxele rutiere, în scopul încurajării unei mai bune interoperabilități între sisteme și a utilizării sporite a transportului în comun;

Mediul

44.

observă că tendința de încetinire a procesului de îmbunătățire a calității aerului reprezintă în mare măsură consecința lipsei de ambiție a politicii UE de reducere la sursă și a insuficienței măsurilor de la nivel național. Autoritățile locale și regionale poartă o mare parte din povara și responsabilitățile pe care le implică rezolvarea problemelor legate de calitatea aerului (11); așteaptă cu interes propunerile privind modul de abordare a acestor probleme în cadrul viitoarei revizuiri a legislației UE privind calitatea aerului;

45.

speră că, în cadrul acestei revizuiri, se vor alinia nivelul ambițiilor și calendarul politicii UE în materie de emisii (reducerea acestora la sursă) și de imisii, că în special Directiva privind plafoanele naționale de emisie va fi consolidată în vederea reducerii concentrațiilor de fond, că normele pentru vehicule în ceea ce privește NO2/NOx și particulele fine vor fi înăsprite, că vor fi abordate și emisiile provenite din transportul maritim, transportul aerian și agricultură, simplificându-se totodată indicatorii și criteriile de măsurare; solicită totodată integrarea politicii UE în materie de calitate a aerului în alte domenii de acțiune politică, în special în domenii precum transporturile, locuințele, industria, energia și clima;

46.

solicită ca strategia UE de adaptare la schimbările climatice să includă o secțiune privind acțiunea de adaptare specifică pe plan regional și local și linii directoare și sprijin pentru factorii de decizie locali și regionali, precum și să se examineze posibilitatea înființării unui grup de lucru privind strategiile de adaptare în regiunile europene cele mai vulnerabile, care să întrunească reprezentanți ai CoR, ai Direcției Generale Politici Climatice, ai Agenției Europene de Mediu (AEM), ai Centrului Comun de Cercetare (JRC) și ai rețelelor și asociațiilor locale și regionale;

Agricultura și politica maritimă

47.

subliniază necesitatea elaborării unei comunicări privind un nou sistem de calitate al UE pentru produsele alimentare locale, dat fiind că sistemele alimentare locale sprijină economia regională și locală și creează locuri de muncă în agricultură și în producția alimentară;

48.

pledează pentru o mai mare flexibilitate din partea Comisiei în eforturile de depășire a impasului actual dintre Parlamentul European și Consiliu în legătură cu temeiul juridic privind planurile multianuale pentru sectorul pescuitului. În cadrul pachetului de propuneri privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului, Comitetul dorește mai multe inițiative în favoarea unei mai mari descentralizări a politicii din acest domeniu și măsuri de punere în aplicare adecvate nevoilor și problemelor cu care se confruntă regiunile de coastă și cele cu căi de navigație interioară;

49.

susține dezvoltarea abordării referitoare la strategiile privind bazinele maritime ca instrument de politică maritimă integrată, însă consideră că aceste strategii, ca de exemplu strategia care va fi adoptată pentru zona atlantică în 2013, trebuie să cuprindă o dimensiune teritorială mai solidă și să tragă învățăminte din abordarea strategiilor macroregionale;

Cetățenia UE

50.

solicită ca dimensiunea locală și regională să fie luată în considerare în cadrul inițiativelor de dezvoltare și consolidare a drepturilor cetățenilor și în cadrul eforturilor de recâștigare a încrederii cetățenilor în UE și instituțiile sale și insistă asupra necesității de a-i implica pe copii și pe tineri, având în vedere capacitatea acestora de a-și exercita drepturile și responsabilitățile cetățenești; solicită Comisiei Europene să se concentreze pe această provocare cu ocazia activităților prevăzute în cadrul Anului european al cetățenilor 2013, la care CoR are intenția să contribuie;

51.

se angajează să contribuie la monitorizarea inițiativelor cetățenești de succes în cooperare cu celelalte instituții UE;

Europa extinsă și Europa în lume

52.

solicită să se faciliteze accesul actorilor de la nivel local și regional din țările incluse în politica europeană de vecinătate (PEV) la fondurile europene specifice acestui domeniu și sprijină deschiderea programelor existente, inclusiv a GECT, pentru partenerii din țările vecine;

53.

își reafirmă intenția de a continua cooperarea pozitivă cu Comisia Europeană în cadrul programului „Instrumentul pentru administrație locală” pentru consolidarea capacităților locale și pentru promovarea informațiilor despre UE și procedurile sale în țările candidate și precandidate; invită Comisia să exploreze posibilitatea extinderii acestui instrument la administrațiile locale din țările PEV;

54.

își exprimă speranța că recomandările sale vor fi luate în considerare în mod corespunzător în cadrul procesului de elaborare a programului de lucru al Comisiei pentru anul 2013 și o invită pe președinta Comitetului Regiunilor să transmită prezenta rezoluție președintelui Comisiei Europene, președintelui Consiliului European, președintelui Parlamentului European, Președinției cipriote a Consiliului UE și viitoarelor președinții irlandeză și lituaniană.

Bruxelles, 19 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  COM(2011) 777 final.

(2)  CdR 361/2011 fin.

(3)  CdR 42/2012 fin.

(4)  CdR 318/2010, coraportori: dna Mercedes BRESSO și dl Ramón Luis VALCÁRCEL SISO.

(5)  Concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012, p. 7.

(6)  CdR 72/2011, raportor: dl Markku MARKKULA.

(7)  CdR 318/2010, coraportori: dna Mercedes BRESSO și dl Ramón Luis VALCÁRCEL SISO.

(8)  A se vedea COM(2012) 299, punctul 2.1.

(9)  CdR 85/2012, raportor: dl Brian MEANEY.

(10)  CdR 273/2011, raportor: dl Luc VAN DEN BRANDE.

(11)  CdR 329/2011, raportor: dl Cor LAMERS.


AVIZE

Comitetul Regiunilor

A 96-a sesiune plenară din 18 și 19 iulie 2012

13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/6


Avizul Comitetului Regiunilor — Migrație și mobilitate – O abordare globală

2012/C 277/02

COMITETUL REGIUNILOR

subliniază că respectarea drepturilor omului în cazul migranților și solidaritatea cu țările din care provin majoritatea fluxurilor migratorii trebuie să pătrundă în toate etapele politicii Uniunii în domeniul migrației, inclusiv în relațiile cu țările terțe, în deplină conformitate cu principiile stabilite la articolul 21 alineatul (1) din TUE;

subliniază că se impune o examinare detaliată a tuturor cauzelor migrației, inclusiv a schimbărilor climatice, astfel încât persoanele care își părăsesc țara de origine din cauza calamităților naturale sau a unor condiții climatice care le pun în primejdie supraviețuirea sau integritatea fizică să poată beneficia de un cadru juridic adecvat;

consideră că Abordarea globală în materie de migrație implică de asemenea o guvernanță pe mai multe niveluri, pentru a se garanta faptul că ea este gestionată la nivelul cel mai potrivit, în funcție de circumstanțe și cu respectarea principiului subsidiarității, astfel încât să se asigure un nivel cât mai ridicat cu putință de bunăstare a persoanelor, atât în țara de origine, cât și în țara de destinație;

solicită în special ca autoritățile locale și regionale să fie luate pe deplin în considerare la punerea în aplicare a Abordării globale, prin punerea în valoare atât a proiectelor de cooperare descentralizată deja existente, cât și a dialogurilor structurate, ca ARLEM și CORLEAP.

Raportor

dl Nichi VENDOLA (IT-PSE), președintele regiunii Apulia

Document de referință

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Abordarea globală în materie de migrație și mobilitate

COM(2011) 743 final

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Considerații generale

1.

subliniază importanța Abordării globale, care este cadrul de referință al acțiunii Uniunii Europene în ceea ce privește guvernanța la nivel mondial a migrației și mobilității, precum și instrumentul care oferă o viziune de ansamblu asupra politicilor în materie de migrație, cu scopul de a armoniza intervențiile Uniunii Europene în domeniul relațiilor externe și al politicilor de dezvoltare cu politicile în domeniul migrației;

2.

apreciază inițiativa Comisiei Europene de a prezenta o variantă actualizată a Abordării globale, mai bine structurată și cu accent pe migranți și pe respectarea drepturilor omului în țările de origine, de tranzit și de destinație;

3.

reafirmă că dreptul unei persoane de a părăsi orice țară, inclusiv pe a sa, și de a reveni în țara respectivă (1), reprezintă baza juridică esențială a oricărei reflecții privind migrația, precum și faptul este nevoie ca libera alegere privind migrația să fie promovată, indiferent de motivele care au determinat-o și de cerințele specifice ale țării de destinație (2);

4.

subliniază că respectarea drepturilor omului în cazul migranților și solidaritatea cu țările din care provin majoritatea fluxurilor migratorii trebuie să pătrundă în toate etapele politicii Uniunii în domeniul migrației, inclusiv în relațiile cu țările terțe, în deplină conformitate cu principiile stabilite la articolul 21 alineatul (1) din TUE.

5.

consideră că, atunci când sunt definite posibilitățile de intrare a cetățenilor din țările terțe, trebuie asigurată o protecție efectivă a drepturilor omului în politicile de primire și de integrare a migranților;

6.

subliniază că acordurile de readmisie și cele de facilitare a obținerii vizelor, încheiate atât de Uniune, cât și de statele membre, precum și toate acțiunile de combatere a migrației ilegale, trebuie să respecte pe deplin drepturile omului, mai ales în conformitate cu prevederile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ale Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, după cum a afirmat în mod repetat Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

7.

subliniază că cerința ținerii sub control a fluxurilor migratorii nu trebuie niciodată să prevaleze asupra dreptului oricărei persoane de a solicita protecție internațională în Uniune, aceasta trebuind să rămână un loc de refugiu pentru cei care fug de persecuții sau care au nevoie, într-un fel sau altul, de protecție;

8.

constată că criza economică care afectează numeroase țări din Uniunea Europeană riscă să accentueze contradicțiile dintre politicile în materie de control la frontiere și respectarea drepturilor omului în cazul migranților;

9.

subliniază că se impune o examinare detaliată a tuturor cauzelor migrației, inclusiv a schimbărilor climatice (3), astfel încât persoanele care își părăsesc țara de origine din cauza calamităților naturale sau a unor condiții climatice care le pun în primejdie supraviețuirea sau integritatea fizică să poată beneficia de un cadru juridic adecvat (4);

10.

îndeamnă Comisia Europeană să publice documentul de lucru privind migrația și schimbările climatice, după cum era prevăzut inițial în comunicarea privind migrația, din 4 mai 2011 (5);

11.

consideră că, pentru ca Abordarea globală să fie eficientă, este necesară consolidarea coordonării dintre Uniunea Europeană și nivelurile național, regional și local, precum și cu țările terțe;

12.

reafirmă cele precizate deja de Comitetul Regiunilor, și anume că „autoritățile locale și regionale sunt primele care sunt afectate semnificativ de o politică comună în domeniul migrației. Pe de-o parte, ele sunt în mod special afectate de dificultățile legate de migrația ilegală, iar pe de altă parte, lor le revine sarcina de a presta diverse servicii, ca parte a procesului local de integrare. Din acest motiv, autoritățile locale și regionale trebuie să participe din plin la crearea unui cadru european pentru migrația legală, la acțiunile împotriva migrației ilegale și să colaboreze amplu cu țările de origine pentru a le ajuta să se dezvolte” (6);

13.

salută progresele considerabile înregistrate în ceea ce privește sporirea transparenței și a securității, precum și reducerea costului transferurilor de bani către țările de origine ale migranților și susține inițiativele promovate de Comisia Europeană în sensul direcționării sumelor trimise în țară de migranți către investiții productive;

14.

aprobă faptul că Abordarea globală subliniază rolul pe care diaspora îl poate juca atât în politicile de dezvoltare cât și în reglarea fluxurilor migratorii, promovând măsurile de sprijin la momentul plecării și de susținere a integrării în țările de destinație;

Rolul regiunilor și al autorităților locale în concretizarea abordării globale

15.

consideră că Abordarea globală în materie de migrație implică de asemenea o guvernanță pe mai multe niveluri, pentru a se garanta faptul că ea este gestionată la nivelul cel mai potrivit, în funcție de circumstanțe și cu respectarea principiului subsidiarității, astfel încât să se asigure un nivel cât mai ridicat cu putință de bunăstare a persoanelor, atât în țara de origine, cât și în țara de destinație;

16.

este de părere că regiunile și autoritățile locale sunt actori-cheie ai Abordării globale: agenți care promovează și totodată pun în practică politicile sociale și ocupaționale, de primire, de integrare și de gestionare a migrației nereglementate, dar și inițiatori de dialoguri susținute și de diferite forme de cooperare cu țările de origine și de tranzit ale fluxurilor migratorii (7);

17.

constată că regiunile și autoritățile locale acționează deja ca promotori ai unor inițiative de dialog cu regiunile și autoritățile locale din țări terțe (multe dintre acestea fiind țări de origine sau de tranzit ale fluxurilor migratorii), precum și ai unor proiecte de cooperare descentralizată;

18.

ar dori ca Adunarea autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM) și Conferința autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP) să fie considerate forumurile ideale de dezvoltare a dialogului cu autoritățile regionale din zona mediteraneeană și din estul Europei, pe tema politicilor în domeniul migrației și dezvoltării;

19.

consideră că trebuie urmărită asigurarea celui mai înalt grad de coerență între inițiativele bilaterale ale statelor membre și dialogurile regionale și bilaterale existente, văzute ca instrument al politicii externe a Uniunii în domeniul migrației, și că această coerență trebuie garantată inclusiv prin recunoașterea deplină a inițiativelor de dialog promovate de regiuni și de autoritățile locale;

20.

invită instituțiile să considere regiunile și autoritățile locale drept protagoniști ai Abordării globale, în conformitate cu competențele atribuite acestora de legislația națională respectivă, și să utilizeze instrumente care să vadă în aceștia niște beneficiari ai fondurilor europene, chiar și în absența unei intervenții din partea autorităților centrale și în funcție de diferențele existente între statele membre;

21.

îndeamnă Comisia să promoveze proiecte inovatoare, în vederea îndeplinirii obiectivului ce constă în armonizarea cererii cu oferta sub aspectul forței de muncă, prin mijlocirea autorităților locale și regionale, având în vedere atribuțiile acordate acestora în sectorul respectiv de numeroase state membre, astfel încât să se pună la punct un instrument eficient de rezolvare inclusiv a problemei lipsei de competențe în anumite segmente ale pieței muncii;

22.

ar dori ca regiunile și autoritățile locale să fie implicate și în actualizarea portalului UE privind imigrația, care ar putea fi astfel îmbogățit cu informații relevante pentru migranți, referitoare la regiunea, orașul sau localitatea de destinație;

Raportul dintre politicile în domeniul migrației și politicile de cooperare pentru dezvoltare

23.

consideră că garantarea în permanență a coerenței dintre politica Uniunii în domeniile migrației și dezvoltării și politica externă în materie de migrație și de azil ca având o importanță primordială. În special, intervențiile Uniunii și ale statelor membre în țările terțe ar trebui să se bazeze întotdeauna mai ales pe principiile solidarității și dezvoltării în comun, pentru a combate cauzele profunde ale migrației și pentru a învinge sărăcia, acordând o atenție specială mobilizării resurselor interne ale țărilor respective, precum și sprijinirii consolidării instituțiilor, mai bunei guvernări și statului de drept, ca elemente esențiale în stimularea unei schimbări economice și sociale;

24.

îndeamnă Comisia să distribuie resursele destinate țărilor în curs de dezvoltare în funcție de principiile, prioritățile și strategiile cooperării pentru dezvoltare, cu respectarea principiului „mai mult pentru cei care fac mai mult”;

25.

consideră că principiul reciprocității trebuie să se îmbine cu principiile cooperării pentru dezvoltare, mai ales în contextul parteneriatelor pentru mobilitate și al Agendei comune în materie de migrație și mobilitate (8);

26.

consideră că, atunci când se pune în aplicare Abordarea globală, trebuie să se asigure o protecție adecvată tuturor categoriilor vulnerabile, în special minorilor neînsoțiți, atât pentru orientarea corespunzătoare a intervențiilor în țările terțe, cât și pentru a oferi formule adecvate de primire și integrare socială în țările membre, favorizând în același timp circulația bunelor practici adoptate de numeroase autorități locale și regionale din statele membre; de asemenea, Comitetul solicită Comisiei Europene să pună efectiv în aplicare măsurile cuprinse în Planul de acțiune privind minorii neînsoțiți;

27.

solicită punerea la punct a unei autentice abordări în funcție de gen, astfel încât rolul specific jucat de femei în cadrul migrațiilor și în integrarea socială a întregului nucleu familial în țările-gazdă să fie pus în valoare;

28.

evidențiază că, ținând seama de obiectivele de dezvoltare demografică și economică stabilite în Strategia Europa 2020, politica Uniunii în domeniul migrației ar putea să intre în contradicție cu politicile de cooperare pentru dezvoltare, atunci când vizează atragerea de talente din țările terțe;

29.

își exprimă îndoiala cu privire la posibilitatea de a combate fenomenul exodului de creiere (brain drain), cauzat de politica de imigrație selectivă, cu ajutorul instrumentului reprezentat de migrația circulară, nefiind deloc limpede cât de eficient va fi acest instrument și ce impact concret ar putea avea;

30.

consideră de asemenea că instrumentul migrației circulare s-ar putea dovedi contraproductiv în atingerea obiectivului integrării migranților și că ar trebui așadar identificate strategii de integrare destinate special acestor lucrători, astfel încât aceștia să se poată integra efectiv, chiar dacă șederea lor în Uniunea Europeană nu va fi de lungă durată (9);

31.

consideră că recunoașterea diplomelor și calificărilor în condiții armonizate este un instrument esențial pentru a evita irosirea inteligenței (brain waste), pentru a asigura integrarea efectivă a migranților și pentru a garanta reintegrarea lor în țările de origine, în contextul migrației circulare;

32.

îndeamnă Comisia Europeană să contribuie la măsurile de sprijinire a statelor în procesul de simplificare a recunoașterii diplomelor și calificărilor și să încurajeze recunoașterea informală a competențelor, inclusiv pentru a favoriza circulația lucrătorilor din țările terțe în cadrul pieței europene a muncii;

33.

speră ca solicitarea de cooperare adresată țărilor terțe în privința ținerii sub control a fluxurilor migratorii să nu conducă în niciun caz la încălcarea dreptului oricărei persoane de a părăsi orice țară, inclusiv pe a sa, mai ales atunci când țărilor terțe li se cere să controleze emigrația pe baza legilor țării de destinație;

34.

consideră că trebuie să se investească mai mult în proiecte de cooperare pentru dezvoltare în domeniile educației și sănătății, implicând direct structurile universitare și facilitând mobilitatea cercetătorilor și a întregului personal academic;

35.

susține petiția adresată Parlamentului European în vederea adoptării unor programe Erasmus și Leonardo da Vinci euromediteraneene, ca instrumente concrete de mobilitate biunivocă a studenților de pe ambele țărmuri ale Mediteranei;

36.

ar dori ca mobilitatea tinerilor și, în special, a studenților să fie promovată efectiv, inclusiv prin simplificarea acordării vizelor, reducerea procedurilor birocratice și alocarea de resurse financiare suficiente;

37.

consideră că programul Erasmus for all trebuie pus în valoare și susținut, împreună cu bunele practici deja existente în domeniul schimburilor între tineri, așa cum se întâmplă în cazul programului Eurodissey, promovat de rețeaua Adunarea regiunilor europene (ARE);

38.

consideră că se impune aprofundarea analizării presiunilor migratorii cauzate de dezechilibrele economice, astfel încât să se identifice instrumente eficiente de răspuns, printre care sistemele care asigură mobilitatea chiar și în cazul persoanelor slab calificate, de care încă este mare nevoie în unele state membre, acest gen de situații neputând fi rezolvate doar prin recurgerea la mecanismul migrației circulare;

39.

consideră că implicarea diasporei trebuie să vizeze inclusiv măsurile prealabile plecării, prin utilizarea site-urilor internet deja existente, administrate direct de asociațiile de imigranți, site-uri care oferă informații punctuale într-un limbaj pe înțelesul potențialilor destinatari;

40.

apreciază accentul pus pe măsurile prealabile plecării, sector în care trebuie sporite investițiile și trebuie implicate ONG-urile care activează deja în țările de origine ale migranților, precum și autoritățile locale și regionale, care sunt implicate în procedurile de primire și integrare a migranților și a familiilor acestora;

Combaterea migrației ilegale

41.

apreciază angajamentul plenar al Uniunii în sensul combaterii migrației ilegale și, în special, a traficului de persoane, precum și a utilizării de către angajatori ca mână de lucru a persoanelor aflate în ședere ilegală;

42.

subliniază importanța unei abordări a combaterii migrației ilegale care să considere migranții drept potențiale victime ale traficului ilegal de ființe umane, motiv pentru care trebuie protejați;

43.

invită Comisia Europeană să continue inițiativele în domeniul analizării și combaterii muncii la negru, care constituie o plagă a economiei în întreaga Uniune și un stimulent al pătrunderii pe teritoriul acesteia a migranților ilegali, care pot fi exploatați pe piața muncii sau pot deveni unelte în mâna rețelelor criminale;

44.

evidențiază că s-au făcut eforturi financiare considerabile și pentru aplicarea de măsuri de combatere a migrației ilegale, printre care se evidențiază operațiunile de control la frontieră, care au ca inițiator agenția FRONTEX;

45.

subliniază necesitatea respectării drepturilor omului, în special a principiului nereturnării, în orice etapă a controlului la frontiere, precum și, implicit, obligația de a supune activitățile FRONTEX unui control strict din partea instituțiilor UE și în special a Parlamentului European;

46.

ar dori ca acest tip de controale să se aplice și în cazul cooperării internaționale aflate în administrarea directă a FRONTEX, care are puterea de a încheia acorduri internaționale de natură tehnică cu statele terțe, conținutul acestora trebuind să devină mai transparent iar sfera lor de aplicare, precis delimitată;

47.

consideră necesară efectuarea unor evaluări corecte ale raportului costuri-beneficii în cazul tuturor instrumentelor existente, pentru a compara eficiența acestora, inclusiv ale costurilor procedurilor de repatriere (detenție și îndepărtare forțată) și ale volumului efectiv al resurselor alocate de țări repatrierii voluntare, în raport cu cea forțată;

48.

consideră că trebuie să se evite situația în care străinii aflați în ședere legală pot ajunge în situație de ilegalitate din cauza unei legislații naționale prea puțin flexibile, care duce la creșterea numărului de persoane care depășesc termenul autorizat de ședere (overstayers);

49.

speră că instituțiile Uniunii Europene și statele membre vor analiza în mod serios posibilitatea intrării în UE în scopul căutării unui loc de muncă, situație menționată expres la articolul 79 alineatul (5) din TFUE;

50.

consideră că existența unor căi de intrare legală ar trebui văzută ca unul dintre principalele instrumente de combatere a migrației ilegale și a șederilor peste termenul autorizat, dar și ca un mod de a asigura un anume grad de solidaritate în relațiile cu țările de origine ale fluxurilor migratorii;

51.

îndeamnă instituțiile să insereze strategia de readmisie în Abordarea globală, astfel încât această strategie să se impregneze cu principiile cooperării pentru dezvoltare și să nu se transforme într-un domeniu aparte, nearmonizat cu Abordarea;

52.

consideră că acordurile de readmisie trebuie să fie supuse unei evaluări periodice, mai ales în ceea ce privește obligația țării de tranzit de a reprimi nu doar propriii cetățeni, ci și cetățenii străini care au traversat-o în drum spre Uniune, aceștia din urmă riscând să rămână în no man's land, agravând situația din țările de tranzit și expunându-le unui risc serios de încălcare a drepturilor omului;

Dimensiunea externă a azilului

53.

consideră că întărirea sistemelor de azil ale țărilor terțe nu trebuie considerată un mod de a evita recunoașterea dreptului la protecție internațională în UE;

54.

apreciază faptul că, în programele de protecție regională, Uniunea a acționat împreună cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR), chiar dacă protecția oferită de Uniune este mai mare decât cea recunoscută de Convenția de la Geneva privind refugiații, cuprinzând chiar și protecția subsidiară și protecția împotriva tratamentelor care încalcă Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

55.

speră că Uniunea nu va acționa niciodată astfel încât să împiedice solicitanții de azil să părăsească țara în care se află pentru a solicita protecție într-o țară membră a UE;

56.

consideră că se impune, mai ales după formularea unor critici clare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, o revizuire a Regulamentului Dublin II, astfel încât să se asigure o solidaritate efectivă între statele membre, cu respectarea deplină a drepturilor omului, inclusiv a dreptului la reîntregirea familiei;

57.

solicită Comisiei să includă în parteneriatele pentru mobilitate clauze corespunzătoare de protecție a solicitanților de azil și a refugiaților;

58.

invită instituțiile ca, împreună cu statele membre, să îmbunătățească eficiența sistemului de căutare și salvare (search and rescue) pe mare, în special printr-o mai bună coordonare și prin definirea de criterii comune pentru identificarea celui mai apropiat loc sigur de debarcare a migranților salvați;

Considerații finale

59.

solicită Comisiei, Consiliului și Parlamentului European să inițieze o dezbatere pe tema celor patru piloni ai Abordării globale, astfel încât toate părțile potențial interesate să fie implicate pe deplin în punerea ei în aplicare;

60.

solicită în special ca autoritățile locale și regionale să fie luate pe deplin în considerare la punerea în aplicare a Abordării globale, prin punerea în valoare atât a proiectelor de cooperare descentralizată deja existente, cât și a dialogurilor structurate, ca ARLEM și CORLEAP;

61.

solicită Comisiei Europene să continue să analizeze cauzele și caracteristicile fenomenului migrației la nivel mondial, pentru a identifica strategii eficiente de abordare a acestuia, pe baza solidarității cu țările terțe;

62.

deplânge existența politicilor de criminalizare a migranților, dar apreciază măsurile de combatere a rețelelor infracționale cărora le cad victimă migranții;

63.

solicită elaborarea unei politici de combatere a migrației ilegale care să nu pună accentul exclusiv pe controlul frontierelor și pe interceptarea migranților la momentul plecării acestora, ci să se bazeze și pe acordarea unor posibilități de intrare legală, de care să se bucure și lucrătorii cu slabă calificare, ținând seama de specificul fiecărui stat membru.

Bruxelles, 18 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  Articolul 13, alineatul (2) din Declarația universală a drepturilor omului; articolul 2, alineatul (2) din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; articolul 12 alineatul (2) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

(2)  Rezoluția Parlamentului European P6_TA(2006)0319 privind dezvoltarea și migrația, adoptată la 6 iulie 2006.

(3)  Avizul CoR ENVE-V-008 privind rolul autorităților regionale și locale în promovarea unei gestionări durabile a apei, 30 iunie-1 iulie 2011, punctul 14; Avizul ARLEM (Comisia SUDEV) privind legătura dintre deșertificare și schimbările climatice în zona mediteraneeană, 31 ianuarie 2012.

(4)  http://www.unhcr.org/pages/49e4a5096.html.

(5)  Comunicare privind migrația, COM(2011) 248, p. 21.

(6)  Avizul CoR CONST-IV-017 pe tema „O politică comună de imigrație pentru Europa”, adoptat în sesiunea plenară din 26-27 noiembrie 2008; raportor: Werner Jostmeier.

(7)  Avizul CoR CONST-IV-017 pe tema „O politică comună de imigrație pentru Europa”, 26-27 noiembrie 2008, punctul 5.

(8)  Propunerea de regulament COM(2011) 290 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație se bazează în întregime pe această logică.

(9)  Proiectul de aviz al CoR privind noua agendă europeană privind integrarea, punctul 60; proiectul de aviz al CIVEX privind dreptul la reîntregirea familiei; raportor: dl Soave, punctul 11.


13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/12


Avizul Comitetului Regiunilor — Consolidarea solidarității în domeniul azilului pe teritoriul UE

2012/C 277/03

COMITETUL REGIUNILOR

evidențiază importanța capitală a azilului, ca drept al omului, dar și ca un „câștig” al civilizației, consfințit prin texte de drept internațional precum Convenția de la Geneva, Carta drepturilor fundamentale a UE, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și legislația tuturor statelor membre, fără excepție, cheia de boltă a sistemului de azil fiind principiul nereturnării;

amintește că, în conformitate cu articolul 80 din TFUE, solidaritatea și, alături de aceasta, repartizarea echitabilă a răspunderii constituie conceptele instituționale care reglementează ansamblul politicilor europene care, în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție (SLSJ), se referă la deplasarea persoanelor, și anume gestionarea și trecerea frontierelor externe, azilul și protecția internațională, precum și imigrația. Acest articol furnizează un temei juridic suficient pentru măsurile legislative europene care au ca obiect consolidarea solidarității și facilitarea alocării echitabile a responsabilităților;

atrage atenția asupra faptului că situația actuală demonstrează că, în materie de azil, este nevoie de o solidaritate concretă între UE și statele membre și își afirmă convingerea că nu va fi posibilă atingerea unui nivel de protecție comun și ridicat pentru persoanele care solicită protecție internațională sau care au dreptul la aceasta, dacă nu dispunem de mecanisme care să țină cont de diferențele majore dintre diferitele state membre atât în ceea ce privește numărul de resortisanți ai unor țări terțe care îi primesc pe teritoriul lor, cât și în ceea ce privește posibilitățile financiare, tehnice și alte posibilități disponibile pentru a gestiona aceste fluxuri de migrație;

pune accentul pe dimensiunea locală și regională pe care o presupune solidaritatea și alocarea echitabilă a responsabilităților în materie de politică în domeniul azilului și subliniază că autoritățile locale joacă un rol important în informarea populației și pot contribui la sensibilizarea acestora cu privire la problema azilului și a protecției internaționale, exercitând astfel o influență pozitivă asupra condițiilor de primire și de acceptare de către comunitatea locală a persoanelor nou-venite.

Raportor

dl Theodoros GKOTSOPOULOS (EL-PSE), membru al Consiliului local din Pallini (Attica)

Document(e) de referință

Comunicarea Comisiei privind consolidarea solidarității în domeniul azilului pe teritoriul UE – Un program european pentru o mai bună partajare a responsabilităților și o mai mare încredere reciprocă

COM(2011) 835 final

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Observații generale

1.

atrage atenția asupra faptului că fluxurile de migrație mixte constituie o realitate în toate statele membre ale UE, în atenția presei în special ca urmare a actualelor schimbări politice din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, dar și ca urmare a situației politice mai generale din țări precum Afganistan și Pakistan sau Irak și Iran, care provoacă noi valuri de deplasări de populație către Europa. Aceste fluxuri de migrație mixte exercită o presiune variabilă asupra frontierelor externe ale Uniunii și, în consecință, asupra dispozitivelor de azil din anumite state membre, contribuind astfel la creșterea provocărilor de natură umanitară;

2.

subliniază faptul că această criză economică acută, ce afectează în special țările mediteraneene ale UE care găzduiesc un număr disproporționat de solicitanți de azil și, în consecință, incapacitatea acestora de a gestiona această problemă cu eficiența dorită constituie factori negativi pentru soluționarea situației și înrăutățesc condițiile existente, deja dificile;

3.

consideră că se impune elaborarea unei politici europene comune solide în materie de migrație și azil, conform dispozițiilor Programului de la Stockholm. Aceasta trebuie să se bazeze pe o abordare integrată, care să se sprijine, pe de o parte, pe o gestionare eficientă a imigrației legale și, pe de altă parte, pe combaterea imigrației ilegale și mai ales pe consolidarea structurilor de azil;

4.

evidențiază importanța capitală a azilului, ca drept al omului, dar și ca un „câștig” al civilizației, consfințit prin texte de drept internațional precum Convenția de la Geneva, Carta drepturilor fundamentale a UE, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și legislația tuturor statelor membre, fără excepție, cheia de boltă a sistemului de azil fiind principiul nereturnării;

5.

face referire la drepturile conexe care completează dreptul la azil, și anume dreptul la demnitate, interzicerea torturii și a tratamentelor inumane, protecția care trebuie acordată în cazul expulzării, al îndepărtării sau al extrădării și dreptul de a recurge la o cale de atac efectivă și de a beneficia de o judecată imparțială, precum și dreptul la reîntregirea familiei;

6.

recunoaște că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește elaborarea sistemului european comun de azil (SECA), dar consideră că este indicat să reitereze apelul lansat prin Programul de la Stockholm pentru finalizarea acestui sistem până în 2012 și să invite statele membre, Consiliul și Parlamentul European să dea dovadă de voința politică necesară pentru încheierea negocierilor legate de revizuirea directivelor privind condițiile de primire și procedurile de azil, precum și reforma Regulamentului Dublin și a regulamentului sistemului Eurodac;

7.

subliniază că menirea SECA este de a acționa în funcție de necesitatea apărării concrete a drepturilor persoanelor care au nevoie de protecție internațională și nu exclusiv de normele de securitate în sensul restrâns al termenului sau de salvgardare a suveranității naționale;

8.

dorește să declare că un sistem de azil cu adevărat comun se bazează pe uniformitatea drepturilor și a procedurilor pe întregul teritoriu al UE, scopul fiind acela de a elimina riscul de a nu se produce discrepanțe importante în analiza unor astfel de dosare și sprijină prin urmare efortul depus pentru a încerca modificarea legislației existente în vederea instituirii mai curând a unor reguli comune decât a unor norme minime;

9.

semnalează recentele decizii ale curților de la Strasbourg și de la Luxemburg (1) care, înainte de orice, evidențiază (a) deficiențele majore ale sistemului juridic existent, în special ale Regulamentului Dublin și (b) lacunele care, în condițiile actuale de presiune, pun în mare pericol protecția drepturilor solicitanților în materie de protecție internațională și își au rădăcina în diferențele de abordare dintre diferitele state membre, în plan politic, juridic și practic. Deciziile sus-menționate subliniază necesitatea de a elabora un sistem european comun de azil integrat și, ca parte a acestui proces, de a consolida Regulamentul Dublin prin dispoziții care să abordeze cauzele crizelor și care să contribuie astfel la evitarea efectelor negative pe care deficiențele care afectează sistemele statelor membre individuale le-ar putea exercita asupra sistemului în ansamblu și asupra protecției drepturilor omului;

10.

consideră că, în fața amplorii fenomenului migrației sunt necesare schimbări importante privind politica UE în domeniul azilului și că aplicarea de politici și de metode eficiente pentru a gestiona acest fenomen devine o necesitate urgentă;

11.

amintește că, în conformitate cu articolul 80 din TFUE, solidaritatea și, alături de aceasta, repartizarea echitabilă a răspunderii constituie conceptele instituționale care reglementează ansamblul politicilor europene care, în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție (SLSJ), se referă la deplasarea persoanelor, și anume gestionarea și trecerea frontierelor externe, azilul și protecția internațională, precum și imigrația. Acest articol furnizează un temei juridic suficient pentru măsurile legislative europene care au ca obiect consolidarea solidarității și facilitarea alocării echitabile a responsabilităților;

12.

recunoaște că solidaritatea este strâns legată de responsabilitate și încurajează toate statele membre să respecte și să aplice angajamentele pe care și le-au asumat la nivel internațional și la nivelul Uniunii, făcându-și ordine în propria casă. Cu toate acestea, Comitetul subliniază că o concepție limitată asupra responsabilității nu poate fi văzută ca o condiție prealabilă a solidarității, pe plan juridic sau practic: există cazuri în care o demonstrație concretă de solidaritate poate contribui în mod util la respectarea efectivă a angajamentelor;

13.

atrage atenția asupra faptului că situația actuală demonstrează că, în materie de azil, este nevoie de o solidaritate concretă între UE și statele membre, astfel cum prevede articolul 80 din TFUE și își afirmă convingerea că nu va fi posibilă atingerea unui nivel de protecție comun și ridicat pentru persoanele care solicită protecție internațională sau care au dreptul la aceasta, dacă nu dispunem de mecanisme care să țină cont de diferențele majore dintre diferitele state membre atât în ceea ce privește numărul de resortisanți ai unor țări terțe care îi primesc pe teritoriul lor, migranți economici sau solicitanți de protecție internațională, cât și în ceea ce privește posibilitățile financiare, tehnice și alte posibilități disponibile pentru a gestiona aceste fluxuri de migrație;

14.

observă că, în comunicarea Comisiei, se face o descriere analitică a situației actuale și sunt inventariate instrumentele disponibile pentru consolidarea solidarității, însă deplânge lipsa de propuneri privind noile măsuri pozitive pentru încurajarea solidarității și facilitarea alocării responsabilităților;

15.

salută inițiativa Consiliului de a elabora „un cadrul comun de referință” pentru a asigura solidaritatea cu statele membre al căror sistem de azil este supus unor presiuni deosebit de puternice, în special din cauza fluxurilor de migrație mixte (2);

16.

subliniază totuși că măsurile pozitive în favoarea solidarității și a alocării responsabilităților ar consolida respectarea drepturilor omului și noțiunile de justiție, de echitate, de cooperare și de participare politică. Este necesar ca aceste dispoziții să respecte principiul subsidiarității și cel al proporționalității;

17.

în acest sens, atrage atenția asupra faptului că nu este posibilă examinarea comunicării Comisiei Europene numai din perspectiva respectării principiului subsidiarității, dat fiind că aceasta descrie în esență modul în care instrumentele existente și legislația UE pot contribui la consolidarea solidarității. Cu toate acestea, Comitetul solicită Comisiei Europene să acorde întreaga atenție necesară elaborării eventualelor inițiative viitoare, pe care comunicarea sa le menționează, în măsura în care acestea vizează, de exemplu, programele de redistribuire a refugiaților sau reglementările pentru examinarea în comun a solicitărilor de azil și despre care se poate crede, pe de o parte, că vor avea repercusiuni asupra problemelor care până în prezent țineau strâns de suveranitatea națională a statelor membre, precum examinarea solicitărilor de azil sau primirea solicitanților de azil și, pe de altă parte, că vor putea avea implicații mai extinse, de natură politică, juridică sau financiară;

18.

semnalează că noțiunea de solidaritate prezintă și o dimensiune externă, care, în cazul de față, este legată de solidaritatea dintre UE și celelalte regiuni ale lumii afectate de crize de natură umanitară, care primesc, conform datelor Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR), marea majoritate a refugiaților și a solicitanților de protecție internațională. În consecință, este esențial ca, în domeniul politicii de cooperare pentru dezvoltare, statele membre să colaboreze cu țările terțe în vederea creării celor mai bune condiții economice și sociale și a consolidării păcii. Cu toate acestea, sprijinul acordat sistemelor de azil din țări terțe nu poate fi considerat ca un mijloc de a evita acordarea dreptului la protecție internațională în cadrul UE sau de a transfera procedurile în afara frontierelor sale, ci trebuie să apară pur și simplu ca un instrument de îmbunătățire a condițiilor economice și sociale din țările terțe;

19.

face apel la instituțiile abilitate și la statele membre ale UE să-și exercite mai activ influența asupra țărilor limitrofe UE pentru ca acestea să-și respecte obligațiile pe care și le-au asumat atât în baza dreptului internațional, cât și față de UE și de statele membre, în special în cazul țărilor care au negociat acorduri de readmisie cu UE;

Rolul autorităților locale și regionale

20.

pune accentul pe dimensiunea locală și regională pe care o presupune solidaritatea și alocarea echitabilă a responsabilităților în materie de politică în domeniul azilului. Autoritățile teritoriale situate în apropierea frontierelor externe ale UE se află în prima linie pentru a aplica legislația europeană privind azilul și SECA și, în aceeași măsură, și autoritățile municipale din marile centre urbane care înregistrează o creștere constantă a fluxului de refugiați și de solicitanți de azil. Autoritățile teritoriale își asumă o sarcină importantă în primirea solicitanților de azil, a refugiaților și a beneficiarilor de protecție internațională și, în anumite state membre, au responsabilitatea primului contact cu nou-veniții;

21.

subliniază că, în ciuda rolului bine stabilit pe care îl joacă, autoritățile locale și regionale sunt total excluse din sfera noțiunilor de solidaritate și de alocare a responsabilităților, care se aplică în prezent doar statelor membre. În plus, programarea și dialogul la nivel politic ține cont numai de povara financiară cu care se confruntă statele membre și nu de efectele asupra coeziunii sociale la scară locală și regională prin primirea de resortisanți ai țărilor terțe, în timp ce autoritățile locale sunt, în principal, cele care trebuie să facă față acestor probleme;

22.

în consecință, intenționează să formuleze direct luări de poziție și propuneri pentru a garanta posibilitatea ca autoritățile teritoriale să participe activ la dispozitivul de distribuire a refugiaților, precum și la funcționarea mecanismelor de ajutor, de susținere și de solidaritate în cazul persoanelor care solicită dreptul de azil sau care l-au obținut, dat fiind că în unele state membre au fost adoptate deja măsuri legislative prin care se recunoaște faptul că responsabilitățile de acest tip revin autorităților teritoriale;

23.

subliniază că autoritățile locale joacă un rol important în informarea populației și că, dispunând de o experiență semnificativă în materie de cooperare cu ONG-uri și cu organizații ale societății civile, pot contribui la sensibilizarea acestora cu privire la problema azilului și a protecției internaționale, exercitând astfel o influență pozitivă asupra condițiilor de primire și de acceptare de către comunitatea locală a persoanelor nou-venite;

Îmbunătățirea distribuirii competențelor și guvernanța în materie de azil

24.

subliniază că este necesar ca Regulamentul Dublin să fie supus unei reexaminări aprofundate în cadrul propunerii Comisiei Europene din 2008 (3). Până în prezent, simpla aplicare a criteriului primei intrări în Uniune a contribuit la apariția unor tensiuni suplimentare în sistemul de azil din anumite state membre și face ca aplicarea regulamentului menționat mai sus să fie doar o simplă problemă de situare geografică, ridiculizând astfel ideea de solidaritate. Prin urmare, Comitetul îndeamnă statele membre, Consiliul și Parlamentul European să elaboreze o nouă procedură de gestionare a crizelor și să analizeze anumite măsuri pozitive de solidaritate destinate atenuării consecințelor negative produse până în prezent de acest sistem;

25.

amintește că, într-un aviz anterior (4), a salutat propunerea Comisiei Europene ca transferurile solicitanților de protecție internațională în cadrul versiunii revizuite a Regulamentului Dublin să fie suspendate temporar atunci când un stat membru se confruntă cu o situație de urgență specială, în care aceștia ar risca să sporească povara exercitată asupra capacităților de primire și a sistemului sau infrastructurii de azil ale respectivului stat. Recunoaște totuși dificultatea de a accepta și de a aplica o astfel de măsură și înțelege relevanța contrapropunerii care prevede crearea unui mecanism de evaluare și de alertă rapidă, care va acoperi în întregime funcționarea sistemelor de azil ale statelor membre;

26.

consideră că este util să sublinieze, având în vedere observațiile de mai sus, că eficacitatea acestui dispozitiv de evaluare și de alertă rapidă propus va depinde într-o mare măsură de posibilitatea de a dispune de informații demne de încredere și actualizate, de colaborarea loială între statele membre și de capacitatea UE de a remedia la timp eventualele deficiențe și probleme semnalate. În plus, Comitetul atrage atenția asupra prețioaselor contribuții pe care le pot aduce organizații precum Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR), consiliile naționale pentru refugiați, precum și alte ONG-uri și, în special, autoritățile locale și regionale;

27.

este de părere că propunerea de extindere a transferului voluntar al persoanelor recunoscute ca refugiați, pe baza modelului de program-pilot privind Malta, constituie o etapă pozitivă pentru consolidarea solidarității. Din acest motiv, Comitetul solicită Comisiei Europene și statelor membre să examineze ipoteza ca acest transfer să capete un caracter obligatoriu în anumite situații, de exemplu, atunci când statul membru vizat solicită acest lucru, sau când, în prealabil, a fost formulată o concluzie în acest sens în cadrul mecanismului de alertă rapidă, iar Biroul European de Sprijin pentru Azil și-a dat avizul sau când persoanele interesate sunt de acord cu această măsură. Face apel la Comisia Europeană și la statele membre să analizeze în mod serios dacă solicitanții de protecție internațională ar putea să facă ei înșiși obiectul unui transfer și, în acest sens, să solicite Comisiei să reexamineze studiul juridic, economic și tehnic realizat (5);

28.

observă că, în ceea ce privește transferul, s-au constatat dificultăți de natură practică și juridică cauzate de lipsa unui sistem de recunoaștere reciprocă a deciziilor în materie de protecție internațională; din acest motiv, solicită Comisiei Europene să aibă în vedere adoptarea măsurilor necesare pentru soluționarea acestei situații;

29.

este întru totul de acord cu propunerea ICNUR privind stabilirea unei „formule” destinate asigurării funcționării unui sistem de transfer și care să ia în considerarea elemente precum PIB-ul țării vizate, suprafața teritoriului său național, resursele sale naturale și alte resurse, populația, posibilitățile de primire, trăsăturile specifice de la nivel local și regional, numărul total de sosiri ale solicitanților de azil, precum și angajamentele de reinstalare, pentru a cita doar câțiva parametri (6);

30.

salută decizia recentă a Parlamentului European care a dus la finalizarea programului european comun de reinstalare, despre care crede că va contribui la consolidarea dimensiunii externe a solidarității, și face apel la statele membre să respecte de acum înainte angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul programelor ICNUR;

31.

apreciază pozitiv perspectiva unei analize comune a solicitărilor de azil, la care să participe un număr mai mare de state membre, EASO și, eventual, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, atrăgând în același timp atenția că această măsură trebuie să respecte principiul conform căruia solicitările de protecție internațională trebuie examinate individual. Prin urmare, Comitetul face apel la Comisia Europeană să elaboreze un studiu juridic, economic și tehnic și să-i comunice rezultatele;

32.

consideră, de asemenea, că Directiva 2001/55/CE privind acordarea protecției temporare în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre, ca dispozitiv de solidaritate specific și excepțional, capătă o mare importanță, deși nu a fost niciodată aplicată până în prezent. De asemenea, consideră că este necesară revizuirea acesteia astfel încât să fie mai ușor să se determine, pe baza unor criterii obiective și cantitative, că este pe cale să se producă o situație de aflux masiv de persoane strămutate, examinând în același timp posibilitatea ca sistemul să fie activat de o cerere în acest sens din partea uneia sau mai multor regiuni;

33.

salută faptul că Directiva 2003/109/CE privind statutul rezidenților pe termen lung a făcut obiectul unei modificări datorită căreia directiva acoperă și beneficiarii de protecție internațională. Practic, această extindere va avea ca rezultat posibilitatea ca persoanele recunoscute ca refugiați, după o ședere de cinci ani și jumătate în anumite condiții, să se stabilească într-un alt stat membru decât cel care le-a acordat inițial protecția internațională. Deși nu constituie o măsură de solidaritate stricto sensu, această decizie ar putea eventual să contribuie la diminuarea presiunii și la o mai bună integrare a persoanelor. În consecință, Comitetul îndeamnă statele membre să transpună rapid în dreptul lor național Directiva de modificare 2011/51/UE (7);

Colaborarea pe teren

34.

evidențiază faptul că o colaborare practică constituie un pilon fundamental al SECA și salută contribuția substanțială a organismelor UE, primul demn de menționat fiind EASO, dar și Frontex, care își aduc contribuția la abordarea anumitor situații concrete cu caracter excepțional, de exemplu, în cazul Maltei și Greciei, atrăgând atenția în același timp asupra faptului că acțiunea acestor organisme specializate trebuie însoțită de garanții privind menținerea drepturilor solicitanților de protecție internațională;

35.

consideră că trebuie să se evite în special practicile care au ca rezultat concret imposibilitatea exercitării dreptului de a depune o solicitare de azil. În consecință, Comitetul solicită Frontex să acorde o mai mare atenție respectării drepturilor omului în exercitarea misiunilor care i-au fost încredințate pentru protecția frontierelor externe ale UE. El consideră că un prim pas a fost făcut în acest sens odată cu modificarea recentă a regulamentului de instituire a Frontex, care obligă acest organism să elaboreze o strategie în materie de drepturi fundamentale, instituie un forum consultativ și creează o funcție de responsabil pentru drepturile fundamentale (8). În acest sens, recunoaște rolul pe care l-ar putea juca Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), care deja a abordat situația drepturilor omului la frontierele externe ale UE (9) și o încurajează să își extindă cercetările în domeniu și să ofere consultanță și expertiză în favoarea Frontex și a EASO;

36.

subliniază necesitatea consolidării capacității operaționale a EASO, astfel încât acesta să devină mai eficient în asistarea autorităților locale și regionale prin acțiuni imediate de acordare de sprijin, de expertiză și de asistență tehnică și solicită implicarea sporită a autorităților locale și regionale în forumul consultativ al EASO; salută intenția exprimată de Comisia Europeană de a evalua în 2013 incidența acțiunii EASO și își manifestă interesul de a participa la acest demers;

37.

consideră că educația este esențială, ca măsură mai specifică de cooperare concretă din partea EASO și insistă asupra posibilității unei mai bune armonizări practice, la care vor duce finalizarea și aplicarea integrală a programului european în materie de azil. În această ordine de idei, Comitetul propune EASO să conceapă programe de formare utile pentru funcționarii din cadrul administrațiilor locale și regionale, în măsura în care aceștia participă la primirea de solicitanți de protecție internațională;

Solidaritatea economică și financiară

38.

recunoaște că, în ultimii ani, UE a creat o serie de instrumente utile, în primul rând Fondul european pentru refugiați, care permit statelor membre să aplice mai bine politica europeană în domeniul azilului;

39.

apreciază propunerea de simplificare a arhitecturii mecanismelor de finanțare europene destinate azilului și migrației, prin intermediul propunerii de creare a unui Fond pentru azil și migrație, care va fi dotat, pentru a asigura o gestionare integrată a fluxurilor de migrație, cu resurse în valoare totală de 3,87 miliarde de euro și care va acoperi diferite componente ale politicii comune în domeniul azilului și al migrației pentru perioada 2014-2020. Comitetul speră ca această dezvoltare să fie însoțită, în paralel, de o raționalizare a procedurilor;

40.

insistă asupra necesității de a aloca resurse suficiente pentru măsuri de consolidare a solidarității, care ar putea consta în susținerea eforturilor consimțite de îmbunătățire a condițiilor de bază ale sistemelor de azil dacă este cazul, în acordarea unui ajutor concret statelor membre și regiunilor care supuse unor presiuni excepționale sau în aplicarea de programe de transfer sau de reinstalare;

41.

subliniază că este esențial ca mijloacele alocate azilului și protecției internaționale să fie pe măsura angajamentelor internaționale ale UE, astfel încât să se stabilească un echilibru judicios între, pe de o parte, componenta de cheltuieli privind securitatea și gestionarea frontierelor și, pe de altă parte, componentele consacrate domeniilor de intervenție precum condițiile de primire a solicitanților de azil, care reprezintă câmpuri de acțiune în care autoritățile locale și regionale pot aduce o valoare adăugată clară;

42.

invită Comisia Europeană și statele membre să facă eforturi pentru aplicarea în totalitate a principiului parteneriatului pe care se bazează funcționarea fondului, astfel încât să garanteze că toți actorii vizați la nivel local și regional participă atât la definirea priorităților de finanțare, cât și la evaluarea inițiativelor întreprinse. Punerea în aplicare a acestui principiu trebuie să respecte cadrul de executare prevăzut la Capitolul IV al propunerii de regulament de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație [COM(2011) 752 final];

43.

în consecință, face apel la statele membre să asigure fiecare participarea unor reprezentanți ai autorităților lor locale și regionale la procesul de dialog politic privind stabilirea priorităților financiare anuale ale fondului (10).

Bruxelles, 18 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  Cauza M.S.S împotriva Belgiei și a Greciei, hotărâre adoptată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg la 21 ianuarie 2011 și cauza N. S. împotriva ministrului de interne (Secretary of State for the Home Department) al Regatului Unit și alții, hotărârea Curții Europene de Justiție din 21 decembrie 2011 privind cauze conexe având ca obiect cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare C-411/10 și C-493/10.

(2)  Al 3151-lea Consiliu Justiție și Afaceri Interne, Bruxelles, 8 martie 2012.

(3)  COM(2008) 820 final.

(4)  CdR 90/2009, „Viitorul sistem european comun de azil II”.

(5)  Study on the feasibility of establishing a mechanism for the relocation of beneficiaries of international protection („Studiu privind fezabilitatea creării unui mecanism de transfer a beneficiarilor de protecție internațională”), alineatul (27), JLS/2009/ERFX/PR/1005 – 70092056. (http://ec.europa.eu/home-affairs/doc_centre/asylum/docs/final_report_relocation_of_refugees.pdf).

(6)  Provocarea fluxurilor migratorii mixte, accesul la protecție și alocarea responsabilităților în cadrul UE – Document neoficial al ICNUR, alineatul (28), http://www.unhcr.org/4a44dd756.html.

(7)  JO L 132, 19.5.2001

(8)  Regulamentul (UE) 1168/2011, JO L 304, 22.11.2011, p. 1 și următoarele.

(9)  Raportul „Coping with a fundamental rights emergency – The situation of persons crossing the Greek land border in an irregular manner” („Gestionarea unei situații de urgență privind drepturile fundamentale – situația persoanelor care trec neregulamentar frontiera terestră a Greciei).

(10)  Articolul 13 din Propunerea de Regulament de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație, COM(2011) 752 final.


13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/18


Avizul Comitetului Regiunilor — Orașele viitorului: orașe durabile din punct de vedere social și ecologic

2012/C 277/04

COMITETUL REGIUNILOR

sprijină solicitarea de a se elabora strategii globale de dezvoltare urbană durabilă și de a se urmări cooperarea orizontală și verticală într-un sistem de guvernanță participativă care să țină seama de diversitatea orașelor și de importanța inovării sociale și a planificării orientate spre viitor;

menționează că sciziunea economică și socială tot mai mare din societatea noastră trebuie combătută urgent prin investiții în educație pentru toți, încă de la o vârstă fragedă, piețe incluzive ale forței de muncă, învățare pe tot parcursul vieții, o politică de integrare activă și salarii echitabile, care să permită satisfacerea nevoilor și să fie egale pentru bărbați și femei;

subliniază importanța satisfacerii nevoilor vitale pentru societate – adică accesul la locuințe, creșe, grădinițe, spații în care copii se pot juca în siguranță și se pot dezvolta – ceea ce poate contribui la eliminarea barierelor din calea persoanelor care își întemeiază sau își lărgesc familia;

subliniază provocările reprezentate de schimbările climatice și necesitatea de a reduce consumul de energie prin procese de valorificare energetică și mărire a eficienței energetice, sisteme interconectate, extinderea spațiilor verzi și a celor libere, noi metode de construcție și forme de transport sigure, care să nu afecteze sănătatea și să nu consume resurse;

menționează importanța culturii și a creativității nu doar pentru creșterea economică, ci mai ales pentru asigurarea unei vieți de calitate, a unei democrații reale, a păcii și a respectului reciproc;

subliniază importanța fundamentală a elementelor participative în definirea politicilor;

consideră că diferitele eforturi ale instituțiilor europene de a sprijini orașele sunt necesare și solicită pentru următoarea perioadă de finanțare un semnal clar în favoarea sprijinirii orașelor printr-o dimensiune urbană puternică, flexibilitate în utilizarea fondurilor și un rol central al nivelului local la punerea în aplicare a politicii de coeziune;

salută dezvoltarea în continuare a instrumentelor de finanțare durabilă în politica structurală, care reprezintă mecanisme creative și stabile de sprijin.

Raportor

dna Hella DUNGER-LÖPER (DE-PSE), reprezentanta plenipotențiară pentru afaceri federale și europene a landului Berlin

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Context și motivele elaborării avizului

1.

apreciază faptul că Președinția daneză a UE a solicitat Comitetului să elaboreze prezentul aviz, precum și participarea activă a acesteia la cel de-al 5-lea Summit al regiunilor și orașelor, desfășurat la 22 și 23 martie 2012, la Copenhaga, pe tema „Structura urbană europeană în secolul 21”, aceasta fiind o recunoaștere a contribuției orașelor și regiunilor la integrarea europeană și a rolului lor principal în îndeplinirea obiectivelor Strategiei UE 2020;

2.

ia notă cu interes de raportul Comisiei Europene intitulat „Orașele de mâine: provocări, viziuni, căi de urmat” (din octombrie 2011) și împărtășește viziunea din raport privind orașele de mâine care vor fi „un loc de progrese sociale avansate cu un înalt grad de coeziune socială, cu locuințe echilibrate din punct de vedere social, precum și cu servicii sociale, de sănătate și «educație pentru toți», o platformă pentru democrație, dialog cultural și diversitate, un loc de regenerare ecologică sau a mediului, un punct de atracție și un motor de creștere economică”;

3.

împărtășește îngrijorarea exprimată în raportul „Orașele de mâine” cu privire la viitorul orașelor, având în vedere pericolele reprezentate de schimbările demografice, creșterea negativă și legăturile tot mai slabe între creșterea economică, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea socială. Alte amenințări constau în diferențele tot mai mari dintre venituri, polarizarea și segregarea socială în creștere, numărul tot mai mare de persoane care sunt marginalizate în societate, deteriorarea peisajelor prin construcția de locuințe, precum și presiunea tot mai mare asupra ecosistemelor urbane;

4.

subliniază faptul că Uniunea Europeană își poate îndeplini în totalitate obiectivele Strategiei UE 2020 doar dacă orașele, în calitatea lor de locuri ale inovării sociale și economice, sunt capabile să-și aducă deplina contribuție la creșterea inteligentă, incluzivă și durabilă și la coeziunea economică, socială și teritorială;

5.

salută, prin urmare, recomandările făcute în raportul „Orașele de mâine”, de a consolida orașele prin sprijinirea unor structuri locale durabile, în vederea creării unei economii solide și favorabile incluziunii, prin utilizarea potențialelor diferitelor generații și a diversității socioeconomice, culturale și etnice și prin combaterea sărăciei și excluderii sociale prin: îmbunătățirea condițiilor de locuit, strategii globale de mediu și de politică energetică, menținerea și crearea de spații publice atractive, sprijinirea sistemelor de transport durabile, integratoare și nedăunătoare sănătății și promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate;

6.

sprijină solicitarea de a se elabora strategii globale de dezvoltare urbană durabilă și de a se urmări cooperarea orizontală și verticală într-un sistem de guvernanță participativă care să includă toate nivelurile politice și de guvernare și să țină seama de diversitatea orașelor și de importanța inovării sociale și a planificării orientate spre viitor;

7.

face trimitere la „Declarația de la Copenhaga” a Comitetului Regiunilor din 23 martie 2012, la recunoașterea menționată în declarație a importanței orașelor mai verzi, mai incluzive din punct de vedere social și mai competitive economic și la solicitările aferente adresate instituțiilor UE privind consolidarea pe plan local a Strategiei UE 2020, punerea la dispoziție a unor fonduri suficiente pentru o politică urbană amplă, un grad mai mare al cooperării teritoriale între orașele europene și un rol mai puternic al orașelor și regiunilor în definirea politicii europene, eforturi mai ample privind descentralizarea în statele membre ale UE și marje de manevră mai mari din punct de vedere financiar pentru orașe și regiuni;

8.

menționează avizul său intitulat „Rolul regenerării urbane în contextul viitoarei dezvoltări urbane în Europa”, din 10 iunie 2010, și solicitarea formulată în acel aviz privind consolidarea dimensiunii urbane în toate domeniile politice ale Uniunii Europene;

Observații

9.

reamintește că orașele reprezintă mereu o imagine exactă a relațiilor sociale. Configurația orașelor viitorului și calitatea vieții în acestea sunt determinate de deciziile și evoluțiile economice și sociale la toate nivelurile de răspundere politică și economică;

10.

constată că importanța orașelor pentru Uniunea Europeană depășește cu mult cadrul factorilor economici și demografici. Orașele frumoase, inteligente, eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, verzi și integratoare reprezintă o bază pentru o conviețuire în armonie și solidaritate în societatea noastră;

11.

subliniază că orașele sunt interconectate strâns și inseparabil cu zonele periurbane prin relații sociale și economice și, tot din acest motiv, au un rol important pentru o dezvoltare teritorială echilibrată;

12.

constată în acest context că diferențierea categorică de până acum dintre oraș și spațiu rural nu va mai corespunde sarcinilor care vor apărea în viitor și va trebui să fie înlocuită de o abordare a interacțiunii acestor spații, pe baza funcționalității și interconexiunilor lor;

13.

subliniază că orașul european, în comparație cu alte orașe din lume, reprezintă tipul de oraș caracterizat de autodeterminare pe baze democratice, o societate civilă puternică, integrare socială, o relație funcțională între domeniul privat și cel public, garanția libertății, emancipare și o cultură marcantă a construcției urbane;

14.

constată că dezindustrializarea și globalizarea au eliminat unele baze importante pentru integrarea socială și economică. Atât în zonele prospere, cât și în cele sărace, se caută noi strategii de consolidare a coeziunii sociale, care însă, până acum, nu prea au putut limita tendința separării spațiale după criterii sociale. Mai degrabă, în ciuda acestor eforturi, sciziunea și segregarea socială s-au accentuat și reprezintă în continuare o mare provocare pentru conviețuirea urbană;

15.

menționează că sciziunea economică și socială tot mai mare din societatea noastră trebuie combătută urgent prin investiții în educație pentru toți, încă de la o vârstă fragedă, piețe incluzive ale forței de muncă, învățare pe tot parcursul vieții, o politică de integrare activă și salarii echitabile, care să permită satisfacerea nevoilor și să fie egale pentru bărbați și femei; menționează că dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă în orașe sunt esențiale în această privință;

16.

constată cu îngrijorare că aceste probleme s-au agravat în unele orașe mari, ducând la proteste violente. Ele reflectă și neîncrederea multor cetățeni în instituțiile politice;

17.

subliniază efectele pe plan local ale schimbărilor demografice și ale îmbătrânirii societății, care impun noi cerințe pentru infrastructurile sociale și spațiile publice. În contextul accentuării sărăciei persoanelor în vârstă, sunt aduse în discuție serviciile și sistemele sociale și durabile de asigurări, care trebuie să fie accesibile cetățenilor, să țină seama de caracteristicile culturale și să nu implice costuri prea mari;

18.

subliniază în acest context că, în ciuda actualei rate dramatice a șomajului în rândul tinerilor, în deceniile viitoare Europa va depinde de imigrarea persoanelor tinere, pentru a garanta creștere economică și pentru a reduce efectele îmbătrânirii populației asupra sistemelor sociale și de sănătate. Pentru încurajarea imigrării sunt necesare orașe deschise și atractive. Cu toate acestea, migranții, precum și minoritățile etnice încă se confruntă deseori în orașe cu dezavantaje considerabile privind accesul la educație, locuri de muncă, locuințe și asistență medicală. Prin urmare, strategiile eficiente de integrare locală reprezintă o componentă necesară a unei politici de migrare orientate spre viitor;

19.

subliniază importanța satisfacerii nevoilor vitale pentru societate – adică accesul la locuințe, creșe, grădinițe, spații în care copiii se pot juca în siguranță și se pot dezvolta – ceea ce poate contribui la eliminarea barierelor din calea persoanelor care își întemeiază sau își lărgesc familia. Din acest motiv, trebuie susținute toate măsurile care contribuie la o creștere demografică pozitivă;

20.

subliniază provocările reprezentate de schimbările climatice și necesitatea de a reduce consumul de energie prin procese de valorificare energetică și mărire a eficienței energetice, sisteme interconectate, extinderea spațiilor verzi și a celor libere, noi metode de construcție și forme de transport sigure, care să nu afecteze sănătatea și să nu consume resurse;

21.

menționează importanța culturii și a creativității nu doar pentru creșterea economică, ci mai ales pentru asigurarea unei vieți de calitate, a unei democrații reale, a păcii și a respectului reciproc al valorilor. Cultura urbană înseamnă și menținerea culturii arhitectonice urbane, a unor spații publice de mare calitate și accesibile tuturor și reflectarea particularităților locale și regionale;

22.

subliniază importanța fundamentală a elementelor participative în definirea politicilor, pentru a obține încrederea cetățenilor și a beneficia de implicarea lor și pentru a mări gradul de coeziune socială; această implicare a cetățenilor nu este posibilă decât dacă administrațiile orașelor își adoptă deciziile și măsurile în mod deschis și transparent;

23.

consideră că diferitele eforturi ale instituțiilor europene de a sprijini orașele prin inițiative și programe de sprijin sunt necesare, întrucât localitățile care nu dispun de mijloace financiare proprii adecvate depind de aceste fonduri;

24.

constată cu îngrijorare că, în ciuda declarațiilor de intenție conținute în Carta de la Leipzig și a procesului politic asociat acesteia, angajamentul statelor membre față de politica urbană mai degrabă s-a redus în ultimii ani în loc să devină mai puternic. Această afirmație este demonstrată de faptul că până acum nu prea s-a reușit să se acorde prioritate aspectelor care țin de politica urbană în domenii politice relevante, precum ocuparea forței de muncă, mediu, educație și știință sau locuințele. Această problemă se reflectă și în bugetele reduse alocate programelor de sprijin ale politicii urbane. Ar trebui identificate și utilizate cât mai curând posibil resursele de la nivelul UE care să permită orașelor să răspundă în mod flexibil acestor probleme diverse;

25.

este îngrijorat că, în cele mai multe state membre, dotarea bugetară a localităților este catastrofală și că, având în vedere prioritățile politicii bugetare din statele membre, acest lucru nu se va îmbunătăți fără o schimbare a acestui curs de către statele membre;

26.

consideră că, având în vedere amenințările sociale, economice și ecologice stringente, eforturile depuse până acum nu sunt în niciun caz suficiente pentru a conferi orașelor europene o structură sigură pentru viitor, astfel încât, în calitatea lor de locuri de inovare socială competitive, frumoase, inteligente, eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, verzi și integratoare, să-și poată aduce deplina contribuție la consolidarea coeziunii sociale, economice și teritoriale a Uniunii Europene și la punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei UE 2020;

Cerințe politice

În general

27.

presupune că, având în vedere provocările sociale, există un interes general la toate nivelurile de răspundere politică în a avea orașe puternice, libere să decidă pe baze democratice, ca bază a societății europene. O democrație puternică, în măsură să găsească răspunsuri și să întreprindă acțiuni poate avea o contribuție decisivă la recâștigarea încrederii în instituțiile democrației reprezentative la toate nivelurile;

28.

își reiterează solicitările referitoare la o abordare a dezvoltării sociale care să treacă dincolo de unitatea de măsură a produsului intern brut (PIB), care să țină serios seama de preocupările și nevoile cetățenilor și să îi implice mai mult în planificarea programelor și a intervențiilor;

29.

se așteaptă ca reprezentanții aleși de la toate nivelurile politice să aibă un rol de conducere conștient și curajos în vederea unei conviețuiri pașnice și solidare. Doar în pace și în solidaritate reală, transfrontalieră poate fi obținută o creștere inteligentă, incluzivă și durabilă. Tot aici se încadrează o cultură activă a primirii imigranților, inclusiv promovarea competențelor interculturale în instituțiile și administrațiile publice. Aceasta înseamnă și un angajament clar și neechivoc pentru protecția refugiaților și a persoanelor care sunt urmărite politic și discriminate, din cauza originii lor, a credinței, a orientării sexuale, a apartenenței la un anumit grup social sau a convingerilor lor politice;

30.

subliniază importanța strategiilor locale integrate pentru o utilizare coordonată și eficientă a fondurilor și solicită implicarea și participarea tuturor politicilor sectoriale relevante. Colaborarea constructivă și de la sine înțeleasă între toate nivelurile și departamentele politice este importantă pentru a demonstra cetățenilor că instituțiile fac uz cu răspundere de încrederea investită în ele și sunt sensibile la nevoile locale;

31.

face apel la factorii politici de la toate nivelurile să se implice puternic pentru o mobilitate benefică și durabilă în și între orașe. Transporturile publice vor trebui promovate, astfel încât să fie accesibile tuturor cetățenilor. În afară de aceasta, solicită factorilor politici să dezvolte în continuare orașele în tradiția modelului urban european, ținând seama de integrarea diferitelor moduri de utilizare, de densitate și calitate (arhitectonică și a construcțiilor urbane);

32.

pledează pentru revigorarea eforturilor de consolidare a cunoștințelor despre dimensiunea tehnică, socială, economică și ecologică a dezvoltării urbane. Acestea trebuie să includă explicit și importanța spațiului virtual pentru viața și munca în orașe și regiuni;

33.

subliniază importanța parteneriatelor între orașe, a rețelelor de orașe europene, precum EUROCITIES, dar și a proiectelor de colaborare transnațională între localități în cadrul programelor URBACT, INTERREG și GECT pentru îmbunătățirea cunoștințelor și a abordărilor politicii de dezvoltare urbană și subliniază necesitatea ca acest schimb de cunoștințe să se dovedească util la elaborarea politicilor, în special în domeniul fondurilor structurale, dar și în domenii politice relevante, cum ar fi serviciile de interes general, transporturile și protecția mediului;

Către Comisia Europeană, Consiliu și Parlamentul European

34.

solicită implicarea firească a orașelor și regiunilor în structurile pe mai multe niveluri ale Uniunii Europene în toate domeniile politice în care deciziile luate la nivelul UE influențează capacitatea de acțiune a autorităților subnaționale;

35.

solicită instituțiilor europene să-și asume un angajament clar în favoarea consolidării orașelor, care să se reflecte în prioritățile pentru viitorul buget al UE;

36.

subliniază cererea sa referitoare la o politică de sprijin structural, care să lase în continuare localităților suficient spațiu de manevră pentru a adopta o abordare integrată, care acoperă mai multe fonduri, adaptată priorităților locale, bazată pe investiții și inițiative sociale și care să răspundă nevoilor locale. Pentru ca punerea în aplicare a politicii structurale de către localități să fie posibilă cu adevărat, trebuie reduse cheltuielile de administrare și control;

37.

subliniază importanța politicii de coeziune ca element central al consolidării coeziunii sociale, economice și teritoriale și solicită pentru următoarea perioadă de finanțare un semnal clar în favoarea sprijinirii orașelor printr-o dimensiune urbană puternică, flexibilitate în utilizarea fondurilor și un rol central al nivelului local la punerea în aplicare. Având în vedere importanța esențială a orașelor pentru coeziunea socială, economică și teritorială, sprijinul trebuie să fie mult mai mare decât cota minimă propusă până acum de 5 %;

38.

subliniază solicitările exprimate în avizul Comitetului Regiunilor referitor la propunerea Comisiei privind FEDER, în special privind posibilitatea unei utilizări flexibile a fondurilor fără favorizarea sau discriminarea anumitor tipuri de teritorii, pentru a nu împiedica teritoriile rurale și periurbane să beneficieze de avantajele oferite de FEDER. Stabilirea zonelor prioritare către care vor fi direcționate fondurile FEDER ar trebui să aibă loc în cadrul proceselor de programare pe bază de parteneriat și nu să fie stabilită anterior. Delegarea sarcinilor către orașe în cadrul instrumentului „investiției teritoriale integrate”, definit la art. 99 din regulamentului general, trebuie considerată o opțiune, nu să fie introdusă ca o obligație;

39.

salută dezvoltarea în continuare a instrumentelor de finanțare durabilă în politica structurală, care, pe lângă subvențiile publice, reprezintă mecanisme creative și stabile de sprijin;

40.

solicită un rol important pentru orașe și regiuni în dezvoltarea în continuare a politicii UE de migrare și integrare, care să țină seama de importanța majoră a nivelului local pentru integrare;

Către statele membre

41.

solicită statelor membre să-și reactiveze eforturile privind politica urbană și, de asemenea, să integreze domeniile politice altele decât amenajarea teritoriului în aceste inițiative. Dezvoltarea urbană durabilă depinde de condițiile-cadru de sprijin, în special politica de ocupare a forței de muncă, politica socială, politica de educație și politica de mediu;

42.

îndeamnă la intensificarea dezbaterilor privind acțiunile necesare, în orașe și împreună cu ele. Cooperarea dintre orașe și aglomerările urbane este esențială pentru asigurarea coeziunii și a dezvoltării durabile.

Bruxelles, 19 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


III Acte pregătitoare

COMITETUL REGIUNILOR

A 96-a sesiune plenară din 18 și 19 iulie 2012

13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/23


Avizul Comitetului Regiunilor — Instrumentele financiare ale UE în domeniul afacerilor interne

2012/C 277/05

COMITETUL REGIUNILOR

salută eforturile depuse în vederea realizării unui veritabil spațiu de libertate, securitate și justiție prin propuneri bugetare care recunosc importanța asigurării resurselor necesare pentru bugetul destinat imigrării, azilului și securității;

afirmă importanța modificărilor propuse pentru autoritățile locale și regionale (ALR), acestea având un impact direct asupra sarcinilor lor și vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii Europene;

subliniază că este important să se răspundă preocupărilor legate de securitate, care decurg dintr-o mobilitate crescută la nivel global, în contextul protecției universale a drepturilor și libertăților fundamentale;

salută accentul pus pe flexibilitate și pe obținerea de rezultate, subliniind că acest lucru necesită o bună planificare, precum și participarea și asumarea responsabilității de către toate părțile interesate. Subliniază, prin urmare, necesitatea de a implica, încă din etapa de planificare, autoritățile locale și regionale, precum și alte părți interesate, cum ar fi organizațiile internaționale de profil, societatea civilă și beneficiarii înșiși, deoarece aceștia sunt adesea cei care pun în aplicare programele și proiectele;

consideră că accesul la finanțare este mult îmbunătățit prin reformele propuse. Cu toate acestea, încurajează dezvoltarea în continuare a mecanismelor de difuzare a informațiilor privind oportunitățile de finanțare. În țările mai mari, s-ar putea face apel la autoritățile locale și regionale pentru a organiza consultări la nivel regional și local care să permită participarea acelor organizații și părți interesate care își desfășoară activitatea mai departe de principalele orașe.

Raportor

dl Samuel AZZOPARDI (MT-PPE), primarul orașului Victoria, Gozo

Documente de referință

 

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Construirea unei Europe deschise și sigure: bugetul în domeniul afacerilor interne în perioada 2014-2020

COM(2011) 749 final

 

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize

COM (2011) 750 final

 

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru azil și migrație

COM (2011) 751 final

 

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

COM (2011) 752 final

 

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

COM (2011) 753 final

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR,

Observații generale

1.

salută eforturile depuse în vederea realizării unui veritabil spațiu de libertate, securitate și justiție prin propuneri bugetare care recunosc importanța asigurării resurselor necesare pentru bugetul destinat imigrării, azilului și securității (1);

2.

sprijină simplificarea instrumentelor existente, prin contopirea acestora în două fonduri;

3.

afirmă importanța modificărilor propuse pentru autoritățile locale și regionale (ALR), acestea având un impact direct asupra sarcinilor lor și vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii Europene;

4.

subliniază că este important să se răspundă preocupărilor legate de securitate, care decurg dintr-o mobilitate crescută la nivel global, în contextul protecției universale a drepturilor și libertăților fundamentale;

5.

subliniază că acest obiectiv poate fi realizat prin punerea în aplicare a unor instrumente coerente în domeniul libertății, securității și justiției, bazate pe respectarea drepturilor omului, solidaritate și responsabilitate, acordându-se o atenție deosebită egalității de gen și nediscriminării (2);

6.

consideră că este nevoie de un echilibru între cheltuielile legate de securitate și frontiere și cheltuielile în domenii cum ar fi integrarea migranților și condițiile de primire a solicitanților de azil;

7.

susține crearea unui buget bazat pe necesități, care să contribuie la dezvoltarea de sinergii între instrumentele financiare ale UE, în special între fondurile structurale și fondurile din domeniul afacerilor interne. Bugetul Uniunii Europene ar trebui să aloce resurse adecvate domeniului afacerilor interne, atât prin fondurile structurale, cât și prin intermediul unor instrumente specializate destinate spațiului de libertate, securitate și justiție;

8.

subliniază faptul că eliminarea posibilității de a utiliza în mod complementar alte instrumente comunitare și ale Uniunii prin abrogarea Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului limitează în mod considerabil flexibilitatea dorită a utilizării instrumentelor financiare și periclitează continuarea fără întrerupere a proiectelor transfrontaliere ale regiunilor în domeniul securității interne, care au fost sprijinite până acum prin finanțarea acordată de FEDER pentru obiectivul 3; se pronunță, de aceea, pentru menținerea complementarității între instrumentele comunitare;

9.

subliniază faptul că în gestionarea bugetului și a instrumentelor financiare este necesar un anumit grad de flexibilitate, oferind posibilitatea unei revizuiri reale la mijlocul perioadei, în conformitate cu prioritățile politice identificate; trebuie totodată subliniat faptul că o astfel de flexibilitate trebuie să fie compatibilă cu alocarea echitabilă a resurselor;

10.

salută inițierea unei politici în domeniul imigrației care să înceapă în țările de origine și să țină cont de nevoile pieței forței de muncă și de schimbările demografice din Europa, conducând spre un sistem avantajos pentru toate părțile, inclusiv țările de origine, care beneficiază deseori de fondurile trimise de cei care lucrează în UE (3);

11.

subliniază necesitatea unei cooperări strânse la nivelul UE pentru a realiza o mai bună coordonare între statele membre cu privire la gestionarea frontierelor externe ale Uniunii, precum și trecerea la un sistem european comun de azil;

12.

subliniază nevoia de transparență în utilizarea bugetului, pe baza unor propuneri, proiecte și rezultate obținute care să fie vizibile, ușor accesibile și de înțeles pentru cetățenii obișnuiți;

Programarea și gestionarea fondurilor

13.

salută accentul pus pe flexibilitate și pe obținerea de rezultate, subliniind că acest lucru necesită o bună planificare, precum și participarea și asumarea responsabilității de către toate părțile interesate. Subliniază, prin urmare, necesitatea de a implica, încă din etapa de planificare, autoritățile locale și regionale, precum și alte părți interesate, cum ar fi organizațiile internaționale de profil, societatea civilă și beneficiarii înșiși, deoarece aceștia sunt adesea cei care pun în aplicare programele și proiectele;

14.

subliniază necesitatea unei monitorizări și evaluări independente, pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor și gestionarea riguroasă de către organizațiile executive. Acest lucru poate fi un stimulent pentru îmbunătățirea performanței instituțiilor. Atât indicatorii calitativi, cât și cei cantitativi trebuie selecționați într-un mod participativ de către toate părțile interesate. Comitetul subliniază faptul că anumiți indicatori calitativi pot fi eficienți și rentabili. CESE solicită, de asemenea, o supraveghere mai bună a fondurilor de către Comisia Europeană și Parlamentul European, pentru a contribui la caracterul independent al monitorizării și evaluării;

Accesul la finanțare

15.

consideră că accesul la finanțare este mult îmbunătățit prin reformele propuse. Cu toate acestea, încurajează dezvoltarea în continuare a mecanismelor de difuzare a informațiilor privind oportunitățile de finanțare. În țările mai mari, s-ar putea face apel la autoritățile locale și regionale pentru a organiza consultări la nivel regional și local care să permită participarea acelor organizații și părți interesate care își desfășoară activitatea mai departe de principalele orașe;

Alocarea de resurse

16.

subliniază faptul că, pe lângă aspectele pozitive ale simplificării și flexibilității, reformele propuse creează totodată incertitudine cu privire la alocarea resurselor între diferitele sectoare și chestiuni tematice. Prin urmare, subliniază importanța alocării fondurilor în funcție de nevoi, pe baza unei atente analize a acestora, cu stabilirea unor priorități, în cadrul unei abordări bazate pe drepturi. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unor mecanisme și măsuri de protecție instituite pentru a asigura stabilirea priorităților în mod eficient, inclusiv participarea ALR și a altor părți interesate la elaborarea strategiilor naționale;

17.

subliniază necesitatea de a distribui fondurile în mod uniform în funcție de capacitatea instituțională și de propunerile de proiecte, în loc de a concentra fondurile pe numai câțiva beneficiari;

18.

în cazul în care fondurile sunt insuficiente, consideră că ar trebui acordată prioritate fondurilor destinate protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, inclusiv standardelor de viață minime, chestiunilor specifice de gen și dreptului la azil, precum și resurselor pentru consolidarea capacității autorităților locale și regionale de a gestiona fluxurile migratorii.

Obligația de participare a părților interesate

19.

subliniază importanța unei abordări participative pentru obținerea unor rezultate reale și sprijină propunerile care obligă statele membre să organizeze parteneriate cu toate autoritățile publice implicate, precum și cu părțile interesate relevante, inclusiv cu societatea civilă și organizațiile internaționale, pentru dezvoltarea, aplicarea și monitorizarea programelor naționale;

20.

prin urmare, solicită consolidarea parteneriatului între părțile interesate și impunerea obligativității acestuia. Indică faptul că, în prezent, principiul care stă la baza proiectului de regulament de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație (4) ar putea să asigure participarea într-un mod suficient de ferm. În timp ce mecanismele de coordonare sunt obligatorii, în alte domenii, încheierea unui parteneriat oportun este în mare parte facultativă;

21.

sugerează faptul că numirea unei singure autorități responsabile pentru toate acțiunile susținute prin fonduri ar putea fi inoportună, în ciuda simplificării pe care ar putea-o aduce. Pentru a se asigura adoptarea unor decizii corecte, trebuie asigurată transparența și instituite mecanisme de verificare și echilibrare. Este preocupat de faptul că ar putea exista probleme de natură juridică care să nu permită unei autorități delegate să lucreze sub supravegherea autorității responsabile la nivel național și, prin urmare, propune ca reglementările să fie îndeajuns de flexibile încât să satisfacă toate normele naționale aflate în vigoare în UE și să nu oblige statele membre să-și modifice structura constituțională, dacă obiectivele pot fi realizate la fel de bine printr-o abordare în parteneriat.

Sistemul european comun de azil

22.

salută etapele parcurse pe drumul către un sistem european comun de azil, subliniind totodată faptul că acesta trebuie să urmărească să atingă standardele statelor cu sisteme și structuri mai bune și nu să conducă la o scădere generală a calității, în conformitate cu sistemele mai puțin bune din unele state.

23.

ar dori mai multă claritate cu privire la faptul dacă Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) va folosi numai fondurile care îi sunt alocate în mod direct sau dacă va putea avea acces și la fondurile pentru afaceri interne;

Primirea și integrarea persoanelor care beneficiază de protecție internațională și a resortisanților țărilor terțe

24.

ia notă în mod favorabil de recunoașterea importanței ALR în cadrul sistemelor de primire și de azil, precum și pentru integrarea resortisanților țărilor terțe și a migranților legali;

25.

elogiază ideea concentrării asupra persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv asupra victimelor traficului.

26.

subliniază că integrarea trebuie să se concentreze asupra unor acțiuni durabile pe termen lung, ținând seama de faptul că este un proces bidirecțional, în cadrul căruia acțiunile pot viza comunitățile-gazdă sau comunitățile de migranți.

27.

recomandă ca fondurile pentru afaceri interne să susțină și acțiuni recomandate de Comisia Europeană, în conformitate cu strategia guvernanței pe mai multe niveluri propusă de cea de-a doua Agendă europeană privind integrarea (5);

28.

subliniază că practicile administrative de detenție în vigoare în UE se află în vizorul CEDO și al autorităților din domeniul drepturilor omului și evidențiază faptul că finanțarea proiectelor care au legătură cu deținerea persoanelor trebuie să asigure că aceasta este în conformitate cu legislația UE și cu hotărârile CEDO.

29.

subliniază faptul că membrilor familiilor care beneficiază de protecție internațională în state membre diferite ar trebui să li se permită să locuiască împreună și să beneficieze de protecție în același stat membru;

Repartizarea responsabilităților și transferul în interiorul UE

30.

subliniază faptul că regiunile de frontieră ale Europei ar trebui să beneficieze în mai mare măsură de un sprijin adecvat în ceea ce privește azilul și migrația, în special în perioadele extrem de dificile (6);

31.

evidențiază că mecanismele și criteriile pentru transferul în interiorul UE trebuie să fie nediscriminatorii și să se concentreze asupra persoanelor celor mai vulnerabile, ținând totodată seama de considerentele legate de piața forței de muncă din UE, în special în cazul persoanelor care sunt în prezent blocate în regiuni unde accesul la piața forței de muncă este limitat. Aceste mecanisme și criterii nu ar trebui să se concentreze asupra acordării priorității persoanelor cu înaltă calificare și deja integrate în societatea-gazdă;

32.

subliniază faptul că ALR sunt în măsură să participe la crearea unor asemenea mecanisme (7);

33.

este de părere că solidaritatea cu privire la sprijinirea statelor extrem de solicitate ar trebui să fie condiționată de o reputație bună în domeniul drepturilor omului și de respectarea standardelor UE în materie de primire a imigranților, oferind astfel stimulente pentru îmbunătățirea situației;

Programul de relocare al UE

34.

salută instituirea unui program de relocare al UE și încurajează crearea unui cadru clar, care să fie dezvoltat în parteneriat între EASO, ICNUR și ONG-uri, ținând seama de bunele practici din alte părți ale lumii. UE ar trebui să dea un exemplu, căutând să identifice și să asigure protecția persoanelor celor mai neglijate de comunitatea internațională;

35.

subliniază nevoia de stimulente și de informații cu privire la avantajele legate de sporirea numărului de locuri oferite de statele membre pentru relocare.

36.

subliniază nevoia de a se menține o distincție clară între relocarea din țări terțe și transferul în interiorul UE, precum și între numerele de persoane încadrate în aceste două programe.

Returnarea voluntară asistată

37.

reafirmă că, în principiu, programele ar trebui aplicate strict voluntar și în conformitate cu obiectivele cooperării pentru dezvoltare, având drept rezultat integrarea socială pe termen lung a persoanelor în cauză (8). Returnarea trebuie să fie viabilă și să asigure că nu va fi inițiat niciun alt proiect de migrație (9). Acest lucru ar putea fi realizat prin încheierea unor parteneriate cu o organizație internațională de profil, cum ar fi Organizația Internațională pentru Migrație (OIM);

38.

indică faptul că strategiile reușite de returnare nu pot fi evaluate îndeajuns prin indicatorul strict cantitativ al numărului de persoane repatriate. Un indicator potrivit ar putea fi numărul de persoane repatriate în raport cu numărul de cazuri și luându-se în considerare factorii calitativi pe termen lung;

Strategia de securitate internă

39.

subliniază că implicarea sa în procesul de îmbunătățire a securității interne în Europa este indispensabilă și că este necesar să se consolideze capacitățile ALR;

40.

subliniază că finanțarea asigurată prin Fondul pentru securitate internă trebuie să țină seama de necesitatea realizării unor investiții suplimentare în cercetare și a unor schimburi de experiență în domenii cum ar fi securitatea informatică, medicina legală, protejarea infrastructurilor esențiale și securitatea în mediul urban, precum și de faptul că Comisia Europeană promovează acest scop în conformitate cu nevoia tot mai mare de a face față unor probleme tot mai specifice și mai complexe.

41.

reafirmă importanța implicării ALR în cooperarea în domeniul polițienesc și al securității, aceasta putându-se realiza prin formări, schimburi de bune practici și programe de prevenire, prin intermediul dezvoltării unor instrumente și sisteme comune în domeniul TIC, precum și printr-o comunicare mai bună.

Combaterea terorismului și a crimei organizate

42.

recomandă consolidarea și utilizarea rețelelor existente ale autorităților locale și regionale în fiecare stat membru sau, după caz, instituirea unor rețele noi, pentru a facilita schimbul de bune practici în materie de integrare socială, perfecționare profesională și înțelegere a formelor de extremism violent care iau naștere la nivel local, în cartiere. Acest sistem ar putea sprijini activitatea desfășurată în cadrul recent înființatei rețele europene împotriva radicalizării;

43.

recomandă ca finanțarea prin intermediul FSI să includă consultarea publică la nivel local în statele membre și implicarea persoanelor care se simt izolate de societate. Acest lucru poate contribui la crearea unei înțelegeri nuanțate a experiențelor pe plan local, a conceptelor de terorism și a motivațiilor care stau la baza extremismului.

44.

subliniază importanța examinării riguroase a practicilor din domeniul bancar și din cel al afacerilor, în vederea identificării și urmăririi surselor de finanțare ale terorismului și ale crimei organizate, bazate pe spălarea de bani și pe asocierea activităților infracționale cu întreprinderi care urmăresc un scop legitim;

45.

reamintește, de asemenea, importanța confiscării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, ceea ce este, fără îndoială, o modalitate importantă de combatere a infracțiunilor de orice fel, în toate domeniile și, prin urmare, salută faptul că Comisia Europeană a propus proiecte de acte legislative în vederea consolidării cadrului juridic al UE privind confiscările (10);

46.

subliniază faptul că, în timp ce parteneriatele public-privat ar putea avea efecte pozitive, privatizarea securității ar trebui evitată;

Controlul la frontiere și acțiunile de salvare

47.

subliniază nevoia de a finanța în mod corespunzător controalele la frontieră (11). În același timp consideră că, în ceea ce privește abordarea migrației ilegale, există semne de întrebare cu privire la faptul dacă investițiile masive în controalele la frontieră sunt modalitatea cea mai eficientă de a determina schimbări importante și pe termen lung;

48.

subliniază necesitatea unei monitorizări independente a acțiunilor la frontieră de către o organizație cum ar fi ICNUR, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a tratamentului specific în funcție de sex;

49.

subliniază că grija pentru viața omenească ar trebui să prevaleze față de orice alte chestiuni și solicită o colaborare sporită și partajarea responsabilităților între statele membre cu privire la persoanele salvate, în vederea asigurării unor stimulente pentru acțiunile de salvare; Consideră că repartizarea în mod automat a responsabilității ar putea contribui la salvarea mai multor vieți omenești pe mare;

Reacția în situații de urgență

50.

salută modificările care vizează creșterea vitezei de răspuns în situații de urgență;

51.

îndeamnă Comisia să își asume angajamentul de a planifica și dezvolta operațiuni transfrontaliere care să presupună participarea activă a regiunilor de frontieră. Acest lucru ar permite regiunilor să își pună laolaltă experiența lor în domeniul protecției civile și să ofere o bază operațională solidă pe care să poată fi construită o forță europeană de răspuns în situații de urgență;

52.

solicită Comisiei să își asume un rol sporit de gestionare directă în situațiile de urgență, pentru a menține un nivel de supraveghere și a contribui la coordonarea transfrontalieră;

53.

încurajează statele membre să înființeze echipe multidisciplinare, pentru intervenții rapide în situații de urgență, în special atunci când situația de urgență prezintă aspecte cum ar fi fluxurile de migrație mixtă, caz în care cunoștințele de specialitate în materie de drept de azil și drepturile omului sunt esențiale.

54.

subliniază faptul că unele situații de urgență pot fi situații pe termen mai lung și că fondurile pentru situații de urgență trebuie să fie disponibile atât timp cât durează urgența;

Aspecte externe ale gestionării fluxurilor de migrație

55.

salută abordarea mai coerentă a aspectelor interne și externe ale gestionării migrației și securității interne, subliniind faptul că sunt necesare cooperarea și dialogul cu țările terțe, atât pentru a face față imigrației ilegale, cât și pentru a se concentra asupra migrației legale;

56.

subliniază faptul că autoritățile locale și regionale, care sunt cele mai apropiate de țările terțe sau care au legăturile cele mai puternice cu acestea, pot asigura conexiuni vitale pentru cooperarea UE cu aceste țări, aducând o contribuție substanțială la îmbunătățirea relațiilor și a condițiilor de trai din orașele și regiunile de origine și de tranzit (12). Prin cooperarea cu autoritățile locale și regionale din țările implicate în procesul de extindere și din țările învecinate (de exemplu, prin intermediul grupurilor de lucru și al comitetelor consultative mixte, CORLEAP, ARLEM), CoR este bine poziționat pentru a promova obiectivele fondurilor dincolo de frontierele UE;

57.

nu vede o linie clară de demarcare între activitățile legate de dezvoltare și cele care nu au legătură cu aceasta în țările terțe și solicită coerență și coordonare între proiectele finanțate în domeniul ajutorului și dezvoltării și proiectele finanțate în domeniul afacerilor interne, în spiritul solidarității și al partajării responsabilităților cu țările terțe;

58.

solicită instituirea unor garanții care să împiedice statele membre să-și urmărească propriile interese naționale prin intermediul componentei externe a fondurilor destinate afacerilor interne, precum și a unor mecanisme care să asigure transparența cooperării bilaterale dintre statele membre și țările terțe.

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

COM(2011) 750 final

Regulamentul privind instituirea, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize

Amendamentul 1

Articolul 3

Se modifică alineatul (2) litera (b)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(b)

acordarea de asistență pentru gestionarea frontierelor, în vederea asigurării, pe de o parte, a unui nivel ridicat de protecție a frontierelor externe și, pe de altă parte, a fluidizării trecerii frontierelor externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen

(b)

acordarea de asistență pentru gestionarea frontierelor, în vederea asigurării, pe de o parte, a unui nivel ridicat de protecție a frontierelor externe și, pe de altă parte, a fluidizării trecerii frontierelor externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen

Îndeplinirea acestui obiectiv este evaluată pe baza indicatorilor, cum ar fi, printre altele, dezvoltarea de echipamente de control la frontieră și reținerea resortisanților țărilor terțe aflați în situații ilegale la frontiera externă, în raport cu riscul pe care îl presupune secțiunea în cauză a frontierei externe.

Îndeplinirea acestui obiectiv este evaluată pe baza indicatorilor, cum ar fi, printre altele, dezvoltarea de echipamente de control la frontieră reținerea resortisanților țărilor terțe aflați în situații ilegale la frontiera externă, în raport cu riscul pe care îl presupune secțiunea în cauză a frontierei externe, .

Expunere de motive

A se vedea punctul 5. Cei care se confruntă cu fluxurile de migrație mixtă necesită un anumit grad de cunoaștere a dreptului de azil, pentru ca acest drept să poată fi respectat.

Amendamentul 2

Articolul 3

Se introduce un nou punct (c) la alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctul 48.

Amendamentul 3

Articolul 3

Se modifică alineatul (3) litera (f)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(f)

consolidarea cooperării dintre statele membre care acționează în țări terțe cu privire la fluxurile de resortisanți ai țărilor terțe pe teritoriul statelor membre, precum și a cooperării cu țări terțe în acest sens.

(f)

consolidarea cooperării dintre statele membre – – care acționează în țări terțe cu privire la fluxurile de resortisanți ai țărilor terțe pe teritoriul statelor membre, precum și a cooperării cu țări terțe în acest sens.

Expunere de motive

A se vedea punctul 55.

Amendamentul 4

Articolul 3

Se introduce un nou punct (g) la alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctul 47.

Amendamentul 5

Articolul 4

Se introduce litera (f) la alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctul 48.

Amendamentul 6

Articolul 4

Se introduce litera (g) la alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctele 47 și 48.

Amendamentul 7

Articolul 4

Se introduce litera (h) la alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctul 5.

Amendamentul 8

Articolul 9

Se modifică alineatul (2) litera (b)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(b)

susținerea și extinderea capacității existente la nivel național în materie de gestionare a frontierelor externe, luând în considerare, între altele, noile evoluții, tehnologii și/sau standarde în ceea ce privește gestionarea fluxurilor de migrație;

(b)

susținerea și extinderea capacității existente la nivel național în materie de gestionare a frontierelor externe, luând în considerare, între altele, noile evoluții, tehnologii și/sau standarde în ceea ce privește gestionarea fluxurilor de migrație, ;

Expunere de motive

A se vedea punctul 5.

Amendamentul 9

Articolul 13

Se modifică alineatul (2) litera (g)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(g)

sporirea capacității rețelelor europene de promovare, susținere și dezvoltare în continuare a politicilor și obiectivelor Uniunii;

(g)

sporirea capacității rețelelor europene, , de promovare, susținere și dezvoltare în continuare a politicilor și obiectivelor Uniunii;

Expunere de motive

A se vedea punctele 3 și 55.

COM(2011) 751 final

Regulamentul de instituire a Fondului pentru azil și migrație

Amendamentul 1

Articolul 3

Se modifică alineatul (2) litera (c)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(c)

consolidarea unor strategii de returnare echitabile și eficace în statele membre, punând accentul pe durabilitatea returnării și pe readmisia efectivă în țările de origine.

(c)

consolidarea unor strategii de returnare echitabile și eficace în statele membre, punând accentul pe durabilitatea returnării și pe readmisia efectivă în țările de origine.

Realizarea acestui obiectiv se măsoară cu ajutorul indicatorilor, printre care numărul persoanelor returnate;

Realizarea acestui obiectiv se măsoară cu ajutorul indicatorilor, printre care numărul persoanelor returnate g;

Expunere de motive

A se vedea punctul 37.

Amendamentul 2

Articolul 5

Se modifică alineatul (1) litera (e)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(e)

furnizarea de informații pentru comunitățile locale, precum și formarea personalului autorităților locale care va interacționa cu persoanele primite;

(e)

furnizarea de informații pentru comunitățile locale , precum și formarea personalului autorităților locale care va interacționa cu persoanele primite;

Expunere de motive

Părțile interesate din societatea civilă pun adesea în aplicare proiecte de integrare.

Amendamentul 3

Articolul 5

Se introduce litera (g) la alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctul 28.

Amendamentul 4

Articolul 6

Se modifică litera (b)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(b)

acțiuni care contribuie direct la evaluarea politicilor în domeniul azilului, precum evaluări naționale ale impactului, sondaje în rândul grupurilor-țintă, dezvoltarea de indicatori și indici de referință.

(b)

acțiuni care contribuie direct la evaluarea politicilor în domeniul azilului, precum evaluări naționale ale impactului, sondaje în rândul grupurilor-țintă , dezvoltarea de indicatori și indici de referință.

Expunere de motive

A se vedea punctul 13.

Amendamentul 5

Articolul 7

Se introduce litera (h)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctul 30.

Amendamentul 6

Articolul 8

Se modifică litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

(pachetele informative și campaniile de sensibilizare, inclusiv prin intermediul tehnologiei de comunicare și de informare ușor accesibile și prin site-uri internet;

(a)

pachetele informative campaniile de sensibilizare , inclusiv prin intermediul tehnologiei de comunicare și de informare ușor accesibile și prin site-uri internet;

Expunere de motive

A se vedea punctul 25.

Amendamentul 7

Articolul 9

Se modifică alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   În obiectivul specific definit la articolul 3 alineatul (2) litera (b), acțiunile eligibile se desfășoară în cadrul unor strategii coerente, puse în aplicare de organizații neguvernamentale, autorități locale și/sau regionale, care sunt concepute special pentru integrarea, la nivel local și/sau regional, după caz, a persoanelor menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a) - (g). În acest context, acțiunile eligibile includ, în special, următoarele:

1.   În obiectivul specific definit la articolul 3 alineatul (2) litera (b), acțiunile eligibile se desfășoară în cadrul unor strategii coerente, , puse în aplicare de organizații neguvernamentale, autorități locale și/sau regionale, care sunt concepute special pentru integrarea, la nivel local și/sau regional, după caz, a persoanelor menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a) - (g). În acest context, acțiunile eligibile includ, în special, următoarele:

Expunere de motive

A se vedea punctul 25.

Amendamentul 8

Articolul 9

Se modifică alineatul (1) litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

stabilirea și elaborarea unor astfel de strategii de integrare, inclusiv o analiză a nevoilor, îmbunătățirea indicatorilor și evaluarea;

(a)

stabilirea și elaborarea unor astfel de strategii de integrare, inclusiv o analiză a nevoilor, îmbunătățirea indicatorilor și evaluarea ;

Expunere de motive

A se vedea punctele 18 și 23.

Amendamentul 9

Articolul 9

Se introduce litera (i) la alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctul 26.

Amendamentul 10

Articolul 9

Se introduce litera (j) la alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctul 26.

Amendamentul 11

Articolul 10

Se introduce litera (f)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctele 46 și 54.

Amendamentul 12

Articolul 11

Se modifică litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

înființarea și îmbunătățirea infrastructurii sau a serviciilor de cazare și a condițiilor de primire și de detenție;

(a)

înființarea și îmbunătățirea infrastructurii sau a serviciilor de cazare și a condițiilor de primire și de detenție,

Expunere de motive

A se vedea punctul 27.

Amendamentul 13

Articolul 12

Se modifică litera (b)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(b)

măsuri de returnare voluntară asistată, inclusiv examinări și asistență medicală, organizarea călătoriei, contribuții financiare, consiliere și asistență anterior și ulterior returnării;

(b)

măsuri de returnare voluntară asistată, inclusiv examinări și asistență medicală, organizarea călătoriei, contribuții financiare, consiliere și asistență anterior și ulterior returnării, ;

Expunere de motive

A se vedea punctele 36 și 37.

Amendamentul 14

Articolul 13

Se modifică litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

acțiuni de promovare și de consolidare a cooperării operaționale între serviciile de returnare din statele membre, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu autoritățile consulare și cu serviciile de imigrare ale țărilor terțe;

(a)

acțiuni de promovare și de consolidare a cooperării operaționale între serviciile de returnare din statele membre, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu autoritățile consulare și cu serviciile de imigrare ale țărilor terțe, ;

Expunere de motive

A se vedea punctul 36.

Amendamentul 15

Articolul 17

Se modifică alineatul (4)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

4.   Următoarele grupuri vulnerabile de refugiați sunt incluse, în orice eventualitate, în prioritățile comune în materie de relocare ale Uniunii și li se acordă suma forfetară prevăzută la alineatul (2):

femeile și copiii în aflați în situații de risc;

minorii neînsoțiți;

persoanele care au nevoie de îngrijire medicală care poate fi acordată numai prin relocare;

persoanele care au nevoie de relocare în situații de urgență sau de relocare urgentă pentru protecție fizică sau juridică

4.   Următoarele grupuri vulnerabile de refugiați sunt incluse, în orice eventualitate, în prioritățile comune în materie de relocare ale Uniunii și li se acordă suma forfetară prevăzută la alineatul (2):

femeile și copiii în aflați în situații de risc;

minorii neînsoțiți;

persoanele care au nevoie de îngrijire medicală care poate fi acordată numai prin relocare;

persoanele care au nevoie de relocare în situații de urgență sau de relocare urgentă pentru protecție fizică sau juridică.

Expunere de motive

A se vedea punctul 33. Acordarea de prioritate persoanelor cu nevoi psihologice este o bună practică aplicată de ICNUR și de alte organisme.

Amendamentul 16

Articolul 18

Se introduce alineatul (5)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

   

Expunere de motive

A se vedea punctul 32.

Amendamentul 17

Articolul 18

Se introduce alineatul (6)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

   

Expunere de motive

A se vedea punctul 30.

Amendamentul 18

Articolul 19

Se modifică alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Pentru a aloca suma indicată la articolul 15 alineatul (1) litera (c), până la 31 mai 2017, Comisia evaluează nevoile statelor membre în ceea ce privește sistemele proprii de azil și de primire, situația lor privind fluxurile de migrație în perioada 2014 - 2016 și evoluțiile preconizate.

1.   Pentru a aloca suma indicată la articolul 15 alineatul (1) litera (c), până la 31 mai 2017, Comisia evaluează nevoile statelor membre în ceea ce privește sistemele proprii de azil și de primire, situația lor privind fluxurile de migrație în perioada 2014 - 2016 și evoluțiile preconizate, .

Expunere de motive

Situația în domeniul migrației se poate schimba brusc, iar sistemul ar trebui să fie îndeajuns de flexibil pentru a face față acestor schimbări.

Amendamentul 19

Articolul 22

Se modifică alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Fondul acordă asistență financiară pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice în cazul unei situații de urgență.

1.   Fondul acordă asistență financiară pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice în cazul unei situații de urgență ță.

Expunere de motive

A se vedea punctul 53.

Amendamentul 20

Articolul 23

Se modifică alineatul (2) litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

să servească drept consiliu consultativ al Uniunii pentru migrație și azil, prin coordonare și cooperare, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, cu reprezentanți ai statele membre, ai mediului academic, ai societății civile, ai grupurilor de reflecție și ai altor entități ale Uniunii/internaționale;

(a)

să servească drept consiliu consultativ al Uniunii pentru migrație și azil, prin coordonare și cooperare, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, cu reprezentanți ai statel membre, ai mediului academic, ai societății civile, , ai grupurilor de reflecție și ai altor entități ale Uniunii/internaționale;

Expunere de motive

A se vedea punctul 15.

Amendamentul 21

Articolul 23

Se modifică alineatul (5) litera (c)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(c)

puncte naționale de contact desemnate de statele membre, fiecare dintre acestea cuprinzând cel puțin trei experți care dețin, la nivel colectiv, competențe în domeniul azilului și migrației, acoperind aspecte legate de elaborarea politicilor, drept, cercetare și statistică, și care coordonează și asigură contribuțiile naționale la activitățile menționate la articolul 19 alineatul (1), pentru a dispune de contribuții din partea tuturor părților interesate relevante;

(c)

puncte naționale de contact desemnate de statele membre, fiecare dintre acestea cuprinzând cel puțin trei experți care dețin, la nivel colectiv, competențe în domeniul azilului și migrației, acoperind aspecte legate de elaborarea politicilor, drept, cercetare și statistică, și care coordonează și asigură contribuțiile naționale la activitățile menționate la articolul 19 alineatul (1), pentru a dispune de contribuții din partea tuturor părților interesate relevante;

Expunere de motive

A se vedea punctul 13. Acest lucru ar contribui la sporirea transparenței mecanismelor.

COM(2011) 752 final

Regulamentul de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

Amendamentul 1

Articolul 4

Se modifică

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Acțiunile finanțate prin regulamentele specifice trebuie fie conforme cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabilă.

Acțiunile finanțate prin regulamentele specifice trebuie fie conforme cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabilă.

Expunere de motive

Jurisprudența CEDO face parte din UE, însă uneori concluziile desprinse din aceste hotărâri nu sunt puse în aplicare de statele membre. Evidențierea importanței acestora este utilă.

Amendamentul 2

Articolul 8

Se introduce alineatul (5)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

   

Expunere de motive

A se vedea punctul 53.

Amendamentul 3

Articolul 12

Se modifică alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Fiecare stat membru organizează, în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare, un parteneriat cu autoritățile și organismele în cauză, pentru a elabora și pune în aplicare programele naționale.

1.   Fiecare stat membru organizează, în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare, un parteneriat cu autoritățile și organismele în cauză, pentru a elabora și pune în aplicare programele naționale.

Aceste autorități și organisme trebuie să includă autoritățile regionale, locale, urbane și alte autorități publice competente și, după caz, organizațiile și organismele internaționale care reprezintă societatea civilă, cum ar fi organizațiile neguvernamentale sau partenerii sociali.

Aceste autorități și organisme trebuie să includă autoritățile regionale, locale, urbane și alte autorități publice competente și organizațiile și organismele internaționale relevante care reprezintă societatea civilă ă, cum ar fi organizațiile neguvernamentale sau partenerii sociali.

Expunere de motive

Spre deosebire de sintagma „după caz”, termenul „relevant” înlătură un element de discreție, care ar putea duce la o lipsă de claritate. Contribuția grupurilor-țintă reprezintă un element central în programarea UE.

Amendamentul 4

Articolul 12

Se modifică alineatul (4)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

4.   Fiecare stat membru instituie un comitet de monitorizare pentru a sprijini punerea în aplicare a programelor naționale.

4.   Fiecare stat membru instituie un comitet de monitorizare pentru a sprijini punerea în aplicare a programelor naționale

Expunere de motive

A se vedea punctul 13. Acest lucru ar duce la o transparență sporită și la evitarea unor potențiale conflicte de interese.

Amendamentul 5

Articolul 12

Se modifică alineatul (5)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

5.   Comisia poate participa la lucrările comitetului de monitorizare, cu titlu consultativ.

5.   Comisia particip la lucrările comitetului de monitorizare, cu titlu consultativ.

Expunere de motive

Participarea Comisiei este un element extrem de important și nu ar trebui să fie facultativă.

Amendamentul 6

Articolul 14

Se introduce litera (g) la alineatul (5)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctele 18 și 19.

Amendamentul 7

Articolul 20

Se modifică alineatul (2) litera (c)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(c)

cheltuieli legate de evaluările acțiunilor sau proiectelor;

(c)

cheltuieli legate de evaluările acțiunilor sau proiectelor, ;

Expunere de motive

A se vedea punctele 18 și 19. Părțile interesate relevante sunt în măsură să evalueze performanțele unui proiect.

Amendamentul 8

Articolul 23

Se modifică alineatul (1) litera (b)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(b)

o autoritate responsabilă acreditată: un organism din sectorul public al statului membru respectiv, care să fie unicul responsabil de buna gestionare și controlul programului național și care să proceseze toate comunicările cu Comisia;

(b)

o autoritate responsabilă acreditată: un organism din sectorul public al statului membru respectiv, care să fie unicul responsabil de buna gestionare și controlul programului național și care să proceseze toate comunicările cu Comisia;

Expunere de motive

A se vedea punctele 18 și 19.

Amendamentul 9

Articolul 25

Se introduce litera (d) la alineatul (5)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctele 18 și 19. Părțile interesate relevante sunt în măsură să evalueze performanțele unui proiect.

Amendamentul 10

Articolul 48

Se modifică alineatul (1) litera (b)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(b)

să informeze potențialii beneficiari cu privire la oportunitățile de finanțare în cadrul programelor naționale;

(b)

să informeze potențialii beneficiari cu privire la oportunitățile de finanțare în cadrul programelor naționale, ;

Expunere de motive

A se vedea punctul 14.

Amendamentul 11

Articolul 50

Se introduce alineatul (7)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

   

Expunere de motive

A se vedea punctele 18 și 19.

Amendamentul 12

Articolul 51

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

2.   Statele membre se asigură că sunt instituite proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv datele referitoare la indicatorii comuni, specifici programului.

2.   Statele membre se asigură că sunt instituite proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv datele referitoare la indicatorii comuni, specifici programului.

Expunere de motive

A se vedea punctul 13.

Amendamentul 13

Articolul 55

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Comisia este asistată de comitetul comun pentru „azil, migrație și securitate”, stabilit prin prezentul regulament. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

1.   Comisia este asistată de comitetul comun pentru „azil, migrație și securitate”, stabilit prin prezentul regulament, . Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011

Expunere de motive

A se vedea punctele 18 și 19.

COM(2011) 753 final

Regulamentul de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

Amendamentul 1

Articolul 3

Se modifică alineatul (2) litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv a terorismului, consolidarea coordonării și cooperării între autoritățile de asigurare a aplicării legii din statele membre și cu țările terțe relevante.

(a)

prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv a terorismului, consolidarea coordonării și cooperării între autoritățile de asigurare a aplicării legii din statele membre, , și cu țările terțe relevante.

Expunere de motive

A se vedea punctele 41 și 55.

Amendamentul 2

Articolul 3

Se modifică alineatul (3) litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

a)

măsurile (metodologii, instrumente, structuri) de consolidare a capacității statelor membre de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv a terorismului, în special prin parteneriate de tip public-privat, schimb de informații și de cele mai bune practici, acces la date, tehnologii interoperabile, statistică comparată și criminologie aplicată, comunicații publice și acțiuni de sensibilizare;

(a)

măsurile (metodologii, instrumente , structuri) de consolidare a capacității statelor membre de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv a terorismului, în special prin parteneriate de tip public-privat, schimb de informații și de cele mai bune practici, , acces la date, , tehnologii interoperabile, statistică comparată și criminologie aplicată, comunicații publice și acțiuni de sensibilizare.

Expunere de motive

A se vedea punctele 38, 39, 40, 41, 43 și 44.

Amendamentul 3

Articolul 4

Se modifică alineatul (1) litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

acțiuni de îmbunătățire a cooperării polițienești și a coordonării între autoritățile de aplicare a legii, inclusiv echipele comune de anchetă și orice altă formă de operațiune comună transfrontalieră, accesul la informații și schimbul de informații și tehnologii interoperabile;

(a)

acțiuni de îmbunătățire a cooperării polițienești și a coordonării între autoritățile de aplicare a legii , inclusiv echipele comune de anchetă și orice altă formă de operațiune comună transfrontalieră, accesul la informații și schimbul de informații și tehnologii interoperabile;

Expunere de motive

A se vedea punctele 38 și 40.

Amendamentul 4

Articolul 4

Se introduce litera (h) la alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

;

Expunere de motive

A se vedea punctul 42.

Amendamentul 5

Articolul 4

Se introduce litera (i) la alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

A se vedea punctul 41.

Amendamentul 6

Articolul 6

Se modifică alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Programul național care trebuie pregătit în temeiul acestui instrument și cel care trebuie pregătit în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/2012 de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize se elaborează în comun de statele membre și se propun Comisiei sub forma unui program național unic pentru fond, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

1.   Programul național care trebuie pregătit în temeiul acestui instrument și cel care trebuie pregătit în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/2012 de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize se elaborează în comun de statele membre, , și se propun Comisiei sub forma unui program național unic pentru fond, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

Expunere de motive

A se vedea punctele 18 și 19.

Amendamentul 7

Articolul 14a)

Se introduce un nou articol

Textul propus de Comisie

Amendament

 

   

   

Expunere de motive

Pentru sprijinirea măsurilor polițienești transfrontaliere, s-a putut utiliza până acum la alegere programul ISEC (Programul Comisiei pentru prevenirea și combaterea criminalității) sau finanțarea pentru obiectivul 3 (din partea FEDER) (principiul complementarității, articolul 11 din Decizia 2007/125/JAI a Consiliului). În timp ce în cadrul ISEC măsurile au fost finanțate de Uniune la nivel central, finanțarea pentru obiectivul 3 a fost alocată prin gestionarea descentralizată a fondurilor. Prin articolul 14 din proiectul de regulament privind Fondul pentru securitate internă, decizia Consiliului din 2007 urmează să fie abrogată în următoarea perioadă de finanțare. Prin aceasta se elimină și principiul complementarității între instrumentele comunitare și astfel, nu mai este posibil să se aleagă între Fondul pentru securitate internă și finanțarea pentru obiectivul 3. Nu ar trebui însă să se renunțe la avantajele unei utilizări flexibile a diferitelor instrumente de finanțare. În măsura în care eliminarea complementarității trebuie să servească evitării dublei finanțări, se poate ține seama suficient de acest lucru în procesul de punere în aplicare. Se propune, prin urmare, să se consfințească principiul complementarității, precum și clauza de protecție de la articolul 11 alineatul (3). ISEC ar trebui prezentat într-un nou articol 14a al regulamentului.

Bruxelles, 18 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  CdR 201/2009, punctul 1.

(2)  CdR 201/2009, punctele 8 și 9.

(3)  CdR 170/2010, punctul 43.

(4)  COM(2011) 752 final

(5)  Comunicarea Comisiei: Agenda europeană pentru integrarea resortisanților țărilor terțe – COM(2011) 455 final

(6)  CdR 170/2010, punctele 41 și 42

(7)  CdR 201/2009, punctul 92

(8)  CdR 170/2010, punctul 48

(9)  CdR 201/2009, punctul 87

(10)  COM (2012) 85 final

(11)  CdR 210/2008, punctul 30

(12)  CdR 201/2009, punctele 76 și 77.


13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/43


Avizul Comitetului Regiunilor — Instrumentele financiare ale UE în domeniile justiției și cetățeniei

2012/C 277/06

COMITETUL REGIUNILOR

consideră că programele propuse reprezintă instrumente importante de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor UE în domeniile justiției, drepturilor și cetățeniei;

consideră că propunerile respectă principiul subsidiarității, existând, pe de o parte, o dimensiune transfrontalieră considerabilă în cazul domeniilor de intervenție vizate și fiind prevăzută, pe de altă parte, implementarea spațiului european de justiție și al drepturilor, care presupune mecanisme de cooperare transnațională și posibilitatea lucrului în rețea pentru profesioniștii din domeniu, obiective care nu ar putea fi îndeplinite eficient doar prin intervenția individuală a statelor membre;

consideră că prevederile cadrului financiar multianual 2014-2020 vor putea permite desfășurarea de acțiuni cu valoare adăugată la nivel european, în vederea extinderii spațiului european de justiție, precum și a îmbunătățirii promovării și protecției drepturilor cetățenilor, consacrate prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

își reiterează angajamentul și disponibilitatea de a contribui la sprijinirea spațiului de libertate, securitate și justiție, precum și la promovarea cetățeniei europene;

solicită Comisiei și statelor membre să implice, cât mai mult posibil, autoritățile locale și regionale în punerea în aplicare a programelor, mai ales în ceea ce privește elaborarea și dezvoltarea programelor de lucru anuale;

sugerează asocierea unui reprezentant al Comitetului Regiunilor la procedura consultativă.

Raportor

dl Giuseppe VARACALLI (IT-ALDE), primarul comunei Gerace

Documente de referință

 

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „Drepturi și cetățenie”

COM(2011) 758 final

 

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „Justiție”

COM(2011) 759 final

 

Propunere de regulament al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „Europa pentru cetățeni”

COM(2011) 884 final

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Considerații generale

1.

consideră că programele propuse reprezintă instrumente importante de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor UE în domeniile justiției, drepturilor și cetățeniei; într-adevăr, este vorba despre programe care tind, în ansamblu, să susțină activitățile desfășurate în statele membre, în vederea facilitării înțelegerii și promovării aplicării legislației și politicilor Uniunii în statele membre, încurajării cooperării transnaționale și îmbunătățirii cunoașterii eventualelor probleme din sectoarele respective de intervenție, pentru a garanta faptul că elaborarea politicilor și normelor se bazează pe date concrete. În special programul „Europa pentru cetățeni” vizează promovarea dezvoltării unei cetățenii europene;

2.

consideră că propunerile respectă principiul subsidiarității, existând, pe de o parte, o dimensiune transfrontalieră considerabilă în cazul domeniilor de intervenție vizate și fiind prevăzută, pe de altă parte, implementarea spațiului european de justiție și al drepturilor, care presupune mecanisme de cooperare transnațională și posibilitatea lucrului în rețea pentru profesioniștii din domeniu, obiective care nu ar putea fi îndeplinite eficient doar prin intervenția individuală a statelor membre;

3.

apreciază că propunerile respectă și principiul proporționalității, în urma verificării, mai înainte de toate, a faptului că forma și conținutul lor par să corespundă în mod obiectiv celor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute, precum și a faptului că suma totală alocată celor trei programe este suficientă pentru o derularea lor eficientă, ținând cont și de faptul că această sumă a fost stabilită, în mod just, la o valoare care corespunde celei alocate programelor aflate în prezent în desfășurare în aceleași domenii de intervenție, existând, printre altele, și o prevedere expresă privind posibilitatea sporirii acestei sume în cazul aderării unui nou stat membru;

4.

apreciază, sub aspectul îmbunătățirii generale a reglementării, evaluările de impact care însoțesc propunerile, considerate suficient de fundamentate și de complete, având în vedere, printre altele, consultarea de către Comisia Europeană, în etapa pregătitoare, a părților interesate, încorporarea în respectivele evaluări de impact a concluziilor la care s-a ajuns, precum și consultările similare efectuate, în mai mare sau mai mică măsură, la nivelul autorităților locale și regionale;

5.

consideră că prevederile cadrului financiar multianual 2014-2020 vor putea permite desfășurarea de acțiuni cu valoare adăugată la nivel european, în vederea extinderii spațiului european de justiție, precum și a îmbunătățirii promovării și protecției drepturilor cetățenilor, consacrate prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

6.

își exprimă speranța că programele vor contribui în continuare la o înțelegere din ce în ce mai bună, în mod treptat, a realităților UE de către cetățeni – mai ales prin încurajarea participării active a acestora–, precum și la o consolidare considerabilă a conștiinței colective;

7.

se speră ca, printre altele, etapa de execuție a programelor „Drepturi și cetățenie” (sub aspectul obiectivului specific ce constă în a contribui la „sporirea exercitării drepturilor asociate calității de cetățean al Uniunii”) și „Europa pentru cetățeni” (sub aspectul obiectivului general reprezentat de „întărirea capacității de participare civică la nivelul Uniunii” și al obiectivului specific menit „să încurajeze participarea democratică și civică a cetățenilor la nivelul Uniunii”) să poată permite și conștientizarea, de către cetățenii europeni, a posibilității directe acordate recent acestora, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească, de a înainta Comisiei propuneri de inițiative legislative pe teme aflate în competența UE, prevăzându-se inclusiv că respectivele inițiative pot fi promovate sau susținute de organizații;

8.

își reiterează angajamentul și disponibilitatea de a contribui la sprijinirea spațiului de libertate, securitate și justiție, precum și la promovarea cetățeniei europene;

9.

consideră necesar ca, în ceea ce privește perspectiva de gen din programul „Drepturi și cetățenie”, să existe o punere în aplicare efectivă și adecvată (i) a recomandărilor de la considerentul 12 din propunerea de regulament, referitoare la continuarea celor trei programe anterioare, fiind avute în vedere mai ales programul special de prevenire și combatere a violenței împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, precum și de protecție a victimelor și a grupurilor expuse riscurilor (programul „Daphne III”), și secțiunile „Egalitatea între femei și bărbați” și „Combaterea discriminării și diversitate” din programul comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – „Progress”, precum și (ii) a recomandărilor de la articolul 4 (Obiective specifice) litera b), fiind vizate în special obiectivul specific reprezentat de interzicerea discriminării pe criterii de sex și principiul egalității între femei și bărbați;

10.

își exprimă aprecierea de principiu față de prevederea referitoare la înlocuirea celor șase programe operative din perioada 2007-2013 cu două programe, considerând că reducerea numărului acestora ar putea permite o gestionare mai ușoară și mai eficace a acțiunilor prevăzute, inclusiv din perspectiva unei mai bune orientări la alocarea fondurilor și a evitării apariției unui dezechilibru geografic, evidențiate chiar de Comisie în legătură cu programele în curs, în fișele financiare legislative care însoțesc propunerile;

11.

solicită Comisiei și statelor membre să implice, cât mai mult posibil, autoritățile locale și regionale în punerea în aplicare a programelor, mai ales în ceea ce privește elaborarea și dezvoltarea programelor de lucru anuale;

12.

recomandă Comisiei, în ceea ce privește prevederea posibilității, fără îndoială oportună, ca inclusiv organismele private să poată beneficia de acțiunile prevăzute, să își fixeze ca obiectiv și o perfecționare a mecanismelor de verificare prealabilă a calității solicitărilor;

13.

subliniază că problematicile esențiale ale spațiului de libertate, securitate și justiție prezintă un interes deosebit pentru autoritățile locale și regionale, ținând seama mai ales de impactul direct asupra vieții cotidiene a cetățenilor care locuiesc în Uniune și asupra funcțiilor specifice ale autorităților locale și regionale, dar și de faptul că aceste autorități dispun de numeroase competențe-cheie în sectoarele care intră sub incidența spațiului de libertate, securitate și justiție;

14.

subliniază că subsidiaritatea și proximitatea față de cetățeni și rezidenți implică, în cazul autorităților locale și regionale, o concentrare directă asupra preocupărilor și aspirațiilor cetățenilor înșiși, motiv pentru care instituțiile locale reușesc adesea să aplice soluții inovatoare și adecvate;

15.

remarcă, în ceea ce privește programul „Europa pentru cetățeni”, că participarea la inițiativele de înfrățire între orașe, activități confirmate expres de program, a permis un schimb extrem de reușit de experiență între comunități situate în diverse zone și ducerea la bun sfârșit a unor inițiative de succes, în care autoritățile locale și regionale s-au manifestat ca promotori și facilitatori ai cetățeniei;

16.

își exprimă acordul cu privire la posibilitatea, prevăzută în cele trei propuneri de regulament, ca toate organismele publice, printre care și autoritățile locale și regionale, să aibă acces la programe, subliniind totuși necesitatea ca procedurile de solicitare să nu fie prea constrângătoare, mai ales în ceea ce privește complementaritatea prevăzută între programele înseși, precum și la posibilitatea aferentă, și binevenită, de a face apel, cu condiția ca finanțarea să acopere linii bugetare separate, și la resursele alocate unor programe diferite;

17.

își confirmă acordul față de obiectivele incluse în programe, acord exprimat deja în unele avize anterioare, dând în același timp asigurări în privința propriului angajament constant în promovarea și încurajarea utilizării acestora și în țările vecine, prin organismele proprii de cooperare (grupuri de lucru, comitete consultative mixte, CORLEAP, ARLEM), în spiritul acordurilor relevante de cooperare și în colaborare cu Comisia;

18.

reafirmă importanța deosebită pe care realizarea unui spațiu autentic de libertate, securitate și justiție în slujba cetățenilor o dobândește într-o lume caracterizată de o mobilitate mereu în creștere, și salută, în acord cu promovarea intensă de către Comitetul Regiunilor, de multă vreme, a unui sistem de protecție a drepturilor fundamentale pe mai multe niveluri, faptul că au fost înregistrate progrese în realizarea spațiului de libertate, securitate și justiție, cu amplasarea cetățenilor în centrul proiectului;

19.

consideră în continuare că este necesară o armonizare echilibrată a chestiunilor privind securitatea cu protecția drepturilor și libertăților fundamentale, prin utilizarea unor instrumente armonizate în spațiul de libertate, securitate și justiție: în această privință nu se poate ignora faptul că Europa dispune de un cadru normativ solid de protecție a drepturilor omului, care în practică trebuie permanent îmbunătățit sub aspectul garantării exercitării efective a acestor drepturi;

20.

salută faptul că, în ansamblu, cele trei programe, în ciuda diferențelor obiective dintre ele, contribuie la sensibilizarea cetățenilor în privința dimensiunii europene a cetățeniei lor, văzută ca modalitate de implicare în procesul de integrare europeană și de intensificare a procesului de construire a democrației europene;

21.

reia câteva considerații formulate în avizul recent adoptat pe tema noului cadru financiar multianual post-2013, în care a evidențiat necesitatea alocării de resurse suficiente pentru promovarea drepturilor fundamentale, a democrației și a participării cetățenești, în vederea construirii unei cetățenii europene, insistând asupra importanței primordiale ce revine, în cazul programului „Europa pentru cetățeni”, acordării unui loc central parteneriatelor în vederea susținerii societății civile la nivel european, și remarcând, de asemenea, că securitatea UE este strâns legată de progresele democrației, ale bunei guvernanțe și ale statului de drept în țările terțe, Uniunea având sarcina de a promova aceste valori la nivel mondial;

22.

reamintește încă o dată că a subliniat deja faptul că se impune sprijinirea diverselor forme de cooperare teritorială pentru punerea în practică a unor proiecte și intervenții ce vizează materializarea cetățeniei europene și care pot contribui la diminuarea obstacolelor și sarcinilor administrative și birocratice, inclusiv prin diseminarea numeroaselor bune practici din domeniul serviciilor transfrontaliere, cum ar fi, de exemplu, cele în materie de sănătate și multilingvism;

23.

își exprimă satisfacția în privința faptului că acțiunile prevăzute în legătură cu aceste aspecte fundamentale ar putea ocupa un loc prioritar în programele de lucru anuale, în special în cadrul programelor „Drepturi și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni”;

24.

recunoaște că viitoarea reconfigurare în două programe a celor șase programe precedente în materie de „Justiție” și de „Drepturi și cetățenie”, precum și reorganizarea programului „Europa pentru cetățeni”, pot crește gradul de flexibilitate în definirea priorităților celor șapte ani ai perioadei de programare, reducând astfel costurile de gestionare la nivel european, micșorând sarcinile birocratice pentru beneficiari și permițând o transversalitate mai adecvată și mai eficientă în cazul proiectelor care urmăresc diverse obiective ale programelor înseși;

25.

reafirmă, cu referire specială la problematica justiției, cele formulate deja cu privire la necesitatea coordonării și integrării politicilor din domeniul justiției și afacerilor interne cu celelalte politici ale Uniunii, mai ales cu politica externă și cu cea economică și socială, o mai bună coordonare a politicilor menționate putând cu siguranță să ducă la sporirea eficienței lor globale;

26.

este de acord cu faptul că promovarea cetățeniei constituie o tematică transversală de care trebuie să se țină seama în cadrul altor acțiuni ale Uniunii Europene, din care cauză sinergiile prevăzute cu Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) reprezintă oportunități însemnate de punere în relație, pentru a garanta că viitorii cetățeni ai Uniunii vor fi informați cu privire la cetățenia europeană și că vor își vor cunoaște din ce în ce mai bine drepturile și îndatoririle;

27.

își exprimă așadar speranța că vor fi puse în aplicare soluții practice care să permită concretizarea complementarității și sinergiilor între programele propuse și alte instrumente ale Uniunii, și invită Comisia să ofere, în permanență, informații referitoare la modalitățile de aplicare care vor trebui concepute pentru a asigura complementaritatea și sinergiile menționate;

28.

își manifestă preocuparea cu privire la posibilitățile evident insuficiente ale autorităților locale și regionale de a se implica eficient în etapa de elaborare a programelor de lucru anuale și în evaluarea a cel puțin două dintre cele trei programe specifice: procesul de construire a Europei nu trebuie să facă niciodată abstracție de participarea efectivă, în orice etapă, a autorităților locale și regionale, care constituie niveluri instituționale fundamentale, de garantare a unei legitimități democratice sporite a proceselor democratice;

29.

solicită, prin urmare, garantarea participării oficiale a autorităților locale și regionale, prin intermediul Comitetului Regiunilor, la etapa de elaborare a programelor de activitate anuale ale programelor „Drepturi și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni”;

30.

consideră, de asemenea, că, în ceea ce privește rapoartele prezentate de Comisie, de evaluare intermediară și ex-post ale programului „Drepturi și cetățenie”, își poate exprima în mod responsabil opinia, după cum se prevede de altfel în mod oficial în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, motiv pentru care solicită introducerea unei prevederi specifice în acest sens în propunerea privitoare la programul „Drepturi și cetățenie”;

31.

solicită ca evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor specifice ale programului „Drepturi și cetățenie” să se facă și prin culegerea de date cantitative și calitative privind respectarea, exercitarea și aplicarea acestor drepturi, considerând că prevederea care face referire la percepția la nivel european nu permite o evaluare adecvată în termeni de rezultate; de asemenea, reamintește, în acest context, activitățile Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și ale Institutului European pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați în ceea ce privește elaborarea de indicatori specifici și de studii comparative;

32.

este de acord cu faptul că programele, așa cum sunt propuse în forma actuală, ar urma să joace un rol important, prin activitățile prevăzute de sensibilizare și de informare a cetățenilor europeni, mai ales în ceea ce privește accesul deplin la informații, condiție care devine indispensabilă pentru o participare politică activă, principiu formulat deja de Comitet, care și-a invitat în mod expres membrii să acționeze astfel încât să asigure garantarea efectivă a dreptului la informare în statele membre;

33.

consideră, cu privire la programul „Justiție”, că prevederea referitoare la continuarea schimburilor de personal între aparatele de justiție naționale, care se pot înscrie în contextul mai larg al rețelei judiciare europene, va consolida procesul gradual inițiat în domeniul recunoașterii reciproce a sistemelor juridice, sporind astfel și încrederea reciprocă;

34.

susține așadar cu fermitate propunerea specifică de finanțare a activităților de formare pentru membrii personalului judiciar și judecătoresc, astfel cum se prevede la articolul 6 al propunerii privind programul „Justiție”, pregătirea și dobândirea de cunoștințe reprezentând elemente fundamentale în construirea unei Europe a justiției;

35.

recomandă acordarea unei atenții deosebite acestei chestiuni, în vederea garantării unei implicări efective a întregului spectru de specialiști, din sectorul public și privat, care activează în cadrul sistemelor judiciare;

36.

consideră că, în ceea ce privește activitățile de formare finanțate în cadrul programului „Drepturi și cetățenie”, acestea vor trebui să acopere și educația în domeniul cetățeniei europene a persoanelor care urmăresc obținerea cetățeniei unui stat membru, precum și a persoanelor de vârstă școlară, fiind de acord cu și susținând principiul promovării cetățeniei active a tinerilor prin intermediul educației;

37.

este de acord cu acordarea de sprijin financiar pentru crearea de module de formare online, prevăzută în propunerea de program, în consonanță cu invitația formulată de Comitetul Regiunilor, de promovare a unor intervenții în domeniul educației privitoare la cetățenie prin intermediul mass-media și TIC;

38.

identifică în programele „Justiție” și „Drepturi și cetățenie” și o modalitate corespunzătoare de sporire a potențialului considerabil al autorităților locale și regionale în domeniul cooperării transfrontaliere, în ceea ce privește chestiunile legate de spațiul de libertate, securitate și justiție;

39.

își exprimă, în principiu, acordul în privința abordării orientate în principal către rezultate, pentru care Comisia a optat în cazul celor trei programe, abordare care se bazează în mod esențial pe mecanismul indicatorilor de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor urmărite de programele respective, remarcând totuși că o listă completă a indicatorilor nu figurează decât în propunerea privind programul „Europa pentru cetățeni”, în vreme ce propunerea referitoare la programul „Justiție” identifică un singur indicator pentru fiecare obiectiv și trimite la o serie neprecizată de alți indicatori, din acest motiv Comitetul sugerând o mai largă specificare generală, preferabil cu referire la parametri atât cantitativi, cât și calitativi;

40.

subliniază că propunerea privind programul „Europa pentru cetățeni” prevede o structură mai flexibilă în comparație cu cea a programului aflat în prezent în desfășurare, din care cauză nu sunt indicate dinainte sumele alocate acțiunilor ce vor putea fi realizate prin noul program;

41.

își exprimă, în această privință, convingerea că, pe lângă posibilitatea de a beneficia în continuare de susținere prin intermediul programului, înfrățirile dintre orașe ar trebui să poată beneficia de o sumă fixă precizată dinainte – care în cadrul programului în curs este egală cu circa o treime din suma globală alocată–, și care să poată fi menținută la același nivel;

42.

solicită, așadar, ca o parte adecvată din bugetul total alocat programului „Europa pentru cetățeni” să fie destinată activităților desfășurate în contextul înfrățirilor dintre orașe, ținând seama mai întâi de toate de rolul însemnat și recunoscut al înfrățirilor în fenomenul deja bine înrădăcinat al contactelor strânse și durabile dintre cetățeni, inclusiv cei din țările terțe;

43.

reamintește că, în urma introducerii recente de către Parlamentul European și Consiliu a mărcii patrimoniului european ca modalitate de punere în valoare a patrimoniului cultural comun al statelor membre din punctul de vedere al diversității naționale și regionale, programul „Europa pentru cetățeni” poate beneficia, în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute, inclusiv de potențialul deținut de zonele care vor intra sub acoperirea acestei noi mărci, așa cum se întâmplă în cazul programului „Capitalele europene ale culturii”, a cărui importanță la fel de mare pentru promovarea identității și cetățeniei europene este de acum recunoscută.

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENT

DREPTURI ȘI CETĂȚENIE – COM(2011) 758 final

Amendamentul 1

Articolul 4 alineatul (2)

Obiective specifice

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

2.   Indicatorii de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor stipulate la alineatul (1) sunt, inter alia, percepția europeană asupra respectării, exercitării și aplicării drepturilor respective și numărul de plângeri.

2.   Indicatorii de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor stipulate la alineatul (1) sunt, inter alia, exercit și aplic drepturilor respective și numărul de plângeri.

Expunere de motive

Pentru a evalua concret îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului, pare mai potrivit să se facă trimitere la culegerea de date cantitative și calitative, având în vedere că noțiunea de „percepție” se poate aplica unor evaluări mai vagi și nu pe deplin relevante pentru măsurarea îndeplinirii efective a obiectivelor.

DREPTURI ȘI CETĂȚENIE – COM(2011) 758 final

Amendamentul 2

Articolul 9 alineatul (1)

Procedura comitetului

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Comisia este asistată de un comitet, constituit în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

1.   Comisia este asistată de un comitet, constituit în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

Expunere de motive

Se consideră necesar ca procedura de adoptare a programelor de lucru anuale, prin care întregul program este pus în practică, să prevadă, pe lângă existența unui comitet format din reprezentanți ai statelor membre, care asistă Comisia, și participarea unui reprezentant al Comitetului Regiunilor.

Având în vedere că este vorba despre activități de implementare a unor programe în care autoritățile locale și regionale sunt și ele angajate pe deplin, participarea acestora la etapa de elaborare a programelor de lucru anuale, prin intermediul instituției europene care le reprezintă (Comitetul Regiunilor), permite o elaborare de jos în sus a programelor respective, inclusiv în acord cu exigențele exprimate de cetățenii europeni.

Pe de altă parte, în ceea ce privește prezentarea formală a acestui aviz, participarea Comitetului Regiunilor la etapa de elaborare anuală se află în simetrie cu prevederea referitoare la competența acestuia în cadrul procedurii legislative de adoptare a unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

DREPTURI ȘI CETĂȚENIE – COM(2011) 758 final

Amendamentul 3

Articolul 12 alineatul (2)

Monitorizare și evaluare

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

2.   Comisia pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului:

(a)

un raport de evaluare intermediară până cel mai târziu la mijlocul anului 2018;

(b)

un raport de evaluare ex-post.

2.   Comisia pune la dispoziția Parlamentului European a Consiliului:

(a)

un raport de evaluare intermediară până cel mai târziu la mijlocul anului 2018;

(b)

un raport de evaluare ex-post.

Expunere de motive

Este evident faptul că formalizarea etapei de monitorizare și evaluare a programelor „Drepturi și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni” este deosebit de necesară: pentru cel din urmă program, la articolul 14 (Monitorizare și evaluare) alineatul (3) din propunerea Comisiei se prevede într-adevăr în mod expres că aceasta prezintă un raport de evaluare intermediară și un raport de evaluare ex-post nu numai Parlamentului European și Consiliului, ci și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Nu există prin urmare motive solide pentru a menține în formularea actuală prevederea de la articolul 12 alineatul (2) a propunerii privind programul „Drepturi și cetățenie”, care nu include Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor printre destinatarii rapoartelor de evaluare intermediară și ex-post menționate, amendamentul urmărind așadar să completeze această lacună.

JUSTIȚIE – COM(2011) 759 final

Amendamentul 1

Articolul 7

Participare

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Accesul la program este deschis tuturor organismelor și entităților publice și/sau private stabilite în mod legal în:

(a)

statele membre ale Uniunii;

(b)

statele AELS care sunt membre ale Acordului privind SEE, în conformitate cu condițiile prevăzute în Acordul

privind SEE;

(c)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și termenii și condițiile generale prevăzute în acordurile-cadru încheiate cu țările respective pentru participarea acestora la programele Uniunii;

(d)

Danemarca, în baza unui acord internațional.

2.   Organismele și entitățile publice și/sau private stabilite legal în alte țări terțe, în special țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate, pot fi asociate la acțiunile programului, dacă aceasta servește scopului acțiunilor respective.

1.   Accesul la program este deschis tuturor organismelor și entităților publice și/sau private stabilite în mod legal în:

(a)

statele membre ale Uniunii;

(b)

statele AELS care sunt membre ale Acordului privind SEE, în conformitate cu condițiile prevăzute în Acordul

privind SEE;

(c)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și termenii și condițiile generale prevăzute în acordurile-cadru încheiate cu țările respective pentru participarea acestora la programele Uniunii;

(d)

Danemarca, în baza unui acord internațional.

2.   Organismele și entitățile publice și/sau private stabilite legal în alte țări terțe, în special țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate, pot fi asociate la acțiunile programului, dacă aceasta servește scopului acțiunilor respective

Expunere de motive

Amendamentul nu privește versiunea în limba română.

EUROPA PENTRU CETĂȚENI – COM(2011) 884 final

Amendamentul 1

Articolul 9 alineatul (1)

Comitet

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului nr. 182/2011.

1.   Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului nr. 182/2011.

Expunere de motive

Se consideră necesar ca procedura de adoptare a programelor de lucru anuale, prin care întregul program este pus în practică, să prevadă, pe lângă existența unui comitet format din reprezentanți ai statelor membre, care asistă Comisia, și participarea unui reprezentant al Comitetului Regiunilor.

Având în vedere că este vorba despre activități de implementare a unor programe în care autoritățile locale și regionale sunt și ele angajate pe deplin, participarea acestora la etapa de elaborare a programelor de lucru anuale, prin intermediul instituției europene care le reprezintă (Comitetul Regiunilor), permite o elaborare de jos în sus a programelor respective, inclusiv în acord cu exigențele exprimate de cetățenii europeni.

Bruxelles, 18 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/51


Avizul Comitetului Regiunilor — Un mecanism de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră

2012/C 277/07

COMITETUL REGIUNILOR

salută eforturile Comisiei de a armoniza și simplifica cerințele în materie de monitorizare și raportare, dar solicită amendamente la propunerea Comisiei pentru a crea un context teritorial/regional pentru emisiile de gaze cu efect de seră și pentru previziunile și planurile de dezvoltare cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

solicită ca toate datele și metodologiile utilizate să fie accesibile publicului și nu în proprietate privată, să fie transparente și, prin urmare, reproductibile și să fie elaborate de un organism precum Agenția Europeană de Mediu (AEM), pentru a se evita problema multiplicității, pentru a facilita adoptarea de măsuri în cadrul unei guvernanțe pe mai multe niveluri;

impactul teritorial asupra emisiilor trebuie să reprezinte o componentă importantă a politicilor, programelor, finanțărilor și proiectelor Comisiei;

atrage atenția asupra unor inițiative precum Convenția primarilor, ClimAct Regions, carbonn și EUCO2 80/50, care constituie exemple de excelență internațională în materie de măsuri adoptate la nivel regional pentru reducerea emisiilor de CO2;

recomandă armonizarea previziunilor statelor membre pentru asigurarea unui set de previziuni coerente, care să includă raportarea privind utilizarea energiei din surse regenerabile și eficiența energetică;

își reiterează apelul adresat în cadrul Conferinței de la Durban (COP 17), precum și în cadrul conferințelor anterioare ale CCONUSC în ceea ce privește recunoașterea acțiunilor întreprinse la nivel local și regional în materie de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

Raportor

dl Neil SWANNICK (UK-PSE), membru al Consiliului municipal al orașului Manchester

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice

COM(2011) 789 final

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

1.   Introducere

1.1   Propunerea de regulament (denumită în continuare „propunerea”) privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice este, în mare măsură, consecința Acordului de la Cancun și, în parte, a Deciziei Nr. 406/2009/CE și a Directivei 2009/29/CE. Temeiul juridic al propunerii este articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, denumit în continuare „Tratatul”.

1.2   O combinație între Decizia 406/2009/CE, Directiva 2009/29/CE și „Tratat”, denumită în continuare „cadrul regional”, introduce o necesitate mai mare de implicare a regiunilor în vederea atenuării schimbărilor climatice decât o face „propunerea” în forma ei actuală. CoR solicită ca „propunerea” să fie modificată astfel încât să ofere un cadru teritorial/regional pentru:

emisiile de gaze cu efect de seră și

previziunile și planurile de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon;

și ca toate datele și metodologiile utilizate să fie:

accesibile publicului și nu în proprietate privată,

transparente și, prin urmare, reproductibile și

elaborate de un organism precum Agenția Europeană de Mediu (AEM), pentru a se evita problema multiplicității

pentru a facilita adoptarea de măsuri în cadrul unei guvernanțe pe mai multe niveluri.

CoR solicită să se adopte dispoziții privind „emisiile generate de consum” în cadrul previziunilor și planurilor de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon - respectiv, emisiile asociate importurilor de bunuri și servicii. În plus, previziunile și planurile de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon ar trebui să recunoască toate efectele involuntare sau intenționate ale politicilor care duc la „exportarea” emisiilor în afara statelor membre. Acest fenomen este deseori cunoscut sub denumirea de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, un bun exemplu constituindu-l delocalizarea industriei grele în teritoriile de peste mări. În cadrul previziunilor și planurilor de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon, abordarea relocării emisiilor de dioxid de carbon ar trebui asociată cu menționarea clară a măsurilor de evitare a acestui fenomen. Este important ca astfel să se stabilească care este adevăratul rol al Europei în reducerea emisiilor la nivel global.

În plus, definirea la nivel teritorial a impactului asupra emisiilor ar trebui să fie luată în considerare în mod concret în politicile, programele, alocările de fonduri și proiectele mai generale ale Comisiei.

CoR își reiterează apelul adresat în cadrul Conferinței de la Durban (CP 17), precum și în cadrul conferinței Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) în ceea ce privește recunoașterea acțiunilor întreprinse la nivel local și regional în materie de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

1.3   Comitetul Regiunilor împărtășește aprecierea Comisiei conform căreia, dat fiind că obiectivele propunerii de regulament, în cadrul angajamentelor Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și prin urmare, având în vedere dimensiunile și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană; totodată, în conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

2.   Comentarii generale

2.1   CoR salută:

propunerea și consultarea părților interesate și evaluarea impactului care au precedat-o;

prezentarea previziunilor și a acțiunilor de atenuare împreună cu datele inventoriate;

angajamentul în direcția armonizării activităților de monitorizare și raportare de la nivel internațional și de la nivelul CE și a facilitării punerii în aplicare a mecanismului de monitorizare și raportare. Cu toate acestea, ne așteptăm ca CE să utilizeze angajamentele din „cadrul regional” pentru a extinde propunerea;

eforturile propunerii de raționalizare și simplificare a cerințelor în materie de monitorizare și raportare;

coerența dintre estimările privind emisiile de gaze cu efect de seră și estimarea emisiilor din atmosferă locale;

mecanismul UE de schimb de informații, sperând că va furniza un instrument util factorilor de decizie politică de la nivel național, regional și local din domeniul politicii privind schimbările climatice;

extinderea la alte efecte ale traficului aerian asupra schimbărilor climatice.

2.2   Aspecte financiare

Deseori, punerea în aplicare a politicii privind schimbările climatice pune în concurență fondurile alocate atenuării cu cele alocate măsurilor de adaptare. Prin urmare, CoR își exprimă preocuparea cu privire la:

prezentarea explicită în „propunere” a măsurilor de adaptare ca fiind o chestiune de nivel local, fără a menționa explicit abordarea măsurilor de atenuare ca o chestiune de nivel local, va afecta, pe termen lung, eficacitatea acțiunilor de atenuare;

nu există nicio orientare cu privire la adevărata extindere a domeniului de aplicare pe care propunerea o implică la nivelul statelor membre. Aceste orientări sunt necesare pentru evitarea cheltuielilor excesive suportate de operatorii care vor pune de fapt în practică multe dintre modificările cuprinse în propunere;

faptul că nu se prevede să se aloce regiunilor cel puțin 30 % din veniturile generate prin licitarea certificatelor. Acest lucru este necesar pentru a contribui la punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind sursele de energie regenerabile și eficiența energetică;

faptul că sarcinile administrative, tehnice și financiare pe care le implică cererile de monitorizare și raportare suplimentare riscă să se extindă la nivelul regiunilor, deci ar trebui proporționate;

ar trebui evitate îmbunătățirile progresive marginale ale seriei de date dacă acestea împiedică punerea în aplicare a acțiunilor de atenuare și adaptare.

2.3   Inventarierea și datele privind emisiile

Un inventar al emisiilor ne indică care a fost sau este nivelul emisiilor pe care le producem. Obiectivul acestuia ar trebui să fie informarea părților interesate cu privire la situația actuală a măsurilor de atenuare.

Prin urmare:

utilitatea unui inventar este amplu stimulată de previziunile și planurile de dezvoltare cu emisii scăzute de dioxid de carbon care prezintă o abordare pe termen scurt, mediu și lung;

datele privind emisiile care vor rezulta din „propunere” sunt esențiale pentru a înțelege direcția strategică, prioritățile și performanțele Uniunii Europene, ale statelor membre și ale regiunilor sale;

cu toate acestea, pentru a fi valorificate la maximum, datele ar trebui însoțite de datele esențiale privind performanța economică și socială utilizate în mod regulat de factorii de decizie.

Agenția Europeană de Mediu (AEM) are de jucat un rol important în dezvoltarea și punerea în aplicare a unor metodologii coerente și în sprijinirea statelor membre la întocmirea inventarelor.

Datele privind emisiile și calitatea acestora ar trebui să țină în mod direct de responsabilitatea serviciului central de statistică și colectare a datelor al Uniunii Europene. Acesta ar trebui să asigure un proces central de verificare temeinică, transparentă și responsabilă a preciziei/certitudinii datelor furnizate de la nivel național și a previziunilor și planurilor de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Fiecare stat membru ar trebui să furnizeze următoarele informații privind nivelul total de emisii cumulate începând din anul 1990:

emisiile generate în interiorul statului membru (indicarea surselor);

cele compensate prin schimbarea destinației terenului și

cele compensate în temeiul articolului 5 din Decizia 406/2009/CE.

Aceste cifre sunt de maximă importanță, completând obiectivul absolut de 20 %, pentru a menține încălzirea globală sub 2 °C.

2.4   Punerea în aplicare a politicii

CoR dorește să dispună de un element clar stabilit, cuantificat, teritorial/regional pentru previziunile și planurile de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon, întrucât:

componenta teritorială asigură o mai bună monitorizare a progresului și oferă informații mai bune decât prezentările generale de la nivel național;

nivelul regional este mai apropiat de cetățeni decât statele membre, fiind astfel în măsură să comunice cetățenilor informații din domeniul protecției climei, ceea ce constituie unul din obiectivele mecanismului de monitorizare și raportare.

Autoritățile regionale sunt o sursă esențială de expertiză, iar lucrările lor au fost prezentate în cadrul conferințelor CCONUSC. Ele ar trebui implicate, încă de la început, în conceperea acțiunilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice, astfel încât expertiza și experiența de care dispun să fie valorificate din plin în combaterea impactului și a cauzelor schimbărilor climatice, ale căror efecte se resimt cel mai acut la nivel local.

Atragem atenția CE asupra unor inițiative precum Convenția primarilor, ClimAct Regions, carbonn, inițiativa ecologică locală (ICLEI) și EUCO2 80/50, care constituie exemple de excelență internațională în materie de măsuri adoptate la nivel regional pentru reducerea emisiilor de CO2.

Componenta teritorială este în concordanță cu „cadrul regional”.

Ea constituie totodată un mesaj politic clar în această direcție.

Impactul politicii naționale în ceea ce privește reducerea emisiilor variază de la o regiune la alta în interiorul unui stat membru, iar acest fenomen trebuie înțeles.

Este necesar să se adopte măsuri mai aproape de sursa emisiilor, astfel încât, dacă se dispune de date care pot fi utilizate la nivel local, să se poată acționa mai ușor.

În temeiul articolelor 191 și 192 din Tratat, măsurile de acest tip ar fi proporționate.

Regiunile vor contribui într-o măsură diferită la reducerea emisiilor în funcție de structura și infrastructura lor economică. Aceste niveluri de reducere a emisiilor vor varia între regiuni atât în statele membre, cât și în Europa în general.

Deși sunt implicate în punerea în aplicare a politicii, aceste autorități nu sunt consultate în mod sistematic de statele membre în problemele legate de climă.

Confruntarea cu provocările legate de atenuare nu este o abordare descendentă.

În plus, trebuie să fie recunoscută asistența tehnică și financiară acordată țărilor în curs de dezvoltare de către autoritățile regionale, în cadrul programelor de cooperare descentralizată.

2.5   Adaptarea

În prezent, strategiile de adaptare nu au un caracter obligatoriu, prin urmare, instituirea obligației de raportare în ceea ce privește măsurile de adaptare (articolul 16) poate părea incoerentă, ceea ce nu înseamnă, desigur, că acest lucru nu trebuie făcut.

CoR își reiterează solicitarea privind reprezentarea autorităților locale și regionale la nivelul unor organisme precum noul Comitet pentru adaptare. În acest sens, trebuie amintit Pactul de la Ciudad de Mexico din 2010 și Carta de la Durban privind adaptarea din decembrie 2011.

2.6   Planurile și previziunile de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon: transparența și proprietatea asupra datelor

Autoritățile naționale, regionale și locale au nevoie de instrumente, indicații și orientări din partea CE/AEM pentru:

dezvoltarea previziunilor și planurilor de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon;

instituirea mecanismelor de monitorizare;

asigurarea accesului la date în timp util și la prețuri accesibile;

evitarea comercializării și proliferării datelor și a instrumentelor de colectare;

asigurarea coerenței dintre previziunile și planurile de dezvoltare bazată pe emisii scăzute de dioxid de carbon;

consolidarea calității, fiabilității și caracterului confidențial al datelor;

îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Protocolul de la Kyoto, Acordurile de la Cancun și Platforma de la Durban pentru o acțiune consolidată.

Solicităm AEM să furnizeze date integrate și transparente cu caracter local și regional, care să completeze inventarele și statisticile privind atenuarea de la nivel național, altfel spus să fie accesibile online, cu posibilități de filtrare a rezultatelor în funcție de statul membru, nivelul regional sau subregional, de sector, pentru a facilita analizele comparative, standardizarea și analiza în funcție de datele socioeconomice.

2.7   Emisiile generate de navigație și de traficul aerian

Referirile la modul de tratare a raportărilor emisiilor generate de traficul aerian civil și de navigație nu sunt suficient de clare. Motivele sunt următoarele:

în opinia CoR, este vorba de o eroare de interpretare a categoriei de sursă IPCC „1.A.3.A aviație civilă”, intenția fiind de a considera egale cu zero aeronavele private (și nu comerciale), respectiv aparatele ușoare și elicopterele care, de regulă, utilizează aerodromuri private de mici dimensiuni. Acest aspect ar trebui clarificat.

nu există nicio metodologie pentru emisiile generate de navigația navelor care acostează în porturile europene; prin urmare, propunerea ar trebui să afirme cu claritate că CE așteaptă adoptarea unei legislații înainte de stabilirea unei metodologii.

3.   Concluzie

CoR își exprimă îngrijorarea cu privire la absența perspectivei regionale din propunere și consideră că pierderea acestei ocazii va îngreuna punerea în aplicare a politicii de atenuare. CoR consideră că propunerea va constitui un pas înainte odată ce va include în mod explicit o orientare regională. CoR salută importanța acordată previziunilor și planurilor de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon.

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Articolul 1 – Obiect

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(e)

raportarea emisiilor de CO2 generate de activitățile de transport maritim;

(e)

(f)

monitorizarea și raportarea utilizării veniturilor generate prin licitarea certificatelor în temeiul articolului 3d alineatele (1) și (2) sau al articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE, în conformitate cu articolul 3d alineatul (4) și articolul 10 alineatul (3) din directiva respectivă;

(f)

monitorizarea și raportarea utilizării veniturilor generate prin licitarea certificatelor în temeiul articolului 3d alineatele (1) și (2) sau al articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE, în conformitate cu articolul 3d alineatul (4) și articolul 10 alineatul (3) din directiva respectivă;

(g)

monitorizarea și raportarea acțiunilor întreprinse de statele membre în vederea adaptării la consecințele inevitabile ale schimbărilor climatice;

(g)

monitorizarea și raportarea acțiunilor întreprinse de statele membre în vederea adaptării la consecințele inevitabile ale schimbărilor climatice;

(h)

evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor lor în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE;

(h)

evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor lor în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE;

(i)

colectarea de informații și date necesare pentru a susține formularea și evaluarea politicii viitoare a Uniunii cu privire la schimbările climatice.

(i)

colectarea de informații și date necesare pentru a susține formularea și evaluarea politicii viitoare a Uniunii cu privire la schimbările climatice

Expunere de motive

Propunerea nu prevede un mecanism de raportare a emisiilor generate de navigație. CoR înțelege că se va crea un astfel de mecanism dacă o nouă legislație o va impune.

Dat fiind că va fi pusă în aplicare în principal la nivel local și regional, propunerea trebuie să facă în mod specific referire la acestea.

Amendamentul 2

Articolul 2 – Domeniu de aplicare

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

Este necesară menționarea explicită a nivelului regional atât pentru atenuare, cât și pentru adaptare.

Amendamentul 3

Articolul 3 – Definiții

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(13)

„sistem național pentru politici, măsuri și estimări” înseamnă un sistem de dispoziții instituționale, juridice și procedurale stabilit într-un stat membru în vederea raportării politicilor și măsurilor, precum și pentru pregătirea și raportarea estimărilor de emisii antropice de la surse și a eliminării de către absorbanți a tuturor gazelor cu efect de seră, astfel cum prevede articolul 13 din prezentul regulament;

(13)

„sistem național pentru politici, măsuri și estimări” înseamnă un sistem de dispoziții instituționale, juridice și procedurale stabilit într-un stat membru în vederea raportării politicilor și măsurilor, precum și pentru pregătirea și raportarea estimărilor de emisii antropice de la surse și a eliminării de către absorbanți a tuturor gazelor cu efect de seră astfel cum prevede articolul 13 din prezentul regulament;

Expunere de motive

Este necesar să se asigure coerența modului în care politicile, măsurile și previziunile sunt considerate în fiecare stat membru.

Amendamentul 4

Articolul 4 – Strategii de dezvoltare cu emisii reduse de carbon

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

2.   Statele membre transmit Comisiei strategia de dezvoltare cu emisii reduse de carbon la un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament sau în conformitate cu orice calendar stabilit la nivel internațional în contextul procesului CCONUSC.

2.   Statele membre transmit Comisiei strategia de dezvoltare cu emisii reduse de carbon,, la un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament sau în conformitate cu orice calendar stabilit la nivel internațional în contextul procesului CCONUSC.

3.   Comisia și statele membre pun de îndată la dispoziția publicului strategiile de dezvoltare cu emisii reduse de carbon și orice actualizări ale acestora.

3.   Comisia și statele membre pun de îndată la dispoziția publicului strategiile de dezvoltare cu emisii reduse de carbon și orice actualizări ale acestora.

Expunere de motive

Aspectele teritoriale trebuie prevăzute în aceste planuri pentru a demonstra că ele au beneficiat de procesul de reflecție și înțelegere necesar. Fără aspectul teritorial, punerea în aplicare ar fi greu de pus în practică „pe teren”. Înțelegerea modului în care au fost realizare aceste calcule privind previziunile/dezvoltarea cu emisii reduse de dioxid de carbon este esențială pentru analiza și transparența acțiunii politice.

Amendamentul 5

Articolul 5 – Sisteme naționale de inventariere

Text proposed by the Commission

CoR amendment

1.   Statele membre stabilesc, pun în funcțiune și urmăresc să îmbunătățească permanent sistemele naționale de inventariere pentru a estima emisiile antropice de la surse și eliminările de către absorbanți a gazelor cu efect de seră incluse în anexa I la prezentul regulament și pentru a asigura termenele, transparența, precizia, coerența, comparabilitatea și caracterul integral al inventarelor lor de gaze cu efect de seră.

1.   Statele membre stabilesc, pun în funcțiune și urmăresc să îmbunătățească permanent sistemele naționale de inventariere pentru a estima emisiile antropice de la surse și eliminările de către absorbanți a gazelor cu efect de seră incluse în anexa I la prezentul regulament și pentru a asigura termenele, transparența, precizia, coerența, comparabilitatea și caracterul integral al inventarelor lor de gaze cu efect de seră.

2.   Statele membre garantează că autoritățile lor competente în materie de inventare au acces la, și că sistemul lor național de inventariere prevede că autoritățile lor competente au acces la:

2.   Statele membre garantează că autoritățile lor competente în materie de inventare au acces la, și că sistemul lor național de inventariere prevede că autoritățile lor competente au acces la:

(a)

datele și metodele raportate pentru activitățile și instalațiile în temeiul Directivei 2003/87/CE cu scopul de a pregăti inventarele naționale de gaze cu efect de seră pentru a asigura coerența emisiilor de gaze cu efect de seră raportate în temeiul sistemului comunitar de comercializare a emisiilor și în inventarele naționale de gaze cu efect de seră;

(a)

datele și metodele raportate pentru activitățile și instalațiile în temeiul Directivei 2003/87/CE cu scopul de a pregăti inventarele naționale de gaze cu efect de seră pentru a asigura coerența emisiilor de gaze cu efect de seră raportate în temeiul sistemului comunitar de comercializare a emisiilor și în inventarele naționale de gaze cu efect de seră;

(b)

datele colectate prin intermediul sistemelor de raportare cu privire la gazele fluorurate din diverse sectoare, stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 842/2006, cu scopul de a pregăti inventarele naționale de gaze cu efect de seră;

(b)

datele colectate prin intermediul sistemelor de raportare cu privire la gazele fluorurate din diverse sectoare, stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 842/2006, cu scopul de a pregăti inventarele naționale de gaze cu efect de seră;

(c)

emisiile, datele aferente acestora și metodologiile raportate prin intermediul facilităților în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 cu scopul de a pregăti inventarele naționale de gaze cu efect de seră;

(c)

emisiile, datele aferente acestora și metodologiile raportate prin intermediul facilităților în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 cu scopul de a pregăti inventarele naționale de gaze cu efect de seră;

(d)

datele raportate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1099/2008.

(d)

datele raportate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1099/2008.

3.   Statele membre asigură faptul că autoritățile lor competente în ceea ce privește inventarierea, precum și faptul că sistemul lor național de inventariere prevede că autoritățile respective:

3.   Statele membre asigură faptul că autoritățile lor competente în ceea ce privește inventarierea, precum și faptul că sistemul lor național de inventariere prevede că autoritățile respective:

(a)

folosesc sistemele de raportare stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 842/2006 pentru îmbunătățirea estimării gazelor fluorinate în inventarele de gaze cu efect de seră;

(a)

folosesc sistemele de raportare stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 842/2006 pentru îmbunătățirea estimării gazelor fluorinate în inventarele de gaze cu efect de seră;

(b)

sunt capabile să realizeze verificările anuale privind coerența menționate la articolul 7 alineatul (1) literele (l) – (m) din prezentul regulament;

(b)

sunt capabile să realizeze verificările anuale privind coerența menționate la articolul 7 alineatul (1) literele (l) – (m) din prezentul regulament;

 

   

Expunere de motive

Stabilirea și elaborarea corectă a măsurilor menite să reducă emisiile și să reflecte rezultatele acestora în inventarele de gaze cu efect de seră sunt strâns legate de cunoașterea surselor de informații, a modelelor și a abordărilor metodologice, a calculelor, a ipotezelor etc. Unele dintre sursele de emisie din sectoarele producătoare și absorbante de carbon țin de competențele autorităților regionale. Din acest motiv, considerăm oportun ca aceste autorități regionale să cunoască și să participe la sistemele naționale de inventariere, în vederea îmbunătățirii și adaptării atât a inventarului național, cât și a politicilor de atenuare a efectelor propuse la nivel regional.

Amendamentul 6

Articolul 6 – Sistem de inventariere la nivelul Uniunii

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(c)

o revizuire anuală expertă a inventarelor de gaze cu efect de seră din statele membre.

(c)

o revizuire anuală expertă a inventarelor de gaze cu efect de seră din statele membre.

 

Expunere de motive

Inventarele statelor membre ar trebui revizuite în mod independent de o autoritate de inventariere competentă, cu caracter necomercial, care nu a fost implicată în întocmirea unui inventar național în anul respectiv. Ideal ar fi ca aceasta să fie un organism din cadrul AEM. CE ar trebui să recunoască la rândul ei impactul asupra emisiilor al propriilor politici și programe, astfel încât să stabilească dacă acestea au un efect pozitiv sau negativ.

Amendamentul 7

Articolul 7 – Inventare de gaze cu efect de seră

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)

emisiile antropice de gaze cu efect de seră incluse în anexa I la prezentul regulament și emisiile antropice de gaze cu efect de seră menționate la articolul 2 alineatul (1) din Decizia nr. 406/2009/CE pentru anul X-2. Fără a aduce atingere raportării gazelor cu efect de seră incluse în anexa I din prezentul regulament, emisiile de dioxid de carbon (CO2) de la categoria de sursă IPCC „1.A.3.A aviație civilă” se consideră egale cu zero în sensul articolului 3 și al articolului 7 alineatul 1 din Decizia nr. 406/2009/CE;

(a)

emisiile antropice de gaze cu efect de seră incluse în anexa I la prezentul regulament și emisiile antropice de gaze cu efect de seră menționate la articolul 2 alineatul (1) din Decizia nr. 406/2009/CE pentru anul X-2. Fără a aduce atingere raportării gazelor cu efect de seră incluse în anexa I din prezentul regulament, emisiile de dioxid de carbon (CO2) de la categoria de sursă IPCC „1.A.3.A aviație civilă” se consideră egale cu zero în sensul articolului 3 și al articolului 7 alineatul 1 din Decizia nr. 406/2009/CE;

Expunere de motive

Categoria 1.A.3.A se referă la emisiile generate de aeronavele care decolează și aterizează într-un stat membru, precum și de traficul din acest spațiu. Includerea emisiilor produse de aparatele ușoare, care decolează de pe aerodromuri private, poate genera complicații pe termen scurt. Cu toate acestea, în materie de emisii, combustibilul utilizat de aviația ușoară va fi probabil inclus în categoria combustibilului utilizat în transporturi dacă aparatele respective au utilizat un aeroport comercial (ceea ce generează incoerență)

Amendamentul 8

Articolul 13 – Sisteme naționale de politici, măsuri și previziuni

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

2.   Acestea vizează garantarea actualității, transparenței, preciziei, coerenței, comparabilității și caracterului integral al informațiilor raportate privind politicile și măsurile, precum și previziunile referitoare la emisiile antropice de la surse și la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, menționate la articolele 14 și 15 din prezentul regulament, inclusiv folosirea și aplicarea datelor, metodelor și modelelor, precum și punerea în aplicare a activităților de asigurare a calității și control al calității și analiza de sensibilitate

2.   Acestea garant actualit, transparenț, precizi, coerenț, comparabilit și caracterul integral al informațiilor raportate privind politicile și măsurile, precum și previziunile referitoare la emisiile antropice de la surse și la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, menționate la articolele 14 și 15 din prezentul regulament, inclusiv folosirea și aplicarea datelor, metodelor și modelelor, precum și punerea în aplicare a activităților de asigurare a calității și control al calității și analiza de sensibilitate

Expunere de motive

Ar trebui să existe posibilitatea comparării previziunilor și planurilor de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon între statele membre. Totodată, ar trebui să existe instrumente de comparare a impactului asupra emisiilor în diferite sectoare, în diverse zone ale Europei. Prin urmare, datele trebuie să fie accesibile pentru a permite efectuarea de analize suplimentare și pentru a face ca strategiile să inspire încredere.

Amendamentul 9

Articolul 14 – Raportarea politicilor și a măsurilor

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   …

1.   …

(c)

informații cu privire la politicile și măsurile naționale, precum și cu privire la punerea în aplicare de politici și măsuri la nivelul Uniunii care limitează sau reduc emisiile antropice de la surse și sporesc eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, prezentate sectorial pentru fiecare gaz cu efect de seră menționat în anexa I la prezentul regulament. Informațiile cuprind referințe încrucișate la politicile naționale și UE aplicabile, în special cele privind calitatea aerului, și includ:

(c)

informații cu privire la politicile și măsurile naționale, precum și cu privire la punerea în aplicare de politici și măsuri la nivelul Uniunii care limitează sau reduc emisiile antropice de la surse și sporesc eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, prezentate sectorial pentru fiecare gaz cu efect de seră menționat în anexa I la prezentul regulament. Informațiile cuprind referințe încrucișate la politicile naționale și UE aplicabile, în special cele privind calitatea aerului, și includ:

2.   Statele membre pun la dispoziția publicului, în format electronic, orice evaluare a costurilor și efectelor politicilor și măsurilor naționale, precum și orice informație cu privire la punerea în aplicare a politicilor și măsurilor Uniunii care limitează sau reduc emisiile antropice de la surse și sporesc eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, împreună cu rapoartele tehnice care susțin evaluările respective. Acestea trebuie să includă descrieri ale modelelor și abordărilor metodologice folosite, definiții și ipoteze aferente.

2.   Statele membre pun la dispoziția publicului, în format electronic, orice evaluare a costurilor și efectelor politicilor și măsurilor naționale, precum și orice informație cu privire la punerea în aplicare a politicilor și măsurilor Uniunii care limitează sau reduc emisiile antropice de la surse și sporesc eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, împreună cu rapoartele tehnice care susțin evaluările respective. Acestea trebuie să includă descrieri ale modelelor și abordărilor metodologice folosite, definiții ipoteze

Expunere de motive

Contextul regional trebuie să fie explicit. Sunt necesare atât calcule, cât și explicații calitative.

Amendamentul 10

Articolul 15 – Raportarea previziunilor

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Statele membre raportează Comisiei până la data de 15 martie a fiecărui an („anul X”) previziunile naționale referitoare la emisiile antropice de la surse și la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, per gaz și per sector de activitate.

1.   Statele membre raportează Comisiei până la data de 15 martie a fiecărui an („anul X”) previziunile naționale referitoare la emisiile antropice de la surse și la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, per gaz și per sector de activitate

Expunere de motive

Contextul regional trebuie să fie explicit.

Amendamentul 11

Articolul 25 – Rolul Agenției Europene de Mediu

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(d)

realizarea expertizelor anuale;

(d)

realizarea expertizelor anuale;

(h)

pregătirea estimărilor pentru datele privind previziunile care nu sunt raportate de către statele membre;

(h)

pregătirea estimărilor pentru datele privind previziunile care nu sunt raportate de către statele membre;

(j)

difuzarea informațiilor colectate în temeiul prezentului regulament, inclusiv păstrarea și actualizarea unei baze de date cu privire la politicile și măsurile de atenuare ale statelor membre și un centru de schimb privind efectele, vulnerabilitățile și adaptarea la schimbările climatice.

(j)

difuzarea informațiilor colectate în temeiul prezentului regulament, inclusiv păstrarea și actualizarea unei baze de date cu privire la politicile și măsurile de atenuare ale statelor membre și un centru de schimb privind efectele, vulnerabilitățile și adaptarea la schimbările climatice;

 

 

 

 

 

Expunere de motive

AEM reprezintă un element esențial al reușitei politicii statelor membre. Aceasta înseamnă că ea ar trebui să ofere expertiza și orientările privind traiectoriile probabile ale emisiilor. Emisiile cumulate sunt determinante pentru concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă și, în consecință, pentru viitoarele creșteri de temperatură. Emisiile produse în interiorul Europei nu reflectă cu adevărat emisiile generate de Europa la nivel global. Prin urmare, ar trebui inclusă, în mod explicit, o estimare a „emisiilor generate de consum”.

Bruxelles, 19 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/61


Avizul Comitetului Regiunilor — Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE)

2012/C 277/08

COMITETUL REGIUNILOR

având în vedere provocările de amploare din acest domeniu, CoR consideră bine-venită o creștere mai substanțială a acestui buget. Recunoaște că nu se poate ajunge la un acord cu privire la o anumită cifră până la încheierea negocierilor privind cadrul financiar multianual;

sprijină noua abordare de tip „proiecte integrate”, dar solicită: încurajarea mai puternică a accesului și implicării în aceste proiecte a părților interesate; includerea printre domeniile prioritare ale proiectelor integrate a mediului marin, solului și gestionării zgomotului; instituirea unei coordonări adecvate a programelor LIFE cu alte fonduri UE în cadrul strategic comun și cu cadrele de acțiune prioritare care au ca scop finanțarea rețelei Natura 2000;

consideră că eliminarea TVA de pe lista costurilor eligibile este susceptibilă de a descuraja mulți potențiali candidați de la elaborarea unei propuneri. Reamintește că TVA-ul este acceptat în calitate de cost eligibil în cadrul altor fonduri UE, dacă beneficiarii pot dovedi că TVA-ul nu poate fi recuperat;

recomandă păstrarea, în continuare, a eligibilității costurilor pentru personalul permanent, cu condiția de a se dovedi cu documente că personalul în chestiune este afectat în mod oficial activităților din cadrul proiectului, cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă;

propune ca plafonul de cofinanțare să fie extins la 85 % în regiunile mai puțin dezvoltate (astfel cum sunt definite în regulamentele privind fondurile structurale) și în regiunile ultraperiferice;

solicită ca programul LIFE să fie deschis și participării țărilor și teritoriilor de peste mări ale UE, care sunt părți la Decizia privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană (Decizia Consiliului 2001/822/CE), care influențează mult biodiversitatea din UE.

Raportor

dna Kay TWITCHEN (UK-NI), membru al Consiliului local Essex

Document de referință

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE)

COM(2011) 874 final – 2011/0428 COD

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

A.    Observații generale

1.

Își reiterează punctul de vedere potrivit căruia programul LIFE reprezintă un instrument important pentru contribuția la finanțarea politicilor și proiectelor locale și regionale în domeniul mediului care au o valoare adăugată europeană și a contribuit la mobilizarea eforturilor autorităților locale și regionale. A contribuit, de asemenea, la crearea de parteneriate, consolidând astfel structurile de cooperare și a înlesnit schimbul de experiență și de informații la nivel local și regional.

2.

Salută intenția de a continua programul LIFE și în noua perioadă de finanțare. Consideră că acest lucru va asigura o intervenție mai eficientă, va crea sinergii prin coordonarea activităților UE cu cele naționale și va spori vizibilitatea politicilor de mediu și climatice.

3.

Împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia mediul și politicile climatice ar trebui să fie parte integrantă a majorității politicilor UE. Cu toate acestea, principalele instrumente de finanțare ale UE nu abordează toate necesitățile specifice privind mediul și clima, prin urmare, rămâne necesar un program separat pentru mediu și politici climatice care să se bazeze pe realizările Regulamentului (CE) nr. 614/2007 privind LIFE + pentru perioada 2007-2013. Astfel, prin finanțarea de proiecte în domeniul mediului și climei care nu sunt eligibile pentru alte finanțări, se completează abordarea „de integrare” în bugetul UE a realizării obiectivelor în materie de mediu și schimbări climatice.

4.

Ia notă de faptul că actualul program LIFE a subliniat că impactul său este limitat, din cauza lipsei de orientare strategică. Noul program va introduce, prin urmare, o abordare flexibilă, descendentă și va institui două subprograme distincte, care să acopere mediul și politicile climatice și să aibă priorități bine stabilite.

5.

Este esențial în această privință ca flexibilitatea din cadrul programului să fie în continuare garantată în mod corespunzător. Procesul de prioritizare nu trebuie să ducă la constrângeri prea mari și la criterii prea restrictive. Calitatea propunerilor de proiect trebuie să rămână, ca și în programul în vigoare, factorul decisiv.

6.

Consideră că Regulamentul LIFE ar trebui să facă trimitere în mod expres la nevoia de a căuta sinergii între diferitele componente, de exemplu, pentru a asigura faptul că proiectele în domeniul climei finanțate prin programul LIFE au un efect pozitiv asupra biodiversității și că proiectele în domeniul mediului finanțate prin programul LIFE iau în considerare chestiunile legate de climă. În măsura în care Comisia a indicat potențialele sinergii între cele două subprograme și pentru ca proiectele să fie puse în slujba mai multor obiective, va fi important să se asigure realizarea acestui lucru.

7.

Își reiterează solicitarea (1) privind sprijinirea în continuare, prin programul LIFE, a unor proiecte în domeniul comunicării și informării, cu un accent special pe sensibilizare, în special pe educația în spiritul dezvoltării durabile și pe promovarea unor proiecte care implică autorități locale și regionale. În acest context, salută propunerea privind domeniul prioritar „guvernanță și informare în domeniul mediului” pentru fiecare dintre cele două subprograme.

8.

Salută propunerea potrivit căreia, pentru a se asigura coerența între cele două subprograme din cadrul LIFE, acestea se vor afla în cadrul unui program de lucru multianual unic, având un singur set de norme de aplicare comune, o singură cerere de oferte și vor fi abordate împreună în cadrul Comitetului unic pentru Programul LIFE; subliniază faptul că nu ar trebui să existe proceduri și priorități divergente pentru diferitele subprograme.

9.

Salută organizarea de către Comisia Europeană a unor consultări ample cu ocazia elaborării acestei propuneri și faptul că aceasta a luat în considerare numeroase puncte de vedere exprimate de către părțile interesate, precum și de către CoR (2).

B.    Indicatori

10.

Salută accentul pus, la articolul 3 din propunere, pe definirea unor indicatori pentru măsurarea succesului programului LIFE. Recomandă adăugarea de indicatori care să măsoare și să promoveze buna guvernanță și comunicarea în cadrul fiecărui proiect LIFE. CoR a solicitat ca programul LIFE să promoveze modalități de comunicare și activități de consolidare a capacităților orientate și, astfel, mult mai eficiente pentru fiecare proiect LIFE.

C.    Subprogramul pentru mediu (LIFE „Mediu”)

Domeniul proritar „mediu și utilizarea eficientă a resurselor”

11.

Ia notă de faptul că, la articolul 10, propunerea nu include inovarea din sectorul privat în scopul aplicării comerciale, întrucât aceasta va fi acoperită de inițiativa „Orizont 2020”. Astfel, programul LIFE se poate concentra mai mult pe ecoinovarea întreprinsă de autoritățile locale și regionale și pe identificarea de soluții a căror punere în aplicare este cel mai adesea realizată în mod optim prin parteneriate public-privat. Prin urmare, CoR salută trecerea la inovare a sectorului public și posibilitatea de creare a unor parteneriate public-privat.

Domeniul prioritar „biodiversitate”

12.

Salută faptul că, în conformitate cu solicitarea CoR (3), propunerea oferă, la articolul 11, posibilitatea de a desfășura activități periodice, cu condiția ca proiectele să funcționeze pe baza unor proceduri exemplare care pot fi aplicate și în alte regiuni și să fie supuse unor standarde privind monitorizarea și comunicarea publică a rezultatelor.

13.

Consideră că sprijinul prin intermediul proiectelor integrate pentru cadrele de acțiune prioritară care au ca scop finanțarea rețelei Natura 2000 va fi în viitor un element-cheie al domeniului prioritar „Biodiversitate” din cadrul programului LIFE. CoR solicită ca, ținându-se seama de cadrul instituțional al fiecărui stat membru, autoritățile regionale să fie responsabile pentru dezvoltarea cadrelor de acțiune prioritare și ia notă de inițiativele recente lansate de Comisia Europeană privind finanțarea rețelei Natura 2000 (4).

Domeniul prioritar „guvernanță și informare în domeniul mediului”

14.

Salută cu interes consolidarea sprijinului acordat de programul LIFE guvernanței în domeniul mediului, prin transformarea acesteia în domeniu prioritar în regulamentul propus (articolul 12). CoR consideră că acest lucru va spori vizibilitatea potențialelor proiecte în domeniul guvernanței și că autoritățile locale și regionale vor deveni beneficiari importanți ai acestui nou domeniu prioritar. CoR a solicitat ca programul LIFE să contribuie la consolidarea capacităților administrative ale autorităților locale și regionale și să pună un accent sporit pe sensibilizare, inclusiv pe educația în spiritul dezvoltării durabile și pe promovarea unor proiecte care implică autoritățile locale și regionale și au un impact semnificativ la nivelul UE (5).

15.

Consideră că acest domeniu prioritar ar trebui să promoveze schimbul de cunoștințe cu privire la punerea în aplicare a legislației de mediu a UE, prin susținerea rețelelor, a formării și a proiectelor în domeniul schimbului de bune practici la nivel european, în special între autoritățile locale și regionale care sunt active în acest domeniu.

D.    Subprogramul pentru politici climatice (LIFE „Climă”)

16.

Salută crearea unui nou subprogram privind politicile climatice, care poate juca un rol în promovarea unor măsuri și investiții cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și care să ia în considerare chestiunile legate de climă. Salută aceasta din perspectiva angajamentului asumat de UE pe plan internațional privind reducerea gazelor cu efect de seră în cadrul Protocolului de la Kyoto și al viitorului acord global privind clima care urmează a fi negociat până în 2015, precum și din perspectiva obiectivelor UE în cadrul pachetului energie/climă, al Strategiei Europa 2020 și al Foii de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 (6).

17.

Cu toate acestea, observă faptul că bugetul propus reprezintă o porțiune destul de redusă a bugetului total al programului LIFE (25 %). Astfel, subprogramul LIFE pentru politici climatice are un potențial extrem de limitat de reducere a gazelor cu efect de seră. În consecință, acesta ar trebui să promoveze numeroase avantaje pentru mediu, de exemplu ariile naturale, care sunt esențiale din punctul de vedere al garantării calității aerului și prezintă o mare biodiversitate (turbării și păduri), sau să stimuleze crearea de infrastructuri ecologice ca abordare integrată pentru conservarea biodiversității și atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

18.

Salută faptul că strategiile și planurile de acțiune privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea vor reprezenta punctul central al proiectelor integrate.

19.

Salută obiectivele clasificate la domeniul prioritar „guvernanță și informare în domeniul climei” (articolul 16) și consideră că CoR are un rol bine definit de jucat în promovarea sensibilizării la chestiuni legate de climă.

E.    Proiecte integrate

20.

Astfel cum a indicat în avizul său anterior (7), salută propunerea de introducere a unor proiecte integrate de lungă durată, la scară teritorială extinsă (în special regională, multiregională și națională), ca o modalitate de abordare a unei largi serii de chestiuni prin intermediul unei relații strategice, structurate, cu alte surse de finanțare ale UE. Proiectele LIFE ar urma să aibă în continuare o importantă valoare de catalizator.

21.

Este de părere că proiectele integrate vor îmbunătăți punerea în aplicare a politicii în domeniul mediului și climei și integrarea acestora în alte politici, aplicând principiul guvernanței pe mai multe niveluri, prin asigurarea unei mobilizări coordonate a altor fonduri UE, naționale și private în vederea realizării unor obiective în domeniul mediului și climei. Acestea se vor concentra asupra punerii în aplicare a planurilor și strategiilor în domeniul mediului și climei la o scară teritorială mai extinsă decât scara obișnuită în cadrul programului LIFE+.

22.

Salută faptul că lista domeniilor tematice relevante ale proiectelor integrate de la articolul 18 litera (d) reflectă în mare măsură recomandările anterioare ale CoR (gestionarea apei, conservarea naturii și a biodiversității, utilizarea durabilă a resurselor și gestionarea deșeurilor). Consideră totuși că ar trebui adăugate la această listă și mediul marin, solul și zgomotul, în calitate de domenii tematice relevante.

23.

Își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că proiectele integrate pot fi dificil de conceput și de gestionat, în special având în vedere termenele-limită, criteriile de selecție, procedurile și formatele pentru depunerea candidaturii, condițiile de gestionare și modalitățile de raportare. Acest lucru poate descuraja în special autoritățile locale de mici dimensiuni; prin urmare, salută asistența tehnică prevăzută în propunerea de regulament, pentru a se oferi ajutor la conceperea și depunerea proiectelor integrate.

24.

Solicită crearea unor mecanisme adecvate de coordonare a LIFE cu alte fonduri UE în cadrul strategic comun, în special în cadrul contractelor de parteneriat, astfel cum se prevede la articolul 14 din proiectul de regulament de stabilire a unor dispoziții generale, precum și cu noua abordare propusă a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității și a strategiilor de dezvoltare locală pentru toate fondurile din cadrul strategic comun, în conformitate cu articolele 28 și 29 din proiectul de regulament de stabilire a unor dispoziții generale.

25.

Se așteaptă ca această nouă categorie de proiecte LIFE aplicate la scară mai largă să includă cadrul și orientarea pentru elaborarea unor proiecte LIFE individuale și a altor proiecte, inclusiv un plan care să explice modul în care alte finanțări ale UE, naționale, regionale, locale și private se îmbină în vederea finanțării activităților propuse. În anumite cazuri, proiectele ar putea avea o durată mai mare, în cursul căreia ar putea fi dezvoltate și puse în aplicare proiecte LIFE individuale.

26.

În același timp, acordă importanță proiectelor tradiționale, la scară mai mică, care sunt accesibile autorităților mai mici, acestea fiind mai puțin capabile să dezvolte un proiect integrat. În consecință, salută faptul că acestea sunt prevăzute în continuare în noul program și solicită ca bugetele totale care le sunt alocate să nu fie reduse.

27.

Recunoaște necesitatea unei baze geografice orientative, însă consideră că acesta nu ar trebui să constituie principalul motiv care ar putea determina redirecționarea finanțării de la proiecte esențiale doar pentru că în altă parte trebuie realizată o cotă națională teoretică. Salută posibilitatea de a introduce țările vecine în aceste proiecte.

28.

Consideră că ar trebui să se încurajeze într-o măsură mai mare implicarea părților interesate în proiectele integrate.

F.    Simplificarea, programarea și actele delegate

29.

Recunoaște încercările Comisiei Europene de a răspunde solicitărilor formulate într-un aviz anterior (8) privind o mai mare simplificare administrativă, inclusiv programarea multianuală și o utilizare sporită a instrumentelor IT. Utilizarea sumelor și ratelor forfetare poate reduce birocrația și este bine-venită. Cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că angajamentul în vederea simplificării este exprimat în termeni cu sens extrem de larg, ca o aspirație, la considerentul 26.

30.

Salută cu entuziasm introducerea unei abordări „în două etape” aplicabilă în cazul selecționării proiectelor integrate, în cadrul căreia potențialii candidați pot prezenta o notă explicativă spre aprobare prealabilă Comisiei, ceea ce înseamnă că participanții la licitație care au puține șanse de reușită cheltuie mai puține resurse. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu recomandarea CoR. (9)

31.

Salută programele de lucru multianuale de cel puțin doi ani, propuse la articolul 24. Consideră că aceste programe de lucru multianuale pot asigura că LIFE răspunde priorităților UE într-un mod mai strategic și mai politic. CoR solicită Comisiei să implice autoritățile locale și regionale în elaborarea programelor de lucru, astfel încât acestea să fie bine adaptate realității de pe teren.

32.

Cu toate acestea, este preocupat de faptul că posibilitatea de revizuire intermediară a programelor multianuale, astfel cum este prevăzută la articolul 24 alineatul (3) poate genera evoluții imprevizibile pentru beneficiari. Prin urmare, amploarea modificărilor efectuate în urma revizuirii ar trebui să fie minimă.

33.

Recunoaște faptul că, în cadrul programului actual, performanța punctelor naționale de contact diferă de la un caz la altul și în anumite cazuri existența unor deficiențe care determină utilizarea insuficientă a alocărilor naționale (CoR a solicitat în prealabil o mai bună pregătire a punctelor naționale de contact (10)).

34.

Insistă asupra faptului că procedura de examinare și Comitetul pentru Programul LIFE ar trebui să funcționeze și, respectiv, să acționeze într-un mod transparent și integrator.

35.

Ia notă de faptul că proiectul de regulament prevede adoptarea unor acte delegate privind indicatorii de performanță aplicabili priorităților tematice specifice (articolul 3), privind aplicarea criteriului de a fi „în interesul UE” [articolul 19 alineatul (1)] și privind criteriile „de aplicare a echilibrului geografic” pentru proiectele integrate [articolul 19 alineatul (3)]. CoR a adoptat o poziție critică față de utilizarea sporită a comitologiei în politica de mediu, întrucât aceasta nu conferă transparență procesului decizional și operațional al UE în raport cu autoritățile locale și regionale (11). Prin urmare, recomandă ca Comisia Europeană să organizeze consultări corespunzătoare cu autoritățile locale și regionale în cursul lucrărilor pregătitoare ale actelor delegate.

G.    Cofinanțarea și costurile eligibile

36.

Recunoaște faptul că Comisia Europeană a răspuns solicitărilor formulate într-un aviz anterior (12) privind creșterea ratei de cofinanțare de la nivelul actual de până la 50 % la 70 % (crescând până la 80 % pentru proiectele integrate și pregătitoare).

37.

Propune ca rata cea mai mare să fie extinsă la 85 % în regiunile mai puțin dezvoltate (astfel cum sunt definite în regulamentele privind fondurile structurale (13)) și în regiunile ultraperiferice. Aceste regiuni au adesea o importanță esențială în ceea ce privește realizarea obiectivului de stopare a pierderii biodiversității.

38.

Regretă faptul că Comisia Europeană nu a răspuns solicitărilor formulate într-un aviz anterior (14), potrivit cărora autoritățile locale și regionale ar trebui să își poată utiliza costurile de personal ca resurse proprii. Excluderea costurilor cu personalul permanent ar avea un impact negativ substanțial asupra calității și fezabilității proiectelor, în special a celor concepute de organizații mici, guvernamentale și neguvernamentale, care se bazează pe continuitatea personalului permanent și pe experiența acestuia și al căror personal lucrează adesea în regim de timp parțial la mai multe proiecte concomitent.

39.

Consideră că, împreună cu eliminarea TVA de pe lista costurilor eligibile, în conformitate cu articolul 20, acest lucru este susceptibil de a descuraja mulți potențiali candidați de la elaborarea unei propuneri. Reamintește că TVA-ul este acceptat în calitate de cost eligibil în cadrul altor fonduri UE, dacă beneficiarii pot dovedi că TVA-ul nu poate fi recuperat.

40.

Cu toate acestea, ia notă de constatările unui studiu care par să demonstreze că efectul ratelor de cofinanțare mult mai ridicate propuse de Comisie va contrabalansa, pentru majoritatea proiectelor, eliminarea anumitor elemente eligibile pentru finanțare. În plus, este conștient de faptul că timpul consacrat de personal unui proiect reprezintă un important motiv de disensiune între auditorii Comisiei și beneficiari, determinând recuperarea unor sume însemnate de către Comisie, uneori cu mult după finalizarea proiectului.

41.

Cu toate acestea, recomandă păstrarea, în continuare, a eligibilității costurilor pentru personalul permanent, cu condiția de a se dovedi cu documente că personalul în chestiune este afectat în mod oficial activităților din cadrul proiectului.

H.    Bugetul

42.

Ia notă de faptul că, deși reprezintă o creștere considerabilă pentru program, creșterea propusă a bugetului alocat programului LIFE, de la 2 100 milioane EUR la 3 600 milioane EUR, rămâne relativ modestă, reprezentând doar 0,3 % din bugetul total al UE.

43.

Cu toate acestea, având în vedere provocările de amploare din acest domeniu, CoR consideră bine-venită o creștere mai substanțială a acestui buget. Recunoaște că nu se poate ajunge la un acord cu privire la o anumită cifră până la încheierea negocierilor privind cadrul financiar multianual.

44.

Finanțarea programului LIFE nu ar trebui să aibă impact asupra altor fonduri (cum ar fi fondurile structurale), cu toate că sunt bine-venite o mai mare coerență și complementaritate cu alte surse de finanțare.

45.

Salută faptul că 50 % din subprogramul pentru mediu urmează a fi redirecționat către biodiversitate, acest lucru fiind în conformitate cu o solicitare din partea CoR. (15)

46.

Salută noua dispoziție de la articolul 16 potrivit căreia programul LIFE poate fi asociat cu instrumente financiare inovatoare. Consideră că acest lucru este deosebit de relevant pentru domeniul prioritar „mediu și utilizarea eficientă a resurselor”. Reiterează ideea că aceste instrumente ar trebui folosite numai în plus față de subvențiile pentru acțiuni, și nu în locul acestora.

I.    Principiul subsidiarității

47.

Reafirmă că politica de mediu este un domeniu în care exercitarea competențelor este împărțită între Uniunea Europeană și statele membre. Prin urmare, se aplică principiul subsidiarității. Cu toate acestea, consideră că, întrucât regulamentul propus reprezintă o continuare a programului LIFE, care există din 1992, nu este necesară o evaluare în profunzime a conformității acestuia cu principiile subsidiarității și proporționalității. Subsidiaritatea și proporționalitatea sunt reamintite la considerentul (34) al propunerii de regulament.

48.

Totuși:

a)

Este, în linii mari, în favoarea continuării gestionării centralizate a programului LIFE, însă consideră că va fi necesară garantarea faptului că delegarea unor sarcini, cum ar fi cele de selecționare a proiectelor și de monitorizare, către o agenție executivă nu reduce implicarea statelor membre în funcționarea programului și că niciun transfer nu va avea drept rezultat pierderi în materie de cunoștințe și experiență necesare pentru a procesa candidaturile din cadrul programului LIFE.

b)

Reamintește rolul important pe care îl au de jucat autoritățile locale și regionale în punerea în aplicare legislației de mediu și a strategiilor în domeniul climei ale UE la nivel subnațional și în promovarea inovării și a bunelor practici la nivelul publicului.

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul (15)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (16) (denumită în continuare „Foaia de parcurs 2050”) a recunoscut faptul că testarea de noi abordări cu privire la atenuarea schimbărilor climatice va rămâne un factor esențial pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, va trebui asigurată adaptarea la schimbările climatice, ca prioritate transsectorială a Uniunii. Mai mult decât atât, promovarea guvernanței și sensibilizarea sunt esențiale pentru obținerea de rezultate constructive și pentru asigurarea implicării părților interesate. Prin urmare, subprogramul pentru politici climatice trebuie să sprijine eforturi prin care se aduc contribuții în trei domenii prioritare specifice: „Atenuarea schimbărilor climatice”, „Adaptarea la schimbările climatice” și „Guvernanța și informarea în domeniul climei”. Trebuie ca proiectele finanțate in cadrul programului LIFE să poată contribui la atingerea obiectivelor specifice în cel puțin două dintre domeniile prioritare respective și să implice participarea a cel puțin două state membre.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (16) (denumită în continuare „Foaia de parcurs 2050”) a recunoscut faptul că testarea de noi abordări cu privire la atenuarea schimbărilor climatice va rămâne un factor esențial pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, va trebui asigurată adaptarea la schimbările climatice, ca prioritate transsectorială a Uniunii. Mai mult decât atât, promovarea guvernanței și sensibilizarea sunt esențiale pentru obținerea de rezultate constructive și pentru asigurarea implicării părților interesate. Prin urmare, subprogramul pentru politici climatice trebuie să sprijine eforturi prin care se aduc contribuții în trei domenii prioritare specifice: „Atenuarea schimbărilor climatice”, „Adaptarea la schimbările climatice” și „Guvernanța și informarea în domeniul climei”. . Trebuie ca proiectele finanțate in cadrul programului LIFE să poată contribui la atingerea obiectivelor specifice în cel puțin două dintre domeniile prioritare respective și să implice participarea a cel puțin două state membre.

Expunere de motive

Regulamentul LIFE ar trebui să facă trimitere în mod expres la nevoia de a căuta sinergii între obiectivele de mediu, în special între politicile climatice și biodiversitate. Este important să se pună accentul pe funcțiile ecosistemelor forestiere, întrucât ele pot contribui la biodiversitate și la atenuarea schimbărilor climatice, sporind totodată capacitatea de absorbție a carbonului.

Amendamentul 2

Considerentul 26

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În vederea simplificării programul LIFE și a reducerii sarcinii administrative pentru solicitanți și beneficiari, trebuie utilizate mai frecvent sume și rate forfetare, iar finanțarea trebuie să se concentreze pe categorii de costuri mai specifice. Cu titlu de compensație pentru costurile neeligibile și pentru a menține nivelul eficient de sprijin acordat prin programul LIFE, ratele de cofinanțare trebuie să fie de 70 %, ca regulă generală, și de 80 % în anumite cazuri.

În vederea simplificării programul LIFE și a reducerii sarcinii administrative pentru solicitanți și beneficiari, trebuie utilizate mai frecvent sume și rate forfetare, iar finanțarea trebuie să se concentreze pe categorii de costuri mai specifice. Cu titlu de compensație pentru costurile neeligibile și pentru a menține nivelul eficient de sprijin acordat prin programul LIFE, ratele de cofinanțare trebuie să fie de 70 %, ca regulă generală, și de .

Expunere de motive

Rata superioară ar trebui să fie extinsă la 85 % în regiunile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic sau regiunile în tranziție (astfel cum sunt definite în regulamentele privind fondurile structurale). Aceste regiuni au adesea o importanță esențială în ceea ce privește realizarea obiectivului de stopare a pierderii biodiversității. Ca regulă generală, regiunile ultraperiferice beneficiază, în cadrul principalelor fonduri europene, de rate de cofinanțare de 85 %, motiv pentru care și în cadrul altor programe de finanțare ale Uniunii, cum este cazul LIFE, trebuie să existe posibilitatea ca ele să beneficieze de aceeași rată de cofinanțare. Trebuie remarcat de asemenea faptul că regiunile ultraperiferice au cea mai mare contribuție netă la biodiversitate din întreaga Uniune Europeană, pe teritoriul lor aflându-se un număr ridicat de situri de importanță comunitară incluse în rețeaua Natura 2000.

Amendamentul 3

Considerentul (30)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Pentru a se asigura cea mai bună utilizare posibilă a fondurilor Uniunii și pentru a se garanta valoarea adăugată europeană, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește criteriile de eligibilitate pentru selectarea proiectelor, criteriile de aplicare a echilibrul geografic în cazul „proiectelor integrate” și indicatorii de performanță aplicabili anumitor priorități tematice. Este deosebit de important ca, în etapa pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să se asigure că documentele relevante sunt transmise simultan, la timp și în mod corespunzător Parlamentului European și Consiliului.

Pentru a se asigura cea mai bună utilizare posibilă a fondurilor Uniunii și pentru a se garanta valoarea adăugată europeană, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește criteriile de eligibilitate pentru selectarea proiectelor, criteriile de aplicare a echilibrul geografic în cazul „proiectelor integrate” și indicatorii de performanță aplicabili anumitor priorități tematice. Este deosebit de important ca, în etapa pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți . Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să se asigure că documentele relevante sunt transmise simultan, la timp și în mod corespunzător Parlamentului European și Consiliului.

Expunere de motive

CoR a adoptat o poziție critică față de utilizarea sporită a comitologiei în politica de mediu, întrucât aceasta nu conferă transparență procesului decizional și operațional al UE în raport cu autoritățile locale și regionale.

Amendamentul 4

Articolul 5 - Participarea țărilor terțe la programul LIFE

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul LIFE este deschis participării următoarelor țări:

Programul LIFE este deschis participării următoarelor țări:

(a)

țările AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb), care sunt părți la Acordul privind Spațiul Economic European (SEE);

(a)

țările AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb), care sunt părți la Acordul privind Spațiul Economic European (SEE);

(b)

țările candidate, potențial candidate și aderente la Uniune;

(b)

țările candidate, potențial candidate și aderente la Uniune;

(c)

țările în care se aplică politica europeană de vecinătate;

(c)

țările în care se aplică politica europeană de vecinătate;

(d)

țările care au devenit membre ale Agenției Europene de Mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 993/1999 din 29 aprilie 1999 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1210/90 privind crearea Agenției Europene de Mediu și a Rețelei europene de informare și observare pentru mediu.

(d)

țările care au devenit membre ale Agenției Europene de Mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 993/1999 din 29 aprilie 1999 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1210/90 privind crearea Agenției Europene de Mediu și a Rețelei europene de informare și observare pentru mediu.

 

Această participare trebuie să se facă în conformitate cu condițiile prevăzute în acordurile multilaterale sau bilaterale respective, prin care se stabilesc principiile generale ale participării lor la programele Uniunii.

Această participare trebuie să se facă în conformitate cu condițiile prevăzute în acordurile multilaterale sau bilaterale respective, prin care se stabilesc principiile generale ale participării lor la programele Uniunii.

Expunere de motive

Cele 21 de țări și teritorii de peste mări ale UE, împreună cu cele patru regiuni ultraperiferice ale Franței, dețin mai multe specii endemice și specii pe cale de dispariție decât totalitatea statelor membre. Cinci dintre cele 34 de „zone fierbinți” din punctul de vedere al biodiversității se află în țările și teritoriile de peste mări ale UE. Ecosistemele insulare reprezintă numai 5 % din suprafața de uscat de pe planetă; cu toate acestea, se știe că aceste ecosisteme găzduiesc circa o treime dintre speciile pe cale de dispariție din lume. Această biodiversitate rămâne relativ neprotejată, întrucât directivele privind păsările și habitatele nu se aplică în aceste teritorii. Este greu de obținut finanțare pentru sprijinirea activităților de conservare, întrucât aceste teritorii îndepărtate nu sunt eligibile pentru multe finanțări internaționale (din cauza asocierii lor cu UE). S-ar putea obține finanțări pentru proiectele din țările și teritoriile de peste mări din alocațiile naționale ale celor patru țări membre (Regatul Unit, Țările de Jos, Franța, Danemarca) care dețin teritorii clasificate ca țări și teritorii de peste mări și, în acest fel, nu ar exista efecte asupra fondurilor disponibile în cadrul programului LIFE în ansamblu.

Amendamentul 5

Articolul 8 – Complementaritate, alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În conformitate cu responsabilitățile care le revin, Comisia și statele membre asigură coordonarea între programul LIFE și Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru afaceri maritime și pescuit, în vederea creării de sinergii, în special în contextul proiectelor integrate menționate la articolul 18 litera (d), și pentru sprijinirea utilizării de soluții, metode și abordări elaborate în cadrul programului LIFE. La nivelul Uniunii, coordonarea are loc în cadrul strategic comun menționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. …. (Regulamentul CSC).

În conformitate cu responsabilitățile care le revin, Comisia și statele membre asigură coordonarea între programul LIFE și Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru afaceri maritime și pescuit, în vederea creării de sinergii, în special în contextul proiectelor integrate menționate laarticolul 18 litera (d), și pentru sprijinirea utilizării de soluții, metode și abordări elaborate în cadrul programului LIFE. La nivelul Uniunii, coordonarea are loc în cadrul strategic comun menționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. …. (Regulamentul ).

Expunere de motive

Având în vedere importanța contribuției strategice a programului LIFE la finanțarea Natura 2000, CoR solicită ca regulamentul să solicite în mod explicit statelor membre să asigure coordonarea și prin instituirea unor cadre de acțiune prioritare. În plus, ar putea rezulta sinergii potențiale din coordonarea de proiecte integrate LIFE cu noua abordare a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității și a strategiilor de dezvoltare locală pentru toate fondurile CSC în conformitate cu articolele 28 și 29 din proiectul de regulament de stabilire a unor dispoziții generale. În plus, formularea din Regulamentul privind CSC este modificată pentru a se asigura conformitatea cu avizele Comitetului Regiunilor adoptate anterior (CdR 5/2012 rev. 1).

Amendamentul 6

Articolul 10 – Obiective specifice ale domeniului prioritar „mediu și utilizarea eficientă a resurselor”, litera (b)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

sprijini aplicării, dezvoltării, testării și demonstrării unor abordări integrate pentru punerea în aplicare a planurilor și a programelor în conformitate cu politica și legislația de mediu a Uniunii Europene, în special în domeniile apei, deșeurilor și aerului;

sprijini aplicării, dezvoltării, testării și demonstrării unor abordări integrate pentru punerea în aplicare a planurilor și a programelor în conformitate cu politica și legislația de mediu a Uniunii Europene, în special în domeniile apei, , deșeurilor, și aerului;

Expunere de motive

În multe regiuni, abordarea contaminării solului este de importanță maximă și este considerată a fi în strânsă legătură cu protecția apei și prevenirea generării de deșeuri.

Amendamentul 7

Articolul 14 – Obiective specifice ale domeniului prioritar „atenuarea schimbărilor climatice”

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În vederea contribuirii la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, domeniul prioritar „atenuarea schimbărilor climatice” are următoarele obiective specifice:

În vederea contribuirii la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, domeniul prioritar „atenuarea schimbărilor climatice” are următoarele obiective specifice:

(a)

contribuția la punerea în aplicare și dezvoltarea politicii și a legislației Uniunii Europene în materie de atenuare, inclusiv integrarea tuturor domeniilor de politică, în special prin dezvoltarea, testarea și demonstrarea abordărilor politice sau de conducere, a bunelor practici și a soluțiilor pentru atenuarea schimbărilor climatice;

(a)

contribuția la punerea în aplicare și dezvoltarea politicii și a legislației Uniunii Europene în materie de atenuare, inclusiv integrarea tuturor domeniilor de politică, în special prin dezvoltarea, testarea și demonstrarea abordărilor politice sau de conducere, a bunelor practici și a soluțiilor pentru atenuarea schimbărilor climatice;

(b)

îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru dezvoltarea, evaluarea preliminară, monitorizarea, evaluarea și punerea în aplicare a unor acțiuni și măsuri de atenuare eficiente și pentru sporirea capacității de a aplica respectivele cunoștințe în practică;

(b)

îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru dezvoltarea, evaluarea preliminară, monitorizarea, evaluarea și punerea în aplicare a unor acțiuni și măsuri de atenuare eficiente și pentru sporirea capacității de a aplica respectivele cunoștințe în practică;

(c)

facilitarea dezvoltării și a punerii în aplicare a abordărilor integrate, de exemplu în ceea ce privește strategiile și planurile de acțiune în materie de atenuare, la nivel local, regional sau național;

(c)

facilitarea dezvoltării și a punerii în aplicare a abordărilor integrate, de exemplu în ceea ce privește strategiile și planurile de acțiune în materie de atenuare, la nivel local, regional sau național;

(d)

contribuția la dezvoltarea și demonstrarea unor tehnologii, sisteme, metode și instrumente de atenuare inovatoare, care să poată fi reproduse, transferate sau integrate.

(d)

contribuția la dezvoltarea și demonstrarea unor tehnologii, sisteme, metode și instrumente de atenuare inovatoare, care să poată fi reproduse, transferate sau integrate

 

Expunere de motive

Este important să se garanteze că măsurile care vizează combaterea schimbărilor climatice nu au efecte negative asupra biodiversității. Mai mult însă, fiind preluate în cadrul programului LIFE, ele trebuie să aibă un efect pozitiv asupra biodiversității, întrucât este esențial să se mențină coerența între cele două mari axe ale programului LIFE.

Amendamentul 8

Articolul 15 – Obiective specifice ale domeniului prioritar „adaptarea la schimbările climatice”

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Pentru a contribui la sprijinirea eforturilor destinate sporirii rezilienței față de schimbările climatice, domeniului prioritar „adaptarea la schimbările climatice” are următoarele obiective specifice:

Pentru a contribui la sprijinirea eforturilor destinate sporirii rezilienței față de schimbările climatice, domeniului prioritar „adaptarea la schimbările climatice” are următoarele obiective specifice:

(a)

contribuția la dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii și legislației Uniunii Europene în materie de adaptare, inclusiv integrarea tuturor domeniilor de politică, în special prin dezvoltarea, testarea și demonstrarea abordărilor politice sau de conducere, a bunelor practici și a soluțiilor vizând adaptarea la schimbările climatice;

(a)

contribuția la dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii și legislației Uniunii Europene în materie de adaptare, inclusiv integrarea tuturor domeniilor de politică, în special prin dezvoltarea, testarea și demonstrarea abordărilor politice sau de conducere, a bunelor practici și a soluțiilor vizând adaptarea la schimbările climatice;

(b)

îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru dezvoltarea, evaluarea preliminară, monitorizarea, evaluarea și punerea în aplicare a unor măsuri și acțiuni de adaptare eficiente și sporirea capacității de a aplica respectivele cunoștințele în practică;

(b)

îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru dezvoltarea, evaluarea preliminară, monitorizarea, evaluarea și punerea în aplicare a unor măsuri și acțiuni de adaptare eficiente și sporirea capacității de a aplica respectivele cunoștințele în practică;

(c)

facilitarea dezvoltării și a punerii în aplicare a abordărilor integrate, de exemplu în ceea ce privește strategiile și planurile de acțiune în materie de adaptare, la nivel local, regional sau național;

(c)

facilitarea dezvoltării și a punerii în aplicare a abordărilor integrate, de exemplu în ceea ce privește strategiile și planurile de acțiune în materie de adaptare, la nivel local, regional sau național;

(d)

contribuția la dezvoltarea și demonstrarea unor tehnologii, sisteme, metode și instrumente de adaptare inovatoare, care să poată fi reproduse, transferate sau integrate.

(d)

contribuția la dezvoltarea și demonstrarea unor tehnologii, sisteme, metode și instrumente de adaptare inovatoare, care să poată fi reproduse, transferate sau integrate

 

Expunere de motive

Este important să se garanteze că măsurile care vizează combaterea schimbărilor climatice nu au efecte negative asupra biodiversității. Mai mult însă, fiind preluate în cadrul programului LIFE, ele trebuie să aibă un efect pozitiv asupra biodiversității, întrucât este esențial să se mențină coerența între cele două mari axe ale programului LIFE.

Amendamentul 9

Articolul 18 – Proiecte, litera (d)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Prin intermediul subvențiilor pentru acțiuni se pot finanța următoarele proiecte:

….

d)

proiecte integrate, în special în domeniile: natură, apă, deșeuri, aer, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice;

Prin intermediul subvențiilor pentru acțiuni se pot finanța următoarele proiecte:

….

d)

proiecte integrate, în special în domeniile: natură, apă, , deșeuri, aer, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice;

Expunere de motive

Domeniile prioritare ar trebui să includă mediul marin, solul și gestionarea zgomotului.

Amendamentul 10

Articolul 19 – Condiții de eligibilitate a proiectelor

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Proiectele menționate la articolul 18 trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate:

1.   Proiectele menționate la articolul 18 trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate:

(a)

să fie în interesul UE, aducând o contribuție importantă la realizarea unuia dintre obiectivele Programului LIFE menționate la articolul 3;

(a)

să fie în interesul UE, aducând o contribuție importantă la realizarea unuia dintre obiectivele Programului LIFE menționate la articolul 3;

(b)

să asigure o abordare rentabilă și să fie coerente din punct de vedere tehnic și financiar;

(b)

să asigure o abordare rentabilă și să fie coerente din punct de vedere tehnic și financiar;

(c)

să fie solide, în ceea ce privește modalitatea de punere în aplicare propusă.

(c)

să fie solide, în ceea ce privește modalitatea de punere în aplicare propusă.

Se acordă Comisiei competența de a adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 30, referitoare la condițiile de aplicare a criteriului prevăzut la alineatul (1) litera (a), în vederea adaptării respectivului criteriu la domeniile prioritare specifice, astfel cum sunt definite la articolele 9 și 13.

Se acordă Comisiei competența de a adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 30, referitoare la condițiile de aplicare a criteriului prevăzut la alineatul (1) litera (a), în vederea adaptării respectivului criteriu la domeniile prioritare specifice, astfel cum sunt definite la articolele 9 și 13.

2.   Atunci când este posibil, proiectele finanțate în cadrul programului LIFE trebuie să promoveze sinergii între diferitele obiective și utilizarea achizițiilor publice ecologice.

2.   roiectele finanțate în cadrul programului LIFE trebuie să promoveze sinergii între diferitele obiective și utilizarea achizițiilor publice ecologice.

3.   Proiectele integrate menționate la articolul 18 litera (d) trebuie să implice, după caz, părțile interesate și să promoveze, când este posibil, coordonarea și mobilizarea altor surse de finanțare ale Uniunii Europene.

3.   Proiectele integrate menționate la articolul 18 litera (d) trebuie să implice părțile interesate și să promoveze, când este posibil, coordonarea și mobilizarea altor surse de finanțare ale Uniunii Europene.

În cadrul procesului de atribuire pentru proiectele integrate, Comisia asigură echilibrul geografic, în conformitate cu principiile de solidaritate și partajare a eforturilor. Comisia trebuie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30, referitoare la criteriile de aplicare a echilibrului geografic în fiecare dintre domeniile tematice menționate la articolul 18 litera (d).

În cadrul procesului de atribuire pentru proiectele integrate, Comisia asigură echilibrul geografic , în conformitate cu principiile de solidaritate și partajare a eforturilor. Comisia trebuie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30, referitoare la criteriile de aplicare a echilibrului geografic în fiecare dintre domeniile tematice menționate la articolul 18 litera (d).

4.   Comisia trebuie să acorde o atenție deosebită proiectelor transnaționale, în cazul cărora cooperarea transnațională este determinantă pentru garantarea protecției mediului și realizarea obiectivelor climatice și trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că cel puțin 15 % din resursele bugetare destinate proiectelor sunt alocate proiectelor transnaționale.

4.   Comisia trebuie să acorde o atenție deosebită proiectelor transnaționale, în cazul cărora cooperarea transnațională este determinantă pentru garantarea protecției mediului și realizarea obiectivelor climatice și trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că cel puțin 15 % din resursele bugetare destinate proiectelor sunt alocate proiectelor transnaționale.

 

   

Expunere de motive

Dacă eforturile depuse în cadrul programului ar trebui să fie repartizate în întreaga UE, nu în ultimul rând pentru că problemele de mediu și climatice au adesea implicații transfrontaliere, conceptul de „cote naționale” este totuși nepotrivit și nu ar trebui să primeze în fața meritului intrinsec al propunerilor individuale. Trebuie să se evite o situație în care viitoarele proiecte integrate și multianuale care vor fi eligibile să ducă la reducerea bugetelor destinate acțiunilor existente care și-au dovedit utilitatea. De altfel, acest tip de acțiuni sunt cel mai ușor de utilizat de către autoritățile locale și regionale, care nu dispun neapărat de mijloacele necesare pentru a implementa proiectele integrate prevăzute în propunerea Comisiei. De asemenea, din motive de coerență, proiectele finanțate prin programul LIFE ar trebui să încurajeze utilizarea achizițiilor publice ecologice.

Amendamentul 11

Articolul 20 – Rate de cofinanțare și eligibilitatea costurilor pentru proiecte, alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Rata maximă de cofinanțare pentru proiectele menționate la articolul 18 este de 70 % din costurile eligibile. Cu titlu excepțional, rata maximă de cofinanțare pentru proiectele menționate la articolul 18 literele (d) și (f) este de 80 % din costurile eligibile

Rata maximă de cofinanțare pentru proiectele menționate la articolul 18 este de 70 % din costurile eligibile. Cu titlu excepțional, rata maximă de cofinanțare pentru proiectele menționate la articolul 18 literele (d) și (f) este de 80 % din costurile eligibile .

Expunere de motive

Rata superioară ar trebui să fie extinsă la 85 % în regiunile mai puțin dezvoltate (astfel cum sunt definite în regulamentele privind fondurile structurale). Aceste regiuni au adesea o importanță esențială în ceea ce privește realizarea obiectivului de stopare a pierderii biodiversității. Ca regulă generală, regiunile ultraperiferice beneficiază, în cadrul principalelor fonduri europene, de rate de cofinanțare de 85 %, motiv pentru care și în cadrul altor programe de finanțare ale Uniunii, cum este cazul LIFE, trebuie să existe posibilitatea ca ele să beneficieze de aceeași rată de cofinanțare. Trebuie remarcat de asemenea faptul că regiunile ultraperiferice au cea mai mare contribuție netă la biodiversitate din întreaga Uniune Europeană, pe teritoriul lor aflându-se un număr ridicat de situri de importanță comunitară incluse în rețeaua Natura 2000.

Amendamentul 12

Articolul 20 – Rate de cofinanțare și eligibilitatea costurilor pentru proiecte, alineatul (2), prima parte, referitoare la TVA

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

TVA-ul nu se consideră cost eligibil pentru proiectele menționate la articolul 18.

TVA-ul consider cost eligibil pentru proiectele menționate la articolul 18.

Expunere de motive

CoR consideră că eliminarea TVA de pe lista costurilor eligibile este susceptibilă de a descuraja mulți potențiali candidați de la elaborarea unei propuneri. Reamintește că TVA-ul este acceptat în calitate de cost eligibil în cadrul altor fonduri UE, dacă beneficiarii pot dovedi că TVA-ul nu poate fi recuperat.

Amendamentul 13

Articolul 20 – Rate de cofinanțare și eligibilitatea costurilor pentru proiecte, alineatul (3) (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

CoR consideră că eliminarea costurilor de personal de pe lista costurilor eligibile este susceptibilă de a descuraja mulți potențiali candidați de la elaborarea unei propuneri. Formularea restabilește această eligibilitate, astfel cum este definită în Regulamentul LIFE + (CE) nr. 614/2007 publicat în Jurnalul Oficial L309 din 20 noiembrie 2008 (a se vedea articolul 5), ținând totodată seama de cheltuielile cu salariile, nu numai nu numai de posibilitatea de a le finanța, fără criterii precise. Pentru operatorii de mici dimensiuni, obligația de a angaja personal suplimentar pentru gestionarea acestor proiecte nu este realistă și ar face realizarea lor adeseori imposibilă, cu atât mai mult cu cât ele necesită personal specializat, care să cunoască bine domeniul. În consecință, propunem limitarea condiției în sensul afectării efective a acestui personal pentru realizarea proiectului finanțat.

Trebuie precizat cu claritate că funcționarul responsabil în mod special pentru un proiect va putea să se ocupe de acesta cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă, astfel încât să nu existe discriminări în acest sens în momentul calculării costurilor cu funcționarii care lucrează efectiv la proiectele finanțate. Experiența dobândită în punerea în aplicare a proiectelor în fazele anterioare ale programului LIFE arată că derularea acestora reclamă deseori o participare cu fracțiune de normă, dar absolut necesară, a funcționarilor, motiv pentru care este necesar să se poată recunoaște aceste costuri ca fiind eligibile pentru finanțare.

Bruxelles, 19 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  CdR 6/2011 fin (punctul 74).

(2)  Raportul „Evaluarea impactului teritorial generat de instrumentul Life+ al UE”, elaborat de Secretariatul Comitetului Regiunilor, mai 2011, CdR 6/2011 fin.

(3)  CdR 6/2011 (punctul 56).

(4)  Document de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2011) 1573 final.

(5)  CdR 6/2011 fin, Raportul „Evaluarea impactului teritorial generat de instrumentul Life+ al UE”, elaborat de Secretariatul Comitetului Regiunilor, mai 2011.

(6)  COM(2010) 2020 final și COM(2011) 112 final

(7)  CdR 6/2011 fi (punctele 6, 25 și 65-69)

(8)  CdR 6/2011 fin (punctele 33 și 37).

(9)  CdR 6/2011 final (punctul 38).

(10)  CdR 6/2011 fin (punctul 18).

(11)  CdR 25/2011 fin, CdR 159/2008 fin, CdR 47/2006 fin

(12)  CdR 6/2011 fin (punctul 35).

(13)  COM(2011) 615 final; CdR 6/2011fin (punctul 15).

(14)  CdR 6/2011 final (punctul 34).

(15)  CdR 6/2011 fin (punctele 9 și 14).

(16)  COM (2011) 112 final, 8.3.2011.


13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/74


Avizul Comitetului Regiunilor — Atribuirea contractelor de concesiune

2012/C 277/09

COMITETUL REGIUNILOR

constată că normele actuale cu privire la concesiuni sunt stabilite prin jurisprudență și prin reglementare la nivel național. Având în vedere că anumite concesiuni pot avea o influență asupra pieței interne, este necesară stabilirea unor norme clare și o interpretare și abordare uniformă. Comitetul este de părere că se justifică elaborarea unei reglementări în acest domeniu;

consideră important, de aceea, ca autoritățile contractante și statele membre să-și păstreze libertatea de a alege instrumentul cu care doresc să efectueze sarcinile care se impun. Autorizațiile, inclusiv licențele de operare în număr limitat, trebuie să fie excluse din domeniul de aplicare al directivei. Același principiu se aplică pentru simpla finanțare a unei activități, care este adesea legată de obligația de a rambursa sumele primite în cazul în care acestea nu sunt utilizate în scopurile cărora le sunt destinate;

consideră că este de dorit o clarificare în mai mare detaliu cu privire la modul în care trebuie acordată o concesiune. Trebuie găsit un echilibru între clarificarea, de exemplu, a modului de invitație și a termenelor, pe de o parte, și libertatea de stabilire a politicii pentru autoritățile contractante cu privire la, de pildă, criteriile pe care doresc să le aplice, pe de altă parte. Această claritate oferă autorităților contractante securitate și creează uniformitatea necesară în ceea ce privește modul de aplicare din partea statelor membre. Libertatea de desfășurare a politicilor este o formă de recunoaștere a faptului că autoritățile contractante cunosc domeniul concesiunilor și a autonomiei statelor membre. Autoritățile contractante trebuie să aibă posibilitatea de a opta pentru criterii sociale și de durabilitate;

consideră că această propunere trebuie să respecte principiul subsidiarității: autoritățile locale și regionale trebuie să își păstreze libertatea de a decide dacă vor să efectueze singure lucrările și serviciile sau dacă doresc să le subcontracteze unor părți terțe. Atunci când autoritățile locale și regionale hotărăsc să recurgă la subcontractare, își păstrează libertatea de a stabili singure instrumentul juridic: autorizație, contract de achiziții publice sau concesiune.

Raportor

dl Henk KOOL (NL-PSE), membru al consiliului executiv al orașului Haga

Document de referință

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind atribuirea contractelor de concesiune

COM(2011) 897 final

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

1.

constată că nu există un cadru juridic uniform pentru concesiuni. Concesiunile pentru lucrări publice sunt reglementate în cadrul directivelor europene privind achizițiile publice. În schimb, dreptul privind concesiunile pentru servicii nu face parte din directivele europene privind achizițiile publice, supunându-se prevederilor din Tratatul privind Uniunea Europeană. Aceste prevederi sunt detaliate în jurisprudența Curții Europene de Justiție;

2.

constată că, în ceea ce privește atribuirea contractelor de concesiune, statele membre sunt obligate să se conformeze principiilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (egalitate de tratament, nediscriminare, transparență și proporționalitate), dar observă că punerea în aplicare a acestor contracte diferă. Propunerea de a adopta o directivă privind concesiunile are în vedere reglementarea într-un cadru unic a normelor privind concesiunile pentru lucrări și cele pentru servicii, astfel încât să existe o singură directivă pentru acordarea acestor concesiuni la nivelul UE. Din cauza, printre altele, a provocărilor economice cu care se confruntă Uniunea Europeană, Comisia Europeană consideră că este foarte importantă dezvoltarea în continuare a pieței interne, cu condiția ca normele UE cu privire la concesiuni să ofere suficient spațiu de manevră pentru punerea lor în aplicare de către autoritățile contractante;

3.

observă că temeiul juridic pentru instituirea unui singur cadru juridic pentru concesiuni este prezent în articolele 53 alineatul (1), 62 și 114 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Aceste articole au ca obiect modul de funcționare a pieței interne. Subliniază, în acest context, că concesiunile de servicii trebuie întotdeauna privite și din perspectiva furnizării de servicii de interes (economic) general. Consideră că, din acest punct de vedere, propunerea de directivă nu ține seama într-o măsură suficientă de noile dispoziții ale Tratatului de la Lisabona. Solicită, prin urmare, derogări mai ample de la domeniul de aplicare al directivei pentru acest tip de servicii;

4.

consideră că această propunere trebuie să respecte principiul subsidiarității: autoritățile locale și regionale trebuie să își păstreze libertatea de a decide dacă vor să efectueze singure lucrările și serviciile sau dacă doresc să le subcontracteze unor părți terțe. Atunci când autoritățile locale și regionale hotărăsc să recurgă la subcontractare, își păstrează libertatea de a stabili singure instrumentul juridic: autorizație, contract de achiziții publice sau concesiune;

5.

precizează că, prin natura lor, concesiunile sunt mai complexe și se încheie pe durate mai lungi. Într-un aviz anterior, Comitetul a atras atenția că, în cazul în care se va adopta o legislație în privința contractelor de concesiune, aceasta trebuie să fie flexibilă și simplă (CdR 21-2010), iar ambiguitățile juridice trebuie evitate.

AVÂND ÎN VEDERE CELE MENȚIONATE MAI SUS, COMITETUL REGIUNILOR:

6.

consideră că în articolul 1 din directivă sau cel puțin în cadrul considerentelor ar trebui precizat că transferul de responsabilități și competențe între autoritățile publice nu ar trebui să fie reglementat de prezenta directivă. În plus, ar trebui excluse acele sectoare care fac deja obiectul unor reglementări specifice ale dreptului Uniunii sau care nu fac obiectul reglementării în mod voit și în baza unor decizii ale legislatorului european;

7.

recunoaște că dincolo de o anumită valoare, concesiunile au o influență asupra pieței interne și, ca atare, pot face obiectul reglementării la nivelul UE;

8.

constată că normele actuale cu privire la concesiuni sunt stabilite prin jurisprudență și prin reglementare la nivel național. Având în vedere că anumite concesiuni pot avea o influență asupra pieței interne, este necesară stabilirea unor norme clare și o interpretare și abordare uniformă. Comitetul este de părere că se justifică elaborarea unei reglementări în acest domeniu;

9.

constată că utilizarea concesiunilor în statele membre are loc în moduri foarte diferite. Acest fapt are de-a face cu existența la nivel național a altor instrumente pe care le are la îndemână statul membru pentru reglementarea sau permiterea anumitor activități. O directivă poate deci avea consecințe diferite în diverse state membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să precizeze și să definească în mod clar care din tipurile de contracte sunt considerate „concesiuni” și ce tipuri de relații contractuale cad sub incidența directivei;

10.

consideră important, de aceea, ca autoritățile contractante și statele membre să-și păstreze libertatea de a alege instrumentul cu care doresc să efectueze sarcinile care se impun. Autorizațiile, inclusiv licențele de operare în număr limitat, trebuie să fie excluse din domeniul de aplicare al directivei. Același principiu se aplică pentru simpla finanțare a unei activități, care este adesea legată de obligația de a rambursa sumele primite în cazul în care acestea nu sunt utilizate în scopurile cărora le sunt destinate;

11.

își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca introducerea unei obligații de a emite invitații de participare la o procedură de ofertare pentru acordarea unor astfel de instrumente naționale să afecteze în prea mare măsură autonomia națională a statelor membre. Comitetul salută, de aceea, faptul că din preambul reiese că Comisia Europeană nu consideră necesară calificarea acestui tip de acte ale statelor drept concesiuni, ci crede că este nevoie de un articol care să cuprindă o excepție explicită pentru acestea;

12.

este de părere că directiva trebuie să aibă în vedere concesiunile care au consecințe asupra pieței interne. Concesiunile care prin valoarea lor scăzută nu afectează piața internă ar trebui să poată fi acordate prin atribuire directă, fără invitație prealabilă la procedura de ofertare;

13.

consideră că această diferențiere este foarte importantă pentru IMM-uri. Autoritățile contractante au astfel spațiul de manevră pentru aplicarea unei politici în materie de concesiuni care să fie favorabilă IMM-urilor;

14.

își exprimă preocuparea cu privire la complexitatea reglementării. Autoritățile contractante resimt directivele actuale privind achizițiile publice ca exagerat de complexe. Există temerea că și această directivă privind concesiunile va deveni extrem de complexă. Comitetul consideră că concesiunile nu pot fi echivalate cu normele din cadrul directivelor europene privind achizițiile publice și solicită, de aceea, Comisiei să asigure simplitatea directivei și a eventualelor comunicări care vor decurge din aceasta;

15.

consideră că este de dorit o clarificare în mai mare detaliu cu privire la modul în care trebuie acordată o concesiune. Trebuie găsit un echilibru între clarificarea, de exemplu, a modului de invitație și a termenelor, pe de o parte, și libertatea de stabilire a politicii pentru autoritățile contractante cu privire la, de pildă, criteriile pe care doresc să le aplice, pe de altă parte. Această claritate oferă autorităților contractante securitate și creează uniformitatea necesară în ceea ce privește modul de aplicare din partea statelor membre. Libertatea de desfășurare a politicilor este o formă de recunoaștere a faptului că autoritățile contractante cunosc domeniul concesiunilor și a autonomiei statelor membre. Autoritățile contractante trebuie să aibă posibilitatea de a opta pentru criterii sociale și de durabilitate.

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul (5)

Textul propus de Comisie

Amendament

(5)

Trebuie introduse, de asemenea, anumite prevederi de coordonare pentru atribuirea concesiunilor de lucrări și de servicii din sectorul apei, al energiei, al transporturilor și al serviciilor poștale, având în vedere faptul că autoritățile naționale ar putea influența comportamentul entităților care își desfășoară activitatea în aceste sectoare, datorită existenței unor drepturi speciale sau exclusive acordate de statele membre în ceea ce privește livrarea, furnizarea sau exploatarea de rețele în scopul prestării serviciilor în cauză.

Expunere de motive

Aceste sectoare fac deja obiectul unei legislații specifice.

Amendamentul 2

Considerentul (6)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(6)

Concesiunile sunt contracte cu titlu oneros, încheiate între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități sau entități contractante, care au ca obiect achiziția de lucrări sau de servicii și în care contraprestația este reprezentată de dreptul de a exploata lucrările sau serviciile care fac obiectul contractului. Executarea acestor lucrări sau servicii intră sub incidența unor obligații specifice, definite de autoritatea sau de entitatea contractantă, care pot fi invocate în fața unei instanțe. Dimpotrivă, anumite acte ale statelor, cum sunt autorizațiile sau licențele prin care statul sau o autoritate publică stabilește condițiile pentru exercitarea unei activități economice, nu trebuie considerate concesiuni. Același lucrueste valabil și în cazul acordurilor care au ca obiect dreptul unui operator economic de a exploata anumite domenii sau resurse publice, cum sunt contractele de leasing de terenuri prin care statul sau autoritatea sau entitatea contractantă stabilește doar condiții generale pentru utilizarea acestora, fără însă să achiziționeze lucrări sau servicii specifice.

(6)

Concesiunile sunt contracte cu titlu oneros, încheiate între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități sau entități contractante, care au ca obiect achiziția de lucrări sau de servicii și în care contraprestația este reprezentată de dreptul de a exploata lucrările sau serviciile care fac obiectul contractului.xecutarea acestor lucrări sau servicii intră sub incidența unor specifice, definite de autoritatea sau de entitatea contractantă, în fața unei instanțe. Dimpotrivă, anumite acte ale statelor, cum sunt autorizațiile sau licențele prin care statulsau o autoritate publică stabilește condițiile pentru exercitarea unei activități economice nu trebuie considerate concesiuni. Același lucru este valabil și în cazul acordurilor care au ca obiect dreptul unui operator economic de a exploata anumite domenii sau resurse publice, cum sunt contractele de leasing de terenuri prin care statul sau autoritatea sau entitatea contractantă stabilește doar condiții generale pentru utilizarea acestora, fără însă să achiziționeze lucrări sau servicii specifice.

Expunere de motive

Linia de demarcație dintre o autorizație, o licență eliberată în număr limitat, în cazul căreia autoritatea contractantă acordă un drept de exploatare, și o concesiune trebuie clarificată.

O autorizație poate impune anumite condiții privind modul de desfășurare al unei activități. Însă există și autorizații care limitează însăși activitatea aferentă lor. În acest caz, este vorba despre licențe de operare sau licențe eliberate în număr limitat. Asemenea acte sunt eliberate atunci când se au în vedere chestiuni privind ordinea publică, sănătatea publică și/sau siguranța. Printre acestea se pot număra licențele de operare pentru localuri de prostituție, pentru sectorul hotelier și al localurilor de alimentație publică și pentru cazinouri.

Un contract de concesiune are elemente comune cu o astfel de licență de operare. Diferența cea mai importantă constă în faptul că, în cazul unui contract de concesiune, autoritatea contractantă are un interes direct în realizarea activității. De aceea, în cazul contractelor de concesiune, îndeplinirea obligațiilor cu privire la activitatea hotărâtă poate fi solicitată în instanță. Atunci când îndeplinirea activității care face obiectul dreptului de exploatare poate fi solicitată în instanță, se poate presupune că este vorba de un contract „cu titlu oneros”. Acest criteriu este folosit și în cadrul definirii unui contract de achiziții publice.

Este important, de aceea, ca autoritățile contractante și statele membre să-și păstreze libertatea de a alege instrumentul cu care doresc să efectueze sarcinile care se impun. Autorizațiile, licențele de operare și licențele în număr limitat nu trebuie să fie cuprinse în domeniul de aplicare al directivei. Nu este de dorit ca pentru atribuirea unor astfel de autorizații să existe o obligație de transparență în sensul obligației de a emite invitații de participare în vederea atribuirii de contracte. Trebuie să se pornească de la reglementarea la nivel național și subnațional pentru stabilirea persoanelor care pot primi o autorizație. Din considerentul 6 reiese că această opinie este împărtășită de Comisie.

Este adevărat că definiția unei concesiuni se bazează pe forma unui contract, însă astfel de criterii beneficiază de o interpretare funcțională. De aceea, se poate întâmpla ca o autorizație să fie totuși considerată concesiune. Prin urmare, diferența dintre o autorizație, o licență de operare și o concesiune trebuie să fie precizată mai clar în preambul și în definiția concesiunilor.

Trebuie făcută o distincție clară între concesiuni și sarcinile care revin autorităților, ca, de exemplu, eliberarea de permise sau licențe.

Amendamentul 3

Considerentul (9)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(9)

Noțiunea de drepturi speciale sau exclusive este esențială pentru definirea domeniului de aplicare al prezentei directive, deoarece entitățile care nu sunt nici autorități contractante, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, și nici întreprinderi publice intră sub incidența prevederilor acesteia doar în măsura în care desfășoară una dintre activitățile reglementate în baza unor astfel de drepturi. Prin urmare, este necesar să se precizeze că drepturile care au fost acordate printr-o procedură bazată pe criterii obiective, în conformitate cu legislația Uniunii, și pentru care s-aasigurat o publicitate adecvată, nu constituie drepturi speciale sau exclusive în sensul prezentei directive. Această legislație trebuie să includă Directiva 98/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (1), Directiva 96/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 decembrie 1996 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică (2), Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului (3), Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (4) și Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și (CEE) nr. 1107/70 ale Consiliului (5). Formele tot mai diverse ale acțiunii publice au făcut necesară definirea mai clară a noțiunii de achiziție publică însăși. Normele Uniunii în materie de concesiuni se referă la achiziția de lucrări sau de servicii în schimbul unei contraprestații reprezentate de exploatarea respectivelor lucrări sau servicii. Noțiunea de achiziție trebuie interpretată în sens larg, ca obținerea beneficiilor lucrărilor sau ale serviciilor în cauză, fără a implica în toate cazurile un transfer de proprietate către autoritățile contractante sau entitățile contractante. Mai mult, simpla finanțare a unei activități, care este adesea legată de obligația de a rambursa sumele primite în cazul în care acestea nu sunt utilizate în scopurile cărora le sunt destinate, nu intră, în general, sub incidența prezentei directive.

(9)

Noțiunea de drepturi speciale sau exclusive este esențială pentru definirea domeniului de aplicare al prezentei directive, deoarece entitățile care nu sunt nici autorități contractante, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, și nici întreprinderi publice intră sub incidența prevederilor acesteia doar în măsura în care desfășoară una dintre activitățile reglementate în baza unor astfel de drepturi. Prin urmare, este necesar să se precizeze că drepturile care au fost acordate printr-o procedură bazată pe criterii obiective, în conformitate cu legislația Uniunii, și pentru care s-aasigurat o publicitate adecvată, nu constituie drepturi speciale sau exclusive în sensul prezentei directive. Această legislație trebuie să includă Directiva 98/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (1), Directiva 96/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 decembrie 1996 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică (2), Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului (3), Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (4) și Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și (CEE) nr. 1107/70 ale Consiliului (5). Formele tot mai diverse ale acțiunii publice au făcut necesară definirea mai clară a noțiunii de achiziție publică însăși. Normele Uniunii în materie de concesiuni se referă la achiziția de lucrări sau de servicii în schimbul unei contraprestații reprezentate de exploatarea respectivelor lucrări sau servicii. Noțiunea de achiziție trebuie interpretată în sens larg, ca obținerea beneficiilor lucrărilor sau ale serviciilor în cauză, fără a implica în toate cazurile un transfer de proprietate către autoritățile contractante sau entitățile contractante. Mai mult, simpla finanțare a unei activități, care este adesea legată de obligația de a rambursa sumele primite în cazul în care acestea nu sunt utilizate în scopurile cărora le sunt destinate, nu intră, în general, sub incidența prezentei directive.

Expunere de motive

Amendamentul urmărește să recupereze fără echivoc principiul fundamental deja exprimat în Directiva 2004/17 privind achizițiile în sectoarele utilităților publice „drepturile acordate de un stat membru în orice formă, inclusiv prin acte de concesiune, unui număr limitat de întreprinderi pe baza unor criterii obiective, proporționate și nediscriminatorii care permit oricărei părți interesate care îndeplinește acele criterii să beneficieze de acele drepturi, nu pot fi considerate drepturi speciale sau exclusive” (considerentul 25). Nu este potrivit să se limiteze acest principiu prin enumerarea unor acte ale Uniunii Europene, dat fiind că această enumerare ar putea părea obligatorie și ar da impresia că exclude actele legislative sau de reglementare ale statelor membre, deși răspund acelorași criterii obiective, proporționale și nediscriminatorii.

Amendamentul 4

Considerentul (10)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(10)

În plus, s-a dovedit necesar să se clarifice înțelesul achiziției unice, în sensul că trebuie luată în considerare valoarea agregată a tuturor concesiunilor încheiate pentru această achiziție, în raport cupragurile prevăzute în prezenta directivă, și că achiziția trebuie anunțată ca un tot, eventual împărțit în loturi. Conceptul de achiziție unică include toate achizițiile de bunuri, lucrări și servicii necesare pentru a realiza un anumit proiect. Pot indica existența unui singur proiect planificarea și proiectarea prealabilă de ansamblu efectuată de către autoritatea contractantă sau de entitatea contractantă, faptul că diferitele elemente achiziționate îndeplinesc o funcție tehnică și economică unică sau că sunt legate logic într-un alt mod.

Expunere de motive

Pregătirea și executarea unei concesiuni poate să dureze câțiva ani. Este plauzibil ca, în cadrul pregătirii, autoritatea contractantă să trebuiască să obțină diverse avize externe. Aceste avize ar trebui, conform definiției, să fie luate în calcul la stabilirea valorii concesiunii. Or, acest lucru nu este logic. Contractele de altă natură și care sunt atribuite unor alte părți nu ar trebui să facă parte din valoarea stabilită a concesiunii. Dacă aceste contracte însumează o anumită valoare, ele trebuie să facă obiectul unei licitații în baza directivei privind achizițiile publice și în conformitate cu aceasta.

Amendamentul este coerent cu avizele anterioare ale Comitetului cu privire la comasarea inutilă a contractelor.

A se vedea amendamentul 14.

Amendamentul 5

Considerentul (11)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(11)

Pentru asigurarea unei deschideri reale a pieței și a unui echilibru just în aplicarea normelor privind concesiunile în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, este necesar ca entitățile menționate să fie identificate în alt mod decât pe baza statutului lor juridic. Prin urmare, trebuie să se garanteze că nu se aduce atingere egalității de tratament între entitățile contractante din sectorul public și cele din sectorul privat. De asemenea, este necesar să se asigure, în conformitate cu articolul 345 din Tratat, că nu se aduce atingere normelor care reglementează regimul proprietății în statele membre.

(11)

Pentru asigurarea unei deschideri reale a pieței și a unui echilibru just în aplicarea normelor privind concesiunile în sectoarele energiei, transporturilor și serviciilor poștale, este necesar ca entitățile menționate să fie identificate în alt mod decât pe baza statutului lor juridic. Prin urmare, trebuie să se garanteze că nu se aduce atingere egalității de tratament între entitățile contractante din sectorul public și cele din sectorul privat. De asemenea, este necesar să se asigure, în conformitate cu articolul 345 din Tratat, că nu se aduce atingere normelor care reglementează regimul proprietății în statele membre.

Expunere de motive

Rezoluțiile din 14 ianuarie 2004, 10 martie 2004 și 31 mai 2006 exprimă în mod clar voința Parlamentului European cu privire la sectorul apei, în sensul că acesta nu prevede o liberalizare, ci modernizarea sectorului apei, cu intenția de a crea un echilibru între principiile economice și standardele de calitate și de mediu, cu asigurarea nivelului de eficiență necesar. De aceea, nu se recomandă o reglementare suplimentară printr-o normă orizontală.

Amendamentul 6

Se adaugă un nou considerent după considerentul (13)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Expunere de motive

Modalitățile de cooperare între autorități publice (mutualizarea pe bază de acord sau mutualizarea instituțională a competențelor în cadrul intercomunal) nu intră sub incidența legislației privind piața internă.

Amendamentul 7

Considerentul (20)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(20)

O examinare a așa-numitelor servicii prioritare și neprioritare (servicii „A” și „B”) efectuată de Comisie a arătat că nu se justifică restrângerea aplicării integrale a legislației privind achizițiile la un grup limitat de servicii. Ca urmare, prezenta directivă trebuie să se aplice unor servicii (cum sunt serviciile de catering și de distribuție a apei) care și-au demonstrat potențialul de comercializare transfrontalieră.

Expunere de motive

Distincția fundamentală între serviciile prioritare și cele neprioritare și implicit privilegierea serviciilor de tip „B” prin legislația privind achizițiile trebuie menținută. Serviciile sociale și de sănătate sunt nerelevante sau puțin relevante pentru piața internă, în condițiile în care, de regulă, ele sunt prestate la fața locului. Apa reprezintă un bun indispensabil pentru viață. De aceea se recomandă ca în domeniul apei să se acționeze cu multă precauție, ținând seama de aspectele de mediu și de igienă specifice. O excludere a sectorului apei din domeniul de aplicare al directivei este în același timp conformă și cu articolul 17 din Directiva 2006/123/CE privind serviciile pe piața internă.

Amendamentul 8

Considerentul (22)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(22)

Având în vedere importanța contextului cultural și sensibilitatea acestor servicii, statele membre trebuie să dispună de o largă putere de apreciere pentru a organiza alegerea furnizorilor de servicii în modul pe care îl consideră cel mai adecvat. Normele prezentei directive nu împiedică statele membre să aplice criterii calitative specifice la selectarea furnizorilor de servicii, așa cum sunt criteriile stabilite în Cadrul european de calitate pe bază voluntară pentru serviciile sociale al Comitetului pentru protecție socială al Uniunii Europene. Statele membre și/sau autoritățile publice au în continuare posibilitatea de a furniza ele însele aceste servicii sau de a organizaserviciile sociale într-un mod care nu implică încheierea de contracte de concesiune, de exemplu prin simpla finanțare a acestor servicii sau prin acordarea de licențe sau autorizații pentru toți operatorii economici care îndeplinesc condițiile stabilite în prealabil de autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, fără limite sau cote, cu condiția ca un astfel de sistem să asigure un nivel suficient de publicitate și să respecte principiile transparenței și nediscriminării.

(22)

Având în vedere importanța contextului cultural și sensibilitatea acestor servicii, statele membre trebuie să dispună de o largă putere de apreciere pentru a organiza alegerea furnizorilor de servicii în modul pe care îl consideră cel mai adecvat. Normele prezentei directive nu împiedică statele membre să aplice criterii calitative specifice la selectarea furnizorilor de servicii, așa cum sunt criteriile stabilite în Cadrul european de calitate pe bază voluntară pentru serviciile sociale al Comitetului pentru protecție socială al Uniunii Europene. Statele membre și/sau autoritățile publice au în continuare posibilitatea de a furniza ele însele aceste servicii sau de a organizaserviciile sociale într-un mod care nu implică încheierea de contracte de concesiune, de exemplu prin simpla finanțare a acestor servicii sau prin acordarea de licențe sau autorizații pentru toți operatorii economici care îndeplinesc condițiile stabilite în prealabil de autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, cu condiția ca un astfel de sistem să asigure un nivel suficient de publicitate și să respecte principiile transparenței și nediscriminării.

Expunere de motive

Comitetul propune eliminarea acestui pasaj.

Există licențe de operare care reglementează anumite activități și care se eliberează în număr limitat, în cazul cărora scoaterea la licitație nu este de dorit. Acestea privesc activități care nu sunt efectuate pentru autoritatea respectivă sau în interes public, ci dimpotrivă, care sunt privite de autoritatea respectivă ca potențial dăunătoare și care trebuie, de aceea, reglementate. Un exemplu în acest sens sunt autorizațiile pentru localuri de prostituție. Criteriul că un anumit tip de licență de operare este eliberat în număr limitat nu ar trebui să genereze în mod automat necesitatea unei proceduri de atribuire transparente.

A se vedea și amendamentul 4.

Amendamentul 9

Considerentul (25)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(25)

Pentru a asigura transparența și egalitatea de tratament, criteriile pentru atribuirea concesiunilor trebuie să respecte întotdeauna anumite standarde generale. Acestea trebuie comunicate în prealabil tuturor ofertanților potențiali, trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului și nu trebuie să îi ofere autorității contractante sau entității contractante o libertate de selecție nelimitată. Ele trebuie să asigure posibilitatea unei concurențe efective și să fie însoțite de cerințe care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de ofertanți. Pentru a respecta aceste standarde, îmbunătățind în același timp certitudinea juridică, statele membre pot prevedea utilizarea criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(25)

Pentru a asigura transparența și egalitatea de tratament, criteriile pentru atribuirea concesiunilor trebuie să respecte întotdeauna anumite standarde generale. Acestea trebuie comunicate în prealabil tuturor ofertanților potențiali. Ele trebuie să asigure posibilitatea unei concurențe efective și să fie însoțite de cerințe care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de ofertanți. Pentru a respecta aceste standarde, îmbunătățind în același timp certitudinea juridică, statele membre pot prevedea utilizarea criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Expunere de motive

A se vedea și amendamentele 23 și 28.

Amendamentul 10

Articolul 1, nou alineat (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 1

Obiectiv și domeniu de aplicare

Articolul 1

Obiectiv și domeniu de aplicare

 

   

Expunere de motive

Comitetul consideră că această directivă ar trebui să se aplice numai concesiunilor care afectează piața internă. Concesiunile cu o valoare situată sub valorile-prag europene nu sunt de interes transfrontalier, iar piața internă nu este implicată. Acest text adițional garantează spațiul de manevră necesar pentru autoritățile contractante.

Amendamentul 11

Articolul 2 alineatul (1), punctul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 2

Definiții

Articolul 2

Definiții

1.   În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

1.   În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

[…]

(7)

„concesiune de servicii” înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante, care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele menționate la punctele 2 și 4, în care contraprestația pentru serviciile care urmează să fie prestate este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată.

(7)

„concesiune de servicii” înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante, care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele menționate la punctele 2 și 4, în care contraprestația pentru serviciile care urmează să fie prestate este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată.

 

Expunere de motive

Linia de demarcație dintre o autorizație, o licență eliberată în număr limitat, în cazul căreia autoritatea contractantă acordă un drept de exploatare, și o concesiune trebuie clarificată.

O autorizație poate impune anumite condiții privind modul de desfășurare al unei activități. Însă există și autorizații care limitează însăși activitatea aferentă lor. În acest caz, este vorba despre licențe de operare sau licențe eliberate în număr limitat. Asemenea acte sunt eliberate atunci când se au în vedere chestiuni privind ordinea publică, sănătatea publică și/sau siguranța. Printre acestea se pot număra licențele de operare pentru localuri de prostituție, pentru sectorul hotelier și al localurilor de alimentație publică și pentru cazinouri.

Un contract de concesiune are elemente comune cu o astfel de licență de operare. Diferența cea mai importantă constă în faptul că, în cazul unui contract de concesiune, autoritatea contractantă are un interes direct în realizarea activității. De aceea, în cazul contractelor de concesiune, îndeplinirea obligațiilor cu privire la activitatea hotărâtă poate fi solicitată în instanță. Atunci când îndeplinirea activității care face obiectul dreptului de exploatare poate fi solicitată în instanță, se poate presupune că este vorba de un contract „cu titlu oneros”. Acest criteriu este folosit și în cadrul definirii unui contract de achiziții publice.

Este important ca autoritățile contractante și statele membre să-și păstreze libertatea de a alege instrumentul cu care doresc să efectueze sarcinile care se impun. Autorizațiile, licențele de operare și licențele în număr limitat nu trebuie să fie cuprinse în domeniul de aplicare al directivei. Nu este de dorit ca pentru atribuirea unor astfel de autorizații să existe o obligație de transparență în sensul obligației de a emite invitații de participare în vederea atribuirii de contracte. Trebuie să se pornească de la reglementarea la nivel național și subnațional pentru stabilirea persoanelor care pot primi o autorizație. Din considerentul 6 reiese că această opinie este împărtășită de Comisie.

Este adevărat că definiția unei concesiuni se bazează pe forma unui contract, însă astfel de criterii beneficiază de o interpretare funcțională. De aceea, se poate întâmpla ca o autorizație să fie totuși considerată concesiune. Prin urmare, diferența dintre o autorizație, o licență de operare și o concesiune trebuie să fie precizată mai clar în preambul și în definiția concesiunilor.

Amendamentul 12

Articolul 2 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 2

Definiții

2.   Dreptul de a exploata lucrări sau servicii, astfel cum este prevăzut la punctele 2, 4 și 7 de la primul alineat implică transferul către concesionar al riscului operațional semnificativ. Se presupune că concesionarul își asumă riscul operațional semnificativ atunci când nu i se garantează recuperarea investițiilor efectuate sau a costurilor suportate pentru exploatarea lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii. […]

Articolul 2

Definiții

2.   Dreptul de a exploata lucrări sau servicii, astfel cum este prevăzut la punctele 2, 4 și 7 de la primul alineat implică transferul către concesionar al riscului operațional. Se presupune că concesionarul își asumă riscul operațional atunci când nu i se garantează recuperarea investițiilor efectuate sau a costurilor suportate pentru exploatarea lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii.[…]

Expunere de motive

Fiind vorba de un risc operațional, nu se justifică utilizarea termenului de „semnificativ”. Delimitarea, respectiv determinarea unui risc operațional semnificativ în legătură cu misiunea publică creează probleme serioase în practica de zi cu zi la nivel local. Definiția din propunerea de directivă a „riscului operațional semnificativ” depășește cu mult jurisprudența CEJ, care nu formulează exigențe prea mari cu privire la riscul economic. Chiar și în cazul obligativității de racordare și utilizare în domeniul distribuției apei [cauza C-206/08 din 10 septembrie 2009, Wasser- und Abwasserzweckverband Gotha (punctele 72-76)], Curtea pleacă de la ipoteza că aceasta este o concesiune de servicii care nu intră în domeniul de aplicare al directivelor privind achizițiile publice.

Amendamentul 13

Articolul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 5

Praguri

Articolul 5

Praguri

1.   Prezenta directivă se aplică în cazul următoarelor concesiuni a căror valoare este cel puțin egală cu 5 000 000 EUR:

1.   Prezenta directivă se aplică în cazul următoarelor concesiuni a căror valoare este cel puțin egală cu 5 000 000 EUR:

a)

concesiuni încheiate de entități contractante în vederea exercitării uneia dintre activitățile menționate în anexa III;

a)

concesiuni încheiate de entități contractante în vederea exercitării uneia dintre activitățile menționate în anexa III;

b)

concesiuni încheiate de autorități contractante.

b)

concesiuni încheiate de autorități contractante.

 

 

a)

 

b)

.

2.   Concesiunile de servicii a căror valoare este cel puțin egală cu 2 500 000 EUR, dar mai mică de 5 000 000 EUR, altele decât serviciile sociale sau alte servicii specifice, fac obiectul obligației de a publica un anunț de atribuire a concesiunii, în conformitate cu articolele 27 și 28.

2.   Concesiunile de servicii a căror valoare este cel puțin egală cu 2 500 000 EUR, dar mai mică de 5 000 000 EUR, altele decât serviciile sociale sau alte servicii specifice, fac obiectul obligației de a publica un anunț de atribuire a concesiunii, în conformitate cu articolele 27 și 28.

 

Expunere de motive

Concesiunile pot fi încheiate pe termen lung, deoarece întreprinzătorul trebuie să-și poată recupera investiția. În cazul concesiunilor pe termen lung, o valoare-prag de 5 000 000 EUR pentru valoarea totală a concesiunii este scăzută. Suma anuală câștigată de întreprinzător din concesiune nu este însă atât de ridicată încât să aibă vreo influență asupra pieței interne. De aceea se recomandă o diferențiere.

Amendamentul 14

Articolul 6 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 6

Metode de calculare a valorii estimate a concesiunilor

Articolul 6

Metode de calculare a valorii estimate a concesiunilor

2.   Valoarea estimată a unei concesiuni se determină ca fiind valoarea unui ansamblu de lucrări sau de servicii, chiar dacă au fost achiziționate prin contracte diferite, în cazul în care contractele fac parte dintr-un singur proiect. Pot indica existența unui singur proiect planificarea și proiectarea prealabilă de ansamblu efectuată de către autoritatea contractantă sau de entitatea contractantă, faptul că diferitele elemente achiziționate îndeplinesc o funcție tehnică și economică unică sau că sunt legate logic într-un alt mod.

2.   Valoarea estimată a unei concesiuni se determină .

În cazul în care prevede prime sau plăți în beneficiul candidaților sau al ofertanților, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă ține seama de acestea la calcularea valorii estimate a concesiunii.

În cazul în care prevede prime sau plăți în beneficiul candidaților sau al ofertanților, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă ține seama de acestea la calcularea valorii estimate a concesiunii.

Expunere de motive

A se vedea amendamentul 8.

Amendamentul 15

Articolul 8 alineatul (5)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 8

Excluderi aplicabile concesiunilor atribuite de autoritățile contractante și de entitățile contractante

Articolul 8

Excluderi aplicabile concesiunilor atribuite de autoritățile contractante și de entitățile contractante

5.   Prezenta directivă nu se aplică în cazul concesiunilor de servicii pentru:

5.   Prezenta directivă nu se aplică în cazul concesiunilor de servicii pentru:

(a)

achiziția sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau care privesc drepturi asupra acestor bunuri; cu toate acestea, concesiunile de servicii financiare atribuite în același timp, înainte sau după contractul de achiziție sau de închiriere, în orice formă, intră sub incidența prezentei directive;

(a)

achiziția sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau care privesc drepturi asupra acestor bunuri; cu toate acestea, concesiunile de servicii financiare atribuite în același timp, înainte sau după contractul de achiziție sau de închiriere, în orice formă, intră sub incidența prezentei directive;

(b)

achiziția, dezvoltarea, producția sau coproducția de programe destinate radiodifuziunii, definite ca reprezentând transmisia și difuzarea prin intermediul oricărei rețele electronice, care sunt atribuite de către organismele de radiodifuziune, și nici în cazul contractelor privind timpul de emisie care le sunt atribuite organismelor de radiodifuziune;

(b)

achiziția, dezvoltarea, producția sau coproducția de programe destinate radiodifuziunii, definite ca reprezentând transmisia și difuzarea prin intermediul oricărei rețele electronice, care sunt atribuite de către organismele de radiodifuziune, și nici în cazul contractelor privind timpul de emisie care le sunt atribuite organismelor de radiodifuziune;

(c)

servicii de arbitraj și de conciliere;

(c)

servicii de arbitraj și de conciliere;

(d)

servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de titluri de valoare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului, servicii furnizate de băncile centrale și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară (FESF);

(d)

servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de titluri de valoare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului, servicii furnizate de băncile centrale și efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară (FESF)

(e)

contracte de muncă;

(e)

contracte de muncă;

(f)

servicii de transport aerian care au la bază acordarea unei licențe de operare în sensul Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 (6) al Parlamentului European și al Consiliului (7);

(f)

servicii de transport aerian care au la bază acordarea unei licențe de operare în sensul Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 (6) al Parlamentului European și al Consiliului (7);

(g)

servicii publice de transport de călători în sensul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(g)

servicii publice de transport de călători în sensul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (8)

 

 

(i)

Serviciile de radiodifuziune menționate la litera (b) de la primul paragraf includ transmisia și difuzarea prin intermediul oricărei rețele electronice.

Serviciile de radiodifuziune menționate la litera (b) de la primul paragraf includ transmisia și difuzarea prin intermediul oricărei rețele electronice.

Expunere de motive

În conformitate cu amendamentul 5 privind considerentul 11

Amendamentul 16

Articolul 15 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

1.   O concesiune atribuită de o autoritate contractantă sau de o entitate contractantă, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, unei alte persoane juridice, nu intră sub incidența prezentei directive dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1.   O concesiune atribuită de o autoritate contractantă sau de o entitate contractantă, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, unei alte persoane juridice, nu intră sub incidența prezentei directive dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a)

respectiva autoritate sau entitate exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii

a)

respectiva autoritate sau entitate exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii

b)

cel puțin 90 % din activitățile acelei persoane juridice sunt efectuate pentru autoritatea sau entitatea contractantă care o controlează sau pentru alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate sau entitate contractantă

b)

cel puțin din activitățile persoane juridice sunt efectuate pentru autoritatea sau entitatea contractantă care o controlează sau pentru alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate sau entitate contractantă

c)

nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

c)

nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

Se consideră că o autoritate contractantă sau o entitate contractantă, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii în sensul literei (a) de la primul paragraf atunci când exercită o influență decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate.

Se consideră că o autoritate contractantă sau o entitate contractantă, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii în sensul literei (a) de la primul paragraf atunci când exercită o influență decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate.

Amendamentul 17

Articolul 15 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

2.   Alineatul (1) se aplică și în cazul în care o entitate controlată care este o autoritate contractantă sau o entitate contractantă, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, atribuie o concesiune entității care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de către aceeași autoritate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată la capitalul persoanei juridice căreia îi este atribuită concesiunea publică.

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

2.   Alineatul (1) se aplică și în cazul în care o entitate controlată care este o autoritate contractantă sau o entitate contractantă, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, atribuie o concesiune entității care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de către aceeași autoritate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată la capitalul persoanei juridice căreia îi este atribuită concesiunea publică.

Expunere de motive

Referința ar trebui să fie doar la participarea privată „operativă” sau „activă” la capitalul persoanei juridice controlate, atunci când deciziile de management ale persoanei juridice respective pot fi influențate. Acest lucru ar trebui să permită doar investiții de capital în persoana juridică, cum ar fi participările tacite, fără a se aduce atingere excepției care vizează structurile de tip in-house sau colaborarea dintre entitățile publice. Comisia Europeană aduce și ea argumente în acest sens în Comunicarea din 5 februarie 2008 privind parteneriatele public-privat. Deschiderea pentru participările pure de capital este necesară, pentru ca autoritățile locale să poată asigura prestări de servicii pentru cetățeni la prețuri rezonabile.

Amendamentul 18

Articolul 15 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

3.   O autoritate contractantă sau o entitate contractantă, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, care nu exercită asupra unei persoane juridice controlul în sensul alineatului (1), poate să atribuie un contract, fără a aplica dispozițiile prezentei directive, unei persoane juridice pe care o controlează în comun cu alte autorități sau entități contractante, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

3.   O autoritate contractantă sau o entitate contractantă, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, care nu exercită asupra unei persoane juridice controlul în sensul alineatului (1), poate să atribuie un contract, fără a aplica dispozițiile prezentei directive, unei persoane juridice pe care o controlează în comun cu alte autorități sau entități contractante, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a)

autoritățile sau entitățile contractante, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, exercită asupra persoanei juridice un control similar controlului pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

a)

autoritățile sau entitățile contractante, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, exercită asupra persoanei juridice un control similar controlului pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

b)

cel puțin 90 % din activitățile persoanei juridice respective se realizează pentru autoritățile sau entitățile contractante care o controlează, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, sau pentru alte persoane juridice controlate de aceeași autoritate sau entitate contractantă;

b)

cel puțin din activitățile persoanei juridice respective se realizează pentru autoritățile sau entitățile contractante care o controlează, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, sau pentru alte persoane juridice controlate de aceeași autoritate sau entitate contractantă;

c)

nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

c)

nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

În sensul literei (a), se consideră că autoritățile sau entitățile contractante prevăzute la articolul 4 alineatul (1) paragraful 1, controlează în comun o persoană juridică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

În sensul literei (a), se consideră că autoritățile sau entitățile contractante prevăzute la articolul 4 alineatul (1) paragraful 1, controlează în comun o persoană juridică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a)

organele decizionale ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezentanți ai tuturor autorităților sau entităților contractante participante, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1;

(a)

organele decizionale ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezentanți ai tuturor autorităților sau entităților contractante participante, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1;

(b)

autoritățile sau entitățile contractante respective, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, pot exercita în comun o influență decisivă asupra obiectivelor strategice și asupra deciziilor semnificative ale persoanei juridice controlate;

(b)

autoritățile sau entitățile contractante respective, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, pot exercita în comun o influență decisivă asupra obiectivelor strategice și asupra deciziilor semnificative ale persoanei juridice controlate;

(c)

persoana juridică controlată nu urmărește interese care diferă de cele ale autorităților publice care îi sunt afiliate;

(c)

persoana juridică controlată nu urmărește interese care diferă de cele ale autorităților publice care îi sunt afiliate;

(d)

persoana juridică controlată nu obține alte câștiguri decât rambursarea costurilor efective din contractele de achiziții publice cu autoritățile contractante.

(d)

persoana juridică controlată nu obține alte câștiguri decât rambursarea costurilor efective din contractele de achiziții publice cu autoritățile contractante.

Expunere de motive

În conformitate cu amendamentul 16 privind articolul 15 alineatul (1).

Amendamentul 19

Articolul 15 alineatul (4)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

4.   Un acord încheiat între două sau mai multe autorități contractante sau entități contractante, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, nu este considerat concesiune în sensul articolului 2 alineatul (1) paragraful 1 din prezenta directivă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

4.   Un acord încheiat între două sau mai multe autorități contractante sau entități contractante, în sensul articolului 4 alineatul (1) paragraful 1, nu este considerat concesiune în sensul articolului 2 alineatul (1) paragraful 1 din prezenta directivă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a)

acordul stabilește o cooperare veritabilă între autoritățile sau entitățile contractante participante, care vizează desfășurarea în comun a sarcinilor lor de serviciu public și care implică drepturi și obligații reciproce ale părților;

b)

acordul este guvernat doar de considerente legate de interesul public;

c)

autoritățile sau entitățile contractante participante nu efectuează pe piața deschisă mai mult de 10 %, în termeni de cifră de afaceri, din activitățile care sunt relevante în contextul acordului;

c)

autoritățile contractante participante nu efectuează pe piața deschisă ;

d)

acordul nu implică transferuri financiare între autoritățile sau entitățile contractante participante, altele decât cele care corespund rambursării costurilor efective ale lucrărilor, serviciilor sau bunurilor;

d)

acordul nu implică transferuri financiare între autoritățile sau entitățile contractante participante, altele decât cele care corespund rambursării costurilor efective ale lucrărilor, serviciilor sau bunurilor;

e)

nu există participare privată la capitalul nici uneia dintre autoritățile sau entitățile contractante implicate.

e)

nu există participare privată la capitalul nici uneia dintre autoritățile sau entitățile contractante implicate.

Expunere de motive

Contractele de concesiune încheiate între autorități contractante ar trebui să fie întru totul exceptate (în virtutea criteriului utilizării responsabile a banului public) de la normele privind achizițiile publice, în condițiile stabilite la literele c)-e).

Pentru autoritățile contractante trebuie să existe posibilitatea colaborării în domenii care nu privesc serviciile publice directe. Printre acestea s-ar putea menționa colaborarea la procese care să faciliteze și să susțină organizarea acestora, precum TIC, infrastructura fizică, achizițiile de bunuri și serviciile de alimentație.

O asemenea colaborare între autoritățile contractante nu reprezintă întotdeauna un acord de colaborare între entități echivalente. Câteodată autorități mai mari execută lucrări în beneficiul unor autorități mai mici. De aceea, este de dorit ca o autoritate contractantă să poată executa o lucrare concesionată în beneficiul altei autorități contractante. Acest lucru este important din perspectiva gestionării chibzuite a banului public.

Curtea Europeană de Justiție nu a stabilit că autoritățile contractante participante pot desfășura cel mult 10 %, în termeni de cifră de afaceri, din activitățile lor pe piața deschisă. Ponderea în cifra de afaceri trebuie mai degrabă să depindă de tipul activității și de alte circumstanțe relevante. Important este să nu se excludă orice formă de participare privată. Doar în cazul unei participări private active, adică atunci când partea asociată este o întreprindere privată activă pe piață, intervine obligația de a iniția o procedură de ofertare.

Amendamentul 20

Articolul 15, alineatul (5)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

Articolul 15

Relațiile dintre autoritățile publice

5.   Absența participării private menționate la alineatele (1) - (4) se verifică în momentul atribuirii concesiunii sau al încheierii acordului.

   

Excepțiile prevăzute în prezentul articol nu se mai aplică din momentul în care există o participare privată, ca atare concesiunile în curs de desfășurare trebuie deschise concurenței prin intermediul procedurilor obișnuite de atribuire a concesiunilor.

Expunere de motive

Pentru a îndeplini obiectivele menționate privind simplificarea și raționalizarea legislației privind concesiunile, ar trebui evitate explicațiile complicate în textele legislative, întrucât ele nu măresc siguranța juridică și depășesc jurisprudența Curții de Justiție a UE.

Amendamentul 21

Articolul 26, alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 26

Anunțuri de concesionare

Articolul 26

Anunțuri de concesionare

3.   Autoritățile contractante și entitățile contractante care doresc să atribuie o concesiune de servicii sociale sau alte servicii specifice își fac cunoscută intenția referitoare la atribuirea prevăzută a concesiunii prin publicarea unui anunț de intenție, cât mai rapid posibil după începutul exercițiului bugetar. Acest anunț conține informațiile prevăzute în anexa XIII.

   

Expunere de motive

Serviciile sociale au o relevanță redusă sau nu au nicio relevanță pentru piața internă și sunt prestate, de regulă, pe plan local. În acest domeniu, obligațiile de a publica informațiile respective reprezintă o sarcină administrativă disproporționată pentru autoritățile contractante. În special în acest domeniu de servicii, având în vedere obiectivele principale ale reformei care vizează simplificarea legislației achizițiilor publice, nu trebuie înăsprite regulile.

Amendamentul 22

Articolul 35

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 35

Garanții procedurale

Articolul 35

Garanții procedurale

1.   Autoritățile contractante și entitățile contractante includ în anunțul de participare, în invitația de a transmite oferte sau în documentele concesiunii o descriere a concesiunii, a criteriilor de atribuire și a cerințelor minime care trebuie îndeplinite. Aceste informații trebuie să permită identificarea naturii și a amplorii concesiunii, astfel încât operatorii economici să poată decide dacă să solicite sau nu participarea la procedura de atribuire a concesiunii. Descrierea, criteriile de atribuire și cerințele minime nu pot fi modificate pe parcursul negocierilor.

1.   Autoritățile contractante și entitățile contractante includ în anunțul de participare, în invitația de a transmite oferte sau în documentele concesiunii o descriere a concesiunii, a criteriilor de atribuire și a cerințelor minime care trebuie îndeplinite. Aceste informații trebuie să permită identificarea naturii și a amplorii concesiunii, astfel încât operatorii economici să poată decide dacă să solicite sau nu participarea la procedura de atribuire a concesiunii.

 

2.   

 

   

Expunere de motive

O autoritate contractantă poate avea nevoie ca, în cursul procedurii, în urma întrebărilor și observațiilor primite din partea participanților, să opereze o modificare sau să-și adapteze apelul de concesiune. Prin intermediul unor negocieri sau eventual runde de dialog, autoritatea contractantă încearcă să realizeze o mai bună adaptare a cererii la ofertă. De aceea, trebuie să fie posibilă modificarea parțială și completarea criteriilor minime și a criteriilor de atribuire în urma noilor perspective obținute în cursul negocierilor sau al rundelor de dialog; altminteri, această procedură de ofertare nu are niciun rost.

În cazul unei modificări substanțiale a cererii de ofertă trebuie, în prezent, să se oprească procedura și să se prezinte o nouă cerere. Comitetul recomandă, de aceea, crearea unei metode simple de modificare a concesiunii de către autoritățile contractante, ca de exemplu o rectificare oficială însoțită de o mică prelungire a termenului de depunere a înscrierilor.

Amendamentul 23

Articolul 36 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 36

Selecția și evaluarea calitativă a candidaților

Articolul 36

Selecția și evaluarea calitativă a candidaților

1.   Autoritățile contractante precizează, în anunțul de concesionare, condițiile de participare referitoare la:

1.   Autoritățile contractante precizează, în anunțul de concesionare condițiile de participare referitoare la:

(a)

capacitatea de exercitare a activității profesionale;

(a)

capacitatea de exercitare a activității profesionale;

(b)

capacitatea economică și financiară;

(b)

capacitatea economică și financiară;

(c)

capacități tehnice și profesionale.

(c)

capacități tehnice și profesionale.

Autoritățile contractante trebuie să limiteze condițiile de participare la cele care sunt adecvate pentru a garanta că un candidat sau ofertant are capacitatea juridică și financiară și competențele tehnice și comerciale de a executa concesiunea care urmează să fie atribuită. Toate cerințele trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului și să fie strict proporționale cu acesta, luând în considerare nevoia de a asigura o concurență reală.

Autoritățile contractante trebuie să limiteze condițiile de participare la cele care sunt adecvate pentru a garanta că un candidat sau ofertant are capacitatea juridică și financiară și competențele tehnice și comerciale de a executa concesiunea care urmează să fie atribuită.

Autoritățile contractante și entitățile contractante precizează, de asemenea, în anunțul de concesionare, referința sau referințele care trebuie prezentate ca dovadă a capacităților operatorului economic. Cerințele legate de aceste referințe trebuie să fie nediscriminatorii și proporționale cu obiectul concesiunii.

Autoritățile contractante și entitățile contractante precizează, de asemenea, în anunțul de concesionare, referința sau referințele care trebuie prezentate ca dovadă a capacităților operatorului economic. Cerințele legate de aceste referințe trebuie să fie nediscriminatorii și proporționale cu obiectul concesiunii.

Expunere de motive

A se vedea și amendamentele 2 și 28.

Amendamentul 24

Articolul 36 alineatul (7)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 36

Selecția și evaluarea calitativă a candidaților

7.   Statul membru poate stabili că autoritățile contractante sau entitățile contractante pot exclude orice operator economic de la participarea la atribuirea unei concesiuni dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

Articolul 36

Selecția și evaluarea calitativă a candidaților

7.   Autoritățile contractante pot stabili că autoritățile contractante sau entitățile contractante pot exclude orice operator economic de la participarea la atribuirea unei concesiuni dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

Expunere de motive

Comitetul consideră că această responsabilitate le revine autorităților contractante.

Amendamentul 25

Articolul 38, nou alineat (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 38

Termene de depunere a candidaturilor pentru concesiune

Articolul 38

Termene de depunere a candidaturilor pentru concesiune

 

   

Expunere de motive

Pentru unele concesiuni nu se manifestă foarte mult interes. Este inutil să se parcurgă o procedură întreagă în cazul în care există o singură parte interesată. În plus, o negociere liberă în astfel de situații poate duce la un rezultat mai favorabil pentru autoritatea contractantă.

Amendamentul 26

Articolul 39 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendament

Articolul 39

Criterii de atribuire a concesiunilor

Articolul 39

Criterii de atribuire a concesiunilor

2.   Criteriile de atribuire trebuie să aibă legătură cu obiectul concesiunii și nu trebuie să-i confere autorității contractante sau entității contractante o libertate de alegere nelimitată.

   

Aceste criterii trebuie să asigure o concurență efectivă și să fie însoțite de cerințe care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de ofertanți. Autoritățile contractante și entitățile contractante trebuie să verifice efectiv, pe baza informațiilor și a dovezilor furnizate de ofertanți, dacă ofertele îndeplinesc criteriile de atribuire.

Expunere de motive

Această prevedere este inutilă. Ea nu aduce valoare adăugată și, având în vedere intenția de simplificare, ar trebui eliminată. Conținutul ei se regăsește deja în principiile generale ale dreptului primar.

Amendamentul 27

Articolul 39 alineatul (4)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 39

Criterii de atribuire a concesiunilor

4.   Statele membre pot stabili ca autoritățile contractante și entitățile contractante să atribuie concesiunile pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în conformitate cu alineatul (2). În afară de preț și de costuri, aceste criterii pot include următoarele aspecte:

Articolul 39

Criterii de atribuire a concesiunilor

4.   Statele membre pot stabili ca autoritățile contractante și entitățile contractante să atribuie concesiunile pe baza criteriului sau a criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în conformitate cu alineatul (2). În afară de preț și de costuri, aceste criterii pot include în orice caz următoarele aspecte:

Expunere de motive

Comitetul consideră că este dezirabilă menținerea criteriului prețului celui mai scăzut. În descrierea actuală nu este limpede dacă acest lucru este posibil. Și în cazul criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut” poate fi luată în calcul calitatea, și anume sub forma unor cerințe minime. Autoritățile contractante trebuie să poată opera aici propriile lor opțiuni. În plus, serviciile contractante trebuie să realizeze adesea și un obiectiv de economisire, care trebuie, la rândul lui, cuprins în decizia privind criteriul de atribuire.

Amendamentul 28

Articolul 39 alineatul (4) litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 39

Criterii de atribuire a concesiunilor

Articolul 39

Criterii de atribuire a concesiunilor

4.   …

4.   …

(a)

calitatea, inclusiv caracteristicile tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, caracteristicile ecologice și caracterul inovator;

(a)

calitatea, inclusiv caracteristicile tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, , caracteristicile ecologice și caracterul inovator;

Expunere de motive

Unele autorități contractante doresc să poată impune criterii sociale pentru achizițiile lor publice și pentru concesiunile lor. Aceste criterii sociale nu pot fi luate în considerare în prezent, deoarece nu au o legătură suficient de directă cu obiectul achiziției. Din acest motiv, s-a adăugat acest criteriu în mod explicită în Directiva privind achizițiile publice. Se recomandă precizarea explicită în Directiva privind concesiunile a posibilității formulării unor criterii sociale. În acest mod li se oferă autorităților contractante care doresc acest lucru să precizeze criterii sociale. În considerentul 29 se face referire la astfel de criterii sociale, însă ideea nu este continuată în articolul respectiv.

A se vedea și amendamentele 2 și 25.

Amendamentul 29

Articolul 40 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendament

Articolul 40

Calcularea costurilor pe durata ciclului de viață

Articolul 40

Calcularea costurilor pe durata ciclului de viață

3.   În toate cazurile în care se adoptă, ca parte a unui act legislativ al Uniunii, inclusiv prin acte delegate în temeiul legislației sectoriale specifice, o metodologie comună pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață, aceasta trebuie aplicată atunci când costul pe ciclu de viață este inclus în criteriile de atribuire menționate la articolul 39 alineatul (4).

   

O listă a acestor acte legislative și delegate figurează la anexa II. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 în ceea ce privește actualizarea acestei liste, atunci când, din cauza adoptării unor noi dispoziții legislative, a abrogării sau a modificării legislației, aceste actualizări se dovedesc necesare.

Expunere de motive

Trebuie salutat faptul că autoritățile publice sunt încurajate de Comisie să includă costurile pe ciclu de viață în procesul de acordare a concesiunilor. Însă, obligația prevăzută în acest sens merge prea departe, întrucât se referă la o metodă de calcul care va fi aplicată în viitor și încă nu a fost stabilită. Din motive de imprevizibilitate, stabilirea unei obligații legale privind luarea în considerare a unei metode inexistente trebuie respinsă.

Amendamentul 30

Articolul 42 alineatul (4)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 42

Modificarea concesiunilor în cursul perioadei lor de valabilitate

4.   În cazul în care valoarea modificării poate fi exprimată în termeni monetari, modificarea nu este considerată substanțială în sensul alineatului (1) dacă valoarea sa nu depășește pragurile stabilite la articolul 5 și este mai mică de 5 % din prețul contractului inițial, cu condiția ca respectiva modificare să nu schimbe caracterul general al contractului. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea se face pe baza valorii cumulate a modificărilor succesive.

Articolul 42

Modificarea concesiunilor în cursul perioadei lor de valabilitate

4.   În cazul în care valoarea modificării poate fi exprimată în termeni monetari, modificarea nu este considerată substanțială în sensul alineatului (1) dacă valoarea sa nu depășește pragurile stabilite la articolul 5 și este mai mică de % din prețul contractului inițial, cu condiția ca respectiva modificare să nu schimbe caracterul general al contractului. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea se face pe baza valorii cumulate a modificărilor succesive.

Expunere de motive

Comitetul recomandă stabilirea unui procent mai ridicat pentru modificările admisibile.

Trebuie să se țină seama de faptul că, în general, concesiunile se desfășoară pe un termen mai îndelungat decât contractele de achiziții publice.

Amendamentul 31

Anexa III alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

ANEXA III

ENTITĂȚI CONTRACTANTE, ASTFEL CUM SUNT PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 4

Prevederile prezentei directive care reglementează concesiunile atribuite de entități contractante se aplică în cazul următoarelor activități:

ANEXA III

ENTITĂȚI CONTRACTANTE, ASTFEL CUM SUNT PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 4

Prevederile prezentei directive care reglementează concesiunile atribuite de entități contractante se aplică în cazul următoarelor activități:

3.

În domeniul apei:

(a)

punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuției de apă potabilă;

(a)

(b)

alimentarea cu apă potabilă a unor astfel de rețele.

(b)

Prezenta directivă se aplică și concesiunilor atribuite sau organizate de entități care desfășoară o activitate menționată mai sus și care au legătură cu una dintre următoarele activități:

(a)

proiecte de inginerie hidraulică, irigații sau drenare, cu condiția ca volumul de apă destinat aprovizionării cu apă potabilă să reprezinte mai mult de 20 % din volumul total de apă pus la dispoziție prin astfel de proiecte sau instalații de irigare sau drenare, sau

(a)

(b)

evacuarea sau tratarea apelor uzate.

(b)

Furnizarea de apă potabilă rețelelor care prestează un serviciu public, de către o entitate contractantă prevăzută la articolul 4 alineatul (1) paragrafele 1 și 2, nu se consideră activitate relevantă în sensul alineatului (1), în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a)

producerea de apă potabilă de către entitatea în cauză se efectuează deoarece consumul său este necesar pentru desfășurarea unei activități, alta decât cele menționate la punctele 1 – 4 din prezenta anexă;

(a)

(b)

alimentarea rețelei publice depinde numai de consumul propriu al entității și nu a depășit 30 % din producția totală de apă potabilă a entității, ținând cont de media ultimilor trei ani, inclusiv anul curent.

(b)

Expunere de motive

În conformitate cu amendamentele 1, 5 și 15.

Amendamentul 32

Anexa IV, titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Expunere de motive

Comitetul recomandă menținerea flexibilității în cadrul procedurilor și, prin urmare, includerea posibilității de a cuprinde aceste informații în documentația concesiunii, în loc de a elabora un anunț exhaustiv. Experiența practică sugerează că aceste teme necesită explicații care se potrivesc mai bine în documentația concesiunii. Se asigură transparența și în această situație, deoarece documentația concesiunii este transmisă în prealabil tuturor părților interesate.

Bruxelles, 19 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  JO L 204, 21.7.1998, p. 1.

(2)  JO L 27, 30.1.1997, p. 20.

(3)  JO L 15, 21.1.1998, p. 14.

(4)  JO L 164, 30.6.1994, p. 3.

(5)  JO L 315, 3.12.2007, p. 1

(6)  Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate.

(7)  JO L 293, 31.10.2008, p. 3.

(8)  JO L 315, 3.12.2007.


13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/96


Avizul Comitetului Regiunilor — Propunere de regulament privind cooperarea teritorială europeană

2012/C 277/10

COMITETUL REGIUNILOR

salută ideea unui regulament distinct privind cooperarea teritorială europeană (CTE), întrucât acesta constituie o contribuție importantă la obiectivul privind coeziunea teritorială și la propunerea de mărire a resurselor atribuite acestei cooperări; în plus, CoR solicită ca fondurile UE să se aloce prin programe de cooperare și nu de către statele membre;

menționează că, prin caracterul său multilateral, CTE nu poate fi gestionată prin contracte de parteneriat. Prin urmare, aceasta ar trebui exclusă în mod explicit din domeniul de aplicare al acestui instrument;

regretă că noul regulament nu este adaptat la proiecte mici și solicită Comisiei Europene să acorde scutiri pentru programele și operațiunile de mici dimensiuni, în special celor cu un buget mai mic de 35 000 EUR;

consideră că nu este posibil să se aplice automat concentrarea tematică cooperării teritoriale europene și consideră că dacă CTE ar fi strict axată pe prioritățile de bază ale Strategiei Europa 2020, ea nu ar fi în măsură să-și îndeplinească rolul distinct și unic; de aceea, recomandă ca numărul obiectivelor tematice să crească de la 4 la 5 și să se mărească lista priorităților în materie de investiții; solicită așadar ca obiectivele tematice să fie extinse la alte chestiuni, precum turismul, transportul maritim ecologic, cultura sau impactul evoluției demografice;

consideră că Comitetul Regiunilor trebuie să joace un rol activ în promovarea CTE și în identificarea și eliminarea obstacolelor care împiedică punerea sa în aplicare;

solicită fixarea ratei de cofinanțare la 85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate, cum prevede Regulamentul general nr. 1083/2006;

este de acord cu scutirile acordate regiunilor ultraperiferice în ceea ce privește ratele de cofinanțare și de finanțare și solicită să se stabilească condiții speciale pentru zonele care au fost la frontierele externe ale Uniunii până la 30 aprilie 2004 sau până la 31 decembrie 2006;

solicită consolidarea mecanismelor de coordonare între toate fondurile și programele de cooperare teritorială; subliniază totodată necesitatea unei mai bune coordonări a CTE cu programele financiare externe ale UE și clarificarea regulilor care stau la baza participării țărilor terțe la programele CTE;

subliniază rolul primordial jucat de GECT în ceea ce privește consolidarea cooperării teritoriale și solicită statelor membre să ridice barierele care împiedică înființarea sau buna funcționare a GECT.

Raportor

dl Petr OSVALD (CZ-PSE), membru al Consiliului municipal al orașului Plzeň

Document de referință

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană

COM(2011) 611 final – 2011/0273 (COD)

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Observații generale cu privire la propunerea de regulament

1.

salută ideea unui regulament distinct privind cooperarea teritorială europeană (CTE), care va permite să se ia în considerare finalitatea proprie, aspectele specifice și statutul cooperării teritoriale ca al doilea obiectiv al politicii de coeziune. Această propunere de regulament distinct scoate în evidență contribuția CTE la promovarea noului obiectiv al tratatului, cel al coeziunii teritoriale, și la punerea în practică a obiectivelor politicii de coeziune în general. El consolidează rolul CTE în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională;

2.

este de acord că rolul cooperării teritoriale europene este cu atât mai important, cu cât problemele cu care se confruntă statele membre și regiunile acestora depășesc din ce în ce mai des frontierele naționale și limitele regiunilor, necesitând măsuri comune de cooperare la un nivel teritorial adecvat și că CTE are capacitatea de a contribui semnificativ la realizarea noului obiectiv al tratatului, și anume coeziunea teritorială;

3.

sprijină în principiu propunerile Comisiei de a alinia cooperarea teritorială la Strategia Europa 2020, păstrând un grad suficient de flexibilitate pentru a putea răspunde în mod adecvat necesităților locale; salută, prin urmare, menținerea celor trei componente (cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională) a CTE în toate regiunile Europei. Cooperarea transfrontalieră în cadrul unor proiecte și structuri contribuie deja în prezent în mod eficient la integrarea europeană. Și participarea din ce în ce mai mare a țărilor terțe trebuie apreciată în mod pozitiv;

4.

consideră că și cooperarea transfrontalieră ar trebui să joace în continuare un rol esențial în cadrul cooperării teritoriale europene și, în consecință, subscrie în principiu la propunerea de repartizare a resurselor între diferitele tipuri de CTE;

5.

semnalează faptul că, în special în ceea ce privește micile programe de cooperare transfrontalieră, regulamentul este prea strict, complex și detaliat, ceea ce riscă să împiedice realizarea unor operațiuni de mică anvergură, dar deseori extrem de eficace; prin urmare, invită Comisia Europeană să examineze în ce măsură este indispensabilă aplicarea și la aceste program a tuturor dispozițiilor regulamentului în discuție. Pentru un maximum de eficacitate, este imposibil să se impună micilor programe și micilor operațiuni aceleași exigențe ca în cazul programelor și operațiunilor de mare anvergură;

6.

este de acord cu metoda utilizată în prezent la definirea regiunilor pentru cooperarea transfrontalieră. Propune o extindere a clasificării teritoriilor pentru cooperarea transfrontalieră (componenta A) pentru a permite să se țină seama și de legăturile funcționale transfrontaliere pentru eligibilitatea teritoriilor pentru programe. În acest sens ar trebui ca decizia privind asocierea regiunilor corespondente din punct de vedere funcțional, deosebit de importante pentru îndeplinirea obiectivelor, să fie luată într-o etapă anterioară procedurii de aprobare a programului; de asemenea, este de acord cu posibilitățile sporite de a realiza proiecte multilaterale în zonele în care nu se vor crea programe multilaterale de cooperare;

7.

subliniază rolul esențial al CTE pentru dezvoltarea cooperării transnaționale, în special pentru încurajarea dezvoltării teritoriale integrate a unor zone coerente și pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare a strategiilor macroregionale. Salută faptul că, în principiu, spațiile de cooperare transnațională consacrate (componenta B) vor fi menținute, iar strategiile macroregionale ale UE nu vor duce la crearea unor noi spații de cooperare și la excluderea unor spații din cooperarea transnațională. De asemenea, sprijină în principiu elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii macroregionale în cadrul cooperării transnaționale;

8.

pune în evidență potențialul cooperării interregionale, în specia prin efectul său de pârghie în utilizarea fondurilor structurale; consideră că susținerea cooperării interregionale (componenta C) reprezintă un instrument excelent de sprijin pentru schimbul de experiență și cooperarea autorităților locale și regionale în domeniul politicii de coeziune și propune ca rezultatele acestor schimburi de experiență să fie mai bine utilizate decât în trecut în cadrul strategiilor de dezvoltare locale și regionale (capitalizare);

Finalitatea CTE și concentrarea tematică

9.

atrage totuși atenția asupra faptului că cooperarea teritorială ar trebui, în primul rând:

să rezolve prin cooperare problemele tuturor regiunilor implicate;

să ofere un mecanism eficient pentru schimbul de bune practici și învățare;

să facă în așa fel încât o soluție la o problemă specifică să devină mai eficientă datorită economiilor de scară și realizării unei mase critice;

să îmbunătățească guvernanța ca urmare a coordonării politicilor sectoriale, acțiunilor și investițiilor la scară transfrontalieră și transnațională;

să contribuie la securitatea, stabilitatea și stabilirea de relații reciproc avantajoase;

când este necesar, să contribuie la stimularea creșterii, a ocupării forței de muncă și a unei gestionări bazate pe protecția ecosistemelor,

după cum se indică în expunerea de motive a propunerii de regulament în discuție;

10.

în opinia Comitetului Regiunilor, cooperarea teritorială europeană ar trebui așadar să contribuie la a stimula, la nivel european, conștiința unei apartenențe comune, a interdependenței, eliminarea prejudecăților și dezvoltarea regiunilor implicate. Prin urmare, Comitetul Regiunilor consideră că nu este posibil să se aplice automat concentrarea tematică cooperării teritoriale europene și că este necesar să se ia în considerare nivelul și potențialul diferitelor regiuni și deci să nu se caute cu orice preț să se aplice principiul numit în engleză „one size fits all”, adică să se aplice tuturor aceleași priorități, ci să se adopte o abordare de tipul „place based approach”. Comitetul Regiunilor își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, dacă cooperarea teritorială europeană, în special cooperarea transfrontalieră, ar fi strict axată pe prioritățile de bază ale Strategiei Europa 2020 și pe obiectivele tematice, ea nu ar fi în măsură să-și îndeplinească rolul distinct și unic și ar deveni o simplă variantă a politicii de coeziune de bază, cu o altă formă de distribuire a subvențiilor;

11.

solicită ca schimbările demografice și efectele acestora asupra serviciilor de interes general, dar și dezvoltarea regională durabilă să facă parte integrantă din tematica acoperită de CTE. Trebuie acordată prioritate noilor forme de parteneriat între orașe și sate ca bază a coeziunii teritoriale la nivel regional (în conformitate cu Agenda teritorială 2020). În plus, lipsesc teme importante, precum turismul, transportul maritim ecologic și cultura;

12.

în domeniul cooperării transfrontaliere, este necesar să se definească potențialul de dezvoltare al fiecărei zone frontaliere, ținându-se cont de nivelul la care se situează în prezent regiunile în chestiune. Cooperarea teritorială europeană, în special cooperarea transfrontalieră, nu ar trebui să se axeze în primul rând pe realizarea Strategiei Europa 2020, ci să urmărească, înainte de toate, crearea condițiilor pentru realizarea sa într-o măsură cât mai extinsă, deci paneuropeană. Din acest motiv, în special programele de cooperare transfrontalieră ar trebui să aibă posibilitatea de a alege mai multe obiective tematice și nu ar trebui limitate de orientările pe care le-au definit în prealabil;

13.

constată că o coeziune teritorială durabilă poate fi obținută numai cu participarea și mobilizarea cetățenilor în regiunile lor. De aceea ar trebui să se prevadă posibilitatea ca programele de cooperare teritorială europeană să sprijine în continuare proiecte din domeniul societății civile și culturii (de exemplu proiecte concrete de întâlnire). Programele existente conțin deja abordări de succes în acest sens. Prin urmare, se propune completarea corespunzătoare a obiectivelor tematice;

14.

salută propunerea Comisiei privind asigurarea unei continuități în ceea ce privește cooperarea transnațională, regretă însă că prioritatea complementară de investiții din cadrul cooperării transnaționale urmează să fie limitată la elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii macroregionale și a unor strategii pentru bazinul maritim. Ținând seama de multiplele provocări cu care se confruntă regiunile în prezent și de deficitele existente, și alte regiuni, zone și zone funcționale necesită, la rândul lor, priorități de investiții adecvate;

15.

este de acord că cooperarea interregională ar trebui să vizeze consolidarea eficacității politicii de coeziune, sprijinind schimburile de experiență între regiuni și valorificând rezultatele acestor schimburi în cadrul obiectivului privind investițiile în creștere economică și ocuparea forței de muncă. Consideră că aceste schimburi de experiență trebuie să aibă un impact larg și nu să se limiteze la rolul de complement la cel de-al 7-lea program-cadru;

16.

consideră că Comitetul Regiunilor trebuie să joace un rol activ în promovarea CTE și în identificarea și eliminarea obstacolelor ce împiedică punerea sa în aplicare, astfel încât să realizeze optimizarea sinergiilor cu alte dimensiuni ale politicii de coeziune;

Resurse financiare și rata de cofinanțare

17.

salută propunerea de majorare a resurselor prevăzute pentru cooperarea teritorială europeană;

18.

consideră că este ineficace ca rata de cofinanțare propusă de 75 % pentru programele operaționale din cadrul obiectivului „cooperarea teritorială europeană”, așa cum stabilește regulamentul general, să fie inferioară ratei de cofinanțare prevăzute pentru regiunile mai puțin dezvoltate din cadrul obiectivului „investiții pentru creștere și ocuparea forței de muncă”. Această rată de cofinanțare inferioară riscă să reducă interesul față de programele de cooperare teritorială europeană în regiunile mai puțin dezvoltate. Comitetul Regiunilor consideră că această diferență nu se justifică și solicită ca rata de cofinanțare să fie fixată la un nivel identic de 85 % pentru cele două obiective; de asemenea, consideră că este nejustificat ca rata de cofinanțare aplicată alocării suplimentare pentru cooperare interregională în regiunile ultraperiferice să fie de 50 % și solicită stabilirea acesteia la 85 %;

19.

atrage atenția asupra faptului că cofinanțarea nu provine mereu de la partenerii de program, statele membre sau alte autorități publice, ci și dinspre beneficiari. Prin urmare, nu se justifică cerința de ordin general ca statele membre participante să-și ia angajamentul de a pune la dispoziție fondurile de cofinanțare necesare pentru punerea în aplicare a unui program de cooperare. De aceea se recomandă suprimarea declarației de angajament din propunerea Comisiei;

20.

consideră că, pentru menținerea calității cooperării, este necesar să se mențină condițiile actuale aplicabile ratei de cofinanțare care sunt prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 (regulament general), articolul 53, alineatele (3) și (4), și anume:

„3.   Pentru programele operaționale în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană pentru care cel puțin un participant face parte din statele membre al căror produs intern brut (PIB) mediu pe cap de locuitor, între 2001 și 2003, era mai mic de 85 % din media Uniunii Europene cu 25 de membri pentru aceeași perioadă, contribuția din FEDER nu poate fi mai mare de 85 % din totalul cheltuielilor eligibile. Pentru toate celelalte programe operaționale, contribuția din FEDER nu poate fi mai mare de 75 % din totalul cheltuielilor publice eligibile cofinanțate din FEDER;

4.   Contribuția fondurilor la nivelul axei prioritare nu face obiectul plafoanelor menționate la alineatul (3) și în anexa III. Cu toate acestea, contribuția este stabilită astfel încât suma maximă a contribuției fondurilor și pragul maxim de contribuție pe fond stabilite la nivelul programului operațional să fie respectate.”;

21.

consideră că nu este oportună fixarea ratei maxime de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare, așa cum prevede regulamentul general. Ar trebui să fie posibilă diferențierea ratei de cofinanțare în cadrul diferitelor axe prioritare, pentru ca beneficiarii să fie motivați să realizeze anumite priorități strategice. Ar trebui ca fiecare program să fixeze o rată de cofinanțare pentru fiecare măsură, în funcție de tipul acesteia, având în vedere că nu toate măsurile ar trebui să beneficieze de nivelul maxim de ajutor;

22.

este de acord cu propunerea ca programele de cooperare care implică regiuni ultraperiferice să primească nu mai puțin de 150 % din sprijinul din partea FEDER pe care l-au primit în perioada 2007-2013 și, în plus, să se rezerve cooperării regiunilor ultraperiferice 50 de milioane EUR din alocarea pentru cooperarea interregională;

23.

solicită să se stabilească condiții speciale pentru zonele care au fost la frontierele externe ale Uniunii până la 30 aprilie 2004 sau până la 31 decembrie 2006 și care nu mai sunt începând de la acea dată, cum este cazul în actuala perioadă de programare, în temeiul articolului 52 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 (regulament general). O perioadă de șapte ani de sprijin nu poate fi considerată suficientă pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă aceste zone. Comitetul Regiunilor atrage atenția asupra faptului că majorarea ajutoarelor pentru zonele situate la fostele frontiere ale UE nu răspunde numai obiectivului de ridicare a nivelului economic al regiunilor considerate, ci are și un impact semnificativ asupra afirmării unei identități europene și a unei interconectivități, precum și a combaterii prejudecăților;

Planificarea programului

24.

critică faptul că cerințele definite la articolul 7 alineatul (2) litera (a) cauzează sarcini suplimentare considerabile pentru planificarea programului în comparație cu actuala perioadă de finanțare, fără a prezenta o valoare adăugată sesizabilă;

25.

atrage atenția asupra faptului că, prin caracterul său multilateral, CTE nu poate fi gestionată prin instrumentul contractelor de parteneriat, trebuind, prin urmare, să fie exclusă în mod explicit din domeniul de aplicare;

26.

consideră că este foarte importantă elaborarea unei directive privind aplicarea efectivă a reglementării în materie de ajutoare de stat pentru programele CTE și solicită ca, cu acordul tuturor statelor membre la care se referă programul respectiv, printre potențialii beneficiari ai măsurilor de cooperare transfrontalieră și transnațională să se numere și actorii privați, în special întreprinderile mici și mijlocii;

27.

solicită să se țină mai bine seama de eterogenitatea deosebit de mare în Europa a structurilor administrative de la nivel regional și local în contextul definirii grupurilor-țintă ale programelor CTE. Obiectivul ar trebui să fie luarea mai bine în considerare a diferitelor forme de organizare ale actorilor publici în regiunile statelor membre. În special faptul că o entitate publică are o structură de organizare de drept privat, nu ar trebui să o excludă de la participarea la program;

Monitorizare și evaluare

28.

Constată că obligațiile de raportare au fost extinse, atât cu privire la volumul acestora, cât și privind frecvența, și solicită ca acestea să fie reduse la strictul necesar. În acest context, Comitetul respinge propunerea ca termenul pentru prezentarea raportului anual de punere în aplicare să fie devansat de la 30 iunie la 30 aprilie a fiecărui an. Coordonarea unui număr mai mare de părți, cu parteneri de program exprimându-se în limbi diferite presupune un efort mai susținut și necesită un interval de timp mai mare;

29.

salută stabilirea unor indicatori comuni privind realizările și rezultatele care permit o mai eficientă punere în practică a obiectivelor, o mai bună orientare spre impactul dorit și o evaluare transversală a programelor. Indicatorii propuși în anexa Regulamentului CTE sunt însă insuficient adaptați cerințelor specifice ale CTE și nu oferă suficiente posibilități pentru a descrie sau a măsura calitatea CTE. Prin urmare, Comitetul solicită o revizuire a listei de indicatori, care să permită ca rezultatele specifice ale CTE să fie prezentate într-o manieră adecvată;

30.

salută, în principiu, propunerea ca valoarea alocată asistenței tehnice să se limiteze la 6 % din suma totală, dar să nu fie mai mică de 1 500 000 EUR. Comitetul consideră însă drept problematică trecerea obligatorie, înainte de 31 decembrie 2014, la sisteme de schimb electronic de date pentru schimburile de informații în cadrul asistenței tehnice;

Administrarea, controlul și acreditarea

31.

se pronunță în favoarea menținerii, în principiu, a structurilor de administrare pentru punerea în aplicare a programelor operaționale, în aceleași condiții cu cele din perioada de finanțare 2007-2013, în favoarea continuității într-o măsură cât mai mare a structurilor și în favoarea unei definiri mai clare a sarcinilor și competențelor diferitelor entități în cadrul punerii în aplicare a programului;

32.

salută posibilitatea de a atribui unei autorități de gestiune și certificare mai multe funcții (a se vedea articolul 113 din Regulamentul general), dar respinge propunerea ca această opțiune să devină obligatorie în cadrul CTE (a se vedea articolul 22 din Regulamentul CTE); respinge însă cu fermitate prevăzuta acreditare a autorităților de administrare și control;

Coordonarea fondurilor

33.

salută efortul de îmbunătățire a coordonării dintre programele de cooperare teritorială europeană și celelalte instrumente ale politicii de coeziune; pentru aceasta, este necesară creșterea rentabilității finanțării comunitare pentru proiectele de cooperare, prin diseminarea rezultatelor acestora, prin multiplicarea efectelor și prin evitarea reluării măsurilor care au fost deja testate și experimentate;

34.

atrage totuși atenția asupra faptului că, pentru a se putea crea un mecanism care să permită asigurarea coordonării dintre fonduri și alte instrumente, este necesară o coordonare între aceste fonduri și aceste instrumente la nivelul UE și la nivelul punerii în aplicare în diferitele state membre. Este necesar să se instituie proceduri identice și coordonate, precum și un sistem de gestiune, de monitorizare, de deductibilitate a costurilor, metode de prezentare a indicatorilor etc., care să fie identice. De asemenea, ar fi adecvat să se asigure coordonarea între diferitele țări, dat fiind că un număr tot mai mare de țări participă la programe de cooperare regională europeană. Trebuie să se acorde o atenție sporită coordonării cu instrumentele financiare externe. Comitetul Regiunilor invită Comisia Europeană să elaboreze o metodologie pentru coordonarea programelor;

35.

atrage atenția asupra faptului că articolul 10 din propunerea de regulament privind Fondul social european COM(2011) 607 final abordează cooperarea transnațională, care acoperă aceeași perioadă ca și regulamentul privind CTE, dar fără nicio legătură cu regulamentul privind cooperarea teritorială europeană. Cu toate acestea, Comitetul Regiunilor consideră că coordonarea între cooperarea teritorială europeană finanțată prin intermediul FEDER și cea finanțată prin FSE este esențială, pentru că, prin combinarea corespunzătoare a activităților celor două fonduri, este posibil să se obțină sinergiile necesare. Este de așteptat o eficacitate maximă a activităților desfășurate în general în cadrul FSE, în special în materie de cooperare transfrontalieră, dat fiind că, în zonele transfrontaliere ale țărilor vecine, se constată o situație similară, din punctul de vedere al pieței forței de muncă, al problemelor sociale etc. Activitățile tematice din cadrul FSE constituie o parte foarte importantă a tuturor programelor de cooperare teritorială europeană, de aceea Comitetul Regiunilor solicită Comisiei Europene să acorde atenția cuvenită coordonării acestor activități. Dacă nu se asigură o formă mai solidă de coordonare, ar trebui cel puțin să se creeze posibilitatea unei finanțări din FEDER a activităților tematice din cadrul CTE, care, din punct de vedere tematic, intră în sfera FSE;

36.

consideră cât se poate de adecvată coordonarea noului mecanism Conectarea Europei cu programele de cooperare teritorială europeană, dat fiind că acest nou instrument ar trebui să ia în considerare relațiile transfrontaliere și internaționale;

Participarea țărilor terțe

37.

consideră că este extrem de important să se asigure coordonarea dintre programele de cooperare teritorială europeană și instrumentele financiare de asistență destinate țărilor terțe. Ar trebui ca în aceste programe să se integreze direct un sistem prin care instrumentele respective să fie coordonate cu diferitele programe de cooperare teritorială europeană, astfel încât să nu existe niciun obstacol în calea participării entităților din țările terțe la proiecte comune. Acest sistem ar trebui, între altele, să permită asigurarea conformității procedurilor, a admisibilității costurilor etc. între programele CTE din țările membre și programele de preadeziune și de vecinătate. De asemenea, el ar trebui să asigure că țările terțe garantează accesul, administrarea și afectarea pentru programele care se înscriu în cadrul CTE de resurse suficiente provenind din programele de preadeziune sau de vecinătate;

38.

își exprimă acordul, pe de o parte, cu necesitatea clarificării normelor în vigoare în materie de gestiune financiară, de programare, de monitorizare, de evaluare și de control în ceea ce privește participarea țărilor terțe la programe de cooperare transnațională și interregională și, pe de altă parte, cu ideea că aceste norme ar trebui stabilite în programele de cooperare vizate și/sau în acordul financiar pertinent dintre Comisie, fiecare dintre țările terțe și statul membru în care se află organul care gestionează programul de cooperare respectiv. Comitetul Regiunilor atrage totuși atenția asupra necesității de a veghea ca, în cazul unor probleme sau al lipsei de acțiune a unei țări terțe, programele transnaționale și internaționale nu vor suferi întârzieri, astfel încât realizarea acestor programe să nu fie pusă în pericol;

Rolul GECT

39.

subliniază rolul GECT ca instrument esențial de consolidare a cooperării teritoriale. Își reiterează solicitarea ca regulamentul revizuit privind GECT, care nu are o miză specială în materie de buget al Uniunii Europene, să fie adoptat fără întârziere și fără a aștepta adoptarea întregului pachet legislativ privind politica de coeziune post 2013. De asemenea, solicită statelor membre să elimine toate barierele de tip administrativ care fie descurajează înființarea unui GECT, fie discriminează această opțiune, în special sub aspectul fiscalității și al recrutării de personal, în raport cu alte instrumente juridice;

40.

atrage atenția asupra faptului că statele membre ar trebui încurajate să încredințeze GECT rolul de organe de gestiune, iar Comisia Europeană ar trebui să propună mecanisme-standard de clarificare a dispoziției de la articolul 25 alineatul (3) din propunerea de regulament, care impune statelor membre pe teritoriul cărora este înregistrată GECT sau pe teritoriul cărora se află principalul beneficiar obligația de a rambursa sumele necuvenite acordate beneficiarilor din alte țări. Din cauza acestei obligații impuse statelor membre pe teritoriul cărora este înregistrată GECT sau pe teritoriul cărora se află principalul beneficiar, posibilitatea acestor state de a transfera către GECT competențele lor de gestiune ar putea fi considerabil limitată, dat fiind faptul că ele ar putea fi nevoite să garanteze pentru ceva ce scapă de sub influența lor. Prin urmare, Comitetul Regiunilor consideră că ar trebui să se confirme că o autoritate în statul membru pe teritoriul căruia se află beneficiarul unei sume necuvenite plătite poate fi mandatată de o autoritate în statul membru în care este înregistrată GECT să recupereze suma; altfel, ar trebui aplicate condițiile în vigoare în perioada de programare în curs, în cazul în care responsabilitatea revine statului membru în care se află beneficiarul căruia îi revine obligația de a restitui fondurile necuvenite;

Alte observații

41.

salută introducerea ratei forfetare pentru lucrători, întrucât este vorba de o măsură benefică, care reprezintă o simplificare considerabilă pentru beneficiar. Ratele forfetare pentru lucrători ar trebui să fie identice, indiferent de țara în care se efectuează operațiunea, dat fiind că munca efectuată este aceeași. Ar trebui de asemenea să existe o metodologie armonizată pentru controlul și admisibilitatea cheltuielilor. Respinge însă propunerea de a limita rata forfetară pentru costurile de personal la 15 % din costurile totale, întrucât cooperarea teritorială necesită, prin natura ei, multe resurse umane și în care procentajul de 15 % se află mult sub valoarea medie actuală;

42.

deși consideră ca fiind foarte importante protecția mediului, eficiența resurselor, atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, promovarea egalității de șanse și prevenirea discriminării bazate pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, promovarea egalității între bărbați și femei etc., Comitetul Regiunilor consideră că nu este de dorit să se solicite aplicarea acestora în fiecare program. Aceste dispoziții sunt de natură să complice foarte tare și să paralizeze în special executarea programelor de cooperare transfrontalieră de mică amploare. De aceea, Comitetul Regiunilor recomandă ca dispozițiile respective să nu fie aplicate în mod sistematic, ci numai când acest lucru este rezonabil și pertinent în raport cu prioritățile și operațiunile respective; a justifica aplicarea acestei măsuri prin caracterul său obligatoriu ar putea părea absurd și ilogic în cazul operațiunilor care nu au nicio legătură cu aceste probleme;

43.

consideră că este important ca beneficiarii să coopereze la dezvoltarea, realizarea, asigurarea resurselor umane și la finanțarea operațiunilor. Cu toate acestea, în ceea ce privește în special proiectele de mici dimensiuni, și anume cele cărora le sunt alocate mai puțin de 35 000 EUR în cadrul FEDER, satisfacerea celor patru criterii de cooperare poate complica crearea și punerea lor în practică; în consecință, Comitetul consideră că nu este oportun să se solicite ca proiectele menționate să îndeplinească această condiție și propune ca acestor proiecte de mici dimensiuni să li se aplice, ca și până acum, condiția de a satisface cel puțin două din cele patru criterii;

Propuneri

44.

ca urmare a punerii accentului pe coordonare, eficacitate, eliminarea disparităților și integrare, propune pentru noua perioadă de programare lansarea de noi inițiative care să vizeze promovarea coordonării transfrontaliere a strategiilor tematice și dezvoltarea (transporturi, energie, piața forței de muncă, protecția mediului, știință și cercetare etc.) și aplicarea unor abordări integrate. Se va reuși astfel identificarea, pe plan transfrontalier, a lacunelor, a unui potențial de dezvoltare și a unor soluții integrate. Pentru găsirea de soluții la problemele identificate în mod atât de clar și pentru exploatarea potențialului de dezvoltare identificat, trebui să fie mobilizate atât entități publice, cât și private și resurse financiare provenind din diverse surse. Pentru buna funcționare a acestui instrument, pare de dorit exploatarea potențialului GECT și a euroregiunilor. Această inițiativă ar trebui să beneficieze, în cadrul cooperării teritoriale europene, de o finanțare suficientă pentru a i se putea garanta eficacitatea.

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Articolul 3 alineatul (1)

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Acoperire geografică

Acoperire geografică

1.   Pentru cooperarea transfrontalieră, regiunile care urmează să fie sprijinite sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor terestre interne și externe, altele decât cele vizate de programele prevăzute de instrumentele financiare externe ale Uniunii, și toate regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul frontierelor maritime separate de cel mult 150 de km, fără a aduce atingere eventualelor ajustări necesare pentru asigurarea coerenței și continuității zonelor vizate de programele de cooperare stabilite pentru perioada de programare 2007-2013.

1.   Pentru cooperarea transfrontalieră, regiunile care urmează să fie sprijinite sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor terestre interne și externe, altele decât cele vizate de programele prevăzute de instrumentele financiare externe ale Uniunii, și toate regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul frontierelor maritime separate de cel mult 150 de km, fără a aduce atingere eventualelor ajustări necesare pentru asigurarea coerenței și continuității zonelor vizate de programele de cooperare stabilite pentru perioada de programare 2007-2013.

Comisia adoptă lista zonelor transfrontaliere care urmează să primească sprijin, defalcată pe programe de cooperare, prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul (2).

Comisia adoptă lista zonelor transfrontaliere care urmează să primească sprijin, defalcată pe programe de cooperare, prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul (2).

Lista respectivă precizează, de asemenea, acele regiuni de nivel NUTS 3 din Uniune luate în considerare pentru alocarea FEDER la cooperarea transfrontalieră privind toate frontierele interne și cele externe reglementate de instrumentele financiare externe ale Uniunii, cum ar fi IEV în temeiul Regulamentului (UE) nr. […]/2012 [regulamentul IEV] și IPA în temeiul Regulamentului (UE) nr. […]/2012 [regulamentul IPA].

Lista respectivă precizează, de asemenea, acele regiuni de nivel NUTS 3 din Uniune luate în considerare pentru alocarea FEDER la cooperarea transfrontalieră privind toate frontierele interne și cele externe reglementate de instrumentele financiare externe ale Uniunii, cum ar fi IEV în temeiul Regulamentului (UE) nr. […]/2012 [regulamentul IEV] și IPA în temeiul Regulamentului (UE) nr. […]/2012 [regulamentul IPA].

Atunci când înaintează proiectul de programe de cooperare transfrontalieră, statele membre pot solicita ca alte regiuni de nivel NUTS 3 limitrofe cu regiunile enumerate în decizia menționată la al doilea paragraf să fie adăugate la o anumită zonă transfrontalieră și comunică motivele care stau la baza solicitării. […]

Atunci când înaintează proiectul de programe de cooperare transfrontalieră, statele membre pot solicita ca alte regiuni de nivel NUTS 3 limitrofe cu regiunile enumerate în decizia menționată la al doilea paragraf să fie adăugate la o anumită zonă transfrontalieră […]

Expunere de motive

În ceea ce privește distanța de 300 km (în loc de 150), în practică s-a demonstrat că motivele care justifică existența cooperării transfrontaliere maritime nu depind în mod direct de o distanță scurtă, ci de relațiile care există între cele două țări. În plus, datorită mijloacelor de comunicare și transport actuale, distanța este mai puțin relevantă.

În plus, în ceea ce privește nivelul NUTS, regiunile franceze sunt în general favorabile menținerii zonelor așa cum există acestea în actuala perioadă de programare. Cu toate acestea, având în vedere varietatea situațiilor existente, ele consideră necesară o anumită formă de flexibilitate în definirea domeniului de aplicare geografică a proiectelor. În primul rând, este vorba de favorizarea cooperărilor consolidate în cadrul spațiilor transnaționale de nivel NUTS 2 (fără modificarea delimitării acestora) și extinderea teritoriului geografic al anumitor programe transfrontaliere dincolo de scara NUTS 3 (până la nivelul NUTS 2 dacă acest lucru se justifică, fără a aduce atingere concentrării finanțărilor în zonele situate în vecinătatea frontierelor). De asemenea, ele solicită Comisiei să ia în considerare noile spații de cooperare consolidată care sunt euroregiunile.

Amendamentul 2

Articolul 4 alineatul (3)

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Resurse pentru cooperarea teritorială europeană

Resurse pentru cooperarea teritorială europeană

3.   Comisia adoptă o decizie unică care stabilește lista tuturor programelor de cooperare și indică sumele din valoarea totală a sprijinului din partea FEDER pentru fiecare program și a alocării din 2014 pentru fiecare program prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul (2).

3.   Comisia adoptă o decizie unică care stabilește lista tuturor programelor de cooperare și indică sumele din valoarea totală a sprijinului din partea FEDER pentru fiecare program și a alocării din 2014 pentru fiecare program prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul (2).

Populația din zonele menționate la articolul 3 alineatul (1) al treilea paragraf și alineatul (3) primul paragraf este utilizată drept criteriu pentru defalcarea anuală pe state membre. […]

Populația din zonele menționate la articolul 3 alineatul (1) al treilea paragraf și alineatul (3) primul paragraf este utilizată drept criteriu pentru defalcarea pe […]

Expunere de motive

Trebuie solicitată cu fermitate alocarea creditelor europene pe program de cooperare. Continuarea sistemului actual, al defalcării pe state (acestea având sarcina repartizării bugetului pentru cooperare între diferitele zone implicate) generează un risc dublu: cel al alocărilor naționale dezechilibrate pentru un același spațiu și cel al perpetuării unei logici a principiului compensării („juste retour”), fiecare stat putând să considere că trebuie să „recupereze” pentru o anumită zonă, un buget cel puțin echivalent părții de credite pe care i le-a alocat.

Amendamentul 3

Articolul 4 alineatul (7)

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisie