15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/1

1.

La 11 noiembrie 2011, Comisia a adoptat o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește permisele de conducere care includ funcțiile unei cartele de conducător auto („propunerea”) (3).

2.

Propunerea face parte din măsurile prezentate de Comisie pentru a consolida utilizarea tahografelor digitale în Uniunea Europeană, după cum a anunțat în Comunicarea sa „Tahograful digital: Foaia de parcurs a activităților viitoare” (4). Prezenta propunere vine în completarea propunerii de regulament privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 adoptat de Comisie la 19 iulie 2011 („propunerea de regulament privind aparatura de înregistrare în transportul rutier”) (5), în legătură cu care AEPD a emis un aviz la 5 octombrie 2011 (6).

3.

Comisia a transmis propunerea Autorității Europene pentru Protecția Datelor spre consultare la 11 noiembrie 2011, în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

4.

AEPD regretă faptul că nu i s-a oferit posibilitatea de a transmite Comisiei observații informale înainte de adoptarea propunerii. AEPD recomandă includerea unei trimiteri la prezenta consultare în preambulul propunerii.

5.

Propunerea stabilește temeiul juridic și modalitățile de fuzionare a cartelei pentru conducătorii auto profesioniști cu permisul acestora de conducere, aplicându-se astfel dispozițiile articolului 27 din propunerea de regulament privind aparatura de înregistrare în transportul rutier, în cadrul căruia a fost prevăzut principiul unei astfel de fuzionări. Conform articolului 27 din propunerea respectivă, cu începere de la 19 ianuarie 2018, cartelele de conducători auto se integrează în permisele de conducere și sunt eliberate, reînnoite, schimbate și înlocuite în conformitate cu dispozițiile Directivei 2006/126/CE.

6.

Cartela de conducător auto (7) este o componentă a sistemului de tahograf creat în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 3821/85. Cartela de conducător auto este alocată conducătorului auto profesionist și permite identificarea posesorului său de aparatura de înregistrare. De asemenea, permite stocarea datelor referitoare la activitățile conducătorului auto pe cartelă, pentru un eventual control ulterior. Aceasta conține o anumită cantitate de date precizate în anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85, inclusiv informații despre permisul de conducere; totuși, această anexă va fi revizuită în vederea adaptării sale la progresul tehnologic, după adoptarea propunerii de regulament privind aparatura de înregistrare în transportul rutier.

7.

În urma unei consultări cu părțile interesate și a unei evaluări a impactului (8), fuzionarea cartelei pentru conducătorii auto profesioniști cu permisul acestora de conducere a fost identificată de către Comisie drept o soluție de reducere a fraudelor, precum și de simplificare a sarcinii administrative și a costurilor aferente emiterii acestor documente. Scopul propunerii este de a permite „coexistența celor două funcții fuzionate într-un singur document, permisul de conducere având funcțiile unei cartele de conducător auto” (9).

8.

După cum a subliniat deja AEPD în avizul său privind propunerea de regulament privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (10), fuzionarea preconizată a cartelei de conducător auto cu permisul de conducere ar putea afecta actuala protecție asigurată în legătură cu datele conducătorilor auto.

9.

Având în vedere volumul potențial al informațiilor înregistrate în ceea ce privește activitățile conducătorului auto și locul desfășurării acestora (precum data, ora, distanța, geolocalizarea, viteza etc.), cartela de conducător auto este mai mult decât o simplă carte de identitate care certifică faptul că o persoană este un conducător auto profesionist. Prin urmare, este mai invazivă din perspectiva protecției datelor, întrucât urmărește monitorizarea respectării de către o persoană fizică a normelor sociale în domeniul transportului rutier.

10.

Prin urmare, este esențial ca prelucrarea datelor în contextul permiselor de conducere care integrează cartele de conducător auto să se facă în conformitate cu cadrul UE privind protecția datelor, astfel cum este prevăzut la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și în Directiva 95/46/CE (11).

11.

În prezentul aviz, analiza AEPD se axează pe două aspecte principale: (i) dacă s-a demonstrat în mod suficient că fuzionarea permisului de conducere cu cartela de conducător auto este necesară în vederea atingerii scopurilor urmărite, având în vedere implicațiile unei asemenea fuzionări asupra vieții private; și (ii) dacă s-a asigurat în mod suficient că prelucrarea datelor conducătorilor auto într-o singură cartelă respectă principiul proporționalității.

12.

Integrarea cartelelor pentru conducătorii auto profesioniști în permisele acestora de conducere generează o serie de preocupări din perspectiva protecției vieții private și a datelor. În primul rând, AEPD observă faptul că necesitatea de a integra cartela de conducător auto în permisul de conducere nu a fost suficient demonstrată. În expunerea de motive a propunerii, Comisia arată că aceasta este „o soluție” pentru a contribui la combaterea fraudelor și a utilizărilor abuzive ale cartelelor de conducător auto; totuși, din punctul de vedere al protecției datelor, nu s-a demonstrat că o astfel de fuzionare ar fi cel mai bun mod de a face acest lucru și nici dacă există posibilitatea de a lua în considerare alte mijloace mai puțin invazive.

13.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că fuzionarea acestor două documente, care urmăresc două scopuri total diferite, ar contrazice principiul limitării scopului prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 95/46/CE. Cartela de conducător auto este mai mult decât o simplă carte de identitate care certifică faptul că o persoană este un conducător auto profesionist, întrucât servește și la monitorizarea respectării de către conducătorul auto profesionist a normelor sociale în transportul rutier. Însăși Comisia identifică faptul că vor fi „două funcții fuzionate într-un singur document, permisul de conducere având funcțiile unei cartele de conducător auto” (12).

14.

Modalitățile de fuzionare prezintă, de asemenea, riscuri specifice în ceea ce privește protecția vieții private și a datelor, care nu au fost încă abordate. Obligația statelor membre, prevăzută la articolul 1 din propunere, de a introduce un microcip în toate permisele de conducere integrate noi care vor fi emise conducătorilor auto generează preocupări cu privire la necesitatea și proporționalitatea unei astfel de măsuri, având în vedere scopul prelucrării. Impactul fuzionării celor două documente și al utilizării unui microcip în noul permis de conducere integrat asupra prelucrării datelor trebuie să fie evaluat în mod temeinic. Prin urmare, AEPD recomandă ca integrarea cartelei de conducător auto în permisul de conducere să fie luată în considerare numai după efectuarea unei evaluări a impactului asupra vieții private și a siguranței. Acest lucru trebuie să fie precizat în mod clar la articolul 1 din propunere.

15.

Este încă neclar modul în care se va realiza fuzionarea tuturor documentelor de conducere în ceea ce privește conducătorii auto profesioniști și dacă noul permis de conducere integrat va conține și date referitoare la capacitatea acestora de a conduce alte tipuri de vehicule în scopuri personale. În acest caz, trebuie instituite mecanisme clare pentru a asigura că fiecare parte a cartelei este accesată numai de către persoanele care sunt autorizate în acest sens. De asemenea, AEPD își exprimă îngrijorarea față de faptul că o astfel de posibilitate poate conduce la extinderea utilizării de microcipuri la toate permisele de conducere, inclusiv la cele de uz privat, în statele membre. Opțiunea de a utiliza o astfel de tehnologie în documentele de identitate cu privire la capacitatea de conducere are un impact asupra protecției vieții private și a datelor persoanelor fizice, în special în ceea ce privește tipul și cantitatea de informații pe care le-ar putea conține, iar luarea unei decizii în acest sens nu trebuie să fie motivată de considerente tehnice. Decizia trebuie să fie supusă în continuare unei dezbateri publice transparente, iar în legislație trebuie să fie prevăzute garanții adecvate pentru a asigura protecția vieții private și a datelor persoanelor fizice.

16.

În plus, AEPD subliniază faptul că utilizarea datelor conducătorilor auto trebuie, de asemenea, să fie evaluată cu atenție în contextul mai larg al sistemelor de transport inteligente și având în vedere măsura în care aceste date ale conducătorilor auto ar putea fi utilizate și combinate ulterior cu alte date colectate din alte sisteme integrate în vehicul (precum eCall, eToll etc.). AEPD solicită legiuitorului să țină seama în mod corespunzător de principiile limitării scopului, necesității și proporționalității în elaborarea viitoarelor propuneri legislative cu privire la utilizarea și prelucrarea ulterioară a datelor conducătorilor auto în contextul sistemelor de transport inteligente.

17.

Chiar dacă fuzionarea celor două documente s-ar dovedi necesară, prelucrarea datelor cu caracter personal într-o cartelă unică ar trebui totuși să respecte toate principiile privind protecția datelor și normele stabilite în Directiva 95/46/CE, în special principiul proporționalității.

18.

AEPD ia act de faptul că Directiva 2006/126/CE nu conține decât o simplă trimitere la „normele privind protecția datelor” la articolul 1 alineatul (2), fără a le preciza în mod clar. AEPD recomandă să se precizeze, într-un articol de fond al propunerii, că, în ceea ce privește permisele de conducere, prelucrarea datelor se va efectua în conformitate cu normele naționale de aplicare a Directivei 95/46/CE. Trebuie subliniat faptul că prelucrarea datelor cu privire la permisele de conducere nu include numai datele prelucrate în microcip, ci și toate celelalte tipuri de prelucrări de date efectuate în privința cartelei, precum eliberarea permisului de conducere, monitorizarea termenului de valabilitate al acestuia și controalele efectuate de către autoritățile competente care monitorizează respectarea normelor sociale în domeniul transportului rutier.

19.

În ceea ce privește detaliile prelucrării, considerentul 2 din propunere prevede că „permisele de conducere și cartelele de conducător auto au un design și un set de câmpuri de date aproape identice”. Această afirmație induce în eroare din două motive: în primul rând, câmpurile de date exacte care vor fi prelucrate în cartela de conducător auto sunt încă necunoscute; în al doilea rând, se poate presupune că, inevitabil, acestea le vor depăși pe cele care au fost definite pentru permisul de conducere, întrucât scopul cartelei de conducător auto este de a monitoriza comportamentul conducătorului auto pentru a asigura respectarea normelor sociale în transportul rutier.

20.

În timp ce categoriile de date conținute de permisul de conducere sunt descrise în mod clar și detaliat în anexa I la Directiva 2006/126/CE (13), specificațiile referitoare la datele care urmează să fie stocate în microcipul permisului de conducere nu au fost încă definite de către Comisie. De exemplu, este încă neclar dacă microcipul ar putea conține date biometrice (precum amprente digitale sau scanarea irisului). În plus, după cum a subliniat AEPD în avizul său privind propunerea de regulament privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (14), nici detaliile referitoare la prelucrarea datelor în cartela de conducător auto nu au fost încă definite cu certitudine și depind de revizuirea anexelor la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 privind tahografele, proces care va începe numai după adoptarea propunerii de modificare a regulamentului privind tahografele. Prin urmare, în acest stadiu, este dificil de evaluat cu suficientă certitudine dacă prelucrarea de date preconizată va respecta sau nu principiul proporționalității.

21.

În ceea ce privește volumul previzibil de date care vor fi prelucrate în microcip referitor la datele conducătorilor auto, articolul 1 din propunere precizează numai datele de identificare din cartela de conducător auto, astfel cum sunt prevăzute în secțiunea IV punctul 5.2 din anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85, în timp ce, pe de altă parte, articolul 7 litera (a) din propunere prevede că permisul de conducere trebuie să includă toate „funcțiile necesare pentru ca permisul de conducere să poată fi utilizat, de asemenea, drept cartelă de conducător auto”. Pentru ca permisul de conducere să fie utilizat drept cartelă de conducător auto, acesta va trebui să includă toate câmpurile de date definite pentru cartela de conducător auto, nu numai datele de identificare aflate pe cartelă. Aceste date vor conține semnificativ mai multe informații decât cele din permisul de conducere, de exemplu date despre activitățile conducătorului auto (precum data, începutul și sfârșitul călătoriei, distanța, date privind geolocalizarea, ora, viteza etc.).

22.

AEPD subliniază necesitatea adoptării unei abordări coerente la elaborarea măsurilor privind permisele de conducere care încorporează cartele de conducător auto în două instrumente juridice distincte – pe de o parte, propunerea de regulament privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și, pe de altă parte, propunerea de modificare a Directivei privind permisele de conducere – pentru a se asigura că modul general de concepere a prelucrării datelor respectă dreptul la viața privată, toate principiile de protecție a datelor și, în special, principiul proporționalității și că oferă garanții suficiente în ceea ce privește protecția datelor, precum și o atenție corespunzătoare față de drepturile persoanelor vizate.

23.

AEPD recomandă, în special, definirea unei liste clare a datelor care urmează să fie prelucrate în cartela integrată pe baza unui test de necesitate. În propunere trebuie clarificat modul în care drepturile persoanelor vizate de a primi informații despre prelucrarea datelor, de a avea acces la datele proprii și de a se opune, astfel cum au fost prevăzute la articolele 10, 11, 12 și 14 din Directiva 95/46/CE, pot fi exercitate efectiv în contextul unei astfel de prelucrări. De asemenea, AEPD subliniază faptul că prelucrarea face obiectul unui control adecvat din partea autorităților competente în materie de protecție a datelor, în conformitate cu legislația națională.

24.

De asemenea, AEPD subliniază că trebuie să fie clarificate scopurile și circumstanțele în care datele pot fi accesate și de către cine. Trebuie clarificat faptul că accesul la datele conținute de microcip va fi permis numai în scopuri oficiale și clar definite, dar nu și în alte scopuri (comerciale sau necomerciale). În plus, în propunere trebuie să se precizeze în mod clar cine este autorizat să aibă acces la date și la ce date din microcip se referă o astfel de autorizare (respectiv permisul de conducere pentru conducătorii auto profesioniști, datele conducătorului auto, permisul de conducere privat) și în ce împrejurări (de exemplu, care este tipul de acces la datele unui conducător auto care se află în concediu sau lipsește din motive medicale?), întrucât combinarea celor două instrumente juridice creează incertitudine în acest sens.

25.

În cele din urmă, în ceea ce privește înregistrările permiselor de conducere furate, pierdute sau defecte care integrează cartele de conducător auto (articolul 7c din propunere), trebuie clarificate datele sau categoriile de date care urmează să fie păstrate. La definirea acestor date, trebuie să se aplice principiul proporționalității și al reducerii la minimum a datelor. De asemenea, trebuie să se clarifice care este (sunt) autoritatea (autoritățile) competentă (competente) care trebuie să țină evidența acestor date.

26.

AEPD își exprimă îndoielile cu privire la necesitatea și proporționalitatea fuzionării permiselor de conducere cu cartelele de conducător auto, prevăzută în propunere, aspecte care urmează să fie demonstrate. Prin urmare, trebuie studiată posibilitatea de a utiliza alte mijloace, mai puțin invazive, pentru a atinge același obiectiv de combatere a fraudei și de reducere a costurilor în ceea ce privește conducătorii auto profesioniști în transportul rutier.

27.

AEPD recomandă în special:

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/6

1.

Prezentul aviz face parte dintr-un pachet de 4 avize ale AEPD privind sectorul financiar, toate adoptate în aceeași zi.

2.

La 15 noiembrie 2011, Comisia a adoptat o propunere referitoare la modificarea Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 privind agențiile de rating de credit (denumit în continuare „Regulamentul ARC”) (3). Propunerea respectivă a fost transmisă AEPD spre consultare la 18 noiembrie 2011.

3.

AEPD salută faptul că este consultată de către Comisie și recomandă ca în preambulul instrumentului adoptat să fie inclusă o referire la prezentul aviz.

4.

Totuși, AEPD regretă faptul că nu a fost consultată în mod oficial de către Comisie nici în timpul pregătirii Regulamentului ARC inițial, care a intrat în vigoare la 7 decembrie 2010, nici în ceea ce privește recentele modificări la regulamentul citat (4).

5.

Prin urmare, în avizul de față AEPD consideră că este adecvat și util să abordeze aspecte privind Regulamentul ARC deja existent. În primul rând, AEPD subliniază potențialele implicații privind protecția datelor ale Regulamentului ARC însuși. În al doilea rând, analiza prezentată în prezentul aviz este direct relevantă pentru aplicarea legislației existente și pentru alte propuneri aflate în curs de adoptare și eventuale propuneri viitoare care ar conține dispoziții similare, cum ar fi cele discutate în avizele AEPD referitoare la pachetul legislativ privind revizuirea legislației bancare, piețele instrumentelor financiare (MIFID/MIFIR) și abuzul de piață.

6.

Comisia consideră că agențiile de rating de credit (ARC) sunt participanți importanți la piețele financiare, care trebuie să se supună unui cadru juridic adecvat. Primul regulament ARC a intrat în vigoare la 7 decembrie 2010. Acesta impune ARC-urilor să respecte norme stricte de conduită în vederea atenuării posibilelor conflicte de interese, asigurării unei calități înalte și unei transparențe suficiente a ratingurilor și a procesului de rating. ARC-urile existente au fost nevoite să solicite înregistrarea și să îndeplinească cerințele regulamentului până la 7 septembrie 2010.

7.

La 1 iunie 2011 a intrat în vigoare modificarea Regulamentului ARC [Regulamentul (UE) nr. 513/2011], prin care se acordă Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) competențe exclusive de supraveghere a agențiilor de rating de credit înregistrate în UE, pentru a centraliza și simplifica înregistrarea și supravegherea acestora la nivel european.

8.

Prezenta legislație propusă constituie amendamente la Regulamentul ARC, dar nu îl înlocuiește. Principalul obiectiv strategic al revizuirii propuse este acela de a aborda o serie de aspecte referitoare la ARC-uri și utilizarea ratingurilor care nu au fost abordate suficient în Regulamentul ARC existent.

9.

Deși cea mai mare parte a dispozițiilor din Regulamentul ARC se referă la urmărirea și supravegherea activităților ARC-urilor, introducerea și aplicarea cadrului juridic pot afecta, în anumite cazuri, drepturile persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

10.

Regulamentul ARC permite schimbul de informații între AEVMP, autoritățile competente, autoritățile sectoriale competente și, eventual, țări terțe (5). Aceste informații se pot referi la persoane fizice, precum persoanele implicate în activități de rating de credit și persoanele implicate în alt mod sau având legături apropiate și substanțiale cu ARC-urile sau cu activitățile de rating de credit. Aceste dispoziții pot avea implicații în ceea ce privește protecția datelor pentru persoanele în cauză.

11.

Prin prisma considerațiilor de mai sus, prezentul aviz se va concentra pe următoarele aspecte ale Regulamentului ARC referitoare la confidențialitate și protecția datelor: 1. aplicabilitatea legislației privind protecția datelor; 2. transferurile de date către țări terțe; 3. accesul la înregistrările convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date; și 4. cerințele de publicare a informațiilor privind instrumentele financiare structurate și penalitățile cu titlu cominatoriu.

12.

În mai multe din considerentele (7) Regulamentului ARC se citează Carta drepturilor fundamentale, Directiva 95/46/CE și Regulamentul (CE) nr. 45/2001. Cu toate acestea, trebuie introdusă o trimitere la legislația aplicabilă privind protecția datelor într-un articol de fond din Regulamentul ARC.

13.

Un exemplu bun de astfel de dispoziție de fond poate fi găsit în articolul 22 din propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței (8), care prevede în mod explicit, ca regulă generală, că Directiva 95/46/CE și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 se aplică în cazul prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate în cadrul oferit de propunere. AEPD a emis astăzi un aviz cu privire la această propunere, prin care salută acest tip de abordare globală. Cu toate acestea, AEPD propune ca trimiterea la Directiva 95/46/CE să fie clarificată prin precizarea faptului că dispozițiile se vor aplica în conformitate cu normele naționale de aplicare a Directivei 95/46/CE.

14.

Acest lucru este relevant, de exemplu, în ceea ce privește diversele dispoziții referitoare la schimburile de informații cu caracter personal. Aceste dispoziții sunt perfect legitime, dar trebuie să fie aplicate într-un mod care să fie în concordanță cu legislația privind protecția datelor. În mod special trebuie evitat riscul ca acestea să fie interpretate ca o autorizare globală a schimbului de date cu caracter personal. De asemenea, existența unei trimiteri la legislația privind protecția datelor în dispozițiile de fond ar reduce semnificativ un astfel de risc (9).

15.

Prin urmare, AEPD propune introducerea unei dispoziții de fond similare celei de la articolul 22 din propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței (10), sub rezerva sugestiilor făcute cu privire la această propunere (11), respectiv subliniind aplicabilitatea legislației existente în materie de protecție a datelor și clarificând trimiterea la Directiva 95/46/CE prin precizarea faptului că dispozițiile se vor aplica în conformitate cu normele naționale de aplicare a Directivei 95/46/CE.

16.

AEPD ia act de trimiterea la Regulamentul (CE) nr. 45/2001 de la articolul 34.3 din Regulamentul ARC privind transferul de date cu caracter personal către țări terțe.

17.

Cu toate acestea, având în vedere riscurile implicate de astfel de transferuri, AEPD recomandă adăugarea unor măsuri de protecție specifice, similar modului în care s-a procedat la articolul 23 din propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței. În avizul referitor la această propunere, AEPD salută introducerea unei astfel de dispoziții care conține măsuri de protecție corespunzătoare, precum evaluarea de la caz la caz, asigurarea necesității transferului și existența unui nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal în țara terță care primește datele cu caracter personal.

18.

Articolul 23c alineatul (1) litera (e) prevede că, în vederea îndeplinirii sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament, AEVMP poate efectua toate investigațiile necesare. În acest scop, reprezentanții săi oficiali și alte persoane autorizate de AEVMP au competența de a solicita înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date. Din cauza modului general în care este formulată, dispoziția ridică o serie de îndoieli cu privire la domeniul său material și personal de aplicare. Regulamentul ARC prevede, de asemenea, obligația de autorizare judiciară prealabilă pentru ca AEVMP să poată solicita accesul la înregistrările convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date, în cazul în care acest lucru este necesar în conformitate cu normele naționale (14).

19.

În propunerea de regulament nu există nicio definiție a noțiunii de „înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date”. Directiva 2002/58/CE (numită în prezent, cu modificările aduse de Directiva 2009/136/CE, „Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice”) face referire numai la „datele privind traficul”, dar nu și la „înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date”. Este de la sine înțeles că semnificația exactă a acestor noțiuni determină impactul pe care competența de investigare îl poate avea asupra confidențialității și a protecției datelor personale ale persoanelor în cauză. AEPD propune să se utilizeze terminologia deja adoptată în definiția „datelor privind traficul” din Directiva 2002/58/CE.

20.

Datele referitoare la utilizarea mijloacelor de comunicare electronice pot transmite o gamă largă de informații cu caracter personal, precum identitatea persoanelor care efectuează și primesc apeluri, ora și durata apelului, rețeaua utilizată, localizarea geografică a utilizatorului în cazul dispozitivelor portabile etc. Unele date privind traficul referitoare la utilizarea internetului și a poștei electronice (de exemplu, lista site-urilor internet vizitate) pot dezvălui, în plus, detalii importante despre conținutul comunicației. În plus, prelucrarea datelor privind traficul este în contradicție cu secretul corespondenței. Având în vedere acest lucru, Directiva 2002/58/CE a stabilit principiul conform căruia datele privind traficul trebuie șterse sau trecute în anonimat de îndată ce nu mai sunt necesare în scopul transmiterii comunicației (15). Potrivit articolului 15 alineatul (1) din această directivă, statele membre pot include derogări în legislația națională în anumite scopuri legitime, dar acestea trebuie să fie necesare, corespunzătoare și proporționale în cadrul unei societăți democratice pentru atingerea acestor scopuri (16).

21.

AEPD recunoaște că scopurile urmărite de Comisie în Regulamentul ARC sunt legitime. De asemenea, înțelege necesitatea unor inițiative care să vizeze întărirea supravegherii piețelor financiare pentru a menține soliditatea acestora și pentru a-i proteja mai bine pe investitori și economia în general. Totuși, dat fiind caracterul lor potențial invaziv, competențele de investigare legate direct de datele privind traficul trebuie să respecte cerințele de necesitate și proporționalitate, respectiv trebuie să se limiteze la ceea ce este adecvat pentru atingerea obiectivului urmărit și să nu depășească ceea ce este necesar pentru realizarea acestuia (17). Prin urmare, din acest punct de vedere, este esențial ca dispozițiile să fie clar formulate în ceea ce privește domeniul lor personal și material de aplicare, precum și situațiile și condițiile în care pot fi utilizate. În plus, trebuie prevăzute măsuri de protecție adecvate care să prevină riscul de abuz.

22.

Articolul 23c acordă AEVMP competența de a investiga persoane implicate în activitățile de rating de credit și persoane implicate în alt mod sau având legături apropiate și substanțiale cu ARC-urile sau cu activitățile de rating de credit. Potrivit articolului 23b, aceste persoane fizice pot avea, de asemenea, obligația de a furniza AEVMP toate informațiile considerate necesare.

23.

Aceste dispoziții implică în mod clar faptul că schimburile de date cu caracter personal vor avea loc în conformitate cu Regulamentul ARC. Pare probabil – sau, cel puțin, nu poate fi exclus – ca înregistrările convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date în cauză să includă date cu caracter personal în sensul Directivei 95/46/CE și al Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și, în măsura în care este relevant, al Directivei 2002/58/CE, de exemplu date referitoare la convorbirile telefonice și la schimburile de date ale unor persoane fizice identificate sau identificabile (18). Aceasta fiind situația, trebuie să se asigure respectarea deplină a condițiilor de prelucrare corectă și legală a datelor cu caracter personal, astfel cum este prevăzut în directive și în regulament.

24.

AEPD ia act de faptul că articolul 23c alineatul (5) impune obligativitatea autorizării judiciare ori de câte ori aceasta este cerută de legislația națională. Cu toate acestea, AEPD consideră că ar fi justificată o cerință generală de autorizare judiciară prealabilă în toate cazurile – indiferent dacă legislația națională impune acest lucru sau nu –, având în vedere potențialul caracter invaziv al competenței în cauză și alegerea unui regulament drept instrument juridic adecvat. De asemenea, trebuie să se ia în considerare faptul că mai multe legi ale statelor membre prevăd garanții speciale privind inviolabilitatea domiciliului împotriva inspecțiilor, perchezițiilor și sechestrărilor disproporționate și neatent reglementate, mai ales atunci când acestea sunt efectuate de instituții cu caracter administrativ.

25.

Așa cum s-a menționat anterior, la secțiunea 2.1, competența autorităților de supraveghere de a solicita acces la înregistrările convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date nu este nouă în legislația europeană, ea fiind deja prevăzută în diverse directive și reglementări existente referitoare la sectorul financiar. Mai exact, este vorba despre Directiva privind abuzul de piață (19), Directiva MiFID (20) și Directiva OPCVM (21), toate acestea conținând dispoziții formulate în mod asemănător. Același lucru este valabil și pentru o serie de propuneri recente adoptate de Comisie, și anume propunerea de directivă privind administratorii fondurilor de investiții alternative (22), propunerea de regulament privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit (23) și propunerea de regulament privind integritatea și transparența pieței energiei (24).

26.

În ceea ce privește aceste instrumente legislative existente și propuse, trebuie făcută distincția între competențele de investigare acordate autorităților naționale și acordarea unor astfel de competențe autorităților Uniunii Europene. Mai multe instrumente obligă statele membre să acorde autorităților naționale competența de a solicita înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date, în conformitate cu legislația internă (25). În consecință, îndeplinirea acestei obligații se supune în mod necesar legislației interne, inclusiv celei de punere în aplicare a Directivelor 95/46/CE și 2002/58/CE și altor legi interne care cuprind alte măsuri procedurale de protecție pentru autoritățile naționale de supraveghere și investigare.

27.

În Regulamentul ARC sau în celelalte instrumente legislative care acordă direct autorităților UE competența de a solicita înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date nu există o astfel de condiție. În consecință, în aceste cazuri se impune și mai puternic ca instrumentul legislativ respectiv să clarifice domeniul personal și material de aplicare a acestei competențe, precum și situațiile și condițiile în care poate fi folosită, și să asigure măsuri adecvate de protecție împotriva riscurilor de producere a unor abuzuri.

28.

Articolul 23c alineatul (1) litera (e) din regulament acordă AEVMP competența de a solicita înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date. Așa cum va fi explicat în continuare, domeniul de aplicare al dispoziției și în special sensul exact al „înregistrărilor convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date” nu este clar.

29.

Definiția „înregistrărilor convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date” nu este foarte clară și, prin urmare, trebuie să fie clarificată. Dispoziția s-ar putea referi la înregistrările convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date pe care ARC-urile sunt obligate să le păstreze în cursul desfășurării activităților proprii. Regulamentul nu precizează însă dacă și ce înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date trebuie să fie colectate de către ARC-uri (26). Prin urmare, în cazul în care dispoziția se referă la înregistrările deținute de ARC-uri, este esențial să se definească exact categoriile de convorbiri telefonice și de schimburi de date care trebuie păstrate și care pot fi solicitate de către AEVMP. Potrivit principiului proporționalității, astfel de date trebuie să fie adecvate, relevante și neexcesive în raport cu scopurile de supraveghere pentru care sunt prelucrate (27).

30.

Este nevoie de mai multă precizie, în special în cazul de față, având în vedere amenzile mari și penalitățile cu titlu cominatoriu pe care ARC-urile și celelalte persoane vizate (inclusiv persoanele fizice în ceea ce privește penalitățile cu titlu cominatoriu) le-ar putea suporta pentru încălcarea regulamentului (conform articolului 36a și articolului 36b).

31.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că articolul 37 citat mai sus deleagă Comisiei competența de a adopta modificări care să îi permită să modifice anexele la regulament care conțin detalii referitoare la cerințele privind ținerea evidenței impuse agențiilor de rating de credit, și astfel, în mod indirect, competența acordată de AEVMP de a avea acces la înregistrările convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date. Articolul 290 din TFUE prevede că un act legislativ poate delega Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ de aplicare generală pentru a completa sau modifica elementele neesențiale ale actului legislativ. Potrivit AEPD, perimetrul exact al competenței de a accesa datele privind traficul nu poate fi considerat un element neesențial al regulamentului. Prin urmare, domeniul material de aplicare a acestuia ar trebui să fie precizat în mod direct în textul regulamentului, și nu amânat până la adoptarea unor acte delegate viitoare.

32.

AEPD înțelege că obiectivul articolului 23c alineatul (1) litera (e) nu este de a permite AEVMP să obțină acces la datele privind traficul direct de la furnizorii de servicii de telecomunicații. Aceasta pare să fie concluzia logică, în special având în vedere că regulamentul nu se referă deloc la datele deținute de furnizorii de servicii de telecomunicații, și nici la cerințele prevăzute de Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice, după cum se menționează la punctul 36 de mai sus (28). Prin urmare, din motive de claritate, AEPD recomandă o formulare mai clară a acestei concluzii în articolul 23c din Regulamentul ARC prin excluderea specifică a datelor privind traficul deținute de furnizorii de servicii telecomunicații.

33.

Totuși, în cazul în care se prevede un drept de accesare a datelor privind traficul direct de la furnizorii de servicii de telecomunicații, AEPD are îndoieli serioase cu privire la necesitatea și proporționalitatea unui astfel de drept și, prin urmare, recomandă ca acesta să fie exclus în mod explicit.

34.

Articolul 23c alineatul (1) litera (e) nu indică situațiile și condițiile în care poate fi solicitat accesul. De asemenea, nu prevede garanții procedurale importante sau măsuri de protecție împotriva riscului de abuz. În următoarele paragrafe, AEPD va face unele sugestii concrete în această direcție.

35.

Articolul 23c alineatul (1) prevede că AEVMP poate solicita accesul la înregistrările convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date în vederea îndeplinirii sarcinilor ce îi revin în conformitate cu Regulamentul ARC. Potrivit AEPD, situațiile și condițiile în care se poate face uz de această competență ar trebui definite mai clar. AEPD recomandă ca accesul la înregistrările convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date să se limiteze la cazurile grave, precis identificate, de nerespectare a regulamentului propus și la cazurile în care există o suspiciune întemeiată (care ar trebui susținută cu dovezi inițiale concrete) privind comiterea unei încălcări. O astfel de limitare este deosebit de importantă și pentru evitarea situațiilor în care competența de acces ar fi folosită în scopul unor operațiuni de „phishing” sau de extragere a datelor sau în diverse alte scopuri.

36.

În plus, AEPD recomandă introducerea obligației AEVMP de a solicita înregistrările convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date printr-o decizie oficială, precizând temeiul juridic și scopul cererii și informațiile care sunt necesare, termenul limită în care informațiile vor fi furnizate, precum și dreptul destinatarului de supune decizia Curții de Justiție spre revizuire.

37.

În propunerea de față de modificare a Regulamentului ARC (29), articolul 8a propus referitor la informațiile privind instrumentele financiare structurate prevede că emitentul, inițiatorul și sponsorul unui instrument financiar structurat trebuie să prezinte publicului informații privind calitatea creditului și performanța fiecărui activ suport al instrumentului financiar structurat, structura tranzacției de securitizare, fluxurile de lichidități și garanțiile reale aferente unei expuneri din securitizare, precum și orice informație care este necesară pentru efectuarea unor teste de rezistență cuprinzătoare și bine informate privind fluxurile de lichidități și valorile garanțiilor reale aferente expunerilor suport. Obligația de a face publice informațiile nu se aplică în cazul furnizării unor informații ce ar putea încălca dispozițiile legale care reglementează protecția confidențialității surselor de informare sau prelucrarea datelor cu caracter personal.

38.

Acest articol este destinat emitentului, inițiatorului și sponsorului unui instrument financiar structurat. AEPD salută faptul că, în propunerea de față de modificare a Regulamentului ARC, articolul 8a propus introduce dispoziția conform căreia obligația de a face publice informațiile nu se aplică în cazul furnizării unor informații ce ar putea încălca dispozițiile legale care reglementează protecția confidențialității surselor de informare sau prelucrarea datelor cu caracter personal.

39.

În opinia AEPD, acest mod de a evidenția măsurile de protecție oferite de legile care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal este un pas în direcția corectă, dar, potrivit recomandărilor de mai sus, trebuie să se facă o trimitere clară și explicită într-un articol de fond din Regulamentul ARC la normele naționale de punere în aplicare a Directivei 95/46/CE.

40.

Articolul 36d din Regulamentul ARC prevede obligația AEVMP de a face publice penalitățile cu titlu cominatoriu care au fost impuse, cu excepția cazului în care o astfel de publicare ar periclita grav piețele financiare sau ar cauza un prejudiciu disproporționat părților implicate.

41.

Potrivit articolului 36b și articolului 23b alineatul (1), persoanele implicate în activități de rating de credit și persoanele implicate în alt mod sau având legături apropiate și substanțiale cu ARC-urile sau cu activitățile de rating de credit pot fi supuse unor penalități cu titlu cominatoriu.

42.

Astfel, Regulamentul ARC acordă AEVMP competența de a impune sancțiuni nu numai instituțiilor de credit, ci și persoanelor responsabile din punct de vedere material pentru încălcarea respectivă. În același spirit, articolul 36d obligă AEVMP să facă publică fiecare penalitate cu titlu cominatoriu impusă pentru încălcarea regulamentului propus.

43.

Publicarea sancțiunilor ar contribui la creșterea efectului de descurajare, întrucât autorii actuali și potențiali ar fi descurajați să comită infracțiuni pentru a evita o deteriorare semnificativă a reputației. De asemenea, ar mări gradul de transparență, întrucât operatorii de piață ar afla de comiterea unei încălcări de către o anumită persoană. Această obligație este atenuată doar în cazul în care publicarea ar provoca un prejudiciu disproporționat părților implicate, caz în care autoritățile competente vor publica sancțiuni sub formă anonimă.

44.

AEPD are îndoieli cu privire la faptul că publicarea obligatorie a sancțiunilor, astfel cum este formulată în prezent, ar îndeplini cerințele impuse de legislația privind protecția datelor, clarificate de către Curtea de Justiție în hotărârea Schecke  (31). De asemenea, AEPD consideră că scopul, necesitatea și proporționalitatea măsurii nu sunt suficient definite și că, în orice caz, trebuie să se prevadă măsuri de protecție adecvate împotriva riscurilor la adresa drepturilor persoanelor.

45.

În hotărârea Schecke, Curtea de Justiție a anulat dispozițiile unui regulament al Consiliului și ale unui regulament al Comisiei care prevedeau publicarea obligatorie a informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor agricole, inclusiv identitatea beneficiarilor și sumele primite. Curtea a considerat că această publicare se încadrează în categoria prelucrărilor de date cu caracter personal care intră sub incidența articolului 8 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) și, prin urmare, interferează cu drepturile recunoscute de articolele 7 și 8 din Cartă.

46.

După ce a analizat dispoziția conform căreia „derogările și limitările în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal trebuie să se aplice numai în măsura în care este strict necesar”, Curtea a continuat să analizeze scopul publicării și proporționalitatea acesteia. Curtea a concluzionat că în acest caz nu era nimic de demonstrat și că, la momentul adoptării legislației respective, Consiliul și Comisia au luat în considerare metode de publicare a informațiilor care sunt în concordanță cu obiectivul unei astfel de publicări și care, în același timp, produc mai puține interferențe cu acești beneficiari.

47.

Articolul 36d din Regulamentul ARC pare a fi afectat de aceleași deficiențe evidențiate de către CEJ în cadrul hotărârii Schecke. Trebuie să se aibă în vedere faptul că, pentru evaluarea conformității cu cerințele privind protecția datelor ale unei dispoziții care impune divulgarea de informații cu caracter personal, este deosebit de important să existe un scop clar și bine definit pe care publicarea avută în vedere intenționează să îl deservească. Numai cu un scop clar și bine definit se poate evalua dacă publicarea datelor cu caracter personal în cauză este efectiv necesară și proporțională (32).

48.

Prin urmare, AEPD este de părere că scopul și, prin urmare, necesitatea acestei măsuri nu sunt clar stabilite. Expunerea de motive a Regulamentului ARC nu se pronunță cu privire la aceste aspecte. În cazul în care scopul general este creșterea efectului de descurajare, Comisia ar fi trebuit să explice, de exemplu, motivele pentru care aplicarea unor sancțiuni financiare mai severe (sau a altor sancțiuni care nu se rezumă la denunțare și dezaprobare) nu ar fi fost suficientă.

49.

În plus, ar fi trebuit luate în considerare metode mai puțin invazive, precum publicarea limitată la ARC sau publicarea decisă de la caz la caz. În special opțiunea din urmă ar părea că este, prima facie, o soluție mai proporțională.

50.

Cu toate acestea, în opinia AEPD, posibilitatea de a evalua cazul prin prisma circumstanțelor specifice face această soluție mai proporțională și, prin urmare, o opțiune preferată în comparație cu publicarea obligatorie în toate cazurile. De exemplu, această marjă de apreciere ar permite AEVMP să evite publicarea în cazul încălcărilor mai puțin grave, atunci când încălcarea nu a provocat daune semnificative, când partea în cauză a demonstrat o atitudine cooperantă etc.

51.

Regulamentul ARC ar fi trebuit să prevadă măsuri de protecție adecvate pentru a asigura un echilibru just între diferitele interese aflate în joc. În primul rând, sunt necesare măsuri de protecție în ceea ce privește dreptul persoanelor vizate la căile de atac și prezumția de nevinovăție. În acest sens, în textul articolului 36d ar fi trebuit inclusă o anumită formulare, care să oblige AEVMP să ia măsuri adecvate cu privire la situația în care decizia este supusă unei căi de atac și la situația în care aceasta este anulată în cele din urmă de o instanță (33).

52.

În al doilea rând, Regulamentul ARC trebuie să asigure respectarea într-un mod proactiv a drepturilor persoanelor vizate. AEPD apreciază faptul că Regulamentul ARC prevede posibilitatea de a exclude publicarea în cazurile în care aceasta ar cauza un prejudiciu disproporționat. Cu toate acestea, o abordare proactivă ar trebui să prevadă posibilitatea ca persoanele vizate să fie informate în prealabil de faptul că decizia de impunere a unei penalități cu titlu cominatoriu va fi publicată și că li se acordă dreptul de a face contestație în conformitate cu articolul 14 din Directiva 95/46/CE, pe baza unor considerente întemeiate și legitime (34).

53.

În al treilea rând, deși Regulamentul ARC nu precizează suportul pe care trebuie să fie publicate informațiile, în practică este de presupus că publicarea va avea loc pe internet. Publicările pe internet ridică probleme și riscuri specifice în special în ceea ce privește necesitatea garantării faptului că informațiile nu sunt păstrate online mai mult decât este necesar și că datele nu pot fi manipulate sau modificate. De asemenea, utilizarea motoarelor de căutare externe implică riscul ca informațiile să poată fi scoase din context și canalizate prin intermediul și în afara rețelei internet în moduri care nu pot fi controlate cu ușurință (35).

54.

Având în vedere cele de mai sus, AEVMP trebuie să aibă obligația de a se asigura că datele cu caracter personal ale persoanelor în cauză sunt păstrate online numai pentru o perioadă rezonabilă de timp, după care acestea sunt șterse sistematic (36). În plus, trebuie să se solicite statelor membre să asigure aplicarea unor măsuri adecvate de securitate și garanții, în special pentru a asigura protecția împotriva riscurilor privind utilizarea motoarelor de căutare externe (37).

55.

AEPD este de părere că dispoziția privind publicarea obligatorie a penalităților cu titlu cominatoriu, astfel cum este redactată în prezent, nu respectă drepturile fundamentale la confidențialitate și la protecția datelor. Legiuitorul trebuie să evalueze cu atenție necesitatea sistemului propus și să verifice dacă obligația de publicare depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de interes general urmărit și dacă nu există măsuri mai puțin restrictive pentru a atinge același obiectiv. Sub rezerva rezultatului acestui test privind proporționalitatea, obligația de publicare trebuie, în orice caz, să fie susținută de măsuri de protecție adecvate pentru a asigura respectarea prezumției de nevinovăție, dreptul persoanelor în cauză de a obiecta, securitatea/exactitatea datelor și ștergerea lor după o perioadă de timp adecvată.

56.

AEPD face următoarele recomandări:

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/16

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M6551. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/16

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M6516. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/17

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M6534. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/17

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M6527. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/18

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M6518. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/19

Council of the European Union

General Secretariat

DG C Coordination Unit

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/20

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/21

—

să ofere lucrătorilor din domeniul tineretului ocazia de a cunoaște o realitate diferită, prin munca în altă țară;

—

o mai bună înțelegere a dimensiunii europene a muncii în domeniul tineretului;

—

îmbunătățirea competențelor profesionale, interculturale și lingvistice ale lucrătorilor din domeniul tineretului;

—

promovarea schimbului de experiențe și abordări ale muncii în domeniul tineretului și ale educației neformale în Europa;

—

contribuția la dezvoltarea unor parteneriate mai puternice și de mai bună calitate între organizațiile de tineret din întreaga Europă;

—

sporirea calității și rolului muncii în domeniul tineretului în Europa.

(i)

priorități permanente ale programului „Tineretul în acțiune”:

(ii)

prioritățile anuale ale programului „Tineretul în acțiune”:

—

organizații neguvernamentale (ONG);

—

organisme care desfășoară activități la nivel european în domeniul tineretului (ONGE), cu organizații membre în cel puțin opt (8) țări participante la programul „Tineretul în acțiune”;

—

organisme publice cu sediul la nivel regional sau local.

—

statele membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit (1);

—

țările din cadrul Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS): Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția;

—

țările candidate pentru care s-a stabilit o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și termenii și condițiile generale prevăzute în acordurile-cadru încheiate cu aceste țări în vederea participării lor la programele UE: Croația și Turcia.

—

Relevanța proiectului în raport cu obiectivele și prioritățile programului „Tineretul în acțiune” și ale cererii de propuneri (25 %)

În acest sens, vor fi evaluate următoarele aspecte:

—

Calitatea proiectului și a metodelor de lucru pe care le cuprinde (60 %)

În acest sens, vor fi evaluate următoarele aspecte:

—

Profilul promotorilor/participanților implicați în proiect (15 %)

În acest sens, vor fi evaluate următoarele aspecte:

Education, Audiovisual and Culture Executive Agency

Youth in Action Programme — EACEA/15/12

BOUR 4/029

Avenue du Bourget/Bourgetlaan 1

1140 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

—

prin poștă (data ștampilei poștei);

—

printr-o companie de curierat rapid, data primirii de către compania respectivă fiind considerată dovadă a expedierii (o copie a chitanței originale privind data de depunere trebuie anexată la formularul de cerere).

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/25

1.

La data de 3 mai 2012, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 (1) al Consiliului, o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile Mitsubishi Corporation („MC”, Japonia), Development Bank of Japan („DBJ”, Japonia) și DVB Bank („DVB”, Germania), care este controlată de DZB Group („DZB”, Germania), dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii TES Holdings Ltd. și a filialelor sale („TES”, Regatul Unit), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6579 – Mitsubishi Corporation/Development Bank of Japan INC/DVB Bank SE/TES Holdings LTD, la următoarea adresă:

15.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/27

1.

La data de 4 mai 2012, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea Elior Concessions SA („Elior”, Franța) controlată de întreprinderea Charterhouse Capital Partners LLP („Charterhouse”, Regatul Unit) și de Robert Zolade, un cetățean francez, dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Áreas Iberoamericana SL, Spania și, în ultimă instanță, controlul asupra întreprinderii Áreas SA („Áreas”, Spania), o filială în proporție de 100 % a întreprinderii Áreas Iberoamericana SL, care anterior fusese controlată în comun de către întreprinderea Elior și de întreprinderea Emesa SL („Emesa”), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6565 – Elior Concessions SA/Áreas Iberoamericana SL – Áreas SA, la următoarea adresă: