12.5.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/1

Avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind propunerea Comisiei de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului […] privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieței interne

2012/C 137/01

AUTORITATEA EUROPEANĂ PENTRU PROTECȚIA DATELOR,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 16,

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 7 și 8,

având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (2),

având în vedere solicitarea unui aviz în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001,

ADOPTĂ PREZENTUL AVIZ:

1. INTRODUCERE

1.1. Consultarea AEPD

La 19 decembrie 2011, Comisia a adoptat o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului […] privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieței interne (3). Propunerea a fost transmisă AEPD spre consultare la aceeași dată.

2.	Înainte de adoptarea propunerii, AEPD a avut posibilitatea să formuleze observații neoficiale. Multe dintre observațiile respective au fost luate în considerare în propunere. Ca urmare, garanțiile de protecție a datelor din cadrul propunerii au fost consolidate în mod semnificativ.

3.	AEPD apreciază faptul că este consultată și în mod oficial de către Comisie, precum și faptul că s-a propus includerea unei trimiteri la prezentul aviz în preambulul actului care urmează să fie adoptat.

1.2. Obiectivele și domeniul de aplicare al propunerii

Obiectivul propunerii este modernizarea și modificarea textului existent al Directivei 2005/36/CE („Directiva privind calificările profesionale”). Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Comisia propune să se modifice și trimiterile la prevederile din Directiva privind calificările profesionale modificată, existente în anumite părți relevante ale Regulamentului […] privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (4).

1.3. Relevanța din punctul de vedere al protecției datelor

Din perspectiva protecției datelor, cele două aspecte esențiale ale propunerii sunt: (i) introducerea unui sistem de alertă (articolul 56a); și (ii) introducerea voluntară a unui card profesional european (articolele 4a, 4b, 4c, 4d și 4e) (5). În ambele cazuri se preconizează că prelucrarea datelor cu caracter personal urmează să se realizeze prin intermediul sistemului de informare al pieței interne („IMI”).

În principiu, alertele se emit după adoptarea de către o autoritate competentă sau o instanță dintr-un stat membru a unei decizii prin care se interzice unei persoane să își exercite activitățile profesionale pe teritoriul acestuia (6). Se pot emite alerte cu privire la orice profesionist care intră sub incidența Directivei privind calificările profesionale, inclusiv cu privire la profesioniștii care nu au solicitat un card profesional european. După emitere, alertele sunt stocate în IMI, toate statele membre și Comisia având acces la ele.

Introducerea unui card profesional european presupune crearea și stocarea în IMI a unui dosar cu informații privind profesioniștii care au subscris la acest card în mod voluntar („dosarul IMI”). Informațiile din dosarul IMI sunt accesibile atât profesionistului, cât și statelor membre „gazdă” și „de origine”. Profesionistul poate solicita în orice moment ștergerea, blocarea sau rectificarea informațiilor din dosarul IMI.

Datele cuprinse în alerte și unele date din dosarul IMI includ informații referitoare la infracțiuni sau la sancțiuni administrative, motiv pentru care necesită o protecție sporită în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Directiva 95/46/CE și cu articolul 10 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001. Sistemul de alertă poate aduce atingere dreptului la protecția datelor al unui număr ridicat de persoane aparținând unor grupuri profesionale diferite din toate statele membre, inclusiv al cadrelor medicale, indiferent dacă acestea își exercită efectiv activitatea în afara țării de origine sau dacă intenționează să o facă.

9.	În plus, propunerea ridică probleme importante privind modul în care se vor elabora sistemul de alertă și funcția de depozitare în IMI în viitor. Acesta este un aspect orizontal cu relevanță și în ceea ce privește cooperarea administrativă în alte domenii de politică.

2. ANALIZA PROPUNERII

2.1. Observații generale

10.

AEPD salută eforturile depuse în propunere pentru abordarea motivelor de îngrijorare legate de protecția datelor. De asemenea, salută faptul că, în vederea cooperării administrative, se propune utilizarea unui sistem de informații existent, respectiv IMI, care oferă deja, la nivel practic, o serie de garanții privind protecția datelor. Cu toate acestea, rămân motive importante de îngrijorare, mai ales în ceea ce privește sistemul de alertă.

11.

Pentru a aborda aceste motive de îngrijorare, AEPD recomandă ca în propunere să se specifice fără echivoc în ce cazuri concrete se pot trimite alerte, să se definească mai clar tipurile de date personale care pot fi incluse în alerte, iar prelucrarea să se limiteze la minimul necesar, luându-se în considerare proporționalitatea și echilibrul dintre drepturi și interese. În mod special, ar trebui ca propunerea:

—	să specifice fără echivoc faptul că alertele se pot trimite doar după adoptarea de către o autoritate competentă sau o instanță dintr-un stat membru a unei decizii prin care se interzice unei persoane să își exercite activitățile profesionale pe teritoriul acestuia;

—	să specifice faptul că în conținutul alertei nu trebuie să se includă alte detalii privind circumstanțele și motivele interdicției;

—	să clarifice perioada de păstrare a alertelor și să o limiteze la perioada minimă strict necesară; și

—	să asigure faptul că alertele se trimit doar autorităților competente ale statelor membre și că aceste autorități păstrează confidențialitatea informațiilor primite prin intermediul alertelor, fără să le distribuie mai departe sau să le publice.

2.2. Alertele

Sistemul de alertă propus de către Comisie

12.

Articolul 56a prezintă două sisteme de alertă, diferite într-o oarecare măsură, pentru două categorii distincte de profesioniști:

—

articolul 56a alineatul (1) prezintă un sistem de alertă pentru medici generaliști și specialiști, asistenți medicali generaliști, medici dentiști, medici veterinari, moașe, farmaciști și anumite alte profesii. Alertele trebuie să menționeze „identitatea unui profesionist” căruia i s-a „interzis” de către autoritățile sau instanțele naționale să desfășoare activități profesionale pe teritoriul statului membru respectiv, chiar și cu caracter temporar. Alertele pot fi transmise de către autoritățile competente ale oricărui stat membru și trebuie să fie adresate autorităților competente ale tuturor statelor membre, precum și Comisiei;

—

articolul 56a alineatul (2) instituie un sistem de alertă suplimentar pentru profesioniștii care nu fac deja obiectul sistemului de alertă prevăzut la articolul 56a alineatul (1) (sau al sistemului de alertă deja instituit prin Directiva 2006/123/CE (7)). În acest caz, alertele trebuie să fie trimise „atunci când se ia cunoștință […] despre toate comportamentele, actele sau circumstanțele specifice care se referă la această activitate și care ar putea cauza prejudicii grave sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului într-un alt stat membru”. Alertele trebuie să fie trimise către „alte state membre în cauză și Comisie”. În continuare, propunerea specifică faptul că „informația respectivă nu depășește ceea ce este strict necesar pentru a identifica profesionistul în cauză și include trimiterea la decizia unei autorități competente de a interzice acestuia să își desfășoare activitățile profesionale”.

Observații generale

13.

AEPD ia notă de instituirea unui sistem de alertă limitat, la nivel european, destinat schimbului de informații între autoritățile competente în cauză cu privire la profesioniștii cărora li s-a interzis să își exercite profesia într-un stat membru din motive importante de interes public, de exemplu în cazul profesiilor în care viața, sănătatea și siguranța oamenilor (ca și bunăstarea animalelor) sunt de importanță crucială, precum și în cazul altor profesii și situații în care acest lucru se justifică prin prisma prevenirii unor prejudicii grave aduse sănătății și siguranței sau mediului.

14.	Cu toate acestea, AEPD consideră că sistemul de alertă trebuie să rămână proporțional.

15.

În acest sens, AEPD salută îmbunătățirile aduse textului ca urmare a observațiilor sale neoficiale. Cu toate că necesită clarificări suplimentare, aceste îmbunătățiri par să aibă scopul de a restrânge alertele la profesioniștii cărora li s-a interzis să își exercite profesia printr-o decizie a unei autorități competente și par să excludă posibilitatea trimiterii de alerte pe baza unor simple suspiciuni sau reclamații la adresa unui profesionist, în cazul în care acestea nu sunt susținute cu dovezi clare și nu au condus la pronunțarea de către autoritatea competentă sau de către o instanță a unei decizii oficiale prin care persoanei respective să i se interzică să își exercite activitatea. Aceasta poate contribui la asigurarea securității juridice și la respectarea prezumției de nevinovăție.

16.

În afară de recomandarea privind clarificarea suplimentară a condițiilor de trimitere a alertelor și a conținutului acestora, celelalte motive de îngrijorare principale ale AEPD se referă la perioadele de păstrare. Prevederile referitoare la acuratețea și actualizarea alertelor, precum și cele referitoare la beneficiari ar putea, de asemenea, să facă obiectul unor îmbunătățiri. În sfârșit, în directivă ar trebui să fie enunțate în mod explicit obligațiile privitoare la confidențialitate.

Perioadele de păstrare

17.

Unul dintre principalele motive de îngrijorare pe care AEPD încă le ridică privind sistemul de alertă se referă la însăși natura acestui sistem. Problema este dacă alertele prevăzute în propunere:

—	ar rămâne în IMI doar pentru o perioadă limitată, ca un avertisment care să indice o situație de urgență care necesită acțiune imediată; sau

—

dacă sistemul de alertă ar conduce la o bază de date în care datele conținute în alerte să fie stocate pe perioade lungi de timp, devenind astfel practic o listă neagră de nivel european a profesioniștilor, inclusiv a medicilor, în care acești profesioniști să fie verificați în mod sistematic de către autoritățile competente.

18.

După cum s-a remarcat în Avizul privind Propunerea IMI (8), „trebuie făcută diferența între folosirea unei alerte ca instrument de comunicare pentru avertizarea autorităților competente în legătură cu un anumit delict sau o suspiciune și stocarea acestei alerte într-o bază de date pentru o perioadă de timp prelungită sau chiar nedefinită”.

19.

AEPD este îngrijorată de faptul că articolul 56a alineatul (5) propus lasă la latitudinea Comisiei să identifice – în actele delegate – cât timp urmează să rămână alertele în IMI. AEPD recomandă ca aceste prevederi cheie, care definesc însăși natura sistemului de alertă propus și, prin urmare, constituie elemente esențiale, să fie enunțate chiar în textul directivei propuse.

20.

Din punctul de vedere al protecției datelor, ar fi de preferat ca toate alertele introduse în sistem să fie șterse după o perioadă de timp prestabilită și rezonabil de scurtă de la data trimiterii alertelor. Această perioadă ar trebui să fie suficient de lungă (de exemplu, șase luni) pentru a permite autorităților competente care primesc o alertă să adreseze întrebări de monitorizare prin intermediul IMI și să decidă dacă să ia anumite măsuri specifice pe baza informațiilor primite, în limitele propriilor competențe. Cu toate acestea, perioada nu ar trebui să fie mai lungă decât este strict necesar în acest scop.

21.

Ca alternativă, în cazul în care se justifică în mod clar necesitatea păstrării pe termen lung, AEPD recomandă ca propunerea să impună, în mod clar, cel puțin ca autoritatea emitentă să șteargă o alertă de îndată ce interdicția care a generat-o încetează să producă efecte (de exemplu, ca urmare a unui recurs sau datorită faptului că interdicția a fost limitată în timp). De asemenea, ar trebui să se evite situația în care o alertă s-ar aplica în mod inutil pe o perioadă de timp nedeterminată, poate chiar și după data pensionării sau a decesului profesionistului în cauză.

Conținutul alertelor care fac obiectul articolului 56a alineatul (1)

22.

AEPD salută clarificările introduse deja în proiect cu privire la conținutul alertelor. Cu toate acestea, ar mai fi necesare clarificări suplimentare prin care să se asigure fără niciun echivoc limitarea clară a conținutului alertelor care fac obiectul articolului 56a alineatul (1) la: (i) datele cu caracter personal necesare pentru identificarea profesionistului în cauză; (ii) informația dacă profesionistului i s-a interzis sau nu să își exercite activitățile profesionale; (iii) dacă interdicția este provizorie (până la soluționarea unei proceduri de recurs) sau definitivă; (iv) perioada în care se aplică interdicția; și (v) identitatea autorității competente care emite decizia (cu indicarea țării în care s-a emis aceasta).

23.

AEPD recomandă, de asemenea, ca propunerea să clarifice în mod expres faptul că alertele nu trebuie să conțină mai multe informații specifice cu privire la circumstanțele și motivele interdicției. În acest sens, AEPD constată că, atunci când este necesar să se obțină astfel de informații suplimentare, pot fi adresate întrebări de monitorizare prin intermediul schimburilor de informații bilaterale uzuale. Sistemul IMI poate fi folosit și pentru a oferi responsabililor de caz informații suplimentare cu caracter generic privind procedurile naționale, ajutându-i să înțeleagă informațiile bazate pe procedurile interne ale unei alte țări.

Condițiile de trimitere a alertelor și conținutul acestor alerte conform articolului 56a alineatul (2)

24.

Pentru asigurarea securității juridice, este esențial să se clarifice fără echivoc condițiile de trimitere a alertelor în conformitate cu articolul 56a alineatul (2). Formularea actuală se referă la situația în care „[se] ia cunoștință efectiv despre toate comportamentele, actele sau circumstanțele specifice care se referă la această activitate și care ar putea cauza prejudicii grave sănătății sau siguranței persoanelor sau mediului într-un alt stat membru”. Aceste prevederi nu sunt suficient de clare în sine și lasă responsabililor de caz o libertate excesiv de mare pentru a decide dacă să trimită sau nu o alertă.

25.

Este important faptul că nu rezultă în mod clar din formularea „[se] ia cunoștință efectiv” dacă este suficientă o suspiciune rezonabilă privind un anumit tip de delict ori un alt eveniment sau dacă faptele trebuie să fie pe deplin investigate și stabilite printr-o procedură administrativă de un anumit tip înainte de a se putea trimite o alertă.

26.

Versiunea revizuită a propunerii face referire la o trimitere la decizia autorității competente de a interzice profesionistului să își desfășoare activitățile profesionale. Aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă în comparație cu proiectele precedente și – în interpretarea noastră – pare să sugereze că se pot trimite alerte numai dacă există deja o interdicție împotriva profesionistului respectiv, pe baza unei decizii a autorității competente în cauză.

27.

Cu toate acestea, ar trebui ca textul să fie îmbunătățit în continuare prin clarificarea neechivocă a cerinței conform căreia alerta trebuie să aibă la bază o decizie prealabilă a unei instanțe sau a unei autorități competente prin care profesionistului să i se interzică exercitarea activităților sale profesionale. Aceasta ar trebui să asigure securitatea juridică și să prevină orice interpretare greșită.

28.

De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că, la fel ca în cazul articolului 56a alineatul (1), conținutul alertelor trebuie să se limiteze în mod clar la: (i) datele cu caracter personal necesare pentru identificarea profesionistului în cauză; (ii) informația dacă profesionistului i s-a interzis sau nu să își exercite activitățile profesionale; (iii) dacă interdicția este provizorie (până la soluționarea unei proceduri de recurs) sau definitivă; (iv) perioada în care se aplică interdicția; și (v) identitatea autorității competente care emite decizia (cu indicarea țării în care s-a emis aceasta).

Beneficiarii alertelor care fac obiectul articolului 56a alineatul (2)

29.

Articolul 56a alineatul (2) impune ca alertele să fie trimise către „alte state membre în cauză și către Comisie”. AEPD recomandă ca textul să fie modificat pentru a menționa că alertele trebuie să fie trimise „autorităților competente din alte state membre în cauză și Comisiei”. Această formulare, care include termenii „autorități competente” s-a folosit deja la articolul 56a alineatul (1) cu privire la alertele care fac obiectul alineatului respectiv (9).

Acuratețe și actualizări

30.

AEPD recomandă, de asemenea, ca propunerea să impună în mod clar autorității competente care a introdus alertele să verifice periodic dacă acestea sunt actualizate, precum și să corecteze și să retragă cu promptitudine alertele în cazul în care informațiile pe care acestea le conțin nu mai sunt exacte sau trebuie să fie actualizate. De asemenea, ar fi util să se asigure înregistrarea în informațiile referitoare la alertă a faptului că profesionistul respectiv a formulat recurs împotriva „alertei” în temeiul articolului 56a alineatul (4) sau că a solicitat corectarea, blocarea sau ștergerea alertei (de exemplu, prin transmiterea unei actualizări a acesteia) (10).

Confidențialitatea, difuzarea ulterioară și publicarea alertelor

31.

AEPD este conștientă de faptul că legile și practicile statelor membre diferă în ceea ce privește gradul în care informațiile privind măsurile disciplinare sau sancțiunile penale împotriva medicilor sau a altor profesioniști sunt comunicate între autoritățile competente, alte organizații vizate (precum spitalele) și publicul larg. Într-un număr mic de țări, listele negre referitoare la anumite profesii sunt disponibile publicului pe internet, putând fi consultate de oricine. Alte state urmează o abordare diferită și permit publicului să consulte doar liste albe, respectiv liste cu profesioniștii autorizați să practice.

32.

Atât timp cât coexistă practici și legislații naționale atât de diferite, AEPD recomandă ca directiva să impună tuturor autorităților competente vizate o obligație de confidențialitate privind datele conținute în alertele pe care le primesc de la un alt stat membru, cu excepția cazului în care datele au fost făcute publice în conformitate cu legislația statului emitent.

2.3. Cardul profesional european

33.	AEPD salută faptul că, în urma observațiilor sale informale, Comisia a îmbunătățit semnificativ claritatea, securitatea juridică și garanțiile de protecție a datelor prevăzute la articolul 4a din propunere.

34.

Celelalte motivele de îngrijorare semnalate de AEPD se referă la articolul 4e alineatul (1) din propunere, care impune ca „autoritățile competente din statele membre de origine și gazdă” să „actualizeze prompt dosarul IMI corespunzător cu informații referitoare la acțiuni disciplinare sau sancțiuni penale impuse sau la toate celelalte circumstanțe specifice grave care pot avea consecințe asupra desfășurării activităților titularului cardului profesional european în temeiul prezentei directive”.

35.

Articolul 4e alineatul (1) completează prevederile existente la articolul 56 alineatul (2), care permiteau deja schimburile bilaterale în aceleași condiții. În mod special, articolul 56 alineatul (2) existent impune ca „autoritățile competente din statele membre gazdă și de origine să schimbe informații referitoare la măsuri disciplinare sau sancțiuni penale impuse sau orice alte circumstanțe specifice grave care pot avea consecințe asupra desfășurării activităților titularului cardului profesional european în temeiul prezentei directive”.

36.	AEPD are trei motive de îngrijorare principale referitoare la aceste prevederi:

Condițiile de actualizare a dosarului IMI în temeiul articolului 4e alineatul (1) și conținutul acestor actualizări

37.

În primul rând, ambele prevederi lasă responsabililor de caz o libertate excesiv de mare pentru a decide dacă să actualizeze sau nu dosarul IMI. Din motivele descrise în observațiile privind lipsa de claritate a condițiilor în care se pot trimite alerte în temeiul articolului 56a alineatul (2), ar fi de dorit introducerea unor clarificări suplimentare și în acest caz. AEPD ar aprecia introducerea cel puțin a obligativității ca aceste actualizări să se realizeze „fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție” (11). O soluție mai satisfăcătoare ar fi ca directiva să impună [la fel ca în cazul alertelor care fac obiectul articolului 56a alineatul (2), discutate anterior] ca orice actualizare să aibă la bază o decizie prealabilă a unei instanțe sau a unei autorități competente prin care profesionistului i se interzice exercitarea activităților sale profesionale. Aceasta ar trebui să asigure securitatea juridică și să prevină orice interpretare greșită.

38.

De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că, la fel ca în cazul alertelor care fac obiectul articolului 56a, conținutul actualizării trebuie să se limiteze la: (i) informația dacă profesionistului i s-a interzis sau nu să își exercite activitățile profesionale; (ii) dacă interdicția este provizorie (până la soluționarea unei proceduri de recurs) sau definitivă; (iii) perioada în care se aplică interdicția; și (iv) identitatea autorității competente care emite decizia (cu indicarea țării în care s-a emis aceasta). Ar trebui să se evite comunicarea unor detalii suplimentare precum informația dacă interdicția este rezultatul unei condamnări penale sau al unei măsuri disciplinare sau precum natura delictelor comise. În eventualitatea în care o autoritate vizată solicită astfel de informații într-un caz specific, aceasta poate oricând să solicite informații suplimentare în cadrul unui schimb de informații bilateral (prin intermediul IMI, dar în afara dosarului IMI).

Perioadele de păstrare

39.

În al doilea rând, spre deosebire de schimburile bilaterale de informații realizate în temeiul articolului 56 alineatul (2), care în prezent sunt păstrate în sistemul IMI doar timp de șase luni de la închiderea cazului, dosarul IMI este conceput să rămână în IMI o perioadă de timp potențial îndelungată. Din acest motiv, ar trebui să se formuleze prevederi adecvate care să asigure faptul că toate referirile la măsurile disciplinare sau sancțiunile penale impuse sau la toate celelalte circumstanțe specifice grave sunt șterse din IMI în timp util după ce accesul la informațiile respective nu mai este necesar.

40.

Mențiunea propusă de ștergere a informațiilor atunci când „nu mai sunt necesare” este utilă, dar – în opinia noastră – nu este suficientă pentru a asigura coerența și securitatea juridică. Prin urmare, AEPD recomandă ca propunerea să specifice o perioadă suficient de scurtă de păstrare a informațiilor transmise. Din motivele expuse anterior la discutarea perioadelor de păstrare a alertelor, ar fi de preferat ca aceste informații să rămână în IMI doar atât timp cât este necesar ca autoritatea beneficiară să ia măsurile corespunzătoare (de exemplu, o perioadă de șase luni pentru a lua măsuri de investigare sau de aplicare a legii).

41.

Ca alternativă, în cazul în care organele legislative optează pentru păstrarea „pe termen lung” a interdicției în dosarul IMI, AEPD recomandă ca propunerea să impună, în mod clar, cel puțin ca autoritatea emitentă să șteargă orice referire la interdicție după ce aceasta nu mai produce efecte (de exemplu, ca urmare a unui recurs sau datorită faptului că interdicția a fost limitată în timp).

2.4. În viitor

42.

În viitor, pe măsură ce utilizarea cardurilor profesionale și a IMI va cunoaște o largă răspândire (acest lucru se poate întâmpla în cazul unora sau al tuturor profesiilor reglementate care fac obiectul sistemului de alertă), AEPD recomandă Comisiei să analizeze dacă sistemele de alertă care fac obiectul articolului 56a mai sunt necesare și dacă nu pot fi înlocuite cu un sistem mai restrâns și, prin urmare, mai puțin invaziv din punctul de vedere al protecției datelor. De exemplu, la momentul respectiv s-ar putea analiza dacă, în loc ca alertele să fie trimise tuturor statelor membre, schimbul de informații nu s-ar putea limita la autoritățile competente ale statelor membre de origine și gazdă care au acces la cardul profesional și la dosarul IMI al profesionistului în cauză.

2.5. Consultarea AEPD și a autorităților naționale de protecție a datelor cu privire la actele delegate

43.

În sfârșit, AEPD recomandă și ca AEPD și Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în cadrul căruia sunt reprezentate și autoritățile naționale de protecție a datelor, să fie consultate înainte de adoptarea actelor delegate la care se face referire la articolul 56a alineatul (5), precum și a oricăror alte acte delegate adoptate în temeiul articolului 58 care ar putea avea impact asupra protecției datelor. O astfel de consultare ar trebui să fie precedată de o evaluare a impactului asupra protecției datelor (12).

3. CONCLUZII

44.	AEPD ia notă de instituirea la nivel european a unui sistem de alertă limitat, destinat schimbului de informații privind profesioniștii cărora li s-a interzis să își exercite profesia într-un stat membru, atunci când acest lucru se justifică din motive importante de interes public.

45.	Cu toate acestea, AEPD consideră că sistemul de alertă trebuie să rămână proporțional.

46.

AEPD recomandă, în special, ca:

—	propunerea să specifice fără echivoc în ce cazuri concrete se pot trimite alerte, să definească în mod mai clar datele personale care pot fi incluse în alerte și să limiteze prelucrarea acestora la minimul necesar, luând în considerare proporționalitatea și echilibrul dintre drepturi și interese;

—

în acest sens, propunerea ar trebui să specifice fără echivoc faptul că alertele se pot trimite doar după adoptarea de către o autoritate competentă sau o instanță dintr-un stat membru a unei decizii prin care se interzice unei persoane să își exercite activitățile profesionale pe teritoriul acestuia;

—	să se specifice că în conținutul alertei nu trebuie să se includă mai multe informații specifice privind circumstanțele și motivele interdicției;

—	să se clarifice perioada de păstrare a alertelor, care să fie limitată la perioada minimă strict necesară; și

—

să se asigure faptul că alertele se trimit doar autorităților competente ale statelor membre și că aceste autorități păstrează confidențialitatea informațiilor primite prin intermediul alertelor, fără să le distribuie mai departe sau să le publice, cu excepția cazului în care datele au fost făcute publice în conformitate cu legislația statului membru emitent.

47.

În ceea ce privește cardul profesional european și „dosarul IMI” aferent acestuia, AEPD recomandă introducerea unor clarificări suplimentare privind condițiile în care trebuie să se includă în dosar informații privind măsurile disciplinare sau sancțiunile penale sau orice alte circumstanțe specifice grave, precum și conținutul informațiilor care urmează să fie incluse, și recomandă limitarea clară a perioadelor de păstrare.

48.

În plus, AEPD recomandă ca în viitor, pe măsură ce utilizarea cardurilor profesionale și a IMI va cunoaște o largă răspândire, Comisia să analizeze dacă sistemele de alertă care fac obiectul articolului 56a mai sunt necesare și dacă nu pot fi înlocuite cu un sistem mai restrâns și, prin urmare, mai puțin invaziv din punctul de vedere al protecției datelor.

49.

Adoptat la Bruxelles, 8 martie 2012.

Giovanni BUTTARELLI

Adjunctul Autorității Europene pentru Protecția Datelor

(1) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

(2) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(3) COM(2011) 883 final.

(4) Regulamentul privind IMI nu a fost încă adoptat. În noiembrie 2011, AEPD a emis un aviz privind propunerea Comisiei. A se vedea http://www.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Opinions/2011/11-11-22_IMI_Opinion_RO.pdf

(5) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, trimiterile la articole din cadrul acestei propuneri fac referire la prevederile Directivei privind calificările profesionale, astfel cum a fost propusă de către Comisie.

(6) Articolul 56a alineatul (2) ar trebui să fie clarificat suplimentar, pentru a se asigura fără nicio ambiguitate faptul că această prevedere se aplică nu doar în cazul alertelor emise conform articolului 56a alineatul (1), aplicabil în cazul cadrelor medicale, ci și în cazul alertelor emise conform articolului 56a alineatul (2), aplicabil în cazul profesioniștilor din alte domenii decât cel al medicinii. A se vedea punctele 24-27 din prezentul aviz.

(7) Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).

(8) A se vedea punctele 57-59.

(9) În legătură cu aceasta, AEPD salută faptul că, spre deosebire de alertele care fac obiectul articolului 56a alineatul (1), se face referire la „statele membre în cauză” și nu la „toate statele membre”.

(10) Remarcăm faptul că limitarea conținutului alertei la datele minime necesare, precum și la datele cele mai faptice și mai obiective – precum luarea unui anumit tip de decizie (de exemplu, interzicerea temporară a activităților) de către o autoritate competentă sau o instanță – ar ajuta și la diminuarea numărului de solicitări privind corectarea, blocarea sau ștergerea unei alerte, întrucât acuratețea acestor date ar fi mai dificil de contestat.

(11) La articolul 10 alineatul (4) din Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (JO L 88, 4.4.2011, p. 45) sunt deja incluse referiri similare la prezumția de nevinovăție.

(12) A se vedea și Avizul AEPD privind propunerea de Regulament privind IMI, punctele 29-32.

12.5.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/7

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 2 martie 2012

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind înființarea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul „Pericles 2020”)

(CON/2012/17)

2012/C 137/02

Introducere și temei juridic

La 26 ianuarie 2012, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind înființarea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul „Pericles 2020”) (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”). La 6 februarie 2012, BCE a primit din partea Parlamentului European o a doua solicitare de emitere a unui aviz cu privire la aceeași propunere de regulament.

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 133, articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1. Observații generale

1.1.

Programul „Pericles” este un program de schimb, asistență și formare pentru protecția euro împotriva contrafacerii și a fraudelor asociate. Regulamentul propus va înlocui temeiul juridic al programului „Pericles”, care va expira la sfârșitul anului 2013 (2), prelungindu-l astfel până la sfârșitul anului 2020. BCE reiterează opinia sa potrivit căreia programul „Pericles” reprezintă o contribuție utilă la activitățile desfășurate deja de către BCE, Europol și autoritățile naționale în lupta împotriva contrafacerii euro (3). BCE are convingerea că programul „Pericles 2020” va continua să contribuie la menținerea integrității bancnotelor euro, inclusiv a unei a doua serii de bancnote euro.

1.2.

BCE subliniază implicarea sa activă în lupta împotriva contrafacerii bancnotelor euro. În special, BCE dezvoltă grafica bancnotelor și caracteristici tehnice avansate pentru bancnotele euro, ceea ce permite publicului general și experților să distingă între bancnotele originale și cele contrafăcute. Optimizarea bancnotelor după ce s-au aflat în circulație timp de câțiva ani este o practică obișnuită în vederea prevenirii contrafacerii. Eurosistemul aplică, de asemenea, această măsură preventivă și va iniția în scurt timp producerea unei a doua serii de bancnote euro. În plus, BCE analizează noi tipuri de contrafacere în cadrul Centrului său de analiză a falsificărilor (CAF) și folosește cunoștințele astfel obținute pentru a oferi o consultanță mai bună autorităților de aplicare a legii. CAF coordonează diseminarea tuturor datelor tehnice și statistice cunoscute privind contrafacerea euro către toate părțile relevante.

2. Observații specifice

2.1.

Articolul 4 al doilea paragraf din regulamentul propus stabilește o metodă de evaluare a realizării obiectivului specific al programului „Pericles 2020”. În acest sens, rezultatele nu depind numai de acțiunile efective din cadrul programului „Pericles 2020”, dar și de un număr de factori externi, inclusiv de numărul contrafacerilor aflate în circulație, de disponibilitatea unor resurse umane, financiare și tehnice suficiente în cadrul autorităților financiare, tehnice, de aplicare a legii și judiciare și de punerea în aplicare a altor programe de formare organizate pentru aceste autorități. În consecință, programul ar trebui evaluat cu privire la toate aspectele care influențează contrafacerea euro și frauda. Prin urmare, BCE recomandă implicarea totală a BCE și Europol în evaluarea programului „Pericles 2020”, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatele (3) și (4) din regulamentul propus.

2.2.

În cadrul programului „Pericles 2020”, propunerile prezentate de către statele membre participante pot include și participanți din țări terțe, dacă prezența acestora este importantă pentru protecția euro. Recunoscând în același timp beneficiile descurajării contrafacerii euro și fraudei la nivel mondial prin includerea țărilor terțe în programul „Pericles 2020”, implicarea țărilor terțe trebuie să fie rațională și proporțională.

2.3.

BCE constată că articolul 8 alineatul (2) literele (a) și (c) și articolul 10 alineatul (3) din regulamentul propus se referă la folosirea de instrumente de detecție și prevede acordarea de subvenții pentru achiziționarea de echipament. BCE este de acord cu propunerea privind acordarea de subvenții pentru achiziționarea de echipamente generale de laborator, precum microscoape, cititoare infraroșu, șublere, densitometre, micrometre, cititoare de conductivitate și magnetism, care ajută în procesul de investigare și nu sunt special concepute sau comercializate ca echipamente de detectare a contrafacerii. BCE consideră că singurele aparate și dispozitive fiabile de detectare a contrafacerii sunt cele enumerate pe website-ul său ca funcționând în mod satisfăcător în teste efectuate asupra unui lot format din tipuri de contrafacere specifice și din bancnote autentice cu o gamă largă de caracteristici de uzură. Astfel de aparate și dispozitive vizează totuși agenții specializați care operează cu numerar și depășesc în general sfera autorităților specializate de combatere a contrafacerii definite ca grup-țintă în articolul 8 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus (4). Prin urmare, BCE consideră că nu este necesar să se aibă în vedere finanțarea achiziționării de detectoare de bancnote contrafăcute din fondurile programului „Pericles 2020” sau folosirea de detectoare de bancnote contrafăcute de către autoritățile specializate de combatere a contrafacerii.

2.4.

Ar fi benefică examinarea în comun de către Comisie, BCE și Europol a unor inițiative care să fie finanțate în cadrul programului „Pericles 2020” (5), evitând astfel duplicarea și suprapunerea între programul „Pericles 2020” și alte programe și activități relevante și asigurând dezvoltarea unei strategii comune împotriva contrafacerii euro și a fraudei. În consecință, considerentul 7 și articolul 11 din regulamentul propus ar trebui modificate pentru a dispune: (a) consultarea în timp util de către Comisie a principalelor părți implicate în legătură cu programul anual de lucru; și (b) obținerea acordului BCE și Europol asupra programului anual de lucru în scopul adoptării acestuia (6). În acest sens, ar trebui să se acorde suficient timp BCE și Europol pentru a examina proiectul de program anual de lucru și pentru a-și prezenta punctele de vedere înaintea discutării acestuia în cadrul comitetului consultativ corespunzător.

2.5.

BCE apreciază articolul 12 alineatul (1) din regulamentul propus prin care se cere Comisiei punerea în aplicare a programului „Pericles 2020” în cooperare cu statele membre, prin consultări în diferite stadii ale procesului de punere în aplicare, luând în considerare măsurile relevante luate de către alte entități competente, în special BCE și Europol. Cu toate că articolul 12 alineatul (1) din regulamentul propus asigură un grad suficient de cooperare la nivelul Uniunii, precum și consecvența între programul „Pericles 2020” și alte programe și activități relevante, BCE recomandă Comisiei să permită o perioadă de timp suficientă pentru familiarizarea cu documentația în ceea ce privește programul anual de lucru înainte de consultarea BCE și Europol cu privire la acesta în cadrul comitetului consultativ corespunzător.

2.6.	BCE recomandă modificarea articolului 12 alineatele (3) și (4) propuse pentru a permite implicarea BCE și Europol în evaluarea eficienței și eficacității programului „Pericles 2020” și a posibilei sale extinderi, modificări sau suspendări.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 2 martie 2012.

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2011) 913 final.

(2) Inițial, programul „Pericles” a fost stabilit prin Decizia 2001/923/CE a Consiliului din 17 decembrie 2001 privind înființarea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul „Pericles”) (JO L 339, 21.12.2001, p. 50). Decizia 2001/923/CE a fost extinsă către statele membre din afara zonei euro prin Decizia 2001/924/CE a Consiliului din 17 decembrie 2001 de extindere a efectelor Deciziei de instituire a unui program de schimb, asistență și formare în vederea protejării monedei euro împotriva falsificării (programul „Pericles”) asupra statelor membre care nu au adoptat euro ca monedă unică (JO L 339, 21.12.2001, p. 55). Modificările ulterioare ale Deciziei 2001/923/CE a Consiliului au extins sfera de aplicare și durata programului „Pericles” până la 31 decembrie 2013.

(3) A se vedea punctul 1 din Avizul CON/2006/35 al BCE din 5 iulie 2006 la solicitarea Consiliului Uniunii Europene cu privire la două propuneri de decizii ale Consiliului cu privire la programul de schimb, asistență și formare pentru protecția euro împotriva contrafacerii (programul „Pericles”) (JO C 163, 14.7.2006, p. 7). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE, la adresa: http://www.ecb.europa.eu

(4) Mai mult decât atât, în urma evaluării impactului [SEC(2011) 1615 final], este clar că posibilitatea finanțării achiziției de echipamente se referă la agențiile naționale (din țări terțe) de combatere a contrafacerii competente pentru protecția euro împotriva contrafacerii, cu accent special pe agențiile specializate care operează în țări terțe sensibile, care au alte priorități decât lupta împotriva contrafacerii euro.

(5) A se vedea punctul 8 din Avizul CON/2005/22 al BCE din 21 iunie 2005 la solicitarea Consiliului Uniunii Europene cu privire la două propuneri de decizii ale Consiliului cu privire la programul de schimb, asistență și formare pentru protecția euro împotriva contrafacerii (programul „Pericles”) (JO C 161, 1.7.2005, p. 11) și punctul 2.2 din Avizul CON/2006/35 al BCE din 5 iulie 2006 la solicitarea Consiliului Uniunii Europene cu privire la două propuneri de decizii ale Consiliului cu privire la programul de schimb, asistență și formare pentru protecția euro împotriva contrafacerii (programul „Pericles”) (JO C 163, 14.7.2006, p. 7).

(6) A se vedea punctul 8 din Avizul CON/2005/22.

ANEXĂ

Propuneri de redactare

Textul propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Considerentul 7 al regulamentului propus

„(7)

Ar trebui să se asigure că acest program de acțiune al Uniunii este în concordanță și complementar cu alte programe și activități. Comisia ar trebui să desfășoare toate consultările necesare cu privire la evaluarea nevoilor de protecție a monedei euro cu principalele părți implicate (în special autoritățile naționale competente desemnate de statele membre, BCE și Europol) în cadrul comitetului consultativ corespunzător prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1338/2001, în special în ceea ce privește schimburile, asistența și formarea profesională, în sensul punerii în aplicare a acestui program.”

„(7)

Ar trebui să se asigure că acest program de acțiune al Uniunii este în concordanță și complementar cu alte programe și activități. Într-un termen corespunzător înainte de adoptarea programului anual de lucru, Comisia ar trebui să desfășoare toate consultările necesare cu privire la evaluarea nevoilor de protecție a monedei euro cu principalele părți implicate. În special, Comisia ar trebui să consulte autoritățile naționale competente desemnate de statele membreși să solicite acordul BCE și Europol cu privire la programul anual de lucru în cadrul comitetului consultativ corespunzător prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1338/2001, în special în ceea ce privește schimburile, asistența și formarea profesională, în sensul punerii în aplicare a acestui program.”

Explicație

Comisia, BCE și Europol vor beneficia în cazul în care vor examina împreună inițiativele care urmează să fie finanțate în cadrul programului „Pericles 2020” în contextul programului anual de lucru. O asemenea examinare în comun le-ar ajuta să evite duplicarea și suprapunerea între programul „Pericles 2020” și alte programe și activități relevante promovate de către BCE, Europol și autoritățile naționale competente. În plus, această abordare ar asigura dezvoltarea unei strategii comune împotriva contrafacerii euro și a fraudei. Prin urmare, BCE sugerează modificarea considerentului 7 din regulamentul propus pentru a asigura: (a) consultarea în timp util de către Comisie a principalelor părți implicate în legătură cu programul anual de lucru; și (b) obținerea acordului BCE și Europol asupra programului anual de lucru în scopul adoptării acestuia.

Modificarea 2

Articolul 11 din regulamentul propus

„Articolul 11

Programul anual de lucru

Pentru punerea în aplicare a programului, Comisia adoptă programe anuale de lucru. Acestea stabilesc obiectivele urmărite, rezultatele preconizate, metoda de punere în aplicare și valoarea totală a acestora. De asemenea, programele conțin o descriere a acțiunilor care trebuie finanțate, o indicare a cuantumului alocat fiecărei acțiuni și un calendar orientativ al punerii în aplicare. […]”

„Articolul 11

Programul anual de lucru

Comisia adoptă programe anuale de lucru, după consultarea în timp util a principalelor părți implicate în legătură cu programul anual de lucru și după obținerea acordului BCE și Europol. Programele anuale de lucru stabilesc obiectivele urmărite, rezultatele preconizate, metoda de punere în aplicare și valoarea totală a acestora. De asemenea, programele conțin o descriere a acțiunilor care trebuie finanțate, o indicare a cuantumului alocat fiecărei acțiuni și un calendar orientativ al punerii în aplicare. […]”

Explicație

Comisia, BCE și Europol vor beneficia în cazul în care vor examina împreună inițiativele care urmează să fie finanțate în cadrul programului „Pericles 2020”. O asemenea examinare în comun le-ar ajuta să evite duplicarea și suprapunerea între programul „Pericles 2020” și alte programe și activități relevante promovate de către BCE, Europol și autoritățile naționale competente. În plus, această abordare ar asigura dezvoltarea unei strategii comune împotriva contrafacerii euro și a fraudei. Prin urmare, BCE sugerează modificarea articolului 11 din regulamentul propus pentru a asigura: (a) consultarea în timp util de către Comisie a principalelor părți implicate în legătură cu programul anual de lucru; și (b) obținerea acordului BCE și Europol asupra programului anual de lucru în scopul adoptării acestuia.

Modificarea 3

Articolul 12 alineatul (3) din regulamentul propus

„(3) Comisia va efectua o evaluare a programului. Până cel târziu la 31 decembrie 2017, […].”

„(3) Comisia va efectua o evaluare a programului. Comisia transmite autorităților naționale competente desemnate de către statele membre un proiect de raport de evaluare și solicită acordul BCE și Europol cu privire la conținutul raportului de evaluare în cadrul comitetului consultativ corespunzător prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1338/2001. Până cel târziu la 31 decembrie 2017, […].”

Explicație

Eficiența programului „Pericles 2020” ar trebui să fie o prioritate, astfel încât acesta să poată atinge obiectivele sale generale și specifice. BCE consideră că o bună coordonare a programului „Pericles 2020” cu programele UE și naționale existente, precum și cu proiectele BCE și Europol, este esențială. În acest sens, BCE consideră că toate părțile principale ar trebui consultate și să fie de acord cu raportul de evaluare în cadrul comitetului consultativ corespunzător prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1338/2001. În acest scop, BCE prezintă propunerea de redactare de mai sus care crește, de asemenea, rolul BCE și Europol în evaluarea eficacității și eficienței programului „Pericles 2020” și a posibilei sale extinderi, modificări sau suspendări.

Modificarea 4

Articolul 12 alineatul (4) din regulamentul propus

„(4) În plus, până la 31 decembrie 2021, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind îndeplinirea obiectivelor programului.”

„(4) În plus, Comisia prezintă autorităților naționale competente desemnate de către statele membre un proiect de raport privind realizarea obiectivelor programului și solicită acordul BCE și Europol cu privire la raportul de evaluare în cadrul comitetului consultativ corespunzător prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1338/2001. Până la 31 decembrie 2021, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind îndeplinirea obiectivelor programului.”

Explicație

Aplicarea cu succes a metodei de evaluare cu privire la realizarea obiectivelor specifice ale programului „Pericles 2020” necesită o gamă largă de expertiză, cunoștințe și informații. Această concluzie rezultă din articolul 4, care cuprinde o largă varietate de rezultate cu privire la care va fi evaluată realizarea acestor obiective. În acest sens, rezultatele nu depind numai de acțiunile efective din cadrul programului „Pericles 2020”, dar și de un număr de factori externi, inclusiv de numărul contrafacerilor aflate în circulație, de disponibilitatea unor resurse umane, financiare și tehnice suficiente în cadrul autorităților financiare, tehnice, de aplicare a legii și judiciare și de punerea în aplicare a altor programe de formare organizate pentru aceste autorități. În consecință, programul „Pericles 2020” trebuie evaluat cu privire la toate aspectele care influențează contrafacerea euro și frauda. Prin urmare, BCE, Europol și autoritățile naționale competente, care au acumulat expertiză și informații relevante substanțiale, ar trebui să fie pe deplin implicați în evaluarea realizării obiectivelor programului „Pericles 2020”. În plus, ar trebui solicitat acordul BCE și Europol asupra raportului final de evaluare.

(1) Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică locul unde BCE propune eliminarea textului.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

12.5.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/19

AJUTOR DE STAT – LUXEMBURG

Ajutor de stat SA.34440 (12/C) – Vânzarea Dexia BIL

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 108 alineatul (2) din TFUE

(Text cu relevanță pentru SEE)

2012/C 137/09

Prin scrisoarea din 3 aprilie 2012, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Luxemburgului decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE privind măsura menționată anterior.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile privind măsura pentru care Comisia inițiază procedura în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii de mai jos, la adresa:

European Commission

Directorate-General for Competition

State aid Registry

Office: J70 03/225

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22961242

Aceste observații vor fi comunicate Luxemburgului. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

I. PROCEDURĂ

Prin decizia din 19 noiembrie 2008, Comisia a hotărât să nu formuleze obiecții cu privire la operațiunea de sprijin cu lichidități și la garanția obligațiunilor grupului Dexia. Ajutorul a fost aprobat ca ajutor pentru salvare compatibil cu piața comună în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE.

Un plan de restructurare a grupului Dexia a fost notificat Comisiei de către Franța la 16 februarie 2009, de către Luxemburg la 17 februarie 2009 și de către Belgia la 18 februarie 2009. Prin decizia din data de 13 martie 2009, Comisia a hotărât să inițieze o procedură oficială de investigare în temeiul articolului 108 alineatul (2) din TFUE cu privire la toate măsurile de care a beneficiat grupul Dexia.

3.	Prin decizia din 26 februarie 2010, Comisia a autorizat planul de restructurare a grupului Dexia.

La 12 octombrie 2011, autoritățile belgiene au notificat Comisiei o măsură suplimentară constând în achiziționarea a 100 % din acțiunile Dexia Banque Belgique („DBB”) deținute de Dexia SA. Prin decizia din 17 octombrie 2011, Comisia a decis să aprobe temporar, pentru șase luni, achiziționarea DBB de către statul belgian de la Dexia SA și să inițieze o procedură oficială de investigare cu privire la măsura respectivă.

La 14 decembrie 2011, autoritățile franceze, belgiene și luxemburgheze au notificat Comisiei o măsură suplimentară pentru grupul Dexia, constând într-o garanție temporară de refinanțare. Prin decizia din 21 decembrie 2011, Comisia a decis să aprobe temporar, pentru șase luni, garanția temporară de refinanțare și să inițieze o procedură oficială de investigare cu privire la măsura respectivă.

6.	La 23 martie 2012, autoritățile luxemburgheze au notificat Comisiei vânzarea Dexia BIL de către grupul Dexia. Decizia de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE vizează vânzarea Dexia BIL.

II. FAPTELE

Dexia BIL face parte din grupul Dexia. Dexia a fost creată în 1996 prin fuziunea dintre Crédit Local de France și Crédit communal de Belgique. Grupul Dexia este organizat în jurul unei întreprinderi-mamă holding (Dexia SA) și a trei filiale operaționale situate în Franța (DCL), Belgia (DBB) și Luxemburg (Dexia BIL). Dexia BIL este a treia bancă din Luxembourg în ce privește depozitele și creditele acordate rezidenților și a avut la sfârșitul lunii iunie 2011 un bilanț de 41 de miliarde EUR. Dexia BIL își desfășoară în principal activitatea în sectorul de retail bancar, al creditelor acordate persoanelor particulare și întreprinderilor și în cel al serviciilor private de banking.

În urma crizei financiare, Dexia SA a beneficiat de mai multe măsuri de ajutor de stat acordate de Franța, Belgia și Luxemburg, începând din septembrie 2008. Prin decizia din 26 februarie 2010 privind planul de restructurare a întreprinderii Dexia SA, Comisia a autorizat ajutoarele acordate acestei întreprinderi cu condiția îndeplinirii de către statele membre și de către Dexia SA a tuturor angajamentelor și condițiilor anexate la decizia respectivă.

Chiar dacă planul de restructurare aprobat a permis întreprinderii Dexia SA să își îmbunătățească stabilitatea finanțării și să își reducă dimensiunea, activele nestrategice și efectul de levier, au apărut întârzieri în ceea ce privește punerea sa în aplicare, iar dezechilibrele legate de lichidități, înregistrate de Dexia SA, au continuat să crească începând din vara anului 2011. Cu toate că Dexia BIL nu a reprezentat niciodată sursa dificultăților în grupul Dexia, aceasta a fost afectată de efecte colaterale și s-a confruntat cu scurgeri masive de capital în septembrie și octombrie 2011. Situația Dexia BIL s-a stabilizat din momentul anunțării vânzării Dexia BIL la 6 octombrie 2011.

10.

Potrivit autorităților luxemburgheze, Dexia avusese în vedere vânzarea Dexia BIL încă din 2009 și mai mulți operatori privați au fost contactați în mod bilateral de către Dexia între 2009 și vara anului 2011. Cu toate acestea, aceste discuții nu au condus la oferte de achiziții concrete. În cele din urmă, Dexia a anunțat la 6 octombrie 2011 că a început negocierile exclusive cu un investitor privat, „Precision Capital”, și că Luxemburgul urma să dețină un pachet minoritar. La 20 decembrie 2011 a fost semnat un memorandum de înțelegere privind vânzarea Dexia BIL pentru suma de 730 de milioane EUR, Precision Capital având o participare de 90 %, iar statul luxemburghez o participare de 10 %. Participarea statului luxemburghez se realizează în aceleași condiții ca participarea întreprinderii Precision Capital.

11.

Anumite activități și participări au fost excluse din tranzacție, achiziția limitându-se astfel la activitățile de retail bancar și la serviciile private de banking ale Dexia BIL (denumite în continuare „activitățile care au făcut obiectul vânzării”). Mai precis, disocierea vizează: RBC Dexia, Dexia Asset Management, portofoliul moștenit, Parfipar, Dexia LDG, Popular Banca Privada, încasările în numerar din activitățile excluse urmând să fie reținute de Dexia BIL. Un raport de tipul „fairness opinion” cu privire la prețul vânzării Dexia BIL a fost finalizat de către o parte terță la 10 decembrie 2011, înainte de semnarea memorandumului de înțelegere. De asemenea, se prevede finalizarea finanțării acordate de Dexia BIL grupului Dexia.

12.

În această etapă, memorandumul de înțelegere conține o clauză (denumită în continuare „clauza 3.3.5”) care stipulează că, în cazul în care, până la 1 ianuarie 2017, Dexia sau oricare întreprindere a grupului Dexia, obține, în contextul viitoarelor vânzări, cesiuni sau fuziuni ale altor filiale, o garanție suverană în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de indemnizare către cumpărători în ceea ce privește aceste operațiuni și în măsura în care acești cumpărători sunt persoane fizice, Dexia se va asigura că o astfel de garanție este acordată în condiții similare (mutatis mutandis) de același garant (sau de un alt garant cu un rating de credit la fel de puternic) cumpărătorului Dexia BIL, și anume Precision Capital. Cu toate acestea, autoritățile luxemburgheze au informat că se prevede înlăturarea acestei clauze.

III. EVALUARE

13.	Având în vedere că tranzacția nu a făcut obiectul unei oferte nediscriminatorii, transparente și deschise, Comisia trebuie să verifice cu atenție dacă prețul întreprinderii vândute reprezintă un preț de piață adecvat.

14.

Comisia observă că aceiași termeni și condiții se aplică atât participării de 10 % a statului luxemburghez, cât și participării de 90 % a întreprinderii Precision Capital. În consecință, având în vedere că participarea Luxemburgului este supusă acelorași termeni și condiții ca și Precision Capital, Comisia este de părere că statul luxemburghez a intervenit ca investitor pe piață și poate exclude un ajutor suplimentar în legătură cu participarea sa de 10 % pe care o deține în activitățile Dexia BIL care au făcut obiectul vânzării.

15.

Achiziționarea Dexia BIL a făcut obiectul unui raport de tipul „fairness opinion” realizat de către o parte terță și prețul vânzării este inclus în intervalul de preț propus în raport. Cu toate acestea, raportul a fost finalizat în timpul negocierilor și înainte de semnarea memorandumului de înțelegere. Prin urmare, Comisia nu poate concluziona în această fază că respectivul raport ia în considerare în mod adecvat toate condițiile tranzacției, în special cu privire la evaluarea activităților excluse și a încasărilor în numerar aferente acestora, precum și cu privire la efectele clauzei 3.3.5, în cazul în care aceasta nu va fi înlăturată.

16.	În cazul în care clauza 3.3.5 nu ar fi înlăturată, Comisia ar avea îndoieli în ceea ce privește existența unui eventual ajutor de stat pe care clauza l-ar implica și s-ar ridica întrebarea dacă aceasta este corect reflectată în prețul tranzacției.

În consecință, Comisia nu este în poziția de a exclude, în această fază, că vânzarea activităților Dexia BIL care au făcut obiectul tranzacției și condițiile aferente acesteia nu conțin niciun element de ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, în favoarea activităților Dexia BIL care fac obiectul vânzării și a Precision Capital, în calitate de cumpărător al Dexia BIL, în cazul în care prețul tranzacției ar fi prea scăzut în comparație cu prețul pieței.

TEXTUL SCRISORII

„J'ai l'honneur de vous informer que, au vu des informations qui lui ont été communiquées sur le cas cité en objet, la Commission européenne a décidé d'ouvrir une procédure, conformément à l'article 108, paragraphe 2, du Traité sur le fonctionnement de l'Union européenne ("TFUE") sur la mesure notifiée.

1. PROCÉDURE

(1)

Par décision du 19 novembre 2008 (1), la Commission a décidé de ne pas soulever d'objections aux mesures d'urgence concernant une opération de soutien de liquidité ("liquidity assistance" ci-après "l'opération LA") et une garantie sur certains éléments de passif de Dexia (2). La Commission a considéré que ces mesures étaient compatibles avec le marché intérieur sur la base de l'article 107, paragraphe 3, alinéa b), TFUE en tant qu’aide au sauvetage d'une entreprise en difficulté et a autorisé ces mesures pour une période de six mois à compter du 3 octobre 2008, en précisant qu’au-delà de cette période, la Commission devrait réévaluer l’aide en tant que mesure structurelle.

(2)	La Belgique, la France et le Luxembourg (ci-après "les États membres concernés") ont notifié à la Commission un premier plan de restructuration de Dexia respectivement les 16, 17 et 18 février 2009.

(3)	Par décision du 13 mars 2009, la Commission a décidé d'ouvrir la procédure prévue à l’article 108, paragraphe 2, TFUE pour l’ensemble des aides accordées à Dexia (3).

(4)

Par décision du 30 octobre 2009 (4), la Commission a autorisé la prolongation de la garantie jusqu'au 28 février 2010 ou jusqu'à la date de la décision de la Commission statuant sur la compatibilité des mesures d'aides et le plan de restructuration de Dexia, si la restructuration intervient avant le 28 février 2010. La Commission a précisé dans sa décision du 30 octobre 2009 que les mesures proposées dans le plan de restructuration initial ne permettaient pas, à ce stade, de statuer sur la compatibilité des aides.

(5)	Le 9 février 2010, les États membres concernés ont transmis à la Commission des informations sur des mesures additionnelles envisagées afin de compléter le plan de restructuration initial notifié en février 2009.

(6)	Par décision du 26 février 2010 (5), la Commission a autorisé le plan de restructuration de Dexia et la conversion des aides d'urgence en aides à la restructuration, sous condition du respect de tous les engagements et conditions de ladite décision.

La procédure postérieure à la décision du 26 février 2010

(7)	Depuis l'été 2011, Dexia a rencontré des difficultés supplémentaires et les États membres concernés ont envisagé des mesures d'aide additionnelles.

(8)

Par décision du 17 octobre 2011 (6), la Commission a décidé d'ouvrir une procédure formelle d'investigation sur la mesure de vente par Dexia et de rachat par l'État belge de Dexia Banque Belgique (ci-après "DBB"). Cette mesure concerne le rachat par l'État belge de DBB et ses filiales, à l'exception de Dexia Asset Management. Toutefois, dans un souci de préservation de la stabilité financière, la Commission a décidé d'autoriser temporairement la mesure. Celle-ci est donc autorisée pour six mois à compter de la date de la décision ou, si la Belgique soumet un plan de restructuration dans les six mois à compter de la date de la décision, jusqu'à ce que la Commission adopte une décision finale sur la mesure.

(9)

Le 18 octobre 2011, les États membres concernés ont informé la Commission d'un ensemble de nouvelles mesures potentielles en vue d'un nouveau plan de restructuration ou de démantèlement de Dexia. Dans le cadre de cet ensemble de nouvelles mesures, la Belgique a notifié à la Commission, le 21 octobre 2011, une mesure de recours pour DBB à l'"Emergency Liquidity Assistance" (ci-après "ELA") pourvue d'une garantie de l'État belge. Cette mesure permet à DBB d'octroyer des financements à Dexia Crédit Local SA (ci-après "DCL").

(10)

Le 14 décembre 2011, la France, la Belgique et le Luxembourg ont également notifié à la Commission, dans le cadre de cet ensemble de nouvelles mesures, un projet de garantie temporaire des États membres concernés sur le refinancement de Dexia SA, de DCL et/ou de leurs filiales. Par décision du 21 décembre 2011 (ci-après "la décision d'ouverture sur les aides supplémentaires à la restructuration de Dexia") (7), dans un souci de préservation de la stabilité financière, la Commission a décidé d'autoriser temporairement jusqu'au 31 mai 2012 la garantie temporaire de refinancement.

(11)

Toutefois, dans cette décision, la Commission a ouvert une procédure formelle sur l'ensemble des mesures supplémentaires à la restructuration de Dexia depuis l'adoption de la décision conditionnelle (dont la garantie temporaire de refinancement) et a demandé aux États membres concernés que lui soit notifié, dans un délai de trois mois, un plan de restructuration de Dexia, ou à défaut de viabilité de Dexia, un plan de liquidation de Dexia.

Procédure relative à la vente de Dexia Banque Internationale à Luxembourg

(12)

Le 6 octobre 2011, Dexia SA a annoncé, dans un communiqué de presse (8), être entré en négociation exclusive avec un groupement d’investisseurs internationaux auquel participera l’État du Luxembourg, en vue d'une cession de Dexia Banque Internationale à Luxembourg (ci-après "Dexia BIL"). Le Conseil d’Administration du groupe Dexia se prononcerait sur le contenu d’une offre éventuelle à l’issue de la période d’exclusivité.

(13)

Le 18 décembre 2011, la Commission a été informée qu'un protocole d'accord contraignant, portant sur la vente de la participation de 99,906 % dans Dexia BIL détenue par Dexia, était sur le point d'être conclu. À travers ce protocole d'accord, Precision Capital SA, un groupe d'investisseurs du Qatar, acquerra 90 % de la participation, les 10 % restants étant acquis par le Luxembourg. Certains actifs de Dexia BIL sont exclus du périmètre de cette vente.

(14)

La vente de Dexia BIL ne faisait pas partie des mesures approuvées par la Commission dans le cadre du plan de restructuration de Dexia approuvé le 26 février 2010. Elle n'a pas non plus été inclue dans la portée de la procédure d'investigation ouverte par la décision de la Commission du 21 décembre 2011, concernant les mesures de restructuration notifiées à la Commission postérieurement à cette date.

(15)

Cette mesure avait déjà été portée à la connaissance de la Commission avant le 21 décembre 2011. La vente de Dexia BIL sera donc analysée par la Commission séparément de la restructuration de Dexia SA non seulement en raison de la nécessité d'apporter de la sécurité juridique dans les plus brefs délais, mais aussi et surtout en raison de l'indépendance de cette cession de la restructuration du groupe au vu des mesures d'aide approuvées temporairement en 2011, vu que cette mesure avait déjà été projetée depuis 2009 selon les informations reçues par la Commission et que Dexia BIL sera séparé juridiquement et économiquement de Dexia SA.

(16)	Le Luxembourg a notifié à la Commission le 23 mars 2012 la vente de Dexia BIL comme mesure additionnelle au plan de restructuration. Cette mesure fait l'objet de la présente décision.

2. DESCRIPTION

2.1. Description de Dexia BIL et du groupe Dexia

(17)

Dexia BIL fait partie du groupe Dexia. Née de la fusion en 1996 du Crédit Local de France et du Crédit communal de Belgique, Dexia est spécialisée dans les prêts aux collectivités locales mais compte également quelques 5,5 millions de clients privés, principalement en Belgique, au Luxembourg et en Turquie. Dexia était organisée autour d'une maison mère holding (Dexia SA) et de trois filiales opérationnelles situées en France (DCL), en Belgique (DBB) et au Luxembourg (Dexia BIL). Par une décision en date du 17 octobre 2011, la Commission a autorisé le rachat de DBB par l'État belge. Le bilan consolidé du groupe s'élevait, avant le rachat de DBB, à 518 milliards d'euros au 30 juin 2011.

Figure 1

Structure de Dexia SA au 31 décembre 2010

(18)

Les parts des principaux actionnaires de Dexia SA sont les suivantes:

Nom du souscripteur	% détenu au 31 décembre 2010
Caisse des Dépôts et consignations	17,61 %
Holding Communal	14,14 %
Arco Group	13,81 %
Gouvernement fédéral belge	5,73 %
Gouvernement français	5,73 %
Ethias	5,04 %
CNP Assurances	2,96 %
Région flamande	2,87 %
Région wallonne	2,01 %
Salariés	1,07 %
Région Bruxelles-Capitale	0,86 %
Autres	28,17 %

Dexia BIL

(19)

Dexia BIL est une des plus grandes banques commerciales du Luxembourg présentant une taille bilantaire de 41 milliards d'euros au 30 juin 2011. Dexia BIL opère non seulement au Luxembourg, mais également dans d'autres pays comme la Suisse, le Royaume-Uni, certains pays d'Asie et du Moyen Orient, et ce, soit directement, soit à travers certaines de ses filiales. Dexia BIL détient également un important portefeuille de titres "legacy" d'une valeur de marché estimée au 30 septembre 2011 à environ [5 – 10] (9) milliards d'euros.

(20)	Dexia BIL est une des grandes banques à réseau de guichets au Luxembourg et est un acteur essentiel de l'économie locale aussi bien comme banque dépositaire des résidents personnes physiques et des entreprises que comme fournisseur de crédits de consommation, immobiliers et aux entreprises.

(21)

Selon les tableaux fournis par la Commission de surveillance du secteur financier ("CSSF"), autorité de surveillance du secteur financier luxembourgeois, Dexia BIL représente pour [10 – 15] % des résidents personnes physiques et pour [15 – 20] % des PMEs résidentes la banque de référence, la plaçant à chaque fois en troisième position sur le marché luxembourgeois. Les parts de marché de Dexia BIL dans le système bancaire luxembourgeois est d'environ [10 – 15] % en volume des dépôts, [10 – 15] % en volume des prêts et [5 – 10] % des actifs sous gestion dans le domaine de la banque privée.

2.2. Les difficultés de Dexia

(22)	Les difficultés rencontrées par Dexia pendant la crise financière de l'automne 2008 ont été décrites dans la décision du 26 février 2010. Les difficultés plus récentes auxquelles Dexia a été confrontée peuvent être résumées comme suit.

(23)

Tout d'abord, l'aggravation de la crise des dettes souveraines, à laquelle sont confrontées de nombreuses banques européennes, a conduit à une méfiance de plus en plus grande de la part des investisseurs envers des contreparties bancaires, ne permettant plus à ces dernières de lever du financement dans des volumes et des conditions satisfaisantes.

(24)

En outre, étant particulièrement surexposée au risque souverain et para-souverain, Dexia a fait l'objet d'une méfiance accrue des investisseurs. En effet, Dexia présente à ses actifs de nombreux prêts et/ou obligations de pays et/ou de collectivités locales et régionales dans des pays perçus à risque par le marché.

(25)

De plus, la crise actuelle est intervenue alors même que Dexia n'a pas eu le temps de finaliser la mise en œuvre de son plan de restructuration, qui aurait affiché un profil de risque de liquidité nettement plus renforcé. Dexia présentant un profil de liquidité encore particulièrement vulnérable et le marché connaissant particulièrement la vulnérabilité de Dexia, Dexia a peut-être davantage que d'autres banques fait l'objet d'une méfiance accrue.

(26)

Les besoins de financement de Dexia ont particulièrement augmenté du fait des éléments suivants:

i)	la forte baisse des taux d'intérêt durant l'été 2011 a augmenté d'au moins [5 – 20] milliards d'euros le besoin d'apport de "collateral" pour faire face aux appels de marge liés à la variation de la valeur de marché du portefeuille d'instruments dérivés de taux utilisés en couverture du bilan;

ii)	de nombreuses émissions obligataires (en particulier les émissions garanties par les États précédemment émises par Dexia) sont arrivées à échéance à un moment où les conditions de marché pour refinancer ces obligations n'étaient pas optimales;

iii)	la forte baisse de valeur de marché et pour certains, la baisse de qualité crédit, des actifs que Dexia utilise à titre de sûretés pour obtenir du financement

iv)	la perte de confiance d'une grande partie des investisseurs, suite, entre autres, à l'annonce de pertes importances du deuxième trimestre 2011 (de près de 4 milliards d'euros) et de dégradations de certaines agences de notation;

v)	les difficultés de Dexia ont également conduit à des retraits massifs de dépôts de clients en Belgique et au Luxembourg en octobre 2011.

(27)

Vu l'incapacité pour Dexia de se refinancer sur les marchés et […], Dexia a dû dans un premier temps recourir à une nouvelle mesure d'ELA de la part de la Banque nationale de Belgique et de la Banque de France respectivement. C'est dans ces circonstances que les États membres concernés ont octroyé la garantie temporaire de refinancement en faveur de Dexia.

Dexia BIL

(28)

Malgré que Dexia BIL n'a pas été à l'origine des problèmes du groupe Dexia, […] elle a fait face à une forte réduction de ses dépôts, et ce, en particulier entre le 30 septembre 2011 et le 10 octobre 2011, période durant laquelle les dépôts ont baissé de [1 – 5] milliards d'euros (passant de [5 – 15] milliards d'euros à [5 – 15] milliards d'euros). Les pertes de dépôts se sont ensuite stabilisées suite à l'annonce d'une série de mesures visant à démanteler le groupe Dexia et à sécuriser certaines filiales du groupe (dont Dexia BIL). En particulier, Dexia avait annoncé le 6 octobre 2011 être entré en discussion avec un groupe d'investisseurs et le Luxembourg en vue de leur vendre Dexia BIL. Après avoir connu un plancher de [5 – 15] milliards d'euros le 22 novembre 2011, Dexia BIL a depuis lors pu afficher une légère progression de ses dépôts à [5 – 15] milliards d'euros le 14 décembre 2011.

2.3. La nouvelle mesure notifiée: la cession de Dexia BIL

(29)	Le Luxembourg a notifié, le 23 mars 2012, la cession de Dexia BIL. La clôture de la vente est soumise à l'accord préalable de la Commission.

(30)

La mesure de cession de Dexia BIL notifiée à la Commission n'a pas fait objet de procédure d'appel d'offres formelle. Selon les autorités luxembourgeoises, la cession de Dexia BIL était apparemment envisagée depuis longtemps par Dexia qui a contacté à cet effet une série d'opérateurs entre 2009 et 2011, notamment […]. Les discussions menées ont été plus ou moins avancées, mais aucun de ces opérateurs n'a soumis un projet d'acquisition concret pour Dexia BIL.

(31)

Finalement les contacts avec Precision Capital ont abouti à l'entrée en négociation exclusive annoncé le 6 octobre 2011. Un protocole d'accord contraignant, portant sur la vente de la participation de 99,906 % dans Dexia BIL détenue par Dexia, a été conclu à travers un Mémorandum of Understanding le 20 décembre 2011 (ci-après "MoU"). À travers ce protocole d'accord, Precision Capital acquerra 90 % de la participation de la cession, les 10 % restants étant acquis par le Luxembourg aux mêmes termes et conditions que Precision Capital. La mesure notifiée se base sur ce MoU.

(32)

Certains actifs de Dexia BIL sont exclus du périmètre de cette vente et de fait, la cession ne se porte que sur une partie de Dexia BIL, à savoir les activités retail et banque privée (ci-après "les parties cédées"). Plus précisément sont exclus du périmètre de la vente: la participation de 51 % détenue par Dexia BIL dans Dexia Asset Management, la participation de 50 % détenue par Dexia BIL dans RBC Dexia Investor Services Limited (ci-après "RBCD"), la participation de 40 % dans Popular Banca Privada, le portefeuille de titres "legacy" de Dexia BIL (ainsi que certains produits dérivés y associés), les participations de Dexia BIL dans Dexia LDG Banque et Parfipar. Les activités susmentionnées seront transférées à Dexia avant la clôture de la transaction avec une clause de récupération du produit net des cessions par Dexia BIL. De plus, le MoU prévoit comme condition préalable à la vente l'élimination de tous les prêts et emprunts non sécurisés auprès d'entités du groupe Dexia et l'élimination de nombreux prêts et emprunts sécurisés auprès d'entités du groupe Dexia. Au 10 février 2012 ce financement octroyé aux autres entités du groupe était d'environ [0 – 5] milliards d'euros dont moins de [500 – 800] millions de financements sécurisés. L'exclusion de tous ces actifs permettra de réduire les actifs totaux de Dexia BIL d'environ 16,9 milliards d'euros par rapport à ces actifs totaux de 41 milliards d'euros au 30 juin 2011 (soit une réduction des actifs totaux de 40 % et des actifs pondérés par les risques de 50 %). À ce stade, la Commisison ne dispose pas d'évaluations précises des activités exclues de la cession.

(33)	La mesure notifiée stipule qu'au moment de la clôture de la vente, Dexia BIL sera pourvue d'un ratio Common Equity Tier 1 de 9 %.

(34)

Le prix de vente est fixé à 730 millions d'euros basé sur un ratio de Common Equity Tier 1 de 9 % au moment de la clôture. En cas d'excès de capital au moment de la clôture par rapport aux 9 % de Common Equity Tier 1, le prix de vente sera ajusté euro pour euro en fonction de l'excès de capital disponible à la clôture.

(35)

À ce stade, la mesure notifiée comprend une clause qui prévoit que si Dexia ou une entité du groupe Dexia obtient une garantie en faveur d'un acquéreur de la part d'un État pour ses obligations d'indemnisation sous des garanties contractuelles spécifiques à cette cession envers cet acquéreur, et dans la mesure où l'acquéreur en question est une entité privée (non contrôlée directement ou indirectement par des entités publiques), Dexia s'engage à faire en sorte qu'une garantie similaire soit octroyée par le même garant (ou un garant alternatif ayant le même rating) à des conditions similaires et pour des obligations contractuelles similaires envers les acquéreurs sous les contrats de cession. Cette obligation s'applique jusqu'au 1er janvier 2017 (ci-après "clause 3.3.5"). Or, les autorités luxembourgeoises ont informé la Commission que Precision Capital et l'État luxembourgeois envisagent de supprimer cette clause 3.3.5.

(36)

La mesure notifiée comprend également une clause de garantie par Dexia sur les litiges concernant les conséquences dommageables pour Dexia BIL (et ses filiales) de litiges actuels ou futurs en relation avec […], dans la mesure où celles-ci dépasseraient le montant de la provision enregistrée dans les comptes de Dexia BIL pour ces litiges, à savoir un montant de [50 – 150] millions d'euros (ci-après "clause […]").

(37)

Au préalable de la finalisation du MoU, des scénarios d'avant-projet de cession de Dexia BIL ont été soumis à une évaluation d'équité de prix par un Tiers (10). Cette évaluation du 10 décembre 2011 s'est faite selon trois méthodes différentes (11) et conclut à une valeur de prix comprise dans une fourchette entre [600 – 700] et [800 – 900] millions d'euros. Les scénarios analysés ont été établis au courant des négociations et avant la fixation des conditions exactes du MoU du 20 décembre 2011 faisant objet de la présente notification. En particulier, cette évaluation du 10 décembre 2011 ne fournit pas d'informations sur l'évaluation des activités exclues de la cession et si celles-ci sont adéquatement prises en compte dans le prix de la cession.

3. OBSERVATIONS DU LUXEMBOURG

(38)	Le Luxembourg considère que ce projet représente une solution privée de marché. Les mesures projetées dans le cadre de ce projet ne constituent donc pas une aide d'État selon le Luxembourg.

(39)	Le Luxembourg observe que le projet de cession de Dexia BIL a été annoncé officiellement le 6 octobre 2011, soit avant la date de l'annonce des garanties octroyées par les trois États membres (Belgique, Luxembourg, France) à Dexia SA et DCL pour un montant de 45 milliards d'euros.

(40)

Le Luxembourg souligne que Dexia BIL est une des grandes banques à réseau de guichets au Luxembourg et est un acteur essentiel de l'économie locale aussi bien comme banque dépositaire des résidents personnes physiques et des entreprises que comme fournisseur de crédits de consommation, immobiliers et aux entreprises. Dexia BIL joue un rôle systémique pour l'économie luxembourgeoise (12) et une défaillance de cette banque (voire même seulement des incertitudes sur son sort) aurait des effets extrêmement graves sur la stabilité du système financier du Luxembourg et de l'économie luxembourgeoise en général. Vu la taille du pays, ces effets seraient d'ailleurs également ressentis dans les pays limitrophes.

(41)

C'est en raison du caractère systémique de Dexia BIL que l'État luxembourgeois, qui a mis en contact Dexia avec l'acquéreur privé potentiel Precision Capital, prendra une participation minoritaire dans Dexia BIL qui lui donnera la possibilité d'être représenté au conseil d'administration de Dexia BIL. Selon les autorités luxembourgeoises, il n'y a aucun avantage découlant de la reprise par l'État luxembourgeois d'une part de 10 % de Dexia BIL, car elle a lieu dans des conditions de marché, le prix payé et les conditions étant les mêmes que pour Precision Capital.

(42)

Le Luxembourg observe aussi que la cession de Dexia BIL était envisagée depuis longtemps par Dexia qui a contacté à cet effet une série d'opérateurs entre 2009 et 2011, notamment […]. Les discussions menées ont été plus ou moins avancées, mais aucun de ces opérateurs n'a manifesté d'intérêt pour Dexia BIL. Si les autorités luxembourgeoises reconnaissent que le processus n'a pas constitué un appel d'offres formel, elles observent qu'il est peu probable qu'un appel d'offres formel aurait abouti à un résultat différent. Un tel appel d'offres n'a pas pu être organisé dans un délai raccourci dicté par l'érosion accélérée de dépôts de Dexia BIL fin septembre 2011 en raison des rumeurs sur les difficultés du groupe Dexia et de la dégradation de la note de Dexia par Moody's le 3 octobre 2011, qui se sont ajoutées aux rumeurs entourant le système bancaire européen et à la crise de la dette souveraine et aux difficultés de la zone euro. Cette urgence a mené à l'annonce de la cession projetée de Dexia BIL et de l'entrée en négociations avec Precision Capital le 6 octobre 2011. Entre cette date et l'ouverture de négociations exclusives (13), aucune autre manifestation d'intérêts ou offre sérieuse n'a été reçue, malgré […] manifestations d'autres investisseurs potentiels (14).

(43)

Selon les autorités luxembourgeoises, un processus d'appel d'offres informel, organisé dans un délai raccourci et selon des procédures particulières imposées par les circonstances, pourrait être considéré comme un processus ouvert, transparent et non discriminatoire qui garantit la formation d'un prix de marché. Les autorités luxembourgeoises observent aussi qu'une évaluation d'équité du prix en date du 10 décembre 2011 conclut que le prix paraît équitable dans le contexte actuel des marchés et que la Commission aurait déjà accepté que la valorisation d'une entreprise puisse être conforme à un prix de marché sur la base d'une évaluation d'équité du prix réalisée par un expert indépendant.

(44)	Les autorités luxembourgeoises estiment également que Dexia BIL n'est pas une entité garantie et ne bénéficie pas de la garantie temporaire autorisée à titre provisoire par la Commission le 21 décembre 2011.

(45)

Enfin, les autorités luxembourgeoises argumentent que la sortie de Dexia BIL du groupe devrait se faire sans autres contraintes, le groupe Dexia — comprenant Dexia et ses filiales — étant seul identifié comme bénéficiaire des décisions de la Commission du 26 février 2010 et du 21 décembre 2011. Dexia BIL ne rentre pas dans le plan de restructuration ou de liquidation du groupe Dexia et sa cession ne contient aucun élément d'aide selon les autorités luxembourgeoises.

(46)

Par ailleurs, les autorités luxembourgeoises observent que Dexia BIL aura une position de liquidité forte après cession, elle se concentrera sur une activité de banque de détail et de banque privée et aura en grande partie coupé les liens avec le groupe Dexia résiduel à travers l'extraction du portefeuille "legacy" et de Dexia LDG et de la cession des participations dans RBCD et Dexia Asset Management. De même il est prévu de mettre fin au financement intragroupe fourni par Dexia BIL au groupe Dexia.

(47)	Quant à la garantie Madoff en relation avec certains litiges, les autorités luxembourgeoises considèrent qu'il s'agit d'une pratique du marché et qu'elle ne contient aucun élément d'aide.

(48)	Concernant la clause 3.3.5, le Luxembourg informe qu'il est envisagé de supprimer cette clause.

(49)	Le Luxembourg demande également que Dexia BIL ne soit plus assujettie aux conditions et engagements de la décision du 26 février 2010, ni au nouveau plan de restructuration ou de liquidation de Dexia à élaborer dans le cadre de la décision du 21 décembre 2011.

4. APPRÉCIATION

4.1. Existence de l'aide

(50)

L'article 107, paragraphe 1, TFUE prévoit que, sauf dérogations prévues par les traités, sont incompatibles avec le marché intérieur, dans la mesure où elles affectent les échanges entre États membres, les aides accordées par les États ou au moyen de ressources d'État sous quelque forme que ce soit qui faussent ou qui menacent de fausser la concurrence en favorisant certaines entreprises ou certaines productions.

(51)	La Commission note que le processus de cession de Dexia BIL ne s'est pas déroulé de façon ouverte, transparente et non discriminatoire. Le processus de cession a été limité à des négociations bilatérales avec un certain nombre d'acquéreurs potentiels sans procédure d'appel d'offre.

(52)

La Commission note que le Luxembourg a transmis une évaluation d'équité de prix de la transaction par un Tiers du 10 décembre 2011. Cette évaluation s'est faite selon trois méthodes différentes et conclut à une valeur de prix comprise dans une fourchette entre 674 et 864 millions d'euros. Le prix de cession prévu de 730 millions d'euros se situe donc dans cette fourchette. Or l'évaluation d'équité a été établie sur base des négociations en cours au 10 décembre 2011 et donc avant la signature du MoU. La Commission ne peut donc pas exclure que l'évaluation d'équité ne corresponde pas exactement aux conditions de la mesure notifiée y compris la clause de récupération du produit net des cessions par Dexia BIL. En outre, la Commission ne dispose pas de toutes les informations nécessaires sur les évaluations des activités exclues de la cession, en particulier le portefeuille "legacy", afin de s'assurer que le prix de la cession les reflète adéquatement.

(53)

La Commission ne peut donc pas conclure à ce stade que les conditions de la cession de Dexia BIL, dans le cadre des effets combinés de l'absence de procédure d'appel d'offre ouverte et du manque d'informations précises sur la évaluation adéquate de la transaction eu égard en particulier aux activités exclues de la cession et la clause potentielle 3.3.5, aient mené à la cession au prix de marché.

Transmission potentielle des anciennes aides reçues par Dexia groupe y compris ses filiales

(54)

Dans sa décision du 26 février 2010, la Commission a déjà établi que les aides reçues par Dexia SA sous forme de capital, de garanties de financement, d'ELA assortie d'une garantie d'État et de soutien aux actifs dépréciés (mesure FSA) étaient constitutives d'aides d'État (Belgique, Luxembourg, France). L'ensemble de ces mesures a également bénéficié à toutes les entités du groupe Dexia, y compris Dexia BIL. Ainsi Dexia BIL, en tant que partie du groupe Dexia, a déjà bénéficié de l'aide reçue dans le passé par le groupe Dexia et continue à en bénéficier.

(55)

Ainsi il est possible qu'une partie des aides dont Dexia a bénéficié soit transmise à l'acquéreur des parties cédées de Dexia BIL, dans le cas où le prix payé pour les activités acquises serait trop bas et ne refléterait pas adéquatement leur valeur de marché, i.e. le prix de marché. Une acquisition au prix de marché permettrait d'assurer que l'acquéreur paye adéquatement pour les aides dont cette partie de Dexia BIL a bénéficié en tant qu'entité du groupe Dexia et que le prix de la transaction de cession de Dexia BIL ne contient donc pas d'éléments d'aide.

Autres aides potentielles

(56)

La Commission note que l'État luxembourgeois participe dans la cession de Dexia BIL en tant qu'acquéreur d'une participation de 10 %, sous les mêmes conditions que Precision Capital. Malgré le fait que cette participation se fait aux mêmes conditions que celle de Precision Capital, il est évident que la participation du Luxembourg implique des ressources d'État. Or, vu que le Luxembourg participe aux mêmes conditions que Precision Capital, la Commission estime qu'a priori le Luxembourg agit comme un investisseur privé, ce qui exclut une aide en relation avec la participation de 10 % du Luxembourg.

(57)

La Commission note que Precision Capital et l'État luxembourgeois envisagent de supprimer la clause 3.3.5. Dans le cas où cette clause ne serait finalement pas supprimée, la Commission devra prendre en compte l'aide potentielle inclue dans cette clause. La Commission a par ailleurs des doutes que la valeur de cette clause ait été adéquatement prise en compte lors de l'évaluation d'équité de prix. La Commission note que par cette clause Dexia s'engagerait à obtenir à posteriori des garanties d'État en faveur de l'acquéreur de Dexia BIL. Ainsi, une activation de cette clause ferait potentiellement appel à des ressources d'État sous forme de garanties. De plus, la présence même de cette clause serait de nature à octroyer des bénéfices à l'acquéreur de Dexia BIL.

(58)

À ce stade, la Commission ne peut donc pas exclure que le prix de la transaction de cession de Dexia BIL ne contienne des éléments d'aide. La cession pourrait mener à un transfert d'aides reçues dans le passé par Dexia et pourrait en inclure de nouvelles. Les aides potentielles seraient sélectives car elles bénéficieraient uniquement Dexia BIL et à l'acquéreur Precision Capital.

(59)	Dexia BIL est active au niveau européen et donc clairement en concurrence avec d'autres acteurs de marché étrangers. La Commission considère donc que l'aide potentielle de la mesure puisse affecter les échanges entre États membres et fausser ou menacer de fausser la concurrence.

(60)	Pour les raisons ci-dessus, la Commission n'est à ce stade pas en mesure d'exclure que la mesure notifiée ne contienne potentiellement des éléments d'aide. La Commission invite donc les autorités luxembourgeoises et les parties intéressées à commenter ce point.

4.2. Bénéficiaires de l'aide

(61)	La Commission considère que, dans le cas où la mesure notifiée contiendrait des éléments d'aide, Dexia BIL ainsi que l'acquéreur Precision Capital pourraient potentiellement en bénéficier.

(62)	Il ne peut être exclu que l'acquéreur bénéficie directement d'aide, dans le cas où le prix payé serait plus bas qu'un prix de marché.

(63)	En outre, la mesure permet la sortie de Dexia BIL du groupe Dexia et contribue donc à enrayer Dexia BIL des effets de contagion des problèmes dont le groupe Dexia est l'objet.

(64)	En conclusion, les bénéficiaires potentiels de l'aide sont les parties cédées de Dexia BIL ainsi que l'acquéreur Precision Capital. La Commission invite donc les autorités luxembourgeoises et les parties intéressées à commenter ce point.

4.3. Base légale

Aide potentielle à Dexia BIL et à l'acquéreur

(65)

L'article 107, paragraphe 3, alinéa (b), TFUE donne pouvoir à la Commission de déterminer qu'une aide est compatible avec le marché intérieur lorsqu'elle a pour but de remédier à une perturbation grave de l'économie d'un État membre. À cet égard, la Commission note que les mesures liées à la cession de Dexia BIL permettent de remédier à une perturbation grave de l'économie luxembourgeoise, ce qui est confirmé par le courrier de la CSSF du 28 octobre 2011.

(66)

En effet, eu égard: i) à l'importance systémique que représente Dexia BIL pour le marché luxembourgeois du financement des ménages et des entreprises; et ii) aux difficultés rencontrées par Dexia BIL en raison d'une fuite substantielle de dépôts de la clientèle, les mesures apparaissent de nature à remédier à une perturbation grave de l'économie luxembourgeoise.

(67)	Par conséquent, dans l'hypothèse où elle serait constitutive d'aide d'État, la mesure devait être appréciée au regard de l'article 107, paragraphe 3, sous b), TFUE.

4.4. Compatibilité avec l'article 107, paragraphe 3, alinéa b), TFEU de l'aide potentielle à Dexia BIL

(68)

Dans le cas où la mesure notifiée contiendrait des éléments d'aides d'État en faveur des parties cédées de Dexia BIL, sa compatibilité avec les conditions posées par la Commission dans sa Communication sur le retour à la viabilité et l'appréciation des mesures de restructuration prises dans le secteur financier dans le contexte de la crise actuelle, conformément aux règles relatives aux aides d'État (15) (la Communication sur les Restructurations) devrait être analysée:

—	restauration de la viabilité à long terme;

—	contribution propre du bénéficiaire;

—	limites aux distorsions de concurrence.

4.4.1. Restauration de la viabilité à long terme des entités continuant l'activité

(69)

Il apparaît que la mesure de cession de Dexia BIL contribue à restaurer la viabilité à long terme de Dexia BIL. Dans l'immédiat, la sortie hors du groupe Dexia permet d'enrayer Dexia BIL de la contagion des problèmes de défiance dont le groupe Dexia est l'objet. La cession permet de préserver la franchise de Dexia BIL et contribue à arrêter les retraits de dépôts ce qui a un effet positif sur la liquidité de Dexia SA. À cet égard, la Commission note que l'annonce en date du 6 octobre 2011 du projet de vente de Dexia BIL a permis d'enrayer la fuite de dépôts. La Commission note également l'absence de financement par Dexia BIL au groupe Dexia après cession. Au 10 février 2012 ce financement octroyé aux autres entités du groupe était d'environ [0 – 5] milliards d'euros dont moins de [500 – 800] millions de financements sécurisés.

(70)

De par le périmètre de la cession excluant certaines activités dont notamment le portefeuille "legacy", Dexia BIL se concentrera à l'avenir sur une activité de banque de détail et de banque privée ainsi que les services aux entreprises, sur le marché luxembourgeois et international, en construisant sur son expertise et sa franchise existante et confirmée dans ces domaines.

(71)

De plus, le périmètre d'exclusion permet de réduire les actifs pondérés de Dexia BIL de 50 %. Suite au périmètre d'exclusion, Dexia BIL aura coupé en grande partie les liens existants avec le groupe Dexia. En particulier, l'extraction du portefeuille legacy permet d'immuniser Dexia BIL de pertes potentiellement importantes susceptibles d'être occasionnées par ce portefeuille.

(72)

Dexia BIL sera dès le départ adéquatement capitalisée avec un ratio Common Equity Tier 1 de 9 % à la clôture de la vente et selon les projections transmises par Dexia le 16 décembre 2011, ce ratio atteindrait un niveau de [15 – 25] % en 2016. En termes de produit bancaire net, les évaluations réalisées dans le cadre de l'équité du prix prévoient une augmentation annuelle moyenne de [0 – 10] % pour les années pour les 5 prochaines années.

(73)	La Commission peut donc conclure que la mesure permet la viabilité des parties cédées de Dexia BIL.

4.4.2. Contribution propre

(74)

La Commission ne peut à ce stade pas conclure que le prix de vente au regard des effets combinés de l'absence de procédure d'appel d'offre ouverte et du manque d'informations précises sur la évaluation adéquate de la transaction en particulier des activités exclues de la cession et la récupération par Dexia BIL de leur produit net de cession ne contienne aucun élément d'aide d'État.

(75)

Dans le cas où la clause 3.3.5 ne serait finalement pas supprimée, la Commission ne peut, à ce stade, pas non plus conclure à une contribution propre adéquate. Selon cette clause, Dexia s'engagerait à obtenir à posteriori des garanties d'État en faveur de l'acquéreur de Dexia BIL. En effet, si l'octroi des garanties prévues à la clause 3.3.5 se ferait au moyen de ressources de l'État, tout en ne pas répondant a priori aux conditions de nécessité de l'aide potentielle et d'une limitation au minimum nécessaire. Sous cette clause Dexia BIL n'est pas tenue de démontrer la nécessité d'une telle aide potentielle dont la mise en œuvre serait déclenchée par le seul octroi d'une telle aide à un concurrent potentiel. La Commission a par conséquent des doutes sur la prise en compte dans le prix de vente de la difficulté de mettre en œuvre la clause 3.3.5 au regard de la compatibilité de l'aide potentielle prévue à la clause 3.3.5 avec le marché intérieur.

(76)	La Commission n'est donc pas en mesure de déterminer à ce stade si, dans le cas où la transaction contiendrait des éléments d'aide, le prix de cession ainsi que les conditions assorties (notamment la garantie à posteriori) permettrait d'assurer une contribution propre satisfaisante.

4.4.3. Mesures visant à corriger les distorsions de concurrence

(77)

Selon la Communication sur les Restructurations (point 30) (16), la nature et la forme des mesures limitant les distorsions de concurrence dépendent du montant des aides, des conditions et circonstances dans lesquelles elles ont été octroyées, ainsi que des caractéristiques du marché ou des marchés sur lesquels le bénéficiaire est actif.

(78)	Dans le cas où la mesure notifiée contiendrait des aides additionnelles, il faudrait des mesures additionnelles pour limiter les distorsions de concurrence.

5. CONCLUSION

(79)	Comme indiqué précédemment, la Commission n'est pas en mesure d'exclure qu'il y ait de l'aide ou s'il y a aide d'accepter, lors d'un premier examen, la compatibilité de la cession des parties cédées de Dexia BIL avec le marché intérieur.

(80)	En regard de ces éléments, la Commission doit donc poursuivre ses investigations sur la mesure de cession de Dexia BIL et ouvre une procédure formelle d'investigation, conformément à l'article 108, paragraphe 2, TFUE.

(81)

La Commission invite donc les parties intéressées à lui communiquer leurs observations quant à l'existence et la compatibilité de l'aide éventuellement contenus dans la cession de Dexia BIL, en particulier sur les éléments relatifs:

—	au prix de vente au regard des effets combinés de l'absence de procédure d'appel d'offre ouverte et du manque d'informations précises sur la évaluation adéquate de la transaction en particulier des activités exclues de la cession et la récupération par Dexia BIL de leur produit net de cession;

—	à la clause 3.3.5 du MoU, si cette clause est maintenue.

(82)

Compte tenu des considérations qui précèdent, la Commission invite le Luxembourg, dans le cadre de la procédure de l'article 108, paragraphe 2, TFUE, à présenter leurs observations et à fournir toute information utile pour l’évaluation de cette mesure et de ces aides dans un délai d’un mois à compter de la date de réception de la présente. Elle invite vos autorités à transmettre immédiatement une copie de cette lettre aux bénéficiaires potentiels de l’aide.

DÉCISION

En conformité avec l'article 108, paragraphe 2, TFUE, la Commission a décidé d'ouvrir une procédure formelle d'investigation sur la mesure de cession de Dexia BIL. La Commission a des doutes sur l'absence d'élément d'aide dans la cession envisagée et sur la compatibilité de ces éléments d'aide potentiels avec le marché intérieur. La Commission a décidé d'ouvrir une procédure formelle d'investigation en particulier sur les éléments relatifs:

—	au prix de vente au regard des effets combinés de l'absence de procédure d'appel d'offre ouverte et du manque d'informations précises sur la évaluation adéquate de la transaction en particulier des activités exclues de la cession et la récupération par Dexia BIL de leur produit net de cession;

—	à la clause 3.3.5 du MoU, si cette clause est maintenue.

Le Luxembourg est invité à présenter ses observations et à transmettre à la Commission toutes les informations nécessaires pour l'analyse de la mesure et sa compatibilité éventuelle.

Par la présente, la Commission avise le Luxembourg qu’elle informera les intéressés par la publication de la présente lettre et d'un résumé de celle-ci au Journal officiel de l’Union européenne. Elle informera également les intéressés dans les pays de l’AELE signataires de l’accord EEE par la publication d’une communication dans le supplément EEE du Journal officiel, ainsi que l’autorité de surveillance de l’AELE en leur envoyant une copie de la présente. Tous les intéressés susmentionnés seront invités à présenter leurs observations dans un délai d’un mois à compter de la date de cette publication.”

(1) JO C(2008) 7388 final.

(2) Dans la présente décision, "Dexia" désigne Dexia SA et l'ensemble de ses filiales. En est donc exclue, depuis le rachat de Dexia Banque Belgique par l'État belge, Dexia Banque Belgique et ses filiales.

(3) JO C 181 du 4.8.2009, p. 42.

(4) JO C 305 du 16.12.2009, p. 3.

(5) JO C 274 du 19.10.2010 p. 54.

(6) JO C 38 du 11.2.2012, p. 12.

(7) Décision non encore publiée au Journal Officiel.

Décision publiée sur le site internet de la DG Concurrence à l'adresse suivante: http://ec.europa.eu/competition/state_aid/cases/243124/243124_1306879_116_2.pdf

(8) Voir ce communiqué sur le site internet du groupe Dexia à l'adresse suivante: http://www.dexia.com/FR/Journaliste/communiques_de_presse/Pages/Entree-en-negociation-exclusive-pour-la-cession-de-Dexia-Banque-Internationale-a-Luxembourg.aspx

(9) Information confidentielle […].

(10) "Équité du prix de cession de BIL à Precision Capital/Eléments préliminaires en l'état actuel des négociations" du 10 décembre 2011

(11) (i) La méthode d'actualisation des "cash flows to equity" sur la base des flux distribuables aux actionnaires sous réserve de la satisfaction des ratios réglementaires core tier 1. (ii) La méthode du "price to book ratio", sur base de l'excès de rentabilité par rapport au coût du capital. (iii) La méthode des comparables boursiers.

(12) La BIL, avec ses près de 40 agences dans le Grand-Duché, est en troisième position sur le marché luxembourgeois, détenant environ [5 – 15] % des dépôts, [5 – 15] % des prêts et environ [5 – 15] % des actifs sous gestion dans le domaine de la banque privée.

(13) Si le conseil d'administration a entériné des négociations exclusives avec Precision le 9 et 10 octobre 2011, la période d'exclusivité formelle n'a commencé que le 23 octobre 2011 avec la signature d'une Letter of intent.

(14) […]

(15) JO C 195 du 19.8.2009, p. 9.

(16) JO C 195 du 19.8.2009, p. 9.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2012.137.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 137

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 55 12 mai 2012

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	AVIZE
	Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
2012/C 137/01	Avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind propunerea Comisiei de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului […] privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieței interne	1

	III Acte pregătitoare
	BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
	Banca Centrală Europeană
2012/C 137/02	Avizul Băncii Centrale Europene din 2 martie 2012 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind înființarea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul Pericles 2020) (CON/2012/17)	7

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2012/C 137/03	Următoarea comunicare este supusă atenției lui Abdelkarim Hussein Mohamed AL NASSER, Ibrahim Salih Mohammed AL-YACOUB, Hasan IZZ-AL-DIN (alias GARBAYA, Ahmed; alias SA-ID; alias SALWWAN, Samir), Khalid Shaikh MOHAMMED (alias ALI, Salem; alias BIN KHALID, Fahd Bin Adballah; alias HENIN, Ashraf Refaat Nabith; alias WADOOD, Khalid Adbul), Gama'a Al-Islamiyya (alias Al-Gama'a al-Islamiyya) (Grup Islamic – IG), Fundația Pământul Sfânt pentru Ajutor și Dezvoltare, Armata de Eliberare Națională (Ejército de Liberación Nacional), Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei (FPEP), Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei – Comandamentul General (alias FPEP – Comandamentul General), Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), Cărarea Luminoasă (CL) (Sendero Luminoso), care figurează în lista prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1375/2011 al Consiliului	12

	Comisia Europeană
2012/C 137/04	Rata de schimb a monedei euro	14

	Curtea de Conturi
2012/C 137/05	Raportul special nr. 5/2012 Sistemul informațional comun pentru relațiile externe (CRIS)	15

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2012/C 137/06	Informații comunicate de statele membre privind încheierea activităților de pescuit	16

2012/C 137/07	Informații comunicate de statele membre privind încheierea activităților de pescuit	17

2012/C 137/08	Informații comunicate de statele membre privind încheierea activităților de pescuit	18

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2944
JPY	yen japonez	103,48
DKK	coroana daneză	7,4334
GBP	lira sterlină	0,80330
SEK	coroana suedeză	8,9840
CHF	franc elvețian	1,2012
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,5815
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,253
HUF	forint maghiar	289,90
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,6978
PLN	zlot polonez	4,2434
RON	leu românesc nou	4,4378
TRY	lira turcească	2,3135
AUD	dolar australian	1,2877
CAD	dolar canadian	1,2997
HKD	dolar Hong Kong	10,0506
NZD	dolar neozeelandez	1,6476
SGD	dolar Singapore	1,6194
KRW	won sud-coreean	1 485,25
ZAR	rand sud-african	10,4786
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,1681
HRK	kuna croată	7,5027
IDR	rupia indoneziană	11 893,41
MYR	ringgit Malaiezia	3,9750
PHP	peso Filipine	55,043
RUB	rubla rusească	39,0134
THB	baht thailandez	40,346
BRL	real brazilian	2,5305
MXN	peso mexican	17,5015
INR	rupie indiană	69,4250

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2012/C 137/09	Ajutor de stat – Luxemburg – Ajutor de stat SA.34440 (12/C) – Vânzarea Dexia BIL – Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 108 alineatul (2) din TFUE ( 1 )	19

Data și ora încheierii	23.3.2012
Durată	23.3.2012-31.12.2012
Stat membru	Portugalia
Stoc sau grup de stocuri	MAC/8C3411
Specie	Macrou (Scomber scombrus)
Zona	VIIIc, IX și X; apele UE din zona CECAF 34.1.1
Tip sau tipuri de nave de pescuit	—
Referință	—

Data și ora încheierii	18.1.2012
Durată	18.1.2012-31.12.2012
Stat membru	Franța
Stoc sau grup de stocuri	ANF/8C3411
Specie	Pește pescar (Lophiidae)
Zona	VIIIc, IX și X; apele UE din zona CECAF 34.1.1
Tip sau tipuri de nave de pescuit	—
Referință	—

Data și ora încheierii	9.3.2012
Durată	9.3.2012-31.12.2012
Stat membru	Suedia
Stoc sau grup de stocuri	PRA/04-N.
Specie	Crevete nordic (Pandalus borealis)
Zona	Apele norvegiene la sud de 62° N
Tip sau tipuri de nave de pescuit	—
Referință	—