COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

14.12.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 364/1

Autorizarea ajutoarelor de stat în conformitate cu articolele 107 și 108 din TFUE

Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții

(Text cu relevanță pentru SEE)

2011/C 364/01

Data adoptării deciziei

10.11.2009

Numărul de referință al ajutorului

N 549/09

Stat membru

Germania

Regiune

Bayern

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Verlängerung der Beihilferegelung zur Unterstützung der Filmproduktion in Bayern

Temei legal

Richtlinien für die FilmFernsehFonds Bayern GmbH, Haushaltsgesetz des Freistaates Bayern

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Obiectiv

Promovarea culturii

Forma de ajutor

Subvenție rambursabilă, Subvenție directă, Împrumut cu dobândă redusă

Buget

Buget anual: 13,5 milioane EUR

Buget global: 54 de milioane EUR

Valoare

70 %

Durată (perioadă)

1.1.2010-31.12.2013

Sectoare economice

Mass-media

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

FilmFernsehFonds Bayern GmbH

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm

Data adoptării deciziei	19.10.2011
Numărul de referință al ajutorului	N 330/10
Stat membru	Franța
Regiune	—
Titlu (și/sau numele beneficiarului)	Programme national «Très haut débit» — Volet B
Temei legal	Loi no 2009-1572 du 17 décembre 2009 relative à la lutte contre la fracture numérique. Code général des collectivités territoriales (articles L 1425-1 et L 1425-2). Loi no 2010-237 du 9 mars 2010 de finances rectificative pour 2010. Code des postes et des communications électroniques (articles L 34-8 et L 34-8-3). Décision no 2010-1314 de l'ARCEP en date 14 décembre 2010 précisant les conditions d’accessibilité et d’ouverture des infrastructures et des réseaux éligibles à une aide du fonds d’aménagement numérique des territoires
Tipul măsurii	Regim de ajutoare
Obiectiv	Dezvoltare sectorială, Dezvoltare regională
Forma de ajutor	Subvenție directă
Buget	Buget global: 750 de milioane EUR
Valoare	—
Durată (perioadă)	Până la 1.1.2016
Sectoare economice	Servicii de poștă și telecomunicații
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului	Fonds national pour la societé numérique, collectivités territoriales
Alte informații	—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm

Data adoptării deciziei

9.11.2011

Numărul de referință al ajutorului

SA.31722 (11/N)

Stat membru

Ungaria

Regiune

—

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

A sporttevékenység támogatásához kapcsolódó társaságiadó-, és illetékkedvezmény

Temei legal

A sporttal összefüggő egyes törvények módosításáról szóló 2010. évi LXXXIII. törvény. A társasági adóról és az osztalékadóról szóló 1996. évi LXXXI. törvény. Az illetékekről szóló 1990. évi XCIII. törvény

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Obiectiv

Dezvoltare sectorială

Forma de ajutor

Scutire fiscală

Buget

Buget anual: 21 200 de milioane HUF

Buget global: 127 200 de milioane HUF

Valoare

70 %

Durată (perioadă)

Până la 30.6.2017

Sectoare economice

Activități de recreație, culturale și sportive

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Nemzeti Fejlesztési Minisztérium és Nemzeti Erőforrás Minisztérium

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

14.12.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 364/8

Rata de schimb a monedei euro (1)

13 decembrie 2011

2011/C 364/05

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3181
JPY	yen japonez	102,60
DKK	coroana daneză	7,4366
GBP	lira sterlină	0,84625
SEK	coroana suedeză	9,0605
CHF	franc elvețian	1,2345
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,7110
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,633
HUF	forint maghiar	304,39
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,6970
PLN	zlot polonez	4,5608
RON	leu românesc nou	4,3485
TRY	lira turcească	2,4641
AUD	dolar australian	1,3016
CAD	dolar canadian	1,3528
HKD	dolar Hong Kong	10,2548
NZD	dolar neozeelandez	1,7215
SGD	dolar Singapore	1,7158
KRW	won sud-coreean	1 519,49
ZAR	rand sud-african	10,8795
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,3877
HRK	kuna croată	7,4986
IDR	rupia indoneziană	12 005,28
MYR	ringgit Malaiezia	4,1850
PHP	peso Filipine	57,795
RUB	rubla rusească	41,7115
THB	baht thailandez	41,138
BRL	real brazilian	2,4292
MXN	peso mexican	18,1647
INR	rupie indiană	70,1100

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

14.12.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 364/9

CADRUL PRIVIND AJUTOARELE DE STAT PENTRU SECTORUL CONSTRUCȚIILOR NAVALE

2011/C 364/06

1. INTRODUCERE

De la începutul anilor '70, ajutoarele de stat acordate în sectorul construcțiilor navale au fost supuse unei serii de scheme specifice de ajutoare de stat, care au fost treptat aliniate dispozițiilor orizontale privind ajutoarele de stat. Actualul Cadru privind ajutoarele de stat pentru sectorul construcțiilor navale (1) va expira la data de 31 decembrie 2011. În conformitate cu politica sa de a asigura un nivel sporit de transparență și de simplificare a normelor privind ajutoarele de stat, Comisia își propune să elimine, în cea mai mare măsură posibilă, diferențele dintre normele aplicabile sectorului construcțiilor navale și cele aplicabile altor sectoare industriale, prin extinderea dispozițiilor orizontale cu caracter general la sectorul construcțiilor navale (2).

2.	Cu toate acestea, Comisia recunoaște că anumite caracteristici disting construcțiile navale de alte sectoare, cum ar fi seriile mici de producție, dimensiunea, valoarea și complexitatea unităților produse, precum și faptul că prototipurile sunt utilizate în general în scop comercial.

În lumina acestor caracteristici speciale, Comisia consideră că este oportun să se aplice în continuare dispoziții specifice în materie de ajutoare pentru inovare în sectorul construcțiilor navale, asigurându-se în același timp că aceste ajutoare nu afectează în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale și concurența într-o măsură care contravine interesului comun.

Ajutoarele de stat pentru inovare trebuie să conducă la o schimbare în comportamentul beneficiarului ajutorului, astfel încât acesta să își sporească nivelul activităților de inovare și să se desfășoare proiecte sau activități inovatoare care altfel nu ar fi fost efectuate sau care ar fi fost efectuate într-o mai mică măsură. Efectul de stimulare este identificat printr-o analiză contrafactuală, prin compararea nivelurilor de activitate propuse, în condițiile acordării ajutorului și în absența acestuia. Prin urmare, prezentul Cadru identifică cerințe specifice care vor permite statelor membre să asigure prezența unui efect de stimulare.

Un set informal de norme privind ajutoarele pentru inovare în sectorul construcțiilor navale, în special cu privire la costurile eligibile și la confirmarea caracterului inovator al proiectului, a fost elaborat în colaborare cu sectorul de activitate implicat și este aplicat de Comisie în practica sa decizională. Din motive de transparență, aceste norme ar trebui să fie integrate în mod formal în regulile privind ajutoarele pentru inovare.

În ceea ce privește ajutoarele regionale, în 2013, Comisia își va revizui Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (3), care au un caracter orizontal. Prin urmare, până la acel moment, Comisia va continua să aplice aceleași norme specifice pentru ajutoarele regionale în domeniul construcțiilor navale care sunt prevăzute în prezent în Cadrul din 2003. Aceasta va reexamina situația în contextul revizuirii Liniilor directoare privind ajutoarele de stat regionale.

7.	În ceea ce privește creditele la export, obiectivul prezentului Cadru este respectarea obligațiilor internaționale aplicabile.

Prin urmare, prezentul Cadru cuprinde dispoziții specifice în ceea ce privește ajutoarele pentru inovare și ajutoarele regionale acordate în domeniul construcțiilor navale, precum și dispoziții referitoare la creditele la export. În plus, ajutorul pentru sectorul construcțiilor navale poate fi considerat compatibil cu piața internă în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al instrumentelor orizontale în materie de ajutor de stat (4), cu excepția cazului în care există dispoziții contrare prevăzute de aceste instrumente.

9.	În conformitate cu articolul 346 din tratat și sub rezerva dispozițiilor articolului 348 din tratat, orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale, în ceea ce privește finanțarea pentru navele militare.

10.

Comisia intenționează să aplice principiile enunțate în prezentul Cadru între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2013. După acea dată, Comisia intenționează să includă dispozițiile privind ajutoarele pentru inovare în Cadrul comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (5) și să integreze ajutoarele regionale pentru sectorul construcțiilor navale în Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale.

2. DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

11.

În temeiul prezentului Cadru, Comisia poate autoriza ajutoare pentru șantiere navale, sau, în cazul creditelor la export, ajutoare pentru proprietarii de nave acordate pentru construirea, repararea sau transformarea de nave, precum și ajutoare pentru inovare acordate pentru construirea de structuri offshore plutitoare și mobile.

12.

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)	„construcții navale” înseamnă construirea, în Uniune, de nave comerciale autopropulsate;

(b)	„reparații navale” înseamnă operațiunile de reparare sau recondiționare, în Uniune, a navelor comerciale autopropulsate;

(c)

„transformări navale” înseamnă transformarea, în Uniune, a navelor comerciale autopropulsate de minimum 1 000 tb (6), cu condiția ca operațiunile de transformare să presupună modificări radicale ale planului de încărcare, a carcasei, a sistemului de propulsie sau ale spațiilor destinate pasagerilor;

(d)

„navă comercială autopropulsată” înseamnă o navă care, prin intermediul propulsiei și direcției sale permanente, are toate caracteristicile de autonavigabilitate pe mare sau pe căi navigabile interioare și aparține uneia dintre următoarele categorii:

(i)	nave maritime de cel puțin 100 tb și nave de navigație interioară de dimensiuni echivalente, utilizate pentru transportul de pasageri și/sau de mărfuri;

(ii)	nave maritime de cel puțin 100 tb și nave de navigație interioară de dimensiuni echivalente utilizate pentru un serviciu specializat (de exemplu, spărgătoare de gheață și drage);

(iii)

remorchere de cel puțin 365 kW;

(iv)	carcase neterminate ale navelor menționate la punctele (i), (ii) și (iii) care plutesc și sunt mobile;

(e)

„structuri offshore plutitoare și mobile” înseamnă structuri destinate explorării, exploatării sau producerii de petrol, gaze sau surse regenerabile de energie, care au caracteristicile unei nave comerciale, cu excepția faptului că nu sunt autopropulsate și sunt concepute pentru a fi deplasate de mai multe ori pe parcursul utilizării lor.

3. MĂSURI SPECIFICE

3.1. Ajutoare regionale

13.

Ajutoarele regionale pentru construcții navale, reparații navale sau transformări navale pot fi considerate compatibile cu piața internă dacă îndeplinesc în special următoarele condiții:

(a)	ajutoarele trebuie să fie acordate pentru investiții în retehnologizarea sau modernizarea unui șantier sau unor șantiere existente, nefiind legate de o restructurare financiară a șantierului sau șantierelor în cauză, cu scopul de a îmbunătăți productivitatea instalațiilor existente;

(b)	în regiunile menționate la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat și care respectă harta aprobată de Comisie pentru fiecare stat membru pentru acordarea ajutoarelor regionale, intensitatea ajutorului nu poate depăși 22,5 % echivalent subvenție brută;

(c)

în regiunile menționate la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, care respectă harta aprobată de Comisie pentru fiecare stat membru pentru acordarea ajutoarelor regionale, intensitatea ajutorului nu poate depăși 12,5 % echivalent subvenție brută sau plafonul aplicabil ajutoarelor regionale, reținându-se valoarea cea mai mică;

(d)	ajutorul trebuie să se limiteze la susținerea cheltuielilor eligibile astfel cum sunt definite în Liniile directoare privind ajutoarele naționale regionale pentru perioada 2007-2013.

3.2. Ajutoare pentru inovare

3.2.1. Cereri eligibile

14.

Ajutoarele acordate pentru inovare în sectorul construcțiilor navale, reparațiilor navale sau transformărilor navale pot fi considerate compatibile cu piața internă până la o intensitate maximă a ajutorului de 20 % brut, în măsura în care acestea se referă la aplicarea industrială a unor produse și procese inovatoare din punct de vedere tehnologic, adică a unor produse și procese noi sau îmbunătățite în mod substanțial din punct de vedere tehnologic, comparativ cu tehnologia de vârf existentă în industria construcțiilor navale din cadrul Uniunii, care prezintă un risc de eșec tehnologic sau industrial. Ajutoarele pentru inovare pentru echipamente și lucrări de modernizare pentru navele de pescuit nu vor fi considerate compatibile cu piața internă, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 25 alineatele (2) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul european pentru pescuit (7) sau dispozițiile care îi vor succeda. Nu se poate acorda ajutor unui șantier naval dacă se acordă ajutor din Fondul european pentru pescuit, sau din succesorul acestuia, sau alt ajutor public cu privire la aceeași navă.

15.	Produsele și procesele inovatoare în înțelesul punctului 14 includ îmbunătățiri în domeniul mediului referitoare la calitate și performanță, cum ar fi optimizarea consumului de carburant, emisiile motoarelor, deșeuri și siguranță.

16.

Atunci când inovarea are ca obiectiv sporirea protecției mediului și duce la respectarea standardelor Uniunii cu cel puțin un an înainte de intrarea în vigoare a acestor standarde sau sporește nivelul de protecție a mediului în absența unor standarde la nivelul Uniunii sau permite să se depășească standardele Uniunii, intensitatea maximă a ajutorului poate fi majorată la 30 % brut. Expresiile „standardele Uniunii” și „protecția mediului” au înțelesul stabilit în Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului.

17.

Cu condiția ca acestea să fie conforme cu criteriile menționate la punctul 14, produsele inovatoare se vor referi fie la o nouă categorie de nave, definită prin intermediul primei nave a unei serii potențiale de nave (prototip), fie la elemente inovatoare ale unei nave, care pot fi izolate de navă ca element separat.

18.	Cu condiția ca acestea să fie în conformitate cu criteriile de la punctul 14, procesele inovatoare se referă la conceperea și punerea în aplicare de noi procese în domeniul producției, gestionării, logisticii sau ingineriei.

19.	Ajutoarele pentru inovare pot fi considerate compatibile cu piața internă dacă sunt acordate în vederea primei aplicări industriale a produselor și proceselor inovatoare.

3.2.2. Costurile eligibile

20.

Ajutoarele pentru inovare destinate produselor și proceselor trebuie să se limiteze la suportarea cheltuielilor de investiții, proiectare, inginerie și operațiuni de probă direct și exclusiv legate de partea inovatoare a proiectului și efectuate după data depunerii cererii de ajutoare pentru inovare (8).

21.

Costurile eligibile includ costurile de șantier, precum și costurile pentru achiziționarea de bunuri și servicii de la terți (de exemplu, furnizorii de sistem, furnizorii la cheie și societăți subcontractante), în măsura în care acele produse și servicii sunt strict legate de inovare. Costurile eligibile sunt definite mai detaliat în anexă.

22.

Autoritatea națională competentă, desemnată de statul membru în scopul punerii în aplicare a ajutoarelor pentru inovare, trebuie să analizeze costurile eligibile pe baza estimărilor furnizate și dovedite de către solicitant. În cazul în care cererea include costuri pentru achiziționarea de bunuri și servicii de la furnizori, aceștia din urmă nu trebuie să fi beneficiat de ajutoare de stat pentru bunurile și serviciile vizând aceleași obiective.

3.2.3. Confirmarea caracterului inovator al proiectului

23.

Pentru ca ajutoarele pentru inovare să fie considerate compatibile cu piața internă în temeiul prezentului Cadru, cererea de ajutor pentru inovare trebuie să fie depusă la autoritatea națională competentă înainte ca solicitantul să încheie un acord cu caracter obligatoriu pentru punerea în aplicare a proiectului specific pentru care se solicită ajutorul pentru inovare. Cererea trebuie să conțină o descriere a inovării, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ.

24.

Autoritatea națională competentă va solicita obținerea, de la un expert independent și competent din punct de vedere tehnic, confirmarea că ajutorul este solicitat pentru un proiect care reprezintă un produs sau proces nou sau îmbunătățit în mod substanțial din punct de vedere tehnologic, comparativ cu tehnologia de vârf existentă în industria construcțiilor navale din cadrul Uniunii (apreciere calitativă). Ajutorul poate fi considerat compatibil cu piața internă doar dacă expertul independent și competent din punct de vedere tehnic confirmă autorității naționale competente faptul că cheltuielile eligibile ale proiectului au fost calculate astfel încât să acopere exclusiv părțile inovatoare ale proiectului în cauză (apreciere cantitativă).

3.2.4. Efect stimulativ

25.

Ajutoarele pentru inovare în sensul prezentului Cadru trebuie să aibă un efect stimulativ, și anume trebuie să aibă ca rezultat schimbarea comportamentului destinatarului, astfel încât acesta să își sporească nivelul activității de inovare. Ca rezultat al ajutoarelor, activitatea de inovare trebuie să înregistreze o creștere de volum, o extindere a domeniului de activitate, o majorare a fondurilor cheltuite sau a rapidității cu care este realizată.

26.	În conformitate cu punctul 25, Comisia consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru beneficiar în cazul în care proiectul (9) a început înainte ca beneficiarul să depună o cerere de ajutor la autoritățile naționale.

27.

Pentru a verifica dacă ajutoarele vor determina beneficiarul să își modifice comportamentul în așa fel încât să își sporească nivelul activității de inovare, statele membre trebuie să prezinte o evaluare ex ante a creșterii activității de inovare pe baza unei analize în care se compară o situație în care ajutorul nu este acordat cu o situație în care ajutorul este acordat. Criteriile de utilizat pot include creșterea activităților inovatoare din punct de vedere al volumului, al extinderii domeniului de activitate, al majorării fondurilor cheltuite sau al rapidității cu care sunt realizate, împreună cu alți factori relevanți de natură cantitativă și/sau calitativă prezentați de către statul membru cu ocazia notificării în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din tratat.

28.	Dacă poate fi demonstrat un efect semnificativ asupra a cel puțin unuia dintre aceste elemente, luând în considerare comportamentul obișnuit al unei întreprinderi în sectorul respectiv, Comisia poate concluziona, de regulă, că ajutorul are un efect stimulativ.

29.

La evaluarea unei scheme de ajutor, condițiile referitoare la efectul stimulativ se vor considera a fi îndeplinite în cazul în care statul membru s-a angajat să acorde ajutor individual conform schemei de ajutor aprobate numai după ce a verificat că efectul stimulativ există, precum și să transmită rapoarte anuale privind punerea în aplicare a schemei de ajutor aprobate.

30.

Aprobarea cererii de ajutor trebuie să fie condiționată de încheierea de către beneficiar a unui acord cu caracter obligatoriu privind efectuarea proiectului sau procesului specific de construcție navală, reparație navală sau transformare navală pentru care se solicită ajutorul pentru inovare. Plățile pot fi efectuate numai după semnarea contractului relevant. În cazul în care contractul este anulat sau proiectul este abandonat, toate ajutoarele plătite trebuie să fie restituite, cu dobândă aplicabilă de la data la care au fost plătite ajutoarele. De asemenea, în cazul în care proiectul nu este finalizat, ajutorul care nu a fost folosit pentru cheltuielile de inovare eligibile trebuie să fie restituit cu dobândă. Rata dobânzii trebuie să fie cel puțin egală cu ratele de referință adoptate de Comisie.

3.3. Credite la export

31.

Ajutoarele în domeniul construcțiilor navale sub formă de facilități de creditare beneficiind de un sprijin din partea statului, acordate proprietarilor de nave din țară și din afara țării sau terților pentru construcția sau transformarea de nave, pot fi considerate compatibile cu piața internă în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute de Acordul privind orientările pentru creditele la export care beneficiază de sprijin public, încheiat în cadrul OECD în 1998, și cele prevăzute de Acordul sectorial privind creditele la exportul de nave sau toate condițiile ulterioare stabilite într-un astfel de acord sau care înlocuiesc aceste acorduri.

4. MONITORIZARE ȘI RAPORTARE

32.

Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (10) și Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (11) prevăd că statele membre prezintă Comisiei rapoarte anuale cu privire la toate schemele de ajutor existente. Atunci când adoptă o decizie în temeiul prezentului Cadru pentru toate ajutoarele pentru inovare acordate în temeiul unei scheme aprobate și destinate întreprinderilor mari, Comisia poate cere statelor membre să prezinte un raport cu privire la modul în care a fost respectată cerința privind efectul stimulativ în cazul ajutoarelor acordate unor întreprinderi mari, folosind în special criteriile menționate la punctul 3.2.4.

5. CUMUL

33.

Plafoanele ajutoarelor stabilite prin prezentul Cadru se aplică indiferent dacă ajutorul respectiv este finanțat parțial sau total prin resurse de stat sau prin resurse ale Uniunii. Ajutoarele autorizate în temeiul prezentului Cadru nu pot fi combinate cu alte forme de ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat sau cu alte forme de finanțare din partea Uniunii, prin al căror cumul rezultă o intensitate a ajutorului mai mare decât cea stabilită în prezentul Cadru.

34.	În cazul în care ajutoarele urmăresc obiective diferite și implică aceleași costuri eligibile, se va aplica plafonul ajutorului cel mai favorabil.

6. APLICAREA PREZENTULUI CADRU

35.

Comisia va aplica principiile prevăzute în prezentul Cadru începând de la 1 ianuarie 2012 până la 31 decembrie 2013. Comisia va aplica respectivele principii tuturor măsurilor de ajutor notificate în privința cărora i se solicită să ia o decizie după 31 decembrie 2011 chiar dacă proiectele au fost notificate anterior acelei date.

36.	În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind stabilirea regulilor aplicabile pentru evaluarea ajutorului de stat ilegal (12), Comisia va aplica principiile prevăzute în prezentul Cadru ajutoarelor nenotificate acordate după 31 decembrie 2011.

(1) JO C 317, 30.12.2003, p. 11.

(2) A se vedea Planul de acțiune privind ajutoarele de stat COM(2005) 107 final, punctul 65: „Comisia va decide dacă este în continuare necesar un Cadru pentru ajutoarele de stat în domeniul construcțiilor navale sau dacă ar trebui ca sectorul să fie reglementat de norme orizontale”.

(3) JO C 54, 4.3.2006, p. 13.

(4) De exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (JO C 82, 1.4.2008, p. 1) stabilesc condițiile în care pot fi autorizate ajutoarele acordate șantierelor navale pentru procesele de producție mai ecologice. În plus, proprietarii de nave pot primi ajutoare pentru achiziționarea unor vehicule de transport noi care depășesc standardele Uniunii sau care măresc nivelul de protecție a mediului, în lipsa standardelor Uniunii, contribuind astfel, în ansamblu, la efectuarea unor transporturi maritime mai ecologice.

(5) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.

(6) Tonaj brut.

(7) JO L 223, 15.8.2006, p. 1.

(8) Cu excepția costurilor aferente studiilor de fezabilitate întreprinse cu cel mult 12 luni înainte de depunerea cererii de acordare a unui ajutor pentru un proces inovator.

(9) Acest lucru nu exclude eventualitatea ca potențialul beneficiar să fi realizat deja studii de fezabilitate care nu sunt acoperite de cererea de ajutor de stat.

(10) JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

(11) JO L 140, 30.4.2004, p. 1.

(12) JO C 119, 22.5.2002, p. 22.

ANEXĂ

Costurile eligibile pentru ajutorul pentru inovare în sectorul construcțiilor navale

1. CATEGORIE NOUĂ DE NAVE

În cazul construirii unei noi categorii de nave care este eligibilă a primi ajutoare pentru inovare, costurile eligibile sunt următoarele:

(a)	costuri pentru dezvoltarea conceptului;

(b)	costuri pentru proiectarea conceptului;

(c)	costuri pentru proiectarea funcțională;

(d)	costuri pentru proiectarea detaliată;

(e)	costuri pentru studii, teste, machete și costuri similare legate de dezvoltarea și proiectarea navei;

(f)	costuri pentru planificarea punerii în aplicare a proiectului;

(g)	costuri pentru testarea și verificarea produsului;

(h)	costuri cu forța de muncă și costuri generale suplimentare pentru o nouă categorie de nave (curba de învățare).

La punctele (a)-(g), costurile legate de proiectarea tehnologică standard echivalentă unei categorii de navă anterioare sunt excluse.

La punctul (h), costurile de producție suplimentare care sunt strict necesare pentru validarea inovării tehnologice pot fi eligibile în măsura în care acestea sunt limitate la minimul necesar. Având în vedere dificultățile de ordin tehnic legate de construcția unui prototip, costurile de producție ale primei nave depășesc, în mod normal, costurile de producție ale navelor-surori următoare. Costurile de producție suplimentare sunt definite ca diferența dintre costul forței de muncă și costurile generale asociate, pentru prima navă dintr-o categorie nouă de nave, și costurile de producție ale navelor următoare din aceeași serie (nave-surori). Costurile cu forța de muncă includ salariile și costurile sociale.

În consecință, în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, maximum 10 % din costurile de producție asociate construcției unei noi categorii de nave pot fi considerate drept costuri eligibile: în cazul în care aceste costuri sunt necesare pentru a valida inovația tehnică. Un anumit caz este considerat ca justificat în mod corespunzător atunci când costurile de producție suplimentare sunt estimate ca depășind 3 % din costurile de producție ale navelor-surori următoare.

2. COMPONENTE SAU SISTEME NOI ALE UNEI NAVE

În cazul componentelor sau sistemelor noi care sunt eligibile pentru a primi ajutoare pentru inovare, următoarele costuri sunt eligibile în măsura în care acestea sunt strict legate de inovare:

(a)	costuri de proiectare și dezvoltare;

(b)	costuri cu testarea elementului de inovare, machete;

(c)	costuri cu materialele și echipamentele;

(d)	în cazuri excepționale, costurile de construcție și instalare a unei noi componente sau a unui nou sistem și care sunt necesare pentru validarea inovării, în măsura în care acestea sunt limitate la minimul necesar.

3. PROCESE NOI

În cazul proceselor noi care sunt eligibile a primi ajutoare pentru inovare, următoarele costuri sunt eligibile în măsura în care sunt strict legate de procesul de inovare:

(a)	costuri de proiectare și dezvoltare;

(b)	costuri cu materialele și echipamentele;

(c)	costuri cu testarea noului proces, dacă este cazul;

(d)	costuri cu studiile de fezabilitate întreprinse cu cel mult 12 luni înainte de depunerea cererii de acordare a unui ajutor.

14.12.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 364/15

Cerere de propuneri 2011 – Programul „Europa pentru cetățeni” (2007-2013)

Punerea în aplicare a acțiunilor programului: „Cetățeni activi pentru Europa”, „Societatea civilă activă în Europa” și „Memoria europeană activă”

2011/C 364/08

INTRODUCERE

Prezenta cerere de propuneri are la bază Decizia nr. 1904/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire pentru perioada 2007-2013 a programului „Europa pentru cetățeni” pentru promovarea cetățeniei europene active (1). Condițiile detaliate ale prezentei cereri de propuneri pot fi găsite în Ghidul programului „Europa pentru cetățeni”, publicat pe site-ul internet Europa (a se vedea punctul VII). Ghidul programului constituie parte integrantă din prezenta cerere de propuneri.

I. Obiective

Programul „Europa pentru cetățeni” are următoarele obiective specifice:

—	apropierea membrilor comunităților locale de pe întregul teritoriu al Europei pentru a împărtăși și a face schimb de experiență, opinii și valori, pentru a învăța din istorie și a contribui la construirea viitorului;

—	promovarea acțiunilor, a dezbaterilor și a reflecției în legătură cu cetățenia europeană și democrația, valorile comune, istoria și cultura comună, prin cooperare în cadrul organizațiilor societății civile la nivel european;

—	apropierea Europei de cetățenii săi, prin promovarea valorilor și realizărilor Europei, păstrând în același timp memoria trecutului său;

—

încurajarea interacțiunii între cetățeni și organizațiile societății civile din toate țările participante, contribuind la dialogul intercultural și aducând în prim plan atât diversitatea, cât și unitatea Europei, o atenție specială fiind acordată activităților menite să dezvolte legături mai strânse între cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene cu structura sa de la 30 aprilie 2004 și cei ai statelor membre care au aderat după această dată.

II. Candidați eligibili

Programul este deschis tuturor promotorilor stabiliți în una dintre țările participante la program și în funcție de măsură sunt:

—	fie un organism public; fie

—	o organizație nonprofit cu statut juridic (personalitate juridică).

Fiecare acțiune a programului vizează însă o gamă mai specifică de organizații. Eligibilitatea organizațiilor candidate este stabilită, prin urmare în Ghidul programului în mod individual pentru fiecare măsură/submăsură.

Țările eligibile în cadrul acestui program sunt:

—	statele membre ale UE (2);

—

Croația;

—

Albania;

—	fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

III. Acțiuni eligibile

Programul „Europa pentru cetățeni” sprijină proiecte care promovează cetățenia europeană activă.

Prezenta cerere de propuneri cuprinde următoarele acțiuni din cadrul programului „Europa pentru cetățeni” care sunt sprijinite prin 2 tipuri de subvenții: subvenții pentru proiecte și subvenții de funcționare.

Acțiunea 1: „Cetățeni activi pentru Europa”

Măsura 1: Înfrățirea între orașe

Această măsură vizează activitățile care implică sau promovează schimburile directe între cetățenii europeni prin participarea la activități de înfrățire între orașe.

Măsura 1.1: Întruniri ale cetățenilor în contextul înfrățirii între orașe (subvenție pentru proiect)

Această măsură vizează activitățile care implică sau promovează schimburile directe între cetățenii europeni, prin participarea la activități de înfrățire între orașe. Un proiect trebuie să implice municipalități din cel puțin două țări, din care cel puțin una este un stat membru al UE. Proiectul trebuie să aibă cel puțin 25 de participanți internaționali provenind din municipalitățile invitate. Durata maximă a întrunirii este de 21 de zile. Subvenția maximă care va fi acordată este de 25 000 EUR per proiect. Subvenția minimă acordată este de 5 000 EUR.

Subvențiile pentru întrunirile cetățenilor organizate în contextul înfrățirii între orașe sunt destinate cofinanțării costurilor de organizare ale orașului-gazdă și cheltuielilor de deplasare ale participanților invitați. Calculul subvențiilor se bazează pe rate fixe/sume forfetare.

Măsura 1.2: Rețele de orașe înfrățite (subvenție pentru proiect)

Această măsură sprijină dezvoltarea de rețele create pe baza legăturilor de înfrățire între orașe, care sunt importante pentru că asigură o cooperare structurată, intensă și multilaterală între municipalități și, prin urmare, contribuie la maximizarea impactului programului. Un proiect trebuie să prevadă cel puțin trei evenimente. Acesta trebuie să implice municipalități din cel puțin patru țări participante, din care cel puțin una este stat membru al UE. Proiectul trebuie să aibă minimum 30 de participanți internaționali provenind din municipalitățile invitate. Durata maximă a proiectului este de 24 de luni, iar durata maximă a fiecărui eveniment este de 21 de zile.

Suma maximă eligibilă pentru un proiect în cadrul acestei măsuri este 150 000 EUR. Suma minimă eligibilă este 10 000 EUR. Calculul subvențiilor se bazează pe rate fixe/sume forfetare.

Măsura 2: „Proiecte cetățenești” și „Măsuri de sprijin”

Măsura 2.1: Proiecte cetățenești (subvenție pentru proiect)

Această măsură abordează o problemă majoră a Uniunii Europene din ziua de astăzi: cum se poate reduce distanța dintre cetățeni și Uniunea Europeană. Măsura vizează explorarea metodologiilor originale și inovatoare în măsură să încurajeze participarea cetățenilor și stimularea dialogului între cetățenii europeni și instituțiile Uniunii Europene.

Un proiect trebuie să implice cel puțin cinci țări participante, din care cel puțin una este stat membru al UE. Un proiect trebuie să implice cel puțin 200 de participanți. Durata maximă a proiectului este de 12 luni.

Valoarea subvenției va fi calculată pe baza unui buget estimativ detaliat și echilibrat, fiind exprimată în euro. Subvenția nu poate depăși un nivel maxim de 60 % din suma totală a costurilor eligibile ale proiectului. Subvenția minimă va fi de 100 000 EUR. Subvenția maximă eligibilă pentru un proiect în cadrul acestei măsuri este de 250 000 EUR.

Măsura 2.2: Măsuri de sprijin (subvenție pentru proiect)

Această măsură are ca scop sprijinirea activităților care pot conduce la stabilirea de parteneriate și rețele de lungă durată care să ajungă la un număr semnificativ de diferite părți interesate care promovează cetățenia europeană activă, contribuind astfel la oferirea unui răspuns mai bun la obiectivele programului și maximizând impactul și eficacitatea generală ale acestora.

Un proiect trebuie să implice cel puțin două țări participante, din care cel puțin una este stat membru al UE. Durata maximă este de 12 luni. Trebuie programate cel puțin două evenimente per proiect.

Valoarea subvenției va fi calculată pe baza unui buget estimativ detaliat și echilibrat, fiind exprimată în euro. Subvenția nu poate depăși un nivel maxim de 80 % din costurile eligibile ale acțiunii în cauză. Subvenția minimă eligibilă este de 30 000 EUR. Subvenția maximă eligibilă pentru un proiect în cadrul acestei măsuri este de 100 000 EUR.

Acțiunea 2: „Societatea civilă activă în Europa”

Măsurile 1 și 2: Sprijin structural pentru organizațiile de cercetare în domeniul politicilor publice europene și pentru organizațiile societății civile la nivelul UE (subvenții de funcționare) (3)

Măsura 1– Sprijin structural pentru organizațiile de cercetare în domeniul politicilor publice europene (grupuri de reflecție) – vizează sprijinirea activității organizațiilor de cercetare în domeniul politicilor publice europene (grupuri de reflecție), care pot oferi idei și reflecții noi cu privire la aspecte europene, cetățenia activă la nivel european sau valorile europene.

Măsura 2– Sprijin structural pentru organizațiile societății civile la nivelul UE – va oferi organizațiilor societății civile cu dimensiune europeană capacitatea și stabilitatea necesară pentru a-și dezvolta activitățile la nivel european. Scopul este de a contribui la apariția unei societăți civile structurate, coerente și active la nivel european.

Perioada de eligibilitate trebuie să corespundă exercițiului financiar al candidatului, astfel cum apare în situațiile financiare certificate ale organizației. Dacă exercițiul financiar al candidatului corespunde anului calendaristic, perioada de eligibilitate va fi de la 1 ianuarie la 31 decembrie. Pentru candidații cu un exercițiu financiar care diferă de anul calendaristic, perioada de eligibilitate va fi perioada de 12 luni de la data începerii exercițiului financiar al acestora.

Subvenția poate fi calculată prin două metode:

(a)	rate fixe/sume forfetare;

(b)	buget bazat pe costuri reale. Valoarea subvenției va fi calculată pe baza unui buget estimativ detaliat și echilibrat, fiind exprimată în euro. Subvenția nu poate depăși un nivel maxim de 80 % din costurile eligibile ale acțiunii în cauză.

Subvenția maximă este de 100 000 EUR.

Măsura 3: Sprijin pentru proiecte inițiate de organizații ale societății civile (subvenție pentru proiect)

Scopul acestei măsuri este de a sprijini proiecte concrete promovate de organizații ale societății civile stabilite în țări participante. Aceste proiecte trebuie să sporească sensibilizarea publicului cu privire la aspecte de interes european și să contribuie la încurajarea înțelegerii reciproce a diferitelor culturi și la identificarea valorilor comune prin cooperare la nivel european.

Un proiect trebuie să implice cel puțin două țări participante, din care cel puțin una este stat membru al UE. Durata maximă a proiectelor este de 18 luni.

Subvenția poate fi calculată prin două metode, care corespund unor abordări diferite și cărora li se aplică reguli specifice:

(a)	rate fixe/sume forfetare;

(b)	buget bazat pe costuri reale. Subvenția solicitantă în acest caz nu poate depăși 70 % din costurile eligibile ale acțiunii în cauză.

Subvenția maximă este de 150 000 EUR. Subvenția minimă eligibilă este de 10 000 EUR.

Organizațiile de interes european general selectate pentru a primi o subvenție de funcționare în 2012 în cadrul acțiunii 2, măsurile 1 și 2 nu sunt eligibile pentru finanțare în cadrul acestei măsuri în 2012.

Acțiunea 4: „Memoria europeană activă” (subvenție pentru proiect)

Scopul proiectelor sprijinite în cadrul acestei acțiuni este de a păstra vie amintirea victimelor nazismului și stalinismului și de a îmbunătăți gradul de cunoaștere și înțelegere al generațiilor prezente și viitoare cu privire la ceea ce s-a întâmplat în lagăre și în alte locuri de exterminare în masă a civililor și de ce.

Durata maximă a proiectului este de 18 luni.

Subvenția poate fi calculată prin două metode:

(a)	rate fixe/sume forfetare;

(b)	buget bazat pe costuri reale. Subvenția solicitată în acest caz nu poate depăși 70 % din costurile eligibile ale acțiunii în cauză.

Subvenția maximă este de 100 000 EUR. Subvenția minimă eligibilă este de 10 000 EUR.

IV. Criterii de atribuire

Pentru subvenții pentru proiecte:

Criterii calitative (80 % din punctele disponibile):

—	relevanța proiectului pentru obiectivele și prioritățile programului (25 %);

—	calitatea proiectului și a metodelor propuse (25 %);

—	impactul (15 %);

—	vizibilitatea și urmărirea (15 %).

Criterii cantitative (20 % din punctele disponibile):

—	impactul geografic (10 %);

—	grupul-țintă (10 %).

În subsidiar, pentru țările care sunt în mod evident subreprezentate și cu respectarea principiului tratamentului corect în ceea ce privește calitatea, Comisia și agenția executivă își rezervă dreptul de a asigura o distribuție geografică echilibrată a proiectelor selectate pentru fiecare acțiune.

Pentru subvenții de funcționare:

Criterii calitative (80 % din punctele disponibile):

—	relevanța pentru obiectivele și prioritățile programului „Europa pentru cetățeni” (30 %);

—	caracterul adecvat, coerent și complet al programului de lucru (20 %);

—	impactul programului de lucru (10 %);

—	valoarea adăugată europeană (10 %);

—	vizibilitatea activităților și difuzarea și valorificarea rezultatelor în beneficiul cetățenilor europeni și al altor părți interesate (10 %).

Criterii cantitative (20 % din punctele disponibile):

—	impactul geografic (10 %);

—	grupul-țintă (10 %).

În subsidiar, Comisia și agenția executivă își rezervă dreptul de a asigura o distribuție geografică echilibrată a proiectelor selectate pentru fiecare acțiune.

V. Buget

Buget estimativ 2012 pentru următoarele acțiuni

Acțiunea 1 Măsura 1.1	Întruniri ale cetățenilor în contextul înfrățirii între orașe	6 107 000 EUR
Acțiunea 1 Măsura 1.2	Crearea de rețele tematice ale orașelor înfrățite	4 528 000 EUR
Acțiunea 1 Măsura 2.1	Proiecte cetățenești	1 308 000 EUR
Acțiunea 1 Măsura 2.2	Măsuri de sprijin	805 000 EUR
Acțiunea 2 Măsura 3	Sprijin pentru proiecte inițiate de organizații ale societății civile	2 807 000 EUR
Acțiunea 4	Memoria europeană activă	2 414 000 EUR

Punerea în aplicare a prezentei cereri de propuneri se va face sub rezerva adoptării bugetului Uniunii Europene pentru anul 2012 de către autoritatea bugetară.

VI. Termene-limită pentru depunerea candidaturilor Acțiuni

Acțiuni		Termene-limită pentru depunere
Acțiunea 1 Măsura 1.1	Întruniri ale cetățenilor în contextul înfrățirii între orașe	1 februarie 1 iunie 1 septembrie
Acțiunea 1 Măsura 1.2	Crearea de rețele tematice ale orașelor înfrățite	1 februarie 1 septembrie
Acțiunea 1 Măsura 2.1	Proiecte cetățenești	1 iunie
Acțiunea 1 Măsura 2.2	Măsuri de sprijin	1 iunie
Acțiunea 2 Măsurile 1 și 2	Sprijin structural pentru organizațiile de cercetare în domeniul politicilor UE (grupuri de reflecție) și pentru organizațiile societății civile la nivelul UE	15 octombrie
Acțiunea 2 Măsura 3	Sprijin pentru proiecte inițiate de organizații ale societății civile	1 februarie
Acțiunea 4	Memoria europeană activă	1 iunie

Candidaturile trebuie depuse înainte de ora 12.00 p.m. (la amiază, ora Bruxelles-ului) în data-limită de depunere a candidaturilor. În cazul în care termenul-limită de depunere este sâmbăta sau duminica, prima zi lucrătoare după sfârșitul de săptămână trebuie să fie considerată data-limită.

Candidaturile trebuie trimise la următoarea adresă:

EACEA

Unit P7 Citizenship

Applications — ‘Measure XXX’

Avenue du Bourget/Bourgetlaan 1 (BOUR 01/04A)

1140 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Vor fi luate în considerare doar propunerile trimise utilizându-se formularul oficial de cerere de subvenționare (formular electronic) completat în mod corespunzător și semnat de persoana împuternicită să încheie un angajament legal în numele candidatului.

Candidaturile depuse în format tipărit prin poștă, prin fax sau direct prin e-mail nu vor fi acceptate pentru evaluare.

VII. Informații suplimentare

Condițiile detaliate pentru prezentarea propunerilor de proiecte si formularele de cerere pot fi găsite în Ghidul programului „Europa pentru cetățeni”, astfel cum a fost modificat, pe următoarele site-uri internet:

http://ec.europa.eu/citizenship/index_en.html

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură:

http://eacea.ec.europa.eu/citizenship/index_en.htm

(1) JO L 378, 27.12.2006, p. 32.

(2) Cele 27 de state membre ale UE: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit.

(3) Prezenta cerere de propuneri vizează subvenții de funcționare anuale pentru exercițiul financiar 2013.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

14.12.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 364/21

Comunicare publicată în temeiul articolului 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazul COMP/39.654 – Codurile instrumentelor financiare ale Reuters (Reuters Instrument Codes — RICs)

[notificată cu numărul C(2011) 9391]

(Text cu relevanță pentru SEE)

2011/C 364/09

1. INTRODUCERE

(1)

În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 (1), în cazurile în care Comisia intenționează să adopte o decizie care impune încetarea unei încălcări, iar părțile în cauză propun angajamente pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie în evaluarea sa preliminară, Comisia poate decide ca respectivele angajamente să devină obligatorii pentru întreprinderi. O astfel de decizie poate fi adoptată pentru o perioadă determinată și concluzionează că nu mai există motive pentru acțiunea Comisiei. În conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din regulamentul menționat anterior, Comisia publică un rezumat al cazului și conținutul esențial al angajamentelor. Părțile interesate își pot prezenta observațiile în termenul stabilit de Comisie.

2. REZUMATUL CAZULUI

(2)

La 19 septembrie 2011, Comisia a adoptat o evaluare preliminară în sensul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. Evaluarea a avut ca obiect sectorul serviciilor de informații financiare, în special piața fluxurilor consolidate de date în timp real (2). Aceasta s-a adresat întreprinderii Thomson Reuters Corporation și societăților aflate sub controlul său direct sau indirect, inclusiv Thomson Reuters Limited (Thomson Reuters). Comisia și-a exprimat îngrijorarea că unele practici ale Thomson Reuters privind acordarea licențelor cu privire la codurile instrumentelor financiare ale Reuters (Reuters Instrument Codes – RIC) pot constitui o încălcare a articolului 102 din TFUE (3). Procedurile împotriva Thomson Reuters au fost inițiate la 30 octombrie 2009.

(3)	În conformitate cu evaluarea preliminară, Thomson Reuters ocupă o poziție dominantă pe piața mondială a fluxurilor consolidate de date în timp real.

(4)

Este posibil ca Thomson Reuters să fi abuzat de poziția sa dominantă prin impunerea unor restricții clienților săi cu privire la utilizarea RIC. Thomson Reuters: (a) interzice clienților săi să utilizeze RIC în scopul extragerii datelor din fluxurile consolidate de date în timp real provenite de la alți furnizori; și (b) împiedică părțile terțe să creeze și să asigure întreținerea tabelelor de corespondență care încorporează RIC și care ar permite sistemelor utilizate de clienții Thomson Reuters să funcționeze în interacțiune cu fluxuri consolidate de date în timp real provenite de la alți furnizori (4).

(5)

Se pare că aceste restricții creează obstacole considerabile în calea schimbării furnizorului. Clienții Thomson Reuters utilizează RIC pe scară largă în cadrul aplicațiilor lor stocate pe servere, iar personalul care utilizează aceste aplicații s-a familiarizat cu sistemul de coduri RIC. Ca urmare a restricțiilor instituite de Thomson Reuters, în cazul în care RIC au fost integrate în cadrul aplicațiilor stocate pe servere, schimbarea furnizorului implică eliminarea RIC și recodarea acestor aplicații în vederea înlocuirii lor cu un sistem de coduri alternativ. Aceasta este o acțiune dificilă și, adesea, excesiv de costisitoare. Opinia preliminară a Comisiei este că, într-adevăr, Thomson Reuters și-a constrâns clienții care au integrat RIC în aplicațiile lor să utilizeze fluxurile consolidate de date în timp real. Prin urmare, alți furnizori de fluxuri consolidate de date în timp real nu sunt în măsură să concureze efectiv cu Thomson Reuters pe piața fluxurilor consolidate de date în timp real.

3. CONȚINUTUL PRINCIPAL AL ANGAJAMENTELOR ASUMATE

(6)

Thomson Reuters nu este de acord cu evaluarea preliminară efectuată de Comisie. Cu toate acestea, întreprinderea și-a asumat angajamente, în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în ceea ce privește concurența. Angajamentele asumate de Thomas Reuters (denumite în continuare „angajamentele”) sunt rezumate în cele ce urmează. O versiune neconfidențială a acestor angajamente este publicată integral în limba engleză pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență la adresa: http://ec.europa.eu/competition/index_en.html

(7)

Angajamentele constau în oferirea unei licențe pentru clienții existenți și viitori ai serviciului RT (5) [o licență RIC extinsă – Extended RIC Licence sau „ERL” (6)] furnizat de Thomson Reuters, prin care li se acordă drepturi suplimentare de utilizare a sistemului de coduri RIC. Acest lucru ar permite clienților, prin plata unei taxe de licență lunare, să utilizeze RIC pentru a extrage date financiare în timp real din fluxuri consolidate de date în timp real provenind de la concurenții Thomson Reuters în scopul înlocuirii unora sau tuturor aplicațiilor stocate pe serverele acestora cu alte aplicații alternative puse la dispoziție de furnizori de fluxuri consolidate de date. În plus, Thomson Reuters ar oferi deținătorilor de licențe ERL actualizări periodice cu privire la RIC relevante, inclusiv, dacă este cazul, informațiile necesare legate de RIC (adică, loc de tranzacționare relevant, sursă, cod oficial, monedă și/sau descriere).

(8)

Angajamentele acoperă: (i) clienții care vor trece în mod parțial și/sau în totalitate de la fluxurile consolidate de date în timp real ale Thomson Reuters la un flux alternativ consolidat de date în timp real; și (ii) clienții care, în plus față de serviciul RT furnizat de Thomson Reuters, se vor abona la un flux consolidat de date în timp real al unei părți terțe (de exemplu, ca soluție de rezervă în cazul unor întreruperi cauzate de situații de urgență sau pentru a permite testarea funcționalității și fiabilității noilor fluxuri consolidate de date în timp real). În cazul unei înlocuiri parțiale, Thomson Reuters se angajează să nu își discrimineze clienții care trec la alt (alți) furnizor(i) de fluxuri consolidate de date în timp real în ceea ce privește condițiile de furnizare (7) a fluxurilor consolidate de date în timp real.

(9)

Licența extinsă pentru sistemul de coduri RIC va fi acordată pe termen nelimitat și va fi pusă la dispoziție pe baza angajamentelor, pentru o perioadă de 5 ani. Astfel, un client poate obține o licență extinsă pentru sistemul de coduri RIC din partea Thomson Reuters pentru o perioadă de 5 ani, însă va putea, după încheierea acestui termen, să continue să folosească licența fără nicio limitare în timp, cu condiția plății taxei aferente și a respectării celorlalte prevederi ale licenței.

(10)

Măsura corectivă s-ar aplica tuturor codurilor RIC asociate în mod direct prețului pentru un anumit instrument financiar sau valorii unui indice prevăzut în cadrul serviciului RT al Thomson Reuters, în consecință, printre altele: (i) datelor bursiere și celor rezultate din sisteme multilaterale de tranzacționare (MTF); și (ii) majorității instrumentelor tranzacționate extrabursier care nu sunt cotate la bursă sau în cadrul MTF (8). Sunt excluse doar RIC legate de instrumentele extrabursiere în cazul cărora Thomson Reuters extrage datele de la un singur contributor care este identificabil prin intermediul RIC („sursă unică RIC”) (9).

(11)

Mai mult, Thomson Reuters va furniza informațiile necesare pentru a facilita clienților săi posibilitatea de a căuta corespondențe între RIC și codurile altor furnizori. Angajamentele ar permite, de asemenea, clienților să apeleze la dezvoltatori terți în vederea elaborării unor instrumente pentru facilitarea schimbării furnizorului și să autorizeze acești dezvoltatori terți să utilizeze programele informatice pe care le-au creat pentru clienți multipli în cazul în care fiecare dintre clienții s-a abonat la ERL. Cu toate acestea, părțile terțe nu ar dobândi drepturi în cadrul sistemului de coduri RIC în sine.

(12)

Există și alte tipuri de licențe care sunt acordate deja de către Thomson Reuters în condiții comerciale și care nu sunt incluse în ERL. De exemplu, dezvoltarea instrumentelor de schimbare a furnizorului necesită o licență privind dreptul de dezvoltare din partea Thomson Reuters. În al doilea rând, Thomson Reuters acordă o licență de procesare a tranzacțiilor clienților care doresc să utilizeze RIC ca elemente de identificare în cadrul procesării. Aceasta se referă, de exemplu, la redistribuirea codurilor RIC către alte părți de către clienții Thomson Reuters. Thomson Reuters se angajează să nu își discrimineze fie clienții care trec la alt (alți) furnizor(i) de fluxuri consolidate de date în timp real în ceea ce privește termenii acestor licențe, fie părțile terțe care dezvoltă programe informatice sau tehnologii care facilitează schimbarea furnizorului de către deținătorii de licențe ERL (10).

(13)

Din punct de vedere geografic, licența propusă este limitată, în principiu, la aplicațiile clienților care se adresează întreprinderilor cu sediul în SEE. Cu toate acestea, aplicațiile care se adresează întreprinderilor cu sediul în afara SEE sunt, de asemenea, incluse în cazul în care acest lucru este „necesar, în mod rezonabil” pentru realizarea schimbării furnizorului în beneficiul întreprinderii clientului cu sediul în SEE (11). Thomson Reuters a furnizat un set de exemple de cazuri în care această condiție se consideră ca fiind îndeplinită. Exemplele sunt integrate în cadrul angajamentelor ca anexa IV.

(14)

Taxele lunare pentru licența ERL pe care Thomson Reuters intenționează să le aplice reflectă structura condițiilor comerciale referitoare la datele pe care aceasta le furnizează în prezent în scopul utilizării în aplicații stocate pe servere (12). Taxele se bazează pe numărul de coduri RIC pentru care un client dorește să obțină o licență în vederea extragerii de date de la un concurent privind o anumită activitate economică. Taxele acoperă drepturile suplimentare de utilizare a sistemului de coduri RIC și costurile serviciilor care urmează să fie furnizate de Thomson Reuters clienților săi, în temeiul angajamentelor. Conform Thomson Reuters, nivelul taxei reprezintă o mică parte a prețului fluxurilor consolidate de date în timp real furnizate de Thomson Reuters pentru același domeniu de aplicare și pentru aceeași utilizare a RIC care fac obiectul unei licențe. Baremul taxelor conține, de asemenea, un comision lunar minim de 750 USD. Pentru detalii privind baremul taxelor ERL vă rugăm să consultați versiunea neconfidențială a angajamentelor publicată pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență (anexa I).

4. INVITAȚIA DE A PREZENTA OBSERVAȚII

(15)

Comisia intenționează, în urma testării pieței, să adopte o decizie în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 prin care să declare că angajamentele rezumate anterior și publicate pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență au caracter obligatoriu. În cazul în care angajamentele suferă modificări substanțiale, va fi lansat un nou studiu de piață.

(16)	În conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte observațiile cu privire la angajamente.

(17)

În plus, Comisia solicită, în special, părților interesate să își prezinte opiniile privind următoarele întrebări legate de trecerea unui client care deține o aplicație stocată pe servere furnizată de serviciul RT al Thomson Reuters la un furnizor alternativ de fluxuri consolidate de date în timp real:

(a)

Nivelul taxelor – inclusiv comisionul minim – permite o reducere suficientă a costurilor de schimbare a furnizorului legate de sistemul de coduri pentru ca clienții Thomson Reuters să beneficieze de o opțiune viabilă de a trece la un furnizor alternativ în cazul în care doresc acest lucru? Vă rugăm să furnizați estimări privind:

(i)	taxele ERL pe care societatea dumneavoastră ar trebui să le plătească în cazul trecerii parțiale și/sau complete la alt furnizor de fluxuri consolidate de date în timp real decât Thomson Reuters;

(ii)

proporția din taxa inițială pentru fluxurile consolidate de date în timp real reprezentată de taxele ERL (din care se deduc, în fiecare caz, reducerile aplicabile) plătite, în prezent, de societatea dumneavoastră întreprinderii Thomson Reuters: (i) 1-3 %; (ii) 4-6 %; (iii) 7-9 %; sau (iv) peste 10 %; și

(iii)

categoria de taxe care ar fi aplicabilă societății dumneavoastră în fiecare lună pentru fiecare activitate comercială (a se vedea baremul de taxe din anexa I la angajamente).

(b)	Considerați că actualizările periodice ale RIC constituie o parte esențială a licenței ERL care este necesară societății dumneavoastră pentru a facilita schimbarea furnizorului de fluxuri consolidate de date în timp real?

(c)	Considerați că limitarea ERL doar la schimbarea aplicațiilor stocate pe servere (care nu acoperă în mod specific niciun tip de utilizare a acestora de către operatorii umani) este suficientă pentru a remedia îngrijorările legate de RIC exprimate de Comisie în cele de mai sus?

(d)

Sfera geografică a angajamentelor este limitată la aplicațiile stocate pe servere destinate întreprinderilor din SEE. Acestea includ aplicațiile stocate pe servere destinate întreprinderilor din afara SEE doar în cazul în care acest lucru este „necesar, în mod rezonabil”. Considerați că acest lucru este suficient pentru a permite întreprinderilor cu sediul în SEE să beneficieze de prevederile angajamentelor și să își schimbe furnizorul, în cazul în care doresc acest lucru? Dacă nu, vă rugăm să explicați de ce sfera geografică propusă ar prejudicia capacitatea dumneavoastră de a schimba furnizorul care deservește întreprinderea dumneavoastră cu sediul în SEE. Vă rugăm să furnizați, dacă este cazul, mai multe exemple, în plus față de cele prezentate de Thomson Reuters în anexa IV.

(e)

În conformitate cu Thomson Reuters, RIC care fac obiectul măsurii corective reprezintă 95 % din lichiditățile mondiale. Thomson Reuters afirmă că nu este nici necesar, nici fezabil să se includă în sfera de aplicare a măsurii corective RIC extrabursiere care identifică doar un contributor individual și prețul acestuia. Sunteți de acord că acest lucru este suficient pentru ca măsura corectivă să fie eficientă?

(f)

Vă rugăm să furnizați informații privind posibile părți terțe care au capacitatea și/sau motivația comercială de a dezvolta instrumente pentru facilitarea schimbării furnizorului de către clienți. De asemenea, vă rugăm să estimați, dacă este posibil, amploarea preconizată a costurilor unui astfel de serviciu pentru clienți.

(g)

Considerați că dispozițiile nediscriminatorii din cadrul angajamentelor asumate de Thomson Reuters cu privire la alte licențe (a se vedea punctele 8 și 12 de mai sus) sunt suficiente și adecvate: (i) pentru clienții care doresc să treacă la un alt furnizor; și (ii) pentru dezvoltatorii terți care doresc să faciliteze schimbarea furnizorului?

(18)	Răspunsurile și comentariile ar trebui, de preferință, să fie motivate și să prezinte faptele relevante. În cazul în care identificați o problemă privind orice aspect din cadrul angajamentelor propuse, vă rugăm să sugerați o soluție posibilă.

(19)

Termenul pentru prezentarea observațiilor este de maximum șase săptămâni de la data publicării prezentei comunicări. Părțile interesate sunt invitate să prezinte o versiune neconfidențială a observațiilor lor, din care secretele comerciale și alte pasaje confidențiale să fie eliminate și înlocuite, conform cerințelor, cu un rezumat neconfidențial sau cu mențiunea „secrete comerciale” sau „confidențial”.

(20)

Observațiile pot fi trimise Comisiei, cu numărul de referință „Cazul COMP/39.654 – RICs”, fie prin e-mail (COMP-GREFFE-ANTITRUST@ec.europa.eu), fie prin fax (+32 22950128) sau prin poștă, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

Antitrust Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) JO L 1, 4.1.2003, p. 1. Începând cu data de 1 decembrie 2009, articolele 81 și 82 din Tratatul CE au devenit articolele 101 și, respectiv, 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Cele două serii de dispoziții sunt identice în substanță. În sensul prezentei comunicări, trimiterile la articolele 101 și 102 din TFUE ar trebui înțelese ca trimiteri la articolele 81 și 82 din Tratatul CE, atunci când este cazul.

(2) Prezentul caz se referă în mod specific la fluxurile consolidate de date în timp real și nu privește datele în timp real transmise prin intermediul terminalelor.

(3) Conform Thomson Reuters, RIC sunt coduri alfanumerice reprezentând mecanismul de extragere a datelor pe care l-a creat și îl furnizează clienților săi ca parte integrantă a serviciilor de informații financiare pe care le prestează în scopul identificării, navigării și extragerii unui set structurat de date pertinente din cadrul bazelor sale de date în timp real și al rețelei de distribuție (rețea de date integrată – IDN).

(4) Thomson Reuters a afirmat că nu își împiedică clienții care utilizează fluxuri consolidate de date în timp real să caute corespondențe între RIC și codurile altor furnizori, atât timp cât nu se utilizează baza de date sau tabelul de corespondență care rezultă pentru a extrage date de la un alt furnizor. Cu alte cuvinte, Thomson Reuters nu interzice crearea de tabelele de corespondență ca atare, dar se opune utilizării directe și indirecte a RIC pentru a extrage date în timp real de la alți furnizori.

(5) Thomson Reuters își comercializează oferta de fluxuri consolidate de date în timp real sub numele de „servicii în timp real Thomson Reuters” – Thomson Reuters Real-time Service („servicii RT” – cunoscute anterior sub numele de Reuters Datascope Real-Time Service, adică RDRT) în scopul utilizării acestora în cadrul aplicațiilor stocate pe servere.

(6) A se vedea anexa II la angajamente.

(7) A se vedea clauza 6.4.2 din angajamente.

(8) Conform Thomson Reuters, RIC compozite reprezentând un singur preț agregat din partea tuturor contributorilor validați care identifică instrumente financiare (RIC agregate ale contributorilor) reprezintă peste 95 % din lichiditățile mondiale și sunt incluse în domeniul de aplicare al angajamentului.

(9) Conform Thomson Reuters, instrumentele tranzacționate extrabursier pentru care aceasta extrage datele dintr-o singură sursă reprezintă mai puțin de 5 % din lichiditățile mondiale.

(10) A se vedea clauzele 6.4 și 6.5 din angajamente.

(11) În temeiul angajamentelor, SEE include și Elveția.

(12) Adică, fluxuri consolidate de date în timp real în cadrul serviciului RT.

14.12.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 364/25

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2011/C 364/10

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ-REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„BOVŠKI SIR”

NR. CE: SI-PDO-0005-0423-29.10.2004

DOP ( X ) IGP ( )

Această fișă-rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Ministrstvo RS za kmetijstvo, gozdarstvo in prehrano (Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Alimentației din Republica Slovenia)

Adresă:

Dunajska cesta 22

SI-1000 Ljubljana

SLOVENIJA

Tel.

+386 14789000

Fax

+386 14789055

E-mail:

varnahrana.mkgp@gov.si

2. Grup:

Denumire:

Društvo rejcev drobnice Bovške (Asociația crescătorilor de oi și de capre din Bovec)

Adresă:

Soča 50

SI-5232 Soča

SLOVENIJA

Tel.

+386 53889510

Fax

—

E-mail:

—

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tip de produs:

Clasa 1.3:

Brânzeturi

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire:

„Bovški sir”

4.2. Descriere:

„Bovški sir” este clasificată ca o brânză tare și grasă. Aceasta este fabricată din lapte crud de oaie provenit de la rasa autohtonă de oi Bovec, dar poate conține, de asemenea, până la 20 % lapte de vacă sau de capră.

Roțile de brânză au un diametru cuprins între 20 și 26 cm, o înălțime cuprinsă între 8 și 12 cm și cântăresc între 2,5 și 4,5 kg. Crusta este fermă, netedă și uniformă, de culoare gri-maroniu până la bej-deschis. Părțile laterale sunt ușor convexe, iar marginile ușor rotunjite.

Brânza este compactă, elastică, densă, rupându-se ușor, casantă, dar nu sfărâmicioasă. Aceasta are o culoare gri-bej uniformă, cu ochiuri rare, distribuite uniform, de mărimea unui bob de linte sau a unui bob mic de mazăre și prezintă rar găuri mici și crăpături. Textura brânzeturilor mai mature este mai compactă și mai casantă.

Produsul prezintă o aromă și un gust plin, intens, ușor picant distinctiv. Dacă se adaugă lapte de vacă sau de capră, gustul și aroma sunt ușor atenuate.

„Bovški sir” conține cel puțin 60 % substanță uscată și 45 % grăsime în substanță uscată.

4.3. Aria geografică:

Aria unde este produs laptele pentru „Bovški sir” și apoi brânza este delimitată la nord și vest de frontiera națională cu Italia, de la Mali și Veliki Mangrt până la punctul de trecere a frontierei Učje. De la frontieră, perimetrul ariei trece prin Mali și Veliki Muzec, cuprinzând întreaga regiune Planina Božca până la Na Vrhu, către Hrib, prin Pirovec, Krasji Vrh, Planina Zaprikraj, Zapleč până la Lopatnik și Krn, Mali Šmohor, Bogatin, Vratca până la Lanževica, Mala Vrata, Velika Vrata, Travnik, Malo Špičje și Kanjevec, prin Triglav și Luknja până la Križ, Prisojnik, Mala Mojstrovka, prin Travnik până la Jalovec, Kotovo Sedlo, Mali Mangart și înapoi la frontiera națională cu Italia. Regiunile de frontieră de mai sus se află în aria geografică definită.

4.4. Dovada originii:

Procedurile și măsurile indicate mai jos sunt efectuate pentru a garanta trasabilitatea produsului „Bovški sir”.

Producerea laptelui: Laptele trebuie să fie produs în aria geografică definită. Păstrarea unui registru genealogic garantează faptul că rasele care formează turma sunt cele adecvate. Fermele țin de asemenea evidența rațiilor de hrană și a achizițiilor de hrană.

Colectarea laptelui: Laptele destinat fabricării brânzei „Bovški sir” trebuie să fie colectat și depozitat separat de celelalte cantități de lapte. Se consemnează cantitățile de lapte (de oaie, de capră și de vacă) produs și cumpărat pe zi, pentru fiecare fermă în parte.

Prelucrarea laptelui: Producătorii de „Bovški sir” păstrează o evidență a cantităților de lapte prelucrat în fiecare zi și a cantităților de brânză produse în fiecare zi, pe loturi. Un lot înseamnă cantitatea de brânză care se produce dintr-o singură coagulare a laptelui. Dacă se produce un singur lot de brânză într-o anumită zi, data de producție a brânzei constituie, de asemenea, denumirea lotului.

Maturarea brânzei: Pentru a garanta că fiecare lot de brânză este supus unei maturări de cel puțin 60 de zile, producătorii păstrează evidența privind procesul de maturare. Data de producție a brânzei este, de asemenea, data la care începe procesul de maturare a brânzei.

4.5. Metodă de obținere:

Brânza „Bovški sir” este produsă din lapte crud de oaie provenit de la rasa autohtonă Bovec sau dintr-un amestec de lapte de oaie, de capră și de vacă. Proporția de lapte de capră și de vacă nu trebuie să depășească 20 % din volumul total de lapte.

Producția de „Bovški sir” este limitată la perioada de lactație a animalelor care coincide cu ciclul de dezvoltare a pășunilor unde se hrănesc animalele. Cea mai mare parte a rației alimentare de bază în perioada de lactație a animalelor este furnizată prin pășunat, deși aceasta poate fi, de asemenea, combinată cu fân și furaj însilozat. Rația de bază trebuie să cuprindă cel puțin 75 % din substanța uscată a rației zilnice.

Pentru fabricarea brânzei „Bovški sir” se folosește lapte maturat, la care se poate adăuga lapte proaspăt înainte de coagulare. Laptele se lasă să se matureze cel puțin 12 ore; acest lucru contribuie la dezvoltarea microflorei autohtone și garantează faptul că laptele are un nivel corespunzător de aciditate. Pentru a grăbi fermentarea, este permisă utilizarea de fermenți lactici de casă (obținuți prin maturarea unei mici cantități de lapte la o temperatură destul de ridicată pentru cel puțin 12 ore) sau de fermenți selecționați. Înainte de coagulare laptele este încălzit la o temperatură de 35-36 °C. Coagularea durează între 30 și 45 de minute. Coagul este apoi sfărâmat în bucăți de mărimea unor boabe de fasole sau de mazăre care, după uscare, devin de mărimea unor boabe de grâu. Cheagul este apoi transferat în forme și presat; presarea durează între 4 și 6 ore.

Sărarea poate fi efectuată fie sub formă uscată (timp de două zile – sărare și întoarcere de două ori pe zi), fie sub formă de saramură (timp de 24 până la 48 de ore). După sărare, fiecare roată este marcată cu data la care a început procesul de maturare a brânzei sau cu denumirea lotului. „Bovški sir” necesită cel puțin 60 de zile pentru maturare. Este foarte important ca brânza să fie îngrijită (prin întoarcere, ștergere, curățare) în timpul maturării.

4.6. Legătură:

„Bovški sir” este un produs a cărui importanță a fost atestată încă de acum câteva secole. Descoperirile arheologice indică, de asemenea, că regiunea Bovec a fost colonizată în urmă cu mii de ani. Se presupune, prin urmare, că fabricarea brânzei în regiunile de pășuni alpine înalte s-a dezvoltat în această zonă acum trei mii de ani, în același timp cu activitatea de prelucrare a fierului.

Primele consemnări referitoare la Bovec datează de dinainte de 1174, în timp ce primele consemnări referitoare la brânza din această regiune datează din secolul al XIV-lea. Consemnările funciare, precum și alte tipuri de înscrisuri din această perioadă indică faptul că brânza era foarte valoroasă, deoarece taxele agricole, arendele pentru pescuit și alte taxe erau calculate în cantități de brânză (Rutar, 1882).

Denumirea de „Bovški sir” (în italiană, Formaggio di Plezo vero) a fost menționată pentru prima dată într-o listă de prețuri în orașul Videm (Udine) în 1756, iar această listă arată, de asemenea, că „Bovški sir” era comercializată la prețuri mai mari decât alte tipuri de brânză.

Metodele de pășunat, de fabricare a brânzei și de gestionare a pășunilor alpine au fost descrise în „Pašni red” (Regulamente privind gestionarea pășunilor). Dr. Henrik Tuma a scris o prezentare a „Pašni red” și a zilelor lucrătoare pe Zapotok, o pășune alpină aflată deasupra Zadnja Trenta, înainte de Primul Război Mondial, care a fost publicată în Planinski Vestnik. Aceasta arată că metoda de fabricare a „Bovški sir”, luând în considerare progresul tehnologic, este în mare măsură aceeași în prezent ca acum câteva secole.

Pășunile alpine înalte și pantele abrupte indică faptul că există puțin spațiu în această arie geografică pentru o agricultură intensivă. Întreaga arie geografică este inclusă în rețeaua Natura 2000 și o parte considerabilă a acesteia face parte, de asemenea, din Parcul Național Triglav. Aria geografică este caracterizată de un climat alpin continental, parțial influențat de clima mediteraneană, care pătrunde pe uscat de-a lungul râului Soča. Nivelurile de precipitații sunt ridicate în timpul anului (valorile medii pentru perioada 1961-1990 în Bovec au fost de 2 735 mm/an). Datorită vârfurilor înalte care înconjoară regiunea, unele văi sunt private de lumina soarelui pe perioade de până la două luni pe an. În ciuda precipitațiilor abundente, efectele secetei și ale vânturilor înalte asupra solului subțire reduc în mod frecvent producția de iarbă și transformă această arie într-una potrivită cel mai bine pentru creșterea oilor și a caprelor.

Laptele de oaie utilizat pentru fabricarea brânzei „Bovški sir” provine de la rasa autohtonă de oi Bovec care s-a dezvoltat de-a lungul secolelor în partea de sus a văii Soča și care a fost denumită după orașul Bovec. Rasa de oi Bovec este o rasă de lapte distinctă având o structură delicată a capului și urechi mici. Până în prezent, creșterea acesteia s-a axat în special pe dezvoltarea capacității de adaptare la condițiile aspre de hrană și de creștere, a capacității de a se hrăni pe pășunile de pe dealuri înalte și munți, a unui temperament pașnic, a longevității și rezistenței. Laptele provenit de la oile Bovec are un conținut mai ridicat de grăsime în substanță uscată decât laptele celorlalte rase de oi de lapte din Slovenia, fapt care influențează atât producția de brânză, cât și gustul acesteia.

Pe perioada lactației, animalele de lapte utilizate pentru producerea de lapte pentru „Bovški sir” sunt hrănite pe pășunile din regiune. Animalele sunt duse la pășunat în maniera tradițională, care reprezintă în același timp și singura opțiune posibilă din punct de vedere financiar. Aceasta înseamnă că, în perioada în care oile produc laptele folosit pentru fabricarea brânzei „Bovški sir”, hrana acestora este formată, în principal, din iarbă verde, fapt care contribuie în mare măsură la aroma și gustul specific al produsului. Pe pășuni se găsește o diversitate remarcabilă de floră specifică pentru altitudinea, clima și compoziția geologică a solului. Aria geografică prezintă plante tipice regiunilor alpine, continentale și mediteraneene.

4.7. Organism de control:

Denumire:

Bureau Veritas d.o.o.

Adresă:

Linhartova cesta 49 a

SI-1000 Ljubljana

SLOVENIJA

Tel.

+386 14757600

Fax

+386 14757601

E-mail:

info@si.bureauveritas.com

4.8. Etichetare:

Brânzeturile care îndeplinesc toate cerințele prevăzute în caietul de sarcini sunt marcate cu numele producătorului, cu denumirea și sigla „Bovški sir” (reprodusă mai jos), cu simbolul corespunzător al Uniunii Europene și cu simbolul de calitate național. Procentul de lapte de capră sau de vacă, în cazul în care acesta este folosit, trebuie, de asemenea, indicat.

De asemenea, producătorii pot indica dacă brânza a fost supusă unui proces de maturare de peste un an sau dacă aceasta a fost fabricată într-o exploatație montană.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2011.364.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 364

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 54 14 decembrie 2011

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2011/C 364/01	Autorizarea ajutoarelor de stat în conformitate cu articolele 107 și 108 din TFUE – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 )	1

2011/C 364/02	Comunicare în temeiul articolului 12 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului privind informațiile furnizate de autoritățile vamale din statele membre cu privire la clasificarea mărfurilor în nomenclatura vamală	4

	III Acte pregătitoare
	CONSILIU
	Consiliu
2011/C 364/03	Recomandarea Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind numirea unui membru în cadrul Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene	6

	BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
	Banca Centrală Europeană
2011/C 364/04	Avizul Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene din 7 decembrie 2011 cu privire la recomandarea Consiliului de numire a unui membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (CON/2011/100)	7

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2011/C 364/05	Rata de schimb a monedei euro	8

2011/C 364/06	Cadrul privind ajutoarele de stat pentru sectorul construcțiilor navale	9

	Curtea de Conturi
2011/C 364/07	Raportul special nr. 12/2011 Măsurile adoptate de UE au contribuit la adaptarea capacității flotelor la posibilitățile de pescuit disponibile?	14

2106.90/26-27	R/3
2208.90/4-6	R/2
4410.11/1	R/4
8517.62/20	R/5
8528.51/1	R/6
8543.70/5	R/7

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2011/C 364/08	Cerere de propuneri 2011 – Programul Europa pentru cetățeni (2007-2013) – Punerea în aplicare a acțiunilor programului: Cetățeni activi pentru Europa, Societatea civilă activă în Europa și Memoria europeană activă	15

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2011/C 364/09	Comunicare publicată în temeiul articolului 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazul COMP/39.654 – Codurile instrumentelor financiare ale Reuters (Reuters Instrument Codes — RICs) [notificată cu numărul C(2011) 9391] ( 1 )	21

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2011/C 364/10	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	25