INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

14.11.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 332/1

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

CONTURILE ANUALE ALE UNIUNII EUROPENE – EXERCIȚIUL FINANCIAR 2010

2011/C 332/01

CUPRINS

Notă cu privire la conturile consolidate

PARTEA I:

Situații financiare consolidate ale uniunii europene și note explicative

Bilanț contabil

Contul rezultatului economic

Tabloul fluxurilor de numerar

Situația modificărilor activelor nete

Note la situațiile financiare

PARTEA II:

Rapoarte consolidate privind execuția bugetară a Uniunii Europene și note explicative

Rapoarte privind execuția bugetară

Note explicative la rapoartele privind execuția bugetară

NOTĂ CU PRIVIRE LA CONTURILE CONSOLIDATE

Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul 2010 au fost pregătite pe baza informațiilor prezentate de celelalte instituții și organisme în conformitate cu articolul 129 alineatul (2) din Regulamentul financiar, care se aplică bugetului general al Uniunii Europene. Declar, prin prezenta, că au fost pregătite în conformitate cu Titlul VII din Regulament financiar menționat anterior și cu principiile, normele și metodele contabile stabilite în notele la situațiile financiare.

Am obținut de la contabilii acestor instituții și organisme, care au atestat corectitudinea acestora, toate informațiile necesare pentru întocmirea situațiilor financiare anuale care prezintă activele și pasivele Uniunii Europene și execuția bugetară.

Prin prezenta certific că pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru a valida conturile Comisiei Europene, am asigurarea rezonabilă că aceste conturi prezintă în mod fidel și corect situația financiară a Uniunii Europene în toate aspectele materiale.

Philippe TAVERNE

Contabilul Comisiei

PARTEA I

Situații financiare consolidate ale Uniunii Europene și note explicative

CUPRINS

Bilanț contabil

Contul rezultatului economic

Tabloul fluxurilor de numerar

Situația modificărilor activelor nete

Note la situațiile financiare:

1.	Politici contabile esențiale

2.	Note la bilanț

3.	Note la contul rezultatului economic

4.	Note la tabloul fluxurilor de numerar

5.	Active și pasive contingente și alte informații

6.	Corecții financiare și recuperări

7.	Gestionarea riscului financiar

8.	Informații privind persoanele afiliate

9.	Evenimente ulterioare datei bilanțului

10.	Entități consolidate

11.	Entități neconsolidate

BILANȚ

Milioane EUR
	Notă	31.12.2010	31.12.2009 (după retratare)
ACTIVE IMOBILIZATE:
Imobilizări necorporale	2.1	108	72
Imobilizări corporale	2.2	4 813	4 859
Investiții pe termen lung	2.3	2 555	2 379
Credite	2.4	11 640	10 764
Prefinanțare pe termen lung	2.5	44 118	41 544
Creanțe pe termen lung	2.6	40	55
		63 274	59 673
ACTIVE CIRCULANTE:
Stocuri	2.7	91	77
Investiții pe termen scurt	2.8	2 331	1 791
Prefinanțare pe termen scurt	2.9	10 078	9 436
Creanțe pe termen scurt	2.10	13 501	8 958
Numerar și echivalente de numerar	2.11	22 063	23 372
		48 064	43 634
ACTIVE TOTALE		111 338	103 307
DATORII PE TERMEN LUNG:
Beneficiile angajaților	2.12	(37 172)	(37 242)
Provizioane pe termen lung	2.13	(1 317)	(1 469)
Pasive financiare pe termen lung	2.14	(11 445)	(10 559)
Alte pasive pe termen lung	2.15	(2 104)	(2 178)
		(52 038)	(51 448)
DATORII PE TERMEN SCURT:
Provizioane pe termen scurt	2.16	(214)	(213)
Pasive financiare pe termen scurt	2.17	(2 004)	(40)
Datorii pe termen scurt	2.18	(84 529)	(93 884)
		(86 747)	(94 137)
PASIVE TOTALE		(138 785)	(145 585)
ACTIVE NETE		(27 447)	(42 278)
Rezerve	2.19	3 484	3 323
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre (1)	2.20	(30 931)	(45 601)
ACTIVE NETE		(27 447)	(42 278)
Pentru mai multe detalii privind retratarea unor cifre din 2009, a se vedea notele 2.5.2, 2.9.2, 2.10.3 și 3.4.1.

CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

Milioane EUR
	Notă	2010	2009 (după retratare)
VENITURI DIN EXPLOATARE
Venituri din resurse proprii și contribuții	3.1	122 328	110 537
Alte venituri din exploatare	3.2	8 188	7 532
		130 516	118 069
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
Cheltuieli administrative	3.3	(8 614)	(8 133)
Cheltuieli de exploatare	3.4	(103 764)	(102 504)
		(112 378)	(110 637)
EXCEDENT DIN ACTIVITĂȚILE DE EXPLOATARE		18 138	7 432
Venituri financiare	3.5	1 178	835
Cheltuieli cu operațiuni financiare	3.6	(661)	(594)
Variația datoriilor privind beneficiile angajaților	2.12	(1 003)	(683)
Cota de deficit net a întreprinderilor comune și a entităților asociate	3.7	(420)	(103)
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI		17 232	6 887
Pentru mai multe detalii privind retratarea unor cifre din 2009, a se vedea notele 2.5.2, 2.9.2, 2.10.3 și 3.4.1.

TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

Milioane EUR
	Notă	2010	2009 (după retratare)
Rezultatul economic al exercițiului		17 232	6 887
Activități de exploatare	4.2
Amortizare		28	22
Depreciere		358	448
(Reluarea) pierderilor din depreciere privind investițiile		0	(17)
(Creșterea)/scăderea împrumuturilor		(876)	(7 199)
(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen lung		(2 574)	(12 521)
(Creșterea)/scăderea creanțelor pe termen lung		15	(10)
(Creșterea)/scăderea stocurilor		(14)	7
(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen scurt		(642)	827
(Creșterea)/scăderea creanțelor pe termen scurt		(4 543)	2 962
Creșterea/(scăderea) provizioanelor pe termen lung		(152)	128
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare pe termen lung		886	7 210
Creșterea/(scăderea) altor datorii pe termen lung		(74)	(48)
Creșterea/(scăderea) provizioanelor pe termen scurt		1	(134)
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare pe termen scurt		1 964	(79)
Creșterea/(scăderea) conturilor creditoare		(9 355)	4 207
Excedentul bugetar din anul precedent preluat ca venit non-numerar		(2 254)	(1 796)
Alte variații de non-numerar		(149)	54
Creșterea/(scăderea) datoriei privind beneficiile angajaților		(70)	(313)
Activități de investiție	4.3
(Creșterea)/scăderea imobilizărilor corporale și necorporale		(374)	(464)
(Creșterea)/scăderea investițiilor pe termen lung		(176)	(284)
(Creșterea)/scăderea investițiilor pe termen scurt		(540)	(239)
FLUXURI NETE DE NUMERAR		(1 309)	(352)
Variația netă a fluxurilor de numerar și a echivalentelor de numerar		(1 309)	(352)
Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului	2.11	23 372	23 724
Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului	2.11	22 063	23 372
Pentru mai multe detalii privind retratarea unor cifre din 2009, a se vedea notele 2.5.2, 2.9.2, 2.10.3 și 3.4.1.

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE

Milioane EUR
	Rezerve (A)		Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre (B)		Active nete = (A)+(B)
	Rezerva de valoare justă	Alte rezerve	Excedent/(deficit) cumulat	Rezultatul economic al exercițiului	Active nete = (A)+(B)
SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2008	41	3 074	(63 225)	12 686	(47 424)
Variația rezervei Fondului de garantare		196	(196)		0
Modificări ale valorii juste	28				28
Altele (după retratare)		(1)	28		27
Repartizarea rezultatului economic din 2008		(15)	12 701	(12 686)	0
Rezultatul bugetar din 2008 creditat statelor membre			(1 796)		(1 796)
Rezultatul economic al exercițiului (după retratare)				6 887	6 887
BILANȚUL LA 31 DECEMBRIE 2009 (după retratare)	69	3 254	(52 488)	6 887	(42 278)
Variația rezervei Fondului de garantare		273	(273)		0
Modificări ale valorii juste	(130)				(130)
Altele		4	(21)		(17)
Repartizarea rezultatului economic din 2009 (după retratare)		14	6 873	(6 887)	0
Rezultatul bugetar din 2009 creditat statelor membre			(2 254)		(2 254)
Rezultatul economic al exercițiului				17 232	17 232
SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010	(61)	3 545	(48 163)	17 232	(27 447)

NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE

CUPRINS

1.	Politici contabile esențiale

2.	Note la bilanț

3.	Note la contul rezultatului economic

4.	Note la tabloul fluxurilor de numerar

5.	Active și pasive contingente și alte informații

6.	Corecții financiare și recuperări

7.	Gestionarea riscului financiar

8.	Informații privind persoanele afiliate

9.	Evenimente ulterioare datei bilanțului

10.	Entități consolidate

11.	Entități neconsolidate

1. POLITICI CONTABILE ESENȚIALE

1.1 TEMEIUL JURIDIC ȘI NORMELE CONTABILE

Conturile consolidate ale Uniunii Europene includ conturile Uniunii Europene, ale Comunității Europene a Energiei Atomice și ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare). Aceste conturi sunt administrate în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 (JO L 248, 16 septembrie 2002) privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a acestui regulament financiar.

În conformitate cu articolul 133 din Regulamentul financiar, Uniunea Europeană și-a pregătit situațiile financiare consolidate pe 2010 pe baza normelor contabilității de angajamente care decurg din standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS) sau, implicit, din standardele internaționale de raportare financiară (IFRS). Aceste norme contabile, adoptate de contabilul Comisiei, trebuie aplicate de către toate instituțiile și organismele UE care țin de domeniul consolidării, pentru a se stabili un set uniform de norme contabile, de evaluare și prezentare a conturilor, în vederea armonizării procesului de întocmire a situațiilor financiare și în vederea consolidării. Contabilitatea se ține în euro, pentru fiecare an calendaristic.

1.2 PRINCIPII CONTABILE

Situațiile financiare au ca obiectiv oferirea de informații cu privire la situația financiară, performanța și fluxurile de numerar ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru UE, ca sector public, obiectivele urmărite sunt mai precis furnizarea de informații utile în procesul decizional și în demonstrarea responsabilității entității pentru resursele care îi sunt încredințate. Prezentul document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective. Articolul 124 din Regulamentul financiar prevede principiile contabile care trebuie aplicate la întocmirea situațiilor financiare:

—	continuitatea activităților;

—

prudența;

—	permanența metodelor contabile;

—	comparabilitatea informațiilor;

—	materialitatea;

—	necompensarea;

—	întâietatea realității asupra aparenței;

—	contabilitatea de angajamente.

Pregătirea situațiilor financiare consolidate în conformitate cu normele și principiile menționate mai sus necesită, din partea conducerii, efectuarea de estimări care afectează sumele raportate corespunzătoare anumitor elemente din bilanțul contabil consolidat și din contul rezultatului economic consolidat, precum și informațiile aferente privind activele și pasivele contingente.

1.3 CONSOLIDARE

Domeniul de aplicare al consolidării

Situațiile financiare consolidate al UE includ toate entitățile importante controlate (instituții și agenții), entități asociate și întreprinderi comune. Sunt 43 de entități controlate, 5 întreprinderi comune și 4 entități asociate. Lista completă a entităților consolidate se găsește la nota 10. Comparativ cu 2009, domeniul de aplicare al consolidării s-a extins cu 3 entități controlate (o instituție și două agenții), o entitate asociată și o întreprindere comună. Impactul acestor adăugiri asupra situațiilor financiare consolidate nu este semnificativ.

Entități controlate

Decizia de a include o entitate în domeniul de aplicare al consolidării are la bază conceptul de control. Entitățile controlate sunt toate entități în cazul cărora Uniunea Europeană are, în mod direct sau indirect, competența de a conduce politicile financiare și de funcționare, pentru a putea beneficia de activitățile acestora. Această competență trebuie să poată fi exercitată imediat. Entitățile controlate sunt consolidate integral. Consolidarea începe la data primului control și se încheie atunci când nu mai au loc astfel de controale.

Indicatorii de control cei mai obișnuiți în cadrul Uniunii Europene sunt: instituirea entității prin tratatele fondatoare sau legislația secundară, finanțarea entității de la bugetul general, existența unor drepturi de vot în organismele de conducere, auditul efectuat de Curtea Europeană de Conturi și descărcarea de gestiune acordată de către Parlamentul European. Este evident că este necesar să se efectueze o evaluare la nivel de entitate pentru a se decide dacă unul sau toate criteriile prezentate mai sus sunt suficiente pentru a se putea efectua un control.

În cadrul acestei abordări, instituțiile (cu excepția BCE) și agențiile UE (cu excepția agențiilor din cadrul fostului pilon al II-lea) sunt considerate ca fiind sub controlul exclusiv al UE și sunt, prin urmare, incluse în domeniul consolidării. Mai mult, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului aflată în lichidare (CECO) este, de asemenea, considerată o entitate controlată.

Toate tranzacțiile semnificative inter-societăți și soldurile între entitățile controlate ale UE sunt eliminate, în timp ce câștigurile și pierderile nerealizate în tranzacțiile inter-entități nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.

Întreprinderi comune

O întreprindere comună este un aranjament contractual prin care Uniunea Europeană și una sau mai multe părți („participanții”) întreprind o activitate economică supusă controlului comun. Controlul în comun reprezintă împărțirea în temeiul unui acord contractual, în mod direct sau indirect, a controlului asupra unei activități care încorporează servicii potențiale.

Participațiile în întreprinderi comune sunt înregistrate cu ajutorul metodei punerii în echivalență, fiind contabilizate inițial la cost. Dobânda Uniunii Europene la profitul entităților sale controlate în comun este contabilizată în contul rezultatului economic al UE, iar dobânda sa la modificările rezervelor este contabilizată în rezervele UE. Costul inițial plus toate modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau valoarea contabilă a întreprinderii comune în conturile UE la data bilanțului.

Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacțiile între Uniunea Europeană și entitățile sale controlate în comun nu sunt importante și, prin urmare, nu au fost eliminate. Politicile contabile ale întreprinderilor comune pot să difere de cele adoptate de Uniunea Europeană pentru tranzacții și evenimente similare în împrejurări asemănătoare.

Entități asociate

Entitățile asociate sunt entități asupra cărora Uniunea Europeană are, în mod direct sau indirect, o influență semnificativă, dar pe care nu le controlează. Se consideră că există o influență semnificativă în cazul în care Comisia Europeană deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 20 % din drepturile de vot.

Participațiile în entitățile asociate sunt înregistrate cu ajutorul metodei punerii în echivalență, fiind contabilizate inițial la cost. Partea Uniunii Europene din profitul entităților asociate acesteia este contabilizată în contul rezultatului economic, iar cota modificărilor rezervelor este contabilizată în rezervele UE. Costul inițial plus toate modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau valoarea contabilă a entității asociate în conturile UE la data bilanțului. Distribuțiile primite de la o entitate asociată reduc valoarea contabilă a activelor. Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacțiile între Uniunea Europeană și entitățile asociate ale acesteia nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.

Politicile contabile ale entităților asociate pot să difere de cele adoptate de Uniunea Europeană pentru tranzacții și evenimente similare în împrejurări asemănătoare. În cazurile în care Uniunea Europeană deține cel puțin 20 % din fondul de capital de investiții, UE nu caută să exercite o influență semnificativă. Prin urmare, astfel de fonduri sunt tratate ca instrumente financiare din categoria celor clasificate ca disponibile pentru vânzare, iar metoda punerii în echivalență nu li se aplică.

Entități neconsolidate ale căror fonduri sunt gestionate de către Comisie

Fondurile aferente sistemului comun de asigurări de sănătate pentru personalul Uniunii Europene, Fondul european de dezvoltare și Fondul de garantare al participanților sunt gestionate de către Comisie în numele acestora, dar, întrucât aceste entități nu sunt controlate de Uniunea Europeană, nu sunt, prin urmare, consolidate în conturile acesteia – pentru detalii suplimentare privind sumele în cauză, a se vedea nota 11.

1.4 BAZA DE ÎNTOCMIRE

1.4.1 Monedă și baza conversiei

Moneda funcțională și de raportare

Situațiile financiare sunt prezentate în milioane de euro, euro fiind moneda funcțională și de raportare a Uniunii Europene.

Tranzacții și solduri

Tranzacțiile valutare sunt convertite în euro folosind cursurile de schimb în vigoare la datele tranzacțiilor. Câștigurile și pierderile din diferențele de curs valutar ca urmare a decontării tranzacțiilor în valută și a conversiei la cursurile de schimb de la sfârșitul exercițiului a elementelor monetare de activ și pasiv denominate în valută sunt recunoscute în contul rezultatului economic.

Se aplică diferite metode de conversie imobilizărilor corporale și necorporale, care își păstrează valoarea în euro la cursul în vigoare la data când au fost cumpărate.

Soldurile de la încheierea exercițiului ale activelor și pasivelor monetare denominate în valută sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la 31 decembrie:

Cursurile de schimb ale monedei EURO

Moneda	31.12.2010	31.12.2009
BGN	1,9558	1,9558
CZK	25,0610	26,4730
DKK	7,4535	7,4418
EEK	15,6466	15,6466
GBP	0,8607	0,8881
HUF	277,9500	270,4200
LVL	0,7094	0,7093
LTL	3,4528	3,4528
PLN	3,9750	4,1045
RON	4,2620	4,2363
SEK	8,9655	10,2520
CHF	1,2504	1,4836
JPY	108,6500	133,1600
USD	1,3362	1,4406

Modificările valorii juste a titlurilor de valoare monetară denominate în valută și clasificate ca disponibile pentru vânzare, care sunt relative la diferențele de conversie sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Diferențele de conversie ale activelor și pasivelor nemonetare deținute la valoare justă prin profit sau pierderi sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Diferențele de conversie ale activelor financiare nemonetare sunt clasificate ca disponibile pentru vânzare și sunt incluse în rezerva de valoare justă.

1.4.2 Utilizarea estimărilor

În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ în mod necesar sumele bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii pe baza celor mai fiabile informații disponibile. Estimările semnificative includ, dar nu se limitează la acestea: sumele pentru datorii privind beneficiile angajaților, provizioane, riscul financiar al stocurilor și al creanțelor, veniturile și cheltuielile angajate, activele și pasivele contingente și gradul de depreciere a imobilizărilor necorporale și corporale. Rezultatele efective pot fi diferite față de estimări. Schimbările privind estimările sunt reflectate în perioada în care devin cunoscute.

1.5 BILANȚ

1.5.1 Imobilizări necorporale

Licențele de programe informatice achiziționate sunt înregistrate pe baza costurilor istorice minus amortizarea acumulată și pierderile din depreciere acumulate. Activele sunt amortizate conform metodei liniare pe durata lor de viață utilă estimată. Imobilizările necorporale dezvoltate intern sunt capitalizate atunci când se îndeplinesc condițiile relevante ale normelor contabile ale UE. Costurile capitalizabile includ toate costurile care pot fi atribuite direct necesare pentru crearea, producerea și pregătirea activului pentru ca acesta să fie capabil să funcționeze în modul prevăzut de conducere. Costurile asociate activităților de cercetare, costurile de dezvoltare necapitalizabile și costurile de întreținere sunt recunoscute drept cheltuieli pe măsură ce sunt suportate.

1.5.2 Imobilizări corporale

Toate imobilizările corporale sunt înregistrate pe baza costului istoric minus amortizările și pierderile din depreciere acumulate. Costul istoric include cheltuieli care pot fi atribuite în mod direct achiziționării sau construirii activului.

Costurile ulterioare sunt incluse în valoarea contabilă a activului sau înregistrate ca activ separat, după caz, doar atunci când este probabil că viitoarele beneficii economice sau potențialul de serviciu asociate cu elementul respectiv vor intra în Uniunea Europeană și când costul elementului poate fi evaluat în mod fiabil. Costurile de reparație și întreținere sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic în perioada financiară în care sunt efectuate. Întrucât Uniunea Europeană nu împrumută bani pentru finanțarea achiziționării de imobilizări corporale, nu există cheltuieli cu împrumuturile luate legate de asemenea achiziții.

Terenurile și operele de artă nu sunt amortizate deoarece se presupune că au o viață utilă nedeterminată. Activele în construcție nu sunt amortizate deoarece nu sunt încă date în folosință. Amortizarea altor active este calculată folosind metoda amortizării liniare pentru alocarea costurilor la valorile reziduale pe durata lor de viață utilă estimată, după cum urmează:

Rate de amortizare

Tipul activului	Rata amortizării prin metoda liniară
Clădiri	4 %
Instalații, mașini și utilaje	10 % - 25 %
Mobilă	10 % - 25 %
Instalații fixe și accesorii	10 % - 33 %
Mijloace de transport	25 %
Echipamente informatice	25 %
Alte imobilizări corporale	10 % - 33 %

Câștigurile sau pierderile din cesionări sunt determinate prin compararea încasărilor după scăderea cheltuielilor de vânzare cu valoarea contabilă a activului cesionat și sunt incluse în contul rezultatului economic.

Contracte de leasing

Leasingurile de imobilizări corporale, în care Uniunea Europeană are practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate, sunt clasificate drept contracte de leasing financiar. Contractele de leasing financiar sunt capitalizate la începutul leasingului la cea mai mică din următoarele două valori: valoarea justă a activului oferit prin leasing și valoarea prezentă a ratelor minime de leasing. Fiecare rată de leasing este compusă din soldul datoriei și cheltuielile de finanțare pentru a se ajunge la o rată constantă pe soldul restant de finanțare. Obligațiile provenite din închirieri, după scăderea cheltuielilor de finanțare, sunt incluse în alte datorii (pe termen scurt sau lung). Dobânda costurilor de finanțare este inclusă drept cheltuială în contul rezultatului economic pe perioada de leasing pentru a produce o rată constantă a dobânzii periodice pentru soldul restant al datoriei aferente fiecărei perioade. Activele deținute prin contracte de leasing financiar sunt amortizate pe perioada cea mai scurtă dintre durata de viață utilă a activelor și durata leasing-ului.

Contractele de leasing prin care locatorul reține o parte importantă a riscurilor și a avantajelor aferente dreptului de proprietate sunt clasificate ca leasing-uri de operare. Plățile efectuate în cadrul leasing-urilor de operare sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic conform metodei liniare pe toată durata leasingului.

1.5.3 Deprecierea activelor nefinanciare

Activele care au o durată de viață utilă nedeterminată nu sunt amortizate și sunt supuse anual unui test de depreciere. Activele supuse amortizării sunt examinate cu privire la depreciere de fiecare dată când evenimente sau schimbări de împrejurare indică posibilitatea nerecuperării valorii contabile. O pierdere din depreciere este contabilizată la valoarea cu care valoarea contabilă a activului depășește valoarea recuperabilă. Valoarea recuperabilă este suma mai mare dintre valoarea justă a unui activ minus costurile de vânzare și valoarea în folosință.

Valorile reziduale și duratele de viață utilă ale imobilizărilor corporale și necorporale sunt revizuite și ajustate, dacă este cazul, cel puțin o dată pe an. Valoarea contabilă a unui activ este redusă imediat la valoarea recuperabilă a acestuia dacă valoarea sa contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată. Dacă motivele deprecierii înregistrate în anii precedenți nu mai sunt valabile, pierderile din deprecieri se stornează corespunzător.

1.5.4 Investiții

Participațiile în entități asociate și întreprinderi comune

Participațiile în entități asociate și întreprinderi comune sunt contabilizate folosind metoda punerii în echivalență. Costurile capitalurilor proprii sunt ajustate pentru a reflecta rata creșterilor sau a reducerilor în active nete ale entităților asociate și întreprinderilor comune care pot fi atribuite Uniunii Europene după înregistrarea inițială, dacă sunt indicii de depreciere, și sunt reduse la valoarea recuperabilă mai scăzută, dacă este nevoie. Valoarea recuperabilă este determinată astfel cum se descrie la punctul 1.5.3. Dacă motivul deprecierii încetează la o dată ulterioară, pierderea din depreciere se stornează la valoarea contabilă care ar fi fost stabilită dacă nu ar fi fost înregistrate pierderi prin depreciere.

Investiții în fonduri cu capital de risc

Clasificare și evaluare

Investițiile în fonduri cu capital de risc sunt clasificate drept active disponibile pentru vânzare (a se vedea punctul 1.5.5) și, în consecință, trebuie contabilizate la valoarea justă, cu câștigurile și pierderile care rezultă din modificările valorii juste (inclusiv diferențele de conversie) înregistrate în rezerva de valoare justă.

Considerații privind valoarea justă

Deoarece nu au un preț de piață cotat pe o piață activă, investițiile în fondurile cu capital de risc sunt evaluate linie cu linie la suma mai mică dintre cost sau valoarea netă aferentă activelor. Câștigurile nerealizate care rezultă din evaluarea la valoarea justă sunt contabilizate prin rezerve, iar pierderile nerealizate sunt evaluate din punctul de vedere al deprecierii pentru a determina dacă sunt înregistrate ca pierderi din depreciere în contul rezultatului economic sau ca modificări ale rezervei de valoare justă.

1.5.5 Active financiare

Clasificare

Activele financiare ale Uniunii Europene sunt clasificate în următoarele categorii: active financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi, împrumuturi și creanțe, investiții păstrate până la scadență și active financiare disponibile pentru vânzare. Clasificarea instrumentelor financiare este determinată la contabilizarea inițială și reevaluată la fiecare dată a bilanțului.

(i) Active financiare la valoare justă prin profit sau pierderi

Un activ financiar este clasificat în această categorie dacă este achiziționat în principal în scopul vinderii pe termen scurt sau dacă este desemnat astfel de Uniunea Europeană. Derivatele sunt, de asemenea, plasate în această categorie. Activele din această categorie sunt clasificate drept active circulante dacă se așteaptă să fie lichidate în termen de 12 luni de la data bilanțului.

(ii) Împrumuturi și creanțe

Împrumuturile și creanțele sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piață activă. Acestea apar atunci când UE oferă bani, produse sau servicii în mod direct unui debitor fără intenția de a tranzacționa creanța. Ele sunt incluse în activele imobilizate, cu excepția celor scadente în termen de 12 luni de la data bilanțului.

(iii) Investiții păstrate până la scadență

Investițiile păstrate până la scadență sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile și scadențe fixe pe care Uniunea Europeană intenționează și poate să le păstreze până la scadență. În acest exercițiu financiar, Uniunea Europeană nu a deținut nicio investiție de acest tip.

(iv) Active financiare disponibile pentru vânzare

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt instrumente nederivate care ori sunt desemnate în această categorie, ori nu sunt clasificate în niciuna dintre celelalte categorii. Acestea sunt clasificate ca active circulante sau active imobilizate în funcție de perioada de timp în care UE intenționează să le utilizeze. Investițiile în entități neconsolidate și alte investiții în capitaluri proprii (de ex. operațiunile cu capital de risc) care nu sunt contabilizate cu ajutorul metodei punerii în echivalență sunt clasificate, de asemenea, ca active financiare disponibile pentru vânzare.

Contabilizare și evaluare inițiale

Achizițiile și vânzările de active financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi, păstrate până la scadență și disponibile pentru vânzare sunt contabilizate la data tranzacției – data la care Uniunea Europeană se angajează să cumpere sau să vândă activul. Împrumuturile sunt contabilizate atunci când se avansează lichidități debitorilor. Instrumentele financiare sunt contabilizate inițial la valoarea justă, plus costurile de tranzacție pentru toate activele financiare necontabilizate la valoarea justă prin profit sau pierderi. Activele financiare contabilizate la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt înregistrate inițial la valoarea justă și costurile de tranzacție sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic.

Valoarea justă a unui activ financiar la contabilizarea inițială reprezintă, în mod normal, prețul tranzacției (adică valoarea justă a contraprestației primite). Totuși, când se acordă un credit pe termen lung fără dobândă sau cu o dobândă sub condițiile pieței, valoarea sa justă poate fi estimată ca fiind valoarea actualizată a tuturor intrărilor viitoare de fonduri calculate folosind rata dobânzii prevalente pe piață pentru un instrument similar cu un rating de credit asemănător.

Împrumuturile acordate din fonduri împrumutate sunt evaluate la valoarea lor nominală, care este considerată a fi valoarea justă a împrumutului. Logica acestui raționament este următoarea:

—

„Mediul de piață” pentru activitățile de creditare ale UE este foarte specific și diferit de piața de capital utilizată pentru a emite obligațiuni comerciale sau guvernamentale. Întrucât pe aceste piețe creditorii au posibilitatea de a alege investiții alternative, această posibilitate se resimte în prețurile de pe piață. Totuși, această posibilitate de a alege investiții alternative nu există pentru UE, care nu poate investi bani pe piețele de capital; aceasta poate doar împrumuta fonduri în vederea acordării de credite la aceeași rată a dobânzii (de exemplu, balanța de plăți - BDP) sau la o rată redusă în comparație cu cele de pe piața comercială (de exemplu, MESF în 2011). Aceasta înseamnă că UE nu dispune de opțiuni alternative de creditare sau de investiții pentru sumele împrumutate. Astfel, nu există niciun cost de oportunitate și, prin urmare, nicio bază de comparație cu ratele de pe piață. De fapt, operațiunea UE de creditare în sine reprezintă piața. În esență, deoarece opțiunea „costul de oportunitate” nu se aplică, prețul de piață nu reflectă în mod corect substanța tranzacțiilor de creditare ale UE. Prin urmare, nu este adecvat să se determine valoarea justă a operațiunilor de creditare ale UE în funcție de obligațiunile comerciale sau guvernamentale.

—

Mai mult, întrucât nu există o piață activă sau operațiuni similare care să permită efectuarea unei comparații, rata dobânzii care trebuie utilizată de Comisia Europeană în ceea ce privește determinarea valorii juste a operațiunilor sale de creditare în temeiul MESF, al balanței de plăți și altor astfel de împrumuturi ar trebui să fie rata dobânzii percepută.

—

În plus, pentru împrumuturile pentru balanța de plăți, Euratom și AMF, există efecte de compensare între împrumuturile acordate și cele luate datorită caracterului de reciprocitate al acestora. Astfel, dobânda efectivă a împrumuturi acordate este egală cu rata dobânzii efective pentru împrumuturile luate aferente. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt contabilizate direct în contul rezultatului economic.

Instrumentele financiare sunt eliminate din bilanț când au expirat sau au fost transferate drepturile de a primi fluxuri de numerar din investiții și Uniunea Europeană a transferat aproape toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate.

Evaluare ulterioară

(i)

Activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile care provin din modificările valorii juste a categoriei „Instrumente financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi” sunt incluse în contul rezultatului economic din perioada în care se produc.

(ii)

Împrumuturile și creanțele păstrate până la scadență sunt contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective. În cazul împrumuturilor acordate din fonduri împrumutate, se aplică aceeași rată a dobânzii efective atât împrumuturilor acordate, cât și celor luate, întrucât aceste împrumuturi acordate au caracteristicile „operațiunilor reciproce”, iar diferențele dintre condițiile împrumuturilor acordate și cele luate și sume nu sunt importante. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt contabilizate direct în contul rezultatului economic.

(iii)

Investiții păstrate până la scadență: UE nu deține, în prezent, astfel de investiții.

(iv)

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile rezultate în urma modificărilor valorii juste a activelor disponibile pentru vânzare sunt contabilizate în rezerva de valoare justă. Atunci când activele clasificate drept disponibile pentru vânzare sunt vândute sau se depreciază, ajustările cumulative ale valorii juste contabilizate anterior în rezerva de valoare justă sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Dobânda pe activele financiare disponibile pentru vânzare calculată folosind metoda dobânzii efective este înregistrată în contul rezultatului economic. Dividendele aferente instrumentelor de capital propriu disponibile pentru vânzare sunt înregistrate atunci când se stabilește dreptul UE de a primi plata.

Valorile juste ale investițiilor cotate pe piețele active se bazează pe prețurile oferite în prezent. Dacă piața unui activ financiar nu este activă (și în cazul titlurilor de valoare necotate la bursă), Uniunea Europeană stabilește o valoare justă folosind tehnici de evaluare. Acestea includ folosirea tranzacțiilor recente desfășurate în condiții obiective, referirea la alte instrumente care sunt într-o mare măsură aceleași, analiza actualizată a fluxurilor de numerar, modelele de fixare a prețului pe valoarea opțiunii și alte tehnici de evaluare folosite în mod obișnuit de actorii de pe piață.

În cazurile în care valoarea justă a investițiilor în instrumente de capital propriu care nu au un preț cotat pe o piață activă nu poate fi măsurată în mod fiabil, aceste investiții sunt evaluate la cost minus pierderile din depreciere.

Deprecierea activelor financiare

La data fiecărui bilanț, Uniunea Europeană evaluează dacă există dovezi obiective conform cărora un activ financiar s-a depreciat. Un element de activ financiar se depreciază și există pierderi din depreciere dacă și numai dacă există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau a mai multor evenimente care au avut loc după înregistrarea inițială a activului și acea pierdere (sau acele pierderi) are (au) un impact asupra fluxurilor de numerar viitoare estimate ale activului financiar care poate fi estimat în mod fiabil.

(a) Active contabilizate la costul amortizat

Dacă există dovezi obiective că a avut loc o pierdere din depreciere a împrumuturilor și a creanțelor sau a investițiilor păstrate până la scadență contabilizate la costul amortizat, suma reprezentând pierderea se calculează ca diferența între valoarea contabilă a elementului de activ și valoarea actuală a viitoarelor fluxuri de numerar estimate (cu excepția pierderilor viitoare de credit care nu au avut loc) actualizate la rata inițială a dobânzii efective a activului financiar. Valoarea contabilă a activului este redusă și valoarea pierderii este înscrisă în contul rezultatului economic. Dacă un credit sau o investiție păstrată până la scadență are o rată variabilă a dobânzii, rata de actualizare pentru evaluarea oricărei pierderi din depreciere este rata actuală a dobânzii efective determinată conform contractului. Calculul valorii curente a viitoarelor fluxuri de numerar estimate ale unui activ financiar depus ca garanție reflectă fluxurile de numerar care ar putea rezulta dintr-o lichidare minus costurile obținerii și vânzării garanției reale, indiferent dacă lichidarea este sau nu probabilă. Dacă, într-o perioadă ulterioară, suma corespunzătoare pierderii din depreciere scade și scăderea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după înregistrarea deprecierii, pierderea din depreciere înregistrată anterior se stornează prin contul rezultatului economic.

(b) Active contabilizate la valoarea justă

În cazul investițiilor în capitaluri proprii clasificate ca disponibile pentru vânzare, o scădere semnificativă sau permanentă (prelungită) a valorii juste a titlului sub costul său este luată în considerare atunci când se determină dacă titlurile s-au depreciat sau nu. Dacă există asemenea dovezi pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, pierderea cumulativă – măsurată ca diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă actuală, minus pierderea din depreciere a activului financiar respectiv recunoscut în prealabil în contul rezultatului economic – este scoasă din rezerve și înregistrată în contul rezultatului economic. Pierderile din depreciere înregistrate în contul rezultatului economic la instrumente de capitaluri proprii nu se stornează prin contul rezultatului economic. Dacă, într-o perioadă ulterioară, valoarea justă a unui instrument de împrumut clasificat drept disponibil pentru vânzare crește și creșterea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după înregistrarea pierderii din depreciere, pierderea din depreciere se stornează prin contul rezultatului economic.

1.5.6 Stocurile

Stocurile sunt înregistrate la suma mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costurile se determină folosind metoda primul intrat, primul ieșit (FIFO). Costurile produselor finite și ale lucrărilor în curs constau în costuri de materii prime, mână de lucru directă, alte costuri care pot fi atribuite direct și cheltuielile generale de producție aferente (bazate pe capacitatea normală de exploatare). Valoarea realizabilă netă este prețul estimat de vânzare în cursul activității obișnuite, minus costurile de finalizare și cheltuielile de vânzare. Atunci când stocurile sunt deținute pentru a fi distribuite cu titlu gratuit sau contra unei sume nominale, acestea sunt evaluate la suma mai mică dintre cost și costul curent de înlocuire. Costul curent de înlocuire reprezintă costul pe care Uniunea Europeană l-ar suporta pentru achiziționarea activului la data de raportare.

1.5.7 Prefinanțări

Prefinanțarea este o plată destinată să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume, un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită într-un număr de plăți pe o perioadă definită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul este restituit sau este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligația de a returna Uniunii Europene avansul de prefinanțare. Suma de prefinanțare este redusă (în totalitate sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile și a sumelor returnate, iar această sumă este înregistrată drept cheltuială.

La încheierea exercițiului, sumele de prefinanțare restante sunt evaluate la suma(sumele) originală(originale) plătită(plătite) minus: sume returnate, sume eligibile cheltuite, sume eligibile estimate și încă necompensate la încheierea exercițiului și reduceri de valoare.

Dobânda la prefinanțare este contabilizată întrucât este dobândită în conformitate cu dispozițiile acordului relevant. La încheierea exercițiului, pe baza celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor din dobânzi acumulate, care este inclusă în bilanț.

1.5.8 Creanțe

Creanțele sunt contabilizate la valoarea inițială minus reducerea valorii contabile. Reducerea valorii contabile se stabilește când există dovezi obiective conform cărora Uniunea Europeană nu va putea colecta toate sumele datorate la termenele prevăzute inițial ale creanțelor. Cuantumul reducerii, care reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă, este înregistrat în contul rezultatului economic. Se înregistrează și o reducere generală, pe baza experienței anterioare, pentru ordinele de recuperare scadente care nu au fost încă supuse unei deprecieri specifice. A se vedea nota 1.5.14 de mai jos cu privire la tratamentul venitului cumulat la încheierea exercițiului.

1.5.9 Numerar și echivalente de numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare definite drept active circulante. Acestea includ lichidități, depozite la vedere la bănci, alte investiții foarte lichide pe termen scurt cu date inițiale de scadență de cel mult trei luni.

1.5.10 Beneficiile angajaților

Obligații privind pensiile

Uniunea Europeană administrează planuri de pensii cu beneficii determinate. Deși angajații acoperă, din salariile lor, o treime din costul preconizat al acestor beneficii, datoria nu este finanțată. Datoria înregistrată în bilanț cu privire la planurile de pensii cu beneficii determinate este valoarea actualizată a obligației beneficiului determinat la data bilanțului. Obligația beneficiului determinat este calculată de actuari folosind metoda unităților de credit preconizate. Valoarea prezentă a obligației beneficiului determinat este calculată prin actualizarea fluxurilor viitoare estimate de numerar folosind rate ale dobânzii obligațiunilor guvernamentale denominate în moneda în care vor fi plătite beneficiile și cu termene până la scadență asemănătoare cu termenele datoriei de pensii aferente.

Câștigurile și pierderile actuariale care apar datorită modificărilor legate de experiență și a modificărilor ipotezelor actuariale sunt înregistrate imediat în contul rezultatului economic. Costurile serviciilor anterioare sunt înregistrate imediat în contul rezultatului economic, cu excepția cazului în care modificările planului de pensii condiționează rămânerea angajaților în funcție pentru o anumită perioadă de timp (perioada de intrare în drepturi). În acest caz, costurile serviciilor anterioare sunt amortizate conform metodei liniare în perioada de intrare în drepturi.

Prestații de boală după pensionare

Uniunea Europeană oferă asigurare medicală angajaților săi prin rambursarea cheltuielilor medicale. Un fond separat a fost creat pentru administrarea zilnică. Atât angajații actuali, pensionarii, văduvii, cât și succesorii în drepturi ai acestora beneficiază de acest sistem. Asigurarea medicală de care beneficiază „persoanele inactive” (pensionari, orfani etc.) sunt clasificate drept „Beneficii ale angajaților ulterioare pensionării”. Dată fiind natura acestor beneficii, este necesar un calcul actuarial. Datoria din bilanț se calculează folosind aceeași metodă ca pentru obligațiile privind pensiile (a se vedea mai sus).

1.5.11 Provizioane

Provizioanele sunt înregistrate atunci când Uniunea Europeană are o obligație prezentă, juridică sau implicită, față de părți terțe ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil să fie necesară o ieșire de resurse pentru stingerea obligației și valoarea să fie estimată în mod fiabil. Nu sunt înregistrate provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Valoarea provizionului reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor preconizate pentru stingerea obligației actuale la data de raportare. În cazul în care provizionul implică un număr mare de elemente, obligația este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile în funcție de probabilitățile asociate acestora (metoda „valorii preconizate”).

1.5.12 Datorii financiare

Datoriile financiare sunt clasificate drept datorii financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi ori drept datorii financiare contabilizate la costul de amortizare (împrumuturi luate). Împrumuturile luate sunt alcătuite din împrumuturi de la instituții de credit și datorii dovedite prin certificate. Împrumuturile luate sunt înregistrate inițial la valoarea justă, respectiv încasările din emiterea acestora (valoarea justă a contraprestației primite) minus costurile de tranzacție suportate, iar apoi contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective; orice diferență între încasări minus costurile de tranzacție și valoarea de rambursare este înregistrată în contul rezultatului economic pe durata împrumuturilor folosind metoda dobânzii efective.

Acestea sunt clasificate ca datorii pe termen lung, cu excepția celor scadente în mai puțin de 12 luni după data bilanțului. În cazul împrumuturilor acordate din fonduri împrumutate, metoda dobânzii efective nu poate fi aplicată creditelor acordate și împrumuturilor luate, pe baza considerațiilor de prag de semnificație. Costurile tranzacțiilor suportate de Uniunea Europeană și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt înregistrate direct în contul rezultatului economic.

Datoriile financiare clasificate la valoarea justă prin profit sau pierderi includ derivatele atunci când valorarea justă a acestora este negativă. Ele fac obiectul aceluiași tratament contabil precum activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi (a se vedea nota 1.5.5).

1.5.13 Obligații de plată

O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale UE nu este legată de achiziționarea de bunuri sau servicii, ci reprezintă cereri de decont neplătite privind costurile, prezentate de beneficiarii de subvenții sau alte finanțări UE. Acestea sunt înregistrate drept obligații de plată pentru suma cerută în momentul primirii cererii de decont și, după verificare, acceptate drept eligibile de către agenții financiari relevanți. În acest stadiu, ele sunt evaluate la suma acceptată și eligibilă.

Obligațiile de plată care provin din achiziționarea de bunuri și servicii sunt înregistrate la primirea facturii la valoarea inițială, iar cheltuielile aferente sunt introduse în contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt livrate și acceptate de Uniunea Europeană.

1.5.14 Venituri și cheltuieli înregistrate în avans, venituri de încasat și cheltuieli reportate

Conform normelor contabile ale Uniunii Europene, tranzacțiile și evenimentele sunt înregistrate în situațiile financiare în perioada corespunzătoare acestora. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile angajate sunt contabilizate pe baza sumelor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru perioada respectivă. Calculul cheltuielilor angajate se face în conformitate cu orientările practice detaliate redactate de Comisie care au ca obiectiv ca situațiile să redea o imagine fidelă.

Veniturile sunt, de asemenea, contabilizate în perioada la care se referă. La încheierea exercițiului, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar serviciul a fost prestat sau produsele au fost livrate de UE ori există un acord contractual (adică prin referire la un tratat), suma respectivă se va înregistra ca venituri angajate în situațiile financiare.

În plus, la încheierea exercițiului, dacă o factură este emisă, dar serviciul nu a fost prestat sau produsele nu au fost încă livrate, venitul va fi reportat și contabilizat în perioada contabilă ulterioară.

1.6 CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

1.6.1 Venituri

Venituri care nu provin din schimburi

Acestea reprezintă marea majoritate a veniturilor UE și includ în principal impozitele directe și indirecte și resursele proprii. În afara impozitelor, Uniunea Europeană poate primi și plăți de la alte părți, precum taxe, amenzi și donații.

Resurse bazate pe VNB și resurse TVA

Veniturile sunt înregistrate pentru perioada pentru care Uniunea Europeană trimite o cerere de fonduri statelor membre solicitând contribuția acestora. Ele sunt evaluate la „suma cerută”. Având în vedere că resursele TVA și VNB se bazează pe estimări ale datelor din exercițiul bugetar respectiv, acestea pot fi revizuite pe măsură ce survin modificări, până când statele membre publică datele finale. Efectul unei modificări a estimării este inclus la stabilirea excedentului sau a deficitului net corespunzător perioadei în care a avut loc modificarea.

Resurse proprii tradiționale

Creanțele și veniturile aferente sunt înregistrate atunci când situațiile contabile A lunare relevante (inclusiv taxele colectate și sumele datorate care sunt garantate și necontestate) sunt primite de la statele membre. La data raportării, veniturile colectate de statele membre pentru perioada respectivă, dar încă neplătite Uniunii Europene sunt estimate și înregistrate ca venituri angajate. Situațiile contabile B trimestriale (inclusiv taxele care nu au fost nici colectate, nici garantate, precum și sumele garantate care au fost contestate de debitor) primite de la statele membre sunt înregistrate drept venituri minus costurile de colectare la care au dreptul (25%). În plus, o reducere a valorii este înregistrată drept valoarea diferenței de recuperare estimată în contul rezultatului economic.

Amenzi

Veniturile provenite din amenzi sunt înregistrate atunci când UE ia decizia de a se aplica o amendă, iar destinatarul este înștiințat în mod oficial. Dacă există îndoieli cu privire la solvabilitatea întreprinderii, se înregistrează o reducere a valorii creanței. După luarea deciziei de a impune o amendă, debitorii au două luni de la data înștiințării:

—	ori să accepte decizia, caz în care trebuie să plătească amenda în termenul prevăzut și suma este colectată definitiv de UE;

—	ori să nu accepte decizia, caz în care înaintează recurs în temeiul dreptului UE.

Cu toate acestea, chiar dacă înaintează un recurs, principalul amenzii trebuie să fie plătit în termenul de trei luni prevăzut, întrucât recursul nu are efect suspensiv (articolul 278 din Tratatul UE) sau, în anumite condiții și cu aprobarea contabilului Comisiei, pot prezenta în loc o garanție bancară pentru suma respectivă.

Dacă întreprinderea face recurs împotriva deciziei și a plătit deja amenda ci titlu provizoriu, suma este prezentată ca pasiv contingent. Totuși, având în vedere că un recurs al destinatarului împotriva unei decizii a UE nu are efect suspensiv, suma de numerar primită este folosită pentru a compensa creanța. Dacă se primește o garanție în loc de plată, amenda rămâne înregistrată drept creanță. Dacă există riscul ca Tribunalul să nu ia o decizie în favoarea UE, se înregistrează un provizion pentru acoperirea acestui risc. Dacă, în schimb, a fost oferită o garanție, atunci creanța restantă este diminuată conform cerințelor. Dobânda acumulată de Uniunea Europeană în conturile bancare în care se depozitează plățile primite este înregistrată ca venit și orice pasiv contingent este mărit în mod corespunzător.

Venituri din schimburi

Veniturile din vânzarea de bunuri și servicii sunt înregistrate atunci când riscurile și avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate a produselor sunt transferate cumpărătorului. Veniturile asociate cu o tranzacție care include prestarea de servicii sunt înregistrate prin raportarea la stadiul de completare a tranzacției, la data de raportare.

Venituri din dobânzi și cheltuieli cu dobânzile

Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în contul rezultatului economic folosind metoda dobânzii efective. Aceasta este o metodă de calcul al costului amortizat al unui activ financiar sau al unui pasiv financiar și de alocare a veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile pe perioada relevantă. Atunci când se calculează rata dobânzii efective, Uniunea Europeană estimează fluxurile de numerar luând în considerare toți termenii contractuali ai instrumentului financiar (de exemplu, opțiunile de plată în avans), dar nu ia în considerare viitoarele pierderi de credit. Calculul include toate taxele și punctele plătite sau primite de părțile la contract care fac parte integrantă din rata dobânzii efective, costurile de tranzacție și alte prime sau actualizări.

Odată ce un activ financiar sau un grup de active financiare similare a fost diminuat ca urmare a unei pierderi din depreciere, venitul din dobânzi este înregistrat folosind rata dobânzii utilizată pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul evaluării pierderii din depreciere.

Venituri din dividende

Veniturile din dividende sunt înregistrate atunci când se stabilește dreptul de a primi plata.

1.6.2 Cheltuieli

Cheltuielile din schimburi de produse datorate achiziționării de bunuri și servicii sunt înregistrate atunci când acestea sunt livrate și acceptate de Uniunea Europeană. Acestea sunt evaluate la costul inițial din factură. Cheltuielile care nu provin din schimburi sunt specifice Uniunii Europene și reprezintă majoritatea cheltuielilor acesteia. Acestea sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri conform acordului, precum și granturi, contribuții și donații discreționare.

Transferurile sunt înregistrate drept cheltuieli în perioada în care au loc evenimentele care conduc la transfer, atâta vreme cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul financiar, Statutul funcționarilor sau alt regulament) sau a fost semnat un contract care autorizează transferul, toate criteriile de eligibilitate au fost întrunite de beneficiar și se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.

Când se primește o cerere de plată sau de decont care întrunește criteriile de contabilizare, aceasta este înregistrată drept cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exercițiului, cheltuielile eligibile datorate deja beneficiarilor, dar nedeclarate încă, sunt estimate și înscrise drept cheltuieli angajate.

1.7 ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE

1.7.1 Active contingente

Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau a mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu sunt în totalitate controlate de Uniunea Europeană. Un activ contingent este prezentat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale.

1.7.2 Pasive contingente

Un pasiv contingent este o obligație potențială care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau a mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu sunt în totalitate controlate de Uniunea Europeană sau o obligație prezentă care apare ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este înregistrată deoarece: nu este probabil că pentru stingerea obligației va fi necesară o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale sau în cazuri rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de credibilă a valorii obligației.

Politicile contabile ale Comisiei Europene sunt aceleași cu cele aplicate de Uniunea Europeană și sunt prezentate în nota 1 din conturile anuale consolidate ale UE.

2. NOTE LA BILANȚ

ACTIVE IMOBILIZATE

2.1 IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Milioane EUR
	Sumă
Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2009	171
Suplimentări	60
Cedări	(2)
Alte evoluții	7
Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2010	236
Amortizare cumulată la 31 decembrie 2009	(99)
Cheltuieli cu amortizarea în exercițiul curent	(28)
Cedări	1
Alte evoluții	(2)
Amortizare cumulată la 31 decembrie 2010	(128)
Valoare contabilă netă la 31 decembrie 2010	108
Valoare contabilă netă la 31 decembrie 2009	72

Sumele indicate mai sus se referă în principal la programele de calculator.

2.2 IMOBILIZĂRI CORPORALE

Milioane EUR
	Terenuri și clădiri	Instalații și echipamente	Mobilă și vehicule	Echipamente informatice	Alte imobilizări existente	Contracte de leasing financiar	Active în construcție	Total
Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2009	3 972	460	215	475	182	2 655	231	8 190
Suplimentări	47	44	20	42	15	10	114	292
Cedări	(37)	(125)	(30)	(81)	(27)	(1)	-	(301)
Transferuri între categoriile de active	(1)	0	0	1	11	0	(10)	1
Alte evoluții	46	113	21	46	33	(1)	-	258
Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2010	4 027	492	226	483	214	2 663	335	8 440
Amortizare cumulată la 31 decembrie 2009	(1 742)	(355)	(155)	(359)	(108)	(612)		(3 331)
Cheltuieli cu amortizarea în exercițiu	(127)	(37)	(21)	(60)	(17)	(96)		(358)
Reluări de amortizări	—	—	—	2	—	—		2
Cedări	31	122	27	77	27	0		284
Transferuri între categoriile de active	1	1	0	0	(1)	0		1
Alte evoluții	(31)	(113)	(18)	(38)	(25)	0		(225)
Amortizare cumulată la 31 decembrie 2010	(1 868)	(382)	(167)	(378)	(124)	(708)		(3 627)
Valoarea contabilă netă la 31 decembrie 2010	2 159	110	59	105	90	1 955	335	4 813
Valoarea contabilă netă la 31 decembrie 2009	2 230	105	60	116	74	2 043	231	4 859

Sumele care sunt încă de plată cu privire la leasingurile financiare și drepturile similare sunt prezentate la datoriile pe termen lung și termen scurt din bilanț (a se vedea, de asemenea, notele 2.15 și 2.18.1). Acestea se defalchează după cum urmează:

LEASINGURI FINANCIARE

Milioane EUR
Descriere	Taxe cumulate (A)	Sume viitoare de plată				Valoare totală	Cheltuieli ulterioare cu activele	Valoarea activului	Amortizare	Valoarea contabilă netă =A+B+C+E
Descriere	Taxe cumulate (A)	< 1 an	> 1 an	> 5 ani	Datorii totale (B)	A + B	(C)	A + B + C	(E)	= A + B + C + E
Terenuri și clădiri	843	56	271	1 389	1 716	2 559	61	2 620	(684)	1 936
Alte imobilizări corporale	22	9	11	1	21	43	0	43	(24)	19
Total la 31.12.2010	865	65	282	1 390	1 737	2 602	61	2 663	(708)	1 955
Total la 31.12.2009	799	59	270	1 466	1 795	2 594	61	2 655	(612)	2 043

2.3 INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	Notă	31.12.2010	31.12.2009
Participații în întreprinderi comune	2.3.1	138	196
Participații în entități asociate	2.3.2	354	382
Fondul de garantare	2.3.3	1 346	1 240
Active disponibile pentru vânzare	2.3.4	717	561
Investiții totale		2 555	2 379

Această rubrică include investițiile făcute în vederea sprijinirii activităților UE și, de asemenea, activele nete ale Fondului de garantare.

2.3.1 Participațiile la întreprinderile comune

Milioane EUR
	GJU	SESAR	ITER	IMI	FCH	Total
Valoare la 31.12.2009	0	80	35	81	0	196
Contribuții	0	41	53	24	64	182
Cota rezultatului net	0	(110)	(76)	(27)	(27)	(240)
Valoare la 31.12.2010	0	11	12	78	37	138

Participațiile în întreprinderi comune sunt contabilizate utilizându-se metoda punerii în echivalență. Următoarele valori contabile se pot atribui UE pe baza procentajului acesteia de participare la întreprinderile comune:

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Active imobilizate	176	48
Active curente	165	192
Datorii pe termen lung	0	0
Pasive circulante	(208)	(44)
Venituri	7	72
Cheltuieli	(247)	(169)

Întreprinderea comună Galileo (ICG) în lichidare

Întreprinderea comună Galileo (GJU) a intrat în lichidare la sfârșitul anului 2006, iar procedura este încă în derulare. Întrucât entitatea era inactivă și, în continuare, în curs de lichidare în 2010, nu au fost înregistrate niciun fel de venituri sau cheltuieli. Activul net al ICG și, prin urmare, valoarea investiției la 31 decembrie 2010 (și la 31 decembrie 2009) a fost de 0 EUR, adică investiția de 585 de milioane EUR minus partea cumulată de pierderi, adică 585 de milioane EUR.

Întreprinderea comună SESAR

Obiectivul acestei întreprinderi comune este de a asigura modernizarea sistemului de gestionare a traficului aerian european și implementarea rapidă a Planului general european pentru gestionarea traficului aerian prin coordonarea și concentrarea tuturor eforturilor de cercetare și dezvoltare relevante din UE. La 31 decembrie 2010, Comisia deținea 78,8 % din participarea la capitalul propriu al SESAR, adică 11 milioane EUR. Contribuția totală (indicativă) a Comisiei prevăzută pentru SESAR (în perioada 2007 - 2013) este de 700 de milioane EUR.

Organizația Internațională ITER pentru Energia prin Fuziune (ITER)

La ITER participă Uniunea Europeană, China, India, Rusia, Coreea, Japonia și SUA. ITER a fost creată pentru a gestiona instalațiile ITER, a încuraja exploatarea instalațiilor ITER, a promova înțelegerea și acceptarea publică a energiei de fuziune și a întreprinde orice alt tip de activități care sunt necesare pentru îndeplinirea scopului său. Contribuția UE (Euratom) la ITER Internațional este acordată prin intermediul Agenției pentru Energia de Fuziune, care primește, de asemenea, contribuțiile statelor membre și ale Elveției. Contribuția totală este, din punct de vedere juridic, considerată ca fiind o contribuție Euratom la ITER, deoarece statele membre și Elveția nu participă la capitalul propriu al ITER. Întrucât UE deține, din punct de vedere juridic, participația la întreprinderea comună ITER Internațional, Comisia trebuie să contabilizeze participația în conturile sale consolidate.

La 31 decembrie 2010, Comisia deținea 47,2 % din participația la capitalul propriu al ITER, adică 12 milioane EUR. Contribuția totală (indicativă) a Euratom prevăzută pentru ITER (în perioada 2007-2041) este de 7 649 de milioane EUR.

Inițiative tehnologice comune

Parteneriatele public-privat sub forma inițiativelor comune în domeniul tehnologiei, care au fost puse în aplicare prin întreprinderi comune în sensul articolului 171 din tratat, au fost create în vederea punerii în aplicare a obiectivelor Agendei de la Lisabona privind creșterea și ocuparea forței de muncă. În 2010, au devenit operaționale două noi inițiative tehnologice comune, respectiv întreprinderea comună ENIAC și întreprinderea comună PCH. Cu toate că, din punct de vedere juridic, ENIAC este considerată o întreprindere comună, din perspectivă contabilă aceasta trebuie considerată o entitate asociată (și, prin urmare, trebuie inclusă la nota 2.3.2) deoarece Comisia are o influență semnificativă, dar nu exercită un control în comun, asupra acestei entități (caz similar celui al întreprinderilor comune ARTEMIS și Clean Sky).

Inițiativa comună în domeniul tehnologiei IMI privind medicamentele inovatoare

Întreprinderea comună IMI sprijină cercetarea și dezvoltarea farmaceutică preconcurențială în statele membre și țările asociate, urmărind creșterea investițiilor în cercetarea din sectorul biofarmaceutic și promovează implicarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în activitățile sale. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu era de 97,4 % sau de 78 de milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a Comisiei se va ridica la 1 miliard EUR până la 31.12.2017.

Întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen” (PCH)

Obiectivul întreprinderii comune FCH este de a pune în comun resursele alocate de sectorul public și cel privat pentru sprijinirea activităților de cercetare în vederea sporirii eficienței generale a eforturilor europene de cercetare și a accelerării dezvoltării și mobilizării tehnologiilor pilelor de combustie și hidrogenului. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu este de 99,9 % sau de 37 de milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a UE se va ridica la 470 de milioane EUR până la 31.12.2017.

2.3.2 Participații în entități asociate

Milioane EUR
	FEI	ARTEMIS	Clean Sky	ENIAC	Total
Valoare la 31 decembrie 2009	301	7	74	0	382
Contribuții	14	19	101	30	164
Cota de excedent net/(deficit)	2	(12)	(161)	(9)	(180)
Alte mișcări de capitaluri proprii	(12)	0	0	0	(12)
Valoare la 31 decembrie 2010	305	14	14	21	354

Participațiile în entități asociate sunt contabilizate utilizându-se metoda punerii în echivalență. Următoarele valori contabile se pot atribui UE pe baza procentajului de participare a acesteia în entitățile asociate:

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Active	447	420
Datorii	(93)	(38)
Venituri	25	17
Excedent/(deficit)	(180)	(6)

Fondul european de investiții (FEI)

Fondul european de investiții (FEI) este instituția financiară a Uniunii Europene specializată în furnizarea de capital de risc și garanții pentru IMM-uri. La 31 decembrie 2010, Comisia a subscris o valoare totală de 900 de milioane EUR (din 3 000 de milioane EUR) din capitalul social al FEI. Această sumă reprezintă 30 % din capitalul social total al FEI. 2 milioane EUR din suma menționată anterior se referă la rezultatul exercițiului 2010 (profit). Nu s-au primit dividende în 2010. Comisia a vărsat 20 %, soldul nesolicitat corespunzând unei sume de 720 de milioane EUR.

Milioane EUR
FEI	Totalul capitalului FEI	Subscrierea Comisiei
Capital social total	3 000	900
Vărsat	(600)	(180)
Nesolicitat	2 400	720

Întreprinderea comună ARTEMIS

Această entitate a fost creată în vederea punerii în aplicare a unei inițiative comune în domeniul tehnologiei cu sectorul privat privind sistemele informatice integrate. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu este de 96,7 % sau de 14 milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a Comisiei se va ridica la 420 de milioane EUR.

Întreprinderea comună Clean Sky

Scopul acestei entități este de a accelera dezvoltarea, validarea și demonstrarea tehnologiilor curate în transportul aerian în UE și în special de a crea un sistem de transport aerian inovativ în mod radical, având drept obiectiv reducerea impactului transportului aerian asupra mediului. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu era de 64,7 % sau de 14 milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a Comisiei la această întreprindere se va ridica la 800 de milioane EUR.

Întreprinderea comună ENIAC

Obiectivul ENIAC este de a defini o agendă de cercetare adoptată de comun acord în domeniul nanoelectronicii în vederea stabilirii priorităților de cercetare pentru dezvoltarea și adoptarea unor competențe-cheie în acest domeniu. Aceste obiective vor fi urmărite prin punerea în comun a resurselor sectorului public și ale celui privat, în scopul susținerii activităților de cercetare și dezvoltare (C-D) sub formă de proiecte. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu era de 97,8 % sau de 21 de milioane EUR. Angajamentul total al UE se va ridica la 450 de milioane EUR.

2.3.3 Fondul de garantare

Active nete ale Fondului de garantare

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Active disponibile pentru vânzare	1 154	1 050
Numerar și echivalente de numerar	193	191
Total active	1 347	1 241
Total pasive	(1)	(1)
Active nete	1 346	1 240

Fondul de garantare pentru acțiunile externe acoperă împrumuturile garantate de Uniunea Europeană ca urmare a unei decizii a Consiliului, în special operațiunile de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) din afara UE și împrumuturile din cadrul asistenței macrofinanciare (AMF), precum și împrumuturile Euratom în afara UE. Acesta reprezintă un instrument pe termen lung menit să acopere toate împrumuturile nerambursate garantate de UE și, prin urmare, poate fi considerat ca o investiție pe termen lung. Acest lucru este evidențiat de faptul că aproape 85 % din activele disponibile pentru vânzare au o scadență între 1 an și 10 ani. Fondul este alimentat prin plăți de la bugetul general al UE echivalente cu 9 % din valoarea de capital a operațiunilor, încasările din dobânda pe investiții efectuate din activele Fondului și sumele recuperate de la debitorii rău platnici pentru care fondul a trebuit să își utilizeze garanția. Orice excedent anual se returnează și se înscrie ca venit în bugetul general al UE.

UE trebuie să includă o rezervă de garanție pentru a acoperi împrumuturile acordate țărilor terțe. Această rezervă este destinată acoperirii nevoilor Fondului de garantare și, atunci când este necesar, a garanțiilor utilizate care depășesc suma disponibilă în fond, pentru ca aceste sume să poată fi imputate bugetului. Această rezervă de 1 746 de milioane EUR corespunde valorii-țintă de 9 % din împrumuturile restante la 31 decembrie 2010. La 31 decembrie 2010, activele nete ale fondului totalizau 1 346 de milioane EUR. Diferența dintre activele nete și valoarea rezervei corespunde sumei din bugetul UE care urmează a fi plătită fondului, respectiv 400 de milioane EUR. Modificările valorii juste a portofoliului titlurilor de creanță disponibile pentru vânzare au fost înregistrate la capitaluri proprii în 2010 cu o valoare totală de 30 de milioane EUR (2009: creștere de 16 milioane EUR)

2.3.4 Active disponibile pentru vânzare (pe termen lung)

Această rubrică include investițiile și participațiile achiziționate pentru a ajuta beneficiarii să își dezvolte propriile activități comerciale.

Active pe termen lung disponibile pentru vânzare

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare	188	157
Operațiuni cu capital de risc	137	132
Constituirea FEFP	199	154
Fondul european pentru Europa de Sud-Est	102	96
Fondul pentru o creștere ecologică	20	20
GEEREF	56	—
Instrumentul de microfinanțare Progress	14	—
Alte investiții	1	2
Total	717	561

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

În mai 2010, Consiliul Guvernatorilor a aprobat o creștere imediată cu 1 miliard EUR a acțiunilor vărsate autorizate. Plata pentru acțiunile vărsate emise s-a efectuat printr-o realocare a venitului net alocat anterior excedentului pentru alte scopuri, și anume pentru plata acestor acțiuni vărsate. Deoarece BERD nu este cotată la nicio bursă de valori și având în vedere restricțiile contractuale incluse în statutul BERD cu privire, printre altele, la vânzarea intereselor de participare, plafonate la costul de achiziție și autorizate doar acționarilor existenți, participarea Comisiei la BERD este evaluată ca fiind costul minus reducerea valorii contabile.

Comisia a subscris la 3% din capitalul total al BERD, care este de 21 de miliarde EUR. La data bilanțului, suma solicitată era de 187 de milioane EUR, care au fost achitate integral. Plățile restante din capitalul nesolicitat se ridică la 443 de milioane EUR.

Milioane EUR
BERD	Totalul capitalului BERD	Subscrierea Comisiei
Capital social total	20 793	630
Vărsat	(6 197)	(187)
Nesolicitat	14 596	443

În cadrul operațiunilor cu capital de risc sumele se acordă intermediarilor financiari pentru a finanța investițiile în capitaluri proprii. Acestea sunt gestionate de Banca Europeană de Investiții și sunt finanțate în cadrul politicii europene de vecinătate.

Constituirea FEFP acoperă programul Creștere și ocuparea forței de muncă, programul MAP și programul PCI, sub tutela FEI, sprijinind crearea și finanțarea constituirii IMM-urilor prin investiții în fonduri specializate cu capital de risc corespunzătoare.

La această rubrică este inclus și Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), o societate de investiții cu capital social variabil (SICAV). Obiectivul general al EFSE este susținerea dezvoltării economice și a prosperității în sud-estul Europei prin oferirea durabilă de finanțări suplimentare pentru dezvoltare, prin intermediari financiari locali.

Obiectivul general al fondului pentru o creștere ecologică (fostul Fond pentru eficiență energetică în sud-estul Europei) este de a spori eficiența energetică și de a promova energiile regenerabile în sud-estul Europei prin oferirea de finanțare specifică pentru întreprinderi și gospodării prin crearea de parteneriate cu instituții financiare și prin finanțare directă.

S-a realizat o nouă investiție în valoare de 56 de milioane EUR asociată GEEREF. Acesta este un fond nou și inovator care furnizează capital de risc global prin intermediul unei investiții private proiectelor de eficiență energetică și de energie regenerabilă în țările în curs de dezvoltare și în economii în tranziție. În 2010 s-a realizat o nouă investiție, în valoare de 14 milioane EUR, în cadrul instrumentului de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială.

La încheierea exercițiului, fusese angajată o sumă suplimentară de 122 de milioane EUR destinată constituirii FEFP și mecanismului de finanțare a IMM-urilor, dar care nu fusese încă utilizată de către celelalte părți.

2.4 ÎMPRUMUTURI

Milioane EUR
	Notă	31.12.2010	31.12.2009
Împrumuturi acordate din bugetul UE și al CECO	2.4.1	162	169
Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate	2.4.2	11 478	10 595
Total		11 640	10 764

2.4.1 Împrumuturi acordate din bugetul Uniunii Europene și al CECO în lichidare

Milioane EUR
	Împrumuturi cu condiții speciale	Împrumuturi CECO pentru locuințe	Total
Total la 31.12.2009	143	26	169
Împrumuturi noi	2	—	2
Rambursări	(16)	(5)	(21)
Modificări ale valorii contabile	11	1	12
Total la 31.12.2010	140	22	162

Împrumuturile cu condiții speciale sunt acordate la rate preferențiale, ca parte a cooperării cu statele terțe. Toate sumele devin scadente la peste 12 luni după încheierea exercițiului. Rata efectivă a dobânzii pentru aceste împrumuturi variază între 7,73 % și 14,507 %.

2.4.2 Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate

Milioane EUR
	AMF	Împrumuturi Euratom	BDP	CECO în lichidare	Total
Total la 31.12.2009	587	484	9 303	261	10 635
Împrumuturi noi	—	—	2 850	—	2 850
Rambursări	(84)	(17)	—	—	(101)
Diferențe de schimb	—	2	—	7	9
Modificări ale valorii contabile	—	—	93	(4)	89
Total la 31.12.2010	503	469	12 246	264	13 482
Sumă scadentă < 1 an	—	—	2 004	—	2 004
Sumă scadentă > 1 an	503	469	10 242	264	11 478

Ratele dobânzii efective (exprimate ca intervale de rate ale dobânzii) au fost următoarele:

Împrumuturi	31.12.2010	31.12.2009
Asistență macrofinanciară (AMF)	0,99 %-4,54 %	0,9625 %-4,54 %
Euratom	0,96313 %-5,76 %	1,071 %-5,76 %
BDP	2,375 %-3,625 %	3,125 %-3,625 %
CECO în lichidare	0,556 %-5,8103 %	0,346 %-5,8103 %

Împrumuturi de tip asistență macrofinanciară (AMF)

AMF este un instrument financiar axat pe o politică de asistență pentru redresarea balanței de plăți și/sau asistență bugetară acordată țărilor terțe partenere care sunt apropriate geografic de teritoriul UE. Acest instrument constă în împrumuturi sau granturi pe termen mediu/lung sau o combinație corespunzătoare a amândurora și completează, în general, finanțarea oferită în contextul unei ajustări și al unui program de reformă susținute de FMI. La 31 decembrie 2010, Comisia contractase acorduri de împrumut în valoare de 300 de milioane EUR, dar la sfârșitul exercițiului această sumă nu fusese încă utilizată de cealaltă parte. Comisia nu a primit garanții din partea unor părți terțe pentru aceste împrumuturi, însă acestea sunt garantate de Fondul de garantare (a se vedea nota 2.3.3).

Împrumuturi Euratom

Euratom este o entitate juridică a Uniunii Europene reprezentată de Comisia Europeană. Aceasta acordă împrumuturi statelor membre cu scopul de a finanța, în statele membre, proiecte de investiții legate de producția industrială de energie electrică în centrale nucleare și de instalațiile industriale ale ciclului combustibilului. Împrumuturile Euratom sunt acordate, de asemenea, statelor nemembre pentru a îmbunătăți nivelul de siguranță și eficiență ale centralelor nucleare și ale instalațiilor din ciclul de combustibili nucleari care sunt în exploatare sau în construcție. S-au primit de la părțile terțe garanții asociate acestor împrumuturi în valoare de 466 milioane EUR (2009: 481 de milioane EUR).

Împrumuturi pentru balanța de plăți (BDP)

Facilitatea BDP, un instrument financiar axat pe o politică financiară, a fost reactivată în perioada actuală de criză economică și financiară pentru a furniza asistență financiară pe termen mediu statelor membre ale UE. Aceasta permite acordarea de împrumuturi statelor membre care se află în dificultate ori care se confruntă cu un risc major privind balanța lor de plăți sau mișcările de capital. Numai statele membre care nu au adoptat moneda euro pot beneficia de această facilitate. Valoarea restantă maximă a împrumuturilor care urmează să fie acordate este de 50 de miliarde EUR. Aceste împrumuturi sunt garantate de bugetul general al UE.

Între noiembrie 2008 și sfârșitul anului 2010, au fost acordate Ungariei, Letoniei și României credite în valoare de 14,6 miliarde EUR, din care 12,05 miliarde EUR au fost vărsate până la sfârșitul anului 2010. Tabelul următor prezintă plățile și data de scadență pentru diferite tranșe deja plătite din împrumutul BDP:

Milioane EUR

Ungaria

Letonia

România

Total

Vărsate în 2008:

—	cu scadența în noiembrie 2011

2 000

—

2 000

Vărsate în 2009:

—	cu scadența în aprilie 2014

—

1 000

—

1 000

—	cu scadența în noiembrie 2014

2 000

—

2 000

—	cu scadența în ianuarie 2015

—

1 200

1 500

2 700

—	cu scadența în aprilie 2016

1 500

—

1 500

Vărsate în 2010:

—	cu scadența în septembrie 2017

—

1 150

—	cu scadența în mai 2019

—

500

1 000

1 500

—	cu scadența în octombrie 2025

—

200

—

200

Împrumuturi vărsate la 31.12.10

5 500

2 900

3 650

12 050

Împrumuturi totale acordate

6 500

3 100

5 000

14 600

Sume neutilizate la 31.12.10

Expirat

200

1 350

1 550

Trebuie precizat că programul de asistență pentru BDP destinat Ungariei a expirat în noiembrie 2010.

MESF

Deoarece plățile din cadrul Mecanismului european de stabilizare financiară („MESF”) s-au efectuat numai după 31 decembrie 2010, detaliile privind aceste credite figurează la nota 9.

Împrumuturi ale CECO în lichidare

Acest post include în principal împrumuturi acordate de CECO în lichidare din fonduri împrumutate în conformitate cu articolele 54 și 56 din Tratatul CECO, precum și trei titluri de creanță necotate la bursă emise de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a înlocui un debitor rău platnic. Aceste titluri de creanță vor fi deținute până la scadența finală (2017 și 2019) pentru a acoperi utilizarea împrumuturilor aferente. Modificările valorii contabile corespund modificării dobânzilor acumulate plus amortizarea primelor plătite în cadrul exercițiului și costul tranzacției de la deschidere, calculate folosind metoda ratei dobânzii efective.

2.5 PREFINANȚARE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009 (după retratare)
Prefinanțare (a se vedea nota 2.5.1)	40 298	39 750
Cheltuieli plătite în avans (a se vedea nota 2.5.2)	3 820	1 794
Totalul prefinanțare pe termen lung	44 118	41 544

2.5.1 Prefinanțarea

În funcție de termenul de recuperare sau de utilizare a prefinanțării se stabilește dacă aceasta este prezentată ca activ de prefinanțare circulant sau pe termen lung. Utilizarea este definită prin acordul subiacent al proiectului. Toate rambursările sau utilizările datorate cu doisprezece luni înainte de data de raportare sunt prezentate drept prefinanțări pe termen scurt și, prin urmare, drept active circulante; bilanțul este pe termen lung.

Total prefinanțare

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Prefinanțare pe termen lung (a se vedea mai jos)	40 298	39 750
Prefinanțare pe termen scurt (a se vedea nota 2.9)	9 123	9 077
Total prefinanțare	49 421	48 827

Garanții primite cu privire la prefinanțare

Acestea sunt garanții pe care Comisia Europeană le cere, în anumite cazuri, beneficiarilor atunci când varsă avansuri (prefinanțare). Două valori trebuie prezentate pentru acest tip de garanție, valoarea „nominală” și valoarea „curentă”. Pentru valoarea „nominală”, evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării și/sau compensările ulterioare. La 31 decembrie 2010, valoarea „nominală” a garanțiilor primite în ceea ce privește prefinanțările se ridica la 1 227 de milioane EUR, în timp ce valoarea „curentă” a acestor garanții era de 1 059 de milioane EUR (2009: 936 de milioane EUR și, respectiv, 724 de milioane EUR).

Anumite prefinanțări plătite în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite în mod eficace de un Fond de garantare al participanților (FGP) – valoarea totală a prefinanțării plătite ridicându-se, în 2010, la 3,2 miliarde EUR (2009: 2,7 miliarde EUR). Acesta este un instrument de beneficiu reciproc instituit pentru a acoperi riscurile financiare suportate de UE și de participanți pe perioada implementării acțiunilor indirecte ale PC7, capitalul și dobânda acestuia constituind garanție de bună execuție. Toți participanții la acțiuni indirecte de tipul unui grant (și astfel o prefinanțare în contabilitatea Comisiei) contribuie cu 5% din totalul contribuției UE la capitalul FGP pe durata acțiunii. Astfel, participanții sunt proprietarii FGP, UE (reprezentată de Comisie) acționând ca agent executiv al acestora. La sfârșitul unei acțiuni indirecte, participanții își recuperează în întregime contribuția la capital, cu excepția cazurilor în care FGP înregistrează pierderi din cauza beneficiarilor rău platnici – în acest caz participanții recuperează cel puțin 80 % din contribuția lor. FGP garantează atât interesele financiare ale Comisiei, cât și pe cele ale participanților. La 31 decembrie 2008, participanții au subscris la FGP 866 de milioane EUR (2009: 561 de milioane EUR) - a se vedea și nota 11.

Prefinanțare pe termen lung

Milioane EUR
Tip de gestiune	31.12.2010	31.12.2009
Gestiune centralizată directă	1 695	1 148
Gestiune centralizată indirectă	620	486
Gestiune descentralizată	441	347
Gestiune partajată	37 055	37 199
Gestiune comună	487	568
Pusă în aplicare de alte instituții și agenții	0	2
Total	40 298	39 750

Cele mai importante sume de prefinanțare pe termen lung corespund acțiunilor structurale pentru perioada de programare 2007-2013: Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social (FSE), fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul european pentru pescuit. Deoarece multe din aceste proiecte sunt pe termen lung, este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile timp de mai mult de un an. Astfel, aceste sume de prefinanțare sunt prezentate ca active pe termen lung.

2.5.2 Cheltuieli plătite în avans

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009 (după retratare)
Instrumente de inginerie financiară	3 820	1 794
Total	3 820	1 794

În cadrul programelor de coeziune și dezvoltare rurală 2007-2013, plățile pot fi efectuate din bugetul UE către statele membre, astfel încât să contribuie la instrumentele de inginerie financiară (sub formă de credite, garanții sau investiții în capitaluri proprii) instituite și gestionate sub responsabilitatea statului membru. Cu toate acestea, actele juridice de bază nu obligă statele membre să prezinte Comisiei rapoarte periodice cu privire la utilizarea acestor fonduri. S-a remarcat că, deși aceste plăți au fost contabilizate drept cheltuieli în sistemul contabil al Comisiei până în anul 2010 inclusiv, nu toate fondurile au fost utilizate de instrument. Prin urmare, este mai adecvată clasificarea acestora drept active în bilanț (cheltuieli plătite în avans).

S-a remarcat, de asemenea, faptul că, având în vedere destinația acestor sume, utilizarea lor nu poate fi determinată doar prin examinarea unei surse de informații de bază, cum ar fi extrasele de cont ale instrumentului deoarece, de exemplu, sumele utilizate ca garanții rămân blocate în conturile bancare ale instrumentelor, iar împrumuturile rambursate instrumentului devin disponibile pentru noi împrumuturi. Întrucât statele membre nu sunt obligate să prezinte un raport special privind aceste fonduri și nu ar fi eficient pentru Comisie să colecteze astfel de informații ea însăși, astfel încât să reflecte în mod corespunzător în situațiile financiare modul de utilizare a acestor sume în perioada de programare, a fost necesar să se recurgă la estimări. Cea mai fiabilă metodă disponibilă și, prin urmare, abordarea utilizată, constă în facturarea cheltuielilor în contul rezultatului economic conform metodei liniare pe întreaga perioadă de programare până la 31.12.2015, aceasta fiind ultima dată la care astfel de cheltuieli sunt admisibile.

Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia a solicitat informațiile necesare de la statele membre la începutul anului 2011 pentru a estima și, ulterior, înscrie sumele neutilizate în bilanț la 31 decembrie 2010. Această sumă totală este împărțită în sumele pe care statele membre estimează că le vor utiliza în cursul anului 2011 (prezentate în nota 2.9.2) și sumele care vor fi utilizate după 2011, indicate în tabelul de mai sus.

În conformitate cu normele contabile ale UE și cu practicile contabile acceptate la nivel internațional, întrucât operațiunile descrise mai sus constituie o modificare a politicii contabile, iar sumele în cauză sunt semnificative, bilanțul pe 2009 a fost retratat în situațiile financiare respective, astfel încât să cuprindă cifre comparabile care prezintă situația astfel cum ar fi arătat aceasta dacă s-ar fi aplicat același tratament contabil și anul trecut. Impactul asupra bilanțului pe 2008 a fost estimat la doar 18 milioane EUR și, în consecință, această sumă a fost ajustată în funcție de deficitul acumulat în 2009 și nu s-a efectuat nicio retratare a bilanțului de deschidere pentru anul 2009. Impactul acestei retratări asupra bilanțului inițial pentru 2009 este prezentat mai jos:

	Bilanțul pe 2009 prezentat inițial	Modificări ale politicii contabile	Bilanțul pe 2009 retratat
Prefinanțare pe termen lung
Prefinanțare	39 750	—	39 750
Cheltuieli plătite în avans	—	1 794	1 794
	39 750	1 794	41 544
Prefinanțare pe termen scurt
Prefinanțare	9 077	—	9 077
Cheltuieli plătite în avans	—	359	359
	9 077	359	9 436
Creanțe pe termen scurt
Venituri angajate și cheltuieli reportate	3 912	295	4 207
Total active	100 859	2 448	103 307
Total pasive	(145 585)	—	(145 585)
Active nete	(44 726)	2 448	(42 278)
Rezultat acumulat și rezerve
Rezerve	3 323	—	3 323
Deficit acumulat	(52 506)	18	(52 488)
Rezultatul exercițiului curent	4 457	2 430	6 887
	(44 726)	2 448	(42 278)

2.6 CREANȚE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Statele membre	14	26
Împrumuturi CECO acordate personalului	9	10
Garanții și depozite	14	17
Altele	3	2
Total	40	55

Sumele care vor fi primite de la statele membre se referă la sume datorate CECO în lichidare de foste țări candidate la aderare. Din totalul creanțelor pe termen lung, 14 milioane EUR (2009: 26 de milioane EUR) se referă la tranzacțiile de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar.

ACTIVE CIRCULANTE

2.7 STOCURI

Milioane EUR
Descriere	31.12.2010	31.12.2009
Material științific	71	62
Altele	20	15
Total	91	77

2.8 INVESTIȚII PE TERMEN SCURT

Active pe termen scurt disponibile pentru vânzare

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
CECO în lichidare	1 283	1 483
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor	419	244
Instrumentul de garantare a creditelor pentru proiectele TEN-T	111	61
Investiții BUFI	515	0
Altele	3	3
Total	2 331	1 791

Investițiile pe termen scurt constau în active financiare disponibile pentru vânzare, care sunt achiziționate pentru rentabilitatea sau randamentul investiției ori sunt deținute pentru a stabili o anumită structură a activelor sau o sursă secundară de lichidități și, prin urmare, pot fi vândute pentru a răspunde nevoii de lichidități sau modificărilor ratelor dobânzii.

În ceea ce privește sumele CECO în lichidare, toate investițiile disponibile pentru vânzare sunt titluri de creanță denominate în EUR și cotate pe o piață activă. La 31 decembrie 2010, titlurile de creanță (exprimate la valoarea justă a acestora) cu scadența finală în cursul exercițiului 2010 se ridicau la 294 de milioane EUR (2009: 242 de milioane EUR).

Deși s-au efectuat achiziții atât în cadrul Mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor, cât și al Instrumentului de garantare a creditelor pentru proiectele TEN-T (a se vedea, de asemenea, nota 5.1.2), creșterea însemnată în raport cu anul precedent se datorează în principal faptului că sumele care reprezintă amenzi încasate cu titlu provizoriu au fost plasate într-un fond special creat gestionat de DG ECFIN (BUFI). În anii anteriori, aceste sume ar fi fost deținute în conturi bancare specifice – a se vedea nota 2.11, rubrica „numerar restricționat”.

2.9 PREFINANȚARE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009 (după retratare)
Prefinanțare (a se vedea nota 2.9.1)	9 123	9 077
Cheltuieli plătite în avans (a se vedea nota. 2.9.2)	955	359
Totalul prefinanțării pe termen scurt	10 078	9 436

2.9.1 Prefinanțare

Milioane EUR
Tip de gestiune	31.12.2010	31.12.2009
Gestiune centralizată directă	3 038	2 924
Gestiune centralizată indirectă	2 368	1 990
Gestiune descentralizată	536	700
Gestiune partajată	2 177	2 550
Gestiune comună	894	832
Pusă în aplicare de alte instituții și agenții	110	81
Total	9 123	9 077

Scăderea prefinanțării pe termen scurt în cadrul gestiunii partajate se datorează lichidării progresive a Fondului de solidaritate. Deși, în 2010, au fost plătite tranșele de prefinanțare pentru proiecte noi (programe aferente perioadei 2007-2013), acestea au fost clasificate drept active pe termen lung, astfel cum se explică la nota 2.5. Creșterea prefinanțărilor pe termen scurt în cadrul tipului de gestiune centralizată directă și indirectă se datorează numărului sporit de activități, în principal în domeniile cercetării și dezvoltării.

2.9.2 Cheltuieli plătite în avans

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009 (după retratare)
Instrumente de inginerie financiară	955	359
Total	955	359

Astfel cum se explică la nota 2.5.2, aceste sume se referă la plăți efectuate de statele membre în cadrul programelor de coeziune și de dezvoltare rurală pentru 2007-2013, astfel încât să stabilească sau să contribuie la instrumentele de inginerie financiară, dar care nu au fost încă utilizate de instrument la încheierea exercițiului. Se preconizează că, în cursul anului 2011, vor fi utilizate sumele de mai sus.

2.10 CREANȚE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009 după retratare
Credite și depozite la termen	2 170	216
Creanțe pe termen scurt	6 786	4 519
Creanțe diverse	20	16
Venituri angajate și cheltuieli reportate	4 525	4 207
Total	13 501	8 958

Totalul creanțelor pe termen scurt cuprinde o sumă estimată la 11 009 milioane EUR (2009: 8 415 milioane EUR) aferentă tranzacțiilor de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar.

2.10.1 Împrumuturi și depozite la termen

Aceste sume reprezintă în mare parte împrumuturi destinate balanței de plăți în valoare de 2 004 milioane EUR cu scadența finală în mai puțin de 12 luni de la data bilanțului (a se vedea nota 2.4 de mai sus). De asemenea, sunt incluse în această rubrică depozitele la termen în valoare de 166 de milioane EUR, în principal legate de CECO în lichidare.

2.10.2 Creanțe pe termen scurt

Milioane EUR
Grup de conturi	La 31.12.2010			La 31.12.2009
Grup de conturi	Sumă brută	Reducere	Valoare netă	Sumă brută	Reducere	Valoare netă
Clienți	207	(79)	128	277	(76)	201
Amenzi	4 584	(406)	4 178	3 370	(133)	3 237
Statele membre	4 011	(1 625)	2 386	2 198	(1 191)	1 007
Altele	96	(2)	94	76	(2)	74
Total	8 898	(2 112)	6 786	5 921	(1 402)	4 519

Clienți

Această rubrică se referă la ordine de recuperare contabilizate la 31 decembrie 2010 drept creanțe constatate care urmează să fie recuperate și care nu sunt încă incluse în alte rubrici ale secțiunii activelor din bilanț.

Amenzi

Este vorba despre sumele care urmează a fi recuperate aferente amenzilor aplicate de Comisie. Creșterea reducerii înregistrată anul trecut se explică, în principal, prin diminuarea, în cursul anului 2011, a amenzilor stabilite înainte de 31 decembrie 2010. În plus, reducerea ține cont de faptul că o parte din noile amenzi aplicate nu au putut fi, în contextul actualei crize economice și financiare, acoperite de plățile provizorii sau de garanțiile bancare. La 31 decembrie 2010, se primiseră garanții pentru amenzile restante în valoare totală de 2 585 de milioane EUR (2009: 2 952 de milioane EUR) în ceea ce privește aceste creanțe. Trebuie notat faptul că, după 31 decembrie 2010, erau scadente 1 771 de milioane EUR din sumele de mai sus.

Creanțe de la statele membre

Creanțe FEGA și în domeniul dezvoltării rurale

Acest post conține, în principal, sumele datorate de beneficiarii FEGA la 31 decembrie 2010, astfel cum au fost declarate și certificate de statele membre la 15 octombrie 2010 minus 20 % din aceste sume, pe care statele membre le pot păstra pentru acoperirea costurilor administrative. O estimare este făcută pentru creanțele care au apărut după această declarație și până la 31 decembrie 2010. De asemenea, Comisia prevede o reducere a sumelor datorate de beneficiari în cazul cărora recuperarea pare puțin probabilă. Faptul că se face o astfel de ajustare nu înseamnă că aceasta renunță la recuperarea în viitor a acestor sume. Trebuie notat, de asemenea, faptul că metoda reducerii a fost ajustată în 2010, având impact atât asupra veniturilor, cât și a cheltuielilor, ceea ce are un efect neutru asupra valorii nete – a se vedea nota 3.2.3. Conform noii metode, creanțele sunt contabilizate la valoarea nominală, iar reducerea valorii se bazează pe analiza statistică (rata de recuperare).

Creanțe din resurse proprii

Trebuie notat faptul că statele membre au dreptul să rețină 25 % din resursele proprii tradiționale drept costuri de colectare; așadar cifrele anterioare sunt prezentate ținând seama de această deducere. Pe baza estimărilor trimise de statele membre, o reducere de 811 milioane EUR a fost dedusă din creanțele statelor membre. Totuși, aceasta nu înseamnă renunțarea de către Comisie la recuperarea sumelor acoperite de această ajustare a valorii.

Alte creanțe de la statele membre

Alte creanțe de la statele membre includ cheltuieli recuperate în valoare de 30 de milioane EUR și avansuri FEGA de 199 de milioane EUR, față de 72 de milioane EUR și respectiv 8 milioane EUR în 2009.

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Creanțe FEGA și în domeniul dezvoltării rurale
FEGA	1 130	627
ITDR	19	—
SAPARD	146	—
Reducere	(814)	(350)
Total	481	277
TVA plătită și recuperabilă de la statele membre	46	38
Resurse proprii
Înregistrate în contul A	81	89
Înregistrate în cont separat	1 285	1 260
Reducere	(811)	(841)
Altele	391	25
Total	946	533
Alte creanțe de la statele membre	913	159
Total	2 386	1 007

2.10.3 Venituri angajate și cheltuieli reportate

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009 (după retratare)
Venituri angajate	3 445	3 655
Cheltuieli reportate	1 061	525
Altele	19	27
Total	4 525	4 207

Principala sumă din cadrul acestei rubrici este reprezentată de veniturile angajate:

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Resurse proprii	2 657	2 209
Venituri agricole alocate în noiembrie și decembrie	72	940
FEGA: decizii de corectare a conformității neexecutate	520	0
Fonduri de coeziune și de dezvoltare regională și locală: corecții financiare	43	404
Alte venituri angajate	153	102
Total venituri angajate	3 445	3 655

Alte venituri angajate includ, în principal, veniturile din dobânzi de penalizare, dobânda bancară acumulată și dobânda acumulată pe sumele de prefinanțare.

Cele mai importante sume incluse drept cheltuieli reportate corespund fondurilor transferate de statele membre în cadrul instrumentelor de inginerie financiară încă nedeclarate sau nerambursate de Comisie la încheierea exercițiului. La 31 decembrie 2010, această sumă era de 858 de milioane EUR (2009: 295 de milioane EUR).Trebuie observat, de asemenea, faptul că suma pentru 2009 a fost retratată - pentru mai multe detalii, a se vedea nota 2.5.2. La rubrica „Cheltuieli reportate” sunt incluse și sumele în valoare totală de 182 de milioane EUR din care sumele principale sunt plăți anticipate de 50 de milioane EUR plătite în cadrul acordurilor de pescuit bilaterale cu țări terțe, în valoare de 41 de milioane EUR pentru Școala europeană și 44 de milioane EUR pentru închirierea de birouri.

2.11 NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Numerar nerestricționat:
Conturi la trezorerii și bănci centrale	10 123	10 958
Conturi curente	1 150	1 967
Conturi de avans	39	42
Transferuri (numerar în tranzit)	1	9
Depozite pe termen scurt și alte echivalente de numerar	1 670	1 486
Total	12 983	14 462
Numerar restricționat	9 080	8 910
Total	22 063	23 372

2.11.1 Numerar nerestricționat

Numerarul nerestricționat acoperă toate fondurile pe care UE le deține în conturile sale în fiecare stat membru și țară AELS (trezorerie sau bancă centrală), precum și în conturile curente, conturile de avans, depozitele bancare pe termen scurt și în casă.

Sumele prezentate ca depozite pe termen scurt sunt legate în principal de sumele gestionate de administratori în numele UE în scopul derulării unor programe specifice finanțate din bugetul UE. La încheierea exercițiului, au fost angajate 131 de milioane EUR, dar nu au fost încă utilizate de celelalte părți.

2.11.2 Numerar restricționat

Numerarul restricționat se referă la sumele primite aferente amenzilor emise de Comisie ale căror cazuri sunt încă deschise. Acestea sunt păstrate în conturi de depozit specifice care nu sunt folosite pentru nicio altă activitate.

DATORII PE TERMEN LUNG

2.12 BENEFICIILE ANGAJAȚILOR

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Pensii – personal	32 801	33 316
Pensii – alte categorii	840	663
Sistemul comun de asigurări de sănătate	3 531	3 263
Total	37 172	37 242

2.12.1 Pensii - personal

În conformitate cu articolul 83 din Statutul funcționarilor, plata beneficiilor oferite prin sistemul de pensii (PSEO: Sistemul de pensii al funcționarilor europeni) constituie cheltuieli din bugetul UE. Acest sistem nu este finanțat, dar statele membre garantează colectiv plata acestor beneficii conform unei scale fixate pentru finanțarea acestor cheltuieli. În plus, funcționarii contribuie cu o treime la finanțarea pe termen lung a acestui sistem printr-o contribuție obligatorie.

Datoriile sistemului de pensii au fost evaluate pe baza numărului de funcționari activi și funcționari pensionari la 31 decembrie 2010 și pe baza normelor Statului funcționarilor în vigoare la acea dată. Această evaluare a fost realizată în conformitate cu metodologia IPSAS 25 (și, de asemenea, regula contabilă 12 a UE). Metoda utilizată pentru calcularea acestei datorii este metoda unităților de credit preconizate. Principalele ipoteze actuariale disponibile la data evaluării și folosite la evaluare au fost după cum urmează:

Ipoteze actuariale	31.12.2010	31.12.2009
Rata de actualizare nominală	4,6 %	4,5 %
Rata inflației estimată	2,1 %	2,5 %
Rată reală de actualizare	2,4 %	2,0 %
Probabilitatea căsătoriilor: bărbat/femeie	84 %/38 %	84 %/38 %
Creșterea generală a salariului/reevaluarea pensiei	0 %	0 %
Tabelul privind mortalitatea în rândul funcționarilor publici din instituțiile internaționale pentru 2008	Da	Da

Datoriile acoperă drepturile definite anterior pentru următoarele persoane:

1.	personalul în activitate la 31.12.2010 în toate instituțiile și agențiile incluse în sistemul de pensii;

2.	personalul în situație de pensie amânată, adică cei care au părăsit instituțiile temporar sau definitiv, dar care și-au păstrat drepturile de pensii în sistemul de pensii (și care au acumulat cel puțin 10 ani de vechime în serviciu);

3.	foști funcționari și alți agenți care beneficiază de pensie de vârstă;

4.	foști funcționari și alți agenți care beneficiază de pensie de invaliditate;

5.	foști funcționari și alți agenți care beneficiază de alocație de invaliditate;

6.	beneficiarii unei pensii de supraviețuitor (văduve sau văduvi, orfani, persoane în îngrijire).

Principalele constatări sunt următoarele (a se vedea și tabelul de mai jos pentru principalele modificări):

—

datoria actuarială brută a fost evaluată la 36 639 de milioane EUR la 31 decembrie 2010 (2009: 37 215 milioane EUR). La aceasta se adaugă un efect al coeficientului corector de 1 063 de milioane EUR (2009: 1 079 de milioane EUR). Impozitele pe care trebuie să le plătească beneficiarii sunt deduse din datoria brută totală pentru a ajunge la o datorie netă care să fie inclusă în bilanț (întrucât impozitul este dedus din plata pensiilor și creditat veniturilor UE din anul în care a fost efectuată plata). Această datorie netă (datoria brută minus impozite) la 31 decembrie 2010 a fost astfel estimată la 32 801 milioane EUR;

—	numărul persoanelor care beneficiază de sistemul de pensii s-a mărit cu 1 578 de persoane.

2.12.2 Pensii – alte categorii

Această rubrică se referă la datoriile privind obligațiile de pensii către membri și foști membri ai Comisiei, ai Curții de Justiție (și ai Tribunalului) și ai Curții de Conturi, ai Secretariatului General al Consiliului, ai Ombudsmanului, ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor și ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene. De asemenea, este inclusă în această rubrică o datorie legată de pensiile membrilor Parlamentului European.

2.12.3 Sistemul comun de asigurări de sănătate

Se evaluează, de asemenea, și datoria estimată pe care o va avea UE cu privire la contribuțiile sale la Sistemul comun de asigurări de sănătate aferente personalului pensionat. Această datorie brută a fost evaluată la 3 791 de milioane EUR, iar activele planului, de 260 de milioane EUR, sunt deduse din această datorie brută pentru a se ajunge la suma netă. Rata de actualizare și creșterea generală a salariului utilizată în calcul sunt aceleași ca cele utilizate la evaluarea pensiilor personalului.

Variația datoriei brute privind beneficiile angajaților

Milioane EUR
	Datoria privind pensiile personalului	Asigurarea de sănătate
Datoria brută la 31 decembrie 2009	37 215	3 535
Costul normal/costul serviciului	1 331	188
Costul dobânzii	1 709	169
Beneficiile plătite	(1 131)	(95)
Câștigurile actuariale	(2 566)	(6)
Modificări datorate noilor veniți	81	—
Datoria brută la 31 decembrie 2010	36 639	3 791

2.13 PROVIZIOANE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	Valoare la 31.12.2009	Dispoziții complementare	Sume neutilizate și returnate	Sume utilizate	Transfer la provizioanele pe termen scurt	Modificarea estimărilor	Valoare la 31.12.2010
Contencios	413	30	(136)	(1)	0	0	306
Dezmembrarea siturilor nucleare	908	0	0	(3)	(21)	21	905
Financiar	76	38	0	0	(30)	2	86
Altele	72	18	(9)	(55)	(6)	0	20
Total	1 469	86	(145)	(59)	(57)	23	1 317

Contencios

Acest post reprezintă estimarea sumelor care vor fi probabil plătite după 2011 cu privire la un număr de cauze juridice aflate pe rol. Cea mai mare parte, 300 de milioane EUR, se referă la cauze juridice nesoluționate încă la 31 decembrie 2010 cu privire la corecțiile financiare pentru cheltuielile FEGA și alte cauze juridice privind cheltuielile agricole.

Dezmembrarea siturilor nucleare

În 2008, un consorțiu de experți independenți a realizat o actualizare a studiului lor din 2003 privind costurile estimate ale dezmembrării instalațiilor nucleare ale JRC și ale programului de gestionare a deșeurilor. Estimarea lor revizuită, de 1 222 de milioane EUR (anterior, 1 145 de milioane EUR), este luată ca bază pentru provizionul care urmează a fi inclus în situațiile financiare. În conformitate cu normele contabile ale UE, provizionul este indexat pentru inflație și apoi actualizat la valoarea prezentă netă (folosind curba swap cu cupon zero în Euro). La 31 decembrie 2010, aceasta a avut drept rezultat un provizion total de 926 de milioane EUR defalcat în sume care se estimează că vor fi plătite în 2011 (21 de milioane EUR) și ulterior (905 milioane EUR). Având în vedere durata estimată a acestui program (aproximativ 20 de ani), trebuie subliniat că există o anumită nesiguranță cu privire la această estimare, iar costul final ar putea fi diferit față de sumele înscrise în prezent.

Dispoziții financiare

Acestea se referă la dispoziții care reprezintă pierderile estimate care vor fi suportate în legătură cu garanțiile oferite conform Facilității de garantare pentru IMM-uri 1998, Facilității de garantare pentru IMM-uri 2001 și a Facilității de garantare pentru IMM-uri 2007 în conformitate cu CIP, Fondul European de Investiții (FEI) are competența de a emite garanții în nume propriu, dar și în numele și pe riscul Comisiei. Riscul financiar aferent garanțiilor utilizate și neutilizate este, totuși, plafonat. Provizioanele financiare pe termen lung sunt actualizate la valoarea netă prezentă (folosind rata anuală de schimb -swap rate- euro).

Alte dispoziții

Suma principală în acest caz corespunde estimărilor contribuțiilor UE acordate diverselor state membre prin Fondul pentru urgențe veterinare pentru apariția anumitor boli ale animalelor și totalizează 12 milioane EUR (2009: 60 de milioane EUR) defalcate pe sume prevăzute a se plăti în 2011 (10 milioane EUR) și ulterior (2 milioane EUR).

2.14 DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	AMF	Împrumuturi Euratom	BDP	CECO în lichidare	Total
Total la 31.12.2009	587	484	9 303	225	10 599
Noi împrumuturi luate	—	—	2 850	—	2 850
Rambursări	(84)	(17)	—	—	(101)
Diferențe de schimb	—	2	—	6	8
Modificări ale valorii contabile	—	—	93	—	93
Total la 31.12.2010	503	469	12 246	231	13 449
Sumă scadentă < 1 an	—	—	2 004	—	2 004
Sumă scadentă > 1 an	503	469	10 242	231	11 445

Această rubrică include împrumuturile luate datorate de Uniunea Europeană scadente în mai mult de un an. Împrumuturile luate includ datorii atestate prin certificate a căror valoare se ridică la 13 211 milioane EUR (2009: 10 324 de milioane EUR). Variațiile valorii contabile corespund variației dobânzilor acumulate.

Ratele dobânzii efective (exprimate ca un interval de rate ale dobânzii) au fost după cum urmează:

Împrumuturi luate	31.12.2010	31.12.2009
Asistență macrofinanciară (AMF)	0,99 %-4,54 %	0,9625 %-4,54 %
Euratom	0,987 %-5,6775 %	0,9031 %-5,6775 %
BDP	2,375 %-3,625 %	3,125 %-3,625 %
CECO în lichidare	0,556 %-9,2714 %	0,346 %-9,2714 %

2.15 ALTE DATORII PE TERMEN LUNG

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Datorii privind leasinguri financiare	1 672	1 736
Clădiri plătite în rate	382	395
Altele	50	47
Total	2 104	2 178

Acest post acoperă în principal datoriile privind leasinguri datorate pe o perioadă mai mare de un an (a se vedea nota 2.2 de mai sus). De asemenea, sunt incluse sume aferente anumitor clădiri pe care Comisia le-a cumpărat și al căror preț de achiziție va fi achitat în rate – acestea nu reprezintă contracte de leasing deoarece titlul de proprietate i-a fost transferat Comisiei imediat.

PASIVE CIRCULANTE

2.16 PROVIZIOANE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR
	Valoare la 31.12.2009	Dispoziții complementare	Sume neutilizate și returnate	Sume utilizate	Transferuri de provizioane pe termen lung	Modificarea estimărilor	Valoare la 31.12.2010
Contencios	30	7	(7)	(1)	0	0	29
Dezmembrarea siturilor nucleare	22	0	0	(22)	21	0	21
Financiar	128	21	(3)	(38)	30	2	140
Altele	33	10	(5)	(20)	6	0	24
Total	213	38	(15)	(81)	57	2	214

Această rubrică include provizioanele scadente în mai puțin de un an.

2.17 DATORII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Această rubrică include împrumuturi BDP în valoare de 2 004 milioane EUR (a se vedea nota 2.14) scadente în cel mult 12 luni de la data bilanțului (2009: 40 de milioane EUR referitoare la AMF).

2.18 CONTURI CREDITOARE

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Partea curentă a datoriilor pe termen lung	78	71
Datorii pe termen scurt	17 615	15 260
Datorii diverse	97	133
Cheltuieli înregistrate în avans și venituri înregistrate în avans	66 739	78 420
Total	84 529	93 884

2.18.1 Partea curentă a datoriilor pe termen lung

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Datorii privind leasinguri financiare	65	59
Altele	13	12
Total	78	71

2.18.2 Datorii pe termen scurt

Milioane EUR
Tip	31.12.2010	31.12.2009
Statele membre	17 035	14 903
Furnizori și altele	1 292	944
Sume neeligibile estimate	(712)	(587)
Total	17 615	15 260

Datoriile pe termen scurt includ situațiile privind costurile primite de UE în cadrul activităților de acordare de granturi. Acestea sunt creditate cu suma solicitată din momentul în care se primește cererea. În cazul în care contrapartida este un stat membru, acestea sunt clasificate ca atare. Aceeași procedură se aplică în cazul facturilor și al notelor de credit primite în cadrul activităților de achiziții. Cererile de decont respective au fost luate în considerare pentru procedurile de separare a exercițiilor de la încheierea acestora. Ca urmare a acestor înregistrări de separare, sumele eligibile estimate au fost, prin urmare, înregistrate drept cheltuieli angajate (a se vedea nota 2.18.3 de mai jos), în vreme ce părțile neeligibile rămân deschise în conturile „Sume neeligibile estimate”. Pentru a nu supraestima activele și pasivele, s-a hotărât înscrierea sumei nete la datorii curente.

Statele membre

Principalele sume din această rubrică sunt aferente celor 16 924 de milioane EUR (2009: 11 160 de milioane EUR) care corespund unor cereri de decont neplătite pentru acțiuni desfășurate în cadrul fondurilor structurale.

Furnizori și altele

În cadrul acestei rubrici sunt incluse sume datorate în urma unor activități de acordare de granturi sau activități de achiziții publice, precum și sume datorate unor organisme publice și unor entități neconsolidate (de exemplu, FED).

Sume neeligibile estimate

Datoriile sunt reduse cu 712 milioane EUR, sumă ce reprezintă acea parte a cererilor de rambursare primite, dar încă neverificate, care au fost considerate neeligibile. Cele mai mari sume se referă la direcțiile generale care gestionează acțiuni structurale.

2.18.3 Cheltuieli angajate și venituri reportate

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Cheltuieli angajate	66 326	76 435
Venituri reportate	407	1 976
Altele	6	9
Total	66 739	78 420

Cheltuielile angajate sunt defalcate după cum urmează:

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Cheltuieli angajate privind FEGA:
Cheltuieli 16.10.2010 - 31.12.2010	33 015	32 087
Ajutoare directe	10 703	12 195
Restructurarea industriei zahărului	400	735
Altele	(303)	(55)
Total FEGA:	43 815	44 962
Cheltuieli angajate privind acțiuni structurale:
FEADR și FEOGA-G	10 792	9 076
FEP	116	347
FEDER și acțiuni inovatoare	3 337	11 777
Fondul de coeziune	1 557	980
ISPA	74	3
FSE	2 182	5 411
Acțiuni structurale totale:	18 058	27 594
Alte cheltuieli angajate:
CD	1 267	1 687
Altele	3 186	2 192
Total altele:	4 453	3 879
Total cheltuieli angajate	66 326	76 435

Există o tendință generală de scădere a cheltuielilor pentru acțiunile structurale, datorită faptului că programele 2000-2006 sunt în prezent în fază de încheiere.

Valoarea importantă a veniturilor reportate la 31 decembrie 2009 se datora plății în avans a contribuțiilor din resurse proprii pe 2010 din partea a două state membre.

ACTIVE NETE ȘI REZERVE

2.19 REZERVE

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Rezerva de valoare justă	(61)	69
Alte rezerve:
Fondul de garantare	1 746	1 472
Rezerva de reevaluare	57	57
Împrumuturi luate și activități de creditare	1 525	1 511
Altele	217	214
Total	3 545	3 254
Total	3 484	3 323

2.19.1 Rezerva de valoare justă

În conformitate cu normele contabile, modificarea valorii juste a activelor disponibile pentru vânzare este contabilizată prin rezerva de valoare justă. În 2010, 48 de milioane EUR au fost retrase din rezerva de valoare justă și contabilizate în contul rezultatului economic cu privire la activele disponibile pentru vânzare.

2.19.2 Alte rezerve

Fondul de garantare

A se vedea și nota 2.3.3 cu privire la funcționarea Fondului de garantare. Această rezervă reflectă valoarea-țintă de 9 % din soldurile garantate de Fond care trebuie deținute ca active.

Rezerva de reevaluare

Rezerva de reevaluare include reevaluările imobilizărilor corporale. Soldul la încheierea exercițiului, de 57 de milioane EUR, corespunde unei reevaluări a terenurilor și a clădirilor Comisiei care fusese efectuată deja înainte de tranziția la noile norme contabile.

Rezerva pentru împrumuturi luate și activități de creditare

Suma este aferentă rezervei CECO în lichidare pentru activele Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel. Această rezervă a fost creată în condițiile lichidării CECO.

2.20 SUME CARE URMEAZĂ A FI SOLICITATE DE LA STATELE MEMBRE

Milioane EUR
	Sumă
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31 decembrie 2009 (retratate)	45 601
Rambursarea excedentului bugetar 2009 către statele membre	2 254
Variația rezervei Fondului de garantare	273
Alte variații ale rezervei	21
CECO în lichidare: transferul rezultatului pe 2009 la rezerve	14
Rezultatul economic (excedentul) al exercițiului	(17 232)
Totalul sumelor care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31 decembrie 2010	30 931
Defalcat între
Beneficiile angajaților	37 172
Alte sume	(6 241)

Această valoare, care nu este clasificată drept creanță de la statelor membre, este echivalentă cu suma dintre deficitul acumulat care rezultă din anii anteriori (48 163 de milioane EUR) și excedentul economic pentru 2010 (17 232 de milioane EUR). Obiectivul „sumelor care urmează a fi solicitate de la statele membre” este de a reflecta situația reală a procedurii bugetare anuale prin care se finanțează acțiunile multianuale. Rezervele (3 484 de milioane EUR), care trebuie utilizate în conformitate cu propriile norme și reglementări specifice, nu sunt, în mod deliberat, luate în considerare în acest scop.

În esență, această sumă reprezintă partea de cheltuieli deja efectuate de UE până la 31 decembrie 2010 care trebuie finanțată din bugetele viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt înregistrate conform regulilor contabilității de angajamente în exercițiul N, deși ele pot fi plătite efectiv în exercițiul N + 1 și finanțate folosind bugetul din exercițiul N + 1. Includerea acestor datorii în conturile Comunităților cuplată și cu faptul că sumele corespunzătoare sunt finanțate din bugetele viitoare determină la datorii care depășesc cu mult activele la încheierea exercițiului. Sumele cele mai importante se referă la activitățile FEGA. Valoarea plăților datorate statelor membre pentru perioada 16 octombrie - 31 decembrie 2010 era de 33 de miliarde EUR. Majoritatea sumelor care urmează a fi solicitate sunt, de fapt, plătite de statele membre în mai puțin de 12 luni de la încheierea exercițiului financiar respectiv ca parte a bugetului din exercițiul următor.

În principal, numai datoriile Comisiei privind beneficiile angajaților trebuie plătite într-un termen mai lung, cu mențiunea că finanțarea pensiilor din bugetele anuale este garantată de statele membre. Mai jos, este prezentată, cu titlu informativ, o estimare a distribuției plăților viitoare privind beneficiile angajaților:

Milioane EUR
	Sumă
Pe termen scurt: sume de plată în 2011	1 278
Pe termen lung: sume de plată după 2011	35 894
Total datorii privind beneficiile angajaților la 31.12.2010	37 172

În comparație cu exercițiul precedent, s-a înregistrat o scădere de 14,7 miliarde EUR din sumele care urmează a fi solicitate de la statele membre. Această scădere se datorează în principal: (1) unei scăderi cu 9,4 miliarde EUR a datoriilor (a se vedea nota 2.18), (2) unei creșteri cu 2 miliarde EUR a datoriilor financiare pe termen scurt (nota 2.17), (3) unei creșteri cu 2,6 miliarde EUR a prefinanțării pe termen lung și (4) unei creșteri cu 4,6 miliarde EUR a creanțelor pe termen scurt (nota 2.10).

Trebuie remarcat, de asemenea, că sumele de mai sus nu au niciun efect asupra rezultatului bugetar - veniturile bugetare ar trebui să fie întotdeauna egale sau să depășească cheltuielile bugetare și orice excedent de venituri este rambursat statelor membre.

3. NOTE LA CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

3.1 VENITURI DIN RESURSE PROPRII ȘI CONTRIBUȚII

Milioane EUR
	Notă	2010	2009
Venituri din resurse proprii:	3.1.1
Resurse bazate pe VNB		91 178	81 978
Resurse bazate pe TVA		12 517	12 795
Resursele proprii tradiționale:
Taxe vamale		16 065	14 002
Cotizații pentru zahăr		150	130
Total resurse proprii tradiționale		16 215	14 132
Ajustări bugetare	3.1.2	2 135	1 399
Contribuții ale țărilor terțe (inclusiv țările AELS)		283	233
Total		122 328	110 537

Veniturile din resurse proprii reprezintă elementul principal al veniturilor din exploatare ale Uniunii Europene. Astfel, o mare parte din cheltuieli este finanțată din resurse proprii, iar alte venituri reprezintă doar o parte minoră din finanțarea totală.

3.1.1 Venituri din resurse proprii

Resursele proprii se împart în trei categorii: resurse proprii tradiționale, resursa bazată pe TVA și resursa bazată pe VNB. Resursele proprii tradiționale includ cotizații pentru zahăr și taxe vamale. Fac parte, de asemenea, din sistemul resurselor proprii un mecanism de corectare a dezechilibrelor bugetare (corecție în favoarea Regatului Unit), precum și o reducere brută a contribuțiilor bazate pe VNB ale Țărilor de Jos și Suediei. Statele membre rețin drept costuri de colectare 25% din resursele proprii tradiționale, iar sumele de mai sus reprezintă valorile de după deducerea acestor costuri.

Comparativ cu 2009, s-a înregistrat o creștere de 9,2 miliarde EUR a veniturilor din resurse proprii bazate pe VNB, ceea ce reflectă nevoia de a finanța credite de plată mai ridicate în 2010. S-a înregistrat o creștere cu 2 miliarde EUR a taxelor vamale, datorată în principal unei creșteri a importurilor.

3.1.2 Ajustări bugetare

Rectificările bugetare includ excedentul bugetar din 2009 (2 254 de milioane EUR) care este restituit, indirect, statelor membre prin deducerea sumelor din resurse proprii pe care acestea trebuie să le transfere către UE în exercițiul următor - astfel acesta este venit pentru 2010. În plus, conform DRP 2007, Regatului Unit i se acordă o corecție privind dezechilibrele bugetare. Dat fiind că această sumă este finanțată de celelalte state membre, nu ar trebui să existe niciun efect net asupra rezultatului bugetar sau economic. Cu toate acestea, o sumă de 112 milioane EUR s-a înscris la această rubrică, reprezentând diferențele din cursurile de schimb valutar pentru euro folosite în scopuri bugetare [a se vedea articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1150/2000] și cursurile de schimb în vigoare la data la care statele membre care nu participă la UEM au efectuat plățile.

3.2 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

Milioane EUR
	Notă	2010	2009
Amenzi	3.2.1	3 077	2 648
Taxe agricole	3.2.2	25	705
Recuperarea cheltuielilor:	3.2.3
Gestiune centralizată directă		49	63
Gestiune centralizată indirectă		11	6
Gestiune descentralizată		71	41
Gestiune partajată		1 776	1 066
Total		1 907	1 176
Venituri din operațiuni administrative:	3.2.4
Personal		1 073	1 010
Venituri aferente imobilizărilor corporale		13	33
Alte venituri administrative		121	165
Total		1 207	1 208
Venituri diverse din exploatare:	3.2.5
Ajustări/provizioane		157	150
Venituri din diferențe de curs valutar		460	618
Altele		1 355	1 027
Total		1 972	1 795
Total		8 188	7 532

3.2.1 Amenzi

Aceste venituri sunt aferente amenzilor aplicate de Comisie pentru încălcarea normelor în domeniul concurenței. Creanțele și veniturile aferente sunt contabilizate după ce Comisia ia decizia de a impune o amendă, iar destinatarul a fost înștiințat în mod oficial.

3.2.2 Taxe agricole

Aceste sume corespund taxelor pe lapte, în valoare de 25 de milioane EUR (2009: 99 de milioane EUR, plus cotizații pentru zahăr în valoare de 606 milioane EUR). Taxele pe lapte sunt un instrument de gestionare a pieței destinat penalizării producătorilor de lapte care își depășesc cantitățile de referință. Deoarece nu este legat de plăți anterioare efectuate de Comisie, în practică, este considerat un venit destinat unui scop specific. Cotele de lapte sunt în curs de eliminare, fapt care explică scăderea în continuare a veniturilor din taxe. Începând cu anul agricol 2008/2009, cotele vor fi majorate anual cu 1% până la eliminarea lor în 2015.

Cotizațiile pentru zahăr sunt aferente fondului de restructurare a industriei zahărului, în care reforma sectorului zahărului a redus prețul intern al acestuia în vederea micșorării diferenței dintre prețul UE și cel internațional. Pentru a încuraja producătorii cel mai puțin competitivi să părăsească piața, s-a creat un fond de restructurare cu autofinanțare, finanțat din veniturile provenite din taxa temporară aplicată producătorilor de zahăr, considerate venituri alocate. Deși sistemul de plăți va continua până în septembrie 2012, toate veniturile aferente fondului pentru restructurarea sectorului zahărului au fost deja declarate de către statele membre la 31 decembrie 2009, veniturile pe 2010 fiind astfel zero.

3.2.3 Recuperarea cheltuielilor

Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare emise de Comisie și reducerile aplicate plăților ulterioare înregistrate în contabilitatea Comisiei pentru recuperarea sumelor plătite anterior din bugetul general, pe baza controalelor, a auditurilor încheiate sau a analizei eligibilității, împreună cu ordinele de recuperare emise de statele membre la adresa beneficiarilor cheltuielilor privind FEGA. De asemenea, această rubrică include variația estimărilor veniturilor angajate în exercițiul curent în raport cu exercițiul precedent. Cu toate acestea, rubrica nu prezintă în totalitate recuperările cheltuielilor UE, în special pentru domenii importante de cheltuieli precum acțiunile structurale, unde există mecanisme specifice asigură restituirea sumelor neeligibile, majoritatea acestora neimplicând emiterea unui ordin de recuperare. Sumele de prefinanțare recuperate nu sunt, nici ele, incluse la venituri, în conformitate cu normele contabile ale UE.

Suma principală de 1 775 de milioane EUR este aferentă gestionării partajate și este alcătuită din 1 331 de milioane EUR pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și din 19 milioane EUR pentru ITDR, 146 de milioane EUR pentru SAPARD și 279 de milioane EUR pentru acțiuni structurale.

(a) Agricultura: FEGA

În cadrul FEGA, sumele contabilizate drept venit al exercițiului la această rubrică sunt de 1 331 de milioane, defalcate astfel:

—	corecții de conformitate hotărâte în cursul exercițiului, 1 032 de milioane EUR;

—

fraude și nereguli, 299 de milioane EUR: rambursări declarate de statele membre și recuperate în cursul exercițiului, 178 de milioane EUR, plus creșterea înregistrată în soldurile declarate de statele membre de recuperat la încheierea exercițiului privind fraude și nereguli, 121 de milioane EUR (1 130 de milioane EUR minus ajustarea reducerii de 382 de milioane EUR la încheierea exercițiului 2010, comparativ cu 627 de milioane EUR la încheierea exercițiului 2009) – a se vedea și nota 2.10.2.

(b) Acțiuni structurale

Recuperarea cheltuielilor aferente acțiunilor structurale incluse la această rubrică se ridică la 279 de milioane EUR (2009: 613 milioane EUR). Sumele principale din cadrul acestei subrubrici sunt ordinele de recuperare emise de Comisie pentru a recupera cheltuielile eronate efectuate în anii precedenți, de 610 milioane EUR, și scăderea veniturilor angajate la încheierea exercițiului, în valoare de 377 de milioane EUR.

Ordinele de recuperare sunt emise numai în următoarele cazuri:

—	decizii formale de corecții financiare luate de Comisie în urma detectării unor cheltuieli neconforme cu reglementările în sumele solicitate de statele membre;

—

ajustări la încheierea unui program care duc la o reducere a contribuției UE atunci când un stat membru nu a declarat suficiente cheltuieli eligibile pentru a justifica toate plățile intermediare și de prefinanțare deja efectuate; astfel de operațiuni se pot realiza fără o decizie oficială a Comisiei dacă statul membru acceptă acest lucru;

—	rambursarea sumelor recuperate după închidere ca urmare a finalizării procedurilor juridice pendinte la momentul încheierii.

Alte ordine de recuperare emise în cadrul acțiunilor structurale vizează recuperarea de prefinanțări. Aceste sume nu sunt prezentate ca venituri, ci sunt creditate la rubrica de prefinanțare, în bilanț.

3.2.4 Venituri din operațiuni administrative

Aceste venituri provin din deducerile din salariile personalului și sunt alcătuite în principal din două sume - contribuțiile la pensie și impozitul pe venit.

3.2.5 Venituri diverse din exploatare

O sumă de 430 de milioane EUR (2009: 376 de milioane EUR) corespunde unor sume primite de la țările în curs de aderare. Câștigurile din schimburi valutare, cu excepția activităților financiare tratate la nota 3.5 de mai jos, sunt de asemenea incluse la această rubrică. Acestea provin din activitățile zilnice și tranzacțiile aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și din reevaluarea de la încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor. Acestea conțin atât câștiguri realizate, cât și câștiguri nerealizate. Pe perioada exercițiului bugetar, s-a înregistrat un câștig important din schimb valutar de 21 de milioane EUR (2009: 185 de milioane EUR).

3.3 CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

Milioane EUR
	2010	2009
Cheltuieli cu personalul	5 171	4 898
Amortizare și depreciere	384	436
Alte cheltuieli administrative	3 059	2 799
Total	8 614	8 133

Acestea sunt cheltuieli administrative suportate ca parte a activităților UE și includ cheltuieli cu personalul, amortizările și alte cheltuieli asociate funcționării instituțiilor și agențiilor (cum ar fi cheltuielile cu chirii, cheltuieli de întreținere, aprovizionare, cheltuieli cu formarea etc.).

3.4 CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Milioane EUR
	Notă	2010	2009 restated
Cheltuieli de exploatare primare:	3.4.1
Gestiune centralizată directă		10 123	8 744
Gestiune centralizată indirectă		4 045	3 605
Gestiune descentralizată		933	137
Gestiune partajată		85 432	87 251
Gestiune comună		1 868	1 655
Total		102 401	101 392
Alte cheltuieli de exploatare:	3.4.2
Ajustări/provizioane		68	199
Pierderi datorate diferențelor de curs valutar		439	432
Altele		856	481
Total		1 363	1 112
Total		103 764	102 504

3.4.1 Cheltuieli de exploatare primare

Cheltuielile de exploatare ale Uniunii Europene acoperă diverse rubrici ale cadrului financiar și iau forme diferite, în funcție de modalitatea în care sunt plătiți și gestionați banii. Majoritatea cheltuielilor intră la rubrica „Gestiune partajată”, care presupune delegarea de sarcini către statele membre și care acoperă domenii precum cheltuielile FEGA și acțiuni finanțate prin intermediul diferitelor acțiuni structurale (Fondul de dezvoltare regională, Fondul social, Fondul agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul de coeziune și fondul pentru pescuit).

Pentru gestiunea partajată, scăderea înregistrată în 2010 se datorează în principal încheierii programelor pentru perioada 2000-2006 (FSE) și faptului că, pentru FEAGA, execuția a scăzut în 2010 comparativ cu exercițiul precedent. Această scădere este compensată parțial prin acțiunile structurale pentru perioada de programare 2007-2013, care a atins deja un nivel normal în 2009, după o demarare lentă. Creșterea cheltuielilor în cadrul gestiunii centralizate se datorează acțiunilor de cercetare și dezvoltare.

Astfel cum se explică la nota 2.5.2, în 2010, Comisia și-a schimbat politica de contabilitate pentru anumite cheltuieli aferente coeziunii și dezvoltării rurale. Dat fiind că sumele respective sunt semnificative, Comisia este obligată, în conformitate cu normele sale contabile, să retrateze cifrele pe 2009 care sunt relevante, astfel încât să cuprindă cifre comparabile care prezintă situația astfel cum ar fi arătat aceasta dacă s-ar fi aplicat același tratament contabil și anul trecut. Impactul acestei retratări asupra rezultatului economic inițial pe 2009 este prezentat mai jos:

Milioane EUR
	Conturi pe 2009 prezentate inițial	Modificări ale politicii contabile	Conturi pe 2009 retratate
Venituri din exploatare	118 069	—	118 069
Cheltuieli de exploatare:
Cheltuieli de exploatare primare:
gestiune partajată	(89 681)	2 430	(87 251)
Cheltuieli totale de exploatare	(113 067)	2 430	(110 637)
Excedent din activitățile de exploatare	5 002	2 430	7 432
Rezultat economic	4 457	2 430	6 887

3.4.2 Alte cheltuieli de exploatare

Pierderile datorate diferențelor de curs valutar, cu excepția celor provenite din activitățile financiare tratate la nota 3.6 de mai jos, au loc în cadrul activităților zilnice și al tranzacțiilor aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și cu ocazia reevaluării de la încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor - și sunt atât realizate, cât și nerealizate.

La subrubrica „altele” s-a înregistrat o creștere semnificativă a sumelor diminuate cu privire la debitorii Comisiei – 365 de milioane EUR în comparație cu 26 de milioane EUR în 2009. Aceasta se datorează în principal reducerilor specifice aplicate în legătură cu deciziile privind amenzile (273 de milioane EUR) și reducerilor din domeniul FEGA și al dezvoltării rurale în valoare de 82 de milioane EUR.

Costurile legate de cercetare și dezvoltare:

Următoarele costuri au fost incluse drept cheltuieli în 2010:

Milioane EUR
	2010
Costuri de cercetare	295
Costuri de dezvoltare necapitalizate	157
Recunoscute drept cheltuială	452

3.5 VENITURI FINANCIARE

Milioane EUR
	2010	2009
Venituri din dividende	1	14
Venituri din dobânzi:
Pe prefinanțare	42	59
Pe plăți întârziate	382	132
Pe swapuri	0	2
Pe active disponibile pentru vânzare	100	100
Pe împrumuturi acordate	394	265
Pe numerar și echivalente de numerar	110	158
Altele	2	3
Total	1 030	719
Alte venituri financiare:
Câștiguri realizate din vânzarea de active financiare	11	10
Altele	83	76
Total	94	86
Ajustările valorii prezente	1	10
Câștiguri datorate diferențelor de curs valutar	52	6
Total	1 178	835

3.6 CHELTUIELI FINANCIARE

Milioane EUR
	2010	2009
Cheltuieli cu dobânzi:
Pe leasing	93	95
Pe swapuri	0	2
Pe împrumuturi luate	380	248
Altele	23	20
Total	496	365
Alte cheltuieli financiare:
Ajustări la provizioanele financiare	60	39
Cheltuieli financiare pe instrumente bugetare	55	73
Pierderi din deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare	5	15
Pierdere realizată din vânzarea de active financiare	1	0
Altele	42	57
Total	163	184
Pierderi datorate diferențelor de curs valutar	2	45
Total	661	594

3.7 COTA DE DEFICIT NET A ÎNTREPINDERILOR COMUNE ȘI A ENTITĂȚILOR ASOCIATE

În conformitate cu metoda contabilă a punerii în echivalență, Uniunea Europeană include în contul rezultatului economic cota deficitului net a întreprinderilor comune și a entităților asociate (a se vedea, de asemenea, notele 2.3.1 și 2.3.2).

3.8 VENITURI DIN TRANZACȚIILE DE ALTĂ NATURĂ DECÂT CELE LEGATE DE DIFERENȚELE DE CURS VALUTAR

În 2010, venituri în valoare de 129 597 de milioane EUR provenite din tranzacții de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar sunt recunoscute în contul rezultatului economic.

3.9 RAPORTAREA PE SEGMENTE

Raportarea pe segmente împarte veniturile din exploatare și cheltuielile de exploatare pe domenii de politică, în funcție de structura bugetului bazat pe activități în vigoare la Comisie. Aceste domenii de politică pot fi grupate în trei mari categorii - Activități din cadrul Uniunii Europene, Activități din afara Uniunii Europene și Servicii și altele.

„Activitățile din cadrul Uniunii Europene” reprezintă cea mai importantă dintre aceste categorii deoarece acoperă cele mai multe domenii de politică din cadrul Uniunii Europene. „Activitățile din afara Uniunii Europene” se referă la politicile din afara UE, precum comerțul și asistența. „Servicii și altele” reprezintă activitățile interne și orizontale necesare funcționării instituțiilor și organismelor UE.

A se remarca faptul că resursele proprii și contribuțiile nu sunt împărțite între diversele activități deoarece acestea sunt calculate, percepute și gestionate de către serviciile centrale ale Comisiei. Sunt prezentate aici pentru a permite compararea rezultatului net cu contul rezultatului economic.

RAPORTARE PE SEGMENTE - SINTEZĂ

Milioane EUR
	Activități din cadrul UE	Activități din afara UE	Servicii și altele	CECO în lichidare	Alte instituții	Eliminări din consolidare	Total
Alte venituri din exploatare:
Amenzi	3 077	0	0	0	0	0	3 077
Taxe agricole	25	0	0	0	0	0	25
Recuperarea cheltuielilor	1 849	89	1	0	0	(32)	1 907
Venituri din operațiuni administrative	60	36	912	0	347	(148)	1 207
Alte venituri din exploatare	2 445	10	575	3	1	(1 062)	1 972
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	7 456	135	1 488	3	348	(1 242)	8 188
Cheltuieli administrative:
Cheltuieli cu personalul	(1 945)	(824)	(1 073)	0	(1 353)	24	(5 171)
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	(88)	(13)	(119)	0	(164)	0	(384)
Alte cheltuieli administrative	(904)	(318)	(902)	0	(1 234)	299	(3 059)
	(2 937)	(1 155)	(2 094)	0	(2 751)	323	(8 614)
Cheltuieli de exploatare:
Gestiune centralizată directă	(7 115)	(3 597)	(180)	0	0	769	(10 123)
Gestiune centralizată indirectă	(3 821)	(213)	(45)	0	0	34	(4 045)
Gestiune descentralizată	(113)	(820)	0	0	0	0	(933)
Gestiune partajată	(85 173)	(29)	(230)	0	0	0	(85 432)
Gestiune comună	(382)	(1 486)	0	0	0	0	(1 868)
Alte cheltuieli de exploatare	(947)	(23)	(448)	(59)	(2)	116	(1 363)
	(97 551)	(6 168)	(903)	(59)	(2)	919	(103 764)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(100 488)	(7 323)	(2 997)	(59)	(2 753)	1 242	(112 378)
Cheltuieli nete de exploatare	(93 032)	(7 188)	(1 509)	(56)	(2 405)	0	(104 190)
Venituri din resurse proprii și contribuții							122 328
Excedent din activitățile de exploatare							18 138
Venituri financiare nete							517
Variația datoriilor privind beneficiile angajaților							(1 003)
Partea din rezultatele entităților asociate/întreprinderilor comune							(420)
Rezultat economic al exercițiului							17 232

RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂȚI DIN CADRUL UE

Milioane EUR
	Afaceri economice și financiare	Întreprinderi și industrie	Concurență	Ocuparea forței de muncă	Agricultură	Transporturi și energie	Mediu	Cercetare	Societatea informațională
Alte venituri din exploatare:
Amenzi	0	12	3 065	0	0	0	0	0	0
Taxe agricole	0	0	0	0	25	0	0	0	0
Recuperarea cheltuielilor	0	1	0	15	1 603	12	1	32	14
Venituri din operațiuni administrative	0	0	0	0	0	1	1	1	1
Alte venituri din exploatare	4	402	0	39	135	184	39	624	7
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	4	415	3 065	54	1 763	197	41	657	22
Cheltuieli administrative:	(57)	(178)	(82)	(108)	(115)	(268)	(110)	(391)	(125)
Cheltuieli cu personalul	(51)	(128)	(75)	(82)	(95)	(190)	(80)	(218)	(102)
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	0	(8)	0	(0)	0	(11)	(1)	(2)	0
Alte cheltuieli administrative	(6)	(42)	(7)	(26)	(20)	(67)	(29)	(171)	(23)
Cheltuieli de exploatare:	(105)	(650)	(305)	(6 077)	(56 176)	(3 328)	(224)	(3 238)	(1 107)
Gestiune centralizată directă	(105)	(347)	1	(176)	(31)	(1 312)	(207)	(2 436)	(1 179)
Gestiune centralizată indirectă	0	(90)	0	(7)	0	(1 750)	0	(714)	78
Gestiune descentralizată	0	0	0	(24)	0	(5)	0	0	0
Gestiune partajată	0	0	0	(5 850)	(56 037)	0	0	0	0
Gestiune comună	0	(166)	0	(3)	0	(197)	0	0	0
Alte cheltuieli de exploatare	0	(47)	(306)	(17)	(108)	(64)	(17)	(88)	(6)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(162)	(829)	(387)	(6 185)	(56 291)	(3 596)	(333)	(3 630)	(1 231)
Cheltuieli nete de exploatare	(158)	(414)	2 678	(6 131)	(54 528)	(3 399)	(292)	(2 973)	(1 209)
	Centrul Comun de Cercetare	Pescuit	Piața internă	Politica regională	Taxe și vamă	Educație și cultură	Sănătate și protecția consumatorilor	Justiție, libertate și securitate	Totalul activităților din cadrul UE
Alte venituri din exploatare:
Amenzi	0	0	0	0	0	0	0	0	3 077
Taxe agricole	0	0	0	0	0	0	0	0	25
Recuperarea cheltuielilor	0	9	0	150	0	9	1	2	1 849
Venituri din operațiuni administrative	38	0	0	0	0	0	9	9	60
Alte venituri din exploatare	77	7	174	1	0	166	337	249	2 445
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	115	16	174	151	0	175	347	260	7 456
Cheltuieli administrative:	(341)	(44)	(162)	(71)	(94)	(195)	(323)	(273)	(2 937)
Cheltuieli cu personalul	(242)	(35)	(113)	(59)	(38)	(100)	(197)	(140)	(1 945)
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	(27)	0	(4)	0	(2)	(1)	(24)	(8)	(88)
Alte cheltuieli administrative	(72)	(9)	(45)	(12)	(54)	(94)	(102)	(125)	(904)
Cheltuieli de exploatare:	(85)	(523)	(51)	(22 677)	(16)	(1 445)	(615)	(929)	(97 551)
Gestiune centralizată directă	(63)	(254)	(10)	(46)	(16)	(175)	(411)	(348)	(7 115)
Gestiune centralizată indirectă	0	0	0	(8)	0	(1 254)	(76)	0	(3 821)
Gestiune descentralizată	0	0	0	(84)	0	0	0	0	(113)
Gestiune partajată	0	(267)	0	(22 524)	0	0	0	(495)	(85 173)
Gestiune comună	0	0	0	(15)	0	(1)	0	0	(382)
Alte cheltuieli de exploatare	(22)	(2)	(41)	0	0	(15)	(128)	(86)	(947)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(426)	(567)	(213)	(22 748)	(110)	(1 640)	(938)	(1 202)	(100 488)
Cheltuieli nete de exploatare	(311)	(551)	(39)	(22 597)	(110)	(1 465)	(591)	(942)	(93 032)

RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂȚI DIN AFARA UE

Milioane EUR
	Relații Externe	Comerț	Dezvoltare	Extindere	Ajutor umanitar	Totalul activităților din afara UE
Alte venituri din exploatare:
Recuperarea cheltuielilor	15	0	10	61	3	89
Venituri din operațiuni administrative	36	0	0	0	0	36
Alte venituri din exploatare	5	0	1	5	(1)	10
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	56	0	11	66	2	135
Cheltuieli administrative:	(862)	(57)	(165)	(44)	(27)	(1 155)
Cheltuieli cu personalul	(577)	(49)	(144)	(37)	(17)	(824)
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	(13)	0	0	0	0	(13)
Alte cheltuieli administrative	(272)	(8)	(21)	(7)	(10)	(318)
Cheltuieli de exploatare:	(2 766)	(7)	(1 387)	(1 063)	(945)	(6 168)
Gestiune centralizată directă	(1 722)	(5)	(866)	(531)	(473)	(3 597)
Gestiune centralizată indirectă	(171)	0	(16)	(26)	0	(213)
Gestiune descentralizată	(259)	0	(95)	(466)	0	(820)
Gestiune partajată	(29)	0	0	0	0	(29)
Gestiune comună	(574)	(2)	(405)	(38)	(467)	(1 486)
Alte cheltuieli de exploatare	(11)	0	(5)	(2)	(5)	(23)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(3 628)	(64)	(1 552)	(1 107)	(972)	(7 323)
Cheltuieli nete de exploatare	(3 572)	(64)	(1 541)	(1 041)	(970)	(7 188)

RAPORTARE PE SEGMENTE - SERVICII ȘI ALTELE

Milioane EUR
	Presă și comunicare	Oficiul Antifraudă	Coordonare	Personal și administrație	Eurostat	Buget	Audit	Limbi	Altele	Total servicii și altele
Alte venituri din exploatare:
Recuperarea cheltuielilor	1	0	0	0	0	0	0	0	0	1
Venituri din operațiuni administrative	2	5	0	764	0	51	0	90	0	912
Alte venituri din exploatare	(2)	(1)	8	25	0	37	0	53	455	575
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE	1	4	8	789	0	88	0	143	455	1 488
Cheltuieli administrative:	(108)	(54)	(168)	(1 260)	(85)	(52)	(10)	(403)	46	(2 094)
Cheltuieli cu personalul	(67)	(38)	(140)	(448)	(62)	(39)	(9)	(316)	46	(1.073)
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale	(2)	(1)	0	(114)	0	0	0	(2)	0	(119)
Alte cheltuieli administrative	(39)	(15)	(28)	(698)	(23)	(13)	(1)	(85)	0	(902)
Cheltuieli de exploatare:	(136)	(17)	(2)	(32)	(37)	(234)	0	(15)	(430)	(903)
Gestiune centralizată directă	(91)	(17)	(1)	(30)	(37)	(4)	0	0	0	(180)
Gestiune centralizată indirectă	(45)	0	0	0	0	0	0	0	0	(45)
Gestiune partajată	0	0	0	0	0	(230)	0	0	0	(230)
Alte cheltuieli de exploatare	0	0	(1)	(2)	0	0	0	(15)	(430)	(448)
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(244)	(71)	(170)	(1 292)	(122)	(286)	(10)	(418)	(384)	(2 997)
Cheltuieli nete de exploatare	(243)	(67)	(162)	(503)	(122)	(198)	(10)	(275)	71	(1 509)

4. NOTE LA TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

4.1 SCOPUL ȘI ELABORAREA TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Informațiile privind fluxurile de numerar sunt folosite ca bază pentru evaluarea capacității UE de a genera numerar și echivalente de numerar și a necesității de utilizare a acestor fluxuri de numerar.

Tabloul fluxurilor de numerar este elaborat prin metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exercițiului financiar este ajustat în funcție de efectele tranzacțiilor de tip non-numerar, de orice amânare sau cumulare a veniturilor sau plăților de numerar din exploatare, trecute sau viitoare, și de elementele de venituri sau cheltuieli asociate cu investirea fluxurilor de numerar.

Fluxurile de numerar care provin din tranzacții în valută sunt înregistrate în moneda de prezentare a situațiilor financiare ale Uniunii Europene (euro) prin aplicarea cursului de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de numerar.

Tabloul fluxurilor de numerar prezentat raportează fluxurile de numerar în perioada clasificată în funcție de activitățile de exploatare și investiții (UE nu are activități financiare).

4.2 ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE

Activitățile de exploatare sunt activitățile UE care nu sunt activități de investiții. Acestea reprezintă majoritatea activităților realizate. Creditele acordate beneficiarilor (și împrumuturile aferente, dacă există) nu sunt considerate drept activități de investiții (sau finanțare) deoarece fac parte din obiectivele generale și deci din operațiunile zilnice ale UE. Activitățile de exploatare includ și investiții precum FEI, BERD și fonduri cu capital de risc. Într-adevăr, obiectivul acestor activități este participarea la realizarea obiectivelor de politică.

4.3 ACTIVITĂȚI DE INVESTIȚII

Activitățile de investiții constau în achiziționarea și cesionarea imobilizărilor corporale și necorporale și a altor investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Activitățile de investiții nu includ credite acordate beneficiarilor. Obiectivul este de a arăta investițiile reale făcute de UE.

Trebuie remarcat că soldurile de 9 080 de milioane EUR în numerar și echivalente de numerar deținute de Comisie nu sunt disponibile pentru a fi folosite de UE. Acestea reprezintă numerarul primit ca plată a amenzilor aplicate atunci când cealaltă parte a inițiat un recurs împotriva aplicării amenzii. Aceste sume sunt clar prezentate drept „numerar restricționat” la nota 2.11 de mai sus.

5. ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII

ACTIVE CONTINGENTE

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Garanții primite:
Garanții de bună execuție	301	252
Alte garanții	30	27
Alte active contingente	8	18
Totalul activelor contingente	339	297

Garanțiile de bună execuție sunt uneori cerute pentru a se asigura că beneficiarii finanțării UE îndeplinesc obligațiile contractelor lor cu UE. Alte active contingente sunt în principal legate de posibilitatea rambursării de taxe aferente clădirilor Comisiei.

PASIVE CONTINGENTE

Milioane EUR
	Notă	31.12.2010	31.12.2009
Garanții oferite	5.1	22 171	19 330
Amenzi - recursuri la Curtea de Justiție	5.2	9 627	11 969
FEGA - în așteptarea hotărârii tribunalului	5.3	1 772	1 945
Sume aferente cauzelor juridice și altor litigii	5.4	458	416
Alte pasive contingente	5.5	4	12
Totalul pasivelor contingente		34 032	33 672
Toate pasivele contingente vor fi finanțate, în cazul în care devin scadente, de la bugetul UE pentru anii care urmează.

5.1. GARANȚII OFERITE

5.1.1 Pentru creditele acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI) din resurse proprii

Milioane EUR
	Partajarea riscurilor 31.12.2010	Nepartajarea riscurilor 31.12.2010		În curs 31.12.2010 Total	În curs 31.12.2009
	Partajarea riscurilor 31.12.2010	Autoritate publică	Societate privată	În curs 31.12.2010 Total	În curs 31.12.2009
Garanție de 65 %	3 625	12 443	2 149	18 217	14 945
Garanție de 70 %	87	2 132	62	2 281	2 596
Garanție de 75 %	0	635	60	695	850
Garanție de 100 %	0	683	106	789	821
Total	3 712	15 893	2 377	21 982	19 212

Bugetul UE garantează împrumuturile semnate și acordate de BEI din resursele proprii ale acesteia statelor terțe la 31 decembrie 2010 (inclusiv împrumuturile acordate statelor membre înainte de aderare). Totuși, garanția UE este limitată la un procentaj din plafonul liniilor de credit autorizate: 65 %, 70 %, 75 % sau 100 %. Atunci când plafonul nu este atins, garanția UE acoperă întreaga sumă. La 31 decembrie 2010, soldul totaliza 21 982 de milioane EUR, sumă care reprezintă așadar riscul maxim la care se expune UE.

Pentru împrumuturile acordate acoperite prin garanția bugetului UE, BEI obține garanții și de la părți terțe (state, instituții financiare private sau publice); în aceste cazuri, Comisia este un garant secundar. Garanția bugetului UE acoperă doar riscul politic al garanțiilor oferite sub titlul de „partajarea riscurilor”. Celelalte riscuri sunt acoperite de BEI în cazul în care garantul primar nu își onorează angajamentele. Pentru garanțiile oferite sub titlul de „nepartajarea riscurilor”, toate riscurile sunt acoperite de bugetul UE în cazul în care garantul primar nu își onorează angajamentele. În cazul în care garantul primar este o autoritate publică, aceste riscuri sunt limitate, de regulă, la riscul politic, dar atunci când garanțiile sunt oferite de o instituție sau o societate privată, bugetul UE ar putea, de asemenea, să fie nevoit să acopere riscul comercial.

5.1.2 Alte garanții oferite

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR)	161	94
Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele Ten-T (LGTT)	11	6
MEDA: garanții marocane	17	17
Altele	0	1
Total	189	118

Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR)

În cadrul Mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR), contribuția Comisiei este folosită pentru a acoperi riscurile financiare pentru împrumuturile și garanțiile oferite de BEI proiectelor eligibile de cercetare. Se prevede un buget al Comisiei de 1 miliard EUR în total pentru perioada 2007-2013, din care 800 de milioane EUR sunt pentru „Cooperare” și până la 200 de milioane EUR pentru programele specifice „Capacități”. BEI s-a angajat să ofere aceeași sumă.

La 31 decembrie 2010, Comisia contribuise cu 515 milioane EUR la MFPR. BEI a investit această sumă în obligațiuni (419 milioane EUR la 31 decembrie 2010), depozite la termen (55 de milioane EUR) și echivalente de numerar (33 de milioane EUR). La sfârșitul anului 2010, au fost semnate credite în valoare de 2 212 milioane EUR, care sunt acoperite, prin urmare, de mecanism. În 2009, s-a înregistrat o situație de nerespectare a obligațiilor de plată în privința a 5 milioane EUR, care au fost, prin urmare, imputate mecanismului. Suma inclusă drept pasiv contingent mai sus, respectiv 161 de milioane EUR, reprezintă pierderile maxime estimate la 31 decembrie 2010 pe care Comisia le-ar suporta în situațiile de nerespectare a obligațiilor de plată legate de creditele sau garanțiile oferite de BEI în cadrul MFPR. Aceasta reprezintă 7,3 % din totalul sumelor garantate. Trebuie menționat faptul că riscul global la care este expusă Comisia se limitează la suma cu care aceasta contribuie la mecanism.

Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele Ten-T (LGTT)

Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiecte Ten-T (LGTT) emite garanții pentru a atenua riscurile privind veniturile la care se expun proiectele TEN-Transport în primii ani de existență. Mai precis, garanția ar acoperi integral liniile de credit stand-by, care ar fi utilizate numai în cazurile în care fluxurile de numerar ale proiectului sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriei prioritare. Instrumentul este un produs financiar comun al Comisiei și al BEI, iar Regulamentul TEN-T a alocat 500 de milioane EUR de la bugetul UE pentru a fi disponibile în perioada 2007-2013. BEI va aloca alte 500 de milioane EUR, astfel încât, în total, suma disponibilă va fi de 1 miliard EUR.

La 31 decembrie 2010, Comisia contribuise cu 155 de milioane EUR la MFPR. BEI a investit această sumă în obligațiuni (111 milioane EUR la 31 decembrie 2010), depozite la termen (36 de milioane EUR) și numerar (5 milioane EUR). La sfârșitul anului 2010, au fost semnate credite în valoare de 140 de milioane EUR, care sunt acoperite, prin urmare, de garanție. Suma inclusă drept pasiv contingent, respectiv 11 milioane EUR, reprezintă pierderile maxime estimate la 31 decembrie 2010 pe care Comisia le-ar suporta în situațiile de nerespectare a obligațiilor de plată legate de creditele oferite de BEI în cadrul operațiunilor LGTT. Aceasta reprezintă 7,9 % din totalul sumelor garantate. Trebuie menționat faptul că riscul global la care este expusă Comisia este limitat la suma cu care aceasta contribuie la instrument.

Activele instrumentelor MFPR și LGTT sunt incluse în bilanțul Comisiei drept active pe termen scurt disponibile pentru vânzare (a se vedea nota 2.8) și numerar (nota 2.11).

Meda

Ca parte a programului MEDA, Comisia a creat un mecanism de garantare printr-un fond specific, de care vor beneficia două organizații marocane, și anume „Caisse Centrale de Garantie” și „Fonds Dar Ad-Damane”. La 31 decembrie 2010, fondul dispune de 27 de milioane EUR, care figurează drept numerar și echivalente de numerar – a se vedea nota 2.11. Garanția Comisiei prezentată drept pasiv contingent acoperă 17 milioane EUR din creditele acordate de organizațiile menționate anterior.

5.2 AMENZI

Acestea sunt amenzi aplicate de Comisie pentru încălcarea regulilor de concurență, plătite cu titlu provizoriu și în cazul cărora ori s-a introdus un recurs, ori nu se știe dacă se va introduce recurs. Acest pasiv contingent trebuie păstrat până la o hotărâre definitivă a Curții de Justiție în cauza respectivă. Dobânda câștigată din plățile provizorii (561 de milioane EUR) este inclusă în rezultatul economic pentru exercițiul în curs și, de asemenea, drept pasiv contingent pentru a reflecta nesiguranța titlurilor Comisiei pentru aceste sume.

5.3 FEGA - ÎN AȘTEPTAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI

Acestea sunt pasive contingente către statele membre legate de deciziile de conformitate FEGA, în așteptarea hotărârii Curții de Justiție. Determinarea valorii finale a datoriei și anul în care efectul recursurilor câștigate va fi imputat la buget vor depinde de durata procedurii înaintea Curții. O estimare a sumelor probabile de plată a fost inclusă ca provizion pe termen lung în bilanț - a se vedea nota 2.13.

5.4 SUME AFERENTE CAUZELOR JURIDICE ȘI ALTOR LITIGII

Această rubrică este aferentă acțiunilor în despăgubiri care sunt intentate împotriva UE, altor litigii juridice și cheltuielilor de judecată estimate. Trebuie remarcat faptul că, în cadrul unei acțiuni în despăgubiri în conformitate cu articolul 288 din Tratatul CE, reclamantul trebuie să demonstreze că instituția a încălcat în mod suficient de grav unele prevederi legale destinate să confere drepturi persoanelor fizice, daune reale suferite de reclamant și o legătură cauzală directă între actul ilegal și prejudicii.

5.5 ALTE PASIVE CONTINGENTE

Această rubrică include alte sume contingente mai reduse care nu pot fi clasificate la rubricile anterioare.

Alte informații importante

5.6 ANGAJAMENTE PRIVIND CREDITE ÎNCĂ NECONSUMATE

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Angajamente privind creditele încă neconsumate	155 642	134 689

RAL-ul bugetar („Reste à Liquider”) este o sumă care reprezintă angajamentele deschise pentru care nu au fost încă făcute plăți și/sau dezangajări. Acesta este consecința normală a existenței unor programe multianuale. La 31 decembrie 2010, RAL-ul bugetar era de 194 395 de milioane EUR. Suma menționată mai sus este egală cu acest RAL bugetar minus sumele aferente care sunt înregistrate drept cheltuieli în contul rezultatului economic pe 2010.

5.7 ANGAJAMENTE JURIDICE IMPORTANTE

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
Operațiuni structurale	210 638	275 761
Protocoale cu țările mediteraneene	263	263
Acorduri de pescuit	130	249
Programul Galileo	513	1 517
Programul GMES	390	556
TEN-T	3 530	4 289
Alte angajamente contractuale	3 920	1 325
Total	219 384	283 960

Aceste angajamente au apărut întrucât Comisia a decis să își asumă angajamente juridice pe termen lung cu privire la sumele care nu erau acoperite încă de credite de angajament din buget. Acest fapt poate fi legat de programele multianuale precum acțiunile structurale sau de sumele pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le plătească în viitor în cadrul contractelor administrative existente la data bilanțului (de ex., legate de furnizarea de servicii precum securitate, curățenie etc., dar și angajamente contractuale privind proiecte specifice cum ar fi lucrările de construcții). Nu toate programele multianuale includ angajamente ce necesită includerea la această rubrică, deoarece cheltuielile din exercițiile următoare depind de deciziile anuale ale autorității bugetare sau de modificările normelor respective.

5.7.1 Acțiuni structurale

Următorul tabel prezintă o comparație între angajamente juridice pentru care nu au fost încă asumate angajamente bugetare și angajamente maxime față de sumele prevăzute în cadrul financiar 2007-2013.

Milioane EUR
	Sumele din perspectiva financiară 2007-2013 (A)	Angajamente juridice încheiate (B)	Angajamente bugetare 2007-2010 (C)	Angajamente juridice minus angajamente bugetare (= B – C)	Angajament maxim (= A – C)
Fonduri privind politica de coeziune	347 550	346 475	189 574	156 901	157 976
Resurse naturale	100 549	100 549	54 759	45 790	45 790
Instrumentul de asistență pentru preaderare	10 958	7 357	4 086	3 271	6 872
Total	459 057	454 381	248 419	205 962	210 638

5.7.2. Protocoale cu țările mediteraneene

Aceste angajamente totalizează 263 de milioane EUR și se referă la protocoale financiare cu țări terțe mediteraneene. Suma inclusă aici reprezintă diferența dintre valoarea totală a protocoalelor semnate și valoarea angajamentelor bugetare contabilizate. Aceste protocoale sunt tratate internaționale care nu pot fi încheiate fără acordul ambelor părți, deși procesul de încheiere a acestora este în curs.

5.7.3 Acorduri de pescuit

Acestea sunt angajamente care totalizează 130 de milioane EUR încheiate cu țări terțe pentru operațiuni în cadrul unor acorduri internaționale de pescuit.

5.7.4 Programul Galileo

Galileo este un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) construit în prezent de Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană (ASE). Programul Galileo este în prezent finanțat integral din bugetul UE și Comisia este cea care gestionează programul în numele UE. Se preconizează ca prima fază a programului, faza de validare pe orbită („VPO”) să fie finalizată în cursul exercițiului 2012, iar transferul activelor create la Comisie va fi efectuat atunci.

Trebuie remarcat că, până la sfârșitul lui 2010 și incluzând investiția anterioară în ICG, Comisia a plătit 1 178 de milioane EUR pentru faza VPO a programului Galileo. Întrucât acest program este, în prezent, încă în faza de cercetare, conform normelor contabile ale UE, banii cheltuiți au fost înregistrați drept cheltuială și nu au fost înregistrate niciun fel de imobilizări necorporale. Contribuția totală (indicativă) a Comisiei prevăzută pentru următoarea fază („FOC”) a programului Galileo (în perioada 2008 - 2013) este de 2 408 milioane EUR.

5.7.5 Programul GMES

Comisia a încheiat un contract cu ASE pentru perioada 2008-2013 în vederea implementării componentei spațiale a programului Monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES). Suma totală indicativă pentru acea perioadă este de 624 de milioane EUR. În 2010, ASE a suportat cheltuieli în valoare de 166 de milioane EUR.

5.7.6 Angajamentele TEN-T

Această sumă reprezintă granturi în domeniul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) pentru perioada 2007 – 2013. Programul se aplică proiectelor identificate pentru dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport care să sprijine atât proiectele de infrastructură, cât și cele de cercetare și inovare, în vederea promovării integrării de noi tehnologii și procese inovatoare în crearea unei infrastructuri noi de transport. Valoarea totală indicativă a acestui program este de 8 013 milioane EUR.

5.7.7 Alte angajamente contractuale

Sumele incluse corespund sumelor angajate care urmează a fi plătite pe durata contractelor. Această rubrică include obligațiile contractuale restante de 83 de milioane EUR privind costurile de renovare a clădirilor Curții de Justiție, de 76 de milioane EUR privind contractele de construcție ale Consiliului, precum și de 434 de milioane EUR privind contractele de construcție ale Parlamentului și de 446 de milioane EUR din partea Comisiei (referitoare în principal la două proiecte importante de construcție la Luxemburg). Cealaltă sumă importantă inclusă în această rubrică este de 2 654 de milioane EUR aferentă acordurilor de achiziții ale Agenției pentru Energia de Fuziune (Întreprinderea Comună Europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune) în contextul proiectului ITER.

5.8 ANGAJAMENTE PRIVIND LEASINGURI DE OPERARE

Milioane EUR
Descriere	Sume viitoare de plată
Descriere	< 1 an	1 - 5 ani	> 5 ani	Total
Localuri	350	1 235	749	2 334
Echipamente informatice și alte echipamente	12	38	0	50
Total	362	1 273	749	2 384

Această rubrică cuprinde clădirile și alte echipamente închiriate prin contracte de leasing de operare care nu întrunesc condițiile de înregistrare ca active în bilanț. Sumele indicate corespund angajamentelor care trebuie încă plătite pe durata contractelor.

În 2010, 363 de milioane EUR au fost înregistrate drept cheltuieli în contul rezultatului economic cu privire la leasingurile de operare.

6. CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI

6.1 INTRODUCERE

Prezenta notă oferă o imagine generală a corectării erorilor și a neregulilor depistate, în special în partea bugetului UE care este pusă în aplicare în cadrul gestiunii partajate (respectiv aproximativ 80 % din bugetul total). În cadrul gestiunii partajate, Comisia încredințează statelor membre punerea în aplicare a programelor UE, și anume contribuția UE este plătită statelor membre, în general unei anumite agenții de plată, care este responsabilă în continuare pentru plățile efectuate către beneficiari. Ca urmare, statele membre sunt în primul rând responsabile de prevenirea, depistarea și corectarea erorilor și a neregulilor comise de beneficiari, iar Comisia Europeană joacă un rol general de supraveghere (și anume verifică buna funcționare a sistemelor de gestiune și control ale statele membre).

6.1.1 Corecții financiare

Corecțiile financiare sunt principalul instrument utilizat pentru corectarea erorilor și a neregulilor în cadrul gestiunii partajate. Corecțiile financiare sunt efectuate de Comisia Europeană pentru a exclude din finanțarea UE cheltuielile care nu sunt conforme normelor și reglementărilor aplicabile. Corecțiile financiare pot fi, de asemenea, aplicate ca urmare a detectării unor deficiențe grave în sistemele de gestionare și control ale statelor membre. Obiectivul final al acestui mecanism de corecție este de a se asigura că toate cheltuielile declarate de statele membre (pe baza cărora se plătește contribuția UE) sunt corecte. Emiterea unui ordin de recuperare de către Comisie pentru a recupera sumele plătite necuvenit este numai unul dintre mijloacele de aplicare a corecțiilor financiare.

Prelucrarea corecțiilor financiare respectă următoarele trei etape principale:

(1)	Valoarea corecției financiare se stabilește prin proceduri juridice și contradictorii („în curs”);

(2)	Valoarea corecției financiare se stabilește cu certitudine și este definitivă, fie „decisă” printr-o decizie a Comisiei, fie „confirmată” (adică acceptată) de statul membru;

(3)

Valoarea este „executată”, prin oricare dintre următoarele mijloace: (a) după emiterea unui ordin de recuperare de către Comisie, suma este fie plătită de statul membru Comisiei, fie compensată de către Comisie din plățile viitoare ale Comisiei către statul membru în cauză; sau (b) odată ce corecția este acceptată, statul membru deduce (retrage) această sumă dintr-o cerere ulterioară de plată către Comisie, înainte ca procedurile de recuperare să fie încheiate la nivel național (retragere), sau de îndată ce procedurile de recuperare sunt încheiate la nivel național, iar sumele sunt recuperate efectiv de la beneficiar (recuperare la nivel național); în ambele cazuri (retragere sau recuperare la nivel național dedusă de statul membru dintr-o cerere ulterioară de plată), înlocuirea cheltuielilor neconforme cu reglementările prin alte cheltuieli eligibile este permisă de reglementările aplicabile. În conformitate cu principiile contabilității de angajamente, validarea ordinului de recuperare sau a cererii de plată, după caz, de către ordonatorul de credite în sistemul contabil este un pas necesar în vederea stabilirii modalităților de aplicare a corecțiilor financiare. Cu toate acestea, la încheierea programului, dacă statul membru nu este în măsură să reutilizeze fondurile, Comisia efectuează corecția financiară prin dezangajare.

(1) Corecții financiare în curs

Suma corespunzătoare corecțiilor financiare în curs are la bază constatările auditului Comisiei și constatările Curții de Conturi sau ale OLAF, toate fiind monitorizate de direcția generală respectivă prin proceduri contradictorii în curs cu statele membre respective. Aceasta este estimarea cea mai exactă și prudentă, având în vedere situația actuală a monitorizării auditurilor și emiterea scrisorilor de poziție finale (sau scrisori de presuspendare) la 31 decembrie 2010. Această sumă se va putea schimba cu siguranță în urma procedurilor contradictorii, în cadrul cărora statele membre au ocazia să prezinte dovezi suplimentare pentru a-și susține cererile.

(2) Corecții financiare decise/confirmate

În domeniul agriculturii și dezvoltării rurale pentru perioada 2007-2013, FEGA (Fondul european de garantare agricolă) și FEADR (Fondul european agricol de dezvoltare rurală) au înlocuit FEOGA (Fondul european de orientare și garantare agricolă) (2000-2006). Deciziile privind corecțiile financiare sunt adoptate, în principal, în urma verificării cheltuielilor declarate de statele membre, care fac obiectul următoarelor proceduri de verificare și închidere a conturilor:

—	o decizie anuală de verificare și închidere a conturilor se adoptă de către Comisie, care acceptă formal conturile anuale ale agențiilor de plată, pe baza verificărilor gestiunii și a certificatelor;

—	o decizie de verificare multianuală a conformității se adoptă de către Comisie cu privire la conformitatea cheltuielilor declarate de statele membre cu normele și reglementările UE;

—	o decizie de verificare și închidere a conturilor privind executarea plăților se adoptă de către Comisie în urma căreia se pot stabili corecțiile financiare pentru plățile care nu respectă termenele de plată legale sau regulamentare.

În domeniul politicii de coeziune, corecțiile financiare decise/confirmate sunt rezultatul controalelor și auditurilor UE efectuate de Comisie, Curtea de Conturi Europeană sau OLAF.

(3) Modalități de aplicare a corecțiilor financiare

În cazul FEGA, corecțiile financiare sunt întotdeauna puse în aplicare prin deducere din declarațiile lunare. În cazul FEADR, sumele recuperate de statele membre însele, precum și corecțiile financiare decise, pot fi reutilizate.

Corecțiile financiare din cadrul politicii de coeziune sunt puse în aplicare după cum urmează:

—

Statul membru acceptă corecția solicitată sau propusă de Comisie: statul membru aplică el însuși corecția financiară, prin deducere dintr-o cerere ulterioară de plată [a se vedea retragerile și recuperările din secțiunea 6.1.1 (3) de mai sus]. Toate sumele corectate de către statele membre pot fi reutilizate apoi pentru alte operațiuni eligibile, care au implicat cheltuieli periodice. În aceste cazuri, nu există niciun impact asupra contabilității Comisiei, întrucât nivelul finanțării UE pentru un program specific nu este redus. Interesele financiare ale UE sunt astfel protejate împotriva neregulilor și a fraudei.

—

Statul membru nu este de acord cu corecția solicitată sau propusă de Comisie, în urma unei proceduri contradictorii formale cu statul membru care include suspendarea plăților destinate programului; în acest caz, Comisia are la dispoziție trei luni de la data unei audieri formale cu statul membru (șase luni pentru programele 2007-2013) să adopte o decizie formală de corecție financiară și emite un ordin de recuperare pentru a obține rambursarea din partea statului membru. Aceste cazuri conduc la o reducere netă a contribuției UE la programul operațional specific afectat de corecția financiară (fără posibilitatea ca statele membre să reutilizeze suma corectată pentru alte operațiuni eligibile).

—	La încheierea programului, dacă statul membru nu este în măsură să reutilizeze fondurile, valoarea corecției financiare este fie dedusă din declarația de cheltuieli finală înaintată de statul membru, fie dezangajată de către Comisie.

6.1.2 Recuperări

Recuperarea sumelor este doar un modalitate de punere în aplicare a corecțiilor financiare care merită o prezentare separată având în vedere importanța pe care i-o acordă autoritatea bugetară.

În conformitate cu Regulamentul financiar, ordinele de recuperare ar trebui să fie stabilite de ordonatorul de credite pentru sumele plătite necuvenit. Recuperările sunt apoi puse în aplicare direct prin transfer bancar de la debitor (de exemplu, statul membru) sau prin compensare cu alte sume pe care Comisia le datorează statului membru. Regulamentul financiar prevede proceduri suplimentare pentru a asigura colectarea ordinelor de recuperare al căror termen a fost depășit, care fac obiectul unei monitorizări specifice efectuate de către contabilul Comisiei.

În domeniul agriculturii, statele membre sunt obligate să identifice erorile și neregulile și să recupereze sumele plătite necuvenit, în conformitate cu normele și procedurile naționale. Pentru FEGA, după deducerea de 20 % (în medie) aplicată de statele membre, sumele recuperate de la beneficiari sunt creditate Comisiei, care le înscrie ca venituri în contul rezultatului economic. În ceea ce privește FEADR, recuperările se deduc din următoarea cerere de plată, înainte ca aceasta să fie adresată serviciilor Comisiei, și, prin urmare, suma relevantă poate fi reutilizată pentru program. În cazul în care un stat membru nu urmărește recuperarea sau nu este suficient de perseverent în acțiunile sale, Comisia poate decide să intervină și să impună o corecție financiară statului membru în cauză.

În domeniul politicii de coeziune, statele membre (nu Comisia) sunt, în principal, responsabile de recuperarea, de la beneficiari, a sumelor plătite necuvenit, majorate, după caz, cu dobânzile de întârziere. Sumele recuperate de către statele membre sunt prezentate în această notă ca informații suplimentare, pe lângă corecțiile financiare impuse de către Comisie. Pentru perioada 2007-2013, statele membre au obligația legală de a furniza Comisiei date clare și structurate privind sumele retrase din cofinanțare înainte de finalizarea procesului național de redresare și de recuperarea efectivă a sumelor de la beneficiari la nivel național.

6.1.3 Suspendări și întreruperi de plăți

În conformitate cu legislația sectorială, Comisia poate, de asemenea:

—

întrerupe termenul de plată pentru o perioadă de maximum de 6 luni pentru programele 2007-2013 în cazul în care:

(a)	există dovezi care indică o deficiență semnificativă în funcționarea sistemelor de gestionare și control ale statului membru în cauză;

(b)	serviciile Comisiei trebuie să procedeze la verificări suplimentare în urma unor informații primite conform cărora cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli certificată sunt legate de o neregulă gravă care nu a fost corectată.

—

suspenda, în totalitate sau parțial, o plată intermediară către un stat membru pentru programele 2000-2006 și 2007-2013 în următoarele trei cazuri:

(a)	se constată o deficiență gravă în sistemele de gestionare și control ale programului sau

(b)	cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli certificată sunt legate de o neregulă gravă care nu a fost corectată sau

(c)	un stat membru și-a încălcat grav obligațiile în materie de gestionare și control.

În cazul în care statul membru nu ia măsurile care se impun, Comisia poate aplica o corecție financiară.

6.1.4 Alte tipuri de gestiune

În ceea ce privește partea din bugetul UE care este gestionată în cadrul gestiunii directe, cheltuielile care nu sunt conforme cu normele și reglementările aplicabile fie fac obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie, fie se deduc din următoarea situație privind costurile. Dacă deducerea este efectuată direct de beneficiar în situația costurilor, informațiile nu pot fi înregistrate în sistemul de contabilitate al Comisiei. Responsabilitatea recuperării sumelor plătite necuvenit în cadrul gestiunii descentralizate și al gestiunii centralizate indirecte revine statelor membre, țărilor terțe sau agențiilor. Modul de gestiune în comun aplică, de asemenea, instrumente corective care sunt definite în acordurile încheiate cu organizațiile internaționale.

Notă: Toate cifrele sunt rotunjite în milioane EUR. Trebuie menționat că, în urma rotunjirii cifrelor, pot apărea unele diferențe la însumarea datelor financiare din tabele. Sumele în cazul cărora a fost înscrisă cifra 0 reprezintă sume mai mici de 500 000 EUR. În cazul sumelor egale cu zero s-a înscris o liniuță (-).

6.2 CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI ÎN DOMENIUL AGRICULTURII ȘI AL DEZVOLTĂRII RURALE

6.2.1. Corecții financiare și recuperări decise în 2010

Corecții financiare FEGA decise în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
Procedura verificării și închiderii conturilor FEGA:
Verificarea și închiderea conturilor și termene de plată nerespectate	33	103
Verificarea conformității	1 022	359
Subtotal	1 055	462

Corecții financiare în materie de dezvoltare rurală decise în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
Corecții financiare în materie de dezvoltare rurală:
ITDR 2000-2006	49	11
SAPARD 2000-2006	3	14
FEADR 2007-2013	20	—
Subtotal	73	25

Recuperări confirmate în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
FEGA - nereguli	178	163
ITDR – recuperări	10	—
SAPARD – recuperări	5	—
FEADR - nereguli	98	47
Subtotal	292	210

Corecții financiare și recuperări totale decise/confirmate în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
FEGA:
Corecții financiare	1 055	462
Recuperări	178	163
Subtotal FEGA	1 233	625
Dezvoltare rurală:
Corecții financiare	73	25
Recuperări	114	47
Subtotal Dezvoltare rurală	187	72
Total	1 420	697

O defalcare pe state membre a sumelor FEGA este prezentată în anexa 1.

Toate sumele de mai sus sunt incluse în contul rezultatului economic al Comisiei. După scăderea înregistrată între 2008 și 2009, numărului procedurilor de verificare a conformității a crescut în 2010. Acest fapt se datorează în principal absenței deciziilor neexecutate privind verificarea conformității, la sfârșitul anului 2009. De fapt, 2008 a inclus și o decizie neexecutată privind verificarea conformității pentru o sumă de 178 de milioane EUR, ceea ce explică scăderea observată între 2008 și 2009. În mod similar, cifrele corespunzătoare anului 2010 includ o decizie neexecutată privind verificarea conformității pentru suma totală de 471 de milioane EUR care a fost adoptată înainte de sfârșitul exercițiului și a cărei execuții financiare va avea loc în 2011. Aceasta explică creșterea înregistrată între 2009 și 2010.

În 2010, recuperările confirmate includ pentru prima dată sume provenite din FEADR (în total, 98 de milioane EUR), ceea ce explică creșterea față de anul 2009.

6.2.2. Corecții financiare și recuperări puse în aplicare în 2010

Corecții financiare FEGA efectuate în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
Procedura închiderii și verificării conturilor FEGA:
Închiderea și verificarea conturilor și termene de plată nerespectate	33	103
Verificarea conformității	728	600
Total	761	703

Corecții financiare în materie de dezvoltare rurală efectuate în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
Corecții financiare în materie de dezvoltare rurală:
ITDR 2000-2006	49	11
SAPARD 2000-2006	3	14
FEADR 2007-2013	0	0
Subtotal	53	25

Recuperări efectuate în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
FEGA - nereguli	172	148
TRDI - recuperări	10	—
SAPARD - recuperări	5	—
FEADR - nereguli	98	47
Subtotal	286	195

Total corecții financiare și recuperări efectuate în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
FEGA:
Corecții financiare	761	703
Recuperări	172	148
Subtotal FEGA	934	851
Dezvoltare rurală:
Corecții financiare	53	25
Recuperări	114	47
Subtotal Dezvoltare rurală	167	72
Total	1 101	923

O defalcare pe state membre a sumelor FEGA este prezentată în anexa 2.

În ceea ce privește execuția financiară a deciziilor de verificare a conformității, sumele sunt, în general, stabile și prezintă foarte puține variații de la un an la altul. În ceea ce privește FEADR, care a devenit operațional în perioada de programare 2007-2013, prima serie de controale și audituri UE a început. Se preconizează raportarea corecțiilor financiare în următorii ani (a se vedea nota 6.2.4 privind corecțiile financiare în curs).

Astfel cum s-a menționat deja mai sus, la rubrica „Recuperări confirmate”, recuperările efectuate includ, pentru prima dată, în 2010 sume totale de la FEADR de 98 de milioane EUR, care explică, în principal, creșterea față de anul 2009. Se preconizează că această cifră va crește în următorii ani, din motivele menționate mai sus.

6.2.3. Corecții financiare – cifre cumulate

Corecții financiare FEGA efectuate în 2010 – cifre cumulate 1999 - 2010

Milioane EUR
	2010	2009
Proceduri de verificare și închidere a conturilor FEGA	6 258	5 719
Total	6 258	5 719

Această sumă reprezintă impactul financiar total care decurge din procedurile de verificare și închidere a conturilor din momentul punerii în aplicare a acestui mecanism de corecție, respectiv din 1999 până în prezent.

Alte corecții financiare FEGA efectuate în 2010 – cifre cumulate 2000 - 2010

Milioane EUR
	La sfârșitul anului 2010	La sfârșitul anului 2009
Alte corecții financiare:
ITDR 2000-2006	61	11
SAPARD 2000-2006	17	14
FEADR 2007-2013	21	0
Subtotal	98	25

Cifrele cumulate ale corecțiilor FEGA efectuate la verificarea și închiderea conturilor reprezintă sumele stabilite în mod formal prin intermediul deciziilor Comisiei. Deciziile nr. 1 - nr. 34 de verificare și închidere a conturilor au fost luate în considerare în cifrele corespunzătoare anului 2010. De notat că toate deciziile de verificare a conformității au fost adoptate în mod formal, în timp ce adoptarea deciziilor de închidere și verificare a conturilor, care au efecte în anii următori, necesită, de obicei, mai mult timp.

6.2.4. Corecții financiare în curs

Corecții financiare FEGA în curs la 31.12.2010

Milioane EUR
	Corecții financiare în curs la 31.12.2009	Corecții financiare noi în curs în 2010	Corecții financiare decise în 2010	Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009	Corecții financiare în curs la 31.12.2010
FEGA - decizii financiare și decizii privind conformitatea care urmează a fi adoptate	2 763	670	(1 029)	(115)	2 288
Totale corecții financiare FEGA în curs	2 763	670	(1 029)	(115)	2 288

Valoarea corecțiilor financiare FEGA în curs la sfârșitul anului 2010 indică o consolidare a metodei de estimare pentru deciziile viitoare privind conformitatea.

Alte corecții financiare în curs la 31.12.2010

Milioane EUR
	Corecții financiare în curs la 31.12.2009	Corecții financiare noi în curs în 2010	Corecții financiare decise în 2010	Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009	Corecții financiare în curs la 31.12.2010
ITDR 2000-2006	12	45	(49)	0	7
SAPARD 2000-2006	4	54	(3)	13	68
FEADR 2007-2013	114	55	(57)	11	123
Total alte corecții financiare în curs	130	154	(109)	24	198

Programele SAPARD și ITDR intră într-o fază de încheiere, ceea ce explică valoarea corecțiilor financiare în curs. În plus, au fost lansate audituri și controale la nivelul UE pentru FEADR, ceea ce explică cea mai mare parte a acestei valori.

Recuperări FEGA în curs la 31.12.2010

Milioane EUR
	Corecții financiare în curs la 31.12.2009	Corecții financiare noi în curs în 2010	Corecții financiare decise în 2010	Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009	Corecții financiare în curs la 31.12.2010
FEGA - nereguli	276	170	(178)	55	323
Total recuperări în curs	276	170	(178)	55	323

Întrucât neregulile confirmate și puse în aplicare sunt prezentate în notele 6.2.1. și 6.2.2, este important să se indice în prezenta secțiune modul în care vor evolua în viitor sumele corespunzătoare neregulilor.

Recuperări FEGA în curs la 31.12.2010

Milioane EUR
	Corecții financiare în curs la 31.12.2009	Corecții financiare noi în curs în 2010	Corecții financiare decise în 2010	Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009	Corecții financiare în curs la 31.12.2010
ITDR 2000-2006	5	6	(10)	7	7
SAPARD 2000-2006	88	52	(5)	(41)	94
FEADR 2007-2013	8	60	(98)	52	22
Total recuperări în curs	101	118	(114)	18	123

6.3 CORECȚII FINANCIARE ÎN CADRUL POLITICII DE COEZIUNE

În domeniul de politică agricultură și dezvoltare rurală, recuperările (care nu sunt corelate cu corecțiile financiare) sunt comune. Cu toate acestea, în cadrul politicii de coeziune, ordinele de recuperare sunt aproape exclusiv utilizate pentru punerea în aplicare a acestor corecții financiare care sunt decise de Comisie și care determină o reducere netă a fondurilor UE.

Rezultatele verificărilor efectuate de statele membre privind cheltuielile aferente politicii de coeziune sunt prezentate la nota 6.5. Trebuie remarcat, de asemenea, că valoarea corecțiilor financiare pe 2009 pentru perioada de programare 2000-2006 asociate programelor ITDR și SAPARD sunt acum prezentate în secțiunea Agricultură și dezvoltare rurală (a se vedea nota 6.2), împreună cu FEADR.

6.3.1. Corecții financiare confirmate în 2010

Corecții financiare decise/confirmate în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
Politica de coeziune (activitatea UE)
programele 1994-1999	136	521
programele 2000-2006	788	1 865
programele 2007-2013	2	0
Subtotal	925	2 386
O defalcare pe state membre a acestor sume este prezentată în anexa 3.

Corecțiile financiare confirmate/decise în 2010 și punerea în aplicare a acestora în 2010

Milioane EUR
	FEDER	CF	FSE	IFOP	FEOGA Orientări	Total
Corecții financiare aferente perioadei 1994-1999:
Puse în aplicare prin dezangajare/deducere la încheiere	2	0	—	0	—	2
Puse în aplicare prin ordin de recuperare	118	—	4	3	3	128
Nepuse încă în aplicare	5	0	—	—	0	6
Subtotal perioada 1994-1999	125	0	4	3	3	136
Corecții financiare aferente perioadei 2000-2006:
Puse în aplicare prin dezangajare/deducere la încheiere	—	11	—	—	—	11
Puse în aplicare de către statele membre	—	—	35	87	—	122
Puse în aplicare prin ordin de recuperare	0	0	—	—	30	30
Nepuse încă în aplicare	368	246	8	2	—	624
Subtotal perioada 2000-2006	368	258	43	89	30	788
Corecții financiare aferente perioadei 2007-2013:
Puse în aplicare prin dezangajare/deducere la încheiere	—	—	—	—	—	—
Puse în aplicare de către statele membre	1	—	1	—	—	2
Puse în aplicare prin ordin de recuperare	—	—	—	—	—	—
Nepuse încă în aplicare	0	—	0	—	—	0
Subtotal perioada 2007-2013	1	—	1	—	—	2
Total corecții financiare confirmate în 2010	494	258	49	91	33	925
Total corecții financiare decise în 2009	2 061	86	180	46	13	2 386
Din valoarea totală de 925 de milioane EUR confirmate în 2010, 2 milioane EUR au fost confirmate în anii precedenți, dar nu au fost raportate anterior, iar 44 de milioane EUR reprezintă ajustări ale sumelor raportate anterior.

Valoarea corecțiilor financiare confirmate/decise în cursul anului și puse în aplicare prin emiterea unui ordin de recuperare de către Comisie (adică numerarul rambursat Comisiei) este de 158 de milioane EUR, 128 de milioane EUR pentru perioada 1994-1999 și 30 de milioane EUR pentru perioada 2000-2006 (2009: 146 de milioane EUR). Ar trebui remarcat că punerea în aplicare prin intermediul unui ordin de recuperare reprezintă doar o valoare limitată a corecțiilor financiare (respectiv 20 % din valoarea pusă în aplicare în 2010), întrucât legislația sectorială aplicabilă prevede posibilitatea ca statul membru să accepte corecția financiară propusă de Comisie și, ulterior, să înlocuiască cheltuielile neconforme cu cheltuieli conforme, astfel nefiind necesară emiterea niciunui ordin de recuperare de către Comisie. Ordinele de recuperare sunt emise de Comisie doar în cazul în care statul membru refuză corecția financiară sau la încheierea programului, atunci când statul membru nu mai poate prezenta alte cheltuieli pentru a le înlocui pe cele neconforme cu unele conforme.

Pentru FEDR, diferența semnificativă între corecțiile confirmate/decise în 2009 și 2010 se datorează unei corecții importante efectuate în cazul Spaniei (aproximativ 1,5 miliarde EUR), care a fost confirmată de către statul membru la sfârșitul anului 2009. Această corecție a încheiat un plan de acțiune important inițiat în 2004 în materie de verificări ale gestiunii și de nivel secundar privind aspecte legate de achiziții publice în cazul a douăzeci de programe spaniole. Aceasta a dus la o creștere semnificativă a valorilor corecțiilor raportate în 2009. Începând cu 2010, valorile aferente perioadei 2000-2006 se vor reduce pe măsură ce perioada de încheiere se apropie de final. Corecțiile raportate vor fi legate de finalizarea procedurilor începute în anii anteriori, precum și de rezultatele auditurilor și ale procedurilor de încheiere.

În ceea ce privește FSE, valoarea mai mică a corecțiilor financiare pentru perioada de programare 1994-1999 se datorează faptului că serviciile Comisiei se apropie de finalul procesului de încheiere. Pentru perioada de programare 2000-2006, 2010 a fost anul în care marea majoritate a programelor și-au prezentat documentele de încheiere. Prin urmare, valoarea corecțiilor financiare va fi identificată și confirmată doar după finalizarea analizei efectuate în prezent de serviciile Comisiei în privința documentelor prezentate de statele membre.

În ceea ce privește IFOP, auditul efectuat în cazul autorităților centrale în Spania la sfârșitul lui 2009 a condus la confirmarea, în 2010, a unei sume de 87 de milioane EUR care a fost dedusă de către statul membru din declarația de costuri finale primită la sfârșitul anului 2010.

6.3.2. Corecții financiare efectuate în 2010

Corecții financiare efectuate în 2010

Milioane EUR
	2010	2009
Politica de coeziune (activitatea UE)
programele 1994-1999	476	300
programele 2000-2006	259	384
programele 2007-2013	2	0
Subtotal	737	684
O defalcare pe state membre a acestor sume este prezentată în anexa 4.

Trebuie observat, de asemenea, că sumele de mai sus, în special pentru perioada de programare 2000-2006, nu includ corecțiile financiare raportate de statele membre în solicitările finale de plată primite de Comisie în 2010, care sunt în curs de validare. În acest stadiu, corecția financiară este, într-adevăr, efectuată de statul membru care atestă deducerea valorii corecției financiare din valoarea solicitării finale de plată. Cu toate acestea, în contextul încheierii programului, validarea solicitării de către ordonatorul de credite în sistemul contabil este supusă termenelor-limită reglementare mai lungi înainte de prelucrarea integrală a acesteia și de efectuarea plăților de către Comisie. Solicitările de plată primite înainte de sfârșitul anului 2010 care nu au fost încă autorizate includ corecțiile financiare deduse aplicate unei valori totale de 2,3 miliarde EUR (FEDR: 2 155 de milioane EUR; Fondul de coeziune: 105 milioane EUR și FSE: 24 de milioane EUR). Solicitările de plată vor fi prelucrate la sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012.

Corecții financiare efectuate în 2010 (confirmate/decise în 2010 și în exercițiile anterioare)

Milioane EUR
	FEDER	FC	FSE	IFOP	FEOGA Orientări	Total 2010
Corecții financiare aferente perioadei 1994-1999:
Confirmate în 2010	120	0	4	3	2	129
Confirmate în exercițiile anterioare	342	4	1	—	1	347
Subtotal perioada 1994-1999	462	4	5	3	3	476
Corecții financiare aferente perioadei 2000-2006:
Confirmate în 2010	0	11	35	87	30	164
Confirmate în exercițiile anterioare	79	6	1	—	8	95
Subtotal perioada 2000-2006	80	18	36	87	38	259
Corecții financiare aferente perioadei 2007-2013:
Confirmate în 2010	1	—	1	—	—	1
Confirmate în exercițiile anterioare	—	—	—	—	—	—
Subtotal perioada 2007-2013	1	—	1	—	—	1
Total corecții financiare efectuate în 2010	542	21	42	90	41	737
Total corecții financiare efectuate în 2009	334	89	206	50	5	684
Din suma de 737 milioane EUR raportată drept corecție financiară efectuată în 2010, 1 milion EUR a fost executat în anii precedenți, dar nu a fost raportat până în prezent.

Trebuie observat că, în ceea ce privește FEDER, corecția semnificativă aplicată în cazul Spaniei, în valoare totală de 1,5 miliard EUR, menționată în nota 6.3.1, a fost certificată de către statul membru în februarie 2010, astfel cum a fost înscrisă în sistemele contabile locale ale programelor relevante. Această sumă a fost dedusă din cele 20 de solicitări finale de plată introduse în septembrie 2010. Totuși, întrucât aceste solicitări de plată sunt încă în proces de autorizare, nu au fost luate în considerare în cadrul cifrelor privind execuția menționate anterior. Este cazul majorității solicitărilor primite pentru încheierea perioadei 2000-2006.

În ceea ce privește FSE, toate corecțiile financiare confirmate în 2010 pentru perioada de programare 1994-1999 au fost efectuate în același an. Mai mult, nu există solduri ale corecțiilor financiare care să urmeze a fi executate în legătură cu această perioadă de programare. Valorile corecțiilor financiare pentru perioada de programare 2000-2006 confirmate în exercițiile anterioare vor fi identificate și verificate în procesul de încheiere, care este în curs.

6.3.3. Corecții financiare – cifre cumulate și rata de execuție

Corecții financiare confirmate/decise – cifre cumulate

Milioane EUR
	Perioada 1994-1999	Perioada 2000-2006	Perioada 2007-2013	Total la sfârșitul anului 2010	Total la sfârșitul anului 2009
FEDER	1 758	4 165	1	5 924	5 430
Fondul de coeziune	273	490	—	763	506
FSE	397	1 174	1	1 572	1 522
IFOP	100	96	—	195	104
FEOGA Orientare	124	41	-	165	132
Total	2 652	5 965	2	8 619	7 694

O defalcare pe state membre a sumei totale este prezentată în anexa 3.

Corecții financiare efectuate – cifre cumulate

Milioane EUR
	Perioada 1994-1999	Perioada 2000-2006	Perioada 2007-2013	Total la sfârșitul anului 2010	Total la sfârșitul anului 2009
FEDER	1 736	1 972	1	3 709	3 167
Fondul de coeziune	266	227	-	493	472
FSE	395	1 146	1	1 542	1 500
IFOP	100	94	-	194	104
FEOGA Orientare	124	41	-	165	124
Total	2 621	3 480	2	6 102	5 366

O defalcare pe state membre a sumei totale este prezentată în anexa 4.

Majoritatea programelor și a neregulilor pentru perioada de programare 1994-1999 sunt cazuri închise, prin urmare, se preconizează că sumele vor scădea în viitor. Deși multe deduceri au fost retrase de statele membre din solicitările finale de plată pentru programele aferente perioadei 2000-2006, solicitările de plată sunt încă în curs de validare, ceea ce explică motivul pentru care acestea nu sunt incluse în sumele de mai sus. Acestea vor fi raportate drept executate atunci când plățile vor fi validate, în 2011 și, pentru dosarele mai complexe, în 2012. Ca urmare a controalelor curente la fața locului, corecțiile pentru perioada actuală de programare, 2007-2013, ar trebui să crească.

Tabelul de mai sus cuprinde corecțiile financiare care sunt contestate de anumite state membre (în condițiile în care experiența arată că situațiile în care Comisia a trebuit să ramburseze sumele pentru astfel de cazuri au fost foarte rare).

Corecțiile financiare confirmate/decise la 31 decembrie 2010 dar neefectuate încă și ratele de execuție la 31 decembrie 2010 (cifre cumulate)

Milioane EUR
	FEDER	FC	FSE	IFOP	FEOGA - Orientări	Total 2010	Total 2009
Corecții financiare aferente programelor 1994-1999
Corecțiile financiare confirmate/decise	1 758	273	397	100	124	2 652	2 516
Corecțiile financiare efectuate	1 736	266	395	100	124	2 621	2 145
Corecțiile financiare confirmate/decise dar neefectuate încă	22	8	2	—	0	31	371
Rata de execuție	99 %	97 %	100 %	100 %	100 %	99 %	85 %
Corecții financiare aferente programelor 2000-2006
Corecțiile financiare confirmate/decise	4 165	490	1 174	96	41	5 965	5 177
Corecțiile financiare efectuate	1 972	227	1 146	94	41	3 480	3 221
Corecțiile financiare confirmate/decise dar neefectuate încă	2 192	263	28	2	—	2 485	1 956
Rata de execuție	47 %	46 %	98 %	98 %	100 %	58 %	62 %
Corecții financiare aferente programelor 2007-2013
Corecțiile financiare confirmate/decise	1	—	1	—	—	2	—
Corecțiile financiare efectuate	1	—	1	—	—	2	—
Corecțiile financiare confirmate/decise dar neefectuate încă	0	—	0	—	—	0	—
Rata de execuție	69 %	N/A	98 %	N/A	N/A	84 %	N/A
Corecții financiare totale
Corecțiile financiare confirmate/decise	5 924	764	1 571	195	165	8 619	7 694
Corecțiile financiare efectuate	3 709	493	1 542	194	165	6 102	5 366
Corecțiile financiare confirmate/decise dar neefectuate încă	2 214	271	30	2	0	2 516	2 327
Rata de execuție	63 %	65 %	98 %	99 %	100 %	71 %	70 %

Nivelul de execuție în perioada de programare 1994-1999 se explică prin emiterea, în 2010, a majorității ordinelor de recuperare necesare pentru punea în aplicare a deciziilor privind corecțiile financiare adoptate la sfârșitul anului 2009 (pendinte la momentul închiderii conturilor 2009), sau a noilor corecții confirmate/decise în cursul anului.

În ceea ce privește perioada de programare 2000-2006, rata scăzută de execuție se explică prin procesul de încheiere în curs, în cadrul căruia solicitările de plată primite la sfârșitul anului 2010 nu sunt încă autorizate, iar corecțiile financiare corespunzătoare sumei totale de 2,3 miliarde EUR nu pot fi luate în considerare în cifrele privind execuția pe 2010.

6.3.4. Corecții financiare în curs

Milioane EUR
	Corecții financiare în curs la 31.12.2009	Corecții financiare noi în curs în 2010	Corecții financiare decise în 2010	Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009	Corecții financiare în curs la 31.12.2010
Fonduri structurale și Fondul de coeziune (programele 1994-1999, 2000-2006 și 2007-2013)
FEDER	430	135	(212)	(156)	197
Fondul de coeziune	149	206	(21)	(72)	262
FSE	326	9	(42)	(10)	284
IFOP	2	—	(1)	0	0
FEOGA Orientare	63	4	(33)	(31)	4
Total	971	354	(309)	(269)	747

În ceea ce privește FEDR, multe dintre procedurile în curs în ultimii ani au fost finalizate în 2010 prin aplicarea corecțiilor financiare sau prin ajustarea sumelor. În plus, 2010 a fost considerat un an de tranziție pentru cele două perioade de programare, încheierea procedurilor pentru perioada 2000-2006 ducând la o scădere a sumelor în curs și la inițierea unor noi proceduri (relativ mai puțin numeroase în acest stadiu) pentru perioada 2007-2013. Astfel, valorile corecțiilor financiare în curs în acest an sunt mai mici în comparație cu anul trecut.

În ceea ce privește FSE, cea mai mare parte din suma de 9 milioane EUR aferentă cazurilor noi se referă la perioada de programare 2000-2006, întrucât toate programele operaționale în cauză se apropie de etapa de încheiere. Prelucrarea corecțiilor financiare va fi abordată în procesul de încheiere. Cu toate acestea, jumătate din procedurile în curs se referă la perioada de programare 2007-2013. Acestea au fost estimate la 1 EUR (sumă indicativă), întrucât suma care trebuie corectată nu a fost încă identificată.

Pe lângă valoarea menționată anterior, o sumă de 1 437 de milioane EUR a fost raportată de statele membre, care reprezintă recuperări potențiale în urma detectării unor solicitări neregulamentare privind fondurile structurale. Aceasta se bazează pe rapoartele oficiale înaintate de statele membre în conformitate cu Regulamentul nr. 1681/94 al Comisiei. Cu toate acestea, perspectivele de recuperare în cazuri individuale nu pot fi evaluate cu suficientă precizie pe baza informațiilor furnizate de statele membre. În plus, există riscul unei suprapuneri cu cifrele prezentate anterior care este greu de cuantificat, deoarece statele membre nu sunt obligate să facă distincția, în rapoartele lor, între recuperările potențiale rezultate din activitățile UE și cele rezultate în urma controalelor proprii.

6.3.5. Întreruperea și suspendarea plăților

Având în vedere FEDER, în 2010 au fost luate 49 de decizii de întrerupere a termenelor de plată, pentru o valoare totală de 2 156 de milioane EUR. Plățile au fost eliberate în 41 de cazuri, ceea ce reprezintă 2 057 de milioane EUR. 8 cazuri erau încă în curs de examinarea la sfârșitul exercițiului bugetar, ridicându-se la valoarea de 99 de milioane EUR.

În ceea ce privește FSE, în 2010 au fost luate 12 decizii de întrerupere a termenelor de plată, toate referitoare la perioada de programare 2007-2013, pentru o valoare totală de 255 de milioane EUR. Plățile au fost eliberate în 6 cazuri, ceea ce reprezintă 94 de milioane EUR. 6 cazuri sunt încă în curs de examinare, pentru o sumă de 161 de milioane EUR.

Defalcarea pe state membre a cazurilor de întrerupere din 2010 este prezentată în următorul tabel:

Milioane EUR
	FEDER	FSE	Total
Întreruperi - cazuri închise la 31.12.2010
Germania	175	—	175
Spania	1 477	74	1 552
Italia	84	—	84
Luxemburg	—	1	1
Ungaria	33	—	33
Portugalia	103	—	103
România	—	18	18
Regatul Unit	184	—	184
Subtotal cazuri închise	2 057	94	2 151
Întreruperi - cazuri deschise la 31.12.2010
Belgia	—	3	3
Bulgaria	15	—	15
Germania	43	69	112
Italia	—	72	72
Austria	—	17	17
Regatul Unit	41	—	41
Subtotal cazuri deschise	99	161	260
Total întreruperi	2 156	255	2 411
Datele prezentate în acest tabel reprezintă situația la 15 februarie 2011.

În plus, în cursul anului 2010 au fost adoptate 6 decizii de suspendare pentru FSE (Belgia, Spania și Franța), iar plățile au fost reluate înainte de sfârșitul exercițiului doar în cazul Spaniei.

6.4. ALTE RECUPERĂRI

Această rubrică se referă la recuperarea sumelor plătite necuvenit din cauza unor erori sau nereguli detectate de Comisie, de statele membre, de Curtea Europeană de Conturi sau de OLAF pentru partea din buget care nu este executată prin gestiune partajată.

ALTE RECUPERĂRI CONFIRMATE ÎN 2010

Milioane EUR

2010

2009

Alte tipuri de gestiune:

—	acțiuni externe

137

—	politici interne

188

202

Total alte recuperări confirmate

325

283

ALTE RECUPERĂRI EFECTUATE ÎN 2010

Milioane EUR

2010

2009

Alte tipuri de gestiune:

—	acțiuni externe

136

—	politici interne

163

202

Total alte recuperări efectuate

299

283

6.5. ACTIVITĂȚILE DE RECUPERARE ȘI DE CORECȚIE FINANCIARĂ EFECTUATE PE STATELE MEMBRE ÎN CONTEXTUL ACȚIUNILOR STRUCTURALE SAU AL POLITICII DE COEZIUNE

În domeniul politicii de coeziune, corecțiile efectuate de statele membre în urma auditurilor proprii sau ale UE nu sunt înregistrate în sistemul de contabilitate al Comisiei întrucât statele membre pot reutiliza aceste sume pentru alte cheltuieli eligibile. Cu toate acestea, statele membre sunt obligate să transmită Comisiei informații actualizate privind retragerile, recuperările și recuperările de efectuat privind fondurile structurale, atât pentru ani individuali, cât și cumulat pentru perioada 2000-2006, precum și pentru toate cele patru fonduri (FEDER, FSE, FEOGA - Orientare și IFOP). Totuși, nu sunt obligate să identifice în mod separat corecțiile care au rezultat în urma activității UE. Din acest motiv, corecțiile financiare efectuate de statele membre nu se adaugă celor efectuate de Comisie.

Întrucât perioada 2000-2006 se află în prezent în faza de încheiere, fază în care se solicită dovada deducerii pentru toate neregulile, statele membre nu sunt obligate să trimită separat Comisiei informații privind retragerile, recuperările și recuperările de efectuat pentru anul 2010. Totuși, aceste informații suplimentare au fost primite în martie 2011 din partea Greciei, a Belgiei, a Ungariei, a Portugaliei și pentru programele interregionale. Aceste informații sunt luate în considerare în prezenta secțiune.

Pe baza informațiilor primite până în prezent, în ceea ce privește contribuția UE, statele membre au raportat corecții financiare cumulate în valoarea totală de aproximativ 5,1 miliarde EUR, care rezultă din activitățile naționale de audit pentru programele 2000-2006 (din care retragerile totale se ridică la aproximativ 4 miliarde EUR, iar recuperările la aproximativ 1,1 miliarde EUR).

Activitățile de audit la fața locului întreprinse de DG Politică Regională în cadrul planului de acțiune pe 2008 în vederea auditării sistemelor naționale din statele membre pentru recuperările aferente perioadei de programare 2000-2006 s-au finalizat în 2010 pentru restul de șase state membre, acoperind astfel toate cele 25 de state membre în cauză (nu există nicio obligație de raportare pentru Bulgaria și România pentru perioada 2000-2006). Rezultatele acestui exercițiu, precum și auditurile efectuate de Curtea de Conturi, cuprinse în ultimele două rapoarte anuale, au indicat că autoritățile statelor membre respectă, în general, cerințele, deși există în continuare puncte slabe semnificative în ceea ce privește caracterul complet al datelor și sistemul de înregistrare și raportare a neregulilor pentru unele programe 2000-2006 în Italia, Spania, Franța și Țările de Jos. Într-o mai mică măsură, există puncte slabe și în cadrul unor programe desfășurate în Regatul Unit, Slovenia, Finlanda, Suedia și Letonia. Deși auditurile efectuate de Comisie au identificat îmbunătățiri în toate statele membre în perioada 2007-2010, Comisia rămâne prudentă în faza de încheiere a programelor și a solicitat autorităților responsabile de toate programele să prezinte un raport cu privire la măsurile întreprinse (inclusiv corecțiile financiare) la nivel național în privința tuturor neregulilor înregistrate pentru fiecare program. Comisia nu va încheia programele înainte de a evalua aceste informații ca fiind coerente și complete.

Există riscul unei suprapuneri în perioada 2000-2006, între cifrele comunicate pentru corecțiile financiare rezultate în urma activităților organismelor UE (audituri efectuate de Comisie și de Curtea de Conturi, precum și investigații OLAF) și cele comunicate de statele membre care au rezultat în urma propriilor acțiuni. Aceasta se datorează faptului că statele membre acceptă o mare parte din corecțiile financiare rezultate în urma activității organismelor UE și le pun în aplicare fără o decizie oficială a Comisiei, prin retragerea cheltuielii în cauză din declarațiile lor de cheltuieli. Întrucât statele membre nu sunt obligate să facă distincția între corecțiile rezultate din activitățile organismelor UE și cele obținute în urma propriilor controale și audituri în cadrul raportării pe perioada 2000-2006, gradul de suprapunere nu poate fi calculat cu precizie. În plus, punerea în aplicare efectivă de către statul membru poate să nu aibă loc în același exercițiu în care statul membru acceptă corecția financiară. De aceea, suprapunerea posibilă rămâne doar o estimare. O comparație pentru fiecare stat membru a cifrelor obținute de statele membre pentru anul 2010 cu valorile corecțiilor rezultate din activitățile organismelor UE și acceptate de statele membre pentru același an sugerează că valoarea suprapunerii nu poate să depășească 65 de milioane EUR (2009: 465 de milioane EUR).

În perioada de programare 2007-2013, există obligația reglementară ca statele membre să raporteze anual cu privire la retrageri și recuperări prin sistemele informatice SFC 2007. Aceasta înseamnă că statele membre transmit date direct Comisiei, pe cale electronică, la data de 31 martie a fiecărui an. În orientările pentru statele membre, Comisia propune, de asemenea, să se identifice separat corecțiile rezultate în urma activității organismelor UE, pentru a se evita orice suprapunere în raportare. Astfel cum a fost raportat de statele membre către Comisie la 31 martie 2011, sumele totale (cota UE) recuperate de statele membre de la beneficiari și retrase din cheltuielile certificate prezentate Comisiei în 2010 (recuperări, în valoare de 35 de milioane EUR), sau retrase din solicitările de plată pe 2010 înainte de finalizarea procesului de recuperare la nivel național (retrageri în valoare de 189 de milioane EUR), precum și recuperări de efectuat (41 de milioane EUR) la sfârșitul lui 2010, se ridică la 265 de milioane EUR:

milioane EUR
UE 272007-2013 (2)	Retrageri rezultate din activitatea statelor membre	Retrageri rezultate din activitatea organelor UE	Retrageri totale	Recuperări rezultate din activitatea statelor membre	Recuperări rezultate din activitatea organelor UE	Recuperări totale	Total recuperări de efectuat declarate în 2010	Total declarat de statele membre
FEDER/FC (3)	151	5	156	29	2	31	25	212
FSE	31	2	33	4	0	4	15	52
FEP	0	0	0	1	0	1	0	1
Total	183	7	189	34	2	35	41	265

Comisia a planificat un audit privind recuperările începând cu al doilea semestru al anului 2011 pentru a reexamina, pentru toate fondurile, mecanismele de corecție puse în aplicare de autoritățile de certificare și pentru a evalua gradul de încredere pe care Comisia îl poate avea în cifrele comunicate, utilizând un eșantion de programe și state membre selectate pe baza unei analize a riscurilor.

Nota 6 – anexa 1: Total corecții financiare și recuperări decise în 2010 pentru FEGA - defalcare pe state membre

Milioane EUR
Stat membru	Verificarea și închiderea conturilor	Verificarea conformității	Nereguli declarate	Total 2010	Total 2009
Belgia	0	—	4	4	15
Bulgaria	0	17	3	20	5
Republica Cehă	0	1	0	1	1
Danemarca	0	10	3	12	104
Germania	–1	16	12	28	17
Estonia	—	—	0	0	0
Irlanda	–1	0	7	7	4
Grecia	4	460	14	477	21
Spania	8	52	23	83	106
Franța	–1	39	28	67	111
Italia	4	39	35	78	15
Cipru	—	1	0	1	0
Letonia	0	—	0	0	0
Lituania	0	0	2	2	4
Luxemburg	0	1	0	1	0
Ungaria	0	8	1	8	22
Malta	0	–	0	0	0
Țările de Jos	–1	47	5	51	36
Austria	0	1	1	2	3
Polonia	0	50	2	52	13
Portugalia	2	40	16	58	18
România	11	38	6	55	14
Slovenia	0	4	1	5	2
Slovacia	0	0	0	0	1
Finlanda	0	2	1	2	2
Suedia	0	3	2	5	2
Regatul Unit	8	194	11	213	109
Total decis	33	1 022	178	1 233	625

Nota 6 – anexa 2: Total corecții financiare și recuperări efectuate în 2010 pentru FEGA - defalcare pe state membre

Milioane EUR
Stat membru	Verificarea și închiderea conturilor și termene de plată nerespectate	Verificarea conformității	Nereguli declarate de statele membre (rambursate către UE)	Total 2010	Total 2009
Belgia	0	0	3	3	14
Bulgaria	0	—	5	6	1
Republica Cehă	0	0	1	1	0
Danemarca	0	10	3	12	105
Germania	–1	16	10	26	18
Estonia	—	—	0	0	0
Irlanda	–1	1	5	5	5
Grecia	4	136	10	150	196
Spania	8	92	30	130	59
Franța	–1	90	30	120	82
Italia	4	5	23	33	177
Cipru	—	1	0	1	1
Letonia	0	—	0	0	0
Lituania	0	2	1	4	2
Luxemburg	0	1	0	1	0
Ungaria	0	24	2	26	9
Malta	0	–	0	0	0
Țările de Jos	–1	46	5	51	9
Austria	0	3	1	3	1
Polonia	0	95	1	97	2
Portugalia	2	4	18	24	7
România	11	—	6	16	12
Slovenia	0	—	1	1	2
Slovacia	0	0	1	1	0
Finlanda	0	2	1	2	2
Suedia	0	3	2	5	14
Regatul Unit	8	195	12	215	133
Total executat	33	728	172	934	851

Nota 6 – anexa 3: Corecții financiare totale confirmate în 2010 pentru acțiunile structurale - Defalcare pe state membre

Milioane EUR
Stat membru	Cumulate la sfârșitul anului 2009	Corecții financiare confirmate în 2010						Cumulate la sfârșitul anului 2010
Stat membru	Cumulate la sfârșitul anului 2009	FEDER	FC	FSE	IFOP	FEOGA -Orientare	Total anul 2010	Cumulate la sfârșitul anului 2010
1994-1999	2 516	125	0	4	3	3	136	2 652
Belgia	5	—	—	—	—	—	0	5
Danemarca	3	—	—	—	—	—	0	3
Germania	339	0	—	—	0	1	1	340
Irlanda	42	—	—	—	—	—	0	42
Grecia	526	1	0	—	—	0	2	528
Spania	548	116	0	0	—	1	117	664
Franța	84	—	—	4	—	0	4	88
Italia	505	0	—	—	—	0	0	505
Luxemburg	5	—	—	—	—	—	0	5
Țările de Jos	177	—	—	—	—	—	0	177
Austria	2	—	—	—	—	—	0	2
Portugalia	137	2	—	—	1	1	4	141
Finlanda	1	—	—	—	—	—	0	1
Suedia	1	—	—	—	—	—	0	1
Regatul Unit	131	6	—	—	1	0	7	138
INTERREG	10	0	—	—	—	—	0	10
2000-2006	5 178	368	258	43	89	30	788	5 965
Belgia	10	0	—	—	—	—	0	10
Bulgaria	2	—	18	—	—	—	18	21
Republica Cehă	0	4	7	—	—	—	11	11
Danemarca	0	—	—	—	—	—	0	0
Germania	12	0	—	0	0	—	1	13
Estonia	0	0	—	0	—	—	0	0
Irlanda	42	2	1	—	—	—	2	44
Grecia	920	40	0	0	—	—	40	961
Spania	2 503	170	104	2	87	—	363	2 865
Franța	261	16	—	0	—	9	26	287
Italia	825	97	—	4	1	2	105	930
Cipru	—	—	—	—	—	—	0	0
Letonia	4	—	1	—	0	—	1	4
Lituania	2	—	0	—	—	—	0	2
Luxemburg	2	—	—	—	—	—	0	2
Ungaria	52	0	—	—	—	—	0	52
Malta	—	—	—	—	—	—	0	0
Țările de Jos	2	—	—	—	—	—	0	2
Austria	—	—	—	—	—	—	0	0
Polonia	134	0	111	1	0	—	112	246
Portugalia	126	0	13	0	—	18	31	157
România	10	—	2	—	—	—	2	12
Slovenia	2	—	—	—	—	—	0	2
Slovacia	39	0	2	—	—	—	2	41
Finlanda	0	—	—	—	0	—	0	1
Suedia	11	0	—	—	—	—	0	11
Regatul Unit	217	29	—	36	—	1	65	283
INTERREG	1	9	—	—	—	—	9	10
2007-2013	0	1	0	1	0	—	2	2
Belgia	—	—	—	—	—	—	—	—
Bulgaria	—	—	—	—	—	—	—	—
Republica Cehă	—	—	—	—	—	—	—	—
Danemarca	—	—	—	0	—	—	0	0
Germania	—	—	—	—	—	—	—	—
Estonia	—	0	—	—	—	—	0	0
Irlanda	—	—	—	0	—	—	0	0
Grecia	—	—	—	—	—	—	—	—
Spania	—	—	—	—	—	—	—	—
Franța	—	—	—	0	—	—	0	0
Italia	—	—	—	—	—	—	—	—
Cipru	—	—	—	—	—	—	—	—
Letonia	—	—	—	—	—	—	—	—
Lituania	—	—	—	—	—	—	—	—
Luxemburg	—	—	—	0	—	—	0	0
Ungaria	—	0	—	1	—	—	1	1
Malta	—	—	—	—	—	—	—	—
Țările de Jos	—	—	—	—	—	—	—	—
Austria	—	—	—	—	—	—	—	—
Polonia	—	0	—	0	—	—	0	0
Portugalia	—	0	—	0	—	—	1	1
România	—	—	—	—	—	—	—	—
Slovenia	—	—	—	—	—	—	—	—
Slovacia	—	—	—	—	—	—	—	—
Finlanda	—	—	—	—	—	—	—	—
Suedia	—	—	—	—	—	—	—	—
Regatul Unit	—	—	—	—	—	—	—	—
INTERREG	—	—	—	—	—	—	—	—
Total confirmat	7 694	494	258	49	91	33	925	8 619

Nota 6 – anexa 4: Total corecții financiare efectuate în 2010: acțiuni structurale – Defalcare pe state membre

Milioane EUR
Stat membru	Cumulate la sfârșitul anului 2009	Corecții financiare efectuate în 2010						Cumulate la sfârșitul anului 2010
Stat membru	Cumulate la sfârșitul anului 2009	FEDER	FC	FSE	IFOP	FEOGA - Orientare	Total anul 2010	Cumulate la sfârșitul anului 2010
1994-1999	2 144	462	4	5	3	3	476	2 621
Belgia	6	—	—	—	—	—	—	6
Danemarca	4	—	—	—	—	—	—	4
Germania	300	37	—	—	0	1	38	338
Irlanda	40	—	—	—	—	—	—	40
Grecia	521	1	3	—	—	0	4	525
Spania	293	363	1	0	—	1	365	658
Franța	85	—	—	4	—	0	4	89
Italia	483	21	—	—	—	—	21	504
Luxemburg	4	—	—	1	—	—	1	5
Țările de Jos	177	—	—	—	—	—	—	177
Austria	2	—	—	—	—	—	—	2
Portugalia	118	20	—	—	1	1	23	141
Finlanda	1	0	—	—	—	—	0	1
Suedia	1	—	—	—	—	—	—	1
Regatul Unit	108	11	—	—	1	0	13	120
INTERREG	2	7	—	—	—	—	7	9
2000-2006	3 222	80	18	36	87	38	259	3 480
Belgia	8	—	—	0	—	—	0	8
Bulgaria	2	—	—	—	—	—	—	2
Republica Cehă	0	—	—	—	—	—	—	0
Danemarca	0	—	—	—	—	—	—	0
Germania	10	0	—	—	—	—	0	10
Estonia	0	—	—	0	—	—	0	0
Irlanda	26	—	—	—	—	—	—	26
Grecia	904	—	—	—	—	—	—	904
Spania	940	—	16	0	87	8	111	1 051
Franța	239	—	—	—	—	9	9	248
Italia	686	79	—	0	—	2	82	768
Cipru	0	—	—	—	—	—	—	0
Letonia	3	—	1	—	—	—	1	4
Lituania	1	—	0	—	—	—	0	1
Luxemburg	2	—	—	—	—	—	—	2
Ungaria	41	—	—	—	—	—	—	41
Malta	0	—	—	—	—	—	—	0
Țările de Jos	0	—	—	—	—	1	1	1
Austria	0	—	—	—	—	—	—	0
Polonia	90	—	—	—	—	—	—	90
Portugalia	95	—	1	—	—	18	18	113
România	8	—	0	—	—	—	0	8
Slovenia	2	—	—	—	—	—	—	2
Slovacia	1	—	—	—	—	—	—	1
Finlanda	0	—	—	—	—	—	—	0
Suedia	11	—	—	—	—	—	—	11
Regatul Unit	151	—	—	36	—	1	37	188
INTERREG	0	0	—	—	—	—	0	0
2007-2013	0	1	0	1	0	—	2	2
Belgia	—	—	—	—	—	—	—	—
Bulgaria	—	—	—	—	—	—	—	—
Republica Cehă	—	—	—	—	—	—	—	—
Danemarca	—	—	—	0	—	—	0	0
Germania	—	—	—	—	—	—	—	—
Estonia	—	0	—	—	—	—	0	0
Irlanda	—	—	—	0	—	—	0	0
Grecia	—	—	—	—	—	—	—	—
Spania	—	—	—	—	—	—	—	—
Franța	—	—	—	0	—	—	0	0
Italia	—	—	—	—	—	—	—	—
Cipru	—	—	—	—	—	—	—	—
Letonia	—	—	—	—	—	—	—	—
Lituania	—	—	—	—	—	—	—	—
Luxemburg	—	—	—	—	—	—	—	—
Ungaria	—	—	—	1	—	—	1	1
Malta	—	—	—	—	—	—	—	—
Țările de Jos	—	—	—	—	—	—	—	—
Austria	—	—	—	—	—	—	—	—
Polonia	—	0	—	—	—	—	0	0
Portugalia	—	0	—	0	—	—	1	1
România	—	—	—	—	—	—	—	—
Slovenia	—	—	—	—	—	—	—	—
Slovacia	—	—	—	—	—	—	—	—
Finlanda	—	—	—	—	—	—	—	—
Suedia	—	—	—	—	—	—	—	—
Regatul Unit	—	—	—	—	—	—	—	—
INTERREG	—	—	—	—	—	—	—	—
Total executat	5 366	542	21	42	90	41	737	6 102

7. GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR

Următoarele informații privind gestionarea riscului financiar al Uniunii Europene (UE) se referă la:

—	operațiuni de trezorerie efectuate de Comisia Europeană în vederea execuției bugetului UE;

—	activități de creditare și împrumut realizate de Comisia Europeană prin asistența macrofinanciară (AMF), balanța de plăți (BDP) și acțiunile Euratom;

—	Fondul de garantare pentru acțiuni externe precum și

—	activitățile de creditare și împrumut, precum și la cele de trezorerie efectuate de Uniunea Europeană prin Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare).

7.1 POLITICI DE GESTIONARE A RISCULUI

7.1.1 Operațiuni de trezorerie

Normele și principiile de gestionare a operațiunilor de trezorerie ale Comisiei sunt prevăzute în Regulamentul nr. 1150/2000 al Consiliului (astfel cum a fost modificat prin Regulamentele nr. 2028/2004 și nr. 105/2009 ale Consiliului) și în Regulamentul financiar (Regulamentul Consiliului nr. 1605/2002, modificat prin Regulamentele nr. 1995/2006, nr. 1525/2007 și nr. 1081/2010 ale Consiliului) și în normele sale de aplicare (Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei, modificat prin Regulamentele nr. 478/2007, nr. 1261/2005, nr. 1248/2006 ale Comisiei).

Se aplică următoarele principii ca urmare a regulamentelor menționate anterior:

—	resursele proprii sunt plătite de statele membre în conturi deschise în acest scop în numele Comisiei la trezorerie sau la organismul numit de fiecare stat membru. Comisia poate retrage bani din aceste conturi numai pentru a-și acoperi necesitățile de lichidități;

—	resursele proprii sunt plătite de statele membre în moneda lor națională, iar plățile Comisiei sunt, de regulă, efectuate în EUR;

—	conturile bancare deschise în numele Comisiei nu pot avea facilități de descoperire de cont;

—	fondurile depuse în conturi în alte monede decât EUR sunt fie folosite pentru plăți în aceleași monede, fie sunt periodic convertite în EUR.

Pe lângă conturile de resurse proprii, Comisia a deschis conturi la bănci centrale sau comerciale, cu scopul de a executa plăți și de a primi încasări, altele decât contribuțiile statelor membre la buget.

Operațiunile de trezorerie și de plată sunt foarte automatizate și se bazează pe sisteme informatice moderne. Se aplică proceduri specifice de garantare a securității sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu Regulamentul financiar, cu standardele de control intern ale Comisiei și cu principiile de audit.

Un set scris de orientări și proceduri reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată ale Comisiei scopul acestora fiind limitarea riscurilor de funcționare și financiare și asigurarea unui nivel adecvat de control. Acestea acoperă diferite domenii de operare (de exemplu: executarea plăților și gestionarea numerarului, previzionarea fluxului de numerar, continuitatea operațiunilor etc.), iar respectarea orientărilor și a procedurilor este verificată cu regularitate. În plus, se desfășoară reuniuni între DG BUDG și DG ECFIN pentru a se discuta despre schimbul de informații privind gestionarea riscului și cele mai bune practici.

BUFI – amenzi încasate cu titlu provizoriu

Începând cu anul 2010, sumele corespunzătoare amenzilor încasate cu titlu provizoriu sunt investite într-un fond creat în mod special, gestionat de DG ECFIN, numit BUFI. Sumele corespunzătoare amenzilor primite înainte de 2010 rămân în conturi bancare specifice. Gestionarea activului pentru amenzile încasate provizoriu este realizată de Comisie în conformitate cu orientările interne și de gestionare a activelor, care sunt incluse în acordul privind nivelul serviciilor (SLA) semnat în decembrie 2009 între DG BUDG și DG ECFIN. Au fost elaborate manuale de proceduri care acoperă domenii specifice precum gestionarea trezoreriei și care sunt folosite de unitățile de exploatare relevante. Riscurile financiare și operaționale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu directivele și procedurile interne este verificată periodic.

Obiectivul activităților de gestionare a activelor este de a investi amenzile plătite Comisiei astfel încât:

(a)	să se garanteze că fondurile sunt disponibile ușor în caz de necesitate, în paralel cu

(b)	încercarea de a asigura o rentabilitate care, în circumstanțe normale, este, în medie, egală cu rentabilitatea de referință a BUFI minus costurile suportate.

Investițiile sunt restricționate practic la următoarele categorii: depozite la termen la băncile centrale ale țărilor din zona euro, agențiile datoriilor suverane ale țărilor din zona euro, băncile deținute în totalitate de stat sau garantate de acesta sau instituții supranaționale; obligațiuni, bonuri și certificate de depozit emise de entități suverane care creează o expunere directă a țărilor din în zona euro la riscul unei datorii suverane sau care sunt emise de instituții supranaționale.

7.1.2 Activități de împrumut și creditare (AMF, BDP și Euratom)

Tranzacțiile de creditare și de împrumut, precum și gestionarea trezoreriei aferente se efectuează de UE în conformitate cu respectivele decizii ale Consiliului, dacă este cazul, și cu orientările interne. Au fost elaborate manuale de proceduri scrise care acoperă domenii specifice precum împrumuturile luate, împrumuturile acordate și gestionarea trezoreriei și care sunt folosite de unitățile relevante de exploatare. Riscurile financiare și operaționale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu orientările și procedurile interne este verificată periodic. Ca regulă generală, nu există activități de compensare a variațiilor ratei dobânzii sau ale valutelor străine (activități de „acoperire a riscului”) întrucât operațiunile de creditare sunt finanțate prin împrumuturi reciproce acoperite („back to back”), care astfel nu generează rate ale dobânzii sau poziții valutare deschise.

7.1.3. Fondul de garantare

Normele și principiile de gestionare a activelor Fondului de garantare (a se vedea nota 2.3.3) sunt prevăzute în Convenția dintre Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) datată 25 noiembrie 1994 și amendamentele ulterioare datate 17/23 septembrie 1996, 8 mai 2002, 25 februarie 2008 și 9 noiembrie 2010. Fondul de garantare efectuează numai operațiuni în EUR și investește exclusiv în această monedă pentru a evita orice risc valutar. Activele sunt gestionate pe baza normelor tradiționale de prudență folosite pentru activitățile financiare. Se cere să se acorde o atenție specială reducerii riscurilor și asigurării posibilității vânzării sau transferului de active fără întârzieri semnificative, avându-se în vedere angajamentele acoperite.

7.1.4 CECO în lichidare

Comisia Europeană gestionează lichidarea pasivelor și nu se prevede niciun nou credit sau finanțare corespunzătoare pentru CECO în lichidare. Noile împrumuturi CECO sunt limitate la refinanțare în scopul reducerii costului fondurilor. În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, se aplică principiile gestionării prudente pentru a se limita riscurile financiare.

7.2 RISCUL DE PIAȚĂ

Riscul de piață este riscul ca valoarea justă sau fluxurile viitoare de trezorerie ale unui instrument financiar să fluctueze din cauza modificărilor prețurilor pe piață. Riscul de piață include nu doar potențialul pierderilor, dar și potențialul câștigurilor. Acesta cuprinde riscul valutar, riscul ratei dobânzii și alte riscuri de preț. UE nu are alte riscuri de preț semnificative.

7.2.1 Riscul valutar

Riscul valutar este riscul ca operațiunile UE sau valoarea investițiilor acesteia să fie afectate de modificările ratelor de schimb valutar. Acest risc rezultă în urma modificării prețului unei valute față de alta.

7.2.1.1 Operațiuni de trezorerie

Resursele proprii plătite de statele membre în alte monede decât EUR sunt depozitate în conturile de resurse proprii, în conformitate cu regulamentul privind resursele proprii. Acestea sunt convertite în EUR atunci când sunt necesare pentru a acoperi executarea unor plăți. Procedurile aplicate pentru gestionarea acestor fonduri sunt stabilite de regulamentul menționat anterior. Într-un număr limitat de cazuri, aceste fonduri sunt utilizate direct pentru a se executa plăți în aceleași monede.

O parte din conturile în monede UE altele decât EUR, precum și în USD și CHF sunt deschise de Comisie la bănci comerciale, cu scopul de a executa plăți în aceeași monedă. Aceste conturi sunt alimentate în funcție de valoarea plăților de executat, prin urmare soldurile acestora nu reprezintă expunerea la riscul valutar.

Când se primesc încasări diverse (altele decât resursele proprii) în alte monede decât EUR, acestea sunt transferate în conturile Comisiei în moneda respectivă, dacă aceste sume sunt necesare pentru a acoperi execuția plăților, sau sunt convertite în EUR și transferate în alte conturi în EUR. Conturile de avans în alte monede decât EUR sunt alimentate în funcție de plățile locale pe termen scurt necesare estimate, în monedele respective. Soldurile acestor conturi sunt menținute la nivelul prevăzut.

BUFI – amenzi încasate cu titlu provizoriu

Întrucât toate amenzile se aplică și se încasează în EUR, nu există niciun risc valutar.

7.2.1.2 Activități de împrumut și creditare (AMF, BDP și Euratom)

Majoritatea activelor și pasivelor financiare sunt în EUR, deci, în aceste cazuri, pentru UE nu există risc valutar. Cu toate acestea, UE acordă credite în USD prin instrumentul financiar Euratom, care sunt finanțate prin contractarea unor împrumuturi cu sume echivalente în USD (operațiune reciprocă). La data bilanțului, pentru UE nu există niciun risc valutar aferent Euratom.

7.2.1.3 Fondul de garantare

Activele financiare sunt în EUR, prin urmare nu există risc valutar.

7.2.1.4 CECO în lichidare

Riscul valutar net la care este expusă CECO în lichidare este redus, echivalentul a 1,43 milioane EUR, care provine din credite imobiliare echivalente a 1,39 milioane EUR și din soldurile conturilor curente echivalente a 0,04 milioane EUR.

7.2.2 Riscul ratei dobânzii

Riscul ratei dobânzii reprezintă posibilitatea unei reduceri a valorii unui titlu, în special o obligațiune, care rezultă dintr-o majorare a ratelor dobânzii. În general, creșterea ratelor dobânzii vor conduce la scăderea prețurilor ratelor fixe ale obligațiunilor și viceversa.

7.2.2.1 Operațiuni de trezorerie

Trezoreria Comisiei nu împrumută niciun ban; în consecință nu este expusă riscului ratei dobânzii. Totuși, obține dobândă de la soldurile pe care le are în diversele sale conturi bancare. De aceea, Comisia a instituit măsuri prin care să se asigure că dobânda câștigată în conturile sale bancare în mod periodic reflectă ratele dobânzii de pe piață, precum și fluctuațiile posibile ale acestora.

Conturile deschise la trezoreriile statelor membre sau la băncile centrale naționale pentru încasările din resurse proprii nu sunt purtătoare de dobânzi și sunt scutite de comisioane. Pentru toate celelalte conturi deschise la băncile centrale naționale, remunerarea depinde de condițiile specifice oferite de fiecare bancă; dobânda aplicată este variabilă și ajustată la fluctuațiile pieții.

Soldurile de la sfârșitul zilei ale conturilor deschise la băncile comerciale beneficiază de o dobândă zilnică aferentă. Aceasta are la bază ratele variabile de pe piață la care se aplică o marjă contractuală (pozitivă sau negativă). Pentru majoritatea conturilor, calculul dobânzii aferente este legat de EONIA (indexarea euro medie de la sfârșitul zilei) și este ajustat pentru a reflecta orice fluctuație a acestei rate. Pentru alte conturi, calculul dobânzii aferente este legat de rata marginală a BCE pentru principalele sale operațiuni de refinanțare. Prin urmare, nu există niciun risc de încasare de către Comisie a unor dobânzi la rate mai mici decât cele de pe piață.

BUFI – amenzi încasate cu titlu provizoriu

Nu există obligațiuni cu rate variabile ale dobânzii în cadrul portofoliului BUFI. La data bilanțului, obligațiunile cu cupon zero reprezentau 69 % din totalul portofoliului.

7.2.2.2 Activități de împrumut și creditare (AMF, BDP și Euratom)

Împrumuturi și credite cu rate variabile ale dobânzii

Datorită naturii activităților sale de acordare de împrumuturi și creditare, UE are active și pasive purtătoare de dobânzi semnificative. Împrumuturile AMF și Euratom emise la rate variabile expun UE la riscurile ratelor dobânzii. Cu toate acestea, riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi sunt compensate prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile (operațiuni reciproce). La data bilanțului, UE are credite (exprimate în valori nominale) cu rate variabile de 0,86 miliarde EUR (2009: 0,96 miliarde EUR), cu o reevaluare a ratelor la fiecare 6 luni.

Împrumuturi și credite cu rate fixe ale dobânzii

UE are, de asemenea, credite AMF și Euratom cu rate fixe de 110 milioane EUR în total în 2010 (2009: 110 de milioane EUR) și care au o scadență finală între unu și cinci ani (25 de milioane EUR) și peste cinci ani (85 de milioane EUR). În plus, UE are zece credite în cadrul instrumentului financiar BDP cu rate fixe ale dobânzii de 12,05 miliarde EUR în total în 2010 (2009: 9,2 miliarde EUR) și care au o scadență finală de maximum un an (2 miliarde EUR), între unu și cinci ani (5,7 miliarde EUR) și de peste cinci ani (5,7 miliarde EUR).

7.2.2.3 Fondul de garantare

Titlurile de împrumut din cadrul Fondului de garantare emise la rate variabile ale dobânzii sunt supuse efectelor de volatilitate ale acestor rate, întrucât titlurile de împrumut la rate fixe prezintă un risc în ceea ce privește valoarea lor justă. Obligațiunile cu rată fixă reprezintă aproximativ 93 % din portofoliul de investiții la data bilanțului (2009: 97 %).

7.2.2.4 CECO în lichidare

Din cauza naturii activităților sale, CECO în lichidare este expusă unui risc al ratelor dobânzii. Riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi sunt compensate în general prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile. În ceea ce privește operațiunile de gestionare a activelor, obligațiunile cu rată fixă reprezintă aproximativ 92 % din portofoliul titlurilor de valoare la data bilanțului (2009: 97 %).

7.3 RISC DE CREDIT

Riscul de credit este riscul unei pierderi ca urmare a neplății de către un debitor/o entitate care se împrumută a unui credit sau a unei alte linii de credit (fie principalul sau dobânda, fie ambele) sau ca urmare a unei alte omisiuni în îndeplinirea unei obligații contractuale. Printre cazurile de încălcare se numără întârzierea rambursărilor, eșalonarea rambursărilor debitorilor și falimentul.

7.3.1 Operațiuni de trezorerie

Majoritatea resurselor de trezorerie ale Comisiei sunt depozitate, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului privind resursele proprii, în conturile deschise de statele membre pentru plata propriilor contribuții (resurse proprii). Toate aceste conturi sunt deschise la trezoreriile statelor membre sau la băncile centrale naționale. Pentru Comisie, aceste instituții prezintă cele mai diminuate riscuri de creditare (sau contrapartidă) deoarece expunerea este față de statele membre ale acesteia. În ceea ce privește resursele de trezorerie ale Comisiei deținute la bănci comerciale în vederea execuției plăților, alimentarea acestor conturi se realizează pe o bază „just-in-time” și este gestionată automat de sistemul trezoreriei de gestionare a numerarului. În fiecare cont se mențin niveluri minime de numerar, proporționale cu media plăților zilnice executate din acesta. În consecință, sumele deținute de pe o zi pe alta în aceste conturi rămân în mod constant la niveluri scăzute (la nivel general, în medie, între 20 și 100 de milioane EUR, distribuite în peste 20 de conturi), pentru a se asigura că expunerea Comisiei la riscuri este limitată. Aceste sume ar trebui analizate avându-se în vedere soldurile generale de trezorerie care fluctuează între 1 miliard EUR și 35 de miliarde EUR, precum și valoarea totală a plăților executate în 2010, care a fost de 120 de miliarde EUR.

În plus, se aplică orientări specifice pentru selectarea băncilor comerciale în vederea minimizării în continuare a riscului de contrapartidă la care este expusă Comisia:

—

toate băncile comerciale sunt selectate prin licitație. Ratingul minim de depozit pe termen scurt solicitat băncilor în vederea admiterii la procedurile de ofertare este Moody’s P-1 sau un rating echivalent (adică S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanțe specifice și care se justifică în mod corespunzător, se poate accepta un nivel mai scăzut;

—

în cazul băncilor comerciale care au fost selectate în mod special pentru depozitarea amenzilor încasate cu titlu provizoriu (numerar restricționat), se cere, de asemenea, ca regulă generală, un rating pe termen lung de S&P AA cel puțin sau un rating echivalent și se aplică măsuri specifice în cazul în care băncile din acest grup primesc un rating mai mic;

—

în cursul exercițiului 2009, serviciile de trezorerie ale Comisiei au instituit un sistem alternativ pentru gestionarea amenzilor încasate cu titlu provizoriu, al cărui obiectiv specific este reducerea riscurilor în acest domeniu. În urma Deciziei C(2009) 4264 a Comisiei, amenzile aplicate începând cu 1 ianuarie 2010 sunt în prezent gestionate în cadrul noului sistem și nu vor mai fi depuse la bănci comerciale;

—

conturile de avans sunt deschise la bănci locale selectate printr-o procedură de licitație simplificată. Cerințele de rating depind de situația locală și pot fi diferi substanțial de la o țară la alta. Pentru a limita expunerea la risc, soldurile acestor conturi sunt menținute la nivelurile cele mai scăzute posibil (ținându-se seama de nevoile operaționale); acestea sunt alimentate periodic, iar plafoanele aplicate sunt revizuite anual;

—

ratingurile de credit ale băncilor comerciale la care Comisia are conturi sunt revizuite cel puțin o dată pe lună sau cu o frecvență mai mare, dacă și atunci când este necesar. În contextul crizei financiare au fost adoptate măsurile de monitorizare intensificată, iar acestea au fost menținute pe durata exercițiului 2010.

BUFI – amenzi încasate cu titlu provizoriu

În ceea ce privește investițiile efectuate din amenzi încasate cu titlu provizoriu, ne asumăm riscul de credit, care reprezintă riscul ca o contrapartidă să nu poată plăti în întregime sumele la scadență. Nivelul cel mai înalt al expunerii este față de Franța și Germania, întrucât fiecare dintre aceste țări reprezintă 69 % și, respectiv, 25 % din volumul total al portofoliului.

Principalele limite de investiții sunt pentru țările de referință (în prezent, Franța și Germania, cotate AAA/Aaa): până la 100 % din portofoliu. Pentru alți emitenți autorizați [este necesar un rating minim Aa2 (Moody’s sau echivalent)]: până la 25 % din portofoliu.

7.3.2 Activități de împrumut și creditare (AMF, BDP și Euratom)

Expunerea la riscuri de credit este gestionată în primul rând prin obținerea de garanții de țară în cazul Euratom, după aceea prin Fondul de garantare (AMF și Euratom) și în ultimul rând prin bugetul UE (BDP, și în cazul în care celelalte măsuri nu sunt suficiente, AMF și Euratom). Legislația privind resursele proprii în vigoare în cursul exercițiului 2010 a fixat plafoanele pentru resursa din VNB la 1,23 % din VNB-ul statelor membre, iar în 2010 a fost utilizat efectiv un procent de 1,12 % pentru a se acoperi creditele de plată. Aceasta înseamnă că la 31 decembrie 2010 a existat o marjă disponibilă de 0,11 % pentru a se acoperi această garanție. Fondul de garantare pentru acțiuni externe a fost înființat în 1994 pentru a acoperi riscurile de neachitare a împrumuturilor luate care finanțează împrumuturi acordate țărilor din afara Uniunii Europene. În orice caz, expunerea la riscul de credit este diminuată prin posibilitatea de a recurge la bugetul UE în cazul în care un debitor nu poate rambursa integral sumele datorate. În acest scop, UE are dreptul să invite toate statele membre să asigure respectarea obligației legale a UE față de creditorii acesteia.

Principalii beneficiari ai acestor credite sunt Ungaria, România și Letonia. Aceste țări reprezintă aproximativ 42 %, 30 % și, respectiv, 22 % din volumul total de împrumuturi acordate. În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, trebuie puse în aplicare orientările privind alegerea contrapartidelor. Prin urmare, unitatea care execută operațiunile va putea să tranzacționeze doar cu băncile eligibile care au limite suficiente pe contrapartide.

7.3.3 Fondul de garantare

În conformitate cu acordul dintre UE și BEI privind gestionarea Fondului de garantare, toate investițiile interbancare ar trebui să aibă un rating minim de Moody’s P-1 sau un rating echivalent. De la 31 decembrie 2010, toate investițiile (124 de milioane EUR) au fost făcute cu asemenea contrapartide (2009: 153 de milioane EUR). De la 31 decembrie 2010, fondul a investit în cinci instrumente financiare pe termen scurt și toate investițiile de acest tip (69 de milioane EUR) au fost efectuate cu contrapartide care aveau un rating minim de Moody’s P-1 sau un rating echivalent. Toate titlurile de valoare deținute în portofoliul disponibil pentru vânzare sunt în conformitate cu orientările privind gestionarea.

7.3.4 CECO în lichidare

Expunerea la riscul de credit este gestionată prin analiza periodică a capacității debitorilor de a respecta obligațiile de rambursare a capitalului și dobânzii. Expunerea la riscul de credit este gestionată și prin obținerea de garanții colaterale, precum garanții de țară, ale companiilor și personale. 68 % din valoarea totală a împrumuturilor neachitate este acoperită de garanții ale unui stat membru sau ale unui organism echivalent (de ex. instituții publice). 11 % din împrumuturile restante au fost acordate băncilor sau au fost garantate de bănci. În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, trebuie puse în aplicare orientările privind alegerea contrapartidelor. Unitatea care execută operațiunile poate să tranzacționeze doar cu băncile eligibile care au limite suficiente pe contrapartide.

7.4 RISC DE LICHIDITATE

Riscul de lichiditate este riscul care apare în urma dificultății de a vinde un activ, de exemplu, riscul ca un anumit titlu sau activ să nu poată fi comercializat suficient de repede pe piață pentru a împiedica producerea unei pierderi sau îndeplinirea unei obligații.

7.4.1 Operațiuni de trezorerie

Principiile bugetare ale UE asigură un nivel general, întotdeauna suficient, al resurselor de numerar pentru exercițiul respectiv în vederea executării tuturor plăților. De fapt, contribuțiile totale ale statelor membre sunt egale cu creditele de plată pentru exercițiul bugetar respectiv. Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre sunt primite în douăsprezece tranșe lunare pe parcursul exercițiului, în timp ce pentru plăți există un anumit calendar. Pentru a se asigura că resursele de trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care urmează a fi executate în oricare lună, sunt instituite proceduri privind previzionarea periodică a numerarului și pot fi solicitate în avans resurse proprii de la statele membre dacă este necesar și în anumite condiții. În plus față de cele de mai sus, în contextul operațiunilor zilnice de trezorerie ale Comisiei, instrumentele automate de gestionare a numerarului asigură zilnic lichidități suficiente disponibile în fiecare dintre conturile bancare ale Comisiei.

7.4.2 Activități de împrumut și creditare (AMF, BDP și Euratom)

Riscul de lichiditate care provine din împrumuturi este compensat, în general, prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile (operațiuni „reciproce”). În cazul AMF și Euratom, Fondul de garantare servește drept rezervă de lichidități (sau rețea de siguranță) în cazul plăților neachitate sau al întârzierii plăților debitorilor. În cazul BDP, Regulamentul (CE) nr. 431/2009 al Consiliului prevede o procedură care acordă timp suficient pentru mobilizarea de fonduri din bugetul UE.

7.4.3 Fondul de garantare

Fondul este gestionat în conformitate cu principiul potrivit căruia activele au un nivel suficient de lichidități și mobilizare în raport cu angajamentele relevante. Fondul trebuie să mențină un minim de 100 de milioane EUR într-un portofoliu cu o scadență < 12 luni, care urmează a fi investit în instrumente monetare. La 31 decembrie 2010, aceste investiții se ridicau la 192 de milioane EUR. Mai mult, un minim de 20 % din valoarea nominală a fondului va cuprinde instrumente monetare, obligațiuni cu rată fixă cu scadență de cel mult un an și obligațiuni cu rată variabilă. La 31 decembrie 2010, acest procent era de 32 %.

7.4.4 CECO în lichidare

Riscul de lichiditate care provine din împrumuturi este compensat, în general, prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile (operațiuni „reciproce”). Pentru gestionarea activelor și a pasivelor CECO în lichidare, Comisia gestionează nevoile de lichiditate pe baza previziunilor de plăți obținute prin consultări cu serviciile responsabile ale Comisiei.

8. INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE

8.1 PĂRȚILE AFILIATE

Părțile afiliate ale UE sunt entitățile sale consolidate și conducerea superioară al acestor entități (a se vedea mai jos). Tranzacțiile dintre aceste entități se desfășoară ca parte a operațiunilor normale ale UE și, de aceea, pentru aceste tranzacții, nu sunt necesare cerințe specifice de informare, în conformitate cu normele contabile ale UE. Lista acestor entități consolidate se află la nota 10.

8.2 DREPTURILE CONDUCERII SUPERIOARE

În vederea prezentării informațiilor privind tranzacțiile cu părți afiliate referitoare la conducerea superioară a Comisiei Europene, astfel de persoane sunt împărțite aici în cinci categorii:

Categoria 1: președintele Consiliului European, cel al Comisiei și cel al Curții de Justiție

Categoria 2: vicepreședintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilalți vicepreședinți ai Comisiei

Categoria 3: Secretarul General al Consiliului, membrii Comisiei, judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, președintele și membrii Tribunalului, președintele și membrii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, Ombudsmanul și Controlorul European pentru Protecția Datelor

Categoria 4: președintele și membrii Curții de Conturi

Categoria 5: funcționarii publici cu cel mai mare grad din instituții și agenții

Drepturile acestora sunt prezentate pe scurt în cele ce urmează - informații suplimentare se pot găsi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene [L187 8.8.1967, modificat ultima oară de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 202/2005 al Consiliului din 18.1.2005 (L 33 5.2.2005) și L 268 din 20.10.1977, modificat ultima oară de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1293/2004 al Consiliului din 30.4.2004 (L 243 15.7.2004)]. Alte informații se pot găsi, de asemenea, în Statutul funcționarilor, publicat pe site-ul Europa, care este documentul oficial ce descrie drepturile și obligațiile tuturor funcționarilor UE. Conducerea superioară nu primește niciun fel de credite preferențiale de la UE.

Drepturi financiare ale conducerii superioare

în EUR
Drepturi (pe salariat)	Categoria 1	Categoria 2	Categoria 3	Categoria 4	Categoria 5
Salariu de bază (lunar)	25 351,76	22 963,55 – 23 882,09	18 370,84 – 20 667,20	19 840,51 – 21 126,47	11 681,17 – 18 370,84
Alocație pentru rezidență/indemnizație de expatriere	15 %	15 %	15 %	15 %	16 %
Indemnizații familiale:
Alocația pentru locuință (% din salariu)	2 % + 170,52	2 % + 170,52	2 % + 170,52	2 % + 170,52	2 % + 170,52
Copil aflat în întreținere	372,61	372,61	372,61	372,61	372,61
Alocație preșcolară	91,02	91,02	91,02	91,02	91,02
Alocație școlară sau	252,81	252,81	252,81	252,81	252,81
Educație în afara locului de muncă	505,39	505,39	505,39	505,39	505,39
Alocație pentru judecătorii care prezidează	N/A	N/A	500 - 810.74	N/A	N/A
Alocație de reprezentare	1 418,07	0 - 911.38	500 - 607,71	N/A	N/A
Cheltuieli anuale de călătorie	N/A	N/A	N/A	N/A	Da
Transferuri către statele membre:
Alocația pentru educație (4)	Da	Da	Da	Da	Da
% din salariu (4)	5 %	5 %	5 %	5 %	5 %
% din salariu fără cc	max 25 %	max 25 %	max 25 %	max 25 %	max 25 %
Cheltuieli de reprezentare	rambursate	rambursate	rambursate	N/A	N/A
Intrarea în funcție:
Cheltuieli de instalare	50 703,52	45 927,10 – 47 764,18	36 741,68 – 41 334,40	39 681,02 – 42 252,94	rambursate
Cheltuieli familiale de călătorie	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate
Cheltuieli de mutare	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate
Părăsirea funcției:
Cheltuieli de reinstalare	25 351,76	22 963,55 – 23 882,09	18 370,84 – 20 667,20	19 840,51 – 21 126,47	rambursate
Cheltuieli familiale de călătorie	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate
Cheltuieli de mutare	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate	rambursate
Tranziția (% din salariu) (5)	40 % - 65 %	40 % - 65 %	40 % - 65 %	40 % - 65 %	N/A
Asigurarea de sănătate	acoperită	acoperită	acoperită	acoperită	facultativ
Pensie (% din salariu înaintea impozitării)	maxim 70 %	maxim 70 %	maxim 70 %	maxim 70 %	maxim 70 %
Deduceri:
Impozit comunitar	8 % - 45 %	8 % - 45 %	8 % - 45 %	8 % - 45 %	8 % - 45 %
Asigurarea de sănătate (% din salariu)	1,8 %	1,8 %	1,8 %	1,8 %	1,8 %
Prelevare specială pe salariu	5,07 %	5,07 %	5,07 %	5,07 %	5,07 %
Deducere pensie	N/A	N/A	N/A	N/A	11,3 %
Număr de persoane la 31.12.2010	3	7	91	27	89

9. EVENIMENTE DUPĂ DATA BILANȚULUI

La data transmiterii acestor conturi, pe lângă informațiile furnizate mai jos, nu s-a supus atenției contabilului Comisiei și nici nu a fost raportată acestuia nicio altă problemă semnificativă care să necesite o prezentare separată în cadrul acestei secțiuni. Conturile anuale și notele aferente au fost pregătite folosind cele mai recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în informațiile prezentate.

Balanța de plăți (BDP) – operațiuni de acordare de împrumut

În martie 2011, o sumă suplimentară de 1,2 miliard EUR a fost plătită României în cadrul facilității BDP, cu scadența în aprilie 2018, iar în iunie 2011 a fost plătită ultima tranșă, în valoare de 150 de milioane EUR. Mai mult, în februarie 2011, România a solicitat un program preventiv de monitorizare a asistenței financiare în cadrul facilității Asistență pentru balanța de plăți, pentru a sprijini relansarea creșterii economice. La 12 mai 2011, Consiliul a decis să pună la dispoziție asistența preventivă a UE din cadrul BDP pentru România în valoare de până la 1,4 miliarde EUR (Decizia 2011/288/UE a Consiliului). În prezent, România nu intenționează să solicite plata niciunei tranșe din programul de asistență financiară preventivă, deoarece sumele ar fi solicitate doar în cazul deteriorării neprevăzute a situației economice și/sau financiare a pieței din cauza unor factori care nu se află sub controlul autorităților române, care ar determina apariția unui deficit acut de finanțare. În cazul în care asistența financiară este activată, aceasta ar fi furnizată sub forma unui împrumut cu o scadență maximă la șapte ani. Tabelul de mai jos prezintă calendarul de rambursare a sumei de 13,4 miliarde EUR plătite la data autorizării publicării conturilor anuale.

Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF)

La 11 mai 2010, Consiliul a adoptat un Mecanism european de stabilizare financiară (MESF) pentru a menține stabilitatea financiară în Europa [Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului]. Mecanismul are drept temei articolul 122 alineatul (2) din tratat și permite acordarea de asistență financiară unui stat membru care se confruntă cu dificultăți sau care este serios amenințat de dificultăți grave, din cauza unor evenimente excepționale aflate în afara controlului său. Asistența poate lua forma unui credit sau a unei linii de credit garantate de bugetul UE. În momentul activării, Comisia ar împrumuta fonduri pe piețele de capital sau de la instituții financiare în numele UE și ar împrumuta aceste fonduri statelor membre beneficiare. Conform concluziilor Consiliului ECOFIN din 9 mai 2010, facilitatea se limitează la 60 de miliarde EUR, dar limita legală este stabilită la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul Consiliului, care limitează valoarea restantă a liniilor de credite și a împrumuturilor la marja disponibilă în cadrul plafonului de resurse proprii.

La 21 noiembrie 2010, Irlanda a solicitat asistență financiară în conformitate cu regulamentul menționat anterior. În Decizia de punere în aplicare a Consiliului (2011/77/UE) din 7 decembrie 2010 s-a convenit acordarea, în favoarea Irlandei, a unui împrumut în valoare de maximum 22,5 miliarde EUR și cu o scadență medie de maximum 7,5 ani. Împrumutul va fi pus la dispoziție în maximum 13 tranșe. Prima parte a primei tranșe, în valoare de 5 miliarde EUR, a fost plătită Irlandei la 12 ianuarie 2011, cu o scadență finală în decembrie 2015. A doua parte a primei tranșe, în valoare de 3,4 miliarde EUR, a fost plătită Irlandei la 24 martie 2011, cu o scadență finală în aprilie 2018. O a doua tranșă, în valoare de 3 miliarde EUR, cu scadența în iunie 2021, a fost plătită la 31 mai 2011.

La 7 aprilie 2011, Portugalia a solicitat, de asemenea, acordarea de ajutor financiar în cadrul MESF și, prin urmare, la 17 mai 2011, Consiliul a convenit să acorde un împrumut cu o valoare maximă de 26 de miliarde EUR [a se vedea Decizia de punere în aplicare a Consiliului (2011/344/UE)], cu o scadență medie de maximum 7,5 ani. Împrumutul se pune la dispoziție timp de trei ani, în maximum 14 tranșe. Prima parte din prima tranșă, în valoare de 1,75 miliarde EUR, a fost plătită la 31 mai 2011, cu o dată a scadenței în iunie 2021. La 1 iunie 2011, a fost plătită a doua parte a primei tranșe, în valoare de 4,75 miliarde EUR, cu scadența în iunie 2016. Tabelul de mai jos prezintă calendarul de rambursare a sumei de 17,9 miliarde EUR plătite la data autorizării publicării conturilor anuale.

Alte mecanisme de stabilizare financiară, fără impact asupra conturilor UE

Trebuie notat că, deși aceasta nu a avut impact nici asupra contabilității UE, nici asupra bugetului UE, a fost înființat, de asemenea, un alt pachet de asistență financiară, Fondul european de stabilitate financiară (FESF), de către statele membre din zona euro și de alte state membre participante. Această facilitate expiră în iunie 2013.

Împrumuturile MESF pentru Irlanda și Portugalia menționate anterior au fost acordate împreună cu un împrumut din partea FESF; suma totală netă plătită Irlandei a fost de 17,7 miliarde EUR, iar Portugaliei, de 26 de miliarde EUR. Asistența din partea Fondului Monetar Internațional, în valoare de 19,5 miliarde DST (aproximativ 22,5 miliarde EUR pe baza ratei de schimb în vigoare la momentul acordului) și, respectiv, 23,7 miliarde DST (aproximativ 26 de miliarde EUR) în cadrul unui mecanism de finanțare extinsă. În plus, Irlanda a beneficiat și de împrumuturi bilaterale acordate de Regatului Unit în valoare de 3,3 miliarde GBP (aproximativ 3,8 miliarde EUR), de Suedia și de Danemarca, în valoare de 600 de milioane EUR, respectiv 400 de milioane EUR.

În plus, Consiliul European a decis, la 24 iunie 2011, să stabilească un nou mecanism permanent de criză, Mecanismul european de stabilitate (MES). Acesta va fi operațional începând de la jumătatea anului 2013 și va înlocui Fondul european de stabilitate financiară (FESF) și Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF). Acest mecanism va permite acordarea de asistență financiară statelor membre ale zonei euro care se confruntă cu dificultăți financiare. Asistența va fi condiționată de punerea în aplicare a unui program strict de ajustare fiscală și economică, în conformitate cu acordurile existente. Întrucât acest mecanism va avea personalitate juridică proprie și va fi finanțat direct de statele membre din zona euro, nu există niciun impact asupra conturilor UE sau asupra bugetului UE.

Valoarea împrumuturilor restante care trebuie rambursate pe an, la data autorizării publicării conturilor anuale

Miliarde EUR
Împrumut și beneficiar	Tranșă	2011	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2021	2025	Total
BDP
Ungaria	Prima	2,0
	A 2-a		2,0
	A 3-a				1,5
Letonia	Prima		1,0
	A 2-a			1,2
	A 3-a							0,5
	A 4-a									0,2
	A 5-a
	A 6-a
România	Prima			1,5
	A 2-a							1,0
	A 3-a					1,15
	A 4-a						1,2
	A 5-a						0,15
	Asistență preventivă
Total BDP		2,0	3,0	2,7	1,5	1,15	1,35	1,5	0,0	0,2	13,4
MESF
Irlanda	Prima (T1)			5,0
	Prima (T2)						3,4
	A 2-a								3,0
Portugalia	Prima (T1)								1,75
Portugalia	Prima (T2)				4,75
Total MESF		0,0	0,0	5,0	4,75	0,0	3,4	0,0	4,75	0,0	17,9
Total general		2,0	3,0	7,7	6,25	1,15	4,75	1,5	4,75	0,2	31,3

10. ENTITĂȚI CONSOLIDATE

A. ENTITĂȚI CONTROLATE

1. Instituții și organisme consultative

Comitetul Regiunilor

Consiliul Uniunii Europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Comisia Europeană

Curtea de Conturi Europeană

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

Comitetul Economic și Social European

Ombudsmanul European

Parlamentul European

Consiliul European (6)

2. Agenții UE

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă

Agenția Europeană de Siguranță a Aviației

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor

Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale

Agenția Europeană de Mediu

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă

Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă

Agenția Europeană pentru Medicamente

Agenția Europeană pentru Produse Chimice

Fuziune pentru energie (Întreprinderea Comună Europeană pentru ITER și pentru Dezvoltarea Energiei de Fuziune)

Eurojust

Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (6)

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene

Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor

Fundația Europeană de Formare

Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale UE

Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene

Autoritatea GNSS European

Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci, desene și modele industriale)

Agenția Europeană a Căilor Ferate

Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante

Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie

Colegiul European de Poliție (CEPOL)

Oficiul European de Poliție (EUROPOL) (6)

Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare

Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori

Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport

Agenția Executivă pentru Cercetare

3. Alte entități controlate

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare)

B. ÎNTREPRINDERI COMUNE

Organizația Internațională ITER pentru Energia prin Fuziune

Întreprinderea comună SESAR

Întreprinderea comună FCH (6)

Întreprinderea comună Galileo în lichidare

Întreprinderea comună IMI

C. ENTITĂȚI ASOCIATE

Fondul european de investiții

Întreprinderea comună Clean Sky

Întreprinderea comună ARTEMIS

Întreprinderea comună ENIAC (6)

11. ENTITĂȚI NECONSOLIDATE

Deși UE gestionează activele entităților menționate mai jos, acestea nu întrunesc criteriile de consolidare și, prin urmare, nu sunt incluse în conturile Uniunii Europene.

11.1 FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE (FED)

Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul instrument prin care UE acordă asistență pentru cooperare în vederea dezvoltării în țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și în țările și teritoriile de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957 a prevăzut crearea acestuia în vederea furnizării de asistență tehnică și financiară, inițial doar statelor africane cu care anumite state membre aveau legături istorice.

FED nu este finanțat din bugetul UE, ci din contribuții directe ale statelor membre, care sunt convenite prin negocieri la nivel interguvernamental. Comisia și BEI gestionează resursele FED. Fiecare FED se încheie, de obicei, pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la încheierea primei convenții de parteneriat în 1964, ciclurile de programare FED au urmat, în general, ciclurile acordurilor/convențiilor de parteneriat.

FED este guvernat prin propriul său Regulament financiar (JO L 78, 19.3.2008) care prevede prezentarea propriilor situații financiare separat de cele ale UE. Conturile anuale ale FED și gestiunea resurselor sunt supuse controlului extern al Curții de Conturi și al Parlamentului. Cu scop informativ, sunt prezentate mai jos bilanțul și contul rezultatului economic ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED:

Bilanț – cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED

Milioane EUR
	31.12.2010	31.12.2009
ACTIVE IMOBILIZATE	353	196
ACTIVE CIRCULANTE	2 151	1 389
Active totale	2 504	1 585
PASIVE CIRCULANTE	(1 046)	(860)
Pasive totale	(1 046)	(860)
Active nete	1 458	725
FONDURI ȘI REZERVE
Capitalul fondului solicitat	23 879	20 381
Alte rezerve	2 252	2 252
Rezultatul economic reportat din anii anteriori	(21 908)	(18 814)
Rezultatul economic al exercițiului	(2 765)	(3 094)
Active nete	1 458	725

Contul rezultatului economic - cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED

Milioane EUR
	2010	2009
VENITURI DIN EXPLOATARE	140	49
CHELTUIELI DE EXPLOATARE	(3 000)	(3 192)
DEFICIT DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE	(2 860)	(3 143)
ACTIVITĂȚI FINANCIARE	95	49
REZULTAT ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI	(2 765)	(3 094)

11.2 REGIMUL DE ASIGURARE DE SĂNĂTATE

Regimul de asigurare de sănătate este regimul care oferă asigurare medicală personalului diverselor organisme ale Uniunii Europene. Fondurile regimului sunt proprietatea acestuia și nu sunt controlate de Uniunea Europeană, deși activele sale financiare sunt gestionate de Comisie. Regimul este finanțat prin contribuții de la membrii săi (personal) și de la angajatori (instituții/agenții/organisme). Orice excedent rămâne în cadrul regimului.

Regimul are patru entități separate - regimul principal, care cuprinde personalul instituțiilor și agențiilor Uniunii Europene și trei regimuri mai mici, care cuprind personalul care lucrează în cadrul Universității Europene din Florența, al școlilor europene și personalul care lucrează în afara UE, precum personalul din delegațiile UE. Totalul activelor regimului la 31 decembrie 2010 era de 286 de milioane EUR (2009: 297 de milioane EUR).

11.3 FONDUL DE GARANTARE AL PARTICIPANȚILOR (FGP)

Anumite prefinanțări plătite în cadrul celui de Al 7-lea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite efectiv de un Fond de garantare al participanților (FGP). Acesta este un instrument de beneficiu reciproc instituit pentru a acoperi riscurile financiare suportate de UE și de participanți pe perioada implementării acțiunilor indirecte ale PC7, capitalul și dobânda acestuia constituind garanție de bună execuție. Toți participanții la acțiunile indirecte care iau forma unei subvenții contribuie la capitalul FGP cu 5 % din contribuția totală a UE pe perioada acțiunii. Astfel, participanții sunt proprietarii FGP, iar UE (reprezentată de Comisie) acționează doar ca agent executiv al acestora. La 31 decembrie 2010, FGP avea active totale de 879 de milioane EUR (2009: 580 de milioane EUR). Fondurile FGP sunt proprietatea acestuia și nu sunt controlate de Uniunea Europeană, deși activele sale financiare sunt gestionate de Comisie.

PARTEA II

Rapoarte consolidate privind execuția bugetară a Uniunii Europene și note explicative

CUPRINS

Rapoarte consolidate privind execuția bugetară:

1.	Rezultatul bugetar

2.	Comparație între sumele înscrise în buget și sumele reale

Venituri:

3.	Sinteză consolidată a execuției veniturilor bugetare

Cheltuieli:

4.	Defalcarea și evoluția creditelor de angajament și de plată pe rubrici ale cadrului financiar

5.	Executarea creditelor de angajament pe rubrici ale cadrului financiar

6.	Executarea creditelor de plată pe rubrici ale cadrului financiar

7.	Variațiile angajamentelor restante pe rubrici ale cadrului financiar

8.	Defalcarea angajamentelor restante pe exercițiul inițial și pe rubricile cadrului financiar

9.	Defalcarea și evoluția creditelor de angajament și de plată pedomenii de politică

10.	Executarea creditelor de angajament pe domenii de politică

11.	Executarea creditelor de plată pe domenii de politică

12.	Variațiile angajamentelor restante pe domenii de politică

13.	Defalcarea angajamentelor restante pe exerciții de origine și pe domenii de politică

Instituții:

14.	Sinteză consolidată a execuției veniturilor bugetare pe instituții

15.	Executarea creditelor de angajament și de plată pe instituții

Agenții:

16.	Veniturile agențiilor: previziuni bugetare, creanțe și sume primite

17.	Credite de angajament și de plată pe agenții

18.	Rezultatul bugetar, inclusiv ale agențiilor

Note explicative la rapoartele privind execuția bugetară:

1.	Principii, structură și credite bugetare

2.	Explicarea rapoartelor privind execuția bugetară

RAPOARTE CONSOLIDATE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ (7)

REZULTATUL EXECUȚIEI BUGETARE A UE

1. Rezultatul bugetar al UE pe 2010

Milioane EUR
UNIUNEA EUROPEANĂ	2010	2009
Venituri aferente exercițiului financiar	127 795	117 626
Plăți ale creditelor exercițiului în curs	(121 213)	(116 579)
Credite de plată reportate în exercițiul N+1	(2 797)	(1 759)
Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din exercițiul N-1	741	2 791
Diferențe de schimb valutar din perioada exercițiului bugetar	23	185
Rezultatul bugetar (8)	4 549	2 264

Excedentul bugetar al Uniunii Europene este returnat statelor membre în exercițiul următor prin deducerea sumelor scadente din exercițiul respectiv.

2. Comparație între sumele înscrise în buget și sumele reale

Venituri

Milioane EUR

Denumire

Buget inițial

Buget final

Creanțe constatate

Venituri

Diferență Final-real

Încasări ca % din buget

Sold

5=2 – 4

6=4/2

7=3 – 4

1.	Resurse proprii

121 507

119 270

119 950

119 869

– 599

100,50 %

3.	Excedente, solduri și ajustări

2 254

1 624

1 460

794

64,79 %

164

4.	Venituri provenite de la persoanele care lucrează în instituții și în alte organisme comunitare

1 178

1 180

1 129

1 123

95,12 %

5.	Venituri provenite din funcționarea administrativă a instituțiilor

407

388

– 319

563,54 %

6.	Contribuții și restituiri în cadrul acordurilor și al programelor comunitare

3 781

3 512

–3 482

11 707,30 %

269

7.	Penalități de întârziere și amenzi

123

15 301

1 408

–1 285

1 144,36 %

13 893

8.	Operațiuni de împrumut și de credit

122

9.	Venituri diverse

–6

119,95 %

Total

122 937

122 956

142 362

127 795

–4 839

103,94 %

14 566

Cheltuieli - în funcție de rubricile cadrului financiar

Milioane EUR

Rubricile cadrului financiar

Buget inițial

Buget final (9)

Plăți efectuate

Diferență Final-real

Credite reportate

Credite anulate

4=2 – 3

5=3/2

7=2 – 3 – 6

1.	Creștere durabilă

47 727

52 103

48 828

3 275

93,71 %

1 905

1 370

2.	Conservarea și gestionarea resurselor naturale

58 136

59 630

56 647

2 983

95,00 %

2 382

601

3.	Cetățenie, libertate, securitate și justiție

1 398

1 617

1 373

244

84,93 %

199

4.	UE ca actor mondial

7 788

8 101

7 487

615

92,41 %

114

501

5.	Administrație

7 889

9 076

7 896

1 180

87,00 %

957

223

6.	Compensări

0,00 %

Total

122 937

130 527

122 231

8 296

93,64 %

5 557

2 739

Pe domenii de politică

Milioane EUR

Domeniul de politică

Buget inițial

Buget final (10)

Plăți efectuate

Diferență Final-real

Credite reportate în 2011

Credite anulate

4=2 – 3

5=3/2

7=2 – 3 – 6

01	Afaceri economice și financiare

406

401

289

112

72,11 %

02	Întreprinderi

638

771

658

113

85,35 %

03	Concurență

104

88,79 %

04	Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

8 572

8 543

7 481

1 062

87,57 %

1 019

05	Agricultură și dezvoltare rurală

57 077

58 421

55 611

2 810

95,19 %

2 325

485

06	Energie și transporturi

3 262

3 369

2 859

510

84,85 %

187

323

Mediu

371

438

358

81,79 %

Cercetare

4 138

5 369

4 507

863

83,93 %

848

09	Societatea informațională și media

1 597

1 986

1 786

200

89,94 %

197

10	Cercetare directă

392

789

438

351

55,51 %

344

11	Afaceri maritime și pescuit

819

827

656

172

79,23 %

133

12	Piața internă

88,66 %

13	Politica regională

28 768

30 709

30 623

99,72 %

14	Impozitare și uniunea vamală

107

136

126

92,53 %

15	Educație și cultură

1 443

1 783

1 572

211

88,16 %

205

16	Comunicare

210

231

206

89,24 %

17	Sănătate și protecția consumatorilor

542

664

590

88,84 %

18	Spațiul de libertate, securitate și justiție

798

840

745

88,70 %

19	Relații externe

3 658

3 867

3 683

185

95,23 %

101

Comerț

85,06 %

21	Dezvoltare și relațiile cu statele ACP

1 608

1 819

1 708

111

93,90 %

Extindere

1 204

1 152

1 130

98,06 %

23	Ajutor umanitar

820

978

971

99,30 %

24	Lupta antifraudă

88,34 %

25	Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică

188

215

189

87,95 %

26	Administrația Comisiei

1 013

1 239

1 044

195

84,24 %

177

Buget

83,82 %

Audit

86,62 %

29	Statistici

120

148

126

84,99 %

30	Pensii și cheltuieli conexe

1 214

1 210

1 205

99,63 %

31	Servicii lingvistice

389

486

427

87,75 %

Rezerve

249

193

0,00 %

193

90	Alte instituții

2 937

3 496

2 857

639

81,72 %

484

155

Total

122 937

130 527

122 231

8 296

93,64 %

5 557

2 739

3. Sinteza execuției veniturilor bugetare 2010

Milioane EUR

Denumire

Repartizarea veniturilor

Creanțe constatate

Venituri

Încasări ca % din buget

Sold

Inițiale

Finale

Exercițiu în curs

Reportate

Total

Din creanțele exercițiului în curs

Din creanțele reportate

Total

1.	Resurse proprii

121 507

119 270

119 861

119 950

119 846

119 869

100,50 %

3.	Excedente, solduri și ajustări

2 254

1 624

1 460

64,79 %

164

4.	Venituri provenite de la persoanele care lucrează în instituții și în alte organisme comunitare

1 178

1 180

1 122

1 129

1 116

1 123

95,12 %

5.	Venituri din operațiunile administrative ale instituțiilor

305

102

407

290

388

563,54 %

6.	Contribuții și restituiri în cadrul acordurilor și al programelor comunitare

3 507

275

3 781

3 360

153

3 512

11 707,30 %

269

7.	Penalități de întârziere și amenzi

123

3 460

11 841

15 301

621

786

1 408

1 144,36 %

13 893

8.	Operațiuni de împrumut și de credit

122

9.	Venituri diverse

119,95 %

Total

122 937

122 956

129 955

12 407

142 362

126 717

1 078

127 795

103,94 %

14 566

Detaliu titlul 1: Resurse proprii

Capitol

Repartizarea veniturilor

Creanțe constatate

Venituri

Încasări ca % din buget

Sold

Inițiale

Finale

Exercițiu în curs

Reportate

Total

Din creanțele exercițiului în curs

Din creanțele reportate

Total

11.	Cotizații pentru zahăr

123

146

118,00 %

12.	Taxe vamale

14 080

15 596

15 507

15 595

15 491

15 514

99,47 %

13.

TVA

13 951

13 277

13 393

100,87 %

14.

VNB

93 353

90 273

90 948

100,75 %

15.	Corecția dezechilibrelor bugetare

– 128

—

16.	Reducerea contribuțiilor bazate pe VNB ale Țărilor de Jos și Suediei

–3

—

Total

121 507

119 270

119 861

119 950

119 846

119 869

100,50%

Detaliu titlul 3: Excedente, solduri și ajustări

Capitol

Credite de venit

Creanțe constatate

Venituri

Încasări ca % din buget

Sold

Inițiale

Finale

Exercițiu în curs

Reportate

Total

Din creanțele exercițiului în curs

Din creanțele reportate

Total

30.	Excedent din exercițiul anterior

2 254

100,00 %

31.

Sold TVA

– 880

– 917

—

32.

Sold VNB

241

113

—

128

34.	Ajustare pentru neparticipare la politica JAI

–4

—

35.	Corecția - ajustările în favoarea Regatului Unit

—

37.	Corecția în favoarea Regatului Unit – calcul intermediar

—

Total

2 254

1 624

1 460

64,79 %

164

4. Defalcarea și evoluția creditelor de angajament și de plată pe rubrici ale cadrului financiar

Milioane EUR

Credite de angajament

Credite de plată

Rubricile cadrului financiar

Credite adoptate

Modificări

(Transferuri și BR)

Reportate

Venituri alocate

Total adițional

Total autorizat

Credite adoptate

Modificări

(Transferuri și BR)

Reportate

Venituri alocate

Total adițional

Total autorizat

5=3 + 4

6=1 + 2 + 5

11=9 + 10

12=7 + 8 + 11

1	Creștere durabilă

64 249

1 929

1 994

66 243

47 727

1 074

932

2 370

3 302

52 103

2	Conservarea și gestionarea resurselor naturale

59 499

253

2 560

2 813

62 312

58 136

–1 116

2 549

2 611

59 630

3	Cetățenie, libertate, securitate și justiție

1 674

151

1 906

1 398

169

177

1 617

4	UE ca partener mondial

8 141

277

8 418

7 788

222

313

8 101

5	Administrație

7 889

473

484

8 392

7 889

682

486

1 168

9 076

6	Compensări

Total

141 453

329

5 390

5 719

147 270

122 937

1 774

5 797

7 571

130 527

5. Executarea creditelor de angajament pe rubrici ale cadrului financiar

Milioane EUR

Rubricile cadrului financiar

Credite de angajament autorizate

Angajamente luate

Credite reportate în 2011

Credite anulate

Din creditele exercițiului

Din reportări

din venituri alocate

Total

Venituri alocate

Reportări prin decizie

Total

Din creditele exercițiului bugetar

Din reportări

Venituri alocate

(AELS)

Total

5=2 + 3 + 4

6=5/1

9=7 + 8

10=9/1

14=11 + 12 + 13

15=14/1

1	Creștere durabilă

66 243

63 590

799

64 453

97,30 %

1 130

182

1 312

1,98 %

477

478

0,72 %

2	Conservarea și gestionarea resurselor naturale

62 312

59 406

253

592

60 251

96,69 %

1 968

1 970

3,16 %

0,15 %

3	Cetățenie, libertate, securitate și justiție

1 906

1 717

1 795

94,20 %

5,11 %

0,69 %

4	UE ca actor global

8 418

8 083

164

8 247

97,97 %

113

154

1,83 %

0,20 %

5	Administrație

8 392

7 758

229

7 997

95,30 %

244

254

3,02 %

140

141

1,68 %

6	Compensări

0,00 %

Total

147 270

140 554

328

1 861

142 744

96,93 %

3 528

259

3 787

2,57 %

738

740

0,50 %

6. Executarea creditelor de plată pe rubrici ale cadrului financiar

Milioane EUR

Rubricile cadrului financiar

Credite

de plată autorizate

Plăți efectuate

Credite reportate în 2010

Credite anulate

Din creditele exercițiului

Din reportări

Din venituri alocate

Total

Reportări automate

Reportări prin decizie

Venituri alocate

Total

Din creditele exercițiului

Din reportări

Venituri alocate

(AELS)

Total

5=2 + 3 + 4

6=5/1

10=7 + 8 + 9

11=10/1

15=12 + 13 + 14

16=15/1

1	Creștere durabilă

52 103

47 811

282

735

48 828

93,71 %

125

156

1 624

1 905

3,66 %

709

651

1 370

2,63 %

2	Conservarea și gestionarea resurselor naturale

59 630

56 014

587

56 647

95,00 %

373

1 963

2 382

3,99 %

586

601

1,01 %

3	Cetățenie, libertate, securitate și justiție

1 617

1 299

1 373

84,93 %

101

199

12,33 %

2,74 %

4	UE ca actor mondial

8 101

7 259

147

7 487

92,41 %

114

1,41 %

491

501

6,18 %

5	Administrație

9 076

7 088

602

205

7 896

87,00 %

666

281

957

10,54 %

144

223

2,46 %

6	Compensări

0,00 %

Total

130 527

119 472

1 018

1 741

122 231

93,64 %

881

631

4 045

5 557

4,26 %

1 972

756

2 739

2,10 %

7. Variațiile angajamentelor restante pe rubrici ale cadrului financiar

Milioane EUR

Angajamente restante la încheierea exercițiului anterior

Angajamente ale exercițiului

Rubricile cadrului financiar

Angajamente reportate din exercițiul anterior

Dezangajări/Reevaluări/Anulări

Plăți

Angajamente restante la sfârșitul exercițiului

Angajamente efectuate în cursul exercițiului

Plăți

Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate

Angajamente restante la sfârșitul exercițiului

Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului

1	Creștere durabilă

136 903

–2 058

–43 678

91 167

64 453

–5 150

–3

59 300

150 467

2	Conservarea și gestionarea resurselor naturale

19 541

– 181

–10 280

9 079

60 251

–46 367

13 883

22 963

3	Cetățenie, libertate, securitate și justiție

1 662

– 173

– 452

1 037

1 795

– 921

874

1 911

4	UE ca actor mondial

18 462

– 890

–5 231

12 340

8 247

–2 255

5 992

18 332

5	Administrație

704

–83

– 607

7 997

–7 289

–1

708

723

6	Compensări

Total

177 272

–3 385

–60 249

113 638

142 744

–61 982

–5

80 757

194 395

8. Defalcarea angajamentelor restante pe exercițiul inițial și pe rubrici ale cadrului financiar

Milioane EUR

Rubricile cadrului financiar

< 2004

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total

1	Creștere durabilă

781

617

1 461

13 421

2 879

23 288

48 719

59 300

150 467

2	Conservarea și gestionarea resurselor naturale

1 517

138

688

6 633

13 883

22 963

3	Cetățenie, libertate, securitate și justiție

151

218

577

874

1 911

4	UE ca actor mondial

786

412

584

1 474

1 727

3 164

4 193

5 992

18 332

5	Administrație

708

723

Total

1 623

1 055

2 116

16 455

4 895

27 359

60 136

80 757

194 395

9. Defalcarea și evoluția creditelor de angajament și de plată pe domenii de politică

Milioane EUR

Domeniul de politică

Credite de angajament

Credite de plată

Credite adoptate

Variații

(Transferuri/BR)

Reportate

Venituri alocate

Total adițional

Total autorizat

Credite adoptate

Variații

(Transferuri/BR)

Reportate

Venituri alocate

Total adițional

Total autorizat

5=3 + 4

6=1 + 2 + 5

11=9 + 10

12=7 + 8 + 11

01	Afaceri economice și financiare

449

–6

455

406

–29

401

02	Întreprinderi

795

112

907

638

–7

126

140

771

03	Concurență

104

04	Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

11 274

11 414

8 572

– 790

748

762

8 543

05	Agricultură și dezvoltare rurală

58 081

–2

252

2 548

2 800

60 879

57 077

–1 229

2 548

2 573

58 421

06	Energie și transporturi

4 950

136

5 089

3 262

– 152

167

259

3 369

Mediu

471

–1

494

371

438

Cercetare

5 142

770

5 912

4 138

1 165

1 203

5 369

09	Societatea informațională și media

1 628

189

1 817

1 597

279

293

1 986

10	Cercetare directă

383

460

464

847

392

–11

374

409

789

11	Afaceri maritime și pescuit

1 001

1 005

819

–9

827

12	Piața internă

–2

13	Politica regională

38 897

39 020

28 768

1 925

30 709

14	Impozitare și uniunea vamală

135

139

107

136

15	Educație și cultură

1 500

317

1 817

1 443

–3

329

343

1 783

16	Comunicare

218

223

210

231

17	Sănătate și protecția consumatorilor

677

703

542

664

18	Spațiul de libertate, securitate și justiție

1 066

1 128

798

–23

840

19	Relații externe

4 264

121

4 450

3 658

142

3 867

Comerț

–1

21	Dezvoltare și relațiile cu statele ACP

1 647

–49

139

1 737

1 608

114

154

1 819

Extindere

1 022

–6

1 035

1 204

–79

1 152

23	Ajutor umanitar

820

245

1 070

820

107

978

24	Lupta antifraudă

25	Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică

188

199

188

215

26	Administrația Comisiei

1 014

1 111

1 013

123

222

1 239

Buget

–7

Audit

29	Statistici

141

–5

153

120

148

30	Pensii și cheltuieli conexe

1 214

–4

1 210

1 214

–4

1 210

31	Servicii lingvistice

389

462

389

486

Rezerve

749

– 334

415

249

–56

193

90	Alte instituții

2 937

213

223

3 170

2 937

325

224

549

3 496

Total

141 453

329

5 390

5 719

147 270

122 937

1 774

5 797

7 571

130 527

10. Executarea creditelor de angajament pe domenii de politică

Milioane EUR

Domeniul de politică

Credite de angajament autorizate

Angajamente luate

Credite reportate în 2011

Credite anulate

Din creditele exercițiului

Din reportări

Venituri alocate

Total

Venituri alocate

Reportări: decizie

Total

Din creditele exercițiului bugetar

Din reportări

Venituri alocate

(AELS)

Total

5=2 + 3 + 4

6=5/1

9=7 + 8

10=9/1

14=11 + 12 + 13

15=14/1

01	Afaceri economice și financiare

455

440

451

99,07 %

0,32 %

0,60 %

02	Întreprinderi

907

785

845

93,14 %

5,68 %

1,18 %

03	Concurență

96,87 %

2,15 %

0,98 %

04	Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

11 414

11 329

11 378

99,69 %

0,23 %

0,09 %

05	Agricultură și dezvoltare rurală

60 879

58 048

252

580

58 880

96,72 %

1 967

3,23 %

0,05 %

06	Energie și transporturi

5 089

4 797

4 864

95,57 %

146

215

4,23 %

0,20 %

Mediu

494

447

459

92,78 %

2,60 %

4,62 %

Cercetare

5 912

5 141

404

5 545

93,79 %

366

6,19 %

0,02 %

09	Societatea informațională și media

1 817

1 624

1 692

93,12 %

121

6,66 %

0,22 %

10	Cercetare directă

847

383

462

54,49 %

385

45,46 %

0,04 %

11	Afaceri maritime și pescuit

1 005

975

977

97,20 %

0,31 %

2,48 %

12	Piața internă

98,23 %

1,64 %

0,13 %

13	Politica regională

39 020

38 958

38 981

99,90 %

0,06 %

0,04 %

14	Impozitare și uniunea vamală

139

131

133

95,51 %

1,15 %

3,34 %

15	Educație și cultură

1 817

1 497

144

1 641

90,33 %

173

9,52 %

0,15 %

16	Comunicare

223

216

217

97,52 %

0,83 %

1,65 %

17	Sănătate și protecția consumatorilor

703

659

676

96,10 %

1,24 %

2,66 %

18	Spațiul de libertate, securitate și justiție

1 128

1 038

1 070

94,84 %

4,71 %

0,45 %

19	Relații externe

4 450

4 293

4 359

97,96 %

1,93 %

0,11 %

Comerț

97,05 %

1,57 %

1,37 %

21	Dezvoltare și relațiile cu statele ACP

1 737

1 591

1 686

97,07 %

2,83 %

0,10 %

Extindere

1 035

1 014

1 023

98,87 %

0,98 %

0,16 %

23	Ajutor umanitar

1 070

1 055

1 058

98,90 %

0,20 %

0,90 %

24	Lupta antifraudă

98,77 %

0,02 %

1,21 %

25	Coordonarea politicilor și consultanță juridică

199

189

193

97,10 %

2,21 %

0,69 %

26	Administrația Comisiei

1 111

1 013

1 070

96,32 %

3,44 %

0,24 %

Buget

94,71 %

4,02 %

1,27 %

Audit

96,29 %

2,55 %

1,16 %

29	Statistici

153

130

139

90,74 %

5,10 %

4,16 %

30	Pensii și cheltuieli conexe

1 210

1 205

99,63 %

0,00 %

0,37 %

31	Servicii lingvistice

462

388

431

93,39 %

6,24 %

0,37 %

Rezerve

415

0,00 %

415

100,00 %

90	Alte instituții

3 170

2 821

2 911

91,83 %

133

142

4,47 %

117

3,70 %

Total

147 270

140 554

328

1 861

142 744

96,93 %

3 528

259

3 787

2,57 %

738

740

0,50 %

11. Executarea creditelor de plată pe domenii de politică

Milioane EUR

Domeniul de politică

Credite Credite autorizate

Plăți efectuate

Credite reportate în 2011

Credite anulate

Din creditele exercițiului

Din reportări

Venituri alocate

Total

Reportări automate

Reportări prin decizie

Venituri alocate

Total

Din creditele exercițiului

Din reportări

Venituri alocate

(AELS)

Total

5=2 + 3 + 4

6=5/1

10=7 + 8 + 9

11=10/1

15=12 + 13 + 14

16=15/1

01	Afaceri economice și financiare

401

282

289

72,11 %

16,82 %

11,07 %

02	Întreprinderi

771

594

658

85,35 %

12,81 %

1,84 %

03	Concurență

104

88,79 %

9,46 %

1,74 %

04	Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

8 543

7 353

121

7 481

87,57 %

0,51 %

392

627

1 019

11,93 %

05	Agricultură și dezvoltare rurală

58 421

55 009

580

55 611

95,19 %

332

1 968

2 325

3,98 %

482

485

0,83 %

06	Energie și transporturi

3 369

2 710

2 859

84,85 %

100

187

5,56 %

313

323

9,59 %

Mediu

438

329

358

81,79 %

5,44 %

12,78 %

Cercetare

5 369

4 136

345

4 507

83,93 %

819

848

15,80 %

0,27 %

09	Societatea informațională și media

1 986

1 675

1 786

89,94 %

181

197

9,91 %

0,15 %

10	Cercetare directă

789

338

438

55,51 %

305

344

43,58 %

0,91 %

11	Afaceri maritime și pescuit

827

652

656

79,23 %

4,74 %

121

133

16,03 %

12	Piața internă

88,66 %

8,81 %

2,53 %

13	Politica regională

30 709

30 611

30 623

99,72 %

0,26 %

0,03 %

14	Impozitare și uniunea vamală

136

117

126

92,53 %

6,98 %

0,49 %

15	Educație și cultură

1 783

1 416

143

1 572

88,16 %

186

205

11,51 %

0,33 %

16	Comunicare

231

192

206

89,24 %

6,09 %

4,67 %

17	Sănătate și protecția consumatorilor

664

552

590

88,84 %

6,70 %

4,45 %

18	Spațiul de libertate, securitate și justiție

840

721

745

88,70 %

8,48 %

2,82 %

19	Relații externe

3 867

3 589

3 683

95,23 %

2,16 %

101

2,61 %

Comerț

85,06 %

7,01 %

7,92 %

21	Dezvoltare și relațiile cu statele ACP

1 819

1 585

1 708

93,90 %

3,03 %

3,07 %

Extindere

1 152

1 113

1 130

98,06 %

1,39 %

0,55 %

23	Ajutor umanitar

978

922

971

99,30 %

0,61 %

0,09 %

24	Lupta antifraudă

88,34 %

8,55 %

3,11 %

25	Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică

215

171

189

87,95 %

10,39 %

1,66 %

26	Administrația Comisiei

1 239

889

110

1 044

84,24 %

122

177

14,27 %

1,50 %

Buget

83,82 %

14,49 %

1,69 %

Audit

86,62 %

11,77 %

1,61 %

29	Statistici

148

113

126

84,99 %

11,21 %

3,79 %

30	Pensii și cheltuieli conexe

1 210

1 205

99,63 %

0,00 %

0,37 %

31	Servicii lingvistice

486

362

427

87,75 %

11,65 %

0,60 %

Rezerve

193

0,00%

193

100,00%

90	Alte instituții

3 496

2 490

286

2 857

81,72%

331

144

484

13,85%

117

155

4,43%

Total

130 527

119 472

1 018

1 741

122 231

93,64%

881

631

4 045

5 557

4,26%

1 972

756

2 739

2,10%

12. Variațiile angajamentelor restante pe domenii de politică

Milioane EUR

Domeniul de politică

Angajamente restante la încheierea exercițiului anterior

Angajamente ale exercițiului

Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului

Angajamente reportate din exercițiul anterior

Dezangajări/Reevaluări/Anulări

Plăți

Angajamente restante la sfârșitul exercițiului

Angajamente efectuate în cursul exercițiului

Plăți

Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate

Angajamente restante la sfârșitul exercițiului

01	Afaceri economice și financiare

424

–5

–74

344

451

– 215

236

581

02	Întreprinderi

768

–20

– 301

447

845

– 357

488

935

03	Concurență

–2

–7

–85

04	Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

26 278

–1 501

–7 071

17 706

11 378

– 410

–1

10 967

28 673

05	Agricultură și dezvoltare rurală

17 155

– 227

–9 400

7 528

58 880

–46 211

12 669

20 197

06	Energie și transporturi

6 713

–99

–2 180

4 435

4 864

– 679

4 184

8 619

Mediu

750

–29

– 225

496

459

– 133

325

821

Cercetare

8 407

– 200

–3 019

5 188

5 545

–1 488

4 057

9 245

09	Societatea informațională și media

2 411

–65

–1 031

1 315

1 692

– 755

937

2 252

10	Cercetare directă

158

–17

–90

462

– 348

–1

112

163

11	Afaceri maritime și pescuit

1 620

–64

– 428

1 128

977

– 227

750

1 877

12	Piața internă

–1

–12

–59

13	Politica regională

93 232

– 114

–30 104

63 013

38 981

– 518

38 462

101 475

14	Impozitare și uniunea vamală

–14

–53

133

–72

15	Educație și cultură

591

–50

– 283

258

1 641

–1 288

353

610

16	Comunicare

–9

–65

217

– 141

17	Sănătate și protecția consumatorilor

706

–68

– 337

300

676

– 253

423

723

18	Spațiul de libertate, securitate și justiție

1 049

–92

– 220

737

1 070

– 525

545

1 282

19	Relații externe

9 034

– 327

–2 398

6 309

4 359

–1 285

3 074

9 383

Comerț

–1

–12

–65

21	Dezvoltare/relațiile cu statele ACP

3 391

–95

–1 131

2 166

1 686

– 577

1 109

3 275

Extindere

3 173

– 300

– 939

1 934

1 023

– 191

832

2 766

23	Ajutor umanitar

513

–19

– 334

160

1 058

– 637

421

581

24	Lupta antifraudă

–4

–18

–55

25	Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică

–2

–16

193

– 173

26	Administrația Comisiei

168

–15

– 143

1 070

– 901

169

179

Buget

–10

–55

Audit

–1

–10

29	Statistici

101

–6

–46

139

–79

108

30	Pensii și cheltuieli conexe

1 205

–1 205

31	Servicii lingvistice

–1

–23

431

– 403

90	Alte instituții

328

–38

– 278

2 911

–2 579

332

344

Total

177 272

–3 385

–60 249

113 638

142 744

–61 982

–5

80 757

194 395

13. Defalcarea angajamentelor restante pe exerciții de origine a angajamentului și pe domenii de politică

Milioane EUR

Domeniul de politică

<2004

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total

01	Afaceri economice și financiare

196

236

581

02	Întreprinderi

112

229

488

935

03	Concurență

04	Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

137

350

2 616

701

4 288

9 590

10 967

28 673

05	Agricultură și dezvoltare rurală

1 199

494

5 825

12 669

20 197

06	Energie și transporturi

105

175

381

797

2 854

4 184

8 619

Mediu

101

138

183

325

821

Cercetare

183

117

213

423

792

1 369

2 091

4 057

9 245

09	Societatea informațională și media

179

337

664

937

2 252

10	Cercetare directă

112

163

11	Afaceri maritime și pescuit

282

130

634

750

1 877

12	Piața internă

13	Politica regională

522

553

884

10 452

729

16 566

33 307

38 462

101 475

14	Impozitare și uniunea vamală

15	Educație și cultură

121

353

610

16	Comunicare

17	Sănătate și protecția consumatorilor

164

423

723

18	Spațiul de libertate, securitate și justiție

167

446

545

1 282

19	Relații externe

450

187

215

636

1 074

1 588

2 158

3 074

9 383

Comerț

21	Dezvoltare și relațiile cu statele ACP

126

133

203

262

523

873

1 109

3 275

Extindere

208

392

623

559

832

2 766

23	Ajutor umanitar

124

421

581

24	Lupta antifraudă

25	Coordonarea politicilor Comisiei și consultanță juridică

26	Administrația Comisiei

169

179

Buget

Audit

29	Statistici

108

30	Pensii și cheltuieli conexe

31	Servicii lingvistice

90	Alte instituții

332

344

Total

1 623

1 055

2 116

16 455

4 895

27 359

60 136

80 757

194 395

14. Sinteza execuției veniturilor bugetare pe instituții

Milioane EUR
Instituție	Repartizarea veniturilor		Creanțe constatate			Venituri			Încasări ca % din buget	Sold
Instituție	Inițiale	Finale	Exercițiu în curs	Reportate	Total	Din creanțele exercițiului în curs	Din creanțele reportate	Total	Încasări ca % din buget	Sold
Parlamentul European	129	130	158	109	267	154	89	243	186,52 %	24
Consiliul European și Consiliul	54	54	94	7	101	87	6	93	172,12 %	8
Comisia	122 675	122 692	129 603	12 291	141 894	126 376	983	127 359	103,80 %	14 534
Curtea de Justiție	40	40	44	0	44	44	0	44	110,33 %	0
Curtea de Conturi	20	20	19	0	19	19	0	19	94,72 %	0
Comitetul Economic și Social European	10	10	15	0	15	15	0	15	147,07 %	0
Comitetul Regiunilor	7	7	20	0	20	20	0	20	294,94 %	0
Ombudsmanul	1	1	1	0	1	1	0	1	96,40 %	0
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor	1	1	1	0	1	1	0	1	68,01 %	0
Total	122 937	122 956	129 955	12 407	142 362	126 717	1 078	127 795	103,94 %	14 566

15. Executarea creditelor de angajament și de plată pe instituții

Credite de angajament

Milioane EUR
Instituție	Credite de angajament autorizate	Angajamente efectuate					Credite reportate în 2011				Credite anulate
	Credite de angajament autorizate	Din creditele exercițiului	Din reportări	Din venituri alocate	Total	%	Din venituri alocate	Reportări prin decizie	Total	%	Din creditele exercițiului bugetar	Din reportări	Venituri alocate (AELS)	Total	%
	1	2	3	4	5=2 + 3 + 4	6=5/1	7	8	9=7 + 8	10=9/1	11	12	13	14=11 + 12 + 13	15=14/1
Parlamentul European	1 752	1 552	9	24	1 586	90,50 %	101	9	111	6,31 %	55	1	0	56	3,19 %
Consiliul European și Consiliul	703	593	0	41	634	90,08 %	29	0	29	4,14 %	41	0	0	41	5,79 %
Comisia	144 100	137 733	319	1 780	139 833	97,04 %	3 395	250	3 645	2,53 %	621	0	1	622	0,43 %
Curtea de Justiție	331	324	0	1	325	97,89 %	1	0	1	0,44 %	6	0	0	6	1,66 %
Curtea de Conturi	149	138	0	0	138	93,02 %	0	0	0	0,26 %	10	0	0	10	6,72 %
Comitetul Economic și Social European	127	121	0	4	125	98,00 %	0	0	0	0,14 %	2	0	0	2	1,87 %
Comitetul Regiunilor	91	79	0	11	90	99,39 %	0	0	0	0,02 %	1	0	0	1	0,59 %
Ombudsmanul	9	8	0	0	8	89,65 %	0	0	0		1	0	0	1	10,35 %
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor	7	6	0	0	6	82,73 %	0	0	0		1	0	0	1	17,27 %
Total	147 270	140 554	328	1 861	142 744	96,93 %	3 528	259	3 787	2,57 %	738	1	1	740	0,50 %

Credite de plată

Milioane EUR
Instituție	Credite de plată autorizate	Plăți efectuate					Credite reportate în 2011					Credite anulate
	Credite de plată autorizate	Din creditele exercițiului	Din reportări	Din venituri alocate	Total	%	Reportări automate	Reportări prin decizie	din venituri alocate	Total	%	Din creditele exercițiului	Din reportări	Venituri alocate (AELS)	Total	%
	1	2	3	4	5=2 + 3 + 4	6=5/1	7	8	9	10=7 + 8 + 9	11=10/1	12	13	14	15=12 + 13 + 14	16=15/1
Parlamentul European	1 938	1 321	165	20	1 507	77,74 %	231	9	111	351	18,10 %	55	25	0	81	4,16 %
Consiliul European și Consiliul	748	543	34	43	620	82,89 %	50	0	31	81	10,76 %	41	7	0	48	6,35 %
Comisia	127 031	116 982	732	1 661	119 374	93,97 %	550	622	3 901	5 073	3,99 %	1 855	718	11	2 584	2,03 %
Curtea de Justiție	350	307	15	1	323	92,40 %	17	0	1	18	5,24 %	6	3	0	8	2,36 %
Curtea de Conturi	210	122	60	0	182	86,90 %	16	0	0	17	7,94 %	10	1	0	11	5,15 %
Comitetul Economic și Social European	134	112	5	4	121	90,36 %	8	0	1	9	6,95 %	2	1	0	4	2,68 %
Comitetul Regiunilor	97	73	5	12	89	92,03 %	7	0	0	7	6,91 %	1	0	0	1	1,06 %
Ombudsmanul	10	8	1	0	8	84,26 %	1	0	0	1	5,23 %	1	0	0	1	10,50 %
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor	8	4	1	0	5	61,11 %	1	0	0	1	16,79 %	1	1	0	2	22,10 %
Total	130 527	119 472	1 018	1 741	122 231	93,64 %	881	631	4 045	5 557	4,26 %	1 972	756	11	2 739	2,10 %

16. Veniturile agențiilor: previziuni bugetare, creanțe și sume primite

Milioane EUR
Agenție	Bugetul de venituri prevăzute	Creanțe constatate	Sume primite	Sold	Domeniu de politică — Finanțarea de către Comisie
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației	137	109	106	4	06
Frontex	93	84	84	0	18
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale	18	19	19	0	15
Colegiul European de Poliție	8	8	8	0	18
Agenția Europeană pentru Produse Chimice	75	386	386	0	02
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor	58	48	49	0	17
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie	16	16	16	0	18
Agenția Europeană de Mediu	51	46	46	0	07
Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului	11	10	10	0	11
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară	73	74	74	0	17
Institutul European pentru Egalitatea de șanse între Femei și Bărbați	6	6	6	0	04
Autoritatea GNSS European	9	16	16	0	06
Fuziune pentru energie	242	273	236	37	08
Eurojust	32	32	32	0	18
Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă	51	45	45	0	06
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne	174	179	179	0	12
Agenția Europeană pentru Medicamente	208	221	209	12	02
Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor	8	8	8	0	09
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene	20	22	22	0	18
Agenția Europeană a Căilor Ferate	24	24	24	0	06
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă	15	14	14	0	04
Centrul de Traduceri pentru Organismele UE	56	59	51	8	31
Fundația Europeană de Formare	20	19	19	0	15
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante	13	12	12	0	17
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă	21	21	21	0	04
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură	49	49	49	0	15
Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare	16	16	16	0	06
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare	29	29	29	0	08
Agenția Executivă pentru Cercetare	34	36	34	3	08
Agenția Executivă pentru Programul de Sănătate Publică	7	7	7	0	17
Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport	10	10	10	0	06
Total	1 677	1 993	1 929	64

Milioane EUR
Tip de venituri	Bugetul de venituri prevăzute	Creanțe constatate	Sume primite	Sold
Subvenție din partea Comisiei Europene	1 061	1 040	1 037	3
Venit din onorarii	443	765	751	14
Alte venituri	173	188	141	47
Total	1 677	1 993	1 929	64

17. Agenții: credite de angajament și de plată pe agenții

Milioane EUR
Agenție	Credite de angajament			Credite de plată
Agenție	Credite	Angajamente efectuate	Reportate în 2010	Credite	Plăți efectuate	Reportate în 2010
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației	144	122	22	157	108	48
Frontex	95	89	3	118	82	27
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale	21	19	2	21	17	3
Colegiul European de Poliție	12	10	2	13	8	3
Agenția Europeană pentru Produse Chimice	75	71	0	96	77	12
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor	58	56	0	76	56	16
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie	16	16	0	17	15	1
Agenția Europeană de Mediu	52	44	8	58	44	13
Oficiul European de Poliție	93	91	0	93	68	22
Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului	10	10	0	11	10	1
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară	76	74	0	84	71	11
Institutul European pentru Egalitatea de șanse între Femei și Bărbați	6	4	0	6	2	2
Autoritatea GNSS European	74	67	7	63	45	18
Fuziune pentru energie	551	550	1	302	192	56
Eurojust	34	31	3	38	28	9
Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă	55	53	0	53	46	1
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne	366	158	0	396	150	35
Agenția Europeană pentru Medicamente	210	201	0	248	196	45
Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor	8	8	0	10	8	2
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene	20	20	0	27	19	8
Agenția Europeană a Căilor Ferate	24	24	0	29	23	5
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă	16	15	0	20	15	4
Centrul de Traduceri pentru Organismele UE	56	43	0	60	43	4
Fundația Europeană de Formare	19	19	0	21	20	1
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante	13	12	0	14	11	0
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă	22	21	0	27	22	4
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură	49	49	0	55	48	6
Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare	16	15	0	17	15	2
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare	29	29	0	32	30	2
Agenția Executivă pentru Cercetare	34	33	0	37	32	3
Agenția Executivă pentru Programul de Sănătate Publică	7	7	0	8	7	1
Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport	10	10	0	11	9	1
Total	2 271	1 972	49	2 217	1 516	366

Milioane EUR
Natura cheltuielilor	Credite de angajament			Credite de plată
Natura cheltuielilor	Credite	Angajamente luate	Reportate în 2010	Credite	Plăți efectuate	Reportate în 2010
Personal	673	656	3	688	649	19
Cheltuieli administrative	283	264	2	365	249	93
Cheltuieli operaționale	1 314	1 052	44	1 165	618	254
Total	2 271	1 972	49	2 217	1 516	366

18. Rezultatul bugetar, inclusiv al agențiilor

Milioane EUR
	Uniunea Europeană	Agenții	Eliminarea subvențiilor acordate agențiilor	Total
Venituri aferente exercițiului financiar	127 795	1 929	(1 037)	128 687
Plăți ale creditelor exercițiului în curs	(121 213)	(1 320)	1 037	(121 495)
Credite de plată reportate în anul N+1	(2 797)	(366)	0	(3 164)
Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din exercițiul N-1	741	181	0	922
Diferențe de schimb valutar din perioada exercițiului bugetar	22	0	0	22
Rezultatul bugetar	4 549	424	0	4 972

Note explicative la rapoartele consolidate privind execuția bugetară

1. PRINCIPII, STRUCTURĂ ȘI CREDITE BUGETARE

1.1 TEMEIUL JURIDIC ȘI REGULAMENTUL FINANCIAR

Conturile bugetare sunt administrate în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 (JO L 248 din 16 septembrie 2002) privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a acestui regulament financiar. Bugetul general este principalul instrument al politicii financiare a UE, care prevede și autorizează veniturile și cheltuielile UE pentru fiecare exercițiu.

Pentru fiecare exercițiu, Comisia estimează veniturile și cheltuielile tuturor instituțiilor pentru exercițiul respectiv și elaborează un proiect de buget preliminar pe care îl trimite autorității bugetare. Pe baza acestui proiect de buget preliminar, Consiliul elaborează un proiect de buget care este apoi negociat de cele două componente ale autorității bugetare. Președintele Parlamentului declară că bugetul a fost în cele din urmă adoptat, bugetul putând astfel fi executat. Sarcina execuției bugetare este în principal responsabilitatea Comisiei.

1.2 PRINCIPII BUGETARE

Bugetul general al Uniunii Europene este guvernat de o serie de principii de bază:

— unitate și exactitate bugetară: toate cheltuielile și veniturile trebuie incluse într-un singur document bugetar, contabilizate la o linie bugetară, iar cheltuielile nu trebuie să depășească creditele autorizate;

— universalitate: acest principiu include două reguli:

regula neafectării, care înseamnă că veniturile bugetare nu trebuie alocate anumitor cheltuieli (veniturile totale trebuie să acopere cheltuielile totale);

regula bugetului brut, care înseamnă că veniturile și cheltuielile sunt înscrise în întregime în buget, fără nicio ajustare a unora față de celelalte;

— anualitate: creditele sunt autorizate pentru un singur exercițiu și, prin urmare, trebuie utilizate în exercițiul respectiv;

— echilibru: veniturile și cheltuielile prezentate în buget trebuie echilibrate (veniturile estimate trebuie să fie egale cu creditele de plată);

— specificitate: fiecare credit este afectat unui scop specific și unui obiectiv specific;

— unitate de cont: bugetul este elaborat și executat în euro, la fel și contabilitatea;

— buna gestiune financiară: creditele bugetare sunt folosite în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume economie, eficiență și eficacitate;

— transparență: bugetul și rectificările bugetare, precum și conturile finale sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

1.3 STRUCTURA BUGETULUI

Bugetul cuprinde:

—	o situație generală a veniturilor;

—

secțiuni separate care prezintă situațiile veniturilor și cheltuielilor fiecărei instituții: Secțiunea I: Parlamentul; Secțiunea II: Consiliul; Secțiunea III: Comisia; Secțiunea IV: Curtea de Justiție; Secțiunea V: Curtea de Conturi; Secțiunea VI: Comitetul Economic și Social European; Secțiunea VII: Comitetul Regiunilor, Secțiunea VIII: Ombudsmanul; Secțiunea IX: Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

Posturile de venituri și cheltuieli ale fiecărei instituții sunt clasificate în funcție de tip sau de utilizarea care le este încredințată conform titlurilor, capitolelor, articolelor și posturilor.

O parte din fondurile CECO în lichidare a fost pusă la dispoziția bugetului operațional al CECO în lichidare. Acest buget operațional a fost adoptat anual de Comisie, după consultări cu Consiliul și Parlamentul European. Ultimul buget a fost elaborat pentru perioada 1 ianuarie - 23 iulie 2002. De la 24 iulie 2002, veniturile și cheltuielile aferente bugetului operațional sunt incluse în contul de venituri și cheltuieli al CECO în lichidare. Restul angajamentelor care trebuie îndeplinite sunt prezentate la secțiunea pasive din bilanț.

1.4 STRUCTURA CONTURILOR BUGETARE

1.4.1 Prezentare generală

Doar bugetul Comisiei conține credite administrative și credite de funcționare. Celelalte instituții au doar credite administrative. În plus, bugetul face distincția între două tipuri de credite: credite nediferențiate și credite diferențiate.

Creditele nediferențiate sunt folosite pentru finanțarea operațiunilor anuale (care respectă principiul anualității). Acestea acoperă toate capitolele administrative ale bugetului din secțiunea Comisia și integral celelalte secțiuni, creditele FEGA care sunt anuale și anumite credite de natură tehnică (rambursări, garanții pentru împrumuturi luate și împrumuturi acordate etc.). În cazul creditelor nediferențiate, suma creditelor de angajament este aceeași cu cea a creditelor de plată.

Creditele diferențiate au fost introduse pentru a reconcilia principiul anualității cu necesitatea de a gestiona operațiuni multianuale. Acestea au ca scop acoperirea operațiunilor multianuale și includ toate celelalte credite de la toate capitolele, cu excepția capitolului 1 din secțiunea Comisia. Creditele diferențiate se împart în credite de angajament și credite de plată:

— creditele de angajament: acoperă costul total al obligațiilor juridice asumate pentru exercițiul financiar în curs pentru operațiunile a căror durată este de câțiva ani. Cu toate acestea, angajamentele bugetare față de acțiuni a căror durată este de mai mult de un exercițiu financiar, conform articolului 76 alineatul (3) din Regulamentul financiar, pot fi defalcate pe mai mulți ani în rate anuale atunci când actul de bază prevede acest lucru.

— creditele de plată: acoperă cheltuielile care provin din angajamente asumate în exercițiul curent și/sau în exerciții anterioare.

1.4.2 Originea creditelor

Principala sursă a creditelor este bugetul Uniunii pentru exercițiul în curs. Totuși, există și alte tipuri de credite care rezultă din dispoziții ale Regulamentului financiar. Acestea provin din exerciții financiare anterioare sau din surse exterioare:

—

Creditele bugetare inițiale adoptate pentru exercițiul curent pot fi suplimentate cu transferuri între linii, în conformitate cu normele prevăzute la articolele 22-24 din Regulamentul financiar (nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002) și prin rectificări bugetare (prevăzute la articolele 37 și 38 din Regulamentul financiar).

—

Creditele reportate din exercițiul anterior sau puse din nou la dispoziție suplimentează, de asemenea, bugetul curent. Acestea sunt (i) creditele de plată nediferențiate care pot fi reportate automat doar pentru un exercițiu financiar, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul financiar; (ii) creditele reportate printr-o decizie a instituțiilor în unul din următoarele două cazuri: dacă etapele pregătitoare au fost terminate [articolul 9 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul financiar] sau dacă baza juridică este adoptată cu întârziere [articolul 9 alineatul (2) litera (b)]. Atât creditele de angajament, cât și cele de plată pot fi reportate [articolul 9 alineatul (3)] și (iii) creditele puse din nou la dispoziție ca urmare a dezangajărilor: acest lucru implică reînscrierea creditelor de angajament aferente fondurilor structurale care au fost dezangajate. Sumele pot fi reînscrise în mod excepțional în cazul unei erori a Comisiei sau dacă sunt indispensabile pentru finalizarea programului (articolul 157 din Regulamentul financiar).

—

Veniturile alocate, care sunt alcătuite din (i) restituiri atunci când sumele sunt venituri alocate la linia bugetară care a suportat cheltuielile inițiale și care pot fi reportate nelimitat; (ii) credite AELS: acordul cu Spațiul Economic European oferă contribuții financiare de la membrii săi pentru anumite activități înscrise în bugetul UE. Liniile bugetare respective și sumele prevăzute sunt publicate în anexa III la bugetul UE. Liniile respective sunt majorate prin contribuția AELS. Creditele nefolosite la încheierea exercițiului sunt anulate și returnate țărilor SEE; (iii) venituri provenite de la părți terțe/alte țări care au încheiat acorduri cu Uniunea Europeană ce presupun o contribuție financiară pentru activitățile UE. Sumele primite sunt considerate venituri de la părți terțe care sunt alocate liniilor bugetare respective (adesea în domeniul cercetării) și pot fi reportate nelimitat (articolul 10 și articolul 18 alineatul (1) literele (a) și (d) din Regulamentul financiar); (iv) lucrări pentru părți terțe: ca parte a activităților de cercetare, centrele de cercetare ale UE pot lucra pentru organisme exterioare [articolul 161 alineatul (2) din Regulamentul financiar]. Asemenea veniturilor de la părți terțe, lucrările pentru părți terțe sunt alocate unor linii bugetare specifice și pot fi reportate nelimitat [articolul 10 și articolul 18 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul financiar]și (v) credite puse din nou la dispoziție ca urmare a rambursării plăților din cont: acestea sunt fonduri UE care au fost rambursate de către beneficiari și care pot fi reportate nelimitat. În domeniul fondurilor structurale, reînscrierea se bazează pe o decizie a Comisiei [articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolul 228 din normele metodologice de aplicare a acestuia].

1.4.3 Alcătuirea creditelor disponibile

— Credite bugetare definitive= credite bugetare adoptate inițial + creditele bugetului rectificativ + transferuri;

— Credite suplimentare= venituri alocate (a se vedea mai sus) + credite reportate din exercițiul anterior sau puse din nou la dispoziție ca urmare a dezangajărilor;

— Credite totale autorizate= credite bugetare definitive + credite suplimentare;

— Credite ale exercițiului (astfel cum sunt folosite pentru calcularea rezultatului bugetar)= credite bugetare definitive + venituri alocate.

1.5 EXECUȚIA BUGETARĂ

Execuția bugetară este guvernată de articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul financiar, care prevede: „Comisia execută […] bugetul în conformitate cu prezentul regulament, pe propria răspundere și în limitele creditelor autorizate”. Conform articolului 50, Comisia conferă celorlalte instituțiilor competențele necesare pentru executarea secțiunilor bugetare aferente acestora.

1.6 ANGAJAMENTE RESTANTE (RAL)

Odată cu introducerea creditelor diferențiate, s-a creat un decalaj între angajamentele contractate și plățile efectuate: acest decalaj, care corespunde angajamentelor restante, reprezintă intervalul de timp dintre momentul în care au fost contractate angajamentele și cel în care au fost făcute plățile corespunzătoare.

2. EXPLICAREA RAPOARTELOR PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ

2.1 REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI (Tabelul 1)

2.1.1 Generalități

Sumele din resursele proprii înscrise în conturi sunt cele creditate în cursul exercițiului în conturile deschise în numele Comisiei de guvernele statelor membre. De asemenea, veniturile cuprind, în cazul unui excedent, rezultatul bugetar al exercițiului financiar precedent. Celelalte venituri înscrise în conturi reprezintă suma reală primită în cursul exercițiului.

În vederea calculării rezultatului bugetar al exercițiului, cheltuielile includ plățile efectuate în contul creditelor de plată ale exercițiului plus orice credite din exercițiul respectiv care sunt reportate în exercițiul următor. Plățile efectuate în contul creditelor de plată ale exercițiului reprezintă plăți efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar. În cazul Fondului european de garantare agricolă, plățile sunt cele efectuate de statele membre între 16 octombrie 2009 și 15 octombrie 2010, cu condiția înștiințării contabilului cu privire la angajament și la autorizație până la 31 ianuarie 2011. Cheltuielile FEGA pot fi supuse unei decizii de conformitate ca urmare a controalelor efectuate în statele membre.

Rezultatul bugetar este alcătuit din două elemente: rezultatul Uniunii Europene și rezultatul participării țărilor AELS care aparțin SEE. În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul nr. 1150/2000 privind resursele proprii, acest rezultat reprezintă diferența dintre:

—	veniturile totale încasate în exercițiul respectiv

—	și plățile totale efectuate în contul creditelor exercițiului respectiv plus valoarea totală a creditelor exercițiului respectiv reportate la următorul exercițiu.

Următoarele elemente sunt adăugate sau deduse din cifra rezultată:

—	soldul net al anulărilor creditelor de plată reportate din exercițiile anterioare și orice plată care, datorită fluctuației cursului euro, depășește creditele nediferențiate reportate din exercițiul anterior;

—	soldul câștigurilor și pierderilor din cursul de schimb înregistrate în cursul exercițiului.

Rezultatul bugetar este returnat statelor membre în exercițiul următor prin deducerea din sumele scadente ale acestora din exercițiul respectiv.

Creditele reportate din exercițiul financiar anterior aferente contribuțiilor de la terțe părți și activităților pentru acestea, care prin definiție nu sunt anulate niciodată, sunt incluse împreună cu creditele adiționale pentru exercițiul financiar. Aceasta explică diferența dintre reportările din exercițiul anterior în situațiile privind execuția bugetară din 2010 și reportările în exercițiul următor în situațiile privind execuția bugetară din 2009. Creditele de plată destinate reutilizării și creditele puse din nou la dispoziție ca urmare a rambursării aconturilor nu sunt luate în considerare când se calculează rezultatul exercițiului.

Creditele de plată reportate includ reportările automate și reportările prin decizie. Anularea creditelor de plată neutilizate reportate din exercițiul anterior indică acum doar anulările creditelor reportate automat și prin decizie. Aceasta include și diminuarea creditelor veniturilor alocate reportate pentru exercițiul următor față de 2009.

2.1.2 Reconcilierea rezultatului bugetar cu rezultatul economic

Rezultatul economic al exercițiului este calculat în conformitate cu principiile contabilității de angajamente. Însă rezultatul bugetar se bazează pe regulile contabilității de casă modificată, în conformitate cu Regulamentul financiar. Cum ambele sunt rezultatul acelorași tranzacții subiacente, asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această reconciliere, subliniind principalele sume reconciliate, defalcate pe posturi de venituri și cheltuieli.

Reconciliere: rezultat economic – rezultat bugetar

Milioane EUR
	2010	2009 retratate
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI	17 232	6 887
Venituri
Creanțe constatate în cursul exercițiului curent, dar necolectate încă	(3 132)	(2 806)
Creanțe constatate în cursul exercițiilor precedente și colectate în anul curent	1 346	2 563
Venituri angajate (nete)	(371)	436
Cheltuieli
Cheltuieli înregistrate în avans (nete)	(7 426)	2 951
Cheltuieli aferente exercițiului precedent și plătite în exercițiul curent	(386)	(432)
Efect net al prefinanțării	(678)	(9 458)
Credite de plată reportate în anul următor	(2 798)	(1 759)
Plăți efectuate din reportări și anulări ale creditelor nefolosite	1 760	4 573
Variația provizioanelor	(323)	(329)
Altele	(257)	(153)
Rezultatul economic al agențiilor + CECO	(418)	(209)
REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI*	4 549	2 264

Elemente de reconciliere - Venituri

Veniturile bugetare efective ale unui exercițiu financiar corespund veniturilor colectate din creanțe constatate în cursul exercițiului și sumelor colectate din creanțe care trebuie constatate în cursul exercițiilor precedente. Prin urmare, creanțele constatate în exercițiul curent, dar necolectate încă trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. Dimpotrivă, creanțele constatate în cursul exercițiilor precedente și colectate în exercițiul curent trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii.

Venitul net angajat este format, în principal, din venituri angajate corespunzând unor prelevări agricole, din resurse proprii și dobânzi și dividende. Numai efectul net, adică venitul angajat în anul curent minus veniturile angajate anulate din anii anteriori este luat în considerare.

Elemente de reconciliere - Cheltuieli

Cheltuielile nete angajate constau, în principal, în cheltuieli angajate în scopul separării exercițiului, respectiv cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor UE, dar care nu sunt încă raportate Comisiei.

Cum cheltuielile angajate nu sunt considerate cheltuieli bugetare, plățile efectuate în exercițiul curent aferente facturilor înregistrate în exercițiile anterioare sunt parte integrantă din cheltuielile bugetare ale exercițiului curent.

Efectul net al prefinanțării este o combinație între (1) noile sume de prefinanțare plătite în exercițiul curent și înregistrate ca și cheltuieli bugetare ale exercițiului curent și (2) regularizarea prefinanțării plătite în exercițiul curent sau în exercițiile anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Ultimele reprezintă o cheltuială angajată, dar nu în conturile bugetare, deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plății.

În afara plăților efectuate în contul creditelor exercițiului respectiv, creditele aferente anului respectiv reportate la următorul exercițiu trebuie, de asemenea, luate în considerare la calculul rezultatului bugetar al exercițiului (în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul nr. 1150/2000). Același lucru se aplică și în cazul plăților bugetare efectuate în exercițiul curent din reportările și anularea creditelor de plată neutilizate.

Variația provizioanelor este aferentă estimărilor de la sfârșitul exercițiului efectuate în contabilitatea de angajamente (în principal beneficiile angajaților), care nu au impact asupra conturilor bugetare. Alte sume de reconciliat includ diferite elemente precum amortizarea, achiziționarea de active, plățile aferente achiziționărilor în leasing și participările financiare pentru care înregistrările diferă între contabilitatea bugetară și cea de angajamente.

În sfârșit, rezultatele economice ale agențiilor și ale CECO, incluse în rezultatul economic consolidat, trebuie excluse deoarece execuția lor bugetară nu face parte din rezultatul bugetar consolidat.

2.2 COMPARAȚIE ÎNTRE SUMELE ÎNSCRISE ÎN BUGET ȘI SUMELE REALE (Tabelul 2)

În bugetul adoptat inițial, semnat de Președintele Parlamentului European la 17 decembrie 2009, valoarea creditelor de plată era de 122 937 de milioane EUR, din care din resurse proprii urmau să se acopere în total 121 507 milioane EUR. Estimările veniturilor și cheltuielilor din bugetul inițial sunt, în general, ajustate pe parcursul exercițiului bugetar, astfel de modificări fiind prezentate în bugetele rectificative. Ajustările privind resursele proprii bazate pe VNB garantează corespondența între veniturile și cheltuielile bugetare. În conformitate cu principiul echilibrului, veniturile și cheltuielile bugetare (credite de plată) trebuie să fie în echilibru.

Venituri:

În cursul anului 2010 au fost adoptate opt bugete rectificative. Dacă se ține cont de acestea, venitul final total în bugetul 2010 a fost de 122 956 de milioane EUR. Acesta a fost finanțat din resurse proprii în valoare de 119 270 de milioane EUR (cu 2 237 de milioane mai puțin decât suma prevăzută inițial) și restul celorlalte venituri. Necesarul redus de resurse proprii s-a datorat în principal includerii a 2 254 de milioane EUR aferente excedentului din anul precedent.

În ceea ce privește resursele proprii, colectarea resurselor proprii tradiționale a corespuns aproape exact sumelor prevăzute, în special deoarece estimările bugetare au fost modificate la momentul întocmirii bugetului rectificativ nr. 4/2010 (o creștere cu 1 516 milioane EUR). Această ajustare s-a bazat pe noile previziuni macroeconomice din primăvara anului 2010, care au fost puțin mai optimiste decât precedentele.

Plățile finale ale statelor membre privind TVA și VNB corespund, de asemenea îndeaproape, estimărilor bugetare finale. Diferențele dintre sumele prevăzute și sumele efectiv plătite se datorează diferențelor dintre cursul de schimb valutar pentru euro utilizat în scopuri bugetare și cursurile de schimb în vigoare la data la care statele membre care nu participă la UEM au efectuat plățile.

Cheltuieli:

În anul 2010, al patrulea an al perioadei de programare curente, programele au ajuns la viteza de croazieră, iar programele vechi, la începutul etapei de încheiere definitivă. La sfârșitul anului, angajamentele restante efectuate înainte de 2007 reprezintă aproximativ 10 % din totalul RAL.

În ceea ce privește angajamentele, bugetul inițial și deci obiectivele de politică stabilite au fost realizate aproape conform planificării. Rata de execuție, fără rezerva neutilizată în valoare de 415 milioane EUR pentru Fondul european de ajustare la globalizare și 28 de milioane EUR de credite provizorii neutilizate (sume înscrise în rezervă în așteptarea îndeplinirii anumitor condiții, care rămân în rezervă la sfârșitul exercițiului bugetar) a atins nivelul de 99,4 %. Ajustările din cursul anului respectiv vizau 80 de milioane EUR pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, reprezentând, prin natura sa, cheltuieli neprevăzute, precum și cheltuieli administrative în valoare de 10 milioane EUR aferente înființării Serviciului European pentru Acțiune Externă și 10 milioane EUR pentru Parlamentul European ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. În urma execuției totale a 140 554 EUR au rămas 554 de milioane EUR neutilizate. După reportarea a 259 de milioane EUR pentru 2011, cel mai important element fiind Proiectele energetice pentru sprijinirea redresării economice în valoare de 147 de milioane EUR, suma de 295 de milioane EUR a fost anulată.

Rata de execuție a plăților, fără rezerva nemobilizată pentru ajutoare de urgență (193 de milioane EUR) și credite provizorii (48 de milioane EUR), a fost de 97,4 % din buget, iar creditele totale au fost modificate pe parcursul exercițiului respectiv numai pentru creșterile înregistrate în privința cheltuielilor administrative menționate anterior.

Spre deosebire de exercițiile anterioare, nu s-a înregistrat nicio reducere a creditelor de plată printr-un buget rectificativ la încheierea exercițiului. Principala ajustare a fost efectuată prin transferul global care a suplimentat bugetul aferent politicii regionale cu 1 125 de milioane EUR prin reducerea creditelor pentru dezvoltare rurală. Comisia a suplimentat, de asemenea, bugetul Fondului de coeziune cu aproximativ 600 de milioane EUR, prin transferuri interne. Creditele votate neutilizate, cu excepția rezervelor, s-au ridicat la 3 243 de milioane EUR, iar, după reportarea a 1 513 milioane EUR, suma totală de 1 730 de milioane EUR distribuite la rubricile cadrului financiar multianual („CFM”) a fost anulată.

O analiză mai detaliată a rectificărilor bugetare, a contextului relevant, a justificării și a impactului acestora este prezentată în Partea A, care cuprinde o sinteză a execuției bugetare, și în Partea B, care abordează fiecare rubrică a CFM, ale raportului Comisiei privind gestiunea bugetară și financiară 2010.

2.3 VENITURI (Tabelul 3)

Veniturile din bugetul general al Uniunii Europene pot fi împărțite în două mari categorii: resursele proprii și alte venituri. Acest lucru este prevăzut la articolul 311 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care stipulează că: „Bugetul este finanțat integral din resurse proprii, fără a aduce atingere altor venituri”. Majoritatea cheltuielilor bugetare sunt finanțate din resurse proprii. Alte venituri reprezintă doar o parte minoră din finanțarea totală.

Resursele proprii se împart în trei categorii: resursele proprii tradiționale, resursa TVA și resursa VNB. Resursele proprii tradiționale includ, la rândul lor, cotizații pentru zahăr și taxe vamale. Fac parte, de asemenea, din sistemul resurselor proprii un mecanism de corectare a dezechilibrelor bugetare în favoarea Regatului Unit, precum și o reducere brută a contribuțiilor bazate pe VNB ale Țărilor de Jos și Suediei.

2.3.1 Resurse proprii tradiționale

Resursele proprii tradiționale: toate sumele constatate de resurse proprii tradiționale trebuie înregistrate într-una dintre următoarele două tipuri de contabilități ținute de autoritățile competente:

—	în contabilitatea normală prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul nr. 1150/2000: toate sumele recuperate sau garantate;

—	în contabilitatea separată prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul nr. 1150/2000: toate sumele încă nerecuperate și/sau negarantate; sume garantate, dar contestate pot fi de asemenea înscrise în acest tip de contabilitate.

Pentru contabilitatea separată, statele membre trimit Comisiei o situație trimestrială care include:

—	soldul restant de recuperat în trimestrul precedent;

—	creanțele constatate recuperate în trimestrul respectiv;

—	rectificări ale bazei (corecții/anulări) în timpul trimestrului respectiv;

—	sumele amortizate [care nu pot fi puse la dispoziție în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1150/2000];

—	sumele recuperate în trimestrul respectiv;

—	soldul de recuperat la încheierea trimestrului respectiv.

Resursele proprii tradiționale trebuie înregistrate în contul Comisiei la trezorerie sau la organismul numit de statul membru cel mai târziu în prima zi lucrătoare de după a 19-a zi a celei de a doua luni de după luna în care s-a constatat creanța (sau recuperat, în cazul contului separat). Statele membre rețin drept costuri de colectare 25 % din resursele proprii tradiționale. Creanțele din resursele proprii contingente sunt ajustate în funcție de probabilitatea recuperării acestora.

2.3.2 Resurse bazate pe TVA și resurse bazate pe VNB

Resursele proprii bazate pe TVA derivă din aplicarea unei rate uniforme în toate statele membre la baza TVA armonizată determinată în conformitate cu prevederile articolului 2 alineatul (1) litera (b) din DRP 2007. Rata uniformă este fixată la 0,30 %, cu excepția perioadei 2007-2013, în care rata pentru Austria este fixată la 0,225 %, pentru Germania la 0,15 % și pentru Țările de Jos și Suedia la 0,10 %. Baza TVA este plafonată la 50 % din VNB pentru toate statele membre.

Resursele proprii bazate pe TVA derivă din aplicarea unei rate uniforme în toate statele membre la baza armonizată de TVA determinată în conformitate cu prevederile articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Decizia Consiliului din 29 septembrie 2000. Baza TVA este plafonată la 50 % din VNB pentru toate statele membre.

Resursa bazată pe VNB este o resursă variabilă care are ca scop oferirea veniturilor necesare într-un anumit an pentru a acoperi cheltuielile care depășesc suma colectată din resursele proprii tradiționale, resursele TVA și alte venituri. Veniturile derivă din aplicarea unei rate uniforme sumei VNB a tuturor statelor membre.

Resursele bazate pe TVA și VNB sunt determinate pe baza previziunilor de TVA și VNB făcute odată cu pregătirea proiectului de buget preliminar. Aceste previziuni sunt revizuite ulterior; cifrele sunt actualizate în cursul exercițiului bugetar respectiv printr-un buget rectificativ.

Cifrele reale ale TVA și VNB sunt disponibile în cursul exercițiului următor exercițiului bugetar respectiv. Comisia calculează diferențele dintre sumele datorate de statele membre în funcție de bazele reale și sumele plătite efectiv pe baza previziunilor (revizuite). Aceste solduri ale TVA și VNB, fie pozitive, fie negative, sunt solicitate de Comisie de la statele membre în prima zi lucrătoare a lunii decembrie a exercițiul următor exercițiului bugetar respectiv. Se mai pot face corecții la bazele reale de calcul ale TVA și VNB în cursul următorilor patru ani, sub rezerva emiterii unei rezerve. Soldurile calculate anterior sunt ajustate și diferența este solicitată în același timp cu soldurile TVA și VNB pentru exercițiul bugetar anterior.

Când controlează situațiile TVA și datele VNB, Comisia poate să înștiințeze statele membre cu privire la rezerve asupra anumitor puncte care pot avea consecințe asupra contribuțiilor lor la resursele proprii. De exemplu, aceste puncte pot rezulta din absența unor date acceptabile sau din necesitatea de a elabora o metodologie potrivită. Aceste rezerve trebuie văzute drept creanțe potențiale ale statelor membre pentru sume nesigure întrucât impactul lor financiar nu poate fi estimat cu precizie. Când poate fi determinată suma exactă, resursele corespunzătoare bazate pe TVA și VNB sunt solicitate ori în legătură cu soldurile TVA și VNB, ori prin cereri individuale de fonduri.

2.3.3 Corecția în favoarea Regatului Unit

Acest mecanism reduce plățile din resursele proprii ale Regatului Unit proporțional cu ceea ce este cunoscut drept „dezechilibru bugetar” și mărește plățile din resursele proprii ale altor state membre în mod corespunzător. Mecanismul de corecție a dezechilibrului bugetar în favoarea Regatului Unit a fost instituit de Consiliul European de la Fontainebleau (iunie 1984) și prin decizia aferentă privind resursele proprii din 7 mai 1985. Scopul mecanismului era reducerea dezechilibrului bugetar al Regatului Unit printr-o reducere a plăților sale către UE. Germania, Austria, Suedia și Țările de Jos beneficiază de o finanțare redusă a corecției (restricționată la o pătrime din cota lor normală).

2.4 CHELTUIELI (Tabelele 4-13)

2.4.1 Cadru financiar 2007-2013

Milioane EUR

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

1.	Creștere durabilă

53 979

57 653

61 696

63 555

63 974

66 964

69 957

2.	Conservarea și gestionarea resurselor naturale

55 143

59 193

56 333

59 955

60 338

60 810

61 289

3.	Cetățenie, libertate, securitate și justiție

1 273

1 362

1 518

1 693

1 889

2 105

2 376

4.	UE ca actor mondial

6 578

7 002

7 440

7 893

8 430

8 997

9 595

5.	Administrație

7 039

7 380

7 525

7 882

8 334

8 670

9 095

6.	Compensări

445

207

210

Credite de angajament:

124 457

132 797

134 722

140 978

142 965

147 546

152 312

Totalul creditelor de plată:

122 190

129 681

120 445

134 289

134 280

141 360

143 331

Această secțiune descrie principalele categorii de cheltuieli ale UE, clasificate pe rubrici ale cadrului financiar 2007-2013. Exercițiul financiar 2010 a fost al patrulea exercițiu acoperit de cadrul financiar 2007-2013. Plafonul general al creditelor de angajament din 2010 atinge 140 978 de milioane EUR, echivalentul a 1,18 % din VNB. Plafonul aferent creditelor de plată atinge 134 289 de milioane EUR, respectiv 1,12 % din VNB. Tabelul de mai sus prezintă cadrul financiar în prețuri curente estimate pentru 2013.

Rubrica 1 - Creștere durabilă

Această rubrică se împarte în două componente separate, dar interconectate:

—	1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, care cuprinde cheltuielile de cercetare și inovare, educație și formare, rețele transeuropene, politică socială, piața internă și politicile adiacente;

—	1b. Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, menită să consolideze convergența statelor membre și a regiunilor cel mai puțin dezvoltate, să completeze strategia UE pentru dezvoltare durabilă în afara regiunilor mai puțin prospere și să susțină cooperarea interregională.

Rubrica 2 – Conservarea și gestionarea resurselor naturale

Rubrica 2 include politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului, măsurile în domeniul dezvoltării rurale și al mediului, în special Natura 2000. Cuantumul rezervat pentru politica agricolă comună reflectă acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles din octombrie 2002.

Rubrica 3 - Cetățenie, libertate, securitate și justiție

Noua rubrică 3 (Cetățenie, libertate, securitate și justiție) reflectă importanța din ce în ce mai mare acordată domeniilor în care UE are noi sarcini - justiție și afaceri interne, protecția frontierelor, politica de imigrare și azil, sănătate publică și protecția consumatorului, cultură, tineret, informare și dialog cu cetățenii. Această rubrică se poate defalca în două componente:

—	3a. Libertate, securitate și justiție

—	3b. Cetățenie

Rubrica 4 – UE ca actor mondial

Rubrica 4 acoperă toate acțiunile externe, inclusiv instrumentele de preaderare. Comisia propusese să se integreze Fondul european de dezvoltare (FED) în cadrul financiar, dar Consiliul European și Parlamentul European au convenit ca cele două să rămână separate.

Rubrica 5 - Administrație

Această rubrică acoperă cheltuielile administrative necesare tuturor instituțiilor, pensiilor și Școlilor europene. Pentru toate instituțiile, cu excepția Comisiei, aceste costuri alcătuiesc totalul cheltuielilor lor, dar agențiile și alte organisme au atât cheltuieli administrative, cât și cheltuieli operaționale.

Rubrica 6 - Compensări

În conformitate cu acordul politic conform căruia statele membre nu ar trebui să devină cotizanți neți la buget la începutul aderării lor, la această rubrică a fost prevăzută compensarea. Această sumă a fost disponibilă ca transferuri către acestea pentru a le echilibra încasările și contribuțiile bugetare.

2.4.2 Domenii de politică

Ca parte din folosirea gestiunii pe activități (ABM) Comisia execută un buget bazat pe activități (BBA) în procesele de planificare și gestiune. ABM implică o structură bugetară în care titlurile bugetare corespund domeniilor de politică, iar capitolele bugetare, activităților.

BBA are ca scop oferirea unui cadru clar pentru punerea în practică a obiectivelor de politică ale Comisiei, fie prin mijloace de tipul politicilor legislative, financiare sau prin orice altă politică publică. Prin structurarea lucrărilor Comisiei în funcție de activități, se obține o imagine clară a acțiunilor Comisiei și simultan se realizează un cadru comun pentru stabilirea priorităților. Resursele sunt alocate în funcție de priorități în cursul procedurii bugetare folosind activitățile ca elemente de bază pentru întocmirea bugetului. Prin stabilirea unei astfel de legături între activități și resursele alocate acestora, BBA urmărește sporirea eficienței și a eficacității folosirii resurselor în cadrul Comisei.

Un domeniu de politică poate fi definit ca o grupare omogenă de activități care reprezintă părți din lucrările Comisiei care sunt relevante pentru procesul decizional. Fiecare domeniu de politică corespunde, în general, unei direcții generale, și cuprinde în medie aproximativ 6 sau 7 activități distincte. Aceste domenii de politică sunt în principal operaționale, deoarece activitățile lor principale sunt în beneficiul părților terțe din domeniul de activitate respectiv. Bugetul operațional este completat cu cheltuielile administrative necesare pentru fiecare domeniu de politică.

2.5 INSTITUȚII ȘI AGENȚII (Tabelele 14-18)

Rapoartele consolidate privind execuția bugetului general al Uniunii Europene includ, ca și în exercițiile anterioare, execuția bugetară a tuturor instituțiilor, având în vedere că în cadrul bugetului UE este stabilit un buget separat pentru fiecare instituție. Agențiile nu au un buget separat în cadrul bugetului UE și sunt finanțate parțial de o subvenție din bugetul Comisiei.

Pentru a oferi toate informațiile bugetare relevante pentru agenții, partea bugetară a conturilor anuale consolidate include rapoarte separate privind execuția bugetelor individuale ale agențiilor tradiționale consolidate.

(1) La 15 decembrie 2010, Parlamentul European a adoptat un buget care prevede plata datoriilor pe termen scurt ale Uniunii din resursele proprii care urmează să fie colectate de către statele membre sau solicitate acestora în 2011. În plus, conform articolului 83 din Statutul funcționarilor (Regulamentul nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968, cu modificările ulterioare), statele membre garantează colectiv finanțarea sistemului de pensii.

(2) Cifrele, astfel cum au fost raportate de către statele membre la 31 martie 2011 în SFC 2007

(3) Nu au fost trimise rapoarte pentru 10 programe, care au fost solicitate autorităților responsabile.

(4) Cu aplicarea coeficientului de corecție („cc”).

(5) Plătită în primii 3 ani după părăsirea funcției.

(6) Consolidat pentru prima dată în 2010

(7) Trebuie precizat faptul că, datorită rotunjirii cifrelor la milioane de euro, este posibil ca suma anumitor date financiare din aceste tabele bugetare să nu corespundă sumei totale

(8) Din care sumele aferente AELS se ridică la un total de 9 milioane EUR în 2010 și 11 milioane EUR în 2009.

(9) Inclusiv credite reportate și venituri alocate.

(10) inclusiv credite reportate și venituri alocate.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2011.332.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 332

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 54 14 noiembrie 2011

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2011/C 332/01	Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi – Conturile anuale ale Uniunii Europene – Exercițiul financiar 2010	1

2011/C 332/02	Declarația de asigurare a Curții furnizată Parlamentului European și Consiliului – Raport independent de audit	134