ISSN 1977-1029

doi:10.3000/19771029.C_2011.332.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 332

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 54
14 noiembrie 2011


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2011/C 332/01

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi – Conturile anuale ale Uniunii Europene – Exercițiul financiar 2010

1

2011/C 332/02

Declarația de asigurare a Curții furnizată Parlamentului European și Consiliului – Raport independent de audit

134

RO

 


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

14.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 332/1


COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

CONTURILE ANUALE ALE UNIUNII EUROPENE – EXERCIȚIUL FINANCIAR 2010

2011/C 332/01

CUPRINS

Notă cu privire la conturile consolidate

PARTEA I:

Situații financiare consolidate ale uniunii europene și note explicative

Bilanț contabil

Contul rezultatului economic

Tabloul fluxurilor de numerar

Situația modificărilor activelor nete

Note la situațiile financiare

PARTEA II:

Rapoarte consolidate privind execuția bugetară a Uniunii Europene și note explicative

Rapoarte privind execuția bugetară

Note explicative la rapoartele privind execuția bugetară

NOTĂ CU PRIVIRE LA CONTURILE CONSOLIDATE

Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul 2010 au fost pregătite pe baza informațiilor prezentate de celelalte instituții și organisme în conformitate cu articolul 129 alineatul (2) din Regulamentul financiar, care se aplică bugetului general al Uniunii Europene. Declar, prin prezenta, că au fost pregătite în conformitate cu Titlul VII din Regulament financiar menționat anterior și cu principiile, normele și metodele contabile stabilite în notele la situațiile financiare.

Am obținut de la contabilii acestor instituții și organisme, care au atestat corectitudinea acestora, toate informațiile necesare pentru întocmirea situațiilor financiare anuale care prezintă activele și pasivele Uniunii Europene și execuția bugetară.

Prin prezenta certific că pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru a valida conturile Comisiei Europene, am asigurarea rezonabilă că aceste conturi prezintă în mod fidel și corect situația financiară a Uniunii Europene în toate aspectele materiale.

Philippe TAVERNE

Contabilul Comisiei

PARTEA I

Situații financiare consolidate ale Uniunii Europene și note explicative

CUPRINS

Bilanț contabil

Contul rezultatului economic

Tabloul fluxurilor de numerar

Situația modificărilor activelor nete

Note la situațiile financiare:

1.

Politici contabile esențiale

2.

Note la bilanț

3.

Note la contul rezultatului economic

4.

Note la tabloul fluxurilor de numerar

5.

Active și pasive contingente și alte informații

6.

Corecții financiare și recuperări

7.

Gestionarea riscului financiar

8.

Informații privind persoanele afiliate

9.

Evenimente ulterioare datei bilanțului

10.

Entități consolidate

11.

Entități neconsolidate

BILANȚ

Milioane EUR

 

Notă

31.12.2010

31.12.2009

(după retratare)

ACTIVE IMOBILIZATE:

Imobilizări necorporale

2.1

108

72

Imobilizări corporale

2.2

4 813

4 859

Investiții pe termen lung

2.3

2 555

2 379

Credite

2.4

11 640

10 764

Prefinanțare pe termen lung

2.5

44 118

41 544

Creanțe pe termen lung

2.6

40

55

 

 

63 274

59 673

ACTIVE CIRCULANTE:

Stocuri

2.7

91

77

Investiții pe termen scurt

2.8

2 331

1 791

Prefinanțare pe termen scurt

2.9

10 078

9 436

Creanțe pe termen scurt

2.10

13 501

8 958

Numerar și echivalente de numerar

2.11

22 063

23 372

 

 

48 064

43 634

ACTIVE TOTALE

 

111 338

103 307

DATORII PE TERMEN LUNG:

Beneficiile angajaților

2.12

(37 172)

(37 242)

Provizioane pe termen lung

2.13

(1 317)

(1 469)

Pasive financiare pe termen lung

2.14

(11 445)

(10 559)

Alte pasive pe termen lung

2.15

(2 104)

(2 178)

 

 

(52 038)

(51 448)

DATORII PE TERMEN SCURT:

Provizioane pe termen scurt

2.16

(214)

(213)

Pasive financiare pe termen scurt

2.17

(2 004)

(40)

Datorii pe termen scurt

2.18

(84 529)

(93 884)

 

 

(86 747)

(94 137)

PASIVE TOTALE

 

(138 785)

(145 585)

ACTIVE NETE

 

(27 447)

(42 278)

Rezerve

2.19

3 484

3 323

Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre (1)

2.20

(30 931)

(45 601)

ACTIVE NETE

 

(27 447)

(42 278)

Pentru mai multe detalii privind retratarea unor cifre din 2009, a se vedea notele 2.5.2, 2.9.2, 2.10.3 și 3.4.1.

CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

Milioane EUR

 

Notă

2010

2009

(după retratare)

VENITURI DIN EXPLOATARE

Venituri din resurse proprii și contribuții

3.1

122 328

110 537

Alte venituri din exploatare

3.2

8 188

7 532

 

 

130 516

118 069

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Cheltuieli administrative

3.3

(8 614)

(8 133)

Cheltuieli de exploatare

3.4

(103 764)

(102 504)

 

 

(112 378)

(110 637)

EXCEDENT DIN ACTIVITĂȚILE DE EXPLOATARE

 

18 138

7 432

Venituri financiare

3.5

1 178

835

Cheltuieli cu operațiuni financiare

3.6

(661)

(594)

Variația datoriilor privind beneficiile angajaților

2.12

(1 003)

(683)

Cota de deficit net a întreprinderilor comune și a entităților asociate

3.7

(420)

(103)

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI

 

17 232

6 887

Pentru mai multe detalii privind retratarea unor cifre din 2009, a se vedea notele 2.5.2, 2.9.2, 2.10.3 și 3.4.1.

TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

Milioane EUR

 

Notă

2010

2009

(după retratare)

Rezultatul economic al exercițiului

 

17 232

6 887

Activități de exploatare

4.2

 

 

Amortizare

 

28

22

Depreciere

 

358

448

(Reluarea) pierderilor din depreciere privind investițiile

 

0

(17)

(Creșterea)/scăderea împrumuturilor

 

(876)

(7 199)

(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen lung

 

(2 574)

(12 521)

(Creșterea)/scăderea creanțelor pe termen lung

 

15

(10)

(Creșterea)/scăderea stocurilor

 

(14)

7

(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen scurt

 

(642)

827

(Creșterea)/scăderea creanțelor pe termen scurt

 

(4 543)

2 962

Creșterea/(scăderea) provizioanelor pe termen lung

 

(152)

128

Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare pe termen lung

 

886

7 210

Creșterea/(scăderea) altor datorii pe termen lung

 

(74)

(48)

Creșterea/(scăderea) provizioanelor pe termen scurt

 

1

(134)

Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare pe termen scurt

 

1 964

(79)

Creșterea/(scăderea) conturilor creditoare

 

(9 355)

4 207

Excedentul bugetar din anul precedent preluat ca venit non-numerar

 

(2 254)

(1 796)

Alte variații de non-numerar

 

(149)

54

Creșterea/(scăderea) datoriei privind beneficiile angajaților

 

(70)

(313)

Activități de investiție

4.3

 

 

(Creșterea)/scăderea imobilizărilor corporale și necorporale

 

(374)

(464)

(Creșterea)/scăderea investițiilor pe termen lung

 

(176)

(284)

(Creșterea)/scăderea investițiilor pe termen scurt

 

(540)

(239)

FLUXURI NETE DE NUMERAR

 

(1 309)

(352)

Variația netă a fluxurilor de numerar și a echivalentelor de numerar

 

(1 309)

(352)

Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului

2.11

23 372

23 724

Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului

2.11

22 063

23 372

Pentru mai multe detalii privind retratarea unor cifre din 2009, a se vedea notele 2.5.2, 2.9.2, 2.10.3 și 3.4.1.

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE

Milioane EUR

 

Rezerve (A)

Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre (B)

Active nete = (A)+(B)

Rezerva de valoare justă

Alte rezerve

Excedent/(deficit) cumulat

Rezultatul economic al exercițiului

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2008

41

3 074

(63 225)

12 686

(47 424)

Variația rezervei Fondului de garantare

 

196

(196)

 

0

Modificări ale valorii juste

28

 

 

 

28

Altele (după retratare)

 

(1)

28

 

27

Repartizarea rezultatului economic din 2008

 

(15)

12 701

(12 686)

0

Rezultatul bugetar din 2008 creditat statelor membre

 

 

(1 796)

 

(1 796)

Rezultatul economic al exercițiului (după retratare)

 

 

 

6 887

6 887

BILANȚUL LA 31 DECEMBRIE 2009 (după retratare)

69

3 254

(52 488)

6 887

(42 278)

Variația rezervei Fondului de garantare

 

273

(273)

 

0

Modificări ale valorii juste

(130)

 

 

 

(130)

Altele

 

4

(21)

 

(17)

Repartizarea rezultatului economic din 2009 (după retratare)

 

14

6 873

(6 887)

0

Rezultatul bugetar din 2009 creditat statelor membre

 

 

(2 254)

 

(2 254)

Rezultatul economic al exercițiului

 

 

 

17 232

17 232

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010

(61)

3 545

(48 163)

17 232

(27 447)

NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE

CUPRINS

1.

Politici contabile esențiale

2.

Note la bilanț

3.

Note la contul rezultatului economic

4.

Note la tabloul fluxurilor de numerar

5.

Active și pasive contingente și alte informații

6.

Corecții financiare și recuperări

7.

Gestionarea riscului financiar

8.

Informații privind persoanele afiliate

9.

Evenimente ulterioare datei bilanțului

10.

Entități consolidate

11.

Entități neconsolidate

1.   POLITICI CONTABILE ESENȚIALE

1.1   TEMEIUL JURIDIC ȘI NORMELE CONTABILE

Conturile consolidate ale Uniunii Europene includ conturile Uniunii Europene, ale Comunității Europene a Energiei Atomice și ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare). Aceste conturi sunt administrate în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 (JO L 248, 16 septembrie 2002) privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a acestui regulament financiar.

În conformitate cu articolul 133 din Regulamentul financiar, Uniunea Europeană și-a pregătit situațiile financiare consolidate pe 2010 pe baza normelor contabilității de angajamente care decurg din standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS) sau, implicit, din standardele internaționale de raportare financiară (IFRS). Aceste norme contabile, adoptate de contabilul Comisiei, trebuie aplicate de către toate instituțiile și organismele UE care țin de domeniul consolidării, pentru a se stabili un set uniform de norme contabile, de evaluare și prezentare a conturilor, în vederea armonizării procesului de întocmire a situațiilor financiare și în vederea consolidării. Contabilitatea se ține în euro, pentru fiecare an calendaristic.

1.2   PRINCIPII CONTABILE

Situațiile financiare au ca obiectiv oferirea de informații cu privire la situația financiară, performanța și fluxurile de numerar ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru UE, ca sector public, obiectivele urmărite sunt mai precis furnizarea de informații utile în procesul decizional și în demonstrarea responsabilității entității pentru resursele care îi sunt încredințate. Prezentul document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective. Articolul 124 din Regulamentul financiar prevede principiile contabile care trebuie aplicate la întocmirea situațiilor financiare:

continuitatea activităților;

prudența;

permanența metodelor contabile;

comparabilitatea informațiilor;

materialitatea;

necompensarea;

întâietatea realității asupra aparenței;

contabilitatea de angajamente.

Pregătirea situațiilor financiare consolidate în conformitate cu normele și principiile menționate mai sus necesită, din partea conducerii, efectuarea de estimări care afectează sumele raportate corespunzătoare anumitor elemente din bilanțul contabil consolidat și din contul rezultatului economic consolidat, precum și informațiile aferente privind activele și pasivele contingente.

1.3   CONSOLIDARE

Domeniul de aplicare al consolidării

Situațiile financiare consolidate al UE includ toate entitățile importante controlate (instituții și agenții), entități asociate și întreprinderi comune. Sunt 43 de entități controlate, 5 întreprinderi comune și 4 entități asociate. Lista completă a entităților consolidate se găsește la nota 10. Comparativ cu 2009, domeniul de aplicare al consolidării s-a extins cu 3 entități controlate (o instituție și două agenții), o entitate asociată și o întreprindere comună. Impactul acestor adăugiri asupra situațiilor financiare consolidate nu este semnificativ.

Entități controlate

Decizia de a include o entitate în domeniul de aplicare al consolidării are la bază conceptul de control. Entitățile controlate sunt toate entități în cazul cărora Uniunea Europeană are, în mod direct sau indirect, competența de a conduce politicile financiare și de funcționare, pentru a putea beneficia de activitățile acestora. Această competență trebuie să poată fi exercitată imediat. Entitățile controlate sunt consolidate integral. Consolidarea începe la data primului control și se încheie atunci când nu mai au loc astfel de controale.

Indicatorii de control cei mai obișnuiți în cadrul Uniunii Europene sunt: instituirea entității prin tratatele fondatoare sau legislația secundară, finanțarea entității de la bugetul general, existența unor drepturi de vot în organismele de conducere, auditul efectuat de Curtea Europeană de Conturi și descărcarea de gestiune acordată de către Parlamentul European. Este evident că este necesar să se efectueze o evaluare la nivel de entitate pentru a se decide dacă unul sau toate criteriile prezentate mai sus sunt suficiente pentru a se putea efectua un control.

În cadrul acestei abordări, instituțiile (cu excepția BCE) și agențiile UE (cu excepția agențiilor din cadrul fostului pilon al II-lea) sunt considerate ca fiind sub controlul exclusiv al UE și sunt, prin urmare, incluse în domeniul consolidării. Mai mult, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului aflată în lichidare (CECO) este, de asemenea, considerată o entitate controlată.

Toate tranzacțiile semnificative inter-societăți și soldurile între entitățile controlate ale UE sunt eliminate, în timp ce câștigurile și pierderile nerealizate în tranzacțiile inter-entități nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.

Întreprinderi comune

O întreprindere comună este un aranjament contractual prin care Uniunea Europeană și una sau mai multe părți („participanții”) întreprind o activitate economică supusă controlului comun. Controlul în comun reprezintă împărțirea în temeiul unui acord contractual, în mod direct sau indirect, a controlului asupra unei activități care încorporează servicii potențiale.

Participațiile în întreprinderi comune sunt înregistrate cu ajutorul metodei punerii în echivalență, fiind contabilizate inițial la cost. Dobânda Uniunii Europene la profitul entităților sale controlate în comun este contabilizată în contul rezultatului economic al UE, iar dobânda sa la modificările rezervelor este contabilizată în rezervele UE. Costul inițial plus toate modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau valoarea contabilă a întreprinderii comune în conturile UE la data bilanțului.

Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacțiile între Uniunea Europeană și entitățile sale controlate în comun nu sunt importante și, prin urmare, nu au fost eliminate. Politicile contabile ale întreprinderilor comune pot să difere de cele adoptate de Uniunea Europeană pentru tranzacții și evenimente similare în împrejurări asemănătoare.

Entități asociate

Entitățile asociate sunt entități asupra cărora Uniunea Europeană are, în mod direct sau indirect, o influență semnificativă, dar pe care nu le controlează. Se consideră că există o influență semnificativă în cazul în care Comisia Europeană deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 20 % din drepturile de vot.

Participațiile în entitățile asociate sunt înregistrate cu ajutorul metodei punerii în echivalență, fiind contabilizate inițial la cost. Partea Uniunii Europene din profitul entităților asociate acesteia este contabilizată în contul rezultatului economic, iar cota modificărilor rezervelor este contabilizată în rezervele UE. Costul inițial plus toate modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau valoarea contabilă a entității asociate în conturile UE la data bilanțului. Distribuțiile primite de la o entitate asociată reduc valoarea contabilă a activelor. Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacțiile între Uniunea Europeană și entitățile asociate ale acesteia nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.

Politicile contabile ale entităților asociate pot să difere de cele adoptate de Uniunea Europeană pentru tranzacții și evenimente similare în împrejurări asemănătoare. În cazurile în care Uniunea Europeană deține cel puțin 20 % din fondul de capital de investiții, UE nu caută să exercite o influență semnificativă. Prin urmare, astfel de fonduri sunt tratate ca instrumente financiare din categoria celor clasificate ca disponibile pentru vânzare, iar metoda punerii în echivalență nu li se aplică.

Entități neconsolidate ale căror fonduri sunt gestionate de către Comisie

Fondurile aferente sistemului comun de asigurări de sănătate pentru personalul Uniunii Europene, Fondul european de dezvoltare și Fondul de garantare al participanților sunt gestionate de către Comisie în numele acestora, dar, întrucât aceste entități nu sunt controlate de Uniunea Europeană, nu sunt, prin urmare, consolidate în conturile acesteia – pentru detalii suplimentare privind sumele în cauză, a se vedea nota 11.

1.4   BAZA DE ÎNTOCMIRE

1.4.1    Monedă și baza conversiei

Moneda funcțională și de raportare

Situațiile financiare sunt prezentate în milioane de euro, euro fiind moneda funcțională și de raportare a Uniunii Europene.

Tranzacții și solduri

Tranzacțiile valutare sunt convertite în euro folosind cursurile de schimb în vigoare la datele tranzacțiilor. Câștigurile și pierderile din diferențele de curs valutar ca urmare a decontării tranzacțiilor în valută și a conversiei la cursurile de schimb de la sfârșitul exercițiului a elementelor monetare de activ și pasiv denominate în valută sunt recunoscute în contul rezultatului economic.

Se aplică diferite metode de conversie imobilizărilor corporale și necorporale, care își păstrează valoarea în euro la cursul în vigoare la data când au fost cumpărate.

Soldurile de la încheierea exercițiului ale activelor și pasivelor monetare denominate în valută sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la 31 decembrie:

Cursurile de schimb ale monedei EURO

Moneda

31.12.2010

31.12.2009

BGN

1,9558

1,9558

CZK

25,0610

26,4730

DKK

7,4535

7,4418

EEK

15,6466

15,6466

GBP

0,8607

0,8881

HUF

277,9500

270,4200

LVL

0,7094

0,7093

LTL

3,4528

3,4528

PLN

3,9750

4,1045

RON

4,2620

4,2363

SEK

8,9655

10,2520

CHF

1,2504

1,4836

JPY

108,6500

133,1600

USD

1,3362

1,4406

Modificările valorii juste a titlurilor de valoare monetară denominate în valută și clasificate ca disponibile pentru vânzare, care sunt relative la diferențele de conversie sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Diferențele de conversie ale activelor și pasivelor nemonetare deținute la valoare justă prin profit sau pierderi sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Diferențele de conversie ale activelor financiare nemonetare sunt clasificate ca disponibile pentru vânzare și sunt incluse în rezerva de valoare justă.

1.4.2    Utilizarea estimărilor

În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ în mod necesar sumele bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii pe baza celor mai fiabile informații disponibile. Estimările semnificative includ, dar nu se limitează la acestea: sumele pentru datorii privind beneficiile angajaților, provizioane, riscul financiar al stocurilor și al creanțelor, veniturile și cheltuielile angajate, activele și pasivele contingente și gradul de depreciere a imobilizărilor necorporale și corporale. Rezultatele efective pot fi diferite față de estimări. Schimbările privind estimările sunt reflectate în perioada în care devin cunoscute.

1.5   BILANȚ

1.5.1    Imobilizări necorporale

Licențele de programe informatice achiziționate sunt înregistrate pe baza costurilor istorice minus amortizarea acumulată și pierderile din depreciere acumulate. Activele sunt amortizate conform metodei liniare pe durata lor de viață utilă estimată. Imobilizările necorporale dezvoltate intern sunt capitalizate atunci când se îndeplinesc condițiile relevante ale normelor contabile ale UE. Costurile capitalizabile includ toate costurile care pot fi atribuite direct necesare pentru crearea, producerea și pregătirea activului pentru ca acesta să fie capabil să funcționeze în modul prevăzut de conducere. Costurile asociate activităților de cercetare, costurile de dezvoltare necapitalizabile și costurile de întreținere sunt recunoscute drept cheltuieli pe măsură ce sunt suportate.

1.5.2    Imobilizări corporale

Toate imobilizările corporale sunt înregistrate pe baza costului istoric minus amortizările și pierderile din depreciere acumulate. Costul istoric include cheltuieli care pot fi atribuite în mod direct achiziționării sau construirii activului.

Costurile ulterioare sunt incluse în valoarea contabilă a activului sau înregistrate ca activ separat, după caz, doar atunci când este probabil că viitoarele beneficii economice sau potențialul de serviciu asociate cu elementul respectiv vor intra în Uniunea Europeană și când costul elementului poate fi evaluat în mod fiabil. Costurile de reparație și întreținere sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic în perioada financiară în care sunt efectuate. Întrucât Uniunea Europeană nu împrumută bani pentru finanțarea achiziționării de imobilizări corporale, nu există cheltuieli cu împrumuturile luate legate de asemenea achiziții.

Terenurile și operele de artă nu sunt amortizate deoarece se presupune că au o viață utilă nedeterminată. Activele în construcție nu sunt amortizate deoarece nu sunt încă date în folosință. Amortizarea altor active este calculată folosind metoda amortizării liniare pentru alocarea costurilor la valorile reziduale pe durata lor de viață utilă estimată, după cum urmează:

Rate de amortizare

Tipul activului

Rata amortizării prin metoda liniară

Clădiri

4 %

Instalații, mașini și utilaje

10 % - 25 %

Mobilă

10 % - 25 %

Instalații fixe și accesorii

10 % - 33 %

Mijloace de transport

25 %

Echipamente informatice

25 %

Alte imobilizări corporale

10 % - 33 %

Câștigurile sau pierderile din cesionări sunt determinate prin compararea încasărilor după scăderea cheltuielilor de vânzare cu valoarea contabilă a activului cesionat și sunt incluse în contul rezultatului economic.

Contracte de leasing

Leasingurile de imobilizări corporale, în care Uniunea Europeană are practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate, sunt clasificate drept contracte de leasing financiar. Contractele de leasing financiar sunt capitalizate la începutul leasingului la cea mai mică din următoarele două valori: valoarea justă a activului oferit prin leasing și valoarea prezentă a ratelor minime de leasing. Fiecare rată de leasing este compusă din soldul datoriei și cheltuielile de finanțare pentru a se ajunge la o rată constantă pe soldul restant de finanțare. Obligațiile provenite din închirieri, după scăderea cheltuielilor de finanțare, sunt incluse în alte datorii (pe termen scurt sau lung). Dobânda costurilor de finanțare este inclusă drept cheltuială în contul rezultatului economic pe perioada de leasing pentru a produce o rată constantă a dobânzii periodice pentru soldul restant al datoriei aferente fiecărei perioade. Activele deținute prin contracte de leasing financiar sunt amortizate pe perioada cea mai scurtă dintre durata de viață utilă a activelor și durata leasing-ului.

Contractele de leasing prin care locatorul reține o parte importantă a riscurilor și a avantajelor aferente dreptului de proprietate sunt clasificate ca leasing-uri de operare. Plățile efectuate în cadrul leasing-urilor de operare sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic conform metodei liniare pe toată durata leasingului.

1.5.3    Deprecierea activelor nefinanciare

Activele care au o durată de viață utilă nedeterminată nu sunt amortizate și sunt supuse anual unui test de depreciere. Activele supuse amortizării sunt examinate cu privire la depreciere de fiecare dată când evenimente sau schimbări de împrejurare indică posibilitatea nerecuperării valorii contabile. O pierdere din depreciere este contabilizată la valoarea cu care valoarea contabilă a activului depășește valoarea recuperabilă. Valoarea recuperabilă este suma mai mare dintre valoarea justă a unui activ minus costurile de vânzare și valoarea în folosință.

Valorile reziduale și duratele de viață utilă ale imobilizărilor corporale și necorporale sunt revizuite și ajustate, dacă este cazul, cel puțin o dată pe an. Valoarea contabilă a unui activ este redusă imediat la valoarea recuperabilă a acestuia dacă valoarea sa contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată. Dacă motivele deprecierii înregistrate în anii precedenți nu mai sunt valabile, pierderile din deprecieri se stornează corespunzător.

1.5.4    Investiții

Participațiile în entități asociate și întreprinderi comune

Participațiile în entități asociate și întreprinderi comune sunt contabilizate folosind metoda punerii în echivalență. Costurile capitalurilor proprii sunt ajustate pentru a reflecta rata creșterilor sau a reducerilor în active nete ale entităților asociate și întreprinderilor comune care pot fi atribuite Uniunii Europene după înregistrarea inițială, dacă sunt indicii de depreciere, și sunt reduse la valoarea recuperabilă mai scăzută, dacă este nevoie. Valoarea recuperabilă este determinată astfel cum se descrie la punctul 1.5.3. Dacă motivul deprecierii încetează la o dată ulterioară, pierderea din depreciere se stornează la valoarea contabilă care ar fi fost stabilită dacă nu ar fi fost înregistrate pierderi prin depreciere.

Investiții în fonduri cu capital de risc

Clasificare și evaluare

Investițiile în fonduri cu capital de risc sunt clasificate drept active disponibile pentru vânzare (a se vedea punctul 1.5.5) și, în consecință, trebuie contabilizate la valoarea justă, cu câștigurile și pierderile care rezultă din modificările valorii juste (inclusiv diferențele de conversie) înregistrate în rezerva de valoare justă.

Considerații privind valoarea justă

Deoarece nu au un preț de piață cotat pe o piață activă, investițiile în fondurile cu capital de risc sunt evaluate linie cu linie la suma mai mică dintre cost sau valoarea netă aferentă activelor. Câștigurile nerealizate care rezultă din evaluarea la valoarea justă sunt contabilizate prin rezerve, iar pierderile nerealizate sunt evaluate din punctul de vedere al deprecierii pentru a determina dacă sunt înregistrate ca pierderi din depreciere în contul rezultatului economic sau ca modificări ale rezervei de valoare justă.

1.5.5    Active financiare

Clasificare

Activele financiare ale Uniunii Europene sunt clasificate în următoarele categorii: active financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi, împrumuturi și creanțe, investiții păstrate până la scadență și active financiare disponibile pentru vânzare. Clasificarea instrumentelor financiare este determinată la contabilizarea inițială și reevaluată la fiecare dată a bilanțului.

(i)   Active financiare la valoare justă prin profit sau pierderi

Un activ financiar este clasificat în această categorie dacă este achiziționat în principal în scopul vinderii pe termen scurt sau dacă este desemnat astfel de Uniunea Europeană. Derivatele sunt, de asemenea, plasate în această categorie. Activele din această categorie sunt clasificate drept active circulante dacă se așteaptă să fie lichidate în termen de 12 luni de la data bilanțului.

(ii)   Împrumuturi și creanțe

Împrumuturile și creanțele sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piață activă. Acestea apar atunci când UE oferă bani, produse sau servicii în mod direct unui debitor fără intenția de a tranzacționa creanța. Ele sunt incluse în activele imobilizate, cu excepția celor scadente în termen de 12 luni de la data bilanțului.

(iii)   Investiții păstrate până la scadență

Investițiile păstrate până la scadență sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile și scadențe fixe pe care Uniunea Europeană intenționează și poate să le păstreze până la scadență. În acest exercițiu financiar, Uniunea Europeană nu a deținut nicio investiție de acest tip.

(iv)   Active financiare disponibile pentru vânzare

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt instrumente nederivate care ori sunt desemnate în această categorie, ori nu sunt clasificate în niciuna dintre celelalte categorii. Acestea sunt clasificate ca active circulante sau active imobilizate în funcție de perioada de timp în care UE intenționează să le utilizeze. Investițiile în entități neconsolidate și alte investiții în capitaluri proprii (de ex. operațiunile cu capital de risc) care nu sunt contabilizate cu ajutorul metodei punerii în echivalență sunt clasificate, de asemenea, ca active financiare disponibile pentru vânzare.

Contabilizare și evaluare inițiale

Achizițiile și vânzările de active financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi, păstrate până la scadență și disponibile pentru vânzare sunt contabilizate la data tranzacției – data la care Uniunea Europeană se angajează să cumpere sau să vândă activul. Împrumuturile sunt contabilizate atunci când se avansează lichidități debitorilor. Instrumentele financiare sunt contabilizate inițial la valoarea justă, plus costurile de tranzacție pentru toate activele financiare necontabilizate la valoarea justă prin profit sau pierderi. Activele financiare contabilizate la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt înregistrate inițial la valoarea justă și costurile de tranzacție sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic.

Valoarea justă a unui activ financiar la contabilizarea inițială reprezintă, în mod normal, prețul tranzacției (adică valoarea justă a contraprestației primite). Totuși, când se acordă un credit pe termen lung fără dobândă sau cu o dobândă sub condițiile pieței, valoarea sa justă poate fi estimată ca fiind valoarea actualizată a tuturor intrărilor viitoare de fonduri calculate folosind rata dobânzii prevalente pe piață pentru un instrument similar cu un rating de credit asemănător.

Împrumuturile acordate din fonduri împrumutate sunt evaluate la valoarea lor nominală, care este considerată a fi valoarea justă a împrumutului. Logica acestui raționament este următoarea:

„Mediul de piață” pentru activitățile de creditare ale UE este foarte specific și diferit de piața de capital utilizată pentru a emite obligațiuni comerciale sau guvernamentale. Întrucât pe aceste piețe creditorii au posibilitatea de a alege investiții alternative, această posibilitate se resimte în prețurile de pe piață. Totuși, această posibilitate de a alege investiții alternative nu există pentru UE, care nu poate investi bani pe piețele de capital; aceasta poate doar împrumuta fonduri în vederea acordării de credite la aceeași rată a dobânzii (de exemplu, balanța de plăți - BDP) sau la o rată redusă în comparație cu cele de pe piața comercială (de exemplu, MESF în 2011). Aceasta înseamnă că UE nu dispune de opțiuni alternative de creditare sau de investiții pentru sumele împrumutate. Astfel, nu există niciun cost de oportunitate și, prin urmare, nicio bază de comparație cu ratele de pe piață. De fapt, operațiunea UE de creditare în sine reprezintă piața. În esență, deoarece opțiunea „costul de oportunitate” nu se aplică, prețul de piață nu reflectă în mod corect substanța tranzacțiilor de creditare ale UE. Prin urmare, nu este adecvat să se determine valoarea justă a operațiunilor de creditare ale UE în funcție de obligațiunile comerciale sau guvernamentale.

Mai mult, întrucât nu există o piață activă sau operațiuni similare care să permită efectuarea unei comparații, rata dobânzii care trebuie utilizată de Comisia Europeană în ceea ce privește determinarea valorii juste a operațiunilor sale de creditare în temeiul MESF, al balanței de plăți și altor astfel de împrumuturi ar trebui să fie rata dobânzii percepută.

În plus, pentru împrumuturile pentru balanța de plăți, Euratom și AMF, există efecte de compensare între împrumuturile acordate și cele luate datorită caracterului de reciprocitate al acestora. Astfel, dobânda efectivă a împrumuturi acordate este egală cu rata dobânzii efective pentru împrumuturile luate aferente. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt contabilizate direct în contul rezultatului economic.

Instrumentele financiare sunt eliminate din bilanț când au expirat sau au fost transferate drepturile de a primi fluxuri de numerar din investiții și Uniunea Europeană a transferat aproape toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate.

Evaluare ulterioară

(i)

Activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile care provin din modificările valorii juste a categoriei „Instrumente financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi” sunt incluse în contul rezultatului economic din perioada în care se produc.

(ii)

Împrumuturile și creanțele păstrate până la scadență sunt contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective. În cazul împrumuturilor acordate din fonduri împrumutate, se aplică aceeași rată a dobânzii efective atât împrumuturilor acordate, cât și celor luate, întrucât aceste împrumuturi acordate au caracteristicile „operațiunilor reciproce”, iar diferențele dintre condițiile împrumuturilor acordate și cele luate și sume nu sunt importante. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt contabilizate direct în contul rezultatului economic.

(iii)

Investiții păstrate până la scadență: UE nu deține, în prezent, astfel de investiții.

(iv)

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile rezultate în urma modificărilor valorii juste a activelor disponibile pentru vânzare sunt contabilizate în rezerva de valoare justă. Atunci când activele clasificate drept disponibile pentru vânzare sunt vândute sau se depreciază, ajustările cumulative ale valorii juste contabilizate anterior în rezerva de valoare justă sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Dobânda pe activele financiare disponibile pentru vânzare calculată folosind metoda dobânzii efective este înregistrată în contul rezultatului economic. Dividendele aferente instrumentelor de capital propriu disponibile pentru vânzare sunt înregistrate atunci când se stabilește dreptul UE de a primi plata.

Valorile juste ale investițiilor cotate pe piețele active se bazează pe prețurile oferite în prezent. Dacă piața unui activ financiar nu este activă (și în cazul titlurilor de valoare necotate la bursă), Uniunea Europeană stabilește o valoare justă folosind tehnici de evaluare. Acestea includ folosirea tranzacțiilor recente desfășurate în condiții obiective, referirea la alte instrumente care sunt într-o mare măsură aceleași, analiza actualizată a fluxurilor de numerar, modelele de fixare a prețului pe valoarea opțiunii și alte tehnici de evaluare folosite în mod obișnuit de actorii de pe piață.

În cazurile în care valoarea justă a investițiilor în instrumente de capital propriu care nu au un preț cotat pe o piață activă nu poate fi măsurată în mod fiabil, aceste investiții sunt evaluate la cost minus pierderile din depreciere.

Deprecierea activelor financiare

La data fiecărui bilanț, Uniunea Europeană evaluează dacă există dovezi obiective conform cărora un activ financiar s-a depreciat. Un element de activ financiar se depreciază și există pierderi din depreciere dacă și numai dacă există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau a mai multor evenimente care au avut loc după înregistrarea inițială a activului și acea pierdere (sau acele pierderi) are (au) un impact asupra fluxurilor de numerar viitoare estimate ale activului financiar care poate fi estimat în mod fiabil.

(a)   Active contabilizate la costul amortizat

Dacă există dovezi obiective că a avut loc o pierdere din depreciere a împrumuturilor și a creanțelor sau a investițiilor păstrate până la scadență contabilizate la costul amortizat, suma reprezentând pierderea se calculează ca diferența între valoarea contabilă a elementului de activ și valoarea actuală a viitoarelor fluxuri de numerar estimate (cu excepția pierderilor viitoare de credit care nu au avut loc) actualizate la rata inițială a dobânzii efective a activului financiar. Valoarea contabilă a activului este redusă și valoarea pierderii este înscrisă în contul rezultatului economic. Dacă un credit sau o investiție păstrată până la scadență are o rată variabilă a dobânzii, rata de actualizare pentru evaluarea oricărei pierderi din depreciere este rata actuală a dobânzii efective determinată conform contractului. Calculul valorii curente a viitoarelor fluxuri de numerar estimate ale unui activ financiar depus ca garanție reflectă fluxurile de numerar care ar putea rezulta dintr-o lichidare minus costurile obținerii și vânzării garanției reale, indiferent dacă lichidarea este sau nu probabilă. Dacă, într-o perioadă ulterioară, suma corespunzătoare pierderii din depreciere scade și scăderea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după înregistrarea deprecierii, pierderea din depreciere înregistrată anterior se stornează prin contul rezultatului economic.

(b)   Active contabilizate la valoarea justă

În cazul investițiilor în capitaluri proprii clasificate ca disponibile pentru vânzare, o scădere semnificativă sau permanentă (prelungită) a valorii juste a titlului sub costul său este luată în considerare atunci când se determină dacă titlurile s-au depreciat sau nu. Dacă există asemenea dovezi pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, pierderea cumulativă – măsurată ca diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă actuală, minus pierderea din depreciere a activului financiar respectiv recunoscut în prealabil în contul rezultatului economic – este scoasă din rezerve și înregistrată în contul rezultatului economic. Pierderile din depreciere înregistrate în contul rezultatului economic la instrumente de capitaluri proprii nu se stornează prin contul rezultatului economic. Dacă, într-o perioadă ulterioară, valoarea justă a unui instrument de împrumut clasificat drept disponibil pentru vânzare crește și creșterea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după înregistrarea pierderii din depreciere, pierderea din depreciere se stornează prin contul rezultatului economic.

1.5.6    Stocurile

Stocurile sunt înregistrate la suma mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costurile se determină folosind metoda primul intrat, primul ieșit (FIFO). Costurile produselor finite și ale lucrărilor în curs constau în costuri de materii prime, mână de lucru directă, alte costuri care pot fi atribuite direct și cheltuielile generale de producție aferente (bazate pe capacitatea normală de exploatare). Valoarea realizabilă netă este prețul estimat de vânzare în cursul activității obișnuite, minus costurile de finalizare și cheltuielile de vânzare. Atunci când stocurile sunt deținute pentru a fi distribuite cu titlu gratuit sau contra unei sume nominale, acestea sunt evaluate la suma mai mică dintre cost și costul curent de înlocuire. Costul curent de înlocuire reprezintă costul pe care Uniunea Europeană l-ar suporta pentru achiziționarea activului la data de raportare.

1.5.7    Prefinanțări

Prefinanțarea este o plată destinată să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume, un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită într-un număr de plăți pe o perioadă definită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul este restituit sau este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligația de a returna Uniunii Europene avansul de prefinanțare. Suma de prefinanțare este redusă (în totalitate sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile și a sumelor returnate, iar această sumă este înregistrată drept cheltuială.

La încheierea exercițiului, sumele de prefinanțare restante sunt evaluate la suma(sumele) originală(originale) plătită(plătite) minus: sume returnate, sume eligibile cheltuite, sume eligibile estimate și încă necompensate la încheierea exercițiului și reduceri de valoare.

Dobânda la prefinanțare este contabilizată întrucât este dobândită în conformitate cu dispozițiile acordului relevant. La încheierea exercițiului, pe baza celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor din dobânzi acumulate, care este inclusă în bilanț.

1.5.8    Creanțe

Creanțele sunt contabilizate la valoarea inițială minus reducerea valorii contabile. Reducerea valorii contabile se stabilește când există dovezi obiective conform cărora Uniunea Europeană nu va putea colecta toate sumele datorate la termenele prevăzute inițial ale creanțelor. Cuantumul reducerii, care reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă, este înregistrat în contul rezultatului economic. Se înregistrează și o reducere generală, pe baza experienței anterioare, pentru ordinele de recuperare scadente care nu au fost încă supuse unei deprecieri specifice. A se vedea nota 1.5.14 de mai jos cu privire la tratamentul venitului cumulat la încheierea exercițiului.

1.5.9    Numerar și echivalente de numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare definite drept active circulante. Acestea includ lichidități, depozite la vedere la bănci, alte investiții foarte lichide pe termen scurt cu date inițiale de scadență de cel mult trei luni.

1.5.10    Beneficiile angajaților

Obligații privind pensiile

Uniunea Europeană administrează planuri de pensii cu beneficii determinate. Deși angajații acoperă, din salariile lor, o treime din costul preconizat al acestor beneficii, datoria nu este finanțată. Datoria înregistrată în bilanț cu privire la planurile de pensii cu beneficii determinate este valoarea actualizată a obligației beneficiului determinat la data bilanțului. Obligația beneficiului determinat este calculată de actuari folosind metoda unităților de credit preconizate. Valoarea prezentă a obligației beneficiului determinat este calculată prin actualizarea fluxurilor viitoare estimate de numerar folosind rate ale dobânzii obligațiunilor guvernamentale denominate în moneda în care vor fi plătite beneficiile și cu termene până la scadență asemănătoare cu termenele datoriei de pensii aferente.

Câștigurile și pierderile actuariale care apar datorită modificărilor legate de experiență și a modificărilor ipotezelor actuariale sunt înregistrate imediat în contul rezultatului economic. Costurile serviciilor anterioare sunt înregistrate imediat în contul rezultatului economic, cu excepția cazului în care modificările planului de pensii condiționează rămânerea angajaților în funcție pentru o anumită perioadă de timp (perioada de intrare în drepturi). În acest caz, costurile serviciilor anterioare sunt amortizate conform metodei liniare în perioada de intrare în drepturi.

Prestații de boală după pensionare

Uniunea Europeană oferă asigurare medicală angajaților săi prin rambursarea cheltuielilor medicale. Un fond separat a fost creat pentru administrarea zilnică. Atât angajații actuali, pensionarii, văduvii, cât și succesorii în drepturi ai acestora beneficiază de acest sistem. Asigurarea medicală de care beneficiază „persoanele inactive” (pensionari, orfani etc.) sunt clasificate drept „Beneficii ale angajaților ulterioare pensionării”. Dată fiind natura acestor beneficii, este necesar un calcul actuarial. Datoria din bilanț se calculează folosind aceeași metodă ca pentru obligațiile privind pensiile (a se vedea mai sus).

1.5.11    Provizioane

Provizioanele sunt înregistrate atunci când Uniunea Europeană are o obligație prezentă, juridică sau implicită, față de părți terțe ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil să fie necesară o ieșire de resurse pentru stingerea obligației și valoarea să fie estimată în mod fiabil. Nu sunt înregistrate provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Valoarea provizionului reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor preconizate pentru stingerea obligației actuale la data de raportare. În cazul în care provizionul implică un număr mare de elemente, obligația este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile în funcție de probabilitățile asociate acestora (metoda „valorii preconizate”).

1.5.12    Datorii financiare

Datoriile financiare sunt clasificate drept datorii financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi ori drept datorii financiare contabilizate la costul de amortizare (împrumuturi luate). Împrumuturile luate sunt alcătuite din împrumuturi de la instituții de credit și datorii dovedite prin certificate. Împrumuturile luate sunt înregistrate inițial la valoarea justă, respectiv încasările din emiterea acestora (valoarea justă a contraprestației primite) minus costurile de tranzacție suportate, iar apoi contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective; orice diferență între încasări minus costurile de tranzacție și valoarea de rambursare este înregistrată în contul rezultatului economic pe durata împrumuturilor folosind metoda dobânzii efective.

Acestea sunt clasificate ca datorii pe termen lung, cu excepția celor scadente în mai puțin de 12 luni după data bilanțului. În cazul împrumuturilor acordate din fonduri împrumutate, metoda dobânzii efective nu poate fi aplicată creditelor acordate și împrumuturilor luate, pe baza considerațiilor de prag de semnificație. Costurile tranzacțiilor suportate de Uniunea Europeană și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt înregistrate direct în contul rezultatului economic.

Datoriile financiare clasificate la valoarea justă prin profit sau pierderi includ derivatele atunci când valorarea justă a acestora este negativă. Ele fac obiectul aceluiași tratament contabil precum activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi (a se vedea nota 1.5.5).

1.5.13    Obligații de plată

O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale UE nu este legată de achiziționarea de bunuri sau servicii, ci reprezintă cereri de decont neplătite privind costurile, prezentate de beneficiarii de subvenții sau alte finanțări UE. Acestea sunt înregistrate drept obligații de plată pentru suma cerută în momentul primirii cererii de decont și, după verificare, acceptate drept eligibile de către agenții financiari relevanți. În acest stadiu, ele sunt evaluate la suma acceptată și eligibilă.

Obligațiile de plată care provin din achiziționarea de bunuri și servicii sunt înregistrate la primirea facturii la valoarea inițială, iar cheltuielile aferente sunt introduse în contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt livrate și acceptate de Uniunea Europeană.

1.5.14    Venituri și cheltuieli înregistrate în avans, venituri de încasat și cheltuieli reportate

Conform normelor contabile ale Uniunii Europene, tranzacțiile și evenimentele sunt înregistrate în situațiile financiare în perioada corespunzătoare acestora. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile angajate sunt contabilizate pe baza sumelor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru perioada respectivă. Calculul cheltuielilor angajate se face în conformitate cu orientările practice detaliate redactate de Comisie care au ca obiectiv ca situațiile să redea o imagine fidelă.

Veniturile sunt, de asemenea, contabilizate în perioada la care se referă. La încheierea exercițiului, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar serviciul a fost prestat sau produsele au fost livrate de UE ori există un acord contractual (adică prin referire la un tratat), suma respectivă se va înregistra ca venituri angajate în situațiile financiare.

În plus, la încheierea exercițiului, dacă o factură este emisă, dar serviciul nu a fost prestat sau produsele nu au fost încă livrate, venitul va fi reportat și contabilizat în perioada contabilă ulterioară.

1.6   CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

1.6.1    Venituri

Venituri care nu provin din schimburi

Acestea reprezintă marea majoritate a veniturilor UE și includ în principal impozitele directe și indirecte și resursele proprii. În afara impozitelor, Uniunea Europeană poate primi și plăți de la alte părți, precum taxe, amenzi și donații.

Resurse bazate pe VNB și resurse TVA

Veniturile sunt înregistrate pentru perioada pentru care Uniunea Europeană trimite o cerere de fonduri statelor membre solicitând contribuția acestora. Ele sunt evaluate la „suma cerută”. Având în vedere că resursele TVA și VNB se bazează pe estimări ale datelor din exercițiul bugetar respectiv, acestea pot fi revizuite pe măsură ce survin modificări, până când statele membre publică datele finale. Efectul unei modificări a estimării este inclus la stabilirea excedentului sau a deficitului net corespunzător perioadei în care a avut loc modificarea.

Resurse proprii tradiționale

Creanțele și veniturile aferente sunt înregistrate atunci când situațiile contabile A lunare relevante (inclusiv taxele colectate și sumele datorate care sunt garantate și necontestate) sunt primite de la statele membre. La data raportării, veniturile colectate de statele membre pentru perioada respectivă, dar încă neplătite Uniunii Europene sunt estimate și înregistrate ca venituri angajate. Situațiile contabile B trimestriale (inclusiv taxele care nu au fost nici colectate, nici garantate, precum și sumele garantate care au fost contestate de debitor) primite de la statele membre sunt înregistrate drept venituri minus costurile de colectare la care au dreptul (25%). În plus, o reducere a valorii este înregistrată drept valoarea diferenței de recuperare estimată în contul rezultatului economic.

Amenzi

Veniturile provenite din amenzi sunt înregistrate atunci când UE ia decizia de a se aplica o amendă, iar destinatarul este înștiințat în mod oficial. Dacă există îndoieli cu privire la solvabilitatea întreprinderii, se înregistrează o reducere a valorii creanței. După luarea deciziei de a impune o amendă, debitorii au două luni de la data înștiințării:

ori să accepte decizia, caz în care trebuie să plătească amenda în termenul prevăzut și suma este colectată definitiv de UE;

ori să nu accepte decizia, caz în care înaintează recurs în temeiul dreptului UE.

Cu toate acestea, chiar dacă înaintează un recurs, principalul amenzii trebuie să fie plătit în termenul de trei luni prevăzut, întrucât recursul nu are efect suspensiv (articolul 278 din Tratatul UE) sau, în anumite condiții și cu aprobarea contabilului Comisiei, pot prezenta în loc o garanție bancară pentru suma respectivă.

Dacă întreprinderea face recurs împotriva deciziei și a plătit deja amenda ci titlu provizoriu, suma este prezentată ca pasiv contingent. Totuși, având în vedere că un recurs al destinatarului împotriva unei decizii a UE nu are efect suspensiv, suma de numerar primită este folosită pentru a compensa creanța. Dacă se primește o garanție în loc de plată, amenda rămâne înregistrată drept creanță. Dacă există riscul ca Tribunalul să nu ia o decizie în favoarea UE, se înregistrează un provizion pentru acoperirea acestui risc. Dacă, în schimb, a fost oferită o garanție, atunci creanța restantă este diminuată conform cerințelor. Dobânda acumulată de Uniunea Europeană în conturile bancare în care se depozitează plățile primite este înregistrată ca venit și orice pasiv contingent este mărit în mod corespunzător.

Venituri din schimburi

Veniturile din vânzarea de bunuri și servicii sunt înregistrate atunci când riscurile și avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate a produselor sunt transferate cumpărătorului. Veniturile asociate cu o tranzacție care include prestarea de servicii sunt înregistrate prin raportarea la stadiul de completare a tranzacției, la data de raportare.

Venituri din dobânzi și cheltuieli cu dobânzile

Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în contul rezultatului economic folosind metoda dobânzii efective. Aceasta este o metodă de calcul al costului amortizat al unui activ financiar sau al unui pasiv financiar și de alocare a veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile pe perioada relevantă. Atunci când se calculează rata dobânzii efective, Uniunea Europeană estimează fluxurile de numerar luând în considerare toți termenii contractuali ai instrumentului financiar (de exemplu, opțiunile de plată în avans), dar nu ia în considerare viitoarele pierderi de credit. Calculul include toate taxele și punctele plătite sau primite de părțile la contract care fac parte integrantă din rata dobânzii efective, costurile de tranzacție și alte prime sau actualizări.

Odată ce un activ financiar sau un grup de active financiare similare a fost diminuat ca urmare a unei pierderi din depreciere, venitul din dobânzi este înregistrat folosind rata dobânzii utilizată pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul evaluării pierderii din depreciere.

Venituri din dividende

Veniturile din dividende sunt înregistrate atunci când se stabilește dreptul de a primi plata.

1.6.2    Cheltuieli

Cheltuielile din schimburi de produse datorate achiziționării de bunuri și servicii sunt înregistrate atunci când acestea sunt livrate și acceptate de Uniunea Europeană. Acestea sunt evaluate la costul inițial din factură. Cheltuielile care nu provin din schimburi sunt specifice Uniunii Europene și reprezintă majoritatea cheltuielilor acesteia. Acestea sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri conform acordului, precum și granturi, contribuții și donații discreționare.

Transferurile sunt înregistrate drept cheltuieli în perioada în care au loc evenimentele care conduc la transfer, atâta vreme cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul financiar, Statutul funcționarilor sau alt regulament) sau a fost semnat un contract care autorizează transferul, toate criteriile de eligibilitate au fost întrunite de beneficiar și se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.

Când se primește o cerere de plată sau de decont care întrunește criteriile de contabilizare, aceasta este înregistrată drept cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exercițiului, cheltuielile eligibile datorate deja beneficiarilor, dar nedeclarate încă, sunt estimate și înscrise drept cheltuieli angajate.

1.7   ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE

1.7.1    Active contingente

Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau a mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu sunt în totalitate controlate de Uniunea Europeană. Un activ contingent este prezentat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale.

1.7.2    Pasive contingente

Un pasiv contingent este o obligație potențială care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau a mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu sunt în totalitate controlate de Uniunea Europeană sau o obligație prezentă care apare ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este înregistrată deoarece: nu este probabil că pentru stingerea obligației va fi necesară o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale sau în cazuri rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de credibilă a valorii obligației.

Politicile contabile ale Comisiei Europene sunt aceleași cu cele aplicate de Uniunea Europeană și sunt prezentate în nota 1 din conturile anuale consolidate ale UE.

2.   NOTE LA BILANȚ

ACTIVE IMOBILIZATE

2.1   IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Milioane EUR

 

Sumă

Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2009

171

Suplimentări

60

Cedări

(2)

Alte evoluții

7

Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2010

236

Amortizare cumulată la 31 decembrie 2009

(99)

Cheltuieli cu amortizarea în exercițiul curent

(28)

Cedări

1

Alte evoluții

(2)

Amortizare cumulată la 31 decembrie 2010

(128)

Valoare contabilă netă la 31 decembrie 2010

108

Valoare contabilă netă la 31 decembrie 2009

72

Sumele indicate mai sus se referă în principal la programele de calculator.

2.2   IMOBILIZĂRI CORPORALE

Milioane EUR

 

Terenuri și clădiri

Instalații și echipamente

Mobilă și vehicule

Echipamente informatice

Alte imobilizări existente

Contracte de leasing financiar

Active în construcție

Total

Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2009

3 972

460

215

475

182

2 655

231

8 190

Suplimentări

47

44

20

42

15

10

114

292

Cedări

(37)

(125)

(30)

(81)

(27)

(1)

-

(301)

Transferuri între categoriile de active

(1)

0

0

1

11

0

(10)

1

Alte evoluții

46

113

21

46

33

(1)

-

258

Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2010

4 027

492

226

483

214

2 663

335

8 440

Amortizare cumulată la 31 decembrie 2009

(1 742)

(355)

(155)

(359)

(108)

(612)

 

(3 331)

Cheltuieli cu amortizarea în exercițiu

(127)

(37)

(21)

(60)

(17)

(96)

 

(358)

Reluări de amortizări

2

 

2

Cedări

31

122

27

77

27

0

 

284

Transferuri între categoriile de active

1

1

0

0

(1)

0

 

1

Alte evoluții

(31)

(113)

(18)

(38)

(25)

0

 

(225)

Amortizare cumulată la 31 decembrie 2010

(1 868)

(382)

(167)

(378)

(124)

(708)

 

(3 627)

Valoarea contabilă netă la 31 decembrie 2010

2 159

110

59

105

90

1 955

335

4 813

Valoarea contabilă netă la 31 decembrie 2009

2 230

105

60

116

74

2 043

231

4 859

Sumele care sunt încă de plată cu privire la leasingurile financiare și drepturile similare sunt prezentate la datoriile pe termen lung și termen scurt din bilanț (a se vedea, de asemenea, notele 2.15 și 2.18.1). Acestea se defalchează după cum urmează:

LEASINGURI FINANCIARE

Milioane EUR

Descriere

Taxe cumulate (A)

Sume viitoare de plată

Valoare totală

Cheltuieli ulterioare cu activele

Valoarea activului

Amortizare

Valoarea contabilă netă =A+B+C+E

< 1 an

> 1 an

> 5 ani

Datorii totale (B)

A + B

(C)

A + B + C

(E)

= A + B + C + E

Terenuri și clădiri

843

56

271

1 389

1 716

2 559

61

2 620

(684)

1 936

Alte imobilizări corporale

22

9

11

1

21

43

0

43

(24)

19

Total la 31.12.2010

865

65

282

1 390

1 737

2 602

61

2 663

(708)

1 955

Total la 31.12.2009

799

59

270

1 466

1 795

2 594

61

2 655

(612)

2 043

2.3   INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

 

Notă

31.12.2010

31.12.2009

Participații în întreprinderi comune

2.3.1

138

196

Participații în entități asociate

2.3.2

354

382

Fondul de garantare

2.3.3

1 346

1 240

Active disponibile pentru vânzare

2.3.4

717

561

Investiții totale

 

2 555

2 379

Această rubrică include investițiile făcute în vederea sprijinirii activităților UE și, de asemenea, activele nete ale Fondului de garantare.

2.3.1    Participațiile la întreprinderile comune

Milioane EUR

 

GJU

SESAR

ITER

IMI

FCH

Total

Valoare la 31.12.2009

0

80

35

81

0

196

Contribuții

0

41

53

24

64

182

Cota rezultatului net

0

(110)

(76)

(27)

(27)

(240)

Valoare la 31.12.2010

0

11

12

78

37

138

Participațiile în întreprinderi comune sunt contabilizate utilizându-se metoda punerii în echivalență. Următoarele valori contabile se pot atribui UE pe baza procentajului acesteia de participare la întreprinderile comune:

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Active imobilizate

176

48

Active curente

165

192

Datorii pe termen lung

0

0

Pasive circulante

(208)

(44)

Venituri

7

72

Cheltuieli

(247)

(169)

Întreprinderea comună Galileo (ICG) în lichidare

Întreprinderea comună Galileo (GJU) a intrat în lichidare la sfârșitul anului 2006, iar procedura este încă în derulare. Întrucât entitatea era inactivă și, în continuare, în curs de lichidare în 2010, nu au fost înregistrate niciun fel de venituri sau cheltuieli. Activul net al ICG și, prin urmare, valoarea investiției la 31 decembrie 2010 (și la 31 decembrie 2009) a fost de 0 EUR, adică investiția de 585 de milioane EUR minus partea cumulată de pierderi, adică 585 de milioane EUR.

Întreprinderea comună SESAR

Obiectivul acestei întreprinderi comune este de a asigura modernizarea sistemului de gestionare a traficului aerian european și implementarea rapidă a Planului general european pentru gestionarea traficului aerian prin coordonarea și concentrarea tuturor eforturilor de cercetare și dezvoltare relevante din UE. La 31 decembrie 2010, Comisia deținea 78,8 % din participarea la capitalul propriu al SESAR, adică 11 milioane EUR. Contribuția totală (indicativă) a Comisiei prevăzută pentru SESAR (în perioada 2007 - 2013) este de 700 de milioane EUR.

Organizația Internațională ITER pentru Energia prin Fuziune (ITER)

La ITER participă Uniunea Europeană, China, India, Rusia, Coreea, Japonia și SUA. ITER a fost creată pentru a gestiona instalațiile ITER, a încuraja exploatarea instalațiilor ITER, a promova înțelegerea și acceptarea publică a energiei de fuziune și a întreprinde orice alt tip de activități care sunt necesare pentru îndeplinirea scopului său. Contribuția UE (Euratom) la ITER Internațional este acordată prin intermediul Agenției pentru Energia de Fuziune, care primește, de asemenea, contribuțiile statelor membre și ale Elveției. Contribuția totală este, din punct de vedere juridic, considerată ca fiind o contribuție Euratom la ITER, deoarece statele membre și Elveția nu participă la capitalul propriu al ITER. Întrucât UE deține, din punct de vedere juridic, participația la întreprinderea comună ITER Internațional, Comisia trebuie să contabilizeze participația în conturile sale consolidate.

La 31 decembrie 2010, Comisia deținea 47,2 % din participația la capitalul propriu al ITER, adică 12 milioane EUR. Contribuția totală (indicativă) a Euratom prevăzută pentru ITER (în perioada 2007-2041) este de 7 649 de milioane EUR.

Inițiative tehnologice comune

Parteneriatele public-privat sub forma inițiativelor comune în domeniul tehnologiei, care au fost puse în aplicare prin întreprinderi comune în sensul articolului 171 din tratat, au fost create în vederea punerii în aplicare a obiectivelor Agendei de la Lisabona privind creșterea și ocuparea forței de muncă. În 2010, au devenit operaționale două noi inițiative tehnologice comune, respectiv întreprinderea comună ENIAC și întreprinderea comună PCH. Cu toate că, din punct de vedere juridic, ENIAC este considerată o întreprindere comună, din perspectivă contabilă aceasta trebuie considerată o entitate asociată (și, prin urmare, trebuie inclusă la nota 2.3.2) deoarece Comisia are o influență semnificativă, dar nu exercită un control în comun, asupra acestei entități (caz similar celui al întreprinderilor comune ARTEMIS și Clean Sky).

Inițiativa comună în domeniul tehnologiei IMI privind medicamentele inovatoare

Întreprinderea comună IMI sprijină cercetarea și dezvoltarea farmaceutică preconcurențială în statele membre și țările asociate, urmărind creșterea investițiilor în cercetarea din sectorul biofarmaceutic și promovează implicarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în activitățile sale. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu era de 97,4 % sau de 78 de milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a Comisiei se va ridica la 1 miliard EUR până la 31.12.2017.

Întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen” (PCH)

Obiectivul întreprinderii comune FCH este de a pune în comun resursele alocate de sectorul public și cel privat pentru sprijinirea activităților de cercetare în vederea sporirii eficienței generale a eforturilor europene de cercetare și a accelerării dezvoltării și mobilizării tehnologiilor pilelor de combustie și hidrogenului. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu este de 99,9 % sau de 37 de milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a UE se va ridica la 470 de milioane EUR până la 31.12.2017.

2.3.2    Participații în entități asociate

Milioane EUR

 

FEI

ARTEMIS

Clean Sky

ENIAC

Total

Valoare la 31 decembrie 2009

301

7

74

0

382

Contribuții

14

19

101

30

164

Cota de excedent net/(deficit)

2

(12)

(161)

(9)

(180)

Alte mișcări de capitaluri proprii

(12)

0

0

0

(12)

Valoare la 31 decembrie 2010

305

14

14

21

354

Participațiile în entități asociate sunt contabilizate utilizându-se metoda punerii în echivalență. Următoarele valori contabile se pot atribui UE pe baza procentajului de participare a acesteia în entitățile asociate:

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Active

447

420

Datorii

(93)

(38)

Venituri

25

17

Excedent/(deficit)

(180)

(6)

Fondul european de investiții (FEI)

Fondul european de investiții (FEI) este instituția financiară a Uniunii Europene specializată în furnizarea de capital de risc și garanții pentru IMM-uri. La 31 decembrie 2010, Comisia a subscris o valoare totală de 900 de milioane EUR (din 3 000 de milioane EUR) din capitalul social al FEI. Această sumă reprezintă 30 % din capitalul social total al FEI. 2 milioane EUR din suma menționată anterior se referă la rezultatul exercițiului 2010 (profit). Nu s-au primit dividende în 2010. Comisia a vărsat 20 %, soldul nesolicitat corespunzând unei sume de 720 de milioane EUR.

Milioane EUR

FEI

Totalul capitalului FEI

Subscrierea Comisiei

Capital social total

3 000

900

Vărsat

(600)

(180)

Nesolicitat

2 400

720

Întreprinderea comună ARTEMIS

Această entitate a fost creată în vederea punerii în aplicare a unei inițiative comune în domeniul tehnologiei cu sectorul privat privind sistemele informatice integrate. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu este de 96,7 % sau de 14 milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a Comisiei se va ridica la 420 de milioane EUR.

Întreprinderea comună Clean Sky

Scopul acestei entități este de a accelera dezvoltarea, validarea și demonstrarea tehnologiilor curate în transportul aerian în UE și în special de a crea un sistem de transport aerian inovativ în mod radical, având drept obiectiv reducerea impactului transportului aerian asupra mediului. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu era de 64,7 % sau de 14 milioane EUR. Contribuția maximă indicativă a Comisiei la această întreprindere se va ridica la 800 de milioane EUR.

Întreprinderea comună ENIAC

Obiectivul ENIAC este de a defini o agendă de cercetare adoptată de comun acord în domeniul nanoelectronicii în vederea stabilirii priorităților de cercetare pentru dezvoltarea și adoptarea unor competențe-cheie în acest domeniu. Aceste obiective vor fi urmărite prin punerea în comun a resurselor sectorului public și ale celui privat, în scopul susținerii activităților de cercetare și dezvoltare (C-D) sub formă de proiecte. La 31 decembrie 2010, participarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la capitalul propriu era de 97,8 % sau de 21 de milioane EUR. Angajamentul total al UE se va ridica la 450 de milioane EUR.

2.3.3    Fondul de garantare

Active nete ale Fondului de garantare

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Active disponibile pentru vânzare

1 154

1 050

Numerar și echivalente de numerar

193

191

Total active

1 347

1 241

Total pasive

(1)

(1)

Active nete

1 346

1 240

Fondul de garantare pentru acțiunile externe acoperă împrumuturile garantate de Uniunea Europeană ca urmare a unei decizii a Consiliului, în special operațiunile de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) din afara UE și împrumuturile din cadrul asistenței macrofinanciare (AMF), precum și împrumuturile Euratom în afara UE. Acesta reprezintă un instrument pe termen lung menit să acopere toate împrumuturile nerambursate garantate de UE și, prin urmare, poate fi considerat ca o investiție pe termen lung. Acest lucru este evidențiat de faptul că aproape 85 % din activele disponibile pentru vânzare au o scadență între 1 an și 10 ani. Fondul este alimentat prin plăți de la bugetul general al UE echivalente cu 9 % din valoarea de capital a operațiunilor, încasările din dobânda pe investiții efectuate din activele Fondului și sumele recuperate de la debitorii rău platnici pentru care fondul a trebuit să își utilizeze garanția. Orice excedent anual se returnează și se înscrie ca venit în bugetul general al UE.

UE trebuie să includă o rezervă de garanție pentru a acoperi împrumuturile acordate țărilor terțe. Această rezervă este destinată acoperirii nevoilor Fondului de garantare și, atunci când este necesar, a garanțiilor utilizate care depășesc suma disponibilă în fond, pentru ca aceste sume să poată fi imputate bugetului. Această rezervă de 1 746 de milioane EUR corespunde valorii-țintă de 9 % din împrumuturile restante la 31 decembrie 2010. La 31 decembrie 2010, activele nete ale fondului totalizau 1 346 de milioane EUR. Diferența dintre activele nete și valoarea rezervei corespunde sumei din bugetul UE care urmează a fi plătită fondului, respectiv 400 de milioane EUR. Modificările valorii juste a portofoliului titlurilor de creanță disponibile pentru vânzare au fost înregistrate la capitaluri proprii în 2010 cu o valoare totală de 30 de milioane EUR (2009: creștere de 16 milioane EUR)

2.3.4    Active disponibile pentru vânzare (pe termen lung)

Această rubrică include investițiile și participațiile achiziționate pentru a ajuta beneficiarii să își dezvolte propriile activități comerciale.

Active pe termen lung disponibile pentru vânzare

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

188

157

Operațiuni cu capital de risc

137

132

Constituirea FEFP

199

154

Fondul european pentru Europa de Sud-Est

102

96

Fondul pentru o creștere ecologică

20

20

GEEREF

56

Instrumentul de microfinanțare Progress

14

Alte investiții

1

2

Total

717

561

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

În mai 2010, Consiliul Guvernatorilor a aprobat o creștere imediată cu 1 miliard EUR a acțiunilor vărsate autorizate. Plata pentru acțiunile vărsate emise s-a efectuat printr-o realocare a venitului net alocat anterior excedentului pentru alte scopuri, și anume pentru plata acestor acțiuni vărsate. Deoarece BERD nu este cotată la nicio bursă de valori și având în vedere restricțiile contractuale incluse în statutul BERD cu privire, printre altele, la vânzarea intereselor de participare, plafonate la costul de achiziție și autorizate doar acționarilor existenți, participarea Comisiei la BERD este evaluată ca fiind costul minus reducerea valorii contabile.

Comisia a subscris la 3% din capitalul total al BERD, care este de 21 de miliarde EUR. La data bilanțului, suma solicitată era de 187 de milioane EUR, care au fost achitate integral. Plățile restante din capitalul nesolicitat se ridică la 443 de milioane EUR.

Milioane EUR

BERD

Totalul capitalului BERD

Subscrierea Comisiei

Capital social total

20 793

630

Vărsat

(6 197)

(187)

Nesolicitat

14 596

443

În cadrul operațiunilor cu capital de risc sumele se acordă intermediarilor financiari pentru a finanța investițiile în capitaluri proprii. Acestea sunt gestionate de Banca Europeană de Investiții și sunt finanțate în cadrul politicii europene de vecinătate.

Constituirea FEFP acoperă programul Creștere și ocuparea forței de muncă, programul MAP și programul PCI, sub tutela FEI, sprijinind crearea și finanțarea constituirii IMM-urilor prin investiții în fonduri specializate cu capital de risc corespunzătoare.

La această rubrică este inclus și Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), o societate de investiții cu capital social variabil (SICAV). Obiectivul general al EFSE este susținerea dezvoltării economice și a prosperității în sud-estul Europei prin oferirea durabilă de finanțări suplimentare pentru dezvoltare, prin intermediari financiari locali.

Obiectivul general al fondului pentru o creștere ecologică (fostul Fond pentru eficiență energetică în sud-estul Europei) este de a spori eficiența energetică și de a promova energiile regenerabile în sud-estul Europei prin oferirea de finanțare specifică pentru întreprinderi și gospodării prin crearea de parteneriate cu instituții financiare și prin finanțare directă.

S-a realizat o nouă investiție în valoare de 56 de milioane EUR asociată GEEREF. Acesta este un fond nou și inovator care furnizează capital de risc global prin intermediul unei investiții private proiectelor de eficiență energetică și de energie regenerabilă în țările în curs de dezvoltare și în economii în tranziție. În 2010 s-a realizat o nouă investiție, în valoare de 14 milioane EUR, în cadrul instrumentului de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială.

La încheierea exercițiului, fusese angajată o sumă suplimentară de 122 de milioane EUR destinată constituirii FEFP și mecanismului de finanțare a IMM-urilor, dar care nu fusese încă utilizată de către celelalte părți.

2.4   ÎMPRUMUTURI

Milioane EUR

 

Notă

31.12.2010

31.12.2009

Împrumuturi acordate din bugetul UE și al CECO

2.4.1

162

169

Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate

2.4.2

11 478

10 595

Total

11 640

10 764

2.4.1    Împrumuturi acordate din bugetul Uniunii Europene și al CECO în lichidare

Milioane EUR

 

Împrumuturi cu condiții speciale

Împrumuturi CECO pentru locuințe

Total

Total la 31.12.2009

143

26

169

Împrumuturi noi

2

2

Rambursări

(16)

(5)

(21)

Modificări ale valorii contabile

11

1

12

Total la 31.12.2010

140

22

162

Împrumuturile cu condiții speciale sunt acordate la rate preferențiale, ca parte a cooperării cu statele terțe. Toate sumele devin scadente la peste 12 luni după încheierea exercițiului. Rata efectivă a dobânzii pentru aceste împrumuturi variază între 7,73 % și 14,507 %.

2.4.2    Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate

Milioane EUR

 

AMF

Împrumuturi Euratom

BDP

CECO în lichidare

Total

Total la 31.12.2009

587

484

9 303

261

10 635

Împrumuturi noi

2 850

2 850

Rambursări

(84)

(17)

(101)

Diferențe de schimb

2

7

9

Modificări ale valorii contabile

93

(4)

89

Total la 31.12.2010

503

469

12 246

264

13 482

Sumă scadentă < 1 an

2 004

2 004

Sumă scadentă > 1 an

503

469

10 242

264

11 478

Ratele dobânzii efective (exprimate ca intervale de rate ale dobânzii) au fost următoarele:

Împrumuturi

31.12.2010

31.12.2009

Asistență macrofinanciară (AMF)

0,99 %-4,54 %

0,9625 %-4,54 %

Euratom

0,96313 %-5,76 %

1,071 %-5,76 %

BDP

2,375 %-3,625 %

3,125 %-3,625 %

CECO în lichidare

0,556 %-5,8103 %

0,346 %-5,8103 %

Împrumuturi de tip asistență macrofinanciară (AMF)

AMF este un instrument financiar axat pe o politică de asistență pentru redresarea balanței de plăți și/sau asistență bugetară acordată țărilor terțe partenere care sunt apropriate geografic de teritoriul UE. Acest instrument constă în împrumuturi sau granturi pe termen mediu/lung sau o combinație corespunzătoare a amândurora și completează, în general, finanțarea oferită în contextul unei ajustări și al unui program de reformă susținute de FMI. La 31 decembrie 2010, Comisia contractase acorduri de împrumut în valoare de 300 de milioane EUR, dar la sfârșitul exercițiului această sumă nu fusese încă utilizată de cealaltă parte. Comisia nu a primit garanții din partea unor părți terțe pentru aceste împrumuturi, însă acestea sunt garantate de Fondul de garantare (a se vedea nota 2.3.3).

Împrumuturi Euratom

Euratom este o entitate juridică a Uniunii Europene reprezentată de Comisia Europeană. Aceasta acordă împrumuturi statelor membre cu scopul de a finanța, în statele membre, proiecte de investiții legate de producția industrială de energie electrică în centrale nucleare și de instalațiile industriale ale ciclului combustibilului. Împrumuturile Euratom sunt acordate, de asemenea, statelor nemembre pentru a îmbunătăți nivelul de siguranță și eficiență ale centralelor nucleare și ale instalațiilor din ciclul de combustibili nucleari care sunt în exploatare sau în construcție. S-au primit de la părțile terțe garanții asociate acestor împrumuturi în valoare de 466 milioane EUR (2009: 481 de milioane EUR).

Împrumuturi pentru balanța de plăți (BDP)

Facilitatea BDP, un instrument financiar axat pe o politică financiară, a fost reactivată în perioada actuală de criză economică și financiară pentru a furniza asistență financiară pe termen mediu statelor membre ale UE. Aceasta permite acordarea de împrumuturi statelor membre care se află în dificultate ori care se confruntă cu un risc major privind balanța lor de plăți sau mișcările de capital. Numai statele membre care nu au adoptat moneda euro pot beneficia de această facilitate. Valoarea restantă maximă a împrumuturilor care urmează să fie acordate este de 50 de miliarde EUR. Aceste împrumuturi sunt garantate de bugetul general al UE.

Între noiembrie 2008 și sfârșitul anului 2010, au fost acordate Ungariei, Letoniei și României credite în valoare de 14,6 miliarde EUR, din care 12,05 miliarde EUR au fost vărsate până la sfârșitul anului 2010. Tabelul următor prezintă plățile și data de scadență pentru diferite tranșe deja plătite din împrumutul BDP:

Milioane EUR

 

Ungaria

Letonia

România

Total

Vărsate în 2008:

cu scadența în noiembrie 2011

2 000

2 000

Vărsate în 2009:

cu scadența în aprilie 2014

1 000

1 000

cu scadența în noiembrie 2014

2 000

2 000

cu scadența în ianuarie 2015

1 200

1 500

2 700

cu scadența în aprilie 2016

1 500

1 500

Vărsate în 2010:

cu scadența în septembrie 2017

1 150

1 150

cu scadența în mai 2019

500

1 000

1 500

cu scadența în octombrie 2025

200

200

Împrumuturi vărsate la 31.12.10

5 500

2 900

3 650

12 050

Împrumuturi totale acordate

6 500

3 100

5 000

14 600

Sume neutilizate la 31.12.10

Expirat

200

1 350

1 550

Trebuie precizat că programul de asistență pentru BDP destinat Ungariei a expirat în noiembrie 2010.

MESF

Deoarece plățile din cadrul Mecanismului european de stabilizare financiară („MESF”) s-au efectuat numai după 31 decembrie 2010, detaliile privind aceste credite figurează la nota 9.

Împrumuturi ale CECO în lichidare

Acest post include în principal împrumuturi acordate de CECO în lichidare din fonduri împrumutate în conformitate cu articolele 54 și 56 din Tratatul CECO, precum și trei titluri de creanță necotate la bursă emise de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a înlocui un debitor rău platnic. Aceste titluri de creanță vor fi deținute până la scadența finală (2017 și 2019) pentru a acoperi utilizarea împrumuturilor aferente. Modificările valorii contabile corespund modificării dobânzilor acumulate plus amortizarea primelor plătite în cadrul exercițiului și costul tranzacției de la deschidere, calculate folosind metoda ratei dobânzii efective.

2.5   PREFINANȚARE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

(după retratare)

Prefinanțare (a se vedea nota 2.5.1)

40 298

39 750

Cheltuieli plătite în avans (a se vedea nota 2.5.2)

3 820

1 794

Totalul prefinanțare pe termen lung

44 118

41 544

2.5.1    Prefinanțarea

În funcție de termenul de recuperare sau de utilizare a prefinanțării se stabilește dacă aceasta este prezentată ca activ de prefinanțare circulant sau pe termen lung. Utilizarea este definită prin acordul subiacent al proiectului. Toate rambursările sau utilizările datorate cu doisprezece luni înainte de data de raportare sunt prezentate drept prefinanțări pe termen scurt și, prin urmare, drept active circulante; bilanțul este pe termen lung.

Total prefinanțare

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Prefinanțare pe termen lung (a se vedea mai jos)

40 298

39 750

Prefinanțare pe termen scurt (a se vedea nota 2.9)

9 123

9 077

Total prefinanțare

49 421

48 827

Garanții primite cu privire la prefinanțare

Acestea sunt garanții pe care Comisia Europeană le cere, în anumite cazuri, beneficiarilor atunci când varsă avansuri (prefinanțare). Două valori trebuie prezentate pentru acest tip de garanție, valoarea „nominală” și valoarea „curentă”. Pentru valoarea „nominală”, evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării și/sau compensările ulterioare. La 31 decembrie 2010, valoarea „nominală” a garanțiilor primite în ceea ce privește prefinanțările se ridica la 1 227 de milioane EUR, în timp ce valoarea „curentă” a acestor garanții era de 1 059 de milioane EUR (2009: 936 de milioane EUR și, respectiv, 724 de milioane EUR).

Anumite prefinanțări plătite în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite în mod eficace de un Fond de garantare al participanților (FGP) – valoarea totală a prefinanțării plătite ridicându-se, în 2010, la 3,2 miliarde EUR (2009: 2,7 miliarde EUR). Acesta este un instrument de beneficiu reciproc instituit pentru a acoperi riscurile financiare suportate de UE și de participanți pe perioada implementării acțiunilor indirecte ale PC7, capitalul și dobânda acestuia constituind garanție de bună execuție. Toți participanții la acțiuni indirecte de tipul unui grant (și astfel o prefinanțare în contabilitatea Comisiei) contribuie cu 5% din totalul contribuției UE la capitalul FGP pe durata acțiunii. Astfel, participanții sunt proprietarii FGP, UE (reprezentată de Comisie) acționând ca agent executiv al acestora. La sfârșitul unei acțiuni indirecte, participanții își recuperează în întregime contribuția la capital, cu excepția cazurilor în care FGP înregistrează pierderi din cauza beneficiarilor rău platnici – în acest caz participanții recuperează cel puțin 80 % din contribuția lor. FGP garantează atât interesele financiare ale Comisiei, cât și pe cele ale participanților. La 31 decembrie 2008, participanții au subscris la FGP 866 de milioane EUR (2009: 561 de milioane EUR) - a se vedea și nota 11.

Prefinanțare pe termen lung

Milioane EUR

Tip de gestiune

31.12.2010

31.12.2009

Gestiune centralizată directă

1 695

1 148

Gestiune centralizată indirectă

620

486

Gestiune descentralizată

441

347

Gestiune partajată

37 055

37 199

Gestiune comună

487

568

Pusă în aplicare de alte instituții și agenții

0

2

Total

40 298

39 750

Cele mai importante sume de prefinanțare pe termen lung corespund acțiunilor structurale pentru perioada de programare 2007-2013: Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social (FSE), fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul european pentru pescuit. Deoarece multe din aceste proiecte sunt pe termen lung, este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile timp de mai mult de un an. Astfel, aceste sume de prefinanțare sunt prezentate ca active pe termen lung.

2.5.2    Cheltuieli plătite în avans

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

(după retratare)

Instrumente de inginerie financiară

3 820

1 794

Total

3 820

1 794

În cadrul programelor de coeziune și dezvoltare rurală 2007-2013, plățile pot fi efectuate din bugetul UE către statele membre, astfel încât să contribuie la instrumentele de inginerie financiară (sub formă de credite, garanții sau investiții în capitaluri proprii) instituite și gestionate sub responsabilitatea statului membru. Cu toate acestea, actele juridice de bază nu obligă statele membre să prezinte Comisiei rapoarte periodice cu privire la utilizarea acestor fonduri. S-a remarcat că, deși aceste plăți au fost contabilizate drept cheltuieli în sistemul contabil al Comisiei până în anul 2010 inclusiv, nu toate fondurile au fost utilizate de instrument. Prin urmare, este mai adecvată clasificarea acestora drept active în bilanț (cheltuieli plătite în avans).

S-a remarcat, de asemenea, faptul că, având în vedere destinația acestor sume, utilizarea lor nu poate fi determinată doar prin examinarea unei surse de informații de bază, cum ar fi extrasele de cont ale instrumentului deoarece, de exemplu, sumele utilizate ca garanții rămân blocate în conturile bancare ale instrumentelor, iar împrumuturile rambursate instrumentului devin disponibile pentru noi împrumuturi. Întrucât statele membre nu sunt obligate să prezinte un raport special privind aceste fonduri și nu ar fi eficient pentru Comisie să colecteze astfel de informații ea însăși, astfel încât să reflecte în mod corespunzător în situațiile financiare modul de utilizare a acestor sume în perioada de programare, a fost necesar să se recurgă la estimări. Cea mai fiabilă metodă disponibilă și, prin urmare, abordarea utilizată, constă în facturarea cheltuielilor în contul rezultatului economic conform metodei liniare pe întreaga perioadă de programare până la 31.12.2015, aceasta fiind ultima dată la care astfel de cheltuieli sunt admisibile.

Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia a solicitat informațiile necesare de la statele membre la începutul anului 2011 pentru a estima și, ulterior, înscrie sumele neutilizate în bilanț la 31 decembrie 2010. Această sumă totală este împărțită în sumele pe care statele membre estimează că le vor utiliza în cursul anului 2011 (prezentate în nota 2.9.2) și sumele care vor fi utilizate după 2011, indicate în tabelul de mai sus.

În conformitate cu normele contabile ale UE și cu practicile contabile acceptate la nivel internațional, întrucât operațiunile descrise mai sus constituie o modificare a politicii contabile, iar sumele în cauză sunt semnificative, bilanțul pe 2009 a fost retratat în situațiile financiare respective, astfel încât să cuprindă cifre comparabile care prezintă situația astfel cum ar fi arătat aceasta dacă s-ar fi aplicat același tratament contabil și anul trecut. Impactul asupra bilanțului pe 2008 a fost estimat la doar 18 milioane EUR și, în consecință, această sumă a fost ajustată în funcție de deficitul acumulat în 2009 și nu s-a efectuat nicio retratare a bilanțului de deschidere pentru anul 2009. Impactul acestei retratări asupra bilanțului inițial pentru 2009 este prezentat mai jos:

 

Bilanțul pe 2009 prezentat inițial

Modificări ale politicii contabile

Bilanțul pe 2009 retratat

Prefinanțare pe termen lung

Prefinanțare

39 750

39 750

Cheltuieli plătite în avans

1 794

1 794

 

39 750

1 794

41 544

Prefinanțare pe termen scurt

Prefinanțare

9 077

9 077

Cheltuieli plătite în avans

359

359

 

9 077

359

9 436

Creanțe pe termen scurt

Venituri angajate și cheltuieli reportate

3 912

295

4 207

Total active

100 859

2 448

103 307

Total pasive

(145 585)

(145 585)

Active nete

(44 726)

2 448

(42 278)

Rezultat acumulat și rezerve

Rezerve

3 323

3 323

Deficit acumulat

(52 506)

18

(52 488)

Rezultatul exercițiului curent

4 457

2 430

6 887

 

(44 726)

2 448

(42 278)

2.6   CREANȚE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Statele membre

14

26

Împrumuturi CECO acordate personalului

9

10

Garanții și depozite

14

17

Altele

3

2

Total

40

55

Sumele care vor fi primite de la statele membre se referă la sume datorate CECO în lichidare de foste țări candidate la aderare. Din totalul creanțelor pe termen lung, 14 milioane EUR (2009: 26 de milioane EUR) se referă la tranzacțiile de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar.

ACTIVE CIRCULANTE

2.7   STOCURI

Milioane EUR

Descriere

31.12.2010

31.12.2009

Material științific

71

62

Altele

20

15

Total

91

77

2.8   INVESTIȚII PE TERMEN SCURT

Active pe termen scurt disponibile pentru vânzare

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

CECO în lichidare

1 283

1 483

Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor

419

244

Instrumentul de garantare a creditelor pentru proiectele TEN-T

111

61

Investiții BUFI

515

0

Altele

3

3

Total

2 331

1 791

Investițiile pe termen scurt constau în active financiare disponibile pentru vânzare, care sunt achiziționate pentru rentabilitatea sau randamentul investiției ori sunt deținute pentru a stabili o anumită structură a activelor sau o sursă secundară de lichidități și, prin urmare, pot fi vândute pentru a răspunde nevoii de lichidități sau modificărilor ratelor dobânzii.

În ceea ce privește sumele CECO în lichidare, toate investițiile disponibile pentru vânzare sunt titluri de creanță denominate în EUR și cotate pe o piață activă. La 31 decembrie 2010, titlurile de creanță (exprimate la valoarea justă a acestora) cu scadența finală în cursul exercițiului 2010 se ridicau la 294 de milioane EUR (2009: 242 de milioane EUR).

Deși s-au efectuat achiziții atât în cadrul Mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor, cât și al Instrumentului de garantare a creditelor pentru proiectele TEN-T (a se vedea, de asemenea, nota 5.1.2), creșterea însemnată în raport cu anul precedent se datorează în principal faptului că sumele care reprezintă amenzi încasate cu titlu provizoriu au fost plasate într-un fond special creat gestionat de DG ECFIN (BUFI). În anii anteriori, aceste sume ar fi fost deținute în conturi bancare specifice – a se vedea nota 2.11, rubrica „numerar restricționat”.

2.9   PREFINANȚARE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

(după retratare)

Prefinanțare (a se vedea nota 2.9.1)

9 123

9 077

Cheltuieli plătite în avans (a se vedea nota. 2.9.2)

955

359

Totalul prefinanțării pe termen scurt

10 078

9 436

2.9.1    Prefinanțare

Milioane EUR

Tip de gestiune

31.12.2010

31.12.2009

Gestiune centralizată directă

3 038

2 924

Gestiune centralizată indirectă

2 368

1 990

Gestiune descentralizată

536

700

Gestiune partajată

2 177

2 550

Gestiune comună

894

832

Pusă în aplicare de alte instituții și agenții

110

81

Total

9 123

9 077

Scăderea prefinanțării pe termen scurt în cadrul gestiunii partajate se datorează lichidării progresive a Fondului de solidaritate. Deși, în 2010, au fost plătite tranșele de prefinanțare pentru proiecte noi (programe aferente perioadei 2007-2013), acestea au fost clasificate drept active pe termen lung, astfel cum se explică la nota 2.5. Creșterea prefinanțărilor pe termen scurt în cadrul tipului de gestiune centralizată directă și indirectă se datorează numărului sporit de activități, în principal în domeniile cercetării și dezvoltării.

2.9.2    Cheltuieli plătite în avans

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

(după retratare)

Instrumente de inginerie financiară

955

359

Total

955

359

Astfel cum se explică la nota 2.5.2, aceste sume se referă la plăți efectuate de statele membre în cadrul programelor de coeziune și de dezvoltare rurală pentru 2007-2013, astfel încât să stabilească sau să contribuie la instrumentele de inginerie financiară, dar care nu au fost încă utilizate de instrument la încheierea exercițiului. Se preconizează că, în cursul anului 2011, vor fi utilizate sumele de mai sus.

2.10   CREANȚE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

după retratare

Credite și depozite la termen

2 170

216

Creanțe pe termen scurt

6 786

4 519

Creanțe diverse

20

16

Venituri angajate și cheltuieli reportate

4 525

4 207

Total

13 501

8 958

Totalul creanțelor pe termen scurt cuprinde o sumă estimată la 11 009 milioane EUR (2009: 8 415 milioane EUR) aferentă tranzacțiilor de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar.

2.10.1    Împrumuturi și depozite la termen

Aceste sume reprezintă în mare parte împrumuturi destinate balanței de plăți în valoare de 2 004 milioane EUR cu scadența finală în mai puțin de 12 luni de la data bilanțului (a se vedea nota 2.4 de mai sus). De asemenea, sunt incluse în această rubrică depozitele la termen în valoare de 166 de milioane EUR, în principal legate de CECO în lichidare.

2.10.2    Creanțe pe termen scurt

Milioane EUR

Grup de conturi

La 31.12.2010

La 31.12.2009

Sumă brută

Reducere

Valoare netă

Sumă brută

Reducere

Valoare netă

Clienți

207

(79)

128

277

(76)

201

Amenzi

4 584

(406)

4 178

3 370

(133)

3 237

Statele membre

4 011

(1 625)

2 386

2 198

(1 191)

1 007

Altele

96

(2)

94

76

(2)

74

Total

8 898

(2 112)

6 786

5 921

(1 402)

4 519

Clienți

Această rubrică se referă la ordine de recuperare contabilizate la 31 decembrie 2010 drept creanțe constatate care urmează să fie recuperate și care nu sunt încă incluse în alte rubrici ale secțiunii activelor din bilanț.

Amenzi

Este vorba despre sumele care urmează a fi recuperate aferente amenzilor aplicate de Comisie. Creșterea reducerii înregistrată anul trecut se explică, în principal, prin diminuarea, în cursul anului 2011, a amenzilor stabilite înainte de 31 decembrie 2010. În plus, reducerea ține cont de faptul că o parte din noile amenzi aplicate nu au putut fi, în contextul actualei crize economice și financiare, acoperite de plățile provizorii sau de garanțiile bancare. La 31 decembrie 2010, se primiseră garanții pentru amenzile restante în valoare totală de 2 585 de milioane EUR (2009: 2 952 de milioane EUR) în ceea ce privește aceste creanțe. Trebuie notat faptul că, după 31 decembrie 2010, erau scadente 1 771 de milioane EUR din sumele de mai sus.

Creanțe de la statele membre

Creanțe FEGA și în domeniul dezvoltării rurale

Acest post conține, în principal, sumele datorate de beneficiarii FEGA la 31 decembrie 2010, astfel cum au fost declarate și certificate de statele membre la 15 octombrie 2010 minus 20 % din aceste sume, pe care statele membre le pot păstra pentru acoperirea costurilor administrative. O estimare este făcută pentru creanțele care au apărut după această declarație și până la 31 decembrie 2010. De asemenea, Comisia prevede o reducere a sumelor datorate de beneficiari în cazul cărora recuperarea pare puțin probabilă. Faptul că se face o astfel de ajustare nu înseamnă că aceasta renunță la recuperarea în viitor a acestor sume. Trebuie notat, de asemenea, faptul că metoda reducerii a fost ajustată în 2010, având impact atât asupra veniturilor, cât și a cheltuielilor, ceea ce are un efect neutru asupra valorii nete – a se vedea nota 3.2.3. Conform noii metode, creanțele sunt contabilizate la valoarea nominală, iar reducerea valorii se bazează pe analiza statistică (rata de recuperare).

Creanțe din resurse proprii

Trebuie notat faptul că statele membre au dreptul să rețină 25 % din resursele proprii tradiționale drept costuri de colectare; așadar cifrele anterioare sunt prezentate ținând seama de această deducere. Pe baza estimărilor trimise de statele membre, o reducere de 811 milioane EUR a fost dedusă din creanțele statelor membre. Totuși, aceasta nu înseamnă renunțarea de către Comisie la recuperarea sumelor acoperite de această ajustare a valorii.

Alte creanțe de la statele membre

Alte creanțe de la statele membre includ cheltuieli recuperate în valoare de 30 de milioane EUR și avansuri FEGA de 199 de milioane EUR, față de 72 de milioane EUR și respectiv 8 milioane EUR în 2009.

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Creanțe FEGA și în domeniul dezvoltării rurale

FEGA

1 130

627

ITDR

19

SAPARD

146

Reducere

(814)

(350)

Total

481

277

TVA plătită și recuperabilă de la statele membre

46

38

Resurse proprii

Înregistrate în contul A

81

89

Înregistrate în cont separat

1 285

1 260

Reducere

(811)

(841)

Altele

391

25

Total

946

533

Alte creanțe de la statele membre

913

159

Total

2 386

1 007

2.10.3    Venituri angajate și cheltuieli reportate

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

(după retratare)

Venituri angajate

3 445

3 655

Cheltuieli reportate

1 061

525

Altele

19

27

Total

4 525

4 207

Principala sumă din cadrul acestei rubrici este reprezentată de veniturile angajate:

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Resurse proprii

2 657

2 209

Venituri agricole alocate în noiembrie și decembrie

72

940

FEGA: decizii de corectare a conformității neexecutate

520

0

Fonduri de coeziune și de dezvoltare regională și locală: corecții financiare

43

404

Alte venituri angajate

153

102

Total venituri angajate

3 445

3 655

Alte venituri angajate includ, în principal, veniturile din dobânzi de penalizare, dobânda bancară acumulată și dobânda acumulată pe sumele de prefinanțare.

Cele mai importante sume incluse drept cheltuieli reportate corespund fondurilor transferate de statele membre în cadrul instrumentelor de inginerie financiară încă nedeclarate sau nerambursate de Comisie la încheierea exercițiului. La 31 decembrie 2010, această sumă era de 858 de milioane EUR (2009: 295 de milioane EUR).Trebuie observat, de asemenea, faptul că suma pentru 2009 a fost retratată - pentru mai multe detalii, a se vedea nota 2.5.2. La rubrica „Cheltuieli reportate” sunt incluse și sumele în valoare totală de 182 de milioane EUR din care sumele principale sunt plăți anticipate de 50 de milioane EUR plătite în cadrul acordurilor de pescuit bilaterale cu țări terțe, în valoare de 41 de milioane EUR pentru Școala europeană și 44 de milioane EUR pentru închirierea de birouri.

2.11   NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Numerar nerestricționat:

Conturi la trezorerii și bănci centrale

10 123

10 958

Conturi curente

1 150

1 967

Conturi de avans

39

42

Transferuri (numerar în tranzit)

1

9

Depozite pe termen scurt și alte echivalente de numerar

1 670

1 486

Total

12 983

14 462

Numerar restricționat

9 080

8 910

Total

22 063

23 372

2.11.1    Numerar nerestricționat

Numerarul nerestricționat acoperă toate fondurile pe care UE le deține în conturile sale în fiecare stat membru și țară AELS (trezorerie sau bancă centrală), precum și în conturile curente, conturile de avans, depozitele bancare pe termen scurt și în casă.

Sumele prezentate ca depozite pe termen scurt sunt legate în principal de sumele gestionate de administratori în numele UE în scopul derulării unor programe specifice finanțate din bugetul UE. La încheierea exercițiului, au fost angajate 131 de milioane EUR, dar nu au fost încă utilizate de celelalte părți.

2.11.2    Numerar restricționat

Numerarul restricționat se referă la sumele primite aferente amenzilor emise de Comisie ale căror cazuri sunt încă deschise. Acestea sunt păstrate în conturi de depozit specifice care nu sunt folosite pentru nicio altă activitate.

DATORII PE TERMEN LUNG

2.12   BENEFICIILE ANGAJAȚILOR

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Pensii – personal

32 801

33 316

Pensii – alte categorii

840

663

Sistemul comun de asigurări de sănătate

3 531

3 263

Total

37 172

37 242

2.12.1    Pensii - personal

În conformitate cu articolul 83 din Statutul funcționarilor, plata beneficiilor oferite prin sistemul de pensii (PSEO: Sistemul de pensii al funcționarilor europeni) constituie cheltuieli din bugetul UE. Acest sistem nu este finanțat, dar statele membre garantează colectiv plata acestor beneficii conform unei scale fixate pentru finanțarea acestor cheltuieli. În plus, funcționarii contribuie cu o treime la finanțarea pe termen lung a acestui sistem printr-o contribuție obligatorie.

Datoriile sistemului de pensii au fost evaluate pe baza numărului de funcționari activi și funcționari pensionari la 31 decembrie 2010 și pe baza normelor Statului funcționarilor în vigoare la acea dată. Această evaluare a fost realizată în conformitate cu metodologia IPSAS 25 (și, de asemenea, regula contabilă 12 a UE). Metoda utilizată pentru calcularea acestei datorii este metoda unităților de credit preconizate. Principalele ipoteze actuariale disponibile la data evaluării și folosite la evaluare au fost după cum urmează:

Ipoteze actuariale

31.12.2010

31.12.2009

Rata de actualizare nominală

4,6 %

4,5 %

Rata inflației estimată

2,1 %

2,5 %

Rată reală de actualizare

2,4 %

2,0 %

Probabilitatea căsătoriilor: bărbat/femeie

84 %/38 %

84 %/38 %

Creșterea generală a salariului/reevaluarea pensiei

0 %

0 %

Tabelul privind mortalitatea în rândul funcționarilor publici din instituțiile internaționale pentru 2008

Da

Da

Datoriile acoperă drepturile definite anterior pentru următoarele persoane:

1.

personalul în activitate la 31.12.2010 în toate instituțiile și agențiile incluse în sistemul de pensii;

2.

personalul în situație de pensie amânată, adică cei care au părăsit instituțiile temporar sau definitiv, dar care și-au păstrat drepturile de pensii în sistemul de pensii (și care au acumulat cel puțin 10 ani de vechime în serviciu);

3.

foști funcționari și alți agenți care beneficiază de pensie de vârstă;

4.

foști funcționari și alți agenți care beneficiază de pensie de invaliditate;

5.

foști funcționari și alți agenți care beneficiază de alocație de invaliditate;

6.

beneficiarii unei pensii de supraviețuitor (văduve sau văduvi, orfani, persoane în îngrijire).

Principalele constatări sunt următoarele (a se vedea și tabelul de mai jos pentru principalele modificări):

datoria actuarială brută a fost evaluată la 36 639 de milioane EUR la 31 decembrie 2010 (2009: 37 215 milioane EUR). La aceasta se adaugă un efect al coeficientului corector de 1 063 de milioane EUR (2009: 1 079 de milioane EUR). Impozitele pe care trebuie să le plătească beneficiarii sunt deduse din datoria brută totală pentru a ajunge la o datorie netă care să fie inclusă în bilanț (întrucât impozitul este dedus din plata pensiilor și creditat veniturilor UE din anul în care a fost efectuată plata). Această datorie netă (datoria brută minus impozite) la 31 decembrie 2010 a fost astfel estimată la 32 801 milioane EUR;

numărul persoanelor care beneficiază de sistemul de pensii s-a mărit cu 1 578 de persoane.

2.12.2    Pensii – alte categorii

Această rubrică se referă la datoriile privind obligațiile de pensii către membri și foști membri ai Comisiei, ai Curții de Justiție (și ai Tribunalului) și ai Curții de Conturi, ai Secretariatului General al Consiliului, ai Ombudsmanului, ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor și ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene. De asemenea, este inclusă în această rubrică o datorie legată de pensiile membrilor Parlamentului European.

2.12.3    Sistemul comun de asigurări de sănătate

Se evaluează, de asemenea, și datoria estimată pe care o va avea UE cu privire la contribuțiile sale la Sistemul comun de asigurări de sănătate aferente personalului pensionat. Această datorie brută a fost evaluată la 3 791 de milioane EUR, iar activele planului, de 260 de milioane EUR, sunt deduse din această datorie brută pentru a se ajunge la suma netă. Rata de actualizare și creșterea generală a salariului utilizată în calcul sunt aceleași ca cele utilizate la evaluarea pensiilor personalului.

Variația datoriei brute privind beneficiile angajaților

Milioane EUR

 

Datoria privind pensiile personalului

Asigurarea de sănătate

Datoria brută la 31 decembrie 2009

37 215

3 535

Costul normal/costul serviciului

1 331

188

Costul dobânzii

1 709

169

Beneficiile plătite

(1 131)

(95)

Câștigurile actuariale

(2 566)

(6)

Modificări datorate noilor veniți

81

Datoria brută la 31 decembrie 2010

36 639

3 791

2.13   PROVIZIOANE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

 

Valoare la 31.12.2009

Dispoziții complementare

Sume neutilizate și returnate

Sume utilizate

Transfer la provizioanele pe termen scurt

Modificarea estimărilor

Valoare la 31.12.2010

Contencios

413

30

(136)

(1)

0

0

306

Dezmembrarea siturilor nucleare

908

0

0

(3)

(21)

21

905

Financiar

76

38

0

0

(30)

2

86

Altele

72

18

(9)

(55)

(6)

0

20

Total

1 469

86

(145)

(59)

(57)

23

1 317

Contencios

Acest post reprezintă estimarea sumelor care vor fi probabil plătite după 2011 cu privire la un număr de cauze juridice aflate pe rol. Cea mai mare parte, 300 de milioane EUR, se referă la cauze juridice nesoluționate încă la 31 decembrie 2010 cu privire la corecțiile financiare pentru cheltuielile FEGA și alte cauze juridice privind cheltuielile agricole.

Dezmembrarea siturilor nucleare

În 2008, un consorțiu de experți independenți a realizat o actualizare a studiului lor din 2003 privind costurile estimate ale dezmembrării instalațiilor nucleare ale JRC și ale programului de gestionare a deșeurilor. Estimarea lor revizuită, de 1 222 de milioane EUR (anterior, 1 145 de milioane EUR), este luată ca bază pentru provizionul care urmează a fi inclus în situațiile financiare. În conformitate cu normele contabile ale UE, provizionul este indexat pentru inflație și apoi actualizat la valoarea prezentă netă (folosind curba swap cu cupon zero în Euro). La 31 decembrie 2010, aceasta a avut drept rezultat un provizion total de 926 de milioane EUR defalcat în sume care se estimează că vor fi plătite în 2011 (21 de milioane EUR) și ulterior (905 milioane EUR). Având în vedere durata estimată a acestui program (aproximativ 20 de ani), trebuie subliniat că există o anumită nesiguranță cu privire la această estimare, iar costul final ar putea fi diferit față de sumele înscrise în prezent.

Dispoziții financiare

Acestea se referă la dispoziții care reprezintă pierderile estimate care vor fi suportate în legătură cu garanțiile oferite conform Facilității de garantare pentru IMM-uri 1998, Facilității de garantare pentru IMM-uri 2001 și a Facilității de garantare pentru IMM-uri 2007 în conformitate cu CIP, Fondul European de Investiții (FEI) are competența de a emite garanții în nume propriu, dar și în numele și pe riscul Comisiei. Riscul financiar aferent garanțiilor utilizate și neutilizate este, totuși, plafonat. Provizioanele financiare pe termen lung sunt actualizate la valoarea netă prezentă (folosind rata anuală de schimb -swap rate- euro).

Alte dispoziții

Suma principală în acest caz corespunde estimărilor contribuțiilor UE acordate diverselor state membre prin Fondul pentru urgențe veterinare pentru apariția anumitor boli ale animalelor și totalizează 12 milioane EUR (2009: 60 de milioane EUR) defalcate pe sume prevăzute a se plăti în 2011 (10 milioane EUR) și ulterior (2 milioane EUR).

2.14   DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

 

AMF

Împrumuturi Euratom

BDP

CECO în lichidare

Total

Total la 31.12.2009

587

484

9 303

225

10 599

Noi împrumuturi luate

2 850

2 850

Rambursări

(84)

(17)

(101)

Diferențe de schimb

2

6

8

Modificări ale valorii contabile

93

93

Total la 31.12.2010

503

469

12 246

231

13 449

Sumă scadentă < 1 an

2 004

2 004

Sumă scadentă > 1 an

503

469

10 242

231

11 445

Această rubrică include împrumuturile luate datorate de Uniunea Europeană scadente în mai mult de un an. Împrumuturile luate includ datorii atestate prin certificate a căror valoare se ridică la 13 211 milioane EUR (2009: 10 324 de milioane EUR). Variațiile valorii contabile corespund variației dobânzilor acumulate.

Ratele dobânzii efective (exprimate ca un interval de rate ale dobânzii) au fost după cum urmează:

Împrumuturi luate

31.12.2010

31.12.2009

Asistență macrofinanciară (AMF)

0,99 %-4,54 %

0,9625 %-4,54 %

Euratom

0,987 %-5,6775 %

0,9031 %-5,6775 %

BDP

2,375 %-3,625 %

3,125 %-3,625 %

CECO în lichidare

0,556 %-9,2714 %

0,346 %-9,2714 %

2.15   ALTE DATORII PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Datorii privind leasinguri financiare

1 672

1 736

Clădiri plătite în rate

382

395

Altele

50

47

Total

2 104

2 178

Acest post acoperă în principal datoriile privind leasinguri datorate pe o perioadă mai mare de un an (a se vedea nota 2.2 de mai sus). De asemenea, sunt incluse sume aferente anumitor clădiri pe care Comisia le-a cumpărat și al căror preț de achiziție va fi achitat în rate – acestea nu reprezintă contracte de leasing deoarece titlul de proprietate i-a fost transferat Comisiei imediat.

PASIVE CIRCULANTE

2.16   PROVIZIOANE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR

 

Valoare la 31.12.2009

Dispoziții complementare

Sume neutilizate și returnate

Sume utilizate

Transferuri de provizioane pe termen lung

Modificarea estimărilor

Valoare la 31.12.2010

Contencios

30

7

(7)

(1)

0

0

29

Dezmembrarea siturilor nucleare

22

0

0

(22)

21

0

21

Financiar

128

21

(3)

(38)

30

2

140

Altele

33

10

(5)

(20)

6

0

24

Total

213

38

(15)

(81)

57

2

214

Această rubrică include provizioanele scadente în mai puțin de un an.

2.17   DATORII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Această rubrică include împrumuturi BDP în valoare de 2 004 milioane EUR (a se vedea nota 2.14) scadente în cel mult 12 luni de la data bilanțului (2009: 40 de milioane EUR referitoare la AMF).

2.18   CONTURI CREDITOARE

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Partea curentă a datoriilor pe termen lung

78

71

Datorii pe termen scurt

17 615

15 260

Datorii diverse

97

133

Cheltuieli înregistrate în avans și venituri înregistrate în avans

66 739

78 420

Total

84 529

93 884

2.18.1    Partea curentă a datoriilor pe termen lung

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Datorii privind leasinguri financiare

65

59

Altele

13

12

Total

78

71

2.18.2    Datorii pe termen scurt

Milioane EUR

Tip

31.12.2010

31.12.2009

Statele membre

17 035

14 903

Furnizori și altele

1 292

944

Sume neeligibile estimate

(712)

(587)

Total

17 615

15 260

Datoriile pe termen scurt includ situațiile privind costurile primite de UE în cadrul activităților de acordare de granturi. Acestea sunt creditate cu suma solicitată din momentul în care se primește cererea. În cazul în care contrapartida este un stat membru, acestea sunt clasificate ca atare. Aceeași procedură se aplică în cazul facturilor și al notelor de credit primite în cadrul activităților de achiziții. Cererile de decont respective au fost luate în considerare pentru procedurile de separare a exercițiilor de la încheierea acestora. Ca urmare a acestor înregistrări de separare, sumele eligibile estimate au fost, prin urmare, înregistrate drept cheltuieli angajate (a se vedea nota 2.18.3 de mai jos), în vreme ce părțile neeligibile rămân deschise în conturile „Sume neeligibile estimate”. Pentru a nu supraestima activele și pasivele, s-a hotărât înscrierea sumei nete la datorii curente.

Statele membre

Principalele sume din această rubrică sunt aferente celor 16 924 de milioane EUR (2009: 11 160 de milioane EUR) care corespund unor cereri de decont neplătite pentru acțiuni desfășurate în cadrul fondurilor structurale.

Furnizori și altele

În cadrul acestei rubrici sunt incluse sume datorate în urma unor activități de acordare de granturi sau activități de achiziții publice, precum și sume datorate unor organisme publice și unor entități neconsolidate (de exemplu, FED).

Sume neeligibile estimate

Datoriile sunt reduse cu 712 milioane EUR, sumă ce reprezintă acea parte a cererilor de rambursare primite, dar încă neverificate, care au fost considerate neeligibile. Cele mai mari sume se referă la direcțiile generale care gestionează acțiuni structurale.

2.18.3    Cheltuieli angajate și venituri reportate

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Cheltuieli angajate

66 326

76 435

Venituri reportate

407

1 976

Altele

6

9

Total

66 739

78 420

Cheltuielile angajate sunt defalcate după cum urmează:

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Cheltuieli angajate privind FEGA:

Cheltuieli 16.10.2010 - 31.12.2010

33 015

32 087

Ajutoare directe

10 703

12 195

Restructurarea industriei zahărului

400

735

Altele

(303)

(55)

Total FEGA:

43 815

44 962

Cheltuieli angajate privind acțiuni structurale:

FEADR și FEOGA-G

10 792

9 076

FEP

116

347

FEDER și acțiuni inovatoare

3 337

11 777

Fondul de coeziune

1 557

980

ISPA

74

3

FSE

2 182

5 411

Acțiuni structurale totale:

18 058

27 594

Alte cheltuieli angajate:

CD

1 267

1 687

Altele

3 186

2 192

Total altele:

4 453

3 879

Total cheltuieli angajate

66 326

76 435

Există o tendință generală de scădere a cheltuielilor pentru acțiunile structurale, datorită faptului că programele 2000-2006 sunt în prezent în fază de încheiere.

Valoarea importantă a veniturilor reportate la 31 decembrie 2009 se datora plății în avans a contribuțiilor din resurse proprii pe 2010 din partea a două state membre.

ACTIVE NETE ȘI REZERVE

2.19   REZERVE

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Rezerva de valoare justă

(61)

69

Alte rezerve:

Fondul de garantare

1 746

1 472

Rezerva de reevaluare

57

57

Împrumuturi luate și activități de creditare

1 525

1 511

Altele

217

214

Total

3 545

3 254

Total

3 484

3 323

2.19.1    Rezerva de valoare justă

În conformitate cu normele contabile, modificarea valorii juste a activelor disponibile pentru vânzare este contabilizată prin rezerva de valoare justă. În 2010, 48 de milioane EUR au fost retrase din rezerva de valoare justă și contabilizate în contul rezultatului economic cu privire la activele disponibile pentru vânzare.

2.19.2    Alte rezerve

Fondul de garantare

A se vedea și nota 2.3.3 cu privire la funcționarea Fondului de garantare. Această rezervă reflectă valoarea-țintă de 9 % din soldurile garantate de Fond care trebuie deținute ca active.

Rezerva de reevaluare

Rezerva de reevaluare include reevaluările imobilizărilor corporale. Soldul la încheierea exercițiului, de 57 de milioane EUR, corespunde unei reevaluări a terenurilor și a clădirilor Comisiei care fusese efectuată deja înainte de tranziția la noile norme contabile.

Rezerva pentru împrumuturi luate și activități de creditare

Suma este aferentă rezervei CECO în lichidare pentru activele Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel. Această rezervă a fost creată în condițiile lichidării CECO.

2.20   SUME CARE URMEAZĂ A FI SOLICITATE DE LA STATELE MEMBRE

Milioane EUR

 

Sumă

Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31 decembrie 2009 (retratate)

45 601

Rambursarea excedentului bugetar 2009 către statele membre

2 254

Variația rezervei Fondului de garantare

273

Alte variații ale rezervei

21

CECO în lichidare: transferul rezultatului pe 2009 la rezerve

14

Rezultatul economic (excedentul) al exercițiului

(17 232)

Totalul sumelor care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31 decembrie 2010

30 931

Defalcat între

Beneficiile angajaților

37 172

Alte sume

(6 241)

Această valoare, care nu este clasificată drept creanță de la statelor membre, este echivalentă cu suma dintre deficitul acumulat care rezultă din anii anteriori (48 163 de milioane EUR) și excedentul economic pentru 2010 (17 232 de milioane EUR). Obiectivul „sumelor care urmează a fi solicitate de la statele membre” este de a reflecta situația reală a procedurii bugetare anuale prin care se finanțează acțiunile multianuale. Rezervele (3 484 de milioane EUR), care trebuie utilizate în conformitate cu propriile norme și reglementări specifice, nu sunt, în mod deliberat, luate în considerare în acest scop.

În esență, această sumă reprezintă partea de cheltuieli deja efectuate de UE până la 31 decembrie 2010 care trebuie finanțată din bugetele viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt înregistrate conform regulilor contabilității de angajamente în exercițiul N, deși ele pot fi plătite efectiv în exercițiul N + 1 și finanțate folosind bugetul din exercițiul N + 1. Includerea acestor datorii în conturile Comunităților cuplată și cu faptul că sumele corespunzătoare sunt finanțate din bugetele viitoare determină la datorii care depășesc cu mult activele la încheierea exercițiului. Sumele cele mai importante se referă la activitățile FEGA. Valoarea plăților datorate statelor membre pentru perioada 16 octombrie - 31 decembrie 2010 era de 33 de miliarde EUR. Majoritatea sumelor care urmează a fi solicitate sunt, de fapt, plătite de statele membre în mai puțin de 12 luni de la încheierea exercițiului financiar respectiv ca parte a bugetului din exercițiul următor.

În principal, numai datoriile Comisiei privind beneficiile angajaților trebuie plătite într-un termen mai lung, cu mențiunea că finanțarea pensiilor din bugetele anuale este garantată de statele membre. Mai jos, este prezentată, cu titlu informativ, o estimare a distribuției plăților viitoare privind beneficiile angajaților:

Milioane EUR

 

Sumă

Pe termen scurt: sume de plată în 2011

1 278

Pe termen lung: sume de plată după 2011

35 894

Total datorii privind beneficiile angajaților la 31.12.2010

37 172

În comparație cu exercițiul precedent, s-a înregistrat o scădere de 14,7 miliarde EUR din sumele care urmează a fi solicitate de la statele membre. Această scădere se datorează în principal: (1) unei scăderi cu 9,4 miliarde EUR a datoriilor (a se vedea nota 2.18), (2) unei creșteri cu 2 miliarde EUR a datoriilor financiare pe termen scurt (nota 2.17), (3) unei creșteri cu 2,6 miliarde EUR a prefinanțării pe termen lung și (4) unei creșteri cu 4,6 miliarde EUR a creanțelor pe termen scurt (nota 2.10).

Trebuie remarcat, de asemenea, că sumele de mai sus nu au niciun efect asupra rezultatului bugetar - veniturile bugetare ar trebui să fie întotdeauna egale sau să depășească cheltuielile bugetare și orice excedent de venituri este rambursat statelor membre.

3.   NOTE LA CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

3.1   VENITURI DIN RESURSE PROPRII ȘI CONTRIBUȚII

Milioane EUR

 

Notă

2010

2009

Venituri din resurse proprii:

3.1.1

 

 

Resurse bazate pe VNB

 

91 178

81 978

Resurse bazate pe TVA

 

12 517

12 795

Resursele proprii tradiționale:

Taxe vamale

 

16 065

14 002

Cotizații pentru zahăr

 

150

130

Total resurse proprii tradiționale

 

16 215

14 132

Ajustări bugetare

3.1.2

2 135

1 399

Contribuții ale țărilor terțe (inclusiv țările AELS)

 

283

233

Total

 

122 328

110 537

Veniturile din resurse proprii reprezintă elementul principal al veniturilor din exploatare ale Uniunii Europene. Astfel, o mare parte din cheltuieli este finanțată din resurse proprii, iar alte venituri reprezintă doar o parte minoră din finanțarea totală.

3.1.1    Venituri din resurse proprii

Resursele proprii se împart în trei categorii: resurse proprii tradiționale, resursa bazată pe TVA și resursa bazată pe VNB. Resursele proprii tradiționale includ cotizații pentru zahăr și taxe vamale. Fac parte, de asemenea, din sistemul resurselor proprii un mecanism de corectare a dezechilibrelor bugetare (corecție în favoarea Regatului Unit), precum și o reducere brută a contribuțiilor bazate pe VNB ale Țărilor de Jos și Suediei. Statele membre rețin drept costuri de colectare 25% din resursele proprii tradiționale, iar sumele de mai sus reprezintă valorile de după deducerea acestor costuri.

Comparativ cu 2009, s-a înregistrat o creștere de 9,2 miliarde EUR a veniturilor din resurse proprii bazate pe VNB, ceea ce reflectă nevoia de a finanța credite de plată mai ridicate în 2010. S-a înregistrat o creștere cu 2 miliarde EUR a taxelor vamale, datorată în principal unei creșteri a importurilor.

3.1.2    Ajustări bugetare

Rectificările bugetare includ excedentul bugetar din 2009 (2 254 de milioane EUR) care este restituit, indirect, statelor membre prin deducerea sumelor din resurse proprii pe care acestea trebuie să le transfere către UE în exercițiul următor - astfel acesta este venit pentru 2010. În plus, conform DRP 2007, Regatului Unit i se acordă o corecție privind dezechilibrele bugetare. Dat fiind că această sumă este finanțată de celelalte state membre, nu ar trebui să existe niciun efect net asupra rezultatului bugetar sau economic. Cu toate acestea, o sumă de 112 milioane EUR s-a înscris la această rubrică, reprezentând diferențele din cursurile de schimb valutar pentru euro folosite în scopuri bugetare [a se vedea articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1150/2000] și cursurile de schimb în vigoare la data la care statele membre care nu participă la UEM au efectuat plățile.

3.2   ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

Milioane EUR

 

Notă

2010

2009

Amenzi

3.2.1

3 077

2 648

Taxe agricole

3.2.2

25

705

Recuperarea cheltuielilor:

3.2.3

 

 

Gestiune centralizată directă

 

49

63

Gestiune centralizată indirectă

 

11

6

Gestiune descentralizată

 

71

41

Gestiune partajată

 

1 776

1 066

Total

 

1 907

1 176

Venituri din operațiuni administrative:

3.2.4

 

 

Personal

 

1 073

1 010

Venituri aferente imobilizărilor corporale

 

13

33

Alte venituri administrative

 

121

165

Total

 

1 207

1 208

Venituri diverse din exploatare:

3.2.5

 

 

Ajustări/provizioane

 

157

150

Venituri din diferențe de curs valutar

 

460

618

Altele

 

1 355

1 027

Total

 

1 972

1 795

Total

 

8 188

7 532

3.2.1    Amenzi

Aceste venituri sunt aferente amenzilor aplicate de Comisie pentru încălcarea normelor în domeniul concurenței. Creanțele și veniturile aferente sunt contabilizate după ce Comisia ia decizia de a impune o amendă, iar destinatarul a fost înștiințat în mod oficial.

3.2.2    Taxe agricole

Aceste sume corespund taxelor pe lapte, în valoare de 25 de milioane EUR (2009: 99 de milioane EUR, plus cotizații pentru zahăr în valoare de 606 milioane EUR). Taxele pe lapte sunt un instrument de gestionare a pieței destinat penalizării producătorilor de lapte care își depășesc cantitățile de referință. Deoarece nu este legat de plăți anterioare efectuate de Comisie, în practică, este considerat un venit destinat unui scop specific. Cotele de lapte sunt în curs de eliminare, fapt care explică scăderea în continuare a veniturilor din taxe. Începând cu anul agricol 2008/2009, cotele vor fi majorate anual cu 1% până la eliminarea lor în 2015.

Cotizațiile pentru zahăr sunt aferente fondului de restructurare a industriei zahărului, în care reforma sectorului zahărului a redus prețul intern al acestuia în vederea micșorării diferenței dintre prețul UE și cel internațional. Pentru a încuraja producătorii cel mai puțin competitivi să părăsească piața, s-a creat un fond de restructurare cu autofinanțare, finanțat din veniturile provenite din taxa temporară aplicată producătorilor de zahăr, considerate venituri alocate. Deși sistemul de plăți va continua până în septembrie 2012, toate veniturile aferente fondului pentru restructurarea sectorului zahărului au fost deja declarate de către statele membre la 31 decembrie 2009, veniturile pe 2010 fiind astfel zero.

3.2.3    Recuperarea cheltuielilor

Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare emise de Comisie și reducerile aplicate plăților ulterioare înregistrate în contabilitatea Comisiei pentru recuperarea sumelor plătite anterior din bugetul general, pe baza controalelor, a auditurilor încheiate sau a analizei eligibilității, împreună cu ordinele de recuperare emise de statele membre la adresa beneficiarilor cheltuielilor privind FEGA. De asemenea, această rubrică include variația estimărilor veniturilor angajate în exercițiul curent în raport cu exercițiul precedent. Cu toate acestea, rubrica nu prezintă în totalitate recuperările cheltuielilor UE, în special pentru domenii importante de cheltuieli precum acțiunile structurale, unde există mecanisme specifice asigură restituirea sumelor neeligibile, majoritatea acestora neimplicând emiterea unui ordin de recuperare. Sumele de prefinanțare recuperate nu sunt, nici ele, incluse la venituri, în conformitate cu normele contabile ale UE.

Suma principală de 1 775 de milioane EUR este aferentă gestionării partajate și este alcătuită din 1 331 de milioane EUR pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și din 19 milioane EUR pentru ITDR, 146 de milioane EUR pentru SAPARD și 279 de milioane EUR pentru acțiuni structurale.

(a)   Agricultura: FEGA

În cadrul FEGA, sumele contabilizate drept venit al exercițiului la această rubrică sunt de 1 331 de milioane, defalcate astfel:

corecții de conformitate hotărâte în cursul exercițiului, 1 032 de milioane EUR;

fraude și nereguli, 299 de milioane EUR: rambursări declarate de statele membre și recuperate în cursul exercițiului, 178 de milioane EUR, plus creșterea înregistrată în soldurile declarate de statele membre de recuperat la încheierea exercițiului privind fraude și nereguli, 121 de milioane EUR (1 130 de milioane EUR minus ajustarea reducerii de 382 de milioane EUR la încheierea exercițiului 2010, comparativ cu 627 de milioane EUR la încheierea exercițiului 2009) – a se vedea și nota 2.10.2.

(b)   Acțiuni structurale

Recuperarea cheltuielilor aferente acțiunilor structurale incluse la această rubrică se ridică la 279 de milioane EUR (2009: 613 milioane EUR). Sumele principale din cadrul acestei subrubrici sunt ordinele de recuperare emise de Comisie pentru a recupera cheltuielile eronate efectuate în anii precedenți, de 610 milioane EUR, și scăderea veniturilor angajate la încheierea exercițiului, în valoare de 377 de milioane EUR.

Ordinele de recuperare sunt emise numai în următoarele cazuri:

decizii formale de corecții financiare luate de Comisie în urma detectării unor cheltuieli neconforme cu reglementările în sumele solicitate de statele membre;

ajustări la încheierea unui program care duc la o reducere a contribuției UE atunci când un stat membru nu a declarat suficiente cheltuieli eligibile pentru a justifica toate plățile intermediare și de prefinanțare deja efectuate; astfel de operațiuni se pot realiza fără o decizie oficială a Comisiei dacă statul membru acceptă acest lucru;

rambursarea sumelor recuperate după închidere ca urmare a finalizării procedurilor juridice pendinte la momentul încheierii.

Alte ordine de recuperare emise în cadrul acțiunilor structurale vizează recuperarea de prefinanțări. Aceste sume nu sunt prezentate ca venituri, ci sunt creditate la rubrica de prefinanțare, în bilanț.

3.2.4    Venituri din operațiuni administrative

Aceste venituri provin din deducerile din salariile personalului și sunt alcătuite în principal din două sume - contribuțiile la pensie și impozitul pe venit.

3.2.5    Venituri diverse din exploatare

O sumă de 430 de milioane EUR (2009: 376 de milioane EUR) corespunde unor sume primite de la țările în curs de aderare. Câștigurile din schimburi valutare, cu excepția activităților financiare tratate la nota 3.5 de mai jos, sunt de asemenea incluse la această rubrică. Acestea provin din activitățile zilnice și tranzacțiile aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și din reevaluarea de la încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor. Acestea conțin atât câștiguri realizate, cât și câștiguri nerealizate. Pe perioada exercițiului bugetar, s-a înregistrat un câștig important din schimb valutar de 21 de milioane EUR (2009: 185 de milioane EUR).

3.3   CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

Milioane EUR

 

2010

2009

Cheltuieli cu personalul

5 171

4 898

Amortizare și depreciere

384

436

Alte cheltuieli administrative

3 059

2 799

Total

8 614

8 133

Acestea sunt cheltuieli administrative suportate ca parte a activităților UE și includ cheltuieli cu personalul, amortizările și alte cheltuieli asociate funcționării instituțiilor și agențiilor (cum ar fi cheltuielile cu chirii, cheltuieli de întreținere, aprovizionare, cheltuieli cu formarea etc.).

3.4   CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Milioane EUR

 

Notă

2010

2009

restated

Cheltuieli de exploatare primare:

3.4.1

 

 

Gestiune centralizată directă

 

10 123

8 744

Gestiune centralizată indirectă

 

4 045

3 605

Gestiune descentralizată

 

933

137

Gestiune partajată

 

85 432

87 251

Gestiune comună

 

1 868

1 655

Total

 

102 401

101 392

Alte cheltuieli de exploatare:

3.4.2

 

 

Ajustări/provizioane

 

68

199

Pierderi datorate diferențelor de curs valutar

 

439

432

Altele

 

856

481

Total

 

1 363

1 112

Total

 

103 764

102 504

3.4.1    Cheltuieli de exploatare primare

Cheltuielile de exploatare ale Uniunii Europene acoperă diverse rubrici ale cadrului financiar și iau forme diferite, în funcție de modalitatea în care sunt plătiți și gestionați banii. Majoritatea cheltuielilor intră la rubrica „Gestiune partajată”, care presupune delegarea de sarcini către statele membre și care acoperă domenii precum cheltuielile FEGA și acțiuni finanțate prin intermediul diferitelor acțiuni structurale (Fondul de dezvoltare regională, Fondul social, Fondul agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul de coeziune și fondul pentru pescuit).

Pentru gestiunea partajată, scăderea înregistrată în 2010 se datorează în principal încheierii programelor pentru perioada 2000-2006 (FSE) și faptului că, pentru FEAGA, execuția a scăzut în 2010 comparativ cu exercițiul precedent. Această scădere este compensată parțial prin acțiunile structurale pentru perioada de programare 2007-2013, care a atins deja un nivel normal în 2009, după o demarare lentă. Creșterea cheltuielilor în cadrul gestiunii centralizate se datorează acțiunilor de cercetare și dezvoltare.

Astfel cum se explică la nota 2.5.2, în 2010, Comisia și-a schimbat politica de contabilitate pentru anumite cheltuieli aferente coeziunii și dezvoltării rurale. Dat fiind că sumele respective sunt semnificative, Comisia este obligată, în conformitate cu normele sale contabile, să retrateze cifrele pe 2009 care sunt relevante, astfel încât să cuprindă cifre comparabile care prezintă situația astfel cum ar fi arătat aceasta dacă s-ar fi aplicat același tratament contabil și anul trecut. Impactul acestei retratări asupra rezultatului economic inițial pe 2009 este prezentat mai jos:

Milioane EUR

 

Conturi pe 2009 prezentate inițial

Modificări ale politicii contabile

Conturi pe 2009

retratate

Venituri din exploatare

118 069

118 069

Cheltuieli de exploatare:

Cheltuieli de exploatare primare:

gestiune partajată

(89 681)

2 430

(87 251)

Cheltuieli totale de exploatare

(113 067)

2 430

(110 637)

Excedent din activitățile de exploatare

5 002

2 430

7 432

Rezultat economic

4 457

2 430

6 887

3.4.2    Alte cheltuieli de exploatare

Pierderile datorate diferențelor de curs valutar, cu excepția celor provenite din activitățile financiare tratate la nota 3.6 de mai jos, au loc în cadrul activităților zilnice și al tranzacțiilor aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și cu ocazia reevaluării de la încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor - și sunt atât realizate, cât și nerealizate.

La subrubrica „altele” s-a înregistrat o creștere semnificativă a sumelor diminuate cu privire la debitorii Comisiei – 365 de milioane EUR în comparație cu 26 de milioane EUR în 2009. Aceasta se datorează în principal reducerilor specifice aplicate în legătură cu deciziile privind amenzile (273 de milioane EUR) și reducerilor din domeniul FEGA și al dezvoltării rurale în valoare de 82 de milioane EUR.

Costurile legate de cercetare și dezvoltare:

Următoarele costuri au fost incluse drept cheltuieli în 2010:

Milioane EUR

 

2010

Costuri de cercetare

295

Costuri de dezvoltare necapitalizate

157

Recunoscute drept cheltuială

452

3.5   VENITURI FINANCIARE

Milioane EUR

 

2010

2009

Venituri din dividende

1

14

Venituri din dobânzi:

Pe prefinanțare

42

59

Pe plăți întârziate

382

132

Pe swapuri

0

2

Pe active disponibile pentru vânzare

100

100

Pe împrumuturi acordate

394

265

Pe numerar și echivalente de numerar

110

158

Altele

2

3

Total

1 030

719

Alte venituri financiare:

Câștiguri realizate din vânzarea de active financiare

11

10

Altele

83

76

Total

94

86

Ajustările valorii prezente

1

10

Câștiguri datorate diferențelor de curs valutar

52

6

Total

1 178

835

3.6   CHELTUIELI FINANCIARE

Milioane EUR

 

2010

2009

Cheltuieli cu dobânzi:

Pe leasing

93

95

Pe swapuri

0

2

Pe împrumuturi luate

380

248

Altele

23

20

Total

496

365

Alte cheltuieli financiare:

Ajustări la provizioanele financiare

60

39

Cheltuieli financiare pe instrumente bugetare

55

73

Pierderi din deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare

5

15

Pierdere realizată din vânzarea de active financiare

1

0

Altele

42

57

Total

163

184

Pierderi datorate diferențelor de curs valutar

2

45

Total

661

594

3.7   COTA DE DEFICIT NET A ÎNTREPINDERILOR COMUNE ȘI A ENTITĂȚILOR ASOCIATE

În conformitate cu metoda contabilă a punerii în echivalență, Uniunea Europeană include în contul rezultatului economic cota deficitului net a întreprinderilor comune și a entităților asociate (a se vedea, de asemenea, notele 2.3.1 și 2.3.2).

3.8   VENITURI DIN TRANZACȚIILE DE ALTĂ NATURĂ DECÂT CELE LEGATE DE DIFERENȚELE DE CURS VALUTAR

În 2010, venituri în valoare de 129 597 de milioane EUR provenite din tranzacții de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar sunt recunoscute în contul rezultatului economic.

3.9   RAPORTAREA PE SEGMENTE

Raportarea pe segmente împarte veniturile din exploatare și cheltuielile de exploatare pe domenii de politică, în funcție de structura bugetului bazat pe activități în vigoare la Comisie. Aceste domenii de politică pot fi grupate în trei mari categorii - Activități din cadrul Uniunii Europene, Activități din afara Uniunii Europene și Servicii și altele.

„Activitățile din cadrul Uniunii Europene” reprezintă cea mai importantă dintre aceste categorii deoarece acoperă cele mai multe domenii de politică din cadrul Uniunii Europene. „Activitățile din afara Uniunii Europene” se referă la politicile din afara UE, precum comerțul și asistența. „Servicii și altele” reprezintă activitățile interne și orizontale necesare funcționării instituțiilor și organismelor UE.

A se remarca faptul că resursele proprii și contribuțiile nu sunt împărțite între diversele activități deoarece acestea sunt calculate, percepute și gestionate de către serviciile centrale ale Comisiei. Sunt prezentate aici pentru a permite compararea rezultatului net cu contul rezultatului economic.

RAPORTARE PE SEGMENTE - SINTEZĂ

Milioane EUR

 

Activități din cadrul UE

Activități din afara UE

Servicii și altele

CECO în lichidare

Alte instituții

Eliminări din consolidare

Total

Alte venituri din exploatare:

Amenzi

3 077

0

0

0

0

0

3 077

Taxe agricole

25

0

0

0

0

0

25

Recuperarea cheltuielilor

1 849

89

1

0

0

(32)

1 907

Venituri din operațiuni administrative

60

36

912

0

347

(148)

1 207

Alte venituri din exploatare

2 445

10

575

3

1

(1 062)

1 972

ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

7 456

135

1 488

3

348

(1 242)

8 188

Cheltuieli administrative:

Cheltuieli cu personalul

(1 945)

(824)

(1 073)

0

(1 353)

24

(5 171)

Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale

(88)

(13)

(119)

0

(164)

0

(384)

Alte cheltuieli administrative

(904)

(318)

(902)

0

(1 234)

299

(3 059)

 

(2 937)

(1 155)

(2 094)

0

(2 751)

323

(8 614)

Cheltuieli de exploatare:

Gestiune centralizată directă

(7 115)

(3 597)

(180)

0

0

769

(10 123)

Gestiune centralizată indirectă

(3 821)

(213)

(45)

0

0

34

(4 045)

Gestiune descentralizată

(113)

(820)

0

0

0

0

(933)

Gestiune partajată

(85 173)

(29)

(230)

0

0

0

(85 432)

Gestiune comună

(382)

(1 486)

0

0

0

0

(1 868)

Alte cheltuieli de exploatare

(947)

(23)

(448)

(59)

(2)

116

(1 363)

 

(97 551)

(6 168)

(903)

(59)

(2)

919

(103 764)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

(100 488)

(7 323)

(2 997)

(59)

(2 753)

1 242

(112 378)

Cheltuieli nete de exploatare

(93 032)

(7 188)

(1 509)

(56)

(2 405)

0

(104 190)

Venituri din resurse proprii și contribuții

 

122 328

Excedent din activitățile de exploatare

 

18 138

Venituri financiare nete

 

517

Variația datoriilor privind beneficiile angajaților

 

(1 003)

Partea din rezultatele entităților asociate/întreprinderilor comune

 

(420)

Rezultat economic al exercițiului

 

17 232


RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂȚI DIN CADRUL UE

Milioane EUR

 

Afaceri economice și financiare

Întreprinderi și industrie

Concurență

Ocuparea forței de muncă

Agricultură

Transporturi și energie

Mediu

Cercetare

Societatea informațională

Alte venituri din exploatare:

Amenzi

0

12

3 065

0

0

0

0

0

0

Taxe agricole

0

0

0

0

25

0

0

0

0

Recuperarea cheltuielilor

0

1

0

15

1 603

12

1

32

14

Venituri din operațiuni administrative

0

0

0

0

0

1

1

1

1

Alte venituri din exploatare

4

402

0

39

135

184

39

624

7

ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

4

415

3 065

54

1 763

197

41

657

22

Cheltuieli administrative:

(57)

(178)

(82)

(108)

(115)

(268)

(110)

(391)

(125)

Cheltuieli cu personalul

(51)

(128)

(75)

(82)

(95)

(190)

(80)

(218)

(102)

Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale

0

(8)

0

(0)

0

(11)

(1)

(2)

0

Alte cheltuieli administrative

(6)

(42)

(7)

(26)

(20)

(67)

(29)

(171)

(23)

Cheltuieli de exploatare:

(105)

(650)

(305)

(6 077)

(56 176)

(3 328)

(224)

(3 238)

(1 107)

Gestiune centralizată directă

(105)

(347)

1

(176)

(31)

(1 312)

(207)

(2 436)

(1 179)

Gestiune centralizată indirectă

0

(90)

0

(7)

0

(1 750)

0

(714)

78

Gestiune descentralizată

0

0

0

(24)

0

(5)

0

0

0

Gestiune partajată

0

0

0

(5 850)

(56 037)

0

0

0

0

Gestiune comună

0

(166)

0

(3)

0

(197)

0

0

0

Alte cheltuieli de exploatare

0

(47)

(306)

(17)

(108)

(64)

(17)

(88)

(6)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

(162)

(829)

(387)

(6 185)

(56 291)

(3 596)

(333)

(3 630)

(1 231)

Cheltuieli nete de exploatare

(158)

(414)

2 678

(6 131)

(54 528)

(3 399)

(292)

(2 973)

(1 209)

 

Centrul Comun de Cercetare

Pescuit

Piața internă

Politica regională

Taxe și vamă

Educație și cultură

Sănătate și protecția consumatorilor

Justiție, libertate și securitate

Totalul activităților din cadrul UE

Alte venituri din exploatare:

Amenzi

0

0

0

0

0

0

0

0

3 077

Taxe agricole

0

0

0

0

0

0

0

0

25

Recuperarea cheltuielilor

0

9

0

150

0

9

1

2

1 849

Venituri din operațiuni administrative

38

0

0

0

0

0

9

9

60

Alte venituri din exploatare

77

7

174

1

0

166

337

249

2 445

ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

115

16

174

151

0

175

347

260

7 456

Cheltuieli administrative:

(341)

(44)

(162)

(71)

(94)

(195)

(323)

(273)

(2 937)

Cheltuieli cu personalul

(242)

(35)

(113)

(59)

(38)

(100)

(197)

(140)

(1 945)

Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale

(27)

0

(4)

0

(2)

(1)

(24)

(8)

(88)

Alte cheltuieli administrative

(72)

(9)

(45)

(12)

(54)

(94)

(102)

(125)

(904)

Cheltuieli de exploatare:

(85)

(523)

(51)

(22 677)

(16)

(1 445)

(615)

(929)

(97 551)

Gestiune centralizată directă

(63)

(254)

(10)

(46)

(16)

(175)

(411)

(348)

(7 115)

Gestiune centralizată indirectă

0

0

0

(8)

0

(1 254)

(76)

0

(3 821)

Gestiune descentralizată

0

0

0

(84)

0

0

0

0

(113)

Gestiune partajată

0

(267)

0

(22 524)

0

0

0

(495)

(85 173)

Gestiune comună

0

0

0

(15)

0

(1)

0

0

(382)

Alte cheltuieli de exploatare

(22)

(2)

(41)

0

0

(15)

(128)

(86)

(947)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

(426)

(567)

(213)

(22 748)

(110)

(1 640)

(938)

(1 202)

(100 488)

Cheltuieli nete de exploatare

(311)

(551)

(39)

(22 597)

(110)

(1 465)

(591)

(942)

(93 032)


RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂȚI DIN AFARA UE

Milioane EUR

 

Relații Externe

Comerț

Dezvoltare

Extindere

Ajutor umanitar

Totalul activităților din afara UE

Alte venituri din exploatare:

Recuperarea cheltuielilor

15

0

10

61

3

89

Venituri din operațiuni administrative

36

0

0

0

0

36

Alte venituri din exploatare

5

0

1

5

(1)

10

ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

56

0

11

66

2

135

Cheltuieli administrative:

(862)

(57)

(165)

(44)

(27)

(1 155)

Cheltuieli cu personalul

(577)

(49)

(144)

(37)

(17)

(824)

Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale

(13)

0

0

0

0

(13)

Alte cheltuieli administrative

(272)

(8)

(21)

(7)

(10)

(318)

Cheltuieli de exploatare:

(2 766)

(7)

(1 387)

(1 063)

(945)

(6 168)

Gestiune centralizată directă

(1 722)

(5)

(866)

(531)

(473)

(3 597)

Gestiune centralizată indirectă

(171)

0

(16)

(26)

0

(213)

Gestiune descentralizată

(259)

0

(95)

(466)

0

(820)

Gestiune partajată

(29)

0

0

0

0

(29)

Gestiune comună

(574)

(2)

(405)

(38)

(467)

(1 486)

Alte cheltuieli de exploatare

(11)

0

(5)

(2)

(5)

(23)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

(3 628)

(64)

(1 552)

(1 107)

(972)

(7 323)

Cheltuieli nete de exploatare

(3 572)

(64)

(1 541)

(1 041)

(970)

(7 188)


RAPORTARE PE SEGMENTE - SERVICII ȘI ALTELE

Milioane EUR

 

Presă și comunicare

Oficiul Antifraudă

Coordonare

Personal și administrație

Eurostat

Buget

Audit

Limbi

Altele

Total servicii și altele

Alte venituri din exploatare:

Recuperarea cheltuielilor

1

0

0

0

0

0

0

0

0

1

Venituri din operațiuni administrative

2

5

0

764

0

51

0

90

0

912

Alte venituri din exploatare

(2)

(1)

8

25

0

37

0

53

455

575

ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

1

4

8

789

0

88

0

143

455

1 488

Cheltuieli administrative:

(108)

(54)

(168)

(1 260)

(85)

(52)

(10)

(403)

46

(2 094)

Cheltuieli cu personalul

(67)

(38)

(140)

(448)

(62)

(39)

(9)

(316)

46

(1.073)

Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale

(2)

(1)

0

(114)

0

0

0

(2)

0

(119)

Alte cheltuieli administrative

(39)

(15)

(28)

(698)

(23)

(13)

(1)

(85)

0

(902)

Cheltuieli de exploatare:

(136)

(17)

(2)

(32)

(37)

(234)

0

(15)

(430)

(903)

Gestiune centralizată directă

(91)

(17)

(1)

(30)

(37)

(4)

0

0

0

(180)

Gestiune centralizată indirectă

(45)

0

0

0

0

0

0

0

0

(45)

Gestiune partajată

0

0

0

0

0

(230)

0

0

0

(230)

Alte cheltuieli de exploatare

0

0

(1)

(2)

0

0

0

(15)

(430)

(448)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

(244)

(71)

(170)

(1 292)

(122)

(286)

(10)

(418)

(384)

(2 997)

Cheltuieli nete de exploatare

(243)

(67)

(162)

(503)

(122)

(198)

(10)

(275)

71

(1 509)

4.   NOTE LA TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

4.1   SCOPUL ȘI ELABORAREA TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Informațiile privind fluxurile de numerar sunt folosite ca bază pentru evaluarea capacității UE de a genera numerar și echivalente de numerar și a necesității de utilizare a acestor fluxuri de numerar.

Tabloul fluxurilor de numerar este elaborat prin metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exercițiului financiar este ajustat în funcție de efectele tranzacțiilor de tip non-numerar, de orice amânare sau cumulare a veniturilor sau plăților de numerar din exploatare, trecute sau viitoare, și de elementele de venituri sau cheltuieli asociate cu investirea fluxurilor de numerar.

Fluxurile de numerar care provin din tranzacții în valută sunt înregistrate în moneda de prezentare a situațiilor financiare ale Uniunii Europene (euro) prin aplicarea cursului de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de numerar.

Tabloul fluxurilor de numerar prezentat raportează fluxurile de numerar în perioada clasificată în funcție de activitățile de exploatare și investiții (UE nu are activități financiare).

4.2   ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE

Activitățile de exploatare sunt activitățile UE care nu sunt activități de investiții. Acestea reprezintă majoritatea activităților realizate. Creditele acordate beneficiarilor (și împrumuturile aferente, dacă există) nu sunt considerate drept activități de investiții (sau finanțare) deoarece fac parte din obiectivele generale și deci din operațiunile zilnice ale UE. Activitățile de exploatare includ și investiții precum FEI, BERD și fonduri cu capital de risc. Într-adevăr, obiectivul acestor activități este participarea la realizarea obiectivelor de politică.

4.3   ACTIVITĂȚI DE INVESTIȚII

Activitățile de investiții constau în achiziționarea și cesionarea imobilizărilor corporale și necorporale și a altor investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Activitățile de investiții nu includ credite acordate beneficiarilor. Obiectivul este de a arăta investițiile reale făcute de UE.

Trebuie remarcat că soldurile de 9 080 de milioane EUR în numerar și echivalente de numerar deținute de Comisie nu sunt disponibile pentru a fi folosite de UE. Acestea reprezintă numerarul primit ca plată a amenzilor aplicate atunci când cealaltă parte a inițiat un recurs împotriva aplicării amenzii. Aceste sume sunt clar prezentate drept „numerar restricționat” la nota 2.11 de mai sus.

5.   ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII

ACTIVE CONTINGENTE

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Garanții primite:

Garanții de bună execuție

301

252

Alte garanții

30

27

Alte active contingente

8

18

Totalul activelor contingente

339

297

Garanțiile de bună execuție sunt uneori cerute pentru a se asigura că beneficiarii finanțării UE îndeplinesc obligațiile contractelor lor cu UE. Alte active contingente sunt în principal legate de posibilitatea rambursării de taxe aferente clădirilor Comisiei.

PASIVE CONTINGENTE

Milioane EUR

 

Notă

31.12.2010

31.12.2009

Garanții oferite

5.1

22 171

19 330

Amenzi - recursuri la Curtea de Justiție

5.2

9 627

11 969

FEGA - în așteptarea hotărârii tribunalului

5.3

1 772

1 945

Sume aferente cauzelor juridice și altor litigii

5.4

458

416

Alte pasive contingente

5.5

4

12

Totalul pasivelor contingente

 

34 032

33 672

Toate pasivele contingente vor fi finanțate, în cazul în care devin scadente, de la bugetul UE pentru anii care urmează.

5.1.   GARANȚII OFERITE

5.1.1    Pentru creditele acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI) din resurse proprii

Milioane EUR

 

Partajarea riscurilor

31.12.2010

Nepartajarea riscurilor

31.12.2010

În curs

31.12.2010

Total

În curs

31.12.2009

Autoritate publică

Societate privată

Garanție de 65 %

3 625

12 443

2 149

18 217

14 945

Garanție de 70 %

87

2 132

62

2 281

2 596

Garanție de 75 %

0

635

60

695

850

Garanție de 100 %

0

683

106

789

821

Total

3 712

15 893

2 377

21 982

19 212

Bugetul UE garantează împrumuturile semnate și acordate de BEI din resursele proprii ale acesteia statelor terțe la 31 decembrie 2010 (inclusiv împrumuturile acordate statelor membre înainte de aderare). Totuși, garanția UE este limitată la un procentaj din plafonul liniilor de credit autorizate: 65 %, 70 %, 75 % sau 100 %. Atunci când plafonul nu este atins, garanția UE acoperă întreaga sumă. La 31 decembrie 2010, soldul totaliza 21 982 de milioane EUR, sumă care reprezintă așadar riscul maxim la care se expune UE.

Pentru împrumuturile acordate acoperite prin garanția bugetului UE, BEI obține garanții și de la părți terțe (state, instituții financiare private sau publice); în aceste cazuri, Comisia este un garant secundar. Garanția bugetului UE acoperă doar riscul politic al garanțiilor oferite sub titlul de „partajarea riscurilor”. Celelalte riscuri sunt acoperite de BEI în cazul în care garantul primar nu își onorează angajamentele. Pentru garanțiile oferite sub titlul de „nepartajarea riscurilor”, toate riscurile sunt acoperite de bugetul UE în cazul în care garantul primar nu își onorează angajamentele. În cazul în care garantul primar este o autoritate publică, aceste riscuri sunt limitate, de regulă, la riscul politic, dar atunci când garanțiile sunt oferite de o instituție sau o societate privată, bugetul UE ar putea, de asemenea, să fie nevoit să acopere riscul comercial.

5.1.2    Alte garanții oferite

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR)

161

94

Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele Ten-T (LGTT)

11

6

MEDA: garanții marocane

17

17

Altele

0

1

Total

189

118

Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR)

În cadrul Mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR), contribuția Comisiei este folosită pentru a acoperi riscurile financiare pentru împrumuturile și garanțiile oferite de BEI proiectelor eligibile de cercetare. Se prevede un buget al Comisiei de 1 miliard EUR în total pentru perioada 2007-2013, din care 800 de milioane EUR sunt pentru „Cooperare” și până la 200 de milioane EUR pentru programele specifice „Capacități”. BEI s-a angajat să ofere aceeași sumă.

La 31 decembrie 2010, Comisia contribuise cu 515 milioane EUR la MFPR. BEI a investit această sumă în obligațiuni (419 milioane EUR la 31 decembrie 2010), depozite la termen (55 de milioane EUR) și echivalente de numerar (33 de milioane EUR). La sfârșitul anului 2010, au fost semnate credite în valoare de 2 212 milioane EUR, care sunt acoperite, prin urmare, de mecanism. În 2009, s-a înregistrat o situație de nerespectare a obligațiilor de plată în privința a 5 milioane EUR, care au fost, prin urmare, imputate mecanismului. Suma inclusă drept pasiv contingent mai sus, respectiv 161 de milioane EUR, reprezintă pierderile maxime estimate la 31 decembrie 2010 pe care Comisia le-ar suporta în situațiile de nerespectare a obligațiilor de plată legate de creditele sau garanțiile oferite de BEI în cadrul MFPR. Aceasta reprezintă 7,3 % din totalul sumelor garantate. Trebuie menționat faptul că riscul global la care este expusă Comisia se limitează la suma cu care aceasta contribuie la mecanism.

Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele Ten-T (LGTT)

Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiecte Ten-T (LGTT) emite garanții pentru a atenua riscurile privind veniturile la care se expun proiectele TEN-Transport în primii ani de existență. Mai precis, garanția ar acoperi integral liniile de credit stand-by, care ar fi utilizate numai în cazurile în care fluxurile de numerar ale proiectului sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriei prioritare. Instrumentul este un produs financiar comun al Comisiei și al BEI, iar Regulamentul TEN-T a alocat 500 de milioane EUR de la bugetul UE pentru a fi disponibile în perioada 2007-2013. BEI va aloca alte 500 de milioane EUR, astfel încât, în total, suma disponibilă va fi de 1 miliard EUR.

La 31 decembrie 2010, Comisia contribuise cu 155 de milioane EUR la MFPR. BEI a investit această sumă în obligațiuni (111 milioane EUR la 31 decembrie 2010), depozite la termen (36 de milioane EUR) și numerar (5 milioane EUR). La sfârșitul anului 2010, au fost semnate credite în valoare de 140 de milioane EUR, care sunt acoperite, prin urmare, de garanție. Suma inclusă drept pasiv contingent, respectiv 11 milioane EUR, reprezintă pierderile maxime estimate la 31 decembrie 2010 pe care Comisia le-ar suporta în situațiile de nerespectare a obligațiilor de plată legate de creditele oferite de BEI în cadrul operațiunilor LGTT. Aceasta reprezintă 7,9 % din totalul sumelor garantate. Trebuie menționat faptul că riscul global la care este expusă Comisia este limitat la suma cu care aceasta contribuie la instrument.

Activele instrumentelor MFPR și LGTT sunt incluse în bilanțul Comisiei drept active pe termen scurt disponibile pentru vânzare (a se vedea nota 2.8) și numerar (nota 2.11).

Meda

Ca parte a programului MEDA, Comisia a creat un mecanism de garantare printr-un fond specific, de care vor beneficia două organizații marocane, și anume „Caisse Centrale de Garantie” și „Fonds Dar Ad-Damane”. La 31 decembrie 2010, fondul dispune de 27 de milioane EUR, care figurează drept numerar și echivalente de numerar – a se vedea nota 2.11. Garanția Comisiei prezentată drept pasiv contingent acoperă 17 milioane EUR din creditele acordate de organizațiile menționate anterior.

5.2   AMENZI

Acestea sunt amenzi aplicate de Comisie pentru încălcarea regulilor de concurență, plătite cu titlu provizoriu și în cazul cărora ori s-a introdus un recurs, ori nu se știe dacă se va introduce recurs. Acest pasiv contingent trebuie păstrat până la o hotărâre definitivă a Curții de Justiție în cauza respectivă. Dobânda câștigată din plățile provizorii (561 de milioane EUR) este inclusă în rezultatul economic pentru exercițiul în curs și, de asemenea, drept pasiv contingent pentru a reflecta nesiguranța titlurilor Comisiei pentru aceste sume.

5.3   FEGA - ÎN AȘTEPTAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI

Acestea sunt pasive contingente către statele membre legate de deciziile de conformitate FEGA, în așteptarea hotărârii Curții de Justiție. Determinarea valorii finale a datoriei și anul în care efectul recursurilor câștigate va fi imputat la buget vor depinde de durata procedurii înaintea Curții. O estimare a sumelor probabile de plată a fost inclusă ca provizion pe termen lung în bilanț - a se vedea nota 2.13.

5.4   SUME AFERENTE CAUZELOR JURIDICE ȘI ALTOR LITIGII

Această rubrică este aferentă acțiunilor în despăgubiri care sunt intentate împotriva UE, altor litigii juridice și cheltuielilor de judecată estimate. Trebuie remarcat faptul că, în cadrul unei acțiuni în despăgubiri în conformitate cu articolul 288 din Tratatul CE, reclamantul trebuie să demonstreze că instituția a încălcat în mod suficient de grav unele prevederi legale destinate să confere drepturi persoanelor fizice, daune reale suferite de reclamant și o legătură cauzală directă între actul ilegal și prejudicii.

5.5   ALTE PASIVE CONTINGENTE

Această rubrică include alte sume contingente mai reduse care nu pot fi clasificate la rubricile anterioare.

Alte informații importante

5.6   ANGAJAMENTE PRIVIND CREDITE ÎNCĂ NECONSUMATE

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Angajamente privind creditele încă neconsumate

155 642

134 689

RAL-ul bugetar („Reste à Liquider”) este o sumă care reprezintă angajamentele deschise pentru care nu au fost încă făcute plăți și/sau dezangajări. Acesta este consecința normală a existenței unor programe multianuale. La 31 decembrie 2010, RAL-ul bugetar era de 194 395 de milioane EUR. Suma menționată mai sus este egală cu acest RAL bugetar minus sumele aferente care sunt înregistrate drept cheltuieli în contul rezultatului economic pe 2010.

5.7   ANGAJAMENTE JURIDICE IMPORTANTE

Milioane EUR

 

31.12.2010

31.12.2009

Operațiuni structurale

210 638

275 761

Protocoale cu țările mediteraneene

263

263

Acorduri de pescuit

130

249

Programul Galileo

513

1 517

Programul GMES

390

556

TEN-T

3 530

4 289

Alte angajamente contractuale

3 920

1 325

Total

219 384

283 960

Aceste angajamente au apărut întrucât Comisia a decis să își asumă angajamente juridice pe termen lung cu privire la sumele care nu erau acoperite încă de credite de angajament din buget. Acest fapt poate fi legat de programele multianuale precum acțiunile structurale sau de sumele pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le plătească în viitor în cadrul contractelor administrative existente la data bilanțului (de ex., legate de furnizarea de servicii precum securitate, curățenie etc., dar și angajamente contractuale privind proiecte specifice cum ar fi lucrările de construcții). Nu toate programele multianuale includ angajamente ce necesită includerea la această rubrică, deoarece cheltuielile din exercițiile următoare depind de deciziile anuale ale autorității bugetare sau de modificările normelor respective.

5.7.1    Acțiuni structurale

Următorul tabel prezintă o comparație între angajamente juridice pentru care nu au fost încă asumate angajamente bugetare și angajamente maxime față de sumele prevăzute în cadrul financiar 2007-2013.

Milioane EUR

 

Sumele din perspectiva financiară 2007-2013

(A)

Angajamente juridice încheiate

(B)

Angajamente bugetare 2007-2010

(C)

Angajamente juridice minus angajamente bugetare

(= B – C)

Angajament maxim

(= A – C)

Fonduri privind politica de coeziune

347 550

346 475

189 574

156 901

157 976

Resurse naturale

100 549

100 549

54 759

45 790

45 790

Instrumentul de asistență pentru preaderare

10 958

7 357

4 086

3 271

6 872

Total

459 057

454 381

248 419

205 962

210 638

5.7.2.    Protocoale cu țările mediteraneene

Aceste angajamente totalizează 263 de milioane EUR și se referă la protocoale financiare cu țări terțe mediteraneene. Suma inclusă aici reprezintă diferența dintre valoarea totală a protocoalelor semnate și valoarea angajamentelor bugetare contabilizate. Aceste protocoale sunt tratate internaționale care nu pot fi încheiate fără acordul ambelor părți, deși procesul de încheiere a acestora este în curs.

5.7.3    Acorduri de pescuit

Acestea sunt angajamente care totalizează 130 de milioane EUR încheiate cu țări terțe pentru operațiuni în cadrul unor acorduri internaționale de pescuit.

5.7.4    Programul Galileo

Galileo este un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) construit în prezent de Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană (ASE). Programul Galileo este în prezent finanțat integral din bugetul UE și Comisia este cea care gestionează programul în numele UE. Se preconizează ca prima fază a programului, faza de validare pe orbită („VPO”) să fie finalizată în cursul exercițiului 2012, iar transferul activelor create la Comisie va fi efectuat atunci.

Trebuie remarcat că, până la sfârșitul lui 2010 și incluzând investiția anterioară în ICG, Comisia a plătit 1 178 de milioane EUR pentru faza VPO a programului Galileo. Întrucât acest program este, în prezent, încă în faza de cercetare, conform normelor contabile ale UE, banii cheltuiți au fost înregistrați drept cheltuială și nu au fost înregistrate niciun fel de imobilizări necorporale. Contribuția totală (indicativă) a Comisiei prevăzută pentru următoarea fază („FOC”) a programului Galileo (în perioada 2008 - 2013) este de 2 408 milioane EUR.

5.7.5    Programul GMES

Comisia a încheiat un contract cu ASE pentru perioada 2008-2013 în vederea implementării componentei spațiale a programului Monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES). Suma totală indicativă pentru acea perioadă este de 624 de milioane EUR. În 2010, ASE a suportat cheltuieli în valoare de 166 de milioane EUR.

5.7.6    Angajamentele TEN-T

Această sumă reprezintă granturi în domeniul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) pentru perioada 2007 – 2013. Programul se aplică proiectelor identificate pentru dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport care să sprijine atât proiectele de infrastructură, cât și cele de cercetare și inovare, în vederea promovării integrării de noi tehnologii și procese inovatoare în crearea unei infrastructuri noi de transport. Valoarea totală indicativă a acestui program este de 8 013 milioane EUR.

5.7.7    Alte angajamente contractuale

Sumele incluse corespund sumelor angajate care urmează a fi plătite pe durata contractelor. Această rubrică include obligațiile contractuale restante de 83 de milioane EUR privind costurile de renovare a clădirilor Curții de Justiție, de 76 de milioane EUR privind contractele de construcție ale Consiliului, precum și de 434 de milioane EUR privind contractele de construcție ale Parlamentului și de 446 de milioane EUR din partea Comisiei (referitoare în principal la două proiecte importante de construcție la Luxemburg). Cealaltă sumă importantă inclusă în această rubrică este de 2 654 de milioane EUR aferentă acordurilor de achiziții ale Agenției pentru Energia de Fuziune (Întreprinderea Comună Europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune) în contextul proiectului ITER.

5.8   ANGAJAMENTE PRIVIND LEASINGURI DE OPERARE

Milioane EUR

Descriere

Sume viitoare de plată

< 1 an

1 - 5 ani

> 5 ani

Total

Localuri

350

1 235

749

2 334

Echipamente informatice și alte echipamente

12

38

0

50

Total

362

1 273

749

2 384

Această rubrică cuprinde clădirile și alte echipamente închiriate prin contracte de leasing de operare care nu întrunesc condițiile de înregistrare ca active în bilanț. Sumele indicate corespund angajamentelor care trebuie încă plătite pe durata contractelor.

În 2010, 363 de milioane EUR au fost înregistrate drept cheltuieli în contul rezultatului economic cu privire la leasingurile de operare.

6.   CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI

6.1   INTRODUCERE

Prezenta notă oferă o imagine generală a corectării erorilor și a neregulilor depistate, în special în partea bugetului UE care este pusă în aplicare în cadrul gestiunii partajate (respectiv aproximativ 80 % din bugetul total). În cadrul gestiunii partajate, Comisia încredințează statelor membre punerea în aplicare a programelor UE, și anume contribuția UE este plătită statelor membre, în general unei anumite agenții de plată, care este responsabilă în continuare pentru plățile efectuate către beneficiari. Ca urmare, statele membre sunt în primul rând responsabile de prevenirea, depistarea și corectarea erorilor și a neregulilor comise de beneficiari, iar Comisia Europeană joacă un rol general de supraveghere (și anume verifică buna funcționare a sistemelor de gestiune și control ale statele membre).

6.1.1    Corecții financiare

Corecțiile financiare sunt principalul instrument utilizat pentru corectarea erorilor și a neregulilor în cadrul gestiunii partajate. Corecțiile financiare sunt efectuate de Comisia Europeană pentru a exclude din finanțarea UE cheltuielile care nu sunt conforme normelor și reglementărilor aplicabile. Corecțiile financiare pot fi, de asemenea, aplicate ca urmare a detectării unor deficiențe grave în sistemele de gestionare și control ale statelor membre. Obiectivul final al acestui mecanism de corecție este de a se asigura că toate cheltuielile declarate de statele membre (pe baza cărora se plătește contribuția UE) sunt corecte. Emiterea unui ordin de recuperare de către Comisie pentru a recupera sumele plătite necuvenit este numai unul dintre mijloacele de aplicare a corecțiilor financiare.

Prelucrarea corecțiilor financiare respectă următoarele trei etape principale:

(1)

Valoarea corecției financiare se stabilește prin proceduri juridice și contradictorii („în curs”);

(2)

Valoarea corecției financiare se stabilește cu certitudine și este definitivă, fie „decisă” printr-o decizie a Comisiei, fie „confirmată” (adică acceptată) de statul membru;

(3)

Valoarea este „executată”, prin oricare dintre următoarele mijloace: (a) după emiterea unui ordin de recuperare de către Comisie, suma este fie plătită de statul membru Comisiei, fie compensată de către Comisie din plățile viitoare ale Comisiei către statul membru în cauză; sau (b) odată ce corecția este acceptată, statul membru deduce (retrage) această sumă dintr-o cerere ulterioară de plată către Comisie, înainte ca procedurile de recuperare să fie încheiate la nivel național (retragere), sau de îndată ce procedurile de recuperare sunt încheiate la nivel național, iar sumele sunt recuperate efectiv de la beneficiar (recuperare la nivel național); în ambele cazuri (retragere sau recuperare la nivel național dedusă de statul membru dintr-o cerere ulterioară de plată), înlocuirea cheltuielilor neconforme cu reglementările prin alte cheltuieli eligibile este permisă de reglementările aplicabile. În conformitate cu principiile contabilității de angajamente, validarea ordinului de recuperare sau a cererii de plată, după caz, de către ordonatorul de credite în sistemul contabil este un pas necesar în vederea stabilirii modalităților de aplicare a corecțiilor financiare. Cu toate acestea, la încheierea programului, dacă statul membru nu este în măsură să reutilizeze fondurile, Comisia efectuează corecția financiară prin dezangajare.

(1)   Corecții financiare în curs

Suma corespunzătoare corecțiilor financiare în curs are la bază constatările auditului Comisiei și constatările Curții de Conturi sau ale OLAF, toate fiind monitorizate de direcția generală respectivă prin proceduri contradictorii în curs cu statele membre respective. Aceasta este estimarea cea mai exactă și prudentă, având în vedere situația actuală a monitorizării auditurilor și emiterea scrisorilor de poziție finale (sau scrisori de presuspendare) la 31 decembrie 2010. Această sumă se va putea schimba cu siguranță în urma procedurilor contradictorii, în cadrul cărora statele membre au ocazia să prezinte dovezi suplimentare pentru a-și susține cererile.

(2)   Corecții financiare decise/confirmate

În domeniul agriculturii și dezvoltării rurale pentru perioada 2007-2013, FEGA (Fondul european de garantare agricolă) și FEADR (Fondul european agricol de dezvoltare rurală) au înlocuit FEOGA (Fondul european de orientare și garantare agricolă) (2000-2006). Deciziile privind corecțiile financiare sunt adoptate, în principal, în urma verificării cheltuielilor declarate de statele membre, care fac obiectul următoarelor proceduri de verificare și închidere a conturilor:

o decizie anuală de verificare și închidere a conturilor se adoptă de către Comisie, care acceptă formal conturile anuale ale agențiilor de plată, pe baza verificărilor gestiunii și a certificatelor;

o decizie de verificare multianuală a conformității se adoptă de către Comisie cu privire la conformitatea cheltuielilor declarate de statele membre cu normele și reglementările UE;

o decizie de verificare și închidere a conturilor privind executarea plăților se adoptă de către Comisie în urma căreia se pot stabili corecțiile financiare pentru plățile care nu respectă termenele de plată legale sau regulamentare.

În domeniul politicii de coeziune, corecțiile financiare decise/confirmate sunt rezultatul controalelor și auditurilor UE efectuate de Comisie, Curtea de Conturi Europeană sau OLAF.

(3)   Modalități de aplicare a corecțiilor financiare

În cazul FEGA, corecțiile financiare sunt întotdeauna puse în aplicare prin deducere din declarațiile lunare. În cazul FEADR, sumele recuperate de statele membre însele, precum și corecțiile financiare decise, pot fi reutilizate.

Corecțiile financiare din cadrul politicii de coeziune sunt puse în aplicare după cum urmează:

Statul membru acceptă corecția solicitată sau propusă de Comisie: statul membru aplică el însuși corecția financiară, prin deducere dintr-o cerere ulterioară de plată [a se vedea retragerile și recuperările din secțiunea 6.1.1 (3) de mai sus]. Toate sumele corectate de către statele membre pot fi reutilizate apoi pentru alte operațiuni eligibile, care au implicat cheltuieli periodice. În aceste cazuri, nu există niciun impact asupra contabilității Comisiei, întrucât nivelul finanțării UE pentru un program specific nu este redus. Interesele financiare ale UE sunt astfel protejate împotriva neregulilor și a fraudei.

Statul membru nu este de acord cu corecția solicitată sau propusă de Comisie, în urma unei proceduri contradictorii formale cu statul membru care include suspendarea plăților destinate programului; în acest caz, Comisia are la dispoziție trei luni de la data unei audieri formale cu statul membru (șase luni pentru programele 2007-2013) să adopte o decizie formală de corecție financiară și emite un ordin de recuperare pentru a obține rambursarea din partea statului membru. Aceste cazuri conduc la o reducere netă a contribuției UE la programul operațional specific afectat de corecția financiară (fără posibilitatea ca statele membre să reutilizeze suma corectată pentru alte operațiuni eligibile).

La încheierea programului, dacă statul membru nu este în măsură să reutilizeze fondurile, valoarea corecției financiare este fie dedusă din declarația de cheltuieli finală înaintată de statul membru, fie dezangajată de către Comisie.

6.1.2    Recuperări

Recuperarea sumelor este doar un modalitate de punere în aplicare a corecțiilor financiare care merită o prezentare separată având în vedere importanța pe care i-o acordă autoritatea bugetară.

În conformitate cu Regulamentul financiar, ordinele de recuperare ar trebui să fie stabilite de ordonatorul de credite pentru sumele plătite necuvenit. Recuperările sunt apoi puse în aplicare direct prin transfer bancar de la debitor (de exemplu, statul membru) sau prin compensare cu alte sume pe care Comisia le datorează statului membru. Regulamentul financiar prevede proceduri suplimentare pentru a asigura colectarea ordinelor de recuperare al căror termen a fost depășit, care fac obiectul unei monitorizări specifice efectuate de către contabilul Comisiei.

În domeniul agriculturii, statele membre sunt obligate să identifice erorile și neregulile și să recupereze sumele plătite necuvenit, în conformitate cu normele și procedurile naționale. Pentru FEGA, după deducerea de 20 % (în medie) aplicată de statele membre, sumele recuperate de la beneficiari sunt creditate Comisiei, care le înscrie ca venituri în contul rezultatului economic. În ceea ce privește FEADR, recuperările se deduc din următoarea cerere de plată, înainte ca aceasta să fie adresată serviciilor Comisiei, și, prin urmare, suma relevantă poate fi reutilizată pentru program. În cazul în care un stat membru nu urmărește recuperarea sau nu este suficient de perseverent în acțiunile sale, Comisia poate decide să intervină și să impună o corecție financiară statului membru în cauză.

În domeniul politicii de coeziune, statele membre (nu Comisia) sunt, în principal, responsabile de recuperarea, de la beneficiari, a sumelor plătite necuvenit, majorate, după caz, cu dobânzile de întârziere. Sumele recuperate de către statele membre sunt prezentate în această notă ca informații suplimentare, pe lângă corecțiile financiare impuse de către Comisie. Pentru perioada 2007-2013, statele membre au obligația legală de a furniza Comisiei date clare și structurate privind sumele retrase din cofinanțare înainte de finalizarea procesului național de redresare și de recuperarea efectivă a sumelor de la beneficiari la nivel național.

6.1.3    Suspendări și întreruperi de plăți

În conformitate cu legislația sectorială, Comisia poate, de asemenea:

întrerupe termenul de plată pentru o perioadă de maximum de 6 luni pentru programele 2007-2013 în cazul în care:

(a)

există dovezi care indică o deficiență semnificativă în funcționarea sistemelor de gestionare și control ale statului membru în cauză;

(b)

serviciile Comisiei trebuie să procedeze la verificări suplimentare în urma unor informații primite conform cărora cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli certificată sunt legate de o neregulă gravă care nu a fost corectată.

suspenda, în totalitate sau parțial, o plată intermediară către un stat membru pentru programele 2000-2006 și 2007-2013 în următoarele trei cazuri:

(a)

se constată o deficiență gravă în sistemele de gestionare și control ale programului sau

(b)

cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli certificată sunt legate de o neregulă gravă care nu a fost corectată sau

(c)

un stat membru și-a încălcat grav obligațiile în materie de gestionare și control.

În cazul în care statul membru nu ia măsurile care se impun, Comisia poate aplica o corecție financiară.

6.1.4    Alte tipuri de gestiune

În ceea ce privește partea din bugetul UE care este gestionată în cadrul gestiunii directe, cheltuielile care nu sunt conforme cu normele și reglementările aplicabile fie fac obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie, fie se deduc din următoarea situație privind costurile. Dacă deducerea este efectuată direct de beneficiar în situația costurilor, informațiile nu pot fi înregistrate în sistemul de contabilitate al Comisiei. Responsabilitatea recuperării sumelor plătite necuvenit în cadrul gestiunii descentralizate și al gestiunii centralizate indirecte revine statelor membre, țărilor terțe sau agențiilor. Modul de gestiune în comun aplică, de asemenea, instrumente corective care sunt definite în acordurile încheiate cu organizațiile internaționale.

Notă: Toate cifrele sunt rotunjite în milioane EUR. Trebuie menționat că, în urma rotunjirii cifrelor, pot apărea unele diferențe la însumarea datelor financiare din tabele. Sumele în cazul cărora a fost înscrisă cifra 0 reprezintă sume mai mici de 500 000 EUR. În cazul sumelor egale cu zero s-a înscris o liniuță (-).

6.2   CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI ÎN DOMENIUL AGRICULTURII ȘI AL DEZVOLTĂRII RURALE

6.2.1.    Corecții financiare și recuperări decise în 2010

Corecții financiare FEGA decise în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

Procedura verificării și închiderii conturilor FEGA:

Verificarea și închiderea conturilor și termene de plată nerespectate

33

103

Verificarea conformității

1 022

359

Subtotal

1 055

462


Corecții financiare în materie de dezvoltare rurală decise în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

Corecții financiare în materie de dezvoltare rurală:

ITDR 2000-2006

49

11

SAPARD 2000-2006

3

14

FEADR 2007-2013

20

Subtotal

73

25


Recuperări confirmate în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

FEGA - nereguli

178

163

ITDR – recuperări

10

SAPARD – recuperări

5

FEADR - nereguli

98

47

Subtotal

292

210


Corecții financiare și recuperări totale decise/confirmate în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

FEGA:

Corecții financiare

1 055

462

Recuperări

178

163

Subtotal FEGA

1 233

625

Dezvoltare rurală:

Corecții financiare

73

25

Recuperări

114

47

Subtotal Dezvoltare rurală

187

72

Total

1 420

697

O defalcare pe state membre a sumelor FEGA este prezentată în anexa 1.

Toate sumele de mai sus sunt incluse în contul rezultatului economic al Comisiei. După scăderea înregistrată între 2008 și 2009, numărului procedurilor de verificare a conformității a crescut în 2010. Acest fapt se datorează în principal absenței deciziilor neexecutate privind verificarea conformității, la sfârșitul anului 2009. De fapt, 2008 a inclus și o decizie neexecutată privind verificarea conformității pentru o sumă de 178 de milioane EUR, ceea ce explică scăderea observată între 2008 și 2009. În mod similar, cifrele corespunzătoare anului 2010 includ o decizie neexecutată privind verificarea conformității pentru suma totală de 471 de milioane EUR care a fost adoptată înainte de sfârșitul exercițiului și a cărei execuții financiare va avea loc în 2011. Aceasta explică creșterea înregistrată între 2009 și 2010.

În 2010, recuperările confirmate includ pentru prima dată sume provenite din FEADR (în total, 98 de milioane EUR), ceea ce explică creșterea față de anul 2009.

6.2.2.    Corecții financiare și recuperări puse în aplicare în 2010

Corecții financiare FEGA efectuate în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

Procedura închiderii și verificării conturilor FEGA:

Închiderea și verificarea conturilor și termene de plată nerespectate

33

103

Verificarea conformității

728

600

Total

761

703


Corecții financiare în materie de dezvoltare rurală efectuate în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

Corecții financiare în materie de dezvoltare rurală:

ITDR 2000-2006

49

11

SAPARD 2000-2006

3

14

FEADR 2007-2013

0

0

Subtotal

53

25


Recuperări efectuate în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

FEGA - nereguli

172

148

TRDI - recuperări

10

SAPARD - recuperări

5

FEADR - nereguli

98

47

Subtotal

286

195


Total corecții financiare și recuperări efectuate în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

FEGA:

Corecții financiare

761

703

Recuperări

172

148

Subtotal FEGA

934

851

Dezvoltare rurală:

Corecții financiare

53

25

Recuperări

114

47

Subtotal Dezvoltare rurală

167

72

Total

1 101

923

O defalcare pe state membre a sumelor FEGA este prezentată în anexa 2.

În ceea ce privește execuția financiară a deciziilor de verificare a conformității, sumele sunt, în general, stabile și prezintă foarte puține variații de la un an la altul. În ceea ce privește FEADR, care a devenit operațional în perioada de programare 2007-2013, prima serie de controale și audituri UE a început. Se preconizează raportarea corecțiilor financiare în următorii ani (a se vedea nota 6.2.4 privind corecțiile financiare în curs).

Astfel cum s-a menționat deja mai sus, la rubrica „Recuperări confirmate”, recuperările efectuate includ, pentru prima dată, în 2010 sume totale de la FEADR de 98 de milioane EUR, care explică, în principal, creșterea față de anul 2009. Se preconizează că această cifră va crește în următorii ani, din motivele menționate mai sus.

6.2.3.    Corecții financiare – cifre cumulate

Corecții financiare FEGA efectuate în 2010 – cifre cumulate 1999 - 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

Proceduri de verificare și închidere a conturilor FEGA

6 258

5 719

Total

6 258

5 719

Această sumă reprezintă impactul financiar total care decurge din procedurile de verificare și închidere a conturilor din momentul punerii în aplicare a acestui mecanism de corecție, respectiv din 1999 până în prezent.

Alte corecții financiare FEGA efectuate în 2010 – cifre cumulate 2000 - 2010

Milioane EUR

 

La sfârșitul anului 2010

La sfârșitul anului 2009

Alte corecții financiare:

ITDR 2000-2006

61

11

SAPARD 2000-2006

17

14

FEADR 2007-2013

21

0

Subtotal

98

25

Cifrele cumulate ale corecțiilor FEGA efectuate la verificarea și închiderea conturilor reprezintă sumele stabilite în mod formal prin intermediul deciziilor Comisiei. Deciziile nr. 1 - nr. 34 de verificare și închidere a conturilor au fost luate în considerare în cifrele corespunzătoare anului 2010. De notat că toate deciziile de verificare a conformității au fost adoptate în mod formal, în timp ce adoptarea deciziilor de închidere și verificare a conturilor, care au efecte în anii următori, necesită, de obicei, mai mult timp.

6.2.4.    Corecții financiare în curs

Corecții financiare FEGA în curs la 31.12.2010

Milioane EUR

 

Corecții financiare în curs la 31.12.2009

Corecții financiare noi în curs în 2010

Corecții financiare decise în 2010

Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009

Corecții financiare în curs la 31.12.2010

FEGA - decizii financiare și decizii privind conformitatea care urmează a fi adoptate

2 763

670

(1 029)

(115)

2 288

Totale corecții financiare FEGA în curs

2 763

670

(1 029)

(115)

2 288

Valoarea corecțiilor financiare FEGA în curs la sfârșitul anului 2010 indică o consolidare a metodei de estimare pentru deciziile viitoare privind conformitatea.

Alte corecții financiare în curs la 31.12.2010

Milioane EUR

 

Corecții financiare în curs la 31.12.2009

Corecții financiare noi în curs în 2010

Corecții financiare decise în 2010

Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009

Corecții financiare în curs la 31.12.2010

ITDR 2000-2006

12

45

(49)

0

7

SAPARD 2000-2006

4

54

(3)

13

68

FEADR 2007-2013

114

55

(57)

11

123

Total alte corecții financiare în curs

130

154

(109)

24

198

Programele SAPARD și ITDR intră într-o fază de încheiere, ceea ce explică valoarea corecțiilor financiare în curs. În plus, au fost lansate audituri și controale la nivelul UE pentru FEADR, ceea ce explică cea mai mare parte a acestei valori.

Recuperări FEGA în curs la 31.12.2010

Milioane EUR

 

Corecții financiare în curs la 31.12.2009

Corecții financiare noi în curs în 2010

Corecții financiare decise în 2010

Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009

Corecții financiare în curs la 31.12.2010

FEGA - nereguli

276

170

(178)

55

323

Total recuperări în curs

276

170

(178)

55

323

Întrucât neregulile confirmate și puse în aplicare sunt prezentate în notele 6.2.1. și 6.2.2, este important să se indice în prezenta secțiune modul în care vor evolua în viitor sumele corespunzătoare neregulilor.

Recuperări FEGA în curs la 31.12.2010

Milioane EUR

 

Corecții financiare în curs la 31.12.2009

Corecții financiare noi în curs în 2010

Corecții financiare decise în 2010

Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009

Corecții financiare în curs la 31.12.2010

ITDR 2000-2006

5

6

(10)

7

7

SAPARD 2000-2006

88

52

(5)

(41)

94

FEADR 2007-2013

8

60

(98)

52

22

Total recuperări în curs

101

118

(114)

18

123

6.3   CORECȚII FINANCIARE ÎN CADRUL POLITICII DE COEZIUNE

În domeniul de politică agricultură și dezvoltare rurală, recuperările (care nu sunt corelate cu corecțiile financiare) sunt comune. Cu toate acestea, în cadrul politicii de coeziune, ordinele de recuperare sunt aproape exclusiv utilizate pentru punerea în aplicare a acestor corecții financiare care sunt decise de Comisie și care determină o reducere netă a fondurilor UE.

Rezultatele verificărilor efectuate de statele membre privind cheltuielile aferente politicii de coeziune sunt prezentate la nota 6.5. Trebuie remarcat, de asemenea, că valoarea corecțiilor financiare pe 2009 pentru perioada de programare 2000-2006 asociate programelor ITDR și SAPARD sunt acum prezentate în secțiunea Agricultură și dezvoltare rurală (a se vedea nota 6.2), împreună cu FEADR.

6.3.1.    Corecții financiare confirmate în 2010

Corecții financiare decise/confirmate în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

Politica de coeziune (activitatea UE)

programele 1994-1999

136

521

programele 2000-2006

788

1 865

programele 2007-2013

2

0

Subtotal

925

2 386

O defalcare pe state membre a acestor sume este prezentată în anexa 3.


Corecțiile financiare confirmate/decise în 2010 și punerea în aplicare a acestora în 2010

Milioane EUR

 

FEDER

CF

FSE

IFOP

FEOGA Orientări

Total

Corecții financiare aferente perioadei 1994-1999:

Puse în aplicare prin dezangajare/deducere la încheiere

2

0

0

2

Puse în aplicare prin ordin de recuperare

118

4

3

3

128

Nepuse încă în aplicare

5

0

0

6

Subtotal perioada 1994-1999

125

0

4

3

3

136

Corecții financiare aferente perioadei 2000-2006:

Puse în aplicare prin dezangajare/deducere la încheiere

11

11

Puse în aplicare de către statele membre

35

87

122

Puse în aplicare prin ordin de recuperare

0

0

30

30

Nepuse încă în aplicare

368

246

8

2

624

Subtotal perioada 2000-2006

368

258

43

89

30

788

Corecții financiare aferente perioadei 2007-2013:

Puse în aplicare prin dezangajare/deducere la încheiere

Puse în aplicare de către statele membre

1

1

2

Puse în aplicare prin ordin de recuperare

Nepuse încă în aplicare

0

0

0

Subtotal perioada 2007-2013

1

1

2

Total corecții financiare confirmate în 2010

494

258

49

91

33

925

Total corecții financiare decise în 2009

2 061

86

180

46

13

2 386

Din valoarea totală de 925 de milioane EUR confirmate în 2010, 2 milioane EUR au fost confirmate în anii precedenți, dar nu au fost raportate anterior, iar 44 de milioane EUR reprezintă ajustări ale sumelor raportate anterior.

Valoarea corecțiilor financiare confirmate/decise în cursul anului și puse în aplicare prin emiterea unui ordin de recuperare de către Comisie (adică numerarul rambursat Comisiei) este de 158 de milioane EUR, 128 de milioane EUR pentru perioada 1994-1999 și 30 de milioane EUR pentru perioada 2000-2006 (2009: 146 de milioane EUR). Ar trebui remarcat că punerea în aplicare prin intermediul unui ordin de recuperare reprezintă doar o valoare limitată a corecțiilor financiare (respectiv 20 % din valoarea pusă în aplicare în 2010), întrucât legislația sectorială aplicabilă prevede posibilitatea ca statul membru să accepte corecția financiară propusă de Comisie și, ulterior, să înlocuiască cheltuielile neconforme cu cheltuieli conforme, astfel nefiind necesară emiterea niciunui ordin de recuperare de către Comisie. Ordinele de recuperare sunt emise de Comisie doar în cazul în care statul membru refuză corecția financiară sau la încheierea programului, atunci când statul membru nu mai poate prezenta alte cheltuieli pentru a le înlocui pe cele neconforme cu unele conforme.

Pentru FEDR, diferența semnificativă între corecțiile confirmate/decise în 2009 și 2010 se datorează unei corecții importante efectuate în cazul Spaniei (aproximativ 1,5 miliarde EUR), care a fost confirmată de către statul membru la sfârșitul anului 2009. Această corecție a încheiat un plan de acțiune important inițiat în 2004 în materie de verificări ale gestiunii și de nivel secundar privind aspecte legate de achiziții publice în cazul a douăzeci de programe spaniole. Aceasta a dus la o creștere semnificativă a valorilor corecțiilor raportate în 2009. Începând cu 2010, valorile aferente perioadei 2000-2006 se vor reduce pe măsură ce perioada de încheiere se apropie de final. Corecțiile raportate vor fi legate de finalizarea procedurilor începute în anii anteriori, precum și de rezultatele auditurilor și ale procedurilor de încheiere.

În ceea ce privește FSE, valoarea mai mică a corecțiilor financiare pentru perioada de programare 1994-1999 se datorează faptului că serviciile Comisiei se apropie de finalul procesului de încheiere. Pentru perioada de programare 2000-2006, 2010 a fost anul în care marea majoritate a programelor și-au prezentat documentele de încheiere. Prin urmare, valoarea corecțiilor financiare va fi identificată și confirmată doar după finalizarea analizei efectuate în prezent de serviciile Comisiei în privința documentelor prezentate de statele membre.

În ceea ce privește IFOP, auditul efectuat în cazul autorităților centrale în Spania la sfârșitul lui 2009 a condus la confirmarea, în 2010, a unei sume de 87 de milioane EUR care a fost dedusă de către statul membru din declarația de costuri finale primită la sfârșitul anului 2010.

6.3.2.    Corecții financiare efectuate în 2010

Corecții financiare efectuate în 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

Politica de coeziune (activitatea UE)

programele 1994-1999

476

300

programele 2000-2006

259

384

programele 2007-2013

2

0

Subtotal

737

684

O defalcare pe state membre a acestor sume este prezentată în anexa 4.

Trebuie observat, de asemenea, că sumele de mai sus, în special pentru perioada de programare 2000-2006, nu includ corecțiile financiare raportate de statele membre în solicitările finale de plată primite de Comisie în 2010, care sunt în curs de validare. În acest stadiu, corecția financiară este, într-adevăr, efectuată de statul membru care atestă deducerea valorii corecției financiare din valoarea solicitării finale de plată. Cu toate acestea, în contextul încheierii programului, validarea solicitării de către ordonatorul de credite în sistemul contabil este supusă termenelor-limită reglementare mai lungi înainte de prelucrarea integrală a acesteia și de efectuarea plăților de către Comisie. Solicitările de plată primite înainte de sfârșitul anului 2010 care nu au fost încă autorizate includ corecțiile financiare deduse aplicate unei valori totale de 2,3 miliarde EUR (FEDR: 2 155 de milioane EUR; Fondul de coeziune: 105 milioane EUR și FSE: 24 de milioane EUR). Solicitările de plată vor fi prelucrate la sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012.

Corecții financiare efectuate în 2010 (confirmate/decise în 2010 și în exercițiile anterioare)

Milioane EUR

 

FEDER

FC

FSE

IFOP

FEOGA Orientări

Total 2010

Corecții financiare aferente perioadei 1994-1999:

Confirmate în 2010

120

0

4

3

2

129

Confirmate în exercițiile anterioare

342

4

1

1

347

Subtotal perioada 1994-1999

462

4

5

3

3

476

Corecții financiare aferente perioadei 2000-2006:

Confirmate în 2010

0

11

35

87

30

164

Confirmate în exercițiile anterioare

79

6

1

8

95

Subtotal perioada 2000-2006

80

18

36

87

38

259

Corecții financiare aferente perioadei 2007-2013:

Confirmate în 2010

1

1

1

Confirmate în exercițiile anterioare

Subtotal perioada 2007-2013

1

1

1

Total corecții financiare efectuate în 2010

542

21

42

90

41

737

Total corecții financiare efectuate în 2009

334

89

206

50

5

684

Din suma de 737 milioane EUR raportată drept corecție financiară efectuată în 2010, 1 milion EUR a fost executat în anii precedenți, dar nu a fost raportat până în prezent.

Trebuie observat că, în ceea ce privește FEDER, corecția semnificativă aplicată în cazul Spaniei, în valoare totală de 1,5 miliard EUR, menționată în nota 6.3.1, a fost certificată de către statul membru în februarie 2010, astfel cum a fost înscrisă în sistemele contabile locale ale programelor relevante. Această sumă a fost dedusă din cele 20 de solicitări finale de plată introduse în septembrie 2010. Totuși, întrucât aceste solicitări de plată sunt încă în proces de autorizare, nu au fost luate în considerare în cadrul cifrelor privind execuția menționate anterior. Este cazul majorității solicitărilor primite pentru încheierea perioadei 2000-2006.

În ceea ce privește FSE, toate corecțiile financiare confirmate în 2010 pentru perioada de programare 1994-1999 au fost efectuate în același an. Mai mult, nu există solduri ale corecțiilor financiare care să urmeze a fi executate în legătură cu această perioadă de programare. Valorile corecțiilor financiare pentru perioada de programare 2000-2006 confirmate în exercițiile anterioare vor fi identificate și verificate în procesul de încheiere, care este în curs.

6.3.3.    Corecții financiare – cifre cumulate și rata de execuție

Corecții financiare confirmate/decise – cifre cumulate

Milioane EUR

 

Perioada 1994-1999

Perioada 2000-2006

Perioada 2007-2013

Total la sfârșitul anului 2010

Total la sfârșitul anului 2009

FEDER

1 758

4 165

1

5 924

5 430

Fondul de coeziune

273

490

763

506

FSE

397

1 174

1

1 572

1 522

IFOP

100

96

195

104

FEOGA Orientare

124

41

-

165

132

Total

2 652

5 965

2

8 619

7 694

O defalcare pe state membre a sumei totale este prezentată în anexa 3.

Corecții financiare efectuate – cifre cumulate

Milioane EUR

 

Perioada 1994-1999

Perioada 2000-2006

Perioada 2007-2013

Total la sfârșitul anului 2010

Total la sfârșitul anului 2009

FEDER

1 736

1 972

1

3 709

3 167

Fondul de coeziune

266

227

-

493

472

FSE

395

1 146

1

1 542

1 500

IFOP

100

94

-

194

104

FEOGA Orientare

124

41

-

165

124

Total

2 621

3 480

2

6 102

5 366

O defalcare pe state membre a sumei totale este prezentată în anexa 4.

Majoritatea programelor și a neregulilor pentru perioada de programare 1994-1999 sunt cazuri închise, prin urmare, se preconizează că sumele vor scădea în viitor. Deși multe deduceri au fost retrase de statele membre din solicitările finale de plată pentru programele aferente perioadei 2000-2006, solicitările de plată sunt încă în curs de validare, ceea ce explică motivul pentru care acestea nu sunt incluse în sumele de mai sus. Acestea vor fi raportate drept executate atunci când plățile vor fi validate, în 2011 și, pentru dosarele mai complexe, în 2012. Ca urmare a controalelor curente la fața locului, corecțiile pentru perioada actuală de programare, 2007-2013, ar trebui să crească.

Tabelul de mai sus cuprinde corecțiile financiare care sunt contestate de anumite state membre (în condițiile în care experiența arată că situațiile în care Comisia a trebuit să ramburseze sumele pentru astfel de cazuri au fost foarte rare).

Corecțiile financiare confirmate/decise la 31 decembrie 2010 dar neefectuate încă și ratele de execuție la 31 decembrie 2010 (cifre cumulate)

Milioane EUR

 

FEDER

FC

FSE

IFOP

FEOGA - Orientări

Total 2010

Total 2009

Corecții financiare aferente programelor 1994-1999

Corecțiile financiare confirmate/decise

1 758

273

397

100

124

2 652

2 516

Corecțiile financiare efectuate

1 736

266

395

100

124

2 621

2 145

Corecțiile financiare confirmate/decise dar neefectuate încă

22

8

2

0

31

371

Rata de execuție

99 %

97 %

100 %

100 %

100 %

99 %

85 %

Corecții financiare aferente programelor 2000-2006

Corecțiile financiare confirmate/decise

4 165

490

1 174

96

41

5 965

5 177

Corecțiile financiare efectuate

1 972

227

1 146

94

41

3 480

3 221

Corecțiile financiare confirmate/decise dar neefectuate încă

2 192

263

28

2

2 485

1 956

Rata de execuție

47 %

46 %

98 %

98 %

100 %

58 %

62 %

Corecții financiare aferente programelor 2007-2013

Corecțiile financiare confirmate/decise

1

1

2

Corecțiile financiare efectuate

1

1

2

Corecțiile financiare confirmate/decise dar neefectuate încă

0

0

0

Rata de execuție

69 %

N/A

98 %

N/A

N/A

84 %

N/A

Corecții financiare totale

Corecțiile financiare confirmate/decise

5 924

764

1 571

195

165

8 619

7 694

Corecțiile financiare efectuate

3 709

493

1 542

194

165

6 102

5 366

Corecțiile financiare confirmate/decise dar neefectuate încă

2 214

271

30

2

0

2 516

2 327

Rata de execuție

63 %

65 %

98 %

99 %

100 %

71 %

70 %

Nivelul de execuție în perioada de programare 1994-1999 se explică prin emiterea, în 2010, a majorității ordinelor de recuperare necesare pentru punea în aplicare a deciziilor privind corecțiile financiare adoptate la sfârșitul anului 2009 (pendinte la momentul închiderii conturilor 2009), sau a noilor corecții confirmate/decise în cursul anului.

În ceea ce privește perioada de programare 2000-2006, rata scăzută de execuție se explică prin procesul de încheiere în curs, în cadrul căruia solicitările de plată primite la sfârșitul anului 2010 nu sunt încă autorizate, iar corecțiile financiare corespunzătoare sumei totale de 2,3 miliarde EUR nu pot fi luate în considerare în cifrele privind execuția pe 2010.

6.3.4.    Corecții financiare în curs

Milioane EUR

 

Corecții financiare în curs la 31.12.2009

Corecții financiare noi în curs în 2010

Corecții financiare decise în 2010

Ajustări ale corecțiilor financiare decise sau în curs la 31.12.2009

Corecții financiare în curs la 31.12.2010

Fonduri structurale și Fondul de coeziune (programele 1994-1999, 2000-2006 și 2007-2013)

FEDER

430

135

(212)

(156)

197

Fondul de coeziune

149

206

(21)

(72)

262

FSE

326

9

(42)

(10)

284

IFOP

2

(1)

0

0

FEOGA Orientare

63

4

(33)

(31)

4

Total

971

354

(309)

(269)

747

În ceea ce privește FEDR, multe dintre procedurile în curs în ultimii ani au fost finalizate în 2010 prin aplicarea corecțiilor financiare sau prin ajustarea sumelor. În plus, 2010 a fost considerat un an de tranziție pentru cele două perioade de programare, încheierea procedurilor pentru perioada 2000-2006 ducând la o scădere a sumelor în curs și la inițierea unor noi proceduri (relativ mai puțin numeroase în acest stadiu) pentru perioada 2007-2013. Astfel, valorile corecțiilor financiare în curs în acest an sunt mai mici în comparație cu anul trecut.

În ceea ce privește FSE, cea mai mare parte din suma de 9 milioane EUR aferentă cazurilor noi se referă la perioada de programare 2000-2006, întrucât toate programele operaționale în cauză se apropie de etapa de încheiere. Prelucrarea corecțiilor financiare va fi abordată în procesul de încheiere. Cu toate acestea, jumătate din procedurile în curs se referă la perioada de programare 2007-2013. Acestea au fost estimate la 1 EUR (sumă indicativă), întrucât suma care trebuie corectată nu a fost încă identificată.

Pe lângă valoarea menționată anterior, o sumă de 1 437 de milioane EUR a fost raportată de statele membre, care reprezintă recuperări potențiale în urma detectării unor solicitări neregulamentare privind fondurile structurale. Aceasta se bazează pe rapoartele oficiale înaintate de statele membre în conformitate cu Regulamentul nr. 1681/94 al Comisiei. Cu toate acestea, perspectivele de recuperare în cazuri individuale nu pot fi evaluate cu suficientă precizie pe baza informațiilor furnizate de statele membre. În plus, există riscul unei suprapuneri cu cifrele prezentate anterior care este greu de cuantificat, deoarece statele membre nu sunt obligate să facă distincția, în rapoartele lor, între recuperările potențiale rezultate din activitățile UE și cele rezultate în urma controalelor proprii.

6.3.5.    Întreruperea și suspendarea plăților

Având în vedere FEDER, în 2010 au fost luate 49 de decizii de întrerupere a termenelor de plată, pentru o valoare totală de 2 156 de milioane EUR. Plățile au fost eliberate în 41 de cazuri, ceea ce reprezintă 2 057 de milioane EUR. 8 cazuri erau încă în curs de examinarea la sfârșitul exercițiului bugetar, ridicându-se la valoarea de 99 de milioane EUR.

În ceea ce privește FSE, în 2010 au fost luate 12 decizii de întrerupere a termenelor de plată, toate referitoare la perioada de programare 2007-2013, pentru o valoare totală de 255 de milioane EUR. Plățile au fost eliberate în 6 cazuri, ceea ce reprezintă 94 de milioane EUR. 6 cazuri sunt încă în curs de examinare, pentru o sumă de 161 de milioane EUR.

Defalcarea pe state membre a cazurilor de întrerupere din 2010 este prezentată în următorul tabel:

Milioane EUR

 

FEDER

FSE

Total

Întreruperi - cazuri închise la 31.12.2010

Germania

175

175

Spania

1 477

74

1 552

Italia

84

84

Luxemburg

1

1

Ungaria

33

33

Portugalia

103

103

România

18

18

Regatul Unit

184

184

Subtotal cazuri închise

2 057

94

2 151

Întreruperi - cazuri deschise la 31.12.2010

Belgia

3

3

Bulgaria

15

15

Germania

43

69

112

Italia

72

72

Austria

17

17

Regatul Unit

41

41

Subtotal cazuri deschise

99

161

260

Total întreruperi

2 156

255

2 411

Datele prezentate în acest tabel reprezintă situația la 15 februarie 2011.

În plus, în cursul anului 2010 au fost adoptate 6 decizii de suspendare pentru FSE (Belgia, Spania și Franța), iar plățile au fost reluate înainte de sfârșitul exercițiului doar în cazul Spaniei.

6.4.   ALTE RECUPERĂRI

Această rubrică se referă la recuperarea sumelor plătite necuvenit din cauza unor erori sau nereguli detectate de Comisie, de statele membre, de Curtea Europeană de Conturi sau de OLAF pentru partea din buget care nu este executată prin gestiune partajată.

ALTE RECUPERĂRI CONFIRMATE ÎN 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

Alte tipuri de gestiune:

acțiuni externe

137

81

politici interne

188

202

Total alte recuperări confirmate

325

283


ALTE RECUPERĂRI EFECTUATE ÎN 2010

Milioane EUR

 

2010

2009

Alte tipuri de gestiune:

acțiuni externe

136

81

politici interne

163

202

Total alte recuperări efectuate

299

283

6.5.   ACTIVITĂȚILE DE RECUPERARE ȘI DE CORECȚIE FINANCIARĂ EFECTUATE PE STATELE MEMBRE ÎN CONTEXTUL ACȚIUNILOR STRUCTURALE SAU AL POLITICII DE COEZIUNE

În domeniul politicii de coeziune, corecțiile efectuate de statele membre în urma auditurilor proprii sau ale UE nu sunt înregistrate în sistemul de contabilitate al Comisiei întrucât statele membre pot reutiliza aceste sume pentru alte cheltuieli eligibile. Cu toate acestea, statele membre sunt obligate să transmită Comisiei informații actualizate privind retragerile, recuperările și recuperările de efectuat privind fondurile structurale, atât pentru ani individuali, cât și cumulat pentru perioada 2000-2006, precum și pentru toate cele patru fonduri (FEDER, FSE, FEOGA - Orientare și IFOP). Totuși, nu sunt obligate să identifice în mod separat corecțiile care au rezultat în urma activității UE. Din acest motiv, corecțiile financiare efectuate de statele membre nu se adaugă celor efectuate de Comisie.

Întrucât perioada 2000-2006 se află în prezent în faza de încheiere, fază în care se solicită dovada deducerii pentru toate neregulile, statele membre nu sunt obligate să trimită separat Comisiei informații privind retragerile, recuperările și recuperările de efectuat pentru anul 2010. Totuși, aceste informații suplimentare au fost primite în martie 2011 din partea Greciei, a Belgiei, a Ungariei, a Portugaliei și pentru programele interregionale. Aceste informații sunt luate în considerare în prezenta secțiune.

Pe baza informațiilor primite până în prezent, în ceea ce privește contribuția UE, statele membre au raportat corecții financiare cumulate în valoarea totală de aproximativ 5,1 miliarde EUR, care rezultă din activitățile naționale de audit pentru programele 2000-2006 (din care retragerile totale se ridică la aproximativ 4 miliarde EUR, iar recuperările la aproximativ 1,1 miliarde EUR).

Activitățile de audit la fața locului întreprinse de DG Politică Regională în cadrul planului de acțiune pe 2008 în vederea auditării sistemelor naționale din statele membre pentru recuperările aferente perioadei de programare 2000-2006 s-au finalizat în 2010 pentru restul de șase state membre, acoperind astfel toate cele 25 de state membre în cauză (nu există nicio obligație de raportare pentru Bulgaria și România pentru perioada 2000-2006). Rezultatele acestui exercițiu, precum și auditurile efectuate de Curtea de Conturi, cuprinse în ultimele două rapoarte anuale, au indicat că autoritățile statelor membre respectă, în general, cerințele, deși există în continuare puncte slabe semnificative în ceea ce privește caracterul complet al datelor și sistemul de înregistrare și raportare a neregulilor pentru unele programe 2000-2006 în Italia, Spania, Franța și Țările de Jos. Într-o mai mică măsură, există puncte slabe și în cadrul unor programe desfășurate în Regatul Unit, Slovenia, Finlanda, Suedia și Letonia. Deși auditurile efectuate de Comisie au identificat îmbunătățiri în toate statele membre în perioada 2007-2010, Comisia rămâne prudentă în faza de încheiere a programelor și a solicitat autorităților responsabile de toate programele să prezinte un raport cu privire la măsurile întreprinse (inclusiv corecțiile financiare) la nivel național în privința tuturor neregulilor înregistrate pentru fiecare program. Comisia nu va încheia programele înainte de a evalua aceste informații ca fiind coerente și complete.

Există riscul unei suprapuneri în perioada 2000-2006, între cifrele comunicate pentru corecțiile financiare rezultate în urma activităților organismelor UE (audituri efectuate de Comisie și de Curtea de Conturi, precum și investigații OLAF) și cele comunicate de statele membre care au rezultat în urma propriilor acțiuni. Aceasta se datorează faptului că statele membre acceptă o mare parte din corecțiile financiare rezultate în urma activității organismelor UE și le pun în aplicare fără o decizie oficială a Comisiei, prin retragerea cheltuielii în cauză din declarațiile lor de cheltuieli. Întrucât statele membre nu sunt obligate să facă distincția între corecțiile rezultate din activitățile organismelor UE și cele obținute în urma propriilor controale și audituri în cadrul raportării pe perioada 2000-2006, gradul de suprapunere nu poate fi calculat cu precizie. În plus, punerea în aplicare efectivă de către statul membru poate să nu aibă loc în același exercițiu în care statul membru acceptă corecția financiară. De aceea, suprapunerea posibilă rămâne doar o estimare. O comparație pentru fiecare stat membru a cifrelor obținute de statele membre pentru anul 2010 cu valorile corecțiilor rezultate din activitățile organismelor UE și acceptate de statele membre pentru același an sugerează că valoarea suprapunerii nu poate să depășească 65 de milioane EUR (2009: 465 de milioane EUR).

În perioada de programare 2007-2013, există obligația reglementară ca statele membre să raporteze anual cu privire la retrageri și recuperări prin sistemele informatice SFC 2007. Aceasta înseamnă că statele membre transmit date direct Comisiei, pe cale electronică, la data de 31 martie a fiecărui an. În orientările pentru statele membre, Comisia propune, de asemenea, să se identifice separat corecțiile rezultate în urma activității organismelor UE, pentru a se evita orice suprapunere în raportare. Astfel cum a fost raportat de statele membre către Comisie la 31 martie 2011, sumele totale (cota UE) recuperate de statele membre de la beneficiari și retrase din cheltuielile certificate prezentate Comisiei în 2010 (recuperări, în valoare de 35 de milioane EUR), sau retrase din solicitările de plată pe 2010 înainte de finalizarea procesului de recuperare la nivel național (retrageri în valoare de 189 de milioane EUR), precum și recuperări de efectuat (41 de milioane EUR) la sfârșitul lui 2010, se ridică la 265 de milioane EUR:

milioane EUR

UE 272007-2013 (2)

Retrageri rezultate din activitatea statelor membre

Retrageri rezultate din activitatea organelor UE

Retrageri totale

Recuperări rezultate din activitatea statelor membre

Recuperări rezultate din activitatea organelor UE

Recuperări totale

Total recuperări de efectuat declarate în 2010

Total declarat de statele membre

FEDER/FC  (3)

151

5

156

29

2

31

25

212

FSE

31

2

33

4

0

4

15

52

FEP

0

0

0

1

0

1

0

1

Total

183

7

189

34

2

35

41

265

Comisia a planificat un audit privind recuperările începând cu al doilea semestru al anului 2011 pentru a reexamina, pentru toate fondurile, mecanismele de corecție puse în aplicare de autoritățile de certificare și pentru a evalua gradul de încredere pe care Comisia îl poate avea în cifrele comunicate, utilizând un eșantion de programe și state membre selectate pe baza unei analize a riscurilor.

Nota 6 –   anexa 1: Total corecții financiare și recuperări decise în 2010 pentru FEGA - defalcare pe state membre

Milioane EUR

Stat membru

Verificarea și închiderea conturilor

Verificarea conformității

Nereguli declarate

Total 2010

Total 2009

Belgia

0

4

4

15

Bulgaria

0

17

3

20

5

Republica Cehă

0

1

0

1

1

Danemarca

0

10

3

12

104

Germania

–1

16

12

28

17

Estonia

0

0

0

Irlanda

–1

0

7

7

4

Grecia

4

460

14

477

21

Spania

8

52

23

83

106

Franța

–1

39

28

67

111

Italia

4

39

35

78

15

Cipru

1

0

1

0

Letonia

0

0

0

0

Lituania

0

0

2

2

4

Luxemburg

0

1

0

1

0

Ungaria

0

8

1

8

22

Malta

0

0

0

0

Țările de Jos

–1

47

5

51

36

Austria

0

1

1

2

3

Polonia

0

50

2

52

13

Portugalia

2

40

16

58

18

România

11

38

6

55

14

Slovenia

0

4

1

5

2

Slovacia

0

0

0

0

1

Finlanda

0

2

1

2

2

Suedia

0

3

2

5

2

Regatul Unit

8

194

11

213

109

Total decis

33

1 022

178

1 233

625


Nota 6 –   anexa 2: Total corecții financiare și recuperări efectuate în 2010 pentru FEGA - defalcare pe state membre

Milioane EUR

Stat membru

Verificarea și închiderea conturilor și termene de plată nerespectate

Verificarea conformității

Nereguli declarate de statele membre (rambursate către UE)

Total 2010

Total 2009

Belgia

0

0

3

3

14

Bulgaria

0

5

6

1

Republica Cehă

0

0

1

1

0

Danemarca

0

10

3

12

105

Germania

–1

16

10

26

18

Estonia

0

0

0

Irlanda

–1

1

5

5

5

Grecia

4

136

10

150

196

Spania

8

92

30

130

59

Franța

–1

90

30

120

82

Italia

4

5

23

33

177

Cipru

1

0

1

1

Letonia

0

0

0

0

Lituania

0

2

1

4

2

Luxemburg

0

1

0

1

0

Ungaria

0

24

2

26

9

Malta

0

0

0

0

Țările de Jos

–1

46

5

51

9

Austria

0

3

1

3

1

Polonia

0

95

1

97

2

Portugalia

2

4

18

24

7

România

11

6

16

12

Slovenia

0

1

1

2

Slovacia

0

0

1

1

0

Finlanda

0

2

1

2

2

Suedia

0

3

2

5

14

Regatul Unit

8

195

12

215

133

Total executat

33

728

172

934

851


Nota 6 –   anexa 3: Corecții financiare totale confirmate în 2010 pentru acțiunile structurale - Defalcare pe state membre

Milioane EUR

Stat membru

Cumulate la sfârșitul anului 2009

Corecții financiare confirmate în 2010

Cumulate la sfârșitul anului 2010

FEDER

FC

FSE

IFOP

FEOGA -Orientare

Total anul 2010

1994-1999

2 516

125

0

4

3

3

136

2 652

Belgia

5

0

5

Danemarca

3

0

3

Germania

339

0

0

1

1

340

Irlanda

42

0

42

Grecia

526

1

0

0

2

528

Spania

548

116

0

0

1

117

664

Franța

84

4

0

4

88

Italia

505

0

0

0

505

Luxemburg

5

0

5

Țările de Jos

177

0

177

Austria

2

0

2

Portugalia

137

2

1

1

4

141

Finlanda

1

0

1

Suedia

1

0

1

Regatul Unit

131

6

1

0

7

138

INTERREG

10

0

0

10

2000-2006

5 178

368

258

43

89

30

788

5 965