INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

25.8.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/4

Cerere de propuneri – Programul Cultura (2007-2013)

Punerea în aplicare a acțiunilor programului: proiecte de cooperare multianuale; măsuri de cooperare; acțiuni speciale (țări terțe); și sprijin pentru organismele active la nivel european în domeniul culturii

2011/C 247/04

INTRODUCERE

Prezenta cerere de propuneri se bazează pe Decizia nr. 1855/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a Programului Cultura (2007-2013) (1), denumit în continuare „Programul Cultura”. Condițiile detaliate ale acestei cereri de propuneri pot fi găsite în Ghidul Programului pentru Programul Cultura (2007-2013) publicat pe site-ul Europa (a se vedea punctul VIII). Ghidul Programului constituie parte integrantă a acestei cereri de propuneri.

I. Obiective

Programul Cultura a fost instituit în scopul punerii în valoare a spațiului cultural împărtășit de către europeni și bazat pe un patrimoniu cultural comun, prin dezvoltarea activităților de cooperare între operatorii culturali din țările eligibile (2), în vederea favorizării emergenței unei cetățenii europene.

Programul vizează trei obiective specifice:

—	promovarea mobilității transnaționale a persoanelor care își desfășoară activitatea în sectorul cultural;

—	sprijin în favoarea circulației transnaționale a operelor și produselor culturale și artistice;

—	promovarea dialogului intercultural.

Programul are o abordare flexibilă, interdisciplinară și se concentrează asupra necesităților exprimate de operatorii culturali pe durata consultărilor publice care au dus la conceperea acestuia.

II. Componente

Prezenta cerere acoperă următoarele componente ale Programului Cultura:

1. Sprijin pentru proiecte de cooperare culturală (componentele 1.1, 1.2.1 și 1.3.5)

Organizațiilor culturale li se oferă sprijin pentru proiecte pentru a colabora la nivel transfrontalier și pentru a crea și a pune în aplicare activități culturale și artistice.

Orientarea acestei componente este de a sprijini organizații, cum ar fi teatre, muzee, asociații profesionale, centre de cercetare, universități, institute culturale și autorități publice din diferite țări care participă la Programul Cultura pentru a coopera astfel încât diferite sectoare să poată colabora și să își poată extinde activitatea culturală și artistică la nivel transfrontalier.

Această componentă se împarte în trei categorii, detaliate mai jos.

Componenta 1.1: Proiecte de cooperare multianuală (cu durata cuprinsă între trei și cinci ani)

Prima categorie vizează promovarea legăturilor culturale transnaționale, multianuale, prin încurajarea a minimum șase operatori culturali din cel puțin șase țări eligibile, să coopereze și să colaboreze în cadrul și între sectoare pentru a dezvolta activități culturale comune pe o perioadă cuprinsă între trei și cinci ani. Sunt disponibile fonduri între un minimum de 200 000 EUR și un maximum de 500 000 EUR pe an, însă sprijinul UE este limitat la maximum 50 % din costul total eligibil. Se intenționează ca finanțarea să contribuie la stabilirea sau extinderea activității geografice a unui proiect și la durabilitatea acestuia dincolo de perioada de finanțare.

Componenta 1.2.1: Proiecte de cooperare (cu durată de maximum 24 de luni)

Cea de a doua categorie privește acțiunile împărtășite de cel puțin trei operatori culturali, care își desfășoară activitatea în cadrul și între sectoare, din cel puțin trei țări eligibile, de-a lungul unei perioade de maximum doi ani. Sunt vizate în special acțiunile care explorează mijloace de cooperare pe termen lung. Sunt disponibile fonduri între 50 000 EUR și 200 000 EUR, însă sprijinul UE este limitat la maximum 50 % din costul total eligibil.

Componenta 1.3.5: acțiuni speciale de cooperare cu țări terțe (cu durata de maximum 24 de luni)

Cea de a treia categorie vizează sprijinirea proiectelor de cooperare culturală care vizează promovarea schimburilor culturale între țările care iau parte la program și țări terțe, care au încheiat acorduri de asociere sau de cooperare cu UE, cu condiția ca acestea să conțină clauze culturale. În fiecare an, una sau mai multe țări terțe este (sunt) selectată (selectate) pentru anul respectiv. Țara (țările) este (sunt) indicată (indicate) în fiecare an pe site-ul programului (a se vedea punctul VII), în timp util, înainte de termenul-limită pentru depunere.

Acțiunea trebuie să aibă o dimensiune concretă de cooperare internațională. Proiectele de cooperare implică cel puțin trei operatori culturali, din cel puțin trei țări eligibile și cooperarea culturală cu cel puțin o organizație din țara terță selectată și/sau implică activități culturale care se desfășoară în țara terță selectată. Sunt disponibile fonduri între 50 000 EUR și maximum 200 000 EUR, însă sprijinul UE este limitat la maximum 50 % din costul total eligibil.

2. Proiecte de traduceri literare (cu durată de maximum 24 de luni) (componenta 1.2.2)

Această componentă privește sprijinul pentru proiecte de traduceri. Sprijinul UE pentru traduceri literare vizează îmbunătățirea cunoștințelor de literatură și patrimoniu literar ale cetățenilor europeni din țări diferite, prin promovarea circulației operelor literare între țări. Editurile pot primi subvenții pentru traducerea și publicarea operelor de ficțiune dintr-o limbă europeană în altă limbă europeană. Sunt disponibile fonduri între 2 000 EUR și 60 000 EUR, însă sprijinul UE este limitat la maximum 50 % din costul total eligibil.

3. Sprijin pentru festivaluri culturale europene (proiecte cu durata de maximum 12 luni) (componenta 1.3.6)

Scopul acestei componente este de a sprijini festivalurile cu o dimensiune europeană care contribuie la obiectivele generale ale programului (respectiv, mobilitatea profesioniștilor, circulația operelor și dialogul intercultural).

Suma maximă a subvenției este de 100 000 EUR, reprezentând 60 % din costurile eligibile. Acest sprijin se poate acorda pentru o singură ediție sau pentru trei ediții ale festivalului.

4. Sprijin pentru organizații active la nivel european în domeniul culturii (componenta 2) (subvenții de funcționare cu durata de 12 luni)

Organizațiile culturale care își desfășoară activitatea sau doresc să își desfășoare activitatea la nivel european în domeniul culturii pot primi sprijin pentru cheltuielile lor de funcționare. Această componentă vizează organizațiile care promovează o experiență culturală comună cu o dimensiune cu adevărat europeană.

Subvenția acordată în cadrul acestei componente reprezintă un sprijin pentru cheltuielile de funcționare suportate pentru activitățile permanente ale organizațiilor beneficiare. Aceasta diferă profund de orice altă subvenție, care poate fi acordată în cadrul altor componente ale programului.

Trei categorii de organizații sunt eligibile în cadrul acestei componente:

(a)	ambasadori;

(b)	rețele de reprezentare și de apărare;

(c)	platformele de dialog structurat.

Sunt disponibile fonduri maxime, în funcție de categoria pentru care se face cerere, însă sprijinul UE este limitat la maximum 80 % din costurile totale eligibile.

5. Proiecte de cooperare între organizații implicate în analiza politicilor culturale (cu durata de maximum 24 de luni) (componenta 3.2)

Această categorie își propune să sprijine proiecte de cooperare între organizații private sau publice (cum ar fi departamente culturale ale autorităților naționale, regionale sau locale, observatoare sau fundații culturale, catedre universitare specializate în materie de cultură, organizații și rețele profesionale) care au o experiență directă și practică în analizarea, evaluarea sau determinarea impactului politicilor culturale la nivel local, regional, național și/sau european, în legătură cu unul sau mai multe dintre cele trei obiective ale Agendei europene pentru cultură (3):

—	promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural;

—	promovarea culturii drept catalizator al creativității în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și locuri de muncă;

—	promovarea culturii ca element vital în relațiile internaționale ale Uniunii, prin aplicarea Convenției UNESCO privind protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale (4).

Acțiunile trebuie să implice cel puțin trei organizații înființate în mod legal în cel puțin trei țări participante la program.

Valoarea maximă a subvenției este de 120 000 EUR pe an, reprezentând maximum 60 % din cheltuielile eligibile.

III. Acțiuni și solicitanți eligibili

Programul este deschis participării tuturor categoriilor de operatori culturali, în măsura în care organizațiile exercită activități culturale fără scop lucrativ. Întreprinderile și activitățile culturale din domeniul audiovizualului (incluzând festivalurile de film), vizate deja de Programul MEDIA, nu sunt eligibile în baza Programului Cultura. Cu toate acestea, organizațiile a căror activitate principală ține de sectorul audiovizual și care exercită activități culturale fără scop lucrativ sunt eligibile în baza componentei 2 a Programului Cultura, categoria „Rețele”, întrucât nu există un astfel de sprijin în cadrul Programului MEDIA.

Solicitanții eligibili trebuie:

—	să fie o organizație publică (5) sau privată cu personalitate juridică, a cărei activitate principală se află în sfera culturală (sectoare culturale și creative); și

—	să aibă sediul social înregistrat în una dintre țările eligibile.

Persoanele fizice nu sunt eligibile pentru a solicita o subvenție în cadrul acestui program.

IV. Țări eligibile

Țările eligibile în cadrul acestui program sunt:

—	statele membre ale UE (6);

—	țările din SEE (7) (Islanda, Liechtenstein, Norvegia);

—	Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia, Serbia și Muntenegru, Bosnia și Herțegovina.

Albania ar putea deveni eligibilă în funcție de încheierea unui memorandum de înțelegere cu privire la participarea acestei țări la program (8).

V. Criterii de acordare

Componentele 1.1, 1.2.1 și 1.3.5:

—	măsura în care proiectul poate genera o valoare adăugată europeană;

—	relevanța activităților pentru obiectivele specifice ale programului;

—	măsura în care activitățile propuse sunt concepute și pot fi realizate la un înalt nivel de excelență;

—	calitatea parteneriatului între coordonator și coorganizatori;

—	măsura în care activitățile pot genera rezultate care să atingă obiectivele programului;

—	măsura în care rezultatele activităților propuse vor fi comunicate și promovate în mod corespunzător;

—	măsura în care activitățile pot genera un impact pe termen lung (durabilitate);

—	dimensiunea cooperării internaționale (numai pentru proiectele de cooperare cu țări terțe – componenta 1.3.5).

Componenta 1.2.2:

—	măsura în care proiectul poate genera o reală valoare adăugată europeană și relevanța activităților pentru obiectivele specifice ale programului;

—	măsura în care activitățile propuse sunt concepute și pot fi realizate la un înalt nivel de excelență;

—	măsura în care rezultatele activităților propuse vor fi comunicate și promovate în mod corespunzător.

Componenta 1.3.6:

—	valoarea adăugată europeană și dimensiunea europeană a activităților propuse;

—	calitatea și natura inovatoare a programării;

—	impactul asupra publicului;

—	participarea profesioniștilor europeni și calitatea schimburilor prevăzute între aceștia.

Componenta 2:

—	măsura în care programul de lucru și activitățile corespunzătoare propuse pot genera o valoare adăugată europeană reală, precum și dimensiunea europeană a activităților propuse;

—	relevanța programului de lucru și a activităților corespunzătoare față de obiectivele specifice ale programului;

—	măsura în care programul de lucru propus și activitățile corespunzătoare sunt planificate și duse la bun sfârșit la un înalt nivel de excelență;

—	măsura în care programul de lucru propus și activitățile corespunzătoare pot duce la rezultate care să influențeze un număr cât mai mare de persoane, atât direct, cât și indirect;

—	măsura în care rezultatele activităților propuse vor fi comunicate și promovate într-o manieră corespunzătoare;

—	măsura în care activitățile pot genera un nivel suficient de durabilitate (rezultate și cooperare pe termen lung) și pot acționa ca multiplicatori pentru alți posibili promotori.

Componenta 3.2:

—	măsura în care proiectul poate genera o valoare adăugată europeană;

—	relevanța activităților pentru obiectivele specifice ale programului în cadrul Agendei europene pentru cultură;

—	măsura în care activitățile propuse sunt concepute și pot fi realizate la un înalt nivel de excelență;

—	calitatea parteneriatului între coordonator și coorganizatori;

—	măsura în care activitățile pot genera rezultate care să atingă obiectivele programului;

—	măsura în care rezultatele activităților propuse vor fi comunicate și promovate în mod corespunzător;

—	măsura în care activitățile pot genera un impact pe termen lung (durabilitate).

VI. Buget

Programul are un buget total de 400 de milioane EUR (9) pentru perioada 2007-2013. Creditele anuale totale, care includ acele acțiuni care nu fac parte din Ghidul Programului, pot varia de la aproximativ 43 de milioane EUR la aproximativ 58 de milioane EUR, în funcție de an.

La propunerea Comisiei, defalcarea bugetului anual pe componente (conform aproximărilor indicate mai jos) este aprobată de Comitetul de Program.

Previziuni bugetare pe 2012 pentru următoarele componente:

Componenta 1.1:	Proiecte de cooperare multianuală	20 600 000 EUR
Componenta 1.2.1:	Proiecte de cooperare	19 000 000 EUR
Componenta 1.2.2:	Proiecte de traduceri literare	2 915 371 EUR
Componenta 1.3.5:	Proiecte de cooperare cu țări terțe	1 500 000 EUR
Componenta 1.3.6:	Sprijin pentru festivaluri culturale europene	2 700 000 EUR
Componenta 2:	Sprijin pentru organizații active la nivel european în domeniul culturii	6 100 000 EUR
Componenta 3.2:	Proiecte de cooperare între organizații implicate în analiza politicilor culturale	700 000 EUR

VII. Termene-limită pentru cereri

Componente	Termen-limită pentru depunere
Componenta 1.1:	Proiecte de cooperare multianuală	5 octombrie 2011
Componenta 1.2.1:	Proiecte de cooperare	5 octombrie 2011
Componenta 1.2.2:	Proiecte de traduceri literare	3 februarie 2012
Componenta 1.3.5:	Proiecte de cooperare cu țări terțe	3 mai 2012
Componenta 1.3.6:	Sprijin pentru festivaluri culturale europene	16 noiembrie 2011
Componenta 2:	Sprijin pentru organizații active la nivel european în domeniul culturii	15 septembrie 2011
Componenta 3.2:	Proiecte de cooperare între organizații implicate în analiza politicilor culturale	5 octombrie 2011

Dacă termenul-limită cade într-un sfârșit de săptămână sau într-o zi de sărbătoare legală în țara solicitantului, nu se acordă nicio prelungire și solicitanții trebuie să ia în considerare acest lucru când planifică depunerea cererii.

Modalitățile de trimitere a cererii, precum și adresa pot fi găsite în Ghidul Programului Cultura, care poate fi consultat pe site-urile indicate în secțiunea VIII de mai jos.

VIII. Informații suplimentare

Condițiile detaliate pentru depunerea cererii pot fi găsite în Ghidul Programului Cultura, care poate fi consultat pe următoarele site-uri:

Direcția Generală Educație și Cultură

http://ec.europa.eu/culture/index_en.htm

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

http://eacea.ec.europa.eu/culture/index_en.htm

(1) JO L 372, 27.12.2006, p. 1.

(2) A se vedea punctul IV.

(3) Vezi Comunicarea privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare, COM(2007) 242 final: http://europa.eu/legislation_summaries/culture/l29019_en.htm

(4) http://portal.unesco.org/fr/ev.php-URL_ID=31038&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html

(5) Organizație publică este considerată orice organizație pentru care orice parte a cheltuielilor acesteia este finanțată de la bugetul de stat, fie de la administrația centrală, regională sau locală. Aceasta înseamnă că aceste costuri sunt finanțate din fonduri ale sectorului public colectate din impozite, amenzi sau taxe reglementate de lege, fără a trece printr-un proces de depunere de candidaturi care ar putea duce la situația în care să nu reușească obținerea de fonduri. Organizațiile care depind de finanțare de stat pentru existență și primesc subvenții an după an, însă pentru care există cel puțin posibilitatea teoretică să nu reușească să obțină bani într-un anume an, sunt considerate organizații private.

(6) Cele 27 de state membre ale UE: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos.

(7) Spațiul Economic European.

(8) Informații suplimentare cu privire la evoluțiile care privesc țările terțe vor fi anunțate pe site-ul agenției executive: http://eacea.ec.europa.eu

(9) Țările eligibile din afara UE contribuie, de asemenea, la bugetul programului.

25.8.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/11

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2011/C 247/06

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9

„LANGRES”

NR. CE: FR-PDO-0217-0121-07.07.2009

IGP ( ) DOP ( X )

1. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării:

—		Denumirea produsului
—		Descrierea produsului
—		Aria geografică
—		Dovada originii
—		Metoda de obținere
—		Legătura
—		Etichetarea
—		Cerințele naționale
—		Altele (de precizat)

2. Tipul modificării (modificărilor):

—		Modificare a documentului unic sau a fișei-rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă-rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
—		Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3. Modificare (modificări):

Obiectivul general al modificărilor solicitate este de a aduce toate precizările necesare pentru a consolida atât condițiile de producție a laptelui utilizat, cât și condițiile de obținere a produsului.

Modificările permit consolidarea legăturii produsului cu regiunea sa și conservarea mai bună a caracteristicilor produsului.

3.1. Punctul 2 din caietul de sarcini:

DESCRIEREA PRODUSULUI:

Descrierea produsului precizează anumite date tehnice specifice pentru a descrie brânza „Langres”.

Aspectul vizual al cojii și forma brânzeturilor: pe de o parte, este vorba despre o descriere mai precisă și, pe de altă parte, de adaptarea vocabularului utilizat la realitatea produsului, astfel cum este verificată în cadrul controalelor asupra produsului, în special la efectuarea testelor organoleptice. Modificările aduse nu antrenează nicio schimbare în ceea ce privește caracteristicile produsului.

Referirea la diametrul formelor și nu la diametrul brânzeturilor: aceasta aduce clarificări pentru controalele privind respectarea diametrelor brânzeturilor. Întrucât acestea se modifică ușor în funcție de durata și de condițiile de maturare, s-a considerat că este mai fiabil să se descrie formele.

Eliminarea referirii la înălțimea brânzeturilor și introducerea unei greutăți maxime: încadrarea în funcție de o greutate minimă și una maximă, pe de o parte, și un diametru minim și unul maxim, pe de altă parte, a fost considerată mai satisfăcătoare pentru caracterizarea brânzeturilor.

Introducerea formatului mediu: intermediar între formatul mic și formatul mare, acesta permite o mai bună identificare a diferitelor tipuri de formate de către consumator și asigură astfel un specific mai ferm al denumirii „Langres”. De asemenea, diminuarea diametrului formatului mic permite o diferențiere mai bună în raport cu formatul mediu.

3.2. Punctul 5 din caietul de sarcini:

DESCRIEREA METODEI DE OBȚINERE A PRODUSULUI:

Producerea laptelui

Vacile de lapte

Folosirea unor rase adaptate unui sistem de producție mai puțin intensiv permite produsului „Langres” să își afirme mai bine legătura cu regiunea.

Dispozițiile privind achiziționarea vacilor de lapte și hrana junincilor au scopul de a asigura că laptele destinat preparării brânzeturilor „Langres” provine de la animale a căror adaptare la regiune este susținută deoarece comportamentul și hrana lor respectă caietul de sarcini în cursul unei perioade care precede intrarea lor în producție.

Hrana vacilor de lapte

Autonomia alimentară din aria de producție a DOP „Langres” stabilită la un nivel ridicat (80 %) este unul dintre principalele criterii de consolidare a legăturii cu regiunea. Caracteristicile mediului natural și priceperea crescătorilor de animale, în special în ceea ce privește gestionarea pășunilor, își găsesc astfel expresia la nivelul hranei vacilor de lapte.

Dispozițiile privind hrana efectivului de vaci de lapte au scopul de a menține tradiția consumului de iarbă în aria de producție a brânzeturilor „Langres”, pe de o parte garantând o cotă minimă de iarbă în hrană și, pe de altă parte, conservând calitățile specifice ale ierbii provenite din pășuni, menținând o floră naturală diversificată și evitând adăugarea unor agenți de denaturare.

Astfel, faptul de a asigura o cotă semnificativă de iarbă în hrana animalelor (pășunat obligatoriu timp de 6 luni pe an, minimum 20 de ari de suprafață de iarbă per vacă de lapte, un procentaj de 30 % de iarbă în rația de iarnă) constituie un element important al legăturii cu regiunea. De asemenea, la această legătură contribuie și limitarea fertilizării minerale, deoarece aceasta permite respectarea biodiversității pășunilor, ținând sub control excesele de azot care conduc la acidificarea solurilor, inducând o prevalență a unor specii indezirabile, chiar concurente cu flora dorită.

Capacitatea de stocare a furajelor corespunzând la 130 % din nevoile pe perioada de iarnă este transpunerea unei practici vechi, răspândită pe arie largă și specifică regiunii. Aceasta permite crescătorului de animale să își realizeze obiectivele în materie de autonomie alimentară, asigurându-se împotriva unor fenomene climatice care pot conduce la recolte proaste. Pentru exploatațiile care nu respectă acest criteriu, se prevede o perioadă de adaptare.

Furajele grosiere și alimentele concentrate autorizate sunt definite sub forma unor liste pozitive. Caracteristicile acestor alimente, precum și modalitățile de stocare, de preparare și de distribuire a acestora sunt, de asemenea, precizate. Toate aceste noi dispoziții corespund unor practici tradiționale utilizate în regiunea de producție Langres. Acestea permit, în special, excluderea tipurilor de alimente sau a metodelor de conservare care ar avea o influență negativă în ceea ce privește caracterul specific al laptelui care poate fi prelucrat în brânzeturi „Langres”.

Lista acestor alimente a fost stabilită, de asemenea, în legătură cu obligația de autonomie alimentară a ariei de producție, în scopul de a se asigura cu privire la proveniența alimentelor distribuite și la originea locală a acestora.

În plus, limitarea alimentelor concentrate reprezintă un instrument pentru a stopa intensificarea producției și a favoriza legătura cu regiunea.

Prelucrarea brânzeturilor

Utilizarea prelucrărilor și a aditivilor pentru brânzeturi făcea obiectul unei reglementări generale. Se observă însă că anumite tehnici noi, dintre care unele privesc metodele de tratare și aditivii, cum ar fi microfiltrarea, concentrarea parțială a laptelui sau enzimele de maturare, pot avea consecințe asupra caracteristicilor brânzeturilor cu denumire de origine. Anumiți aditivi enzimatici par în mod special incompatibili cu menținerea caracteristicilor esențiale ale produselor care beneficiază de o denumire de origine protejată.

Prin urmare, a devenit necesară precizarea, la punctul 5, în caietele de sarcini ale fiecărei denumiri de origine, a practicilor actuale privind utilizarea metodelor de tratare și a aditivilor în lapte și la fabricarea brânzeturilor, pentru a se evita ca practici viitoare nedirijate să modifice caracteristicile brânzeturilor cu denumire de origine.

Pe de altă parte, în 1996, s-au introdus în caietul de sarcini criterii tehnice: durata și temperatura fazei de acidifiere și de scurgere, faptul că bucățile de brânză nu sunt întoarse în timpul fazei de scurgere, frecvența umezirilor în timpul maturării.

Criteriile tehnice definite în noua versiune a caietului de sarcini pentru operațiunile efectuate de la formarea coagulului până la maturarea brânzeturilor permit orientarea procesului de fabricație și asigurarea omogenității necesare exprimării caracteristicilor organoleptice specifice ale brânzeturilor „Langres”. De asemenea, aceste condiții de producție respectă obiceiurile care au adus renumele brânzeturilor „Langres” de-a lungul istoriei acestora.

Maturarea laptelui înainte de închegare și utilizarea de fermenți mezofili: permite garantarea caracterului lactic al coagulului, element esențial al procedeului de elaborare în ceea ce privește caracteristicile organoleptice ale produsului finit.

Durata închegării: detaliu foarte important în sensul în care aceasta permite garantarea caracteristicilor coagulului care vor conferi caracterul specific al brânzeturilor „Langres”.

Tăierea coagulului: permite realizarea unei prescurgeri în bazin care facilitează scurgerea ulterioară. În schimb, interzicerea prescurgerii în afara bazinului are scopul de a conserva integritatea coagulului.

Eliminarea interdicției de spălare și de malaxare a coagulului în momentul punerii în formă: aceste operațiuni fiind specifice produselor de tip „cheag”, interdicția a devenit inutilă din cauza limitării la 4,6 a pH-ului brânzeturilor la scoaterea din formă. Această limită, care garantează caracterul lactic al brânzeturilor, împiedică, de fapt, utilizarea spălării și a malaxării.

Definirea unei temperaturi de cel puțin 19 °C: permite favorizarea scurgerii spontane și permite menținerea activității enzimatice care facilitează acidifierea brânzeturilor.

Limitarea la două a numărului de întoarceri în timpul scurgerii: asigură formarea naturală a cavității pe fața superioară a brânzeturilor, ceea ce reprezintă o caracteristică esențială a produsului.

Maturarea brânzeturilor

Precizările aduse permit o verificare mai bună a fazei de maturare, în sensul larg (cuprinzând etapele de la uscare până la maturarea propriu-zisă), care este o fază esențială a producției brânzeturilor, deoarece le permite să își dezvolte toate potențialitățile.

Definirea condițiilor de temperatură și higrometrie (temperatura pentru faza de uscare, temperatura și higrometria pentru faza de maturare propriu-zisă)

Obligativitatea unor umeziri garantează controlul dezvoltării unor fermenți de maturare specifici care le conferă brânzeturilor „Langres” caracteristicile organoleptice deosebite.

Definirea unei durate minime de maturare de optsprezece zile corespunzând noului format mediu definit.

3.3. Punctul 6 din caietul de sarcini:

ELEMENTE CARE JUSTIFICĂ LEGĂTURA CU MEDIUL GEOGRAFIC:

Această parte din caietul de sarcini a fost rescrisă în conformitate cu planul extras din documentul unic (specificitatea ariei geografice/specificitatea produsului/legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului) și a fost completată ținând cont de precizările aduse cu privire la metoda de obținere: condițiile de producere a laptelui și de prelucrare a brânzei care contribuie la caracteristicile și la reputația brânzeturilor „Langres”.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„LANGRES”

NR. CE: FR-PDO-0217-0121-07.07.2009

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire:

„Langres”

2. Statul membru sau țara terță:

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1-3 –

Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Este o brânză cu pasta moale și coaja spălată. Coaja sa, de la netedă până la ușor striată și acoperită cu un strat bacterian, are, după maturare, o culoare care variază de la galben-auriu la brun-roșcat.

Pasta, de culoare albă, maturându-se, capătă culoarea smântânii. Produsul are o formă cilindrică spre ușor tronconică, cu o cavitate în partea superioară (adâncime mai mare de 5 milimetri), cu trei dimensiuni:

—	format mare, fabricat într-o formă cu un diametru variind de la 16 la 20 de centimetri, cu o greutate cuprinsă între 800 și 1 300 de grame;

—	format mediu, fabricat într-o formă cu un diametru variind de la 9 la 10 centimetri, cu o greutate cuprinsă între 280 și 350 de grame;

—	format mic, fabricat într-o formă cu un diametru variind de la 7 la 8 centimetri, cu o greutate cuprinsă între 150 și 250 de grame.

Conținutul de materie grasă după uscarea completă este de cel puțin 50 %.

Conținutul de materie uscată este mai mare de 42 %.

Produsul este fabricat exclusiv din lapte de vacă închegat, care, în prealabil, a fost supus unei perioade de maturare și a cărui durată de coagulare, cuprinsă între 2h30 și 5h30, garantează caracterul lactic al coagulului.

Fabricarea sa are la bază, în special, un număr de întoarceri limitat la 2 în timpul scurgerii, precum și umeziri în timpul maturării, care durează de la 15 la 21 de zile, în funcție de format.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

„Langres” este o brânză fabricată exclusiv din lapte de vacă închegat, neconcentrat și nereconstituit, provenit din aria geografică de producție definită la punctul 4. Este interzisă conservarea materiilor prime lactate prin menținere la o temperatură negativă.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Cota medie anuală a alimentelor distribuite efectivului de vaci de lapte și provenite din aria denumirii de origine reprezintă cel puțin 80 % din materia uscată a rației totale a efectivului.

Efectivul de vaci de lapte are acces la pășune timp de cel puțin 6 luni pe an și, în această perioadă, dispune de o suprafață minimă de iarbă de 20 de ari pentru fiecare vacă.

Proporția de iarbă din rația de iarnă reprezintă cel puțin 30 % din furajele grosiere distribuite, din care cel puțin jumătate sub formă de fân sau iarbă deshidratată.

Sunt autorizate ca furaje grosiere:

—	iarba din pășunile naturale, temporare sau artificiale, pășunată, distribuită verde, conservată sub formă de silozuri, silozuri în folie de polietilenă, fân sau deshidratată;

—	porumbul ca plantă întreagă, distribuit verde, conservat sub formă de silozuri sau deshidratat;

—	sfecla furajeră;

—	cerealele, distribuite verzi, însilozate în folie de polietilenă sau conservate sub formă de silozuri;

—	paiele de cereale.

În cazul hrănirii cu furaje verzi, furajul, recoltat curat, trebuie adus la fermă în stare proaspătă și nu trebuie să fie încălzit înainte de a fi dat vacilor de lapte. Intervalul maxim de consum nu trebuie să depășească două mulsuri după cosire.

Sfeclele furajere trebuie spălate cu grijă înainte de distribuire. Acestea trebuie distribuite întregi, curate și sănătoase. Atunci când sunt tăiate în bucăți, sfeclele trebuie pregătite în fiecare zi.

Furajele în silozuri în folie de polietilenă sunt produse din furaje uscate și au un procentaj de materie uscată de minimum 60 %.

Nutrețurile însilozate sunt autorizate cu condiția să fie stocate obligatoriu pe dale de beton; este necesară, de asemenea, o platformă de descărcare din beton, cu excepția cazului în care există un sistem alternativ de încărcare, curat.

Iarba însilozată este inițial uscată și prezintă un procentaj de materie uscată de minimum 30 %.

Fânul este păstrat, în mod obligatoriu, într-un hambar uscat.

Începând cu 1 ianuarie 2013, paiele sunt păstrate, în mod obligatoriu, într-un hambar uscat.

Concentratele și alte furaje uscate sunt păstrate într-un loc curat și la adăpost de umezeală. Furajele uscate sunt furaje care conțin mai mult de 85 % de materie uscată.

Adaosul de hrană concentrată este limitat la 7 kg în medie anuală per vacă de lapte în lactație și pe zi.

Furajele combinate concentrate, complete sau complementare, sunt constituite din:

—	cereale sau subproduse din cereale;

—	proteaginoase și oleaginoase;

—	fibre vegetale;

—

melasă;

—	lucernă deshidratată;

—	produse de origine lactată (zer);

—	furaje minerale, eventual suplimentate cu vitamine.

Hrana concentrată poate fi „de fermă” (amestecul se realizează în exploatație din componente produse în exploatație) sau „din comerț”.

Concasarea cerealelor se realizează în mod strict mecanic.

Hrana lichidă este acceptată cu condiția ca compoziția acesteia să fie specificată clar și să respecte lista alimentelor autorizate.

Este interzisă utilizarea sodei pentru tratarea cerealelor destinate hranei efectivului de vaci de lapte.

Este interzisă adăugarea de metionină protejată și de amoniac.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Producția de lapte, fabricarea și maturarea brânzeturilor trebuie să aibă loc în aria geografică.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

—

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Etichetarea brânzeturilor care beneficiază de denumirea de origine „Langres” trebuie să includă numele denumirii de origine însoțit de mențiunea „Denumire de origine”, scrise cu caractere de dimensiune egală cu cel puțin două treimi din dimensiunea celor mai mari caractere care figurează pe etichetă.

Aplicarea logoului UE „DOP” este obligatorie.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Aria geografică se stabilește în jurul pășunilor din Bassigny și de pe podișul Langres.

Producția de lapte, prelucrarea brânzei și maturarea brânzeturilor trebuie să aibă loc pe teritoriul următor:

—

în departamentul Côte d’Or:

—	comunele Chaugey, Cussey-lès-Forges, Foncegrive și Vernois-lès-Vesvres;

—

în departamentul Haute-Marne:

—	districtele Chaumont și Langres;

—

în departamentul Vosges:

—	cantonul Neufchâteau.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Aria geografică se stabilește în jurul pășunilor din Bassigny și de pe podișul Langres.

Ansamblul are la bază un substrat din jurasic care dă soluri argilo-calcaroase mai mult sau mai puțin argiloase. Altitudinea medie se situează între 400 și 500 de metri.

Originea medievală a unei producții de brânzeturi puse în forme, destinate să fie scurse, uscate și apoi, probabil, maturate în zona rurală Langres este atestată de diverse scrieri (tranzacție privind drepturile senioriale, extras din conturile orașului Langres).

O referire la brânza denumită „Langres” se regăsește într-o carte a lui A. F. Pauriau din secolul al XIX-lea [„La laiterie, art de traiter le beurre, de fabriquer les beurres et les principaux fromages français et étrangers” („Lăptăria, arta tratării untului, a fabricării untului și principalelor brânzeturi franceze și străine”), 1874].

În această perioadă, producția se realizează exclusiv la fermă, iar comerțul cu brânzeturile fabricate în regiune trece în principal prin orașul Langres, în care paisprezece ateliere cumpără brânza proaspătă și realizează maturarea. Se pare că au existat diferite mărimi ale brânzeturilor, în funcție de perioadă și de obiectivele de comercializare. Cu toate acestea, se pot distinge brânzeturi de mărime mică, pentru cele destinate a fi consumate relativ tinere, și formate mai mari, adaptate mai bine unei conservări îndelungate și unei difuzări a produselor către destinații mai îndepărtate.

Încetul cu încetul, negustorii cu ridicata se instalează în împrejurimi. Aceștia se aprovizionează direct din sate și fac un comerț al cărui volum crește progresiv. Expedierile au ca destinație Parisul, Châlons, Bar-le-Duc, Nancy, departamentele din Corrèze și din Allier și, uneori, Geneva. În acest moment, reputația brânzeturilor „Langres” atinge apogeul.

Apoi, războiul din 1914-1918 marchează începutul declinului fermelor de producție din Langres, care va continua până la sfârșitul anilor ’40. În același timp, acestea sunt înlocuite treptat cu o producție de lactate provenind de la unitățile de producție a brânzei care apăruseră în regiune încă de la începutul secolului al XX-lea, dar care se îndreptaseră către alte producții de brânză, în special de tipul pastă presată fiartă.

Trebuie să vină anul 1950 pentru ca câțiva meșteșugari să reînceapă să producă „Langres” și să relanseze astfel producția acestui tip de brânză. În 1981, se creează sindicatul interprofesional al brânzeturilor Langres care, încă din 1986, își stabilește drept obiectiv să obțină o denumire de origine controlată, consacrând renumele brânzeturilor „Langres”.

5.2. Specificitatea produsului:

„Langres” este o brânză cu pasta moale și coaja spălată, a cărei culoare după maturare variază de la galben deschis la maro. Principala sa caracteristică este prezența unei cavități în partea superioară, numită fântână sau scobitură.

Produsul se prezintă în trei mărimi diferite, ale căror greutăți sunt cuprinse între 150 și 250 de grame pentru formatul mic, între 280 și 350 de grame pentru formatul mediu și între 800 și 1 300 de grame pentru formatul mare.

Fabricarea produsului este caracterizată în special prin două etape esențiale: o maturare lentă a laptelui care dă un coagul de tip lactic și spălări cu apă sărată în timpul maturării.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Definirea ariei geografice este stabilită în funcție de zona tradițională de fabricare a brânzeturilor „Langres” și de creștere a vacilor din rasele care s-au impus de mult timp în regiune (în special Simmental). O producție de lapte provenită în majoritate de la aceste rase este impusă exploatațiilor producătoare de lapte. Această zonă este extinsă la sectoarele limitrofe în care factorii principali ai mediului natural sunt destul de similari cu cei din locul de origine al brânzei.

Solurile din regiune au permis instalarea unei producții de tip policultură – creșterea animalelor și, mai specific, creșterea animalelor în Bassigny, unde producția de iarbă este mai favorabilă. În hrana vacilor de lapte, procentajul important de iarbă provenită de pe pășunile din aria geografică de producție permite garantarea unei producții de lapte care exprimă caracteristicile mediului natural.

Practicile privind conduita șeptelului de vaci de lapte sunt adaptate constrângerilor mediului natural din aria geografică. Astfel, prezența în exploatație a unor stocuri importante de furaje tot timpul anului este o practică veche, larg răspândită în regiune. Aceasta asigură o hrană pe bază de iarbă pe care pășunea nu o permite decât parțial din cauza, pe de o parte, a secetelor estivale de pe podișul Langres și, pe de altă parte, a terenurilor relativ hidromorfe din Bassigny.

Condițiile de fabricație specifice, cum sunt o maturare îndelungată a laptelui și umezirile în timpul maturării brânzeturilor, reflectă meșteșugurile locale utilizate în mod tradițional.

La fel, limitarea numărului de întoarceri în cursul scurgerii este o practică a cărei utilizare datează cel puțin din secolul al XIX-lea. Aceasta permite formarea scobiturii pe fața superioară a brânzeturilor. Această caracteristică esențială este garantată prin metodele de fabricație care sunt impuse astăzi producătorilor din Langres.

Metodele de elaborare utilizate în prezent, care provin din obiceiurile tradiționale, permit brânzei Langres să aibă caracteristicile sale proprii care îi afirmă identitatea: pastă moale, coajă spălată, miros puternic și specific, prezentare în formate distincte.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

https://www.inao.gouv.fr/fichier/CDCLangres-avec-modification.doc

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2011.247.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 247

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 54 25 august 2011

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2011/C 247/01	Rata de schimb a monedei euro	1

	INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Autoritatea de Supraveghere a AELS
2011/C 247/02	Aviz de informare din partea Autorității AELS de Supraveghere bazat pe articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Impunerea unor obligații de serviciu public în ceea ce privește serviciile aeriene regulate din interiorul Norvegiei	2

2011/C 247/03	Aviz de informare din partea Autorității AELS de Supraveghere bazat pe articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Invitație de participare la licitație în ceea ce privește operarea serviciilor aeriene regulate în conformitate cu obligațiile de serviciu public în interiorul Norvegiei	3

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2011/C 247/04	Cerere de propuneri – Programul Cultura (2007-2013) – Punerea în aplicare a acțiunilor programului: proiecte de cooperare multianuale; măsuri de cooperare; acțiuni speciale (țări terțe); și sprijin pentru organismele active la nivel european în domeniul culturii	4

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisia Europeană
2011/C 247/05	Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping	10

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2011/C 247/06	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	11

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,4433
JPY	yen japonez	110,51
DKK	coroana daneză	7,4499
GBP	lira sterlină	0,87710
SEK	coroana suedeză	9,1234
CHF	franc elvețian	1,1403
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,8425
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,488
HUF	forint maghiar	272,05
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7093
PLN	zlot polonez	4,1566
RON	leu românesc nou	4,2570
TRY	lira turcească	2,5665
AUD	dolar australian	1,3767
CAD	dolar canadian	1,4266
HKD	dolar Hong Kong	11,2517
NZD	dolar neozeelandez	1,7403
SGD	dolar Singapore	1,7400
KRW	won sud-coreean	1 562,05
ZAR	rand sud-african	10,4087
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,2205
HRK	kuna croată	7,4653
IDR	rupia indoneziană	12 351,89
MYR	ringgit Malaiezia	4,2945
PHP	peso Filipine	61,186
RUB	rubla rusească	41,7525
THB	baht thailandez	43,198
BRL	real brazilian	2,3132
MXN	peso mexican	17,9411
INR	rupie indiană	66,3990