1.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/1

RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 28 iunie 2011

privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii

(Text cu relevanță pentru SEE)

2011/C 191/01

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Termenul părăsire timpurie a școlii este utilizat în legătură cu cei care părăsesc sistemul de educație și formare la nivelul educației secundare sau înainte de acest nivel și care nu mai sunt integrați în sistemul de educație și formare.

(2)

Reducerea părăsirii timpurii a școlii este esențială pentru atingerea unei serii de obiective-cheie ale Strategiei Europa 2020. Reducerea părăsirii timpurii a școlii răspunde atât obiectivului de „creștere inteligentă”, îmbunătățind nivelurile de educație și formare profesională, cât și obiectivului de „creștere favorabilă incluziunii”, prin abordarea unuia dintre cei mai importanți factori de risc pentru șomaj, sărăcie și excluziune socială. Prin urmare, unul dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 este acela de a reduce rata părăsirii timpurii a școlii, care se ridica la 14,4 % în 2009, la mai puțin de 10 % până în anul 2020. Statele membre s-au angajat să fixeze obiective naționale ținând cont de situația lor de plecare și de contextul național.

(3)	Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, conținute în Decizia 2010/707/UE a Consiliului (1), pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 invită statele membre să întreprindă toate eforturile necesare pentru a preveni părăsirea timpurie a școlii.

(4)

Inițiativa emblematică Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale stabilește un cadru de acțiune pentru asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, cu un accent special pe ieșirea din cercul vicios al dezavantajării și intensificarea acțiunilor preventive. Aceasta abordează obiectivul principal al Strategiei Europa 2020, care vizează să scoată din sărăcie și excluziune socială cel puțin 20 de milioane de persoane pe parcursul următorului deceniu.

(5)

Obiectivul inițiativei emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, Tineretul în mișcare, este de a „consolida performanța și atractivitatea internațională a instituțiilor de învățământ superior din Europa, de a spori nivelul general de calitate, la toate nivelurile de educație și formare profesională, în UE, combinând atât excelența, cât și echitatea, prin promovarea mobilității studenților și a celor care urmează un curs de formare, precum și de a îmbunătăți situația încadrării în muncă a tinerilor”.

(6)

Concluziile Consiliului din 5 și 6 mai 2003 privind nivelurile de referință pentru performanțele medii europene în educație și formare (criterii de referință) au indicat că ar fi trebuit să se ajungă până în 2010 la un procentaj de sub 10 % al tinerilor care părăsesc timpuriu școala, definind categoria de tineri care părăsesc timpuriu școala drept persoane cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care sunt doar absolvenți ai învățământului secundar inferior sau ai unei forme de învățământ inferioare și care nu mai sunt înscriși în sistemul de educație sau formare profesională. Criteriul de referință nu a fost atins. În prezent, un tânăr din șapte părăsește educația și formarea profesională înainte de a absolvi ciclul de învățământ secundar superior.

(7)

Rezoluția Consiliului din 15 noiembrie 2007 privind noi competențe pentru noi locuri de muncă (2) a subliniat necesitatea de a ridica nivelurile generale de competențe și de a acorda prioritate educației și formării profesionale ale persoanelor expuse riscului de excluziune economică și socială, în special ale persoanelor care părăsesc timpuriu școala. Rezoluția a subliniat necesitatea de a oferi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă orientare profesională și planuri de formare personalizate și de a dezvolta validarea rezultatelor învățării obținute prin învățarea formală, informală și nonformală.

(8)

În Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind învățarea în rândul adulților se recunoaște rolul pe care aceasta îl joacă în combaterea părăsirii timpurii a școlii prin oferirea unei a doua șanse persoanelor ajunse la vârsta adultă fără a deține o calificare, punând în special accentul pe competențele de bază, competențele IT și învățarea limbilor străine.

(9)

În Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”), Consiliul a convenit că, până în 2020, proporția persoanelor care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională ar trebui să fie sub 10 %.

(10)

În Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind educația copiilor proveniți din familii de migranți, s-a observat faptul că, deși un număr mare de copii proveniți din familii de migranți urmează cu succes sistemul educațional, există, în general, o probabilitate mai mare ca elevii proveniți din familii de migranți să părăsească timpuriu școala. În cazul migranților, rata medie de părăsire timpurie a școlii în Uniune este de două ori mai mare în comparație cu rata de părăsire timpurie a școlii de către elevii autohtoni. Datele disponibile indică faptul că părăsirea timpurie a școlii este chiar mai ridicată în rândul populației rome.

(11)

În Concluziile sale din mai 2010 privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale, Consiliul a convenit că prevenirea cu succes a părăsirii timpurii a școlii impune o mai bună cunoaștere a grupurilor care sunt expuse acestui risc la nivel local, regional și național, precum și a sistemelor care permit identificarea din timp a tinerilor care prezintă acest risc; Consiliul a conchis că ar trebui puse în aplicare strategii cuprinzătoare și transversale, care să furnizeze o serie de politici sistemice și la nivelul unităților de învățământ, vizând diferiți factori care duc la părăsirea timpurie a școlii.

(12)

Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt foarte diferite de la o țară la alta și, de asemenea, în interiorul regiunilor. Este necesară ajustarea politicilor care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii la situațiile specifice unei zone locale, regiuni sau țări; nu există o soluție unică pentru toate statele membre.

(13)

În ciuda diferențelor dintre țări și regiuni, există dovezi concludente în toate statele membre că grupurile dezavantajate și vulnerabile sunt mai afectate. În plus, tinerii cu cerințe educaționale speciale sunt suprareprezentați în rândul persoanelor care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională. Pe lângă faptul că părăsirea timpurie a școlii are ca urmare un dezavantaj social, aceasta perpetuează riscul excluziunii sociale.

(14)

Un cadru european pentru politici cuprinzătoare privind părăsirea timpurie a școlii poate ajuta statele membre să reexamineze politicile existente, să își elaboreze programele naționale de reformă în temeiul Strategiei Europa 2020 și să pună în aplicare strategii cu un impact ridicat și cu un raport optim între costuri și beneficii, respectând totodată pe deplin principiul subsidiarității. Acest cadru poate, de asemenea, furniza o bază de colaborare prin intermediul metodei deschise de cooperare și un element de referință pentru utilizarea instrumentelor de finanțare ale Uniunii.

(15)

Reformele în educație au nevoie de timp pentru a produce efecte. Pentru a realiza o reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii în următorul deceniu și pentru a atinge obiectivul Strategiei Europa 2020, este necesară punerea în aplicare cât mai curând posibil a unor strategii cuprinzătoare și transversale privind părăsirea timpurie a școlii,

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:

Să recurgă la cadrul stabilit în anexa la prezenta recomandare, conform contextului național, astfel încât:

1.	să identifice principalii factori care conduc la părăsirea timpurie a școlii și să monitorizeze caracteristicile acestui fenomen la nivel național, regional și local ca o bază pentru elaborarea de politici precise și eficiente, fondate pe elemente concrete;

să asigure instituirea, până la sfârșitul lui 2012, a unor strategii cuprinzătoare privind părăsirea timpurie a școlii și punerea lor în aplicare în conformitate cu prioritățile naționale și obiectivele Strategiei Europa 2020. Strategiile cuprinzătoare includ măsuri de prevenire, măsuri de intervenție și măsuri compensatorii, acestea din urmă vizând reluarea procesului de educație de către persoanele care l-au părăsit timpuriu;

să se asigure că aceste strategii includ măsuri adecvate grupurilor care prezintă un risc crescut de părăsire timpurie a școlii în statul membru în cauză, cum ar fi copiii din grupurile dezavantajate pe plan socioeconomic, copiii proveniți din familii de migranți sau de romi sau copiii cu cerințe educaționale speciale;

4.	să se asigure că aceste strategii abordează într-un mod coerent atât educația generală și învățământul profesional și tehnic, cât și provocările specifice fiecăreia dintre cele două categorii;

5.	să integreze măsuri care sprijină reducerea ratelor de părăsire timpurie a școlii în politicile relevante care vizează copiii și tinerii și să coordoneze activități între diferitele sectoare de politică;

recunoscând rolul-cheie jucat de cadrele didactice, de directorii de școli și de alte tipuri de personal didactic, să asigure implicarea tuturor părților interesate relevante în aceste măsuri și activități în vederea asistării persoanelor expuse riscului de părăsire timpurie a școlii, inclusiv a persoanelor care au părăsit deja școala,

INVITĂ COMISIA:

1.	să contribuie, în cadrul ET 2020, la eforturile statelor membre, monitorizând evoluțiile la diverse niveluri de educație în ansamblul statelor membre pentru a identifica tendințele;

să sprijine strategiile statelor membre prin schimbul de experiență și de bune practici și să faciliteze o învățare reciprocă eficace, crearea de rețele și experimentarea prin intermediul abordărilor inovatoare între statele membre în ceea ce privește măsurile care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii și îmbunătățirea rezultatelor școlare ale copiilor proveniți din grupuri expuse riscului de părăsire timpurie a școlii;

3.	să integreze măsurile care susțin reducerea ratelor de părăsire timpurie a școlii în toate acțiunile relevante ale Uniunii care vizează copiii și adulții tineri;

4.	să sprijine elaborarea de politici eficiente de combatere a părăsirii timpurii a școlii prin lansarea de studii și cercetări comparative și să încurajeze cooperarea între statele membre în acest domeniu;

să garanteze că, în cooperare cu statele membre și fără a aduce atingere negocierilor privind viitorul cadru financiar, programele Uniunii în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, al tineretului și al cercetării, precum și fondurile structurale europene sprijină și contribuie la punerea în aplicare a strategiilor statelor membre privind părăsirea timpurie a școlii;

6.	să prezinte rapoarte periodice privind progresele înregistrate în direcția obiectivului Strategiei Europa 2020 și punerea în aplicare a strategiilor statelor membre privind părăsirea timpurie a școlii prin intermediul Analizei anuale a creșterii și în cadrul mecanismelor de raportare din ET 2020.

Adoptată la Luxemburg, 28 iunie 2011.

Pentru Consiliu

Președintele

FAZEKAS S.

(1) JO L 308, 24.11.2010, p. 46.

(2) JO C 290, 4.12.2007, p. 1.

ANEXĂ

UN CADRU PENTRU POLITICILE CUPRINZĂTOARE DE REDUCERE A PĂRĂSIRII TIMPURII A ȘCOLII

Strategiile privind părăsirea timpurie a școlii ar trebui să fie bazate pe o analiză efectuată la nivel național, regional și local a condițiilor care se află la originea acestui fenomen, dat fiind că ratele medii ascund adesea mari diferențe între regiuni sau țări. Persoanele care părăsesc timpuriu școala constituie un grup eterogen, iar motivațiile individuale de părăsire prematură a sistemului educațional sunt foarte diferite. Contextul familial și condițiile socioeconomice de mai mare anvergură, cum ar fi atractivitatea pieței muncii, constituie factori importanți. Impactul lor depinde de structura sistemului de educație și formare profesională, de posibilitățile de învățare puse la dispoziție, precum și de mediul de învățare. Coordonarea politicilor care abordează bunăstarea copiilor și a tinerilor, securitatea socială, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și perspectivele profesionale joacă un rol important în reducerea părăsirii timpurii a școlii.

1. Identificarea principalilor factori și monitorizare

Procesul de părăsire timpurie a școlii are cauze complexe și variate, dar acestea sunt adesea legate de un dezavantaj socioeconomic, de medii cu nivel scăzut de educație, de o distanțare față de educație și formarea profesională sau de rezultate școlare mediocre în acest context, de atracția pieței muncii și/sau de o combinație de probleme sociale, emoționale și educative care expun persoanele respective riscului de părăsire timpurie a școlii.

Trebuie să se țină seama de tipul de educație în care sunt înscriși elevii. În anumite state membre, elevii care au întâmpinat dificultăți în învățământul general se orientează adesea spre învățământul profesional și tehnic („VET”). În astfel de cazuri, școlile profesionale și tehnice se confruntă cu o responsabilitate și o provocare speciale în materie de reducere a părăsirii timpurii a școlii. Politicile bazate pe elemente concrete necesită acordarea unei atenții deosebite rezultatelor în funcție de fiecare sector de educație sau formare profesională.

Elaborarea de politici de combatere a părăsirii timpurii a școlii fondate pe elemente concrete și eficiente din punct de vedere al costurilor necesită colectarea și actualizarea datelor privind acest fenomen. Acest lucru ar trebui să favorizeze un proces de analiză la nivel local, regional și național. Aceste date pot conține informații cu privire la ratele de părăsire timpurie a școlii, tranzițiile dintre nivelurile de educație, ratele de înscriere și de absolvire a învățământului secundar superior, precum și absenteismul școlar și comportamentele de evitare a școlii.

—	Colectarea de informații ar trebui să permită analizarea principalelor motive care stau la baza părăsirii timpurii a școlii în cazul diferitelor grupuri de elevi, școli, tipuri de instituții de educație și formare profesională, municipalități sau regiuni.

—

Combinarea datelor privind părăsirea timpurie a școlii cu datele contextuale, precum informațiile socioeconomice, poate contribui la direcționarea măsurilor și a politicilor. Colectarea și analizarea informațiilor privind motivațiile persoanelor care părăsesc timpuriu școala, perspectivele lor în materie de ocupare a forței de muncă și de carieră pot de asemenea contribui la direcționarea măsurilor și a politicilor.

—	Evaluarea eficacității și a eficienței măsurilor de politică existente care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii constituie o bază importantă pentru îmbunătățirea strategiilor și a programelor dedicate sporirii șanselor de reușită școlară a elevilor.

2. Cadru politic

Strategiile cuprinzătoare privind părăsirea timpurie a școlii se bazează pe o combinație de politici, pe coordonarea dintre diferitele sectoare de politică și pe integrarea măsurilor de sprijinire a reducerii părăsirii timpurii a școlii în toate politicile relevante care vizează copiii și tinerii. Pe lângă politicile educaționale care promovează sisteme școlare de înaltă calitate, este vorba în principal de politici sociale, de servicii de asistență și de politici privind ocuparea forței de muncă, tinerii, familia și integrarea. Coordonarea orizontală a diferiților actori și coordonarea verticală prin intermediul diferitelor niveluri de guvernare sunt importante în egală măsură. Strategiile privind părăsirea timpurie a școlii ar trebui să includă elementele de prevenire, intervenție și elemente compensatorii. Statele membre ar trebui să își aleagă componentele detaliate ale strategiilor lor în funcție de propria lor situație și de propriul lor context.

2.1.

POLITICILE DE PREVENIRE urmăresc să reducă riscul de părăsire timpurie a școlii înainte ca problemele să înceapă. Aceste măsuri optimizează oferta de educație și formare profesională pentru a favoriza o mai bună învățare și a înlătura obstacolele din calea reușitei școlare.

Scopul acestora este de a crea din timp pentru copii o bază solidă pentru ca aceștia să își dezvolte potențialul și să se integreze în mod optim în școală. Politicile de prevenire ar putea include:

Oferirea unei educații și a unei îngrijiri de înaltă calitate, destinate copiilor de vârstă mică, este benefică pentru toți copiii și este în special importantă pentru cei proveniți din medii dezavantajate, inclusiv din familii de migranți și de romi. Prin aceasta se sporește bunăstarea fizică, dezvoltarea socială și emoțională, competențele lingvistice și competențele cognitive de bază. Oferta de educație și îngrijire destinată copiilor de vârstă mică ar trebui să fie de înaltă calitate, la un preț rezonabil, dotată cu personalul corespunzător și accesibilă familiilor provenind din medii dezavantajate.

Politicile de prevenire abordează organizarea sistemelor de educație și formare profesională, resursele disponibile pentru școli, disponibilitatea, permeabilitatea și flexibilitatea parcursurilor educaționale. Acestea se ocupă de asemenea de disparitatea de gen și de sprijinirea copiilor proveniți din medii dezavantajate sau având o limbă maternă diferită. Politicile de prevenire ar mai putea include:

Sporirea ofertei educaționale prin furnizarea unor oportunități de educație și formare profesională după vârsta la care învățământul este obligatoriu poate influența comportamentul tinerilor și al familiilor acestora și poate duce la rate ridicate de absolvire a ciclurilor de învățământ secundar superior.

Promovarea unor politici active de combatere a segregării și furnizarea unui sprijin suplimentar școlilor situate în zone defavorizate sau celor care primesc un număr mare de elevi proveniți din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic ajută aceste școli să își diversifice compoziția socială și să își consolideze oferta educațională. Acestea îmbunătățesc reușita școlară a elevilor proveniți din medii socioeconomice dezavantajate și reduc riscul de părăsire timpurie a școlii de către acești elevi.

Sublinierea valorii diversității lingvistice și sprijinirea copiilor care au o limbă maternă diferită pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a folosi limba de predare și, dacă este cazul, limba maternă, precum și sprijinirea cadrelor didactice în instruirea copiilor dotați cu niveluri diferite de competente lingvistice, pot îmbunătăți rezultatele școlare ale copiilor proveniți din familii de migranți și pot reduce riscul de părăsire timpurie a școlii de către aceștia.

5.	Creșterea gradului de implicare a părinților, consolidarea cooperării lor cu școala și crearea de parteneriate între școală și părinți pot spori motivația de a învăța în rândul elevilor.

Creșterea flexibilității și a permeabilității parcursului educațional, de exemplu prin modularizarea cursurilor sau printr-o alternanță între școală și muncă, este în special utilă elevilor cu rezultate școlare mai slabe și îi poate motiva să continue o educație și o formare profesională adaptate mai bine cerințelor și capacităților lor. Aceasta ajută de asemenea la abordarea motivelor de părăsire timpurie a școlii specifice fiecărui gen, cum ar fi intrarea timpurie pe piața muncii sau sarcina în rândul adolescentelor. În plus, limitarea repetenției și înlocuirea acesteia cu acest sprijin individual flexibil au fost asociate unei rate mai scăzute de părăsire timpurie a școlii.

Consolidarea filierelor profesionale și tehnice de înaltă calitate și sporirea atractivității și a flexibilității acestora oferă elevilor expuși riscului alternative credibile la părăsirea timpurie a școlii. Punerea la dispoziție a unor forme de învățământ profesional și tehnic bine integrate în ansamblul sistemelor de educație și formare profesională oferă parcursuri alternative pe calea către învățământul secundar superior și învățământul terțiar.

Consolidarea legăturii dintre sistemele de educație și formare profesională și sectorul ocupării forței de muncă în vederea evidențierii avantajelor absolvirii studiilor pentru viitoarea capacitate de inserție profesională. Aceasta ar putea să îmbrace forma unor stagii în medii profesionale sau a unei implicări mai mari a angajatorilor în școli și colegii.

2.2.

Scopul POLITICILOR DE INTERVENȚIE este de a preveni părăsirea timpurie a școlii prin îmbunătățirea calității educației și formării profesionale la nivelul instituțiilor de învățământ, prin reacțiile la semnalele de avertizare timpurie și prin oferirea unui sprijin specific elevilor sau grupurilor de elevi expuși riscului de părăsire timpurie a școlii. Aceste politici abordează toate nivelurile de educație, începând de la educația și îngrijirea destinate copiilor de vârstă mică până la ciclul de învățământ secundar superior.

La nivelul școlii sau al instituției de formare, strategiile de combatere a părăsirii timpurii a școlii se înscriu într-o politică globală de dezvoltare școlară. Acestea urmăresc să creeze un mediu de învățare pozitiv, să consolideze calitatea și inovarea pedagogică, să îmbunătățească competențele cadrelor didactice pentru a face față diversității sociale și culturale și să elaboreze abordări de combatere a violenței și a comportamentelor agresive. Politicile de intervenție la nivelul școlii sau al instituției de formare ar putea include:

transformarea școlilor în comunități de învățare bazate pe o viziune comună a dezvoltării școlare, împărtășită de toate părțile interesate, utilizând experiența și cunoștințele tuturor și oferind un mediu deschis, stimulativ și agreabil pentru a încuraja tinerii să își continue educația și formarea profesională;

2.	elaborarea unor sisteme de avertizare timpurie pentru elevii expuși riscului, aceasta putând contribui la luarea de măsuri eficiente înainte ca problemele să devină manifeste, precum și înainte ca elevii să înceapă să se îndepărteze de școală, să lipsească de la școală sau să abandoneze școala;

crearea de rețele cu părinții și alți actori din afara școlii, precum serviciile comunității locale, organizațiile care reprezintă migranții sau comunitățile minoritare, asociațiile sportive și culturale sau angajatorii și organizațiile societății civile, ceea ce permite propunerea unor soluții globale pentru a ajuta elevii expuși riscului și facilitează accesul la un sprijin extern adus, de exemplu, de psihologi, de asistenți sociali și persoane care lucrează cu tinerii sau de servicii culturale și comunitare. Această legătură poate fi facilitată de mediatorii din comunitatea locală capabili să sprijine comunicarea și să atenueze sentimentul de neîncredere;

sprijinul și responsabilizarea cadrelor didactice în munca lor cu elevii expuși riscului, acestea reprezentând condiții prealabile luării unor măsuri de succes la nivelul școlii. Educația inițială a cadrelor didactice și dezvoltarea profesională continuă dedicată cadrelor didactice și directorilor de școli îi ajută pe aceștia să facă față diversității din sala de clasă, să susțină elevii proveniți din medii socioeconomice dezavantajate și să rezolve situațiile de predare dificile;

5.	activitățile extrașcolare derulate după programul școlar și în afara școlii, precum și activitățile artistice, culturale și sportive acestea putând crește respectul de sine al elevilor expuși riscului și putând spori rezistența acestora în fața dificultăților întâlnite în procesul de învățare.

Politicile de intervenție la nivel individual urmăresc să furnizeze fiecărui elev expus riscului de părăsire a școlii un ansamblu de mecanisme de sprijin care pot fi adaptate cerințelor acestuia. Acestea se concentrează atât pe dezvoltarea personală pentru a mări rezistența elevilor expuși riscului, cât și pe soluționarea dificultăților concrete, care pot fi de natură socială, cognitivă sau emoțională. Politicile de intervenție la nivel individual ar putea include:

consilierea permite elevilor să depășească în mod individual dificultățile școlare, sociale sau personale specifice. Fie că se încadrează în abordări personalizate (consiliere), fie că fac parte din grupuri mici (meditații), elevii beneficiază de asistență specifică, adesea asigurată de personalul didactic, de membrii comunității sau de colegii lor;

adaptarea predării la cerințele elevilor, consolidarea unor metode de învățare individualizate și asigurarea unui sprijin pentru elevii expuși riscului îi ajută pe aceștia să se adapteze cerințelor de educație formală și să depășească barierele create de sistemul de educație și formare profesională, putând astfel să contribuie la limitarea repetenției;

consolidarea activităților de orientare și de îndrumare sprijină elevii la alegerea carierei, precum și tranzițiile în cadrul sistemului de învățământ sau tranzițiile de la sistemul de învățământ la locul de muncă. Aceasta reduce procesele decizionale deficitare bazate pe așteptări false sau pe informații insuficiente. De asemenea, ajută tinerii să facă alegeri care corespund ambițiilor lor, intereselor lor personale și talentelor lor;

4.	garantarea accesului la sprijin financiar adecvat al tinerilor ale căror circumstanțe economice pot avea drept rezultat părăsirea timpurie a sistemului de educație. În cazul în care se consideră necesar, acest sprijin ar putea fi supus unor condiții sau ar putea fi asociat unor prestații sociale.

2.3.

Scopul POLITICILOR COMPENSATORII este să ajute persoanele care au părăsit timpuriu școala să își reia educația, propunând căi de reintegrare în sistemul de educație și formare profesională, și să obțină diplomele care le lipsesc. Politicile compensatorii ar putea include:

programele de educație „a doua șansă” cu rezultate pozitive, care furnizează medii de învățare ce răspund cerințelor specifice ale persoanelor care au părăsit timpuriu școala, recunosc studiile anterioare și sprijină bunăstarea acestora. Aceste programe sunt diferite de școli atât din punct de vedere al abordărilor organizaționale, cât și al celor pedagogice și sunt adesea caracterizate prin grupuri de studiu mici, printr-o predare personalizată, adaptată vârstei și inovatoare și prin parcursuri educaționale flexibile. În măsura posibilului, acestea ar trebui să fie ușor accesibile și gratuite;

diferite posibilități de reintegrare în sistemul tradițional de educație și formare profesională, a căror asigurare este importantă. Clasele de tranziție care pun în mod deosebit accentul pe orientare pot servi la remedierea decalajului dintre un eșec școlar anterior și reintegrarea în sistemul tradițional de educație;

recunoașterea și validarea studiilor anterioare, inclusiv a competențelor dobândite în contexte de învățare nonformale și informale, acestea îmbunătățind încrederea și respectul de sine al tinerilor și facilitează reintegrarea acestora în sistemul de educație. Aceasta îi poate motiva să își continue educația și formarea profesională, îi ajută să își identifice talentele și să facă alegeri de carieră mai bune;

sprijinul individual direcționat, care include ajutor de ordin social, financiar, educațional și psihologic acordat tinerilor aflați în dificultate. Acest sprijin este important în special pentru tinerii care se află în situații de grave dificultăți sociale sau emoționale, care îi împiedică să își continue educația sau formarea profesională.

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

1.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/12

Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

2011/C 191/08

Ajutor nr.: SA.32518 (11/XA)

Stat membru: Germania

Regiune: Schleswig-Holstein

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Gewährung von Beihilfen im Rahmen der Bekämpfung

Leukose und Brucellose bei Rindern, Schafen und Ziegen

Temei legal: Richtlinien für die Gewährung von Beihilfen im Rahmen der Bekämpfung Leukose und Brucellose bei Rindern, Schafen und Ziegen (Leukose-Brucellose-Beihilfe-Richtlinien)

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Valoarea anuală totală a bugetului previzionat în temeiul schemei de ajutor: 0,15 EUR (în milioane)

Valoarea maximă a ajutorului: 100 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 17 februarie 2011-31 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Bolile animalelor [articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Creșterea animalelor

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Ministerium für Landwirtschaft, Umwelt und ländliche Räume Schleswig-Holstein

Mercatorstraße 3

24106 Kiel

DEUTSCHLAND

Adresa web: http://www.schleswig-holstein.de/cae/servlet/contentblob/872674/publicationFile/Beihilfe_RiLi_Leukose.pdf

Alte informații: —

Ajutor nr.: SA.33004 (11/XA)

Stat membru: Italia

Regiune: Basilicata

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Interventi compensativi relativi a mancati redditi, a favore delle aziende agricole interessate da provvedimenti di abbattimenti totali conseguenti ad infezioni di tubercolosi bovina, brucellosi, leucosi bovina enzootica e scrapie o colpite dalle avversità atmosferiche. Periodo 2010 e 2011.

Temei legal:

Brucellosi bovina, bufalina, ovina e caprina:

D.P.R. n. 320/1954,

L. n. 615/1964,

D.M. n. 453/1992,

D.M. n. 651/1994.

Tubercolosi bovina e bufalina:

D.P.R. n. 320/1954,

L. n. 615/1964,

D.M. n. 592/1995.

Leucosi bovina enzootica:

D.P.R. n. 320/1954,

D.M. n. 358/1996.

Encefalopatie Spongiformi Trasmissibili:

D.M. 8.4.1999,

regolamento (CE) n. 999/2001 del 22 maggio 2001.

Avversità atmosferiche:

D.P.C.M. n. 66/2011,

D.G.R. n. 518/2011.

Valoarea maximă a ajutorului: 100 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 24 iunie 2011-31 decembrie 2011

Obiectivul ajutorului: Bolile animalelor [articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006], Fenomene meteorologice nefavorabile [articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Creșterea bovinelor de lapte, Creșterea ovinelor și caprinelor, Creșterea altor bovine

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Regione Basilicata

Dipartimento Agricoltura Sviluppo Rurale Economia Montana

Via Vincenzo Verrastro 10

85100 Potenza PZ

ITALIA

Adresa web: http://www.regione.basilicata.it/giunta/site/giunta/department.jsp?dep=100049

Alte informații: —

Ajutor nr.: SA.33005 (11/XA)

Stat membru: Italia

Regiune: Basilicata

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: L. 2 dicembre 1998 n. 423 — articolo 1 comma 2 — Interventi urgenti nel settore zootecnico per il ripristino funzionale delle strutture aziendali delle aree riconosciute dal D.P.C.M. n. 66/2011.

Temei legal:

L. 2.12.1998 n. 423.

D.P.C.M. 22.3.2011 n. 66 «Dichiarazione dello stato di emergenza in relazione alle eccezionali avversità atmosferiche che hanno colpito il territorio della Regione Basilicata nel periodo dal 18 febbraio al 1o marzo 2011».

D.G.R. n. 641 del 4 maggio 2011«L. 2 dicembre 1998 n. 423 — articolo 1 comma 2 — Interventi urgenti nel settore zootecnico per il ripristino funzionale delle strutture aziendali delle aree riconosciute dal D.P.C.M. n. 66/2011».

Valoarea maximă a ajutorului: 80 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 24 iunie 2011-31 decembrie 2011

Obiectivul ajutorului: Fenomene meteorologice nefavorabile [articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Creșterea bovinelor de lapte, Creșterea altor bovine, Creșterea ovinelor și caprinelor

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Regione Basilicata

Dipartimento Agricoltura Sviluppo Rurale Economia Montana

Via Vincenzo Verrastro 10

85100 Potenza PZ

ITALIA

Adresa web: http://www.regione.basilicata.it/giunta/site/giunta/department.jsp?dep=100049

Alte informații: —

Ajutor nr.: SA.33156 (11/XA)

Stat membru: Bulgaria

Regiune: Bulgaria

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: „Помощ за участие в изложения по овцевъдство — Регионално изложение по овцевъдство гр. Костинброд, Общинско изложение по овцевъдство гр. Елин Пелин, Общинско изложение по овцевъдство гр. Годеч и Общинско изложение по овцевъдство гр. Брезник“

Temei legal: Чл. 10, ал. 1, т. 10 от Закона за подпомагане на земеделските производители; Указания, приети с Решение на Управителния съвет на Държавен фонд „Земеделие“ за схема на държавна помощ за участие в изложения и панаири

Valoarea maximă a ajutorului: 100 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 27 iunie 2011-31 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Asistență tehnică [articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură, silvicultură și pescuit

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Държавен фонд „Земеделие“

бул. „Цар Борис III“ № 136

1618 София/Sоfiа

БЪЛГАРИЯ/ВULGАRIА

Adresa web: http://www.dfz.bg/bg/darzhavni-pomoshti/shemi_durjavni_pomoshti_reglament_1857_2006/

Alte informații: —

Ajutor nr.: SA.33219 (11/XA)

Stat membru: Germania

Regiune: Thüringen

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Satzung zur Änderung der Satzung über Beihilfen der Thüringer Tierseuchenkasse 612-40306-TH/0002

Temei legal: § 7 Absatz 2 und § 20 Thüringer Ausführungsgesetz zum Tierseuchengesetz (Thüringer Tierseuchengesetz — ThürTierSG —) in der Fassung vom 30. März 2010 (GVBl. S. 89) in Verbindung mit der Satzung über Beihilfen der Thüringer Tierseuchenkasse (Beihilfesatzung in der Fassung der 4. Änderungssatzung)

Valoarea maximă a ajutorului: 100 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 24 iunie 2011-31 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Bolile animalelor [articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Creșterea animalelor

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Thüringer Tierseuchenkasse

Victor-Goerttler-Straße 4

07745 Jena

DEUTSCHLAND

Adresa web:

http://www.thueringertierseuchenkasse.de/Download/Beihilfesatzung2011.pdf

http://www.thueringertierseuchenkasse.de/Download/thuertiersg.pdf

Alte informații: —

1.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/15

MEDIA 2007 – DEZVOLTARE, DISTRIBUȚIE, PROMOVARE ȘI FORMARE

Cerere de propuneri – EACEA/19/11

Sprijin pentru digitizarea cinematografelor europene

2011/C 191/09

1. Obiective și descriere

Prezenta cerere de propuneri este publicată în temeiul Deciziei nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007).

Obiectivele globale ale programului sunt:

(a)	să conserve și să pună în valoare diversitatea culturală și lingvistică europeană, precum și patrimoniul cinematografic și audiovizual, să garanteze accesul publicului la acesta și să promoveze dialogul intercultural;

(b)	să intensifice circulația și audiența operelor audiovizuale europene în interiorul și în exteriorul Uniunii Europene, inclusiv printr-o mai mare cooperare între operatori;

(c)	să consolideze competitivitatea sectorului audiovizual european în cadrul unei piețe europene deschise și concurențiale, care să favorizeze ocuparea forței de muncă, inclusiv prin promovarea legăturilor între profesioniștii din sectorul audiovizual.

Scopul schemei privind „digitizarea cinematografelor” este de a încuraja cinematografele să ruleze un procent semnificativ de opere europene non-naționale, pentru a exploata posibilitățile oferite de tehnologia digitală.

Prezenta cerere de propuneri are ca scop facilitarea tranziției la tehnologia digitală pentru cinematografele care rulează filme europene, prin sprijinirea costurilor indirecte în legătură cu achiziționarea unui proiector digital.

2. Candidați eligibili

Prezenta cerere de propuneri se adresează operatorilor europeni independenți de cinematografe a căror activitate principală este proiecția de filme.

Candidații trebuie să fie stabiliți în una dintre următoarele țări:

—	cele 27 de state ale Uniunii Europene;

—	țările SEE, Elveția și Croația.

Organizațiile candidate trebuie:

—	să fie cinematografe care rulează premiere (care programează filme europene în premieră, în decurs de maxim 12 luni de la data premierei naționale);

—	să fie deschise pentru public de cel puțin 3 ani;

—	să dispună de un sistem de eliberare de bilete și de declarație de intrare;

—	să aibă cel puțin un ecran și 70 de locuri;

—

să fi prezentat 520 de proiecții pe an în cazul cinematografelor permanente (cinematografe care funcționează cel puțin 6 luni pe an), 300 de proiecții pentru cinematografele cu un singur ecran (30 de proiecții pe lună) și cel puțin 30 de proiecții pentru cinematografele de vară/în aer liber (cinematografe care funcționează mai puțin de șase luni pe an);

—	să fi avut cel puțin 20 000 de spectatori în ultimele 12 luni sau 20 000 de intrări în cinematograf cu plata efectivă a unui bilet normal.

Candidații care au primit sau vor primi un proiector de la un integrator terț ca urmare a semnării unui acord privind taxa pe copia virtuală (virtual print fee, VPF) nu vor fi eligibili pentru sprijin.

Pentru a fi considerate eligibile, cinematografele trebuie să fi proiectat în 2010 cel puțin 50 % filme europene, dintre care cel puțin 30 % să fie filme europene non-naționale.

Un film este considerat european dacă se încadrează în definiția acestor filme prevăzută de programul MEDIA în cadrul schemei de sprijin automat și schemei de sprijin selectiv pentru cinema.

Filmele care au fost deja clasificate sunt menționate în Baza de date a filmelor europene:

http://ec.europa.eu/culture/media/programme/distrib/filmbase/index_en.htm

Un film este considerat european dacă se încadrează în următoarea definiție:

Orice operă recentă de ficțiune (inclusiv filmele de animație) sau documentar, cu durata minimă de 60 de minute, care îndeplinește următoarele condiții:

—

opera a fost produsă în cea mai mare parte de unul sau mai mulți producători stabiliți în țări participante la programul MEDIA. Pentru a fi considerate producători efectivi ai unui film, casele de producție trebuie să fie menționate ca atare în genericul filmului. Alte elemente, precum controlul creației, titlul de proprietate asupra drepturilor de exploatare și participarea la profit pot fi, de asemenea, luate în considerare pentru stabilirea producătorului real;

și

—

opera trebuie să fie produsă cu participarea semnificativă a unor profesioniști care sunt resortisanți/rezidenți ai țărilor participante la programul MEDIA. „Participarea semnificativă” înseamnă un punctaj reprezentând mai mult de 50 % din punctele din tabelul de mai jos (de exemplu 10 sau mai multe puncte în cazul unei opere de ficțiune sau cea mai mare proporție de puncte dacă totalul este mai mic de 19, cum este de obicei cazul documentarelor sau filmelor de animație, unde de obicei nu toate categoriile sunt menționate pe generic):

Funcții	Puncte
Regizor	3
Scenarist	3
Compozitor	1
Actor 1	2
Actor 2	2
Actor 3	2
Director artistic/scenografie	1
Director de imagine	1
Editor	1
Sunet	1
Locul de filmare	1
Laborator	1
Total	19

Filmele care conțin publicitate, materiale pornografice sau rasiste sau care incită la violență nu sunt considerate filme eligibile.

3. Acțiuni eligibile

Sprijin pentru costurile indirecte legate de cumpărarea proiectoarelor digitale care îndeplinesc cerințele privind securitatea conținutului în vederea respectării Inițiativei privind cinematografele digitale (Digital Cinema Initiative – DCI) care urmează a fi instalate într-un cinematograf care îndeplinește toate criteriile de eligibilitate.

Sprijinul poate fi solicitat pentru un singur proiector pentru fiecare ecran pentru maximum 3 ecrane în cadrul unui cinematograf.

Proiectorul trebuie să fie achiziționat între data depunerii cererii și 30 iunie 2013.

4. Criterii de atribuire

Cererile/acțiunile eligibile vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii:

Criterii

Puncte

Dimensiunea europeană

Numărul de proiectoare solicitate:

1 proiector



2 proiectoare



3 proiectoare



Existența unui mecanism național de sprijin



5. Buget

Bugetul anual alocat pentru cofinanțarea proiectelor este estimat la 2 000 000 EUR.

Contribuția financiară atribuită este o subvenție și ia forma unei sume forfetare, de maximum 20 000 EUR per ecran.

Această subvenție acoperă toate costurile legate de trecerea cinematografelor europene la tehnologia digitală, excluzând costurile proiectorului digital și ale serverului.

Agenția își rezervă dreptul de a nu aloca toate fondurile disponibile.

6. Termen pentru depunerea cererilor

Propunerile trebuie să fie trimise (conform datei poștei) până la 15 septembrie 2011.

Propunerile trebuie trimise la următoarea adresă:

Education, Audiovisual and Culture Executive Agency (EACEA)

Constantin DASKALAKIS

BOUR 3/66

Avenue du Bourget/Bourgetlaan 1

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Vor fi acceptate doar cererile depuse pe formularul oficial de cerere, semnat în mod corespunzător de persoana autorizată să încheie angajamente obligatorii din punct de vedere juridic în numele organizației candidate. Pe plic trebuie să se menționeze cu claritate:

MEDIA programme — Distribution EACEA/19/11 — Digitisation of cinemas

Cererile trimise prin fax sau e-mail vor fi respinse.

7. Detalii complete

Îndrumările, împreună cu formularele de cerere, pot fi găsite la următoarea adresă de internet:

http://ec.europa.eu/culture/media/programme/distrib/schemes/auto/index_en.htm

Cererile trebuie depuse pe formularele puse la dispoziție și trebuie să conțină toate informațiile și anexele solicitate.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

1.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/20

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2011/C 191/11

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„SCHWÄBISCHE SPÄTZLE”/„SCHWÄBISCHE KNÖPFLE”

NR. CE: DE-PGI-0005-0738-02.02.2009

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle”

2. Statul membru sau țara terță:

Germania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 2.7.

Paste

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

„Schwäbische Spätzle”, cunoscute și sub denumirea de „Schwäbische Knöpfle”, sunt paste obținute din ouă proaspete după o rețetă artizanală. Produsul are o formă neregulată și o suprafață rugoasă și poroasă. Aluatul gros este lăsat să cadă direct în apa în fierbere sau în vaporii de apă. În limbajul curent, cele două denumiri se referă la același produs obținut din același aluat și sunt interschimbabile. Aceste paste cu ou pot fi groase sau subțiri, lungi sau scurte. Nu există o distincție clară în ceea ce privește modul de utilizare a celor două denumiri, utilizarea lor variind de la o regiune la alta.

Caracteristici

Culoare/aspect extern: naturală, de la galben-auriu la galben-deschis

Formă: paste cu formă neregulată; suprafață rugoasă și poroasă; stil artizanal; cu formă variabilă, de la groase la subțiri și de la lungi la scurte

Consistență/textură: consistență fermă, pot fi fierte/nelipicioase, cu o suprafață rugoasă.

Calitatea ouălor: ouă proaspete, în conformitate cu normele generale pentru paste (Leitsätze für Teigwaren)

Conținut de ouă per kilogram de griș/făină: „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” uscate: cel puțin 2 ouă per kilogram de griș; în general, se folosesc între 4 și 6 ouă per kg de griș.

„Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” proaspete: cel puțin 8 ouă per kilogram de griș și făină

Calitatea grișului: griș din grâu dur sau făină de alac

Calitatea făinii pentru „Spätzle” proaspete: făină de grâu sau de alac

Calitatea apei: apă potabilă proaspătă

Sare: opțional, maximum 1 %

Condimente, verdeață, spanac: opțional

Acid citric: opțional, în cazul „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” proaspete

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Ingredientele utilizate pentru a pregăti „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” sunt următoarele: griș, ouă proaspete și apă potabilă. Se mai pot adăuga: sare (maximum 1 %), condimente, verdeață și spanac. În cazul „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” proaspete, se poate adăuga acid citric și, în loc de griș, se poate utiliza făină, integral sau parțial.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Pentru a garanta autenticitatea acestui produs tradițional, tipic pentru regiunea din care provine, și pentru a asigura menținerea unui nivel înalt de calitate, „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” trebuie produse în regiunea geografică desemnată. Etapele de producție pentru aceste paste proaspete sau uscate sunt identice, cu excepția etapelor de răcire și de uscare. În mod tradițional, „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” sunt obținute manual; producerea mecanizată a „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” a demarat abia la începutul secolului XX. Ingredientele se amestecă, iar aluatul se supune unui proces de frământare până când capătă o anumită consistență. Odată cu introducerea mașinii de frământat, acest proces a devenit în general unul mecanizat. Se formează aluatul, după care acesta este lăsat să cadă direct în apa în fierbere sau în vaporii de apă. Consistența aluatului și atingerea temperaturii și a timpului de coacere corecte necesită o pricepere instinctivă și o experiență dificil de standardizat. Competențele artizanale ale producătorilor și experiența câștigată la nivel regional în privința prelucrării joacă un rol important în acest proces. În cazul pastelor uscate, „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” obținute sunt supuse unui proces de pre-uscare și, ulterior, de uscare; în cazul pastelor proaspete, produsul este răcit și, dacă este necesar, pasteurizat și apoi răcit din nou la o temperatură între 2 și 7 °C.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

—

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

—

4. Delimitare concisă a ariei greografice:

Aria geografică cunoscută sub denumirea de Suabia (Schwaben) cuprinde întregul land Baden-Württemberg, precum și întreaga regiune Suabia din Bavaria.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Fabricarea „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” reprezintă o tradiție seculară în aria geografică respectivă și ocupă un loc important în bucătăria suabă. Competențele artizanale ale producătorului și experiența câștigată la nivel regional în privința prelucrării joacă un rol important în acest proces. În mod tradițional, aluatul pentru „Spätzle” este tăiat manual; chiar și în ziua de astăzi, răzuirea manuală a aluatului așezat pe o planșă este considerată un simbol deosebit al calității. Producerea mecanizată a „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” în stil artizanal (adică imitând răzuirea manuală a aluatului), a demarat la începutul secolului XX, din motive economice. Primele brevete, bazate pe experiența practică, au fost înregistrate (a se vedea, de exemplu, Deutsches Reichpatent 471046) cu scopul de a menține caracterul autentic și artizanal al produsului „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle”. O serie de expoziții conțin mărturii care contribuie la inventarierea competențelor artizanale utilizate în Suabia pentru a fabrica acest produs din cele mai vechi timpuri și până în prezent [a se vedea expoziția Spätzle und Knöpfle — Geschichte(n) rund um das Leibgericht der Schwaben, organizată cu ocazia târgului Blickfang: Alte Zeiten, Ofterdingen sau expoziția Spätzle — Schaben, pressen, hobeln, organizată de Freilichtmuseum Beuren]. Numeroasele concursuri de gătit și seria de recorduri mondiale de răzuire a aluatului pentru „Spätzle” subliniază specificitatea ariei geografice asociată factorilor umani. Experiența locală în ceea ce privește fabricarea aluatului a fost transmisă din generație în generație și contribuie semnificativ la conferirea caracteristicilor ulterioare ale produsului. Tradiția fabricării „Spätzle” își are începuturile în secolul XVIII. În 1725, Rosino Lentilio, consilier și medic personal din Württemberg, a concluzionat că „Knöpflein” și „Spazen” reprezentau „tot ceea ce se obține pe bază de făină”. La vremea respectivă, alacul era cultivat pe scară largă în zona Suabia-Alemania. Această cereală crește pe soluri sărace și era foarte răspândită în zona respectivă, care adăpostea o serie de mici fermieri și care era caracterizată de sărăcie. Dat fiind că alacul conține niveluri ridicate de proteine glutinice, iar aluatul putea fi prin urmare fabricat în vremuri de restriște fără adaos de ouă, „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” se obțineau în principal din alac. Produsul a câștigat notorietate în regiunea muntoasă a Münsinger Alb. Odată cu industrializarea și cu creșterea prosperității, „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle”, care constituiseră până atunci o mâncare obișnuită, de zi cu zi, au devenit o specialitate culinară consumată doar în zile de sărbătoare. Într-o descriere din 1937 a unui sat de fermieri din regiunea Suabia, „Spätzle” sunt considerate o mâncare festivă. Cu un an înainte, poetul local Sebastian Blau considera „Spätzle” ca fiind simbolul identității regionale: „«Spätzle» reprezintă fundamentul bucătăriei noastre, al faimei țării noastre […], alfa și omega meniului din Suabia […]”. În locuri cu o natură mai puțin favorabilă din aria geografică respectivă, metodele regionale tradiționale de fabricare a „Spätzle”, la care se adaugă competențele artizanale deosebit de ridicate ale producătorilor, au permis obținerea unui produs de o înaltă calitate. Astăzi, în Suabia, „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” sunt produse de aproape toți producătorii de paste și utilizate în majoritatea restaurantelor. Începând din anii '80, acest produs se și exportă cu succes. Pentru cei care trăiesc în aria geografică respectivă, produsul a devenit un simbol al identității. Importanța acordată „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” în bucătăria suabă poate fi observată, printre altele, în romanul Die Geschichte von den Sieben Schwaben, publicat pentru prima dată în 1827, conform căruia în Suabia se obișnuiește „să se mănânce supă de cinci ori pe zi, de două ori cu «Knöpfle» sau «Spätzle»”. În 1892, Elise Henle scria despre importanța ca o femeie din Suabia să știe să gătească „Spätzle”: „O femeie care nu știe să gătească «Spätzle» nu se poate numi o femeie suabă adevărată”. În vremuri mai recente, autorul suab Siegfried Ruoss enumeră, în cartea sa de bucate intitulată „Schwäbische Spätzleküche”, peste 50 de rețete care provin din Suabia și care utilizează „Spätzle”.

5.2. Specificitatea produsului:

Spre deosebire de alte tipuri de paste, „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” sunt paste din ouă proaspete obținute după o rețetă artizanală. Produsul are o formă neregulată și o suprafață rugoasă și poroasă. Aluatul gros este lăsat să cadă direct în apa în fierbere sau în vaporii de apă. Produsul poate fi subțire sau gros, lung sau scurt. Acestea sunt singurele tipuri de paste fierte pentru prima dată în timpul procesului de fabricare. Aluatul umed este fie presat cu ajutorul unei site perforate, fie lăsat să cadă de la sine printre găurile sitei în recipientul cu apă în fierbere. În timpul acestui proces, aluatul poate fi eventual răzuit.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Legătura cauzală dintre caracteristicile „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” și originea geografică rezultă din reputația deosebită de care se bucură aceste produse ca urmare a originii lor. Este vorba de paste tradiționale tipice, cu o tradiție îndelungată, care sunt emblematice pentru Suabia și care, mai ales, sunt cunoscute și prețuite atât în regiune, cât și dincolo de aceasta. Acest fapt este confirmat de majoritatea opiniilor primite de autoritatea națională competentă și de sondajul realizat în rândul consumatorilor în 2002.

În al doilea rând, numeroasele trimiteri care figurează în literatură, în articolele din presă și în cărțile de bucate regionale confirmă rolul deosebit de important al „Spätzle” și „Knöpfle” și prețuirea de care se bucură ca „mâncare tradițională suabă”.

În prezent, în Suabia, „Schwäbische Spätzle” și „Schwäbische Knöpfle” apar pe listele de produse ale aproape tuturor producătorilor de paste și sunt utilizate în majoritatea restaurantelor. Începând din anii '80, acest produs se și exportă cu succes. Prețuirea de care se bucură „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” este mai ales rezultatul metodelor regionale tradiționale de obținere și al competențelor artizanale foarte ridicate ale producătorilor de „Spätzle” din Suabia, varianta răzuită manual bucurându-se de o reputație deosebită. Fabricarea mecanizată necesită, de asemenea, experiență și o pricepere instinctivă, astfel încât competențele artizanale ale producătorilor și experiența la nivel regional cu privire la prelucrare joacă un rol semnificativ. Prin urmare, se poate trage concluzia că reputația „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” este strâns legată de aria de obținere.

Produsul „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” le este bine-cunoscut consumatorilor și, dată fiind originea sa regională, este deosebit de prețuit datorită îndelungatei sale tradiții ca specialitate suabă și competențelor artizanale dezvoltate la nivel local în privința obținerii sale, „Spätzle” răzuite manual fiind considerate ca având o calitate deosebită. Un sondaj la nivel național efectuat în 1965 de Konsumgenossenschaft Stuttgart e.G. pentru regiunile Stuttgart și Reutlingen au demonstrat prețuirea deosebită de care se bucură „Spätzle”. De asemenea, literatura suabă abundă de poezii despre mâncarea preferată a suabilor, cum ar fi poezia publicată în 1838 în Schwarzwälder Boten intitulată Das Lob der Schwabenknöpfle, poeziile Schwäbische Leibspeisa și Spätzles-Lied. Există numeroase activități și obiceiuri festive în cadrul cărora se face trimitere la „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle”, iar produsele sunt comercializate în cadrul industriei turistice cu ocazia unor săptămâni cu tematică culinară, a unor cursuri, ateliere și a unor concursuri de răzuit „Spätzle”. Recent, „Schwäbische Spätzle”/„Schwäbische Knöpfle” au ajuns să fie considerate „ambasadorul culinar” al regiunii Suabia.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Markenblatt, vol. 21, 23 mai 2008, partea 7a-aa, p. 33858

(http://www.register.dpma.de/DPMAregister/geo/detail.pdfdownload/127)

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

1.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/24

2011/C 191/12

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„ΚΟΥΦEΤΑ ΑΜΥΓΔΑΛΟΥ ΓΕΡΟΣΚΗΠΟΥ” (KOUFETA AMYGDALOU GEROSKIPOU)

NR. CE: CY-PGI-0005-0800-02.03.2010

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Κουφέτα Αμυγδάλου ΓεροσκΗπου” („Koufeta Amygdalou Geroskipou”)

2. Statul membru sau țara terță:

Cipru

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 2.4.

Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

„Koufeta Amygdalou Geroskipou” sunt migdale prăjite glazurate cu zahăr.

Produsul finit prezintă următoarele caracteristici principale:

Caracteristici fizice

Formă: ovală/în formă de migdală

Culoare: alb

Caracteristici chimice

Umiditate: 2-4 %

Caracteristici organoleptice

Suprafață/textură: stratul exterior de sirop de zahăr are o suprafață rugoasă tipică, mai moale la mestecare decât alte produse similare, lăsând o senzație plăcută (se topește ușor în gură). Grosimea glazurii de zahăr variază între doi și patru milimetri.

Gust: dulce, datorită zahărului, și un gust caracteristic de migdale prăjite.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Pentru obținerea migdalelor „Koufeta Amygdalou Geroskipou” se utilizează următoarele materii prime: (a) migdale și (b) zahăr tos obținut din trestie de zahăr.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Nu se aplică.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Producția și ambalarea migdalelor „Koufeta Amygdalou Geroskipou” trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată (orașul Geroskipou; atât zahărul, cât și migdalele pot proveni din afara ariei geografice delimitate).

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Migdalele „Koufeta Amygdalou Geroskipou” nu trebuie ambalate la temperaturi mai ridicate de 45 °C, din cauza umidității produse în ambalaj prin condensare. De îndată ce temperatura scade sub 45 °C poate începe procesul de ambalare, care are loc la temperatura camerei. Dacă migdalele Koufeta nu sunt ambalate în acest moment, vor pierde prea multă apă, iar produsele nu vor mai fi atât de moi la mestecat (se vor altera caracteristicile organoleptice specifice). Cu alte cuvinte, momentul ambalării migdalelor „Koufeta Amygdalou Geroskipou” este crucial, întrucât de acest lucru depinde păstrarea caracteristicilor organoleptice finale. Este, prin urmare, neapărat necesar ca migdalele „Koufeta Amygdalou Geroskipou” să fie ambalate în aria geografică delimitată. Acest lucru garantează de asemenea autenticitatea și trasabilitatea produsului.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Pe eticheta migdalelor „Koufeta Amygdalou Geroskipou” se menționează un termen de păstrare de o lună de la data producției.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Granițele administrative ale orașului Geroskipou

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Migdalele „Koufeta Amygdalou Geroskipou” sunt produse după o rețetă de familie tradițională și până în prezent toate persoanele implicate în obținerea produsului în orașul Geroskipou au fost urmași ai lui Sophocles Athanasios, care a produs pentru prima dată aceste migdale la Geroskipou în 1895. Migdalele continuă să fie produse în același fel de peste un secol, în aceeași arie geografică (orașul Geroskipou) de urmași ai lui Sophocles Athanasios. Drept urmare, cunoștințele de specialitate și practice necesare pentru obținerea migdalelor „Koufeta Amygdalou Geroskipou” există în aria geografică delimitată din 1895 și au fost transmise până în ziua de astăzi. Generațiile tinere au fost și sunt în continuare pregătite de producătorii cu experiență pentru obținerea migdalelor „Koufeta Amygdalou Geroskipou”, cu alte cuvinte cunoștințele practice sunt transmise de la o generație la alta.

Cartea intitulată „Geroskipou – vechi și nou” (Aristidou și Vakis, 1992) conține o referire la pregătirea migdalelor glazurate cu zahăr în Geroskipou după 1930, acestea fiind vândute în principal în timpul festivalurilor. Există de asemenea o referire la produs în cartea „Geroskipou – studiu istoric și folcloric” (Hatzikyriakos, 2000), care precizează că migdalele glazurate cu zahăr se prepară din sirop, zahăr și migdale, prin coacere într-un vas mic. Un moment definitoriu pentru migdalele „Koufeta Amygdalou Geroskipou” a fost câștigarea unui premiu în cadrul unui târg de specialitate organizat la Stroumbi în 1937.

Migdalele „Koufeta Amygdalou Geroskipou” sunt menționate de asemenea în cartea „Geroskipou din Antichitate până în ziua de azi” (2008), publicată de primăria din Geroskipou. Numărul din august 2010 al buletinului informativ lunar O Tahidromos tis Paphou conține un interviu cu un producător în vârstă și foarte experimentat, care se ocupă în continuare cu producția migdalelor Koufeta și menționează că este vorba de unul dintre produsele tradiționale cu o lungă tradiție din Geroskipou.

5.2. Specificitatea produsului:

Produsul „Koufeta Amygdalou Geroskipou” are o dublă specificitate:

(a)	reputația produsului, datorată metodei tradiționale de obținere utilizate în orașul Geroskipou de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în ziua de astăzi; și

(b)

anumite caracteristici organoleptice specifice care îl disting de alte produse similare, în principal suprafața și textura rugoase tipice, datorate stratului exterior de sirop de zahăr, care la mestecare este mai moale decât alte produse similare și se topește ușor în gură, lăsând o senzație plăcută. Migdalele „Koufeta Amygdalou Geroskipou” au de asemenea un gust dulce caracteristic, datorat zahărului. Suprafața rugoasă, textura și gustul dulce sunt unice pentru acest produs, nefiind întâlnite la alte migdale glazurate cu zahăr. Important în această privință este faptul că migdalele „Koufeta Amygdalou Geroskipou” sunt obținute fără a se utiliza ceară pentru protejarea sau izolarea migdalei (o practică utilizată în cazul altor migdale glazurate cu zahăr pentru ca produsul să își păstreze conținutul de ulei). În plus, procesul de producție nu implică alte materii prime în afară de migdale și zahăr, nici alt proces suplimentar pentru șlefuirea migdalelor glazurate (ceruirea sau șlefuirea mecanică în continuarea procesului de producție), ca în cazul altor migdale glazurate cu zahăr. Astfel, porii de la suprafața produsului rămân deschiși, făcând ca suprafața să fie mai rugoasă decât în cazul altor migdale glazurate cu zahăr. În plus, migdalele „Koufeta Amygdalou Geroskipou”, pentru obținerea cărora nu se mai utilizează alte materii prime, sunt mai moi și mai dulci pe durata perioadei de valabilitate decât alte migdale glazurate cu zahăr, în cazul cărora se adaugă și alte materii prime pentru a atenua gustul dulce al produsului.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Migdalele Koufeta sunt bine-cunoscute în întregul Cipru. După cum s-a menționat mai sus, migdalele „Koufeta Amygdalou Geroskipou” se produc în Geroskipou de foarte mulți ani, iar cunoștințele practice necesare pentru pregătirea acestora s-au transmis de la o generație la alta până în ziua de astăzi. Unicitatea migdalelor „Koufeta Amygdalou Geroskipou” și caracteristicile specifice ale acestora se datorează cunoștințelor practice și de specialitate ale producătorilor din Geroskipou, în special în ceea ce privește metoda de producție. Textura specială, caracteristică pentru „Koufeta Amygdalou Geroskipou”, se datorează în principal felului în care este pregătit produsul, în special duratei procesului de glazurare cu sirop de zahăr a migdalelor prăjite, mișcărilor ritmice ale aparatului în care sunt glazurate migdalele și rețetei utilizate la prepararea produsului. Elementul crucial al procesului de producție, care constituie partea cea mai importantă a cunoștințelor practice, este faptul că producătorul trebuie să rămână în permanență lângă echipamentul de producție pentru a supraveghea întregul proces de glazurare, astfel încât să poată interveni imediat, dacă este cazul, pentru a ajusta densitatea siropului și cantitatea de sirop, ca și temperatura amestecului. Este de asemenea foarte importantă combinația dintre perioada necesară pentru glazurarea cu sirop de zahăr a migdalelor prăjite și mișcarea ritmică a aparatului în cursul procesului de glazurare. Dacă migdalele sunt glazurate mai devreme decât trebuie și/sau dacă mișcarea ritmică a aparatului nu este perfectă, migdalele se vor lipi unele de altele. În mod asemănător, dacă migdalele sunt glazurate mai devreme decât trebuie și/sau dacă mișcarea ritmică a producătorului nu este perfectă, migdalele se vor usca și nu vor absorbi cantitatea corectă de zahăr. Toate elementele de mai sus fac parte din tradiția, metodele de producție autentice locale și cunoștințele practice și de specialitate locale ale producătorilor din Geroskipou. Succesul rețetei descrise în caietul de sarcini se datorează și faptului că, spre deosebire de cazul altor migdale glazurate cu zahăr, se utilizează numai două materii prime – zahăr și migdale – fără nimic altceva.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.moa.gov.cy/moa/da/da.nsf/All/BAB8773EB6D4C5BD422576CD00354E95/$file/EvnoikiApofasiYpourgou4406Jan10.pdf?OpenElement

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2011.191.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 191

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 54 1 iulie 2011

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	RECOMANDĂRI
	Consiliu
2011/C 191/01	Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii ( 1 )	1

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2011/C 191/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6241 – CIE Management II/Gruppo Coin) ( 1 )	7

2011/C 191/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6162 – Pfizer/Ferrosan Consumer Healthcare Business) ( 1 )	7

2011/C 191/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6160 – Apollo/PlayPower) ( 1 )	8

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2011/C 191/05	Decizia Consiliului din 28 iunie 2011 de numire și înlocuire a membrilor Consiliului de conducere al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale	9

	Comisia Europeană
2011/C 191/06	Rata de schimb a monedei euro	10

	Curtea de Conturi
2011/C 191/07	Raportul special nr. 5/2011 Schema de plată unică (SPU): aspecte care trebuie abordate în vederea consolidării bunei gestiuni financiare a acestui mecanism	11

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2011/C 191/08	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001	12

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,4453
JPY	yen japonez	116,25
DKK	coroana daneză	7,4587
GBP	lira sterlină	0,90255
SEK	coroana suedeză	9,1739
CHF	franc elvețian	1,2071
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,7875
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,345
HUF	forint maghiar	266,11
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7093
PLN	zlot polonez	3,9903
RON	leu românesc nou	4,2435
TRY	lira turcească	2,3500
AUD	dolar australian	1,3485
CAD	dolar canadian	1,3951
HKD	dolar Hong Kong	11,2475
NZD	dolar neozeelandez	1,7468
SGD	dolar Singapore	1,7761
KRW	won sud-coreean	1 543,19
ZAR	rand sud-african	9,8569
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,3416
HRK	kuna croată	7,4018
IDR	rupia indoneziană	12 397,41
MYR	ringgit Malaiezia	4,3626
PHP	peso Filipine	62,619
RUB	rubla rusească	40,4000
THB	baht thailandez	44,380
BRL	real brazilian	2,2601
MXN	peso mexican	16,9765
INR	rupie indiană	64,5620

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2011/C 191/09	MEDIA 2007 – Dezvoltare, distribuție, promovare și formare – Cerere de propuneri – EACEA/19/11 – Sprijin pentru digitizarea cinematografelor europene	15

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2011/C 191/10	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6288 – Blackstone/Stargazer) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	19

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2011/C 191/11	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	20

2011/C 191/12	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	24