ISSN 1830-3668

doi:10.3000/18303668.C_2011.175.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 175

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 54
15 iunie 2011


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Consiliu

2011/C 175/01

Concluziile Consiliului privind contribuția culturii la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020

1

2011/C 175/02

Concluziile Consiliului privind serviciile de informare referitoare la mobilitate pentru artiști și pentru profesioniști din domeniul culturii

5

2011/C 175/03

Concluziile Consiliului privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari: să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine

8

RO

 


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Consiliu

15.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/1


Concluziile Consiliului privind contribuția culturii la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020

2011/C 175/01

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

AVÂND ÎN VEDERE:

adoptarea de către Consiliul European, la 17 iunie 2010, a Strategiei „Europa 2020”, o strategie pentru ocuparea forței de muncă și o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (1);

contextul politic, astfel cum este prezentat în anexa la prezentele concluzii;

REAMINTIND:

Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2), care în orientarea 4 subliniază potențialul economic ridicat al domeniilor cultural și creativ și rolul acestora în promovarea inovării;

Concluziile Consiliului privind fertilizarea încrucișată între inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020 intitulate „O agendă digitală pentru Europa”, respectiv „O Uniune a inovării” (3), care evidențiază importanța conținutului cultural și creativ online și subliniază necesitatea de a consolida „digitizarea și difuzarea patrimoniului cultural european, inclusiv prin intermediul proiectului privind biblioteca digitală «Europeana»”;

Concluziile Consiliului privind inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” din cadrul Strategiei Europa 2020: Accelerarea transformării Europei prin inovare într-o lume aflată în schimbare rapidă (4), care recunoaște că sectorul cultural și cel creativ reprezintă o sursă importantă de inovare tehnologică și netehnologică, precum și faptul că acest potențial trebuie valorificat pe deplin;

documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Analiza consultării lansate prin cartea verde intitulată «Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative» ” (5), care subliniază că majoritatea covârșitoare a răspunsurilor a solicitat ca industriile culturale și creative să joace un rol important în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a inițiativelor emblematice ale acesteia;

SALUTÂND:

orientările integrate pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a inițiativelor sale emblematice;

ÎNTRUCÂT:

cultura poate avea o contribuție semnificativă și multidimensională la realizarea măsurilor propuse prin orientările integrate și inițiativele emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020 vizând transformarea UE într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

pentru ca această contribuție să devină efectivă, au fost identificate șase priorități pentru o cooperare consolidată în Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2011-2014, elaborat de Consiliu (6);

cooperarea între toate sectoarele relevante și o abordare orientată la nivelul tuturor politicilor sunt urgente și reprezintă un element-cheie în valorificarea acestei contribuții;

este important ca structurile de guvernanță ale Strategiei Europa 2020 să fie capabile să țină seama de contribuția sectorului culturii și al creației;

SUBLINIIND:

1.   Contribuția culturii la creșterea inteligentă

Industriile culturale și creative reprezintă o sursă majoră de potențial de ocupare a forței de muncă. În cursul ultimului deceniu, nivelul global al ocupării forței de muncă în industriile culturale și creative a crescut de trei ori comparativ cu creșterea ocupării forței de muncă la nivelul economiei UE în ansamblu (7). Acestea reprezintă, de asemenea, un motor al creativității și al inovării în domenii fără caracter tehnologic din întreaga economie, producând bunuri și servicii competitive și de înaltă calitate și creând locuri de muncă. În fine, prin conexiuni pertinente cu domeniul educației, cultura poate contribui în mod eficient la formarea unei forțe de muncă competente și adaptabile, fiind astfel complementară performanței economice.

2.   Contribuția culturii la creșterea durabilă

Cultura poate contribui la creșterea durabilă prin susținerea unei mobilități mai ecologice și prin utilizarea tehnologiilor durabile de ultimă generație, inclusiv a digitizării, care asigură disponibilitatea online a conținutului cultural. Artiștii și sectorul cultural în ansamblu pot juca un rol crucial în schimbarea atitudinilor oamenilor față de mediu.

3.   Contribuția culturii la creșterea favorabilă incluziunii

Cultura poate contribui la creșterea favorabilă incluziunii prin promovarea dialogului intercultural, cu respectarea deplină a diversității culturale. Activitățile și programele culturale pot consolida coeziunea socială și dezvoltarea comunității și pot ajuta în același timp diferite persoane sau o comunitate să se angajeze pe deplin în viața socială, culturală și economică,

INVITĂ STATELE MEMBRE:

să țină seama de rolul transversal al culturii în procesul de elaborare a politicilor relevante, precum și a programelor naționale de reformă care vizează realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și să facă schimb de bune practici cu privire la instrumentele și metodologiile care pot măsura contribuția culturii la atingerea acestor obiective;

să consolideze sinergiile și să promoveze parteneriatele dintre educație, cultură, instituțiile de cercetare și sectorul de afaceri la nivel național, regional și local, acordând o atenție deosebită susținerii talentelor, precum și competențelor și aptitudinilor necesare pentru activitățile creative;

să utilizeze instrumentele financiare ale UE – în special fondurile structurale – în scopul recunoașterii potențialului culturii și al industriilor culturale și creative ca motor al dezvoltării regionale și urbane și, după caz, să le integreze în strategii de specializare inteligentă (8);

să încurajeze, în vederea promovării dezvoltării durabile, tehnologiile durabile și ecologice în procesul de producție și distribuție a bunurilor și serviciilor culturale și să sprijine artiștii și sectorul cultural în activitatea de sensibilizare a publicului la chestiuni legate de dezvoltarea durabilă, printre altele prin activități educaționale nonformale și informale;

să analizeze rolul patrimoniului cultural material și al celui imaterial în dezvoltarea comunității și în promovarea unei cetățenii active și să țină seama de acesta în procesul de elaborare a unor strategii relevante de dezvoltare locală și regională;

să răspundă atât necesităților de formare ale instituțiilor specializate și ale profesioniștilor care desfășoară activități socioculturale eficiente, cât și priorităților acestora în ceea ce privește consolidarea capacităților;

să identifice nevoile de dezvoltare a capacităților în cadrul organizațiilor culturale publice pentru a permite acestora să ofere servicii adecvate, acordând o atenție deosebită funcțiilor lor socioculturale;

INVITĂ COMISIA:

să identifice, fără a aduce atingere viitoarelor negocieri privind noul cadru financiar multianual, modul în care propunerile sale privind viitoarea politică a UE și instrumentele financiare pot ține pe deplin seama de contribuția culturii la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

să continue cooperarea între toate serviciile implicate ale Comisiei, în scopul evidențierii rolului culturii în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, și să asigure reflectarea acesteia în politicile, orientările și modalitățile de guvernanță relevante;

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITELE COMPETENȚELOR CARE LE REVIN:

să utilizeze cadrul statistic în curs de elaborare de către rețelele de colaborare ale SSE (ESSnet) în domeniul culturii, în vederea generării de informații de încredere, comparabile și actualizate privitoare la impactul social și economic al culturii, și să desfășoare lucrări cu privire la viitoarele priorități, pe baza recomandărilor emise de rețelele de colaborare ale SSE (ESSnet) în domeniul culturii;

să se bazeze pe rezultatele prezentate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei menționat anterior și să profite de ocazia creată de Alianța europeană a industriilor creative, în scopul de a consolida industriile culturale și creative, în special IMM-urile și microîntreprinderile, și de a explora noi căi de a spori în continuare capacitatea de inovare proprie acestora, precum și capacitatea lor de a stimula inovarea în alte sectoare;

să promoveze digitizarea patrimoniului cultural și a conținutului cultural contemporan, inclusiv a materialelor audiovizuale, precum și accesul la acestea, mai ales prin intermediul bibliotecii Europeana, promovând și păstrând astfel, în același timp, diversitatea culturală și multilingvismul, cu respectarea deplină a drepturilor de autor și a drepturilor conexe;

să promoveze turismul cultural durabil ca motor al coeziunii și al dezvoltării economice;

să exploreze modul în care se poate consolida componenta culturală puternică a procesului de învățare pe tot parcursul vieții cu scopul de a contribui la dezvoltarea competențelor-cheie (9), în vederea utilizării acestor informații în procesul de elaborare a politicilor în acest domeniu.


(1)  EUCO 13/1/10 REV 1.

(2)  JO L 191, 23.7.2010, p. 28.

(3)  Doc. 16834/10.

(4)  Doc. 17165/10.

(5)  Doc. 8224/11 – SEC(2011) 399 final.

(6)  JO C 325, 2.12.2010, p. 1.

(7)  Raport pentru anul 2010 privind competitivitatea europeană, SEC(2010) 1276 final.

(8)  Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010 privind „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” – COM(2010) 553 final.

(9)  Competențele-cheie sunt definite în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele fundamentale în procesul de învățare continuă (JO L 394, 30.12.2006, p. 10).


ANEXĂ

În cadrul adoptării prezentelor concluzii, Consiliul reamintește în special următoarele documente de referință:

Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură (1);

Raportul grupului de reflecție „Comité des Sages”: „Noua Renaștere” (2);

Concluziile Consiliului privind cultura drept catalizator pentru creativitate și inovare (12 mai 2009) (3);

Concluziile Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind promovarea unei generații creative: dezvoltarea creativității și a capacității de inovare a copiilor și a tinerilor prin intermediul formelor de expresie culturală și al accesului la cultură (4);

Concluziile Consiliului din 10 mai 2010 privind contribuția culturii la dezvoltarea regională și locală (5);

Concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2010 privind rolul culturii în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (6);

Concluziile Președinției la încheierea reuniunii informale a miniștrilor culturii (Barcelona, 31 martie 2010) (7);

Declarația emisă de Președinție cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor culturii (Bruxelles, 7 octombrie 2010) (8);

Declarația Președinției cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor responsabili de domeniul culturii (Gödöllő, Ungaria, 28 martie 2011).


(1)  JO C 287, 29.11.2007, p. 1.

(2)  http://ec.europa.eu/information_society/activities/digital_libraries/doc/reflection_group/final-report-cdS3.pdf, precum și anexele la acesta http://ec.europa.eu/information_society/activities/digital_libraries/index_en.htm.

(3)  8175/1/09 REV 1.

(4)  JO C 301, 11.12.2009, p. 9.

(5)  JO C 135, 26.5.2010, p. 15.

(6)  JO C 324, 1.12.2010, p. 16.

(7)  http://www.eu2010.es/export/sites/presidencia/comun/descargas/Ministerios/en_conclusiones_rim_cultura.pdf.

(8)  http://www.culture.be/fileadmin/sites/culture/upload/culture_super_editor/culture_editor/documents/Relations_IntNat/7_octobre_2010_Reunion_informelle_des_Ministres_de_la_Culture_Declaration_de_la_Presidence_EN_final_2_.pdf.


15.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/5


Concluziile Consiliului privind serviciile de informare referitoare la mobilitate pentru artiști și pentru profesioniști din domeniul culturii

2011/C 175/02

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

AVÂND ÎN VEDERE:

Programul Cultura 2007-2013 (1) și obiectivele sale specifice referitoare la mobilitatea transnațională a artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii;

Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură (2), conform căreia mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii reprezintă o contribuție fundamentală la realizarea obiectivelor sale strategice;

Concluziile Consiliului din 21 mai 2008 cu privire la Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2008-2010 (3) și, în special, prioritatea 1, „Îmbunătățirea condițiilor pentru mobilitatea artiștilor și a altor profesioniști din domeniul culturii”;

Concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2010 privind Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2011-2014 (4) și, în special, prioritatea C, „Competențe și mobilitate”;

Convenția UNESCO pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale din 20 octombrie 2005 (5), la care UE și numeroasele state membre ale acesteia sunt părți; prin urmare, acestea s-au angajat să garanteze că artiștii, profesioniștii din domeniul culturii și cetățenii din întreaga lume pot crea, produce, disemina și se pot bucura de o gamă largă de activități, bunuri și servicii culturale, inclusiv de cele ale lor;

REFERINDU-SE LA:

documentul de lucru al serviciilor Comisiei, „Analiza consultării lansate de Cartea verde privind «Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative»”, și, în special, capitolul privind mobilitatea și circulația (6), în care se subliniază că mai mulți contribuitori au formulat comentarii pe marginea chestiunilor normative, juridice și a altor chestiuni care au un impact asupra mobilității și au solicitat furnizarea de informații cu privire la respectivele chestiuni;

proiectul-pilot al Parlamentului European pentru mobilitatea artiștilor dedicat sprijinirii cadrului pentru mobilitatea artiștilor, inclusiv studiul privind sistemele de informare (7);

raportul din iunie 2010 al Grupului de lucru pentru metoda deschisă de coordonare referitor la mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii și, în special, recomandările acestuia privind furnizarea unor informații privind mobilitatea pentru artiști și profesioniștii din domeniul culturii, inclusiv orientările privind serviciile de informare referitoare la mobilitate (8);

ÎNTRUCÂT:

mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii în Europa are un rol crucial pentru sporirea diversității culturale și lingvistice și a dialogului intercultural. Aceasta merită să fie promovată în mod activ de către Uniunea Europeană și de statele sale membre;

mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii promovează colaborările creative, precum și producerea și schimbul de bunuri și servicii culturale;

mobilitatea consolidează ideea de apartenență la Uniunea Europeană și cunoașterea aprofundată a culturilor noastre comune;

mobilitatea este importantă din perspectiva funcționării depline a pieței europene a muncii în conformitate cu tratatele. O utilizare mai activă și mai eficientă a posibilităților inerente pieței unice poate crea noi locuri de muncă și noi oportunități de lucru pentru artiști și pentru profesioniști din domeniul culturii și, prin urmare, poate promova ocuparea forței de muncă în sectorul culturii și la nivel general, în cadrul economiei;

activitatea culturală și artistică se desfășoară din ce în ce mai mult în contexte internaționale, în cadrul cărora oportunitățile de lucru, de circulație, de ședere, de cooperare, de coproducție, de dezvoltare a carierei, de formare și de învățare inter pares apar în mod frecvent dincolo de frontierele naționale;

o mobilitate extinsă și de calitate sporită poate contribui la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, și anume o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (9);

soluționarea chestiunilor normative și administrative care pot crea obstacole în calea mobilității artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii nu intră de obicei în domeniul de competențe al autorităților culturale; prin urmare, crearea de rețele și cooperarea între o serie de servicii la nivel european, național, regional și local sunt importante;

unul dintre principalele obstacole menționate de artiștii și de profesioniștii din domeniul culturii care doresc să profite de mobilitate în cadrul UE îl reprezintă dificultatea obținerii de informații și consultanță precise și cuprinzătoare cu privire la chestiunile referitoare la mobilitate;

SOLICITĂ STATELOR MEMBRE ȘI COMISIEI, ÎN LIMITA COMPETENȚELOR ACESTORA ȘI ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

să faciliteze furnizarea de către serviciile de informare referitoare la mobilitate a unor informații cuprinzătoare și precise pentru artiști și profesioniștii din domeniul culturii care doresc să profite de mobilitate în cadrul UE. În acest sens, să utilizeze la maximum experiența din cadrul administrației publice și a organizațiilor din sectorul cultural. După caz, să utilizeze serviciile existente pentru diseminarea informațiilor, recunoscând că, în unele cazuri, acestea sunt principalele surse de informații precise.

În acest scop, serviciile de informare referitoare la mobilitate sunt considerate servicii care furnizează informații artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii care doresc să profite de mobilitate în cadrul UE.

Grupul-țintă al serviciilor de informare referitoare la mobilitate înseamnă artiștii și profesioniștii din domeniul culturii care vin, rămân și pleacă. Comunitatea „artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii” include toți profesioniștii din domeniul artistic, de gestiune, logistic, de comunicare și alți profesioniști din sectorul cultural și din profesiile artistice care sunt exercitate în alte sectoare (10). În plus față de artiștii individuali și profesioniștii din domeniul culturii, operatorii includ în special grupuri, ansambluri și organizații. Întrucât o serie de artiști care trăiesc și lucrează în Europa sunt resortisanți ai țărilor terțe, ar trebui acordată o atenție deosebită nevoilor lor specifice.

În acest context, serviciile de informare referitoare la mobilitate sunt definite de standarde comune de calitate, subiecte de informare convenite și parteneriate strategice.

Standardele de calitate definesc un angajament comun voluntar din partea tuturor actorilor implicați în (rețeaua) serviciilor de informare referitoare la mobilitate, pentru a asigura informații de calitate ridicată pentru utilizatori.

Se prevede ca nivelul minim de informații comune al conținutului disponibil să cuprindă chestiuni care abordează chestiuni normative, administrative și alte chestiuni referitoare la mobilitate, precum securitatea socială, impozitarea, drepturile de proprietate intelectuală, vizele și permisele de muncă, asigurările și vama, precum și recunoașterea calificărilor profesionale. De asemenea, ar putea fi furnizate și informații referitoare la oportunitățile de finanțare și formare.

Parteneriatele strategice sunt necesare pentru a garanta calitatea informațiilor din domeniile menționate anterior. Organismele implicate pot include între altele autorități ale UE, naționale și regionale, instituții culturale, asociații ale angajatorilor și ale angajaților și centre de formare;

PENTRU A PROMOVA FUNCȚIONAREA CEA MAI EFICIENTĂ ȘI CEA MAI EFICACE A SERVICIILOR DE INFORMARE PENTRU ARTIȘTI ȘI PROFESIONIȘTII DIN DOMENIUL CULTURII, SE RECOMANDĂ APLICAREA URMĂTOARELOR PRINCIPII:

ar trebui favorizate oportunitățile de învățare inter pares și de formare pentru furnizorii de informații, pentru a dezvolta o bună înțelegere a condițiilor de muncă și de trai ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul culturii și pentru a consolida cunoașterea reglementărilor și a procedurilor naționale și ale UE relevante. Aceasta va contribui la asigurarea faptului că furnizorii de informații pot îndruma pe deplin utilizatorii direcți către informațiile referitoare la normele, reglementările, procedurile, drepturile și obligațiile naționale și ale UE;

crearea de rețele între furnizorii de informații este esențială, pentru a asigura faptul că furnizorii din diferite state membre pot intra în contact pentru a-i ajuta pe artiștii și pe profesioniștii din domeniul culturii „naționali” să obțină informațiile pe care le caută referitoare la reglementările și condițiile din statele membre de „destinație”. Crearea de rețele furnizează de asemenea oportunități pentru consolidarea capacităților și învățarea inter pares. Pentru ca sistemul să funcționeze bine, este esențial ca furnizorii de informații din toate statele membre să fie implicați;

ar trebui colectate date de bază privind utilizarea serviciilor de informare referitoare la mobilitate pentru a îmbunătăți calitatea și accesibilitatea acestor servicii. Chestiunile recurente și structurale referitoare la reglementări și la punerea în aplicare a acestora ar trebui raportate administrațiilor naționale competente și serviciilor relevante ale Comisiei Europene pentru a îmbunătăți condițiile de mobilitate pe termen mai lung;

ÎN ACEST SENS, COMISIA ESTE INVITATĂ:

să instituie un grup de lucru la nivel de experți, astfel cum se prevede în Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2011-2014, să propună un conținut și standarde de calitate comune pentru serviciile de informare și consultanță pentru artiști și pentru profesioniști din domeniul culturii care doresc să profite de mobilitate în cadrul UE. Grupul va identifica orientările detaliate referitoare la subiecte și la conținut pentru serviciile de informare referitoare la mobilitate, inclusiv informațiile pentru resortisanții țărilor terțe. Raportul din iunie 2010 al Grupului de lucru pentru metoda deschisă de coordonare referitor la mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii, inclusiv orientările pentru serviciile de informare referitoare la mobilitate, va reprezenta baza care va fi luată în considerare în cadrul activității grupului de experți;

fără a aduce atingere discuțiilor privind viitorul cadru financiar multianual, să exploreze sprijinul financiar pentru serviciile de informare destinate artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii care doresc să beneficieze de mobilitate, în momentul în care își elaborează propunerile pentru viitoarele programe;

să disemineze informații privind mobilitatea prin intermediul platformelor UE (11) și chestionare directe adresate serviciilor specializate din statele membre sau din sectorul cultural capabile să furnizeze informații și consultanță cuprinzătoare și precise cu privire la mobilitatea artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii;

STATELE MEMBRE SUNT INVITATE:

să adopte, inter alia, pe baza propunerii grupului de lucru la nivel de experți sus-menționat, un conținut comun minim și standarde de calitate comune în momentul stabilirii sau al dezvoltării în continuare a serviciilor de informare referitoare la mobilitate pentru artiști și pentru profesioniști din domeniul culturii și, după caz, să completeze lacunele din cadrul serviciilor naționale de informare existente;

să se bazeze pe structurile și tradițiile naționale pentru a se asigura că serviciile de informare referitoare la mobilitate sunt neutre și, în măsura posibilului, rentabile, flexibile și orientate către utilizator;

să identifice instrumentele pentru diseminarea publică a informațiilor privind mobilitatea pentru artiști și pentru profesioniști din domeniul culturii, utilizând după caz serviciile existente;

să facă publice informațiile naționale care prezintă relevanță pentru mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii pe un site web, multilingv, dacă este posibil. Ar trebui încurajate traducerea, inclusiv cea automată, pentru a promova multilingvismul, a face informațiile ușor accesibile și a facilita proiectele legate de mobilitate;

STATELE MEMBRE ȘI COMISIA SUNT INVITATE:

să coopereze îndeaproape pentru a încuraja crearea de rețele între serviciile de informare referitoare la mobilitate la nivel european, îmbunătățind astfel furnizarea de informații artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii care doresc să profite de mobilitate în cadrul UE, bazându-se pe parteneriatele de informare și de consultanță existente, inclusiv pe cele cu sectorul cultural, și dezvoltându-le în continuare pe acestea, după caz;

să monitorizeze furnizarea de informații privind mobilitatea pentru a îmbunătăți calitatea și accesibilitatea acestor servicii.


(1)  JO L 372, 27.12.2006, p. 1.

(2)  JO C 287, 29.11.2007, p. 1.

(3)  JO C 143, 10.6.2008, p. 9.

(4)  JO C 325, 2.12.2010, p. 1.

(5)  Decizia 2006/515/CE a Consiliului din 18 mai 2006 privind încheierea Convenției pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale (JO L 201, 25.7.2006, p. 15). Convenția cuprinde măsurile relevante din domeniul mobilității și schimburilor culturale.

(6)  SEC(2011) 399 final.

(7)  „Sistemele de informare pentru sprijinirea mobilității artiștilor și a altor profesioniști din domeniul culturii: studiu de fezabilitate”, ECOTEC, 2009 – http://ec.europa.eu/culture/key-documents/doc2039_en.htm.

(8)  http://ec.europa.eu/culture/our-policy-development/doc1569_en.htm.

(9)  COM(2010) 2020 final.

(10)  Grupul extins al profesioniștilor din domeniul culturii include, de exemplu, curatori, directori și personal al instituțiilor culturale, tehnicieni, mânuitori-montatori de decor, experți TIC, specialiști în comunicare etc.

(11)  Europa ta (http://ec.europa.eu/youreurope/); Eures (Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă, http://ec.europa.eu/eures/).


15.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/8


Concluziile Consiliului privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari: să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine

2011/C 175/03

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

AVÂND ÎN VEDERE:

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 14 noiembrie 2006 cu privire la eficiență și echitate în domeniul educației și formării profesionale (1);

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 21 noiembrie 2008 privind pregătirea tinerilor pentru secolul XXI: un program de cooperare europeană pe plan școlar (2);

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (3);

Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind educația copiilor proveniți din familii de migranți (4);

Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale (5);

REAMINTIND CĂ:

îmbunătățirea eficienței și echității sistemelor de educație și formare la toate nivelurile – din primii ani până la vârstă adultă – joacă un rol fundamental în realizarea obiectivelor Europa 2020, și anume creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (6);

REAFIRMÂND CĂ:

deși responsabilitatea pentru organizarea și conținutul sistemelor de educație și de formare profesională revine fiecărui stat membru în parte, cooperarea la nivel european prin metoda deschisă de coordonare, împreună cu utilizarea eficientă a programelor UE pot contribui la dezvoltarea unei educații și a unei formări profesionale de calitate prin măsuri de sprijin și complementare luate la nivel național și prin sprijinirea statelor membre în abordarea provocărilor comune;

ȘI DIN PERSPECTIVA:

Conferinței Președinției privind „Excelența și echitatea în educația și îngrijirea copiilor preșcolari”, desfășurată la Budapesta în perioada 21-22 februarie 2011, care a subliniat nevoia combinării dimensiunilor cantitativă și calitativă ale educației și îngrijirii copiilor preșcolari, și a Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O agendă a UE pentru drepturile copilului (7),

IA ACT DE Comunicarea Comisiei „Educația și îngrijirea copiilor preșcolari: să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine” (8).

RECUNOAȘTE CĂ:

1.

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (EICP) de înaltă calitate (9) oferă o gamă largă de avantaje pe termen scurt și lung atât pentru persoane, cât și pentru societate în general. Completând rolul central al familiei, EICP constituie soclul principal al dobândirii limbajului, al succesului învățării pe tot parcursul vieții, al integrării sociale, al dezvoltării personale și al capacității de inserție profesională. Dacă se constituie baze solide în anii de formare ai copilului, învățarea ulterioară este mai eficace și mai susceptibilă de a se desfășura pe tot parcursul vieții, sporind echitatea rezultatelor școlare și reducând costurile suportate de societate în materie de risipă de talente și de cheltuieli publice în domeniul social, al sănătății și chiar judiciar.

2.

Serviciile de EICP de înaltă calitate sunt utile pentru toți copiii, dar mai ales pentru cei care provin din medii socioeconomice defavorizate, din familii de migranți sau ale comunității rome sau care au nevoi speciale de educație, inclusiv handicap. Contribuind la reducerea diferențelor dintre rezultate și sprijinind dezvoltarea cognitivă, lingvistică, socială și emoțională, serviciile pot contribui la întreruperea ciclului dezavantajelor și descurajării care conduc adesea la părăsirea timpurie a școlii și la transmiterea sărăciei de la o generație la alta.

3.

În acest sens, furnizarea unui acces echitabil generalizat la servicii de EICP de înaltă calitate poate contribui într-o mare măsură la succesul Strategiei Europa 2020 și, în special, la realizarea a două dintre obiectivele principale ale UE: reducerea sub 10 % a ratei părăsirii timpurii a școlii și înlăturarea riscului de sărăcie și de excluziune socială pentru cel puțin 20 de milioane de persoane.

4.

Mai mult, întrucât serviciile de EICP oferă posibilitatea detectării timpurii a dificultăților de învățare și a intervenției timpurii, ele pot contribui la identificarea copiilor cu nevoi speciale de educație și, în măsura posibilului, pot facilita integrarea acestora în învățământul tradițional.

5.

Deși statele membre au făcut în ultimii ani progrese globale notabile în vederea îmbunătățirii disponibilității serviciilor de EICP, sunt necesare în continuare eforturi în vederea realizării obiectivului unei rate de participare de 95 % până în 2020, astfel cum a fost convenit în cadrul strategic „ET2020” (10), și, în special, a asigurării unui acces sporit al copiilor din medii sociale defavorizate.

6.

Furnizarea de servicii de EICP de înaltă calitate este la fel de importantă ca și asigurarea disponibilității și accesibilității acestora; trebuie acordată atenție aspectelor cum ar fi mediul și infrastructurile, personalul, programa școlară, guvernanța și asigurarea calității.

7.

Este nevoie de o abordare sistematică și mai integrată a serviciilor de EICP la nivel local, regional și național, care să implice toate părțile interesate relevante – inclusiv familiile – alături de o strânsă colaborare transsectorială între diferitele domenii de politică, cum ar fi educația, cultura, afacerile sociale, ocuparea forței de muncă, sănătatea și justiția.

8.

Creșterea procentului de bărbați în serviciile de EICP este importantă pentru a schimba atitudinile și a arăta că nu numai femeile pot oferi educație și îngrijire. Prezența unor modele de urmat de ambele sexe este pozitiv pentru copii și poate contribui la eliminarea percepțiilor influențate de stereotipurile de gen. Un loc de muncă compus din ambele sexe contribuie la lărgirea experiențelor copiilor și poate de asemenea contribui la reducerea discriminării între femei și bărbați pe piața forței de muncă.

9.

Tinde să se acorde mai puțină atenție educației și îngrijirii copiilor preșcolari decât oricărui alt nivel de educație și formare, în ciuda dovezilor că investiția eficientă într-o educație de calitate în primii ani este mult mai eficace decât intervenția ulterioară și produce rezultate considerabile de-a lungul ciclului vieții, în special pentru persoanele defavorizate.

10.

Există relativ puține cercetări privind educația copiilor de vârstă mică, realizate sau compilate la nivelul UE, din care să se inspire dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor privind serviciile de EICP în statele membre. Este nevoie să se acorde un acces sporit la rezultatele cercetărilor existente, iar acestea să fie completate cu cercetări mai extinse cu privire la furnizarea de servicii de EICP și efectele acestora în cadrul statelor membre, luându-se în considerare diversitatea culturală și înregistrându-se exemplele de bune practici și experiența.

CONVINE CĂ:

Măsurile luate pentru a răspunde dublei provocări a asigurării accesului echitabil generalizat la educația și îngrijirea copiilor preșcolari pentru toți, sporind totodată calitatea acesteia, ar putea include următoarelor aspecte:

1.

Asigurarea accesului echitabil la servicii de EICP de înaltă calitate și favorabile incluziunii, mai ales copiilor care provin din medii socioeconomice defavorizate, din familii de migranți sau ale comunității rome, sau care au nevoi speciale de educație, inclusiv handicap.

2.

Conceperea unor modele de finanțare eficace, inclusiv finanțarea orientată, care să stabilească echilibrul corespunzător între investițiile private și cele publice în conformitate cu circumstanțele naționale și locale.

3.

Promovarea abordărilor transsectoriale și integrate în privința serviciilor de îngrijire și educație, pentru a răspunde nevoilor copiilor – nevoi cognitive, sociale, emoționale, psihologice și fizice – în mod holistic, precum și pentru a asigura o colaborare strânsă între mediul familial și serviciile de EICP și o tranziție fără dificultăți între diferitele niveluri de educație.

4.

Sprijinirea profesionalizării personalului de EICP, punându-se accentul pe dezvoltarea competențelor, calificărilor și condițiilor de lucru ale acestuia și pe sporirea prestigiului profesiei. În plus, dezvoltarea de politici care vizează atragerea, formarea profesională și fidelizarea personalului calificat în mod corespunzător în cadrul serviciilor de EICP și îmbunătățirea echilibrului între femei și bărbați.

5.

Promovarea de programe și programe școlare adecvate nivelului de dezvoltare, care să favorizeze dobândirea aptitudinilor cognitive și necognitive, recunoscând totodată importanța jocului, care are și el un rol fundamental în învățare în primii ani.

6.

Sprijinirea părinților în rolul lor de principali educatori ai copiilor lor în primii ani și încurajarea serviciilor de EICP să lucreze în strânsă colaborare cu părinții, familiile și comunitățile pentru a spori sensibilizarea la oportunitățile oferite de serviciile EICP și la importanța învățării de la o vârstă timpurie.

7.

Promovarea asigurării calității, cu participarea tuturor părților interesate principale, inclusiv a familiilor.

8.

Promovarea activității de cercetare și de culegere de date la nivel european privind serviciile de EICP, după caz în colaborare cu organizații internaționale, pentru a consolida baza de informații în scopul procesului de elaborare de politici și al asigurării de programe în serviciile de EICP.

ÎN CONSECINȚĂ, INVITĂ STATELE MEMBRE:

1.

Să analizeze și să evalueze serviciile de EICP actuale la nivel local, regional și național, din punctul de vedere al disponibilității, accesibilității și calității, după cum se arată în prezentele concluzii.

2.

Să se asigure că sunt luate măsuri care vizează oferirea unui acces echitabil generalizat la servicii de EICP și consolidarea calității acestora.

3.

Să investească eficient în serviciile de EICP, ca o măsură pe termen lung de consolidare a creșterii.

INVITĂ COMISIA:

1.

Să sprijine statele membre în identificarea și realizarea schimburilor de bune politici și practici prin metoda deschisă de coordonare.

2.

Să extindă baza de informații în domeniul EICP, valorificând și completând cercetarea la nivel internațional cu cercetarea la nivelul UE și îmbunătățind accesul la rezultatele acestor cercetări.

3.

În cadrul strategic al „ET2020”, să monitorizeze și să prezinte rapoarte privind evoluția în direcția criteriului de referință „ET2020” pentru participarea la educația preșcolară și în direcția realizării obiectivelor stabilite în prezentele concluzii cu privire la un acces sporit și o mai bună calitate.

ȘI INVITĂ STATELE MEMBRE, CU SPRIJINUL COMISIEI:

1.

Să se angajeze în cooperare strategică prin intermediul metodei deschise de coordonare cu sectoarele relevate (cum ar fi educație, cultură, afaceri sociale, ocuparea forței de muncă, sănătate și justiție) și să implice toate părțile interesate relevante, în vederea producerii de instrumente de referință la nivel european care să sprijine dezvoltarea de politici în domeniul EICP la nivelul local, regional și național adecvat.

2.

Fără a aduce atingere negocierilor privind viitorul cadru financiar, să utilizeze în mod eficient toate instrumentele relevante ale UE în domeniile învățării pe tot parcursul vieții și cercetării, precum și fondurile structurale europene, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, pentru a promova scopurile menționate anterior.


(1)  JO C 298, 8.12.2006, p. 3.

(2)  JO C 319, 13.12.2008, p. 20.

(3)  JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(4)  JO C 301, 11.12.2009, p. 5.

(5)  JO C 135, 26.5.2010, p. 2.

(6)  Concluziile Consiliului European din martie 2010 – doc. EUCO 7/1/10 REV 1.

(7)  Doc. 7226/11 – COM(2011) 60 final.

(8)  Doc. 6264/11 – COM(2011) 66 final.

(9)  În sensul prezentelor concluzii, termenul „educație și îngrijire a copiilor preșcolari” se referă la orice servicii care asigură educație și îngrijire copiilor cu vârsta între 0 ani și vârsta de școlarizare obligatorie, indiferent de cadrul, finanțarea, orarul sau conținutul programei – și include prestații la nivel preșcolar. [Sursa: OCDE Starting Strong I (2006), p. 7.]

(10)  A se vedea anexa I la concluzii (JO C 119, 28.5.2009, p. 7): „Până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între patru ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.”

În 2008, rata medie la nivel european de participare se situa la 92,3 %.