ISSN 1830-3668

doi:10.3000/18303668.C_2011.155.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 155

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 54
25 mai 2011


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

III   Acte pregătitoare

 

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

 

Banca Centrală Europeană

2011/C 155/01

Avizul Băncii Centrale Europene din 7 aprilie 2011 cu privire la o propunere de regulament de stabilire a cerințelor tehnice aplicabile transferurilor de credit și debitelor directe în euro (CON/2011/32)

1

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Consiliu

2011/C 155/02

Concluziile Consiliului din 7 martie 2011 privind Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020)

10

 

Comisia Europeană

2011/C 155/03

Rata de schimb a monedei euro

14

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

2011/C 155/04

Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

15

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI ADMINISTRATIVE

 

Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO)

2011/C 155/05

Anunț de concurs general

18

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisia Europeană

2011/C 155/06

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6241 – CIE Management II/Gruppo Coin) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

19

2011/C 155/07

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6220 – General Mills/Yoplait) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

20

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

 


III Acte pregătitoare

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Banca Centrală Europeană

25.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/1


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 7 aprilie 2011

cu privire la o propunere de regulament de stabilire a cerințelor tehnice aplicabile transferurilor de credit și debitelor directe în euro

(CON/2011/32)

2011/C 155/01

Introducere și temei juridic

La 28 ianuarie 2011, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice aplicabile transferurilor de credit și debitelor directe în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus conține dispoziții care au incidență asupra misiunii de bază a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de promovare a bunei funcționări a sistemelor de plăți, astfel cum este prevăzută la articolul 127 alineatul (2) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații cu caracter general

BCE apreciază și sprijină propunerea Comisiei Europene de a impune termene-limită pentru migrarea către transferurile de credit și debitele directe din zona unică de plăți în euro (SEPA) prin intermediul unui regulament al Uniunii Europene. BCE și Eurosistemul au atras în mod repetat atenția asupra necesității de a se stabili termene ambițioase, însă realiste, pentru migrarea către transferul de credit SEPA și debitul direct SEPA, pentru a putea beneficia pe deplin de avantajele SEPA. Deși beneficiile potențiale ale proiectului SEPA sunt substanțiale, nu se poate considera că abordarea curentă orientată în principal către piață și-a atins pe deplin obiectivele. Incertitudinea care domină piața cauzată de climatul economic dificil general, dezavantajele primilor jucători într-o afacere de rețea și costurile duplicate pe care le presupune operarea simultană a SEPA și a sistemelor tradiționale de plată sunt motivele care i-au determinat pe jucătorii de pe piață, în special pe cei aflați pe partea ofertei, să solicite stabilirea, prin legislația UE, a unui termen-limită de migrare către SEPA. Prin urmare, pentru o migrare reușită către SEPA este esențial să existe un act al Uniunii cu aplicabilitate generală, obligatoriu în toate elementele sale și direct aplicabil în toate statele membre deoarece, în caz contrar, proiectul s-ar confrunta cu un risc serios de nereușită.

Observații specifice

BCE a subliniat de mai multe ori necesitatea unor linii directoare clare privind comisioanele interbancare pentru debitele directe (2). Articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001 (3) au introdus un comision interbancar implicit provizoriu pentru debitele directe transfrontaliere, precum și o aprobare provizorie a comisioanelor interbancare naționale pentru debitele directe. Aceste articole nu se vor mai aplica de la 1 noiembrie 2012. Pentru a evita un vid legislativ care ar îngreuna migrarea către debitul direct SEPA, este important să se găsească o soluție pe termen lung în ceea ce privește comisioanele interbancare pentru debitele directe. Articolul 6 din regulamentul propus privind comisioanele interbancare pentru debitele directe contribuie la realizarea securității juridice necesare.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentelor propuse, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc în anexă.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 7 aprilie 2011.

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET


(1)  COM(2010) 775 final.

(2)  A se vedea Declarația comună a Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene din 24 martie 2009 de clarificare a anumitor principii care stau la baza viitorului model de debitare directă SEPA (DDS) și Zona unică de plăți în euro, al șaptelea raport de activitate, trecerea de la teorie la practică, octombrie 2010, p. 17, ambele disponibile pe website-ul BCE la adresa http://www.ecb.europa.eu

(3)  JO L 266, 9.10.2009, p. 11.


ANEXĂ

Propuneri de redactare

Text propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Considerentul 2 prima teză al regulamentului propus

„Succesul SEPA este foarte important din punct de vedere economic, monetar și politic.”

„Succesul SEPA este foarte important din punct de vedere economic, și politic.”

Justificare

SEPA prezintă importanță din punct de vedere economic și politic, însă nu joacă niciun rol în politica monetară. Din acest motiv, termenul „monetar” trebuie eliminat.

Modificarea 2

Considerentul 6 a treia și a patra teză (nouă) al regulamentului propus

„Remiterea de bani, plățile procesate intern, tranzacțiile de plată cu valori mari între prestatorii de servicii de plată și plățile de pe telefonul mobil nu trebuie să fie guvernate de respectivele reguli, deoarece aceste servicii de plată nu sunt comparabile cu transferul de credit și nici cu debitul direct.”

„Remiterea de bani, plățile procesate intern, tranzacțiile de plată cu valori mari între prestatorii de servicii de plată și plățile de pe telefonul mobil nu trebuie să fie guvernate de respectivele reguli, deoarece aceste servicii de plată nu sunt comparabile cu transferul de credit și nici cu debitul direct, astfel cum sunt definite în prezentul regulament. De asemenea, nici operațiunile de plată procesate și executate prin intermediul unor sisteme de plată în valoare mare nu trebuie să intre în sfera de aplicare a prezentului regulament.

Justificare

Pentru a clarifica faptul că remiterea de bani, plățile procesate intern etc. nu reprezintă transferuri de credite și debite directe în sensul prezentului regulament, BCE sugerează adăugarea termenilor „astfel cum sunt definite în prezentul regulament”. În ceea ce privește justificarea pentru sugestia BCE privind introducerea unei noi teze, a se vedea modificarea 5.

Modificarea 3

Considerentul 9 a doua teză al regulamentului propus

„Pentru a crea o piață integrată a sistemelor de plată electronică în euro, este esențial ca procesarea operațiunilor de transfer de credit și de debit direct să nu fie împiedicată de obstacole tehnice și să fie efectuată în temeiul unei scheme ale cărei reguli de bază să fie acceptate de majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre și să fie aceleași pentru operațiunile de transfer de credit și de debit direct naționale și pentru cele transfrontaliere.”

„Pentru a crea o piață integrată a sistemelor de plată electronică în euro, este esențial ca procesarea operațiunilor de transfer de credit și de debit direct să nu fie împiedicată de obstacole tehnice, să fie efectuată în temeiul unei scheme ale cărei reguli de bază să fie acceptate de majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre a căror monedă este euro și să fie aceleași pentru operațiunile de transfer de credit și de debit direct naționale și pentru cele transfrontaliere.”

Justificare

Interoperabilitatea este esențială pentru a asigura eficiența procesării plăților pe întreg teritoriul Uniunii. Cele două cerințe complementare, și anume cea cu privire la regulile care trebuie să se aplice pe o bază națională și transfrontalieră și cea cu privire la participarea necesară a majorității, prevăzute de considerentul 9 și la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus, reprezintă măsuri importante care garantează faptul că schemele de plată vor deveni paneuropene. Cu toate acestea, având în vedere dezvoltarea de noi servicii de plată, aderarea prestatorilor de servicii de plată din statele membre a căror monedă nu este euro nu ar trebui considerată o prioritate din cauza numărului limitat de operațiuni în euro care au loc în unele dintre aceste state membre. Prin urmare, se sugerează limitarea condiției de la articolul 4 alineatul (1) litera (b) (a se vedea modificarea 14) și, în mod corespunzător, a celei din considerentul 9 la majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre a căror monedă este euro. Acest lucru, pe de o parte, ar trebui să contribuie la evitarea impedimentelor insurmontabile care apar la lansarea serviciilor inovatoare de transfer de credit și de debit direct și, pe de altă parte, ar trebui să asigure caracterul paneuropean.

Modificarea 4

Considerentul 16 prima teză al regulamentului propus

„În unele state membre, există anumite instrumente de plată tradiționale care sunt de fapt operațiuni de transfer de credit sau de debit direct, dar care au particularități foarte restrânse, datorate adesea unor motive de ordin istoric sau juridic.”

„În unele state membre, există anumite instrumente de plată tradiționale care sunt clasificate drept operațiuni de transfer de credit sau de debit direct, dar care au particularități foarte restrânse, datorate adesea unor motive de ordin istoric sau juridic.”

Justificare

Această sugestie intenționează să precizeze faptul că anumite instrumente de plată tradiționale sunt clasificate drept transferuri de credite sau drept debite directe, indiferent de funcțiile lor foarte restrânse.

Modificarea 5

Articolul 1 alineatul (2) litera (b) din regulamentul propus

„(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

[…]

(b)

operațiunilor de plată procesate și executate prin intermediul unor sisteme de plată în valoare mare, în cazul cărora atât ordonatorul original, cât și beneficiarul final sunt prestatori de servicii de plată”

„(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

[…]

(b)

operațiunilor de plată procesate și executate prin intermediul unor sisteme de plată în valoare mare, ”

Justificare

Plățile realizate prin intermediul sistemelor de plată în valoare mare nu au făcut niciodată parte din SEPA și prin urmare trebuie excluse din sfera de aplicare a regulamentului propus. Din acest punct de vedere, regulamentul propus ar trebui să se concentreze în mod clar asupra plăților de mică valoare în volum mare deoarece, având în vedere nivelurile foarte diferite ale serviciilor, o includere a sistemelor de plată în valoare mare ar necesita un act al Uniunii separat și mult mai complex. Având în vedere complexitatea sistemelor de plată în valoare mare, provocările tehnice cu care s-ar confrunta sectorul bancar în contextul unei astfel de migrări, precum și faptul că plățile de mică valoare executate în cadrul sistemelor de plată în valoare mare reprezintă mai puțin de 1 % din numărul total de plăți de mică valoare din zona euro, BCE nu consideră necesar un astfel de act al Uniunii.

Cu toate acestea, acționând în temeiul articolului 3.1 a patra liniuță și al articolului 22 din Statutul SEBC în calitate de operatori ai sistemelor componente ale sistemului transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2), BCE și băncile centrale naționale (BCN) consideră că introducerea standardelor ISO20022 XML în TARGET2 este în prezent o problemă de importanță strategică.

Modificarea 6

Articolul 1 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus

„(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

[…]

(c)

operațiunilor de plată prin card, inclusiv operațiunilor de retragere de numerar dintr-un cont de plată, dacă ele nu determină un transfer de credit sau un debit direct înspre sau dinspre un cont de plată identificat prin numărul de bază al contului bancar (BBAN) sau prin numărul internațional al contului bancar (IBAN)”

„(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

[…]

(c)

, tranzacțiilor cu carduri de plată, inclusiv operațiunilor de retragere de numerar dintr-un cont de plată, ”

Justificare

BCE este de acord cu faptul că plățile prin card și retragerea de numerar nu ar trebui să intre în sfera de aplicare a regulamentului propus, însă plățile prin card, cu excepția retragerilor de numerar dintr-un cont de plată, determină întotdeauna un transfer de credit sau un debit direct înspre sau dinspre un cont de plată identificat prin numerele sale BBAN sau IBAN. În plus, plățile prin card nu sunt incluse în evaluarea impactului realizată de către Comisie, evaluare care însoțește regulamentul propus, și deci nu intră în sfera de aplicare a regulamentului propus. Prin urmare, BCE sugerează eliminarea trimiterii la utilizarea BBAN și IBAN pentru a se evita interpretarea conform căreia plățile prin card sunt incluse de fapt în regulamentul propus, ceea ce contravine intenției care stă la baza acestei reglementări.

Modificarea 7

Articolul 1 alineatul (4) din regulamentul propus (nou)

Nu există text.

4.   Prezentul regulament nu se aplică Băncii Centrale Europene și băncilor centrale naționale atunci când acționează în calitatea lor de autorități monetare sau în calitate de alte autorități publice.

Justificare

Activitățile pe care BCE sau o bancă centrală națională le desfășoară în temeiul articolului 127 alineatul (2) a patra liniuță din tratat și al articolului 3 din Statutul SEBC trebuie excluse din sfera de aplicare a regulamentului propus având în vedere independența băncilor centrale (a se vedea articolul 130 din tratat). În această privință, BCE sugerează ca în regulamentul propus să se insereze o exceptare similară celei prevăzute la articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 97/5/CE (2) .

Modificarea 8

Articolul 2 din regulamentul propus (definiție nouă)

Nu există text.

„«card de plată» înseamnă un dispozitiv care permite plătitorului: (i) să execute operațiuni de plată prin intermediul unui dispozitiv care acceptă carduri sau de la distanță, inclusiv prin poștă, prin telefon sau prin internet; sau (ii) să retragă numerar de la un bancomat”

Justificare

BCE înțelege că obiectivul articolului 1 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus este să excludă operațiunile tradiționale prin card din sfera sa de aplicare și să includă, în schimb, operațiuni în care cardul de plată este utilizat în primul rând pentru a identifica plătitorul atunci când inițiază operațiuni de debit direct sau de transfer de credit. Deoarece majoritatea plăților prin card se execută până la urmă fie prin intermediul unei operațiuni de transfer de credit, fie prin intermediul unei operațiuni de debit direct, modul de formulare curent ar putea fi interpretat în sensul că include și operațiunile prin card în general. Pentru a asigura securitatea juridică, BCE sugerează introducerea unei definiții a cardului de plată și reformularea articolului 7 alineatul (2) din regulamentul propus, renunțând la tranzacțiile de debit direct inițiate de un card la un punct de vânzare (a se vedea modificarea 17). În plus, articolul 1 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus exclude din sfera acestuia de aplicare operațiunile de plată executate prin intermediul unui card de plată fără a defini ultima noțiune.

Modificarea 9

Articolul 2 din regulamentul propus (definiție nouă)

Nu există text.

„«sisteme de plată de valoare mare» înseamnă sistemele de plată care au ca principal obiectiv procesarea, compensarea și/sau decontarea operațiunilor unice de plată prioritare și, în principal, cu valoare mare”

Justificare

Articolul 1 alineatul (2) litera (b) (nou) din regulamentul propus (a se vedea modificarea 5) conține noțiunea „sisteme de plată în valoare mare”, care trebuie definită.

Modificarea 10

Articolul 2 din regulamentul propus (definiție nouă)

Nu există text.

„«sisteme de plată de mică valoare» înseamnă sistemele de plată care au ca principal obiectiv procesarea, compensarea și/sau decontarea operațiunilor de plată grupate în scopul transmiterii, care sunt în principal în valoare mică și nu sunt prioritare.”

Justificare

Articolul 4 alineatul (2) din regulamentul propus introduce noțiunea de interoperabilitate între sistemele de plată, care ar trebui să fie aplicabilă doar sistemelor de plată de mică valoare (a se vedea modificarea 15). Având în vedere cele de mai sus, se impune includerea definiției „sistemelor de plată de mică valoare”.

Modificarea 11

Articolul 2 alineatul (1) din regulamentul propus

„(1)

«transfer de credit» înseamnă un serviciu de plată pentru creditarea unui cont de plăți al beneficiarului, atunci când o operațiune de plată sau o serie de astfel de operațiuni sunt inițiate de plătitor pe baza consimțământului dat de el prestatorului de servicii de plată”

„(1)

«transfer de credit» înseamnă un serviciu de plată pentru creditarea unui cont de plăți al beneficiarului, atunci când o operațiune de plată sau o serie de astfel de operațiuni sunt inițiate de plătitor pe baza unei instrucțiuni date de el prestatorului de servicii de plată”

Justificare

Având în vedere că un transfer de credit necesită acțiuni concrete, care înseamnă mai mult decât simplul consimțământ din partea beneficiarului, definiția transferului de credit trebuie să aibă o formulare mai specifică.

Modificarea 12

Articolul 2 alineatul (2) din regulamentul propus

„(2)

«debit direct» înseamnă un serviciu de plată pentru debitarea unui cont de plăți al plătitorului, atunci când o operațiune de plată este inițiată de beneficiar pe baza consimțământului plătitorului”

„(2)

«debit direct» înseamnă un serviciu de plată pentru debitarea unui cont de plăți al plătitorului, atunci când o operațiune de plată este inițiată de beneficiar pe baza consimțământului acordat de plătitor beneficiarului plății, prestatorului de servicii de plată al beneficiarului sau propriului prestator de servicii de plată al plătitorului

Justificare

Pentru a asigura compatibilitatea cu celelalte acte secundare relevante ale Uniunii și din motive de securitate juridică, se sugerează alinierea definiției „debitului direct” cuprinsă în regulamentul propus cu definiția prevăzută la articolul 2 alineatul (14) din Regulamentul (CE) nr. 924/2009 și la articolul 4 alineatul (28) din Directiva 2007/64/CE.

Modificarea 13

Articolul 2 alineatul (7) din regulamentul propus

„(7)

«schemă de plăți» înseamnă un set de norme, practici și standarde de efectuare a plăților între participanții la schemă, separat de orice infrastructură sau sistem de plăți care sprijină funcționarea sa între și în statele membre”

„(7)

«schemă de plăți» înseamnă un set comun de norme, practici și standarde convenite între prestatorii de servicii de plată pentru efectuarea operațiunilor de plată

Justificare

Pentru a asigura compatibilitatea cu legislația relevantă a Uniunii și din motive de securitate juridică, definiția „schemei de plăți” cuprinsă în regulamentul propus trebuie aliniată cu definiția „schemei de debitare directă” prevăzută la articolul 2 alineatul (15) din Regulamentul (CE) nr. 924/2009, luând în considerare elementele comune ale unei scheme cuprinse în cele două definiții.

Modificarea 14

Articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus

„(1)   Prestatorii de servicii de plată trebuie să efectueze operațiunile de transfer de credit și debit direct în temeiul unei scheme de plăți care respectă următoarele condiții:

(a)

are aceleași reguli pentru operațiunile de transfer de credit și debit direct între și în statele membre;

(b)

participanții la schemă reprezintă majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre.”

„(1)   Prestatorii de servicii de plată trebuie să efectueze operațiunile de transfer de credit și debit direct în temeiul unei scheme de plăți care respectă următoarele condiții:

(a)

are aceleași reguli pentru operațiunile de transfer de credit și debit direct între și în statele membre;

(b)

participanții la schemă reprezintă majoritatea prestatorilor de servicii de plată din majoritatea statelor membre a căror monedă este euro.”

Justificare

A se vedea justificarea pentru modificarea 3.

Modificarea 15

Articolul 4 alineatul (2) din regulamentul propus

„(2)   Sistemele de plăți și, dacă este cazul, schemele de plăți trebuie să fie interoperabile din punct de vedere tehnic prin utilizarea de standarde elaborate de organisme de standardizare internaționale sau europene.”

„(2)   Sistemele de plăți de mică valoare trebuie să fie interoperabile din punct de vedere tehnic prin utilizarea de standarde elaborate de organisme de standardizare internaționale sau europene.”

Justificare

Articolul 4 alineatul (2) din regulamentul propus impune existența unei interoperabilități tehnice în cazul sistemelor de plăți și a schemelor de plăți (dacă este cazul), fără a preciza în mod concret ce se înțelege prin această interoperabilitate tehnică. Ar fi de preferat să existe o formulare mai exactă care să arate care sunt implicațiile acestei noțiuni. În absența unei astfel de formulări, BCE sugerează să se renunțe la menționarea schemelor de plată, deoarece interoperabilitatea tehnică între astfel de scheme nu este considerată a fi fezabilă din punct de vedere operațional. De asemenea, o importanță și mai mare o prezintă faptul că sistemele de plată de mică valoare și sistemele de plată în valoare mare au caractere foarte diferite din perspectiva modului de procesare, de compensare și de decontare, deși ambele tipuri de sisteme pot fi utilizate pentru procesarea operațiunilor de plată de mică valoare. În general, sistemele de plată de mică valoare utilizează sistemele de plată în valoare mare pentru decontarea soldurilor acestora. Este necesar să se clarifice faptul că interoperabilitatea poate apărea între sistemele de plată de același tip. A impune existența unei interoperabilități între sistemele de plată de mică valoare și sistemele de plată în valoare mare nu ar ridica doar o problemă de proporționalitate, deoarece plățile de mică valoare procesate prin intermediul sistemelor de plată în valoare mare precum TARGET2 sau EURO1 constituie mai puțin de 1 % din numărul total de plăți de mică valoare din zona euro, ci ar putea să determine și apariția unor efecte adverse neintenționate din perspectiva riscului și a stabilității.

Modificarea 16

Articolul 5 alineatele (1) și (2) din regulamentul propus

„(1)   Cel târziu la [a se insera data concretă 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], transferurile de credit se efectuează în conformitate cu cerințele tehnice de la punctele 1 și 2 din anexă.

(2)   Cel târziu la [a se insera data concretă 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], debitările directe se efectuează în conformitate cu articolul 6 și cu cerințele tehnice de la punctele 1 și 3 din anexă.”

„(1)   Cel târziu la 31 ianuarie 2013, transferurile de credit se efectuează în conformitate cu cerințele tehnice de la punctele 1 și 2 din anexă.

(2)   Cel târziu la 31 ianuarie 2014, debitările directe se efectuează în conformitate cu articolul 6 și cu cerințele tehnice de la punctele 1 și 3 din anexă.”

Justificare

BCE este de acord cu faptul că cerințele privind transferurile de credit și debitele directe ar trebui să intre în vigoare într-un interval cât mai scurt, mai ales având în vedere că transferul de credit SEPA a fost lansat în ianuarie 2008, iar debitul direct SEPA a fost lansat în noiembrie 2009. Întrucât sectorul de plăți necesită marje de timp suficient de mari, BCE sugerează să se stabilească date concrete, care de preferat ar trebui să fie la sfârșitul lui ianuarie 2013 în cazul transferurilor de credit și la sfârșitul lui ianuarie 2014 în cazul debitelor directe.

Modificarea 17

Articolul 7 alineatul (2) din regulamentul propus

„(2)   Statele membre pot permite autorităților competente să renunțe, parțial sau total, la cerințele stabilite la articolul 5 alineatele (1), (2) și (3) până la [a se insera data concretă 60 de luni de la data intrării în vigoare] în cazul operațiunilor de plată inițiate prin card la un punct de vânzare care generează un debit direct dintr-un cont de plată identificat prin BBAN sau IBAN.”

„(2)   Statele membre pot permite autorităților competente să renunțe, parțial sau total, la cerințele stabilite la articolul 5 alineatele (1)-(3) până la [a se insera data concretă 60 de luni de la data intrării în vigoare] în cazul operațiunilor de plată inițiate prin card la un punct de vânzare care generează o operațiune de debit direct .”

Justificare

A se vedea justificările pentru modificările 8 și 20.

Modificarea 18

Articolul 12 alineatul (1) din regulamentul propus

„(1)   Competențele de a adopta actele delegate menționate la articolul 5 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată. În cazul în care motive imperative legate de urgența unei situații impun acest lucru, se aplică articolul 15.”

„(1)   Competențele de a adopta actele delegate menționate la articolul 5 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată. Comisia elaborează proiecte de acte delegate în strânsă colaborare cu Eurosistemul și, dacă este cazul, cu alți membri ai SEBC, precum și cu consultarea prestatorilor de servicii și a reprezentanților utilizatorilor. În cazul în care motive imperative legate de urgența unei situații impun acest lucru, se aplică articolul 15.”

Justificare

Pentru a se evita piedicile în calea dezvoltării unor instrumente de plată noi și inovatoare, este foarte important ca cerințele tehnice stabilite în actele delegate să poată fi modificate într-un mod adecvat și eficient. În exercitarea competențelor sale de a adopta acte delegate, Comisia ar trebui să procedeze astfel în strânsă colaborare cu Eurosistemul și, dacă este cazul, cu alți membri ai SEBC. De asemenea, ar trebui să consulte în acest sens sectorul de plăți și alte părți interesate pentru a asigura, printre altele, că modificările sunt programate într-un mod care ia în considerare ciclurile de activitate ale sectorului de plăți.

Modificarea 19

Punctul 1 litera (d) din anexa la regulamentul propus

„(d)

Câmpul de date pentru remitere trebuie să permită utilizarea a 140 de caractere. Schemele de plăți pot permite utilizarea unui număr mai mare de caractere, cu excepția cazurilor în care dispozitivul de remitere are limitări tehnice în acest sens și, prin urmare, se aplică limita tehnică a dispozitivului.”

„(d)

Câmpul de date pentru remitere trebuie să permită utilizarea a minimum 140 de caractere. Schemele de plăți pot permite utilizarea unui număr mai mare de caractere, cu excepția cazurilor în care dispozitivul de remitere are limitări tehnice în acest sens și, prin urmare, se aplică limita tehnică a dispozitivului.”

Justificare

Schemele de plată nu ar trebui limitate din punctul de vedere al numărului de caractere care poate fi utilizat. Din acest motiv, s-a sugerat stabilirea valorii de 140 de caractere drept valoarea minimă.

Modificarea 20

Punctul 3 litera (f) din anexa la regulamentul propus

„(f)

Consimțământul se dă atât beneficiarului, cât și prestatorului de servicii de plată al plătitorului (direct sau indirect, prin intermediul beneficiarului), iar mandatele, împreună cu modificările și/sau anularea ulterioară, se arhivează de către beneficiar sau de către un terț, în numele beneficiarului.”

„(f)

Consimțământul se dă atât beneficiarului, cât și, în mod direct sau indirect, prin intermediul beneficiarului, prestatorului de servicii de plată al plătitorului , iar mandatele, împreună cu modificările și/sau anularea ulterioară, se arhivează de către beneficiar sau de către un terț, în numele beneficiarului.”

Justificare

Textul punctului 3 litera (f) din anexa la regulamentul propus ar putea conduce la interpretarea incorectă conform căreia mandatele existente care nu menționează în mod expres atât beneficiarul, cât și furnizorul de servicii de plată al plătitorului, sunt nule și trebuie semnate din nou. Acesta poate fi un demers extrem de dificil, având în vedere numărul mare de mandate de debit direct existente. Prin urmare, trebuie precizat, pentru evitarea oricărei posibile îndoieli, că respectivul consimțământ acordat furnizorului de servicii de plată al plătitorului poate fi dat în mod indirect, prin intermediul beneficiarului.


(1)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(2)  JO L 319, 5.12.2007, p. 1.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Consiliu

25.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/10


Concluziile Consiliului din 7 martie 2011 privind Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020)

2011/C 155/02

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND CĂ:

1.

Egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a Uniunii Europene, care este consacrată în tratate și se numără printre obiectivele și sarcinile Uniunii Europene, iar integrarea principiului egalității între femei și bărbați în toate activitățile sale reprezintă un obiectiv general pentru Uniune (1);

2.

Egalitatea între femei și bărbați este consacrată la articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

3.

Deși Uniunea Europeană dispune de un corpus legislativ semnificativ de promovare a respectării principiului tratamentului egal între femei și bărbați în domenii precum ocuparea forței de muncă și accesul la bunuri și servicii (2), rapoartele anuale succesive privind „Egalitatea de șanse între femei și bărbați” (3) adoptate de Comisia Europeană demonstrează că progresele sunt lente și că, de facto, egalitatea de gen nu a fost încă atinsă;

4.

„Europa 2020”, noua Strategie a Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (4), va ajuta statele membre și Uniunea Europeană să asigure un nivel ridicat de competitivitate, productivitate, creștere economică, coeziune socială și convergență economică;

5.

Strategia Europa 2020 cuprinde obiectivul principal de creștere la 75 % a ratei de ocupare a forței de muncă pentru femeile și bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, ceea ce înseamnă că este necesar să se acorde prioritate abordării barierelor din calea participării femeilor pe piața forței de muncă în punerea în aplicare a strategiei;

6.

Orientările privind ocuparea forței de muncă, care fac parte din „Orientările integrate Europa 2020” (5) și sunt monitorizate în Cadrul comun de evaluare (6), subliniază în acest sens importanța punerii în aplicare, a evaluării și a monitorizării politicilor de ocupare a forței de muncă care promovează egalitatea de gen și echilibrul între viața profesională și viața privată;

7.

Analiza anuală a creșterii (7) adoptată de Comisia Europeană arată că munca cu fracțiune de normă, dar nu pe baze voluntare, constituie în continuare o problemă în anumite state membre și că femeile care doresc să reintre pe piața forței de muncă continuă să se confrunte cu obstacole;

8.

Strategia Comisiei Europene pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 se înscrie în continuarea foii de parcurs a Comisiei pentru egalitatea între femei și bărbați (2006-2010) (8), care a făcut obiectul unei evaluări la jumătatea perioadei (9), și a Cartei femeii, adoptată de Comisia Europeană la 5 martie 2010 (10);

9.

Strategia Comisiei Europene pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 se axează pe următoarele cinci priorități: independență economică egală; remunerație egală pentru aceeași muncă sau pentru munca de aceeași valoare; egalitatea în luarea de decizii; demnitate, integritate și stoparea violenței bazate pe gen; egalitatea de șanse între femei și bărbați în cadrul acțiunilor externe; de asemenea, strategia abordează o serie de aspectele orizontale importante referitoare la rolurile atribuite în funcție de gen, legislația, gestionarea și instrumentele egalității între femei și bărbați;

10.

În 2006, Consiliul European a adoptat primul Pact european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (11), iar în martie 2010, trioul de președinții a invitat la sărbătorirea celei de a cincea aniversări a pactului;

ȚINÂND SEAMA DE FAPTUL CĂ:

11.

La 6 decembrie 2010, Consiliul a adoptat concluzii în sprijinul punerii în aplicare a Strategiei Comisiei Europene pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 (12), precum și concluzii privind consolidarea angajamentului și întărirea acțiunilor de reducere a diferențelor de remunerare între femei și bărbați și privind revizuirea modului de punere în aplicare a Platformei de acțiune de la Beijing (13), care au invitat Consiliul European să adapteze și să îmbunătățească Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați în primăvara anului 2011 din perspectiva noii Strategii a Comisiei pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015, a Strategiei Europa 2020 și a concluziilor menționate;

12.

Sunt necesare acțiuni corespunzătoare de combatere a tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și, de asemenea, este necesară examinarea cauzelor discriminării multiple și analizarea modalităților eficiente de eliminare a acesteia;

13.

ADOPTĂ Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020) astfel cum figurează în anexă;

14.

INVITĂ Consiliul European să aprobe pactul în cadrul concluziilor de primăvară în vederea abordării provocărilor actuale în domeniul politicii egalității de gen, precum și a asigurării faptului că dimensiunea de gen este integrată în toate domeniile de politică și în special în contextul Strategiei Europa 2020;

15.

ÎNCURAJEAZĂ Consiliul European să înscrie subiectul egalității de gen pe agenda sa înainte de expirarea Strategiei Comisiei Europene pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015.


(1)  Articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul UE, precum și articolul 8 din TFUE.

(2)  Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (JO L 348, 28.11.1992, p. 1); Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (JO L 373, 21.12.2004, p. 37); Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006 p. 23); Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE (JO L 68, 18.3.2010, p. 13); Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (JO L 180, 15.7.2010, p. 1).

(3)  Pentru raportul cel mai recent, a se vedea 6571/11. Documentele citate în notele de subsol 3 și 4 și 6-12 sunt disponibile în registrul public al Consiliului: http://register.consilium.eu.int/

(4)  EUCO 13/1/10 REV 1.

(5)  JO L 308, 24.11.2010, p. 46.

(6)  16984/10 + ADD 1.

(7)  18066/10 + ADD 1-3.

(8)  7034/06.

(9)  17495/08.

(10)  7370/10.

(11)  7775/1/06 REV 1.

(12)  16880/10.

(13)  JO C 345, 18.12.2010, p. 1.


ANEXĂ

Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE recunoaște că egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a Uniunii Europene și că politicile în materie de egalitate de gen sunt vitale pentru creșterea economică, prosperitate și competitivitate. La cinci ani de la adoptarea primului Pact european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați este nevoie de un nou impuls, îndeosebi pentru a reafirma și sprijini legătura strânsă dintre Strategia Comisiei pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 și „Europa 2020: Strategia Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Prin urmare, CONSILIUL își reafirmă angajamentul de a îndeplini aspirațiile UE cu privire la egalitatea de gen, astfel cum prevede tratatul, și în special:

1.

de a elimina diferențele între femei și bărbați în domeniul ocupării forței de muncă și al protecției sociale, inclusiv diferențele de remunerare, în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special în trei domenii de mare importanță pentru egalitatea de gen, și anume ocuparea forței de muncă, educația și promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei, contribuind astfel la potențialul de creștere al forței de muncă europene;

2.

de a promova un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată pentru femei și bărbați de-a lungul vieții, pentru a spori egalitatea de gen, a crește participarea femeilor pe piața forței de muncă și a contribui la abordarea provocărilor demografice; și

3.

de a combate toate formele de violență împotriva femeilor, pentru a garanta exercitarea deplină de către femei a drepturilor omului și pentru a se ajunge la egalitatea de gen, inclusiv în vederea realizării unei creșteri favorabile incluziunii.

CONSILIUL îndeamnă la acțiuni la nivelul statelor membre și, după caz, la nivelul Uniunii, în următoarele domenii:

 

Măsuri pentru eliminarea diferențelor între femei și bărbați și combaterea segregării de gen pe piața forței de muncă:

(a)

promovarea ocupării forței de muncă feminine pentru toate categoriile de vârstă și eliminarea diferențelor între femei și bărbați în privința ocupării forței de muncă, inclusiv prin combaterea tuturor formelor de discriminare;

(b)

eliminarea stereotipurilor de gen și promovarea egalității de gen la toate nivelurile de educație și formare profesională, precum și pe durata vieții active, în scopul reducerii segregării de gen pe piața forței de muncă;

(c)

asigurarea unei remunerații egale pentru aceeași muncă și pentru munca de aceeași valoare;

(d)

promovarea emancipării femeilor în viața politică și economică și a progreselor în ceea ce privește spiritul antreprenorial al femeilor;

(e)

încurajarea partenerilor sociali și a întreprinderilor să elaboreze și să pună în aplicare efectiv inițiative în favoarea egalității de gen și să promoveze planuri privind egalitatea de gen la locul de muncă; și

(f)

promovarea participării egale a femeilor și bărbaților în procesul decizional la toate nivelurile și în toate domeniile, pentru a utiliza pe deplin toate talentele.

 

Măsuri pentru promovarea unui echilibru mai bun între viața profesională și viața privată pentru femei și bărbați:

(a)

îmbunătățirea furnizării de servicii de îngrijire a copilului adecvate, accesibile ca preț și de înaltă calitate pentru copiii sub vârsta de școlarizare obligatorie, în vederea atingerii obiectivelor stabilite în cadrul Consiliului European de la Barcelona din martie 2002, ținând seama de cererea pentru servicii de îngrijire a copilului și în conformitate cu modelele naționale de furnizare a acestor servicii;

(b)

îmbunătățirea furnizării de structuri de îngrijire pentru alte tipuri de persoane dependente; și

(c)

promovarea unor forme flexibile de muncă și a diferitelor forme de concediu atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

 

Măsuri pentru abordarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor:

(a)

adoptarea, implementarea și monitorizarea strategiilor la nivel național și la nivelul Uniunii în vederea eliminării violenței împotriva femeilor;

(b)

consolidarea prevenirii violenței împotriva femeilor și a protecției victimelor și a victimelor potențiale, inclusiv a femeilor provenite din grupurile defavorizate; și

(c)

sublinierea rolului și a responsabilității bărbaților și băieților în procesul de eradicare a violenței împotriva femeilor.

 

Guvernanță, punere în aplicare și monitorizare:

Aspectele relevante ale acestui pact și ale rapoartelor anuale ale Comisiei privind „Egalitatea de șanse între femei și bărbați” ar trebui luate în considerare, după caz, în mecanismele Strategiei Europa 2020.

CONSILIUL își reafirmă angajamentul de a consolida guvernanța prin integrarea principiului egalității între femei și bărbați, prin includerea perspectivei de gen în toate domeniile de politică, inclusiv acțiunile externe ale UE, ținând seama de asemenea de rolul esențial al bărbaților și băieților în promovarea egalității de gen, și garantând că efectele egalității de gen sunt luate în considerare în evaluările impactului noilor politici ale UE. CONSILIUL încurajează statele membre și Comisia să dezvolte în continuare statisticile și indicatorii existenți, dezagregați în funcție de sex, în special prin intermediul Eurostat, precum și să utilizeze pe deplin capacitățile Institutului European pentru Egalitatea de șanse între Femei și Bărbați.

În cadrul elaborării și al punerii în aplicare a programelor lor naționale de reformă, statele membre sunt încurajate să aplice perspectiva egalității de gen și să promoveze politici de egalitate de gen, în special în ceea ce privește orientările privind ocuparea forței de muncă, și sunt invitate să utilizeze în mod corespunzător indicatorii conveniți în domeniul egalității de gen, elaborați în Cadrul comun de evaluare și în cadrul monitorizării Platformei de acțiune de la Beijing în toate domeniile de politică și în procesele relevante.

Comisia și Consiliul sunt de asemenea invitate să includă perspectiva egalității de gen în analiza anuală a creșterii, în avizele de țară și în recomandările specifice fiecărei țări. Progresele înregistrate în punerea în aplicare a Pactului european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați ar trebui discutate anual de miniștri, la nivelul Consiliului.


Comisia Europeană

25.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/14


Rata de schimb a monedei euro (1)

24 mai 2011

2011/C 155/03

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,4089

JPY

yen japonez

115,45

DKK

coroana daneză

7,4566

GBP

lira sterlină

0,87285

SEK

coroana suedeză

8,9200

CHF

franc elvețian

1,2405

ISK

coroana islandeză

 

NOK

coroana norvegiană

7,8385

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

24,580

HUF

forint maghiar

269,40

LTL

litas lituanian

3,4528

LVL

lats leton

0,7093

PLN

zlot polonez

3,9473

RON

leu românesc nou

4,1218

TRY

lira turcească

2,2547

AUD

dolar australian

1,3328

CAD

dolar canadian

1,3780

HKD

dolar Hong Kong

10,9563

NZD

dolar neozeelandez

1,7608

SGD

dolar Singapore

1,7559

KRW

won sud-coreean

1 540,85

ZAR

rand sud-african

9,8834

CNY

yuan renminbi chinezesc

9,1543

HRK

kuna croată

7,4328

IDR

rupia indoneziană

12 072,47

MYR

ringgit Malaiezia

4,2971

PHP

peso Filipine

61,169

RUB

rubla rusească

40,0100

THB

baht thailandez

42,859

BRL

real brazilian

2,2918

MXN

peso mexican

16,5036

INR

rupie indiană

63,6890


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

25.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/15


Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

2011/C 155/04

Ajutor nr.: SA.32801 (11/XA)

Stat membru: Germania

Regiune: Sachsen

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Zuschuss für den Einstieg ins Umweltmanagement, analog dem Zuschuss den ein gewerblicher KMU-Teilnehmer über die Sächsische Mittelstandsrichtlinie — „Richtlinien des Sächsischen Staatsministerium für Wirtschaft und Arbeit zur Mittelstandsförderung — Verbesserung der unternehmerischen Leistungsfähigkeit“, gemäß Teil B Ziffer I Nr. 4 „Umweltmanagement“ erhält.

Temei legal: Richtlinie des Sächsischen Staatsministeriums für Wirtschaft, Arbeit und Verkehr zur Mittelstandsförderung (Mittelstandsrichtlinie), Teil B Ziffer I Nr. 4 „Umweltmanagement“

Vertrag zur Umweltallianz Sachsen

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii:

 

Valoarea totală a ajutorului ad hoc acordat întreprinderii: 0,15 EUR (în milioane)

 

Valoarea anuală totală a bugetului previzionat în temeiul schemei de ajutor: 0,05 EUR (în milioane)

Valoarea maximă a ajutorului: 50 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 17 mai 2011-31 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Asistență tehnică [articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006], Producția de produse agricole de calitate [articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură, vânătoare și servicii anexe

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Sächsische Aufbaubank

Pirnaische Straße 9

01069 Dresden

DEUTSCHLAND

Adresa web:

 

http://www.sab.sachsen.de/de/foerderung/programme/p_wirtschaft/fp_wirtschaft/detailfp_wi_2475.html

 

http://www.revosax.sachsen.de/Details.do?sid=2202814313422

Alte informații: —

Ajutor nr.: SA.32841 (11/XA)

Stat membru: Spania

Regiune: Comunidad Valenciana

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Ayuda nominativa FEDACOVA

Temei legal: Resolución del expediente acogido a la línea «programas intersectoriales en materia de atributos y valores de la calidad agroalimentaria»

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Valoarea anuală totală a bugetului previzionat în temeiul schemei de ajutor: 0,09 EUR (în milioane)

Valoarea maximă a ajutorului: 100 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 18 mai 2011-31 decembrie 2011

Obiectivul ajutorului: Asistență tehnică [articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006], Producția de produse agricole de calitate [articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Activități auxiliare agriculturii și activități după recoltare

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Conselleria de Agricultura, Pesca y Alimentación

Amadeo de Saboya, 2

46010 Valencia

ESPAÑA

Adresa web: http://www.agricultura.gva.es/web/c/document_library/get_file?uuid=af5ee4ee-4d51-4b4f-8399-a5c64eda74ac&groupId=16

Alte informații: —

Ajutor nr.: SA.32947 (11/XA)

Stat membru: Letonia

Regiune: Latvia

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Grozījumi atbalsta shēmā “Nelabvēlīgo klimatisko apstākļu radīto zaudējumu kompensēšana”

Temei legal: Ministru kabineta 2008. gada 18. augusta noteikumi Nr. 669 “Kārtība, kādā administrē un uzrauga lauksaimniecības risku fondu, nosaka iemaksu veikšanu un kompensāciju izmaksu no fonda”

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Valoarea anuală totală a bugetului previzionat în temeiul schemei de ajutor: 1 LVL (în milioane)

Valoarea maximă a ajutorului: 80 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 13 mai 2011-30 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Fenomene meteorologice nefavorabile [articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură, silvicultură și pescuit

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Lauku atbalsta dienests

Republikas laukums 2

Rīga, LV-1981

LATVIJA

Adresa web: http://www.likumi.lv/doc.php?id=180589

Alte informații: —

Ajutor nr.: SA.32968 (11/XA)

Stat membru: Estonia

Regiune: Estonia

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Ohtliku taimekahjustaja tõrjeabinõude rakendamise toetus

Temei legal: „Maaelu ja põllumajandusturu korraldamise seaduse” paragrahvi 11 lõike 1 alusel

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Valoarea anuală totală a bugetului previzionat în temeiul schemei de ajutor: 0,25 EUR (în milioane)

Valoarea maximă a ajutorului: 100 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 13 mai 2011-31 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Bolile plantelor – infestările parazitare [articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură, vânătoare și servicii anexe

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet

Narva mnt 3

51009 Tartu

EESTI/ESTONIA

Adresa web: http://www.agri.ee/siseriiklikud-toetused/

Alte informații: —

Ajutor nr.: SA.32973 (11/XA)

Stat membru: Germania

Regiune: Bayern

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Förderung der Vermittlung und des Einsatzes von Fachkräften der Betriebs- und Haushaltshilfe sowie für die Melkeraushilfe

Temei legal:

Bayerisches Agrarwirtschaftsgesetz (BayAgrarWiG) vom 8 Dezember 2006

Eckpunktepapier; Zuwendungsbescheide

Bay. Haushaltsordnung (BayHO)

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii:

 

Valoarea totală a ajutorului ad hoc acordat întreprinderii: 17,50 EUR (în milioane)

 

Valoarea anuală totală a bugetului previzionat în temeiul schemei de ajutor: 3,50 EUR (în milioane)

Valoarea maximă a ajutorului: 100 %

Data punerii în aplicare: —

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 17 mai 2011-31 decembrie 2015

Obiectivul ajutorului: Asistență tehnică [articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]

Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură, silvicultură și pescuit

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Bayerische Landesanstalt für Landwirtschaft

Abteilung Förderwesen und Fachrecht

Menzinger Straße 54

80638 München

DEUTSCHLAND

Adresa web:

 

http://www.gesetze-bayern.de/jportal/portal/page/bsbayprod.psml?showdoccase=1&doc.id=jlr-AgrarWiGBYrahmen&doc.part=X&doc.origin=bs

 

http://www.stmlf.bayern.de/agrarpolitik/programme/26373/foerdkath.pdf

Alte informații: —


V Anunțuri

PROCEDURI ADMINISTRATIVE

Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO)

25.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/18


ANUNȚ DE CONCURS GENERAL

2011/C 155/05

Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) organizează următorul concurs general:

EPSO/AD/215/11 – Administratori (AD 5) de limbă engleză (EN), estonă (ET), franceză (FR), olandeză (NL), polonă (PL), portugheză (PT), slovacă (SK), slovenă (SL), spaniolă (ES) sau suedeză (SV) în domeniul Comunicării

Anunțul de concurs este publicat exclusiv în limbile engleză, spaniolă, estonă, franceză, olandeză, polonă, portugheză, slovacă, slovenă și suedeză în Jurnalul Oficial C 155 A din 25 mai 2011.

Puteți obține informații suplimentare pe site-ul EPSO: http://eu-careers.eu


PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisia Europeană

25.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/19


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul COMP/M.6241 – CIE Management II/Gruppo Coin)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

2011/C 155/06

1.

La data de 16 mai 2011, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea CIE Management II Limited („CIE”, Guernsey), controlată de BC Partners Holdings, dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Giorgione Investimenti SpA („Giorgione”, Italia), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

în cazul întreprinderii CIE: asociat cu răspundere generală și administrator sau mandatar al BC Funds (fonduri de investiții în societăți necotate);

în cazul întreprinderii Giorgione: societate holding a Gruppo Coin SpA, distribuitor, vânzător cu amănuntul și producător de articole de îmbrăcăminte, accesorii, produse sanitare și cosmetice și decorații pentru casă.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6241 – CIE Management II/Gruppo Coin, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

J-70

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].

(2)  JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).


25.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/20


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul COMP/M.6220 – General Mills/Yoplait)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

2011/C 155/07

1.

La data de 18 mai 2011, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea General Mills Inc. („General Mills”, Statele Unite ale Americii), o societate cotată la Bursa din New York, dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra grupului Yoplait („Yoplait”, Franța), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

în cazul întreprinderii General Mills: producție și vânzare de produse de larg consum, cum ar fi cereale gata de consum, mese principale preparate, produse alimentare congelate, garnituri, deserturi, înghețate, făină și amestecuri pentru copt, gustări. În SUA, General Mills este, din 1977, francizatul Yoplait;

în cazul întreprinderii Yoplait: producție și vânzare de produse lactate proaspete, cum ar fi iaurturi, deserturi pe bază de lapte, brânză proaspătă și smântână.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6220 – General Mills/Yoplait, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

J-70

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].

(2)  JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).