ISSN 1830-3668

doi:10.3000/18303668.C_2011.150.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 150

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 54
20 mai 2011


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

III   Acte pregătitoare

 

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

 

Banca Centrală Europeană

2011/C 150/01

Avizul Băncii Centrale Europene din 16 februarie 2011 cu privire la reforma guvernanței economice în Uniunea Europeană (CON/2011/13)

1

RO

 


III Acte pregătitoare

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Banca Centrală Europeană

20.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 150/1


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 16 februarie 2011

cu privire la reforma guvernanței economice în Uniunea Europeană

(CON/2011/13)

2011/C 150/01

Introducere și temei juridic

La 29 noiembrie 2010, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la următoarele propuneri (denumite în continuare „propunerile Comisiei”):

1.

propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (denumită în continuare „proiectul de regulament privind PDE”) (1);

2.

propunere de directivă a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (denumită în continuare „proiectul de directivă privind cadrele bugetare”) (2);

3.

propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (denumită în continuare „proiectul de procedură pentru aplicarea supravegherii bugetare”) (3);

4.

propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (denumită în continuare „proiectul de procedură pentru corectarea dezechilibrelor excesive”) (4);

5.

propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (denumită în continuare „proiectul de procedură pentru supravegherea bugetară”) (5);

6.

propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (denumită în continuare „proiectul de procedură pentru supravegherea macroeconomică”) (6).

Competența BCE de a adopta un aviz cu privire la proiectul de regulament privind PDE se întemeiază pe articolul 126 alineatul (14) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât punerea în aplicare a procedurii aplicabile deficitelor excesive prezintă relevanță pentru obiectivul primar al Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) de a menține stabilitatea prețurilor, care este prevăzut la articolul 127 alineatul (1) și la articolul 282 alineatul (2) din Tratat, precum și la articolul 2 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (denumit în continuare „Statutul SEBC”).

Competența BCE de a adopta un aviz cu privire la proiectul de directivă privind cadrele bugetare, la proiectul de procedură pentru aplicarea supravegherii bugetare, la proiectul de procedură pentru corectarea dezechilibrelor excesive, la proiectul de procedură pentru supravegherea bugetară și la proiectul de procedură pentru supravegherea macroeconomică se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) prima liniuță și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratat, precum și pe articolul 4 litera (a) prima liniuță din Statut, deoarece acestea sunt de asemenea relevante pentru atingerea obiectivului primar al SEBC menționat anterior.

În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz, cu observații din partea Consiliului general.

Observații cu caracter general

1.

Criza curentă a demonstrat foarte clar că o reformă ambițioasă a cadrului de guvernanță economică este în interesul profund și general al Uniunii Europene, al statelor membre și, în special, al zonei euro.

2.

Prin comunicarea din 10 iunie 2010, „Reinforcing economic governance in the euro area” (Consolidarea guvernanței economice în zona euro), BCE a propus consolidarea guvernanței și a structurilor de aplicare în cadrul politicilor economice și bugetare din zona euro. A fost propusă de asemenea și extinderea selectivă a acestei consolidări la toate statele membre ale Uniunii Europene.

3.

BCE observă că Raportul Grupului operativ din 21 octombrie 2010 privind consolidarea guvernanței economice în UE prezentat Consiliului European (denumit în continuare „Raportul Grupului operativ”) cuprinde o serie de recomandări suplimentare la propunerile Comisiei. BCE a participat la lucrările acestui Grup operativ, deși nu a fost de acord cu toate elementele incluse în Raportul Grupului operativ.

4.

Propunerile Comisiei reprezintă o lărgire și o consolidare importantă a cadrului de supraveghere economică și bugetară a UE și reușesc într-o anumită măsură să îmbunătățească aplicarea acestuia în zona euro. Cu toate acestea, propunerile menționate nu reușesc să realizeze saltul calitativ necesar în supravegherea zonei euro, pe care BCE îl consideră necesar pentru a asigura stabilitatea și buna funcționare a acesteia. De asemenea, astfel cum s-a precizat la 4 noiembrie 2010, în cursul declarației introductive din cadrul conferinței de presă care a avut loc după ședința Consiliului guvernatorilor BCE, Raportul Grupului operativ reprezintă pentru Uniunea Europeană o consolidare a cadrului existent de supraveghere bugetară și macroeconomică. Cu toate acestea, Consiliul guvernatorilor consideră că nici Raportul Grupului operativ nu merge într-atât de departe încât să realizeze saltul calitativ necesar pentru zona euro pe care acesta l-a dorit.

5.

Elaborat în baza comunicării BCE „Reinforcing economic governance in the euro area” menționate anterior, în baza participării BCE la Grupul operativ și în baza punctelor de vedere ale acesteia cu privire la Raportul Grupului operativ, prezentul aviz face o serie de recomandări cu privire la propunerile Comisiei care abordează elementele pe care BCE le consideră necesare pentru realizarea unui salt calitativ în domeniul guvernanței economice a zonei euro. Niciuna dintre aceste sugestii nu implică necesitatea modificării Tratatului.

6.

În acest sens, BCE observă că propunerile Comisiei vor deveni după adoptare un instrument fundamental pentru obligarea UE și a statelor membre să aplice politici economice și bugetare adecvate. În cazul zonei euro, consolidarea suplimentară proporțională cu gradul ridicat de integrare în statele membre ale zonei euro este cu atât mai mult justificată. Criza actuală a demonstrat pe deplin că politicile economice și bugetare neviabile aplicate de anumite state membre din zona euro și toate formele de instabilitate financiară rezultate pot avea ca efect direct apariția unor dificultăți și în alte state membre din zona euro. În consecință, BCE invită legiuitorul Uniunii Europene și statele membre să profite de procesul legislativ în curs de desfășurare pentru a consolida programul de guvernanță economică până la nivelul maxim permis de Tratatele în vigoare. În plus, Uniunea Europeană ar trebui ca, la un moment dat, să aibă în vedere reforma Tratatelor pentru a consolida într-o măsură și mai mare guvernanța economică.

7.

În opinia BCE, automatismul insuficient reprezintă o deficiență majoră a propunerilor Comisiei. BCE admite că propunerile Comisiei reprezintă o relativă creștere a automatismului în comparație cu situația actuală, în special prin chiar faptul că îi sunt prezentate Consiliului propuneri ale Comisiei, în loc de recomandări, precum și prin introducerea în Consiliu a votului majorității calificate inverse. BCE este de asemenea conștientă de faptul că, în temeiul articolelor 121 și 126 din Tratat, care se referă la supravegherea politicilor economice și bugetare și, respectiv, la procedura aplicabilă deficitelor excesive, Consiliul acționează în mod discreționar. În acest sens, BCE propune ca legiuitorul Uniunii să aibă în vedere renunțarea la modificările aduse în 2005 Pactului de stabilitate și creștere (7) care au mărit gradul de libertate de acțiune acordată statelor membre în legătură cu obligațiile acestora prevăzute în Pact.

8.

În orice caz și în afara creșterii nivelului automatismului menționat anterior, Consiliul are posibilitatea de a prezenta o declarație oficială prin care să arate că, în principiu, acesta va vota în cadrul tuturor procedurilor prevăzute în propunerile Comisiei în favoarea continuării procedurii în cazul în care Comisia propune sau recomandă acest lucru în propunerea sau recomandarea sa relevantă și că, în ipoteza în care acest principiu nu este respectat, Consiliul va arăta motivele pentru care s-a îndepărtat de la principiul respectiv. Așadar, necontinuarea procedurii va constitui excepția pe care Consiliul va trebui să o motiveze. Deși declarațiile nu au caracter obligatoriu, un astfel de angajament ar orienta modul discreționar de acțiune al Consiliului în cadrul diferitelor proceduri și ar putea contribui astfel la consolidarea acestora. O astfel de declarație ar deveni parte integrantă a cadrului de guvernanță economică din Uniunea Europeană.

9.

BCE consideră că o astfel de declarație este un element indispensabil pentru buna funcționare a guvernanței economice a Uniunii Europene. În cazul în care Consiliul nu este de acord cu această declarație, BCE recomandă ca alternativă o declarație a Eurogrupului prin care să se prezinte angajamentul celor 17 state membre din zona euro de a vota, în principiu, în favoarea continuării procedurilor, orice poziție diferită trebuind motivată.

10.

În plus, în propunerile Comisiei există mai multe elemente care demonstrează automatismul insuficient și care trebuie reanalizate:

(a)

proiectul de procedură pentru supravegherea bugetară prevede posibilitatea statelor membre de a se abate de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, în caz de declin economic grav cu caracter general. Având în vedere importanța capitală a sustenabilității fiscale, BCE recomandă evitarea unor astfel de clauze de exceptare. În cazul în care se optează pentru păstrarea acestora, BCE recomandă în mod expres ca activarea lor să aibă loc doar cu condiția de a nu pune în pericol sustenabilitatea fiscală;

(b)

proiectul de procedură pentru aplicarea supravegherii bugetare prevede revizuirea de către Consiliul a depozitelor purtătoare de dobândă, a depozitelor nepurtătoare de dobândă și a amenzilor pe care le impune, în cazul în care circumstanțele economice excepționale justifică acest lucru sau în urma unei cereri motivate a statului membru în cauză. Aceste posibilități de revizuire trebuie eliminate deoarece ele par să contribuie doar la prelungirea duratei procedurii și la suplimentarea activității Comisiei fără a avea vreo justificare specială, având în vedere că atât Comisia, cât și Consiliul vor fi analizat deja circumstanțele respective și argumentele statului membru în cauză înainte de impunerea măsurilor financiare de către Consiliu;

(c)

în general, cadrul de guvernanță economică nu ar trebui să impună Comisiei obligații care i-ar limita posibilitatea de a recomanda sau de a propune continuarea procedurilor. În special ar trebui exclusă obligația Comisiei de a ține seama de discuțiile din cadrul Consiliului, obligație ce constituie o condiție pentru continuarea de către Comisie a oricărei proceduri.

11.

În plus, BCE recomandă creșterea automatismului prin introducerea în Consiliu a votului majorității calificate inverse ori de câte ori este posibil, precum în cazul avizelor Consiliului cu privire la programele de stabilitate și convergență instituite în temeiul articolului 121 alineatul (3) din Tratat, precum și prin includerea unor etape procedurale care să accelereze procedura prin exercitarea unei presiuni crescute asupra statelor membre care nu își respectă obligațiile. În acest din urmă sens, articolul 121 alineatul (4) din Tratat permite creșterea automatismului proiectului de procedură pentru supravegherea bugetară. În plus, aplicarea articolului 126 alineatul (8) din Tratat ar putea crea o etapă a procedurii aplicabile deficitelor excesive în care statul membru trebuie să demonstreze că a acționat în mod efectiv pentru a preveni aplicarea sancțiunilor.

12.

Proiectul de procedură pentru supraveghere bugetară și proiectul de regulament privind PDE ar trebui să conțină măsuri suplimentare referitoare la politici și la reputație, care să includă obligații de raportare ale statelor membre și rapoarte ale Consiliului către Consiliul European. În plus, în cazul în care sunt vizate state membre din zona euro sau state membre participante la MCS II, Comisia, în colaborare cu BCE dacă se consideră necesar, ar trebui să organizeze misiuni în statele membre care nu respectă recomandările Consiliului.

13.

BCE este de asemenea preocupată de faptul că analiza factorilor relevanți este prea permisivă atunci când se evaluează respectarea valorii de referință pentru rata datoriei publice. Deși atunci când Comisia elaborează raportul privind existența unei rate excesive a datoriei trebuie luați în considerare toți factorii relevanți și deși trebuie acordată o atenție deosebită efectului garanțiilor emise de statele membre în cadrul Fondului european de stabilitate financiară sau, în final, în cadrul viitorului Mecanism european de stabilitate (MES), toți acești factori trebuie analizați doar dacă rata datoriei publice este în scădere în decurs de trei ani conform previziunilor Comisiei. Un factor atenuant relevant nu trebuie să conducă niciodată la o evaluare prin care să se constate că un stat membru nu are o rată excesivă a datoriei dacă rata datoriei acestui stat membru depășește valoarea de referință și dacă se previzionează că va avea o traiectorie ascendentă.

14.

Introducerea unui grad mai mare de libertate în evaluarea deficitelor din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive, mai ales prin luarea în considerare a întregii game de factori relevanți atunci când rata datoriei este mai mică decât 60 % din valoarea de referință a produsului intern brut (PIB), intră în conflict cu procesul de consolidare a normelor. Indiferent dacă rata datoriei este mai mare sau este mai mică decât 60 % din valoarea de referință a PIB, factorii relevanți ar trebui luați în considerare doar în momentul în care se evaluează dacă deficitul este excesiv atunci când rata deficitului, înainte de a lua în considerare astfel de factori, are o valoare apropiată de 3 % din valoarea de referință a PIB și depășirea valorii de referință este temporară, în conformitate cu normele actuale. În sfârșit, criteriul numeric de referință pentru evaluarea modificării ratei datoriei ar trebui aplicat imediat după intrarea în vigoare a regulamentului.

15.

În cadrul proiectului de procedură pentru supravegherea bugetară, BCE recomandă următoarele: (a) caracterul suficient al progresului realizat în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu ar trebui evaluat pe baza unei evaluări globale care să aibă ca referință soldul structural și care ar trebui să includă o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare pe partea veniturilor; (b) rata de creștere a cheltuielilor publice nu ar trebui să depășească în mod normal rata de referință a creșterii previzionată pe termen mediu pentru creșterea potențială a produsului intern brut (PIB); (c) rata previzionată pe termen mediu pentru creșterea potențială a PIB ar trebui calculată conform metodologiei comune utilizate de Comisie; (d) este necesar să se ia în considerare modul în care structura creșterii economice afectează creșterea veniturilor. Codul de conduită va trebui să stabilească definițiile operaționale ale acestor elemente (8).

16.

BCE apreciază foarte mult introducerea procedurii de supraveghere macroeconomică, care acoperă o lacună importantă a cadrului de guvernanță economică. Această nouă procedură ar trebui să se concentreze puternic asupra statelor membre din zona euro care înregistrează descreșteri constante ale competitivității și deficite mari de cont curent. Este necesar de asemenea să se ia în considerare efectele de propagare din zona euro și cerințele specifice pentru buna sa funcționare. Dat fiind posibilul caracter schimbător al crizei de-a lungul timpului, lista indicatorilor utilizați în legătură cu procedura poate evolua fără ca totuși să se piardă punctul de interes al procedurii, care ar trebui să fie prevenirea situațiilor ce prezintă riscuri pentru stabilitatea economică, bugetară și financiară în zona euro și în Uniunea Europeană.

17.

Prin definirea noțiunii „dezechilibre”, domeniul de aplicare al procedurii ar trebui să acopere o listă deschisă de situații care trebuie prevenite prin aplicarea procedurii. În plus, includerea noțiunii „vulnerabilități” în această procedură, definite ca situații de posibilă dificultate a unui stat membru ce ar putea fi în mod rezonabil acoperite prin supravegherea macroeconomică solidă a uniunii economice și monetare, ar accentua caracterul preventiv al acestei proceduri. De asemenea, este necesar să se precizeze că recomandările din cadrul acestei proceduri trebuie să fie compatibile cu celelalte proceduri instituite potrivit articolelor 121, 126 și 136 din Tratat și că procedura ia în considerare în mod corespunzător angajamentele asumate în cadrul acordurilor MCS II. În ceea ce privește trimiterile la Comitetul european pentru riscuri sistemice (CERS) din cadrul procedurii de supraveghere macroeconomică, deși independența acestui comitet nu va fi afectată dacă procedura ia în considerare avertismentele și recomandările sale, BCE recomandă introducerea unei trimiteri cu privire la necesitatea de a respecta regimul de confidențialitate al CERS.

18.

În plus, procedura de supraveghere macroeconomică trebuie determinată prin mecanisme de declanșare transparente și eficiente. Evaluarea dezechilibrelor macroeconomice și recomandările privind acțiunile de corecție trebuie să beneficieze de o publicitate substanțială în cursul tuturor etapelor procedurii. În proiectul de procedură pentru corectarea dezechilibrelor excesive este de asemenea necesar să se introducă, un automatism mai accentuat și sancțiuni financiare progresive, în special după primul caz de nerespectare de către un stat membru a recomandării Consiliului, după care Consiliul ar trebui să impună deja un depozit purtător de dobândă fără a mai fi necesară repetarea nerespectării. Această din urmă ar trebui sancționată cu aplicarea unei amenzi.

19.

În ceea ce privește acumulările de dobânzi provenite de la depozitele neremunerate și amenzile impuse la propunerea Comisiei statelor membre din zona euro, acestea ar trebui să fie atribuite MES care urmează a fi creat în 2013, până la crearea acestuia aplicându-se o soluție de tranziție adecvată.

20.

Procedurile abordate în cadrul propunerilor Comisiei trebuie implementate și aplicate în mod coerent. Acest lucru ar fi mai ușor de realizat dacă s-ar încerca, cât mai mult posibil, ca atunci când se adoptă și se aplică regulamentele rezultate să se abordeze o modalitate de lucru caracterizată prin simplitate, transparență și predictibilitate. Cu o astfel de abordare, ocazia de a da naștere unor interpretări divergente sau unor dispute asupra aspectelor referitoare la evaluare ar trebui să fie limitată, iar procesele birocratice ar trebui să poată fi evitate.

21.

BCE sugerează ca misiunile Comisiei în cadrul procedurilor de supraveghere bugetară și macroeconomică și în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive să se realizeze în colaborare cu BCE, dacă aceasta consideră necesar în cazul misiunilor în statele membre a căror monedă este euro și în cazul statelor membre participante la MCS II. Participarea BCE la misiunile care s-au desfășurat în Grecia și în Irlanda s-a dovedit utilă. BCE consideră această participare drept contribuția sa la politicile economice și va realiza acest lucru fără a aduce în vreun fel atingere independenței cu care trebuie să îndeplinească sarcinile ce i–au fost stabilite în Tratat.

22.

BCE consideră de asemenea necesară crearea unui organism consultativ compus din persoane cu competențe recunoscute în domeniul economic și fiscal. Rolul acestuia ar fi de a elabora un raport anual independent adresat instituțiilor Uniunii pe tema respectării de către Consiliu și de către Comisie, inclusiv de către Eurostat, a obligațiilor care le revin potrivit articolelor 121 și 126 din Tratat și a procedurilor stabilite în propunerile Comisiei. În cazul în care dispune de o capacitate suficientă și fără a aduce atingere sarcinii sale principale de elaborare a raportului menționat anterior, acest organism ar trebui de asemenea să realizeze, în urma unei solicitări din partea Consiliului European, a Consiliului sau a Comisiei, analize cu privire la probleme economice sau bugetare specifice. Sarcinile acestui organism nu trebuie să aducă atingere competenței Comisiei. Membrii acestuia trebuie să dispună de o independență deplină. Legiuitorul Uniunii va trebui să stabilească poziția administrativă și caracteristicile acestui organism, inclusiv resursele materiale și umane ale acestuia. Acest organism trebuie constituit în temeiul proiectului de procedură pentru supravegherea bugetară, iar celelalte propuneri ale Comisiei ar trebui să conțină referiri la acesta.

23.

În ceea ce privește proiectul de directivă privind cadrele bugetare, deși BCE este de acord cu alegerea unei directive drept instrument juridic, aceasta consideră că scopul și natura directivei ar impune o transpunere în plan național cât mai apropiată posibil de formularea directivei. Acest lucru e valabil în mod special în cazul statelor membre din zona euro. În acest sens, BCE ar aprecia o declarație politică din partea Eurogrupului în sensul realizării unei astfel de transpuneri naționale uniforme, declarație care ar putea fi reflectată în considerente.

24.

De asemenea, BCE consideră că este necesar ca toate statele membre să trebuiască să asigure monitorizarea, analiza și validarea independente ale elementelor cheie ale cadrelor lor bugetare. Se impune introducerea unui nou capitol destinat statelor membre din zona euro, în care elementele recomandabile din cadrul Concluziilor Consiliului din 17 mai 2010 și din cadrul Raportului Grupului operativ devin obligatorii prin intermediul directivei pentru statele membre din zona euro, cu posibilitatea ca statele membre din afara zonei euro să le transpună în mod voluntar în ordinea lor juridică internă, posibilitate pe care BCE o recomandă. Printre elementele recomandabile, crearea unor consilii fiscale independente ar trebui să apară ca o prioritate în cadrul directivei, iar directiva ar trebui să ia de asemenea în considerare în mod corespunzător introducerea unei abordări de sus în jos, care s-ar materializa prin acordul anterior privind nivelul total al cheltuielilor ce va fi repartizat ulterior, sub formă de cote de cheltuieli, diferitelor ministere sau agenții guvernamentale.

25.

Toate aceste măsuri nu ar trebui să împiedice statele membre să dezvolte cadre bugetare mai puternice, de exemplu prin includerea unor norme care să interzică deficite generale structurale publice care depășesc un anumit nivel din PIB. În același timp, legiuitorul UE ar trebui să aibă în vedere introducerea, în cuprinsul directivei sau în cuprinsul unei alte norme legislative, a unei obligații a statelor membre de a adopta norme cu cadre clare referitoare la împrumuturi, în mod exact definite și delimitate, deoarece această obligație ar contribui la menținerea securității juridice.

26.

În plus, BCE recomandă să se sublinieze importanța previziunilor naționale transparente și a metodologiilor privind pregătirea acestora. În același timp, previziunile Comisiei trebuie să joace un rol central în cadrul previziunilor naționale de referință.

27.

În plus, în ceea ce privește eficiența sa, directiva ar trebui să se refere în mod expres la costurile impuse autorităților naționale în cazurile în care acestea nu respectă normele fiscale numerice, incluzând atât măsuri nefinanciare, cât și sancțiuni financiare aplicabile la nivel național. De asemenea, se recomandă includerea unor obligații de a achita datoriile pe termen mediu care depășesc sumele tolerate de cadrul fiscal. Trebuie definite împrejurările specifice în care se permite nerespectarea temporară a obligațiilor, dacă aceasta este într-adevăr necesară. În plus, BCE consideră că intrarea în vigoare a MES previzionată pentru 2013 ar trebui să determine stabilirea termenului-limită pentru transpunerea directivei la 31 decembrie 2012, și nu la 31 decembrie 2013.

28.

În ceea ce privește componenta statistică a directivei, BCE se pronunță în favoarea unei creșteri a oportunității și a fiabilității conturilor anuale și trimestriale ale administrațiilor publice raportate Comisiei potrivit Regulamentului (CE) nr. 2223/96 din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate (9). Directiva poate contribui la îmbunătățirea simultană a oportunității și a fiabilității conturilor generale ale administrațiilor publice prin sprijinirea aplicării sistemelor publice de contabilitate pe bază cumulativă corelate cu conturile naționale conform SEC 95. Pentru a asigura recunoașterea și evaluarea armonizată a tranzacțiilor publice, sistemele de contabilitate ar trebui să se bazeze pe standarde de contabilitate a sectorului public acceptate pe plan internațional.

29.

În ceea ce privește componenta statistică din cadrul legislației viitoare, BCE observă că, potrivit Raportului Grupului operativ, activitatea legislativă a UE trebuie să devină obligatorie din punct de vedere juridic pentru „Codul de bune practici al statisticilor europene”, între timp fiind necesar să se accelereze transpunerea în întregime a codului, în special în ceea ce privește calitatea și mandatele atribuite pentru colectarea datelor. În plus, se impune să se consolideze și mai mult competențele Eurostat privind evaluarea și monitorizarea notificărilor PDE, cu accent pe măsurile proactive pentru îmbunătățirea statisticilor publice din punct de vedere calitativ.

30.

În sfârșit, BCE avertizează cu privire la faptul că propunerile Comisiei, și în special reformele privind zona euro, vor presupune un volum crescut de activitate, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, ceea ce va necesita o repartizare uniformă a resurselor umane și materiale.

Propuneri de redactare

În cazul în care BCE recomandă modificarea propunerilor Comisiei, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc în anexă.

Referirile din regulamentele propuse și din directiva propusă vor trebui să reflecte, la momentul adoptării, propunerile de redactare din prezentul aviz.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 16 februarie 2011.

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET


(1)  COM(2010) 522.

(2)  COM(2010) 523.

(3)  COM(2010) 524.

(4)  COM(2010) 525.

(5)  COM(2010) 526.

(6)  COM(2010) 527.

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 174, 7.7.2005, p. 1) și Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (JO L 174, 7.7.2005, p. 5).

(8)  „Specifications on the implementation of the Stability and Growth Pact and Guidelines on the format and content of stability and convergence programmes” (Specificații privind aplicarea Pactului de stabilitate și creștere și orientări referitoare la forma și la conținutul programelor de stabilitate și convergență), aprobat de Consiliul ECOFIN la 7 septembrie 2010.

(9)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1.


ANEXĂ

Propuneri de redactare privind propunerea de Regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv

[COM(2010) 522]

Text propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Considerente noi

„(7)

Procedura de stabilire a existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului datoriei și etapele care conduc la aceasta nu trebuie să se bazeze exclusiv pe nerespectarea valorii numerice de referință, ci trebuie să ia întotdeauna în considerare întreaga gamă de factori relevanți examinați în raportul Comisiei, în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat.

(8)

Cu ocazia procedurii de stabilire a existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului deficitului și a etapelor care conduc la acesta, este necesar să se țină cont de întreaga gamă de factori relevanți examinați în raportul Comisiei, în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat, în cazul în care ponderea datoriei publice în produsul intern brut nu depășește valoarea de referință.

(9)

Raportul Comisiei, elaborat în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat, trebuie să acorde atenția cuvenită calității cadrului fiscal național, deoarece acesta joacă un rol crucial în sprijinirea consolidării fiscale și a sustenabilității finanțelor publice.

(10)

Pentru a sprijini monitorizarea respectării recomandărilor și notificărilor Consiliului privind corectarea situațiilor de deficit excesiv, este nevoie ca acestea să specifice obiective bugetare anuale conforme, din punct de vedere al ajustării ciclice, cu consolidarea fiscală impusă, excluzând măsurile one-off și măsurile temporare.

(11)

Evaluarea eficienței acțiunilor întreprinse va avea de câștigat din considerarea respectării obiectivelor privind cheltuielile publice drept un punct de referință în legătură cu punerea în aplicare a măsurilor specifice planificate pe partea veniturilor.

(12)

La evaluarea necesității prelungirii termenului-limită pentru corectarea deficitului excesiv, o atenție specială trebuie acordată oricărei recesiuni economice grave, cu caracter general.”

„(7)

Procedura de stabilire a existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului datoriei și etapele care conduc la aceasta trebuie să se bazeze pe nerespectarea valorii numerice de referință, și trebuie să ia în considerare întreaga gamă de factori relevanți examinați în raportul Comisiei, în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat, doar în cazul în care rata datoriei publice este în scădere în decurs de trei ani conform previziunilor Comisiei.

(8)

Cu ocazia procedurii de stabilire a existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului deficitului și a etapelor care conduc la acesta, este necesar să se țină cont de întreaga gamă de factori relevanți examinați în raportul Comisiei, în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat, doar în cazul în care rata deficitului este apropiată de valoarea de referință, iar depășirea valorii de referință are caracter temporar.

(9)

Pentru a sprijini monitorizarea respectării recomandărilor și notificărilor Consiliului privind corectarea situațiilor de deficit excesiv, , obiectivele bugetare anuale , pentru consolidarea fiscală impusă, din punct de vedere al ajustării ciclice, excluzând măsurile one-off și măsurile temporare, ar putea fi însoțite de specificații suplimentare conforme cu aceste obiective structurale.

(10)

Evaluarea eficienței acțiunilor întreprinse ar trebui să se bazeze pe îmbunătățirile necesare ale nivelului soldului structural și ar putea putea fi suplimentată prin considerarea respectării obiectivelor privind cheltuielile publice drept un punct de referință în legătură cu punerea în aplicare a măsurilor specifice planificate pe partea veniturilor.

Explicație

Încă din cuprinsul considerentelor trebuie să se precizeze că este necesară respingerea creșterii gradului de libertate în cadrul Pactului consolidat de stabilitate și creștere. Modificările introduse sunt explicate în detaliu în observațiile cu caracter general din cadrul prezentului aviz și în continuare.

Modificarea 1a

Articolul 1 alineatul (2) litera (b) din regulamentul propus

[Articolul 2 alineatul (1a) (nou) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97]

„(1a)   Atunci când raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB) depășește valoarea de referință, trebuie considerat că acesta scade suficient și se apropie de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător, în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (b) din tratat, în cazul în care diferența față de valoarea de referință s-a redus în cei trei ani precedenți într-un ritm de o douăzecime pe an. Pentru o perioadă de 3 ani de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament – a se completa ulterior], se va ține cont de caracterul retroactiv al acestui indicator în momentul aplicării acestuia.”

„(1a)   Atunci când raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB) depășește valoarea de referință, trebuie considerat că acesta scade suficient și se apropie de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător, în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (b) din tratat, în cazul în care diferența față de valoarea de referință s-a redus în cei trei ani precedenți într-un ritm de o douăzecime pe an. ”

Explicație

BCE se pronunță în favoarea aplicării criteriului numeric de referință pentru evaluarea modificării ratei datoriei imediat după intrarea în vigoare a regulamentului.

Modificarea 2

Articolul 1 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus

[Articolul 2 alineatele (3) și (4a) (nou) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97]

„(3)   La elaborarea raportului în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat, Comisia ia în considerare toți factorii relevanți, conform prevederilor articolului respectiv. Raportul trebuie să reflecte în mod corespunzător evoluția poziției economice pe termen mediu (în special potențialul de creștere, condițiile ciclice predominante, inflația, dezechilibrele macroeconomice excesive), precum și evoluția poziției bugetare pe termen mediu (în special eforturile de consolidare fiscală în timpul «conjuncturilor economice favorabile», investițiile publice, punerea în aplicare a politicilor în contextul strategiei comune de dezvoltare pentru Uniunea Europeană și calitatea generală a finanțelor publice, în special respectarea Directivei […] a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre). Raportul va analiza, de asemenea, evoluțiile pertinente ale poziției datoriei pe termen mediu (acesta va reflecta în mod corespunzător în special factorii de risc, inclusiv structura scadențelor și moneda în care este exprimată datoria, operațiunile de stoc-flux, rezervele acumulate și alte active publice; garanțiile, în principal cele legate de sectorul financiar; datoriile explicite și implicite legate de îmbătrânirea populației și datoria privată, în măsura în care aceasta poate reprezenta o datorie contingentă implicită pentru guvern). Pe lângă aceasta, Comisia ține seama de orice alt factor care, în opinia statului membru în cauză, este relevant pentru evaluarea globală a depășirii valorii de referință, din punct de vedere al calității, și pe care statul membru l-a prezentat Comisiei și Consiliului. În acest context, o atenție specială va fi acordată contribuțiilor financiare destinate promovării solidarității internaționale și atingerii obiectivelor de politică ale Uniunii, printre care stabilitatea financiară.

(4)   Comisia și Consiliul fac o evaluare globală echilibrată a tuturor factorilor relevanți, în special a măsurii în care acești factori atenuanți sau agravanți influențează evaluarea respectării criteriului datoriei și/sau a criteriului deficitului.

La evaluarea conformității pe baza criteriului deficitului, dacă ponderea datoriei publice în PIB depășește valoarea de referință, acești factori trebuie luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv conform prevederilor articolului 126 alineatele (4), (5) și (6) din tratat, doar în cazul în care este pe deplin îndeplinită dubla condiție a principiului general conform căruia, pentru a putea lua în considerare acești factori relevanți, deficitul public trebuie să rămână apropiat de valoarea de referință, iar depășirea valorii de referință are caracter temporar.”

„(3)   La elaborarea raportului în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat, Comisia ia în considerare toți factorii relevanți, conform prevederilor articolului respectiv. Raportul trebuie să reflecte în mod corespunzător evoluția poziției economice pe termen mediu (în special potențialul de creștere, condițiile ciclice predominante, inflația), precum și evoluția poziției bugetare pe termen mediu (în special eforturile de consolidare fiscală în timpul «conjuncturilor economice favorabile», investițiile publice, punerea în aplicare a politicilor în contextul strategiei comune de dezvoltare pentru Uniunea Europeană și calitatea generală a finanțelor publice, în special respectarea Directivei […] a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre). Raportul va analiza, de asemenea, evoluțiile pertinente ale poziției datoriei pe termen mediu (acesta va reflecta în mod corespunzător în special factorii de risc, inclusiv structura scadențelor și moneda în care este exprimată datoria, operațiunile de stoc-flux, rezervele acumulate și alte active publice; garanțiile, în principal cele legate de sectorul financiar; datoriile explicite și implicite legate de îmbătrânirea populației și datoria privată, în măsura în care aceasta poate reprezenta o datorie contingentă implicită pentru guvern). Pe lângă aceasta, Comisia ține seama de orice alt factor care, în opinia statului membru în cauză, este relevant pentru evaluarea globală a depășirii valorii de referință, din punct de vedere al calității, și pe care statul membru l-a prezentat Comisiei și Consiliului. În acest context, o atenție specială va fi acordată contribuțiilor financiare destinate promovării solidarității internaționale și atingerii obiectivelor de politică ale Uniunii, printre care stabilitatea financiară.

La elaborarea raportului, Comisia poate solicita informații suplimentare din partea statului membru în cauză.

[…]

(3a)   La evaluarea conformității pe baza criteriului datoriei, acești factori relevanți trebuie luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv conform dispozițiilor articolului 126 alineatele (4), (5) și (6) din tratat doar în cazul în care rata datoriei publice este în scădere în decurs de trei ani conform previziunilor Comisiei.

(4)   Comisia și Consiliul fac o evaluare globală echilibrată a tuturor factorilor relevanți, în special a măsurii în care acești factori atenuanți sau agravanți influențează evaluarea respectării criteriului datoriei și/sau a criteriului deficitului.

La evaluarea conformității pe baza criteriului deficitului, , acești factori trebuie luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv conform prevederilor articolului 126 alineatele (4), (5) și (6) din tratat, doar în cazul în care este pe deplin îndeplinită dubla condiție a principiului general conform căruia, pentru a putea lua în considerare acești factori relevanți, deficitul public trebuie să rămână apropiat de valoarea de referință, iar depășirea valorii de referință are caracter temporar.”

Explicație

Raportul Comisiei prevăzut la articolul 2 alineatul (3) care face trimitere la articolul 126 alineatul (3) din tratat pare a lua în considerare, printre altele, „dezechilibrele macroeconomice excesive”, care fac obiectul unei propuneri diferite [COM(2010) 525]. BCE sprijină coexistența logică și rezonabilă a diferitelor proceduri. Referirea la „dezechilibrele macroeconomice excesive” poate provoca o anumită confuzie, dând impresia că propunerile COM(2010) 522 și COM(2010) 525 reglementează de fapt aceeași materie.

Cerința suplimentară cu privire la raportare are rolul de a stimula gradul de conformitate a statului membru, având în vedere obligația Comisiei de a elabora un raport privind existența deficitului excesiv sau a ratei excesive a datoriei. Respectarea valorilor de referință ar evita necesitatea unor raportări suplimentare.

Deși atunci când Comisia elaborează raportul privind existența unei rate excesive a datoriei vor fi luați în considerare toți factorii relevanți, aceștia trebuie luați în considerare doar în cazul în care rata datoriei publice este în scădere. Un factor atenuant relevant nu trebuie să conducă niciodată la o evaluare prin care să se constate că un stat membru nu are o rată excesivă a datoriei dacă rata datoriei acestui stat membru depășește valoarea de referință și dacă se află pe o traiectorie ascendentă.

În sfârșit, principiul „închis și temporar” cu privire la criteriul deficitului trebuie respectat indiferent de rata datoriei.

Modificarea 3

Articolul 1 alineatul (3) litera (d) din regulamentul propus

[Articolul 3 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97]

„(4a)   În termenul de maxim șase luni prevăzut la alineatul (4), statul membru în cauză trebuie să raporteze Comisiei și Consiliului cu privire la măsurile luate ca răspuns la recomandarea Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din tratat. Pentru cheltuielile publice și pentru măsurile discreționare pe partea de venituri, raportul trebuie să includă obiectivele stabilite în conformitate cu recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat, precum și informații cu privire la măsurile luate deja și la natura măsurilor care urmează să fie luate pentru atingerea obiectivelor. Acest raport va fi publicat.

(5)   În cazul în care au fost întreprinse acțiuni concrete în conformitate cu o recomandare emisă în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat, iar după adoptarea recomandării în cauză survin evenimente economice negative cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat. Recomandarea revizuită, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament, poate prelungi în special termenul-limită pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an. În recomandarea sa, Consiliul trebuie să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice în raport cu previziunile economice. Consiliul poate de asemenea să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat, în caz de declin economic grav cu caracter general.”

„(4a)   În termenul de maxim șase luni prevăzut la alineatul (4), statul membru în cauză trebuie să raporteze Comisiei și Consiliului cu privire la măsurile luate ca răspuns la recomandarea Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din tratat. Pentru cheltuielile publice și pentru măsurile discreționare pe partea de venituri, raportul trebuie să includă obiectivele stabilite în conformitate cu recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat, precum și informații cu privire la măsurile luate deja și la natura măsurilor care urmează să fie luate pentru atingerea obiectivelor. Acest raport va fi publicat. Comisia poate solicita raportări suplimentare din partea statului membru.

(5)   În cazul în care au fost întreprinse acțiuni concrete în conformitate cu o recomandare emisă în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat, iar după adoptarea recomandării în cauză survin evenimente economice negative cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat. Recomandarea revizuită, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament, poate prelungi în special termenul-limită pentru corectarea deficitului excesiv, cu un an. În recomandarea sa, Consiliul trebuie să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice în raport cu previziunile economice. ”

Explicație

Raportarea suplimentară reprezintă un instrument al Comisiei pentru a stimula gradul de respectare a obligațiilor de către statele membre. Necesitatea de a previziona în mod expres adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat nu reiese în mod evident.

Modificarea 4

Articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97

(Regulamentul propus nu conține nicio modificare a acestui articol).

„(1)   […] În același timp, la propunerea Comisiei, Consiliul înaintează imediat un raport oficial Consiliului European.

Explicație

Acesta este un element de procedură suplimentar care ar trebui să stimuleze gradul de respectare a obligațiilor de către statul membru în cauză.

Modificarea 5

Articolul 1 alineatul (5) litera (b) din regulamentul propus

[Articolul 5 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97]

„(1a)   În urma somației Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din tratat, statul membru în cauză trebuie să raporteze Comisiei și Consiliului referitor la acțiunile întreprinse ca răspuns la somația Consiliului. Raportul trebuie să includă obiectivele privind cheltuielile publice și măsurile discreționare pe partea de venituri, precum și informații referitoare la acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandările specifice ale Consiliului, astfel încât să permită Consiliului să adopte, dacă este necesar, decizia în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din prezentul regulament. Acest raport va fi publicat.

(2)   În cazul în care au fost întreprinse acțiuni concrete în conformitate cu o somație transmisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din tratat, iar după adoptarea somației în cauză survin evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei somații revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (9) din tratat. Somația revizuită, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament, poate prelungi în special termenul-limită pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an. În somația sa, Consiliul trebuie să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore asupra finanțelor publice în raport cu previziunile economice. Consiliul poate de asemenea să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei somații revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (9) din tratat, în caz de declin economic grav cu caracter general.”

„(1a)   În urma somației Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din tratat, statul membru în cauză trebuie să raporteze Comisiei și Consiliului referitor la acțiunile întreprinse ca răspuns la somația Consiliului. Raportul trebuie să includă obiectivele privind cheltuielile publice și măsurile discreționare pe partea de venituri, precum și informații referitoare la acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandările specifice ale Consiliului, astfel încât să permită Consiliului să adopte, dacă este necesar, decizia în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din prezentul regulament. Acest raport va fi publicat. Comisia monitorizează și evaluează măsurile de ajustare aplicate pentru corectarea deficitului excesiv, prin intermediul unei misiuni în statul membru în cauză în colaborare cu BCE, dacă aceasta din urmă apreciază necesar, în cazul statelor membre participante și al statelor membre participante la mecanismul cursului de schimb (MCS II), și elaborează un raport către Consiliu. Acest raport poate fi publicat.

(2)   În cazul în care au fost întreprinse acțiuni concrete în conformitate cu o somație transmisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din tratat, iar după adoptarea somației în cauză survin evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei somații revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (9) din tratat. Somația revizuită, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament, poate prelungi în special termenul-limită pentru corectarea deficitului excesiv, cu un an. În somația sa, Consiliul trebuie să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore asupra finanțelor publice în raport cu previziunile economice. ”

Explicație

Misiunile Comisiei în statul membru în cauză, în colaborare cu BCE dacă aceasta din urmă apreciază necesar, în cazul statelor membre din zona euro și al statelor membre participante la MCS II, ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor regulamentului propus și ar trebui să fie un mijloc important de descurajare pentru statul membru care nu își respectă obligațiile.

Necesitatea de a previziona în mod expres adoptarea unei somații revizuite în baza articolului 126 alineatul (9) din tratat nu reiese în mod evident.

Modificarea 6

Articolul 1 alineatul (14) din regulamentul propus

[Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97]

„Amenzile prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament constituie «alte venituri», în sensul articolului 311 din tratat și se distribuie între statele membre participante care nu au deficit excesiv determinat în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din tratat și care nu fac obiectul unei proceduri pentru corectarea dezechilibrelor excesive în sensul Regulamentului (UE) nr. […/…], în funcție de cota lor din venitul național brut total (VNB) al statelor membre eligibile.”

„Amenzile prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament sunt redirecționate către Mecanismul european de stabilitate..”

Explicație

Amenzile plătite de statele membre din zona euro în contextul cadrului de supraveghere ar trebui să fie atribuite viitorului MES. Este necesară adoptarea de dispoziții tranzitorii adecvate (Mecanismul european de stabilizare financiară și/sau Fondul european de stabilitate financiară să fie instituite ca beneficiare ale amenzilor) până la instituirea MES conform Concluziilor Consiliului European din 16 și 17 decembrie 2010.

Motivul pentru care aceste amenzi ar trebui să fie atribuite MES este legătura existentă între nerespectarea de către statele membre a obligațiilor care le revin în temeiul propunerilor Comisiei și necesitatea de a institui un MES. Prin urmare, aceste amenzi care provin din programul de guvernanță ar trebui să fie atribuite MES.

Conform celor precizate în prezentul aviz, în ipoteza în care este acceptată, această soluție ar trebui aplicată mutatis mutandis tuturor procedurilor consolidate sau create prin propunerile Comisiei.

Toate regulamentele consolidate sau create prin propunerile Comisiei ar trebui să conțină un considerent care să explice motivul pentru care acumulările de dobânzi și alte sancțiuni financiare sunt redirecționate către MES conform celor indicate mai sus: există o legătură între nerespectarea de către statele membre a obligațiilor care le revin în contextul guvernanței economice și necesitatea de a institui MES.


Propuneri de redactare privind propunerea de Directivă a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

[COM(2010) 523]

Text propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (2)

Modificarea 1

Considerentul 7 al directivei propuse

„(7)

Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare pot împiedica în mod considerabil eficacitatea planificării fiscale și prin urmare pot face dificilă respectarea disciplinei bugetare, în timp ce transparența și validarea metodologiilor de previzionare poate crește semnificativ calitatea previziunilor macroeconomice și bugetare realizate pentru elaborarea planificării fiscale.”

„(7)

Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare pot împiedica în mod considerabil eficacitatea planificării fiscale și prin urmare pot face dificilă respectarea disciplinei bugetare, în timp ce transparența și validarea metodologiilor de previzionare ar trebui să crească semnificativ calitatea previziunilor macroeconomice și bugetare realizate pentru elaborarea planificării fiscale.”

Explicație

Transparența și validarea metodologiilor de previzionare sunt instrumente-cheie pentru calitatea previzionării.

Modificarea 2

Considerentul 8 al directivei propuse

„(8)

Un element esențial pentru asigurarea utilizării unor previziuni realiste în aplicarea politicii bugetare este transparența, care implică în mod necesar publicarea metodologiilor, a ipotezelor și a parametrilor pe care se bazează previziunile macroeconomice și bugetare oficiale.”

„(8)

Un element esențial pentru asigurarea utilizării unor previziuni realiste în aplicarea politicii bugetare este transparența, care implică în mod necesar publicarea și deci punerea la dispoziția publicului nu doar a unor previziuni macroeconomice și bugetare oficiale suficient de detaliate, ci și a metodologiilor, a ipotezelor și a parametrilor pe care se bazează astfel de previziuni.”

Explicație

Modificarea propusă accentuează rolul esențial, transparența și caracterul detaliat al previzionărilor.

Modificarea 3

Considerentul 12 al directivei propuse

„(12)

Având în vedere eficacitatea dovedită în promovarea disciplinei bugetare a cadrelor bugetare ale statelor membre întocmite pe bază de reguli, cadrul de supraveghere fiscală întărit al Uniunii trebuie să aibă ca piatră de temelie norme bugetare naționale solide, în concordanță cu obiectivele bugetare stabilite la nivelul Uniunii. Aceste norme fiscale solide trebuie să conțină definiții precise ale obiectivelor-țintă, împreună cu mecanisme de monitorizare eficientă și în timp util. În plus, experiența în acest domeniu de politică a arătat că pentru ca normele numerice să funcționeze eficient, nerespectarea lor trebuie să antreneze consecințe, fie chiar și costuri de natură pur și simplu reputațională.”

„(12)

Având în vedere eficacitatea dovedită în promovarea disciplinei bugetare a cadrelor bugetare ale statelor membre întocmite pe bază de reguli, cadrul de supraveghere fiscală întărit al Uniunii trebuie să aibă ca piatră de temelie norme bugetare naționale solide, în concordanță cu obiectivele bugetare stabilite la nivelul Uniunii. Aceste norme fiscale solide trebuie să conțină definiții precise ale obiectivelor-țintă, împreună cu mecanisme de monitorizare eficientă și în timp util. În plus, experiența în acest domeniu de politică a arătat că pentru ca normele fiscale numerice să funcționeze eficient, nerespectarea lor trebuie să antreneze consecințe, care ar trebui să includă costuri de natură reputațională, politică și financiară. Rambursarea anticipată a datoriei suplimentare ar trebui să reprezinte o consecință standard.

Explicație

Credibilitatea cadrului fiscal este mai mare dacă directiva propusă și deci legislația națională precizează care sunt consecințele exacte în caz de nerespectare a obligațiilor. Aceste consecințe trebuie să includă atât costurile nefinanciare, cât și costurile financiare. Obligația de rambursare anticipată a datoriei contractate în afara concesiilor cadrului fiscal este un instrument puternic de prevenire a nerespectării normelor.

Modificarea 4

Considerentul 12a al directivei propuse (nou)

Nu există text.

„(12a)

Numărul de circumstanțe specifice în care este autorizată nerespectarea temporară a normelor fiscale numerice trebuie să fie limitat. Se impune respectarea unor criterii stricte cu privire la impactul bugetar al nerespectării normelor și la responsabilitatea rezultată. Rambursarea datoriei suplimentare trebuie să aibă loc în termenul corespunzător.”

Explicație

Deși pentru asigurarea eficienței este necesar să se precizeze care sunt consecințele exacte ale nerespectării normelor, se impune ca numărul de circumstanțe specifice în care este autorizată nerespectarea temporară a normelor fiscale numerice să fie limitat, fapt ce susține aplicarea generală a consecințelor nerespectării normelor. Considerentul nou-propus subliniază caracterul limitat al excepțiilor prevăzute la articolul 6 litera (d) din directiva propusă. Excepțiile trebuie să respecte criterii stricte, iar rambursarea trebuie să fie o condiție pentru aplicarea excepției.

Modificarea 5

Considerentul 13 al directivei propuse

„(13)

Statele membre trebuie să evite politicile fiscale prociclice și să își intensifice eforturile de consolidare fiscală în perioadele de conjunctură favorabilă. Normele fiscale numerice bine definite contribuie la realizarea acestor obiective.”

„(13)

Statele membre trebuie să evite politicile fiscale prociclice și să își intensifice eforturile de consolidare fiscală în perioadele de conjunctură favorabilă. Normele fiscale numerice bine definite contribuie la realizarea acestor obiective. Aceste norme fiscale numerice ar trebui să includă obiectivul de consolidare a controlului cheltuielilor publice și ar trebui să furnizeze ministerelor de finanțe instrumente pentru restrângerea cheltuielilor în vederea menținerii deficitului sub control.

Explicație

Scopul introducerii normelor fiscale numerice, și anume consolidarea controlului cheltuielilor publice, ar trebui precizat în mod clar chiar în cuprinsul normelor, iar ministerele de finanțe ar trebui să beneficieze de instrumente adecvate.

Modificarea 6

Considerentul 18 al directivei propuse

„(18)

Pentru a promova cu eficacitate disciplina bugetară și sustenabilitatea finanțelor publice, cadrele bugetare trebuie să acopere finanțele publice în mod exhaustiv. Din acest motiv, trebuie să se acorde o atenție specială operațiunilor fondurilor și organismelor extrabugetare care au un impact imediat sau pe termen mediu asupra pozițiilor bugetare ale statelor membre.”

„(18)

Pentru a promova cu eficacitate disciplina bugetară și sustenabilitatea finanțelor publice, cadrele bugetare trebuie să acopere finanțele publice în mod exhaustiv. Din acest motiv, operațiunile fondurilor și organismelor extrabugetare care sunt susceptibile a avea un impact imediat sau pe termen mediu asupra pozițiilor bugetare ale statelor membre trebuie raportate într-un mod transparent. Impactul preconizat sau potențial al acestor operațiuni asupra soldurilor și datoriei bugetului public trebuie să fie analizat în mod expres în contextul cadrelor bugetare pe termen mediu.

Explicație

Modificarea propusă asigură o eficacitate mai mare prin raportarea la cadrul bugetar pe termen mediu și asigură un grad mai ridicat de monitorizare a instituțiilor din afara sectorului public, unde pot fi necesare injecții de capital.

Modificarea 7

Considerentul 18a al directivei propuse (nou)

Nu există text.

„(18a)

Scopul și caracteristicile directivei impun ca transpunerea la nivel național să fie cât mai apropiată posibil de textul directivei. Acest aspect este valabil pentru toate statele membre, însă prezintă relevanță deosebită pentru statele membre a căror monedă este euro. [Se are în vedere acordul Eurogrupului din data … (conform căruia toate statele membre a căror monedă este euro se angajează să procedeze la o transpunere la nivel național în acest sens).]”

Explicație

Angajamentul privind transpunerea cât mai apropiată de textul directivei, în special în statele membre din zona euro, va determina ca directiva să aibă mai multă eficacitate.

Modificarea 8

Considerentul 18b al directivei propuse (nou)

Nu există text.

„(18b)

Statele membre a căror monedă este euro trebuie să implementeze în cadrele lor bugetare naționale și alte caracteristici în afara celor incluse în prezenta directivă, care sunt aplicabile în cazul tuturor statelor membre. Capitolul care conține dispoziții specifice pentru statele membre a căror monedă este euro prevede următoarele două caracteristici: una dintre acestea este crearea unor consilii fiscale independente cu funcția de a desfășura în mod independent activități de monitorizare, de analiză, de evaluare și de previzionare, iar cea de a doua este aplicarea proceselor bugetare de sus în jos. Deși prima caracteristică ar trebui să fie obligatorie, statele membre trebuie să acorde importanța cuvenită și celei de a doua caracteristici. Statele membre a căror monedă nu este euro pot include în mod voluntar în cadrele lor bugetare naționale mai multe sau toate aceste caracteristici suplimentare. Acestea ar trebui să aibă în mod special în vedere includerea în cadrele lor bugetare naționale a caracteristicii privind instituirea consiliilor fiscale independente.”

Explicație

Elementele considerate drept recomandabile în Concluziile Consiliului din mai 2010 și în Raportul Grupului operativ ar trebui să fie obligatorii pentru statele membre din zona euro.

Modificarea 9

Articolul 1 din directiva propusă

„Prezenta directivă stabilește norme detaliate privind caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre necesare pentru a asigura eficacitatea procedurii aplicabile deficitelor excesive.”

„Prezenta directivă stabilește norme detaliate privind caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre necesare pentru a asigura respectarea obligației statelor membre de a evita deficitele publice excesive, astfel cum este prevăzută la articolul 126 alineatul (1) din tratat.”

Explicație

Directiva propusă nu trebuie să se refere în mod expres la procedura aplicabilă deficitelor excesive, ci mai degrabă la necesitatea de a evita deficitele excesive, deoarece directiva, după ce va fi transpusă în statele membre, va deveni un instrument pentru consolidarea respectării de către statele membre a obligațiilor acestora instituite în temeiul articolelor 121 și 126 din tratat.

Modificarea 10

Articolul 2 litera (f) din directiva propusă

„(f)

acordurile privind analiza, destinate să mărească transparența elementelor procesului bugetar, incluzând printre altele mandatul instituțiilor sau al birourilor bugetare naționale independente care activează în domeniul politicii bugetare;”

„(f)

acordurile privind monitorizarea, analiza, evaluările și validarea realizate în mod independent, care sunt destinate să mărească transparența elementelor procesului bugetar, incluzând printre altele mandatul instituțiilor sau al birourilor bugetare naționale independente care activează în domeniul politicii bugetare;”

Explicație

Acordurile nu ar trebui să privească doar analiza, ci și monitorizarea, evaluarea și validarea proceselor bugetare și, totodată, ar trebui să asigure realizarea în mod independent a acestor activități.

Modificarea 11

Articolul 3 alineatul (1) din directiva propusă

„(1)   Statele membre trebuie să dispună de sisteme naționale de contabilitate publică care să acopere în mod coerent și exhaustiv toate subsectoarele administrației publice, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2223/96 (SEC 95) și care să conțină informațiile necesare compilării datelor în conformitate cu SEC 95. Aceste sisteme de contabilitate publică sunt supuse controlului intern și auditării.”

„(1)   Pentru a asigura raportarea în timp util și exactă a datelor publice anuale și trimestriale în conformitate cu SEC, astfel cum impune programul de transmitere SEC, statele membre trebuie să dispună, prin aplicarea standardelor de contabilitate pe bază cumulativă ale sectorului public acceptate la nivel internațional, de sisteme naționale de contabilitate publică care să acopere în mod coerent și exhaustiv toate subsectoarele administrației publice, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2223/96 (SEC 95). Aceste sisteme sunt supuse controlului independent și auditării.”

Explicație

Pentru a crește oportunitatea și exactitatea datelor publice raportate Comisiei, este de dorit ca statele membre să accelereze punerea în aplicare a sistemelor de contabilitate publică pentru entitățile din sectorul public, care să raporteze date pe o bază cumulativă în conformitate cu standardele de contabilitate ale sectorului public acceptate la nivel internațional. Aceasta ar permite transpunerea facilă a acestor date în conturile naționale în conformitate cu SEC 95. Sistemele de contabilitate publică trebuie supuse controlului independent și auditării.

Modificarea 12

Articolul 3 alineatul (2) din directiva propusă

„(2)   Statele membre asigură publicarea regulată și în timp util a datelor fiscale pentru toate subsectoarele administrației publice. În mod special, statele membre publică:

(a)

cu frecvență lunară și înainte de sfârșitul lunii următoare, date fiscale bazate pe contabilitatea de casă, care acoperă ansamblul administrației publice, fiecare subsector fiind identificat separat;

(b)

un tabel de corespondență detaliat, care indică elementele de tranziție între datele bazate pe contabilitatea de casă și datele bazate pe principiile SEC 95.”

„   

Explicație

BCE este de acord cu necesitatea publicării datelor fiscale în timp util și este, prin urmare, în favoarea devansării termenelor de raportare ale conturilor publice trimestriale în conformitate cu principiile SEC potrivit noului program de transmitere SEC. Obligarea tuturor statelor membre de a raporta date lunare suplimentare bazate pe contabilitatea de casă și tabele de corespondență detaliate ar crește în mod nejustificat sarcina de raportare, în special din cauza caracterului complicat al concilierii datelor bazate pe contabilitatea de casă cu datele bazate pe principiile SEC 95. Deoarece articolul 3 alineatul (2) nu indică nici care este conținutul datelor fiscale, și nici care sunt normele de evaluare, sarcina suplimentară de raportare nu este proporțională cu valoarea adăugată pentru guvernanța europeană și chiar prezintă un risc de redirecționare a resurselor alocate îmbunătățirii calității statisticii europene către sectorul administrației publice.

Modificarea 13

Articolul 4 alineatul (1) din directiva propusă

„(1)   Statele membre se asigură că planificarea fiscală se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, care utilizează informațiile cele mai actuale. Planificarea bugetară se bazează pe scenariul macrofiscal cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent, care evidențiază în detaliu abaterile de la scenariul macrofiscal cel mai probabil. Previziunile macroeconomice și bugetare trebuie elaborate ținând cont, atunci când este cazul, de previziunile Comisiei. Diferențele dintre scenariul macrofiscal ales și previziunile Comisiei trebuie explicate.”

„(1)   Statele membre se asigură că planificarea fiscală se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, care utilizează informațiile cele mai actuale. Planificarea bugetară se bazează pe scenariul macrofiscal cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent, care evidențiază în detaliu abaterile de la scenariul macrofiscal cel mai probabil. Previziunile macroeconomice și bugetare trebuie comparate cu previziunile Comisiei. Diferențele dintre scenariul macrofiscal ales și previziunile Comisiei trebuie explicate.”

Explicație

Modificarea propusă reduce elementul de incertitudine din cadrul obligației de a lua în considerare previziunile Comisiei.

Modificarea 14

Articolul 4 alineatul (4) din directiva propusă

„(4)   Statele membre auditează cu regularitate previziunile macroeconomice și bugetare vizând planificarea fiscală, care fac inclusiv obiectul unei evaluări ex post. Rezultatele auditului sunt făcute publice.”

„(4)   Statele membre auditează cu regularitate previziunile macroeconomice și bugetare vizând planificarea fiscală, care fac inclusiv obiectul unei evaluări ex post. Rezultatele acestui auditindependent sunt făcute publice.”

Explicație

Auditul trebuie efectuat în mod independent.

Modificarea 15

Articolul 6 din directiva propusă

„Fără a aduce atingere dispozițiilor tratatului referitoare la cadrul de supraveghere bugetară a Uniunii, normele fiscale numerice trebuie să conțină specificații privind următoarele elemente:

(a)

definirea obiectivelor-țintă și a domeniului de aplicare al normelor;

(b)

monitorizarea eficace și în timp util a respectării normelor de către, de exemplu, instituțiile sau birourile bugetare naționale independente care activează în domeniul politicii bugetare;

(c)

consecințele unei eventuale nerespectări a normelor;

(d)

clauzele de exceptare, care prevăd un număr limitat de circumstanțe specifice în care este autorizată nerespectarea unei anumite norme.”

„Fără a aduce atingere dispozițiilor tratatului referitoare la cadrul de supraveghere bugetară a Uniunii, normele fiscale numerice trebuie să conțină specificații privind următoarele elemente:

(a)

definirea obiectivelor-țintă și a domeniului de aplicare al normelor;

(b)

monitorizarea eficace și în timp util a respectării normelor de către, de exemplu, instituțiile sau birourile bugetare naționale independente care activează în domeniul politicii bugetare;

(c)

consecințele unei eventuale nerespectări a normelor care implică anumite costuri politice și financiare clare în sarcina autorităților responsabile pentru această nerespectare, printre care impunerea rambursării anticipate a datoriei suplimentare contractate;

(d)

clauzele de exceptare, dacă există, care prevăd un număr limitat de circumstanțe specifice în care este autorizată nerespectarea unei anumite norme.”

Explicație

Credibilitatea cadrului fiscal este mai mare dacă directiva și, prin urmare, legislația națională, precizează care sunt consecințele exacte ale nerespectării, incluzând atât costuri nefinanciare, cât și costuri financiare. Clauzele de exceptare nu ar trebui să fie o cerință; în cazul în care sunt precizate, acestea trebuie să aibă un caracter limitat din punctul de vedere al domeniului de aplicare și al duratei. Rambursarea datoriei suplimentare ar trebui să reprezinte un instrument obligatoriu, pe lângă orice altă consecință.

Modificarea 16

Articolul 8 alineatul (2) litera (a) din directiva propusă

„(a)

obiective bugetare multianuale transparente și detaliate în ceea ce privește deficitul public, datoria, precum și orice alt indicator fiscal sintetic, asigurându-se că acestea sunt compatibile cu toate normele fiscale în vigoare, în temeiul capitolului IV;”

„(a)

obiective bugetare multianuale transparente și detaliate în ceea ce privește deficitul public, datoria, cheltuielile, precum și orice alt indicator fiscal sintetic, asigurându-se că acestea sunt compatibile cu toate normele fiscale în vigoare, în temeiul capitolului IV;”

Explicație

Având în vedere că evoluția cheltuielilor va fi evaluată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 astfel cum a fost modificat, cheltuielile trebuie menționate în mod expres drept obiectiv bugetar la nivel național.

Modificarea 17

Articolul 12 alineatul (1) din directiva propusă

„(1)   Normele fiscale numerice trebuie să acopere toate subsectoarele administrației publice.”

„(1)   Normele fiscale numerice trebuie să fie concepute și aplicate astfel încât să asigure faptul că obiectivele fiscale acoperă toate subsectoarele administrației publice și sunt conforme cu obligațiile statelor membre prevăzute de Pactul de stabilitate și creștere.

Explicație

Modificarea propusă clarifică faptul că normele fiscale numerice trebuie să acopere toate subsectoarele administrației publice și să fie în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere.

Modificarea 18

Capitolul VIA „Dispoziții specifice pentru statele membre a căror monedă este euro”

Articolul 13b din directiva propusă (nou)

Nu există text.

(1)   În afara obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive și fără a aduce atingere acestor obligații, statele membre a căror monedă este euro trebuie să instituie în cadrele lor bugetare un consiliu fiscal independent cu funcția de a desfășura în mod independent activități de monitorizare, de analiză, de evaluare și de previzionare în toate domeniile politicii fiscale naționale care pot influența respectarea de către statele membre a căror monedă este euro a obligațiilor care le revin în temeiul articolelor 121 și 126 din tratat și în temeiul tuturor reglementărilor și măsurilor adoptate potrivit oricăruia dintre aceste articole sau potrivit articolului 136 din tratat.

Acestea ar trebui să acorde o atenție corespunzătoare aplicării unei abordări de sus în jos, și anume abordarea bugetară care pornește de la un acord privind nivelul total al cheltuielilor care este repartizat ulterior în cote de cheltuieli diferitelor ministere sau agenții guvernamentale, deoarece astfel se asigură respectarea limitelor pentru cheltuieli.

(2)   În afara obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive și fără a aduce atingere acestor obligații, statele membre a căror monedă nu este euro pot de asemenea să introducă în cadrele lor bugetare unele sau toate caracteristicile prezentate mai sus, în special instituirea în mod voluntar a unor consilii fiscale independente.

Explicație

În afara cerințelor minime prevăzute pentru cadrele bugetare naționale, elementele care au fost considerate ca fiind recomandabile în cadrul Concluziilor Consiliului din 17 mai 2010 și în Raportul Grupului operativ ar trebui să fie obligatorii pentru statele membre din zona euro; de asemenea, ar trebui să se facă în mod expres referire la posibilitatea statelor membre din afara zonei euro de a introduce și acestea în cadrele lor bugetare naționale astfel de elemente recomandabile.

Modificarea 19

Articolul 14 alineatul (1) primul paragraf din directiva propusă

„(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la 31 decembrie 2013. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziții, precum și un tabel de corespondență între respectivele dispoziții și prezenta directivă.”

„(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la 31 decembrie 2012. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziții, precum și un tabel de corespondență între respectivele dispoziții și prezenta directivă.”

Explicație

Deoarece procedurile naționale pentru aprobarea MES trebuie finalizate până la 1 ianuarie 2013, prezenta directivă ar trebui transpusă înainte de acest termen.


Propuneri de redactare privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro

[COM(2010) 524]

Text propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (3)

Modificarea 1

Considerentul 5

„(5)

Sancțiunile aplicabile statelor membre a căror monedă este euro în cadrul componentei preventive a Pactului de stabilitate și creștere trebuie să incite statele membre să aplice politici fiscale prudente. O politică fiscală prudentă trebuie să garanteze că rata de creștere a cheltuielilor publice nu depășește în principiu o rată de creștere prudentă a produsului intern brut (PIB) pe termen mediu, cu excepția cazurilor în care depășirea este compensată prin creșterea veniturilor publice, iar reducerile discreționare ale veniturilor sunt compensate prin reducerea cheltuielilor.”

„(5)

Sancțiunile aplicabile statelor membre a căror monedă este euro în cadrul componentei preventive a Pactului de stabilitate și creștere trebuie să incite statele membre să respecte traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu.

Explicație

Este de preferat să se facă o referire clară la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu decât să se facă referire la politica fiscală prudentă.

Modificarea 2

Considerentul 11 al regulamentului propus

„(11)

Consiliul trebuie să aibă posibilitatea de a reduce sau a anula sancțiunile impuse statelor membre a căror monedă este euro pe baza unei propuneri a Comisiei formulată în urma unei cereri motivate a statului membru vizat. În cadrul componentei corective a Pactului de stabilitate și creștere, Comisia trebuie să aibă posibilitatea de a propune reducerea valorii sancțiunii sau anularea acesteia în circumstanțe economice excepționale.”

Explicație

Astfel cum s-a indicat la punctul 10 din prezentul aviz, BCE recomandă eliminarea acestor restricții privind automatismul.

Modificarea 3

Considerentul 12 al regulamentului propus

„(12)

Depozitul nepurtător de dobândă trebuie eliberat după corectarea deficitului excesiv, în timp ce dobânda acestuia și amenzile colectate trebuie distribuite între statele membre a căror monedă este euro, care nu sunt în situație de deficit excesiv și nu fac nici obiectul unei proceduri pentru corectarea dezechilibrelor excesive.”

„(12)

Depozitul nepurtător de dobândă trebuie eliberat după corectarea deficitului excesiv, în timp ce dobânda acestuia și amenzile colectate trebuie redirecționate către Mecanismul european de stabilitate..”

Explicație

A se vedea modificarea propusă la articolul 7 de mai jos.

Modificarea 4

Articolul 3 alineatele (1) și (4) din regulamentul propus

„(1)

În cazul în care Consiliul, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat, adresează unui stat membru o recomandare invitându-l să ia măsurile necesare de ajustare în cazul unor devieri importante persistente sau foarte grave de la o politică fiscală prudentă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, la propunerea Comisiei, Consiliul impune constituirea unui depozit purtător de dobândă. Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, cu excepția situației în care acesta decide, prin majoritate calificată, să respingă propunerea în termen de maximum zece zile de la adoptarea sa de către Comisie. Consiliul poate modifica propunerea în conformitate cu articolul 293 alineatul (1) din tratat.

[…]

(4)

Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), Comisia poate să propună reducerea valorii depozitului purtător de dobândă sau anularea acestuia, ca urmare a unei cereri motivate adresate Comisiei de către statul membru în cauză în termen de zece zile de la adoptarea concluziilor Consiliului menționate la alineatul (1).”

„(1)

În cazul în care Consiliul, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat, adresează unui stat membru o recomandare invitându-l să ia măsurile necesare de ajustare în cazul constatării unei devieri importante de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, la propunerea Comisiei, Consiliul impune constituirea unui depozit purtător de dobândă. Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, cu excepția situației în care acesta decide, prin majoritate calificată, să respingă propunerea în termen de maximum zece zile de la adoptarea sa de către Comisie. Consiliul poate modifica propunerea în conformitate cu articolul 293 alineatul (1) din tratat.

[…]

.

.”

Explicație

BCE recomandă înlocuirea noțiunilor abstracte cu noțiuni concrete.

BCE recomandă eliminarea etapelor suplimentare ale procedurii, care reiau etape deja parcurse după suficiente discuții, deoarece acestea determină o limitare a automatismului.

Modificarea 5

Articolul 4 alineatul (4) din regulamentul propus

„(4)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), Comisia poate să propună reducerea valorii depozitului nepurtător de dobândă sau anularea acestuia, în virtutea unor circumstanțe economice excepționale sau ca urmare a unei cereri motivate adresate Comisiei de către statul membru în cauză în termen de zece zile de la adoptarea deciziei Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (6).”

„   ”

Explicație

BCE propune eliminarea acestui alineat deoarece reduce automatismul.

Modificarea 6

Articolul 5 alineatul (4) din regulamentul propus

„(4)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), Comisia poate să propună reducerea valorii amenzii sau anularea acesteia, în virtutea unor circumstanțe economice excepționale sau ca urmare a unei cereri motivate adresate Comisiei de către statul membru în cauză în termen de zece zile de la adoptarea deciziei Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (8).”

„   ”

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea anterioară.

Modificarea 7

Articolul 7 din regulamentul propus

„Dobânda acumulată de Comisie la depozitele constituite în conformitate cu articolul 4 și amenzile colectate în conformitate cu articolul 5 constituie «alte venituri», conform articolului 311 din tratat, și se distribuie, proporțional cu ponderea lor în venitul național brut total al statelor membre eligibile, statelor membre a căror monedă este euro și care nu înregistrează un deficit excesiv determinat conform articolului 126 alineatul (6) din tratat și nu fac obiectul unei proceduri pentru corectarea dezechilibrelor excesive în sensul Regulamentului (UE) nr. […/…].”

„Dobânda acumulată de Comisie la depozitele constituite în conformitate cu articolul 4 și amenzile colectate în conformitate cu articolul 5 constituie «alte venituri», conform articolului 311 din tratat, și se redirecționează către Mecanismul european de stabilitate.

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 6 din cadrul propunerii de Regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97.


Propuneri de redactare privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro

[COM(2010) 525]

Text propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (4)

Modificarea 1

Considerentul 6a al regulamentului propus (nou)

Nu există text.

„(6a)

Ar trebui introdus un sistem progresiv de sancțiuni prin care Consiliul ar trebui deja să impună constituirea unui depozit purtător de dobândă ca urmare a nerespectării termenului relevant impus de acesta, în vederea impunerii unei amenzi după nerespectarea a două termene relevante.”

Explicație

Impunerea constituirii unui depozit purtător de dobândă după prima nerespectare relevantă de către statul membru vizat ar trebui să faciliteze impunerea unor amenzi în cazul în care are loc o nerespectare repetată a termenelor relevante.

Modificarea 2

Considerentul 12 al regulamentului propus

„(12)

Amenzile colectate ar trebui distribuite statelor membre care utilizează moneda euro și care nu fac obiectul unei proceduri pentru corectarea dezechilibrelor excesive și nu înregistrează un deficit excesiv.”

„(12)

Amenzile colectate ar trebui redirecționate către Mecanismul european de stabilitate.

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 6 din cadrul propunerii de Regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97.

Modificarea 3

Articolul 1 alineatul (1) din regulamentul propus

„(1)   Prezentul regulament stabilește un sistem de sancțiuni financiare în vederea corectării dezechilibrelor macroeconomice din zona euro.”

„(1)   Prezentul regulament stabilește un sistem de sancțiuni în vederea corectării dezechilibrelor macroeconomice din zona euro.”

Explicație

Pentru a acoperi nu doar amenzile, ci și depozitele purtătoare de dobândă, regulamentul propus ar trebui să se refere la un sistem de sancțiuni.

Modificarea 4

Articolul 2 din regulamentul propus

„În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. […/…].

De asemenea, se aplică următoarea definiție:

«circumstanțe economice excepționale» înseamnă circumstanțe în care un deficit public excesiv care depășește valoarea de referință este considerat excepțional în sensul articolului 126 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță din tratat și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 (5).

„În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. […/…].

.

Explicație

A se vedea sugestiile BCE de la modificarea 5 privind articolul 3 din regulamentul propus și explicația corespunzătoare. Având în vedere modificările propuse la articolul 3, nu este necesar să se includă o definiție a „circumstanțelor economice excepționale”.

Modificarea 5

Articolul 3 din regulamentul propus

„(1)   Consiliul impune, la propunerea Comisiei, aplicarea unei amenzi anuale, dacă:

1.

după stabilirea a două termene succesive în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) și cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. […/…], Consiliul, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul menționat, ajunge la concluzia că statul membru respectiv nu a întreprins încă măsurile de corecție recomandate; sau dacă

2.

după stabilirea a două termene succesive în conformitate cu articolul 8 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. […/…], Consiliul, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din regulamentul menționat, ajunge la concluzia că statul membru respectiv a prezentat din nou un plan de măsuri de corecție insuficient.

Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, cu excepția situației în care acesta decide, prin majoritate calificată, să respingă propunerea în termen de maximum zece zile de la adoptarea sa de către Comisie. Consiliul poate modifica propunerea în conformitate cu articolul 293 alineatul (1) din tratat.

(2)   Amenda anuală propusă de Comisie reprezintă 0,1 % din PIB-ul din anul precedent al statului membru în cauză.

(3)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), Comisia poate, în virtutea unor circumstanțe economice excepționale sau ca urmare a unei cereri motivate adresate Comisiei de către statul membru în cauză în termen de zece zile de la adoptarea concluziilor Consiliului menționate la alineatul (1), să propună reducerea amenzii sau anularea acesteia.

(4)   În cazul în care un stat membru a plătit o amendă anuală pentru un anumit an calendaristic, iar Consiliul, în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […/…], ajunge ulterior la concluzia că statul membru respectiv a întreprins acțiunile de corecție recomandate în cursul acelui an, amenda plătită pentru anul respectiv se rambursează statului membru pro rata temporis.

„(1)   Consiliul impune, la propunerea Comisiei, , constituirea unui depozit purtător de dobândă, dacă:

1.

după stabilirea unui termen în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. […/…], Consiliul, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din regulamentul menționat, ajunge la concluzia că statul membru respectiv nu a întreprins încă măsurile de corecție recomandate; sau dacă

2.

după stabilirea unui termen în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) sau (2) din Regulamentul (UE) nr. […/…], Consiliul, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din regulamentul menționat, ajunge la concluzia că statul membru respectiv a prezentat din nou un plan de măsuri de corecție insuficient.

Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, cu excepția situației în care acesta decide, prin majoritate calificată, să respingă propunerea în termen de maximum zece zile de la adoptarea sa de către Comisie. Consiliul poate modifica propunerea în conformitate cu articolul 293 alineatul (1) din tratat.

(2)   Depozitul purtător de dobândă propus de Comisie reprezintă 0,2 % din PIB-ul din anul precedent al statului membru în cauză.

   

(4)   În cazul în care un stat membru a constituit depozitul purtător de dobândă pentru un anumit an calendaristic, iar Consiliul, în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […/…], ajunge ulterior la concluzia că statul membru respectiv a întreprins acțiunile de corecție recomandate în cursul acelui an, depozitul plătit pentru anul respectiv, împreună cu dobânda acumulată, se rambursează statului membru .

(5)   Consiliul impune, la propunerea Comisiei, aplicarea unei amenzi anuale, dacă:

1.

după stabilirea a două termene succesive în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. […/…], Consiliul, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din regulamentul menționat, ajunge la concluzia că statul membru respectiv nu a întreprins încă măsurile de corecție recomandate; sau dacă

2.

după stabilirea a două termene succesive în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) sau (2) din Regulamentul (UE) nr. […/…], Consiliul, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din regulamentul menționat, ajunge la concluzia că statul membru respectiv a prezentat din nou un plan de măsuri de corecție insuficient.

(6)   În cazul în care un stat membru a plătit o amendă anuală pentru un anumit an calendaristic, iar Consiliul, în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […/…], ajunge ulterior la concluzia că statul membru respectiv a întreprins acțiunile de corecție recomandate în cursul acelui an, amenda plătită pentru anul respectiv se rambursează statului membru pro rata temporis.

(7)   Amenda anuală reprezintă 0,2 % din PIB-ul din anul precedent al statului membru în cauză.

Explicație

BCE recomandă ca nerespectarea unui termen să poată fi suficientă pentru impunerea constituirii depozitelor, ceea ce ar permite instituirea unui regim de sancțiuni mai progresiv, având în vedere că amenzile ar putea fi impuse ulterior în caz de nerespectare repetată. În plus, BCE propune eliminarea etapelor de revizuire, care ar prelungi procedura și ar reduce automatismul.

Modificarea 6

Articolul 4 din regulamentul propus

„Amenzile colectate în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament constituie alte venituri, conform articolului 311 din tratat, și se distribuie, proporțional cu ponderea lor în venitul național brut (VNB) total al statelor membre eligibile, statelor membre a căror monedă este euro si care nu fac obiectul unei proceduri pentru corectarea dezechilibrelor excesive în sensul Regulamentului (UE) nr. […/…] și nici nu înregistrează un deficit excesiv conform articolului 126 alineatul (6) din tratat.”

„Amenzile colectate în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament constituie alte venituri, conform articolului 311 din tratat, și se redirecționează către Mecanismul european de stabilitate.

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 6 din cadrul propunerii de Regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97.


Propuneri de redactare privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice

[COM(2010) 526]

Text propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (7)

Modificarea 1

Considerentul 7

„(7)

Obligația de a atinge și menține obiectivul bugetar pe termen mediu trebuie pusă în aplicare prin definirea principiilor unei politici fiscale prudente.”

Explicație

BCE consideră că nu este necesar să se utilizeze noțiunea de politică fiscală prudentă.

Modificarea 2

Considerentul 9 al regulamentului propus

„(9)

O politică fiscală prudentă presupune că rata de creștere a cheltuielilor publice nu depășește în principiu o rată de creștere prudentă a PIB pe termen mediu; orice depășire a acestei rate este compensată prin creșterea discreționară a veniturilor publice, iar reducerea discreționară a veniturilor este compensată prin reducerea cheltuielilor.”

„(9)

Evaluarea progresului suficient în vederea îndeplinirii obiectivului bugetar pe termen mediu ar trebui realizată pe baza unei evaluări globale care să aibă ca referință soldul structural, care să includă o analiză a cheltuielilor din care să fie excluse măsurile discreționare pe partea veniturilor. În această privință, și atâta timp cât obiectivul pe termen mediu este atins, rata de creștere a cheltuielilor publice ar trebui să nu depășească în principiu o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB, în timp ce creșterea excesivă a cheltuielilor peste această rată ar trebui să fie compensată prin creșterea discreționară a veniturilor publice, iar reducerea discreționară a veniturilor ar trebui să fie compensată prin reducerea cheltuielilor. Rata previzionată pe termen mediu pentru creșterea potențială a PIB ar trebui calculată conform metodologiei comune utilizate de Comisie. Impactul structurii creșterii asupra creșterii veniturilor ar trebui considerat drept o modalitate de evitare a unei dependențe de creșterea veniturilor, în funcție de o anumită structură a creșterii statului membru ce poate fi supusă schimbării.

Explicație

BCE recomandă utilizarea unor criterii clare în locul noțiunilor abstracte. Structura creșterii poate avea o influență semnificativă asupra creșterii veniturilor publice, care ar trebui avute în vedere în cuprinsul normei.

Modificarea 3

Considerentul 10 al regulamentului propus

„(10)

În caz de declin economic grav cu caracter general, trebuie permisă o deviere temporară de la politica fiscală prudentă pentru a facilita redresarea economică.”

Explicație

Având în vedere importanța capitală a sustenabilității fiscale, BCE recomandă eliminarea acestei clauze deschise de exceptare.

Modificarea 4

Considerentul 11 al regulamentului propus

„(11)

În cazul unei devieri importante de la politica fiscală prudentă trebuie adresat un avertisment statului membru vizat, iar în cazul în care devierea persistă sau este deosebit de gravă, trebuie adresată o recomandare statului membru în cauză invitându-l să ia măsurile corective necesare.”

„(11)

În cazul unei devieri importante de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu, Comisia poate solicita statului membru raportări suplimentare și trebuie adresat un avertisment statului membru vizat, ; de asemenea, Consiliul ar trebui să adreseze o recomandare statului membru în cauză, în care stabilește un termen pentru luarea măsurilor corective necesare.

Statul membru în cauză ar trebui să raporteze Consiliului despre acțiunile întreprinse. În cazul în care statul membru în cauză nu întreprinde acțiuni adecvate în termenul stabilit de Consiliu, Consiliul trebuie să adopte o recomandare și să raporteze Consiliului European.

Explicație

Raportarea prevăzută în modificarea propusă ar crește presiunea asupra statelor membre care nu își respectă obligațiile.

Modificarea 5

Considerentul 11a al regulamentului propus (nou)

Nu există text.

„(11a)

Ar trebui instituit un organism consultativ compus din persoane cu competențe recunoscute în domeniul economic și fiscal, care să elaboreze anual un raport independent adresat instituțiilor Uniunii cu privire la modul în care Comisia și Consiliul și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul articolelor 121 și 126 din tratat și al Regulamentului (CE) nr. 1466/97, [în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1467/97 și al următoarelor regulamente: Regulamentul (UE) nr. […/…] privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro; Regulamentul (UE) nr. […/…] privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro; Regulamentul (UE) nr. […/…] privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice]. În cazul în care dispune de o capacitate suficientă, acest organism ar trebui de asemenea să realizeze, în urma unei solicitări din partea Consiliului European, a Consiliului sau a Comisiei, analize cu privire la probleme economice sau bugetare specifice. Acest organism nu ar trebui să aducă atingere competenței Comisiei. Membrii acestui organism consultativ trebuie să dispună de independență deplină.”

Explicație

BCE apreciază că acest organism consultativ ar contribui la respectarea de către Consiliu și Comisie a obligațiilor care le revin în temeiul tratatului și al procedurilor descrise în propunerile Comisiei. Acesta ar trebui instituit prin prezentul regulament, iar celelalte regulamente prevăzute în propunerile Comisiei ar trebui să facă trimiteri la această autoritate. Fără a aduce atingere obiectivelor principale ale acestui organism și în limita resurselor, Consiliul European, Consiliul sau Comisia Europeană i-ar putea solicita să elaboreze analize specifice. De asemenea, este necesar să se adauge clarificarea că sarcinile acestui organism nu aduc atingere competenței Comisiei.

Modificarea 6

Considerentul 12 al regulamentului propus

„(12)

Pentru a asigura respectarea cadrului de supraveghere fiscală al Uniunii de către statele membre participante, în caz de abatere importantă și persistentă de la politica fiscală prudentă trebuie instituit un mecanism special de execuție în temeiul articolului 136 din tratat.”

„(12)

Pentru a asigura respectarea cadrului de supraveghere fiscală al Uniunii de către statele membre participante, în caz de abatere importantă și persistentă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu trebuie instituit un mecanism special de execuție în temeiul articolului 136 din tratat.”

Explicație

Este de preferat să se facă o referire clară la abaterea importantă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu decât să se facă referire la noțiunea mai largă de politică fiscală prudentă.

Modificarea 7

Articolul 1 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus

[Articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97]

„(3)   Informațiile privind evoluția soldului bugetului general și a ratei deficitului public, creșterea cheltuielilor publice, traiectoria de creștere prevăzută a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente, măsurile discreționare prevăzute în privința veniturilor și principalele estimări economice menționate la alineatul (2) literele (a) și (b) se stabilesc anual și acoperă anul precedent, anul curent și cel puțin următorii trei ani.”

„(3)   Informațiile privind evoluția soldului bugetului general și a ratei deficitului public, creșterea cheltuielilor publice, traiectoria de creștere prevăzută a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente, măsurile discreționare prevăzute în privința veniturilor, cuantificate în mod adecvat, și principalele estimări economice menționate la alineatul (2) literele (a) și (b) se stabilesc anual și acoperă anul precedent, anul curent și cel puțin următorii trei ani.”

Explicație

Este necesar să se impună o cerință mai strictă de cuantificare pentru măsurile discreționare pe partea veniturilor.

Modificarea 8

Articolul 1 alineatul (4) din regulamentul propus

[Articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97]

„(1)   […]

Atunci când evaluează traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Consiliul examinează dacă statul membru în cauză procedează la o îmbunătățire anuală corespunzătoare a soldului său ajustat ciclic cu 0,5 % din PIB ca valoare de referință, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, îmbunătățire necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. În cazul statelor membre în care există un nivel ridicat al datoriei publice, dezechilibre economice excesive, sau ambele, Consiliul examinează dacă îmbunătățirea anuală a soldului bugetar ajustat ciclic, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, este superioară valorii de 0,5 % din PIB. Consiliul examinează, de asemenea, dacă în perioade economice favorabile se depune un efort de ajustare mai mare, în timp ce efortul poate fi mai limitat în perioade nefavorabile.

[…]

Rata prudentă de creștere pe termen mediu se evaluează pe baza proiecțiilor pe o perioadă de zece ani actualizate la intervale regulate.

[…]

Consiliul examinează, de asemenea, în ce măsură conținutul programului de stabilitate facilitează realizarea unei convergențe sustenabile în cadrul zonei euro și coordonarea mai strânsă a politicilor economice, precum și dacă politicile economice ale statului membru în cauză sunt coerente cu orientările generale de politică economică ale statelor membre și ale Uniunii.

În perioade de declin economic grav cu caracter general statele membre pot fi autorizate să devieze temporar de la traiectoria de ajustare impusă de politica fiscală prudentă menționată în al patrulea paragraf.”

„(1)   […]

Atunci când evaluează traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Consiliul examinează dacă statul membru în cauză procedează la o îmbunătățire anuală corespunzătoare a soldului său ajustat ciclic cu 0,5 % din PIB ca valoare de referință, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, îmbunătățire necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. În cazul statelor membre în care există fie: (i) un nivel al datoriei publice care depășește 60 % din valoarea de referință a PIB; (ii) riscuri pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea fiscală; (iii) dezechilibre economice excesive, , Consiliul examinează dacă îmbunătățirea anuală a soldului bugetar ajustat ciclic, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, este semnificativ superioară valorii de 0,5 % din PIB. Consiliul examinează, de asemenea, dacă în perioade economice favorabile se depune un efort de ajustare mai mare, în timp ce efortul poate fi mai limitat în perioade nefavorabile. Se va avea în vedere impactul structurii creșterii asupra creșterii veniturilor.

[…]

Rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB se evaluează pe baza proiecțiilor pe o perioadă de zece ani actualizate la intervale regulate.

[…]

Consiliul examinează, de asemenea, în ce măsură conținutul programului de stabilitate facilitează menținerea unei convergențe sustenabile în cadrul zonei euro și coordonarea mai strânsă a politicilor economice, precum și dacă politicile economice ale statului membru în cauză sunt coerente cu orientările generale de politică economică ale statelor membre și ale Uniunii.

.”

Explicație

În afara observațiilor tehnice clare, posibilitatea de a devia de la traiectoria de ajustare în cazul unei „crize economice grave cu caracter general” înseamnă că traiectoria de ajustare, care se bazează deja pe noțiunea abstractă „politică fiscală prudentă” ar face obiectul unei clauze de exceptare suplimentare, care ar aduce atingere sustenabilității fiscale.

Modificarea 9

Articolul 1 alineatul (5) din regulamentul propus

[Articolul 6 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97]

„(2)   În cazul unei devieri importante de la politica fiscală prudentă menționată la articolul 5 alineatul (1) al patrulea paragraf din prezentul regulament și pentru a împiedica apariția unui deficit excesiv, Comisia în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat poate adresa un avertisment statului membru în cauză.

O deviere de la politica fiscală prudentă este considerată importantă în următoarele cazuri: o creștere a cheltuielilor superioară unei creșteri a cheltuielilor conformă cu o politică fiscală prudentă necompensată prin măsuri discreționare de creștere a veniturilor sau măsuri discreționare de creștere a veniturilor necompensate prin reducerea cheltuielilor și un impact total al deviației asupra soldului bugetar de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an și de cel puțin 0,25 % din PIB în medie pe an, în doi ani consecutivi.

[…]

(3)   În cazul în care devierea importantă de la politica fiscală prudentă persistă sau este deosebit de gravă Consiliul, la recomandarea Comisiei, adresează o recomandare statului membru în cauză invitându-l să ia măsurile de ajustare necesare. Consiliul, la propunerea Comisiei, publică recomandarea.”

[ordinea primului și celui de al doilea paragraf al articolului 6 alineatul (2) se inversează]

„(2)   O deviere constatată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu este considerată importantă în următoarele cazuri: (a) îmbunătățirea anuală a soldului structural nu îndeplinește cerința prevăzută la articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf; sau (b) o creștere a cheltuielilor superioară ratei de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB necompensată prin măsuri discreționare de creștere a veniturilor sau măsuri discreționare de descreștere a veniturilor necompensate prin reducerea cheltuielilor și un impact negativ total al deviației asupra soldului bugetar de cel puțin 0,25 % din PIB într-un an . Se va avea în vedere impactul structurii creșterii asupra creșterii veniturilor.

În cazul constatării unei devieri importante de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționată la articolul 5 alineatul (1) al patrulea paragraf din prezentul regulament , Comisia poate solicita o raportare suplimentară din partea statului membru în cauză și în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat poate adresa un avertisment statului membru în cauză.

În termen de o lună de la data la care Comisia a adresat avertismentul menționat, Consiliul, la recomandarea Comisiei prevăzută la articolul 121 alineatul (4) din Tratat, adresează o recomandare pentru adoptarea unor măsuri strategice în care este stabilit un termen pentru corectarea devierii.

În termenul stabilit de Consiliu în cadrul recomandării prevăzute la articolul 121 alineatul (4) din Tratat, statul membru în cauză raportează Consiliului cu privire la acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea menționată.

În cazul în care statul membru în cauză nu întreprinde acțiuni adecvate în termen de cinci luni de la adoptarea de către Consiliu a recomandării prevăzute la articolul 121 alineatul (4) din Tratat, Consiliul, în baza unei recomandări a Comisiei în temeiul articolului 121 alineatul (4) din Tratat, adoptă imediat o recomandare și raportează Consiliului European. După adoptarea celei din urmă recomandări a Consiliului, Comisia poate desfășura o misiune de monitorizare în colaborare cu BCE, dacă aceasta din urmă consideră necesar. Comisia raportează Consiliului rezultatul misiunii și poate decide publicarea concluziilor sale.

Termenul de cinci luni se reduce la trei luni în cazul în care Comisia apreciază, în recomandarea sa către Consiliu menționată în cel de al doilea paragraf al prezentului alineat, că situația este de o gravitate deosebită și necesită acțiuni urgente.

[…]

   ”

Explicație

Procedura trebuie revizuită și, pentru a deveni mai eficientă, ar trebui introduse noi etape, inclusiv posibilitatea de desfășurare a unor misiuni.

Modificarea 10

Articolul 1 alineatul (8) din regulamentul propus

[Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97]

„(1)   […]

Atunci când evaluează traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Consiliul examinează dacă în perioadele economice favorabile se depune un efort de ajustare mai mare, în timp ce efortul poate fi mai limitat în situații economice nefavorabile. În cazul statelor membre în care există un nivel ridicat al datoriei publice, dezechilibre economice excesive, sau ambele, Consiliul examinează dacă îmbunătățirea anuală a soldului bugetar ajustat ciclic, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, este superioară valorii de 0,5 % din PIB. Pentru statele membre participante la MCS 2, Consiliul examinează dacă statul membru în cauză procedează la o îmbunătățire anuală corespunzătoare a soldului său ajustat ciclic cu 0,5 % din PIB ca valoare de referință, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, îmbunătățire necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.

[…]

Rata prudentă de creștere pe termen mediu se evaluează pe baza proiecțiilor pe o perioadă de zece ani actualizate la intervale regulate.

[…]

Consiliul examinează, de asemenea, în ce măsură conținutul programului de convergență facilitează o coordonare mai strânsă a politicilor economice, precum și dacă politicile economice ale statului membru în cauză sunt coerente cu orientările generale de politică economică ale statelor membre și ale Uniunii. În plus, în cazul statelor membre participante la MCS 2, Consiliul examinează măsura în care conținutul programului de convergență asigură o participare eficientă la mecanismul ratei de schimb.

În perioade de declin economic grav cu caracter general statele membre pot fi autorizate să devieze temporar de la traiectoria de ajustare impusă de politica fiscală prudentă menționată în al patrulea paragraf.”

„(1)   […]

Atunci când evaluează traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Consiliul examinează dacă în perioadele economice favorabile se depune un efort de ajustare mai mare, în timp ce efortul poate fi mai limitat în situații economice nefavorabile. În cazul statelor membre în care există un nivel al datoriei publice care depășește 60 % din valoarea de referință a PIB sau un risc pronunțat în ceea ce privește sustenabilitatea fiscală, , Consiliul examinează dacă îmbunătățirea anuală a soldului bugetar ajustat ciclic, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, este semnificativ superioară valorii de 0,5 % din PIB. Pentru statele membre participante la MCS 2, Consiliul examinează dacă statul membru în cauză procedează la o îmbunătățire anuală corespunzătoare a soldului său ajustat ciclic cu 0,5 % din PIB ca valoare de referință, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, îmbunătățire necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Se va avea în vedere impactul structurii creșterii asupra creșterii veniturilor.

[…]

Rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB se evaluează pe baza proiecțiilor pe o perioadă de zece ani actualizate la intervale regulate.

[…]

Consiliul examinează, de asemenea, în ce măsură conținutul programului de convergență facilitează realizarea unei convergențe sustenabile, o coordonare mai strânsă a politicilor economice, precum și dacă politicile economice ale statului membru în cauză sunt coerente cu orientările generale de politică economică ale statelor membre și ale Uniunii. În plus, în cazul statelor membre participante la MCS 2, Consiliul examinează măsura în care conținutul programului de convergență asigură o participare eficientă la mecanismul ratei de schimb.

.”

Explicație

A se vedea explicațiile pentru modificările anterioare propuse referitoare la prezentul regulament propus.

Modificarea 11

Articolul 1 alineatul (9) din regulamentul propus

[Articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97]

„(2)   […]

O deviere de la politica fiscală prudentă este considerată importantă în următoarele cazuri: o creștere a cheltuielilor superioară unei creșteri a cheltuielilor conformă cu o politică fiscală prudentă necompensată prin măsuri discreționare de creștere a veniturilor sau măsuri discreționare de creștere a veniturilor necompensate prin reducerea cheltuielilor și un impact total al deviației asupra soldului bugetar de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an și de cel puțin 0,25 % din PIB în medie pe an, în doi ani consecutivi.

[…]

Deviația poate de asemenea să nu fie luată în considerare în caz de declin economic grav cu caracter general.”

„(2)   […]

O deviere constatată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu este considerată importantă în următoarele cazuri: (a) îmbunătățirea anuală a soldului structural nu îndeplinește cerința prevăzută la articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf sau (b) o creștere a cheltuielilor superioară ratei de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB necompensată prin măsuri discreționare de creștere a veniturilor sau măsuri discreționare de descreștere a veniturilor necompensate prin reducerea cheltuielilor și un impact negativ total al deviației asupra soldului bugetar de cel puțin 0,25 % din PIB într-un an . Se va avea în vedere impactul structurii creșterii asupra creșterii veniturilor.

[…]

În cazul constatării unei devieri importante de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționat la articolul 9 alineatul (1) al patrulea paragraf din prezentul regulament, Comisia poate solicita o raportare suplimentară din partea statului membru în cauză și, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din Tratat, poate adresa un avertisment statului membru în cauză.

În termen de o lună de la data la care Comisia a adresat avertismentul menționat, Consiliul, la recomandarea Comisiei și în temeiul articolului 121 alineatul (4) din Tratat, adresează o recomandare pentru adoptarea unor măsuri strategice și în care este stabilit un termen pentru corectarea devierii.

În termenul stabilit de Consiliu în cadrul recomandării prevăzute la articolul 121 alineatul (4) din Tratat, statul membru în cauză raportează Consiliului cu privire la acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea Consiliului.

În cazul în care statul membru în cauză nu întreprinde acțiuni adecvate în termen de cinci luni de la adoptarea de către Consiliu a recomandării prevăzute la articolul 121 alineatul (4) din Tratat, Consiliul, în baza unei recomandări a Comisiei în temeiul articolului 121 alineatul (4) din Tratat, adoptă imediat o recomandare și raportează Consiliului European. După adoptarea celei din urmă recomandări a Consiliului, Comisia poate desfășura o misiune de monitorizare în colaborare cu BCE, dacă aceasta din urmă consideră necesar. Comisia raportează Consiliului rezultatul misiunii și poate decide publicarea concluziilor sale. Comisia raportează Consiliului rezultatul misiunii și poate decide publicarea concluziilor sale.

Termenul de cinci luni se reduce la trei luni în cazul în care Comisia apreciază, în recomandarea sa către Consiliu menționată în cel de al doilea paragraf al prezentului alineat, că situația este de o gravitate deosebită și necesită acțiuni urgente.

Explicație

Modificarea propusă aduce clarificări în ceea ce privește devierea și stabilește etapele procedurii.

Modificarea 12

Articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 – alineatul (2) (nou)

Nu există text.

„(2)   Se instituie un organism consultativ compus din persoane cu competențe recunoscute în domeniul economic și fiscal.

Aceasta elaborează un raport anual public cu privire la modul în care Comisia și Consiliul și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul articolelor 121 și 126 din Tratat și al Regulamentului (CE) nr. 1466/97, precum și în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1467/97 și al următoarelor regulamente: Regulamentul (UE) nr. […/…] privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro; Regulamentul (UE) nr. […/…] privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro; Regulamentul (UE) nr. […/…] privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice}.

Acest organism consultativ realizează de asemenea, în urma unei solicitări din partea Comisiei, a Consiliului sau a Consiliului European, analize cu privire la probleme economice sau bugetare specifice. Membrii acestui organism consultativ își îndeplinesc sarcinile în mod independent.”

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 5 de mai sus privind noul considerent propus 11a.


Propuneri de redactare privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice

[COM(2010) 527]

Text propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (8)

Modificarea 1

Considerentul 3 al regulamentului propus

„(3)

În mod concret, supravegherea politicilor economice ale statelor membre trebuie să depășească simpla supraveghere bugetară, astfel încât să se poată preveni dezechilibrele macroeconomice excesive și să se ofere sprijin statelor membre afectate în elaborarea unor planuri de acțiuni de corecție, și acest lucru înainte ca discrepanțele să se agraveze. Această extindere a cadrului de supraveghere economică ar trebui să se realizeze în paralel cu accentuarea supravegherii fiscale.”

„(3)

În mod concret, supravegherea politicilor economice ale statelor membre trebuie să depășească simpla supraveghere bugetară, astfel încât să se poată preveni dezechilibrele macroeconomice excesive și vulnerabilitățile și să se ofere sprijin statelor membre afectate în elaborarea unor planuri de acțiuni de corecție, și acest lucru înainte ca discrepanțele să se agraveze. Această extindere a cadrului de supraveghere economică ar trebui să se realizeze în paralel cu accentuarea supravegherii fiscale.”

Explicație

Caracterul preventiv al procedurii ar fi accentuat dacă alături de noțiunea „dezechilibre” s-ar introduce și noțiunea „vulnerabilități”, având în vedere că vor exista mai multe situații în contextul acestei proceduri care vor trebui acoperite de o supraveghere macroeconomică solidă, dar care nu se încadrează în totalitate în semnificația curentă a noțiunii „dezechilibre”.

Modificarea 2

Considerentul 4 al regulamentului propus

„(4)

Pentru a identifica soluții de corectare a acestor dezechilibre se impune introducerea în legislație a unei proceduri specifice.”

„(4)

Pentru a identifica soluții de corectare a acestor dezechilibre și vulnerabilități se impune introducerea în legislație a unei proceduri specifice.”

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 1.

Modificarea 3

Considerentul 5 al regulamentului propus

„(5)

Este oportun ca, pe lângă supravegherea multilaterală menționată la articolul 121 alineatele (3) și (4) din Tratat să se introducă norme specifice de detectare, prevenire și corectare a dezechilibrelor macroeconomice.”

„(5)

Este oportun ca, pe lângă supravegherea multilaterală menționată la articolul 121 alineatele (3) și (4) din Tratat să se introducă norme specifice de detectare, prevenire și corectare a dezechilibrelor macroeconomice. Dezechilibrele macroeconomice apar atunci când un stat membru se confruntă cu situații precum deficite mari de cont curent, descreșteri semnificative ale competitivității, creșteri mari și neobișnuite ale prețurilor activelor, o deteriorare ridicată sau importantă a gradului de îndatorare externă, a sectorului public sau a sectorului privat sau cu un risc semnificativ de apariție a acestor situații. Vulnerabilitățile macroeconomice apar atunci când un stat membru se confruntă cu o situație pe care ar putea să o rezolve în mod rezonabil o supraveghere macroeconomică solidă a uniunii economice și monetare.

Explicație

Considerentul propus ar trebui să contribuie la o definire mai clară a situațiilor care trebuie soluționate prin aplicarea acestei proceduri.

Modificarea 4

Considerentul 6 al regulamentului propus

„(6)

Această procedură ar trebui să se bazeze pe un mecanism de detectare rapidă a apariției dezechilibrelor macroeconomice. Ea ar trebui să aibă la bază un tablou de bord indicativ și transparent, combinat cu o analiză economică.”

„(6)

Această procedură ar trebui să se bazeze pe un mecanism de detectare rapidă a apariției dezechilibrelor și a vulnerabilităților macroeconomice. Ea ar trebui să aibă la bază un tablou de bord indicativ și transparent, combinat cu o analiză economică.”

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 1.

Modificarea 5

Considerentul 7 al regulamentului propus

„(7)

Tabloul de bord ar trebui să constea într-un set limitat de indicatori economici și financiari relevanți pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice, cu praguri indicative corespunzătoare. Structura tabloului de bord poate evolua în timp, inter alia, datorită dinamicii riscurilor la care este expusă stabilitatea macroeconomică sau datorită apariției unor date statistice noi.”

„(7)

Tabloul de bord ar trebui să constea într-un set limitat de indicatori economici și financiari relevanți pentru detectarea dezechilibrelor și a vulnerabilităților macroeconomice, cu praguri indicative corespunzătoare. Structura tabloului de bord poate evolua în timp, inter alia, datorită dinamicii riscurilor la care este expusă stabilitatea macroeconomică sau datorită apariției unor date statistice noi. Tabloul de bord al indicatorilor ar trebui să fie diferit pentru statele membre a căror monedă este euro față și pentru statele membre a căror monedă nu este euro, astfel încât să ia în considerare caracteristicile specifice ale uniunii monetare și să reflecte împrejurările economice relevante. De asemenea, o astfel de diferențiere ar putea fi justificată în vederea luării în considerare a cazurilor în care toate statele membre a căror monedă este euro au o statistică mai bună sau mai oportună.

Explicație

Considerentele ar trebui să clarifice diferența care trebuie să existe între statele membre din zona euro și statele membre din afara zonei euro în ceea ce privește această procedură.

Modificarea 6

Considerentul 8 al regulamentului propus

„(8)

Depășirea unuia sau mai multor praguri indicative nu înseamnă neapărat că există riscul apariției unor dezechilibre macroeconomice, și aceasta deoarece în elaborarea politicilor economice trebuie să se țină cont de conexiunile dintre diverse variabile macroeconomice. Analiza economică ar trebui să garanteze că informațiile disponibile, furnizate de tabloul de bord sau provenind din alte surse, sunt evaluate în mod rațional și fac obiectul unui studiu aprofundat.”

„(8)

Depășirea unuia sau mai multor praguri indicative nu înseamnă neapărat că există riscul apariției unor dezechilibre și a unor vulnerabilități macroeconomice, și aceasta deoarece în elaborarea politicilor economice trebuie să se țină cont de conexiunile dintre diverse variabile macroeconomice. Analiza economică ar trebui să garanteze că informațiile disponibile, furnizate de tabloul de bord sau provenind din alte surse, sunt evaluate în mod rațional și fac obiectul unui studiu aprofundat.”

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 1.

Modificarea 7

Considerentul 9 al regulamentului propus

„(9)

Pe baza procedurii de supraveghere multilaterală și a mecanismului de alertă, Comisia ar trebui să identifice statele membre care trebuie să facă obiectul unui bilanț aprofundat. Bilanțul aprofundat ar trebui să cuprindă o analiză riguroasă a surselor dezechilibrelor apărute în statul membru care face obiectul bilanțului. Bilanțul ar trebui discutat în cadrul Consiliului și al Eurogrupului în cazul statelor membre a căror monedă este euro.”

„(9)

Pe baza procedurii de supraveghere multilaterală și a mecanismului de alertă, Comisia ar trebui să identifice statele membre care trebuie să facă obiectul unui bilanț aprofundat. Bilanțul aprofundat ar trebui să cuprindă o analiză riguroasă a surselor dezechilibrelor și ale vulnerabilităților apărute în statul membru care face obiectul bilanțului. Acesta ar trebui să includă o misiune de supraveghere în statul membru în cauză organizată de Comisie, în colaborare cu BCE dacă aceasta din urmă apreciază necesar atunci când aceste misiuni privesc statele membre a căror monedă este euro sau statele membre participante la mecanismul cursului de schimb (MCS II). Bilanțul ar trebui discutat în cadrul Consiliului și al Eurogrupului în cazul statelor membre a căror monedă este euro.”

Explicație

Având în vedere importanța acestora, misiunile în statele membre trebuie să fie menționate și în cuprinsul considerentelor.

Modificarea 8

Considerentul 10 al regulamentului propus

„(10)

O procedură de monitorizare și corectare a dezechilibrelor macroeconomice nefavorabile, cu elemente preventive și corective, va necesita instrumente de supraveghere îmbunătățite, bazate pe cele utilizate în cadrul procedurii de supraveghere multilaterală. Acest lucru ar putea include misiuni de supraveghere mai complexe ale Comisiei în statele membre și cerințe suplimentare în materie de raportare pentru statele membre în cazul apariției unor dezechilibre grave, inclusiv a unor dezechilibre care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare.”

„(10)

O procedură de monitorizare și corectare a dezechilibrelor și a vulnerabilităților macroeconomice nefavorabile, cu elemente preventive și corective, va necesita instrumente de supraveghere îmbunătățite, bazate pe cele utilizate în cadrul procedurii de supraveghere multilaterală. Acest lucru ar trebui să includă misiuni de supraveghere mai complexe ale Comisiei în statele membre, organizate în colaborare cu BCE dacă aceasta apreciază necesar atunci când aceste misiuni privesc statele membre a căror monedă este euro sau statele membre participante la MCS II, și cerințe suplimentare în materie de raportare pentru statele membre în cazul apariției unor dezechilibre grave sau a unor vulnerabilități, inclusiv a unor dezechilibre care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare sau a unor vulnerabilități care ar putea să pună în pericol această uniune economică și monetară.”

Explicație

Modificarea propusă reflectă necesitatea colaborării dintre Comisie și BCE, dacă aceasta din urmă consideră necesar.

Modificarea 9

Considerentul 11 al regulamentului propus

„(11)

În evaluarea dezechilibrelor trebuie să se țină cont de gravitatea acestora, de gradul în care pot fi considerate nesustenabile, de consecințele economice potențial negative și de efectele de propagare asupra altor state membre. Trebuie să se ia, de asemenea, în considerare capacitatea de ajustare economică și istoricul statului membru vizat în ceea ce privește respectarea recomandărilor anterioare formulate în temeiul prezentului regulament și a altor recomandări emise în temeiul articolului 121 din tratat în cadrul supravegherii multilaterale, în special orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii.”

„(11)

În evaluarea dezechilibrelor și a vulnerabilităților trebuie să se țină cont de gravitatea acestora, de gradul în care pot fi considerate nesustenabile, de consecințele economice potențial negative și de efectele de propagare asupra altor state membre. Având în vedere dezechilibrele și vulnerabilitățile, precum și gradul necesar de ajustare, necesitatea unor acțiuni strategice este deosebit de stringentă în statele membre care se confruntă cu deficite de cont curent mari și constante și cu descreșteri mari ale competitivității. Trebuie să se ia, de asemenea, în considerare capacitatea de ajustare economică și istoricul statului membru vizat în ceea ce privește respectarea recomandărilor anterioare formulate în temeiul prezentului regulament și a altor recomandări emise în temeiul articolului 121 din tratat în cadrul supravegherii multilaterale, în special orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii.”

Explicație

Considerentele ar trebui să indice punctul de interes al procedurii și amploarea eforturilor de care ar putea fi nevoie în legătură cu concluziile procedurii.

Modificarea 10

Considerentul 12 al regulamentului propus

„(12)

Dacă se identifică dezechilibre macroeconomice, trebuie să se adreseze recomandări statului membru vizat, furnizându-se astfel instrucțiuni cu privire la măsurile de politică adecvate. Măsurile adoptate de statul membru vizat pentru corectarea dezechilibrelor trebuie să fie oportune și să facă uz de toate instrumentele de politică disponibile, sub controlul autorităților publice. Aceste măsuri trebuie să fie adaptate cadrului și circumstanțelor din statul membru vizat și să acopere principalele domenii de politică, printre care se pot număra politica fiscală și salarială, piața muncii, piața produselor și serviciilor și reglementarea sectorului financiar.”

„(12)

Dacă se identifică dezechilibre sau vulnerabilități macroeconomice, trebuie să se adreseze recomandări statului membru vizat, furnizându-se astfel instrucțiuni cu privire la măsurile de politică adecvate. Măsurile adoptate de statul membru vizat pentru corectarea dezechilibrelor și a vulnerabilităților trebuie să fie oportune și să facă uz de toate instrumentele de politică disponibile, sub controlul autorităților publice. Aceste măsuri trebuie să fie adaptate cadrului și circumstanțelor din statul membru vizat și să acopere principalele domenii de politică, printre care se pot număra politica fiscală și salarială, piața muncii, piața produselor și serviciilor și reglementarea sectorului financiar.”

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 1.

Modificarea 11

Considerentul 12a al regulamentului propus (nou)

Nu există text.

„(12a)

Respectarea recomandărilor și angajamentelor asumate în temeiul oricăror alte proceduri instituite în temeiul articolelor 121, 126 sau 136 din Tratat ar trebui să fie garantată. Orice punere în aplicare a prezentului regulament ar trebui să aibă în vedere angajamentele asumate în cadrul acordurilor MCS II.”

Explicație

Este esențial ca diferitele proceduri din cadrul propunerilor Comisiei să fie transpuse în mod logic, rezonabil și consecvent. În special procedura de supraveghere macroeconomică ar trebui să se desfășoare în conformitate cu rezultatele celorlalte proceduri. Această procedură ar trebui să se desfășoare avându-se în vedere angajamentele asumate conform acordurilor MCS II. În special, toate elementele care fac parte integrantă din procedura MCS II sunt supuse unui regim de confidențialitate menit să protejeze integritatea procesului și să faciliteze consolidarea consensului și, din acest motiv, nu pot face parte din procedura de supraveghere.

Modificarea 12

Considerentul 13 al regulamentului propus

„(13)

Avertismentele rapide și recomandările emise de Comitetul european pentru riscuri sistemice adresate statelor membre sau Uniunii se referă la riscuri de natură macrofinanciară. Ele pot justifica, în egală măsură, acțiuni de follow-up în contextul supravegherii dezechilibrelor.”

„(13)

Avertismentele și recomandările emise de Comitetul european pentru riscuri sistemice adresate statelor membre sau Uniunii se referă la riscuri de natură macrofinanciară. Ele pot justifica, în egală măsură, acțiuni de follow-up în contextul supravegherii dezechilibrelor și a vulnerabilităților. Atunci când se ține seama de aceste avertismente și recomandări în sensul prezentului regulament, se impune ca regimul de confidențialitate al Comitetului european pentru riscuri sistemice să fie respectat cu strictețe.

Explicație

Deși, bineînțeles, utilizarea avertismentelor și a recomandărilor CERS în contextul regulamentului propus nu ar trebui să pună în discuție independența CERS, este important să se sublinieze că această utilizare poate avea loc doar cu condiția respectării cu strictețe a regimului de confidențialitate al CERS. Această condiție se reflectă în cuprinsul modificării propuse la articolul 5 (a se vedea modificarea 20). CERS emite „avertismente”, nu „avertismente rapide”.

Modificarea 13

Considerentul 14 al regulamentului propus

„(14)

Dacă se identifică dezechilibre macroeconomice grave, inclusiv dezechilibre care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare, se impune declanșarea unei proceduri pentru corectarea dezechilibrelor excesive care poate include emiterea unor recomandări adresate statului membru, intensificarea supravegherii și înăsprirea cerințelor de monitorizare, iar pentru statele membre a căror monedă este euro, posibilitatea adoptării unor măsuri de executare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. […/…] (9) în cazul eșecului repetat în realizarea acțiunilor de corecție.

„(14)

Dacă se identifică dezechilibre sau vulnerabilități macroeconomice grave, care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare, se impune declanșarea unei proceduri pentru corectarea dezechilibrelor excesive care poate include emiterea unor recomandări adresate statului membru, intensificarea supravegherii și înăsprirea cerințelor de monitorizare, iar pentru statele membre a căror monedă este euro, posibilitatea adoptării unor măsuri de executare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. […/…] (10) în cazul eșecului repetat în realizarea acțiunilor de corecție.

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 1. Punerea în pericol a uniunii economice și monetare face deja parte din definiția dezechilibrelor.

Modificarea 14

Considerentul 16 al regulamentului propus

„16

Având în vedere faptul că un cadru eficace pentru detectarea și prevenirea dezechilibrelor macroeconomice nu poate fi realizat într-o măsură suficientă la nivelul statelor membre, și acest lucru datorită profundelor legături comerciale și financiare dintre acestea, dar și efectelor de propagare ale politicilor economice naționale asupra Uniunii și asupra zonei euro în ansamblu, și ținând cont de faptul că acest obiectiv poate fi mai bine îndeplinit la nivelul Uniunii Europene, UE poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor propuse.”

„(16)

Având în vedere faptul că un cadru eficace pentru detectarea și prevenirea dezechilibrelor și a vulnerabilităților macroeconomice nu poate fi realizat într-o măsură suficientă la nivelul statelor membre, și acest lucru datorită profundelor legături comerciale și financiare dintre acestea, dar și efectelor de propagare ale politicilor economice naționale asupra Uniunii și asupra zonei euro în ansamblu, și ținând cont de faptul că acest obiectiv poate fi mai bine îndeplinit la nivelul Uniunii Europene, UE poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor propuse.”

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 1.

Modificarea 15

Articolul 1 din regulamentul propus

„Prezentul regulament stabilește norme detaliate pentru detectarea, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice din cadrul Uniunii.”

„Prezentul regulament stabilește norme detaliate pentru detectarea, prevenirea și corectarea dezechilibrelor și a vulnerabilităților macroeconomice din cadrul Uniunii.”

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 1.

Modificarea 16

Articolul 2 din regulamentul propus

„În sensul prezentului regulament:

(a)

«dezechilibre» înseamnă evoluții macroeconomice care au sau pot avea efecte negative asupra bunei funcționări a economiei unui stat membru, a uniunii economice și monetare sau a Uniunii în ansamblu.

(b)

«dezechilibre excesive» înseamnă dezechilibre grave, inclusiv dezechilibre care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare.”

„În sensul prezentului regulament:

(a)

«dezechilibre» înseamnă evoluții macroeconomice care au sau pot avea efecte negative asupra bunei funcționări a economiei unui stat membru, a uniunii economice și monetare sau a Uniunii în ansamblu, din cauza apariției unor situații precum deficite de cont curent mari, descreșteri semnificative ale competitivității, prețuri speculative ale activelor, creșterea gradului de îndatorare externă, a sectorului public sau a sectorului privat, deteriorarea acestui grad de îndatorare sau din cauza existenței unui risc semnificativ de apariție a oricăreia dintre aceste situații.

(aa)

«vulnerabilități» înseamnă situații de dificultate potențială a unui stat membru care ar putea fi rezolvate în mod rezonabil prin supravegherea macroeconomică solidă a uniunii economice și monetare.

(b)

«dezechilibre excesive» înseamnă dezechilibre care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare.”

Explicație

Includerea situațiilor concrete care trebuie acoperite de procedură aduce claritate și securitate juridică acestei proceduri. Riscul de apariție a oricăreia dintre aceste situații ar trebui să fie un factor declanșator al procedurii.

Modificarea 17

Titlul capitolului II din regulamentul propus

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 1.

Modificarea 18

Articolul 3 din regulamentul propus

„(1)   După consultarea cu statele membre, Comisia stabilește un tablou de bord indicativ ca instrument de facilitare a detectării rapide și a monitorizării dezechilibrelor.

(2)   Tabloul de bord va fi alcătuit dintr-o serie de indicatori macroeconomici și macrofinanciari pentru statele membre. Comisia poate fixa praguri indicative inferioare sau superioare pentru acești indicatori, care să servească drept niveluri de alertă. Pragurile aplicabile statelor membre a căror monedă este euro pot fi diferite de cele aplicabile altor state membre.

(3)   Lista indicatorilor incluși în tabloul de bord și pragurile pentru acești indicatori vor fi comunicate public.

(4)   Comisia evaluează în mod regulat dacă tabloul de bord este adecvat, luând în considerare structura indicatorilor, pragurile fixate și metodologia utilizată; Comisia adaptează tabloul de bord dacă acest lucru este necesar pentru menținerea sau îmbunătățirea capacității acestuia de a detecta apariția dezechilibrelor și de a monitoriza evoluția lor. Modificările survenite la nivelul metodologiei de bază, al structurii tabloului de bord și al pragurilor aferente se anunță public.”

„(1)   După consultarea cu statele membre, Comisia stabilește un tablou de bord indicativ ca instrument de facilitare a detectării rapide și a monitorizării dezechilibrelor și a vulnerabilităților.

(2)   Tabloul de bord va fi alcătuit dintr-o serie de indicatori macroeconomici și macrofinanciari pentru statele membre. Comisia poate fixa praguri indicative pentru acești indicatori, care să servească drept niveluri de alertă. Pragurile și indicatorii cuprinși în tabloul de bord aplicabili statelor membre a căror monedă este euro pot fi diferiți de cei aplicabili altor state membre.

(3)   Indicatorii sunt selectați astfel încât să reflecte evoluția situației statelor membre în ceea ce privește competitivitatea și gradul de îndatorare pe termen scurt și pe termen lung. Informațiile detaliate privind acești indicatori, includerea altor indicatori și pragurile aplicabile sunt stabilite în conformitate cu alineatul (1). Lista indicatorilor incluși în tabloul de bord și pragurile pentru acești indicatori vor fi comunicate public.

(4)   Comisia evaluează în mod regulat dacă tabloul de bord este adecvat, luând în considerare structura indicatorilor, pragurile fixate și metodologia utilizată; Comisia adaptează tabloul de bord dacă acest lucru este necesar pentru menținerea sau îmbunătățirea capacității acestuia de a detecta apariția dezechilibrelor și a vulnerabilităților și de a monitoriza evoluția lor. Modificările survenite la nivelul metodologiei de bază, al structurii tabloului de bord și al pragurilor aferente se anunță public.”

Explicație

Modificarea propusă are dublul scop de a obține o securitate juridică și o flexibilitate mai mari.

Modificarea 19

Articolul 4 alineatele (2) și (3) din regulamentul propus

„(2)   Publicarea tabloului de bord actualizat trebuie să fie însoțită de un raport al Comisiei constând dintr-o evaluare economică și financiară care să analizeze în perspectivă evoluția indicatorilor, utilizând, dacă este cazul, orice alt indicator economic și financiar relevant pentru detectarea dezechilibrelor. În raport se indică, de asemenea, dacă depășirea pragului superior sau inferior într-unul sau mai multe state membre indică posibilitatea apariției unor dezechilibre.

(3)   Raportul identifică statele membre pe care Comisia le consideră afectate de dezechilibre sau în pericol de a fi afectate de dezechilibre.”

„(2)   Publicarea tabloului de bord actualizat trebuie să fie însoțită de un raport al Comisiei constând dintr-o evaluare economică și financiară care să analizeze în perspectivă evoluția indicatorilor, utilizând, dacă este cazul, orice alt indicator economic și financiar relevant pentru detectarea dezechilibrelor și a vulnerabilităților. În raport se indică, de asemenea, dacă depășirea pragului într-unul sau mai multe state membre indică posibilitatea apariției unor dezechilibre și a unor vulnerabilități.

(3)   Raportul identifică statele membre pe care Comisia le consideră afectate de dezechilibre și de vulnerabilități sau în pericol de a fi afectate de dezechilibre și de vulnerabilități.”

Explicație

A se vedea explicația pentru modificarea 1.

Modificarea 20

Articolul 5 din regulamentul propus

„(1)   Ținând cont de discuțiile purtate în cadrul Consiliului și al Eurogrupului, conform articolului 4 alineatul (4), Comisia pregătește un bilanț aprofundat pentru fiecare stat membru pe care îl consideră afectat sau în pericol de a fi afectat de dezechilibre. Scopul acestei analize este să stabilească dacă statul membru vizat se confruntă sau nu cu dezechilibre și dacă aceste dezechilibre constituie sau nu dezechilibre excesive.

(2)   Bilanțul aprofundat se dă publicității. Bilanțul ia în considerare următoarele:

(a)

dacă statul membru care face obiectul bilanțului a întreprins sau nu acțiuni adecvate ca răspuns la recomandările sau invitațiile Consiliului adoptate în conformitate cu articolele 121 și 126 din tratat și în temeiul articolele 6, 7, 8 și 10 din prezentul regulament;

(b)

măsurile strategice pe care intenționează să le ia statul membru care face obiectul bilanțului, reflectate în programul său de stabilitate sau convergență și în programul național de reformă;

(c)

orice avertisment rapid sau recomandare din partea Comitetului european pentru riscuri sistemice relevante pentru statul membru care face obiectul bilanțului.”

„(1)   Ținând cont de discuțiile purtate în cadrul Consiliului și al Eurogrupului, conform articolului 4 alineatul (4), Comisia pregătește un bilanț aprofundat pentru fiecare stat membru pe care îl consideră afectat sau în pericol de a fi afectat de dezechilibre. Scopul acestei analize este să stabilească dacă statul membru vizat se confruntă sau nu cu dezechilibre și cu vulnerabilități și dacă aceste dezechilibre și vulnerabilități constituie sau nu dezechilibre și vulnerabilități excesive. Bilanțul aprofundat implică o misiune de supraveghere organizată de Comisie în statul membru vizat în colaborare cu BCE, dacă aceasta apreciază necesar, atunci când statul membru vizat este un stat membru a cărui monedă este euro sau este un stat membru participant la MCS II.

(2)   Bilanțul aprofundat se dă publicității. Bilanțul ia în considerare următoarele:

(a)

dacă statul membru care face obiectul bilanțului a întreprins sau nu acțiuni adecvate ca răspuns la recomandările sau invitațiile Consiliului adoptate în conformitate cu articolele 121 și 126 din tratat și în temeiul articolele 6, 7, 8 și 10 din prezentul regulament;

(b)

măsurile strategice pe care intenționează să le ia statul membru care face obiectul bilanțului, reflectate în programul său de stabilitate sau convergență și în programul național de reformă;

(c)

orice avertisment sau recomandare din partea Comitetului european pentru riscuri sistemice privind riscul sistemic apărut sau care prezintă relevanță pentru statul membru care face obiectul bilanțului, cu condiția respectării regimului de confidențialitate al Comitetului european pentru riscuri sistemice.”

Explicație

Este necesar să se prevadă necesitatea desfășurării unor misiuni concrete, precum și a componenței acestora.

A se vedea explicația privind necesitatea includerii acestei modificări referitoare la respectarea regimului de confidențialitate al CERS de la modificarea 12. Litera (c) ar trebui să se refere la „avertismentele” CERS, și nu la „avertismentele rapide”.

Modificarea 21

Articolul 6 alineatele 1 și 3 din regulamentul propus

„(1)

În cazul în care, pe baza bilanțului aprofundat menționat la articolul 5 din prezentul regulament, Comisia consideră că un stat membru se confruntă cu dezechilibre, ea informează Consiliul în legătură cu acest lucru. La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adresa recomandările necesare statelor membre vizate, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 121 alineatul (2) din tratat.

[…]

(3)

Consiliul reexaminează anual aceste recomandări și poate să le modifice dacă este cazul în conformitate cu alineatul (1).”

„(1)

În cazul în care, pe baza bilanțului aprofundat menționat la articolul 5 din prezentul regulament, Comisia consideră că un stat membru se confruntă cu dezechilibre sau cu vulnerabilități, ea informează în legătură cu acest lucru Consiliul și, dacă este cazul, Eurogrupul. La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adresa recomandările necesare statelor membre vizate, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 121 alineatul (2) din tratat. Recomandările trebuie să respecte recomandările Consiliului și orice alt angajament relevant al statelor membre vizate, din cadrul altor proceduri de supraveghere desfășurate în temeiul articolelor 121 și 126 din Tratat sau în temeiul procedurilor instituite potrivit articolului 136 din Tratat. Se impune respectarea angajamentelor asumate în cadrul acordurilor MCS II.

[…]

(3)

Consiliul reexaminează cel puțin o dată pe an aceste recomandări și poate să le modifice dacă este cazul în conformitate cu alineatul (1). Această examinare se bazează pe bilanțul aprofundat efectuat de Comisie menționat la articolul 5.

Explicație

Procedurile prevăzute în cadrul propunerilor Comisiei trebuie să fie consecvente. Frecvența misiunilor trebuie să fie flexibilă. Reexaminarea efectuată de Consiliu trebuie să se întemeieze pe bilanțul aprofundat efectuat de Comisie.

Modificarea 22

Articolul 7 din regulamentul propus

„(1)   În cazul în care, pe baza bilanțului aprofundat menționat la articolul 5, Comisia consideră că statul membru vizat se confruntă cu dezechilibre excesive, ea informează Consiliul în legătură cu acest lucru.

(2)   La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adopta recomandări în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat, declarând existența unui dezechilibru excesiv și recomandând statului membru în cauză să întreprindă acțiuni de corecție. Aceste recomandări stabilesc natura dezechilibrelor și precizează în detaliu acțiunile de corecție care trebuie întreprinse, precum și termenul până la care statul membru vizat trebuie să întreprindă acțiunile respective. Conform dispozițiilor articolului 121 alineatul (4) din tratat, Consiliul poate să își facă publice recomandările.”

„(1)   În cazul în care, pe baza bilanțului aprofundat menționat la articolul 5, Comisia consideră că statul membru vizat se confruntă cu dezechilibre excesive sau cu vulnerabilități, ea informează în legătură cu acest lucru Consiliul și, dacă este cazul, Eurogrupul.

(2)   La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adopta recomandări în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat, declarând existența unui dezechilibru excesiv și recomandând statului membru în cauză să întreprindă acțiuni de corecție. aceste recomandări stabilesc natura dezechilibrelor sau a vulnerabilităților și precizează în detaliu acțiunile de corecție care trebuie întreprinse, precum și termenul până la care statul membru vizat trebuie să întreprindă acțiunile respective. conform dispozițiilor articolului 121 alineatul (4) din tratat, Consiliul poate să își facă publice recomandările.”

Explicație

A se vedea modificarea 1.

Modificarea 23

Articolul 8 alineatele (1) și (2) din regulamentul propus

„(1)   Orice stat membru pentru care se declanșează o procedură pentru corectarea dezechilibrelor excesive prezintă un plan de acțiuni de corecție Consiliului și Comisiei până la termenul stabilit în recomandări, conform articolului 7. Planul de acțiuni de corecție prezintă acțiunile strategice specifice și concrete pe care statul membru le-a pus în aplicare sau intenționează să le pună în aplicare și cuprinde un calendar de punere în aplicare a acestora.

(2)   În termen de două luni de la prezentarea unui plan de acțiuni de corecție și pe baza unui raport al Comisiei, Consiliul evaluează planul prezentat. Dacă planul este considerat suficient, Consiliul adoptă un aviz, pe baza unei propuneri a Comisiei. Dacă acțiunile întreprinse sau preconizate în planul de acțiuni de corecție sau calendarul de punere în aplicare a acestora sunt considerate insuficiente pentru punerea în aplicare a recomandărilor sale, Consiliul, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, invită statul membru să modifice planul de acțiuni de corecție într-un anumit interval de timp. Planul modificat este examinat conform procedurii prevăzute în prezentul alineat.”

„(1)   Orice stat membru pentru care se declanșează o procedură pentru corectarea dezechilibrelor excesive prezintă un plan de acțiuni de corecție Consiliului și Comisiei până la termenul stabilit în recomandări, conform articolului 7, dar în termen de maximum două luni de la adoptarea recomandării. Planul de acțiuni de corecție prezintă acțiunile strategice specifice și concrete pe care statul membru le-a pus în aplicare sau intenționează să le pună în aplicare și cuprinde un calendar de punere în aplicare a acestora.

(2)   În termen de două luni de la prezentarea unui plan de acțiuni de corecție și pe baza unui raport al Comisiei, Consiliul evaluează planul prezentat. Dacă planul este considerat suficient, Consiliul adoptă un aviz, pe baza unei propuneri a Comisiei. Dacă acțiunile întreprinse sau preconizate în planul de acțiuni de corecție sau calendarul de punere în aplicare a acestora sunt considerate insuficiente pentru punerea în aplicare a recomandărilor sale, Consiliul, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, invită statul membru să modifice planul de acțiuni de corecție într-un anumit interval de timp, care nu este mai mare de două luni. Planul modificat este examinat conform procedurii prevăzute în prezentul alineat.”

Explicație

Deși este conștientă de perioada de timp limitată prevăzută pentru termenul pe care îl propune, BCE are în vedere efortul necesar pentru a menține ritmul procedurii, iar continuarea procedurilor este necesară fără a influența calitatea și fezabilitatea măsurilor prevăzute în planul de acțiuni, a căror aplicare trebuie garantată.

Modificarea 24

Articolul 9 alineatul (3) din regulamentul propus

„(3)   Comisia poate efectua misiuni de supraveghere în statul membru vizat pentru a monitoriza punerea în aplicare a planului de acțiuni de corecție.”

„(3)   Comisia efectuează misiuni de supraveghere în statul membru vizat pentru a monitoriza punerea în aplicare a planului de acțiuni de corecție; aceste misiuni de supraveghere se efectuează în colaborare cu BCE, dacă aceasta apreciază necesar, atunci când aceste misiuni vizează state membre a căror monedă este euro sau state membre participante la MCS II.”

Explicație

Este necesară introducerea colaborării Comisiei cu BCE, dacă aceasta o apreciază necesară.

Modificarea 25

Articolul 10 alineatul (4) din regulamentul propus

„(4)   În cazul în care ajunge la concluzia că statul membru nu a întreprins acțiunile de corecție recomandate, Consiliul adoptă, la recomandarea Comisiei, recomandări revizuite, în conformitate cu articolul 7, stabilind un nou termen pentru realizarea acțiunilor de corecție, la sfârșitul căruia se realizează o nouă evaluare în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.”

„(4)   În cazul în care ajunge la concluzia că statul membru nu a întreprins acțiunile de corecție recomandate, Consiliul adoptă, la recomandarea Comisiei, recomandări revizuite, în conformitate cu articolul 7, stabilind un nou termen pentru realizarea acțiunilor de corecție, la sfârșitul căruia se realizează o nouă evaluare în conformitate cu dispozițiile prezentului articol. În plus, Consiliul și, atunci când este relevant, Eurogrupul, adresează un raport oficial Consiliului European și Parlamentului European.”

Explicație

Aceste rapoarte vor îmbunătăți procedura.

Modificarea 26

Articolul 11 din regulamentul propus

„Procedura pentru corectarea dezechilibrelor excesive se închide după ce Consiliul conchide, la recomandarea Comisiei, că statul membru nu se mai confruntă cu dezechilibre excesive.”

„Procedura pentru corectarea dezechilibrelor excesive se închide după ce Consiliul decide, la recomandarea Comisiei, că statul membru nu se mai confruntă cu dezechilibre sau vulnerabilități excesive.”

Explicație

Atunci când Consiliul declanșează procedura pentru corectarea dezechilibrelor excesive prin emiterea unor recomandări, se impune ca încheierea acestei proceduri să se realizeze printr-un act juridic similar, de exemplu printr-o recomandare sau printr-o decizie obligatorie în totalitate/obligatorie pentru toți destinatarii săi.


(1)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(2)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(3)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(4)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(5)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.”

(6)  

(7)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(8)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(9)  JO L […], […], […].”

(10)  JO L […], […], […].”