ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2010.355.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 53 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
I Rezoluții, recomandări și avize |
|
|
AVIZE |
|
|
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
|
2010/C 355/01 |
||
2010/C 355/02 |
||
2010/C 355/03 |
||
|
II Comunicări |
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2010/C 355/04 |
Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5952 – CPPIB/Onex/Tomkins) ( 1 ) |
|
2010/C 355/05 |
Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6040 – Europcar/Daimler/car2go Hamburg JV) ( 1 ) |
|
2010/C 355/06 |
Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6072 – Carlyle/Primondo Operations) ( 1 ) |
|
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2010/C 355/07 |
||
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE |
|
2010/C 355/08 |
||
2010/C 355/09 |
||
|
V Anunțuri |
|
|
PROCEDURI ADMINISTRATIVE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2010/C 355/10 |
||
2010/C 355/11 |
||
2010/C 355/12 |
||
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
Comisia Europeană |
|
2010/C 355/13 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6105 – Veolia/EDF/Société d'Energie et d'Eau du Gabon) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
|
I Rezoluții, recomandări și avize
AVIZE
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/1 |
Avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind inițiativa Regatului Belgiei, a Republicii Bulgaria, a Republicii Estonia, a Regatului Spaniei, a Republicii Franceze, a Republicii Italiene, a Republicii Ungare, a Republicii Polone, a Republicii Portugheze, a României, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul european de protecție, și privind inițiativa Regatului Belgiei, a Republicii Bulgaria, a Republicii Estonia, a Regatului Spaniei, a Republicii Austria, a Republicii Slovenia și a Regatului Suediei pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul european de anchetă în materie penală
2010/C 355/01
AUTORITATEA EUROPEANĂ PENTRU PROTECȚIA DATELOR,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 16,
având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 8,
având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date, în special articolul 41 (2),
având în vedere Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală (3),
ADOPTĂ URMĂTORUL AVIZ:
I. INTRODUCERE
1. |
În ultimii ani s-au depus eforturi din ce în ce mai intense pentru îmbunătățirea cooperării judiciare în materie penală. Acest subiect, care ocupă în prezent o poziție-cheie în cadrul Programului de la Stockholm (4), este caracterizat prin natura deosebit de sensibilă a datelor cu caracter personal implicate și prin efectele pe care prelucrarea conexă a datelor ar putea să le aibă asupra persoanelor vizate. |
2. |
Din aceste motive, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) a acordat o atenție deosebită acestui subiect (5) și intenționează ca prin intermediul prezentului aviz să sublinieze încă o dată necesitatea protejării drepturilor fundamentale ca piatră de temelie a spațiului de libertate, securitate și justiție (SLSJ) prevăzut în Programul de la Stockholm. |
3. |
Prezentul aviz este o reacție la două inițiative pentru adoptarea unei directive, aparținând mai multor state membre, după cum prevede articolul 76 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, respectiv:
|
4. |
Consilierea în privința acestor inițiative se înscrie în sarcina încredințată AEPD la articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 pentru consilierea instituțiilor și organelor UE asupra tuturor aspectelor privind prelucrarea de date cu caracter personal. Prin urmare, prezentul aviz formulează comentarii cu privire la inițiative în măsura în care acestea se referă la prelucrarea datelor cu caracter personal. Întrucât AEPD nu a primit nicio solicitare de consiliere, prezentul aviz este emis din proprie inițiativă (8). |
5. |
AEPD reamintește că, în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001, Comisia are obligația să consulte AEPD atunci când adoptă o propunere legislativă referitoare la protecția drepturilor și libertăților persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. În cazul unei inițiative din partea statelor membre, această obligație nu se aplică strictu sensu. Cu toate acestea, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, procedura legislativă ordinară se aplică și în domeniul cooperării polițienești și judiciare, cu o singură excepție specifică prevăzută la articolul 76 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, respectiv o pătrime din statele membre pot avea inițiativa de adoptare a unor măsuri UE. În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, aceste inițiative sunt aliniate în cea mai mare măsură posibilă la propunerile Comisiei, iar ori de câte ori este posibil ar trebui folosite garanții procedurale. Din acest motiv, prezentele inițiative sunt însoțite de o evaluare a impactului. |
6. |
În acest context, AEPD nu doar regretă faptul că nu a fost consultată atunci când au fost formulate inițiativele, ci recomandă, în plus, Consiliului să stabilească o procedură în cadrul căreia să aibă loc o consultare a AEPD atunci când o inițiativă introdusă de statele membre se referă la prelucrarea datelor cu caracter personal. |
7. |
Deși cele două inițiative au obiective diferite – respectiv îmbunătățirea protecției victimelor și cooperarea transfrontalieră în materie penală prin colectarea transfrontalieră a probelor – acestea prezintă similarități importante:
Din aceste motive, AEPD consideră adecvată examinarea acestora împreună. |
8. |
În acest cadru, ar trebui menționat faptul că și Comisia Europeană s-a ocupat de curând de chestiunea colectării probelor în vederea depunerii acestora la autoritățile competente din alte state membre (aspect ce reprezintă obiectul specific al inițiativei OEA). Într-adevăr, la sfârșitul anului 2009 a fost publicată o Carte verde (11) – faza de consultare pentru aceasta fiind în prezent încheiată (12) – scopul Comisiei [dedus din „Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm” (13)] fiind acela de a înainta o propunere legislativă pentru obținerea unui regim cuprinzător privind probele în materie penală, bazat pe principiul recunoașterii reciproce, care să reglementeze toate tipurile de probe în 2011 (14). |
II. COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ ȘI PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL ÎN CADRUL INIȚIATIVELOR OEP ȘI OEA
II.1. Contextul inițiativelor
9. |
Inițiativele menționate mai sus s-au înscris în tendința acțiunilor UE în SLSJ din ultimii ani. Din septembrie 2001 s-a înregistrat o creștere semnificativă a colectării și punerii în comun a informațiilor în cadrul Uniunii Europene (și cu țările terțe), datorată și evoluțiilor din domeniul TIC și facilitată de o serie de instrumente juridice ale UE. De asemenea, inițiativele OEP și OEA au drept scop îmbunătățirea schimbului de informații în legătură cu persoanele fizice în SLSJ. |
II.2. Inițiativa OEP
10. |
Inițiativa OEP – care se bazează pe articolul 82 alineatul (1) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – se concentrează asupra protecției victimelor unor fapte penale, în special a femeilor, și își propune să garanteze protecția eficientă a acestora în cadrul Uniunii Europene. Pentru a realiza acest scop, inițiativa OEP permite extinderea măsurilor de protecție enumerate la articolul 2 alineatul (2) din aceasta și adoptate în conformitate cu legislația unui stat membru („stat membru emitent”) la alt stat membru în care se mută persoana protejată („stat membru de executare”), fără a fi necesar ca victima să înceapă noi proceduri sau să furnizeze din nou probe în statul de executare. |
11. |
Prin urmare, măsurile de protecție impuse (la cererea victimei) persoanei care reprezintă un pericol au drept scop protejarea vieții, a integrității fizice și psihice, a libertății sau integrității sexuale a victimei în cadrul UE, fără a ține seama de granițele naționale, și încearcă să prevină săvârșirea unor noi infracțiuni împotriva aceleiași victime. |
12. |
OEP ar trebui emis, la cererea victimei din „statul (membru) emitent”, de către orice autoritate judiciară (sau echivalentă). Procesul constă în următoarele etape:
|
13. |
Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară instituirea unor măsuri administrative. Parțial, aceste măsuri vor viza schimbul de informații cu caracter personal între statele membre „emitente” și statele membre „de executare” în legătură cu persoana vizată („victima”) și persoana care reprezintă un pericol. Schimbul de date cu caracter personal este prevăzut în următoarele dispoziții:
|
14. |
Informațiile menționate la alineatul anterior se înscriu în mod clar în domeniul de aplicare a datelor cu caracter personal, definit pe larg în legislația privind protecția datelor drept „orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă” (15) și explicat în continuare de Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Inițiativa OEP se referă la informațiile referitoare la o persoană fizică (victima sau persoana care reprezintă un pericol) sau informațiile folosite sau care ar putea fi folosite pentru a evalua, a trata într-un anumit mod sau a influența situația unei persoane (în special persoana care reprezintă un pericol) (16). |
II.3. Inițiativa OEA
15. |
Inițiativa OEA – care se bazează pe articolul 82 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – impune statelor membre să colecteze, să stocheze și să transmită probe chiar dacă acest lucru nu este încă disponibil în jurisdicția națională. Prin urmare, inițiativa depășește principiul disponibilității prezentat în Programul de la Haga din 2004 ca abordare inovatoare pentru schimbul transfrontalier de informații privind aplicarea legii (17). De asemenea, inițiativa depășește Decizia-cadru 2008/978/JAI din 18 decembrie 2008 privind mandatul european de obținere a probelor, care este aplicabilă doar pentru probe (date) care există deja (18). |
16. |
OEA trebuie emis pentru aplicarea uneia sau mai multor măsuri de anchetă specifice, în statul de executare, în vederea obținerii de probe (care probabil nu există în momentul emiterii ordinului) și transferului acestora (articolul 12). OEA se aplică aproape tuturor măsurilor de anchetă (a se vedea considerentele 6 și 7 ale inițiativei). |
17. |
Obiectivul inițiativei OEA este de a crea un instrument unic, eficient și flexibil pentru a obține probe aflate într-un alt stat membru în cadrul procedurilor penale, în locul unui instrument juridic mai complex folosit în prezent de autoritățile judiciare (pe baza asistenței judiciare reciproce, pe de o parte, și a recunoașterii reciproce, pe de altă parte) (19). |
18. |
În mod clar, probele colectate prin intermediul unui OEA (a se vedea și anexa A la inițiativă) pot conține date cu caracter personal, după cum este cazul informațiilor privind conturile bancare (articolul 23), al informațiilor privind tranzacțiile bancare (articolul 24) și al monitorizării tranzacțiilor bancare (articolul 25), sau ar putea să includă comunicarea datelor cu caracter personal (așa cum se întâmplă în cazul videoconferințelor sau teleconferințelor prevăzute la articolele 21 și 22). |
19. |
Din aceste motive, inițiativa OEA are un impact semnificativ asupra dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Ținând seama, de asemenea, că data pentru punerea în aplicare a Deciziei-cadru 2008/978/JAI nu a expirat încă (și prin urmare este dificil de evaluat eficiența instrumentului și necesitatea unor măsuri juridice suplimentare) (20), AEPD reamintește necesitatea unei verificări periodice, ținând seama de principiile de protecție a datelor, a eficienței și proporționalității măsurilor juridice adoptate în SLSJ (21). Prin urmare, AEPD recomandă adăugarea la inițiativa OEA a unei clauze privind evaluarea prin care să li se impună statelor membre să raporteze în mod regulat cu privire la aplicarea instrumentului, iar Comisiei să sintetizeze aceste rapoarte și, dacă este cazul, să formuleze propuneri de modificare corespunzătoare. |
II.4. Prelucrarea datelor cu caracter personal prevăzută în inițiativele OEA și OEP
20. |
După cum s-a explicat mai sus la punctele 13, 14 și 18, este clar că, în temeiul directivelor propuse, datele cu caracter personal vor fi prelucrate și vor face obiectul schimbului între autoritățile competente din diferitele state membre. În această situație, persoana vizată este protejată prin dreptul fundamental la protecția datelor, recunoscut la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
21. |
În ciuda acestui fapt, în „Declarația detaliată” care însoțește inițiativa OEP, „riscul de a aduce atingere drepturilor fundamentale” este identificat ca fiind egal cu „0” (zero) (22), iar în analiza de impact cuprinsă în „Declarația detaliată” care însoțește inițiativa EIO, aspectele legate de protecția datelor nu sunt luate în considerare (23). |
22. |
AEPD regretă aceste concluzii și subliniază importanța protecției datelor în contextele speciale în care sunt prelucrate date cu caracter personal, respectiv:
|
23. |
În acest context, operațiunile de prelucrare a datelor au un impact deosebit și ar putea afecta semnificativ drepturile fundamentale ale persoanei vizate, inclusiv dreptul la protecția datelor cu caracter personal. |
24. |
Ținând seama de aspectele de mai sus, AEPD se întreabă de ce inițiativele nici nu abordează protecția datelor cu caracter personal (în afara faptului că se referă la obligațiile de confidențialitate impuse actorilor implicați într-o anchetă prin articolul 18 din inițiativa OEA), nici nu fac trimitere în mod explicit la Decizia-cadru 2008/977/JAI. Într-adevăr, această decizie-cadru ar fi aplicabilă operațiunilor de prelucrate avute în vedere în cele două inițiative [a se vedea articolul 1 alineatul (2) litera (a)]. |
25. |
Din acest motiv, AEPD salută faptul că în timpul activităților pregătitoare din cadrul Consiliului în legătură cu inițiativa OEP a fost introdusă o trimitere la Decizia-cadru 2008/977/JAI (25) și are încredere că Parlamentul European va confirma această modificare a inițiativelor originale (26). |
26. |
AEPD regretă faptul că un considerent similar nu a fost încă introdus și în inițiativa OEA, care implică un schimb mult mai intens de date cu caracter personal. În acest context, AEPD salută sugestia făcută de Comisia Europeană, comentând asupra inițiativei OEA, că ar trebui introdusă o trimitere (atât în considerente, cât și în corpul propunerii) la aplicabilitatea Deciziei-cadru 2008/977/JAI (27). |
27. |
Prin urmare și fără a aduce atingere secțiunii III de mai jos, ambele inițiative ar trebui să includă o dispoziție specifică menită să clarifice că Decizia-cadru 2008/977/JAI se aplică prelucrării de date prevăzute în inițiative. |
III. NORME SPECIFICE NECESARE ÎN VEDEREA COOPERĂRII JUDICIARE ÎN MATERIE PENALĂ, ÎN PLUS FAȚĂ DE CADRUL JURIDIC PENTRU PROTECȚIA DATELOR EXISTENT
28. |
Ambele inițiative ridică din nou problema fundamentală a aplicării incomplete și inconsecvente a principiilor privind protecția datelor în domeniul cooperării judiciare în materie penală (28). |
29. |
AEPD este conștientă de importanța îmbunătățirii eficienței cooperării judiciare între statele membre și în domeniile reglementate de inițiativele OEP și OEA (29). În plus, AEPD înțelege avantajele și nevoia de punere în comun a informațiilor, însă dorește să sublinieze că prelucrarea acestor date trebuie să fie în conformitate – inter alia (30) – cu normele UE privind protecția datelor. Acest aspect este și mai evident ținând seama de Tratatul de la Lisabona, care introduce articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și conferă caracter obligatoriu articolului 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. |
30. |
Situațiile care implică schimbul transfrontalier de informații în cadrul UE merită o atenție specială întrucât prelucrarea datelor cu caracter personal în mai multe jurisdicții sporește riscurile la adresa drepturilor și intereselor persoanelor fizice implicate. Datele cu caracter personal vor fi prelucrate în mai multe jurisdicții în care cerințele legale, precum și cadrul tehnic, nu sunt neapărat aceleași. |
31. |
În plus, acest lucru generează incertitudinea juridică a persoanelor vizate: pot fi implicate părți din alte state membre, s-ar putea aplica legile naționale ale diverselor state membre, care ar putea fi diferite de legile cu care sunt obișnuite persoanele vizate sau s-ar putea aplica într-un sistem juridic care nu îi este familiar persoanei vizate. De aceea sunt necesare eforturi mai intense pentru a asigura conformitatea cu cerințele ce rezultă din legislația UE privind protecția datelor (31). |
32. |
Din punctul de vedere al AEPD, clarificarea aplicabilității Deciziei-cadru 2008/977/JAI, astfel cum a fost propusă la punctul 27, reprezintă doar o primă etapă. |
33. |
Provocările specifice pentru asigurarea unei protecții eficiente în domeniul cooperării judiciare în materie penală, coroborate cu Decizia-cadru 2008/977/JAI care nu este pe deplin satisfăcătoare (a se vedea punctele 52-56) ar putea necesita introducerea unor dispoziții specifice privind protecția datelor atunci când instrumentele juridice specifice ale UE impun schimbul de date cu caracter personal. |
IV. PROVOCĂRI PENTRU PROTECȚIA EFICIENTĂ A DATELOR ÎN CADRUL COOPERĂRII ÎN MATERIE PENALĂ: RECOMANDĂRI PRIVIND INIȚIATIVELE OEP ȘI OEA
IV.1. Observații introductive
34. |
Protecția eficientă a datelor cu caracter personal (după cum se subliniază la punctul 29) nu este importantă doar pentru persoanele vizate, ci contribuie și la succesul cooperării judiciare. În realitate, disponibilitatea de a schimba astfel de date cu autoritățile altor state membre va fi mai mare dacă o autoritate este asigurată de nivelul de protecție, acuratețe și fiabilitate a datelor cu caracter personal din celălalt stat membru (32). Pe scurt, stabilirea unui standard comun (ridicat) pentru protecția datelor în acest domeniu sensibil va promova încrederea reciprocă între statele membre și va consolida cooperarea judiciară pe baza recunoașterii reciproce, îmbunătățind calitatea datelor în cadrul schimbului de informații. |
35. |
În acest context specific, AEPD recomandă includerea unor garanții specifice pentru protecția datelor în cadrul inițiativelor OEP și OEA, pe lângă trimiterea generală la Decizia-cadru 2008/977/JAI (propusă la alineatul 27). |
36. |
Unele dintre aceste garanții au o natură mai generală și trebuie să fie incluse în ambele inițiative, în special garanțiile care au ca scop îmbunătățirea acurateței datelor, precum și a securității și confidențialității. Alte garanții se referă la dispozițiile specifice incluse fie în inițiativa OEP, fie în inițiativa OEA. |
IV.2. Garanții mai generale
Acuratețea
37. |
În situațiile prevăzute de inițiative în care datele fac obiectul schimbului între statele membre, ar trebui să se pună un accent specific asupra asigurării acurateței informațiilor. În această privință, AEPD salută faptul că inițiativa OEP prevede la articolul 14 obligații clare pentru autoritatea competentă din statul emitent de informare a autorității competente din statul de executare cu privire la orice modificare sau la expirarea sau revocarea ordinului de protecție. |
38. |
AEPD ia notă, de asemenea, de faptul că necesitatea asigurării traducerilor ar putea afecta acuratețea informațiilor, în special din cauza faptului că inițiativele se referă la instrumente juridice specifice care ar putea avea un înțeles diferit în diferite limbi și în sisteme juridice diferite. În acest context, deși salută faptul că inițiativa OEP abordează problema traducerilor (articolul 16), AEPD propune includerea unei dispoziții similare și în cadrul inițiativei OEA. |
Securitate, conștientizare și răspundere
39. |
Intensificarea cooperării transfrontaliere care ar putea rezulta în urma adoptării celor două inițiative presupune o analiză atentă a aspectelor de securitate ale transmiterii transfrontaliere a datelor cu caracter personal în legătură cu executarea unor OEP sau OEA (33). Acest lucru este necesar nu doar pentru respectarea standardelor de securitate ale prelucrării datelor cu caracter personal impuse prin articolul 22 din Decizia-cadru 2008/977/JAI, ci și pentru asigurarea caracterului secret al anchetelor și a confidențialității procedurilor penale în cauză, care este reglementată de articolul 18 din inițiativa OEA și, ca regulă generală în ceea ce privește datele cu caracter personal rezultate din schimbul transfrontalier, de articolul 21 din Decizia-cadru 2008/977/JAI. |
40. |
AEPD subliniază necesitatea unor sisteme de telecomunicații sigure în cadrul procedurilor de transmitere. Prin urmare, AEPD salută dispoziția privind utilizarea Rețelei Judiciare Europene (34) ca instrument pentru a asigura prezentarea corectă a OEP și OEA autorităților naționale competente, prevenind sau minimizând astfel riscul implicării unor autorități necorespunzătoare în schimbul de date cu caracter personal [a se vedea articolul 7 alineatele (2) și (3) din inițiativa OEP și articolul 6 alineatele (3) și (4) din inițiativa OEA]. |
41. |
Prin urmare, inițiativele ar trebui să includă dispoziții care să impună statelor membre să se asigure că:
|
42. |
În plus, AEPD recomandă introducerea unor dispoziții care să asigure respectarea principiilor materiale de protecție a datelor în cazul prelucrării datelor cu caracter personal și existența mecanismelor interne necesare pentru a demonstra conformitatea față de părțile interesate externe. Aceste dispoziții ar putea fi instrumentele necesare pentru a trage la răspundere operatorii de date [conform „principiului responsabilității”, care este discutat în contextul revizuirii actuale a cadrului pentru protecția datelor (35)]. AEPD le cere acestora să ia măsurile necesare pentru asigurarea conformității. Aceste dispoziții ar trebui să includă:
|
IV.3. Garanții în cadrul inițiativei OEA
43. |
Ținând seama de caracteristicile deosebit de intruzive ale anumitor măsuri de anchetă, AEPD invită la un proces de reflecție aprofundat asupra admisibilității probelor colectate în alte scopuri decât prevenirea, anchetarea, depistarea sau urmărirea infracțiunilor sau aplicarea sancțiunilor penale și exercitarea dreptului la apărare. Ar trebui să se țină seama în mod deosebit de utilizarea probelor obținute în baza articolului 11 alineatul (1) litera (d) din Decizia-cadru 2008/977/JAI (36). |
44. |
Prin urmare, în inițiativa OEA ar trebui inclusă o excepție de la aplicarea dispoziției cuprinse în articolul 11 alineatul (1) litera (d), care să prevadă faptul că dovezile colectate în baza OEA nu pot fi folosite în alte scopuri decât prevenirea, anchetarea, depistarea sau urmărirea infracțiunilor sau aplicarea sancțiunilor penale și exercitarea dreptului la apărare. |
IV.4. Garanții în cadrul inițiativei OEP
45. |
În legătură cu inițiativa OEP, AEPD recunoaște că datele cu caracter personal care fac obiectul schimbului între autoritățile competente și care sunt enumerate în anexa I la inițiativă (atât în legătură cu victima, cât și cu persoana care reprezintă un pericol) sunt adecvate, relevante și nu sunt excesive în raport cu scopul pentru care sunt colectate și prelucrate ulterior. |
46. |
Cu toate acestea, din inițiativă – în special din articolul 8 alineatul (1) litera (b) – nu reiese suficient de clar ce date cu caracter personal privind victima vor fi comunicate persoanei care reprezintă un pericol de către autoritatea competentă a statului de executare. |
47. |
AEPD consideră că este adecvat să se ia în considerare împrejurările și conținutul măsurilor de protecție formulate de către autoritatea judiciară din statul membru emitent înainte de a informa persoana care reprezintă un pericol. Prin urmare, aceasta din urmă ar trebui să primească doar acele informații cu caracter personal ale victimei (care ar putea include, în anumite cazuri, și datele de contact) care sunt strict relevante pentru executarea deplină a măsurii de protecție. |
48. |
AEPD este conștientă de faptul că furnizarea informațiilor de contact (de exemplu numere de telefon, adresa victimei, precum și alte locuri frecventate de obicei, precum locul de muncă sau școala copiilor) poate, de fapt, să pună în pericol sănătatea fizică și psihică a victimei, precum și dreptul acesteia la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal. Pe de altă parte, indicarea adreselor relevante poate fi necesară în unele cazuri pentru a preveni persoana care reprezintă un pericol asupra locurilor în care îi este interzis să se deplaseze. Această măsură are ca scop asigurarea respectării ordinului și prevenirea potențialelor sancțiuni pentru încălcarea acestuia. În plus, în funcție de împrejurări, identificarea locului (locurilor) în care persoanei care reprezintă un pericol îi este interzis să se deplaseze poate fi necesară pentru a nu limita inutil libertatea de mișcare a acesteia. |
49. |
Ținând seama de aceste aspecte, AEPD subliniază importanța acestui subiect și recomandă ca inițiativa OEP să precizeze în mod clar că, în funcție de împrejurările cazului, persoanei care reprezintă un pericol ar trebui să i se transmită doar acele date cu caracter personal ale victimei (care pot include, în unele cazuri, și datele de contact) care sunt strict relevante pentru exercitarea deplină a măsurii de protecție (37). |
50. |
În sfârșit, AEPD solicită clarificarea expresiei „mijloace electronice” incluse la considerentul 10 al inițiativei OEP. Ar trebui să se explice, în special, dacă datele cu caracter personal sunt prelucrate folosind „mijloace electronice” și, în acest caz, ce garanții sunt puse la dispoziție. |
V. NORME PRIVIND PROTECȚIA DATELOR ȘI COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ: ÎNGRIJORĂRI LEGATE DE INIȚIATIVELE OEP ȘI OEA
51. |
Decizia-cadru 2008/977/JAI se aplică tuturor schimburilor de date cu caracter personal din cadrul inițiativelor OEP și OEA. |
52. |
Deși AEPD a recunoscut că Decizia-cadru 2008/977/JAI – atunci când este aplicată de către statele membre – reprezintă un pas important către protecția datelor în cadrul cooperării polițienești și judiciare (38), decizia-cadru în sine nu este pe deplin satisfăcătoare (39). Principala îngrijorare rămasă nerezolvată se referă la sfera limitată de aplicare a acesteia. Decizia-cadru se limitează la schimburile de date cu caracter personal din domeniul cooperării polițienește și judiciare între autoritățile și sistemele din diferite state membre și de la nivelul Uniunii Europene (40). |
53. |
Chiar dacă această îngrijorare nu poate fi soluționată în contextul inițiativelor OEP și OEA, AEPD insistă asupra evidențierii faptului că absența unui standard comun (ridicat) de protecție a datelor în cadrul cooperării judiciare ar putea să implice că, atunci când instrumentează un dosar penal cuprinzând informații care provin din alte state membre (inclusiv, de exemplu, probe colectate pe baza unui OEA), o autoritate judiciară de la nivel național sau al UE ar fi nevoită să aplice norme diferite de prelucrare a datelor: normele naționale autonome (care trebuie să respecte Convenția nr. 108 a Consiliului Europei) pentru datele care provin din statul membru respectiv și normele de aplicare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI pentru datele care provin din alte state membre. Astfel, „informații” diferite s-ar putea încadra în regimuri juridice diferite. |
54. |
Consecințele aplicării unui standard „dublu” de protecție a datelor pentru fiecare dosar penal cu elemente transfrontaliere sunt relevante în practica de fiecare zi (de exemplu, păstrarea informațiilor prevăzute de legile aplicabile ale fiecăruia dintre organismele care transmit date; restricții de prelucrare suplimentară cerute de fiecare organism care transmite date; în cazul unei cereri din partea unei țări terțe, fiecare organism care transmite date și-a da acordul în conformitate cu propria evaluare a adecvării și/sau cu angajamentele internaționale; și diferențele în ceea ce privește reglementarea dreptului de acces de către persoana vizată). În plus, protecția și drepturile cetățenilor ar putea varia și pot fi supuse unor derogări ample diferite în funcție de statul membru în care are loc prelucrarea (41). |
55. |
Prin urmare, AEPD profită de această ocazie pentru a reitera opiniile sale privind necesitatea unui cadru juridic cuprinzător pentru protecția datelor care să cuprindă toate competențele UE, inclusiv poliția și justiția, și care să se aplice atât datelor cu caracter personal transmise sau puse la dispoziție de către autoritățile competente ale altor state membre, cât și prelucrărilor interne din SLSJ (42). |
56. |
În final, AEPD observă că normele de protecție a datelor ar trebui să se aplice tuturor sectoarelor și utilizării datelor în toate scopurile (43). Desigur, ar trebui să fie posibile excepții justificate în mod legal și formulate cu claritate, în special în ceea ce privește datele cu caracter personal prelucrate în scopul aplicării legii (44). Lacunele în protecția datelor cu caracter personal contravin cadrului juridic curent (reînnoit) al Uniunii Europene. Articolul 3 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE – care exclude din domeniul de aplicare al directivei cooperarea polițienească și judiciară – nu corespunde filozofiei cuprinse la articolul 16 din Tratatul privind înființarea Uniunii Europene. În plus, aceste lacune nu sunt acoperite într-o măsură suficientă de Convenția nr. 108 a Consiliului Europei (45), pe care toate statele membre sunt obligate să o respecte. |
VI. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
57. |
În privința ambelor inițiative, OEP și OEA, AEPD recomandă:
|
58. |
În privința inițiativei OEP, AEPD recomandă:
|
59. |
În ceea ce privește inițiativa OEA, AEPD recomandă:
|
60. |
În plus și la nivel mai general, AEPD:
|
Adoptat la Bruxelles, 5 octombrie 2010.
Peter HUSTINX
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
(1) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(3) JO L 350, 30.12.2008, p. 60.
(4) Consiliul European, Programul de la Stockholm – O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora (2010/C 115/01), capitolul 3, „Facilitarea vieții cetățenilor: o Europă a dreptului și a justiției”, JO C 115, 4.5.2010, p. 1; a se vedea și Avizul AEPD privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, JO C 276, 17.11.2009, p. 8.
(5) În ultimii ani, AEPD a adoptat un număr important de avize și comentarii referitoare la inițiative privind spațiul de libertate, securitate și justiție care se găsesc în totalitate pe site-ul web al AEPD.
(7) JO C 165, 24.6.2010, p. 22.
(8) AEPD a adoptat și în trecut avize privind inițiative ale statelor membre: a se vedea, de exemplu, Avizul AEPD din 4 aprilie 2007 privind inițiativa a 15 state membre în vederea adoptării unei decizii a Consiliului privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și criminalității transfrontaliere (JO C 169, 21.7.2007, p. 2) și Avizul AEPD din 25 aprilie 2008 privind inițiativa a 14 state membre în vederea adoptării unei decizii a Consiliului privind consolidarea Eurojust și de modificare a Deciziei 2002/187/JAI (JO C 310, 5.12.2008, p. 1).
(9) Acest principiu, introdus în Planul de acțiune de la Viena [Planul de acțiune al Consiliului și al Comisiei referitor la modalitățile optime de punere în aplicare a dispozițiilor Tratatului de la Amsterdam privind crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Text adoptat de Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 3 decembrie 1998, JO C 19, 23.1.1999, p. 1, punctul 45(f)], a fost formulat clar în Concluziile Consiliului European de la Tampere din 15 și 16 octombrie 1999, la punctele 33, 35-37.
(10) O a treia inițiativă (pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale, 22 ianuarie 2010, 2010/0801) are aceeași origine, însă nu a fost luată în considerare aici, întrucât nu implică aspecte legate de protecția datelor cu caracter personal. A se vedea, în legătură cu același subiect, și propunerea pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale, 9.3.2010, COM(2010) 82 final.
(11) Carte verde privind obținerea de probe în materie penală dintr-un stat membru în altul și asigurarea admisibilității acestora, COM(2009) 624 final, 11.11.2009.
(12) Răspunsurile diferite și uneori contrastante sunt examinate în prezent de Comisia Europeană și pot fi citite la: http://ec.europa.eu/justice_home/news/consulting_public/news_consulting_0004_en.htm
(13) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei. Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm, Bruxelles, 20.4.2010, COM(2010) 171 final, p. 18.
(14) Deocamdată nu este clar cum va inter-relaționa un posibil instrument viitor cu inițiativa OEA.
(15) A se vedea articolul 2 litera (a) din Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, precum și articolul 2 litera (a) din Directiva 95/46/CE și articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.
(16) A se vedea Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, Avizul 4/2007 privind conceptul de date cu caracter personal, GL 136, adoptat la 20 iunie 2007, p. 10.
(17) Principiul consacrat în Programul de la Haga. Consolidarea libertății, securității și justiției în Uniunea Europeană, punctul 2.1, înseamnă „că, pe întregul teritoriu al Uniunii, un oficial însărcinat cu aplicarea legii dintr-un stat membru care are nevoie de anumite informații pentru a-și îndeplini obligațiile poate obține respectivele informații dintr-un alt stat membru, iar agenția de aplicare a legii din celălalt stat membru care deține informațiile trebuie să i le pună la dispoziție în scopul declarat, ținând seama de cerința anchetelor în curs din statul respectiv”. În această privință, a se vedea Avizul AEPD privind propunerea de decizie a Consiliului privind schimbul de informații conform principiului disponibilității [COM(2005) 490 final], JO C 116, 17.5.2006, p. 8.
(18) Decizia-cadru 2008/978/JAI a Consiliului din 18 decembrie 2008 privind mandatul european de obținere a probelor în scopul obținerii de obiecte, documente și date în vederea utilizării acestora în cadrul procedurilor în materie penală, JO L 350, 30.12.2008, p. 72.
(19) În prezent există două instrumente de recunoaștere reciprocă aplicabile obținerii probelor: Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor (JO L 196, 2.8.2003, p. 45) și Decizia-cadru 2008/978/JAI, citată la nota de subsol 18.
(20) Articolul 23 alineatul (1) din Decizia-cadru 2008/978/JAI prevede că „Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se conforma dispozițiilor prezentei decizii-cadru până la 19 ianuarie 2011”.
(21) De asemenea, punctul 1.2.3 din Programul de la Stockholm impune ca inițiativele legislative noi să fie înaintate după verificarea respectării principiului proporționalității.
(22) Declarația detaliată care permite evaluarea conformității cu principiul subsidiarității și al proporționalității în conformitate cu articolul 5 din Protocolul (nr. 2) la Tratatul de la Lisabona din 6 ianuarie 2010.
(23) Declarația detaliată din 23 iunie 2010, Dosarul interinstituțional: 2010/0817 (COD) se referă în mod explicit doar la dreptul la libertate și securitate și la dreptul la o bună administrare (a se vedea p. 25 și p. 41).
(24) În plus: Decizia-cadru 2008/977/JAI.
(25) A se vedea considerentul 27 din ultimul proiect al inițiativei OEP (28 mai 2010, documentul Consiliului nr. 10384/2010): „Datele cu caracter personal prelucrate în cadrul punerii în aplicare a prezentei decizii-cadru ar trebui să fie protejate în conformitate cu Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală și în conformitate cu principiile stabilite în Convenția Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, pe care toate statele membre au ratificat-o”.
(26) În acest sens, a se vedea amendamentul 21 inclus în proiectul de raport referitor la inițiativa pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul european de protecție [00002/2010 – C7-0006/2010 – 2010/0802(COD)], 20.5.2010, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne – Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe, Raportori: Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Carmen Romero López, la http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/femm/pr/817/817530/817530ro.pdf
(27) A se vedea comentariile Comisiei privind ordinul european de anchetă în materie penală, 24.8.2010, JUST/B/1/AA-et D(2010) 6815, p. 9 și 38, la http://ec.europa.eu/justice/news/intro/doc/comment_2010_08_24_en.pdf
(28) A se vedea și secțiunea V din aviz.
(29) A se vedea, inter alia, aprobarea nevoii de a îmbunătăți accesul la justiție, cooperarea între autoritățile judiciare europene și eficiența sistemului judiciar în sine în Avizul AEPD „Către o strategie europeană în domeniul e-justiției”, JO C 128, 6.6.2009, p. 13, punctele 9 și 21.
(30) În legătură cu aspectul privind respectarea normelor procedurale penale din statele membre, în special în domeniul Propunerii OEA, se poate face trimitere la considerațiile și îngrijorările exprimate în răspunsurile transmise Comisiei Europene în timpul consultării publice asupra Cărții verzi (a se vedea notele de subsol 11 și 12).
(31) A se vedea, de asemenea, Consiliul, Programul de la Haga: Consolidarea libertății, a securității și a justiției în Uniunea Europeană (2005/C 53/01), JO C 53, 3.3.2005, p. 1, 7 și următoarele.
(32) A se vedea Avizul AEPD privind propunerea pentru o decizie-cadru a Consiliului privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală [COM(2005) 475 final], JO C 47, 25.2.2006, p. 27, punctele 5-7.
(33) Pentru aspecte mai generale, a se vedea Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, Către o strategie europeană în domeniul e-justiției, Bruxelles, 30.5.2008, COM(2008)329 final, p. 8: „Autoritățile judiciare trebuie să poată realiza schimbul de date confidențiale în deplină securitate”.
(34) Decizia 2008/976/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind Rețeaua Judiciară Europeană (JO L 348, 24.12.2008, p. 130).
(35) A se vedea Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și Grupul de lucru pentru poliție și justiție, Viitorul confidențialității, p. 20 și următoarele.
(36) Această dispoziție recunoaște utilizarea probelor și în „orice alt scop doar cu consimțământul prealabil al statului membru care transmite sau cu consimțământul persoanei vizate, în conformitate cu legislația națională”.
(37) Acesta pare a fi sensul amendamentelor 13 și 55 la Proiectul de raport referitor la inițiativa pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul european de protecție [00002/2010 – C7-0006/2010 – 2010/0802(COD)], 20.5.2010, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne – Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen.
(38) A se vedea Avizul AEPD privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European „Către o strategie europeană în domeniul e-justiției” (2009/C 128/02), JO C 128, 6.6.2009, p. 13, punctul 17.
(39) A se vedea cele trei avize AEPD referitoare la propunerea de decizie-cadru a Consiliului privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală [COM(2005) 475 final], JO C 47, 25.2.2006, p. 27, JO C 91, 26.4.2007, p. 9, JO C 139, 23.6.2007, p. 1. A se vedea și Avizul AEPD privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, JO C 276, 17.11.2009, p. 8, punctele 19, 29 și 30.
(40) A se vedea articolul 2 din Decizia-cadru 2008/977/JAI.
(41) A se vedea al treilea Aviz AEPD privind propunerea de decizie-cadru a Consiliului privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală (JO C 139, 23.6.2007, p. 41), menționat la nota de subsol 39, punctul 46.
(42) Această poziție a AEPD este susținută în mod clar de Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și Grupul de lucru pentru poliție și justiție, Viitorul confidențialității. Contribuție comună la Consultarea Comisiei Europene privind cadrul legal pentru dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal, GL 168, adoptată la 1 decembrie 2009, p. 4, p. 7 și următoarele și 24 și următoarele.
(43) A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, Bruxelles, 10.6.2009, COM(2009) 262 final, p. 30: „Uniunea trebuie să se echipeze cu un regim complet de protejare a datelor personale, care să cuprindă ansamblul competențelor Uniunii”.
(44) O astfel de abordare ar corespunde și scopului Declarației 21 anexate la Tratatul de la Lisabona privind protecția datelor cu caracter personal în domeniul cooperării judiciare în materie penală și al cooperării polițienești.
(45) Convenția pentru protecția persoanelor fizice în privința prelucrării automate a datelor cu caracter personal a Consiliului Europei, 28 ianuarie 1981, nr. 108.
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/10 |
Avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP II)
2010/C 355/02
AUTORITATEA EUROPEANĂ PENTRU PROTECȚIA DATELOR,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 16,
având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 8,
având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (1),
având în vedere solicitarea unui aviz formulată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (2),
ADOPTĂ PREZENTUL AVIZ:
I. INTRODUCERE
1. |
La 15 iunie 2010, Comisia a adoptat o propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) (denumită în continuare „propunerea”). Propunerea (inclusiv textul unui proiect de acord cu Statele Unite) a fost transmisă către AEPD în vederea consultării. AEPD salută această consultare și recomandă includerea în preambulul propunerii a unei trimiteri la prezentul aviz. |
2. |
Propunerea Comisiei este determinată de schimbările din cadrul arhitecturii SWIFT (3) care, începând cu 1 ianuarie 2010, asigură că mesajele SWIFT privind tranzacțiile financiare din interiorul Spațiului Economic European și Elveția vor rămâne în zona europeană – spre deosebire de zona transatlantică – și nu vor mai fi transpuse în centrul operațional din SUA. |
3. |
Prin propunerea actuală, Comisia are în vedere încheierea unui acord internațional între UE și SUA, care, în baza articolelor 216 (acorduri internaționale), 82 (cooperare judiciară) și 87 (cooperare polițienească) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ar impune transferul către Departamentul de Trezorerie al Statelor Unite ale Americii al datelor relevante de mesagerie financiară necesare pentru Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste al acestui departament. |
4. |
În special, în urma deciziei Parlamentului European din 11 februarie 2010 de a refuza să își dea aprobarea în legătură cu acordul interimar semnat la 30 noiembrie 2009, noul proiect își propune să abordeze în special preocupările legate de protecția datelor cu caracter personal, un drept fundamental care, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a dobândit și mai multă relevanță în cadrul juridic al Uniunii Europene. |
5. |
Propunerea evidențiază importanța protecției datelor, făcând în mod explicit trimitere la articolele relevante din tratate și alte instrumente internaționale și recunoscând natura sa de drept fundamental. Cu toate acestea, nu se are în vedere utilizarea articolului 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ca temei juridic, în ciuda faptului că articolul 1.1 din acordul propus subliniază faptul că unul dintre principalele sale scopuri îl reprezintă asigurarea unui nivel ridicat de protecție a datelor. În această privință, AEPD reiterează faptul că acest acord nu se referă doar la schimbul de date cu caracter personal, ci și la protecția acestor date. Prin urmare, articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu este mai puțin relevant ca temei juridic decât articolele 82 și 87 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitoare la cooperarea în domeniul aplicării legii, care au fost alese ca temeiuri juridice. |
6. |
Propunerea este supusă procedurii prevăzute la articolul 218 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Conform acestei proceduri, Consiliul poate adopta doar o decizie prin care să autorizeze încheierea acordului, după obținerea aprobării Parlamentului European. Astfel, această propunere reprezintă un precedent esențial în cadrul aplicării noilor proceduri de la Lisabona în cazul unui acord internațional privind protecția datelor cu caracter personal. Faptul că în acest acord sunt prevăzute în mod satisfăcător principiile și garanțiile privind protecția datelor cu caracter personal va pregăti terenul necesar pentru aplicarea cu succes a acestora în cadrul altor negocieri. |
7. |
În acest context, AEPD subliniază importanța negocierilor în scopul încheierii unui acord între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind protecția datelor cu caracter personal, atunci când sunt transferate și prelucrate în scopul prevenirii, investigării, detectării sau urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a actelor de terorism, în cadrul cooperării polițienești sau cooperării judiciare în materie penală. Proiectul de mandat pentru demararea acestor negocieri a fost adoptat de către Comisie la 26 mai 2010. În cadrul prezentării acestui proiect de mandat, Comisia a subliniat necesitatea existenței unui acord solid privind protecția datelor cu caracter personal (4). |
8. |
În acest context, AEPD recomandă ca la propunerea actuală să se adauge corelarea cu negocierile purtate cu SUA în legătură cu acest cadru general de protecție a datelor la nivel transatlantic. Ar trebui asigurat faptul că aceste standarde se vor aplica și acordului TFTP II. AEPD recomandă ca această cerință să fie inclusă în acordul actual sau cel puțin să se convină cu guvernul Statelor Unite ca un eventual acord viitor privind protecția datelor să reglementeze schimburile preconizate în cadrul propunerii actuale. |
9. |
În sfârșit, AEPD contribuie activ la pozițiile Grupului de lucru pentru protecția datelor prevăzut la articolul 29 și ale Grupului de lucru pentru poliție și justiție. Pe lângă chestiunile prezentate sau care urmează să fie prezentate în cadrul pozițiilor respective, prezentul aviz analizează propunerea actuală, bazându-se pe observațiile anterioare ale AEPD, atât în legătură cu acordul interimar, cât și cu negocierile cu Statele Unite aflate în desfășurare. |
II. ANALIZA PROPUNERII
II.1. Propunerea conține unele îmbunătățiri
10. |
AEPD recunoaște că această propunere are în vedere anumite îmbunătățiri substanțiale față de acordul interimar TFTP I, precum:
|
11. |
În plus, ca urmare a cererilor formulate de către Parlamentul European și autoritățile europene pentru protecția datelor, propunerea conține o serie de dispoziții (articolele 14-18) privind drepturile persoanelor vizate, cum ar fi dreptul de a fi informat, dreptul de acces, dreptul la rectificare, ștergere sau blocare, precum și dreptul la aplicarea căilor de atac. Cu toate acestea, aplicabilitatea concretă a acestor dispoziții și a procedurilor ce trebuie urmate de către cetățenii și rezidenții din afara SUA nu sunt clare încă (a se vedea alineatul II.2.3 de mai jos). |
II.2. Cu toate acestea, mai sunt necesare și alte îmbunătățiri
12. |
AEPD împărtășește pe deplin nevoia de a asigura, după cum se are în vedere la articolul 1.1 din propunere, respectarea deplină a vieții private și protecția datelor cu caracter personal. Din această perspectivă, AEPD subliniază că, pentru a îndeplini condițiile cadrului juridic UE privind protecția datelor cu caracter personal, există în continuare unele chestiuni nerezolvate și unele elemente-cheie care necesită îmbunătățiri. |
II.2.1. Prelucrarea datelor cu caracter personal avută în vedere este cu adevărat necesară și proporțională?
13. |
AEPD este pe deplin conștientă de faptul că lupta împotriva terorismului și a finanțării terorismului poate impune anumite restricții în ceea ce privește dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și în legătură cu dispozițiile privind secretul bancar. Este deja cazul mai multor instrumente UE (6) care conțin o serie de măsuri ce vizează combaterea utilizării ilegale a sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului. Aceste instrumente conțin, de asemenea, dispoziții specifice care permit schimbul de informații cu autorități din țările terțe, precum și garanții pentru protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu Directiva 95/46/CE. |
14. |
În plus, acordul privind asistența juridică reciprocă dintre UE și SUA permite în mod explicit schimbul de informații privind conturile bancare și tranzacțiile financiare între autoritățile de aplicare a legii și prevede condiții și limitări în legătură cu acest schimb. La nivel internațional, de asemenea, așa-numitele Principii Egmont (7) au stabilit baza schimbului internațional de informații privind tranzacțiile financiare între Unitățile de informații financiare, stabilind, în același timp, limitările și garanțiile legate de utilizarea datelor care fac obiectul schimbului. În plus, sunt deja în vigoare instrumente pentru schimbul de date între SUA și Europol și Eurojust, asigurând în același timp schimbul de informații și protecția datelor cu caracter personal. |
15. |
În acest context, propunerea Comisiei subliniază utilitatea Programului TFTP, astfel cum a fost avansat de către Departamentul de Trezorerie al SUA și de rapoartele înaltului responsabil. Cu toate acestea, condiția prevăzută la articolul 8 din CEDO pentru justificarea imixtiunii în viața privată este mai degrabă o „necesitate” decât o „utilitate”. |
16. |
Conform AEPD, sunt necesare dovezi suficiente în legătură cu valoarea adăugată reală a unui astfel de acord, ținând seama de instrumentele care există deja sau, cu alte cuvinte, în legătură cu măsura în care acordul este cu adevărat necesar pentru a obține rezultate ce nu au fost obținute prin folosirea unor instrumente mai puțin intruzive la adresa vieții private, precum cele prevăzute deja de cadrul comunitar și internațional existent. Conform AEPD, această valoare adăugată ar trebui să fie stabilită fără ambiguități, drept condiție prealabilă pentru încheierea oricărui acord cu SUA privind schimbul de date financiare, precum și având în vedere natura intruzivă a acordului (a se vedea și alineatele 18-22 privind proporționalitatea). |
17. |
AEPD nu este în măsură să aprecieze necesitatea unui astfel de acord. Cu toate acestea, chiar dacă necesitatea acordului este demonstrată, există alte puncte ce merită atenția negociatorilor. |
18. |
Proporționalitatea reprezintă, de asemenea, criteriul principal pentru evaluarea cantității de date cu caracter personal transferate și perioada de stocare a acestora. Articolul 4 din propunere limitează domeniul de aplicare a cererilor SUA. Cu toate acestea, propunerea prevede că datele cu caracter personal vor fi transferate în bloc autorităților din SUA, iar ulterior vor fi păstrate, în principiu, pe o perioadă de 5 ani, indiferent dacă au fost extrase sau dacă există o legătură dovedită cu o anumită investigație sau urmărire penală. |
19. |
În ciuda cererilor formulate de către Parlamentul European și autoritățile europene pentru protecția datelor, propunerea se bazează în continuare pe conceptul că datele cu caracter personal vor fi transmise în bloc către Departamentul de Trezorerie al SUA. În această privință, este important să se precizeze că, faptul că sistemul SWIFT actual nu permite efectuarea unei căutări specifice nu poate fi considerat o justificare suficientă pentru legalizarea transferurilor în bloc de date conform legislației UE privind protecția datelor. |
20. |
Prin urmare, AEPD consideră că ar trebui găsite soluții care să asigure că transferurile în bloc sunt înlocuite cu mecanisme care permit filtrarea datelor privind tranzacțiile financiare pe teritoriul UE și că doar datele relevante și necesare sunt transmise către autoritățile din SUA. Dacă aceste soluții nu pot fi găsite imediat, acordul ar trebui în orice caz să definească în mod strict o perioadă de tranziție scurtă după care transferurile în bloc să nu mai fie permise. |
21. |
În ceea ce privește perioada de stocare, AEPD recunoaște faptul că propunerea stabilește în mod corect perioade de stocare maxime, precum și mecanisme care asigură ștergerea datelor cu caracter personal atunci când nu mai sunt necesare. Cu toate acestea, dispozițiile articolului 6 din propunere privind datele neextrase par a fi orientate în direcția opusă. În primul rând, conceptul de „date neextrase” nu este evident în sine și prin urmare ar trebui clarificat. În al doilea rând, motivele pentru care datele neextrase ar trebui păstrate pe o perioadă de 5 ani nu sunt dovedite. |
22. |
AEPD recunoaște pe deplin nevoia de a se asigura accesarea, prelucrarea și păstrarea datelor cu caracter personal necesare pentru o investigație sau urmărire penală împotriva terorismului atâta timp cât este necesar, în unele situații chiar pe o perioadă mai mare de 5 ani, cum este cazul atunci când datele cu caracter personal sunt necesare pentru investigații de lungă durată sau proceduri judiciare. Cu toate acestea, presupunând că datele neextrase sunt date care au fost transferate în bloc și care nu au fost nici accesate, nici folosite pentru o urmărire penală sau o anumită investigație, perioada de stocare permisă pentru păstrarea acestor date trebuie să fie mult limitată. Din această perspectivă, este util să subliniem că Curtea Constituțională Federală Germană a considerat că în cazul păstrării datelor privind telecomunicațiile, o perioadă de stocare de 6 luni este deja foarte lungă și prin urmare necesită o justificare corespunzătoare (8). Curtea Constituțională a considerat, se pare, că această perioadă de 6 luni este perioada maximă pentru datele care nu sunt legate de nicio investigație specifică. |
II.2.2. Propunerea asigură supraveghere judiciară?
23. |
Conform mandatului de negociere, o autoritate judiciară publică ar trebui să aibă responsabilitatea de a primi cereri din partea Departamentului de Trezorerie al SUA, de a evalua conformitatea acestora cu acordul și, dacă este cazul, de a solicita furnizorului să transfere datele pe baza unui sistem „push”. Atât Parlamentul European, cât și AEPD au salutat această abordare, care reprezintă o garanție esențială – conform constituțiilor naționale și sistemelor juridice ale statelor membre – pentru a asigura legalitatea și echilibrul transferurilor de date, precum și independența supravegherii. |
24. |
Cu toate acestea, propunerea atribuie această sarcină către Europol, o agenție UE pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor forme grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre (9). Este evident că Europol nu este o autoritate judiciară. |
25. |
În plus, Europol are interese specifice în ceea ce privește schimbul de date cu caracter personal, în baza acordului propus. Articolul 10 din propunere acordă Europol competența de a solicita informațiile relevante obținute prin TFTP, dacă are un motiv să considere că o persoană sau o entitate are o legătură cu acte de terorism. Este dificil să se găsească o reconciliere între această competență a Europol care ar putea fi importantă pentru îndeplinirea misiunii sale și care impune existența unor relații bune cu Departamentul de Trezorerie al SUA și sarcina Europol de a asigura o supraveghere independentă. |
26. |
În plus, AEPD se întreabă în ce măsură cadrul juridic actual încredințează Europol – în special fără a modifica temeiul său legal conform procedurii ordinare instituite prin Tratatul de la Lisabona – sarcinile și competențele de a face ca o cerere administrativă provenind dintr-o țară terță să fie „obligatorie” (articolul 4.5) pentru o societate privată care astfel „este autorizată și trebuie” să furnizeze date către țara terță respectivă. În acest context, este util să se menționeze faptul că, în stadiul actual al legislației UE, nu este evident dacă o decizie a Europol față de o societate privată ar fi supusă controlului judiciar exercitat de către Curtea Europeană de Justiție. |
27. |
În acest context, AEPD își reiterează poziția conform căreia, în vederea respectării mandatului de negociere și a cadrului juridic actual al UE, sarcina de evaluare a cererilor Departamentului de Trezorerie al SUA ar trebui încredințată unei autorități judiciare publice. |
II.2.3. Propunerea conferă drepturi (și protecție) aplicabile subiecților datelor?
28. |
După cum s-a menționat deja în partea introductivă a prezentului aviz, propunerea enunță o serie de drepturi ale subiecților datelor, cum ar fi dreptul de a fi informat, dreptul de acces, dreptul la rectificare, ștergere sau blocare, precum și dreptul la aplicarea căilor de atac. Prin urmare, este important, pe de o parte, ca unele elemente ale acestor dispoziții să fie îmbunătățite, iar pe de altă parte, să se asigure aplicabilitatea efectivă a acestora. |
29. |
În ceea ce privește dreptul de acces la propriile date cu caracter personal, acordul prevede o serie de limitări. AEPD recunoaște că, în special în contextul combaterii terorismului, pot fi instituite limitări asupra drepturilor subiecților datelor în măsura în care sunt necesare. Cu toate acestea, propunerea ar trebui să specifice în mod clar că, deși dezvăluirea către o persoană a propriilor date cu caracter personal poate face obiectul unor limitări în împrejurările menționate la articolul 15.2, dezvăluirea acestor informații către autoritățile naționale europene de protecție a datelor ar trebui să fie posibilă în toate cazurile pentru a permite acestora să își îndeplinească eficient sarcina de supraveghere. Desigur, autoritățile de protecție a datelor vor fi supuse unei obligații de confidențialitate în realizarea sarcinilor ce le revin și nu vor dezvălui datele persoanei în cauză, atâta timp cât sunt valabile condițiile de exceptare. |
30. |
În ceea ce privește dreptul la rectificare, la articolul 17.2 se precizează că „Atunci când este posibil, fiecare dintre părți notifică celeilalte părți dacă constată că informații importante pe care i le-a transmis sau le-a primit de la aceasta în temeiul prezentului acord sunt inexacte sau nefiabile”. AEPD consideră că obligația de rectificare a datelor inexacte sau nefiabile reprezintă o garanție fundamentală nu doar pentru subiectul datelor, ci și pentru eficiența acțiunii autorităților de aplicare a legii. Din această perspectivă, autoritățile care fac schimb de date ar trebui să instituie mecanisme care să asigure că această rectificare este întotdeauna fezabilă, și astfel cuvintele „atunci când este posibil” ar trebui să fie eliminate din propunere. |
31. |
Totuși, preocuparea principală a AEPD se referă la aplicabilitatea concretă a acestor drepturi. Pe de o parte, din motive de certitudine și transparență legală, propunerea ar trebui să specifice mai detaliat care sunt procedurile concrete ce ar putea fi folosite de către subiecții datelor pentru a aplica drepturile recunoscute de acord, atât în UE, cât și în SUA. |
32. |
Pe de altă parte, articolul 20.1 precizează în mod explicit și clar că acordul „nu creează și nu conferă niciun drept sau beneficiu niciunei persoane sau entități private sau publice”. AEPD menționează că această dispoziție pare a anula sau cel puțin a pune sub semnul întrebării efectul obligatoriu al acelor dispoziții ale acordului care prevăd drepturi ale subiecților datelor ce nu sunt încă recunoscute și nici aplicabile conform legislației SUA, în special atunci când subiecții datelor nu sunt cetățeni SUA sau rezidenți permanenți. De exemplu, legea SUA privind respectarea vieții private prevede un drept calificat de acces la informațiile cu caracter personal, mai puternic decât dreptul general de acces acordat publicului larg prin Legea SUA privind libertatea informațiilor. Cu toate acestea, Legea SUA privind respectarea vieții private prevede în mod clar că o cerere de acces la dosarul personal este posibilă doar pentru „un cetățean al Statelor Unite sau un cetățean străin căruia i-a fost acceptat dreptul de ședere permanentă” (10). |
33. |
Prin urmare, AEPD recomandă ca formularea actuală a articolului 20.1 să fie revizuită pentru a garanta că drepturile conferite prin propunere sunt formulate clar și sunt aplicabile inclusiv pe teritoriul SUA. |
II.2.4. Propunerea asigură într-o măsură satisfăcătoare supravegherea independentă?
34. |
Articolul 12 din propunere prevede diferite niveluri de monitorizare a condițiilor și garanțiilor stabilite prin acord. „Supraveghetorii independenți” vor monitoriza în timp real și retrospectiv căutările înregistrate de către Departamentul de Trezorerie al SUA. În plus, „o persoană independentă numită de Comisia Europeană” va efectua o monitorizare permanentă a primului nivel de supraveghere, inclusiv a independenței acestuia. Ar trebui să se clarifice care vor fi sarcinile acestei persoane independente, cum se va garanta că își poate îndeplini efectiv sarcinile și cui îi este subordonată. |
35. |
Articolul 13 stabilește, de asemenea, un mecanism pentru o revizuire comună, care va fi efectuată după șase luni, iar ulterior la intervale regulate. Această revizuire comună va fi efectuată de către o delegație mixtă UE-SUA, inclusiv pentru reprezentanții delegației UE din partea a două autorități de protecție a datelor, și va avea ca rezultat un raport ce va fi prezentat de către Comisie Parlamentului European și Consiliului. |
36. |
AEPD subliniază că supravegherea independentă reprezintă un element-cheie al dreptului la protecția datelor cu caracter personal, confirmat prin articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii. De curând, Curtea de Justiție a stabilit criterii stricte de independență în Hotărârea sa din 9 martie 2010, Comisia/Germania (11). Este evident că nu pot fi impuse și țărilor terțe același criterii stricte, însă este clar și că o protecție adecvată a datelor cu caracter personal nu poate fi asigurată (12) decât în măsura în care există garanții suficiente pentru o supraveghere independentă. Aceasta este, de asemenea, o condiție pentru încheierea acordurilor internaționale cu țările al căror sistem juridic nu stabilește necesitatea controlului de către o autoritate independentă. |
37. |
În acest context, este crucial ca cel puțin modalitățile de supraveghere și de revizuire comună, precum și competențele și garanțiile de independență ale persoanelor implicate în supraveghere să fie definite cu claritate în acord, în loc să fie „coordonate în comun” sau stabilite într-o fază ulterioară de către părți. Este important, în special, să se asigure că atât persoana desemnată de către Comisia Europeană, cât și reprezentanții autorităților europene de protecție a datelor sunt în măsură să acționeze independent și să își îndeplinească efectiv sarcinile de supraveghere. |
38. |
În plus, propunerea nu ar trebui doar să stabilească data primei revizuiri comune, care va avea loc după 6 luni, ci și termenul următoarei revizuiri, care ar putea să fie efectuată ulterior în fiecare an, de exemplu. AEPD recomandă, de asemenea, stabilirea unei corelații între rezultatul acestor revizuiri comune și durata acordului. |
39. |
În acest context, AEPD subliniază că este indicată introducerea unei clauze privind încetarea de drept a efectelor juridice, având în vedere și eventuala disponibilitate a mai multor soluții specifice pe termen mai lung. O clauză privind încetarea de drept a efectelor juridice ar putea reprezenta, de asemenea, un bun stimulent pentru a asigura că se depun eforturile necesare în vederea elaborării acestor soluții, ceea ce ar însemna că nu va mai exista niciun motiv pentru transmiterea în bloc a datelor către Departamentul de Trezorerie al SUA. |
40. |
Pentru a spori eficiența supravegherii și a revizuirii comune, ar trebui să fie disponibile informații și date relevante privind numărul cererilor de acces și de căi de atac, posibila urmărire subsecventă (ștergere, rectificare etc.), precum și numărul deciziilor care limitează drepturile subiecților datelor. În aceeași ordine de idei, în ceea ce privește revizuirea, ar trebuie să fie puse la dispoziție și raportate informații privind cantitatea nu doar de mesaje „accesate” de către Departamentul de Trezorerie al SUA, ci și de mesaje „furnizate” Departamentului de Trezorerie al SUA. Acest lucru ar trebui să fie specificat în acord. |
41. |
În plus, atribuțiile și competențele autorităților europene de protecție a datelor nu ar trebui limitate în niciun fel de această propunere. Din această perspectivă, AEPD menționează că propunerea reprezintă un pas înapoi față de acordul TFTP interimar. Într-adevăr, dacă acordul anterior prevedea în preambul că „prezentul acord nu face nicio derogare de la competențele existente ale autorităților de protecție a datelor din statele membre în materie de protecție a persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora”, propunerea se referă acum la „supravegherea autorităților competente de protecție a datelor, într-un mod care respectă dispozițiile specifice ale prezentului acord”. Prin urmare, AEPD recomandă ca propunerea să specifice în mod clar că acordul nu constituie o derogare sau limitare a competențelor autorităților europene de protecție a datelor. |
III. CONCLUZII
42. |
AEPD recunoaște că această propunere are în vedere anumite îmbunătățiri substanțiale față de acordul TFTP I interimar, precum excluderea datelor SEPA, o definire mai limitată a terorismului și mai multe dispoziții detaliate privind drepturile subiecților datelor. |
43. |
Cu toate acestea, AEPD remarcă faptul că ar trebuie să fie îndeplinită o condiție prealabilă esențială pentru evaluarea legitimității unui acord TFTP. Necesitatea schemei trebuie stabilită în legătură cu instrumentele comunitare și internaționale deja existente. |
44. |
În acest caz, AEPD atrage atenția că, pentru îndeplinirea condițiilor cadrului juridic al UE privind protecția datelor cu caracter personal, există în continuare anumite chestiuni nerezolvate și elemente-cheie ce necesită îmbunătățiri, cum ar fi:
|
Adoptat la Bruxelles, 22 iunie 2010.
Peter HUSTINX
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
(1) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(3) SWIFT este o societate cu sediul în Belgia care furnizează servicii de mesagerie pentru instituțiile financiare la nivel global. Din anul 2001, Departamentul de Trezorerie al SUA a adresat citații administrative către SWIFT pentru a accesa unele dintre datele cu caracter personal privind tranzacțiile financiare, transpuse pe un server situat pe teritoriul SUA.
(4) A se vedea comunicatul de presă, http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/609&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en
(5) Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului, JO L 164, 22.6.2002, p. 3.
(6) În special Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului și Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri.
(7) http://www.egmontgroup.org/library/download/5
(8) Hotărârea din 2 martie 2010.
(9) A se vedea, de exemplu, articolul 3 din Decizia 2009/371/JHA a Consiliului privind înființarea Oficiului European de Poliție (Europol), JO L 121, 15.5.2009, p. 37.
(10) Acest lucru este confirmat de informațiile disponibile pe site-ul internet al Departamentului de Trezorerie al SUA „Atunci când formulați o cerere de notificare sau de acces la dosare, trebuie: […] Să precizați că sunteți cetățean al Statelor Unite sau cetățean străin căruia i-a fost acceptat dreptul de ședere permanentă în Statele Unite; […]”, http://www.treas.gov/foia/how-to.html (ultima accesare la 21 iunie 2010).
(11) Cauza C-518/07, nepublicată încă în Repertoriu.
(12) Articolul 8 din acordul propus prevede că Departamentul de Trezorerie al SUA asigură un nivel de protecție adecvat.
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/16 |
Avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – „Prezentare generală asupra modului de gestionare a informațiilor în spațiul de libertate, securitate și justiție”
2010/C 355/03
AUTORITATEA EUROPEANĂ PENTRU PROTECȚIA DATELOR,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 16,
având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 8,
având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (1),
având în vedere solicitarea unui aviz formulată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (2), în special articolul 41,
ADOPTĂ PREZENTUL AVIZ:
I. INTRODUCERE
1. |
La 20 iulie 2010, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Prezentare generală asupra modului de gestionare a informațiilor în spațiul de libertate, securitate și justiție” (denumită în continuare „comunicarea”) (3). Comunicarea a fost transmisă AEPD spre consultare. |
2. |
AEPD salută faptul că a fost consultată de către Comisie. AEPD a avut ocazia de a formula observații neoficiale chiar înainte de adoptarea comunicării. Multe dintre aceste observații au fost luate în considerare în versiunea finală a documentului. |
Obiectivele și domeniul de aplicare a comunicării
3. |
AEPD salută obiectivul comunicării, respectiv acela de a furniza „pentru prima dată, o prezentare generală completă a măsurilor instituite la nivelul UE, în vigoare sau în curs de examinare, care reglementează aspectele legate de colectarea, stocarea sau schimbul transfrontalier de informații cu caracter personal în scopul aplicării legislației sau al gestionării migrației” (4). De asemenea, scopul documentului este de a pune la dispoziția cetățenilor o prezentare generală privind tipul de informații care îi privesc și care sunt colectate, stocate sau fac obiectul schimbului, scopul acestor acțiuni și cei care fac acest lucru. În plus, conform Comisiei, comunicarea ar trebui să reprezinte un instrument de referință transparent pentru toate părțile interesate care doresc să participe la o dezbatere cu privire la direcția pe care o va urma politica UE în acest domeniu. Astfel, comunicarea ar trebui să contribuie la un dialog politic documentat cu toate părțile interesate. |
4. |
În termeni concreți, comunicarea menționează că intenția sa este de a clarifica scopul principal al instrumentelor, structura acestora, tipurile de date cu caracter personal la care se referă, „lista autorităților care au acces la astfel de date” (5) și dispozițiile privind protecția și păstrarea datelor. În plus, anexa I cuprinde un număr limitat de exemple care ilustrează modul în care aceste instrumente funcționează în practică. |
5. |
În plus, documentul enunță principiile generale („principiile esențiale” și „principiile orientate către proces”) pe care Comisia intenționează să le urmeze în cadrul dezvoltării, în viitor, a instrumentelor de colectare, stocare și schimb de date. În cadrul „principiilor esențiale”, comunicarea menționează principii precum garantarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului la viață privată și la protecția datelor, necesitatea, subsidiaritatea și gestionarea exactă a riscurilor. „Principiile orientate către proces” includ raportul cost-eficacitate, elaborarea politicilor în mod ascendent, repartizarea clară a responsabilităților și revizuirea și clauzele privind încetarea de drept a efectelor juridice. |
6. |
Conform comunicării, aceste principii vor fi utilizate la evaluarea instrumentelor existente. Adoptarea unei astfel de abordări principiale privind dezvoltarea și evaluarea politicilor ar trebui să sporească, în opinia Comisiei, coerența și eficiența instrumentelor actuale și viitoare astfel încât să fie pe deplin respectate drepturile fundamentale ale cetățenilor. |
Scopul avizului AEPD
7. |
AEPD ia notă de faptul că această comunicare reprezintă un document important care oferă o prezentare generală completă a instrumentelor existente și viitoare (posibile) pentru schimbul de informații în spațiul de libertate, securitate și justiție. Aceasta cuprinde o dezvoltare a capitolelor 4.2.2 (Gestionarea fluxului de informații) și 5.1 (Gestionarea integrată a frontierelor externe) ale Programului de la Stockholm (6) și va juca un rol important în cadrul dezvoltării viitoare a acestui spațiu. Din acest motiv, AEPD consideră că este util să formuleze observații cu privire la diferitele elemente ale comunicării, chiar dacă textul comunicării nu va fi modificat. |
8. |
AEPD intenționează să prezinte câteva noțiuni suplimentare care, din punctul său de vedere, trebuie luate în considerare în cadrul dezvoltării viitoare a spațiului de libertate, securitate și justiție. Prezentul aviz specifică un număr de noțiuni care au fost indicate anterior în Avizul AEPD din 10 iulie 2009 privind Comunicarea intitulată „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor” (7), precum și în alte avize și observații. De asemenea, prezentul aviz dezvoltă punctele de vedere prezentate anterior cu alte ocazii. În acest context, ar trebui să se facă trimitere la Raportul privind viitorul vieții private, adoptat de Grupul de lucru instituit în temeiul articolului 29 și Grupul de lucru pentru poliție și justiție la 1 decembrie 2009. Acest raport, care constituie o contribuție comună la consultarea Comisiei Europene cu privire la cadrul juridic pentru drepturile fundamentale la protecția datelor cu caracter personal, susținută de AEPD, a oferit indicații importante pentru viitorul protecției datelor, aplicabile și schimbului de informații în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală. |
Contextul avizului
9. |
AEPD salută comunicarea ca răspuns la apelul lansat de Consiliul European (8) în vederea dezvoltării instrumentelor de gestionare a informațiilor la nivelul UE, în conformitate cu Strategia UE de gestionare a informațiilor, și în vederea angajării într-un proces de reflecție privind un model european de schimb de informații. |
10. |
În plus, AEPD ia notă de faptul că această comunicare ar trebui interpretată și ca răspuns la Programul de la Stockholm menționat anterior, care invită la coerență și consolidare în cadrul dezvoltării schimbului de informații în domeniul securității interne a UE. Mai exact, capitolul 4.2.2 al Programului de la Stockholm invită Comisia Europeană să evalueze necesitatea elaborării unui model european de schimb de informații bazat pe evaluarea instrumentelor actuale, inclusiv cadrul Prüm și așa-numita decizie-cadru suedeză. Cu ajutorul acestor evaluări ar trebui să se stabilească dacă aceste instrumente funcționează după cum s-a intenționat inițial și dacă îndeplinesc obiectivele Strategiei de gestionare a informațiilor. |
11. |
În acest context, este util să subliniem faptul că Programul de la Stockholm se referă la un regim solid de protecție a datelor ca o condiție prealabilă principală pentru Strategia UE de gestionare a informațiilor. Accentul puternic pus asupra protecției datelor este în deplină concordanță cu Tratatul de la Lisabona care, după cum s-a menționat anterior, cuprinde o dispoziție generală privind protecția datelor ce conferă oricărei persoane – inclusiv resortisanților țărilor terțe – dreptul la protecția datelor exercitabil în fața unei instanțe judecătorești și obligă Consiliul și Parlamentul European să instituie un cadru general de protecție a datelor. |
12. |
AEPD susține, de asemenea, cerința Strategiei de gestionare a informațiilor ca toate măsurile legislative noi care ar facilita stocarea și schimbul de date cu caracter personal să fie propuse doar dacă se bazează pe dovezi concrete privind necesitatea acestora. AEPD a pledat în favoarea aceste abordări în diverse avize privind propuneri legislative referitoare la spațiul de libertate, securitate și justiție, de exemplu privind Sistemul de Informații Schengen (SIS) din a doua generație (9), accesul la EURODAC oferit autorităților de aplicare a legii (10), revizuirea Regulamentului EURODAC și a Regulamentului de la Dublin (11), Comunicarea Comisiei privind Programul de la Stockholm (12) și privind PNR (13). |
13. |
Într-adevăr, este de importanță crucială să se evalueze toate instrumentele privind schimbul de informații înainte de a se propune altele noi. Acest aspect este cu atât mai important cu cât se ia în considerare faptul că actualul cadru este un ansamblu disparat și complex de diferite instrumente și sisteme, dintre care unele au fost aplicate de curând, astfel încât eficiența lor nu poate fi evaluată încă, unele sunt în proces de aplicare, iar altele noi sunt în curs de adoptare. |
14. |
Acesta este motivul pentru care AEPD ia notă cu satisfacție de faptul că această comunicare stabilește o legătură clară cu alte exerciții lansate de Comisie pentru a face un bilanț și a evalua acest domeniu, ca acțiune subsecventă a Programului de la Stockholm. |
15. |
În acest context, AEPD salută în special un exercițiu de „cartografiere a informațiilor” inițiat de Comisie în ianuarie 2010 și derulat în strânsă cooperare cu echipa de lucru responsabilă cu cartografierea informațiilor constituită din reprezentanți ai statelor membre UE și AELS, ai Europol, Eurojust, Frontex și AEPD (14). După cum s-a menționat în comunicare, Comisia intenționează să prezinte Consiliului și Parlamentului European rezultatele exercițiului de „cartografiere a informațiilor” încă în 2010. Ca etapă viitoare, Comisia își propune, de asemenea, să prezinte o comunicare privind modelul european de schimb de informații. |
16. |
În opinia AEPD, realizarea unei corelări clare între comunicare și exercițiul de „cartografiere a informațiilor” este mai mult decât binevenită, întrucât cele două sunt în mod clar inter-relaționate. În mod evident, este încă devreme să apreciem care va fi rezultatul acestor exerciții și, mai general, rezultatul discuțiilor privind modelul european de schimb de informații (până în prezent „exercițiul de cartografiere a informațiilor” a fost prezentat de către Comisie doar ca „exercițiu de analiză”). AEPD va continua să urmărească această activitate. În plus, în această fază, AEPD atrage deja atenția asupra nevoii de a se asigura sinergii și de a se evita unele concluzii divergente asupra tuturor exercițiilor întreprinse de Comisie în contextul discuțiilor cu privire la modelul european de schimb de informații. |
17. |
În plus, AEPD dorește să facă trimitere la revizuirea în curs a cadrului pentru protecția datelor, în special la intenția Comisiei de a introduce un cadru global pentru protecția datelor, care include cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. |
18. |
În acest sens, AEPD ia notă de faptul că la punctul „Garantarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului la viața privată și la protecția datelor”, din comunicare se face trimitere la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care oferă baza legală pentru activitatea legată de acest regim complet de protecție a datelor. De asemenea, AEPD ia notă, în acest context, de precizarea făcută în comunicare, și anume că nu se analizează dispozițiile specifice privind protecția datelor ale instrumentelor aflate în discuție, dat fiind faptul că, în baza articolului 16 menționat mai sus, Comisia lucrează în prezent la un nou cadru general pentru protecția datelor cu caracter personal în UE. AEPD speră că în acest context va fi furnizată o bună prezentare a regimurilor existente, chiar divergente, de protecție a datelor și că viitoarele decizii ale Comisiei se vor baza pe această prezentare generală. |
19. |
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, deși AEPD salută obiectivele și conținutul principal al comunicării, în același timp aceasta atrage atenția asupra faptului că acest document ar trebui considerat doar o primă etapă în cadrul procesului de evaluare și ar trebui urmat de măsuri suplimentare concrete al căror rezultat ar trebui să fie o politică UE globală, integrată și bine structurată privind schimbul de informații și gestionarea informațiilor. |
II. ANALIZA ASPECTELOR SPECIFICE LA CARE SE REFERĂ COMUNICAREA
Limitarea scopului
20. |
În textul comunicării, Comisia se referă la principiul limitării scopului ca fiind „un aspect esențial pentru majoritatea instrumentelor care fac obiectul acestei comunicări”. |
21. |
AEPD salută faptul că în comunicare se pune accentul asupra principiului limitării scopului, care impune ca scopul colectării datelor cu caracter personal să fie specificat în mod clar cel târziu în momentul colectării, iar datele să nu fie prelucrate în scopuri incompatibile cu cele inițiale. Orice abatere de la principiul limitării scopului ar trebui să constituie o excepție și să se aplice doar sub rezerva unor condiții stricte și cu garanțiile necesare, legale, tehnice și de altă natură. |
22. |
Cu toate acestea, AEPD regretă că această comunicare descrie acest principiu fundamental de protecție a datelor ca element-cheie doar „pentru majoritatea instrumentelor care fac obiectul acestei comunicări”. În plus, la pagina 22, comunicarea se referă la SIS, SIS II și VIS și precizează următoarele: „cu excepția acestor sisteme centralizate de informații, limitarea scopului pare să reprezinte un factor esențial în elaborarea măsurilor de gestionare a informațiilor la nivelul UE”. |
23. |
O interpretare posibilă a acestei formulări ar fi aceea că principiul respectiv nu a reprezentat un aspect esențial în toate cazurile și pentru toate sistemele și instrumentele legate de schimbul de informații în UE. În această privință, AEPD subliniază că excepțiile și restricțiile de la acest principiu sunt posibile și ar putea fi necesare, după cum se recunoaște la articolul 13 din Directiva 95/46/CE și la articolul 3 alineatul (2) din Decizia-cadru 2008/977/JAI (15). Cu toate acestea, este obligatoriu să se asigure că orice instrument nou privind schimbul de informații în UE este propus și adoptat doar dacă principiul limitării scopului a fost analizat corespunzător și că orice excepție și restricție posibilă de la acest principiu este stabilită de la caz la caz și după o evaluare temeinică. Aceste aspecte sunt relevante și pentru SIS, SIS II și VIS. |
24. |
Orice altă practică ar fi contrară articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și legislației UE în materie de protecția datelor [de exemplu Directiva 95/46/CE, Regulamentul (CE) nr. 45/2001 sau Decizia-cadru 2008/977/JAI], precum și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Nerespectarea principiului limitării scopului ar putea conduce la așa-numita „denaturare a funcțiilor” a acestor sisteme (16). |
Necesitatea și proporționalitatea
25. |
Comunicarea (la pagina 27) se referă la cerințele menționate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește „testul de proporționalitate” și declară că „în toate propunerile viitoare de politici, Comisia va evalua impactul așteptat al inițiativei asupra dreptului persoanelor la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal și va stabili de ce un astfel de impact este necesar și de ce soluția propusă este proporțională cu scopul legitim de menținere a securității interne pe teritoriul Uniunii Europene, de prevenire a criminalității și de gestionare a migrației”. |
26. |
AEPD salută declarațiile menționate mai sus, întrucât ea însăși a insistat în mod constant asupra faptului că respectarea proporționalității și necesității ar trebui să prevaleze atunci când se adoptă orice decizie referitoare la sistemele existente și la cele noi care implică colectarea și schimbul de date cu caracter personal. Privind în perspectivă, acest aspect este esențial și pentru actualul proces de reflecție asupra modului în care ar trebui să arate strategia UE de gestionare a informațiilor și modelul european de schimb de informații. |
27. |
În acest context, AEPD salută faptul că, spre deosebire de formularea folosită de Comisie atunci când se referă la principiul limitării scopului (a se vedea punctele 20-22 din prezentul aviz), în ceea ce privește necesitatea, Comisia se angajează să evalueze toate propunerile viitoare de politici din punct de vedere al impactului asupra drepturilor persoanelor la viață privată și protecția datelor cu caracter personal. |
28. |
În continuare, AEPD atrage atenția asupra faptului că toate aceste cerințe privind proporționalitatea și necesitatea derivă din dreptul european existent (în special Carta drepturilor fundamentale care face acum parte din dreptul primar al UE) și din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Cu alte cuvinte, comunicarea nu aduce niciun element nou. În schimb, în opinia AEPD, comunicarea nu ar trebui doar să repete aceste cerințe, ci să prevadă și măsuri și mecanisme concrete care să asigure respectarea și aplicarea în practică, în toate propunerile cu impact asupra drepturilor persoanelor, atât a principiului necesității, cât și a principiului proporționalității. Evaluarea impactului asupra protecției vieții private, discutată la punctele 38-41, ar putea reprezenta un instrument bun în acest scop. În plus, această evaluare nu ar trebui să se refere doar la propunerile noi, ci și la sistemele și mecanismele existente. |
29. |
În plus, AEPD profită, de asemenea, de această ocazie pentru a sublinia că, atunci când se analizează proporționalitatea și necesitatea în cadrul strategiei UE de gestionare a informațiilor, ar trebui să se insiste asupra necesității unui echilibru potrivit între protecția datelor, pe de o parte, și aplicarea legii, pe de altă parte. Acest echilibru nu înseamnă că protecția datelor ar împiedica utilizarea informațiilor necesare soluționării unei infracțiuni. Se pot folosi toate informațiile necesare în acest scop, în conformitate cu normele de protecție a datelor (17). |
Evaluarea obiectivă și cuprinzătoare ar trebui să indice și deficiențele și problemele
30. |
Programul de la Stockholm impune o evaluare obiectivă și cuprinzătoare a tuturor instrumentelor și sistemelor legate de schimbul de informații în Uniunea Europeană. Desigur, AEPD susține pe deplin această abordare. |
31. |
Cu toate acestea, comunicarea nu pare a fi pe deplin echilibrată în acest sens. Ea pare a acorda prioritate, cel puțin în privința cifrelor și statisticilor, instrumentelor care s-au dovedit de succes de-a lungul anilor și sunt considerate „povești de succes” (de exemplu numărul de alerte corecte în urma căutării în SIS și EURODAC). AEPD nu pune sub semnul îndoielii succesul global al acestor sisteme. AEPD menționează, totuși, ca exemplu, că rapoartele de activitate ale Autorității Comune de Control pentru SIS (18) arată că într-un număr semnificativ de cazuri, alertele din SIS erau depășite, scrise eronat sau greșite, ceea ce a generat (sau ar fi putut să genereze) consecințe negative pentru persoanele în cauză. Aceste informații lipsesc din comunicare. |
32. |
AEPD ar sfătui Comisia să reanalizeze abordarea adoptată în comunicare. AEPD propune ca în cadrul activității viitoare de gestionare a informațiilor să fie raportate și defectele și deficiențele sistemului – cum ar fi, de exemplu, numărul persoanelor arestate pe nedrept sau deranjate în orice fel în urma unei alerte false în sistem – în vederea asigurării unui echilibru corect. |
33. |
De exemplu, AEPD propune ca datele privind alertele din SIS/SIRENE (anexa 1) să fie completate printr-o trimitere la activitatea desfășurată de ACC în privința fiabilității și corectitudinii alertelor. |
Responsabilitate
34. |
În cadrul „principiilor orientate către proces” enumerate la paginile 28-29, comunicarea se referă la principiul „repartizării clare a responsabilităților”, în special atunci când este vorba despre aspectul elaborării inițiale a structurilor de guvernare. În acest context, comunicarea se referă la problemele legate de proiectul SIS II și responsabilitățile viitoare ale Agenției IT. |
35. |
AEPD dorește să profite de această ocazie pentru a sublinia importanța principiului „responsabilității”, care ar trebui să fie aplicat în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie penală și ar trebui să joace un rol important în conceperea politicii europene noi și mai dezvoltate privind schimbul de date și gestionarea informațiilor. Principiul este discutat în prezent în contextul viitorului cadru european de protecție a datelor, ca instrument pentru a determina operatorii de date să reducă riscul de neconformitate prin aplicarea unor mecanisme adecvate pentru protecția eficientă a datelor. Responsabilitatea presupune ca operatorii să instituie mecanisme interne și sisteme de control care să asigure conformitatea și să pună la dispoziție dovezi – precum rapoarte de audit – pentru a demonstra conformitatea față de părțile interesate externe, inclusiv autoritățile de supraveghere (19). AEPD a mai subliniat necesitatea unor astfel de măsuri și în avizele sale privind VIS și SIS II din 2005. |
„Luarea în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii”
36. |
Comisia se referă la conceptul de „luare în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii” de la pagina 27 a comunicării (în cadrul principiilor esențiale – „Garantarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului la viața privată și la protecția datelor”) declarând că „la elaborarea de noi instrumente care se bazează pe utilizarea tehnologiei informațiilor, Comisia se va strădui să urmeze abordarea cunoscută sub sintagma «luarea în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii»”. |
37. |
AEPD salută trimiterea la acest concept (20) care este în prezent dezvoltat atât pentru sectorul privat, cât și pentru sectorul public în general și trebuie, de asemenea, să joace un rol important și în domeniul poliției și justiției (21). |
Evaluarea impactului asupra protecției datelor și a vieții private
38. |
AEPD este convinsă că această comunicare oferă o ocazie excelentă de a reflecta mai mult asupra a ceea ce ar trebui să se înțeleagă printr-o „evaluare a impactului asupra protecției datelor și a vieții private” (PIA). |
39. |
AEPD ia notă de faptul că nici orientările generale descrise în această comunicare, nici Orientările Comisiei privind evaluarea impactului (22) nu specifică acest aspect și nu îl dezvoltă într-o cerință de politică. |
40. |
Prin urmare, AEPD recomandă ca pentru instrumentele viitoare să se realizeze o evaluare mai specifică și mai riguroasă a impactului asupra protecției datelor și a vieții private fie ca evaluare separată, fie ca evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale generale. Ar trebui să se elaboreze indicatori și caracteristici specifice pentru a se asigura că fiecare propunere cu impact asupra protecției datelor și a vieții private este supusă unei examinări atente. De asemenea, AEPD propune ca acest aspect să facă parte din activitatea aflată în curs se desfășurare în privința cadrului general de protecție a datelor. |
41. |
În plus, ar putea fi util să se facă trimitere în acest context la articolul 4 din Recomandarea privind dispozitivele de identificare prin radiofrecvență (RFID) (23), în care Comisia a făcut un apel la statele membre să asigure faptul că industria, în colaborare cu părțile interesate relevante ale societății civile, elaborează un cadru pentru evaluările impactului asupra protecției datelor și a vieții private. De asemenea, Rezoluția de la Madrid, adoptată în noiembrie 2009 de către Conferința Internațională a Comisarilor pentru Protecția Datelor și Viața Privată, a încurajat aplicarea PIA înainte de aplicarea noilor sisteme și tehnologii de informații în vederea prelucrării datelor cu caracter personal sau a unor modificări substanțiale ale prelucrărilor existente. |
Drepturile persoanelor vizate
42. |
AEPD ia notă de faptul că această comunicare nu abordează în mod specific aspectul important al drepturilor persoanelor vizate, care constituie un element esențial al protecției datelor. Este esențial să se asigure că în toate sistemele și instrumentele diferite care se referă la schimbul de informații, cetățenii beneficiază de drepturi similare în privința modului în care sunt prelucrate datele lor cu caracter personal. Într-adevăr, multe dintre sistemele menționate în comunicare stabilesc norme specifice privind drepturile persoanelor vizate, însă există foarte multe diferențe între sisteme și instrumente, fără o justificare corespunzătoare. |
43. |
Prin urmare, AEPD invită Comisia să examineze mai atent aspectul alinierii drepturilor persoanelor vizate în UE, în viitorul apropiat. |
Utilizarea datelor biometrice
44. |
Deși se referă la utilizarea datelor biometrice (24), Comisia nu abordează în mod specific fenomenul actual al utilizării sporite a datelor biometrice în domeniul schimbului de informații în UE, inclusiv în sisteme informatice de mari dimensiuni și alte instrumente de gestionare a frontierelor ale UE. De asemenea, comunicarea nu prevede nicio indicare concretă a modului în care Comisia intenționează să trateze această chestiune în viitor sau dacă lucrează la o politică cuprinzătoare privind această tendință de creștere. Acest lucru este regretabil, având în vedere importanța ridicată și caracterul sensibil al acestui aspect din perspectiva protecției datelor. |
45. |
În acest context, AEPD dorește să menționeze că în nenumărate ocazii, în diferite foruri și în cadrul diferitelor avize (25), a subliniat posibilele riscuri corelate cu impactul major al utilizării datelor biometrice asupra drepturilor persoanelor. Cu aceste ocazii, AEPD a propus și introducerea unor măsuri de protecție mai stricte pentru utilizarea datelor biometrice în anumite instrumente și sisteme. AEPD a atras, de asemenea, atenția asupra unei probleme legate de inexactitățile inerente în cadrul colectării și comparării datelor biometrice. |
46. |
Din aceste motive, AEPD profită de această ocazie pentru a solicita Comisiei să elaboreze o politică clară și strictă privind utilizarea datelor biometrice în spațiul de libertate, securitate și justiție pe baza unei evaluări riguroase și a unei analize, pentru fiecare caz în parte, a necesității de utilizare a datelor biometrice, cu respectarea deplină a principiilor fundamentale ale protecției datelor, precum proporționalitatea, necesitatea și limitarea scopului. |
Operabilitatea sistemului
47. |
Anterior (26), cu altă ocazie, AEPD și-a exprimat o serie de îngrijorări legate de conceptul de interoperabilitate. Una dintre consecințele interoperabilității sistemelor constă în faptul că ar putea reprezenta un stimulent pentru propunerea unor obiective noi pentru sistemele informatice de mari dimensiuni care depășesc scopul inițial și/sau pentru utilizarea datelor biometrice drept cheie de bază în acest domeniu. Sunt necesare garanții și condiții specifice pentru diferite tipuri de interoperabilitate. În acest context, AEPD a subliniat și faptul că interoperabilitatea sistemelor trebuie aplicată ținând seama de principiile de protecție a datelor și în special de principiul limitării scopului. |
48. |
În acest context, AEPD ia notă de faptul că această comunicare nu se referă în mod specific la aspectul interoperabilității sistemelor. Prin urmare, AEPD invită Comisia să elaboreze o politică privind acest aspect esențial al schimbului de informații la nivelul UE care ar trebui să facă parte din exercițiul de evaluare. |
Propuneri legislative ce urmează a fi prezentate de Comisie
49. |
Comunicarea cuprinde un capitol privind propunerile legislative ce vor fi prezentate în viitor de Comisie. Printre altele, documentul se referă la o propunere legată de Programul privind călătorii înregistrați (RTP – Registered Travellers Programme) și o propunere privind sistemul de intrare/ieșire (EES – Entry/Exit System). AEPD ar dori să formuleze câteva observații referitoare la ambele propuneri menționate mai sus, în legătură cu care Comisia a luat deja o decizie, după cum se sugerează în comunicare. |
Programul privind călătorii înregistrați
50. |
După cum se prevede la punctul 3 din prezentul aviz, comunicarea își propune să furnizeze „o prezentare generală completă a măsurilor instituite la nivelul UE […] care reglementează aspectele legate de colectarea, stocarea sau schimbul transfrontalier de informații cu caracter personal în scopul aplicării legislației sau al gestionării migrației”. |
51. |
În acest context, AEPD se întreabă care va fi obiectivul final al programului privind călătorii înregistrați și modul în care această propunere, examinată în prezent de către Comisie, va fi introdusă în cadrul scopului general de punere în aplicare a legii și gestionare a migrației. Comunicarea precizează la pagina 22 că „acest program ar permite unor anumite grupuri de călători care se deplasează frecvent, provenind din țări terțe, să intre în UE […] utilizând controale simplificate la frontieră, la porți automate.” Astfel, scopul instrumentelor pare a consta în facilitarea circulației persoanelor care călătoresc frecvent. Prin urmare, aceste instrumente nu ar avea nicio legătură (directă sau clară) cu scopul aplicării legii și gestionării migrației. |
Sistemul UE de intrare/ieșire
52. |
Atunci când se referă la viitorul sistem UE de intrare/ieșire, comunicarea (pagina 20) menționează problema legată de „persoanele care depășesc termenul legal de ședere” și precizează că această categorie de persoane constituia „cel mai mare grup de imigranți clandestini” în UE. Acest al doilea argument este prezentat ca fiind motivul pentru care Comisia a hotărât să propună introducerea unui sistem de intrare/ieșire pentru resortisanții țărilor terțe care intră pe teritoriul UE pentru perioade scurte de timp de până la trei luni. |
53. |
În plus, comunicarea menționează că „sistemul ar înregistra data și locul de intrare, precum și durata șederii autorizate și ar transmite semnalări automate autorităților competente care identifică persoanele ca depășind termenul legal de ședere. Pe baza verificării datelor biometrice, ar desfășura același sistem de corespondențe biometrice și același echipament operațional care sunt utilizate de către SIS II și VIS.” |
54. |
AEPD consideră că este esențial să se specifice grupul-țintă de persoane care depășesc termenul legal de ședere, printr-o trimitere la o definiție juridică existentă sau prin susținerea acesteia cu cifre și statistici sigure. Acest aspect este cu atât mai important cu cât toate calculele privind numărul de „persoane care depășesc termenul legal de ședere” în UE se bazează în prezent doar pe simple estimări. De asemenea, ar trebui să se clarifice ce măsuri ar fi luate în ceea ce privește „persoanele care depășesc termenul legal de ședere” după ce acestea au fost identificate de către sistem, dat fiind faptul că UE nu dispune de o politică clară și cuprinzătoare privind persoanele care „depășesc termenul legal de ședere” pe teritoriul UE. |
55. |
În plus, formularea comunicării indică faptul că decizia de introducere a sistemului a fost deja luată de către Comisie, menționând în același timp că în prezent se realizează o evaluare a impactului de către Comisie. AEPD subliniază că o decizie de introducere a unui astfel de sistem complex și intruziv asupra vieții private trebuie luată numai pe baza unei evaluări specifice a impactului, furnizând dovezi și informații concrete privind motivul pentru care un astfel de sistem este necesar și pentru care nu au putut să fie avute în vedere soluții alternative pe baza sistemelor existente. |
56. |
În ultimul rând, Comisia pare să coreleze acest sistem viitor cu un sistem de corespondențe biometrice și echipamente operaționale ale SIS II și VIS. Cu toate acestea, o astfel de corelație este realizată fără referire la faptul că nici SIS II, nici VIS nu sunt încă funcționale, iar datele exacte la care acestea vor deveni operaționale nu sunt cunoscute în această fază. Cu alte cuvinte, sistemul de intrare/ieșire ar depinde într-o foarte mare măsură de sisteme biometrice și operaționale care nu sunt încă în funcțiune și, prin urmare, performanța și funcționalitățile acestora nu ar fi putut să fie supuse unei evaluări adecvate. |
Inițiativele care urmează să fie studiate de către Comisie
57. |
În contextul inițiativelor care urmează să fie studiate de către Comisie și în legătură cu care Comisia nu a luat nicio decizie definitivă, comunicarea, pe baza cererilor formulate în Programul de la Stockholm, se referă la trei inițiative: un sistem UE de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (echivalent cu TFTP în SUA), un sistem electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA) și un sistem european de inventariere a evidențelor poliției (EPRIS – European Police Records Index System). |
58. |
AEPD va urmări îndeaproape toate evoluțiile legate de aceste inițiative și va face observații și sugestii atunci când este cazul. |
III. CONCLUZIE ȘI RECOMANDĂRI
59. |
AEPD susține pe deplin comunicarea, care cuprinde o prezentare generală completă a sistemelor de schimb de informații ale UE, atât a celor existente, cât și a celor planificate pentru viitor. AEPD a susținut, în nenumărate avize și observații, necesitatea evaluării tuturor instrumentelor existente privind schimbul de informații, înainte de propunerea unor instrumente noi. |
60. |
AEPD salută, de asemenea, trimiterea pe care o face comunicarea la activitatea derulată în prezent în legătură cu cadrul general de protecție a datelor în baza articolului 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care ar trebui să fie luat în considerare și în contextul elaborării prezentării gestionării informațiilor în UE. |
61. |
AEPD consideră că această comunicare reprezintă o primă etapă în cadrul procesului de evaluare. Ar trebui să fie urmată de o evaluare reală a cărei rezultat trebuie să fie o politică europeană cuprinzătoare, integrată și bine structurată privind schimbul de informații și gestionarea informațiilor. În acest context, AEPD este mulțumită să constate corelarea cu alte exerciții lansate de către Comisie ca reacție la Programul de la Stockholm, în special exercițiul de „cartografiere a informațiilor” efectuat de către Comisie în strânsă cooperare cu o echipă de lucru responsabilă cu cartografierea informațiilor. |
62. |
AEPD propune ca în cadrul activității viitoare privind gestionarea informațiilor să fie raportate și luate în considerare și defectele și deficiențele sistemelor, cum ar fi, de exemplu, numărul persoanelor arestate eronat sau deranjate în orice mod în urma unei alerte false din sistem. |
63. |
Principiul limitării scopului ar trebui să fie avut în vedere ca aspect-cheie pentru toate instrumentele privind schimbul de informații în UE, iar instrumentele noi să poată fi propuse doar dacă principiul limitării scopului a fost examinat corespunzător și respectat pe parcursul elaborării acestora. Acest aspect va fi valabil în continuare și pe parcursul punerii în aplicare a instrumentelor respective. |
64. |
De asemenea, AEPD încurajează Comisia ca, prin elaborarea unor măsuri și mecanisme concrete, să se asigure că principiile necesității și proporționalității sunt respectate și aplicate în toate propunerile noi cu impact asupra drepturilor persoanelor. În acest sens, este necesară și o evaluare a sistemelor deja existente. |
65. |
De asemenea, AEPD este convinsă că această comunicare oferă o ocazie excelentă pentru a se lansa o discuție privind „evaluarea impactului asupra protecției datelor și a vieții private” și pentru a se preciza ce înseamnă cu adevărat o astfel de evaluare. |
66. |
În același timp, AEPD invită Comisia să elaboreze o politică mai coerentă și mai consecventă privind măsurile prealabile pentru utilizarea datelor biometrice, o politică privind operabilitatea sistemelor și o aliniere mai bună la nivelul UE din punct de vedere al drepturilor persoanelor vizate. |
67. |
AEPD salută, de asemenea, trimiterea la conceptul „luării în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii”, care este dezvoltat în prezent atât pentru sectorul public, cât și pentru sectorul privat în general și, prin urmare, trebuie să joace un rol important și în domeniul poliției și justiției. |
68. |
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, AEPD atrage atenția asupra observațiilor și îngrijorărilor exprimate în legătură cu capitolul intitulat „propuneri legislative care urmează să fie prezentate de către Comisie” în ceea ce privește sistemul de intrări/ieșiri și programul privind călătorii înregistrați. |
Adoptat la Bruxelles, 30 septembrie 2010.
Peter HUSTINX
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
(1) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(3) COM(2010) 385 final.
(4) Pagina 3 din comunicare.
(5) În ceea ce privește acest punct, AEPD consideră că formularea „comunicarea clarifică […] lista autorităților care au acces la astfel de date” poate induce în eroare, întrucât comunicarea nu conține astfel de liste și nici nu le clarifică. Se referă doar la principalele categorii de persoane sau autorități care au acces la date.
(6) Programul de la Stockholm – O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora, Documentul Consiliului 5731/2010, 3.3.2010.
(7) Avizul din 10 iulie 2009 privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”.
(8) Concluziile Consiliului privind o strategie de gestionare a informațiilor pentru securitatea internă a UE, Consiliul Justiție și Afaceri Interne, 30.11.2009.
(9) Avizul din 19 octombrie 2005 referitor la trei propuneri privind Sistemul de Informații Schengen din a doua generație (SIS II).
(10) Avizul din 7 octombrie 2009 referitor la propunerile privind accesul la EURODAC oferit autorităților de aplicare a legii.
(11) Avizul din 18 februarie 2009 referitor la propunerea de regulament privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (CE) nr. […/…] (de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid) și Avizul din 18 februarie 2009 privind propunerea de regulament de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid.
(12) A se vedea nota de subsol 6.
(13) Avizul din 20 decembrie 2007 referitor la propunerea de decizie-cadru a Consiliului privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) în scopul aplicării legii.
(14) Domeniul de aplicare funcțională a exercițiului corespunde domeniului de aplicare a deciziei-cadru suedeze (Decizia-cadru 2006/960/JAI a Consiliului), respectiv schimbul de informații în scopul desfășurării de cercetări penale sau de operațiuni de colectare a datelor operative în materie penală.
„Prelucrarea suplimentară pentru un alt scop este permisă în măsura în care: (a) este compatibilă cu scopul în care au fost colectate datele; (b) autoritățile competente sunt autorizate să prelucreze astfel de date în acest alt scop, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile; și (c) prelucrarea este necesară și proporțională în raport cu acest alt scop.”
(16) A se vedea, în special, Avizul AEPD referitor la propunerile legate de accesul la EURODAC oferit autorităților de aplicare a legii, menționat în nota de subsol 10.
(17) A se vedea, de exemplu, avizul AEPD privind PNR european, citat în nota de subsol 13.
(18) A se vedea cel de al 7-lea și cel de al 8-lea raport de activitate al ACC SIS disponibile pe http://www.schengen-jsa.dataprotection.org/ în special capitolele privind articolele 96 și 99 din Convenția Schengen.
(19) A se vedea discursul AEPD cu ocazia Conferinței Comisarilor Europeni pentru Protecția Datelor și Viață Privată, Praga 29 aprilie 2010.
(20) În ceea ce privește luarea în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii, a se vedea Avizul din 18 martie 2010 privind promovarea încrederii în societatea informațională prin încurajarea protecției datelor și a confidențialității și Avizul din 22 iulie 2009 privind Comunicarea Comisiei – Plan de acțiune pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în Europa și propunerea însoțitoare de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a cadrului pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport.
(21) Avizul AEPD referitor la Comunicarea Comisiei privind Programul de la Stockholm a recomandat introducerea unei obligații legale pentru proiectanții și utilizatorii de sisteme de informații de a utiliza sisteme conforme cu principiul „luării în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii”.
(22) SEC(2009) 92, 15.1.2009.
(23) C(2009) 3200 final, 12.5.2009.
(24) De exemplu, în contextul scopului limitat și al eventualelor suprapuneri în funcționare (pagina 24), precum și al gestionării eficace a identității (pagina 25).
(25) A se vedea, de exemplu: Avizul privind Programul de la Stockholm (nota de subsol 7), Avizul referitor la trei propuneri privind Sistemul de Informații Schengen din a doua generație (nota de subsol 9) sau Observațiile din 10 martie 2006 referitoare la Comunicarea Comisiei din 24 noiembrie 2005 privind creșterea eficienței interoperabilității și sinergiilor îmbunătățite între bazele de date europene în domeniul justiției și afacerilor interne (nota de subsol 22).
(26) Observațiile AEPD din 10 martie 2006 referitoare la Comunicarea Comisiei din 24 noiembrie 2005 privind creșterea eficienței interoperabilității și sinergiilor îmbunătățite între bazele de date europene în domeniul justiției și afacerilor interne.
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/24 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.5952 – CPPIB/Onex/Tomkins)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2010/C 355/04
La data de 10 septembrie 2010, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32010M5952. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. |
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/24 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.6040 – Europcar/Daimler/car2go Hamburg JV)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2010/C 355/05
La data de 17 decembrie 2010, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32010M6040. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. |
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/25 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.6072 – Carlyle/Primondo Operations)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2010/C 355/06
La data de 16 decembrie 2010, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32010M6072. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. |
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/26 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
28 decembrie 2010
2010/C 355/07
1 euro =
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,3195 |
JPY |
yen japonez |
108,20 |
DKK |
coroana daneză |
7,4544 |
GBP |
lira sterlină |
0,85345 |
SEK |
coroana suedeză |
8,9968 |
CHF |
franc elvețian |
1,2513 |
ISK |
coroana islandeză |
|
NOK |
coroana norvegiană |
7,8255 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CZK |
coroana cehă |
25,355 |
EEK |
coroana estoniană |
15,6466 |
HUF |
forint maghiar |
279,15 |
LTL |
litas lituanian |
3,4528 |
LVL |
lats leton |
0,7098 |
PLN |
zlot polonez |
3,9823 |
RON |
leu românesc nou |
4,2890 |
TRY |
lira turcească |
2,0564 |
AUD |
dolar australian |
1,3038 |
CAD |
dolar canadian |
1,3221 |
HKD |
dolar Hong Kong |
10,2666 |
NZD |
dolar neozeelandez |
1,7450 |
SGD |
dolar Singapore |
1,7091 |
KRW |
won sud-coreean |
1 512,00 |
ZAR |
rand sud-african |
8,8242 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
8,7414 |
HRK |
kuna croată |
7,3879 |
IDR |
rupia indoneziană |
11 898,93 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,0832 |
PHP |
peso Filipine |
57,930 |
RUB |
rubla rusească |
39,9350 |
THB |
baht thailandez |
39,829 |
BRL |
real brazilian |
2,2222 |
MXN |
peso mexican |
16,2668 |
INR |
rupie indiană |
59,4650 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/27 |
Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001
2010/C 355/08
Ajutor nr.: XA 154/10
Stat membru: Republica Slovenia
Regiune: Območje občine Benedikt
Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual:: Podpora programom razvoja podeželja v Občini Benedikt 2010–2013
Temei legal: Pravilnik o dodeljevanju državnih pomoči, pomoči de minimis in izvajanju drugih ukrepov za ohranjanje in razvoj kmetijstva ter podeželja v Občini Benedikt (II. Poglavje)
Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 17 293,00 EUR pentru anul 2010
17 293,00 EUR pentru anul 2011
17 293,00 EUR pentru anul 2012
17 293,00 EUR pentru anul 2013
Valoarea maximă a ajutorului: Investiții în exploatații agricole pentru producția primară:
până la 50 % din costurile eligibile în zonele defavorizate;
până la 40 % din costurile eligibile în alte zone;
până la 60 % în zonele defavorizate și 50 % în alte zone, în cazul investițiilor efectuate de tineri fermieri.
Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale:
până la 100 % din costurile reale aferente investițiilor sau unor lucrări capitale destinate conservării elementelor neproductive de patrimoniu. Aceste costuri pot include o compensație rezonabilă, de până la 10 000 EUR pe an, pentru lucrările efectuate de către fermier sau de către angajații acestuia;
până la 60 % sau, în zonele defavorizate, până la 75 % din costurile reale aferente investițiilor sau unor lucrări capitale destinate conservării elementelor productive de patrimoniu din exploatații, cu condiția ca investiția să nu atragă după sine o creștere a capacității de producție a exploatației;
până la 100 % pentru a acoperi costurile suplimentare rezultate ca urmare a utilizării de materiale tradiționale necesare pentru păstrarea autenticității istorice a clădirilor.
Ajutoare pentru comasarea terenurilor:
până la 100 % din costurile eligibile.
Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate:
până la 100 % din costurile eligibile.
Acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol:
până la 100 % din costurile eligibile; ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate și nu implică plăți directe în bani către producători.
Data punerii în aplicare: De la data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul internet al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei
Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013
Obiectivul ajutorului: Sprijinirea IMM-urilor
Trimiteri la articolele din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei și costuri eligibile:
Pravilnik o dodeljevanju državnih pomoèi, pomoèi de minimis in izvajanju drugih ukrepov za ohranjanje in razvoj kmetijstva ter podeželja v obèini Cirkulane (Norme privind acordarea ajutoarelor de stat și a ajutoarelor de minimis și implementarea altor măsuri pentru conservarea și dezvoltarea agriculturii și a zonelor rurale în comuna Benedikt) includ măsuri care constituie ajutoare de stat în conformitate cu următoarele articole din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 (JO L 358, 16.12.2006, p. 3):
— articolul 4: Investiții în exploatațiile agricole pentru producția primară:
— costuri eligibile: construire, achiziționare sau ameliorare în cazul proprietății imobile și costuri generale legate de astfel de cheltuieli eligibile;
— articolul 5: Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale:
— costuri eligibile: investiții destinate conservării elementelor neproductive de patrimoniu din exploatațiile agricole (situri de interes arheologic sau istoric) și conservării elementelor productive de patrimoniu, de exemplu clădirile din exploatație, cu condiția ca investițiile respective să nu atragă după sine o creștere a capacității de producție a exploatației;
— articolul 13: Ajutoare pentru comasarea terenurilor:
— costuri eligibile: cheltuieli administrative și juridice;
— articolul 14: Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate:
— costuri eligibile: costurile studiilor de piață, ale conceperii și proiectării produselor; costurile implementării sistemelor de trasabilitate, a sistemelor de asigurare a respectării autenticității și a normelor de comercializare sau a sistemelor de audit de mediu; costurile formării profesionale a personalului în vederea aplicării schemelor și sistemelor pentru care sunt necesare cheltuielile menționate anterior; costurile privind tarifele percepute de organismele de certificare pentru certificarea inițială a sistemului de asigurare a calității și a unor sisteme similare. Ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate și nu implică plăți directe în numerar către producători.
— articolul 15: Acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol:
— costuri eligibile: costurile privind educarea și formarea profesională a fermierilor și a lucrătorilor agricoli, serviciile de consultanță care nu constituie o activitate continuă sau periodică, organizarea de forumuri în scopul schimbului de cunoștințe între fermieri, de competiții, de expoziții și de târguri și participarea la acestea, publicații și servicii de înlocuire la exploatație. Ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate și nu implică plăți directe în numerar către producători.
Sectorul (sectoarele) în cauză: Toate sectoarele agriculturii
Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:
Občina Benedikt |
Čolnikov trg 5 |
SI-2234 Benedikt |
SLOVENIJA |
Adresa web: http://www.uradni-list.si/1/objava.jsp?urlid=201065&objava=3633
Alte informații: —
Župan
Milan GUMZAR
Ajutor nr.: XA 164/10
Stat membru: Republica Slovenia
Regiune: Območje Občine Piran
Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Podpora in ukrepi za razvoj kmetijstva in podeželja v Občini Piran
Temei legal: Pravilnik o izvajanju pomoči za razvoj kmetijstva in podeželja v Občini Piran za programsko obdobje 2011–2013 (poglavje IV)
Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 2011 – 75 000 EUR
2012 – 82 000 EUR
2013 – 90 000 EUR
Valoarea maximă a ajutorului:
1. |
Investiții în exploatații agricole pentru producția primară:
|
2. |
Ajutoare pentru investiții în vederea conservării peisajelor și a clădirilor tradiționale:
|
3. |
Ajutoare pentru comasarea terenurilor:
|
4. |
Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate:
|
5. |
Ajutoare pentru acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol:
|
Data punerii în aplicare: De la data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pentru schema de ajutoare pe site-ul web al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene
Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013
Obiectivul ajutorului: Sprijinirea IMM-urilor
Trimitere la articolul (articolele) aplicabil(e) și costurile eligibile acoperite de schema de ajutoare sau de ajutorul individual
Proiectul de norme privind acordarea de ajutoare pentru dezvoltarea agriculturii și a zonelor rurale în localitatea Piran în perioada de programare 2011-2013 (Capitolul IV) cuprinde măsuri care constituie ajutoare de stat în conformitate cu următoarele articole din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 (JO L 358, 16.12.2006, p. 3) și din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) (JO L 214, 9.8.2008, p. 3):
— articolul 4: Investiții în exploatațiile agricole pentru producția primară;
— articolul 5: Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale;
— articolul 13: Ajutoare pentru comasarea terenurilor;
— articolul 14: Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate;
— articolul 15: Ajutoare pentru acordarea de asistența tehnică în sectorul agricol.
Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură
Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:
Občina Piran |
Tartinijev trg 2 |
SI-6330 Piran |
SLOVENIJA |
Adresa web: http://www.piran.si/index.php?page=static&item=418
Alte informații: Din momentul intrării în vigoare a prezentei scheme de ajutoare, încetează să se aplice schema de ajutoare XA 418/07.
Accesul la temeiul juridic este posibil prin intermediul următorului site web: Pravilnik o izvajanju drzavne pomoci na podrocju kmetijstva_2011_2013.doc (150 KB).
Predstojnica Urada za gospodarstvo in turizem
Tanja FRANCA
Ajutor nr.: XA 165/10
Stat membru: Italia
Regiune: Veneto
Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Progetti formativi rivolti a favore delle imprese attive nella produzione di prodotti agricoli.
Temei legal: L. 845/1978 «Legge quadro in materia di formazione professionale».
L.R. n. 10 del 30.1.1990«Ordinamento del sistema della formazione professionale e organizzazione delle politiche regionali del lavoro».
DGR n. 1920 del 27 luglio 2010 della Regione del Veneto.
Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 1 300 000 EUR
Valoarea maximă a ajutorului: 100 %
Data punerii în aplicare: Începând cu data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei
Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013
Obiectivul ajutorului: Asistență tehnică [articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]:
Ajutoarele sunt destinate finanțării de acțiuni de formare continuă de diverse tipuri:
acțiuni care vizează obținerea autorizației de achiziționare și utilizare a produselor fitosanitare;
acțiuni care vizează obținerea de brevete de meserii sau de certificate de competență, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru care este esențială formarea profesională sau actualizarea calificărilor;
acțiuni de actualizare sau de perfecționare tematică;
acțiuni care vizează obținerea unei „capacități profesionale” corespunzătoare, în sensul legislației comunitare, și/sau a certificării menționate în Decretul legislativ nr. 99/2004 (Imprenditore agricolo professionale – întreprinzător agricol profesionist).
Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură, silvicultură, pescuit
Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:
Regione del Veneto |
Palazzo Balbi |
Dorsoduro 3901 |
30123 Venezia VE |
ITALIA |
Tel. +39 412795030 |
Fax +39 412795085 |
E-mail: dir.formazione@regione.veneto.it |
Adresa web: http://www.regione.veneto.it/Servizi+alla+Persona/Formazione+e+Lavoro/ModulisticaREG.htm
faceți click pe linkul „settore primario” (sectorul primar)
Alte informații: Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați:
Direzione Regionale Formazione
Fondamenta S. Lucia
Cannaregio 23
30121 Venezia VE
ITALIA
Tel. +39 412795029-5030
Fax +39 412795085
E-mail: dir.formazione@regione.veneto.it
Ajutor nr.: XA 169/10
Stat membru: Țările de Jos
Regiune: Provincie Utrecht (Utrecht)
Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Pilots duurzaam ondernemen
Temei legal: Subsidieverordening inrichting landelijk gebied 2006
Besluit subsidiekader ILG-AVP, artikel 3.2.1 Pilots duurzaam ondernemen
Articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006, Acordarea de asistență tehnică
Ajutorul în cauză respectă cerințele prevăzute la articolul 15 alineatele (2)-(4).
În particular:
în privința alineatului (2): se acordă ajutoare numai pentru costurile menționate la alineatul respectiv;
în privința alineatului (3): procentajul ajutorului este mai mic de 100 % din costurile proiectului. Ajutorul se acordă biroului de consultanță care furnizează serviciile în beneficiul producătorilor participanți. Prin urmare, este vorba despre servicii de consultanță subvenționate. Nu este vorba despre plăți în numerar către producători;
în privința alineatului (4): participarea la proiectul sprijinit este deschisă tuturor producătorilor din sectorul vizat și din regiunea respectivă.
Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Un ajutor unic în valoare de maximum 52 020 EUR pentru perioada 15 iulie 2010-31 decembrie 2012
Valoarea maximă a ajutorului: Ajutorul nu depășește 90 % din costurile eligibile.
Data punerii în aplicare: 15 iulie 2010, însă după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prevăzută la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei
Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2012 inclusiv
Obiectivul ajutorului: Ajutor unic acordat centrului Wageningen – UR Livestock Research în legătură cu proiectul „Haal meer uit gras”.
Obiectivul: să ofere producătorilor de lapte mai multe cunoștințe despre gestionarea durabilă a terenului și utilizarea durabilă a pășunilor.
Sectorul (sectoarele) în cauză: Producătorii de lapte din Oost Utrecht
Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:
Provincie Utrecht |
Postbus 80300 |
3508 TH Utrecht |
NEDERLAND |
Adresa web: http://www.provincie-utrecht.nl/onderwerpen/landbouw/vitaal-platteland/steunregelingen/#subcontent
Alte informații: —
Ajutor nr.: XA 177/10
Stat membru: Republica Lituania
Regiune: —
Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual:: Paramos teikimas už šalutinių gyvūninių produktų, neskirtų vartoti žmonėms, pašalinimą ir sunaikinimą (schemos XA 40/10 pakeitimas)
Temei legal: Lietuvos Respublikos žemės ūkio ministro 2007 m. balandžio 13 d. įsakymo Nr. 3D-162 „Dėl paramos teikimo už šalutinių gyvūninių produktų, neskirtų vartoti žmonėms, pašalinimą ir sunaikinimą taisyklių patvirtinimo ir žemės ūkio ministro 2006 m. gegužės 26 d. įsakymo Nr. 3D-217 bei žemės ūkio ministro 2006 m. spalio 3 d. įsakymo Nr. 3D-385 pripažinimo netekusiais galios“ pakeitimo projektas.
Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 3 100 000 LTL (897 822 EUR la cursul oficial de schimb)
Valoarea maximă a ajutorului:
1. |
Până la 100 % din costurile de eliminare și distrugere a animalelor moarte, atunci când există obligația efectuării testelor EST în cazul aceste animale. |
2. |
Până la 100 % din costurile de eliminare a animalelor moarte și până la 75 % din costurile de distrugere a acestora:
|
3. |
Până la 61 % din costurile de eliminare și până la 59 % din costurile de distrugere:
|
Data punerii în aplicare: Schema de ajutoare intră în vigoare după ce Comisia a trimis o confirmare de primire, după ce a atribuit schemei un număr de identificare și după ce a publicat pe internet sinteza informațiilor referitoare la aceasta.
Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013
Obiectivul ajutorului: Sprijinirea IMM-urilor
Acordarea de ajutoare întreprinderilor și fermierilor care activează în sectorul creșterii animalelor, în vederea asigurării unui program coerent de control și de eliminare fără riscuri a tuturor animalelor moarte.
Se aplică articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006.
Sectorul (sectoarele) în cauză: Producția primară de produse agricole
Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:
Lietuvos Respublikos žemės ūkio ministerija |
Gedimino pr. 19 |
LT-01103 Vilnius |
LIETUVA/LITHUANIA |
Adresa web: http://www.lrs.lt/pls/proj/dokpaieska.showdoc_l?p_id=48722
Alte informații: Având în vedere finanțarea planificată pentru 2010 privind ajutoarele acordate pentru gestionarea subproduselor de origine animală și intrarea în vigoare la 1 martie 2010 a noii scheme de ajutoare de stat pentru eliminarea și distrugerea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, previziunile referitoare la colectarea și prelucrarea subproduselor de origine animală nu corespund cu realitatea; deoarece se estimează că va exista o cantitate mare de subproduse de origine animală prezentând un risc de transmitere a encefalopatiei spongiforme (provenind de la bovine cu vârste de sub 24 de luni, de la ovine și caprine cu vârste de peste 18 luni), s-a hotărât subvenționarea 100 % a costurilor de eliminare și distrugere a acestora, iar în ceea ce privește celelalte produse de origine animală, în funcție de bugetul disponibil, s-a stabilit, în cazul porcilor și păsărilor găsite moarte, subvenționarea a numai 18 % din costurile de eliminare și de distrugere a acestora. După primele șase luni ale anului, era evident că nu se va realiza colectarea cantității de subproduse de origine animală a căror eliminare și distrugere fusese subvenționată 100 %, ceea ce a permis o mai mare intensitate (până la 61 % pentru eliminare și până la 59 % pentru distrugere) a ajutoarelor în sectorul creșterii porcilor și în cel al aviculturii, sectoare pentru care sprijinul este mai redus.
În cadrul prezentei scheme de ajutoare, sistemul de acordare a ajutoarelor de stat pentru gestionarea animalelor găsite moarte și a animalelor susceptibile de a fi afectate de encefalopatie spongiformă rămâne neschimbat, iar costurile pentru eliminarea acestora (transport) și pentru distrugere sunt acoperite până la 100 %. Se acordă ajutoare similare pentru costurile de gestionare a cadavrelor de animale de laborator sau de animale moarte găsite de autoritățile publice, al căror proprietar nu poate fi stabilit, dacă aceste animale prezintă riscuri pentru sănătatea oamenilor sau a animalelor ori pentru mediu, precum și în cazul animalelor sălbatice găsite moarte susceptibile de a fi fost infectate cu boli care pot fi transmise oamenilor sau animalelor.
Costurile pentru alte bovine, ovine, caprine, cabaline și porcine moarte sunt acoperite până la 100 % pentru eliminare și până la 75 % pentru distrugere.
La intrarea în vigoare a prezentei scheme de ajutoare încetează aplicarea schemei de ajutoare XA 40/10.
Ajutor nr.: XA 197/10
Stat membru: Irlanda
Regiune: Stat membru
Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Provision of consultancy services and technical expertise to the Irish Sheep Industry
Temei legal: National Development Plan 2007-2013
Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Maximum 1 milion EUR anual
Valoarea maximă a ajutorului: Până la 100 % din costurile eligibile
Data punerii în aplicare:
Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2013
Obiectivul ajutorului: Obiectivul noului program de creștere a ovinelor este:
creșterea profitabilității și a sustenabilității șeptelului ovin național prin îmbunătățirea productivității și reducerea costurilor sectorului, ținând seama, în principal, de cerințele pieței;
modificarea semnificativă a infrastructurii din cadrul sistemului actual de creștere a ovinelor pentru a asigura în viitor o structură viabilă și sustenabilă în domeniu.
Ajutorul se acordă în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 – Acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol.
Sectorul (sectoarele) în cauză: Ovine
Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:
Department of Agriculture, Fisheries and Food |
Agriculture House |
Kildare Street |
Dublin 2 |
IRELAND |
Adresa web: http://www.agriculture.gov.ie/ndp_state_aid
Alte informații: —
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/34 |
Actualizarea listei cu punctele de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (JO C 316, 28.12.2007, p. 1; JO C 134, 31.5.2008, p. 16; JO C 177, 12.7.2008, p. 9; JO C 200, 6.8.2008, p. 10; JO C 331, 31.12.2008, p. 13; JO C 3, 8.1.2009, p. 10; JO C 37, 14.2.2009, p. 10; JO C 64, 19.3.2009, p. 20; JO C 99, 30.4.2009, p. 7; JO C 229, 23.9.2009, p. 28; JO C 263, 5.11.2009, p. 22; JO C 298, 8.12.2009, p. 17; JO C 74, 24.3.2010, p. 13; JO C 326, 3.12.2010, p. 17)
2010/C 355/09
Publicarea listei cu punctele de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) are la bază informațiile comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 34 din Codul frontierelor Schengen.
În afară de publicarea în Jurnalul Oficial, o actualizare periodică este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Afaceri Interne.
REPUBLICA CEHĂ
Înlocuirea informațiilor publicate în JO C 247, 13.10.2006
Frontiere aeriene
Nou punct de trecere a frontierei:
Havlíčkův Brod
LETONIA
Înlocuirea informațiilor publicate în JO C 247, 13.10.2006
Frontiere maritime
Nou punct de trecere a frontierei:
Engures osta (deschise numai la cerere)
Frontiere aeriene
Nou punct de trecere a frontierei:
Takuma lidosta (deschise numai la cerere)
MALTA
Înlocuirea informațiilor publicate în JO C 247, 13.10.2006
Frontiere maritime
1. |
Malta Freeport |
2. |
Mġarr Yacht Marina |
3. |
Msida Yacht Marina |
4. |
Valletta Seaport |
Frontieră aeriană
1. |
Malta International Airport, Luqa |
V Anunțuri
PROCEDURI ADMINISTRATIVE
Comisia Europeană
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/35 |
Invitație de participare la licitație pentru reducerea taxei la import pentru sorgul provenind din țări terțe
2010/C 355/10
I. OBIECT
1. |
Se deschide o procedură de licitație pentru reducerea taxei la import pentru sorgul având codul NC 1007 00 90, care provine din țări terțe. |
2. |
Procedura de licitație respectă dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1262/2010 al Comisiei (1). |
II. TERMEN
1. |
Termenul de prezentare a ofertelor pentru prima dintre licitațiile parțiale expiră la 13 ianuarie 2011 ora 10.00, ora Bruxelles-ului. Termenul de prezentare a ofertelor pentru următoarele licitații parțiale expiră în următoarele zile, la ora 10.00, ora Bruxelles-ului:
|
2. |
Această invitație se publică exclusiv pentru deschiderea prezentei proceduri de licitație. Fără a aduce atingere modificării sau înlocuirii sale, această invitație este valabilă pentru toate licitațiile parțiale efectuate în perioada de valabilitate a acestei proceduri de licitație. |
III. OFERTE
1. |
Ofertele prezentate în scris trebuie să ajungă la destinație cel târziu la datele și orele indicate în titlul II, fie prin depunere cu confirmare de primire, fie pe cale electronică la una dintre următoarele adrese: Adresa de depunere:
Ofertele care nu se transmit pe cale electronică trebuie trimise la adresa respectivă în două plicuri sigilate, unul în interiorul celuilalt. Plicul interior, sigilat la rândul său, poartă mențiunea „Ofertă privind licitația pentru reducerea taxei la import pentru sorg – Regulamentul (UE) nr. 1262/2010”. Ofertele prezentate rămân ferme până când statul membru în cauză îi comunică părții interesate atribuirea contractului. |
2. |
Oferta, precum și dovada și declarația menționate la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei (2) sunt redactate în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru al cărui organism competent este destinatarul ofertei. |
IV. GARANȚIA DE PARTICIPARE LA LICITAȚIE
Garanția de participare la licitație se constituie în favoarea organismului competent.
V. ATRIBUIREA CONTRACTELOR
Atribuirea contractelor instituie:
(a) |
dreptul la eliberarea, în statul membru în care a fost prezentată oferta, a unei licențe de import în care se menționează reducerea taxei la import prevăzută în ofertă pentru cantitatea în cauză; |
(b) |
obligația de a solicita, în statul membru menționat la litera (a), o licență de import pentru această cantitate. |
(1) JO L 343, 29.12.2010, p. 76.
(2) JO L 340, 19.12.2008, p. 57.
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/37 |
Invitație de participare la licitație pentru reducerea taxei la import pentru porumbul provenind din țări terțe
2010/C 355/11
I. OBIECT
1. |
Se deschide o procedură de licitație pentru reducerea taxei la import pentru porumbul având codul NC 1005 90 00, care provine din țări terțe. |
2. |
Procedura de licitație respectă dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1262/2010 al Comisiei (1). |
II. TERMEN
1. |
Termenul de prezentare a ofertelor pentru prima dintre licitațiile parțiale expiră la 13 ianuarie 2011 ora 10.00, ora Bruxelles-ului. Termenul de prezentare a ofertelor pentru următoarele licitații parțiale expiră în următoarele zile, la ora 10.00, ora Bruxelles-ului:
|
2. |
Această invitație se publică exclusiv pentru deschiderea prezentei proceduri de licitație. Fără a aduce atingere modificării sau înlocuirii sale, această invitație este valabilă pentru toate licitațiile parțiale efectuate în perioada de valabilitate a acestei proceduri de licitație. |
III. OFERTE
1. |
Ofertele prezentate în scris trebuie să ajungă la destinație cel târziu la datele și orele indicate în titlul II, fie prin depunere cu confirmare de primire, fie pe cale electronică la una dintre următoarele adrese: Adresa de depunere:
Ofertele care nu se transmit pe cale electronică trebuie să ajungă la adresa respectivă în plic două plicuri sigilate, unul în interiorul celuilalt. Plicul interior, sigilat la rândul său, poartă mențiunea „Ofertă privind licitația pentru reducerea taxei la import pentru porumb – Regulamentul (UE) nr. 1262/2010”. Ofertele prezentate rămân ferme până când statul membru în cauză îi comunică părții interesate atribuirea contractului. |
2. |
Oferta, precum și dovada și declarația menționate la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei (2) sunt redactate în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru al cărui organism competent este destinatarul ofertei. |
IV. GARANȚIA DE PARTICIPARE LA LICITAȚIE
Garanția de participare la licitație se constituie în favoarea organismului competent.
V. ATRIBUIREA CONTRACTELOR
Atribuirea contractelor instituie:
(a) |
dreptul la eliberarea, în statul membru în care a fost prezentată oferta, a unei licențe de import în care se menționează reducerea taxei la import prevăzută în ofertă pentru cantitatea în cauză; |
(b) |
obligația de a solicita, în statul membru menționat la litera (a), o licență de import pentru această cantitate. |
(1) JO L 343, 29.12.2010, p. 76.
(2) JO L 340, 19.12.2008, p. 57.
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/39 |
Invitație de participare la licitație pentru reducerea taxei la import pentru porumbul provenind din țări terțe
2010/C 355/12
I. OBIECT
1. |
Se deschide o procedură de licitație pentru reducerea taxei la import pentru porumbul având codul NC 1005 90 00, care provine din țări terțe. |
2. |
Procedura de licitație respectă dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1262/2010 al Comisiei (1). |
II. TERMEN
1. |
Termenul de prezentare a ofertelor pentru prima dintre licitațiile parțiale expiră la 13 ianuarie 2011 ora 10.00, ora Bruxelles-ului. Termenul de prezentare a ofertelor pentru următoarele licitații parțiale expiră în următoarele zile, la ora 10.00, ora Bruxelles-ului:
|
2. |
Această invitație se publică exclusiv pentru deschiderea prezentei proceduri de licitație. Fără a aduce atingere modificării sau înlocuirii sale, această invitație este valabilă pentru toate licitațiile parțiale efectuate în perioada de valabilitate a acestei proceduri de licitație. |
III. OFERTE
1. |
Ofertele prezentate în scris trebuie să ajungă la destinație cel târziu la datele și orele indicate în titlul II, fie prin depunere cu confirmare de primire, fie pe cale electronică la una dintre următoarele adrese: Adresa de depunere:
Ofertele care nu se transmit pe cale electronică trebuie să ajungă la adresa respectivă în două plicuri sigilate, unul în interiorul celuilalt. Plicul interior, sigilat la rândul său, poartă mențiunea „Ofertă privind licitația pentru reducerea taxei la import pentru porumb – Regulamentul (UE) nr. 1262/2010”. Ofertele prezentate rămân ferme până când statul membru în cauză îi comunică părții interesate atribuirea contractului. |
2. |
Oferta, precum și dovada și declarația menționate la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei (2) sunt redactate în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru al cărui organism competent este destinatarul ofertei. |
IV. GARANȚIA DE PARTICIPARE LA LICITAȚIE
Garanția de participare la licitație se constituie în favoarea organismului competent.
V. ATRIBUIREA CONTRACTELOR
Atribuirea contractelor instituie:
(a) |
dreptul la eliberarea, în statul membru în care a fost prezentată oferta, a unei licențe de import în care se menționează reducerea taxei la import prevăzută în ofertă pentru cantitatea în cauză; |
(b) |
obligația de a solicita, în statul membru menționat la litera (a), o licență de import pentru această cantitate. |
(1) JO L 343, 29.12.2010, p. 76.
(2) JO L 340, 19.12.2008, p. 57.
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
29.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 355/41 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.6105 – Veolia/EDF/Société d'Energie et d'Eau du Gabon)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2010/C 355/13
1. |
La data de 17 decembrie 2010, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea Veolia Eau – Compagnie Génerale des Eaux SCA („Veolia Eau”, Franța), aparținând grupului Veolia Environnement, și întreprinderea Electricité de France International SA („EDFI”, Franța), aparținând grupului Electricité de France („EDF”), dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice controlul în comun asupra întreprinderii Société d'Energie et d'Eau du Gabon („SEEG”, Gabon), prin achiziționare de acțiuni ale holdingului întreprinderii SEEG, Veolia Water India Africa SA („VWIA”, Franța), aflată în prezent sub controlul exclusiv al Veolia Eau. |
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. |
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6105 – Veolia/EDF/Société d'Energie et d'Eau du Gabon, la următoarea adresă:
|
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].
(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).