27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/1

—

Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (1).

—

Decizia nr. 1098/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și a Excluziunii Sociale (2010).

—

Solidaritatea este una dintre valorile care stau la baza Uniunii Europene. Coeziunea economică și socială sunt, prin urmare, obiective intrinseci ale modelelor sociale europene;

—

Incluziunea activă a tinerilor presupune o combinație de ajutor corespunzător pentru venit, piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii și acces la servicii de calitate.

—

Obiectivele prevăzute în Strategia de la Lisabona, de a crea locuri de muncă mai multe și mai bune și de a eradica sărăcia până în 2010, inclusiv obiectivele Pactului european pentru tineret, nu au fost atinse și, prin urmare, este necesar să continuăm să acționăm pentru îndeplinirea lor.

—

Efectele negative ale crizei economice și financiare asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă sunt resimțite în special de unele grupuri în situații vulnerabile sau în pericol de excluziune, precum tinerii, conducând la creșterea sărăciei în rândul acestora.

—

Unul dintre instrumentele principale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale este ocuparea forței de muncă. Europa are nevoie de niveluri mai înalte de productivitate și de locuri de muncă de bună calitate. Cu toate acestea, proporția de lucrători săraci în rândul tinerilor (10 %) (2) ilustrează faptul că nu toate locurile de muncă oferă suficientă securitate.

—

Șomajul în rândul tinerilor a atins niveluri extrem de îngrijorătoare: în Uniunea Europeană, un tânăr din cinci sub vârsta de 25 de ani este șomer. De asemenea, un tânăr din cinci cu vârsta între 18 și 24 de ani este amenințat de sărăcie (2).

—

Provocarea demografică pe care o reprezintă îmbătrânirea populației impune un răspuns intergenerațional și dialog și solidaritate intergeneraționale.

—

Interesele sociale și economice ale Uniunii Europene necesită utilizarea pe deplin a potențialului tinerilor.

—

Prin urmare, este de o importanță capitală să se asigure incluziunea socială și egalitatea de șanse pentru tineri, care să le permită să participe activ și în mod echitabil la viața economică, socială, democratică și culturală, fiind necesară acordarea unei atenții deosebite tinerilor care dispun de oportunități reduse.

—

Șomajul, sărăcia, excluziunea socială și economică și toate formele de discriminare constituie obstacole în calea bunăstării tinerilor și pot împiedica participarea lor activă în societate. Incluziunea sporită a tinerilor în societate și participarea lor deplină și activă pe piața forței de muncă, combinată cu accesul îmbunătățit la o educație de calitate, precum și la o protecție și servicii sociale adecvate și mai bine focalizate, sunt instrumente esențiale pentru reducerea sărăciei, îmbunătățirea calității vieții și promovarea coeziunii sociale.

—

Investițiile în tineri constituie o resursă esențială a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, iar facilitarea incluziunii lor sociale ar consolida coeziunea societății, în cadrul căreia toți tinerii ar dispune de șanse egale de a participa.

—

Facilitarea accesului tinerilor la piața forței de muncă și oferirea de șanse pentru ocuparea unui loc de muncă mai sigur pe baze nediscriminatorii.

—

Asigurarea unui acces îmbunătățit la educația de calitate și facilitarea tranzițiilor fără dificultăți către piața forței de muncă, de la educație și formare sau de la șomaj și inactivitate.

—

Facilitarea reconcilierii vieții private cu cea de familie și cu cea profesională.

—

Prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale a tinerilor, precum și a perpetuării acestor probleme de la o generație la alta.

—

Principiul egalității de șanse, ținând cont în mod deosebit de chestiunile privind genul și de tinerii care dispun de oportunități reduse.

—

Implicarea tuturor actorilor relevanți de la nivel local, regional, național și al UE.

—

Este necesar să fie evidențiat rolul dialogului structurat în domeniul tineretului, în special rezultatele ciclului actual privind angajarea tinerilor.

—

inițiative specifice în domeniul tineretului

și

—

inițiative generale pentru integrarea unei perspective privind tineretul în alte domenii de politică relevante.

(i)

Promovarea educației, formării și învățării non-formale în scopul creșterii potențialului de angajare prin:

(ii)

Încurajarea tranzițiilor de la sistemele de educație și de formare la piața muncii pentru a preveni șomajul și excluziunea socială a tinerilor prin:

(iii)

Promovarea locurilor de muncă de bună calitate pentru tineri prin:

(iv)

Promovarea activităților profesionale independente și a spiritului antreprenorial prin:

(v)

Menținerea, elaborarea și, după caz, stabilirea măsurilor necesare pentru furnizarea accesului la o protecție socială adecvată și la servicii de înaltă calitate, inclusiv îngrijirile medicale, îngrijirea copilului și asistența pentru obținerea de locuințe, acordând o atenție specială îmbunătățirii serviciilor sociale destinate familiilor tinere.

—

Să creeze noi canale de comunicare și cooperare cu alte domenii și departamente de politici relevante, atât în cadrul diferitelor instituții ale UE, cât și între acestea, precum și în statele membre, acordând o atenție specială activităților desfășurate în cadrul metodei deschise de coordonare în alte domenii, în special cel al protecției și al incluziunii sociale, al educației și al ocupării forței de muncă.

—

Să încurajeze recunoașterea învățării non-formale și informale, care completează educația formală și care joacă un rol util de sprijinire a integrării sociale și economice eficiente a tinerilor, în special a celor care dispun de oportunități reduse. În acest context, efortul depus pentru sprijinirea acestor tineri de către persoanele active în domeniul tineretului și participarea la programul Tineretul în acțiune au o importanță deosebită.

—

Să promoveze instrumentele de învățare reciprocă și schimbul de cele mai bune practici, prin seminarii la nivel înalt sau reuniuni ale grupurilor de experți pe teme legate de integrarea socială a tinerilor și participarea lor deplină pe piața forței de muncă. În acest sens, rezultatele unor astfel de activități ar trebui să fie difuzate de o manieră eficace, prin intermediul platformelor existente, după caz.

—

Să utilizeze în mod eficient fondurile disponibile în UE pentru a sprijini procesul de incluziune socială a tinerilor în ceea ce privește educația, formarea și ocuparea forței de muncă și pentru a combate șomajul și sărăcia, în special Fondul Social European, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul pentru dezvoltare rurală sau orice alte fonduri sau programe UE relevante, cum ar fi PROGRESS.

—

Să continue să sprijine și să promoveze cercetarea interdisciplinară cu privire la tineri și la condițiile de viață ale acestora, ținând seama de mediul socioeconomic și de oportunitățile și obstacolele pe care le ridică acesta în calea incluziunii sociale și a potențialului de angajare al tinerilor.

—

Să se asigure că indicatorii existenți includ o dimensiune consacrată tinerilor, în scopul de a culege și a analiza date privind incluziunea activă a tinerilor și combaterea șomajului și a sărăciei și de a permite efectuarea de evaluări comparative de către statele membre din perspectiva realizărilor acestora.

—

Să instituie mecanisme adecvate de monitorizare și evaluare a rezultatelor obținute în ceea ce privește acțiunile prezentate în linii generale în secțiunea 7 de mai sus, îndeosebi prin intermediul Raportului UE privind tineretul.

—

recunoașterii rolului crucial al tinerilor pentru creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii necesară pentru prosperitatea viitoare a Europei;

—

asigurării faptului că aportul politicii în domeniul tineretului – care tratează aspecte ca mobilitatea, participarea, învățarea non-formală și informală, activitățile de voluntariat și munca tinerilor – este pe deplin integrat în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020;

—

recunoașterii caracterului intersectorial al chestiunilor dezbătute și prin urmare importanța promovării:

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/7

(1)

La 26 aprilie 2010 Consiliul a examinat programul de stabilitate actualizat al Austriei pentru perioada 2009-2013.

(2)

Criza financiară și economică internațională a împins economia austriacă în cea mai profundă recesiune din istoria postbelică. În Austria, încetinirea creșterii a fost cauzată în primul rând de scăderea exporturilor, care reflectă prăbușirea comerțului mondial, și contractarea investițiilor fixe, ca urmare a scăderii cererii și a înăspririi condițiilor de pe piața de creditare. În general, în conformitate cu cele mai recente estimări oficiale, PIB-ul a scăzut cu aproximativ 3,6 % (2) în 2009. Industria producătoare orientată puternic spre exporturi a avut cel mai mult de suferit.

Creșterea consumului privat, cu toate că a avut un nivel cu mult mai scăzut decât în anii precedenți, a devenit un factor de stabilizare. Prețurile de consum au crescut cu numai 0,4 % în 2009, în principal ca urmare a unor efecte de bază puternice ale scăderii prețurilor la combustibili și la păcură și a presiunii puternice în sens descendent asupra marjelor de profit determinate de condițiile slabe ale cererii. Pe măsură ce recesiunea a început să își pună amprenta asupra pieței forței de muncă, nivelul ocupării forței de muncă a scăzut cu 1,4 % în 2009, determinând o creștere a ratei șomajului până la 5,0 % (de la 3,8 % în anul precedent). Ca răspuns, guvernul austriac a adoptat un pachet substanțial de stimulare fiscală discreționară, în conformitate cu planul european de redresare economică (PERE). Ca urmare a măsurilor de stimulare și a funcționării stabilizatorilor automați, finanțele publice au suferit o deteriorare semnificativă, nivelul deficitului public general ajungând la 3,5 % din PIB (în creștere de la 0,4 % din PIB în 2008), iar al datoriei publice la 66,5 % din PIB în 2009. Consiliul a decis la data de 2 decembrie 2009 că există un deficit excesiv în Austria și a emis o recomandare de corectare a deficitului până în 2013. Cu toate că înaintea crizei Austria deținea o poziție bugetară aproape echilibrată, deteriorarea semnificativă a finanțelor publice necesită adoptarea unor măsuri de consolidare considerabile.

(3)

Deși declinul constatat al PIB-ului real în contextul crizei este în mare măsură ciclic, nivelul producției potențiale a fost la rândul său influențat negativ. De asemenea, criza poate afecta și creșterea potențială pe termen mediu prin investiții mai mici, prin limitarea accesului la creditare și prin creșterea șomajului structural. Mai mult, impactul crizei economice accentuează efectele negative ale îmbătrânirii populației asupra producției potențiale și asupra sustenabilității finanțelor publice. În acest context va fi esențială accelerarea ritmului reformelor structurale în scopul susținerii creșterii potențiale. În special, în cazul Austriei este important să se apeleze la reforme în domeniul ofertei de forță de muncă (în special prin îmbunătățirea suplimentară a stimulentelor pentru continuarea activității lucrătorilor în vârstă) și al învățământului (prin îmbunătățirea rezultatelor pentru tinerii dezavantajați).

(4)

Scenariul macroeconomic aflat la baza programului de stabilitate din ianuarie 2010 prevede o reluare a creșterii PIB-ului real de la – 3,4 % în 2009 la 1,5 % în perioada 2010-2011 și la aproximativ 2 % ulterior. Evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent (3), scenariul menționat se prezintă relativ optimist pentru 2010 și pare să se bazeze pe ipoteze de creștere plauzibile pentru perioada 2011-2013. Diferența de creștere preconizată pentru 2010 este generată de contribuția mai mare din exporturi nete, menționată în program, față de nivelul cuprins în previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2009. Previziunile programului cu privire la inflație par realiste.

(5)

Programul estimează un deficit public general de 3,5 % din PIB în 2009. Deteriorarea semnificativă de la un deficit de 0,4 % din PIB în 2008 reflectă în mare măsură impactul crizei asupra finanțelor publice, dar a fost, de asemenea, cauzată de măsurile de stimulare în valoare de 1½ % din PIB, adoptate de guvern în conformitate cu PERE. Majoritatea măsurilor de stimulare fiscală introduse în 2009 au fost de natură permanentă (aproximativ 1,3 % din PIB în 2009, față de nivelul de 0,2 % din PIB reprezentat de măsuri temporare). În conformitate cu strategia de ieșire susținută de Consiliu și în vederea corectării deficitului excesiv până în 2013 și a revenirii la o poziție sustenabilă a finanțelor publice, orientarea fiscală va rămâne axată pe acțiuni de sprijin în 2010, fiind urmată de impunerea unei discipline fiscale stricte începând cu 2011.

(6)

În conformitate cu programul, valoarea nominală a deficitului public general va crește de la 3,5 % în 2009 la 4,7 % în 2010. Programul nu prevede aproape nicio variație a ratei cheltuielilor în 2010, deteriorarea de peste 1 % din PIB provenind aproape exclusiv din evoluția veniturilor. Actualizarea nu prezintă măsuri suplimentare față de cele deja cunoscute la data celei mai recente examinări a situației Austriei în cadrul procedurii de deficit excesiv, aspect care este conform cu recomandarea Consiliului potrivit căreia „în 2010 autoritățile austriece ar trebui să pună în aplicare măsurile bugetare conform planului”.

Deteriorarea preconizată este în parte generată de funcționarea liberă a stabilizatorilor automați și în parte de anumite măsuri discreționare. În special, o parte din măsurile cuprinse în reforma fiscală din 2009, și anume scutirile pentru familiile cu copii și reducerile de impozite pentru persoanele care desfășoară activități independente, intră în vigoare abia în 2010 și se preconizează că acestea vor atrage costuri asupra bugetului estimate la aproximativ ¼ % din PIB. Dispozițiile privind deprecierea accelerată, adoptate în ianuarie 2009, vor atrage o presiune suplimentară asupra bugetului de aproximativ 0,1 % din PIB. Se previzionează o orientare fiscală expansionistă, întrucât deteriorarea soldului nominal este reflectată într-o creștere cu 1¼ % din PIB a soldului ajustat ciclic și structural recalculat de serviciile Comisiei pe baza informațiilor din program, în conformitate cu metodologia adoptată de comun acord. Această variație este diferită de cea explicată prin informațiile privind măsurile discreționare puse în aplicare în 2010 (abordarea ascendentă) estimate de serviciile Comisiei la aproximativ ½ % din PIB. O parte din neconcordanța menționată se poate explica prin efectele negative de componență, motoarele de creștere deplasându-se către exporturile nete și efectele întârziate asupra veniturilor din impozitul pe profit.

(7)

Principalul obiectiv al strategiei bugetare pe termen mediu îl reprezintă aducerea deficitului sub valoarea de referință de 3 % din PIB până la finalul orizontului de timp al programului, în conformitate cu recomandarea Consiliului emisă la 2 decembrie 2009 în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Programul prevede o consolidare semnificativă și distribuită uniform în perioada 2011-2013. Se estimează o scădere a soldului structural de la nivelul de 3,9 % din PIB în 2010 la 2,2 % din PIB în 2013, care corespunde unui efort fiscal mediu anual puțin sub ¾ % din PIB pentru perioada 2011-2013. Se estimează o trecere a soldului primar structural de la un deficit de 1¼ % din PIB în 2010 la un excedent de ¾ % din PIB în 2013. Programul prevede că ponderea veniturilor în PIB va rămâne în mare măsură neschimbată între 2010 și 2013 și că urmează să se realizeze consolidarea în special în ceea ce privește cheltuielile.

Cu toate acestea, singura măsură prevăzută în program pentru a sprijini consolidarea planificată este o scădere a cheltuielilor din sectorul îngrijirilor medicale de ordinul a aproximativ 1,7 miliarde de euro între 2010 și 2013, asupra căreia au convenit guvernul federal și fondurile de sănătate publică. Întrucât economiile convenite sunt în valoare de aproximativ 0,6 % din PIB, această măsură prevede mai puțin de o treime din consolidarea prevăzută între 2010 și 2013. Obiectivul pe termen mediu (OTM) al Austriei îl reprezintă realizarea unui buget echilibrat. Date fiind cele mai recente previziuni și nivelul datoriei, OTM-ul reflectă în mod foarte adecvat obiectivele pactului. Cu toate acestea, programul nu prevede îndeplinirea OTM-ului în cadrul orizontului programului.

(8)

Rezultatele bugetare s-ar putea dovedi inferioare previziunilor din cadrul programului pentru anul 2011 și ulterior. În timp ce previziunile privind veniturile din actualizare rămân realiste, consolidarea planificată cu privire la cheltuieli este susținută numai parțial de măsuri. Alte riscuri specifice sunt legate de garanțiile bancare aprobate de guvern pentru sprijinirea sectorului financiar, garanții care, dacă ar fi mobilizate, ar conduce la creșterea deficitului și a datoriei. Însă este posibil ca, în viitor, statul să recupereze o parte din costurile aferente sprijinului acordat de guvern sectorului financiar. Posibila introducere a unui impozit special pe tranzacțiile bancare începând cu 2011, care ar putea genera venituri de aproximativ 0,2 % din PIB, reprezintă un mic factor de risc pozitiv.

(9)

Datoriile publice brute sunt estimate la 66,5 % din PIB în 2009, în creștere față de nivelul de 62,5 % din anul precedent. Pe lângă creșterea deficitului și reducerea creșterii PIB-ului, la creșterea ratei datoriei a contribuit și o ajustare stoc-flux semnificativă, care reflectă în principal operațiunile de salvare a băncilor. Rata datoriei publice brute s-a situat peste valoarea de referință din tratat în 2009 și are o tendință de creștere pe întreaga perioadă de programare. Se previzionează o creștere a ratei datoriei cu 7,8 puncte procentuale pe întreaga perioadă de programare, determinată în principal de menținerea nivelului ridicat al deficitelor publice. Pe lângă posibilitatea ca deficitele să depășească nivelurile estimate după 2011, evoluția ratei datoriei este expusă unor riscuri generate, în special, de incertitudinile legate de costul funcționării pe viitor a celei de-a cincea bănci ca mărime a țării, Hypo Group Alpe Adria (naționalizată în decembrie 2009) și de garanțiile de stat emise pentru datoriile Autorității austriece pentru autostrăzi (ASFINAG) și ale Căilor ferate federale austriece (ÖBB).

(10)

Previziunile în privința datoriei publice pe termen mediu, care presupun o revenire treptată a PIB-ului la ratele de creștere prevăzute înainte de criză și o întoarcere a ponderii impozitelor la nivelurile dinaintea crizei, incluzând creșterea conform previziunilor a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației și creșterea conform previziunilor a ratelor reale ale dobânzilor, arată că strategia bugetară prezentată în program, luată ca atare, fără alte modificări la nivel de politici, ar fi aproape suficientă pentru a stabiliza ponderea datoriei în PIB până în 2020.

(11)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației din Austria se situează puțin sub media din UE, fiind preconizată doar o creștere ușoară, pe termen lung, a cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB. Poziția bugetară din 2009 estimată în program accentuează impactul bugetar al îmbătrânirii populației. Realizarea pe termen mediu a unor excedente primare ar contribui la reducerea riscurilor la adresa sustenabilității finanțelor publice, care au fost estimate drept medii în cadrul Raportului Comisiei privind sustenabilitatea din 2009 (4).

(12)

Cadrul bugetar intern existent, având la bază legea egalizării fiscale („Finanzausgleichsgesetz”) și pactul de stabilitate internă prezintă un grad destul de ridicat de complexitate și o lipsă de transparență. Acesta prevede nu numai o cheie fixă de distribuție a veniturilor provenite din majoritatea impozitelor individuale între diferitele niveluri teritoriale, ci și o repartizare a competențelor între diferite niveluri ale administrației, în numeroase domenii. Responsabilitățile privind colectarea și utilizarea veniturilor pentru numeroase activități nu sunt atribuite în cadrul aceluiași nivel al administrației publice. În forma în care se prezintă, sistemul nu încurajează cea mai eficientă utilizare a resurselor. Cu toate acestea, Austria s-a angajat recent într-o reformă de amploare a legii privind cadrul bugetar la nivel federal.

Prima parte a reformei, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009, a instituit un nou cadru multianual pentru cheltuieli cu plafoane fixe (pentru aproximativ 80 % din cheltuielile totale) stabilite pentru patru ani consecutivi, pe o bază mobilă. Se preconizează că această măsură va împiedica efectuarea de cheltuieli prociclice și va îmbunătăți eficacitatea stabilizatorilor automați. A doua parte, adoptată deja din punct de vedere juridic, care trebuie să intre în vigoare în 2013, presupune introducerea unui cadru bugetar bazat pe rezultate și modernizarea sistemului contabil al administrației publice și a previziunilor pe termen lung.

(13)

Există posibilitatea sporirii eficienței în mai multe domenii ale cheltuielilor publice ale Austriei, în special în ceea ce privește sistemul de îngrijiri medicale și învățământul, unde performanțele Austriei sunt comparabile cu media pentru țările UE sau ușor sub acest nivel, dar adesea cu atragerea unor costuri mai mari. Unul dintre motivele care explică aceste discrepanțe este reprezentat de suprapunerea sus-menționată a responsabilităților administrative și în materie de finanțare ale celor trei niveluri ale administrației publice. Programul pentru 2010 prezintă economiile planificate pentru sectorul îngrijirilor medicale, în valoare de aproximativ 0,6 % din PIB pentru perioada 2010-2013. În plus, acesta afirmă că s-a creat un grup de lucru la nivel de experți în vederea identificării metodelor de îmbunătățire a eficienței cheltuielilor publice în multe domenii. Cu toate acestea, actualizarea nu prezintă nicio nouă propunere legislativă concretă ca fiind iminentă.

(14)

Per ansamblu, în 2010 strategia bugetară stabilită în program este conformă cu recomandarea Consiliului emisă în temeiul articolului 126 alineatul (7). Cu toate acestea, începând cu 2011, luând în considerare riscurile, strategia bugetară ar putea să nu fie conformă cu recomandarea Consiliului emisă în temeiul articolului 126 alineatul (7). În special, strategia prevede reducerea deficitului la 2,7 % din PIB – și, prin urmare, corectarea deficitului excesiv până în 2013 și un efort fiscal mediu anual puțin sub ¾ % din PIB pentru perioada 2011-2013, dar, având în vedere riscurile, este posibil ca acest efort fiscal să nu fie suficient. Traiectoria de consolidare prezentată în program pentru perioada începând cu 2011 nu este susținută de măsuri corespunzătoare. În plus, strategia bugetară nu este suficientă pentru a readuce ponderea datoriei în PIB pe o traiectorie descendentă.

(15)

În ceea ce privește cerințele prevăzute în codul de conduită pentru prezentarea de date pentru programele de stabilitate și de convergență, programul furnizează toate datele obligatorii, precum și majoritatea datelor opționale (5). În cadrul recomandărilor sale emise în temeiul articolului 126 alineatul (7) la 2 decembrie 2009 în vederea încetării situației de deficit excesiv, Consiliul a adresat, de asemenea, Austriei invitația de a înainta un raport privind progresele realizate în punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului într-un capitol separat în actualizările programelor de stabilitate. Secțiunea respectivă a actualizării programului furnizează doar informații foarte limitate asupra modului în care guvernul austriac plănuiește realizarea de progrese în punerea în aplicare a recomandării Consiliului.

(i)

să materializeze măsurile considerate necesare pentru a susține consolidarea planificată începând cu anul 2011, pentru a atinge efortul fiscal mediu anual recomandat de ¾ % din PIB și pentru a reduce deficitul public general sub valoarea de referință de 3 % din PIB până în 2013 și să valorifice orice oportunitate în plus față de eforturile fiscale, astfel cum se prevede în recomandarea PDE, inclusiv cele care decurg din condiții economice mai bune, pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice brute către valoarea de referință de 60 % din PIB;

(ii)

să îmbunătățească în continuare cadrul bugetar în vederea consolidării disciplinei fiscale la toate nivelurile administrației, printr-o mai mare transparență și responsabilizare, în special prin alinierea responsabilităților legislative, administrative și de finanțare între diversele niveluri ale administrației și prin consolidarea mecanismelor de punere în aplicare în conformitate cu pactul de stabilitate internă.

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/12

(1)

La 26 aprilie 2010, Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Bulgariei pentru perioada 2009-2012.

(2)

Înainte de recesiunea economică și financiară globală, Bulgaria cunoscuse o creștere puternică a PIB-ului real, susținută de o extindere rapidă a creditării și de influxuri puternice de investiții străine. Cu toate acestea, activitatea economică puternică a fost însoțită de creșterea dezechilibrelor macroeconomice, cum ar fi acumularea unui deficit și a unor datorii private externe foarte mari, precum și presiunile inflaționiste substanțiale. Creșterea explozivă a investițiilor determinată de ISD și creșterile salariale considerabile, care au depășit cu mult creșterea productivității, au agravat aceste dezechilibre. Pe măsura accentuării crizei economice globale, activitatea economică a fost puternic afectată, ceea ce a condus la contracția PIB-ului real cu 5 % în 2009.

În același timp, criza a determinat o binevenită corecție a dezechilibrelor prin care inflația medie a încetinit, ajungând la 2,5 % în 2009, iar deficitul de cont curent a scăzut rapid la 9,4% din PIB. Cu toate că deficitul de cont curent a fost în întregime finanțat din ISD, nivelul datoriei externe brute a țării de aproximativ 110 % din PIB rămâne relativ ridicat. Bulgaria nu a adoptat un pachet de stimulare fiscală pe termen scurt ca reacție la încetinirea economică. Având în vedere dezechilibrele macroeconomice mari existente înaintea recesiunii, în conformitate cu planul european de redresare economică (PERE), accentul eforturilor strategice întreprinse s-a pus pe măsurile de consolidare fiscală, în special prin limitarea cheltuielilor și îmbunătățirea respectării normelor fiscale. Prin urmare, conform programului de convergență al Bulgariei, deficitul public general în 2009 a fost estimat la mai puțin de 3 % din PIB (2). În perspectivă, principala provocare pe termen scurt spre mediu la adresa economiei o reprezintă asigurarea unui proces susținut de recuperare, fără a compromite stabilitatea fiscală și macroeconomică.

(3)

Deși declinul constatat al PIB-ului real în contextul crizei este în mare măsură ciclic, creșterea producției potențiale va continua într-un ritm mai lent. De asemenea, criza poate afecta și creșterea potențială pe termen mediu prin investiții mai mici, prin limitarea accesului la creditare și prin creșterea șomajului structural. Mai mult, impactul crizei economice accentuează efectele negative ale îmbătrânirii populației asupra producției potențiale și a sustenabilității finanțelor publice. În acest context va fi esențială accelerarea ritmului reformelor structurale în scopul susținerii creșterii potențiale. În special, în cazul Bulgariei este important să se întreprindă reforme în domeniul sănătății, al pensiilor, al învățământului, al administrației publice și al mediului de afaceri.

(4)

Scenariul macroeconomic de bază, considerat în cadrul programului drept scenariu de referință pentru evaluarea previziunilor bugetare, preconizează o îmbunătățire a nivelului de creștere a PIB-ului real de la –5 % în 2009 la 0,3 % în 2010, urmată de o redresare până la o medie de 4¼ % în restul perioadei de programare. Evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent (3), acest scenariu pare să aibă la bază ipoteze de creștere ușor optimiste, întrucât creșterea previzionată pentru 2010, precum și evoluția acesteia pe termen mediu par să se situeze în partea superioară a intervalului curent de previziuni. Se preconizează continuarea, pe întreaga perioadă de programare, a procesului de reducere a dezechilibrelor, care a început în 2009. Se estimează că inflația va rămâne scăzută în 2010-2012, iar previziunile pentru aceasta rămân realiste și în general conforme cu previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2009. Se estimează, de asemenea, o continuare a ameliorării balanței externe. În timp ce în 2009 această dinamică era determinată de scăderea mai rapidă a importurilor față de exporturi, pe termen mediu, corecția ar fi rezultatul reluării mai rapide și mai timpurii a creșterii exporturilor față de importuri. Cu toate că scenariul de bază se prezintă doar ușor optimist în comparație cu previziunile serviciilor Comisiei din toamnă și ținând seama de cele mai recente informații disponibile, caracterul plauzibil al acestuia depinde în mod esențial de reechilibrarea estimată a creșterii către un model mai sustenabil, având exporturile drept motor principal. Programul prezintă de asemenea scenarii pentru o variantă „pesimistă” și pentru una „optimistă”. Acestea diferă de scenariul de bază în principal în ceea ce privește estimările privind sincronizarea redresării economice și a dinamicii exporturilor. Scenariul pesimist prezintă o contracție continuă a PIB-ului real cu 2 % în 2010 ca urmare a scăderii în continuare a exporturilor, în ipoteza în care redresarea s-ar produce abia în 2011. În conformitate cu scenariul optimist, o redresare globală mai rapidă ar îmbunătăți ritmul de creștere a PIB-ului cu ¾ puncte procentuale pe întreaga perioadă de programare.

(5)

Deteriorarea semnificativă a soldului bugetului general în 2009 reflectă în mare măsură impactul crizei asupra finanțelor publice. Având în vedere necesitatea menținerii stabilității macroeconomice sub nivelul regimului de consiliu monetar, în conformitate cu PERE, guvernul nu a adoptat măsuri de stimulare. Prin urmare, deteriorarea a fost determinată în principal de o reducere a veniturilor ca urmare a recesiunii neașteptat de puternice și a modificării componenței PIB. Cu toate acestea, pierderile de venituri au fost în parte compensate de reduceri ale cheltuielilor. Pentru stabilizarea poziției fiscale, autoritățile au pus în aplicare, în cea de a doua jumătate a anului, un pachet de consolidare fiscală în valoare de 2,3 % din PIB. Pachetul a constat în măsuri de scădere în continuare a cheltuielilor primare (dincolo de limita de 90 % prevăzută de norma de execuție bugetară existentă), precum și în măsuri pentru îmbunătățirea respectării normelor fiscale. Cu toate că au existat mai multe revizuiri în sens descendent ale obiectivului bugetar, fără a se ține seama de măsurile suplimentare semnificative de austeritate, în cursul anului, efortul strategic de consolidare fiscală a permis Bulgariei să realizeze un deficit public general relativ scăzut în 2009.

(6)

Pentru 2010, programul de convergență urmărește să realizeze un buget echilibrat. În conformitate cu estimările, ponderea veniturilor în PIB va crește până la aproape 39¼ % din PIB (de la 37½ % din PIB în anul precedent), susținută de impozite indirecte mai mari și alte venituri. Cu toate că PIB-ul s-a deplasat către o componență mai puțin favorabilă impozitării, reluarea puternică a creșterii veniturilor din impozitele indirecte se explică printr-o îmbunătățire estimată semnificativă a respectării normelor fiscale și o creștere a nivelului accizelor pentru țigări și a energiei electrice pentru producția industrială. Cu toate acestea, programul nu furnizează detalii cu privire la creșterea estimată a altor venituri cu 1 % din PIB. Spre deosebire de acestea, se estimează o scădere cu ¼ puncte procentuale din PIB a contribuțiilor sociale, ca urmare a scăderii nivelului contribuțiilor cu 2 puncte procentuale. Se estimează o scădere ușoară a ponderii cheltuielilor în PIB, cu aproximativ ¼ puncte procentuale din PIB în 2010, în general ca urmare a raționalizării administrației publice. Salariile nominale din sectorul public și consumul intermediar urmează să rămână neschimbate față de nivelul din 2008, reducându-și procentul reprezentat din PIB în 2010.

Aceste măsuri de reducere a cheltuielilor reprezintă mai mult decât nivelul necesar pentru compensarea creșterii cu 0,2 % din PIB a pensiilor de urmaș și a celor pentru vârstnici în 2010. Formarea brută de capital fix urmează, în conformitate cu estimările, să rămână constantă ca procent din PIB în 2009-2011. Prin urmare, se preconizează o creștere cu 2 ¾ puncte procentuale față de 2009 a procentului reprezentat în PIB de soldul structural (recalculat de către serviciile Comisiei pe baza informațiilor din program în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord), ceea ce implică o orientare restrictivă planificată pentru politica fiscală în 2010. Estimarea evoluției, conform unei abordări ascendente a orientării fiscale în 2010, reprezintă aproximativ jumătate din ajustarea structurală planificată, pe baza măsurilor prezentate în program. Îmbunătățirea echilibrului structural în cadrul programului este semnificativ superioară previziunilor din toamnă ale serviciilor Comisiei.

(7)

Principalul obiectiv al strategiei bugetare pe termen mediu îl reprezintă menținerea unui buget public general echilibrat pe întreaga perioadă de programare. Acest lucru se realizează prin păstrarea într-o formă aproximativ nemodificată a ponderii veniturilor și cheltuielilor în PIB, la o medie de 39¼ % în ultimii ani ai programului. Obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), definit în termeni structurali (adică ajustat ciclic, exceptând măsurile cu caracter excepțional și alte măsuri temporare), este un excedent de ½ % din PIB, pe care programul își propune să îl realizeze începând cu 2010. Date fiind cele mai recente previziuni și nivelul datoriei, OTM-ul reflectă obiectivele pactului într-un mod mai mult decât corespunzător.

(8)

Rezultatele bugetare ar putea fi inferioare previziunilor. Principalul risc rezultă din scenariul macroeconomic aflat la baza acestora, care pornește de la ipoteze de creștere ușor favorabile pentru perioada de programare. În special veniturile s-ar putea situa la un nivel inferior celui preconizat în 2010-2012, ca urmare a unei redresări economice mai lente și mai puțin pronunțate. În plus, reechilibrarea previzionată a creșterii către componente mai puțin bazate pe impozite prezintă, de asemenea, un risc semnificativ de evoluție negativă pentru veniturile bugetare, în timp ce efectul deplin al măsurilor de îmbunătățire a respectării normelor fiscale și a disciplinei bugetare urmează să fie constatat. În ceea ce privește cheltuielile, economiile semnificative din cealaltă categorie de cheltuieli rămân nespecificate.

În plus, sfera de aplicare a reducerilor suplimentare de cheltuieli pentru compensarea veniturilor se poate dovedi limitată, ca urmare a concentrării masive a eforturilor de consolidare fiscală în prima parte a programului, în 2009. În final, revizuirea în sens descendent a soldului bugetului general pentru 2009, anunțată după prezentarea programului, prezintă riscuri suplimentare la adresa rezultatelor bugetare din 2010.

(9)

Rata datoriei publice brute este cu mult sub valoarea de referință din tratat pe întreaga perioadă de programare. Aceasta este estimată a fi de aproape 15 % din PIB în 2009, în ușoară creștere față de anul anterior. Principalii factori care au contribuit la această creștere redusă a ratei datoriilor au fost deteriorarea echilibrului bugetar și reducerea creșterii PIB-ului care, într-o anumită măsură, au fost compensate de ajustarea stoc-flux care atrage reducerea datoriilor. Se previzionează o stabilizare a ratei datoriilor în jurul nivelului din 2009, pe întreaga perioadă de programare, datorată în principal nivelului echilibrat preconizat pentru bugetele publice. Riscurile la care este expusă evoluția estimată a ratei datoriei, altele decât cele la care este expus și deficitul, par a fi în general echilibrate.

(10)

Nivelul datoriei publice brute este scăzut, iar previziunile în privința datoriei pe termen mediu până în 2020, care presupun doar o revenire treptată a PIB-ului la ratele de creștere prevăzute înainte de criză și o întoarcere a ponderii impozitelor la nivelurile de dinaintea crizei, incluzând creșterea conform previziunilor a cheltuielilor datorate îmbătrânirii populației, arată că strategia bugetară prezentată în program, luată ca atare, fără alte modificări la nivel de politici, ar fi suficientă pentru a permite scăderea ponderii datoriei în PIB și atingerea unei poziții nete creditoare până în 2020.

(11)

Pe termen lung, impactul îmbătrânirii populației asupra bugetului este ușor mai redus decât media din UE. Poziția bugetară din 2009, astfel cum este estimată în program, accentuează impactul bugetar al îmbătrânirii populației asupra deviației de la sustenabilitate. Realizarea, pe termen mediu, a unor excedente primare ridicate, astfel cum sunt deja prevăzute în program, ar contribui la reducerea suplimentară a riscurilor la care se expune sustenabilitatea finanțelor publice, care au fost estimate drept reduse în cadrul Raportului Comisiei privind sustenabilitatea din 2009 (4).

(12)

Cadrul bugetar intern se prezintă ca fiind relativ puternic, după cum indică experiențele anterioare pozitive în atingerea obiectivelor bugetare, cu toate că acestea au beneficiat de un context macroeconomic favorabil. În 2009, Bulgaria a atenuat impactul negativ al crizei asupra bugetului, punând în aplicare măsuri de consolidare considerabile. Lacunele prezentului cadru fiscal sunt legate de existența anumitor puteri discreționare ale administrației centrale. În plus, cadrul nu cuprinde reguli multianuale, iar plafoanele de cheltuieli stabilite în cadrul planificării fiscale pe termen mediu sunt obligatorii doar pe termen scurt. Programul nu prevede modificări substanțiale ale cadrului bugetar, cu excepția creșterii orizontului de timp al cadrului fiscal pe termen mediu de la trei la patru ani pentru a coincide cu mandatul guvernului și a conferi astfel un caracter mai previzibil politicii pe termen mediu. Norma execuției bugetare de 90 % este înlocuită de o dispoziție care permite guvernului să compenseze o posibilă scădere a veniturilor bugetare prin reducerea cheltuielilor primare sub nivelul creditelor anuale. Noua normă prevede o mai mare flexibilitate și permite guvernului adoptarea unei politici discreționare de consolidare pe timp de criză. Cu toate acestea, lipsa unor proiectări și definiții mai clare referitoare la punerea în aplicare a normei provoacă o anumită lipsă de transparență în cadrul bugetar.

(13)

Programul recunoaște deficiențele existente în ceea ce privește calitatea finanțelor publice. Acesta recunoaște necesitatea de a se întreprinde de urgență acțiuni politice pentru a contracara consecințele nefavorabile ale îmbătrânirii populației și tendințele demografice cu efect negativ asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice. Sunt prezentate măsuri ambițioase de reformă structurală în domeniul sănătății, învățământului, sistemului de pensii și administrației publice și din domeniul fiscal, în vederea sporirii eficienței și eficacității veniturilor și cheltuielilor publice și a ameliorării potențialului de creștere al economiei, pentru a asigura o convergență durabilă în cadrul Uniunii Europene. Reformele prevăd optimizarea structurilor existente, raționalizarea în domeniul ocupării forței de muncă în administrația publică, schimbarea mecanismului cheltuielilor și finanțărilor pentru serviciile de sănătate, aplicarea unor măsuri de reformă în cadrul recent adoptatei strategii de reformă a sistemului de pensii, a unor măsuri pentru reformarea învățământului terțiar și a domeniului cercetării și dezvoltării și schimbarea modului de gestionare a activelor publice.

(14)

Ținând seama de riscurile menționate mai sus, la care sunt expuse obiectivele fiscale, strategia bugetară a programului poate fi considerată, în general, drept conformă cu cerințele pactului și favorabilă menținerii stabilității macroeconomice și a încrederii investitorilor în economia bulgară. Aceasta prevede o cifră foarte ambițioasă pentru consolidarea structurală cu –2 ¾ % din PIB în 2010, fără alte îmbunătățiri pentru anii următori. Programul nu precizează măsuri care să susțină pe deplin consolidarea planificată pentru 2010. În plus, realizarea sa completă depinde de un scenariu macroeconomic optimist, în condițiile unor noi riscuri suplimentare generate de revizuirea în sens crescător a deficitului din 2009. Pentru perioada ulterioară anului 2011, lipsa unor măsuri specifice în program ar putea reprezenta o subminare suplimentară a traiectoriei de ajustare prevăzute. Se estimează îndeplinirea și depășirea OTM cu o marjă destul de mare încă din 2010, ceea ce face ca ritmul de consolidare structurală să fie destul de ambițios, având în vedere contextul nefavorabil pe care îl traversează economia în prezent și riscurile descrise mai sus, la care este expusă strategia bugetară. Orientarea fiscală generală, astfel cum este măsurată în funcție de evoluția soldului structural, este restrictivă în 2010 și în linii mari neutră în 2011, prevăzând o relaxare fiscală în 2012. Obiectivul pe termen mediu al programului, acela de a menține un excedent ajustat ciclic de ½ % din PIB, ar fi îndeplinit începând cu 2010.

(15)

În ceea ce privește datele necesare prevăzute în codul de conduită pentru programele de stabilitate și de convergență, programul prezintă o serie de lacune în privința datelor obligatorii și a celor opționale (5).

(i)

să continue punerea în aplicare a unor politici fiscale stricte și să adopte noi măsuri de consolidare pentru a atinge obiectivul programului pentru 2010, în vederea susținerii ajustării în curs a dezechilibrelor externe și a asigurării încrederii investitorilor în economie; în special, să controleze creșterile salariale din sectorul public pentru a contribui la moderarea generală a nivelului salarial și pentru a îmbunătăți competitivitatea;

(ii)

să amelioreze eficiența cheltuielilor publice prin aplicarea energică a reformelor structurale planificate în domeniul administrației publice, sănătății, învățământului și pensiilor, pentru a impulsiona productivitatea și a asigura o convergență sustenabilă în cadrul Uniunii Europene.

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/17

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32010M5852. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/17

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32010M5834. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/18

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32010M5810. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/19

—

înființarea unei biblioteci digitale europene Europeana, punct de acces on-line multilingv la material cultural digitalizat din toată Europa (cărți, ziare, fotografii, opere cinematografice și audiovizuale, documente de arhivă, opere din muzee, patrimoniul de monumente și patrimoniul arheologic etc.), reprezintă o ocazie extraordinară pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural al statelor membre și pentru a consolida accesul tuturor categoriilor de public la acest patrimoniu, precum și cunoștințele despre acesta;

—

digitalizarea și accesibilitatea on-line ale materialului cultural al statelor membre și conservarea digitală sunt esențiale pentru valorizarea patrimoniului cultural, pentru dinamismul creării de conținuturi și pentru încurajarea creării de noi servicii electronice;

—

comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 28 august 2009„Europeana – etapele următoare”, care a lansat un proces de consultare cu scopul de a analiza modalitățile cele mai adecvate de a garanta că Europeana și politicile de digitalizare, accesibilitate on-line și conservare digitală pe care se bazează aceasta oferă culturii europene vizibilitate de lungă durată în mediul digital;

—

scopul de a face ca 10 milioane de opere digitalizate să fie disponibile on-line prin Europeana până la sfârșitul lui 2010;

—

comunicarea din 19 octombrie 2009 a Comisiei „Drepturile de autor în economia cunoașterii”, care menționează în mod explicit provocările de natură juridică cu care încep să se confrunte bibliotecile și arhivele atunci când își digitalizează colecțiile;

—

în urma discuțiilor din cadrul reuniunii Consiliului Educație, Tineret și Cultură din 27 noiembrie 2009, instituirea de către Comisie a unui Grup de reflecție european („comité des sages”) privind digitalizarea, care va analiza în special aspectele privind parteneriatele public-privat; invită grupul să organizeze consultări extinse și să utilizeze cât mai eficient contribuțiile din partea statelor membre și a părților implicate relevante și să facă informări periodice cu privire la activitățile sale, după caz;

—

de progresele făcute până acum, care au dus la înființarea Fundației „Biblioteca Digitală Europeană” și la lansarea prototipului EUROPEANA la 20 noiembrie 2008, ca etapă decisivă a acestui proces;

—

de faptul că următoarele etape-cheie vor fi prezentarea „Europeana 1.0” în 2010 și consolidarea ulterioară a platformei;

—

provocările organizaționale, juridice și financiare pentru digitalizarea și accesibilitatea on-line a materialului cultural, precum și pentru procesul de conservare digitală, printre care aspectele privind drepturile de proprietate intelectuală și necesitatea de a identifica surse complementare de finanțare pentru digitalizare, care ar putea include parteneriate public-privat;

—

importanța asigurării ca aceste provocări să fie abordate de Comisie și de statele membre în paralel cu etapele prezentate în continuare cu scopul de a consolida Europeana ca structură de bază și punct de acces comun la conținutul cultural;

—

necesitatea ca statele membre și Comisia, precum și organismele și instituțiile implicate activ în Europeana, să-și intensifice eforturile de extindere și îmbogățire a portalului Europeana în anii următori, atât din perspectivă cantitativă, cât și calitativă;

—

Europeana trebuie să își continue dezvoltarea ca rod al unei colaborări între instituțiile culturale ale Europei, precum și activitatea de îmbunătățire a portalului – inclusiv printr-o prezentare mai coerentă și mai atrăgătoare a elementelor digitalizate, abordând aspectele multilingve și îmbunătățind funcțiile de căutare – pentru a veni în întâmpinarea cerințelor și așteptărilor utilizatorilor;

—

pentru consolidarea pe termen lung a platformei Europeana, un model sustenabil de guvernanță și de finanțare ar trebui să ia în considerare rolul Europeana de a oferi în context transfrontalier un acces cât mai vast la colecții culturale, caracterul și aria de acoperire europene ale site-ului, precum și rolul considerabil al instituțiilor de cultură;

—

digitalizarea și accesibilitatea on-line ale patrimoniului nostru cultural ar trebui să se realizeze respectând pe deplin drepturile de proprietate intelectuală; este necesar să se înregistreze progrese rapide în găsirea unor soluții fiabile în vederea digitalizării operelor care nu mai sunt editate și difuzate și a publicării lor on-line, precum și în vederea abordării problematicii operelor orfane;

—

să se sporească numărul de obiecte, atât lucrări din domeniul public, cât și dintre cele protejate de drepturile de proprietate intelectuală, din biblioteci, muzee, arhive și colecții audiovizuale accesibile prin intermediul portalului, în condițiile respectării pe deplin a drepturilor de proprietate intelectuală, manifestând în același timp o abordare calitativă care să pună în valoare diversitatea și bogăția patrimoniului cultural al Europei; să se continue activitățile comune pentru a asigura o disponibilitate cât mai mare a lucrărilor din domeniul public după digitalizarea acestora;

—

să se continue eforturile de stimulare a unei distribuții geografice mai largi și de atingere a unui echilibru mai bun între diferitele tipuri de conținut oferit prin Europeana (cărți, fotografii, documente de arhivă, materiale cinematografice și audiovizuale, colecții din muzee etc.), ținând cont de nevoile specifice ale tipurilor de conținut bazat pe resurse, precum materialele audiovizuale;

—

să se ia în considerare pe deplin diversitatea lingvistică drept una din caracteristicile-cheie ale patrimoniului Europei și să se consolideze funcțiile multilingve ale site-ului Europeana, în special prin introducerea funcției de căutare translingvistică și a traducerii automate;

—

să se garanteze faptul că utilizatorul este în centrul atenției și să se continue analiza cerințelor și a profilurilor utilizatorilor, având în vedere și identificarea unor aplicații și mecanisme specifice, inclusiv dintre cele care încurajează interactivitatea, permițând utilizatorilor să aducă o contribuție activă la site, luând, în același timp, măsurile necesare pentru a asigura că, la încărcarea conținutului, se respectă dispozițiile legale relevante. Noile aplicații Europeana ar trebui să utilizeze formate deschise, în măsura posibilului, pentru a facilita participarea cât mai largă a comunității dezvoltatorilor și pentru a permite reutilizarea adecvată și adaptarea componentelor informatice din cadrul Europeana la alte contexte;

—

să se întreprindă acțiuni de popularizare a bibliotecii Europeana în rândul instituțiilor culturale din întreaga Europă care ar putea contribui cu conținut și în rândul posibililor utilizatori ai site-ului. În acest context, colaborarea cu sectoarele educației și cercetării ar putea juca un rol semnificativ și ar trebui explorată în continuare;

—

să se aibă în vedere diversitatea diferitelor instituții culturale din Europa pentru a se asigura că toate instituțiile, inclusiv cele mai mici, au posibilitatea de a participa la dezvoltarea bibliotecii Europeana;

—

să se continue dezvoltarea unei serii de standarde minime clare și larg acceptate de interoperabilitate și să se promoveze aplicarea acestora de către instituțiile care furnizează conținutul. Acest lucru va ajuta instituțiile culturale să acorde atenție nevoii de metadate compatibile de înaltă calitate în procesul de digitalizare, care prezintă o importanță deosebită în căutarea unor obiecte digitalizate și în stabilirea corelațiilor dintre acestea;

—

să se acționeze în direcția unui model financiar și de guvernanță sustenabil pentru Europeana ca punct de acces comun la patrimoniul cultural al Europei și să se asigure utilizarea optimă a instrumentelor financiare disponibile pentru finanțarea digitalizării la nivel național și european;

—

să se analizeze rolul posibil al parteneriatelor dintre sectorul public și cel privat în domeniul digitalizării, în vederea sporirii colecțiilor accesibile prin intermediul Europeana, ținând cont de necesitatea de a proteja în mod adecvat interesele titularilor de drepturi, ale utilizatorilor și pe cele ale instituțiilor participante;

—

să continue să conlucreze pentru atingerea obiectivelor stabilite de concluziile Consiliului din 13 noiembrie 2006 privind strategiile naționale pentru digitalizarea și accesibilitatea on-line ale materialului cultural și conservarea digitală, precum și de cele din 20 noiembrie 2008 privind accesibilitatea materialului digitalizat prin biblioteca digitală europeană „Europeana”;

—

să continue și să își intensifice sprijinul pentru proiectele de digitalizare desfășurate de instituțiile lor culturale pentru a crește numărul de obiecte din biblioteci, muzee, arhive și colecții audiovizuale din toate statele membre și să promoveze, de exemplu prin intermediul condițiilor de finanțare a digitalizării, disponibilitatea acestora prin site-ul Europeana și un acces cât mai larg al utilizatorilor la conținut;

—

să continue campaniile de popularizare în rândul instituțiilor culturale de la toate nivelurile teritoriale, de exemplu prin organizarea unor sesiuni de informare pentru a le încuraja să își furnizeze conținutul către Europeana fie în mod direct, fie prin intermediul unor entități integratoare naționale, regionale sau tematice;

—

să asigure, până la sfârșitul lui 2013, pe bază de voluntariat și în așteptarea unui model sustenabil de finanțare și guvernanță, nivelul necesar de sprijin pentru Europeana ca supliment la finanțarea comunitară;

—

să contribuie la popularizarea Europeana în rândul publicului larg, de exemplu prin organizarea de campanii în colaborare cu instituțiile culturale pentru a face site-ul cunoscut de către potențialii săi utilizatori;

—

să faciliteze și să încurajeze aplicarea unei serii de standarde minime clare și comune de interoperabilitate pentru conținutul cultural digitalizat al Europeana;

—

să realizeze, în cadrul Grupului de experți ai statelor membre în domeniul digitalizării și al conservării digitale și în colaborare cu Europeana, o foaie de parcurs cu recomandări în vederea creșterii în mod echilibrat a conținutului accesibil prin intermediul Europeana, acoperind toate statele membre și sectoarele (text, audio, sunet, imagine) și incluzând capodoperele patrimoniului cultural al Europei selectate de statele membre; și să continue în contextul acestui Grup de experți colaborarea cu Europeana pentru aspecte legate de modelul de guvernanță și finanțare și orientarea strategică a site-ului;

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/22

(1)

Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1922/2006 prevede, printre altele, numirea de către Consiliu a celor 18 membri ai Consiliului de administrație al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, precum și a supleanților acestora, pentru o perioadă de trei ani.

(2)

Optsprezece state membre (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Estonia, Spania, Franța, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit) trebuie să desemneze membri și supleanți pentru perioada 1 iunie 2010-31 mai 2013.

(3)

Guvernele tuturor statelor membre menționate mai sus au prezentat Consiliului listele de candidați,

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/24

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/25

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/26

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/27

27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/28

1.

La data de 18 mai 2010, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea Sun Capital Partners V, L.P., care face parte din grupul de fonduri Sun Capital Partners („Sun Capital”, SUA), dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unei părți a Rio Tinto Group („Rio Tinto”, UK), constând în Alcan Packaging Beauty Business („Beauty Business”), prin achiziționare de acțiuni și de active.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5866 – Sun Capital/Beauty Business, la următoarea adresă: