21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/1

---

2009/C 282/01

Ultima publicație a Curții de Justiție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

JO C 267, 7.11.2009

Publicații anterioare

JO C 256, 24.10.2009

JO C 244, 10.10.2009

JO C 233, 26.9.2009

JO C 220, 12.9.2009

JO C 205, 29.8.2009

JO C 193, 15.8.2009

Aceste texte sunt disponibile pe:

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/2

---

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 6 octombrie 2009 — GlaxoSmithKline Services Unlimited, fostă Glaxo Wellcome plc (C-501/06 P),Comisia Comunităților Europene (C-513/06 P), European Association of Euro Pharmaceutical Companies (EAEPC) (C-515/06 P), Asociación de exportadores españoles de productos farmacéuticos (Aseprofar) (C-519/06 P)/Comisia Comunităților Europene, European Association of Euro Pharmaceutical Companies (EAEPC), Bundesverband der Arzneimittel-Importeure eV, Spain Pharma SA, Asociación de exportadores españoles de productos farmacéuticos (Aseprofar)

(Cauze conexate C-501/06 P, C-513/06 P, C-515/06 P și C-519/06 P) (1)

(Recursuri - Înțelegeri - Limitarea comerțului paralel cu medicamente - Articolul 81 alineatul (1) CE - Restrângerea concurenței prin obiect - Reglementări naționale ale prețurilor - Substituția motivelor - Articolul 81 alineatul (3) CE - Contribuție la promovarea progresului tehnic - Control - Sarcina probei - Motivare - Interesul de a exercita acțiunea)

2009/C 282/02

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: GlaxoSmithKline Services Unlimited, fostă Glaxo Wellcome plc (reprezentanți: I. Forrester QC, S. Martínez-Lage, avocat, A. Komninos, dikigoros, A. Schulz, avocat), Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: T. Christoforou, F. Castillo de la Torre și E. Gippini Fournier, agenți), European Association of Euro Pharmaceutical Companies (EAEPC) (reprezentanți: M. Hartmann-Rüppel și W. Rehmann, avocați), Asociación de exportadores españoles de productos farmacéuticos (Aseprofar) (reprezentanți: M. Araujo Boyd și J. Buendía Sierra, avocați)

Celelalte părți în proces: Comisia Comunităților europene (reprezentanți: T. Christoforou, F. Castillo de la Torre și E. Gippini Fournier, agenți), European Association of Euro Pharmaceutical Companies (EAEPC) (reprezentanți: M. Hartmann-Rüppel și W. Rehmann, avocați), Bundesverband der Arzneimittel-Importeure eV (reprezentant: W. Rehmann, avocat), Spain Pharma SA, Asociación de exportadores españoles de productos farmacéuticos (Aseprofar) (reprezentanți: M. Araujo Boyd și J. Buendía Sierra, avocați)

Intervenientă în susținerea Comisiei: Republica Polonă (reprezentanți: E. Ośniecka Tamecka, M. Kapko și K. Majcher, agenți)

Obiectul

Recurs declarat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (a patra cameră lărgită) din 27 septembrie 2006 în cauza T-168/01 GlaxoSmithKline Services Unlimited/Comisie prin care Tribunalul a anulat parțial decizia C(2001)1202 definitivă a Comisiei din 8 mai 2001, privind procedura de aplicare a articolului 81 din CE (IV/36.957/F3 Glaxo Wellcome, IV/36997/F3 Aseprofar et Fedifar, IV/37121/F3 Spain Pharma, IV/37138/F3 BAI, IV/37380/F3 EAEPC) — Prețuri impuse de către reclamantă angrosiștilor pentru vânzarea medicamentelor sale în afara sistemului spaniol, de prețuri stabilite de către serviciile de sănătate

Dispozitivul

1.	Respinge recursurile formulate de GlaxoSmithKline Services Unlimited, fostă Glaxo Wellcome plc, de Comisia Comunităților Europene, de European Association of Euro Pharmaceutical Companies (EAEPC) și de Asociación de exportadores españoles de productos farmacéuticos (Aseprofar).

2.	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată aferente procedurilor la care a participat.

3.	Republica Polonă suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 42, 24.2.2007.

JO C 56, 10.3.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/3

---

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 24 septembrie 2009 — Erste Group Bank AG, fostă Erste Bank der österreichischen Sparkassen AG (C-125/07 P), Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (C 133/07 P), Bank Austria Creditanstalt AG (C 135/07 P), Österreichische Volksbanken AG (C-137/07)/Comisia Comunităților Europene

(Cauzele conexate C-125/07 P, C-133/07 P, C-135/07 P și C-137/07 P) (1)

(Recurs - Înțelegeri - Stabilirea de către băncile austriece a dobânzilor la credite și depozite - „Club Lombard” - Afectarea comerțului dintre statele membre - Stabilirea amenzilor - Succesiune de întreprinderi - Impact concret asupra pieței - Punerea în aplicare a înțelegerii)

2009/C 282/03

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurente: Erste Group Bank AG, fostă Erste Bank der österreichischen Sparkassen AG (C-125/07 P) (reprezentant: F. Montag, Rechtsanwalt) Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (C 133/07 P) (reprezentanți: S. Völcker și G. Terhorst, Rechtsanwälte), Bank Austria Creditanstalt AG (C 135/07 P) (reprezentanți: C. Zschocke și J. Beninca, Rechtsanwälte), Österreichische Volksbanken AG (C 137/07 P) (reprezentanți: A. Ablasser, R. Bierwagen și F. Neumayr, Rechtsanwälte)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: A. Bouquet și R. Sauer, agenți, D. Waelbroeck și U. Zinsmeister, Rechtsanwältin)

Obiectul

Recurs introdus împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) din 14 decembrie 2006, Raiffeisen Zentralbank Österreich și alții/Comisia (T-259/02-T-264/02 și T-271/02), în speță T-264/02, Erste Bank der österreichischen Sparkassen/Comisia, prin care Tribunalul a respins în parte acțiunea ce solicita, în principal, anularea Deciziei 2004/138/CE a Comisiei din 11 iunie 2002 referitoare la o procedură de aplicare a articolului 81 din Tratatul CE (Cazul COMP/36.571/D-1, Bănci austriece — „club Lombard”) (JO L 56, p.1), și, în subsidiar, reducerea amenzilor aplicate reclamantelor — Înțelegere privind piața produselor și serviciilor bancare — Afectarea comerțului între statele membre — Mod de calcul al amenzilor

Dispozitivul

1.	Respinge recursurile.

2.	Obligă Erste Group Bank AG, fostă Erste Bank der österreichischen Sparkassen AG, Raiffeisen Zentralbank Österreich AG, Bank Austria Creditanstalt AG și Österreichische Volksbanken AG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 117, 26.5.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/3

---

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 6 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Finlanda

(Cauza C-335/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Mediu - Directiva 91/271/CEE - Tratarea apelor urbane reziduale - Neimpunerea unei tratări mai riguroase a azotului în toate stațiile de epurare a apelor reziduale care provin din aglomerări cu un echivalent locuitor mai mare de 10 000)

2009/C 282/04

Limba de procedură: finlandeza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: I. Koskinen, L. Parpala, M. Patakia și S. Pardo Quintillán, agenți)

Pârâtă: Republica Finlanda (reprezentanți: A. Guimaraes-Purokoski și J. Heliskoski, agenți)

Intervenient în susținerea pârâtei: Regatul Suediei (reprezentant: A. Falk, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 5 alineatele (2), (3) și (5) din Directiva 97/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, p. 40) — Lipsa impunerii unei tratări mai riguroase a tuturor apelor reziduale colectate care provin din aglomerări al căror echivalent-locuitor este mai mare de 10 000

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

3.	Regatul Suediei suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 235, 6.10.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/4

---

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 1 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-370/07) (1)

(Acțiune în anulare - Stabilire a pozițiilor care urmează a fi adoptate în numele Comunității într un organism creat printr un acord - Obligația de motivare - Indicarea temeiului juridic - A 14-a sesiune a Conferinței Părților la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES)

2009/C 282/05

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: G. Valero Jordana și C. Zadra, agenți)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Jacqué, F. Florindo Gijón și K. Michoel, agenți)

Intervenient în susținerea pârâtului: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: E. Jenkinson și I. Rao, agenți și D. Wyatt, QC)

Obiectul

Anularea Deciziei Consiliului din 24 mai 2007 de stabilire a poziției care urmează a fi adoptată, în numele Comunității Europene, în legătură cu anumite propuneri avansate cu ocazia celei de a 14-a reuniuni a Conferinței Părților la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES), organizată la Haga (Țările de Jos), în perioada 3-15 iunie 2007 — Alegerea bazei juridice

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia Consiliului Uniunii Europene din 24 mai 2007 de stabilire a poziției care urmează a fi adoptată în numele Comunității Europene în legătură cu anumite propuneri prezentate cu ocazia celei de a 14-a sesiuni a Conferinței Părților la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES), organizată la Haga (Țările de Jos) între 3 și 15 iunie 2007.

2.	Menține în vigoare efectele deciziei anulate.

3.	Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

4.	Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 223, 22.9.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/4

---

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 6 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Suediei

(Cauza C-438/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Mediu - Directiva 91/271/CEE - Tratarea apelor urbane reziduale - Neimpunerea unei tratări mai riguroase a azotului în toate stațiile de epurare a apelor reziduale care provin din aglomerări cu un echivalent locuitor mai mare de 10000)

2009/C 282/06

Limba de procedură: suedeza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: I. Koskinen, L. Parpala, M. Patakia și S. Pardo Quintillán, agenți)

Pârât: Regatul Suediei (reprezentant: A. Falk, agent)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Republica Finlanda (reprezentanți: J. Heliskoski și A. Guimaraes-Purokoski, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 5 alineatele (2), (3) și (5) din Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, p. 40), modificată prin Directiva 98/15/CE a Comisiei din 27 februarie 1998 (JO L 67, p. 29) — Neluarea măsurilor pentru ca toate evacuările de la stațiile de epurare a apelor urbane provenind din aglomerări cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000 de locuitori, evacuate în zone sensibile sau în bazinele hidrografice corespunzătoare acestora, să răspundă tuturor cerințelor relevante din anexa I la Directiva 91/271/CEE a Consiliului până la 31 decembrie 1998

Dispozitivul

1.

Întrucât nu a vegheat ca, până la 31 decembrie 1998 cel mai târziu, evacuările stațiilor de epurare a apelor urbane care provin din aglomerări cu un echivalent locuitor mai mare de 10 000, enumerate în anexele 2 și 3 la memoriul său în apărare, astfel cum au fost modificate prin memoriul său în duplică, ce pătrund direct în zone sensibile sau în bazinele lor hidrografice să răspundă cerințelor pertinente din anexa I la Directiva 91/271/CE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/15/CE a Comisiei din 27 februarie 1998, Regatul Suediei nu și a îndeplinit obligațiile instituite prin articolul 5 alineatele (2), (3) și (5) din directiva menționată.

2.	Respinge acțiunea cu privire la restul motivelor.

3.	Comisia Comunităților Europene, Regatul Suediei și Republica Finlanda suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 283, 24.11.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/5

---

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 1 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal Supremo — Spania) — procedura inițiată de Compañía Española de Comercialización de Aceite SA

(Cauza C-505/07) (1)

(Trimitere preliminară - Organizare comună a piețelor în sectorul uleiurilor și grăsimilor - Articolul 12a din Regulamentul nr. 136/66/CEE - Depozitare de ulei de măsline fără finanțare comunitară - Competențe ale autorităților naționale în materia concurenței)

2009/C 282/07

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Supremo

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Compañía Española de Comercialización de Aceite SA

Pârâte: Asociación Española de la Industria y Comercio Exportador de Aceite de Oliva (Asoliva), Asociación Nacional de Industriales Envasadores y Refinadores de Aceites Comestibles (Anierac), Administración del Estado

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunal Supremo — Interpretarea articolului 12a din Regulamentul nr. 136/66/CEE al Consiliului din 22 septembrie 1966 privind stabilirea unei organizări comune a piețelor în sectorul uleiurilor și grăsimilor (JO 172, p. 3025), în versiunea din Regulamentul nr. 1638/98 (JO L 210, p. 32), a Regulamentului (CE) nr. 952/97 al Consiliului din 20 mai 1997 privind grupurile de producători și asociațiile acestora (JO L 142, p. 30) și a Regulamentului nr. 26 de aplicare a anumitor reguli de concurență în domeniul producției și comercializării de produse agricole (JO 30, p. 993, Ediție specială, 03/vol. 1, p. 3) — Noțiunea de „organism autorizat” — Noțiunea de grupuri și asociații de grupuri de producători — Depozitare

Dispozitivul

1.

O societate pe acțiuni al cărei capital majoritar este deținut de producători de ulei de măsline, de o serie de deținători ai unor prese de ulei și de cooperative ale cultivatorilor de măsline, restul capitalului fiind deținut de entități financiare, poate fi inclusă în noțiunea „organism”, în sensul articolului 12a din Regulamentul nr. 136/66/CEE al Consiliului din 12 septembrie 1966 privind organizarea comună a piețelor în sectorul uleiurilor și grăsimilor, care poate fi autorizat să încheie contracte de depozitare privată a uleiului de măsline în temeiul articolului menționat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute de respectiva dispoziție.

2.

„Acceptarea din partea statului” de care trebuie să dispună aceste organisme, în sensul articolului 12a din Regulamentul nr. 136/66, poate fi obținută în cadrul unei cereri de dispensă („autorizație”) individuală adresate autorităților naționale competente în materia concurenței, cu condiția ca aceste autorități să dispună de mijloace concrete de verificare a capacității organismului care a formulat cererea de a constitui, cu respectarea cerințelor legale, depozite private de ulei de măsline.

3.	Articolul 12a din Regulamentul nr. 136/66 nu se opune unui mecanism de achiziționare și de depozitare a uleiului de măsline, instituit și finanțat în mod privat, care nu a fost supus procedurii de autorizare la care se referă dispoziția menționată.

4.

Atât timp cât se abțin, pe de o parte, să adopte orice măsuri de natură să deroge de la organizarea comună a pieței uleiului de măsline sau să aducă atingere acesteia și, pe de altă parte, să adopte o decizie aflată în contradicție cu decizia Comisiei sau să creeze riscul apariției unei astfel de contradicții, autoritățile naționale competente în materia concurenței pot aplica dreptul național al concurenței în cazul unui acord care poate afecta piața uleiului de măsline la scară comunitară.

---

(1)  JO C 37, 09.2.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/5

---

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 6 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

(Cauza C-562/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Libera circulație a capitalurilor - Articolul 56 CE și articolul 40 din Acordul privind SEE - Fiscalitate directă - Persoane fizice - Impozitarea câștigurilor - Diferență de tratament între rezidenți și nerezidenți)

2009/C 282/08

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: R. Lyal și I. Martínez del Peral, agenți)

Pârât: Regatul Spaniei (reprezentant: M. Muñoz Pérez, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolelor 39 CE și 56 CE și a articolelor 28 și 40 din Acordul privind SEE — Diferență de tratament între rezidenți și nerezidenți în ceea ce privește impozitarea veniturilor obținute în Spania

Dispozitivul

1.

Prin faptul că a tratat diferit, până la 31 decembrie 2006, câștigurile obținute în Spania de rezidenți și pe cele obținute de nerezidenți, Regatul Spaniei nu și a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 56 CE și al articolului 40 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992.

2.	Obligă Regatul Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 64, 8.3.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/6

---

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 1 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Raad van State — Țările de Jos) — Minister voor Wonen, Wijken en Integratie/Woningstichting Sint Servatius

(Cauza C-567/07) (1)

(Libera circulație a capitalurilor - Articolul 56 CE - Restricții - Justificări - Politica în domeniul locuințelor - Servicii de interes economic general)

2009/C 282/09

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Minister voor Wonen, Wijken en Integratie

Pârâtă: Woningstichting Sint Servatius

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Raad van State — Interpretarea articolului 56 CE, a articolului 58 CE, a articolului 86 alineatul (2) CE, a articolului 87 CE și a articolului 88 CE — Legislație națională care interzice, în lipsa unei autorizări prealabile a ministrului de resort, exercitarea unor activități transfrontaliere de către o întreprindere care are prin lege misiunea de a-și desfășura activitatea în cadrul politicii privind locuințele a statului membru respectiv — Politica privind locuințele și interesul general

Dispozitivul

Articolul 56 CE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale, precum cea în cauză în acțiunea principală, care condiționează exercitarea activităților transfrontaliere ale organismelor autorizate în domeniul locuințelor, în sensul articolului 70 alineatul 1 din Legea privind locuințele (Woningwet) de obținerea autorizației administrative prealabile, în măsura în care o astfel de reglementare nu se întemeiază pe criterii obiective, nediscriminatorii și cunoscute în prealabil care pot circumscrie suficient exercitarea de către autoritățile naționale a puterii lor de apreciere, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere.

---

(1)  JO C 64, 8.3.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/6

---

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 1 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Special Commissioners of Income Tax, London — Regatul Unit) — HSBC Holdings plc, Vidacos Nominees Ltd/The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

(Cauza C-569/07) (1)

(Impozite indirecte - Majorări de capital - Aplicarea unei taxe de 1,5 % pe cesiunea sau pe emiterea de acțiuni într un serviciu de compensare de operațiuni («clearance service»))

2009/C 282/10

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Special Commissioners of Income Tax, London

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: HSBC Holdings plc, Vidacos Nominees Ltd

Pârâtă: The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Special Commissioners of Income Tax, London — Interpretarea articolelor 10 și 11 din Directiva 69/335/CEE a Consiliului din 17 iulie 1969 privind taxele indirecte aplicate majorării capitalului (JO L 249, p. 25, Ediție specială, 9/vol. 1, p. 9), astfel cum a fost modificată prin Directiva 85/303/CEE a Consiliului din 10 iunie 1985 (JO L 156, p. 23, Ediție specială, 9/vol. 1, p. 75) și a articolelor 43 CE, 49 CE și 56 CE — Oferta unei societăți („A”) stabilite într-un stat membru de a achiziționa acțiunile unei societăți („B”) stabilită într-un alt stat membru în schimbul emiterii de acțiuni ale societății A pe piața bursieră a celuilalt stat membru — Impunerea unei taxe de 1,5 % pe transferul sau pe emiterea acțiunilor în cadrul unui serviciu de compensare de tranzacții („clearance service”)

Dispozitivul

Articolul 11 litera (a) din Directiva 69/335/CEE a Consiliului din 17 iulie 1969 privind taxele indirecte aplicate majorării capitalului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 85/303/CEE a Consiliului din 10 iunie 1985, trebuie interpretat în sensul că se opune aplicării unei taxe, precum cea din acțiunea principală, cu ocazia emiterii de acțiuni într un serviciu de compensare.

---

(1)  JO C 64, 8.3.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/7

---

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 1 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal du travail de Nivelles — Belgia) — Ketty Leyman/Institut national d'assurance maladie-invalidité (INAMI)

(Cauza C-3/08) (1)

(Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare - Regimuri de securitate socială - Prestații de invaliditate - Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 - Articolul 40 alineatul (3) - Regimuri de indemnizare distincte în funcție de statele membre - Dezavantaje pentru lucrătorii migranți - Contribuții pentru care nu se va beneficia de prestații)

2009/C 282/11

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal du travail de Nivelles

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Ketty Leyman

Pârât: Institut national d'assurance maladie-invalidité (INAMI)

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunal du travail de Nivelles (Belgia) — Validitatea, în raport cu articolul 18 CE, a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității (JO L 149, p. 2, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 26), astfel cum a fost modificat — Prestații de invaliditate — Obstacol în calea exercitării dreptului la liberă circulație, care rezultă din existența unor regimuri de indemnizație diferite

Dispozitivul

Articolul 39 CE trebuie interpretat în sensul că se opune ca autoritățile competente ale unui stat membru să aplice o legislație națională care, conform articolului 40 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 de aplicare a regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 647/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2005, condiționează dobândirea dreptului la prestații de invaliditate de scurgerea unei perioade de un an de incapacitate primară, în cazul în care o asemenea aplicare are drept consecință faptul că un lucrător migrant a plătit în cadrul regimului de securitate socială al acestui stat membru contribuții pentru care nu va beneficia de prestații și este astfel dezavantajat în raport cu un lucrător care nu emigrează.

---

(1)  JO C 79, 29.3.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/7

---

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 6 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Juzgado de Primera Instancia nr 4 din Bilbao — Spania) — Asturcom Telecomunicaciones SL/Cristina Rodríguez Nogueira

(Cauza C-40/08) (1)

(Directiva 93/13/CEE - Contracte încheiate cu consumatorii - Clauză arbitrală abuzivă - Nulitate - Hotărâre arbitrală care a dobândit autoritate de lucru judecat - Executare silită - Competența instanței naționale de executare de a invoca din oficiu nulitatea clauzei arbitrale abuzive - Principiile echivalenței și efectivității)

2009/C 282/12

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de Primera Instancia nr 4 din Bilbao

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Asturcom Telecomunicaciones SL

Pârâtă: Cristina Rodríguez Nogueira

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Juzgado de Primera Instancia nr 4 din Bilbao — Interpretarea Directivei 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273) — Mijloace adecvate și eficace pentru a preveni utilizarea în continuare a clauzelor abuzive — Cerere de executare a unei hotărâri arbitrale devenite definitivă pronunțate în lipsă și întemeiate pe o clauză arbitrală abuzivă

Dispozitivul

Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că o instanță națională sesizată cu o cerere de executare silită a unei hotărâri arbitrale care a dobândit autoritatea de lucru judecat, pronunțată în lipsa consumatorului, este obligată, de îndată ce dispune de elementele de drept și de fapt necesare în acest scop, să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al clauzei arbitrale cuprinse într-un contract încheiat între un vânzător sau un furnizor și un consumator, în măsura în care, potrivit normelor de procedură interne, aceasta poate realiza o asemenea apreciere în cadrul unor acțiuni similare de natură internă. În cazul în care aceasta este situația, revine acestei instanțe sarcina de a stabili toate consecințele care decurg de aici potrivit dreptului intern pentru a se asigura că respectiva clauză nu creează obligații pentru consumator.

---

(1)  JO C 92, 12.4.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/8

---

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 1 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Vorarlberg — Austria) — Arthur Gottwald/Bezirkshauptmannschaft Bregenz

(Cauza C-103/08) (1)

(Libera circulație a persoanelor - Cetățenia Uniunii - Articolul 12 CE - Acordarea unei viniete rutiere anuale gratuite persoanelor cu handicap - Dispoziții care limitează acordarea unei astfel de viniete la persoanele cu handicap care au domiciliul sau reședința obișnuită pe teritoriul național)

2009/C 282/13

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Vorarlberg

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Arthur Gottwald

Pârâtă: Bezirkshauptmannschaft Bregenz

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Vorarlberg (Austria) — Interpretarea articolului 12 din Tratatul CE — Discriminare pe motiv de cetățenie sau naționalitate — Legislație națională care limitează beneficiul unei viniete gratuite de taxă de utilizare a drumurilor, pusă la dispoziția persoanelor cu handicap, numai la persoanele care au domiciliul sau reședința obișnuită pe teritoriul național

Dispozitivul

Articolul 12 CE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale, precum cea în cauză în acțiunea principală, care restrânge acordarea cu titlu gratuit a unei viniete rutiere anuale la persoanele cu handicap care au domiciliul sau reședința obișnuită pe teritoriul statului membru respectiv, inclusiv persoanele care revin în mod regulat în acest stat din motive profesionale sau personale.

---

(1)  JO C 142, 7.6.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/8

---

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 6 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Rechtbank Amsterdam — Țările de Jos) — mandat european de arestare emis împotriva lui Dominic Wolzenburg

(Cauza C-123/08) (1)

(Cooperare polițienească și judiciară în materie penală - Decizia-cadru 2002/584/JAI - Mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre - Articolul 4 punctul 6 - Motiv de neexecutare facultativă a mandatului european de arestare - Transpunere în dreptul intern - Persoană arestată care este resortisant al statului membru emitent - Neexecutarea mandatului european de arestare de către statul membru de executare condiționată de locuirea pe o perioadă de cinci ani pe teritoriul statului respectiv - Articolul 12 CE)

2009/C 282/14

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Amsterdam

Părțile din acțiunea principală

Dominic Wolzenburg

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Interpretarea articolului 4 punctul 6 din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 3) — Posibilitatea autorității judiciare de executare de a refuza executarea unui mandat european de arestare emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea împotriva unei persoane care rămâne în statul membru de executare sau care este rezident al acestuia — Noțiunile „reședință” și „rămâne” — Interpretarea articolelor 12 CE, 17 CE și 18 CE — Legislație națională care permite aplicarea unui tratament diferit, de către autoritatea judiciară de executare, persoanei căutate atunci când refuză să o predea, în funcție de calitatea acestei persoane de resortisant al statului membru de executare sau al unui alt stat membru

Dispozitivul

1.

Un resortisant al unui stat membru care are reședința legală într-un alt stat membru are dreptul să se prevaleze de articolul 12 primul paragraf CE împotriva unei legislații naționale, precum Legea privind predarea persoanelor (Overleveringswet) din 29 aprilie 2004, care stabilește condițiile în care autoritățile judiciare competente pot să refuze executarea unui mandat european de arestare emis în scopul executării unei pedepse privative de libertate.

2.

Articolul 4 punctul 6 din Decizia cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre trebuie interpretat în sensul că, atunci când este vorba despre un cetățean al Uniunii, statul membru de executare nu poate să condiționeze aplicarea motivului de neexecutare facultativă a unui mandat european de arestare, prevăzut de această dispoziție, pe lângă cerința referitoare la durata șederii în acest stat, de cerințe administrative suplimentare, precum deținerea unei autorizații de ședere pe durată nedeterminată.

3.

Articolul 12 primul paragraf CE trebuie interpretat în sensul că nu se opune legislației statului membru de executare în temeiul căreia autoritatea judiciară competentă a acestui stat refuză să execute un mandat european de arestare emis împotriva unuia dintre resortisanții săi în scopul executării unei pedepse privative de libertate, în timp ce, atunci când este vorba despre un resortisant al unui alt stat membru cu drept de ședere întemeiat pe articolul 18 alineatul (1) CE, un astfel de refuz este condiționat de cerința ca acest resortisant să fi avut reședința legală în cursul unei perioade neîntrerupte de cinci ani pe teritoriul statului membru de executare respectiv.

---

(1)  JO C 116, 9.5.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/9

---

Hotărârea Curții (Camera Marea Cameră) din 6 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — Intercontainer Interfrigo SC (ICF)/Balkenende Oosthuizen BV, MIC Operations BV

(Cauza C-133/08) (1)

(Convenția de la Roma privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale - Legea aplicabilă în absența alegerii - Contract pentru curse charter - Criterii de legătură - Separabilitate)

2009/C 282/15

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Intercontainer Interfrigo SC (ICF)

Pârâte: Balkenende Oosthuizen BV, MIC Operations BV

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Hoge Raad der Nederlanden — Interpretarea articolului 4 din Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 — Noțiunea de contract de transport de mărfuri — Elemente — Cursă charter — Lege aplicabilă în absența opțiunilor — Criterii de legătură

Dispozitivul

1.

Articolul 4 alineatul (4) ultima teză din Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980, trebuie interpretat în sensul că criteriul de legătură prevăzut la articolul 4 alineatul (4) a doua teză nu se aplică unui alt contract pentru curse charter în afara celui pentru o singură călătorie decât în ipoteza în care obiectul principal al contractului nu este simpla punere la dispoziție a unui mijloc de transport, ci transportul propriu zis al mărfurilor.

2.

Articolul 4 alineatul (1) a doua teză din această convenție trebuie interpretat în sensul că o parte a contractului poate fi supusă unei legi diferite de cea aplicată restului contractului numai în ipoteza în care obiectul acesteia este autonom. În ipoteza în care criteriul de legătură aplicat unui contract pentru curse charter este cel prevăzut la articolul 4 alineatul (4) din convenția menționată, acest criteriu trebuie aplicat întregului contract, cu excepția situației în care partea contractului referitoare la transport nu este autonomă față de restul contractului.

3.

Articolul 4 alineatul (5) din aceeași convenție trebuie interpretat în sensul că, atunci când din ansamblul circumstanțelor reiese în mod evident că respectivul contract prezintă legături mai strânse cu o altă țară decât cea determinată în temeiul unuia dintre criteriile prevăzute la articolul 4 menționat alineatele (2)-(4), revine instanței sarcina să înlăture aceste criterii și să aplice legea țării cu care contractul menționat prezintă cele mai strânse legături.

---

(1)  JO C 158, 21.6.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/9

---

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 1 octombrie 2009 — Foshan Shunde Yongjian Housewares & Hardware Co. Ltd/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Comunităților Europene, Vale Mill (Rochdale) Ltd, Pirola SpA, Colombo New Scal SpA, Republica Italiană

(Cauza C-141/08 P) (1)

(Recurs - Politică comercială - Dumping - Importuri de mese de călcat originare din China - Regulamentul (CE) nr. 384/96 - Articolul 2 alineatul (7) litera (c) și articolul 20 alineatele (4) și (5) - Statutul de întreprindere care funcționează în condiții de economie de piață - Dreptul la apărare - Anchetă antidumping - Termene acordate întreprinderilor pentru a și prezenta observațiile)

2009/C 282/16

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Shunde Yongjian Housewares & Hardware Co. Ltd (reprezentanți: J.-F. Bellis, avocat, G. Vallera, Barrister)

Celelalte părți în proces: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix, agent, E. McGovern, barrister, B.O'Connor, solicitor), Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. van Vliet, T. Scharf și K.Talabér-Ritz, agenți), Vale Mill (Rochdale) Ltd, Pirola SpA, Colombo New Scal SpA (reprezentanți: G. Berrische și G. Wolf, avocați), Republica Italiană (reprezentanți: R. Adam, agent și W. Ferrante, avvocato dello Stato)

Obiectul

Recurs formulat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) din 29 ianuarie 2008, Foshan Shunde Yongjian Housewares & Hardware/Consiliul (T 206/07) prin care Tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamantă, având ca obiect anularea Regulamentului (CE) nr. 452/2007 al Consiliului din 23 aprilie 2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză și din Ucraina (JO L 109, p. 12) în măsura în care impune o taxă antidumping la importurile de mese de călcat produse de recurentă — Eroare de drept care rezultă din inexactitatea materială a constatărilor efectuate de Tribunal și din absența unei sancțiuni corelative încălcării dreptului la apărare, constatată de Tribunal — Interpretarea articolului 2 alineatul (7) litera (c) și a articolului 20 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO 1996, L 56, p.1, Ediție specială 11/vol. 12, p. 223) — Noțiunea de întreprindere „care funcționează în condiții de economie de piață” și domeniul de aplicare a termenului minim de 10 zile aflat la dispoziția unei întreprinderi care face obiectul unei anchete antidumping pentru a-și prezenta observațiile eventuale

Dispozitivul

1.

Anulează Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene din 29 ianuarie 2008, Foshan Shunde Yongjian Housewares & Hardware/Consiliul (T 206/07), în măsura în care Tribunalul s a pronunțat în sensul că dreptul la apărare al Foshan Shunde Yongjian Housewares & Hardware Co. Ltd nu a fost afectată de încălcarea articolului 20 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene.

2.

Anulează Regulamentul (CE) nr. 452/2007 al Consiliului din 23 aprilie 2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză și din Ucraina, în măsura în care prin acesta se impune o taxă antidumping asupra importurilor de mese de călcat fabricate de Foshan Shunde Yongjian Housewares & Hardware Co. Ltd.

3.	Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente celor două proceduri.

4.	Comisia Comunităților Europene, Vale Mill (Rochdale) Ltd, Pirola SpA, Colombo New Scal SpA și Republica Italiană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 158, 21.6.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/10

---

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 6 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

(Cauza C-153/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Libera prestare a serviciilor - Articolul 49 CE și articolul 36 din Acordul privind SEE - Impozitare directă - Impozit pe venit - Scutire fiscală limitată la câștigurile provenite din loterii și din jocuri de noroc organizate de anumite organisme și entități naționale)

2009/C 282/17

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: R. Lyal și L. Lozano Palacios, agenți)

Pârât: Regatul Spaniei (reprezentant: F. Díez Moreno, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 49 CE și a articolului 36 SEE — Legislație națională în temeiul căreia sumele câștigate la loteriile și la jocurile de noroc organizate în străinătate, dar nu la anumite loterii și jocuri de noroc organizate în Spania, sunt supuse impozitului pe venit

Dispozitivul

1.

Prin menținerea în vigoare a unei legislații fiscale care scutește câștigurile obținute din participarea la loterii, jocuri și pariuri organizate în Regatul Spaniei de anumite organisme publice și entități stabilite în acest stat membru și care desfășoară activități cu caracter social sau de asistență cu scop nelucrativ, fără să se acorde aceeași scutire câștigurilor provenite din loterii, jocuri și pariuri organizate de organismele și entitățile stabilite în alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European și care desfășoară activități de același tip, Regatul Spaniei nu și a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 49 CE și al articolului 36 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992.

2.	Respinge acțiunea cu privire la restul motivelor.

3.	Comisia Comunităților Europene și Regatul Spaniei suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 142, 7.6.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/11

---

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 1 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Belgiei

(Cauza C-219/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Libera prestare a serviciilor - Obstacol nejustificat - Detașare de lucrători resortisanți ai unor state terțe)

2009/C 282/18

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: E. Traversa, J.-P. Keppenne și G. Rozet, agenți)

Pârât: Regatul Belgiei (reprezentanți: C. Pochet, agent, M. Detry, avocat)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 49 CE — Obstacol nejustificat în calea liberei prestări a serviciilor — Detașarea de lucrători resortisanți ai unor țări terțe

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Comisia Comunităților Europene și Regatul Belgiei suportă, fiecare, propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 183, 19.7.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/11

---

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 1 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Finanzgericht Köln — Germania) — Gaz de France — Berliner Investissement SA/Bundeszentralamt für Steuern

(Cauza C-247/08) (1)

(Libera circulație a capitalurilor - Exonerarea, în statul membru al filialei, de taxa reținută la sursă asupra profiturilor repartizate societății mamă - Noțiunea «societate dintr un stat membru» - «Société par actions simplifiée» de drept francez)

2009/C 282/19

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Köln

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Gaz de France — Berliner Investissement SA

Pârâtă: Bundeszentralamt für Steuern

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Finanzgericht Köln (Germania) — Interpretarea articolului 43 CE, a articolului 48 CE, a articolului 56 alineatul (1) CE și a articolului 58 alineatul (1) litera (a) și alineatul (3) CE, precum și a articolului 2 litera (a) din Directiva 90/435/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților mamă și filialelor acestora din diferite state membre (JO L 225, p. 6, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 97) și a literei (f) din anexa la aceasta — Noțiunea „societate dintr un stat membru” — Refuzul acordării unei societăți mamă constituite sub forma unei „société par actions simplifiée” de drept francez, în statul membru al filialei, a posibilității de a fi exonerată de reținerea la sursă a impozitului pe profit întrucât această formă de societate nu figura încă, la momentul faptelor, în lista conținută în anexa la directivă

Dispozitivul

1.

Articolul 2 litera (a) din Directiva 90/435/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților mamă și filialelor acestora din diferite state membre coroborat cu litera (f) din anexa la aceasta trebuie interpretat în sensul că o societate comercială reglementată de legislația franceză organizată sub forma unei „société par actions simplifiée” nu poate fi considerată drept o „societate dintr un stat membru” în sensul acestei directive și pentru perioada anterioară modificării directivei menționate prin Directiva 2003/123 a Consiliului din 22 decembrie 2003.

2.	Examinarea celei de a doua întrebări adresate nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea articolului 2 litera (a) din Directiva 90/435 coroborat cu litera (f) din anexa la aceasta și cu articolul 5 alineatul (1) din această directivă.

---

(1)  JO C 223, 30.8.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/11

---

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 1 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Malta

(Cauza C-252/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Poluare și efecte negative - Instalații de ardere - Limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți)

2009/C 282/20

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Flynn și A. Alcover San Pedro, agenți)

Pârâtă: Republica Malta (reprezentant: S. Camilleri, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 4 alineatul (1) coroborat cu partea A a anexei IV, cu partea A a anexei VI și cu partea A a anexei VII, și a articolului 12 coroborat cu punctul 2 din partea A a Anexei VIII la Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari (JO L 309, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 7, p. 210) — Nerespectarea valorilor limită de emisie stabilite pentru dioxidul de sulf, oxizii de azot și praf — Instalațiile de la Delimara și Marsa

Dispozitivul

1.

Prin faptul că nu a aplicat în mod corect Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari, în ceea ce privește funcționarea instalației Phase One de producere a aburului a centralei electrice de la Delimara și a centralei electrice de la Marsa, Republica Malta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 4 alineatul (1) coroborat cu articolul 12 din directiva menționată, precum și cu partea A a anexei IV, cu partea A a anexei VI, cu partea A a anexei VII și cu punctului 2 din partea A a anexei VIII la această directivă.

2.	Obligă Republica Malta la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 197, 2.8.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/12

---

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 6 octombrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Unabhängiger Finanzsenat, Außenstelle Klagenfurt — Austria) — SPÖ Landesorganisation Kärnten/Finanzamt Klagenfurt

(Cauza C-267/08) (1)

(TVA - Dreptul de deducere a taxei achitate în amonte - Noțiunea „activitate economică” - Organizația regională a unui partid politic - Activități de publicitate în beneficiul organizațiilor locale ale partidului - Cheltuieli aferente acestor activități care depășesc veniturile)

2009/C 282/21

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Unabhängiger Finanzsenat, Außenstelle Klagenfurt

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: SPÖ Landesorganisation Kärnten

Pârâtă: Finanzamt Klagenfurt

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Unabhängiger Finanzsenat, Außenstelle Klagenfurt (Austria) — Interpretarea articolului 4 alineatele (1) și (2) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1) — Noțiunea „activitate economică” — Organizarea de către organizația regională a unui partid politic a unor activități de publicitate în beneficiul organizațiilor locale ale partidului respectiv, sub formă de manifestări, producere și livrare de material publicitar și organizare a unui bal anual — Cheltuieli aferente acestor activități care depășesc în mod considerabil veniturile provenind din facturarea unora dintre aceste activități către organizațiile locale precum și din vânzarea biletelor pentru bal

Dispozitivul

Articolul 4 alineatele (1) și (2) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare trebuie interpretat în sensul că activități de publicitate externă realizate de organizația unui partid politic dintr-un stat membru nu trebuie considerate o activitate economică.

---

(1)  JO C 247, 27.9.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/12

---

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 1 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Franceză

(Cauza C-468/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Recunoașterea calificărilor profesionale - Directiva 2005/36/CE - Netranspunere)

2009/C 282/22

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. Støvlbæk și V. Peere, agenți)

Pârâtă: Republica Franceză (reprezentanți: G. de Bergues și B. Messmer, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea sau necomunicarea în termenul prevăzut a tuturor actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, p. 22, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 3)

Dispozitivul

1.

Prin neadoptarea tuturor actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, Republica Franceză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 63 din această directivă.

2.	Obligă Republica Franceză la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 6, 10.1.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/13

---

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 24 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Austria

(Cauza C-477/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2005/36/CE - Recunoașterea calificărilor profesionale - Netranspunere în termenul stabilit)

2009/C 282/23

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. Støvlbæk și M. Adam, agenți)

Pârâtă: Republica Austria (reprezentant: C. Pesendorfer, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a dispozițiilor necesare pentru a se conforma Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, p. 22, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 3)

Dispozitivul

1.

Prin neadoptarea, în termenul stabilit, a tuturor actelor cu putere de lege și a tuturor actelor administrative necesare pentru transpunerea Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, Republica Austria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 63 din această directivă.

2.	Obligă Republica Austria la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 69, 21.3.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/13

---

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 1 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

(Cauza C-502/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2005/60/CE - Prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului - Lipsa transpunerii complete - Lipsa comunicării măsurilor de transpunere)

2009/C 282/24

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: P. Dejmek și E. Adsera Ribera, agenți)

Pârât: Regatul Spaniei (reprezentant: J. López-Medel Bascones, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (JO L 309, p. 15, Ediție specială, 09/vol. 2, p. 214)

Dispozitivul

1.

Prin faptul că nu a adoptat actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului și prin faptul că nu a comunicat Comisiei Comunităților Europene actele de drept intern care sunt destinate să contribuie la asigurarea acestei conformități, Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 45 din această directivă.

2.	Obligă Regatul Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 6, 10.1.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/14

---

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 24 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

(Cauza C-504/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2006/70/CE - Funcționari și politicieni - Spălarea banilor - Transpunere incompletă)

2009/C 282/25

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: P. Dejmek și E. Adsera Ribera, agenți)

Pârât: Regatul Spaniei (reprezentant: J. López-Medel Bascones, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește definiția „persoanelor expuse politic” și criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauție privind clientela, precum și de exonerare pe motivul unei activități financiare desfășurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată (JO L 214, p. 29, Ediție specială, 09/vol. 2, p. 241)

Dispozitivul

1.

Prin neadoptarea, în termenul prevăzut, a tuturor actelor cu putere de lege și actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește definiția „persoanelor expuse politic” și criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauție privind clientela, precum și de exonerare pe motivul unei activități financiare desfășurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată, Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 5 din aceeași directivă.

2.	Obligă Regatul Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 6, 10.1.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/14

---

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 1 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Irlanda

(Cauza C-549/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2006/70/CE - Spălarea banilor și finanțarea terorismului - Netranspunere în termenul prevăzut)

2009/C 282/26

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: P. Dejmek și A.-A. Gilly, agenți)

Pârâtă: Irlanda (reprezentant: D. O’Hagan, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește definiția persoanelor expuse politic și criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauție privind clientela, precum și de exonerare pe motivul unei activități financiare desfășurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată (JO L 214, p. 29, Ediție specială, 09/vol. 2, p. 241)

Dispozitivul

1.

Prin neadoptarea tuturor actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește definiția „persoanelor expuse politic” și criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauție privind clientela, precum și de exonerare pe motivul unei activități financiare desfășurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată, Irlanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2.	Obligă Irlanda la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 55, 7.3.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/15

---

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 1 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Belgiei

(Cauza C-575/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2005/56/CE - Fuziuni transfrontaliere ale societăților comerciale pe acțiuni - Netranspunere în termenul prevăzut)

2009/C 282/27

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: V. Peere și P. Dejmek, agenți)

Pârât: Regatul Belgiei (reprezentant: D. Haven, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea sau necomunicarea, în termenul prevăzut, a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2005/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind fuziunile transfrontaliere ale societăților comerciale pe acțiuni (JO L 310, p.1, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 107)

Dispozitivul

1.

Prin neadoptarea, în termenul prevăzut, a tuturor actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2005/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind fuziunile transfrontaliere ale societăților comerciale pe acțiuni, Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2.	Obligă Regatul Belgiei la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 44, 21.2.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/15

---

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 6 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Belgiei

(Cauza C-6/09) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2005/60/CE - Spălarea banilor și finanțarea terorismului - Netranspunere în termenul prevăzut)

2009/C 282/28

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: V. Peere și P. Dejmek, agenți)

Pârât: Regatul Belgiei (reprezentant: D. Haven, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea sau necomunicarea, în termenul prevăzut, a tuturor actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (JO L 309, p. 15, Ediție specială, 09/vol. 2, p. 214)

Dispozitivul

1.

Prin neadoptarea actelor cu putere de lege și actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2.	Obligă Regatul Belgiei la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 69, 21.3.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/15

---

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 24 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Belgiei

(Cauza C-8/09) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2006/17/CE - Cerințe tehnice referitoare la donarea, obținerea și controlul țesuturilor și al celulelor de origine umană - Netranspunere în termenul prevăzut)

2009/C 282/29

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: C. Cattabriga și J. Sénéchal, agenți)

Pârât: Regatul Belgiei (reprezentant: D. Haven, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea sau necomunicarea în termenul prevăzut a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2006/17/CE a Comisiei din 8 februarie 2006 de aplicare a Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite cerințe tehnice referitoare la donarea, obținerea și controlul țesuturilor și al celulelor de origine umană (JO L 38, p. 40)

Dispozitivul

1.

Prin neadoptarea în termenul prevăzut a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2006/17/CE a Comisiei din 8 februarie 2006 de aplicare a Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite cerințe tehnice referitoare la donarea, obținerea și controlul țesuturilor și al celulelor de origine umană, Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2.	Obligă Regatul Belgiei la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 69, 21.3.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/16

---

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 22 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Belgiei

(Cauza C-9/09) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Sănătate publică - Directiva 2004/23/CE - Stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane - Netranspunere în termenul prevăzut)

2009/C 282/30

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: C. Cattabriga și J. Sénéchal, agenți)

Pârât: Regatul Belgiei (reprezentant: D. Haven, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea sau necomunicarea în termenul prevăzut a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane (JO L 102, p. 48, Ediție specială, 15/vol. 11, p. 129)

Dispozitivul

1.

Prin neadoptarea în termenul prevăzut a tuturor actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane, Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2.	Obligă Regatul Belgiei la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 69, 21.3.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/16

---

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 1 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Cehă

(Cauza C-100/09) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2007/14/CE - Norme de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE - Netranspunere în termenul prevăzut)

2009/C 282/31

Limba de procedură: ceha

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Jelínek și P. Dejmek, agenți)

Pârâtă: Republica Cehă (reprezentant: M. Smolek, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a tuturor actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2007/14/CE a Comisiei din 8 martie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (JO L 69, p. 27)

Dispozitivul

1.

Prin neadoptarea, în termenul prevăzut, a tuturor actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2007/14/CE a Comisiei din 8 martie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, Republica Cehă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 24 din această directivă.

2.	Obligă Republica Cehă la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 113, 16.5.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/17

---

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 10 iulie 2009 — Apple Computer, Inc./Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), TKS-Teknosoft SA

(Cauza C-416/08 P) (1)

(Recurs - Marcă comunitară - Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) - Marca verbală QUARTZ - Opoziția titularului mărcii figurative comunitare QUARTZ - Refuzul înregistrării - Similitudinea produselor - Risc de confuzie - Recurs vădit inadmisibil)

2009/C 282/32

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Apple Computer, Inc. (reprezentanți: M. Hart și N. Kearley, Solicitors)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. García Murillo, agent), TKS-Teknosoft SA

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a treia) din 1 iulie 2008, Apple Computer/OAPI (T-328/05), prin care Tribunalul a respins o acțiune în anulare introdusă de solicitantul mărcii figurative „QUARTZ” pentru produse din clasa 9 împotriva Deciziei R 416/2004-4 a Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) din 27 aprilie 2005 de respingere a acțiunii introduse împotriva deciziei diviziei de opoziție prin care se refuză în parte înregistrarea mărcii respective în cadrul opoziției formulate de titularul mărcii figurative comunitare „QUARTZ” pentru servicii din clasele 9 și 42

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Obligă Apple Computer Inc. la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 301, 22.11.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/17

---

Ordonanța Curții (Camera a treia) din 9 iulie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgerichtshof Baden-Württemberg — Germania) — Kurt Wierer/Land Baden-Württemberg

(Cauza C-445/08) (1)

(Articolul 104 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură - Permis de conducere - Directiva 91/439/CEE - Retragerea permisului național pentru conducere în stare de ebrietate - Neprezentarea unui certificat medico-psihologic necesar pentru obținerea unui nou permis de conducere în statul membru gazdă - Permis emis într-un alt stat membru - Verificarea de către statul membru gazdă a condiției reședinței - Posibilitatea de a se întemeia pe informațiile furnizate de posesorul permisului în temeiul obligației de cooperare care îi revine acestuia în conformitate cu dreptul național al statului membru gazdă - Posibilitatea de a proceda la investigații în statul membru emitent)

2009/C 282/33

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgerichtshof Baden-Württemberg

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Kurt Wierer

Pârât: Land Baden-Württemberg

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Verwaltungsgerichtshof Baden Württemberg — Interpretarea articolului 9 din Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele de conducere (JO L 237, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 2, p. 62) — Refuzul de a recunoaște un permis de conducere emis într-un alt stat membru cu încălcarea condiției reședinței — Posibilitatea statului membru gazdă de a se întemeia, în scopul de a verifica dacă era îndeplinită condiția reședinței la momentul eliberării permisului de conducere, pe informațiile furnizate de însuși posesorul permisului în cursul procedurii administrative și judiciare conform obligației de cooperare care îi revine acestuia sau, după caz, de a proceda la investigații în statul membru care a emis permisul — Posesor al unui permis de conducere, care a făcut obiectul unei măsuri de retragere a permisului național din cauza conducerii în stare de ebrietate și care nu a putut să prezinte un aviz medico-psihologic necesar pentru obținerea unui nou permis de conducere în statul său de reședință

Dispozitivul

Articolul 1 alineatul (2), articolul 7 alineatul (1) și articolul 8 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele de conducere, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003, trebuie să fie interpretate în sensul că se opun refuzului unui stat membru de a recunoaște pe teritoriul său dreptul de a conduce rezultat dintr-un permis de conducere emis ulterior de un alt stat membru unei persoane care, anterior, a făcut obiectul, în statul membru gazdă, al unei măsuri de retragere a unui permis anterior pentru conducere în stare de ebrietate, în condițiile în care acest al doilea permis a fost obținut în afara oricărei perioade de interdicție de a solicita un nou permis, dacă se dovedește:

—

că, pe baza explicațiilor și a informațiilor pe care posesorul acestui permis le-a furnizat în cursul procedurii administrative sau judiciare de executare a unei obligații de colaborare care îi este impusă în temeiul dreptului național al statului membru gazdă, condiția reședinței nu a fost respectată de statul membru care a emis acest permis

sau

—

că informațiile obținute cu ocazia investigațiilor efectuate de autoritățile naționale și de instanțele statului membru gazdă în statul membru emitent nu sunt informații incontestabile care provin de la acest din urmă stat și atestă că posesorul nu avea domiciliul pe teritoriul acestui stat la momentul emiterii de către acesta din urmă a unui permis de conducere.

---

(1)  JO C 32, 7.2.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/18

---

Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 9 iulie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal de première instance de Mons — Belgia) — Régie communale autonome du stade Luc Varenne/État belge — SPF Finances

(Cauza C-483/08) (1)

(Articolul 104 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură - A șasea directivă TVA - Articolul 10 alineatele (1) și (2) - Recuperarea taxei deduse fără drept - Momentul de începere al termenului de prescripție)

2009/C 282/34

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de première instance de Mons

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Régie communale autonome du stade Luc Varenne

Pârât: État belge — SPF Finances

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunal de première instance de Mons (Belgia) — Interpretarea articolului 10 din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1) — Noțiunile „fapt generator” și „exigibilitate a taxei” — Momentul de începere al termenului de prescripție a acțiunii în recuperarea taxei — Ziua eliberării facturii sau ziua depunerii declarației prin care persoana impozabilă solicită să beneficieze de dreptul de deducere a taxei?

Dispozitivul

Articolul 10 din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2002/38/CE a Consiliului din 7 mai 2002, trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei legislații și unei practici administrative naționale care stabilesc momentul de începere a termenului de prescripție a acțiunii în recuperarea taxei pe valoarea adăugată dedusă fără drept în ziua depunerii declarației prin care persoana impozabilă a solicitat pentru prima dată să beneficieze de dreptul de deducere.

---

(1)  JO C 19, 24.1.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/18

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Dioikitiko Protodikeio Tripolis la 10 iulie 2009 — Alfa Vita Vassilopoulos AE, fostă Trofo Super-Markets AE/Elliniko Dimosio

(Cauza C-257/09)

2009/C 282/35

Limba de procedură: greaca

Instanța de trimitere

Dioikitiko Protodikeio Tripolis

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Alfa Vita Vassilopoulos AE, fostă Trofo Super-Markets AE

Pârât: Elliniko Dimosio, Nomarchiaki Aftodioikisi Lakonias

Prin Ordonanța din 7 august 2009, președintele Curții de Justiție a Comunităților Europene a dispus radierea cauzei C-257/09 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Dioikitiko Protodikeio Tripoleos)

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/19

---

Acțiune introdusă la 14 iulie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Slovacă

(Cauza C-264/09)

2009/C 282/36

Limba de procedură: slovaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: O. Beynet, F. Hoffmeister și J. Javorský, agenți)

Pârâtă: Republica Slovacă

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că, neasigurând un acces nediscriminatoriu la rețeaua de transport, Republica Slovacă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 20 alineatul (1) și al articolului 9 litera (e) din Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de abrogare a Directivei 96/92/CE (1);

—	obligarea Republicii Slovace la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Termenul de transpunere a directivei a expirat la 1 iulie 2004.

---

(1)  JO L 176, p. 37, Ediție specială, 12/vol. 2, p. 61.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/19

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (England and Wales) Chancery Division la 12 august 2009 — Interflora Inc, Interflora British Unit/Marks & Spencer plc, Flowers Direct Online Limited

(Cauza C-323/09)

2009/C 282/37

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (England and Wales), Chancery Division

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: Interflora Inc, Interflora British Unit

Pârâte: Marks & Spencer plc, Flowers Direct Online Limited

Întrebările preliminare

1.

În cazul în care un operator care este concurent al titularului unei mărci înregistrate și care oferă produse și servicii identice cu cele desemnate de marca menționată prin intermediul site-ului său web, (i) alege un semn care este identic (în conformitate cu jurisprudența Curții în cauza C-291/00) cu marca respectivă în calitate de cuvânt cheie pentru serviciul de legătură sponsorizată (link) al administratorului unui motor de căutare, (ii) desemnează semnul drept cuvânt cheie, (iii) asociază semnul cu URL-ul propriului site web, (iv) stabilește costul per click în raport cu acel cuvânt cheie (v) programează timpii de expunere a link-ului sponsorizat și (vi) utilizează semnul în corespondența comercială referitoare la facturarea și plata tarifelor sau la administrarea contului propriu cu administratorul motorului de căutare, însă link-ul sponsorizat nu include în sine semnul sau orice alt semn similar, toate sau unele dintre aceste acțiuni constituie „utilizare” a semnului de către concurent în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Prima Directivă a Consiliului 89/104/CEE (1) din 21 decembrie 1988 (denumită în continuare „directiva privind mărcile”) și al articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94 (2) din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (denumit în continuare „regulamentul privind marca comunitară”)?

2.	Orice asemenea utilizare este „pentru” produse sau servicii identice cu cele pentru care este înregistrată marca în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din directiva privind mărcile și al articolului 9 alineatul (1) litera (a) din regulamentul privind marca comunitară?

3.

Orice asemenea utilizare se încadrează în domeniul de aplicare al vreuneia sau al ambelor dispoziții care urmează: (a) articolul 5 alineatul (1) litera (a) din directiva privind mărcile și articolul 9 alineatul (1) litera (a) din regulamentul privind marca comunitară; și (b) (presupunând că printr-o asemenea utilizare se aduce atingere caracterului distinctiv al mărcii respective sau se obțin foloase necuvenite din renumele mărcii) articolul 5 alineatul (2) din directiva privind mărcile și articolul 9 alineatul (1) litera (c) din regulamentul privind marca comunitară?

4.

Influențează răspunsul la a treia întrebare: (a) împrejurarea că prezentarea link-ului sponsorizat al concurentului ca răspuns la o căutare efectuată de un utilizator prin intermediul semnului în cauză este de natură să determine o parte a publicului să creadă că concurentul este membru al rețelei comerciale a titularului mărcii, contrar realității; sau (b) împrejurarea că administratorul motorului de căutare nu încuviințează titularilor mărcii în statul membru în cauză blocarea selecționării de către terți drept cuvinte cheie a semnelor identice cu mărcile titularilor?

5.

În cazul în care administratorul motorului de căutare (i) prezintă unui utilizator un semn care este identic (în conformitate cu jurisprudența Curții în cauza C-291/00) cu o marcă înregistrată, în cadrul barelor de căutare localizate în partea superioară și cea inferioară a paginilor de căutare care conțin un link sponsorizat către site-ul web al competitorului menționat în cadrul primei întrebări, (ii) prezintă semnul utilizatorului în interiorul sumarului rezultatelor căutării, (iii) prezintă semnul utilizatorului ca sugestie alternativă atunci când utilizatorul a introdus un semn similar în motorul de căutare, (iv) prezintă utilizatorului o pagină cu rezultate ale căutării care conține link-ul sponsorizat al concurentului ca răspuns la introducerea semnului de către utilizator și (v) adoptă utilizarea semnului din partea utilizatorului, prezentându-i acestuia paginile cu rezultatele căutării care conțin link-ul sponsorizat al concurentului, însă link-ul sponsorizat nu include în sine semnul sau orice alt semn similar, toate sau unele dintre aceste acțiuni constituie „utilizare” a semnului de către administratorul motorului de căutare în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din directiva privind mărcile și al articolului 9 alineatul (1) litera (a) din regulamentul privind marca comunitară?

6.	Orice asemenea utilizare este „pentru” produse sau servicii identice cu cele pentru care este înregistrată marca în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din directiva privind mărcile și al articolului 9 alineatul (1) litera (a) din regulamentul privind marca comunitară?

7.

Orice asemenea utilizare se încadrează în domeniul de aplicare al vreuneia sau al ambelor dispoziții care urmează: (a) articolul 5 alineatul (1) litera (a) din directiva privind mărcile și articolul 9 alineatul (1) litera (a) din regulamentul privind marca comunitară; și (b) (presupunând că printr-o asemenea utilizare se aduce atingere caracterului distinctiv al mărcii respective sau se obțin foloase necuvenite din renumele mărcii) articolul 5 alineatul (2) din directiva privind mărcile și articolul 9 alineatul (1) litera (c) din regulamentul privind marca comunitară?

8.

Influențează răspunsul la a șaptea întrebare: (a) împrejurarea că prezentarea link-ului sponsorizat al concurentului ca răspuns la o căutare efectuată de un utilizator prin intermediul semnului în cauză este de natură să determine o parte a publicului să creadă că concurentul este membru al rețelei comerciale a titularului mărcii, contrar realității; sau (b) împrejurarea că administratorul motorului de căutare nu încuviințează titularilor mărcii în statul membru în cauză blocarea selecționării de către terți drept cuvinte cheie a semnelor identice cu mărcile titularilor?

9.

Dacă orice asemenea utilizare se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 5 alineatul (1) litera (a) din directiva privind mărcile/articolului 9 alineatul (1) litera (a) din regulamentul privind marca comunitară ori al articolului 5 alineatul (2) din directiva privind mărcile/articolului 9 alineatul (1) litera (c) din regulamentul privind marca comunitară sau al ambelor dispoziții combinate: (a) o asemenea utilizare constă în sau include „transmiterea într-o rețea de comunicații a informațiilor furnizate, de un destinatar al serviciului”, iar în caz afirmativ, administratorul motorului de căutare „[selectează] sau [modifică] informațiile” în sensul articolului 12 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE (3) a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („directiva privind comerțul electronic”)? (b) o asemenea utilizare constă în sau include „stocarea automată, intermediară și temporară a informațiilor transmise, atât timp cât stocarea servește exclusiv pentru a face mai eficientă transmiterea mai departe a informațiilor către alți destinatari ai serviciului, la cerere” în sensul articolului 13 alineatul (1) din directiva privind comerțul electronic? (c) o asemenea utilizare constă în sau include „stocarea informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului” în sensul articolului 14 alineatul (1) din directiva privind comerțul electronic? (d) dacă utilizarea nu constă exclusiv în activități care se încadrează în domeniul de aplicare al unuia sau mai multora dintre articolele 12 alineatul (1), 13 alineatul (1) și 14 alineatul (1) din directiva privind comerțul electronic, dar include asemenea activități, administratorul motorului de căutare este exonerat de răspundere în măsura în care utilizarea constă în astfel de activități și, în caz afirmativ, pot fi acordate despăgubiri sau alte reparații financiare în considerarea unei asemenea utilizări în măsura în care nu este exonerat de răspundere?

10.

Dacă răspunsul la a noua întrebare este în sensul că utilizarea nu constă exclusiv din activități care se încadrează în domeniul de aplicare al unuia sau mai multora dintre articolele 12-14 din directiva privind comerțul electronic, concurentul poate fi ținut să răspundă solidar pentru încălcările săvârșite de administratorul motorului de căutare în virtutea legislației naționale privind răspunderea solidară?

---

(1)  Prima Directivă a Consiliului 89/104/CEE din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci, JO L40, p.1, Ediție specială 17/vol. 1, p. 92.

(2)  JO L 11, p. 1, Ediție specială 17/vol. 1, p. 146.

(3)  JO L 178, p. 1, Ediție specială 13/vol. 29, p. 257.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/21

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bayerischer Verwaltungsgerichtshof (Germania) la 14 august 2009 — Mensch und Natur AG/Freistaat Bayern

(Cauza C-327/09)

2009/C 282/38

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bayerischer Verwaltungsgerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Mensch und Natur AG

Pârât: Freistaat Bayern

Întrebările preliminare

1.

Articolul 249 al patrulea paragraf CE se opune unei interpretări potrivit căreia o decizie a Comisiei care, conform redactării sale, nu se adresează decât unei persoane determinate este de asemenea obligatorie pentru celelalte întreprinderi care, având în vedere sensul și obiectivul deciziei, trebuie să beneficieze de același tratament?

2.

Trebuie să se considere că Decizia Comisiei din 22 februarie 2000 privind refuzul privind refuzul autorizării introducerii pe piață a „Stevia rebaudiana Bertoni: plante și frunze uscate” în calitate de nou aliment sau de nou ingredient alimentar (2000/196/CE, JO L 61, p. 14) (1), al cărei prim articol se opune introducerii pe piața comunitară a „Stevia rebaudiana Bertoni: plante și frunze uscate” în calitate de nou aliment sau de ingredient alimentar, este de asemenea obligatorie pentru pârât, care comercializează în prezent „Stevia rebaudiana Bertoni: plante și frunze uscate” în Comunitate?

---

(1)  Decizia 2000/196/CE a Comisiei din 22 februarie 2000 privind refuzul autorizării introducerii pe piață a „Stevia rebaudiana Bertoni: plante și frunze uscate” în calitate de nou aliment sau de nou ingredient alimentar conform Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului [notificat cu numărul C(2000)77]; JO L 61, p. 14, Ediție specială 13/vol. 20, p. 245.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/21

---

Recurs introdus la 24 august 2009 de Republica Polonă împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera întâi extinsă) pronunțate la 10 iunie 2009 în cauza T-257/04, Republica Polonă/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-335/09 P)

2009/C 282/39

Limba de procedură: polona

Părțile

Recurentă: Republica Polonă (reprezentant: M. Dowgielewicz)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

—	Anularea în totalitate a Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță a Comunităților Europene din 10 iunie 2009 în cauza Polonia/Comisia, T-257/04;

—

anularea articolului 3 și a articolului 4 alineatul (3) și alineatul (5) a opta liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1972/2003 al Comisiei din 10 noiembrie 2003 privind măsurile tranzitorii care urmează să fie adoptate în ceea ce privește schimburile de produse agricole în contextul aderării Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei (1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 230/2004 al Comisiei din 10 februarie 2004 (2), precum și prin Regulamentul (CE) nr. 735/2004 al Comisiei din 20 aprilie 2004 (3);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața Tribunalului și a Curții;

—	soluționarea recursului de către Marea Cameră.

Motivele și principalele argumente

În primul rând, în măsura în care, în ceea ce privește Regulamentul nr. 1972/2003, Tribunalul a considerat că acțiunea este tardivă și că trebuie respinsă ca inadmisibilă (punctele 32-63 din hotărârea atacată), se reproșează că:

—

Tribunalul a realizat o interpretare eronată a Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (4) și a Tratatului de aderare considerând că termenul de formulare a unei acțiunii în anularea Regulamentului nr. 1972/2003 a început să curgă în ziua publicării regulamentului menționat în limbile oficiale ale Comunității alcătuite din 15 state membre și, prin urmare, înainte de publicarea în limbile oficiale ale Comunității extinse;

—

Tribunalul a realizat o interpretare eronată a articolului 230 al patrulea paragraf CE considerând că Republica Polonă putea, în calitatea sa de persoană juridică, conform acestei dispoziții, să formuleze în mod eficient o acțiune în anularea Regulamentului nr. 1972/2003 înainte de aderarea sa la Uniunea Europeană;

—	Tribunalul a încălcat principiul comunității de drept și al protecției juridice efective lipsind Republica Polonă de dreptul de a supune unui control jurisdicțional de legalitate Regulamentul nr. 1972/2003, deși acesta era adresat Republicii Polone în calitate de stat membru;

—

Tribunalul a încălcat principiul solidarității și al bunei credințe lipsind Republica Polonă de dreptul de a supune unui control jurisdicțional de legalitate un act care modifică în mod ilegal condițiile de aderare a Republicii Polone la Uniunea Europeană și încalcă în mod unilateral și arbitrar echilibrul drepturilor și obligațiilor care rezultă din apartenența la Comunitate;

—	Tribunalul de Primă Instanță a săvârșit o neregularitate de procedură neexaminând argumentele privind încălcarea principiului solidarității și al bunei credințe și motivând insuficient hotărârea atacată.

În al doilea rând, în măsura în care Tribunalul respinge prin hotărârea atacată cererea de anulare a părții din Regulamentul nr. 735/2004 în care șapte categorii de produse originare din Polonia sunt supuse măsurii prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1972/2003 (punctele 80-136 din hotărârea atacată), se reproșează că:

—

Tribunalul a încălcat articolul 41 din Tratatul de aderare și principiul proporționalității întrucât a apreciat cuantumul taxei prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1972/2003 ca fiind adecvat și indispensabil realizării obiectivelor măsurii tranzitorii în litigiu, deși o taxă corespunzătoare diferenței dintre taxele vamale ar fi fost suficientă pentru prevenirea speculei și pentru neutralizarea profiturilor speculative, întrucât taxa în cuantum superior nu ar putea contribui la realizarea obiectivelor de prevenție având în vedere data intrării sale în vigoare (11 zile înainte de aderare) și întrucât nu există nicio legătură între cuantumul taxei instituite și obiectivele presupuse;

—	Tribunalul a încălcat principiul nediscriminării considerând cuantumul taxei prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1972/2003 ca fiind stabilit pe baza unor criterii obiective de diferențiere.

În al treilea rând, în măsura în care Tribunalul, prin hotărârea atacată, respinge cererea de anulare a părții din Regulamentul nr. 735/2004 în care șapte categorii de produse originare din Polonia sunt incluse în lista de produse care figurează la articolul 4 alineatul (5) a opta liniuță din Regulamentul nr. 1972/2003 (punctele 137-160 din hotărârea atacată), se reproșează că:

—

Tribunalul a încălcat articolul 41 din Tratatul de aderare și principiul proporționalității considerând că este necesar, pentru realizarea obiectivelor măsurilor prevăzute în Regulamentul nr. 1972/2003, să fie supuse taxelor prevăzute la articolul 4 din regulamentul menționat produsele pentru care taxele la import aplicabile în Polonia înainte de aderare erau superioare sau egale taxelor la import aplicabile în Comunitate.

În al patrulea rând, în măsura în care Tribunalul, prin hotărârea atacată, respinge cererea de anulare a părții din Regulamentul nr. 735/2004 în care șapte categorii de produse originare din Polonia sunt supuse măsurii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul nr. 1972/2003 (punctele 161-249 din hotărârea atacată), se reproșează că:

—

Tribunalul a încălcat dreptul comunitar — și anume a interpretat eronat articolul 3 din Regulamentul nr. 1972/2003 și articolul 41 din Tratatul de aderare și a încălcat principiul ierarhiei normelor juridice — considerând că articolul 3 din Regulamentul nr. 1972/2003 este necesar pentru garantarea efectului util al articolului 4 din acest regulament și că ar fi fost posibilă adoptarea sa în temeiul articolului 41 din Tratatul de aderare, ca derogare de la dispozițiile acestui tratat;

—	Tribunalul a încălcat articolul 253 CE considerând că motivarea măsurii tranzitorii atacate este suficientă;

—	Tribunalul a încălcat principiul liberei circulații a mărfurilor considerând că măsurile provizorii adoptate în temeiul articolului 41 din Tratatul de aderare nu trebuie supuse unei aprecieri a conformității cu articolul 253 CE;

—

Tribunalul a încălcat principiul nediscriminării considerând justificat în mod obiectiv tratamentul diferențiat dintre operatorii din Republica Polonă și cei din Comunitatea alcătuită din 15 state membre, constând în a supune taxei la import erga omnes produsele plasate în ziua aderării sub un regim suspensiv și care se aflau în liberă circulația în Polonia înainte de aderare și în a scuti de respectiva taxă aceleași produse care, înainte de aderare, se aflau în liberă circulație în Comunitatea cu 15 state membre și pentru care nu fusese solicitată nicio restituire la export;

—	Tribunalul a încălcat principiul încrederii legitime considerând că nu s-a creat de către Comunitate o situație care să justifice nașterea unei încrederi legitime pentru operatorii polonezi.

---

(1)  JO L 293, p. 3, Ediție specială, 03/vol. 50, p. 100.

(2)  JO L 39, p. 13, Ediție specială, 03/vol. 53, p. 186.

(3)  JO L 114, p. 13, Ediție specială, 03/vol. 55, p. 213.

(4)  JO L 17, p. 385, Ediție specială, 01/vol. 1, p. 3.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/23

---

Recurs introdus la 24 august 2009 de Republica Polonă împotriva Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera întâi extinsă) pronunțate la 10 iunie 2009 în cauza T-258/04, Republica Polonă susținută de Republica Cipru/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-336/09 P)

2009/C 282/40

Limba de procedură: polona

Părțile

Recurentă: Republica Polonă (reprezentant: M. Dowgielewicz, pełnomocnik)

Celelalte părți în proces: Comisia Comunităților Europene, Republica Cipru

Concluziile recurentei

—	Anularea în totalitate a Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță din 10 iunie 2009 pronunțate în cauza T-258/04, Republica Polonă/Comisia Comunităților Europene;

—

anularea articolului 5, a articolului 6 alineatele (1), (2) și (3), a articolului 7 alineatul (1), precum și a articolului 8 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 60/2004 al Comisiei din 14 ianuarie 2004 de instituire a unor măsuri tranzitorii în sectorul zahărului în vederea aderării Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei la Uniunea Europeană (1),

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procesele desfășurate la Tribunal la Curte,

—	pronunțarea unei hotărâri în prezentul recurs în marea cameră.

Motivele și principalele argumente

—

interpretarea eronată a Regulamentului nr. 1 al Consiliului privind instituirea regimului lingvistic al Comunității Economice Europene, precum și a Tratatului de aderare prin stabilirea unui termen de introducere a unei acțiuni în anulare a Regulamentului nr. 60/2004 care a început să curgă de la publicarea acestuia în limbile oficiale ale Comunității formate din cele 15 state membre, mai precis anterior publicării în toate limbile oficiale ale Comunității extinse;

—

interpretarea eronată a articolului 230 al patrulea paragraf din Tratatul CE prin faptul că a declarat că Republica Polonă putea introduce în mod valabil o acțiune în anularea Regulamentului nr. 60/2004 anterior aderării la Uniunea Europeană, acționând în temeiul acestei dispoziții ca persoană juridică;

—

încălcarea principiilor Comunității de drept și protecției jurisdicționale efective prin faptul că Republica Polonă a fost lipsită de dreptul de a supune unui control jurisdicțional legalitatea Regulamentului nr. 60/2004, în pofida faptului că respectivul regulament era adresat Republicii Polone în calitate de stat membru;

—

încălcarea principiilor solidarității și bunei-credințe prin faptul că Republica Polonă a fost lipsită de dreptul de a supune unui control jurisdicțional legalitatea unui act de modificare a condițiilor de aderare a Republicii Polone la Uniunea Europeană și care a încălcat echilibrul dintre drepturile și obligațiile care decurg din aderarea la Comunitate;

—	încălcarea normelor de procedură în fața Tribunalului de Primă Instanță prin faptul că nu au fost examinate argumentele Republicii Polone privind încălcarea principiilor solidarității și bunei-credințe și că nu s-a motivat suficient ordonanța.

---

(1)  JO L 9, p. 8, Ediție specială, 03/vol. 52, p. 202.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/23

---

Recurs introdus la 20 august 2009 de Consiliul Uniunii Europene împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a patra) pronunțate la 17 iunie 2009 în cauza T-498/04, Zhejiang Xinan Chemical Industrial Group Co. Ltd/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-337/09 P)

2009/C 282/41

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix, agent, G. Berrisch, Rechtsanwalt și G. Wolf, Rechtsanwalt)

Celelalte părți în proces: Zhejiang Xinan Chemical Industrial Group Co. Ltd, Comisia Comunităților Europene, Association des Utilisateurs et Distributeurs de l'AgroChimie Européenne (Audace)

Concluziile recurentului

Recurentul solicită Curții:

—	anularea Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene din 17 iunie 2009;

—	pronunțarea unei hotărâri definitive cu privire la fondul litigiului, prin respingerea în totalitate a cererii;

—	în subsidiar, trimiterea cauzei la Tribunalul de Primă Instanță spre rejudecare; și

—	în orice caz, obligarea reclamantei din primă instanță la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii de recurs și procedurii în fața Tribunalului de Primă Instanță.

Motivele și principalele argumente

Recurentul susține că Tribunalul de Primă Instanță:

1.

a săvârșit o eroare de drept tratând ca o singură condiție cele două condiții prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), și anume cerința ca o cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață (denumit în continuare „SEP”) să cuprindă dovezi suficiente privind faptul că deciziile enumerate în această dispoziție au fost „adoptate ținându-se seama de semnalele pieței care reflectă cererea și oferta” și au fost adoptate „fără o intervenție semnificativă din partea statului”, făcând astfel redundantă cea de a doua condiție;

2.

a săvârșit o eroare de drept interpretând termenul „semnificativă” din expresia „intervenție semnificativă din partea statului” prevăzută la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, ca referindu-se la considerații sau la motive care stau la baza intervenției statului, precum problema dacă aceasta se baza pe considerații pur comerciale sau pe considerații proprii statului, în timp ce această interpretare nu este susținută în niciun caz de formularea acestei dispoziții;

3.

a săvârșit o eroare de drept procedând la o răsturnare a sarcinii probei, impunând Consiliului să dovedească, atunci când refuză acordarea SEP unei societăți controlate de stat, că deciziile societății în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (c) au fost influențate de considerații proprii statului și nu de considerații comerciale;

4.

a săvârșit o eroare de drept constatând că a fost săvârșită o eroare de drept de către Consiliu prin concluzionarea faptului că statul exercita un control semnificativ asupra reclamantei în ceea ce privește stabilirea prețurilor de export ale produsului în cauză prin (i) însărcinarea Camerei de comerț chineze ce reprezintă importatorii și exportatorii de metale, minerale și produse chimice (denumită în continuare „CCCMC”) să stabilească un prag minimal de prețuri, să verifice și să exercite un drept de veto cu privire la exporturile care nu au respectat respectivele prețuri; și (ii) să pună în aplicare pragul minimal de prețuri împiedicând operațiunile de export neavizate de CCCMC. Mai exact, Tribunalul de Primă Instanță a săvârșit o eroare de drept prin constatarea unei obligații a Consiliului de a repune în discuție caracterul probatoriu sau suficient al elementelor de probă prezentate de reclamantă în sensul că sistemul pus în aplicare de CCCMC și susținut de autoritățile chineze de export nu antrenaseră nicio restricție efectivă a posibilității exportatorilor de a stabili prețurile la export în mod independent;

5.	a săvârșit o eroare de drept constatând că, pe baza tuturor celorlalte constatări, Consiliul a comis o eroare vădită prin refuzul de a acorda reclamantei SEP.

---

(1)  JO L 56, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 12, p. 223.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/24

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Unabhängiger Verwaltungssenat Wien (Austria) la 24 august 2009 — Yellow Cab Verkehrsbetriebs GmbH

(Cauza C-338/09)

2009/C 282/42

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Unabhängiger Verwaltungssenat Wien

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Yellow Cab Verkehrsbetriebs GmbH

Pârât: Magistrat der Stadt Wien

Întrebările preliminare

1.

Este compatibilă cu libertatea de stabilire și cu libera prestare a serviciilor prevăzute la articolul 49 CE și următoarele, precum și cu dreptul concurenței, astfel cum este reglementat la articolul 81 CE și următoarele, o dispoziție de drept național referitoare la acordarea unei autorizații de exploatare a unei linii de autobuz, care permite astfel organizarea unui serviciu de transport public ce deservește în mod regulat o serie de stații determinate, potrivit unui orar prestabilit, dacă dispoziția respectivă prevede drept condiții pentru acordarea autorizării: (a) ca întreprinderea comunitară solicitantă să dispună de un sediu sau de o sucursală în statul autorității ce acordă autorizația încă înainte de începerea exploatării liniei și, în special, la momentul concesionării serviciului; (b) ca întreprinderea comunitară solicitantă să dispună de un sediu sau de o sucursală în statul autorității ce acordă autorizația cel mai târziu la momentul la care începe exploatarea liniei?

2.

Este compatibilă cu libertatea de stabilire și cu libera prestare a serviciilor prevăzute la articolul 49 CE și următoarele, precum și cu dreptul concurenței astfel cum este reglementat la articolul 81 CE și următoarele o dispoziție de drept național referitoare la acordarea unei autorizații de exploatare a unei linii de autobuz, care permite astfel organizarea unui serviciu de transport public ce deservește în mod regulat o serie de stații determinate, potrivit unui orar prestabilit, dacă dispoziția respectivă prevede că autorizația trebuie refuzată în cazul în care veniturile unei întreprinderi concurente care acoperă în parte sau în întregime itinerariul respectiv ar fi reduse atât de mult în situația în care serviciul de transport public solicitat ar fi pus în funcțiune pe linia în cauză, încât continuarea exploatării acestui itinerariu de către întreprinderea concurentă nu ar mai fi rentabilă din punct de vedere economic?

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/25

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Nejvyšší správní soud (Republica Cehă) la 24 august 2009 — Skoma-Lux sro/Celní ředitelství Olomouc

(Cauza C-339/09)

2009/C 282/43

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Nejvyšší správní soud

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Skoma-Lux sro

Pârâtă: Celní ředitelství Olomouc

Întrebarea preliminară

Mărfurile comercializate sub denumirea „vin de desert roșu Kagor VK” în sticle de 0,75 litri având o tărie alcolică în volume de 15,8 % — 16,1 %, cărora li s-a adăugat în cursul producției zahăr de sfeclă și alcol de porumb, cu alte cuvinte substanțe care nu provin din struguri proaspeți, trebuie clasificate la poziția 2204 sau la poziția 2206 din Nomenclatura Combinată a Tarifului Vamal?

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/25

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Gerechtshof te's-Gravenhage (Țările de Jos) la 28 august 2009 — Staat der Nederlanden/Denkavit Nederland BV și alții

(Cauza C-346/09)

2009/C 282/44

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Gerechtshof te's-Gravenhage

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Staat der Nederlanden

Pârâți: Denkavit Nederland BV și alții

Întrebarea preliminară

Dreptul comunitar, în special Directiva 90/425/CEE (1), Decizia 94/381/CE (2) și Decizia 2000/766/CE (3), trebuie interpretat în sensul că o măsură prohibitivă națională precum cea prevăzută la articolul 2 din reglementarea provizorie care interzice, în scopul protecției față de ESB, producția și comercializarea de proteine animale transformate destinate furajării animalelor de fermă, este incompatibilă cu aceste dispoziții atunci când o astfel de măsură prohibitivă națională

—	a intrat în vigoare la 15 decembrie 2000 (prin urmare înaintea Deciziei 2007/766/CE) și

—	se aplica de asemenea temporar (până la [Decizia 2001/9/CE] (4) din 29 decembrie 2000) la făina de pește și la fosfatul dicalcic et au phosphate dicalcique?

---

(1)  Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (JO L 224, p. 29, Ediție specială, 03/vol. 1, p. 53).

(2)  Decizia 94/381/CE a Comisiei din 27 iunie 1994 cu privire la anumite măsuri de protecție legate de encefalopatia spongiformă bovină și de furajarea cu proteine derivate de la mamifere (JO L 172, p. 23).

(3)  Decizia 2000/766/CE a Consiliului din 4 decembrie 2000 cu privire la anumite măsuri de protecție referitoare la forme transmisibile de encefalopatie spongiformă și furajarea animalelor cu proteine animale (JO L 306, p. 32).

(4)  Decizia 2001/9/CE a Comisiei din 29 decembrie 2000 cu privire la măsurile de control necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei 2000/766/CE a Consiliului cu privire la anumite măsuri de protecție referitoare la forme transmisibile de encefalopatie spongiformă și furajarea animalelor cu proteine animale (JO L 2, p. 32).

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/26

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bezirksgericht Linz (Austria) la 31 august 2009 — Procedură penală împotriva Jochen Dickinger, Franz Ömer

(Cauza C-347/09)

2009/C 282/45

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bezirksgericht Linz

Părțile din acțiunea principală

Jochen Dickinger, Franz Ömer

Întrebările preliminare

1.

(a) Articolele 43 CE și 49 CE trebuie interpretate în sensul că se opun, în principiu, unei reglementări naționale, precum cea din articolul 3 coroborat cu articolul 14 și următoarele, și cu articolul 21 din Legea austriacă privind jocurile de noroc (Glückspielgesetz), în temeiul căreia — o concesiune pentru jocuri loto (de exemplu, loterii, loterii electronice etc.) poate fi acordată pentru o durată de maximum 15 ani numai unui singur concesionar care, printre altele, trebuie să fie o societate de capitaluri cu sediul în Austria, nu poate crea filiale în afara Austriei, trebuie să dispună de un capital social sau de un capital nominal de cel puțin 109 000 000 EUR și care, în funcție de împrejurări, permite statului federal să anticipeze obținerea celor mai bune venituri din impozite; — o concesiune pentru cazinouri poate fi acordată pentru o durată de maximum 15 ani numai unui număr de cel mult 12 concesionari, care, printre altele, trebuie să fie societăți pe acțiuni cu sediul în Austria, nu pot crea filiale în afara Austriei, trebuie să dispună de un capital social vărsat de 22 000 000 EUR și care, în funcție de împrejurări, permit colectivităților locale să anticipeze obținerea celor mai bune venituri din impozite? Aceste întrebări se pun în special având în vedere că societatea Casinos Austria AG este titulara tuturor celor 12 concesiuni de cazinouri, care au fost atribuite la 18 decembrie 1991 pentru o durată maximă de 15 ani și care, între timp, au fost prelungite fără licitație publică sau comunicare publică. (b) În cazul unui răspuns afirmativ, o astfel de reglementare poate fi justificată prin motive de interes general de limitare a activității de pariuri, atunci când titularii concesiunii exercită, la rândul lor, într-o structură de cvasi-monopol, o politică expansionistă în domeniul jocurilor de noroc prin intermediul unei publicități intensive? (c) În cazul unui răspuns afirmativ, cu ocazia controlului proporționalității unei astfel de reglementări care urmărește obiectivul de prevenire a infracțiunilor prin supunerea operatorilor economici activi în acest domeniu unui control și, astfel, prin organizarea jocurilor de noroc în cadrul unui sistem în care sunt supuse acestui control, instanța de trimitere trebuie să țină seama de faptul că, în acest mod, reglementarea cuprinde de asemenea prestatorii de servicii transfrontalieri care sunt oricum supuși în statul membru de stabilire unor obligații și unor controale stricte legate de concesiunea lor?

2.

Libertățile fundamentale din Tratatul CE, în special libera prestare a serviciilor în temeiul articolului 49 CE, trebuie interpretate în sensul că, în pofida competenței de principiu pe care o rezervă statelor membre în ceea ce privește reglementarea ordinii juridice penale, o dispoziție națională de drept penal trebuie să fie de asemenea evaluată în raport cu dreptul comunitar atunci când aceasta este de natură să interzică sau să împiedice exercitarea unei libertăți fundamentale?

3.

(a) Articolul 49 CE coroborat cu articolul 10 CE trebuie interpretat în sensul că controalele efectuate în statul de stabilire al unui prestator de serviciu și garanțiile aduse în acest stat trebuie luate în considerare în statul de prestare a serviciului în temeiul principiului încrederii reciproce? (b) În cazul unui răspuns afirmativ, articolul 49 CE trebuie interpretat, în plus, în sensul că, în cazul unei restricții a liberei prestări a serviciilor, impuse de motive de interes general trebuie să se aprecieze dacă nu s-a ținut deja seama în mod suficient de acest interes general prin dispozițiile, controalele și verificările la care este supus prestatorul de servicii în statul în care este stabilit? (c) În cazul unui răspuns afirmativ, cu ocazia controlului de proporționalitate a unei dispoziții a unui stat membru, care prevede sancțiuni penale în cazul ofertei transfrontaliere de servicii de jocuri de noroc fără licență națională, trebuie să se țină seama de faptul că interesele de ordine publică invocate de statul în care sunt prestate serviciile pentru a justifica restricția libertății fundamentale sunt deja luate în considerare în mod suficient în statul de stabilire printr-o procedură strictă de autorizare și de supraveghere? (d) În cazul unui răspuns afirmativ, instanța de trimitere trebuie să țină seama, în cadrul verificării proporționalității unei astfel de restricții, de faptul că numărul controalelor prevăzute de dispozițiile statului în care este stabilit prestatorul de servicii depășește chiar numărul controalelor din statul în care sunt prestate serviciile? (e) În cazul unei interdicții a jocurilor de noroc, sancționate penal și adoptate pentru motive de ordine publică, precum protecția jucătorilor și combaterea criminalității, principiul proporționalității impune, în plus, ca instanța de trimitere să efectueze o distincție între, pe de o parte, furnizorii care oferă jocuri de noroc fără niciun fel de autorizație, și, pe de altă parte, cei care sunt stabiliți și dispun de o concesiune în alte state membre și își desfășoară activitatea prin exercitarea dreptului la libera prestare a serviciilor? (f) În sfârșit, cu ocazia verificării proporționalității unei dispoziții a unui stat membru, care interzice, cu riscul aplicării unor sancțiuni penale, oferta transfrontalieră de servicii de jocuri de noroc fără concesiune sau autorizație națională, trebuie să se țină seama de faptul că un furnizor care a obținut în mod legal o licență de jocuri de noroc într-un alt stat membru nu a avut posibilitatea să obțină o licență națională din cauza restricțiilor de acces obiective și indirect discriminatorii și de faptul că procedura de acordare a licenței și de supraveghere din statul de stabilire prezintă un nivel de protecție cel puțin comparabil cu cel național?

4.

(a) Articolul 49 CE trebuie interpretat în sensul că caracterul temporar al prestării serviciilor ar exclude posibilitatea prestatorului de a se dota cu o anumită infrastructură în statul de primire (de exemplu, un server) fără a fi considerat ca fiind stabilit în acest stat membru? (b) Articolul 49 CE trebuie interpretat, în plus, în sensul că o interdicție adresată furnizorilor naționali de asistență de a facilita unui prestator cu sediul într-un alt stat membru prestarea serviciului său constituie de asemenea o restricție a libertății de prestare a serviciilor de către acest prestator în cazul în care furnizorii de servicii de asistență sunt stabiliți în același stat membru ca o parte a destinatarilor serviciului?

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/27

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Oberverwaltungsgericht für das Land Nordrhein-Westfalen, Münster (Germania) la 31 august 2009 — Pietro Infusino/Oberbürgermeisterin der Stadt Remscheid

(Cauza C-348/09)

2009/C 282/46

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberverwaltungsgericht für das Land Nordrhein-Westfalen, Münster

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Pietro Infusino

Pârâtă: Oberbürgermeisterin der Stadt Remscheid

Întrebarea preliminară

Noțiunea „motive imperative de siguranță publică” de la articolul 28 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (1), cuprinde exclusiv amenințările la adresa securității interne și externe a statului, în sensul existenței statului alături de instituțiile sale și de serviciile sale publice esențiale, al supraviețuirii populației, precum și al relațiilor externe și al conviețuirii pașnice a popoarelor?

---

(1)  JO L 158, p. 77, Ediție specială, 5/vol. 07, p. 56.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/27

---

Recurs introdus la 2 septembrie 2009 de ThyssenKrupp Stainless AG împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) pronunțate la 1 iulie 2009 în cauza T-24/07, ThyssenKrupp Stainless AG/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-352/09 P)

2009/C 282/47

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: ThyssenKrupp Nirosta AG, fostă ThyssenKrupp Stainless AG (reprezentanți: M. Klusmann și S. Thomas, Rechtsanwälte)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

—	Anularea în totalitate a Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene (Camera a cincea) din 1 iulie 2009 în cauza T-24/07 (ThyssenKrupp Stainless AG/Comisia)

—	în subsidiar, trimiterea cauzei la Tribunal spre rejudecare pe fond,

—	mai în subsidiar, diminuarea în mod corespunzător a amenzii aplicate recurentei la articolul 2 din decizia atacată adoptată de intimată la 20 decembrie 2006,

—	obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Acest recurs are ca obiect Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță prin care s-a respins acțiunea în anulare formulată de reclamantă împotriva Deciziei Comisiei (denumită în continuare „intimata”) din 20 decembrie 2006 în cadrul unei proceduri în temeiul articolului 65 CO. Prezenta procedură privește o încălcare a normelor privind înțelegerile pe piața produselor din oțel inoxidabil care, potrivit constatărilor intimatei, a încetat la sfârșitul lunii ianuarie 1998. Încălcarea intra în domeniul de aplicare al articolului 65 CO.

Recurenta invocă cinci motive în susținerea recursului.

Prin intermediul primului motiv, recurenta invocă o încălcare a principiului nulla poena sine lege prevăzută de articolul 23 din Regulamentul nr. 1/2003 și de articolul 5, de articolul 7 alineatul (1) și de articolul 83 CE, precum și o atingere adusă suveranității statelor semnatare ale Tratatului CECO prin faptul că Tribunalul a confirmat temeiul juridic reținut de intimată, respectiv articolul 65 alineatul (1) CO coroborat cu articolul 23 din Regulamentul nr. 1/2003. Articolul 65 alineatul (1) CO nu ar mai constitui dispoziția aplicabilă de la data expirării Tratatului CECO. Din acest motiv intimata ar fi acționat sine lege. Nici aplicarea unei amenzi nu s-ar mai putea sprijini cu titlu complementar pe articolul 23 din Regulamentul nr. 1/2003. Potrivit delimitării competențelor stabilită de tratat, această dispoziție ar permite sancționarea încălcărilor ale dreptului comunitar, dar nu ale normelor CECO.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, recurenta invocă o încălcare a principiilor res iudicata și nulla poena sine lege, precum și o aplicare eronată a articolului 23 din Regulamentul nr. 1/2003 prin faptul că Tribunalul s-a raliat punctului de vedere al intimatei potrivit căruia recurenta poate răspunde în locul societății Thyssen Stahl AG pentru încălcarea săvârșită de aceasta. Thyssen Stahl AG ar continua să existe ca societate solvabilă, astfel încât intimata ar fi putut să se întoarcă împotriva acesteia. Curtea s-a pronunțat în acest sens în Hotărârea sa din 14 iulie 2005 în cauzele conexe C-65/02 P și C 73/02 P privind decizia inițială din 1998. Chiar presupunând că, în hotărârea sa, Curtea a considerat că a avut loc un transfer material de răspundere către recurentă, acest lucru nu ar avea autoritatea de lucru judecat în prezenta procedură întucât aceasta din urmă își are originea într-o decizie nouă a intimatei. În plus, recurenta nu ar trebui în nicun caz să răspundă pentru Thyssen Stahl AG din cauza declarației sale în care se limitează să exprime în mod declaratoriu un transfer de răspundere civilă, în realitate o declarație făcută de o întreprindere nu ar determina niciodată un transfer al obligației de a plăti o amendă.

Prin intermediul celui de al treilea motiv, recurenta invocă o încălcare a principiului preciziei. Din temeiul juridic al sancțiunii confirmate de Tribunal nu ar rezulta suficient de clar și de neechivoc articolul 23 din Regulamentul nr. 1/2003 pe care îl vizează încălcările articolului 65 alineatul (1) CO. Pe de altă parte, noțiunea „transfer de răspundere prin declarație” invocată de intimată și de Tribunal nu este determinată în mod clar și neechivoc nici în condițiile de aplicare, nici în efectele sale juridice.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv, recurenta invocă o încălcare a dispozițiilor privind prescripția. În măsura în care amenda care trebuie aplicată recurentei nu este decât consecința unei încălcări de care Thyssen Stahl AG trebuia să răspundă inițial, tot pe aceasta din urmă ar trebui să se întemeieze pentru prescripție. Întrucât ea nu a formulat acțiune împotriva deciziei inițiale a intimatei, suspendarea prescripției nu o privește. În consecință, prescripția ar exista în continuare, chiar dacă o răspundere indirectă a recurentei pentru Thyssen Stahl AG ar fi de asemenea exclusă.

Al cincilea motiv privește încălcarea principiilor de calcul al amenzii. Tribunalul ar fi exclus în mod greșit reducerea cuantumului amenzii, deși în mod incontestabil, recurenta a prezentat în speță toate elementele de fapt cu privire la care Comisia a considerat că ar constitui o încălcare a articolului 65 alineaul (1) CO. Tribunalul nu ar fi trebuit să refuze compensarea acestei cooperări pentru motivul că recurenta s-a opus unei aplicări a articolului 65 alineatul (1) CO și refuză un transfer de răspundere de la Thyssen Stahl AG către ea însăși, în ambele cazuri din motive legale. Invocarea nelegalității unor aprecieri juridice nu ar diminua valoarea cooperării întrucât problemele de drept trebuie întotdeauna examinate din oficiu și întrucât unele autorități nu trebuie să adopte niciodată decizii nelegale, indiferent așadar de ceea ce părțile ar fi putut să recunoască.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/28

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Hoge Raad der Nederlanden la 3 septembrie 2009 — Gaston Schul BV/Staatssecretaris van Financiën

(Cauza C-354/09)

2009/C 282/48

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden (Țările de Jos)

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Gaston Schul BV

Pârât: Staatssecretaris van Financiën

Întrebarea preliminară

În cazul înscrierii ulterioare în cadrul evidenței contabile, în sensul articolului 220 din Codul vamal comunitar (1), trebuie să se considere că este îndeplinită condiția impusă de articolul 33 initio din Codul vamal comunitar de excludere din valoarea în vamă a taxelor la import atunci când vânzătorul și compărătorul mărfurile vizate au convenit asupra condiției de livrare „delivered duties paid” și au menționat această clauză în declarația vamală, chiar dacă aceștia, cu ocazia stabilirii prețului tranzacției, au considerat — în mod eronat — că nu ar fi datorate taxe vamale la importul mărfurilor în Comunitate și, prin urmare, nu s-a menționat vreun cuantum al taxelor vamale pe factură și în declarație ori cu ocazia acesteia?

---

(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială 02/vol. 5, p. 58).

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/29

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Oberster Gerichtshof (Austria) la 4 septembrie 2009 — Pensionsversicherungsanstalt/Dr. Christine Kleist

(Cauza C-356/09)

2009/C 282/49

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Pensionsversicherungsanstalt

Pârâtă: Dr. Christine Kleist

Întrebările preliminare

1.

În cadrul unui sistem de drept al muncii în care protecția generală împotriva concedierii abuzive este acordată în funcție de dependența socială (financiară) a salariatului față de locul său de muncă, articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Directiva 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2002/73/CE, trebuie interpretat în sensul că se opune ca o convenție colectivă să prevadă o protecție specială mai accentuată decât regimul general legal de protecție împotriva concedierilor abuzive, protecție care se aplică numai până când salariatul primește o garanție socială (financiară), ceea ce se întâmplă în mod normal atunci când acesta iese la pensie, în condițiile în care pensia se plătește începând de la momente diferite după cum salariatul este bărbat sau femeie?

2.

Articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Directiva 76/207/CEE astfel cum a fost modificată prin Directiva 2002/73/CE se opune, în cadrul sistemului de drept al muncii menționat, ca un angajator de drept public să concedieze un salariat la câteva luni după ce acesta a dobândit dreptul la pensie pentru a angaja persoane în căutarea unui loc de muncă aflate deja pe piața forței de muncă?

---

(1)  JO L39, p. 40, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 164.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/29

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Cour de cassation (Franța) la 17 septembrie 2009 — Josep Penarroja Fa/Procureur général près la Cour d'appel de Paris

(Cauza C-372/09)

2009/C 282/50

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour de cassation

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Josep Penarroja Fa

Pârât: Procureur général près la Cour d'appel de Paris

Întrebările preliminare

1.	Articolul 50 CE trebuie interpretat în sensul că se poate aplica misiunii încredințate unui profesionist, în calitate de expert, într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor naționale, și care este desemnat de instanța sesizată cu litigiul respectiv, în condițiile descrise [în decizia de trimitere]?

2.

Participarea la exercitarea autorității publice, menționată la articolul 45 primul paragraf CE, trebuie interpretată în sensul că se aplică misiunii unui expert desemnat de o instanță franceză, astfel cum aceasta este reglementată de codurile de procedură civilă și de procedură penală franceze, precum și de Legea nr. 71-498 din 29 iunie 1971 și de Decretul nr. 2004-1463 din 23 decembrie 2004?

3.

Articolele 43 CE și 49 CE trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații, precum cea rezultată din Legea nr. 71-498 din 29 iunie 1971 și de Decretul nr. 2004-1463 din 23 decembrie 2004, modificate, prin care înscrierea pe o listă întocmită de o curte de apel este supusă unor condiții de vârstă, de competență, de moralitate și de independență, și care nu prevede nici că trebuie luat în considerare faptul că instanțele din statul de origine al candidatului i-au recunoscut deja acestuia calitatea de expert, nici stabilirea altor modalități de control al calităților acestuia?

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/30

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Cour de cassation (Franța) la 17 septembrie 2009 — Josep Penarroja Fa/Procureur général près la Cour de cassation

(Cauza C-373/09)

2009/C 282/51

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour de cassation

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Josep Penarroja Fa

Pârât: Procureur général près la Cour de cassation

Întrebările preliminare

1.	Articolul 50 CE trebuie interpretat în sensul că se poate aplica misiunii încredințate unui profesionist, în calitate de expert, într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor naționale, și care este desemnat de instanța sesizată cu litigiul respectiv, în condițiile descrise [în decizia de trimitere]?

2.

Participarea la exercitarea autorității publice, menționată la articolul 45 primul paragraf CE, trebuie interpretată în sensul că se aplică misiunii unui expert desemnat de o instanță franceză, astfel cum aceasta este reglementată de codurile de procedură civilă și de procedură penală franceze, precum și de Legea nr. 71-498 din 29 iunie 1971 și de Decretul nr. 2004-1463 din 23 decembrie 2004?

3.

Articolele 43 CE și 49 CE trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații, precum cea rezultată din Legea nr. 71-498 din 29 iunie 1971 și de Decretul nr. 2004-1463 din 23 decembrie 2004, modificate, prin care înscrierea pe lista națională și titlul de expert agreat de Cour de cassation sunt rezervate unor profesioniști înscriși, de cel puțin trei ani, pe lista întocmită de o curte de apel franceză?

4.

Articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 (1) trebuie interpretat în sensul că include exercitarea misiunilor de expertiză judiciară cu titlul de expert judiciar agreat de Cour de cassation potrivit modalităților prevăzute de Legea nr. 71-498 din 29 iunie 1971 și de Decretul nr. 2004-1463 din 23 decembrie 2004, modificate?

---

(1)  Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 225, p. 2, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 3).

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/30

---

Recurs introdus la 25 septembrie 2009 de Melli Bank plc împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) pronunțate la 9 iulie 2009 în cauzele conexate T-246/08 și T-332/08: Melli Bank plc/Consiliul Uniunii Europene, susținut de Republica Franceză, de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și de Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-380/09 P)

2009/C 282/52

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Melli Bank plc (reprezentanți: S. Gadhia, Solicitor, T. Din, Solicitor, D. Anderson QC, R. Blakeley, Barrister)

Celelalte părți în proces: Consiliul Uniunii Europene, Republica Franceză, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	Anularea hotărârii atacate;

—	admiterea cererilor din cauzele T-246/08 și T-332/08;

—	anularea punctului 4 din secțiunea B din anexa la Decizia 2008/475/CE a Consiliului (1) privind măsuri restrictive împotriva Iranului în măsura în care se referă la Melli Bank plc;

—	în cazul în care Curtea constată că articolul 7 alineatul (2) litera (d) din regulament are efect obligatoriu, declararea ca inaplicabil a articolului 7 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul 423/2007/CE al Consiliului (2) și

—	obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată efectuate atât în recurs, cât și în procedura la Tribunalul de Primă Instanță.

Motivele și principalele argumente

Recurenta susține că, în hotărârea atacată, Tribunalul de Primă Instanță a comis erori de drept în anumite privințe și, prin urmare, a încălcat dreptul comunitar sub patru aspecte principale:

1.	Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare de drept atunci când a interpretat în mod greșit articolul 7 alineatul (2) litera (d) din regulament în sensul că reprezintă o dispoziție obligatorie;

2.	Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare de drept atunci când a considerat că articolul 7 alineatul (2) litera (d) din regulament este conform principiului de drept comunitar al proporționalității;

3.	Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare de drept în formularea și aplicarea testului prin care se urmărea să se stabilească dacă recurenta era deținută sau controlată de societatea-mamă; și

4.	Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare de drept atunci când a concluzionat că Consiliul și-a îndeplinit obligația de motivare a deciziei sale de a înscrie pe recurentă pe listă.

În consecință, recurenta solicită Curții:

1.	Anularea hotărârii atacate;

2.	admiterea cererilor din cauzele T-246/08 și T-332/08;

3.	anularea punctului 4 din secțiunea B din anexa la Decizia 2008/475/CE a Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care se referă la Melli Bank plc;

4.	în cazul în care constată că articolul 7 alineatul (2) litera (d) din regulament are efect obligatoriu, să declare inaplicabilitatea articolului 7 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul 423/2007/CE al Consiliului, și

5.	obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată efectuate atât în recurs, cât și în procedura la Tribunalul de Primă Instanță.

---

(1)  Decizia 2008/475/CE a Consiliului din 23 iunie 2008 de punere în aplicare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 163, p. 29).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 423/2007 al Consiliului din 19 aprilie 2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului, JO 2007 L 103, p. 1.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/31

---

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Corte suprema di cassazione (Italia) la 25 septembrie 2009 — Gennaro Curia/Ministero dell'Economia e delle Finanze, Agenzia delle Entrate

(Cauza C-381/09)

2009/C 282/53

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte suprema di cassazione

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Gennaro Curia

Pârât: Ministero dell'Economia e delle Finanze, Agenzia delle Entrate

Întrebare preliminară

Potrivit principiilor de drept comunitar stabilite de A șasea directivă, al neutralității TVA-ului și al scutirii, în condițiile prevăzute de statele membre, a operațiunilor de acordare și de negociere de credit, precum și de gestionare a creditelor de către persoana care le acordă, pot fi supuse TVA-ului activitățile de împrumut cu camătă care, potrivit dreptului național, constituie infracțiune și prezintă, în plan economic, anumite suprapuneri cu activitățile legale corespondente de acordare de credite în bani, pe care legislația națională le include în domeniul de aplicare al TVA-ului, însă le scutește și atunci când pot fi considerate „operațiuni de finanțare”?

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/31

---

Acțiune introdusă la 6 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(Cauza C-394/09)

2009/C 282/54

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: A. Alcover San Pedro, B. McArdle, Agenți)

Pârâtă: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Concluziile reclamantei

—

Constatarea că, prin neadoptarea, în ceea ce privește Gibraltar, a actelor cu putere de lege și a normelor administrative necesare pentru a transpune Directiva 2005/33/CE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005 de modificare a Directivei 1999/32/CE cu privire la conținutul de sulf al combustibililor marini și, prin neadoptarea, în ceea ce privește Anglia, Țara Galilor, Irlanda de Nord și Scoția, a actelor cu putere de lege și a normelor administrative necesare pentru a transpune toate elementele „în legătură cu marea” ale directivei sau, în orice caz, prin necomunicarea acestora Comisiei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 2 din directiva menționată;

—	obligarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Termenul pentru transpunerea directivei a expirat la 11 august 2006.

---

(1)  JO L 191, p. 59, Ediție specială, 13/vol. 49, p. 134.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/32

---

Ordonanța președintelui Curții din 16 iulie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Monomeles Protodikeio Livadeias — Grecia) — Panagiotis Koskovolis, Aikaterini Pappa/Koinotita Kyriakiou Voiotias

(Cauza C-467/07) (1)

2009/C 282/55

Limba de procedură: greaca

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 315, 22.12.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/32

---

Ordonanța președintelui Camerei a treia a Curții din 29 iulie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Federală Germania

(Cauza C-424/08) (1)

2009/C 282/56

Limba de procedură: germana

Președintele Camerei a treia a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 69, 21.3.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/32

---

Ordonanța președintelui Curții din 8 iulie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Marele Ducat al Luxemburgului

(Cauza C-509/08) (1)

2009/C 282/57

Limba de procedură: franceza

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 32, 7.2.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/32

---

Ordonanța președintelui Curții din 1 iulie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Irlanda

(Cauza C-521/08) (1)

2009/C 282/58

Limba de procedură: engleza

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 32, 7.2.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/33

---

Ordonanța președintelui Curții din 10 iulie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesgerichshof — Germania) — Friedrich Schulze, Jochen Kolenda, Helmar Rendenz/Deutsche Lufthansa AG

(Cauza C-529/08) (1)

2009/C 282/59

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 44, 21.2.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/33

---

Ordonanța Curții (Camera a cincea) din 21 iulie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Suediei

(Cauza C-547/08) (1)

2009/C 282/60

Limba de procedură: suedeza

Președintele Camerei a cincea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 32, 7.2.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/33

---

Ordonanța președintelui Curții din 23 iulie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă

(Cauza C-5/09) (1)

2009/C 282/61

Limba de procedură: greaca

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 55, 7.3.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/33

---

Ordonanța președintelui Curții din 29 iunie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

(Cauza C-114/09) (1)

2009/C 282/62

Limba de procedură: spaniola

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 113, 16.5.2009.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/34

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Lior/Comisia și Comisia/Lior

(Cauzele conexate T-192/01 și T-245/04) (1)

(„Clauză compromisorie - Programele Thermie și Altener II - Contracte privind proiecte din domeniul promovării energiilor regenerabile și al economiei de energie - Admisibilitate - Cerere de plată - Justificarea costurilor - Cerere de rambursare a avansurilor plătite - Daune și interese”)

2009/C 282/63

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă în cauza T-192/01: Lior GEIE (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: inițial V. Marien și J. Choucroun, ulterior V. Marien, avocați)

Pârâtă în cauza T-192/01: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial H. Støvlbæk, agent, asistat de M. Bra, avocat, ulterior H. Støvlbæk și M. Konstantinidis, agenți, asistați de B. Wägenbaur, avocat)

Reclamantă în cauza T-245/04: Comisia Comunităților Europene

Pârâte în cauza T-245/04: Lior GEIE și Lior International NV (Hoeilaart, Belgia) (reprezentant:V. Marien)

Obiectul

Două acțiuni formulate în temeiul articolului 238 CE, introduse de Lior GEIE și, respectiv, de Comisie, în urma a șapte contracte încheiate între Comisie și Lior în cadrul programului Thermie și a unui contract încheiat între Comisie și Lior în cadrul programului Altener II

Dispozitivul

1.

Obligă Lior GEIE la plata către Comisie a sumelor de: — 6 156,75 de euro pentru contractul Biogaz, contractul Biomasse și contractul Maxibrochure bioclimatique, sumă majorată cu dobânzi începând cu 28 februarie 2002 la rata Băncii Centrale Europene aplicabilă operațiunilor sale principale de refinanțare în euro în vigoare în luna februarie 2002, majorată cu un punct și jumătate până la 31 decembrie 2002 și cu trei puncte și jumătate începând cu 1 ianuarie 2003, până la plata integrală; — 16 325,11 de euro pentru contractul Biomasse, sumă majorată cu dobânzi începând cu 30 iunie 2002 la rata Băncii Centrale Europene aplicabilă operațiunilor sale principale de refinanțare în euro în vigoare în luna iunie 2002, majorată cu un punct și jumătate până la 31 decembrie 2002 și cu trei puncte și jumătate începând cu 1 ianuarie 2003, până la plata integrală; — 3 980 de euro pentru contractul Wind Energy, sumă majorată cu dobânzi începând cu 15 ianuarie 2002 la rata Băncii Centrale Europene aplicabilă operațiunilor sale principale de refinanțare în euro în vigoare în luna iunie 2002, majorată cu un punct și jumătate până la 31 decembrie 2002 și cu trei puncte și jumătate începând cu 1 ianuarie 2003, până la plata integrală; — 36 000 de euro pentru contractul Transport, sumă majorată cu dobânzi începând cu 31 august 2001 la rata Băncii Centrale Europene aplicabilă operațiunilor sale principale de refinanțare în euro în vigoare în luna august 2001, majorată cu un punct și jumătate până la 31 decembrie 2002 și cu trei puncte și jumătate începând cu 1 ianuarie 2003, până la plata integrală; — 36 000 de euro pentru contractul Photovoltaïque, sumă majorată cu dobânzi începând cu 31 august 2001 la rata Băncii Centrale Europene aplicabilă operațiunilor sale principale de refinanțare în euro în vigoare în luna august 2001, majorată cu un punct și jumătate până la 31 decembrie 2002 și cu trei puncte și jumătate începând cu 1 ianuarie 2003, până la plata integrală.

2.

Obligă Lior la plata către Comisie a sumei de 32 800 de euro pentru contractul Agores, sumă majorată cu dobânzi începând cu 28 februarie 2003 la rata Băncii Centrale Europene aplicabilă operațiunilor sale principale de refinanțare în euro în vigoare în luna februarie 2003, majorată cu un punct și jumătate, până la plata integrală.

3.	Constată că nu este necesar să se pronunțe asupra concluziilor Comisiei din cauza T-245/04 având ca obiect obligarea în solidar a Lior International NV la plata sumelor datorate de Lior.

4.	Obligă Lior să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii principale din cauzele conexate T-192/01 și T-245/04, un sfert din cheltuielile de judecată ale Comisiei aferente acestei proceduri.

5.	Obligă Lior să suporte toate cheltuielile de judecată aferente procedurii privind măsurile provizorii din cauza T-192/01 R.

6.	Comisia suportă trei sferturi din propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii principale din cauza T-192/01 și trei sferturi din propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii declanșate împotriva Lior în cauza T-245/04.

7.	Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată aferente acțiunii împotriva Lior International din cauza T-245/04.

8.	Lior Internațional suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 303, 27.10.2001.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/35

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Hoechst/Comisia

(Cauza T-161/05) (1)

(„Concurență - Înțelegeri - Piața acidului monocloracetic - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 81 CE - Împărțirea pieței și stabilirea prețurilor - Imputabilitatea comportamentului ilicit - Amenzi - Proporționalitate - Cooperare - Circumstanțe agravante - Încălcare repetată - Acces la dosar - Raportul consilierului auditor - Somație de a înceta încălcarea”)

2009/C 282/64

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Hoechst GmbH, fostă Hoechst AG (Frankfurt am Main, Germania) (reprezentanți: inițial M. Klusmann și U. Itzen, ulterior de M. Klusmann, U. Itzen și S. Thomas, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial A. Bouquet, F. Amato și M. Schneider și ulterior A. Bouquet și M. Kellerbauer, agenți)

Obiectul

În principal, o cerere de anulare a articolelor 2 și 3 din Decizia C(2004) 4876 final a Comisiei din 19 ianuarie 2005 privind o procedură de aplicare a articolului 81 [CE] și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/E-1/37.773 — AMCA) și, în subsidiar, o cerere de reducere a amenzii aplicate reclamantei

Dispozitivul

1.

Cuantumul amenzii aplicate întreprinderii Hoechst AG la articolul 2 litera (b) din Decizia C(2004) 4876 final a Comisiei din 19 ianuarie 2005 privind o procedură de aplicare a articolului 81 [CE] și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/ E-1/37.773 — AMCA) se stabilește la 66,627 milioane de euro.

2.	Respinge celelalte capete de cerere.

3.	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată

---

(1)  JO C 155, 25.6.2005.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/35

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Arkema/Comisia

(Cauza T-168/05) (1)

(„Concurență - Înțelegeri - Piața acidului monocloracetic - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 81 CE - Împărțirea pieței și stabilirea prețurilor - Imputabilitatea comportamentului ilicit - Principiul caracterului personal al răspunderii - Obligația de motivare - Amenzi - Proporționalitate - Gravitatea și durata încălcării - Efect descurajator - Impact concret asupra pieței - Circumstanțe atenuante - Rol de conformare - Circumstanțe agravante - Încălcări repetate”)

2009/C 282/65

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Arkema SA (Paris, Franța) (reprezentant: M. Debroux, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial A. Bouquet și F. Amato, ulterior A. Bouquet și X. Lewis, agenți)

Obiectul

În principal, o cerere de anulare a articolului 1 litera (d), a articolului 2 litera (c) și a articolului 4 alineatul (9) din Decizia C(2004) 4876 final a Comisiei din 19 ianuarie 2005 privind o procedură de aplicare a articolului 81 [CE] și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/E-1/37.773 — AMCA), și, în subsidiar, o cerere de modificare a articolului 2 literele (c) și (d) din această decizie

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Arkema SA la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 171, 9.7.2005.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/36

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Elf Aquitaine/Comisia

(Cauza T-174/05) (1)

(„Concurență - Înțelegeri - Piața acidului monocloracetic - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 81 CE - Împărțirea pieței și stabilirea prețurilor - Dreptul la apărare - Obligația de motivare - Imputabilitatea comportamentului ilicit - Principiul caracterului personal al răspunderii - Principiul legalității sancțiunilor - Prezumția de nevinovăție - Principiul bunei administrări - Principiul securității juridice - Abuz de putere - Amenzi”)

2009/C 282/66

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Elf Aquitaine SA (Courbevoie, Franța) (reprezentanți: E. Morgan de Rivery și E. Friedel, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial A. Bouquet și F. Amato, ulterior A. Bouquet și X. Lewis, agenți)

Obiectul

În principal, o cerere de anulare a articolului 1 litera (d), a articolului 2 litera (c), a articolului 3 și a articolului 4 alineatul (9) din Decizia C(2004) 4876 final a Comisiei din 19 ianuarie 2005 privind o procedură de aplicare a articolului 81 [CE] și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/E-1/37.773 — AMCA) precum și, în subsidiar, o cerere de anulare a articolului 2 litera (c) din decizia menționată, și, tot în subsidiar, o cerere de modificare a articolului 2 litera (c) din respectiva decizie

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Elf Aquitaine SA la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 171, 9.7.2005.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/36

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Akzo Nobel și alții/Comisia

(Cauza T-175/05) (1)

(„Concurență - Înțelegeri - Piața acidului monocloracetic - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 81 CE - Acțiune în anulare - Admisibilitate - Împărțirea pieței și stabilirea prețurilor - Imputabilitatea comportamentului ilicit - Amenzi - Obligația de motivare - Gravitatea și durata încălcării - Efect descurajator”)

2009/C 282/67

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Akzo Nobel NV (Arnhem, Țările de Jos), Akzo Nobel Nederland BV (Arnhem), Akzo Nobel AB (Stockholm, Suedia), Akzo Nobel Chemicals BV (Amersfoort, Țările de Jos), Akzo Nobel Functional Chemicals BV (Amersfoort), Akzo Nobel Base Chemicals AB (Skoghall, Suedia) i Eka Chemicals AB (Bohus, Suedia) (reprezentanți: inițial C. Swaak și A. Käyhkö, ulterior C. Swaak și M. van der Woude, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial P. Hellström și F. Amato, ulterior A. Bouquet și X. Lewis, agenți)

Obiectul

Cu titlu principal, cerere de anulare a deciziei C(2004) 4876 final a Comisiei din 19 ianuarie 2005 privind o procedură de aplicare a articolului 81 [CE] și a articolului 53 din Acordul SEE (cauza COMP/E-1/37.773 — AMCA) și, cu titlu subsidiar, reducerea amenzii aplicate reclamantelor.

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Akzo Nobel NV, Akzo Nobel Nederland BV, Akzo Nobel AB, Akzo Nobel Chemicals BV, Akzo Nobel Functional Chemicals BV, Akzo Nobel Base Chemicals AB și Eka Chemicals AB la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 171, 9.7.2005.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/37

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 2 octombrie 2009 — Cipru/Comisia

(Cauzele conexate T-300/05 și T-316/05) (1)

(„Agricultură - Organizarea comună a piețelor - Măsuri tranzitorii care trebuie să fie adoptate ca urmare a aderării unor noi state membre - Regulamentul (CE) nr. 651/2005 de instituire a unor măsuri tranzitorii în sectorul zahărului - Acțiune în anulare - Termen de introducere a acțiunii - Data la care începe să curgă termenul - Tardivitate - Modificarea unei dispoziții dintr-un regulament - Posibilitatea de formula o acțiune împotriva acestei dispoziții și a oricărei alte dispoziții care formează un tot unitar împreună cu aceasta - Inadmisibilitate - Regulamentul (CE) nr. 832/2005 privind stabilirea cantităților excedentare de zahăr, izoglucoză și fructoză - Excepție de nelegalitate - Competență - Principiul nediscriminării - Încredere legitimă - Acțiune în anulare - Proporționalitate - Motivare - Neretroactivitate - Colegialitate”)

2009/C 282/68

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Republica Cipru (reprezentanți: P. Kliridis, K. Lykourgos și A. Pantazi-Lamprou, agenți)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Visaggio și H. Tserepa-Lacombe, ulterior T. van Rijn și H. Tserepa-Lacombe, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantei: Republica Estonia (cauza T-316/05) (reprezentant: L. Uibo, agent) și Republica Letonia (reprezentant: E. Balode-Buraka, agent)

Obiectul

În cauza T-300/05, cerere de anulare a Regulamentului (CE) nr. 651/2005 al Comisiei din 28 aprilie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 60/2004 de instituire a unor măsuri tranzitorii în sectorul zahărului în vederea aderării Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei la Uniunea Europeană (JO L 108, p. 3, Ediție specială, 03/vol. 63, p. 218), iar în cauza T-316/05, cerere de anulare a Regulamentul (CE) nr. 832/2005 al Comisiei din 31 mai 2005 privind stabilirea cantităților excedentare de zahăr, izoglucoză și fructoză pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia (JO L 138, p. 3, Ediție specială, 03/vol. 64, p. 3).

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunile.

2.	Obligă Republica Cipru la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Comisie și la suportarea propriilor cheltuieli de judecată.

3.	Republica Estonia și Republica Letonia suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 271, 29.10.2005.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/37

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 2 octombrie 2009 — Estonia/Comisia

(Cauza T-324/05) (1)

(„Agricultură - Organizarea comună a piețelor - Măsuri tranzitorii care trebuie adoptate ca urmare a aderării noilor state membre - Regulamentul (CE) nr. 832/2005 de instituire a unor măsuri tranzitorii în sectorul zahărului - Acțiune în anulare - Caracter colegial - Noțiunea «stoc» - Circumstanțe în care s-au constituit stocurile - Motivare - Bună administrare - Bună-credință - Nediscriminare - Drept de proprietate - Proporționalitate”)

2009/C 282/69

Limba de procedură: estona

Părțile

Reclamantă: Republica Estonia (reprezentant: L. Uibo, agent)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial L. Visaggio și E. Randvere și ulterior T. van Rijn, H. Tserepa-Lacombe și E. Randvere, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Letonia (reprezentanți: inițial E. Balode-Buraka și ulterior L. Ostrovska și K. Drēviņa, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Regulamentului (CE) nr. 832/2005 al Comisiei din 31 mai 2005 privind stabilirea cantităților excedentare de zahăr, izoglucoză și fructoză pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia (JO L 138, p. 3, Ediție specială, 03/vol. 64, p. 3)

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Republica Estonia să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Comunităților Europene.

3.	Republica Letonia suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 271, 29.10.2005.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/38

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 7 octombrie 2009 — Vischim/Comisia

(Cauza T-420/05) (1)

(„Produse de uz fitosanitar - Substanța activă clorotalonil - Înscriere în anexa I la Directiva 91/414/CEE - Procedură de evaluare - Directiva 2005/53/CE - Acțiune în anulare - Acțiune în constatarea abținerii de a acționa - Acțiune în despăgubire”)

2009/C 282/70

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Vischim Srl (Cesano Maderno, Italia) (reprezentanți: C. Mereu și K. Van Maldegem, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: B. Doherty și L. Parpala, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare, în ceea ce privește înscrierea substanței active clorotalonil, a Directivei 2005/53/CE a Comisiei din 16 septembrie 2005 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea înscrierii substanțelor active clorotalonil, clortoluron, cipermetrin, daminozid și tiofanat metil (JO L 241, p. 51, Ediție specială, 03/vol. 65), o cerere de anulare a raportului de reexaminare a clorotalonilului (document SANCO/4343/2000 final din 14 februarie 2005), o cerere de constatare a abținerii de a acționa și o cerere de despăgubiri.

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Vischim Srl la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurilor măsurilor provizorii.

---

(1)  JO C 36, 11.2.2006.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/38

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 6 octombrie 2009 — FAB/Comisia

(Cauza T-8/06) (1)

(„Ajutoare de stat - Televiziune digitală terestră - Ajutor acordat de autoritățile germane organismelor de radiodifuziune care utilizează rețeaua de televiziune digitală terestră (DVB-T) în regiunea Berlin-Brandenburg - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața comună și se dispune recuperarea acestuia - Acțiune în anulare - Noțiunea de ajutor de stat - Resurse de stat - Compensație pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public - Ajutor pentru promovarea culturii - Încredere legitimă”)

2009/C 282/71

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: FAB Fernsehen aus Berlin GmbH (Berlin, Germania) (reprezentant: A. Böken, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. van Vliet și K. Gross, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Deutscher Kabelverband eV (Berlin, Germania) (reprezentanți: K. Struckmann, C. Arhold și N. Wimmer, avocați)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2006/513/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2005 privind ajutorul de stat pus în aplicare de Republica Federală Germania în favoarea introducerii televiziunii digitale terestre (DVB-T) în regiunea Berlin-Brandenburg (JO 2006 L 200, p. 14)

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă FAB Fernsehen aus Berlin GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 86, 8.4.2006.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/39

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 6 octombrie 2009 — Germania/Comisia

(Cauza T-21/06) (1)

(„Ajutoare de stat - Televiziune digitală terestră - Ajutor acordat de autoritățile germane organismelor de radiodifuziune care utilizează rețeaua de televiziune digitală terestră (DVB-T) în regiunea Berlin-Brandenburg - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața comună și se dispune recuperarea acestuia - Principiile bunei administrări și proporționalității - Dreptul la apărare”)

2009/C 282/72

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Republica Federală Germania (reprezentanți: M. Lumma și C. Schulze-Bahr, agenți, asistați de G. Quardt, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. van Vliet și K. Gross, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2006/513/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2005 privind ajutorul de stat pus în aplicare de Republica Federală Germania în favoarea introducerii televiziunii digitale terestre (DVB-T) în regiunea Berlin-Brandenburg (JO 2006, L 200, p. 14)

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Republica Federală Germania la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 86, 8.4.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/39

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 6 octombrie 2009 — MABB/Comisia

(Cauza T-24/06) (1)

(„Ajutoare de stat - Televiziune digitală terestră - Ajutor acordat de autoritățile germane organismelor de radiodifuziune care utilizează rețeaua de televiziune digitală terestră (DVB-T) în regiunea Berlin-Brandenburg - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața comună și se dispune recuperarea acestuia - Acțiune în anulare - Lipsa afectării individuale - Inadmisibilitate”)

2009/C 282/73

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Medienanstalt Berlin-Brandenburg (MABB) (Berlin, Germania) (reprezentanți: inițial M. Schütte, avocat, și B. Immenkamp, solicitor, ulterior M. Schütte)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. van Vliet și K. Gross, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Deutscher Kabelverband eV (Berlin, Germania) (reprezentanți: K. Struckmann, C. Arhold și N. Wimmer, avocați)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2006/513/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2005 privind ajutorul de stat pus în aplicare de Republica Federală Germania în favoarea introducerii televiziunii digitale terestre (DVB-T) în regiunea Berlin-Brandenburg (JO 2006 L 200, p. 14)

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2.	Obligă Medienanstalt Berlin-Brandenburg (MABB) la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 86, 8.4.2006.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/40

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Portugalia/Comisia

(Cauza T-183/06) (1)

(„FEOGA - Secțiunea «Garantare» - Cheltuieli excluse de la finanțarea comunitară - In textil - Eficacitatea controalelor”)

2009/C 282/74

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Republica Portugheză (reprezentanți: L. Inez Fernandes, agent, asistat de C. Botelho Moniz și E. Maia Cadete, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: M. Afonso, L. Parpala și F. Jimeno Fernández, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare parțială a Deciziei 2006/334/CE a Comisiei din 29 aprilie 2008 de excludere de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre din Fondul european de orientare și de garantare agricolă (FEOGA), secțiunea „Garantare” (JO L 124, p. 21).

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia 2006/334/CE a Comisiei din 29 aprilie 2008 de excludere de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre din Fondul european de orientare și de garantare agricolă (FEOGA), secțiunea „Garantare”, în măsura în care prin aceasta sunt excluse toate cheltuielile efectuate de Republica Portugheză în sectorul inului.

2.	Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 212, 2.9.2006.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/40

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 7 octombrie 2009 — Vischim/Comisia

(Cauza T-380/06) (1)

(„Produse de uz fitosanitar - Substanța activă clorotalonil - Modificarea înscrierii în anexa I la Directiva 91/414/CEE - Directiva 2006/76/CE - Retroactivitate - Absența unei perioade tranzitorii - Securitate juridică - Încredere legitimă - Principiul egalității de tratament”)

2009/C 282/75

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Vischim Srl (Cesano Maderno, Italia) (reprezentanți: C. Mereu și K. Van Maldegem, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Parpala și B. Doherty, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a articolului 2 al doilea paragraf din Directiva 2006/76/CE a Comisiei din 22 septembrie 2006 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în ceea ce privește specificația substanței active clorotalonil (JO L 263, p. 9, Ediție specială, 03/vol. 75, p. 146),

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Vischim Srl la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 20, 27.1.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/40

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 5 octombrie 2009 — de Brito Sequeira Carvalho/Comisia și Comisia/de Brito Sequeira Carvalho

(Cauza T-40/07 P și 62/07 P) (1)

(„Recurs - Funcție publice - Funcționari - Concedii - Concediu medical - Trimitere din oficiu în concediu medical - Prelungirea din oficiu a concediului medical - Nou examen medical prealabil - Competența Tribunalului Funcției Publice - Modificarea obiectului litigiului”)

2009/C 282/76

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurenți: José António de Brito Sequeira Carvalho (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: O. Martins, avocat) (T-40/07 P) și Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: D. Martin, agent, asistat de C. Falmagne, avocat) (T-62/07 P)

Celelalte părți în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: D. Martin, agent, asistat de C. Falmagne, avocat) (T-40/07 P) și José António de Brito Sequeira Carvalho (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: O. Martins, avocat) (T-62/07 P)

Obiectul

Două recursuri formulate împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a treia) din 13 decembrie 2006, de Brito Sequeira Carvalho/Comisia (F-17/05, RecFP p. I-A-1-149 și II-A-1-577), având ca obiect anularea acestei hotărâri.

Dispozitivul

1.	Respinge recursul în cauza T-40/07 P.

2.	În cauza T-40/07 P, domnul António de Brito Sequeira Carvalho suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Comunităților Europene în cadrul prezentei proceduri.

3.

Anulează Hotărârea Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a treia) din 13 decembrie 2006, de Brito Sequeira Carvalho/Comisia (F-17/05, RecFP p. I-A-1-149 și II-A-1-577), în măsura în care aceasta a anulat Decizia din 13 iulie 2004 și deciziile de prelungire din oficiu a concediului medical subsecvente Deciziei din 22 septembrie 2004.

4.	Respinge ca inadmisibil recursul formulat de domnul de Brito Sequeira Carvalho în fața Tribunalului Funcției Publice în cauza F-17/05 în ceea ce privește Decizia din 13 iulie 2004 și deciziile de prelungire din oficiu a concediului medical subsecvente Deciziei din 22 septembrie 2004.

5.	Respinge celelalte capete de cerere ale recursului în cauza T-62/07 P.

6.	În cauza T-62/07 P, domnul de Brito Sequeira Carvalho suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată efectuate atât în fața Tribunalului Funcției Publice, cât și în prezenta procedură.

7.	În cauza T-62/07 P, Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de domnul de Brito Sequeira Carvalho atât în procedura în fața Tribunalului Funcției Publice, cât și în prezenta procedură.

---

(1)  JO C 82, 14.4.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/41

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Țările de Jos/Comisia

(Cauza T-55/07) (1)

(„FEOGA - Secțiunea «Garantare» - Cheltuieli excluse de la finanțarea comunitară - Susținerea dezvoltării rurale - Măsuri tranzitorii - Noțiunea «cheltuieli multianuale» - Articolul 4 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 2603/1999”)

2009/C 282/77

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Reclamant: Regatul Țărilor de Jos (reprezentanți: inițial Sevenster și M. de Grave, ulterior M. de Grave, C. Wissels și M. Noort, agenți)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: T. van Rijn și F. Jimeno Fernández, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare în parte a Deciziei 2006/932 a Comisiei din 14 decembrie 2006, care refuză finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre și acoperite din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea „Garantare” (JO L 355, p. 96), în măsura în care privește Regatul Țărilor de Jos și, în special, rectificarea financiară aplicată rambursării cheltuielilor neeligibile în temeiul FEOGA secțiunea „Garantare” pentru anul 2002 în valoare de 5,67 milioane de euro.

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Regatul Țărilor de Jos la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 82, 14.4.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/42

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Sison/Consiliul

(Cauza T-341/07) (1)

(„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului - Poziția comună 2001/931/PESC și Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 - Acțiune în anulare - Adaptarea concluziilor - Control jurisdicțional - Motivare - Condițiile aplicării unei măsuri comunitare de înghețare a fondurilor”)

2009/C 282/78

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Jose Maria Sison (Utrecht, Țările de Jos) (reprezentanți: J. Fermon, A. Comte, H. Schultz, D. Gürses și W. Kaleck, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M. Bishop și E. Finnegan, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtului: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: S. Behzadi Spencer și I. Rao, agenți), Regatul Țărilor de Jos (reprezentanți: C. Wissels, M. de Mol, M. Noort și Y. de Vries, agenți) și Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: P. Aalto și S. Boelaert, agenți)

Obiectul

Pe de o parte, cerere de anulare în parte a Deciziei 2007/445/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului și de abrogare a Deciziilor 2006/379/CE și 2006/1008/CE, (JO L 169, p. 58), precum și, pe de altă parte, o cerere de despăgubire

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia 2007/445/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului și de abrogare a Deciziilor 2006/379/CE și 2006/1008/CE, Decizia 2007/868/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2580/2001 și de abrogare a Deciziei 2007/445, Decizia 2008/343/CE a Consiliului din 29 aprilie 2008 de modificare a Deciziei 2007/868, Decizia 2008/583/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2580/2001 și de abrogare a Deciziei 2007/868, Decizia 2009/62/CE a Consiliului din 26 ianuarie de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2580/2001 și de abrogare a Deciziei 2008/583 și Regulamentul (CE) nr. 501/2009 al Consiliului din 15 iunie 2009 de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2580/2001 și de abrogare a Deciziei 2009/62, în măsura în care aceste acte îl privesc pe Jose Maria Sison.

2.	Amână pronunțarea cu privire la cheltuielile de judecată.

---

(1)  JO C 269, 10.11.2007.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/42

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Franța/Comisia

(Cauza T-432/07) (1)

(„FEOGA - Secțiunea «Garantare» - Cheltuieli excluse de la finanțarea comunitară - Fructe și legume - Condiții pentru recunoașterea organizațiilor de producători”)

2009/C 282/79

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Republica Franceză (reprezentanți: G. de Bergues, A.-L. During, agenți)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: F. Clotuche-Duvieusart și F. Jimeno Fernández, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2007/647/CE a Comisiei din 3 octombrie 2007 privind excluderea de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în temeiul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea „Garantare” (JO L 261, p. 28), în măsura în care exclude anumite cheltuieli efectuate de Republica Franceză în favoarea organizațiilor de producători de fructe și de legume

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Republica Franceză la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 22, 26.1.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/43

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 5 octombrie 2009 — Comisia/Roodhuijzen

(Cauza T-58/08 P) (1)

(„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Securitate socială - Sistem comun de asigurări de boală - Acoperirea partenerului necăsătorit”)

2009/C 282/80

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: J. Currall și D. Martin, agenți)

Cealaltă parte în proces: Anton Pieter Roodhuijzen (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentant: É. Boigelot, avocat)

Obiectul

Recurs formulat împotriva hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 27 noiembrie 2007, Roodhuijzen/Comisia (F-122/06, nepublicată încă în Repertoriu) și prin care se solicită anularea acestei hotărâri

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Comisia Comunităților Europene suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de domnul Anton Pieter Roodhuijzen în cadrul prezentei proceduri.

---

(1)  JO C 92, 12.4.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/43

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — JOOP!/OAPI (!)

(Cauza T-75/08) (1)

(„Marcă comunitară - Cerere de marcă comunitară figurativă reprezentând un semn de exclamare - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Lipsa caracterului distinctiv dobândit prin utilizare - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 282/81

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: JOOP! GmbH (Hamburg, Germania) (reprezentanți: H. Schmidt-Hollburg, W. Möllering, A. Löhde, H. Leo, A. Witte, T. Frank, A. Theil, H.-P. Rühland, B. Willers și T. Rein, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 26 noiembrie 2007 (cauza R 1134/2007-1) privind o cerere de înregistrare a unui semn figurativ ca marcă comunitară.

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă JOOP! GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 107, 26.4.2008

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/43

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 6 octombrie 2009 — Sundholm/Comisia

(Cauza T-102/08 P) (1)

(„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Notare - Raport asupra evoluției carierei întocmit în executarea unei hotărâri a Tribunalului - Exercițiul de evaluare 2001/2002 - Absențe motivate - Obligația de motivare”)

2009/C 282/82

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Asa Sundholm (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: S. Orlandi, A. Coolen, J.-N. Louis și É. Marchal, avocați)

Celelalte parte în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: C. Berardis-Kayser și G. Berscheid, agenți, asistați de B. Wägenbaur, avocat)

Obiectul

Recurs declarat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 13 decembrie 2007, Sundholm/Comisia (F-27/07, nepublicată încă în Repertoriu), și având ca obiect anularea acestei hotărâri.

Dispozitivul

1.	Anulează Hotărârea Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 13 decembrie 2007, Sundholm/Comisia (F-27/07, nepublicată încă în Repertoriu).

2.	Anulează decizia din 2 iunie 2006 prin care evaluatorul de apel a adoptat raportul asupra evoluției carierei doamnei Asa Sundholm pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2001 și 31 decembrie 2002.

3.	Respinge celelalte capete de cerere formulate în cadrul acțiunii în primă instanță.

4.	Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii în fața Tribunalului Funcției Publice precum și prezentului recurs.

---

(1)  JO C 107, 26.4.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/44

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 14 octombrie 2009 — Ferrero/OAPI — Tirol Milch (TiMi KiNDERJOGHURT)

(Cauza T-140/08) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de declarare a nulității - Marca comunitară figurativă TiMi KiNDERJOGHURT - Marca verbală anterioară KINDER - Motiv relativ de refuz - Lipsa similitudinii semnelor - Procedură de opoziție anterioară - Lipsa autorității de lucru judecat - Articolul 8 alineatul (1) litera (b), articolul 8 alineatul (5) și articolul 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b), articolul 8 alineatul (5) și articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 282/83

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ferrero SpA (Alba, Italia) (reprezentanți: C. Gielen și F. Jacobacci, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Botis, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Tirol Milch reg.Gen.mbH Innsbruck (Innsbruck, Austria)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 30 ianuarie 2008 (cauza R 682/2007-2) privind o procedură de declarare a nulității între Ferrero SpA și Tirol Milch reg.Gen.mbH Innsbruck

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Ferrero SpA la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 142, 7.6.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/44

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 13 octombrie 2009 — Deutsche Rockwool Mineralwoll/OAPI — Redrock Construction (REDROCK)

(Cauza T-146/08) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative REDROCK - Marcă națională verbală anterioară Rock - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 282/84

Limba de procedură: ceha

Părțile

Reclamantă: Deutsche Rockwool Mineralwoll GmbH & Co. OHG (Gladbeck, Germania) (reprezentant: S. Beckmann, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: K. Dvořáková și O. Montalto, agenți)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Redrock Construction s.r.o. (Praga, Republica Cehă) (reprezentant: D. Krofta, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 18 februarie 2008 (cauza R 506/2007-4) referitoare la o procedură de opoziție între Deutsche Rockwool Mineralwoll GmbH & Co. OHG și Redrock Construction s.r.o.

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Deutsche Rockwool Mineralwoll GmbH & Co. OHG suportă propriile cheltuieli de judecată și trei sferturi din cheltuielile de judecată efectuate de Redrock Construction s.r.o.

3.	Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) suportă propriile cheltuieli de judecată și un sfert din cheltuielile efectuate de Redrock Construction s.r.o.

---

(1)  JO C 158, 21.6.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/45

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — JOOP!/OAPI (Reprezentarea unui semn de exclamare într-un dreptunghi)

(Cauza T-191/08) (1)

(„Marcă comunitară - Cerere de marcă comunitară figurativă reprezentând un semn de exclamare - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Lipsa caracterului distinctiv dobândit prin utilizare - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 282/85

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: JOOP! GmbH (Hamburg, Germania) (reprezentanți: H. Schmidt-Hollburg, W. Möllering, A. Löhde, H. Leo, A. Witte, T. Frank, A. Theil, H.-P. Rühland, B. Willers și T. Rein, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 6 martie 2008 (cauza R 1822/2007-1) privind o cerere de înregistrare a unui semn figurativ ca marcă comunitară

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă JOOP! GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 183, 19.7.2008

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/45

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2009 — Skareby/Comisia

(Cauza T — 193/08 P) (1)

(„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Notare - Raport de evoluție a carierei - Exercițiul de evaluare 2004 - Stabilirea obiectivelor și comunicarea criteriilor de evaluare”)

2009/C 282/86

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Carina Skareby (Louvain, Belgia) (reprezentanți: S. Rodrigues și C. Bernard-Glanz, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: G. Berscheid și K. Herrmann, agenți)

Obiectul

Recurs declarat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 6 martie 2008, Skareby/Comisia (F-46/06, nepublicată încă în Repertoriu), prin care se solicită anularea hotărârii menționate.

Dispozitivul

1.

Anulează Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 6 martie 2008, Skareby/Comisia (F-46/06, nepublicată încă în Repertoriu), în măsura în care Tribunalul Funcției Publice a respins motivul întemeiat pe nestabilirea prealabilă a obiectivelor, pe comunicarea prealabilă a criteriilor de evaluare și pe descrierea postului ocupat de doamna Carina Skareby.

2.	Anulează Decizia din 31 august 2005 privind raportul de evoluție a carierei doamnei Skareby pentru perioda 1 ianuarie-31 decembrie 2004, în măsura în se referă la punctul 6.1 intitulat „Randament”.

3.	Respinge celelalte capete de cerere ale acțiunii introduse la Tribunalul Funcției Publice sub numărul F-46/06.

4.	Obligă Comisia Comunităților Europene la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate în fața prezentei instanțe și în fața Tribunalului Funcției Publice.

---

(1)  JO C 197, 2.8.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/46

---

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 14 octombrie 2009 — Bank Melli Iran/Consiliul

(Cauza T-390/08) (1)

(„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive îndreptate împotriva Republicii Islamice Iran în scopul de a împiedica proliferarea nucleară - Înghețarea fondurilor - Acțiune în anulare - Control jurisdicțional - Abuz de putere - Egalitate de tratament - Proporționalitate - Drept de proprietate - Dreptul la apărare - Dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă - Obligația de motivare - Competența Comunității”)

2009/C 282/87

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Bank Melli Iran (Teheran, Iran) (reprezentant: L. Defalque, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M. Bishop, E. Finnegan și R. Liudvinaviciute-Cordeiro, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtului: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: V. Jackson, agent, asistat de S. Lee, barrister), Republica Franceză (reprezentanți: G. de Bergues, L. Butel și E. Belliard, agenți) și Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: P. Aalto și E. Cujo, agenți)

Obiectul

Anularea punctului 4 din tabelul B din anexa la decizia 2008/475/CE de punere în aplicare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 423/2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 163, p. 29) în ceea ce privește Bank Melli Iran și sucursalele sale

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Bank Melli Iran suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile efectuate de Consiliul Uniunii Europene, inclusiv cele efectuate în procedurile referitoare la măsurile provizorii.

3.	Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Franceză și Comisia Comunităților Europene suportă propriile cheltuieli de judecată, inclusiv cele efectuate în procedurile referitoare la măsurile provizorii.

---

(1)  JO C 272, 25.10.2008.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/46

---

Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 24 septembrie 2009 — SBS TV și SBS Danish Television/Comisia

(Cauza T-12/05) (1)

(„Ajutoare de stat - Recapitalizarea unui furnizor al serviciului public de radiodifuziune în urma unei prime decizii prin care s-a dispus recuperarea ajutoarelor de stat incompatibile - Decizie de a nu ridica obiecții - Anularea primei decizii - Nepronunțare asupra fondului”)

2009/C 282/88

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: SBS TV A/S, fostă TV Danmark A/S (Skovlunde, Danemarca); și SBS Danish Television Ltd, fostă Kanal 5 Denmark Ltd (Hounslow, Middlesex, Regatul Unit) (reprezentanți: inițial D. Vandermeersch, T. Müller-Ibold, K. Nordlander și H. Peytz, ulterior D. Vandermeersch, H. Peytz și K.-U. Karl, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: N. Khan și M. Niejahr, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantelor: Viasat Broadcasting UK Ltd (West Drayton, Middlesex, Regatul Unit) (reprezentanți: S. Hjelmborg și M. Honoré, avocați)

Interveniente în susținerea pârâtei: Regatul Danemarcei (reprezentanți: J. Molde, agent, assisté de P. Biering, K. Lundgaard Hansen, avocați); și TV 2/Danmark A/S (Odense, Danemarca) (reprezentanți: O. Koktvedgaard și M. Thorninger, avocați)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei C(2004) 3632 final a Comisiei din 6 octombrie 2004 privind recapitalizarea TV 2/Danmark A/S.

Dispozitivul

1.	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2.	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 69, 19.3.2005.

---

21.11.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/47

---

Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 24 septembrie 2009 — Viasat Broadcasting UK/Comisia

(Cauza T-16/05) (1)

(„Ajutoare de stat - Recapitalizarea unui organism public de radiodifuziune ca urmare a unei prime decizii prin care s-a dispus recuperarea unor ajutoare de stat incompatibile - Decizie de a nu ridica obiecții - Anularea primei decizii - Nepronunțarea asupra fondului”)

2009/C 282/89

Limba de procedură: daneza

Părțile

Reclamantă: Viasat Broadcasting UK Ltd (West Drayton, Middlesex, Regatul Unit) (reprezentanți: S. Hjelmborg și M. Honoré, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. Støvlbæk și M. Niejahr, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantei: SBS TV A/S, fostă TV Danmark A/S (Skovlunde, Danemarca); și SBS Danish Television Ltd, fostă Kanal 5 Denmark Ltd (Hounslow, Middlesex, Regatul Unit) (reprezentanți: inițial D. Vandermeersch, K.-U. Karl, K. Nordlander și H. Peytz, ulterior D. Vandermeersch, K.-U. Karl și H. Peytz, avocați)

Interveniente în susținerea pârâtei: Regatul Danemarcei (reprezentanți: J. Molde, agent, asistat de P. Biering și K. Lundgaard Hansen, avocați) și TV 2/Danmark A/S (Odense, Danemarca) (reprezentanți: O. Koktvedgaard și M. Thorninger, avocați)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei C(2004) 3632 final a Comisiei din 6 octombrie 2004, privind recapitalizarea TV 2/Danmark A/S.

Dispozitivul

1.	Nu mai este necesară pronunțarea asupra fondului prezentei acțiuni.

2.	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 82, 2.4.2005.

---