ISSN 1830-3668

doi:10.3000/18303668.C_2009.267.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 267

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 52
7 noiembrie 2009


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție

2009/C 267/01

Ultima publicație a Curții de Justiție în Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJO C 256, 24.10.2009

1

2009/C 267/02

Depunerea jurământului de către noi membri ai Curții

1

2009/C 267/03

Alegerea președintelui Curții

2

2009/C 267/04

Alegerea președinților de camere

2

2009/C 267/05

Desemnarea primului avocat general

2

2009/C 267/06

Repartizarea judecătorilor pe camere

2

2009/C 267/07

Liste pentru stabilirea compunerii completelor de judecată

3

2009/C 267/08

Desemnarea camerei care are sarcina să judece cauzele prevăzute la articolul 104b din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție

5

2009/C 267/09

Depunerea jurământului de către noi membri ai Tribunalului de Primă Instanță

5

2009/C 267/10

Depunerea jurământului de către un nou membru al Tribunalului Funcției Publice

5

 

Tribunalul de Primă Instanță

2009/C 267/11

Alegerea unui președinte de cameră

6

2009/C 267/12

Repartizarea judecătorilor pe camere

6

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

 

Curtea de Justiție

2009/C 267/13

Cauza C-242/06: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Raad van State — Țările de Jos) — Minister voor Vreemdelingenzaken en Integratie/T. Sahin (Acord de asociere CEE-Turcia — Libera circulație a lucrătorilor — Introducere a unor taxe fiscale pentru obținerea unui permis de ședere în statul membru gazdă — Încălcare a clauzei de standstill înscrise la articolul 13 din Decizia nr. 1/80 a Consiliului de asociere)

8

2009/C 267/14

Cauza C-411/06: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene [Acțiune în anulare — Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 — Transfer de deșeuri — Alegerea temeiului juridic — Articolul 133 CE și articolul 175 alineatul (1) CE]

8

2009/C 267/15

Cauza C-42/07: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal de Pequena Instância Criminal do Porto — Portugalia) — Liga Portuguesa de Futebol Profissional (CA/LPFP), Bwin International Ltd, fostă Baw International Ltd/Departamento de Jogos da Santa Casa da Misericórdia de Lisboa (Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Articolul 49 CE — Restricție privind libera prestare a serviciilor — Exploatarea jocurilor de noroc prin internet)

9

2009/C 267/16

Cauza C-269/07: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Federală Germania [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Libera circulație a lucrătorilor — Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 — Prime pentru pensie facultativă — Supunere integrală la plata impozitului]

9

2009/C 267/17

Cauza C-416/07: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Directivele 91/628/CEE și 93/119/CE — Regulamentul (CE) nr. 1/2005 — Protecția animalelor în cursul transportului și în momentul sacrificării sau uciderii acestora — Încălcare structurată și generalizată a normelor comunitare]

10

2009/C 267/18

Cauzele conexate C-445/07 P și C-455/07 P: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Ente per le Ville Vesuviane (C-445/07 P), Ente per le Ville Vesuviane/Comisia Comunităților Europene (C-455/07 P) [Recurs — Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) — Valorificarea infrastructurilor în scopul dezvoltării activității turistice în Regione Campania (Italia) — Încetarea acordării contribuției financiare comunitare — Acțiune în anulare — Admisibilitate — Entitate regională sau locală — Acte care privesc în mod direct și individual această entitate]

11

2009/C 267/19

Cauza C-446/07: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunale civile di Modena — Italia) — Alberto Severi, în nume propriu, precum și în calitate de reprezentant legal al Cavazzuti e figli SpA, devenită Grandi Salumifici Italiani SpA/Regione Emilia-Romagna [Directiva 2000/13/CE — Etichetarea produselor alimentare destinate a fi livrate ca atare consumatorului final — Etichetare care ar putea induce consumatorul în eroare cu privire la originea sau la proveniența produsului alimentar — Denumiri generice în sensul articolului 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 — Incidență]

11

2009/C 267/20

Cauza C-457/07: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Portugheză (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Articolele 28 CE și 30 CE — Produse pentru construcții — Procedură națională de omologare — Neluarea în considerare a unor certificate de conformitate întocmite în alte state membre — Hotărâre a Curții de constatare a neîndeplinirii obligațiilor — Neexecutare — Articolul 228 CE — Obiectul litigiului — Stabilire în cursul procedurii precontencioase — Extindere ulterioară — Inadmisibilitate)

12

2009/C 267/21

Cauza C-478/07: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Handelsgericht Wien — Austria) — Budejovicky Budvar National Corporation/Rudolf Ammersin GmbH [Tratate bilaterale între state membre — Protecția într-un stat membru a unei indicații de proveniență geografică dintr-un alt stat membru — Denumirea Bud — Utilizarea mărcii American Bud — Articolele 28 CE și 30 CE — Regulamentul (CE) nr. 510/2006 — Regimul comunitar de protecție a indicațiilor geografice și a denumirilor de origine — Aderarea Republicii Cehe — Măsuri tranzitorii — Regulamentul (CE) nr. 918/2004 — Domeniul de aplicare al regimului comunitar — Caracter exhaustiv]

12

2009/C 267/22

Cauza C-519/07 P: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 17 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Koninklijke FrieslandCampina NV, fostă Koninklijke Friesland Foods NV, fostă Friesland Coberco Dairy Foods Holding NV (Recurs — Ajutoare de stat — Schemă fiscală de ajutoare pusă în aplicare de Țările de Jos pentru activitățile de finanțare internaționale — Decizia 2003/515/CE — Incompatibilitate cu piața comună — Dispoziție tranzitorie — Admisibilitate — Calitate procesuală activă — Interesul de a exercita acțiunea — Principiul protecției încrederii legitime — Principiul egalității de tratament)

13

2009/C 267/23

Cauza C-520/07 P: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/MTU Friedrichshafen GmbH [Recurs — Ajutor pentru restructurare — Decizie prin care se dispune recuperarea unui ajutor incompatibil cu piața comună — Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 — Răspundere solidară]

14

2009/C 267/24

Cauza C-573/07: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunale Amministrativo Regionale la Lombardia — Italia) — Sea s.r.l./Comune di Ponte Nossa (Contracte de achiziții publice — Proceduri de atribuire — Contract privind serviciul de colectare, de transport și de eliminare a deșeurilor urbane — Atribuire fără cerere de ofertă — Atribuire unei societăți pe acțiuni al cărei capital social este deținut în întregime de colectivități publice, dar al cărei statut prevede posibilitatea unei participări a capitalului privat)

14

2009/C 267/25

Cauza C-37/08: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 3 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de VAT and Duties Tribunal, Londra — Regatul Unit) — RCI Europe/Her Majesty's Commissioners of Revenue and Customs (A șasea directivă TVA — Element de legătură fiscală — Prestări de servicii în legătură cu bunuri imobile — Servicii care constau în facilitarea schimbului de către titularii unor drepturi de ocupare a unui bun imobil cu destinație turistică)

15

2009/C 267/26

Cauza C-44/08: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Korkein oikeus — Finlanda) — Akavan Erityisalojen Keskusliitto AEK ry și alții/Fujitsu Siemens Computers Oy (Procedură preliminară — Directiva 98/59/CE — Apropierea legislațiilor statelor membre privind concedierile colective — Articolul 2 — Protecția lucrătorilor — Informarea și consultarea lucrătorilor — Grup de întreprinderi — Societate mamă — Filiale)

15

2009/C 267/27

Cauza C-76/08: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Malta (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Admisibilitate — Conservarea păsărilor sălbatice — Directiva 79/409/CEE — Vânătoare de primăvară — Interzicere — Derogare de la regimul de protecție — Condiție privind lipsa unei alte soluții satisfăcătoare — Încredere legitimă)

16

2009/C 267/28

Cauza C-97/08 P: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 — Akzo Nobel NV, Akzo Nobel Nederland BV, Akzo Nobel Chemicals International BV, Akzo Nobel Chemicals BV, Akzo Nobel Functional Chemicals BV/Comisia Comunităților Europene [Recurs — Concurență — Înțelegeri — Articolul 81 alineatul (1) CE — Articolul 53 alineatul (1) din Acordul privind SEE — Articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 — Grup de întreprinderi — Imputabilitatea încălcărilor — Răspunderea unei societăți mamă pentru încălcările normelor de concurență săvârșite de filialele sale — Influență decisivă exercitată de societatea mamă — Prezumție relativă în cazul deținerii unei participații de 100 %]

17

2009/C 267/29

Cauza C-100/08: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Belgiei (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Articolele 28 CE și 30 CE — Protecția speciilor de faună și floră sălbatică — Reglementare privind deținerea și comercializarea de păsări născute și crescute în captivitate introduse pe piață în mod legal în alte state membre)

17

2009/C 267/30

Cauza C-128/08: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 16 iulie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal de première instance de Liège — Belgia) — Jacques Damseaux/Statul belgian (Libera circulație a capitalurilor — Impozitarea veniturilor din bunuri mobile — Convenție pentru evitarea dublei impuneri — Obligație a statelor membre în temeiul articolului 293 CE)

18

2009/C 267/31

Cauza C-182/08: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesfinanzhof — Germania) — Glaxo Wellcome GmbH & Co./Finanzamt München II (Libertatea de stabilire și libera circulație a capitalurilor — Impozit pe profit — Dobândirea de părți sociale ale unei societăți de capitaluri — Condițiile luării în considerare, la momentul determinării bazei de impozitare a dobânditorului, a diminuării valorii părților sociale rezultate din distribuirea de dividende)

18

2009/C 267/32

Cauza C-199/08: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Oberster Gerichtshof — Austria) — Dr. Erhard Eschig/UNIQA Sachversicherung AG [Asigurare de protecție juridică — Directiva 87/344/CEE — Articolul 4 alineatul (1) — Libera alegere a unui avocat de către asigurat — Limitare contractuală — Pluralitate de asigurați prejudiciați ca urmare a aceluiași eveniment — Alegerea reprezentantului legal de către asigurător]

19

2009/C 267/33

Cauza C-201/08: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hessisches Finanzgericht, Kassel — Germania) — Plantanol GmbH & Co.KG/Hauptzollamt Darmstadt (Directiva 2003/30/CE — Promovarea utilizării biocombustibililor sau a altor combustibili regenerabili pentru transport — Directiva 2003/96/CE — Cadrul comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității — Amestec de ulei vegetal, de aditiv și de combustibil — Biocombustibili — Reglementare națională — Scutire fiscală — Înlocuirea scutirii cu o obligație de a respecta o componentă minimă de biocombustibili în combustibili — Conformitatea cu Directivele 2003/30/CE și 2003/96/CE — Principiile generale ale securității juridice și protecției încrederii legitime)

19

2009/C 267/34

Cauza C-206/08: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Thüringer Oberlandesgericht — Germania) — Wasser- und Abwasserzweckverband Gotha und Landkreisgemeinden (WAZV Gotha)/Eurawasser Aufbereitungs- und Entsorgungsgesellschaft mbH (Proceduri de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale — Serviciu public de distribuție a apei potabile și de tratare a apelor uzate — Concesionare de servicii — Noțiune — Transfer către cocontractant al riscului legat de exploatarea serviciului în cauză)

20

2009/C 267/35

Cauza C-277/08: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Juzgado de lo Social de Madrid — Spania) — Francisco Vicente Pereda/Madrid Movilidad SA (Directiva 2003/88/CE — Organizare a timpului de lucru — Drept la concediul anual plătit — Concediu medical — Concediu anual care coincide cu un concediu medical — Drept de a beneficia de concediul anual într-o altă perioadă)

20

2009/C 267/36

Cauza C-286/08: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Mediu — Directivele 2006/12/CE și 91/689/CEE — Deșeuri periculoase — Obligația de a elabora și de a adopta un plan de gestionare a deșeurilor periculoase — Obligația de a crea o rețea integrată și adecvată de instalații de eliminare a deșeurilor periculoase — Directiva 1999/31/CE — Depozite de deșeuri — Eliminarea deșeurilor periculoase)

21

2009/C 267/37

Cauza C-292/08: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — German Graphics Graphische Maschinen GmbH/Alice van der Schee, agissant en qualité de syndic de la faillite de Holland Binding BV (Insolvență — Aplicarea legii statului membru de deschidere a procedurii — Rezervă a dreptului de proprietate — Situarea bunului)

22

2009/C 267/38

Cauza C-347/08: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 17 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Landesgericht Feldkirch — Austria) — Vorarlberger Gebietskrankenkasse/WGV-Schwäbische Allgemeine Versicherungs AG [Regulamentul (CE) nr. 44/2001 — Articolul 9 alineatul (1) litera (b) și articolul 11 alineatul (2) — Competență în materie de asigurări — Accident auto — Cesiune legală a drepturilor persoanei vătămate în favoarea unui organism de securitate socială — Acțiune în regres împotriva asigurătorului persoanei pretins responsabile — Obiectivul protecției părții defavorizate]

22

2009/C 267/39

Cauza C-366/08: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Oberlandesgericht München — Germania) — Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs eV/Adolf Darbo AG [Armonizarea legislațiilor — Directiva 95/2/CE — Anexa III partea A — Directiva 2001/113/CE — Anexa I punctul II al doilea paragraf — Gem extra care are un conținut de substanță uscată solubilă de 58 % și care coține sorbat de potasiu (E 202) în calitate de conservant — Noțiunea gem cu un conținut scăzut de zahăr]

23

2009/C 267/40

Cauza C-498/08 P: Ordonanța Curții din 9 iulie 2009 — Fornaci Laterizi Danesi SpA/Comisia Comunităților Europene (Recurs — Acțiune în anulare — Termen de introducere a acțiunii — Data la care începe să curgă termenul — Inadmisibilitate pentru cauză de tardivitate — Recurs vădit nefondat)

23

2009/C 267/41

Cauza C-225/08 P: Recurs introdus la 23 mai 2008 de Nuova Agricast Srl împotriva Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) pronunțate la 12 martie 2008 în cauza T-443/07, Nuova Agricast Srl/Comisia Comunităților Europene

24

2009/C 267/42

Cauza C-295/08 P: Recurs introdus la 3 iulie 2008 de Cofra Srl împotriva Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) pronunțate la 15 aprilie 2008 în cauza T-478/07, Cofra Srl/Comisia Comunităților Europene

24

2009/C 267/43

Cauza C-580/08 P: Recurs introdus la 24 decembrie 2008 de Devrajan Srinivasan împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) pronunțate la 3 noiembrie 2008 în cauza T-196/08, Srinivasan/Ombudsman

24

2009/C 267/44

Cauza C-29/09 P: Recurs introdus la 21 ianuarie 2009 de Daniela Marinova împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) pronunțate la 5 noiembrie 2008 în cauza T-213/08, Marinova/Université Libre de Bruxelles și Comisia

24

2009/C 267/45

Cauza C-59/09 P: Recurs introdus la 9 decembrie 2008 de Hasbro, Inc. împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) pronunțate la 22 septembrie 2008 în cauza T-472/07, Enercon/OAPI

24

2009/C 267/46

Cauza C-262/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Finanzgericht Köln (Germania) la 13 iulie 2009 — Wienand Meilicke, Heidi Christa Weyde și Marina Stöffler/Finanzamt Bonn-Innenstadt

25

2009/C 267/47

Cauza C-266/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de College van Beroep voor het Bedrijfsleven (Țările de Jos) la 10 iunie 2009 — Stichting Natuur en Milieu, Vereniging Mileudefensie și Vereniging Goede Waar & Co/College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en biociden, andere partijen: Bayer CropScience BV și Nederlandse Stichting voor Fytopharmacie

26

2009/C 267/48

Cauza C-270/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Court of Session (Scotland), Edinburgh (Regatul Unit) la 14 iulie 2009 — Macdonald Resorts Limited/The Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs

26

2009/C 267/49

Cauza C-273/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank Haarlem (Țările de Jos) la 16 iulie 2009 — Premis Medical BV/Inspecteur van de Belastingdienst/Douane Rotterdam, kantoor Rotterdam Laan op Zuid

27

2009/C 267/50

Cauza C-274/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Oberlandesgerichts München (Germania) la 20 iulie 2009 — Privater Rettungsdienst und Krankentransport Stadler/Zweckverband für Rettungsdienst und Feuerwehralarmierung Passau — Interveniente: Malteser Hilfsdienst EV și Bayerisches Rotes Kreuz

28

2009/C 267/51

Cauza C-275/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Belgia) la 21 iulie 2009 — Brussels Hoofdstedelijk Gewest și alții/Vlaamse Gewest. Intervenientă: Brussels International Airport Company NV, devenită în prezent The Brussels Airport Company NV

28

2009/C 267/52

Cauza C-276/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (Chancery Division) (England and Wales) la 20 iulie 2009 — T-Mobile (UK) Ltd/The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

29

2009/C 267/53

Cauza C-277/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Court of Session (Scoția), Edinburg (Regatul Unit) la 21 iulie 2009 — The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs/RBS Deutschland Holdings GmbH

30

2009/C 267/54

Cauza C-279/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Kammergericht Berlin (Germania) la 22 iulie 2009 — DEB Deutsche Energiehandels- und Beratungsgesellschaft mbH/Republica Federală Germania

31

2009/C 267/55

Cauza C-285/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 24 iulie 2009 — Procedură penală împotriva lui R

31

2009/C 267/56

Cauza C-291/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank van Koophandel te Brussel (Belgia) la 27 iulie 2009 — Francesco Guarnieri & Cie/Vandevelde Eddy VOF

31

2009/C 267/57

Cauza C-296/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Hof van Cassatie van België la 29 iulie 2009 — Vlaamse Gemeenschap/M. Baesen

31

2009/C 267/58

Cauza C-289/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Fővárosi Bíróság Gazdasági Kollégiuma (Magyar Köztársaság) la 29 iulie 2009 — RANI Slovakia s.r.o./Hankook Tire Magyarország Kft.

32

2009/C 267/59

Cauza C-299/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Nejvyšší správní soud (Republica Cehă) la 30 iulie 2009 — DAR Duale Abfallwirtschaft und Verwertung Ruhrgebiet GmbH/Ministerstvo životního prostředí

32

2009/C 267/60

Cauza C-300/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 30 iulie 2009 — Staatssecretaris van Justitie/F. Toprak

33

2009/C 267/61

Cauza C-301/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 30 iulie 2009 — Staatssecretaris van Justitie/I. Oguz

33

2009/C 267/62

Cauza C-307/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 3 august 2009 — Vicoplus SC PUH; cealaltă parte în procedură: Minister van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

34

2009/C 267/63

Cauza C-308/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 3 august 2009 — B.A.M. Vermeer Contracting sp. Zoo, cealaltă parte: Minister van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

34

2009/C 267/64

Cauza C-309/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 3 august 2009 — Olbek Industrial Services sp. zoo/Minister van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

34

2009/C 267/65

Cauza C-314/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Obersten Gerichtshofs (Austria) la 7 august 2009 — Stadt Graz/Strabag AG, Teerag-Asdag AG, Bauunternehmung Granit GesmbH

35

2009/C 267/66

Cauza C-316/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 10 august 2009 — MSD Sharp & Dohme GmbH/Merckle GmbH

35

2009/C 267/67

Cauza C-317/09 P: Recurs introdus la 10 august 2009 de ArchiMEDES împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) pronunțate la 10 iunie 2009 în cauzele conexate T-396/05 și T-397/05, ArchiMEDES/Comisia

36

2009/C 267/68

Cauza C-318/09 P: Recurs introdus la 11 august 2009 de A2A SpA, fostă ASM Brescia SpA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-189/03, ASM Brescia SpA/Comisia Comunităților Europene

37

2009/C 267/69

Cauza C-319/09 P: Recurs introdus la 11 august 2009 de ACEA SpA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-297/02, ACEA SpA/Comisia Comunităților Europene

38

2009/C 267/70

Cauza C-320/09 P: Recurs introdus la 11 august 2009 de A2A SpA, fostă ASM Brescia SpA, împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-301/02, AEM/Comisia

39

2009/C 267/71

Cauza C-324/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (England and Wales), Chancery Division, la 12 august 2009 — L'Oréal SA, Lancôme parfums et beauté & Cie SNC, Laboratoire Garnier & Cie, L'Oréal (UK) Limited/eBay International AG, eBay Europe SARL, eBay (UK) Limited, Stephan Potts, Tracy Ratchford, Marie Ormsby, James Clarke, Joanna Clarke, Glen Fox, Rukhsana Bi

40

2009/C 267/72

Cauza C-329/09 P: Recurs introdus la 17 august 2009 de Iride SpA, fostă AMGA SpA, împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-300/02, AMGA/Comisia

41

2009/C 267/73

Cauza C-334/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Verwaltungsgerichts Meiningen (Germania) la 24 august 2009 — Frank Scheffler/Landkreis Wartburgkreis

42

2009/C 267/74

Cauza C-341/09 P: Recurs introdus la 21 august 2009 de Acegas-APS SpA, fostă Acqua, Elettricità, Gas e servizi SpA (Acegas) împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-309/02, Acegas/Comisia

42

2009/C 267/75

Cauza C-342/09 P: Recurs introdus la 26 august 2009 de Victor Guedes — Indústria e Comércio, SA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-151/08, Guedes — Indústria e Comércio/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Consorci de l’Espai Rural de Gallecs

43

2009/C 267/76

Cauza C-343/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (England & Wales), Queen's Bench Division (Administrative Court) la 26 august 2009 — Afton Chemical Limited/Secretary of State for Transport

44

2009/C 267/77

Cauza C-351/09: Acțiune introdusă la 28 august 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Malta

45

2009/C 267/78

Cauza C-353/09 P: Recurs introdus la 2 septembrie 2009 de Perfetti Van Melle SpA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 1 iulie 2009 în cauza T-16/08, Perfetti Van Melle SpA/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Cloetta Fazer AB

45

2009/C 267/79

Cauza C-357/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Administrativen Sad Sofia-Grad (Bulgaria) la 7 septembrie 2009 — Saïd Shamilovich Kadzoev/Ministertsvo na vatreshnite raboti

46

2009/C 267/80

Cauza C-363/09: Acțiune introdusă la 11 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

48

2009/C 267/81

Cauza C-364/09 P: Recurs introdus la 14 septembrie 2009 de Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 8 iulie 2009 în cauza T-226/08 — Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale); cealaltă parte în proces: Schwarzbräu GmbH

48

2009/C 267/82

Cauza C-365/09P: Recurs introdus la 14 septembrie 2009 de Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 8 iulie 2009 în cauza T-225/08 — Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale); cealaltă parte în proces: Schwarzbräu GmbH

49

2009/C 267/83

Cauza C-370/09: Acțiune introdusă la 15 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă

50

2009/C 267/84

Cauza C-371/09: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (England and Wales), Chancery Division, la 14 septembrie 2009 — Commissioners for Her Majesty's Revenue and Customs/Isaac International Limited

50

2009/C 267/85

Cauza C-376/09: Acțiune introdusă la 22 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Malta

51

2009/C 267/86

Cauza C-547/07: Ordonanța președintelui Curții din 29 iunie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Polonă

52

2009/C 267/87

Cauza C-72/08: Ordonanța președintelui Camerei a opta a Curții din 1 iulie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Polonă

52

2009/C 267/88

Cauza C-129/08: Ordonanța președintelui Curții (Camera a șaptea) din 4 iunie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Rechtbank van eerste aanleg te Brugge — Belgia) — Carlos Cloet, Jacqueline Cloet/Westvlaamse Intercommunale voor Economische Expansie, Huisvestingsbeleid en Technische Bijstand

52

 

Tribunalul de Primă Instanță

2009/C 267/89

Cauza T-341/05: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Spania/Comisia (Agricultură — Organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate — Eliminarea restituirilor la export pentru toate produsele lactate cu destinația Ceuta și Melilla — Condiții — Principiul nediscriminării — Proporționalitate)

53

2009/C 267/90

Cauza T-385/05: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Transnáutica/Comisia [Uniune vamală — Operațiuni de tranzit comunitar extern — Încărcături de tutun și de alcool etilic destinate țărilor terțe — Fraudă — Cerere de remitere a taxelor la import — Articolul 239 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 — Articolul 905 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 — Clauză de echitate — Existența unei situații speciale — Garanție globală]

53

2009/C 267/91

Cauza T-99/06: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Phildar/OAPI — Comercial Jacinto Parera (FILDOR) [Marcă comunitară — Procedura opoziției — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale FILDOR — Marcă națională semi-figurativă anterioară PHILDAR — Marcă națională verbală anterioară FILDOR — Mărci internaționale verbale și semi-figurative anterioare PHILDAR — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) articolele 62 și 73 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b), articolele 64 și 75 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

54

2009/C 267/92

Cauza T-221/06: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Hipp & Co/OAPI — Laboratorios Ordesa (Bebimil) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale Bebimil — Mărci comunitare și naționale verbale anterioare BLEMIL — Marcă națională verbală anterioară BLEMIL 1 — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] — Risc de confuzie]

54

2009/C 267/93

Cauza T-296/06: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Dongguan Nanzha Leco Stationery/Consiliul [Dumping — Importuri de mecanisme cu levier originare din China — Stabilirea marjei de dumping — Statut de întreprindere care funcționează în condiții de economie de piață — Comparație între valoarea normală și prețul de export — Aplicarea unei metode diferite față de cea utilizată în cadrul anchetei inițiale — Articolul 2 alineatul (7) litera (a) și alineatul (10) din Regulamentul (CE) nr. 384/96]

55

2009/C 267/94

Cauza T-391/06: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Arcandor/OAPI — dm drogerie markt (S-HE) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale S-HE — Marca națională verbală anterioară SHE, marca națională figurativă anterioară She și marca internațională figurativă anterioară She — Motiv relativ de refuz — Lipsa unui risc de confuzie — Lipsă de similitudine a semnelor — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

55

2009/C 267/95

Cauza T-400/06: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Zero Industry/OAPI — zero Germany (zerorh+) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative zerorh+ — Mărci naționale figurative și anterioare zero — Risc de confuzie — Similitudinea semnelor — Similitudinea produselor — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

56

2009/C 267/96

Cauza T-80/07: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — JanSport Apparel/OAPI (BUILT TO RESIST) [Marcă comunitară — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale BUILT TO RESIST — Motiv absolut de refuz — Caracter descriptiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

56

2009/C 267/97

Cauza T-103/07: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Fratex Industria e Comércio/OAPI — USA Track & Field (TRACK & FIELD USA) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative TRACK & FIELD USA — Marcă figurativă națională anterioară TRACK & FIELD — Motiv relativ de refuz — Lipsa riscului de confuzie — Lipsa similitudinii între semne — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

56

2009/C 267/98

Cauza T-162/07: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Pigasos Alieftiki Naftiki Etaireia/Consiliul și Comisia (Răspundere extracontractuală — Uniune vamală — Dovada caracterului comunitar al produselor ce provin din pescuitul maritim — Imposibilitatea de a furniza anumite documente ca probă — Încălcare suficient de gravă a unei norme juridice care conferă drepturi particularilor — Răspunderea comunității în lipsa unei conduite ilicite a organelor sale)

57

2009/C 267/99

Cauza T-180/07: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Promomadrid/OAPI (MADRIDEXPORTA) [Marcă comunitară — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative MADRIDEXPORTA — Motive absolute de refuz — Caracter descriptiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

57

2009/C 267/00

Cauza T-183/07: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Polonia/Comisia [Mediu — Directiva 2003/87/CE — Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră — Plan național de alocare a cotelor de emisie pentru Polonia pe perioada 2008-2012 — Termen de trei luni — Competențele statelor membre și, respectiv, ale Comisiei — Egalitate de tratament — Obligația de motivare — Articolul 9 alineatele (1) și (3) și articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2003/87]

58

2009/C 267/01

Cauzele conexate T-225/07 și T-364/07: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 29 septembrie 2009 — Thomson Sales Europe/Comisia (Uniunea vamală — Importuri de aparate receptoare de televiziune în culori fabricate în Tailanda — Remiterea taxelor la import — Neglijență manifestă — Nerecuperare ulterioară a taxelor la import — Acțiune în anulare — Act cauzator de prejudiciu — Inadmisibilitate)

58

2009/C 267/02

Cauza T-263/07: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Estonia/Comisia [Mediu — Directiva 2003/87/CE — Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră — Plan național de alocare a cotelor de emisie pentru Estonia pe perioada 2008-2012 — Competențele statelor membre și, respectiv, ale Comisiei — Egalitate de tratament — Articolul 9 alineatele (1) și (3) și articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2003/87]

59

2009/C 267/03

Cauza T-291/07: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Viñedos y Bodegas Príncipe Alfonso de Hohenlohe/OAPI — Byass (ALFONSO) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale ALFONSO — Mărci comunitare și naționale verbale anterioare PRINCIPE ALFONSO — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] — Întinderea examinării care trebuie efectuată de camera de recurs — Obligația de a se pronunța asupra căii de atac în întregul său — Articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009]]

59

2009/C 267/04

Cauzele conexate T-305/07 și T-306/07: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Offshore Legends/OAPI — Acteon (OFFSHORE LEGENDS în negru și alb și OFFSHORE LEGENDS în albastru, negru și verde) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a două mărci comunitare figurative OFFSHORE LEGENDS, una în negru și alb și cealaltă în albastru, negru și verde — Marcă națională figurativă anterioară OFFSHORE 1 — Motive relative de refuz — Risc de confuzie — Similitudine a produselor și a semnelor — Lipsa solicitării de a face dovada utilizării serioase a mărcii anterioare — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] — Articolul 43 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 40/94, în coroborare cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94 [devenite articolul 42 alineatele (2) și (3) și articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009]]

60

2009/C 267/05

Cauza T-391/07: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Alber/OAPI (Mâner) [Marcă comunitară — Cerere de înregistrare a unei mărci comunitare tridimensionale — Mâner — Motiv absolut de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] — Obligație de motivare — Articolul 73 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 (devenit articolul 73 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009) — Principiul examinării din oficiu a faptelor — Articolul 74 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

60

2009/C 267/06

Cauza T-396/07: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — France Télécom/OAPI (UNIQUE) [Marcă comunitară — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale UNIQUE — Motiv absolut de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

60

2009/C 267/07

Cauza T-409/07: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Cohausz/OAPI — Izquierdo Faces (acopat) [Marcă comunitară — Procedură de declarare a nulității — Marcă comunitară figurativă acopat — Mărci naționale verbale anterioare COPAT — Motiv relativ de refuz — Lipsa utilizării serioase a mărcilor anterioare — Articolul 56 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 57 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

61

2009/C 267/08

Cauza T-458/07: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Dominio de la Vega/OAPI — Ambrosio Velasco (DOMINIO DE LA VEGA) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative DOMINIO DE LA VEGA — Marcă comunitară figurativă anterioară PALACIO DE LA VEGA — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

61

2009/C 267/09

Cauzele T-493/07, T-26/08 și T-27/08: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — GlaxoSmithkline și alții/OAPI — Serono Genetics Institute (FAMOXIN) [Marcă comunitară — Procedură de declarare a nulității — Marca comunitară verbală FAMOXIN — Mărci naționale verbale anterioare LANOXIN — Motiv relativ de refuz — Lipsa riscului de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] — Dovada utilizării — Articolul 56 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 57 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009]]

62

2009/C 267/10

Cauzele conexate T-20/08 și T-21/08: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Evets/OAPI (DANELECTRO și QWIK TUNE) [Marcă comunitară — Marca comunitară verbală DANELECTRO și marca comunitară figurativă QWIK TUNE — Nerespectarea termenului pentru prezentarea cererii de reînnoire a mărcilor — Cerere de restitutio in integrum — Reformatio in pejus — Dreptul la apărare — Dreptul de a fi ascultat — Articolul 61 alineatul (2) articolul 73 teza a doua și articolul 78 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 63 alineatul (2), articolul 75 teza a doua și articolul 81 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

62

2009/C 267/11

Cauza T-130/08: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Gres La Sagra/OAPI — Ceramicalcora (VENATTO MARBLE STONE) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative VENATTO MARBLE STONE — Mărci naționale figurative anterioare VENETO CERÁMICAS — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

62

2009/C 267/12

Cauza T-139/08: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 29 septembrie 2009 — The Smiley Company/OAPI (Reprezentarea jumătății unui zâmbet sub formă de smiley) [Marcă comunitară — Înregistrare internațională care desemnează Comunitatea Europeană — Marcă figurativă care reprezintă jumătatea unui zâmbet sub formă de smiley — Motiv absolut de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Articolul 146 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 151 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

63

2009/C 267/13

Cauza T-271/08 P: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Boudova și alții/Comisia (Recurs — Funcție publică — Funcționari — Foști agenți auxiliari — Numire — Încadrare în grad — Concursuri publicate înainte de intrarea în vigoare a noului statut — Reîncadrare de către o altă instituție a funcționarilor acesteia — Refuz de reîncadrare — Principiul egalității de tratament — Acțiune în anulare — Act care nu este supus căilor de atac — Act de confirmare — Inexistența unor fapte noi și materiale — Lipsa unei erori scuzabile — Inadmisibilitate)

63

2009/C 267/14

Cauza T-57/07: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 2 septembrie 2009 — E.ON Ruhrgas și E.ON Földgáz Trade/Comisia (Acțiune în anulare — Concurență — Concentrare — Decizie de declarare a concentrării compatibilă cu piața comună — Angajamente — Scrisori ale Comisie privind angajamentele — Acte care nu sunt supuse căilor de atac — Inadmisibilitate)

64

2009/C 267/15

Cauza T-139/07: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 4 septembrie 2009 — Pioneer Hi-Bred International/Comisia (Apropierea legislațiilor — Diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic — Procedură de introducere pe piață — Omisiunea Comisiei de a supune un proiect de măsuri comitetului de reglementare — Acțiune în constatarea abținerii de a acționa — Rămânerea cauzei fără obiect — Nepronunțare asupra fondului)

64

2009/C 267/16

Cauza T-186/08: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 7 septembrie 2009 — LPN/Comisia [Acțiune în anulare și în despăgubiri — Mediu — Directiva 92/43/CEE — Clasarea unei plângeri — Lipsa inițierii unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor — Acces la documente — Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 — Inadmisibilitate vădită — Nepronunțarea asupra fondului]

64

2009/C 267/17

Cauza T-375/08 P: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 9 septembrie 2009 — Nijs/Curtea de Conturi (Recurs — Funcție publică — Funcționari — Decizie a Curții de Conturi de reînnoire a mandatului secretarului său general — Decizie de nepromovare a recurentului în cadrul exercițiului 2004 — Recurs în parte vădit inadmisibil și în parte vădit nefondat)

65

2009/C 267/18

Cauza T-309/09: Acțiune introdusă la 4 august 2009 — Sanyō Denki/OAPI — Telefónica O2 Germany (eneloop)

65

2009/C 267/19

Cauza T-315/09: Acțiune introdusă la 10 august 2009 — Hoelzer/OAPI (SAFELOAD)

66

2009/C 267/20

Cauza T-317/09: Acțiune introdusă la 14 august 2009 — Concord Power Nordal/Comisia

66

2009/C 267/21

Cauza T-318/09: Acțiune introdusă la 14 august 2009 — Audi și Volkswagen/OAPI (TDI)

67

2009/C 267/22

Cauza T-320/09: Acțiune introdusă la 14 august 2009 — Planet/Comisia

67

2009/C 267/23

Cauza T-321/09: Acțiune introdusă la 14 august 2009 — skytron energy/OAPI (arraybox)

68

2009/C 267/24

Cauza T-327/09: Acțiune introdusă la 18 august 2009 — Connefroy și alții/Comisia

68

2009/C 267/25

Cauza T-328/09: Acțiune introdusă la 19 august 2009 — Producteurs de Légumes de France/Comisia

69

2009/C 267/26

Cauza T-329/09: Acțiune introdusă la 24 august 2009 — Fédération Internationale des Logis/OAPI (Pătrat convex de culoare maro)

69

2009/C 267/27

Cauza T-330/09: Acțiune introdusă la 19 august 2009 — Rapid Eye/Comisia

69

2009/C 267/28

Cauza T-331/09: Acțiune introdusă la 25 august 2009 — Novartis/OAPI — Sanochemia Pharmazeutika (TOLPOSAN)

70

2009/C 267/29

Cauza T-332/09: Acțiune introdusă la 20 august 2009 — Electrabel/Comisia

71

2009/C 267/30

Cauza T-333/09: Acțiune introdusă la 20 august 2009 — Polonia/Comisia

71

2009/C 267/31

Cauza T-335/09: Acțiune introdusă la 24 august 2009 — Groupement Adriano, Jaime Ribeiro, Conduril — Construção/Comisia

72

2009/C 267/32

Cauza T-338/09: Acțiune introdusă la 27 august 2009 — Müller-Boré & Partner/OAPI — Popp și alții (MBP)

73

2009/C 267/33

Cauza T-340/09: Acțiune introdusă la 19 august 2009 — Evropaïki Dynamiki/Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene

73

2009/C 267/34

Cauza T-343/09: Acțiune introdusă la 1 septembrie 2009 — Amecke Fruchtsaft/OAPI — Beate Uhse (69 Sex up)

75

2009/C 267/35

Cauza T-347/09: Acțiune introdusă la 31 august 2009 — Germania/Comisia

75

2009/C 267/36

Cauza T-349/09: Acțiune introdusă la 3 septembrie 2009 — PAGO International/OAPI– Tirol Milch (Pago)

76

2009/C 267/37

Cauza T-350/09: Acțiune introdusă la 4 septembrie 2009 — ICO Satellite/Comisia

76

2009/C 267/38

Cauza T-352/09: Acțiune introdusă la 14 septembrie 2009 — Novácke chemické závody/Comisia

77

2009/C 267/39

Cauza T-356/09: Acțiune introdusă la 16 septembrie 2009 — Comisia/Association Fédération Club B2A

78

2009/C 267/40

Cauza T-357/09: Acțiune introdusă la 15 septembrie 2009 — Pucci International/OAPI — El Corte Inglés (Emidio Tucci)

78

2009/C 267/41

Cauza T-358/09: Acțiune introdusă la 16 septembrie 2009 — Sociedad Agricola Requingua/OAPI — Consejo Regulador de la Denominación de Origen Toro (TORO DE PIEDRA)

79

2009/C 267/42

Cauza T-359/09: Acțiune introdusă la 14 septembrie 2009 — Jurašinović/Consiliul

80

2009/C 267/43

Cauza T-363/09: Acțiune introdusă la 17 septembrie 2009 — Longevity Health Products/OAPI — Gruppo Lepetit (RESVEROL)

80

2009/C 267/44

Cauza T-365/09: Acțiune introdusă la 17 septembrie 2009 — Michalakopoulou Ktimatiki Touristiki/OAPI — Free (FREE)

81

2009/C 267/45

Cauza T-367/09: Acțiune introdusă la 18 septembrie 2009 — Tecnoprocess/Comisia și Delegația Comisiei Europene în Republica Nigeria

82

2009/C 267/46

Cauza T-113/06: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 22 septembrie 2009 — Fjord Seafood Norway și alții/Consiliul

82

2009/C 267/47

Cauza T-404/07: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 21 septembrie 2009 — Ryanair/Comisia

82

 

Tribunalul Funcției Publice

2009/C 267/48

Cauza F-37/05: Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 24 septembrie 2009 — Brown/Comisia (Funcție publică — Concurs intern în cadrul instituției — Condiții de admitere — Agenți auxiliari — Respingerea unei candidaturi)

83

2009/C 267/49

Cauza F-139/07: Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 10 septembrie 2009 — Van Arum/Parlamentul European (Funcție publică — Funcționari — Evaluare — Raport de evaluare — Întinderea reclamației prevăzute la articolul 90 din Statutul funcționarilor)

83

2009/C 267/50

Cauza F-9/08: Hotărârea Tribunalului Funcției Publice(Camera a doua) din 10 septembrie 2009 — Rosenbaum/Comisia (Funcție publică — Funcționari — Numire — Încadrare în grad — Cerere de modificare a încadrării — Domeniu de aplicare al articolului 13 din anexa XIII la Statutul funcționarilor — Luarea în considerare a experienței profesionale — Recrutare în gradul concursului — Articolul 31 din Statutul funcționarilor — Principiul nediscriminării — Libera circulație a lucrătorilor)

83

2009/C 267/51

Cauza F-36/08: Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 24 septembrie 2009 — Schell/Comisia (Funcție publică — Funcționari — Promovare — Atribuirea de puncte de prioritate de către directorii generali — Exercițiul de promovare 2007)

84

2009/C 267/52

Cauza F-141/06: Ordonanța Tribunalului Funcției Publice din 15 septembrie 2009 — Hartwig/Comisia (Numire — Agenți temporari numiți funcționari — Candidați înscriși pe o listă de rezervă a unui concurs publicat anterior intrării în vigoare a noului statut — Încadrare în grad în temeiul normelor noi mai puțin favorabile — Măsuri tranzitorii din anexa XIII la statut)

84

2009/C 267/53

Cauza F-73/09: Acțiune introdusă la 10 septembrie 2009 — Sukup/Comisia

84

2009/C 267/54

Cauza F-74/09: Acțiune introdusă la 10 septembrie 2009 — Gowitzke/Europol

85

2009/C 267/55

Cauza F-75/09: Acțiune introdusă la 11 septembrie 2009 — Wenig/Comisia

85

2009/C 267/56

Cauza F-32/05: Ordonanța Tribunalului Funcției Publice din 15 septembrie 2009 — Perez Santander/Consiliul

85

2009/C 267/57

Cauza F-38/07: Ordonanța Tribunalului Funcției Publice din 25 septembrie 2009 — Caleprico/Comisia

86

2009/C 267/58

Cauza F-58/08: Ordonanța Tribunalului Funcției Publice din 25 septembrie 2009 — Avogadri și alții/Comisia

86

RO

 


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție

7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/1


2009/C 267/01

Ultima publicație a Curții de Justiție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

JO C 256, 24.10.2009

Publicații anterioare

JO C 244, 10.10.2009

JO C 233, 26.9.2009

JO C 220, 12.9.2009

JO C 205, 29.8.2009

JO C 193, 15.8.2009

JO C 180, 1.8.2009

Aceste texte sunt disponibile pe:

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/1


Depunerea jurământului de către noi membri ai Curții

2009/C 267/02

Numiți judecători la Curtea de Justiție a Comunităților Europene prin Decizia reprezentanților guvernelor statelor membre ale Comunităților Europene din 25 februarie 2009 (1), pentru perioada cuprinsă între 7 octombrie 2009 și 6 octombrie 2015, domnii Safjan și Šváby au depus jurământul în fața Curții la 6 octombrie 2009.

Numită judecător la Curtea de Justiție a Comunităților Europene prin Decizia reprezentanților guvernelor statelor membre ale Comunităților Europene din 8 iulie 2009 (2), pentru perioada cuprinsă între 7 octombrie 2009 și 6 octombrie 2012, doamna Berger a depus jurământul în fața Curții la 6 octombrie 2009.

Numit avocat general la Curtea de Justiție a Comunităților Europene prin Decizia reprezentanților guvernelor statelor membre ale Comunităților Europene din 25 februarie 2009 (1), pentru perioada cuprinsă între 7 octombrie 2009 și 6 octombrie 2015, domnul Jääskinen a depus jurământul în fața Curții la 6 octombrie 2009.


(1)  JO L 63, 7.3.2009, p. 13

(2)  JO L 181, 14.7.2009, p. 26


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/2


Alegerea președintelui Curții

2009/C 267/03

Întruniți la 7 octombrie 2009, judecătorii Curții de Justiție a Comunităților Europene au ales, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, pe domnul Skouris în calitate de președinte al Curții, pentru perioada cuprinsă între 7 octombrie 2009 și 6 octombrie 2012.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/2


Alegerea președinților de camere

2009/C 267/04

Întruniți la 7 octombrie 2009, judecătorii Curții de Justiție i-au ales, în temeiul articolului 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de procedură, pe domnii Tizzano, Cunha Rodrigues, Lenaerts și Bonichot în calitate de președinți ai camerelor de cinci judecători prima, a doua, a treia și, respectiv, a patra, pentru o perioadă de trei ani, care expiră la 6 octombrie 2012.

Întruniți la 8 octombrie 2009, judecătorii Curții de Justiție i-au ales, în temeiul articolului 10 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură, pe domnul Levitz și pe doamnele Lindh, Silva de Lapuerta și Toader în calitate de președinți ai camerelor de trei judecători a cincea, a șasea, a șaptea și, respectiv, a opta, pentru o perioadă de un an care expiră la 6 octombrie 2010.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/2


Desemnarea primului avocat general

2009/C 267/05

Curtea de Justiție l-a desemnat, în temeiul articolului 10 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură, pentru o perioadă de un an care expiră la 6 octombrie 2010, pe domnul Mengozzi în calitate de prim avocat general.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/2


Repartizarea judecătorilor pe camere

2009/C 267/06

Cu ocazia reuniunilor din 8 și 9 octombrie 2009, Curtea a decis să repartizeze judecătorii pe camere după cum urmează:

 

Camera întâi

Domnul Tizzano, președinte,

Domnul Borg Barthet, domnul Ilešič, domnul Levits, domnul Kasel, domnul Safjan și doamna Berger, judecători

 

Camera a doua

Domnul Cunha Rodrigues, președinte,

Domnul Rosas, domnul Lõhmus, domnul Ó Caoimh, doamna Lindh și domnul Arabadjiev, judecători

 

Camera a treia

Domnul Lenaerts, președinte,

Doamna Silva de Lapuerta, domnul Juhász, domnul Arestis, domnul Malenovský , domnul von Danwitz și domnul Švaby, judecători

 

Camera a patra

Domnul Bonichot, președinte,

Domnul Timmermans, domnul Schiemann, domnul Kūris, domnul Bay Larsen și doamna Toader, judecători

 

Camera a cincea

Domnul Levits, președinte,

Domnul Borg Barthet, domnul Ilešič, domnul Kasel, domnul Safjan și doamna Berger, judecători

 

Camera a șasea

Doamna Lindh, președinte,

Domnul Rosas, domnul Lõhmus, domnul Ó Caoimh și domnul Arabadjiev, judecători

 

Camera a șaptea

Doamna Lindh, președinte,

Domnul Rosas, domnul Lõhmus, domnul Ó Caoimh și domnul Arabadjiev, judecători

 

Camera a opta

Doamna Toader, președinte,

Domnul Timmermans, domnul Schiemann, domnul Kūris și domnul Bay Larsen, judecători


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/3


Liste pentru stabilirea compunerii completelor de judecată

2009/C 267/07

Cu ocazia reuniunii din 8 octombrie 2009, Curtea a întocmit lista prevăzută la articolul 11b alineatul (2) din Regulamentul de procedură pentru stabilirea compunerii Marii Camere, după cum urmează:

Domnul Timmermans

Doamna Berger

Domnul Rosas

Domnul Šváby

Doamna Silva de Lapuerta

Domnul Safjan

Domnul Schiemann

Domnul Kasel

Domnul Kūris

Doamna Toader

Domnul Juhász

Domnul Arabadjiev

Domnul Arestis

Domnul von Danwitz

Domnul Borg Barthet

Doamna Lindh

Domnul Ilešič

Domnul Bay Larsen

Domnul Malenovský

Domnul Ó Caoimh

Domnul Lõhmus

Domnul Levits

Cu ocazia reuniunii din 8 octombrie 2009, Curtea a întocmit listele prevăzute la articolul 11c alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul de procedură pentru stabilirea compunerii camerelor de cinci judecători, după cum urmează:

 

Camera întâi

Domnul Borg Barthet

Doamna Berger

Domnul Ilešič

Domnul Safjan

Domnul Levits

Domnul Kasel

 

Camera a doua

Domnul Rosas

Domnul Arabadjiev

Domnul Lõhmus

Doamna Lindh

Domnul Ó Caoimh

 

Camera a treia

Doamna Silva de Lapuerta

Domnul Šváby

Domnul Juhász

Domnul von Danwitz

Domnul Arestis

Domnul Malenovský

 

Camera a patra

Domnul Timmermans

Doamna Toader

Domnul Schiemann

Domnul Bay Larsen

Domnul Kūris

Cu ocazia reuniunii din 9 octombrie 2009, Curtea a stabilit listele prevăzute la articolul 11c alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură pentru stabilirea compunerii camerelor de trei judecători, după cum urmează:

 

Camera a cincea

Domnul Borg Barthet

Domnul Ilešič

Domnul Kasel

Domnul Safjan

Doamna Berger

 

Camera a șasea

Domnul Rosas

Domnul Lõhmus

Domnul Ó Caoimh

Domnul Arabadjiev

 

Camera a șaptea

Domnul Juhász

Domnul Arestis

Domnul Malenovský

Domnul von Danwitz

Domnul Šváby

 

Camera a opta

Domnul Timmermans

Domnul Schiemann

Domnul Kūris

Domnul Bay Larsen


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/5


Desemnarea camerei care are sarcina să judece cauzele prevăzute la articolul 104b din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție

2009/C 267/08

Cu ocazia reuniunii din 9 octombrie 2009, Curtea de Justiție a Comunităților Europene a desemnat, pentru o perioadă de un an care expiră la 6 octombrie 2010, Camera a treia a Curții drept cameră care, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție, are sarcina să judece cauzele prevăzute la articolul 104b din regulament.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/5


Depunerea jurământului de către noi membri ai Tribunalului de Primă Instanță

2009/C 267/09

Numiți judecători la Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene prin Deciziile reprezentanților guvernelor statelor membre ale Comunităților Europene din 25 februarie 2009 (1) și din 8 iulie 2009 (2), domnul Kanninen, pentru perioada cuprinsă între 1 septembrie 2009 și 31 august 2010, și domnul Schwarcz, pentru perioada cuprinsă între 7 octombrie 2009 și 31 august 2010, au depus jurământul în fața Curții la 6 octombrie 2009.


(1)  JO L 56, 28.2.2009, p. 17

(2)  JO L 181, 14.7.2009, p. 25


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/5


Depunerea jurământului de către un nou membru al Tribunalului Funcției Publice

2009/C 267/10

Numită judecător la Tribunalul Fucției Publice a Uniunii Europene prin Decizia Consiliului Uniunii Europene din 9 iunie 2009 (1), pentru perioada cuprinsă între 1 septembrie 2009 și 31 august 2015, doamna Rofes i Pujol a depus jurământul în fața Curții la 6 octombrie 2009.


(1)  JO L 156, 19.6.2009, p. 56


Tribunalul de Primă Instanță

7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/6


Alegerea unui președinte de cameră

2009/C 267/11

La 7 octombrie 2009, ca urmare a demisiei doamnei președinte de cameră Tiili și în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) și cu articolul 15 din Regulamentul de procedură, Tribunalul de Primă Instanță a ales pe doamna Wiszniewska-Białecka ca președinte al Camerei întâi întrunită în complet de cinci judecători și de trei judecători pentru perioada cuprinsă între 7 octombrie 2009 și 31 august 2010.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/6


Repartizarea judecătorilor pe camere

2009/C 267/12

La 7 octombrie 2009, Conferința plenului Tribunalului de Primă Instanță a decis, pe de o parte ca urmare a intrării în funcția de judecător a domnului Kanninen și a domnului Schwarcz și, pe de altă parte, ca urmare a alegerii doamnei Wiszniewska-Białecka ca președinte al Camerei întâi, să modifice deciziile Conferinței plenului din 25 septembrie 2007, din 8 iulie 2008 și din 17 septembrie 2008 privind repartizarea judecătorilor pe camere.

Pentru perioada cuprinsă între 7 octombrie 2009 și 31 august 2010, judecătorii sunt repartizați pe camere după cum urmează:

 

Camera întâi extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Doamna Wiszniewska-Białecka, președinte de cameră, domnul Dehousse, doamna Jürimäe, domnul Soldevila Fragoso și domnul Kanninen, judecători.

 

Camera întâi, întrunită în complet de trei judecători:

 

Doamna Wiszniewska-Białecka, președinte de cameră;

 

Domnul Dehousse, judecător;

 

Domnul Kanninen, judecător.

 

Camera a doua extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Doamna Pelikánová, președinte de cameră, domnul Dehousse, doamna Jürimäe, domnul Soldevila Fragoso și domnul Kanninen, judecători.

 

Camera a doua, întrunită în complet de trei judecători:

 

Doamna Pelikánová, președinte de cameră;

 

Doamna Jürimäe, judecător;

 

Domnul Soldevila Fragoso, judecător.

 

Camera a treia extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Azizi, președinte de cameră, doamna Cremona, doamna Labucka, domnul Frimodt Nielsen și domnul O’Higgins, judecători.

 

Camera a treia, întrunită în complet de trei judecători:

 

Domnul Azizi, președinte de cameră;

 

Doamna Cremona, judecător;

 

Domnul Frimodt Nielsen, judecător.

 

Camera a patra extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Czúcz, președinte de cameră, doamna Cremona, doamna Labucka, domnul Frimodt Nielsen și domnul O’Higgins, judecători

 

Camera a patra, întrunită în complet de trei judecători:

 

Domnul Czúcz, președinte de cameră;

 

Doamna Labucka, judecător;

 

Domnul O’Higgins, judecător

 

Camera a cincea extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Vilaras, președinte de cameră, domnul Moavero Milanesi, domnul Prek, domnul Ciucă și domnul Schwarcz, judecători.

 

Camera a cincea, întrunită în complet de trei judecători:

 

Domnul Vilaras, președinte de cameră;

 

Domnul Prek, judecător;

 

Domnul Ciucă, judecător.

 

Camera a șasea extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Meij, președinte de cameră, domnul Vadapalas, domnul Tchipev, domnul Dittrich și domnul Truchot, judecători.

 

Camera a șasea, întrunită în complet de trei judecători:

Domnul Meij, președinte de cameră;

(a)

Domnul Vadapalas și domnul Tchipev, judecători.

(b)

Domnul Vadapalas și domnul Truchot, judecători.

(c)

Domnul Tchipev și domnul Truchot, judecători.

 

Camera a șaptea extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Forwood, președinte de cameră, domnul Moavero Milanesi, domnul Prek, domnul Ciucă și domnul Schwarcz, judecători.

 

Camera a șaptea, întrunită în complet de trei judecători:

 

Domnul Forwood, președinte de cameră;

 

Domnul Moavero Milanesi, judecător;

 

Domnul Schwarcz, judecător.

 

Camera a opta extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Doamna Martins Ribeiro, președinte de cameră, domnul Papasavvas, domnul Wahl, domnul Tchipev și domnul Dittrich, judecători.

 

Camera a opta, întrunită în complet de trei judecători:

Doamna Martins Ribeiro, președinte de cameră;

(a)

Domnul Papasavvas și domnul Wahl, judecători.

(b)

Domnul Papasavvas și domnul Dittrich, judecători.

(c)

Domnul Wahl și domnul Dittrich, judecători.


V Anunțuri

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

Curtea de Justiție

7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/8


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Raad van State — Țările de Jos) — Minister voor Vreemdelingenzaken en Integratie/T. Sahin

(Cauza C-242/06) (1)

(Acord de asociere CEE-Turcia - Libera circulație a lucrătorilor - Introducere a unor taxe fiscale pentru obținerea unui permis de ședere în statul membru gazdă - Încălcare a clauzei de „standstill” înscrise la articolul 13 din Decizia nr. 1/80 a Consiliului de asociere)

2009/C 267/13

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Minister voor Vreemdelingenzaken en Integratie

Pârât: T. Sahin

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Nederlandse Raad van State — Interpretarea articolului 13 din Decizia nr. 1/80 din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii, adoptată de Consiliul de asociere creat prin Acordul de instituire a unei asocieri între Comunitatea Economică Europeană și Turcia, coroborat cu articolul 59 din Protocolul adițional, aprobat și confirmat în numele Comunității prin Regulamentul (CEE) nr. 2760/72 al Consiliului din 19 decembrie 1972 (JO L 293, p.1) — Obligație de plată a taxelor de timbru pentru examinarea cererii de prelungire a permisului de ședere — Prelungire nesolicitată în timp util

Dispozitivul

Articolul 13 din Decizia nr. 1/80 din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii, adoptată de Consiliul de asociere instituit prin Acordul de instituire a unei asocieri între Comunitatea Economică Europeană și Turcia, trebuie interpretat în sensul că se opune introducerii, de la data intrării în vigoare a acestei decizii în privința statului membru în cauză, a unei reglementări interne precum cea în discuție în acțiunea principală, care condiționează acordarea unui permis de ședere sau prelungirea valabilității acestuia de plata unor taxe fiscale, în cazul în care cuantumul acestor taxe impuse resortisanților turci este disproporționat în raport cu cel solicitat resortisanților comunitari.


(1)  JO C 212, 2.9.2006.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/8


Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-411/06) (1)

(Acțiune în anulare - Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 - Transfer de deșeuri - Alegerea temeiului juridic - Articolul 133 CE și articolul 175 alineatul (1) CE)

2009/C 267/14

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: G. Valero Jordana, M. Huttunen și M. Konstantinidis, agenți)

Pârâte: Parlamentul European (reprezentanți: I. Anagnostopoulou și U. Rösslein, agenți), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M. Moore și K. Michoel, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtelor: Republica Franceză (reprezentanți: G. de Bergues, A. Adam și G. Le Bras, agenți), Republica Austria (reprezentant: E. Riedl, agent), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: E. Jenkinson, E. O’Neil și S. Behzadi-Spencer, agenți, A. Dashwood, barrister)

Obiectul

Anularea Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 16, p. 172) — Alegerea temeiului juridic — Act care urmărește o dublă finalitate sau are două componente și care necesită un cumul de temeiuri juridice [articolul 175 alineatul (1) CE și articolul 133 CE]

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

3.

Republica Franceză, Republica Austria și Regatul Marii Britanii și Irlandei de Nord suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 294, 2.12.2006.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/9


Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal de Pequena Instância Criminal do Porto — Portugalia) — Liga Portuguesa de Futebol Profissional (CA/LPFP), Bwin International Ltd, fostă Baw International Ltd/Departamento de Jogos da Santa Casa da Misericórdia de Lisboa

(Cauza C-42/07) (1)

(Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare - Articolul 49 CE - Restricție privind libera prestare a serviciilor - Exploatarea jocurilor de noroc prin internet)

2009/C 267/15

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal de Pequena Instância Criminal do Porto

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: Liga Portuguesa de Futebol Profissional (CA/LPFP), Bwin International Ltd, fostă Baw International Ltd

Pârât: Departamento de Jogos da Santa Casa da Misericórdia de Lisboa

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunal de Pequena Instância Criminal do Porto — Interpretarea articolelor 43, 49 și 56 CE — Legislație națională potrivit căreia se rezervă unui anumit organism dreptul de a exploata jocurile de noroc și loteriile în regim de exclusivitate și potrivit căreia activitatea de organizare, promovare și colectare, inclusiv prin internet, a pariurilor în legătură cu evenimente sportive se consideră o încălcare a legii — Interdicție impusă unei întreprinderi care exercită activitatea de exploatare a pariurilor și a loteriilor on-line, avându-și sediul într-un alt stat membru, de a promova, organiza și exploata aceste pariuri și loterii prin internet și de a pune la dispoziția câștigătorilor valoarea premiilor

Dispozitivul

Articolul 49 CE nu se opune unei reglementări a unui stat membru, precum cea din acțiunea principală, care interzice operatorilor, precum Bwin International Ltd, stabiliți în alte state membre în care furnizează în mod legal servicii similare, să propună jocuri de noroc prin internet pe teritoriul statului membru respectiv.


(1)  JO C 69, 24.3.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/9


Hotărârea Curții (Camera a doua) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Federală Germania

(Cauza C-269/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Libera circulație a lucrătorilor - Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 - Prime pentru pensie facultativă - Supunere integrală la plata impozitului)

2009/C 267/16

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: R. Lyal și W. Mölls, agenți)

Pârâtă: Republica Federală Germania (reprezentanți: C. Blaschke și M. Lumma, agenți, W Wellisch, Rechtsanwalt)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolelor 12, 18 și 39 CE precum și a articolului 7 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității (JO L 257, p. 2; Ediție specială, 05/vol. 1, p. 11) — Reglementare națională privind primele de încurajare pentru pensie facultativă, care condiționează acordarea acestor prime de statutul de persoană plătitoare de impozit integral în statul membru, care prevede restituirea primei de pensie facultativă din momentul în care încetează statutul de persoană plătitoare de impozit integral și care nu permite utilizarea capitalului constituit în cadrul acestui regim pentru achiziționarea unei locuințe ocupate de proprietar, decât dacă aceasta se situează pe teritoriul național

Dispozitivul

1.

Prin adoptarea și prin menținerea în vigoare a prevederilor privind pensia facultativă pentru limită de vârstă cuprinse în articolele 79-99 din Legea federală privind impozitul pe venit (Einkommensteuergesetz), Republica Federală Germania nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 39 CE și al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității, precum și în temeiul articolului 18 CE, în măsura în care aceste prevederi:

nu recunosc lucrătorilor frontalieri și soțului/soției acestora dreptul la prima pentru pensie facultativă, în cazul în care aceștia nu sunt integral supuși la plata impozitului în acest stat membru;

nu permit lucrătorilor frontalieri folosirea capitalului subvenționat pentru achiziționarea sau pentru construirea unei locuințe în scopul utilizării ca locuință proprie, în cazul în care aceasta nu se situează în Germania, și

prevăd obligația de a restitui prima menționată în cazul în care încetează supunerea integrală la plata impozitului în acest stat membru.

2.

Obligă Republica Federală Germania la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 199, 25.8.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/10


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă

(Cauza C-416/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directivele 91/628/CEE și 93/119/CE - Regulamentul (CE) nr. 1/2005 - Protecția animalelor în cursul transportului și în momentul sacrificării sau uciderii acestora - Încălcare structurată și generalizată a normelor comunitare)

2009/C 267/17

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. Tserepa-Lacombe și F. Erlbacher, agenți)

Pârâtă: Republica Elenă (reprezentanți: S. Charitaki, S. Papaïoannou și E.-M. Mamouna, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 5, a articolului 8, a articolului 9 și a articolului 18 alineatul (2) din Directiva 91/628/CEE din 19 noiembrie 1991 privind protecția animalelor în cursul transportului și de modificare a Directivelor 91/425/CEE și 91/496/CEE (JO L 340, p. 17, Ediție specială 03/vol. 10, p. 182) — Încălcarea articolului 5 alineatul (4), a articolului 6 alineatul (1), a articolului 13 alineatele (3) și (4), a articolului 15 alineatul (1), a articolului 25, a articolului 26 și a articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 (JO 2005 L 3, p. 1) — Încălcarea articolului 3, a articolului 5 alineatul (1), a articolului 6 alineatul (1) și a articolului 8 din Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii (JO L 340, p. 21, Ediție specială 03/vol. 14, p. 157).

Dispozitivul

1.

Prin faptul că nu a luat măsurile necesare:

pentru ca autoritățile competente să efectueze controalele obligatorii ale planurilor de drum;

pentru a amenaja în porturile ferry sau în apropierea acestora instalații în care animalele să se poată odihni după debarcarea de pe ambarcațiuni;

pentru a fi efectiv realizate inspecții ale mijloacelor de transport și ale animalelor;

pentru a asigura respectarea normelor de asomare a animalelor în momentul sacrificării acestora și

pentru ca inspectarea și controlarea abatoarelor să fie realizate în mod corespunzător,

Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 5 secțiunea A punctul 2 litera (d) subpunctul (i) prima liniuță și al articolului 8 din Directiva 91/628/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1991 privind protecția animalelor în cursul transportului și de modificare a Directivelor 90/425/CEE și 91/496/CEE, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003, și al subpunctului 7 litera (b) din cuprinsul punctului 48 din capitolul VII din anexa la aceeași directivă, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul nr. 806/2003, precum și al articolului 3, al articolului 5 alineatul (1) litera (d), al articolului 6 alineatul (1) și al articolului 8 din Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii.

2.

Respinge acțiunea cu privire la restul motivelor.

3.

Obligă Republica Elenă să suporte două treimi din cheltuielile de judecată. Obligă Comisia Comunităților Europene să suporte o treime din cheltuielile de judecată.


(1)  JO C 283, 24.11.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/11


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Ente per le Ville Vesuviane (C-445/07 P), Ente per le Ville Vesuviane/Comisia Comunităților Europene (C-455/07 P)

(Cauzele conexate C-445/07 P și C-455/07 P) (1)

(Recurs - Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) - Valorificarea infrastructurilor în scopul dezvoltării activității turistice în Regione Campania (Italia) - Încetarea acordării contribuției financiare comunitare - Acțiune în anulare - Admisibilitate - Entitate regională sau locală - Acte care privesc în mod direct și individual această entitate)

2009/C 267/18

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurente: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Flynn, agent, A. Dal Ferro, avocat) (C-445/07 P), Ente per le Ville Vesuviane (reprezentant: E. Soprano, avocat) (C-455/07 P)

Celelalte părți în proces: Ente per le Ville Vesuviane (reprezentant: E. Soprano, avocat) (C-455/07), Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Flynn, agent, A. Dal Ferro, avocat) (C-445/07 P)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) din 18 iulie 2007, Ente per le Ville vesuviane/Comisia (cauza T-189/02), prin care Tribunalul a respins cererea de anulare a Deciziei D(2002) 810111 din 13 martie 2002 privind încetarea acordării contribuției financiare din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) cu titlu de investiție în infrastructură în Campania (Italia) privind un sistem integrat de valorificare în scopuri turistice a trei vile vezuviene (FEDR nr. 86/05/04/054)

Dispozitivul

1.

Anulează Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene din 18 iulie 2007, Ente per le Ville Vesuviane/Comisia (T 189/02), în măsura în care prin aceasta s-a declarat admisibilă acțiunea introdusă de Ente per le Ville Vesuviane, având ca obiect anularea Deciziei D (2002) 810111 a Comisiei din 13 martie 2002 privind încetarea acordării contribuției financiare din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) cu titlu de investiție în infrastructură în Campania (Italia) privind un sistem integrat de valorificare în scopuri turistice a trei vile vezuviene.

2.

Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de Ente per le Ville Vesuviane având ca obiect anularea deciziei menționate.

3.

Nu este necesar să se pronunțe asupra recursului formulat de Ente per le Ville Vesuviane.

4.

Obligă Ente per le Ville Vesuviane la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii în fața prezentei instanțe, precum și a celor aferente procedurii în primă instanță.


(1)  JO C 297, 8.12.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/11


Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunale civile di Modena — Italia) — Alberto Severi, în nume propriu, precum și în calitate de reprezentant legal al Cavazzuti e figli SpA, devenită Grandi Salumifici Italiani SpA/Regione Emilia-Romagna

(Cauza C-446/07) (1)

(Directiva 2000/13/CE - Etichetarea produselor alimentare destinate a fi livrate ca atare consumatorului final - Etichetare care ar putea induce consumatorul în eroare cu privire la originea sau la proveniența produsului alimentar - Denumiri generice în sensul articolului 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 - Incidență)

2009/C 267/19

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale civile di Modena

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Alberto Severi, în nume propriu, precum și în calitate de reprezentant legal al Cavazzuti e figli SpA, devenită Grandi Salumifici Italiani SpA

Pârâtă: Regione Emilia-Romagna

Cu participarea: Associazione fra Produttori per la Tutela del «Salame Felino»

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunale civile di Modena — Interpretarea articolului 3 alineatul (1) și a articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului din 14 iulie 1992 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (JO L 208, p.1), devenite articolul 3 alineatul (1) și articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/06 — Denumire a unui produs alimentar care evocă un anumit loc și care nu este înregistrată ca DOP sau IGP în sensul regulamentului citat anterior — Posibilitatea de a utiliza respectiva denumire în cadrul pieței comune pentru producătorii care au utilizat-o cu bună-credință și în mod constant înaintea intrării în vigoare a regulamentului– „Salame Felino”

Dispozitivul

1.

Articolul 3 alineatul (1) și articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului din 14 iulie 1992 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare, astfel cum a fost modificat de Regulamentul (CE) nr. 2796/2000 al Comisiei din 20 decembrie 2000, trebuie interpretate în sensul că denumirea unui produs alimentar care include referințe geografice și care a făcut obiectul unei cereri de înregistrare ca denumire de origine protejată sau ca indicație geografică protejată în sensul Regulamentului nr. 2081/92, astfel cum a fost modificat de Regulamentul nr. 2796/2000, nu poate fi considerată generică până la eventuala transmitere a cererii de înregistrare la Comisia Comunităților Europene de către autoritățile naționale. Caracterul generic al unei denumiri în sensul Regulamentului nr. 2081/92, astfel cum a fost modificat de Regulamentul nr. 2796/2000, nu se poate prezuma atât timp cât Comisia nu s-a pronunțat cu privire la cererea de înregistrare a denumirii, dacă este cazul, respingând-o pentru motivul specific că denumirea respectivă a devenit generică.

2.

Articolul 3 alineatul (1) și articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2081/92, astfel cum a fost modificat de Regulamentul nr. 2796/2000, coroborate cu articolul 2 din Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora, trebuie interpretate în sensul că denumirea unui produs alimentar care include referințe geografice, neînregistrată ca denumire de origine protejată sau ca indicație geografică protejată, poate fi utilizată în mod legal cu condiția ca etichetarea produsului denumit astfel să nu inducă în eroare consumatorul mediu, normal informat, suficient de atent și de avizat. Pentru aprecierea acestei condiții, instanțele naționale pot ține seama de durata utilizării denumirii. În schimb, eventuala bună-credință a producătorului sau a distribuitorului cu amănuntul nu este relevantă pentru aplicarea acestor dispoziții.


(1)  JO C 51, 23.2.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/12


Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Portugheză

(Cauza C-457/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Articolele 28 CE și 30 CE - Produse pentru construcții - Procedură națională de omologare - Neluarea în considerare a unor certificate de conformitate întocmite în alte state membre - Hotărâre a Curții de constatare a neîndeplinirii obligațiilor - Neexecutare - Articolul 228 CE - Obiectul litigiului - Stabilire în cursul procedurii precontencioase - Extindere ulterioară - Inadmisibilitate)

2009/C 267/20

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: S. Pardo Quintillán și P. Andrade, agenți)

Pârâtă: Republica Portugheză (reprezentanți: L. Inez Fernandes, agent, N. Ruiz și C. Farinhas, avocați)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Articolul 228 CE — Neexecutarea hotărârii Curții din 10 noiembrie 2005 în cauza C 432/03 — Cerere de stabilire a unei penalități cu titlu cominatoriu

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 297, 8.12.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/12


Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Handelsgericht Wien — Austria) — Budejovicky Budvar National Corporation/Rudolf Ammersin GmbH

(Cauza C-478/07) (1)

(Tratate bilaterale între state membre - Protecția într-un stat membru a unei indicații de proveniență geografică dintr-un alt stat membru - Denumirea „Bud” - Utilizarea mărcii American Bud - Articolele 28 CE și 30 CE - Regulamentul (CE) nr. 510/2006 - Regimul comunitar de protecție a indicațiilor geografice și a denumirilor de origine - Aderarea Republicii Cehe - Măsuri tranzitorii - Regulamentul (CE) nr. 918/2004 - Domeniul de aplicare al regimului comunitar - Caracter exhaustiv)

2009/C 267/21

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Handelsgericht Wien

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Budejovicky Budvar National Corporation

Pârâtă: Rudolf Ammersin GmbH

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Handelsgericht Wien — Interpretarea articolelor 28 CE și 30 CE, a Regulamentului (CE) nr. 918/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 privind dispozițiile tranzitorii în materie de protecție a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice ale produselor agricole și alimentare ca urmare a aderării Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei (JO L 163, p. 88) și a Regulamentului (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (JO L 93, p. 12, Ediție specială, 03/vol. 71, p. 114) — Denumire care nu desemnează nici o regiune, nici o zonă de pe teritoriul statului de origine, protejată în acest stat membru ca indicație geografică calificată și care se bucură de asemenea de protecția conferită mărcilor — Condițiile, enunțate de Curte în hotărârea din 18 noiembrie 2003, Budějovický Budvar (C-216/01), în care protecția absolută a unei astfel de denumiri ca indicație geografică poate fi considerată compatibilă cu articolul 28 CE — Efectul neînregistrării la nivel comunitar a unei astfel de denumiri asupra menținerii protecției naționale anterioare și a celei garantate printr-un acord bilateral într-un alt stat membru

Dispozitivul

1.

Din cuprinsul punctului 101 din Hotărârea din 18 noiembrie 2003, Budějovický Budvar (C-216/01), rezultă că:

pentru a stabili dacă se poate considera că o denumire precum cea în discuție în acțiunea principală constituie o indicație de proveniență geografică simplă și indirectă a cărei protecție în temeiul tratatelor bilaterale în cauză în acțiunea principală poate fi justificată în raport cu criteriile de la articolul 30 CE, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă, potrivit condițiilor de fapt și concepțiilor care predomină în Republica Cehă, această denumire, chiar dacă nu este în sine un nume geografic, este cel puțin aptă să informeze consumatorul cu privire la faptul că produsul care o poartă provine dintr-o regiune sau dintr-un loc de pe teritoriul acestui stat membru;

instanța de trimitere trebuie să verifice în plus, având în vedere aceleași condiții de fapt și aceleași concepții care predomină în Republica Cehă, dacă, astfel cum s-a indicat la punctul 99 din hotărârea menționată, denumirea în discuție în acțiunea principală nu a dobândit, la data intrării în vigoare a tratatelor bilaterale în cauză în acțiunea principală sau ulterior acestei date, un caracter generic în acest stat membru, Curtea de Justiție a Comunităților Europene stabilind deja la punctele 99 și 100 din aceeași hotărâre că obiectivul regimului de protecție instituit prin aceste tratate intră în sfera protecției proprietății industriale și comerciale în sensul articolului 30 CE;

în lipsa oricărei dispoziții comunitare în materie, revine instanței de trimitere sarcina de a decide, în conformitate cu dreptul său național, dacă este necesar să dispună efectuarea unui sondaj de opinie cu scopul de a se informa cu privire la condițiile de fapt și la concepțiile care predomină în Republica Cehă pentru a verifica dacă denumirea „Bud” în discuție în acțiunea principală poate fi calificată drept indicație de proveniență geografică simplă și indirectă și dacă aceasta nu a dobândit un caracter generic în statul membru amintit. Tot din perspectiva aceluiași drept național, instanța de trimitere trebuie, în cazul în care apreciază că este necesar să dispună efectuarea unui sondaj de opinie, să stabilească, în vederea acestor verificări, care este procentul de consumatori ce poate fi considerat suficient de semnificativ și

articolul 30 CE nu impune o cerință concretă în privința calității și a duratei utilizării unei denumiri în statul membru de origine pentru ca protecția acesteia să fie justificată în raport cu articolul menționat. Aspectul dacă o astfel de cerință se aplică în cadrul acțiunii principale trebuie soluționat de instanța de trimitere în raport cu dreptul național aplicabil, în special cu regimul de protecție prevăzut de tratatele bilaterale în cauză în acțiunea principală.

2.

Regimul comunitar de protecție prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare are un caracter exhaustiv, în sensul că acest regulament se opune aplicării unui regim de protecție prevăzut de tratatele încheiate între două state membre, precum tratatele bilaterale în cauză în acțiunea principală, care conferă unei denumiri, recunoscută potrivit dreptului unui stat membru ca fiind o denumire de origine, o protecție într-un alt stat membru în care această protecție este efectiv solicitată, deși această denumire de origine nu a făcut obiectul unei cereri de înregistrare în temeiul regulamentului menționat.


(1)  JO C 22, 26.1.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/13


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 17 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Koninklijke FrieslandCampina NV, fostă Koninklijke Friesland Foods NV, fostă Friesland Coberco Dairy Foods Holding NV

(Cauza C-519/07 P) (1)

(Recurs - Ajutoare de stat - Schemă fiscală de ajutoare pusă în aplicare de Țările de Jos pentru activitățile de finanțare internaționale - Decizia 2003/515/CE - Incompatibilitate cu piața comună - Dispoziție tranzitorie - Admisibilitate - Calitate procesuală activă - Interesul de a exercita acțiunea - Principiul protecției încrederii legitime - Principiul egalității de tratament)

2009/C 267/22

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Recurentă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. van Vliet și S. Noë, agenți)

Celelalte părți în proces: Koninklijke FrieslandCampina NV, fostă Koninklijke Friesland Foods NV, fostă Friesland Coberco Dairy Foods Holding NV (reprezentanți: E. Pijnacker Hordijk și W. Geursen, avocați)

Obiectul

Recurs declarat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) din 12 septembrie 2007, Koninklijke Friesland Foods NV (fostă Friesland Coberco Dairy Foods Holding NV)/Comisia (T-348/03) prin care Tribunalul a anulat articolul 2 din Decizia 2003/515/CE a Comisiei din 17 februarie 2003 privind schema de ajutor pusă în aplicare de Țările de Jos pentru activități de finanțare internațională (JO L 180, p. 52), în măsura în care acesta îi exclude de la regimul tranzitoriu pe operatorii care depuseseră deja, la data de 11 iulie 2001, la administrația fiscală olandeză o cerere de aplicare a schemei de ajutor în discuție și care nu fusese soluționată până la acea dată

Dispozitivul

1.

Anulează Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene din 12 septembrie 2007, Koninklijke Friesland Foods/Comisia (T 348/03).

2.

Trimite cauza spre rejudecare Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene.

3.

Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.


(1)  JO C 37, 9.2.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/14


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/MTU Friedrichshafen GmbH

(Cauza C-520/07 P) (1)

(Recurs - Ajutor pentru restructurare - Decizie prin care se dispune recuperarea unui ajutor incompatibil cu piața comună - Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 - Răspundere solidară)

2009/C 267/23

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: K. Gross și B. Martenczuk, agenți)

Cealaltă parte în proces: MTU Friedrichshafen GmbH (reprezentanți: Th. Lübbig și M. le Bell, Rechtsanwälte)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a patra extinsă) din 12 septembrie 2007, MTU Friedrichshafen/Comisia (T-196/02), prin care Tribunalul a anulat articolul 3 alineatul (2) din Decizia 2002/898/CE a Comisiei din 9 aprilie 2002 referitoare la ajutorul de stat acordat de Germania în favoarea SKL Motoren- und Systembautechnik GmbH, în măsura în care dispune restituirea solidară în sarcina MTU Friedrichshafen GmbH a unei sume de 2,71 milioane euro — Limitele și condițiile aplicării articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 care autorizează Comisia să adopte o decizie finală de constatare a incompatibilității unui ajutor pe baza informațiilor disponibile, în cazul în care statul membru respectiv nu respectă un ordin de furnizare a informațiilor

Dispozitivul

1.

Respinge recursul.

2.

Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 22, 26.1.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/14


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunale Amministrativo Regionale la Lombardia — Italia) — Sea s.r.l./Comune di Ponte Nossa

(Cauza C-573/07) (1)

(Contracte de achiziții publice - Proceduri de atribuire - Contract privind serviciul de colectare, de transport și de eliminare a deșeurilor urbane - Atribuire fără cerere de ofertă - Atribuire unei societăți pe acțiuni al cărei capital social este deținut în întregime de colectivități publice, dar al cărei statut prevede posibilitatea unei participări a capitalului privat)

2009/C 267/24

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale la Lombardia

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Sea s.r.l.

Pârâtă: Comune di Ponte Nossa

Cu participarea: Servizi Tecnologici Comuni — Se.T.Co. SpA

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunale Amministrativo Regionale per la Lombardia — Interpretarea articolelor 12 CE, 43 CE, 49 CE și 86 CE — Proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice — Serviciu public de colectare, de transport și de eliminare a deșeurilor urbane — Atribuire directă unei societăți pe acțiuni al cărei capital este deținut în întregime de entități publice, dar al cărei statut prevede posibilitatea unei participări de capital privat

Dispozitivul

Articolele 43 CE și 49 CE, principiile egalității de tratament și nediscriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate, precum și obligația de transparență care decurge din acestea nu se opun atribuirii directe a unui contract de achiziții publice de servicii către o societate pe acțiuni cu capital integral public în măsura în care colectivitatea publică autoritate contractantă exercită asupra acestei societăți un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii și această societate desfășoară partea cea mai importantă a activității sale cu colectivitatea sau colectivitățile care o dețin.

Sub rezerva verificării de către instanța de trimitere a caracterului operant al dispozițiilor statutare vizate, controlul exercitat de colectivitățile acționare asupra societății menționate poate fi considerat analog celui pe care acestea îl exercită asupra propriilor servicii în împrejurări precum cele din acțiunea principală, în care:

activitatea societății menționate este limitată la teritoriul colectivităților respective și este exercitată în cea mai mare parte în beneficiul acestora și

prin intermediul organelor statutare compuse din reprezentanți ai colectivităților menționate, acestea exercită o influență determinantă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale societății respective.


(1)  JO C 64, 8.3.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/15


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 3 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de VAT and Duties Tribunal, Londra — Regatul Unit) — RCI Europe/Her Majesty's Commissioners of Revenue and Customs

(Cauza C-37/08) (1)

(A șasea directivă TVA - Element de legătură fiscală - Prestări de servicii în legătură cu bunuri imobile - Servicii care constau în facilitarea schimbului de către titularii unor drepturi de ocupare a unui bun imobil cu destinație turistică)

2009/C 267/25

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

VAT and Duties Tribunal, Londra

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: RCI Europe

Pârâți: Her Majesty's Commissioners of Revenue and Customs

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — VAT & Duties Tribunal, London — Interpretarea articolului 9 alineatul (2) litera (a) și a articolului 26 din Directiva 77/388/CEE: A șasea directivă a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1) — Stabilirea locului operațiunii impozabile — Prestări de servicii constând în facilitarea schimbului, de către titulari, al drepturilor de ocupare a unui bun imobil destinat vilegiaturiștilor, membri ai unei asociații înființate în acest scop de către persoana impozabilă, cu drepturile altor titulari

Dispozitivul

Articolul 9 alineatul (2) litera (a) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare trebuie interpretat în sensul că locul prestărilor de servicii furnizate de o asociație a cărei activitate constă în organizarea schimbului între membrii săi al drepturilor lor de folosință pe durată limitată a locuințelor de vacanță, în contrapartida cărora această asociație percepe de la membrii săi taxe de înregistrare, cotizații anuale, precum și taxe de schimb, este locul în care este situat imobilul în privința căruia membrul respectiv este titularul dreptului de folosință pe durată limitată.


(1)  JO C 92, 12.4.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/15


Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Korkein oikeus — Finlanda) — Akavan Erityisalojen Keskusliitto AEK ry și alții/Fujitsu Siemens Computers Oy

(Cauza C-44/08) (1)

(Procedură preliminară - Directiva 98/59/CE - Apropierea legislațiilor statelor membre privind concedierile colective - Articolul 2 - Protecția lucrătorilor - Informarea și consultarea lucrătorilor - Grup de întreprinderi - Societate mamă - Filiale)

2009/C 267/26

Limba de procedură: finlandeza

Instanța de trimitere

Korkein oikeus

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Akavan Erityisalojen Keskusliitto AEK ry și alții

Pârâtă: Fujitsu Siemens Computers Oy

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Korkein oikeus — Interpretarea articolelor 2, 3 și 4 din Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective (JO L 225, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 5, p. 95) — Determinarea momentului la care ia naștere obligația unei filiale de a iniția consultări cu reprezentanții personalului acesteia — Proiecte sau decizii adoptate în cadrul unui grup de întreprinderi cu privire la schimbarea activităților uneia dintre filialele acestui grup

Dispozitivul

1.

Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective trebuie interpretat în sensul că adoptarea, în cadrul unui grup de întreprinderi, a unor decizii strategice sau de modificare a activităților, care constrâng angajatorul să prevadă sau să planifice concedieri colective, determină nașterea în sarcina acestui angajator a unei obligații de consultare a reprezentanților lucrătorilor.

2.

Nașterea obligației angajatorului de a iniția consultările cu privire la concedierile colective preconizate nu depinde de faptul că acesta este deja în măsură să furnizeze reprezentanților lucrătorilor toate informațiile impuse la articolul 2 alineatul (3) primul paragraf litera (b) din Directiva 98/59.

3.

Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 98/59 coroborat cu articolul 2 alineatul (4) primul paragraf din aceeași directivă trebuie interpretat în sensul că, în cazul unui grup de întreprinderi compus dintr o societate mamă și din una sau din mai multe filiale, obligația de consultare cu reprezentanții lucrătorilor ia naștere în sarcina filialei ce are calitatea de angajator numai atunci când este identificată această filială în cadrul căreia ar putea fi efectuate concedieri colective.

4.

Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 98/59 coroborat cu articolul 2 alineatul (4) din aceasta trebuie interpretat în sensul că, în cazul unui grup de întreprinderi, procedura de consultare trebuie încheiată de filiala vizată de concedieri colective înainte ca aceasta să rezilieze, eventual la ordinul direct al societății mamă, contractele lucrătorilor vizați de aceste concedieri.


(1)  JO C 107, 26.4.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/16


Hotărârea Curții (Camera a doua) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Malta

(Cauza C-76/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Admisibilitate - Conservarea păsărilor sălbatice - Directiva 79/409/CEE - Vânătoare de primăvară - Interzicere - Derogare de la regimul de protecție - Condiție privind lipsa unei «alte soluții satisfăcătoare» - Încredere legitimă)

2009/C 267/27

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: D. Recchia, D. Lawunmi și P. Oliver, agenți)

Pârâtă: Republica Malta (reprezentanți: S. Camilleri, D. Mangion, agenți și J. Bouckaert, avocați)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 9 din Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 103, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 1, p. 77) — Nerespectarea criteriilor stabilite de directivă pentru acordarea unei derogări prin care se autorizează vânătoarea de primăvară a prepelițelor și a turturelelor

Dispozitivul

1.

Prin autorizarea deschiderii vânătorii la prepeliță (Coturnix coturnix) și la turturea (Streptopelia turtur) în perioada migrației de primăvară în anii 2004-2007, fără respectarea condițiilor stabilite la articolul 9 alineatul (1) din Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, astfel cum a fost modificată, pentru anii 2004-2006, prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003 și, pentru anul 2007, prin Directiva 2006/105/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006, Republica Malta nu și a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2.

Obligă Republica Malta la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO 92, 12.4.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/17


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 — Akzo Nobel NV, Akzo Nobel Nederland BV, Akzo Nobel Chemicals International BV, Akzo Nobel Chemicals BV, Akzo Nobel Functional Chemicals BV/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-97/08 P) (1)

(Recurs - Concurență - Înțelegeri - Articolul 81 alineatul (1) CE - Articolul 53 alineatul (1) din Acordul privind SEE - Articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 - Grup de întreprinderi - Imputabilitatea încălcărilor - Răspunderea unei societăți mamă pentru încălcările normelor de concurență săvârșite de filialele sale - Influență decisivă exercitată de societatea mamă - Prezumție relativă în cazul deținerii unei participații de 100 %)

2009/C 267/28

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Akzo Nobel NV, Akzo Nobel Nederland BV, Akzo Nobel Chemicals International BV, Akzo Nobel Chemicals BV, Akzo Nobel Functional Chemicals BV (reprezentanți: C. Swaak, M. van der Woude și M. Mollica, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: X. Lewis și F. Castillo de la Torre, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) din 12 decembrie 2007 în cauza T-112/05, Akzo Nobel NV și alții/Comisia Comunităților Europene, prin care se respinge o cerere de anulare a Deciziei 2005/566/CE a Comisiei din 9 decembrie 2004 privind o procedură de aplicare a articolului 81 din Tratatul CE și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cauza nr. COMP/E-2/37.533 — Clorură de colină) (JO L 190, p. 22), privind un ansamblu de acorduri și de practici concertate referitoare la stabilirea prețurilor, la împărțirea piețelor și la acțiuni concertate împotriva concurenților pe piața europeană a clorurii de colină — Noțiunea de întreprindere în sensul articolului 81 CE și al articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1/2003

Dispozitivul

1.

Respinge recursul.

2.

Obligă Akzo Nobel NV, Akzo Nobel Nederland BV, Akzo Nobel Chemicals International BV, Akzo Nobel Chemicals BV și Akzo Nobel Functional Chemicals BV la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 128, 24.5.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/17


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Belgiei

(Cauza C-100/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Articolele 28 CE și 30 CE - Protecția speciilor de faună și floră sălbatică - Reglementare privind deținerea și comercializarea de păsări născute și crescute în captivitate introduse pe piață în mod legal în alte state membre)

2009/C 267/29

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: S. Pardo Quintillán și R. Troosters, agenți)

Pârât: Regatul Belgiei (reprezentanți: T. Materne, agent și G. Van Calster, avocat)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 28 CE — Protecția speciilor de faună și floră sălbatică — Interdicția deținerii anumitor păsări comercializate în mod legal în alte state membre

Dispozitivul

1.

Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 28 CE prin

supunerea importului, deținerii și vânzării de păsări născute și crescute în captivitate, care au fost introduse pe piață în mod legal în alte state membre, unor condiții restrictive care impun operatorilor interesați din piață să modifice marcajul specimenelor pentru ca acesta să respecte condițiile cerute în mod specific de legislația belgiană și prin neadmiterea marcajului acceptat în alte state membre și nici a certificatelor eliberate conform Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, și

lipsirea comercianților de posibilitatea de a obține derogări de la interdicția de a deține păsări indigene europene introduse pe piață în mod legal în alte state membre.

2.

Obligă Regatul Belgiei la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 128, 24.5.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/18


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 16 iulie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal de première instance de Liège — Belgia) — Jacques Damseaux/Statul belgian

(Cauza C-128/08) (1)

(Libera circulație a capitalurilor - Impozitarea veniturilor din bunuri mobile - Convenție pentru evitarea dublei impuneri - Obligație a statelor membre în temeiul articolului 293 CE)

2009/C 267/30

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de première instance de Liège

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Jacques Damseaux

Pârât: Statul belgian

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunal de première instance de Liège — Interpretarea articolelor 56 CE, 58 CE și 293 CE — Impozitare mai împovărătoare a veniturilor mobiliare de origine străină decât impozitarea veniturilor mobiliare plătite de o societate stabilită în statul membru de reședință — Obstacol în calea liberei circulații a capitalurilor — Aplicabilitatea convențiilor pentru evitarea dublei impuneri — Obligația statelor membre în temeiul articolului 293 CE

Dispozitivul

În măsura în care dreptul comunitar, în stadiul său actual și într-o situație precum cea din acțiunea principală, nu impune criterii generale pentru repartizarea competențelor între statele membre în legătură cu eliminarea dublei impuneri în cadrul Comunității Europene, articolul 56 CE nu se opune unei convenții fiscale bilaterale, precum cea în cauză în acțiunea principală, în temeiul căreia dividendele distribuite de o societate stabilită într-un stat membru unui acționar rezident în alt stat membru pot fi impozitate în cele două state membre și care nu prevede că statului membru în care este rezident acționarul îi revine o obligație necondiționată de evitare a dublei impuneri juridice care rezultă din aceasta.


(1)  JO C 142, 7.6.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/18


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesfinanzhof — Germania) — Glaxo Wellcome GmbH & Co./Finanzamt München II

(Cauza C-182/08) (1)

(Libertatea de stabilire și libera circulație a capitalurilor - Impozit pe profit - Dobândirea de părți sociale ale unei societăți de capitaluri - Condițiile luării în considerare, la momentul determinării bazei de impozitare a dobânditorului, a diminuării valorii părților sociale rezultate din distribuirea de dividende)

2009/C 267/31

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesfinanzhof

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Glaxo Wellcome GmbH & Co.

Pârâtă: Finanzamt München II

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Bundesfinanzhof (Germania) — Interpretarea articolelor 43 CE și 56 CE — Dobândirea, de către un contribuabil care beneficiază de o deducere din impozitul pe profit, a unor părți sociale ale unei societăți de capital supuse integral obligațiilor fiscale — Reglementare națională care prevede luarea în considerare, pentru stabilirea bazei impozabile a dobânditorului, a diminuării valorii părților sociale ca urmare a distribuirii de dividende în cazul unei dobândiri de la un acționar care beneficiază de o deducere din impozitul pe profit, însă care exclude această reducere a bazei de impozitare în cazul dobândirii de la un acționar care nu beneficiază de o astfel de deducere din impozitul pe profit

Dispozitivul

Articolul 73b din Tratatul CE (devenit articolul 56 CE) trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări a unui stat membru în temeiul căreia diminuarea valorii părților sociale rezultată dintr-o distribuire de dividende nu afectează baza impozabilă a unui contribuabil rezident, în cazul în care acesta a dobândit o participare într-o societate de capitaluri rezidentă de la un asociat nerezident, în timp ce, în cazul dobândirii unei participări de la un asociat rezident, o astfel de diminuare reduce baza de impozitare a dobânditorului.

Această concluzie se aplică în cazurile în care o astfel de reglementare nu depășește ceea ce este necesar pentru a menține o repartizare echilibrată a competenței de impozitare între statele membre, precum și pentru a preveni aranjamentele pur artificiale, lipsite de realitate economică și create numai cu scopul de a beneficia în mod nejustificat de un avantaj fiscal. Este de competența instanței de trimitere să examineze dacă reglementarea care formează obiectul acțiunii principale se limitează la ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.


(1)  JO C 197, 2.8.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/19


Hotărârea Curții (Camera a doua) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Oberster Gerichtshof — Austria) — Dr. Erhard Eschig/UNIQA Sachversicherung AG

(Cauza C-199/08) (1)

(Asigurare de protecție juridică - Directiva 87/344/CEE - Articolul 4 alineatul (1) - Libera alegere a unui avocat de către asigurat - Limitare contractuală - Pluralitate de asigurați prejudiciați ca urmare a aceluiași eveniment - Alegerea reprezentantului legal de către asigurător)

2009/C 267/32

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Dr. Erhard Eschig

Pârâtă: UNIQA Sachversicherung AG

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Oberster Gerichtshof (Austria) — Interpretarea articolului 4 alineatul (1) din Directiva 87/344/CEE a Consiliului din 22 iunie 1987 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind asigurarea de protecție juridică (JO L 185, p. 77, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 186) — Clauză cuprinsă în condițiile generale de asigurare ale unui asigurător de protecție juridică, prin care asigurătorul este abilitat să aleagă un reprezentant legal în cazul producerii riscurilor asigurate în care un număr considerabil de asigurați este prejudiciat ca urmare a aceluiași eveniment și prin care, în consecință, se limitează dreptul asiguratului individual de a-și alege liber un avocat (așa-numita „clauză a prejudiciului colectiv”)

Dispozitivul

Articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 87/344/CEE a Consiliului din 22 iunie 1987 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind asigurarea de protecție juridică trebuie interpretat în sensul că asigurătorul de protecție juridică nu își poate rezerva dreptul de alege el însuși, atunci când un număr mare de asigurați sunt prejudiciați ca urmare a aceluiași eveniment, reprezentantul legal al tuturor asiguraților în cauză.


(1)  JO C 197, 2.8.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/19


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hessisches Finanzgericht, Kassel — Germania) — Plantanol GmbH & Co.KG/Hauptzollamt Darmstadt

(Cauza C-201/08) (1)

(Directiva 2003/30/CE - Promovarea utilizării biocombustibililor sau a altor combustibili regenerabili pentru transport - Directiva 2003/96/CE - Cadrul comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității - Amestec de ulei vegetal, de aditiv și de combustibil - Biocombustibili - Reglementare națională - Scutire fiscală - Înlocuirea scutirii cu o obligație de a respecta o componentă minimă de biocombustibili în combustibili - Conformitatea cu Directivele 2003/30/CE și 2003/96/CE - Principiile generale ale securității juridice și protecției încrederii legitime)

2009/C 267/33

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Hessisches Finanzgericht, Kassel

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Plantanol GmbH & Co.KG

Pârât: Hauptzollamt Darmstadt

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Hessisches Finanzgericht (Germania) — Interpretarea articolului 3 din Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport (JO L 123, p. 42, Ediție specială, 13/vol. 39, p. 170), precum și a principiilor de securitate juridică și de încredere legitimă — Legislație națională care înlocuiește, înainte de expirarea duratei prevăzute în legislația precedentă, regimul de exonerări fiscale ale biocombustibililor care intră în componența combustibililor micști cu o obligație de a adăuga biocombustibili la combustibilii convenționali având ca efect producerea unui dezavantaj economic în sarcina producătorilor care au beneficiat de aceste exonerări

Dispozitivul

1.

Articolul 3 din Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale precum cea din acțiunea principală, care exclude de la regimul de scutire fiscală prevăzut de aceasta în favoarea biocombustibililor un produs precum cel din speță, care provine dintr-un amestec de ulei vegetal, de motorină de origine fosilă și de aditivi specifici.

2.

Principiile generale ale securității juridice și protecției încrederii legitime nu se opun în principiu ca un stat membru să elimine, în privința unui produs precum cel din acțiunea principală, înainte de data limită prevăzută inițial de reglementarea națională, regimul de scutire fiscală care îi era aplicabil. În orice caz, o astfel de eliminare nu impune existența unor împrejurări excepționale. Cu toate acestea, revine instanței de trimitere să examineze, în cadrul unei aprecieri globale efectuate in concreto, dacă principiile menționate au fost respectate în cauza din acțiunea principală, ținând seama de ansamblul de împrejurări pertinente cu privire la acestea.


(1)  JO C 183, 19.7.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/20


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Thüringer Oberlandesgericht — Germania) — Wasser- und Abwasserzweckverband Gotha und Landkreisgemeinden (WAZV Gotha)/Eurawasser Aufbereitungs- und Entsorgungsgesellschaft mbH

(Cauza C-206/08) (1)

(Proceduri de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale - Serviciu public de distribuție a apei potabile și de tratare a apelor uzate - Concesionare de servicii - Noțiune - Transfer către cocontractant al riscului legat de exploatarea serviciului în cauză)

2009/C 267/34

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Thüringer Oberlandesgericht

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Wasser- und Abwasserzweckverband Gotha und Landkreisgemeinden (WAZV Gotha)

Pârâtă: Eurawasser Aufbereitungs- und Entsorgungsgesellschaft mbH

Cu participarea: Stadtwirtschaft Gotha GmbH, Wasserverband Lausitz Betriebsführungs GmbH (WAL),

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Thüringer Oberlandesgericht — Interpretarea articolului 1 alineatul (2) literele (a) și (d) și alineatul (3) litera (b) din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 134, p. 1) — Cerere de oferte cu privire la furnizarea sub forma unei concesionări de servicii publice a unui serviciu către public în domeniul producției, transportului și distribuției apei potabile, precum și în domeniul evacuării și tratării apelor uzate — Criterii de distincție între contractul de achiziții publice de servicii și concesionarea serviciilor publice

Dispozitivul

Faptul că, în cadrul unui contract cu privire la servicii, autoritatea contractantă nu plătește direct o remunerație către cocontractant, ci acesta din urmă are dreptul să perceapă o remunerație de drept privat de la terți, este suficientă, în sine, pentru ca respectivul contract să fie calificat drept „concesionare de servicii” în sensul articolului 1 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2004/17/CE în sensul Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, în măsura în care cocontractantul preia în totalitate sau cel puțin în mare parte riscul de exploatare asumat de autoritatea contractantă, chiar dacă acest risc este de la început foarte limitat datorită modalității de drept public de organizare a serviciului.


(1)  JO C 247, 27.9.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/20


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Juzgado de lo Social de Madrid — Spania) — Francisco Vicente Pereda/Madrid Movilidad SA

(Cauza C-277/08) (1)

(Directiva 2003/88/CE - Organizare a timpului de lucru - Drept la concediul anual plătit - Concediu medical - Concediu anual care coincide cu un concediu medical - Drept de a beneficia de concediul anual într-o altă perioadă)

2009/C 267/35

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Social de Madrid

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Francisco Vicente Pereda

Pârâtă: Madrid Movilidad SA

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Juzgado de lo Social no 23 de Madrid — Interpretarea articolului 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L 229, p. 9, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 3) — Lucrător în concediu medical în cursul perioadei de concediu anual stabilite de întreprindere, din cauza unui accident de muncă survenit înainte de concediul anual — Dreptul lucrătorului de a lua concediul anual într-o perioadă diferită

Dispozitivul

Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie interpretat în sensul că se opune unor dispoziții naționale sau unor convenții colective ce prevăd că un lucrător care se află în concediu medical în perioada de concediu anual stabilită în calendarul concediilor din cadrul întreprinderii în care este angajat nu are dreptul, după însănătoșire, să beneficieze de un concediu anual într-o altă perioadă decât cea stabilită inițial, eventual în afara perioadei de referință corespunzătoare.


(1)  JO C 223, 30.8.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/21


Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 10 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă

(Cauza C-286/08) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Mediu - Directivele 2006/12/CE și 91/689/CEE - Deșeuri periculoase - Obligația de a elabora și de a adopta un plan de gestionare a deșeurilor periculoase - Obligația de a crea o rețea integrată și adecvată de instalații de eliminare a deșeurilor periculoase - Directiva 1999/31/CE - Depozite de deșeuri - Eliminarea deșeurilor periculoase)

2009/C 267/36

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: M. Patakia și J.-B. Laignelot, agenți)

Pârâtă: Republica Elenă (reprezentant: E. Skandalou, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 1 alineatul (2) și a articolului 6 din Directiva 91/689/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase (JO L 377, p. 20, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 91), precum și a articolului 5 alineatele (1) și (2) și a articolului 7 alineatele (1), (4) și (8) din Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deșeurile (JO L 114, p. 9, Ediție specială, 15/vol. 16, p. 45) [fosta Directivă 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului din 18 martie 1991] — Încălcarea articolului 3 alineatul (1) și a articolelor 6-9, 13 și 14 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 5, p. 94) — Lipsa elaborării unui plan de gestionare a deșeurilor periculoase conform cu cerințele legislației comunitare și lipsa creării unei rețele integrate și adecvate de instalații de eliminare a deșeurilor periculoase — Neîndeplinirea obligațiilor privind gestionarea și depozitarea deșeurilor

Dispozitivul

1.

Prin faptul că:

nu a elaborat și nu a doptat, într-un termen rezonabil, un plan de gestionare a deșeurilor periculoase conform cu cerințele legislației comunitare aplicabile și nu a creat o rețea integrată și adecvată de instalații de eliminare a deșeurilor periculoase, caracterizată de folosirea celor mai potrivite metode pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății publice și

nu a adoptat toate măsurile necesare pentru a asigura, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor periculoase, respectarea articolelor 4 și 8 din Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deșeurile, precum și a articolului 3 alineatul (1) și a articolelor 6-9, 13 și 14 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri,

Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin, în primul rând, în temeiul articolului 1 alineatul (2) și al articolului 6 din Directiva 91/689/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase coroborate cu articolul 5 alineatele (1) și (2), precum și cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2006/12, în al doilea rând, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Directiva 91/689 coroborat cu dispozițiile articolelor 4 și 8 din Directiva 2006/12, precum și, în al treilea rând, în temeiul articolului 3 alineatul (1) și al articolelor 6-9, 13 și 14 din Directiva 1999/31.

2.

Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 223, 30.8.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/22


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — German Graphics Graphische Maschinen GmbH/Alice van der Schee, agissant en qualité de syndic de la faillite de Holland Binding BV

(Cauza C-292/08) (1)

(Insolvență - Aplicarea legii statului membru de deschidere a procedurii - Rezervă a dreptului de proprietate - Situarea bunului)

2009/C 267/37

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: German Graphics Graphische Maschinen GmbH

Pârâtă: Alice van der Schee, agissant en qualité de syndic de la faillite de Holland Binding BV

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Hoge Raad der Nederlanden — Interpretarea articolului 4 alineatul (2) litera (b), a articolului 7 alineatul (1) și a articolului 25 din Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență (JO L 160, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 1, p. 143), precum și a articolului 1 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 44/2001 2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2001, L 12, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 74) — Domeniul material de aplicare al regulamentelor — Drepturile „statului de deschidere” a procedurii — Rezervă a dreptului de proprietate — Locul în care este situat bunul — Excludere din domeniul de aplicare al Regulamentului Bruxelles I

Dispozitivul

1.

Articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență trebuie să fie interpretat în sensul că expresia „cu condiția ca această convenție să fie aplicabilă” implică faptul că, înainte de a se putea constata că normele privind recunoașterea și executarea hotărârilor cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială se aplică altor hotărâri decât cele menționate la articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1346/2000, trebuie verificat dacă aceste hotărâri nu sunt excluse din domeniul de aplicare materială al Regulamentului nr. 44/2001.

2.

Excepția prevăzută la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 44/2001, coroborat cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1346/2000, trebuie interpretată, ținând seama de dispozițiile articolului 4 alineatul (2) litera (b) din acest din urmă regulament, în sensul că aceasta nu se aplică în privința acțiunii unui vânzător exercitate în temeiul unei clauze de rezervă a dreptului de proprietate și formulate împotriva unui cumpărător aflat în stare de faliment, atunci când bunul care face obiectul acestei clauze se află, la data deschiderii procedurii de insolvență împotriva cumpărătorului menționat, în statul membru în care s a deschis această procedură.


(1)  JO C 272, 25.10.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/22


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 17 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Landesgericht Feldkirch — Austria) — Vorarlberger Gebietskrankenkasse/WGV-Schwäbische Allgemeine Versicherungs AG

(Cauza C-347/08) (1)

(Regulamentul (CE) nr. 44/2001 - Articolul 9 alineatul (1) litera (b) și articolul 11 alineatul (2) - Competență în materie de asigurări - Accident auto - Cesiune legală a drepturilor persoanei vătămate în favoarea unui organism de securitate socială - Acțiune în regres împotriva asigurătorului persoanei pretins responsabile - Obiectivul protecției părții defavorizate)

2009/C 267/38

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesgericht Feldkirch

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Vorarlberger Gebietskrankenkasse

Pârâtă: WGV-Schwäbische Allgemeine Versicherungs AG

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Landesgericht Feldkirch (Austria) — Interpretarea articolului 9 alineatul (1) litera (b) și a articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2001, L 12, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 74) — Competență în materie de asigurări — Acțiune intentată de un organism de asigurări sociale în temeiul unei subrogări legale, la un tribunal de la locul unde își are sediul acest organism, împotriva unui asigurător stabilit pe teritoriul unui alt stat membru

Dispozitivul

Trimiterea efectuată prin articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din acesta trebuie să fie interpretată în sensul că un organism de securitate socială, cesionar legal al drepturilor părții direct vătămate într-un accident auto, nu poate să introducă o acțiune directă la instanțele din statul membru în care acesta are sediul împotriva asigurătorului persoanei pretins responsabile de accidentul respectiv, cu sediul în alt stat membru.


(1)  JO C 272, 25.10.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/23


Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 septembrie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Oberlandesgericht München — Germania) — Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs eV/Adolf Darbo AG

(Cauza C-366/08) (1)

(Armonizarea legislațiilor - Directiva 95/2/CE - Anexa III partea A - Directiva 2001/113/CE - Anexa I punctul II al doilea paragraf - Gem extra care are un conținut de substanță uscată solubilă de 58 % și care coține sorbat de potasiu (E 202) în calitate de conservant - Noțiunea „gem cu un conținut scăzut de zahăr”)

2009/C 267/39

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberlandesgericht München

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs eV

Pârâtă: Adolf Darbo AG

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Oberlandesgericht München — Interpretarea părții A din anexa III la Directiva 95/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 februarie 1995 privind aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii (JO L 61, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 16, p. 3) și a punctului II a doua teză din anexa I la Directiva 2001/113/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind gemurile, jeleurile și marmeladele de fructe, precum și piureul de castane îndulcit, destinate alimentației umane (JO 2002 L 10, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 118) — Posibilitatea comercializării cu denumirea „gem extra” a unui gem care are un conținut de substanță uscată solubilă de 58 % și care conține, în calitate conservant, sorbat de potasiu (E 202) — Noțiunea „gem cu conținut scăzut de zahăr”

Dispozitivul

Noțiunea „gemuri cu un conținut scăzut de zahăr”, menționată în partea A din anexa III la Directiva 95/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 februarie 1995 privind aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 octombrie 1998, se referă la gemurile considerate „gemuri” și „gemuri extra” al căror conținut de zahăr este semnificativ redus în raport cu valoarea de referință de 60 %. Produsele considerate „gemuri extra” al căror conținut de zahăr este de 58 % nu pot fi considerate că au un conținut scăzut de zahăr în sensul acestei dispoziții.


(1)  JO C 272, 25.10.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/23


Ordonanța Curții din 9 iulie 2009 — Fornaci Laterizi Danesi SpA/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-498/08 P) (1)

(Recurs - Acțiune în anulare - Termen de introducere a acțiunii - Data la care începe să curgă termenul - Inadmisibilitate pentru cauză de tardivitate - Recurs vădit nefondat)

2009/C 267/40

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Fornaci Laterizi Danesi SpA (reprezentant: M. Salvi, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: C. Zadra și D. Recchia, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera întâi) din 9 septembrie 2008, Fornaci Laterizi Danesi/Comisia (T-224/08) — prin care Tribunalul a respins ca inadmisibilă cererea de anulare a Deciziei 2008/25/CE a Comisiei din 13 noiembrie 2007 de adoptare, în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului, a primei liste actualizate a siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală (JO L 12, p. 383), în măsura în care este inclus în respectiva listă, cu referința IT20A0018, un teren care aparține recurentei

Dispozitivul

1.

Respinge recursul.

2.

Obligă Fornaci Laterizi Danesi SpA la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 69, 21.3.2009.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/24


Recurs introdus la 23 mai 2008 de Nuova Agricast Srl împotriva Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) pronunțate la 12 martie 2008 în cauza T-443/07, Nuova Agricast Srl/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-225/08 P)

2009/C 267/41

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Nuova Agricast Srl (reprezentant: M. A. Calabrese, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Curtea de Justiție (Camera a opta) a respins recursul prin Ordonanța din 29 iunie 2009.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/24


Recurs introdus la 3 iulie 2008 de Cofra Srl împotriva Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) pronunțate la 15 aprilie 2008 în cauza T-478/07, Cofra Srl/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-295/08 P)

2009/C 267/42

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Cofra Srl (reprezentant: M. A. Calabrese, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Prin Ordonanța din 29 iunie 2009, Curtea de Justiție (camera a opta) a respins recursul.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/24


Recurs introdus la 24 decembrie 2008 de Devrajan Srinivasan împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) pronunțate la 3 noiembrie 2008 în cauza T-196/08, Srinivasan/Ombudsman

(Cauza C-580/08 P)

2009/C 267/43

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Devrajan Srinivasan (reprezentant: J. Morton, Solicitor)

Cealaltă parte în proces: Ombudsmanul European

Prin Ordonanța Curții de Justiție (Camera a șasea) din 25 iunie 2005 s-a stabilit că recursul este inadmisibil.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/24


Recurs introdus la 21 ianuarie 2009 de Daniela Marinova împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) pronunțate la 5 noiembrie 2008 în cauza T-213/08, Marinova/Université Libre de Bruxelles și Comisia

(Cauza C-29/09 P)

2009/C 267/44

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Daniela Marinova (reprezentant: G. Georgiev, avocat)

Celelalte părți în proces: Université Libre de Bruxelles, Comisia Comunităților Europene

Prin Ordonanța din 1 iulie 2009, Curtea de Justiție (Camera a opta) a respins recursul ca inadmisibil.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/24


Recurs introdus la 9 decembrie 2008 de Hasbro, Inc. împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) pronunțate la 22 septembrie 2008 în cauza T-472/07, Enercon/OAPI

(Cauza C-59/09 P)

2009/C 267/45

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Hasbro, Inc. (reprezentant: M. Edenborough, Barrister)

Cealaltă parte în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Prin Ordonanța din 10 iulie 2009, Curtea de Justiție (Camera a cincea) a declarat acțiunea inadmisibilă.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/25


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Finanzgericht Köln (Germania) la 13 iulie 2009 — Wienand Meilicke, Heidi Christa Weyde și Marina Stöffler/Finanzamt Bonn-Innenstadt

(Cauza C-262/09)

2009/C 267/46

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Köln

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Wienand Meilicke, Heidi Christa Weyde și Marina Stöffler

Pârât: Finanzamt Bonn-Innenstadt

Întrebările preliminare

1.

Libera circulație a capitalurilor, consacrată prin articolul 56 alineatul (1) CE și prin articolul 58 alineatul (1) litera (a) și alineatul (3) CE, precum și principiul efectivității și principiul efectului util se opun unei dispoziții precum articolul 36 alineatul (2) a doua teză punctul 3 din EStG [Einkommensteuergesetz (legea germană privind impozitul pe venit)] (în versiunea în vigoare în cursul exercițiilor fiscale în cauză), care prevede că impozitul pe profit se deduce din impozitul pe venit în limita a 3/7 din valoarea brută a dividendelor în măsura în care acestea nu provin din plăți pentru care se consideră că a fost utilizat capitalul propriu menționat la articolul 30 alineatul 2 punctul 1 KStG [Körperschaftsteuergesetz (legea germană privind impozitul pe profit)] (în versiunea în vigoare în cursul exercițiilor fiscale în cauză), deși impozitul pe profit achitat în mod efectiv pentru dividendele plătite de o societate cu sediul într-un alt stat membru nu poate, în practică, să fie determinat și poate fi mai mare?

2.

Libera circulație a capitalurilor, consacrată prin articolul 56 alineatul (1) CE și prin articolul 58 alineatul (1) litera (a) și alineatul (3) CE, precum și principiul efectivității și principiul efectului util se opun unei dispoziții precum articolul 36 alineatul 2 a doua teză punctul 3 a patra teză litera b) din EStG (în versiunea în vigoare în cursul exercițiilor fiscale în cauză), care prevede că pentru a deduce impozitul pe profit este necesară prezentarea unei atestații privind impozitul menționată la articolul 44 și următoarele din KStG (în versiunea în vigoare în cursul exercițiilor fiscale în cauză) care trebuie să indice, printre altele, cuantumul din impozitul pe profit deductibil, precum și modul în care este compusă plata, precizând diferitele posturi din capitalul propriu utilizabil întemeiate pe repartizarea specială a capitalului propriu menționată la articolul 30 KStG 8 (în versiunea în vigoare în cursul exercițiilor fiscale în cauză), deși impozitul pe profit aplicat în străinătate și achitat în mod efectiv, destinat să fie dedus, este în practică imposibil de determinat, iar atestația aferentă dividendelor din străinătate este în practică imposibil de prezentat?

3.

Dacă atestația privind impozitul pe profit menționată la articolul 44 KStG (în versiunea în vigoare în cursul exercițiilor fiscale în cauză) este într-adevăr imposibil de prezentat și dacă impozitul pe profit achitat în mod real pentru dividendele din străinătate nu poate fi determinat, libera circulație a capitalurilor, consacrată la articolul 56 alineatul (1) CE și la articolul 58 alineatul (1) litera (a) și alineatul (3) CE, impune să se aprecieze procentajul prelevat cu titlu de impozit pe profit și, eventual, să se ia în considerare în această privință impozitele indirecte aplicate în amonte cu titlu de impozit pe profit?

4.

a)

În cazul unui răspuns negativ la a doua întrebare și dacă o atestație privind impozitul pe profit este într-adevăr necesară:

Principiile efectivității și efectului util trebuie interpretate în sensul că se opun unei reguli, precum cea care decurge din dispozițiile coroborate ale articolului 175 alineatul 2 a doua teză AO [Abgabenordnung (Codul german al impozitelor)] și ale articolului 97 alineatul 9 al treilea paragraf EGAO [Einführungsgesetz zur Abgabenordnung (Legea privind introducerea Codului german al impozitelor)], care, de la 29 octombrie 2004, nu mai asimilează unui eveniment cu efect retroactiv, printre altele, prezentarea unei atestații privind impozitul pe profit, făcând astfel imposibilă, din punct de vedere tehnic, deducerea impozitului pe profit plătit în străinătate atunci când deciziile de impunere au rămas definitive, fără a prevedea un termen de tranziție care să permită solicitarea deducerilor pentru impozitul pe profit plătit în străinătate?

b)

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare și dacă nu este necesară o atestație privind impozitul pe profit:

Articolul 56 CE și principiile efectivității și efectului util trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții precum articolul 175 alineatul 1 punctul 1* AO care prevede că o decizie de impunere trebuie modificată atunci când intervine un eveniment cu efect retroactiv, în special prezentarea unei atestații privind impozitul pe profit, permițând astfel deducerea impozitului pe profit pentru dividendele plătite de societățile germane chiar dacă deciziile de impunere sunt definitive, deși această deducere nu este posibilă pentru dividendele plătite de societăți străine în lipsa unei atestații privind impozitul pe profit?


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/26


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de College van Beroep voor het Bedrijfsleven (Țările de Jos) la 10 iunie 2009 — Stichting Natuur en Milieu, Vereniging Mileudefensie și Vereniging Goede Waar & Co/College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en biociden, andere partijen: Bayer CropScience BV și Nederlandse Stichting voor Fytopharmacie

(Cauza C-266/09)

2009/C 267/47

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

College van Beroep voor het Bedrijfsleven

Părțile din acțiunea principală

Reclamante

:

 

Stichting Natuur en Milieu

 

Vereniging Milieudefensie

 

Vereniging Goede Waar & Co.

Pârât

:

College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en biociden.

Alte părți

:

 

Bayer CropScience BV

 

Nederlandse Stichting voor Fytopharmacie

Întrebările preliminare

1.

Noțiunea „informații despre mediu” vizată la articolul 2 din Directiva 2003/4/CE (1) trebuie interpretată în sensul că aceasta cuprinde informațiiile comunicate în cadrul unei proceduri naționale de autorizare (sau de extindere a autorizării) unui produs de uz fitosanitar pentru a determina cantitatea maximă a unei pesticid, a unui element al acestuia sau a produșilor săi de transformare în alimente și în băuturi?

2.

În caz de răspuns afirmativ la prima întrebare: care este raportul între articolul 14 din Directiva 91/414/CEE (2) și Directiva 2003/4/CE în privința informațiilor descrise în prima întrebare, și în special: acest raport presupune că articolul 14 din Directiva 91/414/CEE nu poate să se aplice decât în măsura în care nu se aduce atingere obligațiilor rezultând din articolul 4 alineatul (2) din directiva 2003/4/CE?

3.

Dacă din răspunsul dat la primele două întrebări rezultă că pârâtul din prezenta procedură este obligat să aplice articolul 4 din Directiva 2003/4/CE, implică atunci acest articol că punerea în balanță prevăzută a interesului public satisfăcut prin divulgare cu interesul particular satisfăcut prin refuzul divulgării trebuie să aibă loc la momentul aplicării, sau că această punere în balanță poate fi realizată prin legislația națională?


(1)  Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, p. 26, Ediție specială, 15/vol. 9, p. 200).

(2)  Directiva Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, p. 1, Ediție specială, 3/vol. 10, p. 30).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/26


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Court of Session (Scotland), Edinburgh (Regatul Unit) la 14 iulie 2009 — Macdonald Resorts Limited/The Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs

(Cauza C-270/09)

2009/C 267/48

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Session (Scotland), Edinburgh

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Macdonald Resorts Limited

Pârâți: The Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs

Întrebările preliminare

1.

În cazul în care, în conformitate cu dispozițiile statutului clubului și ale contractelor aferente, MRL furnizează servicii care constau în drepturi contractuale („Points rights”) care permit cumpărătorului să dobândească puncte care pot fi transformate anual în dreptul de a ocupa și de a folosi pe durată limitată locuințe aflate în reședințe deținute de MRL, această prestare de servicii trebuie considerată:

a)

leasing sau închiriere de bunuri imobile, în sensul articolului 13 secțiunea B litera (b) din A șasea directivă TVA [devenit articolul 135 alineatul (1) litera (l) din Directiva 2006/112/CE (1)] sau

b)

acordare a calității de membru sau

c)

o altă operațiune?

2.

Care sunt consecințele asupra răspunsului dat la prima întrebare, atunci când:

a)

în anumite situații, drepturile contractuale sunt dobândite în contrapartida depunerii de către client, prin intermediul MRL, a drepturilor preexistente ale clientului și care au ca obiect ocuparea pe durată limitată a locuințelor situate într-un anumit loc pe durata uneia sau mai multor săptămâni stabilite;

b)

clientul poate decide în fiecare an să nu transforme, în tot sau în parte, în drepturi de ocupare, punctele la care are dreptul în acel an, ci, dimpotrivă, să își majoreze numărul de puncte la care dreptul în următorul an sau, sub rezerva unor condiții contractuale prevăzute în programul anual, să majoreze numărul de puncte la care are dreptul în acel an prin „împrumutul” de puncte la care are dreptul în următorul an;

c)

este posibil ca proprietățile vizate de transformarea în dreptul de ocupare să se modifice între momentul dobândirii punctelor și momentul transformării;

d)

numărul de puncte la care clientul are dreptul în fiecare an poate fi modificat de prestator, în funcție de condițiile contractuale prevăzute de program;

e)

reclamanta are posibilitatea ca, uneori, să organizeze pentru titularii de puncte accesul la un program extern de schimb al drepturilor de folosință pe durată limitată;

f)

reclamanta are posibilitatea ca, uneori, să organizeze schimbul de puncte pentru titularii de puncte, în contrapartida exercitării unui drept de ocupare în hoteluri operate de reclamantă sau în contrapartida altor avantaje conferite de aceasta?

3.

În cazul în care o persoană impozabilă prestează serviciile descrise la primele două întrebări:

a)

aceste „servicii” sunt „în legătură cu bunuri imobile” în sensul articolului 9 alineatul (2) litera (a) din A șasea directivă TVA (devenit articolul 45 din Directiva 2006/112);

b)

în cazul unui răspuns pozitiv la litera (a) a celei de a treia întrebări, care este modalitatea de stabilire a locului prestației în situații în care membrii clubului își pot exercita drepturile contractuale de ocupare pe durată limitată în mai multe state membre, însă în momentul prestării serviciului nu este cunoscut locul în care va fi exercitat dreptul de ocupare?


(1)  Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/27


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank Haarlem (Țările de Jos) la 16 iulie 2009 — Premis Medical BV/Inspecteur van de Belastingdienst/Douane Rotterdam, kantoor Rotterdam Laan op Zuid

(Cauza C-273/09)

2009/C 267/49

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Haarlem

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Premis Medical BV

Pârât: Inspecteur van de Belastingdienst/Douane Rotterdam, kantoor Rotterdam Laan op Zuid

Întrebările preliminare

1.

Regulamentul (CE) nr. 729/2004 (1) al Comisiei din 15 aprilie 2004 (JO L 113, 20.4.2004, p. 5, rectificare în JO L 173, 7.5.2004, p. 9) este valid, în sensul că anexa reprodusă în rectificare este anexa validă? În cazul unui răspuns pozitiv:

2.

Regulamentul (CE) nr. 729/2004 al Comisiei din 15 aprilie 2004 (JO L 113, 20.4.2004, p. 5, rectificare în JO L 173, 7.5.2004, p. 9) este lipsit de validitate întrucât, prin acest regulament, Comisia a limitat domeniul de aplicare al poziției 9021? În cazul în care regulament este valid:

3.

Regulamentul (CE) nr. 729/2004 al Comisiei din 15 aprilie 2004 (JO L 113, 20.4.2004, p. 5, rectificare în JO L 173, 7.5.2004, p. 9) este lipsit de validitate întrucât Comisia a clasificat în mod greșit în NC cadrul pentru deplasare cu rotile?


(1)  Regulamentul (CE) nr. 729/2004 al Comisiei din 15 aprilie 2004 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO L 113, p. 5, Ediție specială, 02/vol. 17, p. 20).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/28


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Oberlandesgerichts München (Germania) la 20 iulie 2009 — Privater Rettungsdienst und Krankentransport Stadler/Zweckverband für Rettungsdienst und Feuerwehralarmierung Passau — Interveniente: Malteser Hilfsdienst EV și Bayerisches Rotes Kreuz

(Cauza C-274/09)

2009/C 267/50

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberlandesgericht München

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Privater Rettungsdienst und Krankentransport Stadler

Pârât: Zweckverband für Rettungsdienst und Feuerwehralarmierung Passau

Interveniente: Malteser Hilfsdienst e.V. și Bayerisches Rotes Kreuz

Întrebările preliminare

Curtea de Justiție a Comunităților Europene este sesizată, în temeiul articolului 234 primul paragraf CE, cu titlu preliminar, cu următoarele întrebări referitoare la interpretarea Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (1) (denumită în continuare „directiva”):

1.

Un contract de prestări de servicii (în speță, servicii de ajutor medical de urgență), potrivit căruia contractantul nu este remunerat în mod direct de autoritatea contractantă, ci:

a)

contravaloarea dreptului de utilizare a prestațiilor de servicii se stabilește în cadrul negocierilor dintre contractant și terți, care, la rândul lor, sunt autorități contractante (în speță, organismele de securitate socială),

b)

, în caz de dezacord, se prevede luarea unei decizii de către o curte de arbitraj desemnată în acest sens, decizie care este supusă controlului exercitat de instanțele naționale,

c)

contravaloarea nu este plătită în mod direct de beneficiari, ci de un birou central de reglementare, căruia contractantul este obligat prin lege să i se adreseze și care face plata sub forma unor decontări regulate,

trebuie numai din acest motiv să fie considerat o concesionare a serviciilor în sensul articolului 1 alineatul (4) din directivă, iar nu un contract de achiziții de servicii în sensul articolului 1 alineatul (2) literele (a) și (d) din directivă?

2.

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare preliminară, suntem în prezența unei concesionări a serviciilor atunci când riscul de exploatare a serviciului public este limitat întrucât:

a)

în temeiul unei dispoziții legale, contravaloarea prestațiilor de servicii trebuie calculate pe baza costurilor care pot fi evaluate potrivit principiilor de management al întreprinderilor și care corespund unei prestări adecvate a serviciului, unei administrări raționale și eficiente, precum și unei organizări eficace,

b)

contravaloarea dreptului de utilizare a prestațiilor de servicii este plătită de organisme de asigurare socială solvabile,

c)

o anumită exclusivitate de exploatare este garantată pentru zona determinată prin contract,

însă contractantul își asumă integral răspunderea pentru acest risc limitat?


(1)  JO L 134, p. 114, Ediție specială, 06/vol. 8, p. 116.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/28


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Belgia) la 21 iulie 2009 — Brussels Hoofdstedelijk Gewest și alții/Vlaamse Gewest. Intervenientă: Brussels International Airport Company NV, devenită în prezent The Brussels Airport Company NV

(Cauza C-275/09)

2009/C 267/51

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Brussels Hoofdstedelijk Gewest și alții

Pârât: Vlaamse Gewest

Intervenientă: Brussels International Airport Company NV, devenită în prezent The Brussels Airport Company NV

Întrebările preliminare

1.

În cazul în care sunt necesare autorizații distincte, pe de o parte, pentru efectuarea unor lucrări de infrastructură în cadrul unui aeroport a cărui pistă de decolare și de aterizare are o lungime de cel puțin 2 100 de metri și, pe de altă parte, pentru exploatarea acestui aeroport și în cazul în care această din urmă autorizație — autorizația de mediu — nu se acordă decât pentru o durată determinată, termenul „construire” care figurează la punctul 7 litera (a) din anexa I la Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, modificată prin Directiva 97/11/CE a Consiliului din 3 martie 1997, trebuie interpretat în sensul că evaluarea efectelor asupra mediului trebuie efectuată nu numai în ceea ce privește realizarea de lucrări de infrastructură, ci și în ceea ce privește exploatarea aeroportului?

2.

Această evaluare obligatorie a efectelor asupra mediului trebuie efectuată și în ceea ce privește reînnoirea autorizației de mediu a aeroportului, și anume atât în cazul în care această reînnoire nu este însoțită de vreo modificare sau extindere a exploatării, cât și în cazul în care este avută în vedere o astfel de modificare sau extindere?

3.

Prezintă vreo importanță, în ceea ce privește obligația de a efectua o evaluare a efectelor asupra mediului în cadrul reînnoirii unei autorizații de mediu a unui aeroport, dacă a fost sau nu a fost deja efectuată o astfel de evaluare a efectelor asupra mediului cu ocazia eliberării unei autorizații de mediu anterioare și dacă aeroportul se afla sau nu se afla deja în exploatare la momentul la care evaluarea efectelor asupra mediului a fost instituită de legiuitorul comunitar sau de legiuitorul național?


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/29


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (Chancery Division) (England and Wales) la 20 iulie 2009 — T-Mobile (UK) Ltd/The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

(Cauza C-276/09)

2009/C 267/52

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (Chancery Division) (England and Wales)

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: T-Mobile (UK) Ltd

Pârât: The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

Întrebările preliminare

1.

Care sunt caracteristicile unui serviciu scutit de plata TVA-ului care „are drept efect transferul de fonduri și conduce la modificări juridice și financiare”? În special:

a.

este scutirea aplicabilă unor servicii care în condiții diferite nu ar trebui furnizate de niciuna dintre instituțiile financiare care i) debitează un cont, ii) creditează un cont diferit cu suma corelativă, sau iii) efectuează o operațiune de intermediere între i) și ii)?

b.

este scutirea aplicabilă unor servicii care nu includ îndeplinirea de funcții precum debitarea unui cont sau creditarea corelativă a unui cont diferit, dar care pot fi considerate, în cazul în care rezultă un transfer de fonduri, drept cauza respectivului transfer?

2.

Scutirea prevăzută la articolul 13 punctul B litera (d) punctul 3 din A șasea directivă (1) pentru „tranzacții privind plăți [sau] transferuri” se aplică unui serviciu de obținere și procesare a plăților cu cărți de credit și de debit, precum cele realizate în speță de persoana impozabilă? În special, în cazul în care transmiterea fișierelor de plată la sfârșitul fiecărei zile de către persoana impozabilă are efectul debitării automate a contului clientului și creditării automate a contului persoanei impozabile, aceste servicii se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 13 punctul B litera (d) punctul 3?

3.

Răspunsul la a doua întrebare depinde de împrejurarea dacă persoana impozabilă obține ea însăși codurile de autorizare pentru o transmitere subsecventă sau dacă le obține prin intermediul băncii sale achizitoare?

4.

Scutirea prevăzută la articolul 13 punctul B litera (d) punctul 1 din A șasea directivă pentru „negocierea de credite” se aplică serviciilor de tipul celor oferite în speță de persoana impozabilă în legătură cu plățile prin cărți de credit, prin care, ca efect al acestor servicii, contul cărții de credit a clientului este debitat ca urmare a unui supliment de credit?

5.

Scutirea pentru „tranzacții privind plăți [sau] transferuri” se aplică unor servicii de acceptare și procesare a plăților efectuate prin intermediul unor agenți terți, precum cele oferite în speță de persoana impozabilă prin intermediul Oficiului poștal și al PayPoint?

6.

Scutirea pentru „tranzacții privind plăți [sau] transferuri” se aplică unor servicii de obținere și procesare a plăților efectuate prin cec trimis persoanei impozabile sau agentului acesteia, plăți care trebuie procesate de persoana impozabilă și de banca sa?

7.

Scutirea pentru „tranzacții privind plăți [sau] transferuri” se aplică unor servicii precum cele oferite în speță de persoana impozabilă, constând în primirea și procesarea plăților efectuate la ghișeul unei bănci pentru a credita, prin intermediul sistemului bancar, contul bancar al persoanei impozabile?

8.

Care sunt împrejurările particulare care trebuie luate în considerare atunci când se decide dacă cheltuielile (precum, în speță, cheltuielile de procesare a plății) aplicate de o persoană impozabilă clientului său în considerarea opțiunii clientului de a efectua plata către persoana impozabilă prin utilizarea unui anumit mod de plată și care sunt identificate ca atare în textul contractului și înscrise detaliat în facturile trimise clientului, constituie o prestație separată în sensul TVA-ului?


(1)  A șasea directivă a Consiliului 77/388/CEE din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare JO L 145, p.1.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/30


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Court of Session (Scoția), Edinburg (Regatul Unit) la 21 iulie 2009 — The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs/RBS Deutschland Holdings GmbH

(Cauza C-277/09)

2009/C 267/53

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Session (Scoția), Edinburgh

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

Pârâtă: RBS Deutschland Holdings GmbH

Întrebările preliminare

În împrejurări precum cele din prezenta acțiune în care:

(a)

o filială germană a unei bănci din Regatul Unit a achiziționat autovehicule în Regatul Unit în vederea încheierii de contracte de leasing cu o societate fără legătură cu aceasta din Regatul Unit și a plătit taxa pe valoarea adăugată pentru achiziționarea respectivelor autovehicule,

(b)

potrivit legislației britanice relevante, prestațiile de servicii constând în închirierea de vehicule au fost considerate prestații de servicii efectuate în Germania și, implicit, nu au fost supuse la plata TVA-ului în Regatul Unit. În dreptul german, aceste prestații au fost considerate livrări de bunuri efectuate în Regatul Unit și, prin urmare, nu au fost supuse la plata TVA-ului în Germania. În consecință, acestor operațiuni nu li s-a aplicat vreo taxă aferentă ieșirilor în niciunul dintre cele două state membre,

(c)

banca din Regatul Unit a ales filiala sa germană drept locator și a fixat durata acordurilor de leasing astfel încât să obțină avantajul fiscal al nesupunerii la plata TVA-ului a plăților pentru închiriere:

1.

Articolul 17 alineatul (3) litera (a) din A șasea directivă (1) (devenit în prezent articolul 169 litera (a) din Directiva 2006/112/CE) trebuie interpretat în sensul că autoritățile britanice au dreptul să nu permită filialei germane să deducă TVA-ul pe care l-a achitat în Regatul Unit în legătură cu achiziționarea autovehiculelor?

2.

Pentru a răspunde la prima întrebare, este necesar pentru instanța națională să își extindă analiza pentru a avea în vedere posibila aplicare a principiului interzicerii practicilor abuzive?

3.

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, deducerea taxei aferentă intrărilor la achiziționarea autovehiculelor ar fi contrară obiectivului dispozițiilor relevante din A șasea directivă și ar îndeplini astfel prima condiție a unei practici abuzive, astfel cum este aceasta descrisă la punctul 74 din Hotărârea Curții, Halifax și alții, C-255/02, având în vedere, printre alte principii, pe cel al neutralității impozitării?

4.

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, instanța ar trebui să considere că obiectivul esențial al operațiunilor este obținerea unui avantaj fiscal, astfel încât a doua condiție a unei practici abuzive, astfel cum este aceasta descrisă la punctul 75 din Hotărârea Curții menționată, este îndeplinită în situația în care într-o operațiune comercială între părți aflate în raport de egalitate, alegerea unei filiale germane care să închirieze autovehiculele către un client din Regatul Unit și stabilirea prevederilor contractelor de închiriere sunt făcute cu scopul de a obține avantajul fiscal al inexistenței obligației de a plăti taxă aferentă ieșirilor pentru închiriere?


(1)  A șasea directivă a Consiliului 77/388/CEE din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/31


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Kammergericht Berlin (Germania) la 22 iulie 2009 — DEB Deutsche Energiehandels- und Beratungsgesellschaft mbH/Republica Federală Germania

(Cauza C-279/09)

2009/C 267/54

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Kammergericht Berlin

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: DEB Deutsche Energiehandels- und Beratungsgesellschaft mbH

Pârâtă: Republica Federală Germania

Întrebarea preliminară

În conformitate cu articolul 234 CE, Curtea de Justiție a Comunităților Europene este sesizată cu următoarea întrebare preliminară:

Având în vedere că dispozițiile naționale privind condițiile juridice ale despăgubirii și procedura acțiunii în despăgubire îndreptate împotriva statului în temeiul dreptului comunitar nu trebuie să facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă obținerea unei despăgubiri în temeiul principiilor acestei răspunderi, există rezerve cu privire la o reglementare națională care supune exercitarea acțiunii în justiție plății unui avans din cheltuielile de judecată și care prevede neacordarea asistenței judiciare unei persoane juridice care nu este în măsură să suporte acest avans.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/31


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 24 iulie 2009 — Procedură penală împotriva lui R

(Cauza C-285/09)

2009/C 267/55

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Partea din acțiunea principală

R

Întrebările preliminare

Articolul 28c litera A punctul (a) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului (1) trebuie interpretat în sensul că nu trebuie acordată scutirea de la plata TVA în cazul unei livrări de bunuri, în sensul acestei dispoziții, atunci când livrarea a avut într-adevăr loc însă s-a stabilit, pe baza unor elemente obiective, că vânzătorul supus plății TVA

a)

știa că, prin intermediul respectivei livări, participă la o operațiune care are drept scop sustragerea de la plata TVA, sau

b)

a acționat în sensul ascunderii identității adevăratului dobânditor, pentru a-i permite acestuia sau unui terț să se sustragă de la plata TVA?


(1)  A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/31


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank van Koophandel te Brussel (Belgia) la 27 iulie 2009 — Francesco Guarnieri & Cie/Vandevelde Eddy VOF

(Cauza C-291/09)

2009/C 267/56

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank van Koophandel te Brussel

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Francesco Guarnieri & Cie

Pârâtă: Vandevelde Eddy VOF

Întrebarea preliminară

Articolele 28, 29 și 30 din Tratatul din 25 martie 1957 de instituire a Comunității Europene se opun faptului ca un reclamant de naționalitate monegască și care a introdus în Belgia o acțiune în justiție în plata unor facturi emise pentru livrarea unor „twister-glazen” (pahare Twister) și a unor lumânări pastilă cu accesorii, să fie constrâns, la cererea unui pârât de naționalitate belgiană, să furnizeze o garanție pentru plata cheltuielilor și a despăgubirilor rezultate din proces la care poate fi obligat?


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/31


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Hof van Cassatie van België la 29 iulie 2009 — Vlaamse Gemeenschap/M. Baesen

(Cauza C-296/09)

2009/C 267/57

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Hof van Cassatie van België

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Vlaamse Gemeenschap

Pârât: Maurits Baesen

Întrebările preliminare

1.

Expresia „funcționarii și personalul asimilat acestora” utilizată la articolul 13 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 1408/71 (1) trebuie interpretată pe baza sistemului național de asigurări sociale la care contribuie persoana vizată?

2.

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, persoana vizată care este angajată cu un contract de muncă de către un angajator din sectorul public și căreia, în legătură cu anumite aspecte ale asigurărilor sociale la care se referă articolul 4 alineatul (1) din regulament, i se aplică sistemul de securitate socială pentru lucrători și, în legătură cu aspectele asigurărilor sociale la care se referă articolul 4 alineatul (1) litera (e) din regulament, un sistem special pentru funcționari publici poate fi considerată drept persoană asimilată unui funcționar în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 1408/71?


(1)  Regulamentul Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității (JO L 149, p. 2, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 26).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/32


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Fővárosi Bíróság Gazdasági Kollégiuma (Magyar Köztársaság) la 29 iulie 2009 — RANI Slovakia s.r.o./Hankook Tire Magyarország Kft.

(Cauza C-289/09)

2009/C 267/58

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Bíróság Gazdasági Kollégiuma

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: RANI Slovakia s.r.o.

Pârâtă: Hankook Tire Magyarország Kft..

Întrebările preliminare

1.

Ținând seama de articolul 3 litera (c) și de articolul 59 din Tratatul de la Roma, este posibilă interpretarea considerentului (19) al Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (1) în sensul că, în ceea ce privește activitatea specifică întreprinderilor cu încadrare în muncă temporară, un stat membru este liber să stabilească în dreptul său național condițiile care se impun angajatorului (întreprinderea) pentru a putea exercita o astfel de activitate pe teritoriul statului membru în cauză, și în acest context, dreptul național poate restrânge exercitarea activității specifice întreprinderilor cu încadrare în muncă temporară la societățile cu sediul pe teritoriul național?

2.

Este posibilă interpretarea articolului 1 alineatul (4) din Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului în sensul că, în ceea ce privește autorizarea exercitării activității, întreprinderea cu sediul în statul membru în cauză poate să beneficieze de un tratament mai favorabil decât o întreprindere cu sediul într-un alt stat membru?

3.

Este posibilă interpretarea dispozițiilor coroborate ale articolelor 59, 62 și 63 din Tratatul de la Roma în sensul că restricțiile existente la momentul aderării la Uniunea Europeană pot subzista, fără să fie considerate contrare dreptului comunitar, până la adoptarea de către Consiliu a unui program prin care se stabilesc condițiile de liberalizare a acestui tip de servicii și a directivelor de punere în aplicare a acestuia?

4.

Dacă răspunsul la întrebările precedente este negativ, există un interes general care permite justificarea restricției potrivit căreia activitatea specifică întreprinderilor cu încadrare în muncă temporară nu poate fi exercitată decât de societăți cu sediul pe teritoriul statului membru în cauză și înregistrate în cadrul acestuia, și, prin urmare, această restricție poate fi considerată compatibilă cu articolele 59 și 65 din Tratatul de la Roma?


(1)  JO L 18, 21.1.1997, Ediție specială, 05/vol. 4, p. 29.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/32


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Nejvyšší správní soud (Republica Cehă) la 30 iulie 2009 — DAR Duale Abfallwirtschaft und Verwertung Ruhrgebiet GmbH/Ministerstvo životního prostředí

(Cauza C-299/09)

2009/C 267/59

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Nejvyšší správní soud.

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: DAR Duale Abfallwirtschaft und Verwertung Ruhrgebiet GmbH.

Pârât: Ministerstvo životního prostředí.

Întrebările preliminare

1.

Articolul 2 literele (i) și (k) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană (1), coroborat cu articolul 1 literele (e) și (f) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile (2), și cu punctul D10 din Anexa II A, și punctul R1 din Anexa II B la această directivă, trebuie interpretat în sensul că primul dintre criteriile definite de Curte în Hotărârea din 13 februarie 2003, Comisia/Luxemburg (C-458/00, Rec., p. I-1553), care permite considerarea incinerării deșeurilor drept valorificare energetică a deșeurilor potrivit punctului R1 din Anexa II B la această directivă (mai precis că obiectivul principal al operațiunii este de a permite unui deșeu să aibă o funcție utilă, și anume producerea de energie), poate fi îndeplinit inclusiv în lipsa circumstanțelor menționate de Curte în hotărârea citată anterior, drept circumstanțe care dovedesc valorificarea deșeurilor, prin urmare în cazul în care operatorul instalației în care va avea loc incinerarea deșeurilor nu efectuează o plată în schimbul acestei operțiuni către furnizorul de deșeuri și când această instalație nici nu este adaptată din punct de vedere tehnic pentru continuarea activității prin utilizarea surselor de energie primară în caz de aprovizionare insuficientă cu deșeuri?

2.

În cazul unui răspuns afirmativ, în această situație, în ce condiții operațiunea în discuție poate fi considerată o operațiune de valorificare a deșeurilor?

(a)

Se poate face abstracție întru totul de plata efectuată pentru o operațiune de tratare a deșeurilor sau este necesar cel puțin, pentru a considera operațiunea valorificare a deșeurilor, ca venitul realizat de operatorul unei instalații din vânzarea de energie termică sau electrică produsă prin incinerarea unei cantități determinate de deșeuri să fie superior venitului perceput în schimbul primirii deșeurilor?

(b)

În ceea ce privește caracteristicile instalației destinatarului deșeurilor, este posibil să se considere drept o circumstanță suficientă pentru a dovedi operațiunea de valorificare a deșeurilor faptul că, în decizia de autorizare a exploatării, această instalație a fost calificată în mod oficial drept instalație de valorificare energetică a deșeurilor și că operatorul instalației s-a obligat prin contract să furnizeze în rețea o anumită cantitate de energie termică, ținând seama că în cazul nerespectării acestui angajament, i s-ar aplica sancțiuni contractuale? Sau faptul că din punct de vedere juridic, tehnic și economic, operatorul instalației este în mod real în măsură să își continue activitatea cel puțin provizoriu prin utilizarea altor combustibili decât deșeurile, constituie o condiție minimă pentru a considera operațiunea în discuție valorificare a deșeurilor?


(1)  JO L 30, p. 1, Ediție specială 15/vol. 2, p. 161.

(2)  JO L 194, p. 39.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/33


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 30 iulie 2009 — Staatssecretaris van Justitie/F. Toprak

(Cauza C-300/09)

2009/C 267/60

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Staatssecretaris van Justitie

Pârât: F. Toprak

Întrebarea preliminară

Articolul 13 din Decizia nr. 1/80 [din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii, adoptată de Consiliul de asociere creat prin Acordul de instituire a unei asocieri între Comunitatea Economică Europeană și Turcia] trebuie interpretat în sensul că o nouă restricție în raport cu o dispoziție care a intrat în vigoare după 1 decembrie 1980 și care prevedea o relaxare a dispoziției aplicabile la 1 decembrie 1980 constituie de asemenea o condiție în sensul acestei dispoziții dacă această înăsprire nu echivalează cu o deteriorare față de prevederea care era în vigoare la 1 decembrie 1980?


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/33


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 30 iulie 2009 — Staatssecretaris van Justitie/I. Oguz

(Cauza C-301/09)

2009/C 267/61

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Staatssecretaris van Justitie

Pârât: I. Oguz

Întrebarea preliminară

Articolul 13 din Decizia nr. 1/80 [din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii, adoptată de Consiliul de asociere instituit prin Acordul de asociere între Comunitatea Economică Europeană și Turcia] trebuie să fie interpretat în sensul că o nouă restricție, în înțelesul acestei prevederi, include o consolidare prin raportare la o normă care a intrat în vigoare după 1 decembrie 1980, și care constituia o atenuare a prevederii aplicabile la 1 decembrie 1980, în măsura în care această consolidare nu determină o deteriorare prin raportare la prevederea aplicabilă la 1 decembrie 1980?


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/34


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 3 august 2009 — Vicoplus SC PUH; cealaltă parte în procedură: Minister van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

(Cauza C-307/09)

2009/C 267/62

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Vicoplus SC PUH

Cealaltă parte în procedură: Minister van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

Întrebările preliminare

1.

Articolele 49 CE și 50 CE trebuie interpretate în sensul că se opun faptului ca o normă de drept intern precum cea care figurează în dispozițiile articolului 2 din Wet arbeid vreemdelingen coroborate cu dispozițiile articolului 1e alineatul 1 litera c din decretul său de aplicare, potrivit cărora detașarea lucrătorilor în înțelesul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE (1) necesită o autorizație de încadrare în muncă?

2.

Potrivit căror criterii trebuie să se stabilească dacă există detașare a lucrătorilor în înțelesul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE?


(1)  Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO 1997, L 18, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 04, p. 29)


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/34


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 3 august 2009 — B.A.M. Vermeer Contracting sp. Zoo, cealaltă parte: Minister van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

(Cauza C-308/09)

2009/C 267/63

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: B.A.M. Vermeer Contracting sp. zoo

Cealaltă parte: Minister van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

Întrebările preliminare

1.

Articolele 49 și 50 din Tratatul de instituire a Comunității Europene trebuie interpretate în sensul că se opun unei norme naționale precum cea cuprinsă la articolul 2 din Wet arbeid vreemdelingen, coroborat cu articolul 1 alineatul 1 prima teză și litera (c) din regulamentul de aplicare a Wet arbeit vreemdelingen, potrivit căreia este necesară o autorizație de încadrare în muncă în cazul detașării lucrătorilor, în sensul articolului 1 alineatul (3) prima teză și litera (c) din Directiva 96/71/CE (1)?

2.

Care sunt criteriile pe baza cărora se stabilește existența unei detașări a lucrătorilor, în sensul articolului 1 alineatul (3) prima teză și litera (c) din Directiva 96/71/CE?


(1)  Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 4, p. 29).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/34


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 3 august 2009 — Olbek Industrial Services sp. zoo/Minister van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

(Cauza C-309/09)

2009/C 267/64

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Olbek Industrial Services sp. zoo

Pârât: Minister van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

Întrebările preliminare

1.

Trebuie interpretate articolele 49 și 50 CE în sensul că se opun unei norme interne, precum cea care figurează în dispozițiile coroborate ale articolului 2 din Wet arbeid vreemdelingen și ale articolului 1e alineatul (1) litera (c) din încheierea de punere în executare a acestuia, potrivit căreia pentru o detașare de lucrători în sensul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE (1) este necesar un permis de muncă?

2.

În temeiul căror criterii trebuie să se determine dacă există o detașare de lucrători în sensul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE?


(1)  Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 4, p. 29).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/35


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Obersten Gerichtshofs (Austria) la 7 august 2009 — Stadt Graz/Strabag AG, Teerag-Asdag AG, Bauunternehmung Granit GesmbH

(Cauza C-314/09)

2009/C 267/65

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Stadt Graz

Pârâtă: Strabag AG, Teerag-Asdag AG, Bauunternehmung Granit GesmbH

Întrebările preliminare

1.

Articolul 1 alineatul (1) și articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (1) sau alte dispoziții ale acestei directive se opun unei reglementări naționale în temeiul căreia cererile de daune interese pentru încălcarea de către autoritatea contractantă a dreptului comunitar al achizițiilor publice sunt condiționate de existența culpei, inclusiv în cazul în care această reglementare este aplicată în așa fel încât este necesar, în principiu, să fie prezumată culpa organelor autorităților contractante și să fie exclusă invocarea lipsei unor capacități individuale și, așadar, a inexistenței elementului subiectiv al răspunderii?

2.

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare:

Articolul 2 alineatul (7) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări trebuie să fie interpretat în sensul că, în conformitate cu garanția eficacității punerii în aplicare a deciziilor adoptate în cadrul unei proceduri privind căile de atac, prevăzută de această dispoziție, decizia unei autorități de control al atribuirii contractelor de achiziții publice are un efect obligatoriu pentru toate părțile din procedură, inclusiv pentru autoritatea contractantă?

3.

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 2):

Potrivit articolului 2 alineatul (7) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, este licit ca autoritatea contractantă să omită să ia în considerare o decizie executorie a organismului de control al atribuirii contractelor de achiziții publice sau, dimpotrivă, aceasta este obligată să nu ia în considerare decizia menționată, iar, în caz afirmativ, în ce condiții?


(1)  JO L 395, p. 33, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/35


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 10 august 2009 — MSD Sharp & Dohme GmbH/Merckle GmbH

(Cauza C-316/09)

2009/C 267/66

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: MSD Sharp & Dohme GmbH

Pârâtă: Merckle GmbH

Întrebarea preliminară

Curtea de Justiție a Comunităților Europene este sesizată cu următoarea întrebare preliminară în vederea interpretării Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (1), modificată ultima dată prin Directiva 2008/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2008 (2):

Articolul 88 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman se aplică și în cazul publicității destinate publicului larg pentru medicamentele care se eliberează pe bază de prescripție medicală, atunci când publicitatea cuprinde numai informațiile comunicate autorității competente în cadrul procedurii de autorizare, care, oricum, sunt accesibile oricărei persoane care cumpără produsul, precum și atunci când informațiile nu sunt prezentate persoanei interesate dacă aceasta nu le solicită, fiind însă accesibile pe internet persoanei care încearcă să le obțină?


(1)  JO L 311, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 3.

(2)  JO L 81, p. 51.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/36


Recurs introdus la 10 august 2009 de ArchiMEDES împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) pronunțate la 10 iunie 2009 în cauzele conexate T-396/05 și T-397/05, ArchiMEDES/Comisia

(Cauza C-317/09 P)

2009/C 267/67

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Architecture, Microclimat, Énergies Douces Europe et Sud, sarl (ArchiMEDES) (reprezentant: P.-P. Van Gehuchten, avocat.)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

ArchiMEDES solicită Curții de Justiție a Comunităților Europene casarea hotărârii pronunțate la data de 10 iunie 2009 de Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene în cauzele conexate T-396/05 și T-397/05 și admiterea cererilor introductive ale recurentei prin care solicita:

anularea deciziei Comisiei cuprinse într-o scrisoare din 5 octombrie 2005, notificată recurentei la 10 octombrie 2005, de aplicare a unei compensări a creanțelor reciproce, precum și

anularea deciziei de recuperare cuprinse în scrisorile din 30 august 2005 și a notei de debit nr. 3240705638 din 23 august 2005, notificate recurentei la 2 septembrie 2005;

anularea deciziei Comisiei de reziliere a contractului la data de 30 august 2005;

obligarea Comisiei la plata sumei de 125 906 euro, majorată cu dobânzile de întârziere legale, de la data de 12 februarie 2002;

în subsidiar, obligarea Comisiei la plata sumei de 103 551,90 euro, majorată cu dobânzile de întârziere legale, de la data de 12 februarie 2002

și obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente ambelor proceduri.

Motivele și principalele argumente

ArchiMEDES invocă patru motive în susținerea recursului.

Prin intermediul primului motiv, referitor la cererea sa de anulare a deciziei de compensare a creanțelor, cuprinsă în scrisoarea Comisiei din 5 octombrie 2005, recurenta invocă încălcarea de către Tribunal a articolului 230 CE, a articolului 1291 din Codul civil francez și o eroare sau o lipsă de motivare a hotărârii atacate. Astfel, în opinia sa, decizia de compensare ar fi un act atacabil în sensul articolului 230 CE și decizia din speță a Comisiei ar fi fost adoptată cu încălcarea condițiilor prevăzute la articolul 1291 din Codul civil francez care reglementează contractul încheiat între ArchiMEDES și Comisie, potrivit căruia, în cazul contestării unei creanțe, aceasta nu dobândește un caracter cert decât din momentul în care intervine o hotărâre de condamnare a debitorului la plata către creditor a creanței respective. Prin urmare, Tribunalul ar fi încălcat prevederile citate anterior apreciind că recurenta nu mai avea interesul de a solicita anularea deciziei din 5 octombrie 2005 întrucât aceasta constituia un act unilateral nelegal.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, recurenta invocă încălcarea articolului 6 din Convenția europeană de apărare a drepturilor omului, a articolului 64 din Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, a principiului general litis denuntiatio, a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil prin faptul că Tribunalul, fără o motivare, ar fi refuzat să admită cererea sa prin care urmărea citarea celorlalte părți la contract și pronunțarea unei hotărâri comune pentru toate părțile la contract. Acest refuz ar crea de facto o încălcare a egalității armelor între părțile la un contract între Comisie și parteneri multipli întrucât Comisia ar putea, dacă este cazul, să își îndrepte acțiunea împotriva tuturor cocontractanților, în timp ce această posibilitate nu ar exista în ipoteza în care unul dintre cocontractanți s-ar afla la originea acțiunii.

Prin intermediul celui de al treilea motiv, care cuprinde două aspecte, recurenta invocă încălcarea de către Tribunal a articolelor 1134 și 1165 din Codul civil, a principiului încrederii legitime, a articolelor 1.1 și 10 din contractul BU/209/95, a articolelor 2.1, 2.2, 21.1 și 21.4 din anexa II la același contract, precum și lipsa sau eroarea de motivare a hotărârii atacate. Recurenta susține că Tribunalul a încălcat dispozițiile citate anterior, pe de o parte, disociind drepturile și obligațiile diverșilor cocontractanți cu toate că ei răspund împreună și solidar pentru executarea contractului BU/209/95 și, pe de altă parte, apreciind că recurenta are calitatea de terț față de contract din cauza statutului său de subcontractant, deși aceasta ar fi tocmai o parte contractantă.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv, recurenta invocă încălcarea de către Tribunal a articolelor 1134 și 1184 din Codul civil, a principiului încrederii legitime, a articolului 5 din anexa II la contractul BU/209/95, precum și o lipsă de motivare și un caracter contradictoriu al hotărârii atacate, întrucât această instanță ar fi recunoscut în favoarea Comisiei dreptul unilateral de a rezilia contractul respectiv la 30 august 2005, cu toate că ar fi arătat că raportul final a fost aprobat tacit de aceasta cu mai mult de trei ani înainte.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/37


Recurs introdus la 11 august 2009 de A2A SpA, fostă ASM Brescia SpA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-189/03, ASM Brescia SpA/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-318/09 P)

2009/C 267/68

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: A2A SpA, fostă ASM Brescia SpA (reprezentanți: A. Santa Maria, A. Giardina, C. Croff și G. Pizzonia, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunițăților Europene

Concluziile recurentei

Anularea hotărârii pronunțate în cauza T-189/03 pentru încălcarea dreptului comunitar și în special a articolului 87 CE, precum și pentru o lipsă de motivare, în măsura în care califică scutirea trienală de impozit pe profit drept ajutor de stat;

anularea hotărârii pentru aplicarea eronată și contradictorie a dreptului comunitar, în măsura în care nu califică scutirea trienală de impozit pe profit drept ajutor existent;

anularea hotărârii pentru încălcarea dreptului comunitar, în măsura în care confirmă legalitatea ordinului de recuperare prevăzut în decizie; și, prin urmare,

declararea nulității deciziei (1), în măsura în care afirmă că regimul tranzitoriu de continuitate fiscală referitor la întreprinderile de servicii publice locale al căror acționariat este în majoritate public constituie un ajutor de stat și este incompatibil cu piața comună (articolul 2 din decizie) și/sau în măsura în care impune Italiei recuperarea de la beneficiari a ajutoarelor menționate (articolul 3 din decizie);

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

1.

Prin intermediul primului motiv, A2A SpA invocă încălcarea de către Tribunal a articolului 87 alineatul (1) CE, precum și o lipsă de motivare, în măsura în care hotărârea califică scutirea trienală de impozit pe profit drept ajutor de stat. În special, potrivit recurentei, Comisia nu a demonstrat în decizie existența în speță a două dintre condițiile prevăzute la articolul 87 alineatul (1) CE, mai exact denaturarea concurenței și afectarea schimburilor comerciale intracomunitare. În plus, Tribunalul nu a verificat în mod corect presupunerile pe care Comisia și-a întemeiat calificarea drept „ajutor”, astfel cum ar fi trebuit să procedeze potrivit criteriului controlului „complet” impus de jurisprudența comunitară.

2.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, în subsidiar, recurenta invocă încălcarea de către Tribunal a articolului 88 CE și a obligației de motivare și, în acest context, solicită anularea hotărârii în măsura în care califică scutirea trienală de impozit pe profit drept „ajutor nou”. În special, Tribunalul, preluând aproape identic afirmațiile Comisiei, a negat că măsurile de suspendare trienală în favoarea întreprinderilor municipalizate transformate în societăți pe acțiuni pot fi considerate drept „ajutoare existente”. Dimpotrivă, se ajunge la o soluție contrară dacă se consideră că regimul de scutire de impozit în discuție, anterior intrării în vigoare a Tratatului CE, se aplica și întreprinderilor municipalizate care, după cum a admis însăși Comisia, constituie aceeași entitate economică precum societățile ex lege nr. 142/90.

3.

În fine, prin intermediul celui de al treilea motiv, în subsidiar, A2A solicită anularea hotărârii pentru încălcarea dreptului comunitar și a principiilor acestuia, în măsura în care confirmă legalitatea ordinului de recuperare cuprins în decizie. Potrivit recurentei, hotărârea trebuie anulată deoarece, contrar jurisprudenței anterioare a instanțelor comunitare, susține legalitatea ordinului generic cuprins în decizie și afirmă în esență lipsa completă a unei puteri discreționare a autorităților naționale.


(1)  Decizia 2003/193/CE a Comisiei din 5 iunie 2002 privind un ajutor de stat sub formă de scutiri fiscale și de împrumuturi în condiții preferențiale acordate de Italia unor întreprinderi de servicii publice al căror acționariat este în majoritate public (JO 2003, L 77, p. 21).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/38


Recurs introdus la 11 august 2009 de ACEA SpA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-297/02, ACEA SpA/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-319/09 P)

2009/C 267/69

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: ACEA SpA (reprezentanți: L. Radicati di Brozolo, A. Giardina și T. Ubaldi, avocați)

Celelalte părți în proces: Comisia Comunităților Europene, ACSM Como SpA, AEM — Azienda Energetica Metropolitana Torino — SPA

Concluziile recurentei

Anularea hotărârii pronunțate în cauza T-297/02 întrucât nu sancționează lipsa examinării diferențiate a diferitelor cazuri de aplicare a scutirii trienale de impozit pe profit și confirmă că scutirea menționată trebuie să primească o calificare generală și abstractă în sensul că reprezintă un ajutor de stat;

anularea hotărârii întrucât nu recunoaște că scutirea trienală de impozit pe profit poate fi calificată drept ajutor existent, în sensul articolului 1 litera (b) punctul (v) din Regulamentul (CE) nr.o659/1999 (1);

anularea hotărârii întrucât confirmă legalitatea ordinului de recuperare prevăzut la articolul 3 din decizie (2);

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața ambelor instanțe.

Motivele și principalele argumente

Recurenta invocă patru motive de recurs în susținerea concluziilor sale.

Primul motiv se întemeiază pe o eroare de drept în aplicarea articolului 88 CE și a Regulamentului (CE) nr.o659/1999, precum și pe o lipsă de motivare a hotărârii atacate în ceea ce privește absența examinării diferențiate a diferitelor cazuri de aplicare a scutirii trienale de impozit pe profit prevăzute la articolul 3 alineatul 70 din Legea nr.o549/1995 și la articolul 66 alineatul 14 din Decretul-lege nr.o331/1993. Astfel, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și a omis să își motiveze decizia întrucât, în lumina împrejurărilor specifice speței și a informațiilor aflate la dispoziția Comisiei, nu a sancționat caracterul abstract și incomplet al anchetei și al concluziilor la care a ajuns Comisia în decizia atacată referitor la diferitele cazuri în care se aplica scutirea fiscală.

Al doilea motiv se întemeiază pe aplicarea eronată de către Tribunal a articolului 87 alineatul (1) CE, precum și pe o lipsă de motivare, întrucât a confirmat că scutirea trienală trebuia să primească o calificare generală și abstractă în sensul că reprezintă un ajutor de stat. În special, Tribunalul nu a verificat în mod corect împrejurările din speță și nici presupunerile pe care s-a întemeiat Comisia pentru a califica măsura respectivă drept ajutor, astfel cum ar fi trebuit să procedeze în temeiul competenței de control complet de care dispune. Prin urmare, Tribunalul a confirmat decizia Comisiei, cu toate că existența a două dintre condițiile prevăzute la articolul 87 alineatul (1) CE nu a fost demonstrată, cel puțin în ceea ce privește anumite sectoare vizate de scutire: faptul că ajutorul poate să denatureze concurența și că afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

Al treilea motiv se întemeiază pe lipsa și pe caracterul contradictoriu al motivării, precum și pe o eroare de drept în interpretarea și în aplicarea articolului 88 alineatul (1) CE și a articolului 1 litera (b) punctul (v) din Regulamentul (CE) nr.o659/1999, scutirea trienală de impozit pe profit fiind calificată drept ajutor nou. Astfel, Tribunalul nu a sancționat faptul că scutirea nu a fost calificată drept ajutor existent în sensul articolului 1 litera (b) punctul (v) din Regulamentul (CE) nr.o659/1999, cu toate că rezulta din context și din împrejurările din speță că o calificare drept ajutor nou, cel puțin în ceea ce privește anumite sectoare vizate de scutirea trienală, nu era justificată.

Al patrulea motiv se întemeiază pe o eroare de drept și pe o lipsă de motivare referitoare la legalitatea ordinului de recuperare prevăzut la articolul 3 din decizia atacată. Astfel, având în vedere împrejurările din speță, Tribunalul a săvârșit o eroare apreciind că ordinul de recuperare prevăzut în dispozitivul deciziei avea o sferă maximă și era total necondiționat, cu toate că decizia menționată nu cuprindea decât o apreciere abstractă, generică și incompletă a scutirii fiscale.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO 1999, L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 01, p. 41).

(2)  Decizia 2003/193/CE a Comisiei din 5 iunie 2002 privind un ajutor de stat sub formă de scutiri fiscale și de împrumuturi în condiții preferențiale acordate de Italia unor întreprinderi de servicii publice al căror acționariat este în majoritate public (JO 2003, L 77, p. 21).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/39


Recurs introdus la 11 august 2009 de A2A SpA, fostă ASM Brescia SpA, împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-301/02, AEM/Comisia

(Cauza C-320/09 P)

2009/C 267/70

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: A2A SpA, precedentemente ASM Brescia SpA (reprezentanți: A. Giardina, A. Santa Maria, C. Croff și G. Pizzonia, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii pronunțate în cauza T-301/02 pentru încălcarea dreptului comunitar și în special a articolului 87 CE, precum și pentru o lipsă de motivare, în măsura în care califică scutirea trienală de impozit pe profit drept ajutor de stat;

anularea hotărârii pentru aplicarea eronată și contradictorie a dreptului comunitar, în măsura în care nu califică scutirea trienală de impozit pe profit drept ajutor existent;

anularea hotărârii pentru încălcarea dreptului comunitar, în măsura în care confirmă legalitatea ordinului de recuperare prevăzut în decizie (1); și, prin urmare,

declararea nulității deciziei, în măsura în care afirmă că regimul tranzitoriu de continuitate fiscală referitor la întreprinderile de servicii publice locale al căror acționariat este în majoritate public constituie un ajutor de stat nelegal și este incompatibil cu piața comună (articolul 2 din decizie) și/sau în măsura în care impune Italiei recuperarea de la beneficiari a ajutoarelor menționate (articolul 3 din decizie);

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul primului motiv, A2A SpA invocă încălcarea de către Tribunal a articolului 87 alineatul (1) CE, precum și o lipsă de motivare, în măsura în care hotărârea califică scutirea trienală de impozit pe profit drept ajutor de stat. În special, potrivit recurentei, Comisia nu a demonstrat în decizie existența în speță a două dintre condițiile prevăzute la articolul 87 alineatul (1) CE, mai exact denaturarea concurenței și afectarea schimburilor comerciale intracomunitare. În plus, Tribunalul nu a verificat în mod corect presupunerile pe care Comisia și-a întemeiat calificarea drept „ajutor”, astfel cum ar fi trebuit să procedeze potrivit criteriului controlului „complet” impus de jurisprudența comunitară.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, în subsidiar, recurenta invocă încălcarea de către Tribunal a articolului 88 CE și a obligației de motivare și, în acest context, solicită anularea hotărârii în măsura în care califică scutirea trienală de impozit pe profit drept „ajutor nou”. În special, Tribunalul, preluând aproape identic afirmațiile Comisiei, a negat că măsurile de suspendare trienală în favoarea întreprinderilor municipalizate transformate în societăți pe acțiuni pot fi considerate drept „ajutoare existente”. Dimpotrivă, se ajunge la o soluție contrară dacă se consideră că regimul de scutire de impozit în discuție, anterior intrării în vigoare a Tratatului CE, se aplica și întreprinderilor municipalizate care, după cum a admis însăși Comisia, constituie aceeași entitate economică precum societățile ex lege nr. 142/90.

În fine, prin intermediul celui de al treilea motiv, în subsidiar, A2A solicită anularea hotărârii pentru încălcarea dreptului comunitar și a principiilor acestuia, în măsura în care confirmă legalitatea ordinului de recuperare cuprins în decizie. Potrivit recurentei, hotărârea trebuie anulată deoarece, contrar jurisprudenței anterioare a instanțelor comunitare, susține legalitatea ordinului generic cuprins în decizie și afirmă în esență lipsa completă a unei puteri discreționare a autorităților naționale.


(1)  Decizia 2003/193/CE a Comisiei din 5 iunie 2002 privind un ajutor de stat sub formă de scutiri fiscale și de împrumuturi în condiții preferențiale acordate de Italia unor întreprinderi de servicii publice al căror acționariat este în majoritate public (JO 2003, L 77, p. 21).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/40


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (England and Wales), Chancery Division, la 12 august 2009 — L'Oréal SA, Lancôme parfums et beauté & Cie SNC, Laboratoire Garnier & Cie, L'Oréal (UK) Limited/eBay International AG, eBay Europe SARL, eBay (UK) Limited, Stephan Potts, Tracy Ratchford, Marie Ormsby, James Clarke, Joanna Clarke, Glen Fox, Rukhsana Bi

(Cauza C-324/09)

2009/C 267/71

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (England and Wales), Chancery Division

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: L'Oréal SA, Lancôme parfums et beauté & Cie SNC, Laboratoire Garnier & Cie, L'Oréal (UK) Limited

Pârâți: eBay International AG, eBay Europe SARL, eBay (UK) Limited, Stephan Potts, Tracy Ratchford, Marie Ormsby, James Clarke, Joanna Clarke, Glen Fox, Rukhsana Bi

Întrebările preliminare

1.

Furnizarea gratuită, către distribuitorii autorizați ai titularului mărcii, de parfumuri și de produse cosmetice pentru testare (de exemplu, eșantioane destinate să fie utilizate pentru testare de către consumatori în punctele de vânzare) și de mostre (de exemplu, recipiente din care pot fi prelevate mici cantități pentru a fi oferite consumatorilor ca eșantioane gratuite) care nu sunt destinate vânzării către consumatori (fiind adesea marcate cu mențiunea „vânzarea interzisă” sau „vânzarea individuală interzisă”) are drept consecință faptul că astfel de bunuri sunt „introduse pe piață” în sensul articolului 7 alineatul (1) din Prima Directivă 89/104/CEE (1) din 21 decembrie 1988 („Directiva privind mărcile”) și al articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 (2) al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară („Regulamentul nr. 40/94”)?

2.

Scoaterea parfumurilor și a produselor cosmetice din cutii (sau din alte ambalaje externe) fără acordul titularului mărcii constituie un „motiv legitim” pentru ca titularul mărcii să se opună comercializării ulterioare a produselor fără ambalaje, în sensul articolului 7 alineatul (2) din Directiva privind mărcile și al articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94?

3.

Răspunsul la întrebarea 2) este diferit dacă:

a)

în urma scoaterii din cutii (sau din alt ambalaj), produsele fără ambalaj nu indică informațiile impuse de articolul 6 alineatul (1) din Directiva 76/768/CEE (3) a Consiliului din 27 iulie 1976 („Directiva privind produsele cosmetice”) și, în special, nu indică o listă a ingredientelor sau „data expirării produsului”?

b)

lipsa acestor informații are drept consecință faptul că oferta de vânzare sau vânzarea produselor fără ambalaj constituie infracțiune în conformitate cu legea statului membru al Comunității în care aceste produse sunt oferite spre vânzare sau vândute de terțe persoane?

4.

Răspunsul la întrebarea 2) de mai sus este diferit în cazul în care comercializarea ulterioară prejudiciază sau este susceptibilă să prejudicieze imaginea produselor și, în consecință, reputația mărcii? În caz afirmativ, acest efect este prezumat sau se impune a fi probat de către titularul mărcii?

5.

În cazul în care un comerciant care administrează o piață online achiziționează, de la un administrator al unui motor de căutare, utilizarea unui semn identic cu o marcă înregistrată și destinat să fie utilizat drept cuvânt de căutare, astfel încât semnul este prezentat unui utilizator al motorului de căutare într-un link sponsorizat către pagina de internet a comerciantului care deține piața online, afișarea semnului în linkul sponsorizat constituie o „utilizare” a semnului în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind mărcile și al articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94?

6.

Accesarea linkului sponsorizat menționat la întrebarea 5) de mai sus, care trimite utilizatorul direct la publicitate sau la oferte de vânzare a unor produse identice cu cele pentru care marca este înregistrată sub semnul plasat pe pagina de internet de către terți, unele dintre aceste produse aducând atingere mărcii, iar altele fiind conforme cu aceasta, în funcție de regimul diferit al produselor respective, constituie o utilizare a semnului de către operatorul pieței online „prin raportare la” produsele care încalcă marca în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind mărcile și al articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94?

7.

În cazul în care produsele pentru care este efectuată publicitatea și care sunt propuse spre vânzare pe pagina de internet menționată la întrebarea 6) de mai sus includ produse care nu au fost introduse pe piață în cadrul SEE de către titularul mărcii sau cu acordul acestuia, este suficient, pentru ca această utilizare să intre sub incidența articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind mărcile și a articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94, fără a intra sub incidența articolului 7 alineatul (1) din Directiva privind mărcile și a articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94, ca publicitatea sau oferta de vânzare să fie destinată unor consumatori care se află pe teritoriul acoperit de marcă sau, dimpotrivă, titularul mărcii trebuie să demonstreze că publicitatea sau oferta de vânzare implică în mod necesar introducerea pe piață a produselor în cauză în cadrul teritoriului acoperit de marcă?

8.

Răspunsurile la întrebările 5, 6 și 7 de mai sus sunt diferite dacă utilizarea pe care o contestă titularul mărcii constă în afișarea semnului chiar pe pagina de internet a administratorului pieței online, și nu într-un link sponsorizat?

9.

În cazul în care, pentru ca o astfel de utilizare să intre sub incidența articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind mărcile și a articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94 și să nu intre sub incidența articolului 7 alineatul (1) din Directiva privind mărcile și a articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94, este suficient ca publicitatea sau oferta de vânzare să fie destinată consumatorilor care se află pe teritoriul acoperit de marcă:

a)

o astfel de utilizare constă în sau include „stocarea informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului” în sensul articolului 14 alineatul (1) din Directiva privind comerțul electronic?

b)

dacă utilizarea nu constă exclusiv în activități care intră sub incidența articolului 14 alineatul (1) din Directiva privind comerțul electronic, dar include astfel de activități, administratorul unei piețe online este exonerat de răspundere în măsura în care utilizarea constă în astfel de activități și, în caz afirmativ, pot fi acordate daune interese sau alte despăgubiri financiare pentru o astfel de utilizare în măsura în care acesta nu este exonerat de răspundere?

c)

în cazul în care administratorul unei piețe online are cunoștință de faptul că anumite produse au făcut obiectul unei publicități, au fost propuse spre vânzare sau vândute pe pagina sa de internet cu încălcarea drepturilor aferente mărcii înregistrate, iar încălcările unor astfel de mărci înregistrate pot persista prin publicitate, ofertă de vânzare sau vânzare a acelorași produse sau a unor produse similare de către același utilizator sau de către utilizatori diferiți ai paginii de internet, aceasta echivalează cu faptul de a avea „cunoștință [în mod efectiv]” sau de a avea „cunoștință” în sensul articolului 14 alineatul (1) din Directiva privind comerțul electronic?

10)

În cazul în care serviciile unui intermediar, precum un administrator al unei pagini de internet, au fost utilizate de un terț pentru a aduce atingere unei mărci înregistrate, articolul 11 din Directiva 2004/48/CE (4) a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală („Directiva prin respectarea drepturilor”) impune statelor membre să asigure că titularul mărcii poate obține un ordin împotriva intermediarului pentru a împiedica încălcarea ulterioară a mărcii menționate, prin opoziție la continuarea acestei încălcări specifice, iar, în caz afirmativ, care este întinderea acestui ordin ce poate să fie solicitat?


(1)  Prima Directivă a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 40, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 92).

(2)  JO L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146.

(3)  Directiva 76/768/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la produsele cosmetice (JO L 262, p. 169, Ediție specială, 13/vol. 3, p. 101).

(4)  JO L 157, p. 45, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 56.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/41


Recurs introdus la 17 august 2009 de Iride SpA, fostă AMGA SpA, împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-300/02, AMGA/Comisia

(Cauza C-329/09 P)

2009/C 267/72

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Iride Spa, fostă AMGA Spa (reprezentanți: L. Radicati di Brozolo și T. Ubaldi, avocați)

Celelalte părți în proces: Comisia Comunităților Europene, A2A SpA, fostă ASM Brescia SpA

Concluziile recurentei

Anularea hotărârii pronunțate în cauza T-300/02, pentru denaturarea elementelor din dosar și pentru eroare în consecințele de drept pe care Tribunalul le-a formulat pe baza acestor elemente, în măsura în care declară că Azienda Mediterranea Gas e Acqua SpA (AMGA) nu este vizată în mod individual de decizia în litigiu (1) și că acțiunea pe care a introdus-o în cauza T-300/02 este inadmisibilă;

declararea admisibilității acțiunii introduse în cauza T-300/02 și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul de Primă Instanță pentru ca acesta să se pronunțe pe fond, potrivit articolului 61 din Statutul Curții de Justiție;

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul ambelor proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă un singur motiv referitor la denaturarea elementelor din dosar și la eroarea în consecințele de drept pe care Tribunalul le-a formulat pe baza constatărilor inexacte cuprinse în hotărâre, în conformitate cu articolul 230 al patrulea paragraf CE și cu jurisprudența comunitară relevantă. În special, în opinia Iride, Tribunalul a denaturat complet elementele pe care aceasta le-a supus aprecierii Tribunalului pentru a confirma calificarea AMGA ca beneficiar efectiv al unui ajutor individual acordat în cadrul schemei în litigiu, a cărui recuperare a fost dispusă de Comisie. Din cauza denaturării elementelor din dosar, Tribunalul a formulat, așadar, în mod eronat consecința de drept că aceasta nu ar fi vizată în mod individual de decizia în litigiu și, prin urmare, că acțiunea sa este inadmisibilă.


(1)  Decizia 2003/193/CE a Comisiei din 5 iunie 2002 privind un ajutor de stat sub formă de scutiri fiscale și de împrumuturi în condiții preferențiale acordate de Italia unor întreprinderi de servicii publice al căror acționariat este în majoritate public (JO L 77, p. 21).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/42


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Verwaltungsgerichts Meiningen (Germania) la 24 august 2009 — Frank Scheffler/Landkreis Wartburgkreis

(Cauza C-334/09)

2009/C 267/73

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Meiningen

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Frank Scheffler

Pârât: Landkreis Wartburgkreis

Întrebarea preliminară

În conformitate cu articolul 234 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene, următoarea întrebare este adresată Curții de Justiție a Comunităților Europene în vederea pronunțării unei decizii cu titlu preliminar:

Un stat membru poate, potrivit articolului 1 alineatul (2) și a articolului 8 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/439/CEE (1), să exercite dreptul care îi este conferit prin articolul 8 alineatul (2) din aceeași directivă — de a aplica posesorului unui permis de conducere, emis de un alt stat membru, propriile dispoziții de drept intern privind limitarea, suspendarea, retragerea sau anularea dreptului de conducere — în temeiul unui raport de expertiză privind aptitudinea de a conduce prezentat de titularul unui permis de conducere emis de un alt stat membru, în condițiile în care acest raport a fost întocmit, cu siguranță, după emiterea permisului de conducere respectiv și, în plus, în baza unei examinări a persoanei în cauză realizată ulterior acestei date, dar se referă la împrejurări anterioare emiterii permisului de conducere în discuție.


(1)  Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele de conducere (JO L 237, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 2, p. 62).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/42


Recurs introdus la 21 august 2009 de Acegas-APS SpA, fostă Acqua, Elettricità, Gas e servizi SpA (Acegas) împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta extinsă) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-309/02, Acegas/Comisia

(Cauza C-341/09 P)

2009/C 267/74

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Acegas-APS SpA, fostă Acqua, Elettricità, Gas e servizi SpA (Acegas) (reprezentanți: F. Ferletic și F. Spitaleri, avocați, L. Daniele, profesor)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță din 11 iunie 2009, cauza T-309/02, Acegas/Comisia, și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond în fața Tribunalului;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente recursului și soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată efectuate în primă instanță.

În ipoteza în care Curtea decide că stadiul în care se află dosarul îi permite să soluționeze cauza pe fond,

anularea în întregime a Deciziei 2003/193/CE a Comisiei din 5 iunie 2002 (1) privind scutiri fiscale și împrumuturi în condiții preferențiale acordate de Italia unor întreprinderi de servicii publice al căror acționariat este în majoritate public;

în subsidiar, anularea articolului 3 din decizia atacată, în măsura în care impune statului italian recuperarea de la beneficiari a ajutorului acordat;

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri, precum și procedurii în primă instanță.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv: încălcarea articolului 230 al patrulea paragraf CE — Excluderea intereselor individuale ale ACEGAS-APS pe baza unor elemente de fapt eronate și nerelevante

ACEGAS-APS subliniază că jurisprudența constantă a Curții subordonează legitimarea procesuală activă împotriva deciziilor Comisiei privind scheme de ajutor față de două condiții: reclamantul trebuie să fie beneficiar efectiv al unui ajutor acordat în temeiul schemei care face obiectul deciziei; decizia trebuie să cuprindă un ordin de recuperare a ajutorului. ACEGAS-APS arată că în speță erau îndeplinite ambele condiții menționate. Cu toate acestea, Tribunalul a declarat în mod eronat acțiunea ca fiind inadmisibilă, referindu-se la împrejurări de fapt ulterioare, eronate, nerelevante și care nu intră în competența Tribunalului.

Al doilea motiv: încălcarea articolului 230 al patrulea paragraf CE — Luarea în considerare în mod eronat, în aprecierea interesului individual al recurentei, a unor elemente și împrejurări ulterioare datei adoptării deciziei

ACEGAS-APS susține că respectivele condiții pentru legitimarea procesuală activă trebuie să fie îndeplinite în momentul adoptării deciziei atacate. Cu toate acestea, Tribunalul a exclus în mod eronat interesul individual al ACEGAS-APS de a exercita acțiunea, pe baza unor împrejurări de fapt ulterioare, referitoare la procedura aplicată de autoritățile italiene competente pentru recuperarea prezumatului ajutor acordat.

Al treilea motiv: încălcarea dreptului la apărare al recurentei — vicii de procedură în fața Tribunalului care produc prejudicii intereselor recurentei — denaturare a mijloacelor de probă — lipsă și contradictorialitate a motivării

În cursul procedurii în primă instanță, Tribunalul a adresat două cereri scrise ACEGAS-APS și, respectiv, Republicii Italiene, prin care solicita să i se comunice valoarea totală a ajutorului primit de recurentă. Adresând aceste cereri, Tribunalul a încălcat dreptul la apărare al ACEGAS-APS. În plus, Tribunalul a denaturat conținutul răspunsurilor furnizate, care confirmau că recurenta era „beneficiara efectivă” a schemei de scutiri IRPEG contestate de Comisie.


(1)  JO L 77, p. 21.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/43


Recurs introdus la 26 august 2009 de Victor Guedes — Indústria e Comércio, SA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 11 iunie 2009 în cauza T-151/08, Guedes — Indústria e Comércio/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Consorci de l’Espai Rural de Gallecs

(Cauza C-342/09 P)

2009/C 267/75

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Victor Guedes — Indústria e Comércio, SA (reprezentant: B. Braga da Cruz, advogado)

Cealaltă parte în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Consorci de l’Espai Rural de Gallecs

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

Anularea Hotărârii din 11 iunie 2009 a Tribunalului de Primă Instanță, pronunțată în cauza T-151/08 (ca urmare a: Deciziei din 16 ianuarie 2008 adoptate în cauza R 986/2007-2 de Camera a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne; Deciziei de opoziție din 27 aprilie 2007 a OAPI privind procedura de opoziție nr. B 828634), potrivit prevederilor de drept comunitar aplicabile;

refuzul înregistrării mărcii comunitare nr. 3 710 597 pentru bunuri din clasele 29 și 31;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În decizia sa de opoziție, OAPI a considerat că unele dintre produsele în cauză sunt identice sau prezintă o asemănare clară între ele, dar mărcile în conflict au fost considerate distincte, fără a aprecia renumele mărcii anterioare „GALLO”.

Camera a doua de recurs a urmat această concluzie și a menționat că, deși renumele mărcii anterioare „GALLO” era dovedit în mod corespunzător, mărcile în cauză sunt distincte.

Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene a confirmat concluzia Camerei de recurs în ceea ce privește faptul că mărcile în cauză prezintă diferențe din punct de vedere fonetic, grafic și conceptual.

Recurenta nu este de acord cu această constatare, întrucât consideră că mărcile GALLO și GALLECS desemnează produse care sunt identice sau prezintă asemănări clare și sunt similare.

De fapt, în mai multe decizii ale instanțelor comunitare s-a indicat că mărcile care au aceleași elemente inițiale prezintă un risc de confuzie și, prin urmare, nu pot coexista pe piață.

Mai mult, s-a considerat și s-a recunoscut că marca GALLO are un renume care conferă un caracter distinctiv pronunțat mărcii anterioare în Portugalia.

Prin urmare, există o posibilitate reală ca pârâtul să obțină un avantaj necuvenit din renumele mărcii anterioare portugheze „GALLO” a recurentei.

Recurenta susține, prin urmare, că hotărârea atacată încalcă prevederile articolului 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul privind marca comunitară.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/44


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (England & Wales), Queen's Bench Division (Administrative Court) la 26 august 2009 — Afton Chemical Limited/Secretary of State for Transport

(Cauza C-343/09)

2009/C 267/76

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (England & Wales), Queen’s Bench Division (Administrative Court)

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Afton Chemical Limited

Pârât: Secretary of State for Transport

Întrebările preliminare

În legătură cu dispozițiile privind aditivii metalici prevăzute în Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE (denumită în continuare „directiva”) (1):

1.

În ceea ce privește partea din articolul 1 alineatul 8 care introduce în Directiva 98/70 (2) un nou articol 8a alineatul (2), care limitează utilizarea în carburanți a metil-ciclopentadienil tricarbonil-manganului la 6 mg mangan pe litru începând cu 1 ianuarie 2011 și la 2 mg mangan pe litru începând cu 1 ianuarie 2014, impunerea unor astfel de limite este:

1.

ilegală întrucât este întemeiată pe o eroare vădită de apreciere?

2.

ilegală întrucât încalcă cerințele principiului precauției?

3.

ilegală întrucât nu respectă principiul proporționalității?

4.

ilegală întrucât este contrară principiului egalității de tratament?

5.

ilegală întrucât este contrară principiului securității juridice?

2.

În ceea ce privește partea din articolul 1 alineatul 8 prin care se introduce în Directiva 98/70 un nou articol 8a alineatele (4), (5) și (6), prin care se impune etichetarea tuturor carburanților care conțin aditivi metalici cu mențiunea „Conține aditivi metalici”, impunerea unei astfel de obligații de etichetare este:

1.

ilegală întrucât este întemeiată pe o eroare vădită de apreciere?

2.

ilegală întrucât nu respectă principiul proporționalității?


(1)  JO L 140, p. 88.

(2)  Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (JO L 350, p. 58, Ediție specială, 13/vol. 26, p. 3).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/45


Acțiune introdusă la 28 august 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Malta

(Cauza C-351/09)

2009/C 267/77

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: S. Pardo Quintillán, K. Xuereb, agenți)

Pârâtă: Republica Malta

Concluziile reclamantei

Constatarea faptului că Republica Malta,

(a)

prin omiterea elaborării programelor de monitorizare a stării apelor de suprafață și a punerii lor în aplicare potrivit articolului 8 alineatele (1) și (2) din Directiva 2000/60/CE (1),

(b)

prin omiterea, de asemenea, a respectării obligației de a prezenta rapoarte de sinteză cu privire la programele de monitorizare a apelor de suprafață potrivit articolului 15 alineatul (2) din această directivă,

încalcă articolele 8 și 15 din directiva menționată;

obligarea Republicii Malta la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Potrivit articolului 15 alineatul (2) din directivă, data limită pentru prezentarea rapoartelor de sinteză privind programele de monitorizare a fost stabilit la 22 martie 2007. În plus, obligația de a prezenta raportul de sinteză cu privire la programele de monitorizare a apelor de suprafață este independentă de obligația de a prezenta primul plan de gestionare a bazinelor hidrografice. În prezent, raportul de sinteză privind programele de monitorizare a apelor de suprafață nu este disponibil. Prin urmare, Comisia consideră că Republica Malta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 15 alineatul (2) din directivă.

În plus, având în vedere informația menționată anterior furnizată de Republica Malta și lipsa de informații referitoare la raportul de sinteză cu privire la programele de monitorizare a apelor de suprafață pe care Republica Malta trebuie să îl prezinte, Comisia consideră, prin urmare, că Republica Malta a omis până în prezent să elaboreze programele de monitorizare a apelor de suprafață și să le facă operaționale potrivit articolului 8 alineatele (1) și (2) din directivă. Aceste programe sunt esențiale pentru a obține o viziune coerentă și completă a stării apelor din cadrul fiecărui district hidrografic (2).


(1)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 6, p. 193).

(2)  Articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/45


Recurs introdus la 2 septembrie 2009 de Perfetti Van Melle SpA împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 1 iulie 2009 în cauza T-16/08, Perfetti Van Melle SpA/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Cloetta Fazer AB

(Cauza C-353/09 P)

2009/C 267/78

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Perfetti Van Melle SpA (reprezentanți: P. Perani și P. Pozzi, avocați)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Cloetta Fazer AB

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

admiterea recursului și, în consecință, anularea în tot, potrivit articolului 61 din Statutul Curții de Justiție și articolului 113 din Regulamentul de procedură, a Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță pronunțate în cauza T-16/08;

pronunțarea unei hotărâri definitive — dacă stadiul procedurii permite acest lucru —, anulând Decizia diviziei de anulare a OAPI din 24 noiembrie 2005 prin privind cererea de anulare nr. 941 C 973065 și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii în fața Tribunalului și a Curții, precum și a celor aferente procedurii de declarare a nulității desfășurate la OAPI.

Motivele și principalele argumente

1.   În drept

Prin prezentul recurs, Perfetti Van Melle SpA atacă Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din cauza T-16/08, pronunțată la 1 iulie 2009 și comunicată la 2 iulie 2009.

În susținerea recursului, recurenta consideră că hotărârea Tribunalului atacată în prezenta cauză este viciată de o interpretare și de o aplicare greșite ale articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (RMC) (1), coroborat cu articolul 53 alineatul (1) litera (a) din același regulament.

1.1   Primul motiv: recurenta susține că Tribunalul nu a examinat marca în cauză în temeiul criteriilor „aprecierii globale” și „impresiei de ansamblu”

Potrivit unui principiu consacrat, aprecierea globală a riscului de confuzie trebuie să se întemeieze, în ceea ce privește similitudinea vizuală, fonetică sau conceptuală dintre mărcile în cauză, pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ținând cont în special de elementele lor distinctive și dominante. Recurenta susține că Tribunalul nu a aplicat principiul susmenționat și, în special, a decis să exista un risc de confuzie întemeindu-și aprecierea numai pe existența elementului comun „CENTER”.

În hotărârea atacată, mărcile nu au fost examinate utilizând o „apreciere globală” și „impresia de ansamblu” pe care au produs-o. În schimb, în hotărârea atacată s-a utilizat o abordare analitică și s-a examinat, pe de o parte, marca „CENTER”, și, pe de altă parte, primul component verbal „CENTER” al mărcii contestate, fără să se acorde importanță celui de al doilea element verbal „SHOCK”. Este adevărat că în hotărârea atacată s-a menționat criteriul aprecierii globale și al impresiei de ansamblu, însă este adevărat și că menționarea și repetarea unui criteriu judiciar nu sunt suficiente: pentru a proceda corect, trebuie ca acesta să fie și urmat și aplicat corect în speță. Această situație nu se regăsește în hotărârea atacată. Hotărârea atacată se limitează la a arăta că cele două mărci comparate sunt similare, având drept element comun componentul verbal „CENTER”, fără a explica de ce componentul verbal „SHOCK” nu este suficient pentru a exclude un risc de confuzie.

Pentru motivele de mai sus, reclamanta susține, în plus, că hotărârea atacată este viciată de denaturarea situației de fapt și de încălcarea obligației de motivare.

1.2   Al doilea motiv: reclamanta susține că, în hotărârea atacată, Tribunalul nu a luat în considerare anumiți factori extrem de importanți și de relevanți

În hotărârea atacată s-a încălcat, de asemenea, articolul 8 alineatul (1) litera (b), întrucât nu au fost examinați factori extrem de relevanți pentru a determina riscul de confuzie între mărci. În special, Tribunalul nu a luat în considerare lunga coexistență a mărcilor comparate și lipsa confuziei reale, astfel cum s-a explicat pe larg în cererea introductivă depusă la Tribunal.

În plus, Tribunalul nu a apreciat în mod corect un alt factor important, și anume gradul de atenție al publicului relevant. De fapt, Tribunalul nu a putut deduce în mod logic că un consumator normal informat și suficient de atent și de avizat nu ar observa prezența cuvântului „SHOCK” și nu și-ar da seama că mărcile examinate, nu numai că prezintă diferențe vizuale și fonetice, ci au și înțelesuri diferite, având în vedere că marca „CENTER” este formată dintr-un cuvânt care evocă „punctul central al unui obiect”, în timp ce marca „CENTER SHOCK”, datorită prezenței elementului celui mai distinctiv „SHOCK”, evocă ideea unei senzații puternice (un șoc) pe care o va simți consumatorul atunci când va mesteca centrul gumei.

2.   Concluziile recurentei:

admiterea recursului și, în consecință, anularea în tot, potrivit articolului 61 din Statutul Curții de Justiție și articolului 113 din Regulamentul de procedură, a Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță;

pronunțarea unei hotărâri definitive, dacă stadiul procedurii permite acest lucru, anulând Decizia diviziei de anulare a OAPI din 24 noiembrie 2005 privind cererea de anulare nr. 941 C 973065 și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii în fața Tribunalului și a Curții, precum și a celor aferente procedurii de declarare a nulității desfășurate la OAPI, potrivit articolului 122 din Regulamentul de procedură;

în subsidiar, dacă stadiul procedurii nu permite acest lucru, trimiterea cauzei Tribunalului spre rejudecare conform criteriilor obligatorii stabilite de Curte.


(1)  JO L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/46


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Administrativen Sad Sofia-Grad (Bulgaria) la 7 septembrie 2009 — Saïd Shamilovich Kadzoev/Ministertsvo na vatreshnite raboti

(Cauza C-357/09)

2009/C 267/79

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen Sad Sofia-Grad (Bulgaria)

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Saïd Shamilovich Kadzoev

Pârât: Ministertsvo na vatreshnite raboti

Întrebările preliminare

1.

Articolul 15 alineatele (5) și (6) din Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (1) trebuie interpretat în sensul că:

a)

atunci când dreptul național nu prevedea un termen maxim privind luarea în custodie publică și nici motivele prelungirii luării în custodie publică înainte de transpunerea cerințelor directivei menționate, iar cu ocazia transpunerii directivei nu s-a prevăzut că noile dispoziții au un efect retroactiv, aceste cerințe ale directivei nu se aplică și nu determină curgerea termenului decât de la data transpunerii în dreptul național al statului membru?

b)

în termenul prevăzut pentru luarea în custodie publică într-un centru specializat în vederea îndepărtării, în sensul directivei menționate, nu se ia în calcul perioada în care a fost suspendată executarea unei decizii de îndepărtare [de pe teritoriul] statului membru în temeiul unei dispoziții exprese, ca urmare a desfășurării unei proceduri de azil la cererea unui resortisant al unei țări terțe, deși pe parcursul acestei proceduri resortisantul în cauză a continuat să locuiască în același centru specializat de luare în custodie publică, dacă legislația statului membru permite acest lucru?

2.

Articolul 15 alineatele (5) și (6) din Directiva 2008/115/CE […] trebuie interpretat în sensul că în termenele prevăzute pentru luarea în custodie publică într-un centru specializat în vederea îndepărtării în sensul directivei menționate nu se ia în calcul perioada în care executarea unei decizii de înstrăinare [de pe teritoriul statului membru] a fost suspendată în temeiul unei dispoziții exprese pentru motivul că este pendinte o procedură jurisdicțională împotriva deciziei menționate, deși pe parcursul acestei proceduri persoana vizată a continuat să locuiască în același centru specializat de luare în custodie publică, nu deține documente de identitate valabile, existând prin urmare o îndoială cu privire la identitatea sa, nu are mijloace de subzistență și are un comportament agresiv?

3.

Articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2008/115/CE […] trebuie interpretat în sensul că înstrăinarea nu este posibilă în mod rezonabil atunci când:

a)

în momentul verificării de către instanță a luării în custodie publică, statul al cărui resortisant este persoana interesată a refuzat să îi elibereze un document de călătorie în vederea întoarcerii sale și, până la momentul respectiv, nu a existat un acord cu o țară terță pentru ca persoana interesată să fie primită, deși organele administrative ale statului membru continuă eforturile în acest sens?

b)

în momentul verificării de către instanță a luării în custodie publică exista un acord de readmisie încheiat între Uniunea Europeană și statul al cărui resortisant este persoana interesată, însă întrucât existau probe noi — și anume un certificat de naștere al persoanei interesate — statul membru nu s-a referit la dispozițiile acordului menționat și în condițiile în care persoana interesată nu dorește să se întoarcă?

c)

posibilitățile de prelungire a termenelor de luare în custodie publică prevăzute la articolul 15 alineatul (6) din directivă sunt epuizate, în ipoteza în care niciun acord de readmisie nu a fost încheiat cu țara terță în momentul verificării de către instanță a luării în custodie publică a persoanei interesate, având în vedere articolul 15 alineatul (6) din directivă?

4.

Articolul 15 alineatele (5) și (6) din Directiva 2008/115/CE […] trebuie interpretat în sensul că, dacă în momentul verificării luării în custodie publică cu scopul îndepărtării persoanei interesate spre o țară terță s-a constatat că nu există un motiv rezonabil pentru îndepărtarea sa și că motivele de prelungire a luării sale în custodie nu mai există:

a)

nu trebuie totuși să se dispună eliberarea sa imediată dacă următoarele condiții sunt îndeplinite cumulativ: persoana interesată nu dispune de documente de identitate valabile, indiferent de durata lor de valabilitate și există prin urmare îndoieli cu privire la identitatea sa, are un comportament agresiv, nu dispune de mijloace de subzistență și nu există niciun terț care să își fi asumat răspunderea pentru întreținerea sa?

b)

în vederea adoptării deciziei privind eliberarea, trebuie să se aprecieze dacă resortisantul țării terțe dispune, conform dispozițiilor din dreptul național al statului membru, de mijloacele necesare pentru a se stabili pe teritoriul statului membru, precum și de o adresă unde să își stabilească reședința?


(1)  JO L 348, p. 98.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/48


Acțiune introdusă la 11 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

(Cauza C-363/09)

2009/C 267/80

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Parpala și F. Jimeno Fernández, agenți)

Pârât: Regatul Spaniei

Concluziile reclamantei

constatarea faptului că, prin menținerea în vigoare a Legii fitosanitare nr. 43/2002 din 20 noiembrie 2002, Regatul Spaniei și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 13 din Directiva 91/414/CEE (1);

obligarea Regatului Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Directiva 91/414/CEE răspunde necesității de a armoniza dispozițiile naționale privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar. În acest scop, directiva menționată instituie norme uniforme în ceea ce privește condițiile și procedurile de autorizare a acestor produse.

Articolul 13 din această directivă stabilește reglementarea referitoare la informațiile cerute din partea solicitantului unei autorizații pentru un anumit produs de uz fitosanitar, pe de o parte, și la utilizarea și la protecția respectivelor informații, pe de altă parte, garantând confidențialitatea acestora, sub rezerva anumitor excepții.

Directiva constituie o armonizare completă și, prin urmare, un stat membru nu poate adopta o reglementare națională care impune operatorilor economici partajarea datelor furnizate de un prim solicitant al unei autorizații, cu excepția situației în care sunt respectate condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (7).

Cu toate acestea, articolul 38 din Legea nr. 43/2002 permite accesul la datele ce rezultă din studii și experimente, în afara cazurilor prevăzute expres de directivă.


(1)  Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 10, p. 30).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/48


Recurs introdus la 14 septembrie 2009 de Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 8 iulie 2009 în cauza T-226/08 — Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale); cealaltă parte în proces: Schwarzbräu GmbH

(Cauza C-364/09 P)

2009/C 267/81

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH (reprezentant: P. Wadenbach, avocat)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale); Schwarzbräu GmbH

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii din 8 iulie 2009 a Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene în cauza T-226/08;

anularea Deciziei din 8 aprilie 2008 a Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale (cauza R 1124/2004-4);

radierea completă a mărcii comunitare nr. 505 503„ALASKA” din cauza existenței unui motiv absolut de refuz;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În subsidiar față de al treilea motiv de recurs, reclamanta solicită declararea nulității mărcii comunitare nr. 505 503„ALASKA”, cel puțin în privința următoarelor produse: „ape minerale și gazoase și alte băuturi nealcoolice din clasa 32”.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs este formulat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță prin care a fost respinsă acțiunea recurentei împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne din 8 aprilie 2008. Prin această decizie, camera de recurs a respins cererea formulată de reclamantă de declarare a nulității mărcii verbale comunitare „ALASKA” în privința tuturor mărcilor pentru care s-a solicitat înregistrarea (ape minerale și gazoase și alte băuturi alcoolice, băuturi și siropuri din fructe, siropuri și alte produse pentru prepararea băuturilor).

Litigiul dintre părți privește, în esență, problema existenței unui motiv absolut de refuz în forma unei cerințe de disponibilitate a unei indicații de proveniență geografică.

Prin recursul formulat recurenta susține că Tribunalul a interpretat eronat articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 (denumit în continuare „regulamentul privind marca comunitară”), în special în privința principiilor dezvoltate de jurisprudență.

Din textul prevederii citate din regulamentul privind marca comunitară rezultă că se respinge înregistrarea unei mărci comunitare atunci când este compusă exclusiv din semne și indicații ce pot să servească, în comerț, pentru a desemna proveniența geografică. Din această prevedere rezultă că și indicațiile geografice care pot servi în comerț trebuie să facă obiectul protecției în calitate de indicații de proveniență geografică pentru produsele din clasa respectivă. Aplicarea acestei prevederi a regulamentului privind marca comunitară nu condiționează necesitatea existenței unei cerințe de disponibilitate care să fie concretă, actuală și serioasă.

În cazul în care Tribunalul ar fi aplicat în mod corect articolul 7 alineatul (1) litera (c) din regulamentul privind marca comunitară și principiile dezvoltate de jurisprudență, acesta ar fi trebuit să constate că Alaska reprezintă cea mai mare rezervă de ape minerale din Statele Unite, publicul relevant asociază Alaska cu un exces natural de apă pură în diferitele sale forme, că producerea de apă minerală în Alaska se realizează în cantități relevante din punct de vedere economic, fiind comercializată deja Comunitate și că, prin urmare, trebuie avută în vedere în mod serios o creștere ulterioară a volumului de comercializare. Astfel, este evident că, în viitor, indicația „ALASKA” poate fi utilizată de concurenți drept indicație de proveniență.

Dimpotrivă, Tribunalul a aplicat în mod eronat articolul 7 alineatul (1) litera (c) din regulamentul privind marca comunitară și principiile dezvoltate de jurisprudență prin faptul că apreciat, prin prisma unor aspecte economice (situația concurenței, costuri de transport), oportunitatea utilității distribuției în Comunitate de apă minerală din Alaska, impunând cerințe suplimentare față de principiile descrise. În sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c), al conținutului acestuia și în special al principiilor dezvoltate de jurisprudență, aceste cerințe suplimentare trebuie considerate excesive și determină o interpretare mult prea largă, care nu corespunde finalității normei juridice comunitare.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/49


Recurs introdus la 14 septembrie 2009 de Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 8 iulie 2009 în cauza T-225/08 — Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale); cealaltă parte în proces: Schwarzbräu GmbH

(Cauza C-365/09P)

2009/C 267/82

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Mineralbrunnen Rhön-Sprudel Egon Schindel GmbH (reprezentant: P. Wadenbach, avocat)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Schwarzbräu GmbH

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii din 8 iulie 2009 a Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene în cauza T-226/08;

anularea Deciziei din 8 aprilie 2008 a Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale (cauza R 877/2004-4);

radierea completă a mărcii comunitare nr. 505 552„ALASKA” din cauza existenței unui motiv absolut de refuz;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs este formulat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță prin care a fost respinsă acțiunea recurentei împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne din 8 aprilie 2008. Prin această decizie, camera de recurs a respins cererea formulată de reclamantă de declarare a nulității mărcii figurative comunitare „ALASKA”. Cererea inițială a recurentei a privit toate mărcile pentru care s-a solicitat înregistrarea (ape minerale și gazoase și alte băuturi alcoolice, băuturi și siropuri din fructe, siropuri și alte produse pentru prepararea băuturilor).

Litigiul dintre părți privește, în esență, problema existenței unui motiv absolut de refuz în forma unei cerințe de disponibilitate a unei indicații de proveniență geografică.

Prin recursul formulat recurenta susține că Tribunalul a interpretat eronat articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 (denumit în continuare „regulamentul privind marca comunitară”), în special în privința principiilor dezvoltate de jurisprudență.

Din textul prevederii citate din regulamentul privind marca comunitară rezultă că se respinge înregistrarea unei mărci comunitare atunci când este compusă exclusiv din semne și indicații ce pot să servească, în comerț, pentru a desemna proveniența geografică. Din această prevedere rezultă că și indicațiile geografice care pot servi în comerț trebuie să facă obiectul protecției în calitate de indicații de proveniență geografică pentru produsele din clasa respectivă. Aplicarea acestei prevederi a regulamentului privind marca comunitară nu condiționează necesitatea existenței unei cerințe de disponibilitate care să fie concretă, actuală și serioasă.

În cazul în care Tribunalul ar fi aplicat în mod corect articolul 7 alineatul (1) litera (c) din regulamentul privind marca comunitară și principiile dezvoltate de jurisprudență, acesta ar fi trebuit să constate că Alaska reprezintă cea mai mare rezervă de ape minerale din Statele Unite, publicul relevant asociază Alaska cu un exces natural de apă pură în diferitele sale forme, că producerea de apă minerală în Alaska se realizează în cantități relevante din punct de vedere economic, fiind comercializată deja Comunitate și că, prin urmare, trebuie avută în vedere în mod serios o creștere ulterioară a volumului de comercializare. Astfel, este evident că, în viitor, indicația „ALASKA” poate fi utilizată de concurenți drept indicație de proveniență.

Dimpotrivă, Tribunalul a aplicat în mod eronat articolul 7 alineatul (1) litera (c) din regulamentul privind marca comunitară și principiile dezvoltate de jurisprudență prin faptul că apreciat, prin prisma unor aspecte economice (situația concurenței, costuri de transport), oportunitatea utilității distribuției în Comunitate de apă minerală din Alaska, impunând cerințe suplimentare față de principiile descrise. În sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c), al conținutului acestuia și în special al principiilor dezvoltate de jurisprudență, aceste cerințe suplimentare trebuie considerate excesive și determină o interpretare mult prea largă, care nu corespunde finalității normei juridice comunitare.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/50


Acțiune introdusă la 15 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă

(Cauza C-370/09)

2009/C 267/83

Limba de procedură: elena

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: A. Margeli și M. Karanasou Apostolopoulou)

Pârâtă: Republica Elenă

Concluziile reclamantei

Constatarea faptului că prin neadoptarea sau, în orice caz, prin necomunicarea către Comisie a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE (1), Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive;

obligarea Republicii Elene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Termenul acordat pentru transpunerea Directivei 2006/21/CE în dreptul intern a expirat la 1 mai 2008.


(1)  JO L 102, p. 15, Ediție specială, 15/vol. 16, p. 3.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/50


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (England and Wales), Chancery Division, la 14 septembrie 2009 — Commissioners for Her Majesty's Revenue and Customs/Isaac International Limited

(Cauza C-371/09)

2009/C 267/84

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (England and Wales), Chancery Division

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Commissioners for Her Majesty's Revenue and Customs

Pârâtă: Isaac International Limited

Întrebările preliminare

1.

În împrejurări precum cele din prezenta cauză, în care un importator este stabilit și își desfășoară activitatea în două state membre și importă mărfuri într-un stat membru după care le transportă imediat într-un al doilea stat membru, autorizația de destinație finală solicitată pentru obținerea unei scutiri de plata taxei antidumping în temeiul articolului 14 litera (c) din Regulamentul nr. 88/97 al Comisiei (1) implică mai mult de o singură autoritate vamală, în scopul aplicării articolului 292 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2454/93 al Comisiei (2)?

2.

În împrejurări precum cele din prezenta cauză, în care un importator nu obține autorizația necesară pentru utilizarea procedurii privind destinația finală prevăzută la articolul 14 litera (c) din Regulamentul nr. 88/97 al Comisiei, scutirea de plata taxei antidumping poate totuși să se aplice în temeiul articolului 212a din Regulamentul nr. 2913/92 al Consiliului (3)?

3.

Dacă răspunsul la a doua întrebare este afirmativ, în aprecierea faptului dacă un comerciant aflat într-o situație precum aceea în care se află Isaac a dat dovadă de neglijență evidentă,

a)

dispozițiile articolului 14 litera (c) din Regulamentul 88/97 al Comisiei și ale articolului 292 alineatul (3) din Regulamentul 2454/93 al Comisiei sunt suficient de clare astfel încât să fie necesar să se considere că un comerciant, care nu a realizat, prin consultarea Jurnalului Oficial, că nu poate utiliza autorizația simplificată ca urmare a implicării a mai mult de o singură autoritate vamală, a dat dovadă de o neglijență evidentă?

b)

în subsidiar, dacă dispozițiile relevante sunt considerate complexe, comerciantul ar avea obligația ca, înainte de a proceda la importuri, să solicite clarificări din partea autorităților fiscale? Răspunsul la această întrebare depinde de faptul dacă comerciantul, în mod subiectiv, însă eronat, concluzionează că dispozițiile relevante sunt clare?

c)

cum poate fi calificată experiența unui comerciant aflat într-o situație precum aceea în care se află Isaac, a cărui activitate principală constă în importul de componente pentru biciclete din China, care folosește cinci dintre angajații săi pentru a se ocupa de importuri și a porcedat la 33 de importuri similare într-o perioadă de 16 luni? Mai precis, un asemenea comerciant trebuie considerat experimentat?

d)

atunci când verifică dacă un comerciant aflat într-o situație precum aceea în care se află Isaac a dat dovadă de o neglijență evidentă, autoritățile fiscale ale unui stat membru se pot întemeia pe un act normativ publicat, precum UK Tariff, care, deși este disponibil spre consultare în mod gratuit la anumite birouri ale autorităților fiscale și la biblioteci publice, pe internet nu este disponibil decât în schimbul plății unui abonament anual?


(1)  Regulamentul (CE) nr. 88/97 al Comisiei din 20 ianuarie 1997 privind autorizarea scutirii importurilor de anumite componente pentru biciclete originare din Republica Populară Chineză de la extinderea efectuată prin Regulamentul nr. 71/97 al Consiliului de taxa antidumping instituită prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 al Consiliului (JO L 17, p. 17).

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 7, p. 3).

(3)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/51


Acțiune introdusă la 22 septembrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Malta

(Cauza C-376/09)

2009/C 267/85

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: A. Alcover San Pedro, E. Depasquale, agenți)

Pârâtă: Republica Malta

Concluziile reclamantei

Constatarea faptului că, prin omisiunea de a scoate din activitate sistemele de stingere a incendiilor și extinctoarele care conțin haloni pentru utilizările necritice pe nave și de a recupera acești haloni, Republica Malta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 4 alineatul (4) punctul (v) și a articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2000 privind substanțele care diminuează stratul de ozon,

obligarea Republicii Malta la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Din dispozițiile articolului 4 alineatul (4) punctul (v) și a articolului 16 din regulament, coroborat cu dispozițiile articolului 2 din Actul de aderare rezultă că Republica Malta era obligată să scoată din activitate sistemele de stingere a incendiilor și extinctoarele care conțin haloni înainte de 1 mai 2004, cu excepția utilizărilor critice enumerate în anexa VII la regulament, și să recupereze acești haloni prin tehnologii adecvate.

În lipsa oricărei informații în sensul că Republica Malta a scos din activitate sistemele de stingere a incendiilor și extinctoarele care conțin haloni pentru utilizările necritice pe toate navele enumerate în formularul anexat la răspunsul acesteia la scrisoarea de punere în întârziere și a recuperat acești haloni, Comisia concluzionează că Republica Malta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 4 alineatul (4) punctul (v) și a articolului 16 din regulament.


(1)  JO L 244, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 6, p. 108.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/52


Ordonanța președintelui Curții din 29 iunie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Polonă

(Cauza C-547/07) (1)

2009/C 267/86

Limba de procedură: polona

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 51, 23.2.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/52


Ordonanța președintelui Camerei a opta a Curții din 1 iulie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Polonă

(Cauza C-72/08) (1)

2009/C 267/87

Limba de procedură: poloneza

Președintele Camerei a opta a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 92, 12.4.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/52


Ordonanța președintelui Curții (Camera a șaptea) din 4 iunie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Rechtbank van eerste aanleg te Brugge — Belgia) — Carlos Cloet, Jacqueline Cloet/Westvlaamse Intercommunale voor Economische Expansie, Huisvestingsbeleid en Technische Bijstand

(Cauza C-129/08) (1)

2009/C 267/88

Limba de procedură: olandeza

Președintele Camerei a șaptea a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 142, 07.6.2008.


Tribunalul de Primă Instanță

7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/53


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Spania/Comisia

(Cauza T-341/05) (1)

(„Agricultură - Organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate - Eliminarea restituirilor la export pentru toate produsele lactate cu destinația Ceuta și Melilla - Condiții - Principiul nediscriminării - Proporționalitate”)

2009/C 267/89

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Regatul Spaniei (reprezentanți: J. Cárcamo și M. Muñoz Pérez, abogados del Estado)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: C. Cattabriga și F. Jimeno Fernández, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Regulamentului (CE) nr. 909/2005 al Comisiei din 16 iunie 2005 de stabilire a restituirilor la export în sectorul laptelui și produselor lactate (JO L 154, p. 10), în măsura în care prin acesta sunt menționate Ceuta et Melilla printre destinațiile clasificate la codul de destinații L 01 din anexa la acesta.

Dispozitivul

1.

Anulează anexa la Regulamentul (CE) nr. 909/2005 al Comisiei din 16 iunie 2005 de stabilire a restituirilor la export în sectorul laptelui și produselor lactate în măsura în care în acesta sunt menționate Ceuta et Melilla printre destinațiile clasificate la codul de destinații L 01.

2.

Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 271, 27.10.2005.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/53


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Transnáutica/Comisia

(Cauza T-385/05) (1)

(„Uniune vamală - Operațiuni de tranzit comunitar extern - Încărcături de tutun și de alcool etilic destinate țărilor terțe - Fraudă - Cerere de remitere a taxelor la import - Articolul 239 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 - Articolul 905 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 - Clauză de echitate - Existența unei situații speciale - Garanție globală”)

2009/C 267/90

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Transnáutica — Transportes e Navegação, SA (Matosinhos, Portugalia) (reprezentanți: C. Fernández Vicién, I. Moreno-Tapia Rivas, D. Ortigão Ramos și B. Aniceto Silva, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: X. Lewis și J. Hottiaux, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei REM 05/2004 a Comisiei din 6 iulie 2005 prin care se refuză rambursarea și remiterea anumitor taxe vamale

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia REM 05/2004 a Comisiei din 6 iulie 2005.

2.

Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 330, 24.12.2005.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/54


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Phildar/OAPI — Comercial Jacinto Parera (FILDOR)

(Cauza T-99/06) (1)

(„Marcă comunitară - Procedura opoziției - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale FILDOR - Marcă națională semi-figurativă anterioară PHILDAR - Marcă națională verbală anterioară FILDOR - Mărci internaționale verbale și semi-figurative anterioare PHILDAR - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) articolele 62 și 73 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b), articolele 64 și 75 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/91

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Phildar SA (Roubaix, Franța) (reprezentant: E. Baud, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Comercial Jacinto Parera SA (Barcelona, Spania)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 16 ianuarie 2006 (cauza R 245/2004-2) privind o procedură de opoziție între Phildar SA și Comercial Jacinto Parera, SA.

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 16 ianuarie 2006 (cauza R 245/2004-2).

2.

Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 121 din 20.5.2006.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/54


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Hipp & Co/OAPI — Laboratorios Ordesa (Bebimil)

(Cauza T-221/06) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale Bebimil - Mărci comunitare și naționale verbale anterioare BLEMIL - Marcă națională verbală anterioară BLEMIL 1 - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] - Risc de confuzie”)

2009/C 267/92

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Hipp & Co. KG (Sachseln, Elveția) (reprezentanți: M. Kinkeldey și A. Bognár, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: S. Laitinen și A. Folliard-Monguiral, agenți)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: Laboratorios Ordesa, SL (Sant Boi de Llobregat, Spania) (reprezentanți: R. Thierie și E. Sugrañes Coca, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 2 iunie 2006 (cauza R 571/2005-1) privind o procedură de opoziție între Laboratorios Ordesa, SL și Hipp & Co. KG.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Hipp & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 237, 30.9.2006.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/55


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Dongguan Nanzha Leco Stationery/Consiliul

(Cauza T-296/06) (1)

(„Dumping - Importuri de mecanisme cu levier originare din China - Stabilirea marjei de dumping - Statut de întreprindere care funcționează în condiții de economie de piață - Comparație între valoarea normală și prețul de export - Aplicarea unei metode diferite față de cea utilizată în cadrul anchetei inițiale - Articolul 2 alineatul (7) litera (a) și alineatul (10) din Regulamentul (CE) nr. 384/96”)

2009/C 267/93

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Dongguan Nanzha Leco Stationery Mfg. Co., Ltd (Dongguan, China) (reprezentant: A. Bentley, QC)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix, agent, asistat de G. Gerrisch, avocat)

Interveniente în susținerea pârâtului: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. van Vliet și T. Scharf, agenți); IML Industria Meccanica Lombarda Srl (Offanengo, Italia); Interkov spol. s r.o. (Bráník, Republica Cehă); MI.ME.CA. Srl (Ricengo, Italia) și NIKO — kovinarsko podjetje, d.d., Železniki (Železniki, Slovenia) (reprezentant: R. Bierwagen, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare parțială a Regulamentului (CE) nr. 1136/2006 al Consiliului din 24 iulie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit la importurile de mecanisme cu levier originare din Republica Populară Chineză (JO L 205, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 47, p. 89), în măsura în care acest regulament se aplică reclamantei

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Dongguan Nanzha Leco Stationery Mfg. Co., Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene, de IML Industria Meccanica Lombarda Srl, de Interkov spol. s r.o., de MI.ME.CA. Srl și de NIKO — kovinarsko podjetje, d.d., Železniki.

3.

Comisia Comunităților Europene suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 310, 16.12.2006.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/55


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Arcandor/OAPI — dm drogerie markt (S-HE)

(Cauza T-391/06) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale S-HE - Marca națională verbală anterioară SHE, marca națională figurativă anterioară She și marca internațională figurativă anterioară She - Motiv relativ de refuz - Lipsa unui risc de confuzie - Lipsă de similitudine a semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/94

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Arcandor AG, fostă Karstadt Quelle AG (Essen, Germania) (reprezentanți: V. von Bomhard, W. Renck și T. Dolde, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: R. Pethke, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: dm drogerie markt GmbH (Wals, Austria) (reprezentanți: N. Dick și M. Dyck, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 26 septembrie 2006 (cauza R 301/2006-1) privind o procedură de opoziție între Karstadt Quelle AG și dm drogerie markt GmbH

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Arcandor AG, fostă Karstadt Quelle AG la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 42, 24.2.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/56


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Zero Industry/OAPI — zero Germany (zerorh+)

(Cauza T-400/06) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative zerorh+ - Mărci naționale figurative și anterioare zero - Risc de confuzie - Similitudinea semnelor - Similitudinea produselor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/95

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Zero Industry Srl (Mariano Comense, Italia) (reprezentanți: M. Rapisardi și N. Colombo, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Botis, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: zero Germany GmbH & Co. KG, fostă zero International Holding GmbH & Co. KG (Bremen, Germania) (reprezentant: W.-D. Kuntze, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 5 octombrie 2006 (cauza R 958/2005-1) privind o procedură de opoziție între zero Germany GmbH & Co. KG și Zero Industry Srl.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Zero Industry Srl la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 56, 10.03.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/56


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — JanSport Apparel/OAPI (BUILT TO RESIST)

(Cauza T-80/07) (1)

(«Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale BUILT TO RESIST - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]»)

2009/C 267/96

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: JanSport Apparel Corp. (Wilmington, Delaware, Statele Unite) (reprezentanți: C. Bercial Arias, C. Casalonga și K. Dimidjian-Lecompte, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: inițial S. Laitinen, ulterior O. Mondéjar Ortuño, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei camerei a doua de recurs a OAPI din 12 ianuarie 2007 (cauza R 1090/2006-2) privind o cerere de înregistrare a mărcii verbale BUILT TO RESIST ca marcă comunitară

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă JanSport Apparel Corp. la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 95, 28.4.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/56


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Fratex Industria e Comércio/OAPI — USA Track & Field (TRACK & FIELD USA)

(Cauza T-103/07) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative TRACK & FIELD USA - Marcă figurativă națională anterioară TRACK & FIELD - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Lipsa similitudinii între semne - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/97

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Fratex Indústria e Comércio, Ltda (São Paolo, Brazilia) (reprezentant: B. Braga da Cruz, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: O. Mondéjar Ortuño, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: USA Track & Field, Inc. (Indiana, Statele Unite)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 18 ianuarie 2007 (cauza R 1061/2005-4) privind o procedură de opoziție între Fratex Indústria e Comércio, Ltda și USA Track & Field, Inc.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Fratex Indústria e Comércio, Ltda la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 140, 23.6.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/57


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Pigasos Alieftiki Naftiki Etaireia/Consiliul și Comisia

(Cauza T-162/07) (1)

(„Răspundere extracontractuală - Uniune vamală - Dovada caracterului comunitar al produselor ce provin din pescuitul maritim - Imposibilitatea de a furniza anumite documente ca probă - Încălcare suficient de gravă a unei norme juridice care conferă drepturi particularilor - Răspunderea comunității în lipsa unei conduite ilicite a organelor sale”)

2009/C 267/98

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Pigasos Alieftiki Naftiki Etaireia (Moschato, Grecia) (reprezentanți: N. Skandamis și E. Perakis, avocați)

Pârâți: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: inițial F. Florindo Gijón și M.-M. Joséphidès, ulterior F. Florido Gijón și M. Balta, agenți) și Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial E. Cujo, S. Schønberg și M. Konstantinidis, ulterior S. Schønberg și M. Patakia, agenți)

Obiectul

O acțiune în despăgubiri urmărind obținerea reparării prejudiciului pe care reclamanta pretinde că l-a suferit ca urmare a neadoptării de către Consiliu și Comisie a dispozițiilor care să permită autorităților vamale ale unui stat membru să accepte ca dovadă a originii comunitare a produselor ce provin din pescuitul maritim alte documente decât formularul T2M prevăzut de Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, p. 1).

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

O obligă pe Pigasos Alieftiki Naftiki Etaireia la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 155, 7.7.2007, Ediție specială, 02/vol. 7, p. 3.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/57


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Promomadrid/OAPI (MADRIDEXPORTA)

(Cauza T-180/07) (1)

(„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative MADRIDEXPORTA - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/99

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Promomadrid Desarrollo Internacional de Madrid, SA (Madrid, Spania) (reprezentant: M. Aznar Alonso, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: S. Palmero Cabezas, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 7 martie 2007 (cauza R 1130/2006-1) privind o cerere de înregistrare a mărcii figurative MADRIDEXPORTA drept marcă comunitară

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 7 martie 2007 (cauza R 1130/2006-1).

2.

Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 155, 7.7.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/58


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Polonia/Comisia

(Cauza T-183/07) (1)

(Mediu - Directiva 2003/87/CE - Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră - Plan național de alocare a cotelor de emisie pentru Polonia pe perioada 2008-2012 - Termen de trei luni - Competențele statelor membre și, respectiv, ale Comisiei - Egalitate de tratament - Obligația de motivare - Articolul 9 alineatele (1) și (3) și articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2003/87)

2009/C 267/100

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Republica Polonă (reprezentanți: inițial E. Ośniecka-Tamecka, ulterior T. Nowakowski, ulterior T. Kozek, ulterior M. Dowgielewicz și în final M. Dowgielewicz, M. Jarosz și M. Nowacki, agenți)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: U. Wölker și K. Herrmann, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantei: Republica Ungară (reprezentanți: J. Fazekas, R. Somssich și M. Fehér, agenți), Republica Lituania (reprezentant: D. Kriaučiūnas, agent) și Republica Slovacă (reprezentanți: J. Čorba și B. Ricziová, agenți)

Intervenient în susținerea pârâtei: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: Z. Bryanston-Cross și C. Gibbs, agenți, asistați de H. Mercer, barrister, ulterior I. Rao et S. Ossowski, agenți, asistați de J. Maurici, barrister)

Obiectul

Cerere de anulare, în tot sau în parte, a deciziei C (2007) 1295 final a Comisiei din 26 martie 2007 privind planul național de alocare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră notificat de Republica Polonă pentru perioada 2008-2012, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, p. 32, Ediție specială, 15/vol. 10, p. 78)

Dispozitivul

1.

Anulează decizia C (2007) 1295 final a Comisiei din 26 martie 2007 privind planul național de alocare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră notificat de Republica Polonă pentru perioada 2008-2012, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului.

2.

Comisia suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile efectuate de Republica Polonă.

3.

Republica Ungară, Republica Lituania, Republica Slovacă și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 155, 7.7.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/58


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 29 septembrie 2009 — Thomson Sales Europe/Comisia

(Cauzele conexate T-225/07 și T-364/07) (1)

(„Uniunea vamală - Importuri de aparate receptoare de televiziune în culori fabricate în Tailanda - Remiterea taxelor la import - Neglijență manifestă - Nerecuperare ulterioară a taxelor la import - Acțiune în anulare - Act cauzator de prejudiciu - Inadmisibilitate”)

2009/C 267/101

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Thomson Sales Europe (Boulogne-Billancourt, Franța) (reprezentanți: F. Goguel și F. Foucault, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: în cauza T-225/07, X. Lewis, H. van Vliet și S. Schønberg și, în cauza T-364/07, X. Lewis și M. Patakia, agenți)

Obiectul

În cauza T-225/07, cerere de anulare a Deciziei nr. REM 03/05 a Comisiei din 7 mai 2007 care indică autorităților franceze că nu se justifică acordarea remiterii taxelor la import privind aparate receptoare de televiziune în culori fabricate în Tailanda, avute în vedere de cererea acestora din 14 septembrie 2005, precum și, în cauza T-364/07, cerere de anulare a scrisorii Comisiei din 20 iulie 2007 prin care nu se confirmă dobândirea beneficiului nerecuperării ulterioare a taxelor la import pentru aparatele menționate

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Thomson Sales să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Comunităților Europene.


(1)  JO C 211, 8.9.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/59


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Estonia/Comisia

(Cauza T-263/07) (1)

(„Mediu - Directiva 2003/87/CE - Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră - Plan național de alocare a cotelor de emisie pentru Estonia pe perioada 2008-2012 - Competențele statelor membre și, respectiv, ale Comisiei - Egalitate de tratament - Articolul 9 alineatele (1) și (3) și articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2003/87”)

2009/C 267/102

Limba de procedură: estona

Părțile

Reclamantă: Republica Estonia (reprezentant: L. Uibo, agent)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: U. Wölker și T. Tamme, avocați)

Interveniente în susținerea reclamantei: Republica Lituania (reprezentant: D. Kriaučiūnas, agent) și Republica Slovacă (reprezentanți: inițial J. Čorba, ulterior B. Ricziová, agenți)

Intervenient în susținerea pârâtei: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: inițial Z. Bryanston-Cross, ulterior L. Seeboruth și în final S. Ossowski, agenți, asistați de J. Maurici, barrister)

Obiectul

Anularea deciziei Comisiei din 4 mai 2007 privind planul național de alocare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră notificat de Republica Estonia pentru perioada 2008-2012 în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, p. 32, Ediție specială, 15/vol. 10, p. 78)

Dispozitivul

1.

Anulează decizia Comisiei din 4 mai 2007 privind planul național de alocare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră notificat de Republica Estonia pentru perioada 2008-2012 în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului.

2.

Comisia suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Republica Estonia.

3.

Republica Lituania, Republica Slovacă și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 223, 22.9.2007 (rectificare în JO C 247, 20.10.2007).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/59


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Viñedos y Bodegas Príncipe Alfonso de Hohenlohe/OAPI — Byass (ALFONSO)

(Cauza T-291/07) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale ALFONSO - Mărci comunitare și naționale verbale anterioare PRINCIPE ALFONSO - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] - Întinderea examinării care trebuie efectuată de camera de recurs - Obligația de a se pronunța asupra căii de atac în întregul său - Articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009]”)

2009/C 267/103

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Viñedos y Bodegas Príncipe Alfonso de Hohenlohe, SA (Cenicero, Spania) (reprezentanți: M. Lobato García-Miján și B. Díaz de Escauriaza, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: S. Palmero Cabezas și J. Laporta Insa, agenți)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: González Byass, SA (Cádiz, Spania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 29 mai 2007 (cauza R 1110/2006-2) privind o procedură de opoziție între Viñedos y Bodegas Príncipe Alfonso de Hohenlohe, SA și González Byass, SA

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 29 mai 2007 (cauza R 1110/2006-2).

2.

Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 235, 6.10.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/60


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Offshore Legends/OAPI — Acteon (OFFSHORE LEGENDS în negru și alb și OFFSHORE LEGENDS în albastru, negru și verde)

(Cauzele conexate T-305/07 și T-306/07) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a două mărci comunitare figurative OFFSHORE LEGENDS, una în negru și alb și cealaltă în albastru, negru și verde - Marcă națională figurativă anterioară OFFSHORE 1 - Motive relative de refuz - Risc de confuzie - Similitudine a produselor și a semnelor - Lipsa solicitării de a face dovada utilizării serioase a mărcii anterioare - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] - Articolul 43 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 40/94, în coroborare cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94 [devenite articolul 42 alineatele (2) și (3) și articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009]”)

2009/C 267/104

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Offshore Legends (Nevele, Belgia) (reprezentanți: P. Maeyaert și N. Clarembeaux, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: Acteon (Saint-Tropez, Franța) (reprezentant: M. Milon, avocat)

Obiectul

Două acțiuni formulate împotriva a două decizii ale Camerei a doua de recurs a OAPI din 29 mai 2007 (cauzele R 1031/2006-2 și R 1038/2006-2) privind proceduri de opoziție între Acteon și Offshore Legends.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunile.

2.

Obligă Offshore Legends la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 269, 10.11.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/60


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Alber/OAPI (Mâner)

(Cauza T-391/07) (1)

(„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a unei mărci comunitare tridimensionale - Mâner - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] - Obligație de motivare - Articolul 73 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 (devenit articolul 73 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009) - Principiul examinării din oficiu a faptelor - Articolul 74 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/105

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Alfons Alber (Verano, Italia) (reprezentant: S. Schneller, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 16 august 2007 (cauza R 361/2007-4) precum și împotriva deciziei examinatorului OAPI din 16 ianuarie 2007 în aceeași cauză, în măsura în care prin aceasta se respinge cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 4 396 727 pentru anumite produse vizate de aceasta.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Îl obligă pe domnul Alfons Aber la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 315, 22.12.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/60


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — France Télécom/OAPI (UNIQUE)

(Cauza T-396/07) (1)

(„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale UNIQUE - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/106

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: France Télécom (Paris, Franța) (reprezentanți: B. Potot și C. Bertheux Scotte, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 3 septembrie 2007 (cauza R 585/2007-2) privind o cerere de înregistrare a semului verbal UNIQUE ca marcă comunitară

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă France Télécom la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 315, 22.12.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/61


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Cohausz/OAPI — Izquierdo Faces (acopat)

(Cauza T-409/07) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de declarare a nulității - Marcă comunitară figurativă acopat - Mărci naționale verbale anterioare COPAT - Motiv relativ de refuz - Lipsa utilizării serioase a mărcilor anterioare - Articolul 56 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 57 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/107

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Helge B. Cohausz (Düsseldorf, Germania) (reprezentanți: inițial I. Friedhoff, ulterior S. von Petersdorff-Campen și H. Timmann, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Botis, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: José Izquierdo Faces (Bilbao, Spania) (reprezentant: H. Bock, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 6 septembrie 2007 (cauza R 289/2006-1) privind o procedură de declarare a nulității între Helge B. Cohausz și José Izquierdo Faces

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă pe domnul Helge B. Cohausz la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 8, 12.1.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/61


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Dominio de la Vega/OAPI — Ambrosio Velasco (DOMINIO DE LA VEGA)

(Cauza T-458/07) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative DOMINIO DE LA VEGA - Marcă comunitară figurativă anterioară PALACIO DE LA VEGA - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/108

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Dominio de la Vega, SL (Requena, Spania) (reprezentanți: E. Caballero Oliver și A. Sanz-Bermell y Martínez, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Laporta Insa, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: Ambrosio Velasco, SA (Dicastillo, Spania) (reprezentanți: E. Armijo Chávarri și A. Castán Pérez-Gómez, avocați)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 3 octombrie 2007 (cauza R 1431/2006-2) privind o procedură de opoziție între Ambrosio Velasco, SA și Dominio de la Vega, SL.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Dominio de la Vega, SL la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 51, 23.2.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/62


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — GlaxoSmithkline și alții/OAPI — Serono Genetics Institute (FAMOXIN)

(Cauzele T-493/07, T-26/08 și T-27/08) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de declarare a nulității - Marca comunitară verbală FAMOXIN - Mărci naționale verbale anterioare LANOXIN - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] - Dovada utilizării - Articolul 56 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 57 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009]”)

2009/C 267/109

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: GlaxoSmithkline SpA (Verona, Italia); Laboratórios Wellcome de Portugal, Lda (Algés, Portugalia); și The Wellcome Foundation Ltd (Greenford, Middlesex, Regatul Unit) (reprezentant: R. Gilbey, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: A. Folliard-Monguiral și D. Botis, agenți)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: Serono Genetics Institute SA (Évry, Franța)

Obiectul

Trei acțiuni formulate împotriva Deciziilor Camerei întâi de recurs a OAPI din 14 septembrie 2007 (cauza R 8/2007-1), din 20 noiembrie 2007 (cauza R 10/2007-1) și din 19 noiembrie 2007 (cauza R 9/2007-1) privind proceduri în anulare între, pe de o parte, GlaxoSmithkline SpA, Laboratórios Wellcome de Portugal, Lda, și The Wellcome Foundation Ltd, și, pe de altă parte, Serono Genetics Institute SA.

Dispozitivul

1.

Cauzele T-493/07, T-26/08 și T-27/08 sunt conexate în vederea pronunțării prezentei hotărâri.

2.

Respinge acțiunile.

3.

Obligă GlaxoSmithkline SpA, Laboratórios Wellcome de Portugal, Lda și The Wellcome Foundation Ltd la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 51, 23.2.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/62


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 septembrie 2009 — Evets/OAPI (DANELECTRO și QWIK TUNE)

(Cauzele conexate T-20/08 și T-21/08) (1)

(„Marcă comunitară - Marca comunitară verbală DANELECTRO și marca comunitară figurativă QWIK TUNE - Nerespectarea termenului pentru prezentarea cererii de reînnoire a mărcilor - Cerere de restitutio in integrum - Reformatio in pejus - Dreptul la apărare - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 61 alineatul (2) articolul 73 teza a doua și articolul 78 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 63 alineatul (2), articolul 75 teza a doua și articolul 81 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/110

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Evets Corp. (Irvine, California, Statele Unite) (reprezentant: S. Ryan, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva a două Decizii ale Camerei a patra de recurs a OAPI din 5 noiembrie 2007 (cauzele R 603/2007-4 și R 604/2007-4), privind cererea de restitutio in integrum formulată de reclamantă

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunile.

2.

Obligă Evets Corp. la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 64, 8.3.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/62


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Gres La Sagra/OAPI — Ceramicalcora (VENATTO MARBLE STONE)

(Cauza T-130/08) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative VENATTO MARBLE STONE - Mărci naționale figurative anterioare VENETO CERÁMICAS - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/111

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Gres La Sagra, SL (Alameda de la Sagra, Spania) (reprezentanți: T. Villate Consonni și J. Calderón Chavero, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Ceramicalcora, SA (Alcora, Spania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 30 ianuarie 2008 (cauza R 1609/2006-4) privind o procedură de opoziție între Ceramicalcora, SA și Gres La Sagra, SL

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Gres La Sagra, SL la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 116, 9.5.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/63


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 29 septembrie 2009 — The Smiley Company/OAPI (Reprezentarea jumătății unui zâmbet sub formă de smiley)

(Cauza T-139/08) (1)

(„Marcă comunitară - Înregistrare internațională care desemnează Comunitatea Europeană - Marcă figurativă care reprezintă jumătatea unui zâmbet sub formă de smiley - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 146 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 151 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”)

2009/C 267/112

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: The Smiley Company SPRL (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: A. Deutsch, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 7 februarie 2008 (R 958/2007-4) privind înregistrarea internațională care desemnează Comunitatea Europeană a mărcii figurative care reprezintă jumătatea unui zâmbet sub formă de smiley.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă The Smiley Company SPRL la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor legate de substituirea de către aceasta a domnului Franklin Loufrani.


(1)  JO C 142, 7.6.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/63


Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 16 septembrie 2009 — Boudova și alții/Comisia

(Cauza T-271/08 P) (1)

(„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Foști agenți auxiliari - Numire - Încadrare în grad - Concursuri publicate înainte de intrarea în vigoare a noului statut - Reîncadrare de către o altă instituție a funcționarilor acesteia - Refuz de reîncadrare - Principiul egalității de tratament - Acțiune în anulare - Act care nu este supus căilor de atac - Act de confirmare - Inexistența unor fapte noi și materiale - Lipsa unei erori scuzabile - Inadmisibilitate”)

2009/C 267/113

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurenți: Stanislava Boudova (Howald, Luxemburg), Iveta Adovica (Luxemburg, Luxemburg), Juraj Kuba (Konz, Germania), Heinrihs Puciriuss (Luxemburg), Agnieszka Strzelecka (Arlon, Belgia), Izabela Szyprowska (Berbourg, Luxemburg), Timea Tibai (Luxemburg) și Birute Vaituleviciene (Luxemburg) (reprezentant: M.-A. Lucas, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: J. Currall și G. Berscheid, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice al Uniunii Europene (Camera a doua) din 21 aprilie 2008, Boudova și alții/Comisia (F-78/07, nepublicată încă în Repertoriu), și având ca obiect anularea acestei ordonanțe

Dispozitivul

1.

Respinge recursul.

2.

Doamnele Stanislava Boudova, Iveta Adovica, domnii Juraj Kuba, Heinrihs Puciriuss, doamnele Agnieszka Strzelecka, Izabela Szyprowska, Timea Tibai și Birute Vaituleviciene suportă propriile cheltuieli de judecată precum și cele efectuate de Comisie în cadrul prezentei proceduri.


(1)  JO C 260, 11.10.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/64


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 2 septembrie 2009 — E.ON Ruhrgas și E.ON Földgáz Trade/Comisia

(Cauza T-57/07) (1)

(„Acțiune în anulare - Concurență - Concentrare - Decizie de declarare a concentrării compatibilă cu piața comună - Angajamente - Scrisori ale Comisie privind angajamentele - Acte care nu sunt supuse căilor de atac - Inadmisibilitate”)

2009/C 267/114

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: E.ON Ruhrgas International (Essen, Germania) și E.ON Földgáz Trade Zrt (Budapest, Ungaria) (reprezentanți: G. Wiedemann și T. Lübbig, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: A. Bouquet și V. Di Bucci, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a deciziilor aparent cuprinse în scrisorile Comisiei din 19 decembrie 2006 și din 16 ianuarie 2007 privind angajamentele luate de E.ON Ruhrgas International AG, menționate la articolul 3 din Decizia Comisiei din 21 decembrie 2005, prin care aceasta a declarat o operațiune de concentrare compatibilă cu piața comună și cu Acordul privind SEE (Cazul COMP/M.3696 — E.ON/MOL).

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2.

E.ON Ruhrgas International AG și E.ON Földgáz Trade Zrt vor suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comsia Comunităților Europene.


(1)  JO C 95, 28.4.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/64


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 4 septembrie 2009 — Pioneer Hi-Bred International/Comisia

(Cauza T-139/07) (1)

(„Apropierea legislațiilor - Diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic - Procedură de introducere pe piață - Omisiunea Comisiei de a supune un proiect de măsuri comitetului de reglementare - Acțiune în constatarea abținerii de a acționa - Rămânerea cauzei fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”)

2009/C 267/115

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Pioneer Hi-Bred International, Inc. (Iowa, Statele Unite) (reprezentant: J. Temple Lang, solicitor)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial D. Lawunmi și C. Zadra, agenți, ulterior P. Oliver și C. Zadra, agenți)

Obiectul

Cerere având ca obiect constatarea, conform articolului 232 CE, a faptului că, întrucât nu a supus comitetului de reglementare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, p. 23, Ediție specială, 01/vol. 2, p. 159), un proiect de măsuri de adoptat în legătură cu notificarea reclamantei privitoare la introducerea pe piață a porumbului modificat genetic 1507, Comisia a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 18 alineatul (1) din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO 2001, L 106, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 7, p. 75)

Dispozitivul

1.

Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2.

Comisia Comunităților Europene suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Pioneer Hi-Bred International, Inc.


(1)  JO C 155, 7.7.2007.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/64


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 7 septembrie 2009 — LPN/Comisia

(Cauza T-186/08) (1)

(„Acțiune în anulare și în despăgubiri - Mediu - Directiva 92/43/CEE - Clasarea unei plângeri - Lipsa inițierii unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor - Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Inadmisibilitate vădită - Nepronunțarea asupra fondului”)

2009/C 267/116

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Liga para Protecção da Natureza (LPN) (Lisabona, Portugalia) (reprezentant: P. Vinagre e Silva, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: P. Costa de Oliveira și D. Recchia, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Republica Portugheză (reprezentanți: L. Inez Fernandes, T. Moreira și A. de Oliveira Mendonça, agenți, asistați de D. Abecasis și A. Marques, avocați)

Obiectul

Cerere de anulare, pe de o parte, a Deciziei din 28 februarie 2008 a Comisiei, astfel cum este menționată în scrisoarea Comisiei din 3 aprilie 2008, adresată reclamantei sub numărul ENV.A.2/MAS/mm/D (2008) 5542, prin care aceasta și-a declarat intenția de a clasa plângerea reclamantei cu privire la pretinsa incompatibilitate a proiectului de construire a unui baraj pe râul Sabor (Portugalia) cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, p. 7, Ediție specială 15/vol. 2, p. 109) (plângerea nr. 2003/4523 — proiectul de baraj „Baixo Sabor”), și, pe de altă parte, a unei pretinse decizii implicite a Comisiei prin care aceasta a refuzat să îi acorde reclamantei accesul la anumite documente, precum și o cerere de despăgubiri

Dispozitivul

1.

Nu mai este necesară pronunțarea asupra fondului în ceea ce privește anularea unei pretinse decizii implicite de respingere a accesului la documente în temeiul articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei.

2.

Respinge celelalte capete de cerere ca vădit inadmisibile.

3.

Liga para Protecção da Natureza (LPN) suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Comunităților Europene.

4.

Republica Portugheză suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 183, 19.7.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/65


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 9 septembrie 2009 — Nijs/Curtea de Conturi

(Cauza T-375/08 P) (1)

(„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Decizie a Curții de Conturi de reînnoire a mandatului secretarului său general - Decizie de nepromovare a recurentului în cadrul exercițiului 2004 - Recurs în parte vădit inadmisibil și în parte vădit nefondat”)

2009/C 267/117

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Bart Nijs (Bereldange, Luxemburg) (reprezentanți: F. Rollinger și A. Hertzog, avocați)

Cealaltă parte în proces: Curtea de Conturi (reprezentanți: T. Kennedy, J.-M. Stenier și G. Corstens, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 26 iunie 2008 în cauza F-108/07, Nijs/Curtea de Conturi, prin care se urmărește anularea acestei ordonanțe

Dispozitivul

1.

Respinge recursul.

2.

Domnul Bart Nijs suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Curtea de Conturi a Comunităților Europene în cadrul acestei proceduri.


(1)  JO C 301, 22.11.2008.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/65


Acțiune introdusă la 4 august 2009 — Sanyō Denki/OAPI — Telefónica O2 Germany (eneloop)

(Cauza T-309/09)

2009/C 267/118

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Sanyō Denki Kabushiki Kaisha (Osaka, Japonia) (reprezentanți: M. De Zorti, M. Koch și T. Grimm, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Telefónica O2 Germany GmbH & Co. OHG (München, Germania)

Concluziile reclamantei

Anularea deciziei atacate a Camerei a doua de recurs a OAPI din 6 mai 2009, cauza R 794/2008-2;

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată;

obligarea intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în cadrul procedurii de recurs în fața OAPI.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca verbală „eneloop”, privind produse din clasa 9 (cererea nr. 4 620 225).

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: Telefónica O2 Germany GmbH & Co. OHG.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: printre altele, marca verbală germană „LOOP” privind produse și servicii din clasele 9, 38 și 42 (marca nr. 30 416 654,5).

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția.

Decizia camerei de recurs:respinge recursul.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1), întrucât nu există niciun risc de confuzie între mărcile respective.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO 2009, L 78, p. 1).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/66


Acțiune introdusă la 10 august 2009 — Hoelzer/OAPI (SAFELOAD)

(Cauza T-315/09)

2009/C 267/119

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Oliver Hoelzer (Remscheid, Germania) (reprezentanți: G. Rother și J. Vogtmeier, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile reclamantului

Anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 3 iunie 2009 (R 1157/2008-4);

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în cadrul procedurii de recurs.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca figurativă „SAFELOAD” pentru bunuri din clasele 6 și 12 (cererea nr. 6 330 831).

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1) întrucât elementul verbal al mărcii a cărei înregistrare se solicită nu descrie caracteristicile bunurilor care fac obiectul cererii.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/66


Acțiune introdusă la 14 august 2009 — Concord Power Nordal/Comisia

(Cauza T-317/09)

2009/C 267/120

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Concord Power Nordal GmbH (Hamburg, Germania) (reprezentanți: C. von Hammerstein, C.-S. Schweer și C. Wünschmann, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei pârâtei din 12 iunie 2009 în cazul CAB D(2009), în măsura în care privește proiectul de gazoduct Ostseepipeline-Anbindungsleitung (denumit în continuare „OPAL”);

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În calitate de titular al proiectului de gazoduct NORDAL, reclamanta formulează acțiune împotriva scrisorii Comisiei din 12 iunie 2009 adresată autorității germane de reglementare (Bundesnetzagentur) prin care i se solicită modificarea anumitor aspecte ale derogării acordate în favoarea OPAL în conformitate cu articolul 22 din Directiva 2003/55/CE (1). Reclamanta critică faptul că, în privința derogărilor acordate în favoarea anumitor capacități de transport ale OPAL către Republica Cehă, Comisia nu a ridicat nicio obiecție de fond.

În susținerea acțiunii reclamanta invocă cinci motive.

În primul rând, reclamanta susține că OPAL nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (1) din Directiva 2003/55/CE întrucât nu reprezintă o interconectare, nu consolidează concurența și nu îmbunătățește securitatea aprovizionării, nu prezintă un risc neobișnuit legat de investiție și încalcă principiul separării activității. Cu privire la acest aspect, reclamanta susține deopotrivă că derogarea ar aduce atingere concurenței și funcționării efective a pieței interne și a rețelei de transport reglementate.

În al doilea rând, reclamanta susține că cerințele impuse prin derogare nu sunt în măsură să prevină atingerile aduse concurenței, respectiv nu sunt realizabile.

În plus, reclamanta invocă încălcarea articolului 82 CE și a drepturilor sale fundamentale (în special libertatea de a desfășura o activitate economică și dreptul de proprietate), precum și a principiului obligației de loialitate față de Comunitate.


(1)  Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 98/30/CE (JO L 176, p. 57, Ediție specială, 12/vol. 2, p. 80).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/67


Acțiune introdusă la 14 august 2009 — Audi și Volkswagen/OAPI (TDI)

(Cauza T-318/09)

2009/C 267/121

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: Audi AG (Ingolstadt, Germania), Volkswagen AG (Wolfsburg, Germania) (reprezentant: P. Kather, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile reclamantelor

Anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 14 mai 2009 în cauza R 226/2007-1;

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „TDI” pentru produse din clasa 12 (cererea nr. 3 179 058)

Decizia examinatorului: respingerea cererii

Decizia camerei de recurs: respingerea recursului

Motivele invocate:

Încălcarea articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1) întrucât marca a cărei înregistrare se solicită ar prezenta notorietatea necesară;

încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât marca a cărei înregistrare se solicită ar prezenta caracterul distinctiv necesar;

încălcarea articolului 76 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât pârâtul nu ar fi luat în considerare propunerea de probe a reclamantelor;

încălcarea articolului 75 din Regulamentul nr. 207/2009


(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/67


Acțiune introdusă la 14 august 2009 — Planet/Comisia

(Cauza T-320/09)

2009/C 267/122

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Planet AE societate de consultanță pe acțiuni (reprezentant: V. Christianos, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Anularea celor două decizii ale Comisiei (OLAF) prin care s-a solicitat înregistrarea reclamantei mai întâi în categoria W1a și, ulterior, în categoria W1b a Sistemului de avertizare rapidă (SAR).

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin acțiune se urmărește obținerea anulării, în primul rând, a deciziei Comisiei prin care se solicită înscrierea reclamantei în categoria W1a a Sistemului de avertizare rapidă (denumit în continuare „SAR”) și, în al doilea rând, a deciziei Comisiei prin care s-a solicitat modificarea primei decizii menționate în vederea înregistrării, începând cu 25 mai 2009, a reclamantei în categoria mai defavorabilă W1b a SAR.

Reclamanta susține că deciziile atacate sunt viciate de o încălcare a unor norme fundamentale de procedură, întrucât acestea nu respectă condițiile prevăzute de Decizia 2008/969/CE (1) în ceea ce privește normele de procedură care trebuie respectate pentru ca înregistrările în SAR să fie conforme dreptului comunitar. Reclamanta subliniază în special că, în temeiul articolului 8 alineatul (1) din această decizie, organul competent al Comisiei, responsabil cu semnarea contractelor de achiziții publice, este obligat să informeze în prealabil persoana fizică sau juridică pentru care s-a solicitat introducerea unui avertisment SAP despre eventuala introducere a datelor referitoare la aceasta. În plus, conform articolului 3 alineatul (1) litera (c) din această decizie, înregistrarea trebuie motivată corespunzător.

În plus, reclamanta susține că nerespectarea condițiilor prevăzute la articolul 8 din Decizia 2008/969/CE constituie de asemenea o încălcare a principiilor și a drepturilor fundamentale recunoscute de dreptul comunitar. Potrivit acesteia, comportamentul Comisiei este contrar principiului bunei administrări, prevăzut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în măsura în care Comisia nu a informat-o în prealabil și potrivit dispozițiilor legale în sensul articolului 8 alineatul (1) din Decizia 2008/969/CE, ceea ce a privat-o astfel de posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. În același timp, potrivit reclamantei, Comisia și-a încălcat obligația de diligență. Comportamentul Comisiei contravine de altfel articolului 1 din Codul de bună conduită administrativă pentru personalul Comisiei Europene în relația cu publicul.

În sfârșit, reclamanta susține că i-au fost încălcate de către Comise dreptul de a fi ascultată, dreptul la apărare, precum și prezumția de nevinovăție, întrucât reclamanta nu a avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a formula obiecții cu privire la deciziile referitoare la înregistrarea sa în SAR, pe care organul competent al Comisiei se pregătea să le adopte.


(1)  Decizia 2008/969/CE, Euratom a Comisiei din 16 decembrie 2008 privind sistemul de avertizare rapidă pentru ordonatorii de credite ai Comisiei și ai agențiilor executive (JO L 344, p. 125).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/68


Acțiune introdusă la 14 august 2009 — skytron energy/OAPI (arraybox)

(Cauza T-321/09)

2009/C 267/123

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: skytron energy GmbH & Co. KG (Berlin, Germania) (reprezentant: H.-J. Omsels, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne din 4 iunie 2009 în cauza R 1680/2008-1;

în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne;

obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „arraybox” pentru produse și servicii din clasele 9, 37, 38 și 42 (cererea de înregistrare nr. 6 710 479)

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare

Decizia camerei de recurs: respinge recursul

Motivele invocate: încălcarea articolului 7, alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 207/2009 (1), în măsura în care semnul solicitat nu este descriptiv și are caracterul distinctiv necesar.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1)


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/68


Acțiune introdusă la 18 august 2009 — Connefroy și alții/Comisia

(Cauza T-327/09)

2009/C 267/124

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Philippe Connefroy (Le Rozel, Franța), Jean-Guy Gueguen (Carantec, Franța) și EARL de Cavagnan (Bouglon, Franța) (reprezentant: C. Galvez, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamanților

Anularea deciziei atacate în temeiul articolului 230 al patrulea alineat din Tratatul CE;

obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanții solicită anularea Deciziei C (2009) 203 final a Comisiei din 28 ianuarie 2009 (1) prin care Comisia a declarat incompatibile cu piața comună ajutoarele de stat acordate de Republica Franceză producătorilor de fructe și legume în cadrul „planurilor de urgență” având ca scop facilitarea comercializării de produse agricole recoltate în Franța și a solicitat Republicii Franceze recuperarea ajutoarelor în cauză.

Motivele și principalele argumente invocate de reclamanți sunt identice sau similare cu cele invocate în cauza T-243/09, Fedecom/Comisia (2).


(1)  JO L 127, p. 11 — publicată cu nr. 2009/402/CE.

(2)  JO 2009, C 205, p. 43.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/69


Acțiune introdusă la 19 august 2009 — Producteurs de Légumes de France/Comisia

(Cauza T-328/09)

2009/C 267/125

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Les Producteurs de Légumes de France (Paris, Franța) (reprezentant: O. Fachin, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Anularea deciziei atacate în temeiul articolului 230 al patrulea paragraf din Tratatul CE;

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta solicită anularea Deciziei C (2009) 203 final a Comisiei din 28 ianuarie 2009 (1) prin care Comisia declarase incompatibile cu piața comună ajutoarele de stat acordate de Republica Franceză producătorilor de fructe și legume în cadrul „planurilor de urgență” în scopul facilitării comercializării de produse agricole recoltate în Franța și solicitase Republicii Franceze să recupereze ajutoarele respective.

În susținerea acțiunii sale, reclamanta invocă două motive întemeiate pe:

o încălcare a principiului încrederii legitime, în măsura în care faptul că existența planurilor de urgență a putut fi cunoscută de Comisie în perioada 1992-2002 fără ca aceasta să fi inițiat totuși o procedură a putut să determine încrederea producătorilor în legalitatea acestor planuri;

o eroare în cuantumul restituirilor solicitate pentru anul 2001, afectând cuantumul global al restituirilor, precum și dobânzile exigibile.


(1)  JO L 127, p. 11 — publicată sub nr. 2009/402/CE.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/69


Acțiune introdusă la 24 august 2009 — Fédération Internationale des Logis/OAPI (Pătrat convex de culoare maro)

(Cauza T-329/09)

2009/C 267/126

Limba în care a fost formulată acțiunea: franceza

Părțile

Reclamantă: Fédération Internationale des Logis (Paris, Franța) (reprezentant: C. Champagner Katz, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile reclamantei

Anularea deciziei pronunțate de Camera întâi de recurs a OAPI la 11 iunie 2009 în cauza R 0202/2009-1 și autorizarea înregistrării mărcii solicitate;

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca reprezentând un pătrat convex de culoare maro pentru produse și servicii din clasele 3, 18, 24, 43 și 44 — cererea nr. 6468722

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare

Decizia camerei de recurs: respinge acțiunea

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, reprezentarea unui pătrat cu laturi convexe având o culoare maro particulară și specifică fiind distinctivă în privința produselor și serviciilor pentru care a fost solicitată înregistrarea, în măsura în care aceste elemente ar conferi un aspect particular mărcii pentru aceste produse și servicii.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/69


Acțiune introdusă la 19 august 2009 — Rapid Eye/Comisia

(Cauza T-330/09)

2009/C 267/127

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Rapid Eye AG (Brandenburg an der Havel, Germania) (reprezentant: T. Jestaedt, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Anularea deciziei Comisiei, comunicată prin scrisoarea din 9 iunie 2009, în cazul „Ajutor de stat CP 183/2009 — Germania”, RapidEye AG (control ex post MSR 1998 — N 416/2002), în măsura în care Comisia nu a autorizat o intensitate a ajutorului de 35 % din echivalentul-subvenție brut și o valoare a ajutorului de 44 199 321,36 euro și a solicitat formularea unei noi notificări pentru un ajutor a cărui intensitate este de 30,22 %, iar valoarea maximă a acestuia depășește 37 316 000 euro;

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin Decizia C(2002) 3570 final din 2 octombrie 2002, Comisia a autorizat un ajutor de stat în favoarea RapidEye AG (Ajutorul de stat nr. 416/2002 — Germania [Brandenburg], ajutor în favoarea RapidEye AG), conform Cadrului multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții (1), decizie care a prevăzut intensitatea maximă a ajutorului și valoarea maximă a ajutorului (denumită în continuare „Decizia Comisiei din 2 octombrie 2002”).

În prezenta procedură, acțiunea reclamantei este îndreptată împotriva scrisorii D(2009) 569 a Comisiei din 9 iunie 2009 privind ajutorul de stat CP 183/2009 — Germania, RapidEye (control ex post MSR 1998 — N 416/2002). Prin intermediul acesteia, autoritățile germane sunt solicitate în special să se conformeze intensității și valorii ajutorului, stabilite prin Decizia Comisiei din 2 octombrie 2002, și să confirme că vor fi recuperate toate sumele plătite beneficiarului care depășesc aceste valori maxime.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

În primul rând, reclamanta invocă încălcarea articolelor 87 CE și 88 CE și a articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 (2) întrucât, în opinia sa, Decizia Comisiei din 2 octombrie 2002 a avut în vedere un ajutor cu o intensitate maximă de 35 %.

În plus, reclamanta arată că pârâta a considerat în mod abuziv, în mod contrar Deciziei din 2 octombrie 2002, că acordarea unui ajutor cu o intensitate maximă de 35 % necesită o nouă notificare.

În al treilea rând, reclamanta invocă încălcarea principiului încrederii legitime întrucât reclamanta a finalizat investiția beneficiind de acest ajutor, având încrederea legitimă că ajutorul acordat a avut o intensitate de 35 %.

În continuare, în subsidiar, reclamanta invocă încălcarea articolului 88 alineatul (3) CE. În acest context, reclamanta susține că, inclusiv în ipoteza în care Decizia Comisiei din 2 octombrie 2002 trebuie interpretată în sensul că autorizează o intensitate maximă a ajutorului de numai 30,22 %, majorarea acesteia la 35 % trebuie considerată o modificare neesențială a ajutorului, care nu necesită o nouă notificare.

În sfârșit, tot în subsidiar, reclamanta invocă încălcarea articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (3). Cu privire la acest aspect, Comisia este criticată pentru faptul că solicită o nouă notificare a majorării intensității maxime a ajutorului la 35 %, fără a examina dacă ajutorul este exceptat de la obligația de notificare în temeiul articolului 3 din Regulamentul nr. 800/2008.


(1)  JO 1998, C 107, p. 7.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului [88 CE] (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) (JO L 214, p. 3).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/70


Acțiune introdusă la 25 august 2009 — Novartis/OAPI — Sanochemia Pharmazeutika (TOLPOSAN)

(Cauza T-331/09)

2009/C 267/128

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Novartis AG (Basel, Elveția) (reprezentant: N. Hebeis, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Sanochemia Pharmazeutika AG

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei Camerei întâi de recurs din 18 iunie 2009 în cauza R 1601/2007-1;

obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: Sanochemia Pharmazeutika AG

Marca comunitară vizată: marca comunitară verbală „TOLPOSAN” pentru produse din clasa 5 (cererea nr. 4 134 383)

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: reclamanta

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: înregistrarea internațională a mărcii verbale „TONOPAN” pentru produse din clasa 5 (nr. 227 508)

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția

Decizia camerei de recurs: respinge recursul

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 (1) întrucât există un risc de confuzie între mărcile în cauză.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/71


Acțiune introdusă la 20 august 2009 — Electrabel/Comisia

(Cauza T-332/09)

2009/C 267/129

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Electrabel (reprezentanți: M. Pittie și P. Honoré, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

declararea acțiunii ca admisibilă și fondată;

în principal, anularea deciziei atacate în întregime;

în subsidiar, anularea articolelor 2 și 3 din decizia atacată sau cel puțin reducerea cuantumului amenzii aplicate reclamantei în temeiul articolului 2 din decizia atacată;

în orice caz, obligarea Comisiei la rambursarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă în legătură cu prezenta acțiune.

Motivele și principalele argumente

Prin prezenta acțiune, reclamanta solicită, în principal, anularea Deciziei C(2009) 4416 final a Comisiei din 10 iunie 2009, prin care Comisia a constatat că reclamanta a încălcat articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 4064/89 (1) prin realizarea unei operațiuni de concentrare cu dimensiune comunitară înainte de notificare și înainte de a fi declarată compatibilă cu piața comună. Reclamanta solicită, în subsidiar, anularea sau cel puțin reducerea cuantumului amenzii care i-a fost aplicată la articolul 2 din decizia atacată.

În susținerea acțiunii sale, reclamanta invocă patru motive întemeiate:

pe o calificare incorectă a încălcării din cauza, în special, a unei confuzii între încălcarea care constă în lipsa notificării și cea care constă în punerea în aplicare anticipată a operațiunii de concentrare și prin urmare a unei contradicții de motive între calificarea încălcării și aprecierea duratei sale pe fond;

pe o încălcare a articolului 3 alineatul (3) și a articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul nr. 4064/89, precum și a liniilor directoare ale acestuia referitoare la noțiunea de concentrare, prin reținerea existența unei preluări a controlului exclusiv de facto a Compagnie Nationale du Rhône de către Electrabel la data de 23 decembrie 2003. Potrivit susținerilor reclamantei, Comisia (i) ar fi omis elemente pertinente în speță, în special caracterul public al Compagnie Nationale du Rhône, (ii) ar fi aplicat definiția controlului exclusiv de facto pe care a stabilit-o în liniile sale directoare referitoare la noțiunea de concentrare în mod incomplet și eronat și (iii) ar fi săvârșit mai multe erori vădite de apreciere referitoare în special la organele de conducere ale Compagnie Nationale du Rhône;

pe prescrierea dreptului Comisiei de a impune o sancțiune în speță și

pe o nerespectare a principiilor proporționalității, al bunei administrări și al încrederii legitime prin impunerea unei amenzi reclamantei în cuantum atât de ridicat pentru o încălcare care nu a avut nici un efect asupra concurenței.


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 4064/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 395, p. 1; republicat integral în JO 1990, L 257, p.13, astfel cum a fost rectificat).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/71


Acțiune introdusă la 20 august 2009 — Polonia/Comisia

(Cauza T-333/09)

2009/C 267/130

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Republica Polonă (reprezentant: M. Dowgielewicz, agent)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Anularea anexei I la Decizia 2009/444/CE a Comisiei din 10 iunie 2009 privind stabilirea alocării pentru statele membre a sumelor rezultate din modularea prevăzută la articolele 7 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului pentru anii 2009-2012 [notificată cu numărul C(2009) 4375] (1), în măsura în care prin aceasta se alocă statelor membre, pentru anul 2012, sume care rezultă din modularea în conformitate cu articolul 9 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta solicită anularea în parte a Deciziei 2009/444/CE a Comisiei și își întemeiază acțiunea pe următoarele motive.

În primul rând, reclamanta susține că, prin adoptarea unor măsuri incompatibile cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul nr. 73/2009 (2), a fost încălcat principiul ierarhiei normelor. Decizia atacată repartizează sumele prevăzute pentru întreaga perioadă cuprinsă între 2009 și 2012 numai celor 15 vechi state membre, cu toate că, potrivit articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul nr. 73/2009, începând din 2012, aceste state nu mai sunt singurele state afectate de modulare. Prin urmare, mecanismul menționat trebuie să se aplice cu privire la anul 2012 și pentru noile state membre.

În al doilea rând, reclamanta invocă faptul că au fost încălcate principiul atribuirii în funcție de criterii obiective a fondurilor rezultate din modulare, principiu care rezultă din considerentul (14) al Regulamentului nr. 73/2009 și din articolul 9 alineatul (2) din acesta, precum și principiul solidarității.

Potrivit reclamantei, în al treilea rând, a fost încălcat principiul nediscriminării deoarece criteriile aplicate de Comisie pentru repartizarea fondurilor rezultate din modulare pentru anul 2012 (ca, de exemplu, data aderării unui stat membru la Uniunea Europeană și nivelul contribuției unui stat membru la obținerea de fonduri din modulare), care au condus la excluderea Republicii Polone și a altor state membre noi de la participarea la aceste fonduri, nu sunt nici obiective, nici nu asigură distribuirea proporțională a sarcinilor și a avantajelor care rezultă din mecanismul modulării.

În al patrulea rând, reclamanta susține că decizia atacată încalcă articolul 253 CE deoarece Comisia nu a precizat, nici în decizia atacată, în special în considerentele acesteia, nici în timpul lucrărilor pregătitoare ale deciziei, motivele excluderii noilor state membre de la participarea, în anul 2012, la o parte din fondurile care rezultă din modulare și care trebuie repartizate în funcție de criterii obiective tuturor statelor membre supuse mecanismului modulării.

În cincilea rând, reclamanta susține că pârâta a încălcat o cerință procedurală esențială deoarece a adoptat decizia atacată cu încălcarea dispozițiilor Regulamentului de procedură al Comitetului de gestionare a plăților directe și ale articolului 3 din Regulamentul nr. 1 al Consiliului de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (3). Potrivit reclamantei, Comisia nu a pus la dispoziția reprezentanților Republicii Polone proiectul deciziei atacate în limba poloneză, în pofida unei cereri în acest sens, ceea ce a îngreunat posibilitatea acesteia de a analiza proiectul respectiv și de a efectua consultările necesare.


(1)  JO L 148, p. 29.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 30, p. 16).

(3)  JO 1958, 17, p. 385, Ediție specială, 01/vol. 1, p. 3.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/72


Acțiune introdusă la 24 august 2009 — Groupement Adriano, Jaime Ribeiro, Conduril — Construção/Comisia

(Cauza T-335/09)

2009/C 267/131

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamant: Groupement Adriano, Jaime Ribeiro, Conduril — Construção, ACE (Póvoa de Varzim, Portugalia) (reprezentanți: A. Pinto Cardoso și L. Fuzeta da Ponte, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantului

Anularea Deciziei Comisiei cuprinsă în nota de debit nr. 3230905272 din 12 iunie 2009 și a Deciziei cuprinsă în notificarea din 3 august 2009 prin care se dispune plata de către reclamant a acestei note în termen de 15 zile, precum și a dobânzilor de întârziere în executarea contractului AH 04/2004, încheiat în vederea construirii unui tronson de șosea între Tanger și Saïda („Projet de la Rocade Méditerranéenne”), finanțat de Comunitate în cadrul programului MEDA I;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Actele în cauză sunt supuse căilor de atac, întrucât au caracter decizional și definitiv și efect obligatoriu, iar părțile au legitimare procesuală.

Ambele acte sunt afectate de:

 

Incompetență absolută: pârâta nu are calitatea de „Pouvoir adjudicateur (autoritate contractantă)”, întrucât nu există nicio clauză contractuală pe care să se întemeieze acțiunea acesteia. Astfel, pârâta nu numai că nu are competență, dar nu are nici atribuții în această procedură.

 

Încălcarea unor norme fundamentale de procedură, în special a obligației de motivare: potrivit articolului 253 din Tratat, actele comunitare se motivează. Conform jurisprudenței, această motivare trebuie să fie explicită, clară, coerentă și pertinentă. Un act nu poate fi motivat în mod implicit sau tacit și nici nu poate fi fomulat în mod neclar. Nu pot exista contradicții între considerente sale sau între acestea și dispozitiv. Deciziile atacate sunt total lipsite de motivare. Este încălcată, de asemenea, norma fundamentală de procedură privind indicarea căilor de atac.

 

Încălcarea prevederilor Tratatului, în special a articolelor 211-219 din Regulamentul intern al pârâtei înseși și a principiului „pacta sunt servanda”.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/73


Acțiune introdusă la 27 august 2009 — Müller-Boré & Partner/OAPI — Popp și alții (MBP)

(Cauza T-338/09)

2009/C 267/132

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Müller-Boré & Partner (München, Germania) (reprezentanți: C. Osterrieth și T. Schmitz, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Celelalte părți în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: E. Popp (München, Germania), W. E. Sajda (München), J. Bohnenberger (München), V. Kruspig (München)

Concluziile reclamantei

Modificarea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne din 23 iunie 2009 în cauza R 1176/2007-4 în sensul respingerii în totalitate a recursului și a opoziției;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca verbală „MBP” pentru servicii din clasele 35 și 42 (cererea nr. 1 407 857)

Titularii mărcii sau ai semnului invocat în sprijinul opoziției: E. Popp, W. E. Sajda, J. Bohnenberger și V. Kruspig

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca verbală „ip_law@mbp.” pentru servicii din clasa 42 (marca comunitară nr. 667 105), precum și denumirea comercială specifică „mbp.de” în sensul legii germane privind mărcile

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția

Decizia camerei de recurs: admite în parte recursul

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 (1), întrucât nu există niciun risc de confuzie între mărcile în cauză


(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/73


Acțiune introdusă la 19 august 2009 — Evropaïki Dynamiki/Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene

(Cauza T-340/09)

2009/C 267/133

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE (Atena, Grecia) (reprezentanți: N. Korogiannakis și M. Dermitzakis, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei Oficiului pentru Publicații de a respinge ofertele prezentate de reclamantă ca urmare a cererii de ofertă deschisă nr. 10017 „CORDIS”, lotul B „servicii de redactare și de publicare” și lotul C „prestarea de noi servicii de informare digitale” și de a nu reține oferta reclamantei prezentată ca urmare a cererii de ofertă deschisă nr. 10017 „CORDIS”, lotul E „Dezvoltarea și întreținerea serviciilor de bază” pentru atribuirea contractului de mai sus decât pe poziția a treia în mecanismul în cascadă (JO 2008/S 242-321376, rectificare în JO 2009/S 40-057377), comunicată reclamantei prin scrisoarea din 9 iunie 2009, și anularea tuturor deciziilor ulterioare ale Comisiei care au legătură cu aceasta, inclusiv a celei prin care contractele respective sunt atribuite contractanților selectați;

obligarea OPOCE la plata către reclamantă de daune interese în temeiul procedurii de cerere de ofertă în cauză în valoare de 7 215 405 euro (5 291 935 euro pentru lotul B, 975 000 euro pentru lotul C și 948 470 euro pentru lotul E);

obligarea OPOCE la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cadrul prezentei acțiuni, chiar și în cazul respingerii acesteia.

Motivele și principalele argumente

Prin prezenta acțiune, reclamanta solicită anularea Deciziei OPOCE de a) a respinge ofertele prezentate de reclamantă ca urmare a cererii de ofertă deschisă nr. 10017, „CORDIS”, lotul B, „servicii de redactare și de publicare” și lotul C „prestarea de noi servicii de informare digitale”, b) de a nu selecta oferta reclamantei prezentată ca urmare a cererii de ofertă deschisă nr. 10 017, „CORDIS”, lotul E, „Dezvoltarea și întreținerea serviciilor de bază” pentru atribuirea contractului de mai sus decât pe poziția a treia în mecanismul în cascadă (JO 2008/S 242-321376, rectificare în JO 2009/S 40-057377).

Reclamanta susține, în primul rând, în ceea ce privește lotul B, că tratamentul aplicat ofertanților a fost discriminatoriu, dat fiind faptul că unul dintre membrii consorțiului declarat câștigător îndeplinea criterile de excludere și că ar fi trebuit, prin urmare, să se declare că încalcă în mod grav obligațiile contractuale față de Comisie. Reclamanta arată în plus că articolele 93 alineatul (1) litera (f) și 94 din regulamentul financiar (1) și principiul bunei administrări au fost încălcate de autoritatea contractantă și că ar fi trebuit aplicate de către Comisie sancțiunile prevăzute la articolul 96 din regulamentul financiar și la articolele 133a și 134b din normele sale de aplicare (2).

În al doilea rând, reclamanta arată că autoritatea contractantă nu i-a comunicat motivele pentru care oferta declarată câștigătoare era mai bună decât a sa.

În al treilea rând, reclamanta susține că Comisia a săvârșit mai multe erori de apreciere în cadrul evaluării ofertei sale și afirmă că aceasta nu a respectat principiul egalității de tratament prin introducerea de noi criterii de atribuire care nu erau specificate în caietul de sarcini. Reclamanta susține în plus că autoritatea contractantă a încălcat articolul 148 alineatele (1) și (3) din normele de aplicare, precum și principiul bunei administrări.

În ceea ce privește lotul C, reclamanta arată că tratamentul aplicat ofertanților a fost discriminatoriu, dat fiind că unul dintre membrii consorțiului selectat în poziția a treia în mecanismul în cascadă îndeplinea criteriile de excludere și că ar fi trebuit, prin urmare, să se declare că acesta încalcă grav executarea contractelor precedente. În al doilea rând, reclamanta arată că autoritatea contractantă nu i-a comunicat motivele pentru care oferta declarată câștigătoare era mai bună decât a sa și că aceasta a încălcat principiul bunei administrări.

În ceea ce privește lotul E, reclamanta susține că unul dintre membrii consorțiului selectat îndeplinea criteriile de excludere, întrucât ar fi trebuit să se declare că acesta încalcă grav executarea unui contract anterior și că un alt membru al aceluiași consorțiu ar fi trebuit să fie exclus din toate cererile de ofertă timp de doi ani pentru că fusese declarat vinovat pentru desfășurarea de activități ilegale. În plus, reclamanta pretinde că unul dintre membrii consorțiului selectat a recurs la subcontractori care nu fac parte din OMC/AMP (3), ceea ce ar fi o încălcare a caietului de sarcini al cererii de ofertă, a principiilor transparenței și nediscriminării, precum și a articolelor 106 și 107 din regulamentul financiar. Reclamanta susține că societățile din țările nemembre ale OMC/AMP nu ar trebui să fie autorizate să participe la cererile de ofertă emise de instituțiile europene, fie direct, fie indirect, și nici să execute în calitate de subcontractanți o lucrare care intră în sfera regulamentului financiar sau a Directivei 2004/18 (4).

În sfârșit, reclamanta arată că autoritatea contractantă nu și-a motivat decizia, că aceasta a săvârșit mai multe erori de apreciere, că a introdus noi criterii de atribuire nespecificate în caietul de sarcini și că nu a respectat principiul egalității de tratament cu ocazia evaluării ofertei sale și a celei ale unui alt ofertant.


(1)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 248, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 198).

(2)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007 din 23 aprilie 2007 (JO 2007, L 111, p. 13).

(3)  Acordul privind achizițiile publice încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

(4)  Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, p. 114, Ediție specială, 06/vol. 8, p. 116).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/75


Acțiune introdusă la 1 septembrie 2009 — Amecke Fruchtsaft/OAPI — Beate Uhse (69 Sex up)

(Cauza T-343/09)

2009/C 267/134

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Amecke Fruchtsaft GmbH & Co. KG (Menden, Germania) (reprezentanți: R. Kaase și J. C. Plate, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Beate Uhse Einzelhandels GmbH

Concluziile reclamantei

Admiterea acțiunii formulate împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 11 iunie 2009 în cauza R 1728/2008-1;

anularea deciziei atacate pentru neconformitatea cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1)

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul procedurilor de recurs și de opoziție.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: Beate Uhse Einzelhandels GmbH

Marca comunitară vizată: marca verbală „69 Sex up” pentru produse și servicii din clasele 32 și 41 (cererea de înregistrare nr. 5 274 303)

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: reclamanta

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca verbală germană „sex:h:up” pentru produse din clasele 5, 29, 30 și 32 (cererea de înregistrare nr. 30 531 669), opoziția fiind îndreptată numai împotriva înregistrării pentru produse din clasa 32

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția

Decizia camerei de recurs: anulează decizia atacată și respinge opoziția

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât există un risc de confuzie între mărcile aflate în conflict.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/75


Acțiune introdusă la 31 august 2009 — Germania/Comisia

(Cauza T-347/09)

2009/C 267/135

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Republica Federală Germania (reprezentanți: M. Lumma și B. Klein)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei Comisiei SG-Greffe (2009) D/3985 din 2 iulie 2009, emisă în procedura nr. NN 8/2009 având ca obiect ajutoare de stat, în ceea ce privește faptul că măsurile notificate sunt calificate drept ajutoare de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) CE;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta contestă Decizia Comisiei C(2009) 5080 final din 2 iulie 2009 ce are ca obiect ajutorul de stat constând în măsuri referitoare, pe de o parte, la transferul cu titlu gratuit al unor suprafețe deținute de statul federal în cadrul Nationales Naturerbe (patrimoniul natural național) și, pe de altă parte, la susținerea unor vaste proiecte privind protecția naturii (ajutorul de stat NN 8/2009 — Germania — Zone naturale protejate). În cadrul acestei decizii, Comisia consideră că ajutorul de stat notificat este compatibil cu piața comună în conformitate cu articolul 86 alineatul (2) CE. Reclamanta contestă decizia atacată în ceea ce privește faptul că măsurile notificate sunt calificate drept ajutoare în sensul articolului 87 alineatul (1) CE.

În motivarea acțiunii formulate, reclamanta susține că pârâta a făcut o greșită aplicare a articolului 87 alineatul (1) CE cu privire la mai multe aspecte. În această privință, reclamanta arată în special că pârâta a calificat în mod greșit organizațiile de protecție a mediului drept întreprinderi și că a omis, în mod greșit, să efectueze examinarea globală necesară a măsurilor notificate. Reclamanta susține de asemenea că organizațiile de protecție a mediului nu au beneficiat, ca urmare a măsurilor notificate, de niciun avantaj pertinent din perspectiva ajutoarelor de stat. În plus, reclamanta contestă aplicarea greșită a celui de al patrulea criteriu stabilit de Curte în Hotărârea din 24 iulie 2003, Altmark Trans și Regierungspräsidium Magdeburg (C-280/00, Rec., p. I-7747).

În subsidiar, reclamanta invocă o încălcare a obligației de motivare prevăzute la articolul 253 CE.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/76


Acțiune introdusă la 3 septembrie 2009 — PAGO International/OAPI– Tirol Milch (Pago)

(Cauza T-349/09)

2009/C 267/136

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: PAGO International GmbH (Klagenfurt, Austria) (reprezentanți: Rechtsanwälte C. Hauer și C. Schumacher)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Tirol Milch reg.Gen.mbH Innsbruck (Innsbruck, Austria)

Concluziile reclamantei

modificarea deciziei camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 1 iulie 2009 referitoare la procedura de radiere nr. 2025 C (marcă comunitară nr.o915 488), pentru ca reclamația introdusă de Tirol Milch, registrierte Genossenschaft mit beschränkter Haftung, împotriva deciziei diviziei de anulare din 4 august 2008, să fie respinsă și Tirol Milch, registrierte Genossenschaft mit beschränkter Haftung, să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul acestei proceduri;

în subsidiar, anularea deciziei camerei a patra de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecată în fața Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale).

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca figurativă reprezentând o culoare „Pago” pentru produse din clasa 32 (marca comunitară nr.o915 488)

Titularul mărcii comunitare: reclamanta

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: Tirol Milch, registrierte Genossenschaft mit beschränkter Haftung

Decizia diviziei de anulare: admiterea în parte a cererii de decădere a mărcii comunitare

Decizia camerei de recurs: anularea în parte a deciziei diviziei de anulare și admiterea cererii de decădere a mărcii comunitare

Motivele invocate:

Încălcarea articolului 51 coroborat cu articolul 15 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr.o207/2009 (1), întrucât utilizarea care asigură menținerea drepturilor asupra mărcii care face obiectul prezentei proceduri nu a fost considerată, în mod eronat, ca fiind dovedită.

Încălcarea articolului 75 din Regulamentul nr.o207/2009 și a drepturilor fundamentale ale ordinii juridice comunitare, în special a dreptului la un proces echitabil.


(1)  Regulamentul (CE) al Consiliului din 26 februarie 2009 cu privire la marca comunitară (JO 2009, L 78, p. 1).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/76


Acțiune introdusă la 4 septembrie 2009 — ICO Satellite/Comisia

(Cauza T-350/09)

2009/C 267/137

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: ICO Satellite Ltd (Slough, Regatul Unit) (reprezentant: S. Tupper, Solicitor)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei nr. 2009/449/CE [a Comisiei] din 13 mai 2009 privind selectarea operatorilor de sisteme paneuropene care furnizează servicii mobile prin satelit (MSS), în conformitate cu dispozițiile articolelor 230 CE și 231 CE;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și la orice altă sancțiune pe care Tribunalul o consideră adecvată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul acțiunii, reclamanta solicită anularea Deciziei nr. 2009/449/CE a Comisiei din 13 mai 2009 privind selectarea operatorilor de sisteme paneuropene care furnizează servicii mobile prin satelit (MSS) (1).

Reclamanta susține că decizia atacată o privează de drepturile de proprietate pe care le-a dobândit în mod legitim în temeiul dreptului internațional. În plus, aceasta invocă faptul că decizia atacată este ilegală deoarece Comisia:

a)

a comis o discriminare împotriva reclamantei prin implicarea în procesul decizional a unui fost președinte al consiliului de administrație al Inmarsat Ventures Limited (denumită în continuare „Inmarsat”), încălcând în acest fel cerințe procedurale esențiale și principiul egalității de tratament, și

b)

a acționat în mod nerezonabil prin selecționarea Inmarsat și a Solaris Mobile Limited în locul său deși reclamanta pretinde că este mai bine plasată, în mod obiectiv, pentru a furniza MSS.

Potrivit reclamantei, prin adoptarea deciziei atacate, pârâta a acționat în mod disproporționat, discriminatoriu și contrar încrederii legitime a reclamantei. În plus, reclamanta susține că decizia atacată constituie de asemenea o încălcare a dreptului la respectarea bunurilor sale, astfel cum este protejat prin articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului (denumită în continuare „CEDO”), precum și a dreptului la respectarea drepturilor sale civile, inclusiv dreptul de proprietate și dreptul la judecarea în mod echitabil și în mod public a cauzei sale prevăzut la articolul 6 din CEDO.


(1)  Decizia nr. 2009/449/CE a Comisiei din 13 mai 2009 privind selectarea operatorilor de sisteme paneuropene care furnizează servicii mobile prin satelit (MSS) [notificată cu numărul C(2009) 3746] (JO 2009, L 149, p. 65).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/77


Acțiune introdusă la 14 septembrie 2009 — Novácke chemické závody/Comisia

(Cauza T-352/09)

2009/C 267/138

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Novácke chemické závody, a.s. (Nováky, Republica Slovacă) (reprezentant: A. Černejová, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

Anularea deciziei atacate în ceea ce o privește pe reclamantă și în consecință anularea amenzii aplicate acesteia; sau

alternativ, înlăturarea amenzii aplicate reclamantei în cadrul articolului 2 din decizie sau cel puțin reducerea semnificativă a amenzii aplicate reclamantei; și

obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul prezentei acțiuni, reclamanta solicită anularea Deciziei Comisiei din 22 iulie 2009 (cazul nr. COMP/F/39.396- Reactivi pe bază de carbură de calciu și de magneziu pentru industria oțelului și a gazului) în care Comisia a considerat că reclamanta împreună cu alte întreprinderi sunt responsabile pentru încălcarea articolului 81 CE și a articolului 53 din Acordul privind SEE prin împărțirea piețelor, stabilirea de cote, repartizarea clienților, stabilirea prețurilor și schimburile de informații comerciale sensibile între furnizorii de carbură de calciu și granule de magneziu. Alternativ, reclamanta solicită înlăturarea sau reducerea amenzii aplicate în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului.

Acțiunea se întemeiază pe următoarele motive:

 

În primul rând, susține reclamanta, Comisia a încălcat principiile proporționalității și egalității de tratament, care sunt principii generale ale dreptului comunitar, întrucât a aplicat reclamantei o amendă excesivă și disproporționată.

 

În al doilea rând, reclamanta susține că Comisia nu a verificat capacitatea reclamantei de a plăti amenda și riscul ca amenda să determine falimentul reclamantei. În particular, potrivit reclamantei, Comisia nu a respectat cerințe esențiale de procedură, nu a examinat în mod corespunzător dovezile prezentate de reclamantă care demonstrează riscul iminent de declanșare a procedurii falimentului în cazul în care Comisia i-ar aplica o amendă reclamantei. Prin urmare, arată reclamanta, Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere întrucât nu a constatat existența riscului menționat și nu a aplicat articolul 35 din Orientări în ceea ce o privește pe reclamantă.

 

În al treilea rând, reclamanta pretinde că aplicarea amenzii va cauza în mod direct falimentul reclamantei precum și eliminarea sa în calitate de concurent de pe piața relevantă. Prin urmare, potrivit reclamantei, Comisia a încălcat articolul 3 alineatul (1) litera (g) CE denaturând sau eliminând competiția de pe piața relevantă.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/78


Acțiune introdusă la 16 septembrie 2009 — Comisia/Association Fédération Club B2A

(Cauza T-356/09)

2009/C 267/139

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: A. M. Rouchaud-Joët și N. Bambara, agenți, asistați de E. Bouttier, avocat)

Pârâtă: Association Fédération Club B2A (Étupes, Franța)

Concluziile reclamantei

Obligarea Fédération, reprezentată de președinte, la plata către reclamantă a unei sume de […] de euro (…) corespunzătoare sumei principale de 62 500 de euro și sumei de […] de euro (…) reprezentând dobânzi de întârziere exigibile la […];

Obligarea Fédération la plata sumei de 7 000 de euro pentru a acoperi costurile pe care Comisia Europeană le-a suportat pentru a-și valorifica creanța;

obligarea Fédération la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză.

Motivele și principalele argumente

Comunitatea Europeană, reprezentată de Comisie, a încheiat cu pârâta un contract de subvenție având ca obiect un proiect de „creare și organizare a unei federații Grand Est de rețele regionale ale Business Angels”. Proiectul, în cursul căruia Comisia a plătit pârâtei, drept avans, o sumă de 62 500 de euro, s-a încheiat la 30 septembrie 2002.

În cadrul contractului, pârâta s-a angajat, printre altele, să furnizeze un raport final. Întrucât a furnizat un raport incomplet, Comisia a somat pârâta să prezinte un raport conform obiectivelor. Deoarece nu s-a primit răspuns din partea pârâtei la această somație și nici la numeroase scrisori, Comisia a adresat pârâtei o notă de debit și, ulterior, un ordin de plată pentru o sumă de 62 500 de euro.

Întrucât datoria nu a fost plătită, Comisia solicită obligarea pârâtei la plata sumei datorate și la repararea prejudiciului suferit, pentru a-și recupera toate cheltuielile pe care le-a suportat în vederea valorificării creanței, susținând că: i) pârâta nu și-a respectat obligațiile stipulate în contract prin faptul că nu a depus un raport final complet și că ii) plata sumei de 62 500 de euro de către Comisie s-a făcut cu titlu de avans până la acceptarea raportului final.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/78


Acțiune introdusă la 15 septembrie 2009 — Pucci International/OAPI — El Corte Inglés (Emidio Tucci)

(Cauza T-357/09)

2009/C 267/140

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Emilio Pucci International BV (Baarn, Țările de Jos) (reprezentanți: M. Boletto, E. Gavuzzi, G. Lazzeretti și P. Roncaglia, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: El Corte Inglés, SA (Madrid, Spania)

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 18 iunie 2009 pronunțată în cauzele reunite R 770/2008-2 și R 826/2008-2, în măsura în care prin aceasta a fost admisă cererea de înregistrare a mărcii comunitare Nr. 3679594 „Emidio Tucci” pentru toate produsele și serviciile pe care le acoperă aceasta în clasele 1, 2, 4-17, 19, 20, 21, 22, 23, 26-45;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă cu ocazia acestei proceduri; și

obligarea celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor efectuate de reclamantă cu ocazia procedurilor aflate pe rolul diviziei de opoziție și a camerei de recurs a OAPI.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca comunitară vizată: marca figurativă „Emidio Tucci”, pentru produse și servicii din clasele 1-45.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: reclamanta

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca figurativă comunitară „Emilio Pucci” înregistrată pentru produse din clasele 18 și 24; marca verbală italiană „EMILIO PUCCI” înregistrată pentru produse din clasele 3, 14, 18, 21, 24, 25 și 33; marca verbală italiană „EMILIO PUCCI” înregistrată pentru produse din clasele 9, 12, 18, 20, 26, 27 și 34; marca figurativă italiană „Emilio Pucci” înregistrată pentru produse din clasele 14, 18, 24 și 25

Decizia diviziei de opoziție: admite în parte opoziția

Decizia camerei de recurs: admite în parte recursul în cauzele R 826/2008-2 și R 770/2008-2; respinge recursul cu privire la restul motivelor.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul 207/2009 al Consiliului, întrucât camera de recurs a comis o eroare statuând că aceste dispoziții legale nu puteau să se aplice produselor și serviciilor acoperite de marca comunitară vizată în clasele 1, 2, 4-17, 19, 20, 21 (în parte), 22, 23 și 26-45.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/79


Acțiune introdusă la 16 septembrie 2009 — Sociedad Agricola Requingua/OAPI — Consejo Regulador de la Denominación de Origen Toro (TORO DE PIEDRA)

(Cauza T-358/09)

2009/C 267/141

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Sociedad Agricola Requingua Ltda (Santiago, Chile) (reprezentant: E. Vorbuchner, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Consejo Regulador de la Denominación de Origen Toro (Toro, Spania)

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 18 iunie 2009 pronunțate în cauza R 1117/2008-2

obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată, de ex. cheltuielile efectuate în procedura de opoziție, în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs și cheltuielile efectuate în prezenta cauză și

cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs să suporte propriile cheltuieli de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca verbală „TORO DE PIEDRA” pentru produse din clasa 33.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca figurativă comunitară înregistrată „D. ORIGEN TORO” pentru produse din clasa 33, marca figurativă spaniolă înregistrată „Denominación de Origen TORO” pentru produse din clasa 33.

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, întrucât camera de recurs a statuat în mod greșit că există un risc de confuzie între mărcile în discuție; încălcarea articolului 75 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului și a dreptului de a fi ascultat întrucât camera de recurs nu a administrat ultimele probe prezentate de reclamantă; încălcarea obligației de motivare conform articolului 75 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului întrucât camera de recurs nu a indicat motivele pentru care nu a luat în considerare ultimele probe depuse de reclamantă.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/80


Acțiune introdusă la 14 septembrie 2009 — Jurašinović/Consiliul

(Cauza T-359/09)

2009/C 267/142

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Ivan Jurašinović (Angers, Franța) (reprezentant: A. Beguin, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile reclamantului

Anularea deciziei exprese din 17 iunie 2009 și a deciziei implicite subsecvente prin care s-a respins cererea de acces a reclamantului la următoarele documente:

rapoartele observatorilor Uniunii Europene prezenți în Croația, în zona Knin, între 1 august și 31 august 1995;

documentele purtând referința „ECMM RC Knin Log Reports”;

obligarea Consiliului Uniunii Europene — Secretariatul general să autorizeze accesul la documentele menționate, sub formă electronică;

obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata către reclamant a unei sume de 2 000 de euro fără taxe, respectiv 2 392 de euro cu taxe, reprezentând despăgubiri procedurale cu dobânzi, la rata BCEE din ziua înregistrării cererii.

Motivele și principalele argumente

Prin prezenta acțiune, reclamantul solicită anularea deciziei exprese din 17 iunie 2009 și a deciziei implicite subsecvente a Consiliului prin care i s-a refuzat accesul la rapoartele observatorilor Uniunii Europene prezenți în Croația, în zona Knin, între 1 august și 31 august 1995, și la documentele purtând referința „ECMM RC Knin Log Reports”.

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive întemeiate pe:

lipsa unei atingeri aduse protecției interesului public în ceea ce privește relațiile internaționale potrivit articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 1049/2001 (1), în măsura în care:

nicio protecție specifică nu s-ar putea aplica documentelor solicitate și

chiar presupunând că li s-ar putea aplica o protecție specifică, s-a scurs jumătate din perioada maximă de protecție prevăzută la articolul 4 alineatul (7) din Regulamentul nr. 1049/2001, ceea ce ar justifica să se acorde accesul la documentele solicitate;

în plus, în lipsa unei încadrări într-o categorie care beneficiază de protecție, documentele menționate nu ar intra în categoria documentelor sensibile în sensul articolului 9 din Regulamentul nr. 1049/2001;

lipsa unei atingeri aduse protecției procedurilor judiciare și consultanței juridice potrivit articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001, în măsura în care:

această excepție ar privi protecția procedurilor judiciare ale Uniunii Europene și ale statelor membre, în timp ce în speță Consiliul ar justifica respingerea cererii de acces printr-o procedură judiciară desfășurată la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie;

documentele solicitate ar fi fost deja comunicate părților din procesul Gotovina desfășurat la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, ceea ce ar justifica de asemenea să se acorde accesul reclamantului la acestea;

misiunea Consiliului nu ar fi de a se asigura de buna desfășurare a proceselor din fața Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie și,

un interes public superior ar justifica divulgarea documentelor solicitate.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/80


Acțiune introdusă la 17 septembrie 2009 — Longevity Health Products/OAPI — Gruppo Lepetit (RESVEROL)

(Cauza T-363/09)

2009/C 267/143

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Longevity Health Products, Inc. (Nassau, Bahamas) (reprezentant: J. Korab, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Gruppo Lepetit SpA (Lainate, Italia)

Concluziile reclamantei

Admiterea acțiunii formulate de reclamantă;

anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) pronunțată la 9 iulie 2009 în cauza R 1204/2008-2 și respingerea cererii de anulare a mărcii comunitare 5 244 512 formulate de cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, și

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca verbală „RESVEROL” pentru produse și servicii din clasele 3, 5 și 35

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: înregistrările ca marcă națională a mărcii „LESTEROL” pentru produse din clasa 5

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția

Decizia camerei de recurs: respinge recursul

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2006 întrucât camera de recurs a hotărât în mod eronat că exista un risc de confuzie între mărcile în cauză.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/81


Acțiune introdusă la 17 septembrie 2009 — Michalakopoulou Ktimatiki Touristiki/OAPI — Free (FREE)

(Cauza T-365/09)

2009/C 267/144

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Michalakopoulou Ktimatiki Touristiki AE (Atena, Grecia) (reprezentanți: A. Koliothomas și K. Papadiamantis, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Free SAS (Paris, Franța)

Concluziile reclamantei

anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) din 11 iunie 2009 în cauza R 1346/2008-1;

respingerea opoziției;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate la Tribunal;

obligarea celeilalte părți în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca verbală „FREE”, pentru produse din clasa 16.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca verbală franceză „FREE” pentru servicii din clasa 38; marca figurativă franceză „FREE — LA LIBERTÉ N’A PAS DE PRIX” pentru servicii din clasele 35 și 38.

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia diviziei de opoziție și respinge cererea de înregistrare în totalitate.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului întrucât camera de recurs a considerat în mod eronat că există un risc de confuzie între mărcile în cauză; încălcarea articolului 75 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului întrucât camera de recurs nu și-a motivat concluzia potrivit căreia exista o similitudine între produsele din clasa 16 acoperite de marca comunitară în cauză și serviciile din clasa 38 acoperite de marca anterioară.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/82


Acțiune introdusă la 18 septembrie 2009 — Tecnoprocess/Comisia și Delegația Comisiei Europene în Republica Nigeria

(Cauza T-367/09)

2009/C 267/145

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Tecnoprocess Srl (Roma, Italia) (reprezentant: A. Majoli, avocat)

Pârâte: Comisia Comunităților Europene, Delegația Comisiei Europene în Republica Nigeria

Concluziile reclamantei

Constatarea, în temeiul articolului 232, a abținerii de a acționa a Delegației UE la Abuya și a Comisiei Europene;

stabilirea, în temeiul articolului 288 din tratat, a răspunderii extracontractuale a Delegației și a Comisiei în raport cu reclamanta și obligarea acestora, inclusiv în mod solidar, la plata către reclamantă, pentru prejudiciul suferit, a unei despăgubiri în valoare de 600 000 de euro (șase sute de mii de euro).

Motivele și principalele argumente

Societatea reclamantă în prezenta cauză este aceeași precum în cauza T-264/09 Tecnoprocess/Comisia și Delegația Comisiei Europene în Regatul Maroc. (1)

Obiectul litigiului îl reprezintă condițiile de punere în aplicare a contractului „EuropeAid 123511/D/SUP/NG — Supply, Installation, delivery, Comisioning and After-Sale Service of 114 27 Kva Generators to the EC Assisted Prime Project in Nigeria”, având ca obiect asigurarea furnizării și instalării a 114 generatoare de 27 Kva, precum și furnizarea de servicii de asistență post-vânzare, în favoarea „National Authorising Officer, National Planning Commission” și, în special în sediile institutului menționat localizate în șase din principalele zone geografice ale Nigeriei.

Reclamanta susține că pârâtele nu au dat dovadă de diligență în controlul condițiilor în care se realiza contractul în cauză, nerecurgând la o soluție satisfăcătoare pentru interesele reclamantei în ceea ce privește gravele încălcări în executarea contractului care puteau fi constatate.

În susținerea concluziilor sale, aceasta invocă motive și argumente principale similare celor invocate în cauza T-264/09, citată mai sus.


(1)  JO C 220, 12.9.2009, p. 16.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/82


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 22 septembrie 2009 — Fjord Seafood Norway și alții/Consiliul

(Cauza T-113/06) (1)

2009/C 267/146

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a cincea a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 131, 3.6.2006.


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/82


Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 21 septembrie 2009 — Ryanair/Comisia

(Cauza T-404/07) (1)

2009/C 267/147

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 8, 12.1.2008.


Tribunalul Funcției Publice

7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/83


Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 24 septembrie 2009 — Brown/Comisia

(Cauza F-37/05) (1)

(Funcție publică - Concurs intern în cadrul instituției - Condiții de admitere - Agenți auxiliari - Respingerea unei candidaturi)

2009/C 267/148

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Michael Brown (Overijse, Belgia) (reprezentant: L. Vogel, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. Tserepa-Lacombe și K. Herrmann, agenți)

Obiectul

Anularea deciziei comisiei de evaluare a concursului COM/PB/04, concurs de trecere de la categoria C la categoria B, prin care se refuză admiterea reclamantului la probele de preselecție ale concursului menționat, pentru motivul că la data limită de depunere a candidaturilor nu îndeplinește condiția statutară necesară

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 193, 6.8.2005, p. 36 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene cu numărul T-208/05 și transferată la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene prin ordonanța din 15.12.2005).


7.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 267/83


Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 10 septembrie 2009 — Van Arum/Parlamentul European

(Cauza F-139/07)