11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/1

Comunicarea comisiei – Criterii pentru analiza compatibilității ajutoarelor de stat pentru formare care fac obiectul notificării individuale

2009/C 188/01

1. INTRODUCERE

Consiliul European de la Lisabona din luna martie 2000 a stabilit obiectivul strategic ca Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și mai dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume. Concluziile de la Lisabona au subliniat rolul central al educației și al formării ca instrumente fundamentale în vederea creșterii capitalului uman și a impactului acestuia asupra creșterii economice, productivității și ocupării forței de muncă. În general, formarea are efecte externe pozitive pentru societate în ansamblu, deoarece sporește rezerva de lucrători calificați din rândul cărora întreprinderile pot face recrutări și îmbunătățește competitivitatea economiei și promovează o societate a cunoașterii care poate avansa pe calea unei dezvoltări mai inovatoare.

Cu toate acestea, este posibil ca întreprinderile să asigure un nivel de formare inferior nivelului optim din punct de vedere social în cazul în care angajații sunt liberi să schimbe locul de muncă, alte întreprinderi beneficiind de pe urma încadrării unui angajat deja format. Aceasta se întâmplă în special în cazul formării orientate spre calificări transferabile între întreprinderi. Ajutoarele de stat poate contribui la crearea unor stimulente suplimentare pentru ca angajatorii să asigure o formare la un nivel corespunzător din punct de vedere social.

Prezenta Comunicare stabilește orientări în ceea ce privește criteriile pe care Comisia le va aplica pentru evaluarea măsurilor de ajutor pentru formare. Aceste orientări sunt destinate să confere transparență raționamentelor Comisiei și să asigure previzibilitate și siguranță juridică. În temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) (1) orice ajutor individual pentru formare, acordat ad hoc sau pe baza unei scheme, va face obiectul prezentelor orientări dacă echivalentul finanțării nerambursabile depășește 2 milioane EUR pentru un proiect de formare.

4.	Criteriile stabilite în prezentele orientări nu se vor aplica mecanic. Nivelul evaluării Comisiei și tipul de informații care poate fi solicitat vor fi proporționale cu riscul de denaturare a concurenței. Sfera de aplicare a analizei va depinde de natura cazului.

2. EFECTELE POZITIVE ALE AJUTORULUI

2.1. Existența unor disfuncționalități de piață

Lucrătorii calificați contribuie la creșterea productivității și competitivității întreprinderilor. Cu toate acestea, din diverse motive, angajatorii și angajații pot investi insuficient în formare. Angajații își pot limita investițiile în formare în cazul în care nu doresc să își asume riscurile, suferă de constrângeri de ordin financiar sau întâmpină dificultăți în a semnala viitorilor angajatori nivelul de cunoștințe acumulate.

Întreprinderile pot să nu dorească formarea forței lor de muncă la nivelul optim pentru societate în ansamblu. Acest lucru se datorează disfuncționalității pieței în legătură cu externalitățile pozitive ale formării și dificultăților în alocarea fondurilor necesare în cazul în care angajații sunt liberi își schimbe locul de muncă. Întreprinderile pot investi mai puțin în formare dacă se tem că odată format, un angajat va pleca înainte ca societatea să își fi recuperat investiția. Întreprinderile pot fi reticente în a asigura suficientă formare lucrătorilor dacă această formare nu este profitabilă rapid sau este oarecum specifică necesităților întreprinderii în cauză sau dacă nu există clauze contractuale speciale care fie să împiedice angajatul format să părăsească societatea înainte de amortizarea costurilor de formare sau înainte de rambursarea (parțială) a cheltuielilor legate de formare.

Investiția insuficientă în formare se poate produce chiar și în cazul în care întreprinderea își poate amortiza integral investiția dar beneficiile sale private sunt mai mici decât beneficiile pentru societate în ansamblu. Aceste externalități pozitive ale formării pot apărea în special în cazul în care formarea perfecționează calificări transferabile, cum ar fi cele care pot fi utilizate în cadrul mai multor întreprinderi. În schimb, formarea specializată aduce creșteri de productivitate numai într-o anumită întreprindere, iar întreprinderile și-o pot însuși cu ușurință (2). Astfel, sfera externalităților pozitive ale formării specializate este mai limitată decât cea a externalităților formării generale.

Dacă întreprinderile se confruntă cu costuri mai ridicate și beneficii nesigure pentru formarea lucrătorilor defavorizați sau a celor cu handicap (3), aceasta poate constitui un motiv pentru a asigura mai puțină formare acestor grupuri. Cu toate acestea, formarea lucrătorilor defavorizați sau cu handicap poate produce în general externalități pozitive pentru societate în ansamblu (4).

Statele membre ar trebui să demonstreze că există o disfuncționalitate a pieței care să justifice ajutorul. În analiza sa, Comisia va avea în vedere, între altele, următoarele elemente:

1.	tipul formării – dacă aceasta este specifică sau generală, în înțelesul articolului 38 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008; un anumit proiect de formare poate fi alcătuit atât din elemente generale, cât și din elemente specifice; formarea generală va produce mai multe externalități pozitive;

transferabilitatea competențelor dobândite pe parcursul formării; cu cât competențele sunt mai transferabile, cu atât crește probabilitatea unor externalități pozitive; se consideră că formarea asigură competențe transferabile în cazul în care:

(a)	formarea este organizată împreună de mai multe întreprinderi independente sau în cazul în care angajați din întreprinderi diferite pot beneficia de formare;

(b)	formarea este certificată, determină obținerea unei diplome recunoscute sau este certificată de autorități sau instituții publice;

(c)	formarea vizează categoriile de angajați caracterizate printr-un grad ridicat de rotație în cadrul întreprinderii și în sectorul în cauză;

(d)	formarea poate fi importantă pentru angajat în afara locului său de muncă actual (ocupațiile viitoare în cadrul unei alte întreprinderi, viața socială, bunăstarea etc.);

3.	participanții la formare: includerea de lucrători cu handicap sau defavorizați poate spori externalitățile pozitive ale formării.

2.2. Ajutorul de stat ca instrument adecvat de politică

10.

Ajutoarele de stat nu reprezintă singurul instrument de politică aflat la dispoziția statelor membre pentru încurajarea formării. Cea mai mare parte a formării este furnizată prin sisteme de învățământ (de exemplu, universități, școli, formare profesională întreprinsă sau sponsorizată de autoritățile statului). Formarea poate fi întreprinsă și de persoanele în cauză, cu sau fără susținerea angajatorilor lor.

11.

Se consideră că măsurile constituie un instrument adecvat în cazurile în care statul membru a luat în considerare alte opțiuni de politică și sunt constatate avantajele utilizării unui instrument selectiv cum ar fi ajutorul de stat pentru o anumită întreprindere. Comisia va ține seama în mod special de orice evaluare a impactului măsurii propuse pe care statul membru este posibil să o fi realizat.

2.3. Efectul de stimulare și necesitatea ajutorului

12.

Ajutoarele de stat pentru formare trebuie să aibă ca rezultat schimbarea comportamentului beneficiarului astfel încât acesta să ofere o formare superioară din punct de vedere cantitativ și/sau calitativ față de cea oferită în cazul în care nu ar fi beneficiat de ajutor. În cazul în care nu există o creștere cantitativă sau calitativă a activităților propuse de formare, se consideră că ajutorul nu are un efect de stimulare.

13.

Efectul de stimulare este identificat printr-o analiză contrafactuală, prin compararea nivelurilor de formare propuse cu și fără ajutor. Majoritatea angajatorilor consideră necesară formarea forței lor de muncă pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a întreprinderilor lor. Nu se poate presupune că ajutorul de stat pentru formare, în special pentru formarea specializată, este întotdeauna necesar.

14.

Statele membre trebuie să dovedească în fața Comisiei existența efectului de stimulare și necesitatea ajutorului. În primul rând, beneficiarul trebuie să fi depus o cerere de ajutor adresată statului membru în cauză anterior demarării proiectului de formare. În al doilea rând, statul membru trebuie să demonstreze faptul că ajutorul de stat determină creșterea dimensiunii, calității, sferei de aplicare sau participanților vizați ai proiectului de formare, comparativ cu situația în care nu ar beneficia de ajutor. Formarea suplimentară oferită cu ajutorul respectiv poate fi indicată, spre exemplu, printr-un număr mai mare de ore sau cursuri de formare, de participanți, prin trecerea de la formarea specifică unei întreprinderi la formarea generală sau prin sporirea participării anumitor categorii de lucrători defavorizați sau cu handicap.

15.

În analiza sa, Comisia va avea în vedere, printre altele, următoarele elemente:

(a)	documentele interne ale beneficiarului ajutorului privind costurile de formare, bugetele, participanții, conținutul și programul pentru două situații: formarea cu ajutor și formarea fără ajutor;

(b)	existența unei obligații legale pentru angajatori de a asigura un anumit tip de formare (de exemplu, siguranță): în mod normal, în cazul în care există o astfel de obligație, Comisia va stabili că nu există niciun efect de stimulare;

(c)	credibilitatea proiectului depus, de exemplu, prin referirea la bugetele pentru formare din anii anteriori și compararea cu acestea;

(d)

raportul dintre programul de formare și activitățile comerciale ale beneficiarului ajutorului: cu cât raportul este mai strâns, cu atât efectul de stimulare este mai puțin probabil. Spre exemplu, este puțin probabil ca formarea privind introducerea unei noi tehnologii într-un anumit sector să aibă un efect de stimulare, întrucât întreprinderile nu au altă alternativă decât să își formeze forța de muncă în ceea ce privește tehnologia recent introdusă.

2.4. Proporționalitatea ajutorului

16.

Statul membru trebuie să demonstreze necesitatea ajutorului, precum și menținerea cuantumului acestuia la un nivel minim în scopul atingerii obiectivului ajutorului.

Costurile eligibile trebuie calculate în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 și trebuie să se limiteze la costurile care rezultă din activitățile de formare care nu ar fi întreprinse fără ajutor.

Statele membre ar trebui să furnizeze dovezi cu privire la faptul că suma ajutorului nu depășește acea parte din costurile eligibile care nu pot fi suportate de întreprindere (5). În orice caz, intensitățile ajutoarelor nu trebuie să depășească niciodată valorile prevăzute la articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 și se vor aplica pentru costurile eligibile (6).

3. EFECTELE NEGATIVE ALE AJUTORULUI

17.

În cazul în care ajutorul este proporțional pentru atingerea obiectivului ajutorului, este probabil ca efectele negative ale acestuia să fie limitate și analiza efectelor negative să nu fie necesară (7). Cu toate acestea, în anumite cazuri, chiar și atunci când ajutorul este necesar și proporțional pentru ca o anumită întreprindere să intensifice formarea furnizată, ajutorul poate determina o schimbare a comportamentului beneficiarului care să denatureze în mod semnificativ concurența. În aceste situații, Comisia va desfășura o analiză completă a denaturărilor concurenței. Gradul denaturării concurenței datorate ajutorului poate varia în funcție de caracteristicile ajutorului și piețelor afectate (8).

18.

Caracteristicile ajutorului care pot afecta probabilitatea și amploarea denaturării sunt:

(a)	selectivitatea;

(b)	valoarea ajutorului;

(c)	repetarea și durata ajutorului;

(d)	efectul ajutorului asupra costurilor întreprinderii.

19.

Spre exemplu, un program de formare utilizat pentru a încuraja întreprinderile în general dintr-un stat membru să întreprindă o formare mai intensă poate avea un efect diferit pe piață față de situația în care un ajutor considerabil este acordat unei singure întreprinderi pentru a-i permite acesteia să-și intensifice procesul de formare. În cazul al doilea, denaturarea concurenței poate fi mai semnificativă deoarece concurenții beneficiarului ajutorului nu mai pot concura la același nivel (9). Denaturarea va fi și mai însemnată în cazul în care costurile de formare în ceea ce privește activitatea comercială a beneficiarului reprezintă un procent important din costurile totale.

20.

În evaluarea caracteristicilor de piață, care pot oferi o imagine mult mai fidelă a impactului potențial al unui ajutor, Comisia va avea în vedere printre altele:

(a)	structura pieței, precum și

(b)	caracteristicile sectorului sau ale industriei.

21.

Structura pieței va fi evaluată prin concentrarea pieței, dimensiunea întreprinderilor (10), importanța diferențierii produsului (11) și barierele la intrare și ieșire. Cotele de piață și coeficienții de concentrare se vor calcula odată cu definirea pieței relevante. În general, cu cât sunt mai puține întreprinderi, cu atât cota lor de piață este mai mare și se așteaptă o concurență mai scăzută (12). În cazul în care piața afectată este concentrată cu bariere ridicate la intrare (13), iar beneficiarul ajutorului este un actor important pe piață, atunci este mai probabil ca respectivii concurenți să trebuiască să își schimbe comportamentul ca răspuns la ajutor.

22.

Pe parcursul analizării caracteristicilor sectorului, Comisia va avea în vedere, printre altele, importanța forței de muncă formate pentru activitatea comercială, existența unei capacități de producție excedentare, faptul că piețele în industria respectivă sunt în curs de dezvoltare, mature sau în declin, strategiile de finanțare a formării ale concurenților (ajutoare de stat, angajați, angajatori). De exemplu, ajutorul pentru formare într-o industrie aflată în declin poate crește riscul unei denaturări a concurenței prin menținerea unei întreprinderi ineficiente pe linia de plutire.

23.	Ajutoarele pentru formare pot, în anumite cazuri, să conducă la denaturări ale concurenței în ceea ce privește intrarea pe piață și ieșirea de pe piață, efectele asupra fluxurilor comerciale și excluderea investițiilor în formare.

Intrarea pe piață și ieșirea de pe piață

24.

Pe o piață competitivă, întreprinderile vând produse care generează profituri. Prin modificarea costurilor, ajutorul de stat modifică profitabilitatea și, astfel, poate afecta decizia întreprinderii de a oferi sau nu un produs. De exemplu, un ajutor de stat care ar reduce costurile curente de producție, cum ar fi formarea personalului, ar face mai atractivă intrarea pe piață și ar permite întreprinderilor care în alte circumstanțe ar avea perspective comerciale reduse să intre pe o piață sau să introducă noi produse în defavoarea concurenților mai eficienți.

25.

Disponibilitatea ajutorului de stat poate afecta și decizia unei întreprinderi de a ieși de pe o piață pe care se află deja. Ajutorul de stat pentru formare ar putea reduce valoarea pierderilor și ar putea permite unei întreprinderi să rămână pe piață pentru o perioadă mai lungă – ceea ce ar putea însemna că alte întreprinderi, mai eficiente, dar care nu beneficiază de ajutoare, ar fi forțate să iasă de pe piață.

Efecte asupra fluxurilor comerciale

26.	Ajutoarele de stat pentru formare pot face ca anumite teritorii să beneficieze de condiții de producție mai favorabile prin comparație cu altele. Aceasta poate conduce la deplasarea fluxurilor comerciale spre regiunile în care acest ajutor este acordat.

Excluderea investițiilor în formare

27.

Pentru a se menține pe piață și pentru a maximiza profiturile, întreprinderile au motive pentru a investi în formarea personalului. Valoarea investițiilor în formare pe care fiecare întreprindere este dispusă să le facă depinde și de cât de mult investesc concurenții săi. Întreprinderile subvenționate de stat își pot reduce propria investiție. În mod alternativ, în cazul în care ajutorul îl determină pe beneficiarul ajutorului să investească mai mult, concurenții pot reacționa prin reducerea cheltuielilor proprii de formare. În cazul în care, pentru atingerea aceluiași obiectiv, beneficiarii ajutorului sau concurenții acestora cheltuiesc mai puțin în prezența ajutorului decât în absența acestuia, investiția privată a acestora în formarea personalului este exclusă datorită ajutorului.

4. COMPARARE ȘI DECIZIE

28.

Ultima etapă a analizei o reprezintă evaluarea gradului în care efectele pozitive ale ajutorului cântăresc mai greu decât efectele negative ale acestuia. Această evaluare se va face de la caz la caz. Pentru a compara efectele pozitive și negative, Comisia le va măsura și va elabora o evaluare globală a impactului lor asupra producătorilor și consumatorilor de pe fiecare dintre piețele afectate. Cu excepția cazului în care Comisia dispune de informații cantitative, aceasta va utiliza informații calitative în scopul evaluării.

29.

În mod probabil, Comisia va adopta o atitudine mai pozitivă, acceptând un grad mai ridicat de denaturare a concurenței în cazul în care ajutorul este necesar, bine orientat și proporțional pentru ca o anumită întreprindere să își sporească activitățile de formare, iar societatea beneficiază de activitatea de formarea suplimentară mai mult decât beneficiarul ajutorului.

(1) JO L 214, 9.8.2008, p. 3. În cazul ajutoarelor pentru formare acordate ad hoc unei întreprinderi mari sub pragul de 2 milioane EUR, Comisia va aplica mutatis mutandis principiile, astfel cum sunt prezentate în prezenta Comunicare, deși într-un mod mai puțin detaliat.

(2) Cu toate acestea, externalitățile formării generale pot fi, de asemenea, însușite de întreprinderi prin clauze speciale în contracte care impun angajatului format să rămână în cadrul întreprinderii pentru o perioadă stabilită de timp după ce acesta a beneficiat de formare.

(3) Lucrătorii defavorizați și cei cu handicap sunt definiți la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

(4) Spre exemplu, societatea va atribui mai multă valoare formării primite de lucrătorii tineri cu nivel scăzut de calificare decât va face o întreprindere, din cauza productivității percepute sau reale mai scăzute.

(5) Acesta reprezintă echivalentul părții costurilor suplimentare ale formării pe care întreprinderea nu le poate recupera beneficiind în mod direct de calificările dobândite de angajații săi pe parcursul formării.

(6) A se vedea, de asemenea, practicile actuale, de exemplu C 35/2007, Ajutor pentru formare în favoarea Volvo Cars Gent, Decizia Comisiei 2008/948/CE din 23 iulie 2008 Germania: DHL și aeroportul Leipzig Halle ( (JO L 346, 23.12.2008, p. 1) și Decizia Comisiei 2007/612/CE din 4 aprilie 2007 privind ajutorul de stat C 14/06 pe care Belgia intenționează să îl pună în aplicare în favoarea General Motors Belgium din Anvers (JO L 243, 18.9.2007, p. 71).

(7) În plus, în cazul în care piața forței de muncă ar funcționa perfect, angajații ar putea obține întotdeauna un salariu mai mare pentru calificările lor superioare datorită formării primite și ar putea internaliza externalitățile pozitive ale formării.

(8) O serie de piețe pot fi afectate de ajutor deoarece impactul ajutorului nu poate fi limitat la piețele pe care beneficiarul ajutorului este activ, ci se poate extinde la alte piețe, spre exemplu piețele factorilor de producție.

(9) Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că ajutorul pentru formare acordat unui întreg sector dintr-un stat membru poate determina o denaturare a comerțului dintre statele membre.

(10) Dimensiunea întreprinderii poate fi exprimată în funcție de cotele de piață, precum și în funcție de cifra de afaceri și/sau ocuparea forței de muncă.

(11) Cu cât gradul de diferențiere a produsului este mai scăzut, cu atât efectul ajutorului asupra profiturilor concurenților este mai mare.

(12) Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că anumite piețe sunt competitive în ciuda faptului că există puține întreprinderi prezente.

(13) Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, în unele cazuri, acordarea unui ajutor contribuie la depășirea barierelor de intrare și permite intrarea unor întreprinderi noi pe o piață.

11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/6

Comunicarea Comisiei – Criterii pentru analiza compatibilității ajutoarelor de stat pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați și a celor cu handicap, care fac obiectul notificării individuale

2009/C 188/02

1. INTRODUCERE

Promovarea ocupării forței de muncă și a coeziunii sociale constituie un obiectiv central al politicilor economice și sociale ale Comunității și ale statelor membre. Șomajul, în special, șomajul structural, rămâne o problemă serioasă în unele părți ale Comunității și anumite categorii de lucrători încă întâmpină dificultăți în a intra pe piața forței de muncă. Ajutoarele de stat sub formă de subvenții la costurile salariale, prin costuri salariale înțelegându-se valoarea totală plătibilă efectiv de către beneficiarul ajutorului pentru locurile de muncă în cauză, cuprinzând: (a) salariul brut, anterior impozitării; (b) contribuțiile obligatorii, cum ar fi contribuțiile la asigurările sociale și (c) costurile pentru îngrijirea copiilor și îngrijirea părinților (subvenții salariale) pot oferi stimulente suplimentare întreprinderilor pentru a-și crește nivelurile de încadrare în muncă a lucrătorilor defavorizați și a celor cu handicap. Astfel, obiectivul unui astfel de ajutor este acela de a încuraja încadrarea în muncă a categoriilor vizate de lucrători.

Prezenta Comunicare stabilește orientări în ceea ce privește criteriile pe care Comisia le va aplica pentru evaluarea ajutoarelor de stat sub formă de subvenții salariale care trebuie notificate individual în temeiul articolului 6 alineatul (1) literele (h) și (i) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare) (1). Aceste orientări sunt destinate să confere transparență raționamentelor Comisiei și să asigure previzibilitate și siguranță juridică.

Aceste orientări se aplică ajutorului de stat în forma subvențiilor salariale pentru lucrători defavorizați, lucrători extrem de defavorizați și lucrători cu handicap, în înțelesul articolului 2 punctele 18, 19 și 20 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Orice măsură individuală, fie că este acordată ad hoc sau în temeiul unei scheme, va face obiectul prezentelor orientări dacă echivalentul finanțării nerambursabile depășește 5 milioane EUR pentru o întreprindere pe an pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați și a lucrătorilor extrem de defavorizați (denumiți în continuare „lucrători defavorizați”) și 10 milioane EUR pentru o întreprindere pe an pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap (2).

4.	Criteriile stabilite în prezentele orientări nu se vor aplica în mod mecanic. Nivelul evaluării Comisiei și tipul de informații care poate fi solicitat vor fi proporționale cu riscul de denaturare a concurenței. Sfera de aplicare a analizei va depinde de natura cazului.

2. EFECTELE POZITIVE ALE AJUTORULUI

2.1. Existența unui obiectiv de interes comun

Anumite categorii de lucrători se confruntă cu mari dificultăți în a găsi un loc de muncă deoarece angajatorii îi consideră mai puțin productivi sau au prejudecăți în ceea ce îi privește. Această productivitate mai scăzută, percepută sau reală, se poate datora fie lipsei de experiență profesională recentă (de exemplu, lucrători tineri sau șomeri pe o perioadă îndelungată), fie unui handicap permanent. Datorită productivității lor mai scăzute, percepută sau reală, este probabil ca lucrătorii să fie excluși de pe piața forței de muncă dacă angajatorilor nu li se oferă compensații pentru încadrarea lor în muncă.

Din punct de vedere social, se dorește ca toate categoriile de lucrători să fie integrați pe piața forței de muncă. Aceasta înseamnă că o parte a venitului intern poate fi redistribuită către categoriile de lucrători vizate de măsură. Ajutoarele de stat îi pot ajuta pe lucrătorii defavorizați și pe cei cu handicap să intre pe piața forței de muncă sau să rămână pe piața forței de muncă prin acoperirea costurilor suplimentare care rezultă din productivitatea mai scăzută, percepută sau reală, a acestora.

Statele membre ar trebui să dovedească faptul că ajutorul va căuta să atingă obiectivul de interes comun. În analiza sa, Comisia va avea în vedere, printre altele, următoarele elemente:

(a)	numărul și categoriile de lucrători vizate de măsură;

(b)	ratele de ocupare a forței de muncă ale categoriilor de lucrători vizate de măsură la nivel național și/sau regional și în cadrul întreprinderii (întreprinderilor) în cauză;

(c)	ratele șomajului pentru categoriile de lucrători vizate de măsură la nivel național și/sau regional;

(d)	subgrupurile marginalizate în mod special în ansamblul categoriilor de lucrători defavorizați și cu handicap.

2.2. Ajutorul de stat ca instrument adecvat de politică

Ajutorul de stat sub formă de subvenții salariale nu reprezintă singurul instrument de politică aflat la dispoziția statelor membre pentru încurajarea încadrării în muncă a lucrătorilor defavorizați și a celor cu handicap. Statele membre pot de asemenea utiliza măsuri generale cum ar fi reducerea impozitării forței de muncă și reducerea costurilor sociale, sprijinirea investițiilor în educație și formare, măsuri pentru oferirea de îndrumare și consultanță, asistență și formare pentru șomeri și îmbunătățirea legislației în domeniul muncii.

2.3. Efectul de stimulare și necesitatea ajutorului

10.

Ajutoarele de stat pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați și a celor cu handicap trebuie să determine schimbarea comportamentului beneficiarului ajutorului astfel încât ajutorul să asigure o creștere netă a numărului de angajați defavorizați sau cu handicap în cadrul întreprinderii în cauză. Angajații defavorizați sau cu handicap recent încadrați în muncă ar trebui să ocupe numai locuri de muncă nou create sau rămase vacante în urma plecării consimțite, invalidității, pensionării pentru limită de vârstă, reducerii consimțite a programului de lucru sau concedierii legale pentru conduită necorespunzătoare. Posturile care rezultă din disponibilizări nu trebuie ocupate de lucrători defavorizați sau cu handicap subvenționați. Astfel, ajutoarele de stat nu pot fi utilizate pentru înlocuirea lucrătorilor pentru care întreprinderea nu mai primește subvenții și care, prin urmare, au fost concediați.

11.

12.

În analiza sa, Comisia va avea în vedere, printre altele, următoarele elemente:

(a)	documentele interne ale beneficiarului ajutorului în ceea ce privește costurile cu forța de muncă în legătură cu categoriile de lucrători vizate de măsură pentru două situații: cu ajutor și fără ajutor;

(b)	subvențiile salariale existente sau anterioare în cadrul întreprinderii în cauză: categoriile și numărul de lucrători beneficiind de subvenționare;

(c)	fluctuația de personal anuală la categoriile de lucrători vizate de măsură.

2.4. Proporționalitatea ajutorului

13.

Statul membru trebuie să demonstreze necesitatea ajutorului, precum și menținerea cuantumului acestuia la un nivel minim în scopul atingerii obiectivului ajutorului.

Statele membre ar trebui să furnizeze dovezi cu privire la faptul că valoarea ajutorului nu depășește costurile suplimentare nete privind încadrarea în muncă a categoriilor de lucrători vizate de măsură în comparație cu costurile privind încadrarea în muncă a lucrătorilor care nu sunt defavorizați sau care nu prezintă un handicap (3).

În orice caz, intensitățile ajutoarelor nu trebuie să le depășească niciodată pe cele prevăzute la articolele 40 (4) și 41 (5) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Costurile eligibile la care se aplică intensitățile ajutoarelor trebuie calculate conform articolelor 40 (6) și 41 (7) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

3. EFECTELE NEGATIVE ALE AJUTORULUI

14.

În cazul în care ajutorul este proporțional pentru atingerea obiectivului ajutorului, este probabil ca efectele negative ale acestuia să fie limitate, iar analiza efectelor negative să nu mai fie necesară. Cu toate acestea, în unele cazuri, chiar și atunci când ajutorul este necesar și proporțional pentru ca o anumită întreprindere să sporească nivelul de încadrare în muncă a categoriilor de lucrători vizați de măsură, ajutorul poate determina schimbarea comportamentului beneficiarului, ceea ce denaturează în mod semnificativ concurența. În acele situații, Comisia va desfășura o analiză a denaturării concurenței. Gradul denaturării concurenței datorate ajutorului poate varia în funcție de caracteristicile ajutorului și piețelor afectate (8).

15.

Caracteristicile ajutorului care pot afecta probabilitatea și amploarea denaturării sunt:

(a)	selectivitatea;

(b)	valoarea ajutorului;

(c)	repetarea și durata ajutorului;

(d)	efectul ajutorului asupra costurilor întreprinderii.

16.

Spre exemplu, o schemă de ajutor utilizată pentru a încuraja întreprinderile în general dintr-un stat membru să încadreze în muncă un număr mai mare de lucrători defavorizați sau cu handicap este posibil să aibă un efect diferit pe piață față de situația în care un ajutor considerabil este acordat ad hoc unei singure întreprinderi pentru a-i permite acesteia să crească nivelul încadrărilor în muncă în cazul lucrătorilor dintr-o anumită categorie. Este posibil ca în cel de-al doilea caz să se denatureze concurența într-un mod mai semnificativ, întrucât concurenții beneficiarului ajutorului nu mai pot concura la același nivel. Denaturarea va fi și mai însemnată în cazul în care costurile forței de muncă în întreprinderea care beneficiază de ajutor reprezintă un procent ridicat din costurile totale.

17.

În evaluarea caracteristicilor de piață, care pot oferi o imagine mult mai fidelă a impactului potențial al unui ajutor, Comisia va avea în vedere printre altele:

(a)	structura pieței;

(b)	caracteristicile sectorului sau ale industriei;

(c)	situația pe piața forței de muncă la nivel național/regional.

18.

Structura pieței va fi evaluată prin concentrarea pieței, dimensiunea întreprinderilor (9), importanța diferențierii produsului (10) și barierele la intrare și la ieșire. Cotele de piață și coeficienții de concentrare se vor calcula odată cu definirea pieței relevante. În general, cu cât sunt mai puține întreprinderi, cu atât cota lor de piață este mai mare și se așteaptă o concurență mai scăzută (11). În cazul în care piața afectată este concentrată cu bariere ridicate la intrare (12), iar beneficiarul ajutorului este un actor important pe piață, atunci este mai probabil ca respectivii concurenți să trebuiască să își schimbe comportamentul ca răspuns la ajutor, spre exemplu să amâne sau să abandoneze introducerea unui nou produs sau a unei noi tehnologii sau să iasă complet de pe piață.

19.

Comisia va urmări, de asemenea, caracteristicile sectorului, cum ar fi existența unei capacitatăți de producție excedentare și faptul că piețele în industria respectivă sunt în curs de dezvoltare (13), mature sau în declin. Spre exemplu, existența unui capacități de producție excedentare sau a unor piețe mature într-o industrie poate spori riscul unui ajutor care să conducă la ineficiență și la deplasarea producției între întreprinderile care nu dețin lucrători subvenționați.

20.	În final, măsura va fi plasată în contextul situației de pe piața forței de muncă, și anume, ratele șomajului și ocupării forței de muncă, nivelurile salariale și legislația în domeniul muncii.

21.	Subvențiile salariale pot conduce, în anumite cazuri, la denaturările concurenței prezentate la punctele 22-27.

Efectul de substituție și de deplasare

22.

Efectul de substituție se referă la situația în care locurile de muncă acordate unei anumite categorii de lucrători înlocuiesc, pur și simplu, locurile de muncă pentru alte categorii. O subvenție salarială care vizează un anumit subgrup de lucrători împarte forța de muncă în lucrători subvenționați și lucrători nesubvenționați și poate încuraja întreprinderile să înlocuiască lucrătorii nesubvenționați cu lucrători subvenționați. Acest lucru apare deoarece costurile salariale relative pentru lucrătorii subvenționați și nesubvenționați sunt modificate (14).

23.

Deoarece întreprinderile care încadrează lucrători subvenționați concurează pe aceleași piețe pentru bunuri sau servicii ca și acelea care nu încadrează lucrători nesubvenționați, subvențiile salariale pot contribui la reducerea locurilor de muncă în alt sector al economiei. O astfel de situație se produce atunci când o întreprindere care încadrează lucrători subvenționați majorează producția, însă o deplasează între întreprinderile care nu încadrează lucrători subvenționați și, prin urmare, ajutorul elimină locurile de muncă nesubvenționate.

Intrarea pe piață și ieșirea de pe piață

24.

Costurile forței de muncă fac parte din costurile de exploatare normale ale oricărei întreprinderi. Prin urmare, este deosebit de important ca ajutorul să aibă un efect pozitiv asupra ocupării forței de muncă și nu numai să permită întreprinderilor să reducă acele costuri pe care, altfel, ar trebui să le suporte. Spre exemplu, subvențiile salariale reduc costurile curente de producție și fac astfel mai atractivă intrarea pe piață și permit întreprinderilor care în alte circumstanțe ar avea perspective comerciale scăzute să intre pe o piață sau să introducă noi produse în defavoarea competitorilor mai eficienți.

25.

Disponibilitatea ajutorului de stat poate afecta și decizia unei întreprinderi de a ieși de pe o piață pe care se află deja. Subvențiile salariale ar putea reduce valoarea pierderilor și ar permite unei întreprinderi să rămână pe piață pentru o perioadă mai lungă – ceea ce ar putea însemna că alte întreprinderi, mai eficiente, dar care nu beneficiază de ajutor, ar fi forțate să iasă de pe piață.

Stimulente de încurajare a investițiilor

26.

Pe piețele în care se acordă subvenții salariale, întreprinderile sunt descurajate să concureze și își pot reduce investițiile și încercările de a-și spori eficiența și inovația. Poate fi înregistrată o întârziere în introducerea unor noi tehnologii bazate mai puțin pe forță de muncă de către beneficiarul ajutorului din cauza modificării costurilor relative pentru metode de producție bazate pe forță de muncă și pentru cele bazate pe tehnologie. De asemenea, fabricanții de produse concurente sau complementare își pot reduce sau întârzia investițiile. Prin urmare, nivelul total al investițiilor în industria în cauză va scădea.

Efecte asupra fluxurilor comerciale

27.	Subvențiile salariale într-o anumită regiune pot face ca unele teritorii să beneficieze de condiții de producție mai favorabile prin comparație cu altele. Aceasta poate conduce la deplasarea fluxurilor comerciale spre regiunile în care acest ajutor este acordat.

4. COMPARARE ȘI DECIZIE

28.

Ultima etapă a analizei o reprezintă evaluarea gradului în care efectele pozitive ale ajutorului cântăresc mai greu decât efectele negative ale acestuia. Această evaluare se va face de la caz la caz pentru toate măsurile individuale. Pentru a compara efectele pozitive și negative, Comisia le va evalua și va elabora o evaluare globală a impactului lor asupra producătorilor și consumatorilor de pe fiecare dintre piețele afectate. Cu excepția cazului în care Comisia dispune de informații cantitative, aceasta va utiliza informații calitative în vederea evaluării.

29.

În mod probabil, Comisia va adopta o atitudine mai pozitivă, acceptând un grad mai ridicat de denaturare a concurenței în cazul în care ajutorul este necesar și bine orientat pentru atingerea obiectivului său și se limitează la costurile suplimentare nete pentru a compensa productivitatea mai scăzută a categoriilor de lucrători vizate de măsură.

(1) JO L 214, 9.8.2008, p. 3.

(2) Datorită naturii lor specifice, măsurile individuale aplicabile compensării costurilor suplimentare de încadrare în muncă a lucrătorilor cu handicap și costurile suplimentare suportate de întreprinderile sociale al căror echivalent al finanțării nerambursabile depășește 10 milioane EUR pentru o întreprindere pe an vor fi evaluate pe baza articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul de instituire a Comunității Europene. In cazul ajutorului ad-hoc pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați sub 5 milioane EUR și a ajutorului ad-hoc pentru întreprinderi mari pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sub 10 milioane EUR, Comisia va aplica principiile enunțate în prezenta Comunicare mutatis mutandis, într-o manieră mai puțin detaliată.

(3) Costurile suplimentare nete iau în considerare costurile care corespund încadrării în muncă a categoriilor vizate de lucrători defavorizați sau cu handicap (de exemplu, din cauza productivității mai scăzute) și avantajele pe care beneficiarul ajutorului le obține din încadrarea acestora (de exemplu, datorită îmbunătățirii imaginii întreprinderii).

(4) Intensitatea ajutorului pentru lucrători defavorizați nu trebuie să depășească 50 % din costurile eligibile.

(5) Intensitatea ajutorului pentru lucrători cu handicap nu trebuie să depășească 75 % din costurile eligibile.

(6) Pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați, costurile eligibile sunt costurile salariale pe o perioadă de maximum 12 luni de la încadrare. Cu toate acestea, atunci când lucrătorul în cauză este un lucrător extrem de defavorizat, costurile eligibile sunt costurile salariale pe o perioadă de maximum 24 de luni de la încadrare.

(7) Pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap, costurile eligibile sunt costurile salariale pentru toată perioada încadrării în muncă a lucrătorului cu handicap.

(9) Dimensiunea întreprinderii poate fi exprimată în funcție de cotele de piață, precum și de cifra de afaceri și/sau ocuparea forței de muncă.

(10) Cu cât gradul de diferențiere a produsului este mai scăzut, cu atât efectul ajutorului asupra profiturilor concurenților este mai mare.

(11) Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că anumite piețe sunt competitive în ciuda faptului că există puține întreprinderi prezente.

(12) Cu toate acestea, în unele cazuri, acordarea unui ajutor contribuie la depășirea barierelor de intrare și permite intrarea unor întreprinderi noi pe o piață.

(13) Existența unor piețe în creștere va determina, de obicei, un efect mai puțin pronunțat al ajutorului asupra concurenților.

(14) Aceste efecte de substituție depind de flexibilitatea cererii de forță de muncă, atât pentru lucrătorii subvenționați cât și pentru cei nesubvenționați.

11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/12

Rata de schimb a monedei euro (1)

10 august 2009

2009/C 188/04

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,4202
JPY	yen japonez	138,01
DKK	coroana daneză	7,4450
GBP	lira sterlină	0,85355
SEK	coroana suedeză	10,2129
CHF	franc elvețian	1,5345
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,6940
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,678
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	269,31
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7006
PLN	zlot polonez	4,1154
RON	leu românesc nou	4,2095
TRY	lira turcească	2,0929
AUD	dolar australian	1,6895
CAD	dolar canadian	1,5361
HKD	dolar Hong Kong	11,0070
NZD	dolar neozeelandez	2,0985
SGD	dolar Singapore	2,0468
KRW	won sud-coreean	1 742,67
ZAR	rand sud-african	11,4031
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,7062
HRK	kuna croată	7,3269
IDR	rupia indoneziană	14 103,40
MYR	ringgit Malaiezia	4,9771
PHP	peso Filipine	67,729
RUB	rubla rusească	45,0035
THB	baht thailandez	48,322
BRL	real brazilian	2,5813
MXN	peso mexican	18,3135
INR	rupie indiană	67,9000

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/14

Raportul final al consilierului-auditor în cazul COMP/38.543 – Servicii de mutări internaționale

(în conformitate cu articolele 15 și 16 din Decizia 2001/462/CE, CECO a Comisiei din 23 mai 2001 privind mandatul consilierilor-auditori în anumite proceduri în domeniul concurenței – JO L 162, 19.6.2001, p. 21)

2009/C 188/06

Proiectul de decizie dă naștere următoarelor observații:

INTRODUCERE

La sfârșitul lunii august 2003, Comisia a hotărât să desfășoare inspecții în Belgia în septembrie 2003, la sediile societăților Allied Arthur Pierre, Interdean, Transworld și Ziegler. În urma acestor inspecții, societatea Allied Arthur Pierre a solicitat imunitate sau, în lipsa acesteia, reducerea cuantumului eventualei amenzi, în conformitate cu Comunicarea din 2002 a Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea amenzilor în cazurile de cartel. Întrucât Comisia desfășurase deja o inspecție punctuală și obținuse dovezi privind existența cartelului, nu a fost acordată imunitatea. Totuși, în baza [*] (1), Comisia intenționa să acorde societății Allied Arthur Pierre o reducere între 30 și 50 % a cuantumului amenzii.

În lunile februarie, septembrie și octombrie 2005, precum și în iulie și octombrie 2007, Comisia a trimis solicitări de informații, în conformitate cu dispozițiile articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului, atât întreprinderilor în cauză, cât și concurenților și unei organizații profesionale a societăților de servicii de mutare din Belgia.

Comisia a ajuns la concluzia preliminară că destinatarii proiectului de decizie au participat la un cartel în ceea ce privește serviciile de mutări internaționale din Belgia, prin care întreprinderile implicate fixau prețurile, își împărțeau clienții și manipulau depunerile de oferte, încălcând astfel dispozițiile articolului 81 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și ale articolului 53 din Acordul privind SEE. Acest cartel a durat 19 ani, cel puțin din anul 1984 până în 2003.

Comunicarea privind obiecțiunile și termenul de formulare a răspunsului

Comunicarea privind obiecțiunile a fost transmisă la data de 19 octombrie 2006 către 32 de destinatari: Allied Arthur Pierre NV; North American International Holding Corporation; North American Van Lines Inc.; Sirva Inc.; Exel International Holdings (Belgia) NV; Exel International Holdings (Țările de Jos I) BV; Exel International Holdings (Țările de Jos II) BV; Exel International Holdings Limited; Exel Investments Limited; Realcause Limited; Amcrisp Limited; Interdean AG; Interdean Group Limited; Interdean Holding BV; Interdean International Limited; Interdean NV; Interdean SA; Iriben Limited; Rondspant BV; Team Relocations NV; Team Relocations Limited; Trans Euro Limited; Amertranseuro International Holdings Limited; [*]; Mozer Moving International SPRL; Gosselin World Wide Moving NV; Stichting Administratiekantoor Portielje; Compas International Movers NV; Transworld International NV; Putters International NV; Verhuizingen Coppens NV și Ziegler SA.

Destinatarii au primit comunicarea privind obiecțiunile între 20 și 23 octombrie 2006, având un termen-limită de două luni pentru formularea răspunsului. În urma cererilor motivate formulate de acestea, termenul a fost extins până la data de 15 ianuarie 2007 pentru societatea Coppens, respectiv până la 22 ianuarie 2007 pentru societatea Gosselin și pentru societățile Stichting și Interdean. Toate părțile au răspuns în termenul stabilit.

Accesul la dosar

Părțile au avut acces la dosar sub forma unui DVD expediat, la cerere, tuturor părților. Alte documente din dosar au fost puse la dispoziție la sediul Comisiei, iar 28 de întreprinderi au profitat de această ocazie pentru a le examina. Niciuna dintre părți nu a semnalat consilierului-auditor vreo problemă referitoare la accesul la dosar, cu excepția societății Ziegler. Aceasta a transmis consilierului-auditor o cerere scrisă pentru obținerea accesului la răspunsurile celorlalte părți la comunicarea privind obiecțiunile. Consilierul-auditor i-a interzis accesul la aceste răspunsuri, considerând că informațiile primite după notificarea comunicării privind obiecțiunile nu fac parte din dosarul de investigație și, prin urmare, nu sunt accesibile. Părțile au drept de acces la răspunsurile formulate de celelalte părți la comunicarea privind obiecțiunile numai în cazul în care informațiile conținute de acestea sunt incriminatorii, iar Comisia se bazează pe respectivele informații în luarea deciziei finale, sau în cazul în care au caracter exonerator. (2)

Audierea orală

Audierea orală a avut loc la 22 martie 2007. La audiere au participat toate părțile sau reprezentanții acestora, mai puțin grupul de societăți Exel (societatea-mamă a Allied Arthur Pierre), [*], Mozer , Putters și Gosselin și Stichting.

Expunerea faptelor

În urma audierii, [*] dovezile [*]. Comisia a constatat că aceste dovezi suplimentare vin în sprijinul argumentelor exprimate în comunicarea privind obiecțiunile. În consecință, la data de 23 august 2007 a fost expediată tuturor părților o expunere a faptelor, în care se sublinia natura dovezilor și se explica modul în care Comisia intenționa să utilizeze aceste dovezi în proiectul de decizie, împreună cu un CD-ROM conținând paginile suplimentare ale dovezilor. Părților le-a fost acordat un termen de două săptămâni pentru a formula un răspuns la expunerea faptelor.

Noile dovezi nu au determinat obiecțiuni noi sau suplimentare împotriva părților, ci doar au coroborat și au sprijinit dovezile deja existente în dosarul de investigație al Comisiei.

PROIECTUL DE DECIZIE

[*] În cazul a două întreprinderi, perioada de încălcare indicată în proiectul de decizie este mai scurtă decât perioadele menționate în comunicarea privind obiecțiunile.

Proiectul de decizie înaintat Comisiei conține exclusiv obiecțiunile cu privire la care părților li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile.

Consider că în cazul de față drepturile la audiere ale părților au fost respectate.

Bruxelles, 25 februarie 2008.

Karen WILLIAMS

(1) Anumite părți din acest text au fost modificate pentru a garanta că nu sunt divulgate informații confidențiale; aceste părți sunt încadrate între paranteze pătrate și marcate cu asterisc.

(2) Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 27 septembrie 2006 în cauza T-43/02, Jungbunzlauer.

11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/16

Rezumat al deciziei Comisiei

din 11 martie 2008

privind o procedură în temeiul articolului 81 din Tratatul CE și al articolului 53 din Acordul privind SEE

(Cazul COMP/38.543 – Servicii de mutări internaționale)

(Numai textele în limba engleză, franceză și olandeză sunt autentice)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2009/C 188/07

I. INTRODUCERE

La data de 11 martie 2008, Comisia a adoptat o decizie privind o procedură în temeiul articolului 81 din Tratatul CE și al articolului 53 din Acordul privind SEE. În conformitate cu dispozițiile articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (1), Comisia publică, prin prezentul document, numele părților și conținutul principal al deciziei sale, inclusiv sancțiunile impuse.

II. DESCRIEREA CAZULUI

1. Procedura

Cazul de față a fost demarat din oficiu în Belgia cu ocazia verificărilor efectuate în Belgia la 16 și 17 septembrie 2003, la sediul societăților Allied Arthur Pierre NV, Interdean NV și Transworld International NV și între 16 și 18 septembrie 2003 la sediul societății Ziegler SA. S-au descoperit mai multe acorduri scrise de stabilire a prețului, precum și numeroase alte documente care dovedesc stabilirea în mod indirect a prețului, sub formă de „comisioane”, de manipulare a depunerilor de oferte și de împărțire a clienților. Aceste dovezi au demonstrat implicarea a nouă societăți în acest cartel și faptul că acesta a funcționat din luna octombrie 1984 până la începutul anilor ′90 și din luna aprilie 1997 până în luna septembrie 2003.

3.	Comunicarea privind obiecțiunile a fost adoptată la data de 18 octombrie 2006 și notificată unui număr de 32 de destinatari în perioada 20-23 octombrie 2006.

4.	La 22 martie 2007 a avut loc o audiere.

5.	La data de 23 august 2007, tuturor părților le-a fost transmisă o expunere a faptelor în care se menționa intenția Comisiei de a utiliza elementele de probă împotriva societăților Allied Arthur Pierre NV, Interdean NV și Ziegler SA.

6.	Comitetul consultativ privind acordurile restrictive și pozițiile dominante a emis un aviz favorabil la 18 februarie 2008 și la 7 martie 2008.

2. Rezumatul încălcării

Acordul se referă la prestarea de servicii de mutări internaționale în Belgia. Aceste servicii includ atât mutarea bunurilor aparținând persoanelor fizice – care sunt particulari sau angajați ai unei societăți sau ai unei instituții publice, cât și mutarea de bunuri aparținând societăților sau instituțiilor publice. O astfel de mutare internațională se face din Belgia în alte țări și invers, fiind caracterizată prin faptul că Belgia constituie țara de origine sau de destinație a mutării.

Concluzia deciziei a fost că un număr de 10 societăți, și anume Allied Arthur Pierre NV, Compas International NV, Gosselin Group NV, Interdean NV, Mozer Moving International SPRL, Putters International NV, Team Relocations NV, Transworld International NV, Verhuizingen Coppens NV și Ziegler SA, au fost implicate, în perioada 4 octombrie 1984-10 septembrie 2003, într-un cartel pe piața belgiană a serviciilor de mutări internaționale, fixând prețurile și împărțindu-și piața. Aceste societăți s-au înțeles asupra prețurilor, și-au împărțit contractele de mutări prin manipularea depunerilor de oferte, sub formă de oferte fictive numite „devize de complezență” și au beneficiat de un sistem de compensații financiare numit „comisioane”. Aceste comisioane constituiau un element ascuns în prețul final plătit de consumator. Participarea individuală a societăților la cartelul respectiv variază între 3 luni și peste 18 ani.

3. Destinatari

9.	Destinatarii deciziei sunt cele 31 de entități juridice enumerate la punctul (21), care fac parte din cele 10 societăți participante, deoarece acestea au participat la cartel sau sunt responsabile pentru o astfel de participare.

10.

Responsabilitatea societăților-mamă pentru filialele lor participante la cartel derivă din faptul că acestea fac parte din aceeași societate în sensul articolului 81 din Tratatul CE și al articolului 53 din Acordul privind SEE. Toate societățile-mamă posedă, în mod direct sau indirect, 100 % (sau aproape 100 %) din capitalul filialelor lor. Prin urmare, se poate presupune că societățile-mamă au exercitat o influență hotărâtoare asupra politicii comerciale a filialelor. Decizia constată că această prezumție nu a fost respinsă de niciuna dintre societățile-mamă.

4. Măsuri corective

11.

Cuantumul de bază al amenzii se stabilește ca raport, determinat de gravitatea încălcării, din valoarea vânzărilor serviciilor relevante realizate de fiecare societate în spațiul geografic relevant, pe parcursul ultimului exercițiu economicofinanciar complet al participării sale la încălcare („cuantum variabil”), înmulțit cu numărul anilor în care societatea a participat la încălcare, plus un cuantum suplimentar („taxă de intrare”), de asemenea calculat ca raport din valoarea vânzărilor, pentru a descuraja societățile să participe la acorduri orizontale de stabilire a prețurilor, de împărțire a pieței și limitare a producției (2).

12.	Factorii luați în considerare în cazul de față pentru stabilirea acestor raporturi depind de natura încălcării (fixarea prețului, împărțirea pieței și manipularea depunerilor de oferte). Decizia aplică în acest caz un cuantum variabil de 17 % și o taxă de intrare de 17 %.

13.	Pentru fiecare societate, cuantumul variabil se înmulțește cu numărul anilor în care aceasta a participat la încălcare; acest număr variază de la 0,5 la 19 în cazul de față.

14.	În prezentul caz nu trebuie luată în considerare nicio circumstanță agravantă.

15.

Unele părți au solicitat să se rețină diverse circumstanțe atenuante, cum ar fi participarea limitată la încălcare, colaborarea efectivă cu Comisia în afara sferei de aplicare a Comunicării privind clemența și faptul că acest comportament anticoncurențial ar fi fost autorizat, și chiar încurajat, de autoritățile publice. Decizia respinge toate aceste alegații.

16.	Pentru unele societăți, cuantumul amenzii este limitat de plafonul de 10 % din totalul cifrei lor de afaceri realizată pe perioada exercițiului social precedent [a se vedea articolul 23 alineatul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului].

17.	Decizia acordă o reducere de 50 % a amenzii în beneficiul societății Allied Arthur Pierre NV. Această reducere ține seama de valoarea adăugată semnificativă reprezentată de elementele probatorii comunicate de această societate.

18.	Potrivit dispozițiilor de la punctul 23 ultimul paragraf al Comunicării privind clemența din 2002, decizia constată că societatea Allied Arthur Pierre NV nu va fi sancționată cu amendă pentru perioada anterioară lunii aprilie 1997.

19.	Cinci societăți au solicitat o reducere a amenzii pe motivul absenței capacității de plată în sensul articolului 35 din orientări. Concluzia deciziei este că aceste solicitări trebuie respinse.

20.	În cazul de față, Comisia ține seama de circumstanțele deosebite privind situația individuală a societății Interdean NV și a societăților sale mamă. În consecință, concluzia deciziei este acordarea unei reduceri de 70 % a amenzii impuse societății Interdean NV.

III. DECIZIE

21.

Destinatarii deciziei sunt 31 de entități juridice care fac parte din cele 10 societăți care au încălcat dispozițiile articolului 81 alineatul 1 din Tratatul CE și ale articolului 53 alineatul 1 din Acordul privind SEE, fixând, în mod direct sau indirect, prețurile la serviciile de mutări internaționale din Belgia, împărțindu-și între ele o pate a acestei piețe și manipulând procedura de depunere a ofertelor pe parcursul perioadelor indicate:

(a)

societatea Allied Arthur Pierre NV, din data de 4 octombrie 1984 până la data de 9 septembrie 2003; în mod solidar cu societățile Exel Investments Limited, Exel International Holdings Limited, Realcause Limited, Exel International Holdings (Țările de Jos I) BV, Exel International Holdings (Țările de Jos II) BV și Exel International Holdings (Belgia) NV de la 9 noiembrie 1992 până la 18 noiembrie 1999; în mod solidar cu societățile Sirva Inc., North American Van Lines Inc. și North American International Holding Corporation din data de 19 noiembrie 1999 până la data de 9 septembrie 2003;

(b)	societatea Compas International Movers NV, de la 26 ianuarie 1996 până la 8 iulie 2003;

(c)	societatea Gosselin Group NV de la data de 31 ianuarie 1992 la data de 18 septembrie 2002; în mod solidar cu Stichting Administratiekantoor Portielje, de la 1 ianuarie 2002 până la 18 septembrie 2002;

(d)

societatea Interdean NV, de la 4 octombrie 1984 până la 10 septembrie 2003; în mod solidar cu societatea Interdean Holding BV, de la 2 noiembrie 1987 până la 23 iunie 1999; în mod solidar cu societățile Interdean Group Limited, Iriben Limited, Interdean International Limited, Amcrisp Limited, Rondspant Holding BV, Interdean Holding BV, Interdean SA și Interdean AG, din data de 24 iunie 1999 până în data de 10 septembrie 2003;

(e)	societatea Mozer Moving International SPRL, de la 31 martie 2003 până la 4 iulie 2003;

(f)	societatea Putters International NV, de la 14 februarie 1997 până la 4 august 2003;

(g)

societatea Team Relocations NV, de la 20 ianuarie 1997 până la 10 septembrie 2003; în mod solidar cu societățile Trans Euro Limited și Team Relocations Limited, de la 20 ianuarie 1997 până la 7 septembrie 2003; în mod solidar cu societățile Amertranseuro International Holdings Limited, Trans Euro Limited și Team Relocations Limited, din data de 8 septembrie 2000 la data de 10 septembrie 2003;

(h)	societatea Transworld International NV, de la data de 4 octombrie 1984 până la data de 31 decembrie 2002;

(i)	societatea Verhuizingen Coppens NV, de la 13 octombrie 1992 până la 29 iulie 2003;

(j)	societatea Ziegler SA, de la data de 4 octombrie 1984 până la data de 8 septembrie 2003.

22.

Pentru încălcarea menționată la punctul (21) se impun următoarele amenzi:

(a)	2 600 000 EUR societății Allied Arthur Pierre NV, din care: Sirva Inc., North American Van Lines Inc. și North American International Holding Corporation răspund solidar pentru suma de 2 095 000 EUR;

(b)

1 300 000 EUR în mod solidar societăților Exel Investments Limited, Exel International Holdings Limited, Realcause Limited, Exel International Holdings (Țările de Jos I) BV, Exel International Holdings (Țările de Jos II) BV, Exel International Holdings (Belgia) NV pentru care:

societatea Allied Arthur Pierre NV răspunde în mod solidar;

(c)	7 600 000 EUR în mod solidar societăților Exel Investments Limited, Exel International Holdings Limited, Realcause Limited, Exel International Holdings (Țările de Jos I) BV, Exel International Holdings (Țările de Jos II) BV și Exel International Holdings (Belgia) NV;

(d)	134 000 EUR societății Compas International Movers NV;

(e)	4 500 000 EUR societății Gosselin Group NV, din care: societatea Stichting Administratiekantoor Portielje răspunde solidar pentru suma de 370 000 EUR;

(f)

3 185 000 EUR societății Interdean NV pentru care:

societatea Interdean Holding BV răspunde solidar pentru suma de 3 185 000 EUR, iar

societățile Interdean Group Limited, Iriben Limited, Interdean International Limited, Amcrisp Limited, Rondspant Holding BV, Interdean Holding BV, Interdean SA și Interdean AG răspund solidar pentru suma de 3 000 000 EUR;

(g)	1 500 EUR societății Mozer Moving International SPRL;

(h)	395 000 EUR societății Putters International NV;

(i)

3 490 000 EUR societății Team Relocations NV, din care:

societățile Trans Euro Limited și Team Relocations Limited răspund solidar pentru suma de 3 000 000 EUR, iar

Amertranseuro International Holdings Limited, Trans Euro Limited și Team Relocations Limited răspund solidar pentru suma de 1 300 000 EUR;

(j)	246 000 EUR societății Transworld International NV;

(k)	104 000 EUR societății Verhuizingen Coppens NV;

(l)	9 200 000 EUR societății Ziegler SA.

Societățile enumerate la punctul (21) sunt obligate să pună imediat capăt încălcării menționate la punctul menționat anterior, în măsura în care nu au făcut deja acest lucru, și să evite repetarea oricărui act sau comportament descris la punctul (21), precum și a oricărui act sau comportament cu scop sau efect identic sau similar.

(1) JO L 1, 4.1.2003, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1419/2006 (JO L 269, 28.9.2006, p. 1).

(2) Orientări privind metoda de stabilire a amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, JO C 210, 1.9.2006, p. 2.

11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/19

Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

2009/C 188/08

Ajutor nr.: XA 135/09

Stat membru: Regatul Spaniei

Regiunea: Comunitat Valenciana

Denumirea schemei de ajutor sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Ayudas a las Agrupaciones de Defensa Sanitaria Ganaderas de la Comunitat Valenciana

Temeiul juridic: Borrador de Orden de la Conselleria de Agricultura, Pesca y Alimentación, por la que se establecen las bases reguladoras de las ayudas a las Agrupaciones de Defensa Sanitaria Ganaderas de la Comunitat Valenciana y se convocan para el año 2009.

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul schemei de ajutor sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 1 400 000 EUR.

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 100 % din cheltuielile eligibile.

Data punerii în aplicare: începând de la data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul web al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei.

Durata schemei de ajutor sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013.

Obiectivul ajutorului: Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006, „Ajutoare privind bolile animalelor și plantelor și infestările parazitare”.

Sectorul (sectoarele) în cauză: IMM-urile înscrise în Registrul fermelor zootehnice al Comunității Valencia, care au ca obiect de activitate creșterea porcinelor, bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvideelor, cuniculicultura și apicultura.

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Conselleria de Agricultura Pesca y Alimentación

C/Amadeo de Saboya, 2

46010 Valencia

ESPAÑA

Adresa web: http://www.agricultura.gva.es/especiales/ayudas_agrarias/pdf/ayuda%20agrupaciones%20de%20defensa%20sanitaria%20ganaderas.pdf

Alte informații: —

Ajutor nr.: XA 138/09

Stat membru: Cipru

Regiunea: Cipru

Denumirea schemei de ajutor sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Πρόγραμμα Επιτήρησης Μεταδοτικής Σπογγώδους Εγκεφαλοπάθειας Βοοειδών.

Temeiul juridic:

1.	Articolul 03525 din bugetul 2009 – Participarea la programe ale Uniunii Europene.

2.	Ο περί της Εφαρμογής Κοινοτικών Κανονισμών στον Τομέα της Κτηνιατρικής Νόμος του 2004 (Ν 149(Ι)/2004) [aplicatrea Regulamentului (CE) nr. 999/2001].

Νόμος που προνοεί για την Υγεία των Ζώων (Ν.109(Ι)2001)

„4. (1)

Autoritatea competentă are puterea și competența de a asigura:

(c)	că ancheta epidemiologică a populației de animale se derulează pentru a se detecta existența oricărei boli animale infecțioase, parazitare sau de altă natură.”

4.	Απόφαση Εφόρου Ελέγχου Κρατικών Ενισχύσεων με αριθμό 309 και ημερομηνία 3 Απριλίου 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Cipru nr. 4355 din 10 aprilie 2009, p. 1540).

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul schemei de ajutor sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 68 000 EUR.

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 100 %

Data punerii în aplicare: Programul va fi implementat numai după publicarea sa de către Comisia Europeană, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006.

Durata schemei de ajutor sau a ajutorului individual: 31 decembrie 2009.

Obiectivul ajutorului: Bolile animalelor [articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006]. Schema vizează: (i) ajutor pentru acordarea de compensații fermierilor pentru costurile de prevenire și eradicare a bolilor animale [articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006] și (ii) ajutor pentru acordarea de compensații fermierilor pentru pierderile provocate de aceste boli animale [articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006].

Sectorul (sectoarele) în cauză: Cod NACE

A10401 – Creșterea vacilor de lapte

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Ktiniatrikes Ypiresies

Ypourgeio Georgias

Fysikon Poron kai Perivallontos

Tmima Ktiniatrikon

Ypiresion Ktiniatreio Athalassas

1417 Λευκωσία/Nicosia

ΚYΠΡΟΣ/CYPRUS

Adresa web: http://www.moa.gov.cy/moa/vs/vs.nsf/All/0A919596426A5D59C225758C0043265C/$file/bse%20final.pdf?OpenElement

http://www.publicaid.gov.cy/publicaid/publicaid.nsf/All/92619A79959C4C7BC2257594003762CA/$file/Απόφαση%20Αρ.%20309.pdf

Alte informații: Obiectivul măsurii notificate este implementarea programului de monitorizare a encefalopatiei spongiforme bovine transmisibile, în conformitate cu dispozițiile legislației comunitare [Regulamentul (CE) nr. 999/2001].

Boala este inclusă în lista Oficiului Internațional de Epizootii (OIE) și în anexa la Decizia 90/424/CEE a Consiliului (lista bolilor pentru care se poate acorda cofinanțare). Cheltuielile planificate pentru 2009 pentru programele de monitorizare a encefalopatiei spongiforme bovine transmisibile au fost notificate Comisiei Europene în cadrul programelor de cofinanțare.

Beneficiarii ajutoarelor din cadrul acestei măsuri sunt crescătorii de vite din regiunile controlate de Republica Cipru. În cadrul programului de eradicare a bolii, ajutoarele vor fi plătite crescătorilor la ale căror exploatații este suspectată sau confirmată prezența bolii. Programul de monitorizare a bolii va include colectarea și testarea în laborator a probelor colectate de la bovinele de o anumită vârstă care sunt sacrificate pentru consumul uman și de la toate animalele moarte din toate exploatațiile de creștere a bovinelor.

Ajutor nr.: XA 139/09

Stat membru: Republica Federală Germania

Regiunea: Freistaat Sachsen

Denumirea schemei de ajutor sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Gemeinsames Umsetzungsdokument zum Operationellen Programm der grenzübergreifenden Zusammenarbeit Sachsen — Polen 2007-2013

Temeiul juridic: Se acordă ajutoare în temeiul următoarelor documente:

Programul operațional (Cod – CCI: 2007CB163PO018);

Programul comun de punere în aplicare și

Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 în conformitate cu versiunea aflată în vigoare.

În afară de acesta, ajutorul se acordă în conformitate cu articolele 23 și 44 din Regulamentul financiar al landului Saxonia (Sächsische Haushaltsordnung — SäHO, SächsGVBl. 2001, S. 154), precum și cu dispozițiile administrative corespunzătoare adoptate de Ministerul de finanțe al Landului Saxonia, în versiunea lor curentă, în concordanță cu derogările, respectiv reglementările speciale prevăzute în documentul comun de punere în aplicare.

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul schemei de ajutor sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 1 milion EUR pe an.

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 50 %

Data punerii în aplicare: După publicarea de către Comisie a informațiilor sintetizate.

Durata schemei de ajutor sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013.

Obiectivul ajutorului: Prezentul sistem de ajutoare are următoarele obiective specifice:

proiectarea și punerea în aplicare de activități economice și ecologice transfrontaliere în regiunea asistată saxono-polonă prin dezvoltarea unor strategii comune pentru o dezvoltare teritorială durabilă;

intensificarea durabilă a competitivității acestei regiuni în context european;

realizarea, în mod direcționat, a potențialului de dezvoltare al regiunii asistate, printr-o cooperare transfrontalieră eficientă;

În acest scop se aplică următoarele dispoziții din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006:

articolul 5 „Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale”, în special în ceea ce privește măsurile din domeniul infrastructurii turistice (Partea a II-a, punctul 1.2.1 din documentul comun de punere în aplicare) și din domeniul protecției și ameliorării mediului (Partea a II-a, punctul 1.4.1 din documentul comun de punere în aplicare), excluzând măsurile pentru punerea în aplicare a NATURA 2000;

Articolul 15: furnizarea de asistență tehnică în sectorul agricol, în special pentru măsuri de intensificare/sprijinire a contactelor economice și/sau științifice (Partea a II-a, punctul 1.1.1 din documentul comun de punere în aplicare) și de promovare a cooperării în domeniul mediului (Partea a II-1, punctul 1.4.2 din programul comun de punere în aplicare).

Dispozițiile articolelor 5 și 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 se aplică și pentru eligibilitatea cheltuielilor.

Ajutoarele se acordă numai întreprinderilor mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole.

Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură [culturi de plante anuale, culturi de plante perene, exploatarea pepinierelor, creșterea animalelor, ferme mixte (agricultură și creșterea animalelor), prestare de servicii agricole].

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Sächsische Aufbaubank — Förderbank

Pirnaische Straße 9

01069 Dresden

DEUTSCHLAND

Adresa web: http://www.sn-pl.eu/media/de/2009-03-25_Umsetzungsdokument_SN-PL_korr.pdf

Alte informații:

Sächsisches Staatsministerium für Wirtschaft und Arbeit

Referat 56, Verwaltungsbehörde des EU-Programms „Grenzübergreifende Zusammenarbeit“

Wilhelm-Buck-Straße 2

01097 Dresden

DEUTSCHLAND

Thomas TREPMANN

Referatsleiter

Sächsisches Staatsministerium für Umwelt und Landwirtschaft

11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/22

Comunicare din partea Guvernului francez privind Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, exploatare și extracție a hidrocarburilor (1)

(Aviz privind cererea de autorizație de prospectare a zăcămintelor de hidrocarburi lichide sau gazoase, denumită „Permis de Chéroy”)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2009/C 188/09

Prin cererea din 4 martie 2009, societatea Lundin International, cu sediul social la adresa Maclaunay 51210 Montmirail, Franța, a solicitat, pentru o perioadă cinci ani, o autorizație de prospectare a hidrocarburilor lichide sau gazoase, denumită „Permis de Chéroy”, pentru o suprafață de aproximativ 871 de kilometri pătrați situată pe o parte din teritoriul departamentelor Seine-et-Marne, Loiret și Yonne.

Perimetrul în care este valabilă această licență este delimitat de arcele de meridiane și de paralelele care se unesc succesiv cu punctele definite în cele ce urmează prin coordonate geografice în grade (NTF, meridianul Parisului):

Puncte	Longitudine	Latitudine
A	0,60 ° E	53,80 ° N
B	0,90 ° E	53,80 ° N
C	0,90 ° E	53,40 ° N
D	0,60 ° E	53,40 ° N
E	0,60 ° E	53,50 ° N
F	0,50 ° E	53,50 ° N
G	0,50 ° E	53,60 ° N
H	0,60 ° E	53,60 ° N

Depunerea cererilor și criterii de atribuire a drepturilor

Solicitanții care au depus cererea inițială și cei care depun cereri concurente trebuie să demonstreze că îndeplinesc condițiile stabilite la articolele 4 și 5 din Decretul nr. 2006-648 din 2 iunie 2006 privind drepturile de exploatare minieră și drepturile de depozitare subterană (Journal officiel de la République française din 3 iunie 2006).

Societățile interesate pot depune o cerere concurentă în termen de nouăzeci de zile de la data publicării prezentului aviz, în conformitate cu procedurile sintetizate în „Avizul privind acordarea drepturilor de exploatare minieră a hidrocarburilor în Franța”, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene C 374 din 30 decembrie 1994, pagina 11, și stabilite prin Decretul nr. 2006-648 privind drepturile de exploatare minieră și drepturile de depozitare subterană. Cererile concurente se adresează ministrului responsabil cu sectorul minier, la adresa indicată mai jos.

Deciziile privind cererea inițială și cererile concurente se iau în conformitate cu criteriile de atribuire a drepturilor de exploatare minieră, definite la articolul 6 din decretul menționat, până cel târziu la 25 martie 2011.

Condiții și cerințe privind desfășurarea activității și încetarea acesteia

Solicitanții sunt invitați să consulte articolele 79 și 79.1 din codul minier și Decretul nr. 2006-649 din 2 iunie 2006 privind exploatările miniere, depozitarea subterană și poliția minelor și a depozitelor subterane (Journal officiel de la République française din 3 iunie 2006).

Informații suplimentare se pot obține de la următoarea adresă: Ministère de l’écologie, de l’énergie, du développement durable et de l’aménagement du territoire (Direction générale de l'énergie et climat, Direction de l'énergie, Sous-direction de la sécurité d'approvisionnement et des nouveaux produits énergétiques bureau exploration production des hydrocarbures), Arche de La Défense, 92055 La Défense Cedex, (telefon +33 140819537, fax +33 140819529).

Actele cu putere de lege și reglementările menționate mai sus pot fi consultate pe site-ul Légifrance: http://www.legifrance.gouv.fr

(1) JO L 164, 30.6.1994, p. 3.

11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/24

Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de gluconat de sodiu originar din Republica Populară Chineză

2009/C 188/10

Comisia a fost sesizată cu o plângere în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în care se pretinde că importurile de gluconat de sodiu originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „statul în cauză”) ar face obiectul unui dumping și ar cauza astfel un prejudiciu important industriei comunitare.

1. Plângerea

Plângerea a fost introdusă la data de 30 iunie 2009 de către Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC), denumit în continuare „reclamantul”, în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 50 % din totalul producției comunitare de gluconat de sodiu.

2. Produsul

Produsul despre care se pretinde că ar face obiectul unui dumping este gluconatul de sodiu în stare uscata cu numărul CUS (Customs Union and Statistics) 0023277-9 originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”), încadrat în prezent la codul NC ex 2918 16 00. Acest cod NC este menționat doar cu titlu informativ.

3. Prezumția de dumping

Având în vedere dispozițiile articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, reclamantul a stabilit valoarea normală pentru Republica Populară Chineză în baza prețului practicat într-o țară cu economie de piață, menționată la punctul 5.1 litera (d). Prezumția de dumping se bazează pe comparația dintre valoarea normală, astfel calculată, și prețurile la export ale produsului în cauză practicate la exportul către Comunitate.

Calculată astfel, marja de dumping este semnificativă.

4. Prezumția de prejudiciu

Reclamantul a adus probe prima facie potrivit cărora importurile produsului în cauză, originar din Republica Populară Chineză, au crescut la nivel global, atât în valoare absolută, cât și în privința cotei de piață.

Se prezumă că volumul și prețurile de import ale produsului în cauză au avut, pe lângă alte consecințe, un impact negativ asupra cotei de piață deținute, asupra cantităților vândute și asupra nivelului prețurilor practicate de industria comunitară și au generat efecte adverse semnificative asupra performanței per ansamblu și, în special, asupra situației financiare a industriei comunitare.

5. Procedura

În urma consultării comitetului consultativ și după ce a constatat că plângerea a fost introdusă de către sau în numele industriei comunitare și că există suficiente elemente de probă care să justifice inițierea unei proceduri, Comisia inițiază o anchetă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază.

5.1. Procedura de determinare a dumpingului și a prejudiciului

Ancheta va determina dacă produsul în cauză, originar din Republica Populară Chineză, face obiectul unui dumping și dacă acest fapt a provocat vreun prejudiciu.

(a) Eșantionare

Având în vedere numărul aparent ridicat de părți implicate în această procedură, Comisia poate decide să recurgă la tehnica de eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(i) Eșantionarea exportatorilor-producători din Republica Populară Chineză

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți exportatorii-producătorii, sau reprezentanții acționând în numele lor, sunt invitați prin prezentul aviz să se prezinte, contactând Comisia, și să furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și sub forma prevăzută la punctul 7:

—	numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact;

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda locală, și volumul vânzărilor, exprimat în tone metrice, al produsului în cauză la exportul către Comunitate, pe perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009, pentru fiecare dintre cele 27 de state membre luate separat și împreună;

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda națională, și volumul metric pe piața internă al produsului în cauză, exprimat în tone metrice, pe perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009;

—	descrierea exactă a activităților societății la nivel mondial în legătură cu producția produsului în cauză;

—	denumirile și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (2) care participă la fabricarea și/sau vânzarea produsului în cauză (la export și/sau pe piața internă);

—	orice alte informații relevante care ar putea ajuta Comisia la selectarea eșantionului.

Prin comunicarea informațiilor menționate anterior, societatea își exprimă acordul cu privire la eventuala sa includere în eșantion. În cazul în care societatea este selectată pentru a face parte din eșantion, aceasta va trebui să răspundă la un chestionar și să accepte o verificare a răspunsurilor sale la fața locului. Dacă societatea precizează că nu este de acord cu o eventuală includere a acesteia în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Consecințele lipsei de cooperare sunt prevăzute la punctul 8 de mai jos.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru determinarea compoziției eșantionului de exportatori-producători, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din țara exportatoare, precum și orice asociații de exportatori-producători cunoscute.

Deoarece o societate nu poate fi sigură că va fi selectată pentru a face parte din eșantion, se recomandă exportatorilor-producători care doresc să solicite calcularea unei marje individuale, în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, să solicite un chestionar, precum și cererea de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și/sau de tratament individual (MET/IT) în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (i) din prezentul aviz și să le trimită în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (ii) primul paragraf și la punctul 6 litera (d) din prezentul aviz. Cu toate acestea, se atrage atenția asupra ultimei teze de la punctul 5.1 litera (b) din prezentul aviz.

(ii) Eșantionarea importatorilor

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecționeze un eșantion, toți importatorii sau reprezentanții care acționează în numele lor sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei și să îi furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și în formatele prevăzute la punctul 7:

—	numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact;

—	cifra de afaceri totală, exprimată în euro, realizată de societate în perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009;

—	numărul total de angajați;

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu produsul în cauză;

—	volumul, exprimat în tone metrice, precum și valoarea, exprimată în euro, a importurilor și vânzărilor produsului în cauză, originar din Republica Populară Chineză, efectuate pe piața comunitară în perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009;

—	denumirea și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (3) care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză;

—	orice alte informații relevante care ar putea ajuta Comisia la selectarea eșantionului.

Prin comunicarea informațiilor menționate anterior, societatea își exprimă acordul cu privire la eventuala sa includere în eșantion. În cazul în care societatea este selectată pentru a face parte din eșantion, aceasta va trebui să răspundă la un chestionar și să accepte o verificare a răspunsurilor sale la fața locului. În cazul în care societatea afirmă că nu este de acord cu o eventuală includere sau cu includerea sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Consecințele lipsei de cooperare sunt prevăzute la punctul 8 de mai jos.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru selectarea eșantionului de importatori, Comisia va contacta, de asemenea, orice asociații cunoscute de importatori.

(iii) Alegerea finală a eșantioanelor

Toate părțile interesate care doresc să furnizeze informații relevante privind alegerea eșantionului trebuie să le comunice în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (ii).

Comisia intenționează să decidă selecționarea finală a eșantioanelor după consultarea părților în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion.

Societățile incluse în eșantion trebuie să răspundă la un chestionar în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (iii) și trebuie să coopereze în cadrul anchetei.

În cazul unei cooperări deficitare, Comisia poate să își bazeze concluziile pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) și articolul 18 din regulamentul de bază. O concluzie bazată pe datele disponibile poate fi mai puțin avantajoasă pentru partea în cauză, astfel cum se explică la punctul 8.

(b) Chestionarele

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite chestionare industriei comunitare, precum și fiecărei asociații cunoscute de producători din Comunitate, exportatorilor-producători eșantionați din Republica Populară Chineză, fiecărei asociații de exportatori-producători, importatorilor incluși în eșantion, fiecărei asociații de importatori cunoscute, precum și autorităților din țara exportatoare în cauză.

Având în vedere aplicarea dispozițiilor articolului 17 alineatul (3) și ale articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, exportatorii-producătorii din Republica Populară Chineză care solicită calcularea unei marje individuale trebuie să trimită chestionarul completat în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (ii) din prezentul aviz. Prin urmare, aceștia trebuie să solicite un chestionar în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (i). Cu toate acestea, părțile menționate anterior ar trebui să cunoască faptul că, în cazul în care eșantionarea se aplică exportatorilor-producători, Comisia poate decide totuși să nu calculeze o marjă individuală pentru aceștia, dacă numărul exportatorilor-producători este atât de ridicat încât o analiză individuală ar complica în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să comunice și alte informații pe lângă cele cuprinse în răspunsurile la chestionar și să aducă elemente de probă pentru susținerea acestora. Aceste informații, precum și elementele de probă trebuie să parvină Comisiei în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (ii).

De asemenea, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o solicitare prin care să demonstreze că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. Această cerere trebuie prezentată în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (iii).

(d) Alegerea țării cu economie de piață

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se preconizează alegerea Statelor Unite ale Americii în calitate de țară cu economie de piață adecvată în scopul stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Părțile interesate sunt invitate prin prezentul aviz să-și prezinte observațiile privind oportunitatea acestei alegeri, în termenul specific prevăzut la punctul 6 litera (c).

(e) Cereri de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și a tratamentului individual

Pentru acei exportatori-producători din Republica Populară Chineză care revendică și aduc suficiente elemente de probă care dovedesc că își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață, ceea ce înseamnă că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, valoarea normală va fi determinată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. Exportatorii-producătorii care intenționează să trimită cereri motivate corespunzător trebuie să le trimită în termenul specific prevăzut la punctul 6 litera (d). Comisia va trimite formulare de cerere tuturor producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză care fie au fost incluși în eșantion, fie au fost menționați în plângere, precum și tuturor asociațiilor de producători-exportatori menționate în plângere și autorităților din Republica Populară Chineză. Acest formular de cerere poate fi, de asemenea, folosit de către solicitant pentru a cere tratament individual, în cazul în care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.2. Procedura de evaluare a interesului Comunității

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază și în cazul în care prezumția de dumping și cea de prejudiciu sunt fondate, se va decide dacă instituirea unor măsuri antidumping nu ar fi împotriva interesului comunitar. Pentru acest motiv, Comisia poate trimite chestionare producătorilor cunoscuți din industria comunitară, importatorilor, asociațiilor lor reprezentative, utilizatorilor reprezentativi și asociațiilor de consumatori reprezentative. Aceste părți, inclusiv cele necunoscute de Comisie, pot să se facă cunoscute Comisiei și să-i transmită informații în termenele generale prevăzute la punctul 6 litera (a) punctul (ii), cu condiția să aducă dovezi că există o legătură obiectivă între activitatea lor și produsul în cauză. Părțile care au respectat procedura menționată mai sus pot solicita să fie audiate, menționând motivele speciale care justifică audierea, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (iii). Ar trebui menționat faptul că orice informații transmise în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază vor fi luate în considerare numai dacă se bazează pe date concrete, existente în momentul transmiterii informațiilor.

6. Termenele

(a) Termenele generale

(i) Pentru ca părțile să solicite un chestionar sau alte formulare de cerere

Toate părțile interesate trebuie să solicite un chestionar sau alte formulare de cerere cât de curând posibil, dar nu mai târziu de 10 zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii) Pentru ca părțile să se facă cunoscute, să transmită răspunsurile la chestionar și să furnizeze orice alte informații

Pentru a le fi luate în considerare observațiile în timpul anchetei, toate părțile interesate trebuie să se facă cunoscute contactând Comisia, să își prezinte punctele de vedere și să transmită răspunsurile la chestionar sau orice alte informații în termen de 40 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în lipsa unor dispoziții contrare. Toți producătorii-exportatori vizați de această procedură și care intenționează să solicite o analiză individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază trebuie să transmită, de asemenea, în lipsa unor dispoziții contrare, răspunsul la chestionar în termen de 40 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se atrage atenția asupra faptului că majoritatea drepturilor procedurale prevăzute în regulamentul de bază pot fi exercitate numai dacă părțile s-au făcut cunoscute în termenul menționat anterior.

Societățile incluse într-un eșantion trebuie să transmită răspunsurile la chestionar în termenul stabilit la punctul 6 litera (b) punctul (iii).

(iii) Audierile

Toate părțile interesate pot, de asemenea, să solicite audierea de către Comisie în același termen de 40 de zile.

(b) Termenul specific privind eșantionarea

(i)

Informațiile menționate la punctele 5.1 litera (a) punctul (i) și 5.1 litera (a) punctul (ii) trebuie să fie comunicate Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deoarece Comisia intenționează să consulte părțile în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion în legătură cu compoziția definitivă a eșantionului în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii)	Orice alte informații relevante pentru stabilirea compoziției eșantionului, în conformitate cu punctul 5.1 litera (a) punctul (iii), trebuie comunicate Comisiei, în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(iii)

Răspunsurile la chestionar ale părților incluse în eșantion trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data notificării privind includerea lor în eșantion.

Părțile la anchetă pot prezenta, dacă doresc, observații privind oportunitatea alegerii Statelor Unite ale Americii ca țară cu economie de piață, precum se menționează la punctul 5.1 litera (d), în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Aceste observații trebuie să parvină Comisiei în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(d) Termenul specific pentru transmiterea cererilor de acordare a statutului de societate care operează în condițiile unei economii de piață și/sau a cererilor de tratament individual

În lipsa unor dispoziții contrare, cererile, motivate corespunzător, de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață [astfel cum este menționat la punctul 5.1 litera (e)] și/sau cererile de tratament individual, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, trebuie să parvină Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării acestui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

7. Observațiile scrise, răspunsurile la chestionar și corespondența

Toate cererile și solicitările părților interesate trebuie prezentate în scris (nu în format electronic, sub rezerva unor dispoziții contrare) și trebuie să conțină numele, adresa, adresa de e-mail și numerele de telefon și de fax ale părții interesate. Toate observațiile scrise, inclusiv informațiile solicitate prin prezentul aviz, răspunsurile la chestionare și corespondența, furnizate de părțile interesate cu titlu confidențial, poartă mențiunea „Limited” (4) (acces limitat) și, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, sunt însoțite de o versiune neconfidențială, care poartă mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate).

Adresa Comisiei pentru corespondență este următoarea:

European Commission

Directorate General for Trade

Directorate H

Birou: N105 04/92

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22956505

8. Lipsa cooperării

În cazul în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili, pe baza datelor disponibile, concluzii pozitive sau negative, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile nu sunt luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În cazul în care o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și se utilizează datele disponibile, este posibil ca situația care rezultă să fie mai puțin favorabilă acelei părți decât în cazul în care aceasta ar fi cooperat.

9. Programul anchetei

În conformitate cu articolul 6 alineatul (9) din regulamentul de bază, ancheta se va finaliza în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, pot fi instituite măsuri provizorii, dar nu mai târziu de 9 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

10. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Se remarcă faptul că toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (5).

11. Consilierul-auditor

De asemenea, se menționează faptul că, în cazul în care părțile interesate consideră că întâmpină dificultăți în exercitarea dreptului lor la apărare, acestea pot solicita intervenția consilierului-auditor din cadrul DG Comerț. Acesta acționează în calitate de intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei oferind, acolo unde este necesar, mediere cu privire la aspectele de procedură care aduc atingere apărării intereselor părților respective în cadrul prezentei proceduri, în special cu privire la aspecte legate de accesul la dosar, confidențialitate, prelungirea termenelor și tratarea opiniilor exprimate în scris și/sau oral. Pentru mai multe informații și pentru coordonatele de contact, părțile interesate sunt rugate să consulte paginile web privind consilierul-auditor de pe site-ul DG Comerț (http://ec.europa.eu/trade).

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

(2) În ceea ce privește sensul expresiei „societăți afiliate”, a se vedea articolul 143 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

(3) În ceea ce privește sensul expresiei „societăți afiliate”, a se vedea articolul 143 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

(4) Aceasta înseamnă că documentul este destinat exclusiv utilizării interne. Documentul este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). Este un document confidențial, în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și în temeiul articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping).

(5) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/30

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2009/C 188/12

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

Cerere de modificare în conformitate cu articolul 9

„PECORINO TOSCANO”

NR. CE: IT-PDO-0117-0020-09.07.2004

IGP ( ) DOP ( X )

1. Rubrica din caietul de sarcini afectată de modificare:

—		Denumirea produsului;
—		Descrierea produsului;
—		Aria geografică;
—		Dovada originii;
—		Metodă de obținere;
—		Legătură;
—		Etichetare;
—		Cerințe naționale;
—		Altele (de precizat).

2. Tip de modificare:

—		Modificare a documentului unic sau a fișei-rezumat;
—		Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrată pentru care nu s-au publicat niciun document unic și nicio fișă-rezumat;
—		Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006];
—		Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării de către autoritățile publice a unor măsuri sanitare sau de protecție a plantelor obligatorii [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006].

3. Modificare (modificări):

3.1. Descriere:

Sunt specificate mai bine caracteristicile produsului finit.

3.2. Metodă de obținere:

Se precizează mai ales că laptele de oaie integral destinat producției de „Pecorino Toscano” trebuie să fie crud sau poate fi supus unui tratament termic până la pasteurizare și inoculat cu culturi de fermenți lactici autohtoni naturali sau selecționați.

Este precizată perioada minimă de maturare a brânzei.

3.3. Etichetare:

La momentul punerii în consum, roțile de brânză „Pecorino Toscano” DOP trebuie să fie marcate pe marginea exterioară, cu cerneală pe brânza cu pastă moale și la cald pe brânza cu pastă semitare. În cazul bucăților preambalate, marcarea se face pe ambalaj, cu condiția ca ambalarea să fie efectuată în aria de origine.

„Pecorino Toscano” tăiat în bucăți poate fi ambalat în afara ariei de origine și trebuie marcat pe marginea exterioară de producător sau de unitatea de maturare. În orice caz, ambalatorii trebuie să încheie o convenție cu organismul de protecție (Consorzio di tutela). Sigla de sub logo identifică unitatea de producție/maturare/porționare certificată de organismul de control care se ocupă de introducerea pe piață a „Pecorino Toscano”. Pe roți sau pe ambalaje se aplică o etichetă, autorizată de organismul de protecție, cu mențiunea „Pecorino Toscano D.O.P.” sau „Pecorino Toscano D.O.P. stagionato” mai reliefată și mai evidențiată decât toate celelalte mențiuni de pe etichetă, atât din punctul de vedere al dimensiunilor caracterelor cât și din cel al poziției, iar marcajul în culori, cu dimensiunea minimă de 15 mm, apare o dată sau de mai multe ori.

FIȘĂ-REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„PECORINO TOSCANO”

NR. CE: IT-PDO-0117-0020-09.07.2004

DOP ( X ) IGP ( )

Această fișă-rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Ministero delle Politiche Agricole e Forestali

Adresă:

Via XX Settembre 20

00187 Roma RM

ITALIA

Telefon

+39 0646655106

Fax

+39 0646655306

E-mail:

saco7@politicheagricole.it

2. Grup:

Denumire:

Consorzio per la tutela del Pecorino Toscano D.O.P.

Adresă:

Via Goffredo Mameli 17

58100 Grosseto

ITALIA

Telefon

+39 0564420038

Fax

+39 0564429504

E-mail:

info@pecorinotoscanodop.it

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tip de produs:

Clasa 1.3.

Brânzeturi

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire:

„Pecorino Toscano”

4.2. Descriere:

„Pecorino Toscano” este o brânză din lapte integral de oaie provenit din aria de producție, cu pastă moale sau semitare și consistență caracteristică (omogenă), cu perioadă scurtă sau lungă de maturare în funcție de utilizare (de masă sau pentru răzuit), cu formă cilindrică, fețe plate și margine exterioară ușor convexă, cu următoarele dimensiuni: diametrul fețelor între 15 și 22 cm, înălțimea marginii exterioare între 7 și 11 cm, cu greutate între 0,75 și 3,50 kg și cu un conținut de grăsime în substanță uscată de minimum 40 % în cazul produsului cu pastă semitare și de minimum 45 % în cazul produsului cu pastă moale. Crusta este de culoare galbenă în diverse nuanțe, până la galben intens în cazul produsului cu pastă moale; culoarea crustei poate depinde, eventual, de tratamentele la care este supus produsul; în cazul produsului cu pastă moale, culoarea pastei este galben deschis, ușor spre galben-pai, iar în cazul produsului cu pastă semitare, culoarea pastei este ușor spre galben-pai sau galben-pai. În cazul pastei semitari, structura este compactă și rezistentă la tăiere, eventual cu găurele foarte mici răspândite neregulat. Gustul este parfumat, accentul caracteristic datorându-se procedurilor de producție deosebite. Perioada de maturare este de minimum 20 de zile în cazul produsului cu pastă moale și de minimum patru luni în cazul produsului cu pastă semitare.

4.3. Aria geografică:

Aria de producție a brânzei „Pecorino Toscano” cuprinde întregul teritoriu al regiunii Toscana, întregul teritoriu al comunelor învecinate Allerona și Castiglione del Lago, din regiunea Umbria, și întregul teritoriu al comunelor Acquapendente, Onano, San Lorenzo Nuovo, Grotte di Castro, Gradoli, Valentano, Farnese, Ischia di Castro, Montefiascone, Bolsena și Capodimonte, din regiunea Lazio.

4.4. Dovada originii:

Toate fazele procesului de producție trebuie monitorizate, înregistrându-se pentru fiecare dintre acestea intrările (produsele care intră) și ieșirile (produsele care ies). Trasabilitatea produsului este garantată, de asemenea, și prin înscrierea în registre specifice, administrate de organismul de control, a crescătorilor de animale, a centrelor de colectare, a producătorilor/unităților de maturare, a unităților de producție a brânzeturilor, a ambalatorilor și a unităților de porționare, precum și prin înregistrarea în registrele de producție și condiționare și prin comunicarea cantităților de produse către organismul de control. În plus, cantitatea de lapte produsă și ovinele de la care provine materia primă trebuie supuse unui control funcțional. Trebuie actualizate mereu registrele în care sunt înscrise ovinele crescute și din care trebuie să reiasă numărul total al animalelor crescute. În plus, trebuie ținut un registru privind producția / descărcarea de lapte în care este înregistrată cantitatea de lapte produsă. În cadrul unităților de producție a brânzeturilor trebuie identificate rezervoarele de stocare, trebuie separat laptele adecvat producției de „Pecorino Toscano” de cel inadecvat și trebuie înregistrate stocarea și manipularea laptelui. Trebuie ținut și un registru privind producția de „Pecorino Toscano”. Toate persoanele fizice și juridice înscrise în aceste registre vor fi supuse controlului efectuat de organismul de control, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini și cu planul de control respectiv.

4.5. Metoda de obținere:

„Pecorino Toscano” trebuie produs exclusiv din lapte de oaie integral provenit din aria de producție. Alimentația de bază a ovinelor trebuie să fie constituită din nutrețuri verzi sau sub formă de fân obținute de pe pășuni naturale din aria geografică specificată, completate, eventual, cu fân și furaje simple concentrate. Laptele trebuie coagulat la o temperatură cuprinsă între 33 și 38 °C, prin adăugarea de cheag de vițel, astfel încât să se obțină coagularea laptelui în 20-25 de minute. Laptele poate fi utilizat crud sau poate fi supus unui tratament termic până la pasteurizare și inoculat cu culturi de fermenți lactici autohtoni naturali sau selecționați. Prelucrarea brânzei presupune ruperea coagulului până când bucățile ajung la dimensiunea unei alune în cazul brânzei cu pastă moale și la dimensiunea unui bob de porumb în cazul brânzei cu pastă semitare. Pentru prepararea brânzei cu pastă semitare, coagulul ar putea fi supus și unui tratament termic (fierbere) la 40-42 °C timp de 10-15 minute. După rupere și eventuala fierbere, coagulul este pus în forme speciale pentru scurgerea zerului. Scurgerea sau sinereza se efectuează prin presare manuală sau prin înăbușire cu aburi. Brânza se sărează în saramură cu o concentrație de 17-19 % clorură de sodiu, echivalent cu 15-17 ° Baumé. Durata păstrării în saramură, per kg de greutate, este de minimum 8 ore pentru Pecorino cu pastă moale și de minimum 12-14 ore pentru Pecorino cu pastă semitare. Sărarea se poate efectua și prin adăugarea directă de sare. Brânza poate fi tratată extern cu un produs de combatere a mucegaiului și trebuie lăsată la maturat în încăperi speciale la o temperatură de 5-12 °C, cu o umiditate relativă de 75-90 %. Perioada de maturare este de minimum 20 de zile în cazul produsului cu pastă moale și de minimum 4 luni în cazul produsului cu pastă semitare.

Aria de proveniență a laptelui, de producție și de maturare a brânzei „Pecorino Toscano” trebuie să se încadreze în zona de producție definită la punctul 4.3.

4.6. Legătură:

Acest tip de brânză cu origine străveche, a cărui existență încă din vremea etruscilor este documentată de numeroase mărturii istorice, s-a răspândit de-a lungul secolelor în aria numită „Maremma”, situată în cea mai mare parte în regiunea Toscana. În mod tradițional, produsul era indicat cu nume care făceau referire la proveniența sa geografică, respectiv cu numele mai generic „toscan”. Cu timpul, având în vedere caracteristicile fundamentale comune, s-au configurat atât un standard de producție unic, cât și o denumire legată din punct de vedere etimologic de tiparul istoric și geografic predominant. Datorită factorilor naturali, se evidențiază caracteristicile deosebite ale zonelor destinate creșterii ovinelor, chiar și în libertate, folosindu-se pășuni naturale, bogate în esențe spontane care conferă calități specifice laptelui destinat prelucrării în vederea producerii de brânzeturi. În ceea ce privește factorii umani, lăsând la o parte relevanța economică evidentă din punct de vedere istoric, se semnalează faptul că exploatațiile dedicate păstoritului se caracterizează printr-un rol sociologic important, datorat exploatării teritoriilor așa-zis marginale, altminteri sortite abandonului progresiv și sărăcirii de resurse naturale.

4.7. Organism de control:

Denumire:

Certiprodop S.r.l.

Adresă:

Via Roggia Vignola 9

24047 Treviglio (BG)

ITALIA

Telefon

+39 0363301014

Fax

+39 0363301014

E-mail:

certiprodop@virgilio.it

4.8. Etichetare:

Produsul introdus pe piață este însoțit de marcajul specific care indică denumirea de origine. Marcajul este aplicat pe marginea externă a roții, cu cerneală în cazul brânzei cu pastă moale și la cald în cazul brânzei cu pastă semitare. În cazul bucăților preambalate, marcarea se face pe ambalaj, cu condiția ca ambalarea să fie efectuată în aria de origine. „Pecorino Toscano” tăiat în bucăți poate fi ambalat în afara ariei de origine și trebuie marcat pe marginea exterioară de producător sau de unitatea de maturare. În orice caz, ambalatorii trebuie să încheie o convenție cu organismul de protecție. Sigla de sub logo identifică unitatea de producție/maturare/porționare certificată de organismul de control care se ocupă de introducerea pe piață a „Pecorino Toscano”. Pe roți sau pe ambalaje se aplică o etichetă, autorizată de organismul de protecție, cu mențiunea „Pecorino Toscano D.O.P.” sau „Pecorino Toscano D.O.P. stagionato” mai reliefată și mai evidențiată decât toate celelalte mențiuni de pe etichetă, atât din punctul de vedere al dimensiunilor caracterelor cât și din cel al poziției, iar marcajul în culori, cu dimensiunea minimă de 15 mm, apare o dată sau de mai multe ori.

Marcajul care trebuie aplicat pe roțile de brânză sau pe ambalajele care conțin bucăți de brânză.

Prima cifră indică tipul organismului care introduce produsul pe piață: de la 1 la 3 unități de producție a brânzeturilor; de la 4 la 6 unități de maturare; de la 7 la 9 unități de porționare cu sediul în aria geografică desemnată.

A doua și a treia cifră identifică numărul unității de producție/maturare/porționare al cărei produs este controlat de organismul de control.

Marcajul care trebuie aplicat pe etichete.

Poate fi utilizat în culorile verde, alb și roșu (în nuanțele steagului italian) sau într-o singură culoare.

11.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/35

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul 2 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2009/C 188/13

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ-REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„PROSCIUTTO DI SAURIS”

Nr. CE: IT-PGI-0005-0512-07.12.2005

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă-rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Ministero Delle Politiche Agricole e Forestali

Adresă:

Via XX Settembre 20

00187 Roma RM

ITALIA

Telefon

+39 0646655106

Fax

+39 0646655306

E-mail:

saco7@politicheagricole.gov.it

2. Grup:

Denumire:

Associazione Temporanea tra Imprese per la presentazione della richiesta e l’ottenimento del riconoscimento delle I.G.P. «Speck e Prosciutto di Sauris»

Adresă:

Sauris di Sotto 88 — I

33020 Sauris UD

ITALIA

Telefon

+39 043386054

Fax

+39 043386149

E-mail:

claudio.p@wolfsauris.it

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tip de produs:

Clasa

1.2 – Produse pe bază de carne.

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prezentate la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire:

„Prosciutto di Sauris”

4.2. Descriere:

„Prosciutto di Sauris” IGP este o șuncă crudă sărată, afumată și maturată timp de cel puțin zece luni. După procesul de maturare, „Prosciutto di Sauris” se prezintă întreg, cu os, fără copită. Șoriciul are o culoare uniformă castaniu-aurie, cu tente portocalii. Partea de carne macră vizibilă este de culoare roșie închisă. Consistența este fermă și elastică, chiar și în secțiunea verticală a tăieturii. „Prosciutto di Sauris” IGP întreg, cu os, cântărește cel puțin 7,5 kilograme și prezintă la tăiere o culoare roșie-rozalie a părții macre. Partea grasă este de culoare albă pură sau albă-rozalie. Are o aromă delicată și un gust dulce, cu iz delicat de afumătură. La punerea în consum prezintă următoarele caracteristici fizico-chimice: umiditate sub 64 %; sare (cloruri)/conținut de umiditate, ca raport al compozițiilor procentuale: peste 7,2 și sub 11,2; proteine: peste 24 %, dar sub 30 %. Aceste proprietăți au fost definite pe baza unor parametri obiectivi, evaluați în perioada 2001-2005 de către laboratoare de analize cu acreditare Sincert, prin intermediul unor controale trimestriale (totalizând 120 de analize). Testele au fost realizate după următoarele metodologii:

—	Protide (Nx6,25), UM: g/100 g, metodologia ISO937:1991;

—	Clorură de sodiu, UM: g/100 g, metodologia AOAC 935.47 ed. 17, 2003;

—	Materie uscată, UM: g/100 g, metodologia ISO 1442:1997.

4.3. Aria geografică:

Comuna Sauris din regiunea autonomă Friuli Venezia Giulia.

4.4. Dovada originii:

Fiecare etapă a procesului de producție trebuie să fie monitorizată, înregistrându-se, la fiecare, produsele care intră și cele care rezultă. În acest fel, precum și prin înscrierea în registrele corespunzătoare, gestionate de către organismul de control, a crescătorilor, măcelarilor, tranșatorilor, prelucrătorilor, ambalatorilor și feliatorilor, ca și prin declararea la timp la organismul de control a cantităților produse, se garantează identitatea și trasabilitatea produsului (din amonte în aval, de-a lungul lanțului de producție). Toate persoanele, atât fizice cât și juridice, înscrise în registrele respective, vor fi supuse controalelor efectuate de către organismul de control în conformitate cu prevederile caietului de sarcini și ale planului de control aferent.

4.5. Metodă de obținere:

Materia primă pentru producția de „Prosciutto di Sauris” IGP trebuie să provină de la porci din rasele tradiționale Marele Alb italian și Landrace italian, îmbunătățite conform Registrului Genealogic Italian, sau de la porci proveniți din vieri de aceleași rase; de la porci provenind din vieri de rasa Duroc italian, îmbunătățită conform Registrului Genealogic Italian; de la porci provenind din vieri de alte rase sau din vieri hibrizi, cu condiția ca aceștia să fie obținuți prin programe de selecție sau de încrucișare ale căror obiective nu sunt incompatibile cu cele din Registrul Genealogic Italian pentru producția de porci grei. Porcii sunt sacrificați începând din a noua lună de viață, dar nu mai târziu de a cincisprezecea lună de la naștere. Carcasele obținute după sacrificare trebuie să fie clasificate ca având greutate mare în condițiile prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 3220/84 și de Decizia 2001/468/CE a Comisiei din 8 iunie 2001 și să se încadreze, în medie, în clasele centrale ale sistemului oficial de evaluare a conținutului de carne macră.

Pulpa trebuie să aibă greutatea de peste 11 kilograme și trebuie să fie prelucrată cel târziu în ziua următoare livrării. Sărarea se realizează în trei etape și se încheie după 21 de zile de la începerea operațiunii. Afumarea pulpelor are loc în localuri speciale în care fumul, rezultat din arderea lemnului de fag în cămine situate în exterior, este direcționat prin conducte care îl distribuie prin podeaua încăperii. În total, afumarea durează 72 de ore. Temperatura în încăperea de afumare este de 15 °C-20 °C, iar umiditatea relativă de 50 %-90 %. După uscare, șuncile sunt lăsate la maturat în hale cu ferestre pentru a asigura atât aerisirea naturală, cât și împrospătarea aerului. Maturarea are loc la temperaturi de 16 °C-22 °C și la o umiditate relativă de 50 %-90 %. În decursul maturării, bucățile de șuncă trec printr-o operație de ungere, în cursul căreia crăpăturile sunt umplute cu o compoziție alcătuită din grăsime de porc (60 %-80 %), făină de cereale (până la 25 %), sare (1 %) și piper (1 %-30 %). După ungere, șuncile se lasă în continuare la maturat cel puțin încă zece luni, calculate prin adăugarea la prima zi de sărare a zece perioade continue de câte treizeci de zile.

„Prosciutto di Sauris” IGP întreg, cu os, cântărește cel puțin 7,5 kilograme. Produsul poate fi comercializat întreg, cu os sau dezosat, sau dezosat și tranșat sau feliat și preambalat; dacă este dezosat sau tranșat, se ambalează în vid; dacă este feliat și preambalat, se ambalează în vid sau în atmosferă modificată. Operațiunile de dezosare, tranșare, feliere și ambalare ale produsului „Prosciutto di Sauris” IGP se efectuează în localuri situate în aria delimitată la punctul 4.3, pentru a se garanta astfel consumatorului păstrarea caracteristicilor specifice ale produsului, în special savoarea și aroma de afumătură care caracterizează „Prosciutto di Sauris”.

4.6. Legătură:

Caracteristicile distinctive ale produsului „Prosciutto di Sauris” sunt strâns legate de aria în care se produce, în special de microclimatul unic din valea Sauris, și de tehnica specifică de afumare a cărnii de porc. Într-adevăr, datorită configurației orografice aparte, valea Sauris arată ca un lighean înconjurat de munți, cu orientare de la est la vest și cu o medie de precipitații mai mică decât în restul Alpilor Carniei și Giuliei. Expunerea deosebită, combinația dintre curenții de aer proveniți din munți și curenții din vale, presiunea atmosferică determinată de altitudinea de peste 1 000 de metri și ventilația permanentă, dar foarte rar violentă, influențată și de prezența unui bazin artificial, determină împreună formarea unor brize care suflă ziua înspre munte iar seara în sens invers, creând condiții higroscopice speciale, potrivite pentru a cauza o deshidratare parțială în timpul maturării produsului „Prosciutto di Sauris”. Mai mult, în cursul maturării, pe lângă procesele biochimice legate de activitatea enzimelor endogene și determinate de prezența sării, se poate observa dezvoltarea pe suprafața produsului a unei microflore (în special mucegai) care este în mod natural prezentă în mediul de maturare. Acesteia i se datorează dobândirea unor proprietăți organoleptice deosebite care caracterizează produsul. De fapt, introducerea în spațiile de maturare a curenților de aer proaspăt provenind din valea înaltă Lumiei îi conferă produsului „Prosciutto di Sauris” gustul dulce care îl caracterizează, datorat bunei dozări a sării și neoxidării stratului de grăsime de care este acoperit. În acest sens, producția de „Prosciutto di Sauris” este strâns legată de condițiile de mediu (climatice) și biologice (microflora) ale acestei zone. Microclimatului unic i se adaugă antica tradiție de conservare a cărnii prin utilizarea sării și a fumului. Expunerea la fum, artă introdusă de primii coloni, conferă cărnii tratate caracteristici senzoriale deosebite, în special în ceea ce privește culoarea și, mai ales, mirosul și gustul. Pentru afumarea produsului „Prosciutto di Sauris”, se folosește, ca și în trecut, lemnul de fag provenit din pădurile zonei, al cărui fum dă șuncii un delicat gust aromat și un miros caracterizat de izuri ușoare, delicate, neagresive, elemente proprii ale produsului care beneficiază de acest IGP. Mai mult decât atât, tradiția populației din Sauris de a folosi combinația sare-fum preia tehnica germană a afumatului, mai folosită în zona subalpină, în care se utilizează sarea pentru conservarea cărnii. Această tehnică anume contribuie la caracteristicile organoleptice ale produsului „Prosciutto di Sauris”, marcate la nivel olfactiv și gustativ de o subtilă notă de afumătură.

4.7. Organismul de control:

Structura de control este un organism care îndeplinește condițiile stabilite de norma EN 45011.

Denumire:

Istituto Nord Est Qualità — I.N.E.Q.

Adresă:

Via Nazionale 33/35

33030 Villanova di San Daniele del Friuli UD

ITALIA

Telefon

+39 0432956951

Fax

+39 0432956955

E-mail:

info@ineq.it

4.8. Etichetare:

Pe fiecare pulpă se aplică o ștampilă cu cerneală permanentă sau prin marcaj cu fierul roșu, care indică ziua, luna (în cifre romane) și anul începerii prelucrării, precum și abatorul de proveniență. Denumirea „Prosciutto di Sauris”, care beneficiază de indicația geografică protejată, trebuie să figureze pe etichetă în limba italiană, scrisă cu litere clare, indelebile, ușor de distins de orice altă mențiune care apare pe etichetă; denumirea trebuie să fie imediat urmată de mențiunea „Indicazione geografica protetta” și/sau de sigla IGP. Este permisă menționarea numelor sau a denumirilor de întreprinderi sau a unor mărci private, cu condiția ca acestea să nu fie folosite în scop laudativ și să nu inducă în eroare consumatorul. Sigla IGP trebuie să fie reprodusă în mod obligatoriu pe etichete, ambalaje și materiale grafice.

Sigla IGP constă într-un oval albastru cu margine verde în care se află, scris cu galben, cuvântul „Sauris”; deasupra acestuia se conturează un munte alb și doi brazi verzi, iar dedesubtul său sunt desenate două valuri de culoare bleu.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2009.188.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 188

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 52 11 august 2009

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2009/C 188/01	Comunicarea comisiei – Criterii pentru analiza compatibilității ajutoarelor de stat pentru formare care fac obiectul notificării individuale	1

2009/C 188/02	Comunicarea Comisiei – Criterii pentru analiza compatibilității ajutoarelor de stat pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați și a celor cu handicap, care fac obiectul notificării individuale	6

2009/C 188/03	Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 )	11

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2009/C 188/04	Rata de schimb a monedei euro	12

2009/C 188/05	Avizul Comitetului consultativ privind acordurile restrictive și pozițiile dominante emis în cadrul reuniunii din 7 martie 2008 privind un proiect de decizie referitor la cazul COMP/38.543 – Servicii de mutări internaționale (2) – Raportor: Italia	13

2009/C 188/06	Raportul final al consilierului-auditor în cazul COMP/38.543 – Servicii de mutări internaționale (în conformitate cu articolele 15 și 16 din Decizia 2001/462/CE, CECO a Comisiei din 23 mai 2001 privind mandatul consilierilor-auditori în anumite proceduri în domeniul concurenței – JO L 162, 19.6.2001, p. 21)	14

2009/C 188/07	Rezumat al deciziei Comisiei din 11 martie 2008 privind o procedură în temeiul articolului 81 din Tratatul CE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (Cazul COMP/38.543 – Servicii de mutări internaționale) ( 1 )	16

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2009/C 188/08	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001	19

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisie
2009/C 188/09	Comunicare din partea Guvernului francez privind Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, exploatare și extracție a hidrocarburilor (Aviz privind cererea de autorizație de prospectare a zăcămintelor de hidrocarburi lichide sau gazoase, denumită Permis de Chéroy) ( 1 )	22

2009/C 188/10	Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de gluconat de sodiu originar din Republica Populară Chineză	24

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2009/C 188/11	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5533 – Bertelsmann/KKR/JV) ( 1 )	29

	ALTE ACTE
	Comisie
2009/C 188/12	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	30

2009/C 188/13	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul 2 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	35