9.7.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 156/6

Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

2009/C 156/06

Ajutor nr.: XA 387/08

Stat membru: Țările de Jos

Regiunea: De provincies Groningen en Drenthe

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual:: Provinciale Agrarische bedrijfsverplaatsings regelingen, zie onder rechtsgrondslag voor de exacte benamingen.

Temeiul juridic:

—	Wet inrichting landelijk gebied

—	Provinciewet

—	Wet inkomstenbelasting 2001, art. 3.54

—

De volgende provinciale regelingen:

Provincie	Naam regeling
Groningen	Programma landelijk gebied PMJP 2007-2013 Groningen; deel 3 kader voor subsidies en overeenkomsten; paragraaf 9.3 Beleidsregel Verplaatsing Grondgebonden Agrarische Bedrijven
Drenthe	Provinciaal Meerjarenprogramma Drenthe, deel 3 subsidiegids, 2. subsidies voor natuur, verwerving EHS, Agrarische bedrijfsverplaatsingen

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare în milioane de euro:

Provincia	2008	2009	2010	2011	2012	2013	Total (1)
Groningen	0,5	0,5	0,5	0,5	0,5	0,5	3
Drenthe	0,8	0,8	0,8	0,8	0,8	0,8	maximum 4,8

Intensitatea maximă a ajutoarelor: În conformitate cu dispozițiile articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei, se acordă ajutoare exploatațiilor agricole a căror activitate se bazează pe exploatarea terenurilor după cum urmează:

Fermierii care, în scopul transferului exploatației, întrerup activitatea acesteia din punct de vedere fiscal sunt obligați să plătească taxe pe plusvalorile latente și pe activele similare ale exploatației lor (fostei lor exploatații). Aceasta reprezintă, pentru fermieri, o cheltuială care este legată în mod direct și indisociabil de transferul exploatației. Prin prezentul sistem se oferă ajutor de până la 100 % din costurile suportate, respectându-se astfel dispozițiile articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006.

Se consideră ca fiind costuri de transfer [menționate la litera (a)]:

costurile efective de transfer (precum costurile aferente transferului activelor și al animalelor exploatației către noul amplasament);

costurile notariale și cadastrale;

taxele de transfer datorate legate de relocare;

costurile ocazionate de consultanța legată de transfer (de exemplu cheltuielile cu agenții imobiliari și contabilii).

Costurile investițiilor la noul amplasament [menționate la litera (b)] vizează:

costurile investițiilor în clădirile și instalațiile exploatației la noul amplasament;

costuri generale (pentru consultanță), precum onorariile pentru arhitecți, ingineri și consultanți, cheltuielile cu studiile de fezabilitate legate de transfer. Nu sunt incluse cheltuielile juridice (cu autorizații, modificarea planificării teritoriale, proceduri prevăzute la articolul 19, certificate de sol nepoluat etc.).

Compensațiile care se acordă conform literelor (b) și (c) se calculează pe baza valorii reprezentative de piață. Ajutorul se ridică la 40 % din eventualele diferențe pozitive între valoarea reprezentativă de piață a vechiului amplasament și a clădirilor acestuia, pe de o parte, și suma următoarelor valori, pe de altă parte:

valoarea reprezentativă de piață a noului amplasament al exploatației, cu clădirile aferente.

eventualele investiții pentru construirea, modernizarea, înlocuirea și/sau extinderea noilor clădiri ale exploatației.

Data punerii în aplicare: punerea în aplicare începe după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după cum se prevede la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei, respectiv după publicarea unei decizii privind intrarea în vigoare a Deciziei din 3 septembrie 2007 de modificare a decretului din 2001 de aplicare a impozitelor pe venit (Uitvoeringsbesluit inkomstenbelasting 2001), Staatsblad nr. 328 pe 2007.

Durata sistemului de ajutoare: până la 31 decembrie 2013.

Obiectivul ajutorului: transferul în interes public al unor exploatații agricole cu perspective promițătoare ale căror terenuri agricole sunt necesare pentru realizarea unei bune structuri spațiale sau agrare, pentru ameliorarea naturii, a peisajului, a apei sau a mediului.

Sectorul (sectoarele) în cauză: toate întreprinderile agricole din sectorul producției agricole primare a căror producție constă în produse enumerate în anexa I la Tratatul CE.

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Provincia	Adresă
Groningen	Postbus 610, 9700 AP Groningen
Drenthe	Postbus 122, 9400 AC Assen

Adrese web:

Provincia	Site-ul web
Groningen	http://www.provinciegroningen.nl/boa/documenten/boerderijverplaatsingr0901.pdf
Drenthe	www.provincie.drenthe.nl/actueel/bekendmakingen/?ActItmIdt=12790

Alte informații: în fișa 125 din Programul de dezvoltare rurală 2007-2013 se face referire la posibilitatea de subvenționare a transferurilor exploatațiilor. Provinciile aleg să nu recurgă la această posibilitate, deoarece fișa respectivă oferă posibilitatea de subvenție numai corelată cu reducerea emisiilor de amoniac și a depozitării acestuia, în timp ce pentru atingerea efectivă a obiectivelor politice naționale și provinciale în ceea ce privește natura, apa și structurile agricole, este nevoie de un sistem de ajutoare cu abordare mai amplă.

Ajutor nr.: XA 442/08

Stat membru: Spania

Regiunea: Castilla-La Mancha

Denumirea sistemului de ajutoare: Ayudas para la realización de auditorías, análisis y estudios

Temeiul juridic: Convocatorias de ayudas para las cooperativas agrarias:

Orden de 8.6.2000 de la Consejería de Agricultura y Medio Ambiente por la que se establecen los programas de fomento de la calidad agroalimentaria en Castilla-La Mancha (FOCAL 2000) programa 1 cooperativismo agrario

Orden de de la Consejería de Agricultura y Desarrollo Rural, por la que se aprueban las bases reguladoras de las ayudas para la mejora de las estructuras asociativas agrarias en Castilla-La Mancha y se convocan dichas ayudas para el año 2009.

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: valoarea totală – 200 000 EUR.

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 50 % din cheltuielile eligibile:

Cheltuielile facturate de întreprinderile externe care realizează auditurile, analizele sau studiile sau care implementează standardele de calitate.

În eventualitatea participării la expoziții, târguri sau concursuri, sunt eligibile taxele de participare, costurile aferente publicațiilor și cheltuielile de închiriere a instalațiilor.

Data punerii în aplicare: începând cu data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul web al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei.

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: asistență tehnică [articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006] și producția de produse agricole de calitate [articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006].

Sectorul (sectoarele) în cauză: agricultură, creșterea animalelor, silvicultură și pescuit.

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Consejería de Agricultura y Desarrollo Rural

C/Pintor Matías Moreno, no 4

45004 Toledo

ESPAÑA

Adresa web: Provizorie:

http://www.jccm.es/agricul/paginas/ayudas/cooperativismo/cooperativismo.htm

Iar după publicare:

www.jccm.es/cgi-bin/docm.php3

(1) Sumele anuale sunt estimative; bugetul total prevăzut rămâne același.

9.7.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 156/9

2009/C 156/07

Ajutor nr.: XA 82/09

Stat membru: Spania

Regiune: Comunitat Valenciana

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Intercitrus

Temeiul juridic: Propuesta de Resolución del expediente acogido a la linea «Promoción Agroalimentaria de los cítricos»

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 250 000 EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 100 %

Data punerii în aplicare: Începând cu data publicării numărului de înregistrare a cererii de exceptare pe site-ul web al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei.

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până în decembrie 2009.

Obiectivul ajutorului: Participare la târguri; organizare de forumuri dedicate schimbului de cunoștințe între întreprinderi; campanie de informare și promovare pentru portocale și clementine, cu scopul de a determina creșterea consumului acestora având în vedere calitățile nutriționale și beneficiile pentru sănătate, fără a se menționa, în nicio situație, întreprinderea, marca sau originea; campanii promoționale în școli vizând copii de vârstă școlară; culegerea și analizarea informațiilor științifice în vederea prezentării de propuneri de includere în listele elaborate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare; ameliorarea cunoștințelor privind evoluția pieței. Activitățile eligibile corespund prevederilor articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006.

Sectorul (sectoarele) în cauză: IMM-uri din sectorul agroalimentar din regiunea Comunitat Valenciana.

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Conselleria de Agricultura, Pesca y Alimentación

C/Amadeo de Saboya, 2

46010 Valencia

ESPAÑA

Adresa web: http://www.agricultura.gva.es/especiales/ayudas_agrarias/pdf/INTERCITRUS%202009.pdf

Alte informații: —

La Directora General de Comercialización

Marta VALSANGIACOMO GIL

Ajutor nr.: XA 96/09

Stat membru: Spania

Regiunea: Comunitat Valenciana

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Consejo Regulador IGP Cítricos Valencianos.

Temeiul juridic: Ayuda individual nominativa: Presupuestos de la Generalitat 2009

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 604 750,00 EUR.

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 100 %

Data punerii în aplicare: Începând cu data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul web al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei.

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: decembrie 2009.

Obiectivul ajutorului: Organizarea de expoziții, concursuri, târguri și forumuri pentru schimbul de cunoștințe între întreprinderi și participarea la aceste evenimente. Se consideră cheltuieli eligibile: închirierea spațiului, a standului sau a spațiilor în care au loc prezentările; taxele de participare; cheltuielile de călătorie și costurile aferente publicațiilor legate de activitatea respectivă; publicațiile, precum cataloage sau site-uri web, care prezintă informații despre producătorii dintr-o anumită regiune sau producătorii unui anumit produs, cu condiția ca informațiile și prezentarea acestora să fie neutre și ca toți producătorii în cauză să aibă șanse egale de a apărea în publicație; informațiile faptice cu privire la produsul generic, la beneficiile sale nutriționale și la utilizările recomandate pentru acesta, putând fi indicată originea produsului, care trebuie să corespundă exact originii înregistrate de Comunitatea Europeană [articolul 15 alineatul (2) litera (e) ultimul paragraf].

Activități prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006.

Sectorul (sectoarele) în cauză: IMM-uri din sectorul agroalimentar din comunitatea autonomă Valencia.

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Conselleria de Agricultura, Pesca y Alimentación

C/Amadeo de Saboya, 2

46010 Valencia

ESPAÑA

Adresa web: http://www.agricultura.gva.es/especiales/ayudas_agrarias/pdf/Consejo_Regulador_IGP_CITRICOS_VALENCIANOS.pdf

Alte informații: —

La Directora General de Comercialización

Marta VALSANGIACOMO GIL

Ajutor nr.: XA 99/2009

Statul membru: Franța

Regiunea: département de la Haute-Garonne

Denumirea sistemului de ajutoare: Indemnisation des pertes entraînées par la fièvre catarrhale ovine (FCO) en Haute-Garonne: réduction des surcoûts de mise en «quarantaine» des jeunes bovins en surplus sur les exploitations.

Temeiul juridic: Articles L 1511-2 et L 1511-5 du code général des collectivités territoriales.

Articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 din 15 decembrie 2006.

Arrêté du 15 décembre 2008 modifiant l'arrêté du 1er avril 2008 définissant les zones réglementées relatives à la fièvre catarrhale du mouton.

Decizia 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar.

Délibération du Conseil général de la Haute-Garonne du 28 janvier 2009.

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare: 1 milion EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 100 %

Aceste ajutoare sunt rezervate pentru animalele care îndeplinesc toate criteriile următoare:

sunt născute în exploatație între 1 ianuarie 2008 și 1 iunie 2008 și sunt înmatriculate în departamentul Haute-Garonne;

se află în exploatație după 22 august 2008;

sunt vaccinate împotriva serotipurilor 1 și 8 ale bolii limbii albastre;

sunt comercializate înainte de 1 martie 2009.

Ajutoarele corespund preluării costurilor suplimentare reale de menținere în carantină a bovinelor tinere în limita dublă de 100 % din costurile suplimentare și de 105 EUR/cap de animal.

Costul minim al carantinei este evaluat la 161,44 EUR pentru o durată de blocare de 62 de zile (la sfârșitul căreia rezultatul testelor virusologice este negativ) și la 201,72 EUR pentru o durată de blocare de 81 de zile:

— hrană: 1,70 EUR/zi;

— cheltuieli de adăpostire și pentru îngrijiri veterinare: 0,42 EUR/zi;

— costul amânării veniturilor: 30 EUR/cap de animal.

Costul pentru 62 de zile:

= (1,7 + 0,42) × 62 + 30 = 161,44 EUR

Costul pentru 81 de zile:

= (1,7 + 0,42) × 81 + 30 = 201,72 EUR

În primul caz, în sarcina crescătorului rămân minimum 56,44 EUR.

În al doilea caz, în sarcina crescătorului rămân minimum 96,72 EUR.

Data punerii în aplicare: 27 martie 2009, începând cu data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei.

Durata sistemului de ajutoare: Până la sfârșitul anului 2009

Obiectivul ajutorului: Ca urmare a faptului că departamentul Haute-Garonne a devenit:

la 20 iunie 2008 zonă cu acces reglementat în urma prezenței serotipului 8 al bolii limbii albastre;

apoi, la 22 august 2008, zonă cu acces reglementat în urma prezenței serotipurilor 1 și 8 ale bolii limbii albastre,

crescătorii de animale din departament au fost nevoiți să mențină bovinele tinere în exploatații pe perioada de timp necesară pentru a dobândi imunitate, în timp ce practicile de creștere a animalelor din Haute-Garonne constau în vânzarea la export a animalelor slabe (cu vârsta medie de 5 luni).

Ajutorul acordat de Conseil général de la Haute-Garonne (Consiliul general al departamentului Haute-Garonne) este destinat compensării unei părți a costurilor suplimentare induse de menținerea în carantină.

În concordanță cu programul național de combatere a bolii limbii albastre și în completarea diferitelor măsuri adoptate pentru urmărirea și supravegherea acestei boli, ajutorul va permite crescătorilor de animale, cu titlu excepțional, să suporte costurile suplimentare de menținere în carantină a bovinelor tinere, masculi și femele; carantina fiind justificată de blocarea repetată a animalelor la 20 iunie 2008 și, apoi, la 22 august 2008 și de perioada de timp necesară pentru efectuarea vaccinării și pentru imunizare, astfel încât animalele să poată fi exportate.

Ansamblul criteriilor de eligibilitate aplicabile bovinelor tinere și caracterul cumulativ al acestor criterii permit garantarea faptului că ajutorul vizează exclusiv animalele efectiv supuse obligației de carantină.

Sectorul (sectoarele) în cauză: Sectorul bovin

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Conseil général de la Haute-Garonne

1 boulevard de la Marquette

31090 Toulouse Cedex

FRANCE

Adresa web: http://www.cg31.fr/upload/pdf_dadre_fco/aide_au_maintien_quarantaine_bovins.pdf

9.7.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 156/12

Actualizarea listei cuprinzând birourile vamale (1) prin care produsele menționate la anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al Comisiei (2) pot fi declarate pentru a fi puse în liberă circulație în cadrul Comunității Europene

2009/C 156/08

Stat membru	Birou vamal
BELGIQUE/BELGIË	Anvers DE — cale maritimă Bierset — (Grâce-Hollogne) DE — cale aeriană și/sau terestră Bruxelles DE — cale aeriană Zaventem D — cale aeriană
БЪЛГАРИЯ	Varna and Bourgas ports Sofia, Varna and Bourgas airports
ČESKÁ REPUBLIKA	Toate birourile vamale
DANMARK	Fiecare port și aeroport din Danemarca
DEUTSCHLAND	Baden-Württemberg	HZA Lörrach–ZA Weil-am-Rhein-Autobahn HZA Stuttgart–ZA Flughafen HZA Ulm–ZA Aalen
	Bayern	HZA München–ZA Flughafen HZA Regensburg–ZA Furth-im-Wald-Schafberg HZA Schweinfurt–ZA Bayreuth HZA Nürnberg–ZA Erlangen-Tennenlohe
	Berlin	HZA Berlin–ZA Marzahn HZA Potsdam–ZA Berlin-Flughafen-Tegel
	Brandenburg	Bereich HZA Frankfurt (Oder) HZA Frankfurt (Oder)–ZA Frankfurt (Oder) Autobahn HZA Frankfurt (Oder)–ZA Forst-Autobahn Bereich HZA Potsdam HZA Potsdam–ZA Berlin-Flughafen Schönefeld
	Bremen	HZA Bremen–ZA Neustädter Hafen HZA Bremerhaven–ZA Bremerhaven
	Hamburg	HZA Hamburg-Hafen–ZA Waltershof-Abfertigung Köhlfleetdamm HZA Hamburg-Stadt–ZA Oberelbe HZA Hamburg-Hafen–ZA Waltershof HZA Itzehoe–ZA Hamburg-Flughafen
	Hessen	HZA Frankfurt-am-Main-Flughafen
	Mecklenburg-Vorpommern	HZA Stralsund–ZA Rostock-Grenzkontrollstelle Rostock
	Niedersachsen	HZA Hannover–ZA Hannover-Nord HZA Braunschweig–ZA Braunschweig-Broitzem
	Nordrhein-Westfalen	HZA Dortmund–ZA Ost HZA Düsseldorf–ZA Flughafen
	Rheinland-Pfalz	HZA Koblenz–ZA Hahn-Flughafen
	Schleswig-Holstein	HZA Kiel–ZA Wik, Grenzkontrollstelle Kiel Ostuferhafen HZA Kiel–ZA Travemünde
EESTI	Narva, Koidula, Luhamaa Frontier Posts, Tallinn Airport, Tallinn, Paljassaare et Muuga Ports
ΕΛΛΑΔΑ	Αθηνών, Πειραιά, Κρατικού Αερολιμένα Αθηνών, Θεσσαλονίκης, Αερολιμένα Μίκρας, Βόλου, Πατρών, Ηρακλείου, Αερολιμένα Ηρακλείου Κρήτης, Καβάλας, Ιωαννίνων, Ναυπλίου
ESPAÑA	Barcelona (Aeropuerto), Barcelona (Puerto), Irun (Carretera), La Junquera (Carretera), Madrid (Aeropuerto)
FRANCE	Bordeaux: transport aérien Brive: transport terrestre Dunkerque: transport maritime Lille: transport aérien et terrestre Lyon-Satolas: transport aérien Le Puy-en-Velay: transport terrestre Marseille: transport aérien, terrestre et maritime Nice-aéroport: transport aérien Orly: transport aérien Roissy: transport aérien et terrestre Rungis: transport terrestre Saint-Julien-en-Genevois: transport terrestre Saint-Louis/Bâle: transport aérien et terrestre Strasbourg: transport terrestre Thionville: transport terrestre Toulouse-Blagnac: transport aérien Valence: transport terrestre
IRELAND	Toate birourile vamale
ITALIA	Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Trieste Ufficio di Sanità aerea di Torino–Caselle Ufficio di Sanità aerea di Roma–Fiumicino Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Venezia Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Genova Ufficio di Sanità marittima di Livorno Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Ancona Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Brindisi Ufficio di Sanità aerea di Varese–Malpensa Ufficio di Sanità aerea di Bologna–Panicale Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Bari Posto d'Ispezione frontaliera di Chiasso
ΚΥΠΡΟΣ	Toate birourile vamale
LATVIJA	Roads: Grebneva, Pãternieki, Terehova; Railways: Daugavpils, Rēzekne-2; Seaports: Liepāja, Rĭga, Ventspils; Airport: Rĭga; Post: Rĭga International branch of the Latvian Post Office
LIETUVA	Toate birourile vamale
LUXEMBURG	Birou vamal și de accize Centru vamal–Luxemburg Birou vamal și de accize Luxemburg-aeroport–Niederanven
MAGYARORSZÁG	Toate birourile vamale
MALTE	The Air Freight Section at Malte International Airport, Luqa The Sea Freight Entry Processing Unit at Customs House, Valletta The Parcel Post Office at Customs Office, Qormi
NEDERLAND	Toate birourile vamale
ÖSTERREICH	Nickelsdorf Heiligenkreuz Spielfeld Tissis Wien–Flughafen Schwechat
POLSKA	Toate birourile vamale
PORTUGAL	Aeroportos de Lisboa, Porto e Faro Portos de Lisboa e Leixões
ROMÂNIA	Toate birourile vamale
SLOVENIJA	Obrežje (road border crossing), Koper (port border crossing), Dobova (railway border crossing), Gruškovje (road bordercrossing), Jelšane (road border crossing), Brnik (air border crossing), Ljubljana (road and railway)
SLOVENSKO	Toate birourile vamale
SUOMI — FINLAND	Helsinki, Vaalimaa, Niirala, Vartius, Raja-Jooseppi, Utsjoki, Kilpisjärvi, Helsinki-Vantaan lentoaseman
SVERIGE	Arlanda, Göteborg, Landvetter, Helsingborg, Karlskrona, Stockholm, Ystad, Karlshamn
UNITED KINGDOM	Belfast International Airport, Port of Belfast, Port of Dover, Port of Falmouth, Port of Felixstowe, Gatwick Airport, Glasgow Prestwick Airport, Manchester Airport, Port of Hull and Goole, Port of London, Port of Southampton

(1) Actualizarea este marcată în italice.

(2) JO L 306, 7.11.2006, p. 3.

9.7.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 156/18

AUTORITATEA AELS DE SUPRAVEGHERE RECOMANDARE

din 5 noiembrie 2008

privind piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice care pot face obiectul unei reglementări ex ante, în conformitate cu actul menționat la punctul 5cl din anexa XI la Acordul privind SEE (Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice), astfel cum a fost modificat prin protocolul 1 la acord și prin adaptările sectoriale din anexa XI la respectivul acord

2009/C 156/12

AUTORITATEA AELS DE SUPRAVEGHERE,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul privind Spațiul Economic European (1),

AVÂND ÎN VEDERE Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție, în special articolul 5 alineatul (2) litera (b),

AVÂND ÎN VEDERE actul menționat la punctul 5cl din anexa XI la Acordul privind SEE (Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice) (2), astfel cum a fost modificat prin protocolul 1 la acord și prin adaptările sectoriale din anexa XI la respectivul acord, în special articolul 15,

AVÂND ÎN VEDERE decizia Autorității nr. 194/04/COL din 14 iulie 2004 de adoptare a unei recomandări privind piețele relevante din sectorul comunicațiilor electronice care pot face obiectul unei reglementări ex ante și orientările Comisiei privind analizele de piață și evaluarea puterii semnificative pe piață,

întrucât:

(1)

Directiva-cadru stabilește un cadru legislativ pentru sectorul comunicațiilor electronice care încearcă să răspundă tendințelor de convergență prin includerea tuturor rețelelor și a serviciilor de comunicații electronice în sfera sa de aplicare. Scopul cadrului legislativ este de a reduce treptat reglementările ex ante specifice sectorului, pe măsură ce concurența de pe piață se intensifică.

(2)

Articolul 15 din directiva-cadru prevede că Autoritatea de supraveghere AELS (denumită în continuare „Autoritatea”) adoptă o recomandare privind piețele relevante de produse și de servicii, după o consultare publică și după consultarea autorităților naționale de reglementare (ANR-uri) din statele AELS.

(3)

Scopul prezentei recomandări este de a identifica piețele de produse și de servicii în cazul cărora reglementarea ex ante poate fi justificată în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din directiva-cadru. Obiectivul oricărei intervenții de reglementare ex ante este, în ultimă instanță, de a genera beneficii pentru utilizatorii finali prin transformarea piețelor cu amănuntul în piețe competitive, asigurând durabilitatea acestora. Definiția piețelor relevante poate să se modifice și chiar se modifică în timp, pe măsură ce caracteristicile produselor și ale serviciilor evoluează, iar posibilitățile de substituire din perspectiva cererii și a ofertei suferă modificări. Dat fiind faptul că recomandarea din 14 iulie 2004 (3) este în vigoare de peste patru ani, este oportună acum revizuirea acesteia, în funcție de evoluțiile pieței în SEE. În consecință, prezenta recomandare înlocuiește Recomandarea din 14 iulie 2004, astfel cum a fost adoptată prin Decizia nr. 194/04/COL.

(4)

Articolul 15 alineatul (1) din directiva-cadru impune definirea de către Autoritate a piețelor în conformitate cu principiile dreptului concurenței. În consecință, prezenta recomandare aplică principiile dreptului concurenței pentru a stabili limitele piețelor de produse în cadrul sectorului comunicațiilor electronice, iar identificarea sau selectarea anumitor piețe specifice care să fie supuse unei reglementări ex ante depinde de prezența sau absența acelor caracteristici care ar justifica impunerea obligațiilor de reglementare ex ante. Terminologia folosită în prezenta recomandare se bazează pe terminologia folosită în directiva-cadru și în Directiva 2002/22/CE (4). În conformitate cu directiva-cadru, responsabilitatea de a defini piețele relevante corespunzătoare circumstanțelor naționale, în special piețele geografice relevante de pe teritoriul lor, revine autorităților naționale de reglementare.

(5)

În prezenta recomandare, punctul de plecare pentru identificarea piețelor îl constituie definirea piețelor cu amănuntul dintr-o perspectivă orientată către viitor, luând în calcul substituibilitatea din perspectiva cererii și a ofertei. Odată definite piețele cu amănuntul, se poate proceda ulterior la identificarea piețelor cu ridicata relevante. În cazul în care piața din aval este aprovizionată într-o mare măsură de o întreprindere sau de întreprinderi integrate vertical, ar putea fi dificil pentru eventualele întreprinderi neintegrate vertical să obțină produsele sau serviciile necesare fabricării propriilor lor produse și servicii. În consecință, pentru a determina dacă piața poate face obiectul unei reglementări ex ante, ar putea fi necesară imaginarea existenței unei piețe cu ridicata situate în amonte. Piețele din sectorul comunicațiilor electronice sunt deseori duale, în sensul că înglobează servicii furnizate prin rețele sau platforme care reunesc utilizatori situați de ambele părți ale pieței, cum ar fi, de exemplu, utilizatorii finali care comunică între ei sau emițătorii și receptorii de informații sau de conținut. Trebuie să se țină seama de aceste aspecte atunci când se ia în considerare identificarea și definirea piețelor, dat fiind faptul că acestea pot afecta atât modul în care sunt definite piețele, cât și prezența sau absența caracteristicilor care ar putea justifica impunerea de obligații de reglementare ex ante.

(6)

Pentru a putea identifica piețele care pot face obiectul unei reglementări ex ante, este necesar să se aplice următoarele criterii cumulative. Primul criteriu este prezența unor bariere importante și netranzitorii la intrarea pe piață. Acestea pot fi de ordin structural sau pot avea caracter juridic sau de reglementare. Cu toate acestea, date fiind caracterul dinamic și funcționarea piețelor din sectorul comunicațiilor electronice, la realizarea unei analize prospective în vederea identificării piețelor relevante pentru o posibilă reglementare ex ante ar trebui, de asemenea, să se ia în considerare și posibilitățile de depășire, într-un orizont de timp relevant, a acestor bariere la intrarea pe piață. Ca urmare, cel de al doilea criteriu admite doar piețele a căror structură nu tinde către o concurență efectivă într-un orizont de timp relevant. Aplicarea acestui criteriu presupune examinarea situației concurenței dincolo de barierele la intrarea pe piață. Cel de al treilea criteriu se referă la faptul că aplicarea doar a dreptului concurenței nu ar rezolva în mod corespunzător deficiențele respective pe care le prezintă piața.

(7)

Principalii indicatori care trebuie avuți în vedere în momentul evaluării primului și a celui de al doilea criteriu sunt similari celor studiați în cadrul unei analize de piață prospective, în special indicatorii privind barierele la intrarea pe piață în absența reglementării (inclusiv amploarea costurilor irecuperabile), structura pieței, performanțele și dinamica pieței, inclusiv indicatorii precum cotele de piață și tendințele aferente, prețurile pe piață și tendințele aferente, precum și dimensiunea și acoperirea rețelelor sau a infrastructurilor concurente. Orice piață care satisface cele trei criterii în absența reglementării ex ante poate face obiectul unei reglementări ex ante.

(8)

Din punctul de vedere al concurenței, piețele noi care apar nu ar trebui să fie supuse unor obligații necorespunzătoare, chiar dacă există un „avantaj al primului sosit”, în conformitate cu directiva-cadru. Se consideră că piețele noi care apar înglobează produse sau servicii pentru care, datorită noutății acestora, este foarte dificil să se prevadă condițiile privind cererea sau condițiile privind intrarea pe piață și oferta și, ca urmare, este dificil să se aplice cele trei criterii. Scopul neaplicării măsurilor de reglementare la noile piețe care apar este de a promova inovarea, în conformitate cu articolul 8 din directiva-cadru; în același timp, trebuie să se prevină blocarea acestor piețe de către o întreprindere dominantă, după cum se specifică și în orientările Autorității privind analizele de piață și evaluarea puterii semnificative pe piață, în temeiul cadrului de reglementare pentru comunicațiile și serviciile electronice (5). Modernizările succesive ale infrastructurii rețelelor existente duc rareori la apariția unei piețe noi. Lipsa substituibilității unui produs trebuie stabilită atât din punct de vedere al cererii, cât și al ofertei, înainte de a se putea decide că acesta nu aparține unei piețe deja existente. Apariția unor noi servicii cu amănuntul ar putea duce la crearea unei noi piețe derivate cu ridicata, în măsura în care serviciile respective cu amănuntul nu pot fi furnizate utilizându-se produse cu ridicata deja existente.

(9)	În ceea ce privește barierele la intrarea pe piață, două tipuri de astfel de bariere sunt relevante în sensul prezentei recomandări: barierele de ordin structural și cele cu caracter juridic sau de reglementare.

(10)

Barierele de ordin structural la intrarea pe piață sunt determinate de condițiile inițiale privind costurile sau cererea, care creează condiții inegale pentru întreprinderile aflate deja pe piață și pentru cele care doresc să intre pe piață, care afectează sau împiedică intrarea pe piață a acestora din urmă. De exemplu, se pot întâlni bariere importante de ordin structural în cazul în care piața este caracterizată de avantaje de costuri absolute, economii de scară și/sau economii de gamă semnificative, limitări de capacitate și costuri irecuperabile ridicate. Până în prezent, se pot încă identifica asemenea bariere în ceea ce privește desfășurarea și/sau furnizarea pe scară largă la posturi fixe a rețelelor cu acces local. O barieră structurală asociată poate exista și în cazul în care furnizarea serviciilor necesită o componentă de rețea care nu poate fi duplicată din motive tehnice sau poate fi duplicată doar cu niște costuri care fac ca activitatea respectivă sa fie neprofitabilă pentru concurenți.

(11)

Barierele cu caracter juridic sau de reglementare nu sunt datorate unor condiții economice, ci rezultă de pe urma unor măsuri legislative, administrative sau de altă natură ale autorităților naționale, care au un impact direct asupra condițiilor de intrare și/sau poziționare a operatorilor pe piața relevantă. Un exemplu de barieră cu caracter juridic sau de reglementare care împiedică intrarea pe piață este reprezentat de limitarea numărului de întreprinderi care au acces la spectrul de frecvențe în vederea furnizării de servicii specifice. Alte exemple de bariere cu caracter juridic sau de reglementare sunt formele de control asupra prețurilor sau alte măsuri privind prețurile care le sunt impuse întreprinderilor, care afectează nu numai intrarea, ci și poziționarea acestora pe piață. În mod normal, barierele cu caracter juridic sau de reglementare care pot fi eliminate într-un orizont de timp relevant nu ar trebui să fie considerate bariere de ordin economic la intrarea pe piață, situație care ar permite îndeplinirea primului criteriu.

(12)

De asemenea, barierele la intrarea pe piață pot deveni mai puțin relevante în cazul piețelor bazate pe inovare, a căror caracteristică o reprezintă progresele tehnologice continue. În cazul unor astfel de piețe, presiunile concurențiale provin de multe ori din riscul pe care îl reprezintă inovarea realizată de concurenții potențiali, care nu sunt încă pe piață. Pe piețele bazate pe inovare poate avea loc o concurență dinamică sau pe termen-lung între firme care nu sunt în mod neapărat concurente pe o piață „statică” deja existentă. Prezenta recomandare nu identifică piețele în cazul cărora se anticipează că barierele la intrare nu vor persista o perioadă previzibilă de timp. Pentru a stabili dacă barierele la intrare sunt susceptibile să persiste în absența reglementării, este necesar să se analizeze dacă industria respectivă a cunoscut intrări frecvente și de succes pe piață și dacă asemenea intrări sunt, sau probabil că vor fi în viitor, suficient de imediate și de persistente pentru a limita puterea de piață. Relevanța barierelor la intrare va depinde, printre altele, de nivelul minim de eficiență a producției și de costurile care nu pot fi recuperate.

(13)

Chiar și în cazul în care o piață este caracterizată de bariere importante la intrare, alți factori structurali de pe piața respectivă pot arăta că piața tinde către o situație de concurență efectivă în orizontul de timp relevant. De exemplu, dinamica pieței poate fi datorată progreselor tehnologice sau convergenței unor produse și piețe care pot da naștere unor presiuni concurențiale între operatorii care activează pe piețe de produse distincte. Acest lucru poate fi valabil și în cazul unor piețe cu un număr limitat – dar suficient – de întreprinderi care au structuri de costuri diferite și care se confruntă cu o cerere pe piață caracterizată de elasticitatea prețurilor. De asemenea, ar putea exista capacitate în exces pe o piață care în mod normal ar permite firmelor concurente să își extindă foarte rapid producția, ca reacție la orice creștere a prețurilor. În cadrul unor asemenea piețe, cotele de piață se pot modifica în timp și/sau se pot observa scăderi ale prețurilor. În cazul în care dinamica pieței se schimbă rapid, orizontul de timp relevant trebuie ales cu mare atenție, astfel încât să reflecte evoluțiile pertinente ale pieței.

(14)

Decizia de a identifica o piață care poate face obiectul unei reglementări ex ante ar trebui să depindă și de o evaluare a capacității dreptului concurenței de a rezolva deficiențele pieței datorate îndeplinirii primelor două criterii. Intervențiile în temeiul dreptului concurenței probabil că nu vor fi suficiente, în cazul în care o intervenție vizând remedierea unei deficiențe a pieței trebuie să satisfacă un număr mare de criterii de conformitate sau în cazul în care intervențiile frecvente și/sau rapide sunt indispensabile.

(15)

Aplicarea celor trei criterii ar trebui să limiteze numărul de piețe din sectorul comunicațiilor electronice în cazul cărora se impun obligații de reglementare ex ante și, ca urmare, să contribuie la obiectivul cadrului legislativ de a reduce treptat reglementarea sectorială ex ante, pe măsură ce concurența pe piață se dezvoltă. Aceste criterii ar trebui aplicate cumulat, astfel încât, în cazul în care unul dintre ele nu este îndeplinit, să se poată concluziona că piața respectivă nu ar trebui identificată ca putând face obiectul reglementării ex ante.

(16)

Controalele de reglementare privind serviciile cu amănuntul ar trebui impuse numai în cazul în care autoritățile naționale de reglementare consideră că măsurile pertinente aplicabile prețurilor cu ridicata sau măsurile cu privire la selectarea sau preselectarea operatorilor nu ar reuși să asigure o concurență efectivă și realizarea obiectivelor de interes public. Intervenind la nivelul comerțului cu ridicata, inclusiv prin măsuri de remediere care pot afecta piețele cu amănuntul, statele SEE pot asigura, atât cât este posibil, faptul că o cât mai mare parte din lanțul valoric este deschis concurenței normale, generând astfel rezultate optime pentru utilizatorii finali. Așadar, prezenta recomandare identifică în principal piețe cu ridicata, în cazul cărora scopul reglementării corespunzătoare este de a remedia lipsa concurenței efective care este evidentă pe piețele utilizatorilor finali. Dacă o autoritate națională de reglementare dovedește că intervențiile pe piața cu ridicata au eșuat, piața cu amănuntul relevantă poate face obiectul unei reglementări ex ante, cu condiția îndeplinirii celor trei criterii stabilite mai sus.

(17)	La 17 decembrie 2007, Comisia Europeană a emis o nouă Recomandare 2007/879/CE (6) privind piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice care pot face obiectul unei reglementări ex ante, în conformitate cu directiva-cadru .

(18)

Punctul de plecare pentru revizuirea recomandării Autorității în ceea ce privește piețele relevante îl constituie noua recomandare a Comisiei și aspectele expuse de aceasta din urmă în nota explicativă la recomandarea sa. În cadrul procesul de revizuire a recomandării sale, Autoritatea a estimat că o comparație între evoluțiile piețelor ar trebui făcută luând ca punct de referință piața SEE, și nu ținând cont doar de situația pieței din diferite state AELS.

(19)

Pe baza evoluțiilor pieței din statele AELS, precum și a observațiilor prezentate în cadrul consultării publice și a altor informații aflate la dispoziția Autorității, se pare că, în general, este puțin probabil ca funcționarea celor trei piețe de comunicații electronice din statele AELS să oscileze într-o mai mare măsură în raport cu funcționarea medie a piețelor din Uniunea Europeană sau cu funcționarea întregii piețe SEE decât oscilează piețele de acest tip din diferite state membre în raport cu media.

(20)

Obiectivul Acordului privind SEE este de a institui un „Spațiu Economic European dinamic și omogen, bazat pe norme comune și condiții concurențiale egale” (7). Având în vedere acest obiectiv și considerentele anterioare și pentru a asigura aplicarea uniformă a cadrului comun de reglementare și certitudinea juridică pentru actorii interesați de pe piețele de comunicații electronice din SEE, Autoritatea adoptă o recomandare în linie cu recomandarea Comisiei. În consecință, în prezenta recomandare, numărul de piețe care pot face obiectul unei reglementări ex ante se reduce de la 18 la 7.

(21)

Reducerea numărului de piețe care pot face obiectul unei reglementări ex ante nu indică neapărat că pe piețele eliminate există o concurență efectivă în fiecare dintre statele AELS și că reglementarea ex ante a acestor piețe nu se mai justifică. Contribuțiile transmise Autorității în timpul procesului de revizuire susțin faptul că o continuare a reglementării anumitor piețe ar putea fi justificată.

(22)

Piețele enumerate în anexă au fost identificate pe baza acestor trei criterii cumulative. În cazul piețelor care nu sunt incluse în prezenta recomandare, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să aplice testul celor trei criterii. În ceea ce privește piețele din anexa la Recomandarea nr. 194/04/COL din 14 iulie 2004 care nu sunt incluse în anexa la prezenta recomandare, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să aibă competența de a aplica testul celor trei criterii pentru a putea determina dacă, în funcție de circumstanțele naționale, o piață poate încă face obiectul unei reglementări ex ante. Pentru piețele enumerate în prezenta recomandare, o autoritate națională de reglementare poate opta să nu realizeze o analiză de piață dacă stabilește că cele trei criterii nu sunt satisfăcute în cazul pieței respective. Autoritățile naționale de reglementare pot identifica piețe diferite față de cele incluse în prezenta recomandare, cu condiția respectării articolului 7 din directiva-cadru. Nerespectarea obligației de a notifica un proiect de măsură care afectează schimburile comerciale între statele AELS, după cum se prevede la considerentul 38 din directiva-cadru, poate duce la demararea unor proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statului în cauză. Alte piețe decât cele enumerate în prezenta recomandare ar trebui definite pe baza principiilor de concurență stabilite de comunicarea Autorității privind definirea pieței relevante în sensul dreptului concurenței al SEE (8) și ar trebui să respecte orientările Autorității privind analizele de piață și evaluarea puterii semnificative pe piață și, în același timp, să satisfacă cele trei criterii stabilite mai sus.

(23)

Faptul că prezenta recomandare identifică piețele de produse și de servicii care pot face obiectul unei reglementări ex ante nu înseamnă că reglementarea se justifică întotdeauna sau că aceste piețe vor face obiectul impunerii unor obligații de reglementare stabilite prin directivele specifice. În special, reglementarea nu poate fi impusă sau trebuie retrasă în cazul în care pe aceste piețe există o concurență efectivă în absența reglementării, cu alte cuvinte, dacă niciun operator nu deține o putere semnificativă pe piață în sensul articolului 14 din directiva-cadru. Obligațiile de reglementare trebuie să fie corespunzătoare și să se bazeze pe natura problemei identificate, să fie proporționale și justificate, având în vedere obiectivele prevăzute prin directiva-cadru, în special maximizarea beneficiilor pentru utilizatori, asigurarea unei concurențe care nu este denaturată sau restricționată, încurajarea investițiilor eficiente în infrastructură și promovarea inovării, precum și încurajarea utilizării și a gestionării eficiente a frecvențelor radio și a resurselor de numerotare.

(24)

Identificarea piețelor în prezenta recomandare nu aduce atingere definirii piețelor în cazuri specifice, în conformitate cu dreptul concurenței. Pe lângă aceasta, faptul că o activitate intră sub incidența reglementării ex ante, acest fapt nu înseamnă că aceasta nu poate fi analizată în conformitate cu dreptul concurenței.

(25)	Prezenta recomandare a făcut obiectul unei proceduri de consultare publică și de consultare cu autoritățile naționale de reglementare și cu alte autorități naționale din statele AELS.

(26)

Prezenta recomandare ar trebui interpretată din perspectiva notei explicative la Recomandarea 2007/879/CE a Comisiei privind piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice care pot face obiectul unei reglementări ex ante, în conformitate cu directiva-cadru. Nota explicativă include, printre altele, o descriere a tehnologiilor aflate în dezvoltare, în relație cu piețele definite în recomandare,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

În definirea piețelor relevante corespunzătoare circumstanțelor naționale, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din actul menționat la punctul 5cl din anexa XI la Acordul privind SEE, Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, astfel cum a fost modificat prin protocolul 1 la acord și prin adaptările sectoriale din anexa XI la respectivul acord, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să analizeze piețele de produse și de servicii identificate în anexa la prezenta recomandare.

În momentul în care identifică alte piețe decât cele stabilite în anexă, autoritățile naționale de reglementare trebuie să se asigure că următoarele trei criterii sunt îndeplinite în același timp:

(a)	prezența unor bariere importante și netranzitorii la intrarea pe piață. Acestea pot fi de ordin structural sau pot avea caracter juridic sau de reglementare;

(b)	o structură de piață care nu tinde către o concurență efectivă într-un orizont de timp relevant. Aplicarea acestui criteriu presupune examinarea situației concurenței dincolo de barierele la intrarea pe piață;

(c)	faptul că aplicarea doar a dreptului concurenței nu poate rezolva în mod adecvat deficiențele respective pe care le prezintă piața.

Prezenta recomandare nu aduce atingere definirii pieței, rezultatelor analizei de piață și obligațiilor de reglementare adoptate de autoritățile naționale de reglementare în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) și cu articolul 16 din actul menționat la punctul 5cl din anexa XI la Acordul privind SEE și astfel cum a fost modificat prin protocolul 1 la acord și prin adaptările sectoriale conținute în anexa XI la respectivul acord (Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice), anterior datei de adoptare a prezentei recomandări.

4.	Prezenta recomandare se adresează statelor AELS.

Adoptată la Bruxelles, 5 noiembrie 2008.

Pentru Autoritatea AELS de Supraveghere

Per SANDERUD

Președinte

Kurt JAEGER

Membru al Colegiului

(1) Denumit în continuare „Acordul privind SEE”.

(2) JO L 108, 24.4.2002, p. 33. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 717/2007 (JO L 171, 29.6.2007, p. 32; denumită în continuare „directiva-cadru”).

(3) Recomandarea Autorității AELS de supraveghere din 14 iulie 2004 privind piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice care pot face obiectul unei reglementări ex ante, în conformitate cu Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, încorporată în Acordul privind Spațiul Economic European (JO L 113, 27.4.2006, p. 18 și suplimentul SEE nr. 21, 27.4.2006, p. 33). Adoptat prin decizia nr. 194/04/COL.

(4) Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (Directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51), încorporat la punctul 5cm din anexa XI la Acordul privind SEE prin Decizia nr. 11/2004 a Comitetului mixt (JO L 116, 22.4.2004, p. 60 și suplimentul SEE nr. 20, 22.4.2004, p. 14).

(5) Orientările Autorității de supraveghere AELS din 14 iulie 2004 privind analiza de piață și evaluarea puterii semnificative pe piață și în temeiul cadrului de reglementare pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice menționate în anexa XI la Acordul privind Spațiul Economic European (JO C 101, 27.4.2006, p. 1 și suplimentul SEE nr. 21, 27.4.2006, p. 1).

(6) JO L 344, 28.12.2007, p. 65.

(7) Al patrulea considerent din preambulul Acordului privind SEE.

(8) Decizia Autorității AELS de Supraveghere nr. 46/98/COL din 4 martie 1998 privind emiterea a două comunicări în domeniul concurenței, referitoare la definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței în cadrul Spațiului Economic European (SEE) și la acordurile de mică importanță care nu intră sub incidența articolului 53 alineatul (1) din Acordul privind SEE (JO L 200, 16.7.1998, p. 46 și suplimentul SEE nr. 28, 16.7.1998, p. 1).

ANEXĂ

Piețe cu amănuntul

1.	Accesul clienților rezidenți și nerezidenți la un post fix din rețeaua publică de telefonie.

Piețe cu ridicata

Inițierea apelului la un post fix din rețeaua publică de telefonie.

În sensul prezentei recomandări, se consideră că inițierea apelului include transmiterea apelului, definită astfel încât să fie conformă, în context național, cu limitele stabilite pentru piața serviciilor de tranzit și de terminare a apelurilor la un post fix din rețeaua publică de telefonie.

Terminarea apelului la un post fix din rețelele publice individuale de telefonie.

În sensul prezentei recomandări, se consideră că terminarea apelului include transmiterea apelului, definită astfel încât să fie conformă, în context național, cu limitele stabilite pentru piața serviciilor de inițiere și de tranzit a apelurilor la un post fix din rețeaua publică de telefonie.

4.	Acces cu ridicata (fizic) la infrastructura de rețea (inclusiv acces partajat sau acces complet separat) la un post fix.

Acces cu ridicata la comunicații în bandă largă.

Această piață înglobează accesul virtual (care nu este fizic) la rețea, inclusiv acces de tip „bit-stream”, la un post fix. Această piață este situată în aval față de piața de acces fizic de la punctul 4 de mai sus, în sensul că accesul cu ridicata la comunicațiile în bandă largă se poate baza pe această resursă, în combinație cu alte elemente.

6.	Furnizarea cu ridicata a unor segmente terminale de linii închiriate, indiferent de tehnologia utilizată pentru punerea la dispoziție de capacitate închiriată sau rezervată.

7.	Terminarea apelurilor de voce în rețelele individuale de telefonie mobilă.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

9.7.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 156/25

Comunicare publicată în temeiul articolului 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazul COMP/B-1/39.316 – Gaz de France (blocarea accesului la piața gazului)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2009/C 156/14

1. INTRODUCERE

(1)

În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (1), atunci când Comisia intenționează să adopte o decizie care impune încetarea încălcării dreptului comunitar, iar întreprinderile în cauză propun angajamente pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie în evaluarea sa preliminară, Comisia poate decide ca respectivele angajamente să devină obligatorii pentru întreprinderi. O astfel de decizie, care poate fi adoptată pentru o perioadă determinată, stabilește faptul că nu se mai justifică o acțiune a Comisiei în acest sens. În conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din același regulament, Comisia publică un rezumat al cazului, precum și conținutul esențial al angajamentelor. Părțile terțe interesate pot prezenta observații în termenul stabilit de Comisie.

2. REZUMATUL CAZULUI

(2)

La 22 iunie 2009, Comisia a adoptat o evaluare preliminară în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 privind infracțiunile pe care Gaz de France Suez S.A., precum și filialele GRTgaz S.A. („GRTgaz”) și Elengy S.A. (cunoscute împreună sub numele „GDF Suez”) le-ar fi comis pe piața gazului din Franța.

(3)

Conform evaluării preliminare, GDF Suez este unul dintre actorii principali pe piața importurilor și a furnizării de gaz în cele două zone de echilibrare – nord și sud – ale rețelei de transport GRTgaz. Evaluarea preliminară a Comisiei arată că este posibil ca GDF Suez să fi abuzat de poziția sa dominantă în sensul articolului 82 din tratatul CE prin blocarea accesului la capacitățile de import de gaz în Franța, ceea ce ar fi limitat concurența pe piața de furnizare a gazului. Se pare că această blocare rezultă din rezervarea pe termen lung a majorității capacităților de import în Franța, precum și din modalitățile de alocare a capacităților de import în noul terminal de gaz metan de la Fos Cavaou și din limitarea strategică a investițiilor în capacitățile de import suplimentare la terminalul de gaz metan de la Montoir de Bretagne.

3. ESENȚA CONȚINUTULUI ANGAJAMENTELOR PREZENTATE

(4)

GDF Suez nu este de acord cu evaluarea preliminară a Comisiei. Cu toate acestea, GDF Suez a prezentat angajamente, în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în ceea ce privește concurența. Elementele-cheie ale angajamentelor pot fi sintetizate astfel (pentru detalii privind toate punctele, a se vedea textul angajamentelor):

(5)

Începând din 1 octombrie 2010 și pentru perioada subscrierilor GDF Suez rămasă la data notificării deciziei pe care ar putea să o adopte Comisia în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, GDF Suez va ceda în favoarea părților terțe capacități ferme pe termen lung la punctele de intrare de la Obergailbach (80 GWh/zi) și Taisnières-H (10 GWh/zi).

(6)

De asemenea, GDF Suez va ceda în favoarea părților terțe capacități de transport în amonte echivalente, până la 30 septembrie 2027 la punctul de intrare Waidhaus și la punctul de ieșire Medelsheim, până la 30 septembrie 2025 la punctul de intrare Zeebrugge și la punctul de ieșire Blaregnies și, în cazul în care cumpărătorul solicită acest lucru, până la 30 septembrie 2018 la gazoductul Interconnector la punctul de intrare „ieșire NBP” și la punctul de ieșire „zona de intrare Zeebrugge IZT”.

(7)	De asemenea, GDF Suez va ceda în favoarea părților terțe capacități ferme pe termen lung în terminalele de gaz metan de la Montoir de Bretagne (1 Gm3/an din 1 octombrie 2010 și 1 Gm3/an din 1 octombrie 2011) și de la Fos Cavaou [2,175 Gm3/an din 1 ianuarie 2011 (2)].

(8)	Timp de zece ani, începând din 1 octombrie 2014 cel târziu, GDF Suez își va limita subscrierile de capacități la mai puțin de 50 % din totalitatea capacităților de intrare ferme pe termen lung pentru gaz H în zonele de echilibrare nord și sud din rețeaua GRTgaz și pe întreg teritoriul francez (3).

(9)

În perioada 1 octombrie 2014-1 octombrie 2021, GDF Suez se angajează ca în perioada 1 octombrie 2024-1 octombrie 2029 să limiteze subscrierile de capacități ferme pe termen lung pentru gazul H la lucrările existente la 1 octombrie 2014, în proporție de mai puțin de 50 % din totalitatea capacităților ferme pe termen lung disponibile pentru lucrările respective.

(10)	În cele din urmă, GDF Suez se angajează să continue, în condiții aproape identice cu cele în vigoare, serviciul de swap al gazului H în gaz B furnizat către GRTgaz pentru ca acesta să își poată menține serviciul regulat de conversie a gazului H în gaz B.

(11)	Va fi desemnat un mandatar independent care să vegheze la respectarea angajamentelor asumate de GDF Suez.

(12)	Varianta integrală a angajamentelor este publicată în limba franceză pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență la adresa: http://ec.europa.eu/comm/competition/index_fr.html

4. INVITAȚIA DE A PREZENTA OBSERVAȚII

(13)

Sub rezerva efectuării unui test de piață, Comisia intenționează să adopte o decizie în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, prin care să declare că angajamentele prezentate succint în cele de mai sus și publicate pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență au caracter obligatoriu.

(14)

În conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații privind angajamentele propuse. În acest context, Comisia invită părțile interesate să menționeze în observații dacă consideră că angajamentele propuse de GDF Suez pot constitui un răspuns la preocupările semnalate. Aceste observații trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult două luni de la data publicării prezentei. De asemenea, părțile terțe interesate sunt invitate să prezinte o versiune neconfidențială a observațiilor, în care secretele comerciale și alte pasaje confidențiale să fie eliminate și înlocuite, dacă este necesar, cu un rezumat neconfidențial sau cu mențiunea „secrete comerciale” sau „confidențial”. Cererile justificate vor fi luate în considerare.

(15)

Observațiile pot fi trimise Comisiei, cu numărul de referință COMP/B-1/39.316 – GDF (blocarea accesului la piață), prin e-mail (COMP-GREFFE-ANTITRUST@ec.europa.eu), prin fax +32 22950128 sau prin poștă, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

Antitrust Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

(2) O capacitate de 0,175 Gm3/an va fi destinată cu prioritate expeditorilor care au subscris capacități pe termen scurt în terminalul de la Fos Cavaou.

(3) În sensul angajamentelor, punctele de intrare pentru gaz cuprind toate punctele de intrare existente sau viitoare din Franța, inclusiv punctele de intrare Spania-Franța.

9.7.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 156/27

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare

2009/C 156/15

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE ÎNREGISTRARE A UNEI STG

REGULAMENTUL (CE) NR. 509/2006 AL CONSILIULUI

„KABANOSY”

NR. CE: PL-TSG-0007-0050-22.01.2007

1. Denumirea și adresa grupului solicitant:

Denumire: Związek „Polskie Mięso”

Adresa:

ul. Chałubińskiego 8

00-613 Warsaw

POLSKA/POLAND

Tel. +48 228302657

Fax +48 228301648

E-mail: info@polskie-mieso.pl

2. Statul membru sau țara terță:

Polonia

3. Caietul de sarcini al produsului:

3.1. Denumire(i) care trebuie înregistrată(e) [articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]:

„Kabanosy”

3.2. A se indica dacă denumirea:

 este specifică

Denumirea exprimă caracterul specific al produsului. În secolul al XIX-lea, în Polonia și Lituania, termenul „kaban”, sau forma sa de diminutiv, „kabanek”, desemna porcii tineri crescuți în număr mare, care erau îngrășați în principal cu cartofi, iar carnea care se obținea de la ei era în mod obișnuit denumită „kabanina”. Cuvântul „kabanos” provine de la termenul folosit pentru a desemna acești porci.

3.3. A se indica dacă rezervarea denumirii solicitate este în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006:

 Înregistrare însoțită de rezervarea denumirii

3.4. Tipul produsului:

Clasa 1.2. –

Preparate din carne (tratate termic, sărate, afumate etc.)

3.5. Descrierea produsului agricol sau alimentar care poartă denumirea de la punctul 3.1 [articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]:

„Kabanosy” sunt cârnați lungi, subțiri și uscați, răsuciți la un capăt și prezintă o suprafață încrețită uniform. Batoanele se pliază în două, iar în interiorul curbei pe care o formează poartă semnul lăsat de cârligul de care se agață.

Suprafața cârnaților „kabanosy” are o culoare roșu închis, cu o nuanță roșu-cireașă. În secțiunea transversală se pot observa bucăți de carne de culoare roșu închis și bucăți de grăsime de culoare crem.

La atingere, suprafața cârnaților este netedă, uscată și încrețită uniform.

„Kabanosy” prezintă un gust puternic de carne de porc preparată și sărată, precum și o aromă subtilă și persistentă de afumat, de chimen și de piper.

Compoziție chimică:

—	conținut de proteine – nu mai puțin de 15,0 %;

—	conținut de apă – nu mai puțin de 60,0 %;

—	conținut de grăsime – nu mai puțin de 35,0 %;

—	conținut de sare – nu mai puțin de 3,5 %;

—	conținut de nitrat (III) și de nitrat (V) exprimat ca NaNO2 – nu mai mult de 0,0125 %.

Valorile corespunzătoare compoziției chimice de mai sus asigură calitatea tradițională a preparatului. Cantitatea preparatului finit obținută trebuie să fie mai mică de 68 % din cantitatea de carne utilizată ca materie primă.

3.6. Descrierea metodei de producție a produsului agricol sau alimentar care poartă denumirea de la punctul 3.1 [articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007 al Comisiei]:

Ingrediente

Carne (100 kg de materie primă):

—	Carne de porc clasa I cu un conținut de grăsime de până la 15 % – 30 kg;

—	Carne de porc clasa IIA cu un conținut de grăsime de până la 20 % – 40 kg;

—	Carne de porc clasa IIB cu un conținut de grăsime de până la 40 % – 30 kg.

Condimente (per 100 kg de carne):

—	piper natural – 0,15 kg;

—	nucșoară – 0,05 kg;

—	chimen – 0,07 kg;

—	zahăr – 0,20 kg.

Alți aditivi:

—	amestec de sărare [pe baza unui amestec de sare de masă (NaCl) și nitrit de sodiu (NaNO2)] – aproximativ 2 kg.

Alimentația porcilor în contextul producerii de carne de porc destinată utilizării pentru producerea cârnaților „kabanosy”:

Prin alimentație se urmărește îngrășarea porcilor în vederea obținerii de carne grasă cu un conținut ridicat de grăsime. Scopul este producerea de porci cu o greutate de până la 120 kg, care prezintă un conținut mai ridicat de grăsime intramusculară (de peste 3 %).

—	Îngrășarea vizează rasele de porci cu dezvoltare lentă, iar un regim adecvat de îngrășare face posibilă obținerea conținutului dorit de grăsime intramusculară. Rasele folosite pentru îngrășare nu poartă gena RN, iar gena RYR 1T este prezentă la 20 % din populație.

—	Îngrășarea ar trebui să se desfășoare în trei etape – etapa I până la aproximativ 60 kg, etapa II până la aproximativ 90 kg și etapa III până la 120 kg.

—

Îngrășarea animalelor până la greutatea de 90 kg se realizează prin utilizarea a două tipuri de furaje combinate. Furajele combinate (rații) conțin:

—	ca elemente energetice: gozuri de cereale – grâu, orz, secară, ovăz, triticală sau porumb; gozurile de porumb și gozurile de soiuri de ovăz decorticat pot reprezenta până la 30 % din amestecuri;

—	ca elemente proteice: gozuri de lupin, bob și de mazăre, șroturi de soia, șroturi de rapiță, turte de rapiță, drojdie furajeră sau furaj verde uscat.

—

Furajele combinate (rații) pentru animale cu greutatea cuprinsă între 90 și 120 de kg conțin:

—	ca elemente energetice: gozuri de grâu, orz, secară și de triticală. Gozurile de porumb și gozurile de soiuri de ovăz decorticat nu pot fi utilizate în amestecuri (rații);

—	ca elemente proteice: gozuri de leguminoase (lupin, bob și mazăre), șroturi de soia, turte de rapiță sau șroturi de rapiță și furaj verde uscat.

—	Pe toată durata îngrășării este interzisă folosirea următoarele elemente: uleiuri vegetale, furaje de origine animală, cum ar fi laptele praf, zerul uscat, făina de pește.

—

Cantitatea de energie metabolică din amestecuri în toate etapele de îngrășare este cuprinsă între 12 și 13 MJ la ME/kg de amestec. Conținutul proteic din amestecuri ar trebui să se încadreze aproximativ între 16 și 18 % în prima etapă de îngrășare, 15 și 16 % în a doua etapă și aproximativ 14 % în ultima etapă.

—	Rațiile destinate porcilor pentru îngrășare pot consta fie doar în furaje nutritive, fie în furaje nutritive și furaje grosiere, cum ar fi cartofii și furajul verde.

Etape ale producerii cârnaților „kabanosy”

Etapa 1

Porționarea în prealabil a tuturor ingredientelor din carne. Asigurarea unei dimensiuni uniforme a bucăților de carne (aproximativ 5 cm diametru).

Etapa 2

Sărarea tradițională (metoda la sec) timp de aproximativ 48 de ore, cu un amestec de sărare.

Etapa 3

Carnea din clasa I este mărunțită în bucăți de aproximativ 10 mm, carnea din clasa IIA și din clasa IIB în bucăți de aproximativ 8 mm.

Etapa 4

Amestecarea tuturor ingredientelor din carne și a condimentelor: piper natural, nucșoară, chimen și zahăr.

Etapa 5

Umplerea membranelor subțiri de oaie cu un diametru cuprins între 20 și 22 mm și răsucirea membranei la un capăt al batoanelor pentru a avea o lungime de aproximativ 25 cm.

Etapa 6

Păstrarea timp de două ore la o temperatură care să nu depășească 30 °C. În prealabil se usucă suprafața, se lasă să acționeze ingredientele din batoane.

Etapa 7

Uscarea suprafeței, afumarea fierbinte tradițională (timp de aproximativ 150 minute) și aplicarea tratamentului termic până când se obține o temperatură de cel puțin 70 °C în interiorul batoanelor.

Etapa 8

Când s-a terminat afumarea, cârnații „kabanosy” se lasă în camera de afumare timp de aproximativ o oră, după care sunt răciți și refrigerați la mai puțin de 10 °C.

Etapa 9

Uscare la 14-18 °C și umiditate de 80 % timp de 3-5 zile, până la obținerea preparatului dorit (nu depășește 68 %).

3.7. Caracterul specific al produsului agricol sau alimentar [articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007 al Comisiei]:

Caracterul specific al cârnaților „kabanosy” este asigurat de mai multe însușiri caracteristice preparatului:

—	frăgezime, suculență și proprietățile specifice ale cărnii;

—	gust și aromă deosebite;

—	formă caracteristică, uniformă.

Frăgezimea, suculența și proprietăți specifice ale cărnii

Carnea de porc provenind de la rase cu dezvoltare lentă, îngrășate până la atingerea unei greutăți de aproximativ 120 kg și care prezintă trăsăturile genetice descrise la punctul 3.6, constituie un ingredient de bază al „kabanosy”, care influențează caracterul specific al cârnatului. Respectarea acestor cerințe asigură un conținut de grăsime intramusculară de peste 3 % și garantează proprietățile gustative și tehnologice adecvate ale cărnii. Acestea reprezintă elemente esențiale pentru producerea de „kabanosy”. Utilizarea materiilor prime de acest tip și respectarea metodei tradiționale de producere, acordându-se o atenție specială etapelor de amestecare la cuter, sărare și afumare, asigură frăgezimea și suculența deosebite ale cârnaților „kabanosy”. O altă caracteristică a cârnaților „kabanosy” este sunetul clar perceptibil pe care îl produc atunci când sunt rupți în două. Acesta este determinat de frăgezimea cărnii și de modalitatea de preparare a cârnaților „kabanosy”, în special uscarea și afumarea.

Gustul și aroma deosebite

Cârnații „kabanosy” se disting de celelalte tipuri de cârnați prin gustul și aroma specifice. Aceste caracteristici rezultă din utilizarea în procesul de producție a condimentelor atent selecționate și dozate, cum ar fi: piper natural, nucșoară, chimen, zahăr, precum și din procesul specific de afumare care potențează savoarea preparatului.

Formă uniformă, caracteristică

Caracterul specific al cârnaților „kabanosy” este în primul rând legat de forma sa unică. „Kabanosy” sunt cârnați lungi, subțiri și uscați, răsuciți la un capăt și prezintă o suprafață încrețită uniform.

3.8. Caracterul tradițional al produsului agricol sau alimentar [articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]:

Metoda tradițională de producere și de conservare

„Kabanosy”, cârnați din carne de porc în membrană de oaie, subțiri, uscați și afumați erau consumați pe tot cuprinsul Poloniei încă din anii 1920 și 1930. Cârnații erau produși în măcelării locale mici, sub aceeași denumire, dar sub forma a diferite varietăți regionale. Principalele diferențe erau legate de condimentele folosite, dar și de calitatea cârnaților înșiși. Cărțile de bucate și publicațiile pe teme culinare ale acelei perioade, cum ar fi publicația „Wyrób wędlin i innych przetworów mięsnych sposobem domowym” a autoarei M. Karczewska, apărută la Varșovia în 1937, includea rețete și a contribuit astfel la standardizarea tehnicilor de producere a cârnaților „kabanosy”. Acest lucru a permis consolidarea mărcii și îmbunătățirea calității produsului. Cârnații aveau un gust plăcut, iar tehnicile de conservare, precum afumarea și uscarea, asigurau conservarea lor timp îndelungat.

După 1945, s-a introdus standardizarea modului de producție, încercându-se astfel să se îmbunătățească calitatea produsului. Comercializarea cârnaților „kabanosy” a fost autorizată în mod oficial prin Decretul ministrului aprovizionării, industriei și comerțului din 15 septembrie 1948 (Monitorul oficial nr. 44 din 1948, actul 334). Ulterior, au fost standardizate aspectele tehnologice și cele legate de producție (Standardul nr. RN-54/MPMIM1-Mięs-56 din 30 decembrie 1954), iar în 1964, Oficiul central polonez pentru industria cărnii din Varșovia a elaborat o rețetă standard pentru „kabanosy”, bazată pe metodele tradiționale de producere (Regulamentele interne nr. 21).

„Kabanosy” erau deosebit de apreciați în timpul perioadei comuniste (1945-1989), când toată lumea îi cumpăra. Ei împodobeau mesele elegante pentru ocazii speciale și erau, în egală măsură, potriviți ca aliment pentru călătorii, drept cadouri sau aperitiv alături de vodcă. Alături de șuncă și bacon, aceștia au devenit, de asemenea, o specialitate poloneză pentru export.

Ingredient tradițional – carnea de porc

„Kabanosy” sunt preparați din carne provenind de la porci special destinați îngrășării, cunoscuți sub denumirea de „kabany”. Termenul „kaban” apare în poemul epic „Pan Tadeusz” din 1834, al bardului național al Poloniei, Adam Mickiewicz. Inițial folosit pentru a desemna porci mistreți, porci și chiar cai, în secolul al XIX-lea, așa cum se atestă în lucrarea Encyklopedyja Powszechna din 1863, volumul 13, termenul a dobândit o utilizare generală care desemna un porc tânăr bine hrănit și gras. Porcii erau special îngrășați pentru a obține o carne cu o textură delicată și cu un gust deosebit, care prezintă un conținut ridicat de grăsime intramusculară, ceea ce asigură preparatelor din această carne un gust specific pregnant, precum și frăgezime și suculență. Termenul „kabanina”, derivat al cuvântului „kaban”, a fost de asemenea, utilizat pe scară largă. Potrivit definiției din dicționarul limbii polone publicat la Vilnius în 1861, „kabanina” desemna în mod obișnuit carnea de porc.

Carnea provenind de la porcii destinați producerii de „kabanosy” trebuie să aibă un conținut de grăsime intramusculară mai mare de 3 %. Aceasta este textura care conferă produsului gradul dorit de frăgezime, suculență și gustul excelent. Utilizarea acestui tip de carne are o influență hotărâtoare asupra calității și caracterului specific al preparatului final și este conformă cu metoda tradițională de producție.

3.9. Cerințe minime și proceduri de verificare a caracterului specific [articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]:

Următoarele elemente trebuie supuse controlului în vederea stabilirii caracterului specific al „kabanosy”:

Calitatea materiei prime utilizate în producție (carne de porc, condimente), inclusiv:

—	calitatea tehnologică a cărnii;

—	modalitatea de îngrășare;

—	timpul de sărare;

—	condimentele folosite în producerea cârnaților „kabanosy” și proporțiile în care ele sunt folosite.

Afumarea cârnaților „kabanosy”

În cadrul unui control, trebuie verificate următoarele elemente:

—	menținerea temperaturii necesare pentru afumarea fierbinte tradițională, precum și a temperaturii de încălzire;

—	menținerea duratei și a temperaturii de afumare repetată la rece;

—	utilizarea de așchii de fag pentru afumarea la rece.

Calitatea preparatului finit:

—	conținut de proteine;

—	conținut de apă;

—	conținut de grăsime;

—	conținut de clorură de sodiu;

—	conținut de nitrat (III) și de nitrat (V);

—	gust și aromă.

4.	Forma preparatului

Frecvența controalelor

O dată la două luni trebuie efectuate controale ale etapelor menționate anterior. În cazul în care funcționarea este corectă la nivelul tuturor etapelor, frecvența se poate reduce la două controale pe an.

În cazul în care apar nereguli în oricare dintre etape, trebuie crescută frecvența controalelor la nivelul etapei respective (o dată la două luni). Controalele la nivelul celorlalte etape pot fi efectuate în continuare o dată la șase luni.

4. Autorități sau organisme responsabile de verificarea respectării caietului de sarcini:

4.1. Denumirea și adresa:

Denumire: Główny Inspektorat Jakości Handlowej Artykułów Rolno-Spożywczych

Adresa:

ul. Wspólna 30

00-930 Warsaw

POLSKA/POLAND

Tel. +48 226232901

Fax +48 226232099

E-mail: —

Public Privat

4.2. Responsabilități specifice ale autorității sau ale organismului:

Autoritatea de control menționată anterior este responsabilă de verificarea întregului caiet de sarcini.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2009.156.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 156

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 52 9 iulie 2009

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2009/C 156/01	Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții	1

2009/C 156/02	Comunicarea Comisiei privind prelungirea valabilității liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate	3

2009/C 156/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5553 – Perdigão/Sadia) ( 1 )	4

2009/C 156/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5510 – Atlantia/Sias/Acciona/Itinere Chilean Assets) ( 1 )	4

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2009/C 156/05	Rata de schimb a monedei euro	5

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2009/C 156/06	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001	6

2009/C 156/07	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001	9

2009/C 156/08	Actualizarea listei cuprinzând birourile vamale prin care produsele menționate la anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al Comisiei pot fi declarate pentru a fi puse în liberă circulație în cadrul Comunității Europene	12

	INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Autoritatea de Supraveghere a AELS
2009/C 156/09	Comunicarea Autorității AELS de Supraveghere privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont pentru trei state AELS începând cu 1 martie 2009[Publicată în conformitate cu articolul 10 din Decizia nr. 195/04/COL a Autorității din 14 iulie 2004 (JO L 139, 25.5.2006, p. 37 și Suplimentul SEE nr. 26/2006, 25.5.2006, p. 1)]	15

2009/C 156/10	Autorizarea ajutoarelor de stat în conformitate cu articolul 61 din Acordul privind SEE și articolul 1 alineatul (3) din partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție	16

2009/C 156/11	Autoritatea AELS de Supraveghere consideră că măsura următoare nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 din Acordul privind SEE	17

2009/C 156/12	Autoritatea AELS de Supraveghere Recomandare din 5 noiembrie 2008 privind piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice care pot face obiectul unei reglementări ex ante, în conformitate cu actul menționat la punctul 5cl din anexa XI la Acordul privind SEE (Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice), astfel cum a fost modificat prin protocolul 1 la acord și prin adaptările sectoriale din anexa XI la respectivul acord	18

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3901
JPY	yen japonez	131,02
DKK	coroana daneză	7,4469
GBP	lira sterlină	0,86495
SEK	coroana suedeză	11,0600
CHF	franc elvețian	1,5162
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,0770
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,047
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	278,10
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7000
PLN	zlot polonez	4,4338
RON	leu românesc nou	4,2178
TRY	lira turcească	2,1623
AUD	dolar australian	1,7728
CAD	dolar canadian	1,6206
HKD	dolar Hong Kong	10,7738
NZD	dolar neozeelandez	2,2168
SGD	dolar Singapore	2,0323
KRW	won sud-coreean	1 776,14
ZAR	rand sud-african	11,3450
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,4984
HRK	kuna croată	7,3430
IDR	rupia indoneziană	14 248,39
MYR	ringgit Malaiezia	4,9522
PHP	peso Filipine	67,049
RUB	rubla rusească	44,1250
THB	baht thailandez	47,368
BRL	real brazilian	2,7686
MXN	peso mexican	18,7010
INR	rupie indiană	67,9620

	Islanda	Liechtenstein	Norvegia
1.1.2009-31.1.2009	16,42	2,95	6,43
1.2.2009-28.2.2009	16,42	2,33	5,41
1.3.2009-	16,42	1,58	4,26

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisie
2009/C 156/13	Cerere de candidaturi Politica pentru consumatori	24

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2009/C 156/14	Comunicare publicată în temeiul articolului 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazul COMP/B-1/39.316 – Gaz de France (blocarea accesului la piața gazului) ( 1 )	25

	ALTE ACTE
	Comisie
2009/C 156/15	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare	27