16.4.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 87/2

Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei Consiliului 88/378/CEE din 3 mai 1988 privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la securitatea jucăriilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

(Publicarea titlurilor și a referințelor standardelor armonizate în temeiul directivei)

2009/C 87/02

OES (1)	Referința și titlul standardului armonizat (și documentul de referință)	Prima publicare în JO	Referința standardului înlocuit	Data încetării prezumției de conformitate a standardului înlocuit Nota 1
CEN	EN 71-1:2005 + A6:2008 Securitatea jucăriilor. Partea 1: Proprietăți mecanice și fizice	16.9.2008	EN 71-1:2005 + A4:2007 Nota 2.1	Dată depășită (30.11.2008)
Avertizare: „În cazul jucăriilor tip proiectile cu ventuză ca zonă de impact, cerința prevăzută la punctul 4.17.1 litera (b), conform căreia testul de tensiune este efectuat conform punctului 8.4.2.3, nu acoperă riscul de asfixiere prezentat de aceste jucării”. – Decizia Comisiei 2007/224/CE din 4 aprilie 2007, (JO L 96, 11.4.2007, p. 18).
CEN	EN 71-2:2006 + A1:2007 Securitatea jucăriilor. Partea 2: Inflamabilitate	16.9.2008	EN 71-2:2006 Nota 2.1	Dată depășită (16.9.2008)
CEN	EN 71-3:1994 Securitatea jucăriilor. Partea 3: Migrarea anumitor elemente	12.10.1995	EN 71-3:1988 Nota 2.1	Dată depășită (30.6.1995)
	EN 71-3:1994.A1/2000	14.9.2001	Nota 3	Dată depășită (31.10.2000)
	EN 71-3:1994/A1:2000/AC:2000	8.8.2002
	EN 71-3:1994/AC:2002	15.3.2003
CEN	EN 71-4:1990 Securitatea jucăriilor. Partea 4: Truse pentru experiențe chimice și activități conexe	9.2.1991
	EN 71-4:1990/A1:1998	5.9.1998	Nota 3	Dată depășită (31.10.1998)
	EN 71-4:1990/A2:2003	9.12.2003	Nota 3	Dată depășită (31.1.2004)
	EN 71-4:1990/A3:2007	4.10.2007	Nota 3	Dată depășită (30.11.2007)
CEN	EN 71-5:1993 Securitatea jucăriilor.Partea 5: Jocuri chimice (seturi) altele decât trusele pentru experiențe chimice	1.9.1993
CEN	EN 71-5:1993/A1:2006	31.5.2006	Nota 3	Dată depășită (31.7.2006)
CEN	EN 71-6:1994 Securitatea jucăriilor.Partea 6: Simbol grafic de avertizare a vârstei	22.6.1995
CEN	EN 71-7:2002 Securitatea jucăriilor.Partea 7: Vopsele pentru pictarea cu degetul. Cerințe și metode de încercare	15.3.2003
CEN	EN 71-8:2003 Securitatea jucăriilor.Partea 8: Leagăne, tobogane și jucării pentru activități similare de uz familial, în exterior și în interior	9.12.2003
CEN	EN 71-8:2003/A1:2006	26.10.2006	Nota 3	Dată depășită (30.11.2006)
Cenelec	EN 62115:2005 Jucării electrice. Securitate IEC 62115:2003 (Modificat) + A1:2004	8.3.2006	EN 50088:1996 + A1:1996 + A2:1997 + A3:2002 Nota 2.1	Dată depășită (1.1.2008)

Nota 1:

În general, data încetării prezumției de conformitate va fi data retragerii („dow”) stabilită de către Organismul european de standardizare, însă se atrage atenția utilizatorilor acestor standarde asupra faptului că aceasta poate diferi în anumite cazuri excepționale.

Nota 2.1:

Standardul nou (sau modificat) are aceeași sferă de aplicare ca standardul înlocuit. La data menționată standardul înlocuit încetează să confere prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei.

Nota 2.2:

Noul standard are o sferă de aplicare mai extinsă decât standardul înlocuit. La data menționată standardul înlocuit încetează să confere prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei.

Nota 2.3:

Noul standard are o sferă de aplicare mai restrânsă decât standardul înlocuit. La data menționată standardul înlocuit (parțial) încetează să confere prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei pentru acele produse care intră în sfera de aplicare a noului standard. Prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei pentru produsele care rămân în sfera de aplicare a standardului înlocuit (parțial), dar nu intră în sfera de aplicare a noului standard, nu este afectată.

Nota 3:

În cazul modificărilor, standardul de referință este EN CCCCC:YYYY, modificările sale anterioare, dacă există, și noua modificare menționată. Prin urmare, standardul înlocuit (coloana 3) se compune din EN CCCCC:YYYY și modificările sale anterioare, dacă există, însă fără noua modificare menționată. La data menționată standardul înlocuit încetează să confere prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei.

Notă:

—	Informații cu privire la disponibilitatea standardelor se pot obține fie de la organismele europene de standardizare, fie de la organismele naționale de standardizare, a căror listă este anexată la Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și Consiliului, modificată prin Directiva 98/48/CE.

—	Publicarea referințelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu implică faptul că standardele sunt disponibile în toate limbile comunitare.

—	Această listă înlocuiește toate listele anterioare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia asigură actualizarea acestei liste. (această notă se va include doar în cazul unei liste consolidate)

—	Mai multe informații despre standardele armonizate se găsesc pe internet la http://ec.europa.eu/enterprise/newapproach/standardization/harmstds/

(1) OES: Organismul european de standardizare:

—	CEN: Avenue Marnix 17, B-1000, Brussels, Tel.+32 25500811; fax +32 25500819 (http://www.cen.eu)

—	CENELEC: Avenue Marnix 17, B-1000, Brussels, Tel.+32 25196871; fax +32 25196919 (http://www.cenelec.org)

—	ETSI: 650, route des Lucioles, F-06921 Sophia Antipolis, Tel.+33 492944200; fax +33 493654716, (http://www.etsi.eu).

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

16.4.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 87/5

AJUTOARE DE STAT – ȚĂRILE DE JOS

Ajutor de stat C 45/08 (ex NN 97/05) – Ajutor pentru Farm Dairy Flevoland

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE

2009/C 87/03

Prin scrisoarea din 26.11.2008, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează prezentului rezumat, Comisia a notificat Țărilor de Jos decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind ajutorul menționat mai sus.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii care urmează, la adresa următoare:

Comisia Europeană

Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală

Direcția M. Drept agricol

Unitatea M.2. Concurență

Rue de la Loi, 130 5/94A

B-1049 Bruxelles

Fax +32 22967672

Aceste observații vor fi comunicate Țărilor de Jos. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

1. PROCEDURĂ

În contextul examinării unei fișe descriptive transmise în cadrul unei cereri de exceptare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 68/2001, Comisia a primit informații cu privire la un ajutor acordat sau care urma să fie acordat întreprinderii Farm Dairy Flevoland. Prin scrisoarea din 29 iunie 2004, Comisia a solicitat informații Țărilor de Jos în legătură cu această măsură.

2.	Autoritățile olandeze au răspuns prin scrisoarea din 28 noiembrie 2005, înregistrată la 29 noiembrie 2005.

3.	Prin scrisoarea din 22 mai 2007, Comisia a solicitat informații suplimentare, Țările de Jos răspunzând prin scrisoarea din 22 iunie 2007, înregistrată la 25 iunie 2007.

2. DESCRIEREA MĂSURII

La 24 august 1998, întreprinderea Farm Dairy a introdus o cerere de ajutor în temeiul punctului 3.3. din DOCUP (Enig Programmeringsdocument - Document unic de programare) al provinciei Flevoland. Întreprinderea prevedea crearea de locuri de muncă directe și indirecte în regiune. Farm Dairy este o fabrică de produse lactate.

5.	La 23 septembrie 1998, provincia a dat aviz favorabil acestei cereri de ajutor și a solicitat o finanțare ministerului olandez al agriculturii (Ministerie voor Landbouw, Natuur and Voedselkwaliteit - LNV), care și-a dat acordul în acest sens.

Ca urmare a poziției exprimate de LNV, provincia a emis o decizie de acordare a unei subvenții în sumă totală de 1 575 milioane NLG (respectiv, 715 909 EUR) întreprinderii Farm Dairy și a comunicat acesteia intenția de a acorda subvenția la 3 martie 1999. Această subvenție urma să fie finanțată prin contribuții provenind din FEOGA, de la guvernul central și de la provincie.

7.	Ca urmare a unor indicații ale Comisiei Europene conform cărora nu ar fi autorizată acordarea ajutoarelor pentru o fabrică de produse lactate, LNV a decis să nu acorde finanțarea publică și a comunicat această decizie provinciei prin scrisoarea din 14 septembrie 1999.

8.	În urma unui control efectuat de DG Agricultură, Comisia a decis că proiectul nu ar putea fi finanțat prin intermediul DOCUP și, în consecință, partea din finanțare provenind din FEOGA nu ar putea fi acordată. Comisia a comunicat această decizie provinciei prin scrisoarea din 25 iunie 1999.

9.	Cu toate acestea, provincia a decis să finanțeze proiectul numai pe baza fondurilor sale. Farm Dairy a fost informată de acordarea definitivă a subvenției și de plata acesteia prin scrisoarea din 20 noiembrie 2000.

10.

La 23 februarie 2001, a avut loc o întâlnire informală între funcționari ai DG Agricultură și reprezentanți ai provinciei Flevoland, la cererea acestora din urmă. Cu ocazia acestei reuniuni, funcționarii ar fi indicat că ajutorul pentru Farm Dairy nu era compatibil cu piața comună și ar fi trebuit recuperat, chiar dacă se reutilizau fondurile în cadrul altui proiect.

11.	Provincia a decis totuși să acorde ajutorul sub forma unei despăgubiri către Farm Dairy pentru prejudiciul suferit prin retragerea deciziei de acordare a ajutorului. Valoarea acestei despăgubiri era egală cu suma pe care ar fi primit-o Farm Dairy dacă acordarea ajutorului ar fi fost autorizată.

3. EVALUARE PRELIMINARĂ

12.

Pe baza informațiilor de care dispune, Comisia concluzionează, în acest stadiu, că măsura în cauză intră sub incidența articolului 87 alineatul (1) din tratat și constituie ajutor de stat. Într-adevăr, ajutorul a fost acordat unei întreprinderi care își desfășoară activitatea pe o piață concurențială și a provenit din fondurile provinciei Flevoland.

13.	Ca urmare a faptului că ajutorul a fost acordat și plătit fără a fi fost notificat în prealabil, este vorba despre un ajutor ilegal în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

14.

Cu toate acestea, în stadiul actual, Comisia nu poate să tragă o concluzie asupra compatibilității cu piața comună a ajutorului. Într-adevăr, informațiile de care dispune Comisia în acest stadiu nu permit să se stabilească dacă ajutorul respectă cerințele prevăzute de Liniile directoare pentru ajutoarele de stat privind investițiile în prelucrarea și comercializarea produselor agricole (1), aplicabile la momentul acordării ajutorului. Aceste linii directoare exclud explicit investițiile în sectorul laptelui de vacă și al produselor lactate din lapte de vacă în afară de cazul în care producția implică un grad înalt de inovare sau satisface alte criterii legate de capacitățile de producție sau de existența debușeelor. Nu s-a demonstrat satisfacerea acestor criterii.

15.

Aceste linii directoare prevăd, de asemenea, la punctul 3 litera (d) obligația Comisiei de a verifica dacă măsurile în cauză ar fi eligibile pentru o cofinanțare comunitară în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 2328/91 al Consiliului (2). Din informațiile prezentate mai sus, rezultă că proiectul nu putea fi finanțat prin intermediul DOCUP. În consecință, Comisia estimează, în acest stadiu, că măsura în cauză nu poate beneficia de derogările prevăzute la punctul 3 litera (d) din liniile directoare menționate mai sus.

16.

Autoritățile olandeze au modificat ulterior temeiul juridic al ajutorului indicând că acesta fusese acordat ca despăgubire pentru daunele suferite ca urmare a erorii autorității, care acordase inițial ajutorul ce s-a dovedit a fi, ulterior, ilegal și, poate, incompatibil. Cu toate acestea, din jurisprudență rezultă clar că, ținând seama de caracterul obligatoriu al controlului exercitat de Comisie asupra ajutoarelor de stat în temeiul articolului 88 din Tratatul CE, întreprinderile care beneficiază de un ajutor nu pot să aibă, în principiu, încredere legitimă în legalitatea ajutorului decât dacă acesta a fost acordat cu respectarea procedurii stabilite de respectivul articol. Într-adevăr, un operator economic diligent trebuie, în mod normal, să fie în măsură să se asigure că această procedură a fost respectată (3).

17.

Acordarea de ajutoare sub formă de despăgubire ar reprezenta o eludare a interdicției de acordare a ajutoarelor fără aprobarea Comisiei. Acest lucru este, de altfel, confirmat de faptul că, la momentul la care provincia Flevoland a indicat că ajutorul în cauză era acordat sub formă de despăgubire pentru eroarea comisă de administrație, provincia era perfect conștientă că ajutorul ar fi trebuit să fie supus aprobării Comisiei înainte de punerea sa în aplicare.

18.

Deoarece autoritățile olandeze nu au prezentat niciun alt temei juridic, nu poate fi exclusă, în acest stadiu, concluzia că ajutorul avut în vedere constituie un ajutor de operare, cu alte cuvinte, un ajutor care urmărește să elibereze întreprinderea de costurile pe care ar fi trebuit, în mod normal, să le suporte în cadrul gestiunii sale curente sau al activităților sale obișnuite. Aceste ajutoare trebuie, în principiu, să fie considerate incompatibile cu piața comună.

19.

Din acest motiv, având în vedere informațiile de care dispune și ca urmare a evaluării preliminare efectuate, Comisia are dubii asupra compatibilității cu piața comună a ajutorului acordat întreprinderii Farm Dairy și a decis, prin urmare, să inițieze procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE. În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, orice ajutor ilegal declarat incompatibil cu piața comună va face obiectul recuperării de la beneficiar, în afară de cazul în care aceasta ar contraveni unui principiu general de drept comunitar.

TEXTUL SCRISORII

„Hierbij deelt de Commissie Nederland mee dat zij na onderzoek van de door uw autoriteiten verstrekte informatie over de hierboven genoemde maatregel heeft besloten de procedure van artikel 88, lid 2, van het EG-Verdrag in te leiden.

1. PROCEDURE

In het kader van het onderzoek van de beknopte informtatie die in verband met een verzoek om vrijstelling op grond van Verordening 68/2001 is toegestuurd, is de Commissie geïnformeerd over steun die is of zou zijn verstrekt aan Farm Dairy Flevoland. Bij brief van 29 juni 2004 (ref. AGR/16887) heeft de Commissie Nederland verzocht om informatie aangaande deze maatregel.

2.	De Nederlandse autoriteiten hebben hierop gereageerd bij brief van 28 november 2005, geregistreerd op 29 november 2005 (ref. AGR 35198).

3.	Bij brief van 22 mei 2007 (ref. AGR 12814) heeft de Commissie om aanvullende informatie gevraagd, op welk verzoek Nederland heeft geantwoord bij brief van 22 juni 2007, geregistreerd op 25 juni 2007 (ref. AGR 17675).

2. BESCHRIJVING VAN DE MAATREGEL

2.1. Context van de maatregel

Farm Dairy is een bedrijf dat zuivelproducten vervaardigt. De onderneming is verhuisd naar haar huidige locatie te Lelystad in Flevoland, dat een onder doelstelling nr. 1 vallende regio is. Op 24 augustus 1998 heeft Farm Dairy een steunaanvraag ingediend op grond van punt 3.3 van het EPD (Enig Programmeringsdocument) van de Provincie Flevoland. De vestiging van deze onderneming zou zowel direct als indirect voor extra werkgelegenheid in de regio zorgen.

Op 23 september 1998 heeft de Provincie naar aanleiding van deze steunaanvraag een gunstig advies afgegeven. De Provincie baseerde zich in dit besluit onder andere op de gunstige perspectieven in termen van werkgelegenheid, milieu, het drukken van de transportkosten voor de melk (tot die tijd werd de in Flevoland geproduceerde melk buiten Flevoland verwerkt, soms zelfs in België) en de rentabiliteitsverwachtingen van de onderneming. Farm Dairy verwachtte namelijk contracten te kunnen afsluiten met de in Flevoland gevestigde zuivelproducenten, alsmede met een bekende supermarktketen, waarmee men verzekerd zou zijn van de afname van de zuivelproducten. Farm Dairy zou naar schatting 48 miljoen kilo melk op jaarbasis verwerken.

Op 14 december 1998 heeft de Provincie bij het ministerie van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit (LNV) een verzoek om medefinanciering ingediend, alsmede een verzoek om projectevaluatie. Het ministerie heeft zich vóór het project uitgesproken, op basis van een onder andere vanuit economisch perspectief gunstige beoordeling. Het ministerie heeft ook aangegeven dat het productieproces op zichzelf niet innoverend was, maar dat er wel sprake was van marktinnovatie.

Naar aanleiding van dit standpunt van het ministerie van LNV heeft de Provincie besloten een subsidie van in totaal 1,575 miljoen gulden (zijnde 715 909 euro) aan Farm Dairy te verlenen. De Provincie heeft Farm Dairy op 3 maart 1999 meegedeeld dat zij voornemens was deze subsidie te verstrekken. De subsidie zou gefinancierd worden door middel van bijdragen uit het EOGFL, van de rijksoverheid en de Provincie.

8.	Naar aanleiding van twijfels over de mogelijkheid dat de Europese Commissie de steun zou goedkeuren, heeft het ministerie van LNV besloten dat geen overheidsfinanciering zou plaatsvinden, waarvan zij de Provincie bij brief van 14 september 1999 op de hoogte heeft gesteld.

Het directoraat-generaal Landbouw heeft naar aanleiding van een door haar uitgevoerde controle vastgesteld dat het project niet via het EDP kon worden gefinancierd, en dat het uit het EOGFL te financieren deel van de steun daarom niet zou worden toegekend. Van dit besluit heeft het DG Landbouw de Provincie bij brief van 25 juni 1999 in kennis gesteld.

10.	De Provincie heeft niettemin besloten het project te financieren, en wel uitsluitend uit provinciefondsen. Bij brief van 20 november 2000 is Farm Dairy op de hoogte gebracht van de definitieve toekenning van deze subsidie en de betaling daarvan.

11.

Op 23 februari 2001 heeft er op verzoek van de Provincie Flevoland een informele ontmoeting plaatsgevonden tussen ambtenaren van het DG Landbouw en vertegenwoordigers van de Provincie Flevoland, op aanvraag van de Provincie. Tijdens deze bijeenkomst zouden ambtenaren van het DG Landbouw aangegeven hebben dat de steun aan Farm Dairy niet verenigbaar was met de gemeenschappelijke markt en dat deze teruggevorderd moest worden, waarbij deze fondsen desnoods in het kader van een ander project konden worden gebruikt.

12.

De Provincie heeft er desondanks voor gekozen de steun te verlenen in de vorm van een vergoeding aan Farm Dairy wegens de geleden schade als gevolg van het intrekken van het steunverleningsbesluit. De hoogte van die schadevergoeding was gelijk aan het bedrag dat Farm Dairy zou hebben ontvangen indien de steunverlening wel zou zijn toegestaan. De Provincie was namelijk van mening dat, aangezien in het steunverleningsbesluit niet de mogelijkheid was opgenomen de steun in te trekken, zij aan dit besluit gebonden was en verplicht was de steun toe te kennen, wilde zij niet geconfronteerd worden met gerechtelijke stappen van de zijde van Farm Dairy. De Provincie heeft haar voorstel tot schadevergoeding bij brief van 10 mei 2001 aan Farm Dairy voorgelegd. Farm Dairy heeft dit voorstel bij brief van 21 mei 2001 aanvaard.

2.2. Rechtsgrondslag

13.	Aanvankelijk was de steun verleend in het kader van het EDP van de Provincie Flevoland. Vervolgens is de steun, om redenen die hiervoor uiteengezet zijn, verleend in de vorm van een vergoeding voor de geleden verliezen als gevolg van het besluit tot intrekking van de steunverlening.

2.3. Bedrag van de steun

14.	De steun bedraagt 1 575 000 NLG, d.i. 715 909 euro. Dit bedrag komt overeen met 8,5 % van het bedrag aan investeringen, die 18 597 000 NLG belopen.

2.4. Begunstigde

15.	De begunstigde is Farm Dairy B.V., gevestigd te Lelystad. Het gaat om een onderneming die zuivelproducten vervaardigt, zoals yoghurt en andere desserts op basis van melk.

2.5. Duur van de maatregel

16.	De steun is verleend voor de periode 1 oktober 1998 tot 1 mei 2000, zijnde de data van aanvang en einde van het project van Farm Dairy. Het steunverleningsbesluit als zodanig is op 3 maart 1999 genomen.

3. VOORLOPIGE BEOORDELING

17.

Overeenkomstig artikel 6, lid 1, van Verordening (EG) nr. 659/1999 van 22 maart 1999 behelst de beschikking om de formele onderzoeksprocedure in te leiden een samenvatting van de relevante feiten en rechtspunten, een eerste beoordeling van de Commissie omtrent de steunverlenende aard van de voorgestelde maatregel, alsmede de redenen waarom getwijfeld wordt aan de verenigbaarheid ervan met de gemeenschappelijke markt.

3.1. Het bestaan van staatssteun in de zin van artikel 87, lid 1, van het EG-Verdrag

18.

Op grond van artikel 87, lid 1, van het EG-Verdrag zijn steunmaatregelen van de staten of in welke vorm dan ook met staatsmiddelen bekostigd, die de mededinging door begunstiging van bepaalde ondernemingen of bepaalde producties vervalsen of dreigen te vervalsen, onverenigbaar met de gemeenschappelijke markt, voor zover deze steun het handelsverkeer tussen de lidstaten ongunstig beïnvloedt.

19.	Steunmaatregel van de staat: aan deze voorwaarde is voldaan, aangezien de steunmaatregel door de Provincie Flevoland is toegekend.

20.

Steunmaatregel die leidt tot ongunstige beïnvloeding van het handelsverkeer en de mededinging vervalst of dreigt te vervalsen: de zuivelsector staat open voor mededinging op communautair niveau (4) en is derhalve gevoelig voor elke maatregel ten gunste van de productie in een van de lidstaten. In het onderhavige geval was het doel de melk te verwerken in de provincie Flevoland, terwijl de melk voordien voor een deel in België werd verwerkt. Daarom dreigt deze maatregel de mededinging op de markt voor melk en melkproducten te vervalsen.

21.	Maatregel waardoor bepaalde ondernemingen of bepaalde producties worden begunstigd: de steun werd aan één enkele onderneming verstrekt, te weten Farm Dairy.

22.	Om deze redenen komt de Commissie in dit stadium tot de conclusie dat de maatregel in kwestie onder artikel 87, lid 1, van het EG-Verdrag valt en als staatssteun moet worden aangemerkt.

3.2. Het kwalificeren van de maatregel als onrechtmatige steun

23.	Aangezien de steun is toegekend en uitbetaald zonder vooraf te zijn aangemeld, gaat het om onrechtmatige steun in de zin van artikel 1, punt f) van Verordening (EG) nr. 1659/1999.

3.3. Voorlopige beoordeling van de verenigbaarheid van de steun

24.

De Nederlandse autoriteiten hebben de steun op tweeërlei wijze gerechtvaardigd. Aanvankelijk, dat wil zeggen bij het toekennen van de steun, werd aangegeven dat het om investeringssteun ging, die binnen het kader van het EPD Flevoland zou moeten vallen (zie hierboven). Vervolgens, nadat de Europese Commissie had aangegeven dat op deze basis geen financieringsbijdrage zou worden verstrekt, hebben de autoriteiten van de Provincie Flevoland deze investeringssteun omgezet in een schadevergoeding voor de geleden verliezen als gevolg van het niet toekennen van de steun. Het voorlopige onderzoek van de steunmaatregel in het onderhavige besluit zal dan ook in drie onderdelen worden opgesplitst: onderzoek naar de verenigbaarheid van de steun als investeringssteun (3.3.1.), als schadevergoeding (3.3.2.) en onderzoek naar eventuele andere rechtsgrondslagen (3.3.3.).

3.3.1. Investeringssteun

25.

De Commissie heeft de maatregelen onderzocht in het licht van de regelgeving die van toepassing was op het moment waarop de maatregel werd toegekend, dat wil zeggen op 3 maart 1999. In dit geval gaat het om de kaderregeling inzake staatssteun voor investeringen voor de verwerking en de afzet van landbouwproducten (5) (hierna „de kaderregeling” genoemd).

26.

Krachtens punt 3, onder b), van de kaderregeling wordt investeringssteun ten behoeve van investeringen als genoemd in punt 1.2, tweede en derde streepje, van de bijlage bij Beschikking 94/173/EG van de Commissie geacht onverenigbaar te zijn met de gemeenschappelijke markt. Daarnaast worden investeringen die op grond van punt 2 van diezelfde bijlage zijn uitgesloten, eveneens geacht onverenigbaar te zijn met de gemeenschappelijke markt indien niet wordt voldaan aan de daarin genoemde bijzondere voorwaarden.

27.

In het onderhavige geval is punt 2.3 van Beschikking nr. 94/173/EG van belang, waarin het volgende wordt bepaald:

„In de sector koemelk en koemelkprodukten komen de volgende investeringen niet voor bijstand in aanmerking:

—

[…]

—	investeringen met betrekking tot de volgende producten: boter, weipoeder, melkpoeder, butteroil, lactose, caseïne en caseïnaten,

—

investeringen voor de bereiding van verse producten en kaas, behalve producten die in belangrijke mate innoverend inspelen op de ontwikkeling van de vraag, producten waarvoor is aangetoond dat de capaciteit ontoereikend is en dat er daadwerkelijk afzetmogelijkheden voor die producten bestaan, en producten die volgens de in de Gemeenschapsvoorschriften omschreven traditionele of biologische methoden worden bereid.

De bovenstaande beperkingen gelden niet voor de volgende investeringen, voor zover zij niet leiden tot een uitbreiding van de capaciteit:

—	investeringen met het oog op aanpassing aan de sanitaire voorschriften van de Gemeenschap,

—	investeringen op het gebied van milieubescherming.”

28.

Hieruit volgt dat, a priori, een investeringssteun voor de bereiding van verse produkten zoals de steun die hier onderzocht wordt, niet verenigbaar zou zijn met de gemeenschappelijke markt, tenzij deze investering in aanmerking zou komen voor de toepassing van één van de uitzonderingen vermeld in punt 2.3 van de bijlage bij Beschikking 94/173/EG.

29.

In dit stadium beschikt de Commissie niet over voldoende elementen op basis waarvan kan worden geconcludeerd dat de door Farm Dairy gedane investeringen voldoen aan een van de bovengenoemde voorwaarden, waardoor op hen het verbod inzake investeringssteun niet van toepassing zou zijn. Met name is niet duidelijk of er bij de productie in belangrijke mate sprake is van innovatie, in overeenstemming met de ontwikkelingen aan de vraagzijde, of er onvoldoende capaciteit is dan wel of er reële of effectieve afzetmogelijkheden bestaan.

30.

De Commissie merkt op dat de Nederlandse autoriteiten in de briefwisseling niet hebben aangegeven dat aan deze voorwaarden was voldaan. Integendeel, uit de door de Nederlandse autoriteiten overgelegde documentatie blijkt dat het productieproces niet innoverend is (zie nota van het ministerie van Landbouw van 14 december 1998, die als bijlage is gevoegd bij de brief van Nederland aan de Commissie van 29 november 2005). Daarom plaatst de Commissie in dit stadium twijfels bij de verenigbaarheid van de maatregel in kwestie met de regelgeving inzake investeringssteun.

31.

Overigens heeft de Commissie de steun nagekeken in het licht van artikel 3, d) van de vermelde richtlijnen, die aangeven dat de Commissie per geval moet onderzoeken in hoeverre een steunmaatregel die op grond van deze richtsnoeren en dienstige maatregelen moet worden uitgesloten maar in beginsel wel voor communautaire medefinanciering op grond van Verordening 2328/91 (6) in aanmerking komt. Uit de brief die door de Commissie aan Nederland opgestuurd werd op 25 juni 1999 volgt dat het project niet gefinancierd kon worden door middel van het EPD. Bijgevolg is de Commissie in dit stadium van mening dat de uitzonderingen vermeld in punt 3, d) van vermelde kaderregeling niet van toepassing zijn op de onderhavige maatregel.

3.3.2. Vergoeding van de geleden schade als gevolg van het niet toekennen van de steun

32.

De Nederlandse autoriteiten hebben aangegeven dat de steun is verleend in de vorm van een vergoeding voor de geleden schade als gevolg van de door de overheid gemaakte fout, aangezien zij de steun in eerste instantie had toegekend, terwijl later bleek dat die steun onrechtmatig en misschien onverenigbaar was.

33.

Het Hof heeft geoordeeld dat de betaling van schadevergoeding niet als steun kan worden aangemerkt (7). Het Hof heeft zich daarbij gebaseerd op het feit dat overheidssteun en schadevergoeding een verschillend rechtskarakter dragen. Daarom levert de betaling van een schadevergoeding de begunstigde daarvan in beginsel geen voordeel op, omdat het eenvoudigweg gaat om compensatie voor een door hem genoten recht.

34.

In onderhavig geval kan moeilijk worden beweerd dat de begunstigde recht op steun heeft, aangezien dit vermeende recht reeds vanaf het begin zijn grondslag vond in een onrechtmatige gedraging van de lidstaat. Uit constante jurisprudentie blijkt namelijk dat gezien het dwingende karakter van de door de Commissie op grond van artikel 88 van het EG-Verdrag uitgevoerde controle op staatssteun, ondernemingen die staatssteun genieten in beginsel alleen een gewettigd vertrouwen in de rechtmatigheid van die steun mogen hebben indien deze is verleend met inachtneming van de in genoemd artikel vastgestelde procedure. Normaal gesproken mag van een serieuze deelnemer aan het economisch verkeer namelijk worden verwacht dat hij in staat is zich ervan te vergewissen dat deze procedure is nageleefd (8).

35.

In dezen is het eveneens van belang op te merken dat het verlenen van steun in de vorm van een schadevergoeding zou betekenen dat het verbod op het toekennen van steun zonder goedkeuring door de Commissie zou worden omzeild. Dit wordt overigens bevestigd door het feit dat op het moment dat de Provincie Flevoland aangaf dat de steun in kwestie zou worden toegekend in het kader van een vergoeding voor de door de overheid gemaakte fout, zij zich terdege bewust was van het feit dat de steun vóór toekenning daarvan ter goedkeuring aan de Commissie had moeten worden voorgelegd.

36.	De Commissie plaatst dan ook haar twijfels bij de vraag of het verlenen van het predicaat schadevergoeding een afdoende rechtvaardiging vormt om te concluderen dat de onderhavige maatregel niet als steun moet worden aangemerkt.

3.3.3. Andere rechtsgrondslagen op grond waarvan de steun verenigbaar zou zijn

37.

Nu de Nederlandse autoriteiten geen andere rechtsgrondslagen hebben aangevoerd ten behoeve van het onderzoek en het eventueel goedkeuren van de aan Farm Dairy toegekende maatregel, kan in dit stadium niet worden uitgesloten dat de voorgenomen steun als exploitatiesteun moet worden aangemerkt, anders gezegd steun die erop gericht is de onderneming te vrijwaren van de kosten die zij zelf normaliter voor het dagelijks beheer of de normale bedrijfsvoering had moeten dragen. Dergelijke steun moet in beginsel als onverenigbaar met de gemeenschappelijke markt worden beschouwd.

38.

Op basis van het thans voorliggende dossier beschikt de Commissie niet over informatie op grond waarvan zij kan beoordelen of de steun verenigbaar is met andere op het moment van de steunverlening geldende richtsnoeren of kaderregelingen. De Commissie herinnert er in dit opzicht aan dat het aan de betrokken lidstaat is om in het kader van diens samenverwerkingsverplichting jegens de Commissie alle informatie te verstrekken aan de hand waarvan deze laatste kan verifiëren of is voldaan aan de voorwaarden op grond waarvan deze lidstaat zou mogen afwijken van de relevante regelgeving (9).

4. BESLUIT

39.

Gelet op bovenstaande overwegingen verzoekt de Commissie Nederland in het kader van de procedure van artikel 88, lid 2, van het EG-Verdrag binnen een maand na de datum van ontvangst van deze brief zijn opmerkingen kenbaar te maken en alle informatie te verstrekken die van nut kan zijn voor de beoordeling van de maatregel. Zij nodigt uw autoriteiten uit onmiddellijk een kopie van deze brief aan de mogelijke begunstigde van de steun te doen toekomen.

40.	De Commissie herinnert Nederland aan de opschortende werking van artikel 88, lid 3 van het EG-Verdrag en verwijst naar artikel 14 van Verordening (EG) nr. 659/1999 van de Raad, waarin is bepaald dat iedere onrechtmatig verleende steun van de begunstigde kan worden teruggevorderd.

41.

De Commissie attendeert Nederland er hierbij op dat zij de betrokkenen op de hoogte zal brengen door middel van de bekendmaking van deze brief en een samenvatting daarvan in het Publicatieblad van de Europese Unie. Alle bovengenoemde betrokkenen zullen in de gelegenheid worden gesteld binnen een maand na de datum van die bekendmaking hun opmerkingen kenbaar te maken.”

(1) JO C 29, 2.2.1996, p. 4.

(2) JO L 218, 6.8.1991, p. 1.

(3) CJCE, 14 ianuarie 1997, Spania vs Comisie, C-169/95, Culegere p. I-135.

(4) Op grond van jurisprudentie van het Hof van Justitie vormt een verbetering van de concurrentiepositie van een onderneming als gevolg van staatsteun over het algemeen een bewijs voor het feit dat sprake is van concurrentievervalsing ten opzichte van andere ondernemingen die een dergelijke steun niet hebben ontvangen (Zaak C - 730/79, Jur. 1980, blz. 2671, punten 11 en 12).

(5) PB C 29 van 2.2.1996, blz. 4.

(6) PB L 218 van 6.8.1991, p. 1.

(7) HvJ, 27.9.1988, Asteris AE vs. Helleense Republiek en EEG, gevoegde zaken 106-120/87, Jur. 1988, blz. 5515.

(8) HvJ, 14 januari 1997, Spanje/Commissie, zaak C-169/95, Jur. blz. I-135.

(9) Arrest van het Gerecht van 15 juni 2005, Regione autonoma della Sardegna/Commissie, T-171/02, Jur. blz. II-2123, punt 129.

16.4.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 87/14

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2009/C 87/06

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

Cerere de modificare în conformitate cu articolul 9

„PARMIGIANO REGGIANO”

NR. CE: IT-PDO-0317-0016-26.7.2007

IGP ( ) DOP ( X )

1. Rubrica din caietul de sarcini afectată de modificare

—		Denumirea produsului
—		Descrierea produsului
—		Aria geografică
—		Dovada originii
—		Metodă de obținere
—		Legătura
—		Etichetare
—		Cerințe naționale
—		Altele [de precizat]

2. Tip de modificare

—		Modificare a documentului unic sau a fișei rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrată pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini care nu implică nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
—		Modificarea temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau de protecție a plantelor obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3. Modificare (modificări)

3.1. Descriere

Caracteristicile produsului finit sunt specificate cu mai multă precizie.

Se descrie mai detaliat tipul de alimentație al vacilor care produc laptele folosit la fabricarea brânzei „Parmigiano Reggiano D.O.P.”, în scopul explicitării elementelor supuse controlului.

3.2. Metodă de obținere

Sunt specificate cu mai multă precizie alimentele autorizate și cele interzise în alimentația vacilor de lapte.

În scopul prevenirii oricărui risc de contaminare a grajdurilor, inclusiv prin intermediul solului și al furajelor, se interzice chiar și simpla deținere în crescătorie a oricărui tip de furaje însilozate. Se prevede că, în cazul în care se cresc animale pentru carne, această activitate trebuie să se desfășoare în adăposturi distincte și separate de cele în care se află animalele crescute pentru lapte.

Se adaugă unele precizări în legătură cu dimensiunile cuvelor și utilizarea acestora, prin care se explicitează uzanțe și practici confirmate de tradiție, în vederea păstrării caracterului artizanal al producției și a legăturii cu teritoriul. Se introduce posibilitatea reutilizării a 15 % din numărul de cuve de fabricare a brânzei pentru un nou proces de fabricație, refolosire justificată de condițiile tehnico-operaționale specifice existente în aria de producție a „Parmigiano-Reggiano D.O.P.”. Această nouă dispoziție urmărește să soluționeze problema sporirii lactației vacilor, cauzată de curba de lactație, pentru a permite producătorilor de brânză să valorifice cea mai mare parte din cantitatea de lapte produsă fără să trebuiască să recurgă la instalarea de noi cuve sau de noi structuri. Procentul de 15 % din numărul cuvelor corespunde mediei de creștere maximă a cantității de lapte.

S-a eliminat mențiunea privind marcarea cu fier înroșit având în vedere că, în conformitate cu normele în vigoare, utilizarea focului este interzisă în incinta magaziilor de maturare.

3.3. Etichetare

În scopul garantării autenticității și al identificării corecte a brânzei „Parmigiano Reggiano”, comercializată sub formă preambalată, rasă și în porții, se introduce ca normă specifică de etichetare prezența obligatorie a unui marcaj distinctiv care constă, în partea superioară, din imaginea unei roți de „Parmigiano Reggiano” împreună cu o felie tăiată și cu un cuțitaș, iar, în partea inferioară, din mențiunea „PARMIGIANO REGGIANO”.

Se elimină obligativitatea mențiunii „Parmigiano Reggiano o CFPR” din interiorul etichetei de cazeină. Această eliminare are ca scop să permită utilizarea altor mențiuni diverse, precum „Consorzio del Formaggio Parmigiano Reggiano” sau marca colectivă.

Se introduce expresia „prima stagionatura” (primă maturare) ca echivalent al mențiunii „seconda categoria” (categoria a II-a) sau „mezzano” (mediu).

3.4. Cerințe naționale

Se introduce în standardul de producție a brânzei o referire la D.P.C.M. (decretul președintelui consiliului de miniștri) din 4.11.1991, care era deja în vigoare și aplicabil.

3.5. Altele

Se prevede că porționarea și ambalarea trebuie să aibă loc în aria de origine din motive de calitate și trasabilitate. În conformitate cu orientările Curții de Justiție exprimate în decizia din 25 iunie 2002 (C-66/00) și în decizia din 20 mai 2003 (C-469/00), în scopul protejării consumatorului, numai ambalarea în aria de origine poate garanta autenticitatea brânzei „Parmigiano Reggiano” introdusă pe piață sub formă preambalată, în porții. Această obligație decurge din absența, pe porțiile fără crustă, și din lipsa de vizibilitate, pe numeroase porții cu crustă, a semnelor de identificare a produsului, și anume a marcajelor de origine și a celor de selecție care figurează pe roata întreagă de brânză, și, în consecință, din necesitatea de a nu compromite garanția autenticității produsului preambalat și de a asigura trasabilitatea completă a acestuia. Din punct de vedere calitativ, tăierea unei bucăți din roata de brânză privează produsul de protecția oferită de crusta care, fiind puternic deshidratată, izolează perfect brânza de mediul ambiant. Crusta protejează deci brânza împotriva riscurilor de deshidratare, oxidare, transpirație și topire a lipidelor conținute, precum și împotriva riscurilor de înmulțire a mucegaiurilor. Pentru evitarea acestor fenomene ireversibile, este esențial ca operațiunile de ambalare sub vid sau în atmosferă controlată să se efectueze în scurt timp după tăierea unei bucăți din roata de brânză, conform unor norme bine definite și sub supravegherea unui expert.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) Nr. 510/2006 AL CONSILIULUI

„PARMIGIANO REGGIANO”

Nr. CE: IT-PDO-0317-0016-26.7.2007

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire

„Parmigiano Reggiano”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs (anexa II)

Clasa 1.3.

Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Parmigiano Reggiano” este o brânză cu pastă tare, fiartă, maturată lent, produsă din lapte de vacă crud, parțial degresat prin separare naturală. Laptele nu poate fi supus niciunui tratament termic și trebuie să provină de la vaci a căror alimentație se bazează pe furaje obținute în aria de origine. Maturarea trebuie să dureze cel puțin 12 luni. „Parmigiano Reggiano” poate fi comercializat sub formă de roți întregi, în porții sau ras.

„Parmigiano Reggiano” prezintă următoarele caracteristici:

—	formă cilindrică, cu marginea convexă sau aproape dreaptă, cu fețe plane, ușor bordate;

—	dimensiuni: diametrul fețelor plane este cuprins între 35 și 45 cm, iar înălțimea roții, între 20 și 26 cm;

—	greutatea minimă a unei roți: 30 kilograme;

—	aspect exterior: crustă de culoarea naturală a paiului;

—	grosimea crustei: aproximativ 6 mm;

—	culoarea pastei: de la galben pai deschis la galben pai;

—	aroma și gustul caracteristice pastei: parfumată, delicată, savuroasă, fără să fie picantă;

—	structura pastei: fin granulată, friabilă;

—	materie grasă din substanța uscată: minim 32 %.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Lapte de vacă, sare, cheag de vițel.

Laptele provine de la vaci crescute în aria geografică delimitată.

Nu se admite utilizarea de aditivi.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Alimentația vacilor se bazează pe furaje care provin din aria geografică delimitată și este definită sub aspectul cantității și al calității.

Cel puțin 75 % din substanța uscată a furajelor trebuie să fie produsă în cadrul ariei geografice.

Nutrețurile pot constitui cel mult 50 % din substanța uscată a unei rații furajere.

Se interzice utilizarea oricărui tip de furaje însilozate.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Crescătoriile de vaci al căror lapte este destinat prelucrării pentru obținerea de „Parmigiano Reggiano” se situează în aria geografică delimitată.

Producția de lapte și prelucrarea acestuia trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată. Laptele de la mulgerea de seară și de dimineață este livrat crud și integral producătorului de brânză, în conformitate cu caietul de sarcini. Laptele de la mulgerea de dimineață se pune în cuve din aramă și este amestecat cu laptele de la mulgerea de seară, parțial degresat prin separare naturală. Laptelui i se adaugă zer autohton. Nu se admite utilizarea de fermenți selecționați. Coagularea laptelui, realizată exclusiv cu cheag de vițel, este urmată de ruperea coagulului și de fierbere. După depunere, masa brânzoasă se transferă în forme speciale pentru a i se da forma adecvată și se procedează la aplicarea mărcilor. După câteva zile, se efectuează sărarea în saramură și, ulterior, maturarea, care trebuie să dureze cel puțin 12 luni.

Această maturare de minim 12 luni trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată.

La finalul perioadei minime de maturare, se realizează operațiuni de control în scopul verificării conformității cu caietul de sarcini.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

„Parmigiano Reggiano” poate fi comercializat sub formă de roți de brânză întregi, în porții sau ras.

În scopul protejării consumatorului și pentru a garanta autenticitatea brânzei „Parmigiano Reggiano” introduse pe piață sub formă preambalată, rasă sau în porții, operațiunile de radere și de porționare, precum și de ambalare ulterioară trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată. Această obligație decurge din absența sau lipsa de vizibilitate, pe brânza rasă sau porționată, a semnelor de identificare a „Parmigiano Reggiano” prezente pe forma întreagă și, în consecință, din necesitatea de a garanta originea produsului ambalat. Totodată, această obligație derivă din necesitatea garantării faptului că operațiunile de ambalare în porții se efectuează în scurt timp de la porționare și prin metode care împiedică deshidratarea, oxidarea și deci pierderea caracteristicilor organoleptice originare ale „Parmigiano Reggiano”. Tăierea unei bucăți din roata de brânză privează produsul de protecția naturală oferită de crusta care, fiind puternic deshidratată, izolează perfect brânza de mediul ambiant.

Este autorizată ambalarea porțiilor de „Parmigiano Reggiano” în unitățile în care sunt preparate.

Operațiunea de radere vizează exclusiv roțile întregi de brânză cu denumirea de origine protejată „Parmigiano Reggiano”, iar ambalarea trebuie să aibă loc imediat după această operațiune, fără niciun fel de tratament și fără adăugarea de substanțe care ar putea modifica atât conservabilitatea, cât și caracteristicile organoleptice originare.

3.7. Norme specifice privind etichetarea

Semnele de identificare prezente pe toate roțile de brânză „Parmigiano Reggiano” sunt reprezentate de: mențiunea cu caractere punctate „Parmigiano Reggiano” alăturată numărului de înregistrare al producătorului de brânză, anul și luna de producție ștanțate pe suprafața marginii exterioare cu ajutorul unor matrițe speciale (benzi de ștanțare), sigiliul oval cu mențiunea „Parmigiano Reggiano Consorzio Tutela”, o etichetă de cazeină pe care figurează codurile de identificare a roții de brânză și, în cazul roților de categoria a II-a, marcajul distinctiv care le identifică.

Semnul de identificare al brânzei „Parmigiano Reggiano” introduse pe piață sub formă preambalată, rasă și în porții este reprezentat de un marcaj distinctiv care constă, în partea superioară, din imaginea unei roți de „Parmigiano Reggiano” împreună cu o felie tăiată și cu un cuțitaș, iar, în partea inferioară, din mențiunea „PARMIGIANO REGGIANO”. Acest marcaj distinctiv, care constituie un element obligatoriu al etichetării, trebuie să fie reprodus conform normelor tehnice definite de grupare (Consorzio) în cadrul unei convenții speciale.

4. Delimitare concisă a ariei geografice

Aria geografică delimitată cuprinde teritoriile provinciei Bologna de pe malul stâng al râului Reno, teritoriile provinciei Mantova de pe malul drept al râului Pad, precum și provinciile Modena, Parma și Reggio din regiunea Emilia.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

În ceea ce privește factorii naturali, se observă mai ales caracteristicile pedologice ale terenurilor din aria geografică delimitată, care se întinde de la crestele Apeninilor până la râul Pad, și condițiile climatice care influențează în mod direct atât compoziția florei naturale, cât și fermentarea specifică a produsului. În ceea ce privește factorii umani, în plus față de importanța istorică a acestui tip de brânză în economia locală, trebuie subliniat că operațiunile complexe prin care trece „Parmigiano Reggiano” sunt rezultatul artei tradiționale de preparare a brânzei, statornicite de-a lungul secolelor în această arie de producție și transmise în spiritul respectului pentru practicile locale, corecte și constante.

5.2. Specificitatea produsului

Caracteristicile specifice brânzei „Parmigiano Reggiano” sunt structura pastei, fin granulată și friabilă, aroma parfumată și gustul delicat, savuros, dar fără să fie picant, gradul înalt de solubilitate și de digestibilitate.

Aceste caracteristici derivă din specificitatea și criteriile de selecție a laptelui utilizat zilnic sub formă crudă în cuve din aramă și coagulat cu cheag de vițel care prezintă un conținut ridicat de chimozină, din sărarea în saramură saturată și din maturarea naturală prelungită.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Proprietățile specifice fizico-chimice și microbiologice ale laptelui, care garantează caracteristicile specifice și calitatea brânzei „Parmigiano Reggiano”, sunt datorate în principal alimentației vacilor, care se bazează pe furaje din aria de proveniență și care exclude strict utilizarea oricărui tip de furaje însilozate.

Maturarea timp de minim 12 luni, care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată ca urmare a condițiilor climatice speciale din această zonă, este necesară pentru ca produsul obținut din transformarea laptelui să poată dobândi, prin intermediul unor procese enzimatice specifice, caracteristicile proprii brânzei „Parmigiano Reggiano”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil

—	la următoarea adresă: www.politicheagricole.it/DocumentiPubblicazioni/Search_Documenti_Elenco.htm?txtTipoDocumento=Disciplinare%20in%20esame%20UE&txtDocArgomento=Prodotti%20di%20Qualit%E0>Prodotti%20Dop,%20Igp%20e%20Stg sau

—

accesând direct pagina principală de internet a ministerului (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Prodotti di Qualità” [Produse de calitate] (în stânga ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE (Reg CE 510/2006)” [Caiete de sarcini ale produselor supuse analizei UE – Regulamentul (CE) nr. 510/2006].

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

16.4.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 87/20

2009/C 87/07

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) Nr. 510/2006 (1) al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

Cerere de modificare în conformitate cu articolul 9

„BITTO”

Nr. CE: IT-PDO-117-1502-2.8.2006

IGP ( ) DOP ( X )

1. Rubrica din caietul de sarcini afectată de modificare

—		Denumirea produsului
—		Descrierea produsului
—		Aria geografică
—		Dovada originii
—		Metodă de obținere
—		Legătură
—		Etichetare
—		Cerințe naționale
—		Altele (de precizat)

2. Tip de modificare

—		Modificare a documentului unic sau a fișei rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrată pentru care nu s-au publicat niciun document unic și nicio fișă rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini care nu implică nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
—		Modificarea temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3. Modificare (modificări)

3.1. Descrierea produsului

La articolul 3, s-a considerat oportun să se detalieze alimentația bovinelor pe pășuni și aceasta să fie completată cu o cantitate maximă de 3 kg de substanță uscată pe zi, pe lângă sare și alimentația „de urgență” pe bază de fân provenit de pe pășuni permanente. Acest supliment nutritiv s-a dovedit necesar pentru a îndeplini exigențele producătorilor care se află în dificultate din cauza schimbărilor intervenite în starea pășunilor alpine și a caracteristicilor genetice ale animalelor aflate în pășunat de vară. De fapt, pășunile nu sunt întotdeauna suficiente pentru a se asigura animalelor bunăstarea necesară. La același articol, se precizează că laptele utilizat este lapte crud. Este vorba de o modificare exclusiv formală în măsura în care actualul caiet de sarcini nu prevede niciun tratament pentru lapte după muls și, prin urmare, este vorba deja de „lapte crud”.

În plus, înălțimea maximă a brânzei a crescut de la 10 la 12 cm. Această creștere este justificată prin metodele de producție care, fiind încă foarte legate de procesele tradiționale, permit producerea unor roți de brânză care nu sunt perfect uniforme, ci variază în anumite limite definite. În plus, trebuie precizat că definirea diferenței de înălțime a marginii exterioare a roții de „BITTO” (8-12 cm) este conformă cu informațiile conținute în documentele istorice, care prevăd exact o înălțime maximă de 12 cm.

3.2. Aria geografică

În ceea ce privește articolul referitor la aria de origine, trebuie precizat că modificarea solicitată constă în integrarea, în aria de producție a laptelui, a celor trei pășuni alpine numite Varrone, Artino și Lareggio, situate în provinciile Bergamo și Lecco. Aceste pășuni alpine au fost omise din greșeală în versiunea inițială. Extinderea ariei de producție este infimă în măsura în care vizează sub 1 % din aria de producție actuală, iar omogenitatea din punct de vedere geografic este garantată prin faptul că specificitățile litologice, altimetrice și de expunere ale pășunilor alpine adăugate sunt aceleași cu cele ale zonelor cuprinse deja în aria de producție. Prin urmare, vegetația pășunilor tinde să fie perfect similară cu cea a ariei de producție indicate inițial.

3.3. Metodă de obținere

Modificarea prezentată urmărește să introducă posibilitatea de a utiliza culturile autohtone de inițiere; această practică inovatoare din punct de vedere tehnologic permite ameliorarea procesului de fabricare a brânzei, reducerea apariției defectelor, asigurarea igienei produsului și garantarea, în același timp, a menținerii caracteristicilor specifice care sunt expresia legăturii cu teritoriul. Într-adevăr, printre factorii care intervin în procesul de fabricare a brânzei, cei de natură microbiologică joacă un rol esențial în producerea și maturarea brânzeturilor. Utilizarea laptelui crud la fabricarea brânzei este un avantaj al „Bitto” și al brânzeturilor tradiționale în general, dar acesta poate deveni și principalul lor dezavantaj în cazul în care calitatea microbiologică a laptelui este slabă, din cauza unui conținut scăzut de bacterii lactice sau a prezenței microorganismelor patogene. Conținutul scăzut de fermenți lactici se poate explica prin condițiile optime de curățenie și igienă adoptate în diversele faze de producție (muls, transportarea laptelui, recipiente și spații de prelucrare) și prin utilizarea unor recipiente și ustensile din metal sau plastic în locul celor din lemn; de fapt, în timp ce aceste practici rezolvă, pe de o parte, problemele de natură igienică și sanitară, pe de altă parte ele reduc conținutul de microorganisme și bacterii care stimulează producerea brânzei al laptelui. Prezența florei microbiene patogene care se întâlnește uneori în laptele produs în zonele montane se datorează condițiilor de producție nefavorabile, mai ales în cazul verilor foarte ploioase. În cazul brânzeturilor care conțin lapte crud, utilizarea fermentului permite „controlarea” proceselor de fermentare ale fabricării brânzei, reducând apariția defectelor brânzei. Se garantează astfel condiții de acidificare corecte și scurgerea laptelui închegat (în lipsa cărora ar rămâne prea mult zer în brânză, ceea ce ar duce la formarea găurilor și la apariția unor mirosuri neplăcute și nedorite), permițându-se, în același timp, dezvoltarea echilibrată a diverselor specii microbiene care stimulează producerea brânzei, prezente în materia primă (care intervin în procesul de maturare și garantează caracterul specific al produsului). În cazul brânzeturilor tradiționale, utilizarea culturilor de inițiere izolate și selecționate din microflora caracteristică fiecărui tip de brânză prezintă un interes major. Astfel, sunt posibile conservarea caracteristicilor tradiționale cărora li se datorează reputația acestor produse și îmbunătățirea calității lor, evitându-se totodată transformarea lor în produse standardizate, dar anonime, cu gust fad și fără caracteristici proprii. Începând cu 1999, „Consorzio di Tutela” a lansat, în colaborare cu CNR-ISPA din Milano, cercetări destinate aprofundării cunoștințelor în materie de microfloră care caracterizează brânza „Bitto”, precum și conservării biodiversității microbiene și a caracteristicilor pe care aceasta le conferă produsului și ameliorării calității. De-a lungul timpului, au fost izolate și studiate tulpinile bacteriilor lactice și ale enterococilor. O parte din tulpinile astfel identificate au fost supuse unor teste suplimentare cu scopul de a se evalua caracteristicile fiziologice, biochimice și metabolice, precum și influența acestora asupra fabricării brânzei. Reproducerea în masă a tulpinilor autohtone a permis obținerea unor fermenți selecționați care, odată inoculați în laptele crud, nu reduc microflora lactică spontană, creând chiar condiții mai favorabile pentru dezvoltarea acesteia și garantând menținerea caracteristicilor senzoriale ale brânzei.

3.4. Etichetare

Pentru a furniza consumatorilor informații mai exacte și a favoriza, totodată, identificarea imediată a produsului, s-a considerat potrivit să se descrie marca de identificare a DOP în cauză, care era anexată doar la caietul de sarcini actual, și să se introducă aplicarea unui disc de hârtie. În afară de mențiunea „Bitto”, repetată de mai multe ori și dispusă în formă radială, pe acest disc figurează sigla comunitară și nume de întreprinderi, proprietăți, ferme, denumiri comerciale și mărci particulare, care nu trebuie să aibă caracter laudativ sau să inducă în eroare consumatorii. S-a adăugat posibilitatea de a indica numele pășunii alpine unde a fost produsă brânza pentru a valorifica brânza obținută de acei producători care, în condiții de lucru deja nefavorabile și dificile cum sunt cele de pe pășunile alpine din aria de producție a brânzei „Bitto” (condiții de acces la pășune și de comunicare internă nu întotdeauna ușoare; clădiri rurale modeste; echipamente tradiționale; o puternică influență a condițiilor atmosferice asupra creșterii animalelor și a procesului de fabricare a brânzei) aplică, în mod voluntar, o metodă de producție care presupune riscuri mai mari și pierderea posibilă a produsului. Valorificarea produsului poate compensa riscurile mai ridicate asumate de producători.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„BITTO”

Nr. CE: IT-PDO-117-1502-2.8.2006

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire

„Bitto”

2. Statul membru sau Țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs (anexa II)

Clasa 1.3 —

Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Brânză din lapte de vacă crud și integral provenit de la rase tradiționale din zonă, la care se adaugă eventual lapte de capră crud într-o proporție de maximum 10 %, cu un proces de maturare mediu și lung, de formă cilindrică regulată cu suprafață plană, cu marginea exterioară concavă și margini ascuțite. Diametrul fețelor este cuprins între 30 și 50 cm, înălțimea marginii exterioare este de 8-12 cm, iar greutatea între 8 kg și 25 kg. Crusta este de culoare galben pai și tinde să capete o culoare mai intensă prin maturare; grosimea crustei este de 2-4 mm. Pasta este compactă și prezintă câteva găuri numite „ochi-de-potârniche”. Tăiată, brânza este de culoare albă până la galben pai, în funcție de maturare. Gustul este dulce, fin, devenind mai intens prin maturare. Adaosul eventual de lapte de capră intensifică aroma caracteristică a acestui tip de brânză. Conținutul de grăsimi al substanței uscate este de minimum 45 %, iar umiditatea medie la 70 de zile este de 38 %. Brânza este fabricată după metode tradiționale, legate de caracteristicile mediului, în perioada cuprinsă între 1 iunie și 30 septembrie.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Lapte de vacă, lapte de capră crud într-o proporție de maximum 10 %, cheag de vițel, sare, fermenți autohtoni.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Hrana vacilor este alcătuită din iarbă de pe pășunile alpine aflate în aria delimitată la punctul 4. Pentru a menține nivelul corect al bunăstării animalelor, se permite completarea alimentației vacilor de lapte constând în iarbă de pe pășuni, în limita a maximum 3 kg de substanță uscată pe zi, cu următoarele alimente: porumb, orz, grâu, soia, melasă în proporție de maximum 3 %. Este permisă folosirea sării sub formă de bulgări pentru lins. În plus, în cazul unor fenomene meteorologice excepționale care împiedică pășunatul (precum zăpada, grindina), este permisă o alimentație de urgență pe bază de fân de pășune permanentă, în proporție de maximum 5 %, până la revenirea la condiții normale.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Operațiunile de producție și de prelucrare a laptelui, precum și de maturare a brânzei „Bitto” trebuie realizate în aria de producție delimitată la punctul 4.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

După cel puțin un an de maturare, produsul poate fi utilizat răzuit.

3.7. Norme specifice privind etichetarea

Înainte de a fi pusă pe piață, brânza cu denumirea de origine protejată „Bitto” trebuie să poarte pe marginea exterioară marca aplicată la cald la sfârșitul perioadei de maturare și înainte de punerea în consum. Marca este alcătuită din mențiunea „Bitto”; litera „B” este parțial vizibilă, partea inferioară a literei luând forma stilizată a unei roți de brânză din care lipsește o felie. Partea care lipsește din brânză formează un „V” care amintește de litera inițială a cuvântului Valtellina, iar forma brânzei evocă forma produsului. Litera „B” este o imagine, în timp ce restul mențiunii, „ITTO”, utilizează fontul „Times regular” mărit la 113,94 %.

În scopul identificării produsului, este posibilă aplicarea pe roțile întregi a unui disc de hârtie de uz alimentar pe una dintre fețe.

Discul are un diametru de circa 30 cm. El este alcătuit dintr-o bandă circulară exterioară pe fond roșu, din mențiunea „BITTO” de culoare galbenă repetată de mai multe ori și dispusă în formă radială și din sigla comunitară a denumirilor de origine protejate de dimensiuni adaptate, în culorile și caracterele originale.

Se poate utiliza o bandă circulară interioară de culoare galbenă lângă banda roșie pentru a indica elementele prevăzute de legislația în vigoare, precum și referirile la numele întreprinderilor, ale proprietăților și fermelor, denumirile comerciale și mărcile înregistrate care nu trebuie să aibă caracter laudativ sau să inducă în eroare consumatorii.

Producătorii care, în conformitate cu caietul de sarcini, hrănesc vacile de lapte numai cu iarbă de pe pășunile alpine din aria delimitată la punctul 4, fără suplimente nutritive, cu excepția sării sub formă de bulgări pentru lins și a alimentației de urgență pe bază de fân de pășune permanentă în proporție de maximum 20 %, care nu utilizează fermenți în cursul procesului de fabricare a brânzei și încep prelucrarea laptelui într-un interval de 30 de minute după terminarea mulsului, pot utiliza marca prin care se indică numele pășunii alpine unde a fost produsă brânza. Această marcă, aplicată în relief pe partea inferioară a marginii exterioare a roții în momentul producției, conține numele complet al pășunii alpine cu font „Times” și trebuie să fie urmat de mărcile menționate anterior.

4. Delimitare concisă a ariei geografice:

Aria de proveniență a laptelui destinat prelucrării și fabricării brânzei „Bitto” cuprinde întregul teritoriu al provinciei Sondrio, pășunile alpine din teritoriile limitrofe ale următoarelor comune din zona Alta Valle Brembana din provincia Bergamo: Averara, Carona, Cusio, Foppolo, Mezzoldo, Piazzatorre, Santa Brigida, Valleve și pășunile alpine numite Varrone, Artino și Lareggio din teritoriile limitrofe ale comunelor Introbio și Premana din provincia Lecco.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice

Aria de producție a brânzei „Bitto” este alcătuită dintr-o zonă montană (70 % din suprafață se află la peste 1 500 de metri altitudine și sub 8 % la mai puțin de 500 de metri, înclinarea văilor este, în medie, mare, iar versanții prezintă un relief accidentat), care se întinde de la est la vest, între Alpii Retici și Alpii Orobie. Acest aspect influențează clima și flora și a condiționat dezvoltarea socială, culturală și economică. Altitudinea suprafeței acoperite cu pășuni alpine se situează în jurul unei valorii medii de 486 de metri, valoare suficient de mare pentru a garanta o utilizare rațională a pășunilor. Într-adevăr, diferența semnificativă de altitudine este condiția indispensabilă pentru exploatarea pășunilor în stadiul corespunzător de dezvoltare. Diversitatea configurației pășunilor alpine din aria de producție le face propice pentru pășunatul simultan al diverselor categorii de animale (printre care bovinele și caprinele producătoare de lapte pentru fabricarea „Bitto”). De cele mai multe ori, expunerea este, de asemenea, variată și, împreună cu terenul, altitudinea și vânturile, determină climatul pășunilor alpine care, deși variabil, se caracterizează prin variații termice semnificative, printr-un aer uscat, o expunere intensă la razele soarelui și precipitații abundente vara. Pășunile sunt aproape în totalitate de tip acid, nu foarte adânci și cresc pe substraturi silicioase compuse din gnais și șisturi micacee, cu conținut de talc și argilă. Speciile botanice predominante sunt cele de tip plurianual sau peren și se deosebesc prin faza scurtă de refacere a vegetației, creșterea vegetativă puternică, talia joasă și aspectul compact, dezvoltarea accentuată a sistemului radicular și a frunzelor, bogăția aromelor și rezistența remarcabilă la călcarea în picioare și smulgere. Majoritatea acestor specii de plante aparțin familiei gramineelor, restul fiind din familiile compozite, leguminoase, umbelifere, chenopodiacee, rozacee etc. În ceea ce privește gestionarea, teritoriul pășunilor alpine este subdivizat în mod tradițional în diverse zone cu altitudini ascendente și localizare diversă.

5.2. Specificitatea produsului

Brânza „Bitto” este produsă exclusiv pe pășunile alpine din lapte crud dintr-un singur muls provenit de la vaci și, eventual, capre care pășunează. Este o brânză grasă din pastă fiartă, de dimensiuni medii-mari, care prezintă o suprafață netedă și o margine exterioară concavă caracteristică, cu margini ascuțite. Pasta are o structură compactă cu câteva găuri numite „ochi-de-potârniche” și este de culoare spre galben pai (care devine mai intensă prin maturare). Timpul de maturare minim a acestui tip de brânză este de șaptezeci de zile, dar poate fi și de mai mulți ani, fără a altera caracteristicile organoleptice și structurale ale produsului. Gustul brânzei „Bitto” în anul de producție este dulce, iar consistența pastei este onctuoasă și cremoasă. Cu cât brânza este mai maturată, cu atât gustul devine mai intens, textura mai uscată și pasta ușor granulară. Brânza „Bitto” are arome speciale provenite din ierburile pe care le pasc animalele producătoare de lapte. Adaosul eventual de lapte de capră intensifică aroma caracteristică a acestui tip de brânză.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Printre diferitele elemente ale teritoriului care joacă un rol semnificativ în obținerea caracteristicilor brânzei „Bitto”, este necesar să se semnaleze compoziția floristică a pășunilor, care depinde de mediul natural (sol, climă) și de gestionarea pășunii alpine de vară. Pășunile oferă animalelor o vegetație foarte eterogenă. Numeroasele plante prezente aduc un număr mare de substanțe chimice care pot juca un rol considerabil în funcționarea proceselor digestive și metabolice ale organismului animalelor și, deci, în determinarea caracteristicilor calitative ale produsului. Compușii volatili prezenți în furaje pot fi transferați în produsele lactate prin intermediul aparatului digestiv, prin absorbție directă din tractul digestiv sau prin intermediul gazelor ruminale, așadar prin sistemul circulator, conferind acestui produs mirosul și gustul caracteristice. În special, concentrația în lapte a anumitor compuși, precum terpenele, pare strâns legată de regimul alimentar al animalelor. Pajiștile montane naturale caracterizate printr-o mare varietate de specii și compuși, în special dicotiledonate, prezintă un număr important și o mare abundență de terpene. Brânzeturile produse în zone montane sunt, de asemenea, mai bogate în terpene decât brânzeturile provenite din zona de câmpie. În plus, întrucât conținutul de terpene variază în funcție de speciile vegetale care constituie furajele, cantitatea de terpene din lapte (și din brânză) și tipul acestora depind de natura floristică a ierburilor consumate de animale. Printre micronutrienții cei mai răspândiți în ierburile de pe pășuni, acizii grași au făcut obiectul unei atenții speciale în domeniul cercetării. Acizii grași nesaturați reprezintă peste 70 % din totalul acizilor grași conținuți în iarbă. Printre aceștia, acidul linoleic este transformat de anumite bacterii ruminale în izomeri cis și trans, dintre care unii trec apoi în lapte.

Alte elemente care leagă produsul de regiune sunt sistemul de creștere a animalelor și tehnicile de prelucrare. În perioada de producție a brânzei „Bitto”, de la 1 iunie la 30 septembrie, animalele se află pe pășunile înalte, în permanență în aer liber (numai pe anumite pășuni de vară există structuri pentru protejarea animalelor în condiții climatice nefavorabile). Calitatea laptelui nu se datorează numai caracteristicilor furajelor, ci și condițiilor de creștere a animalelor și mediului în sens larg. De exemplu, concentrația de grăsime este stimulată, în principal, de conținutul ridicat de celuloză brută al ierbii, de faza avansată de lactație a animalelor și de altitudine, factori care, cu excepția primului, sunt responsabili, de asemenea, de bogăția în azot solubil a pășunilor și de creșterea nivelului de substanțe azotate. În schimb, nu numai calitățile pășunilor influențează conținutul de minerale și vitamine, ci și expunerea intensă la razele soarelui. Prelucrarea laptelui se face imediat după muls, la fața locului, fără a se trata în niciun fel laptele crud, după metode tradiționale transmise din generație în generație și care au rămas artizanale chiar și în zilele noastre. Prelucrarea imediată a laptelui în brânză care poate fi conservată timp îndelungat reprezenta, în trecut, o soluție logică pentru „conservarea” laptelui și a proprietăților sale nutritive pe pășunile alpine, urmând ca la sfârșitul sezonului estival roțile de brânză să fie transportate în vale. Majoritatea operațiunilor – de la umplerea cazanelor la ruperea, agitarea și extragerea laptelui închegat – sunt realizate manual: experiența și îndemânarea producătorului de brânză sunt esențiale. Fermentarea care se produce plecând de la microflora inițială, precum și tehnica de fabricare permit obținerea unui produs final unic și inimitabil. Forma circulară cu marginea exterioară concavă provine din roțile tradiționale în care se pune laptele închegat după extragere. Maturarea începe în cășăriile de pe pășunile alpine, structuri adesea semiîngropate, care permit obținerea unei temperaturi mai constante și a unui grad de umiditate adecvat, unde brânza se maturează în condiții naturale. De-a lungul întregii faze de maturare, brânzeturile sunt întoarse, curățate și răzuite în mod regulat.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

Administrația a inițiat procedura națională de opoziție pentru propunerea de modificare a denumirii de origine protejată „Bitto”.

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil

—	la următoarea adresă: www.politicheagricole.it/DocumentiPubblicazioni/Search_Documenti_Elenco.htm?txtTipoDocumento=Disciplinare%20in%20esame%20UE&txtDocArgomento=Prodotti%20di%20Qualit%E0>Prodotti%20Dop,%20Igp%20e%20Stg sau

—	accesând direct pagina de internet a Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Silvice (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Prodotti di Qualità” (în stânga ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE (Reg. CE 510/2006)”.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2009.087.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 87

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 52 16 aprilie 2009

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2009/C 087/01	Rata de schimb a monedei euro	1

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2009/C 087/02	Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei Consiliului 88/378/CEE din 3 mai 1988 privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la securitatea jucăriilor(Publicarea titlurilor și a referințelor standardelor armonizate în temeiul directivei) ( 1 )	2

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2009/C 087/03	Ajutoare de stat – Țările De Jos Ajutor de stat C 45/08 (ex NN 97/05) – Ajutor pentru Farm Dairy Flevoland Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE	5

2009/C 087/04	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5403 – Lufthansa/British Midland) ( 1 )	12

2009/C 087/05	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5479 – LONZA/TEVA/JV) ( 1 )	13

	ALTE ACTE
	Comisie
2009/C 087/06	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	14

2009/C 087/07	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	20

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3173
JPY	yen japonez	130,70
DKK	coroana daneză	7,4498
GBP	lira sterlină	0,88210
SEK	coroana suedeză	10,8650
CHF	franc elvețian	1,5100
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,8405
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,883
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	290,79
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7092
PLN	zlot polonez	4,3005
RON	leu românesc nou	4,1935
TRY	lira turcească	2,1162
AUD	dolar australian	1,8352
CAD	dolar canadian	1,6004
HKD	dolar Hong Kong	10,2094
NZD	dolar neozeelandez	2,2912
SGD	dolar Singapore	1,9810
KRW	won sud-coreean	1 757,28
ZAR	rand sud-african	12,1509
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,0001
HRK	kuna croată	7,3767
IDR	rupia indoneziană	14 351,98
MYR	ringgit Malaiezia	4,7522
PHP	peso Filipine	62,790
RUB	rubla rusească	44,1005
THB	baht thailandez	46,758
BRL	real brazilian	2,9223
MXN	peso mexican	17,4346
INR	rupie indiană	65,4370