16.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 320/1

1.

Rezoluția Consiliului din14 februarie 2002 privind promovarea diversității lingvistice și a învățării limbilor (1), care a subliniat faptul că însușirea limbilor reprezintă una din competențele esențiale necesare fiecărui cetățean în vederea participării la societatea europeană bazată pe cunoaștere și, în consecință, facilitează atât integrarea în societate, cât și coeziunea socială;

2.

Concluziile Consiliului European de la Barcelona din 15-16 martie 2002, care au solicitat desfășurarea unei acțiuni destinate îmbunătățirii competențelor fundamentale, în special prin învățarea generalizată a două limbi străine, începând de la o vârstă foarte fragedă (2);

3.

Decizia nr. 1983/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 decembrie 2006 privind Anul european al dialogului intercultural (2008) (3);

4.

Concluziile Consiliului din 19 mai 2006 privind indicatorul european al competențelor lingvistice (4), care au reafirmat că, pe lângă contribuția la înțelegerea reciprocă între popoare, competențele lingvistice sunt o condiție prealabilă a mobilității forței de muncă și contribuie astfel la competitivitatea economiei Uniunii Europene;

5.

Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 cu privire la Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2008-2010 (5), care subliniază dimensiunea culturală a multilingvismului, în special rolul său legat de accesul la cultură și aportul său la creativitate;

6.

Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind competențele interculturale, care recunosc rolul învățării limbilor străine și al traducerii în dobândirea de competențe interculturale;

7.

Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind multilingvismul care, inter alia, invită Comisia să elaboreze, până la sfârșitul anului 2008, propuneri privind un cadru global de acțiune în materie de multilingvism;

—

Comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2008, „Multilingvismul: un avantaj pentru Europa și un angajament comun” (6).

—

Cartea verde a Comisiei, „Migrație și mobilitate: provocările și oportunitățile sistemelor educaționale din UE” (7), din 3 iulie 2008,

—

diversitatea lingvistică și culturală face parte din identitatea europeană; ea este în același timp moștenire comună, avuție, provocare și avantaj pentru Europa,

—

multilingvismul este o temă transversală majoră, care acoperă domeniile social, cultural, economic și, în consecință, educațional,

—

promovarea limbilor europene mai puțin răspândite reprezintă o contribuție importantă adusă multilingvismului,

—

ar trebui întreprinse eforturi considerabile pentru promovarea învățării limbilor și valorificarea aspectelor culturale ale diversității lingvistice, la toate nivelurile de educație și de formare, ameliorând simultan informarea asupra varietății limbilor europene și circulația acestora în lume,

—

multilingvismul dobândește, de asemenea, o importanță deosebită în promovarea diversității culturale, inter alia, în domeniul mass-mediei și al conținutului on-line, precum și în cadrul dialogului intercultural în Europa și cu alte regiuni ale lumii; de asemenea, în domeniul traducerii, deoarece aceasta creează relații între limbi și culturi și oferă un acces larg la opere și idei, jucând un rol specific în acest proces,

—

diversitatea lingvistică existentă în Europa constituie o valoare adăugată pentru dezvoltarea relațiilor economice și culturale dintre Uniunea Europeană și restul lumii,

—

multilingvismul contribuie la dezvoltarea creativității, permițând accesul la alte moduri de gândire, de interpretare a lumii și de exprimare a imaginației.

(a)

creșterea sensibilizării cu privire la beneficiile diversității lingvistice și ale învățării limbilor în rândul publicului larg și, în special, în rândul tinerilor aflați în ciclul de formare inițială, atât în învățământul general, cât și în învățământul profesional;

(b)

punerea la dispoziția migranților, în special a celor tineri, a unei oferte de cursuri de limbă a țării-gazdă, ca element esențial al unei integrări și al unei capacități de inserție profesională reușite, respectând în același timp și limbile țărilor lor de origine.

(a)

eforturile în vederea punerii la dispoziția tinerilor, începând de la vârsta cea mai fragedă și continuând după încheierea învățământului general, în cadrul învățământului profesional și superior, a unei oferte diversificate și de calitate pentru învățarea limbilor și culturilor de către tineri, care să le permită dobândirea unei bune cunoașteri a cel puțin două limbi străine, ceea ce reprezintă un factor de integrare în societatea bazată pe cunoaștere;

(b)

depunerea de eforturi pentru promovarea dobândirii și actualizării periodice a cunoștințelor lingvistice pentru toți, în contexte formale, non-formale și informale;

(c)

depunerea de eforturi în vederea extinderii gamei de limbi predate la diferite niveluri de educație — inclusiv limbi recunoscute care sunt mai puțin utilizate, permițând elevilor să aleagă în funcție de interesele lor personale sau de situarea geografică;

(d)

încurajarea învățării și difuzării limbilor europene, prin abordări novatoare, precum tehnologiile digitale de comunicare, învățarea la distanță și prin abordări bazate în primul rând pe intercomprehensiunea dintre limbile înrudite;

(e)

favorizarea evaluării elevilor pe baza unor instrumente recunoscute, precum Cadrul european comun de referință în domeniul limbilor al Consiliului Europei, Pașaportul lingvistic Europass — și, după caz, Indicatorul european al competențelor lingvistice;

(f)

acordarea unei atenții deosebite formării continue a profesorilor de limbi străine și consolidării competențelor lingvistice ale profesorilor în general, pentru a promova predarea disciplinelor nelingvistice în limbi străine (CLIL — Învățarea bazată pe conținut a unei limbi străine);

(g)

încurajarea mobilității și a schimburilor europene între profesorii de limbi străine, cu scopul ca un număr cât mai mare al acestora să petreacă o perioadă de timp în țara a cărei limbă o predau;

(h)

valorificarea programului „Învățare pe tot parcursul vieții” și a proiectelor naționale pertinente în vederea susținerii mobilității tuturor categoriilor de public — în special tinerii în curs de formare și profesorii — pentru a permite ameliorarea competențelor lor lingvistice, precum și a inițiativelor cum ar fi „Marca Lingvistică Europeană” pentru dezvoltarea suporturilor de predare și învățare.

(a)

susținerea punerii la dispoziție și a învățării unui larg evantai de limbi străine pentru a permite întreprinderilor, în special IMM-urilor, să își extindă accesul la ansamblul piețelor mondiale — în special la cele emergente;

(b)

încurajarea acordării unei ponderi mai ridicate competențelor lingvistice în evoluția carierelor profesionale ale angajaților, în special în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii;

(c)

valorificarea fondurilor structurale europene, după caz, pentru a oferi cursuri de limbă specifice în cadrul formării profesionale continue și al educației adulților;

(d)

punerea în valoare și folosirea competențelor lingvistice ale cetățenilor proveniți din migrație, ca mijloc de consolidare atât a dialogului intercultural, cât și a competitivității economice.

A.

În cadrul politicilor și programelor existente:

B.

lansarea unei discuții referitoare la pertinența și fezabilitatea, pe termen lung, a unui program specific de susținere a traducerii, la înălțimea mizelor culturale, tehnologice și profesionale pe care aceasta le presupune;

(a)

consolidarea cooperării dintre statele membre și dintre instituțiile culturale ale acestora sau alte organisme reprezentative din țări terțe, și promovarea parteneriatelor lingvistice și a dialogului intercultural cu țări terțe;

(b)

utilizarea maximă a potențialului limbilor europene pentru dezvoltarea dialogului cultural și economic cu restul lumii și consolidarea rolului UE pe scena internațională;

(c)

consolidarea cooperării cu organizații naționale și internaționale, în special Consiliul Europei și UNESCO, active în domeniul învățării limbilor străine și al diversității lingvistice și culturale.

1.

să sprijine statele membre în eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor stabilite în prezenta rezoluție, utilizând întregul potențial de cooperare europeană în domeniul educației, culturii și al altor domenii politice relevante;

2.

să adopte măsuri, în contextul noului cadru politic global privind multilingvismul și în cadrul sferei sale de competențe, care să țină seama în mod corespunzător de necesitățile lingvistice ale cetățenilor și ale instituțiilor, acordând atenție cu precădere

3.

să elaboreze un raport până la jumătatea anului 2011 cu privire la punerea în aplicare a prezentei rezoluții, în cooperare cu statele membre și punând un accent deosebit pe exemplele de bune practici;

4.

să reexamineze periodic situația privind competențele lingvistice în Europa, în special pe baza studiilor realizate în statele membre, a Cadrului european comun de referință în domeniul limbilor și, după caz, a Indicatorului european al competențelor lingvistice.

16.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 320/4

(1)

Articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 prevede numirea de către Consiliu, în calitate de membri ai Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice, a câte unui reprezentant din fiecare stat membru.

(2)

Prin decizia sa din 7 iunie 2007 (2), Consiliul a numit 27 de membri ai Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice.

(3)

Guvernul finlandez a informat Consiliul cu privire la intenția sa de a îl înlocui pe reprezentantul Finlandei în cadrul Consiliului de administrație și a înaintat o nominalizare pentru un nou reprezentant, care ar trebui să fie numit pentru perioada rămasă până la 31 mai 2013.

(4)

Guvernul leton a informat Consiliul cu privire la intenția sa de a îl înlocui pe reprezentantul Letoniei în cadrul Consiliului de administrație și a înaintat o nominalizare pentru un nou reprezentant, care ar trebui să fie numit pentru perioada rămasă până la 31 mai 2011.

(5)

Guvernul portughez a informat Consiliul cu privire la intenția sa de a îl înlocui pe reprezentantul Portugaliei în cadrul Consiliului de administrație și a înaintat o nominalizare pentru un nou reprezentant, care ar trebui să fie numit pentru perioada rămasă până la 31 mai 2011,

16.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 320/6

1.

Consiliul European, reunit la Lisabona în martie 2000 și la Barcelona în martie 2002, a reținut obiectivul strategic de a transforma Uniunea Europeană, până în 2010, în cea mai competitivă și mai dinamică economie și societate bazată pe cunoaștere din lume, de a transforma sistemele de educație și de formare ale Uniunii Europene, până în 2010, într-un punct de referință în materie de calitate la nivel mondial și de a crea un spațiu european al cercetării și al inovației.

2.

Consiliul European reunit la Bruxelles în martie 2008 a reținut obiectivul de eliminare a obstacolelor din calea liberei circulații a cunoașterii prin introducerea unei „a cincea libertăți” care, printre altele, ar putea avea ca rezultat un nivel crescut al mobilității transfrontaliere a cercetătorilor, precum și a studenților, a oamenilor de știință și a cadrelor didactice din universități;

3.

Toate deciziile Parlamentului European și ale Consiliului de stabilire a unor programe de acțiune pentru perioada 2007-2013 în domeniul educației și formării pentru viață și pe tot parcursul tinereții își propun ca obiectiv dezvoltarea mobilității; pe de altă parte, toate programele și acțiunile europene din domeniile cercetării și politicilor pentru întreprinderi, precum și fondurile structurale, împărtășesc același obiectiv.

4.

În Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului privind Carta europeană a calității pentru mobilitate (2006) sunt propuse cinci principii-cheie prin care se garantează cele mai bune condiții posibile pentru pregătirea, însoțirea și evaluarea perioadei de mobilitate a unui tânăr într-un alt stat membru.

5.

Procesul de la Bologna pentru învățământul superior și cel de la Copenhaga pentru educația și formarea profesională au scopul de a crea un spațiu european în care este facilitată mobilitatea studenților și a cadrelor didactice, este realizată o mai mare transparență în ceea ce privește recunoașterea calificărilor și a perioadelor de studiu și de formare, iar cooperarea interinstituțională este îmbunătățită.

6.

Scopul diferitelor instrumente europene actuale (EQF, ECTS, Europass) și viitoare (ECVET) este de a permite o mai bună recunoaștere și valorizare a calificărilor și a competențelor cetățenilor europeni, precum și de a le pune la dispoziție informații privind oportunitățile de învățare pe tot cuprinsul Europei (portalurile PLOTEUS și „Studii în Europa”) (1).

7.

Concluziile Consiliului din mai 2008 privind competențele interculturale subliniază contribuția mobilității la dobândirea acestor competențe.

8.

Recomandarea Consiliului din 20 noiembrie 2008 privind mobilitatea tinerilor voluntari în cadrul Uniunii Europene se referă la aspectele legate în mod specific de mobilitatea tinerilor voluntari.

—

consolidarea sentimentului de apartenență europeană,

—

favorizarea integrării sociale și profesionale,

—

garantarea competitivității economiei europene într-un mediu globalizat.

1.

Mobilitatea îi privește pe toți tinerii europeni, indiferent dacă sunt elevi, studenți, ucenici, voluntari, cadre didactice, tineri cercetători, formatori, lucrători în domeniul tineretului, întreprinzători sau dacă se află pe piața muncii.

2.

Prin mobilitate se înțelege, în primul rând, mobilitatea fizică, ceea ce înseamnă șederea în altă țară pentru a studia, a efectua un stagiu într-un mediu profesional, a se angaja în respectiva țară în folosul comunității sau a beneficia în țara respectivă de o formare complementară în contextul învățării de-a lungul vieții. Cu toate acestea, „mobilitatea virtuală”, respectiv utilizarea tehnologiilor informației și comunicării (TIC) în vederea dezvoltării unor parteneriate sau schimburi la distanță cu tineri din alte țări, ca parte a unui proiect structurat de educație sau formare, poate contribui, de asemenea, în mod semnificativ la mobilitate, în special în contextul instituțiilor de învățământ.

3.

Mobilitatea nu trebuie percepută ca un scop în sine, ci ca un mijloc privilegiat de a consolida cetățenia și competitivitatea europene, de a extinde și a îmbogăți formarea și experiența tinerilor, de a consolida capacitatea acestora de a se adapta și de a ocupa un loc de muncă, precum și înțelegerea interculturală prin învățarea limbilor străine și expunerea la alte culturi.

4.

Pentru a avea succes, o politică ambițioasă și transversală de mobilitate în Europa trebuie să suscite dorința de mobilitate a tuturor tinerilor, să aibă drept obiectiv ca o perioadă de mobilitate într-o altă țară europeană să devină, în mod treptat, regula pentru toți și să se acorde finanțări adecvate pentru realizarea obiectivului propus. Ar trebui acordată o atenție specială studenților care, având în vedere mediul socio-economic al acestora sau anumite nevoi speciale, au nevoie de sprijin financiar suplimentar. O astfel de politică ar trebui, de asemenea, să pună accentul pe dispozitivele de pregătire și de sprijin al mobilității, precum și pe recunoașterea rezultatelor învățării obținute în urma unei perioade de mobilitate, și ar trebui să promoveze dezvoltarea mobilității în rândul cadrelor didactice și al formatorilor, care joacă un rol cheie în cadrul acestor dispozitive.

5.

Această politică de mobilitate vizează înainte de toate mobilitatea intra-europeană, dar poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea mobilității dintre Europa și țările terțe.

1.

să adopte obiectivul de a proceda astfel încât perioadele de învățare în afara țării pentru toți tinerii europeni să constituie gradual regula și nu excepția, prin sporirea ocaziilor de mobilitate transfrontalieră în diferitele domenii ale educației și formării, precum și în domeniul activităților de voluntariat, ținând în același timp seama, în mod corespunzător, de cadrele naționale și de legislația națională;

2.

în acest scop, să realizeze obiectivele fixate pentru perioada 2007-2013 prin programele Uniunii Europene în domeniile educației, tineretului, culturii, cetățeniei și cercetării;

3.

inspirându-se din lucrările Forumului de experți la nivel înalt, se depună toate eforturile posibile pentru a atinge următoarele obiective după 2013:

4.

aceste obiective transpuse în practică la diferite niveluri pentru a se spori ocaziile de mobilitate acordate tinerilor iar parteneriatele pentru mobilitate puse în aplicare cu implicarea tuturor părților interesate — autorități publice, întreprinderi, instituții de educație și formare — precum și a societății civile.

1.1.

o mai bună gestionare a sprijinului sectorului public pentru mobilitate prin favorizarea unei acțiuni coordonate a actorilor politici (Uniunea Europeană, statul, colectivitățile regionale și locale) și administrativi (în special agențiile naționale care se ocupă de administrarea programelor comunitare);

1.2.

exploatarea deplină a tuturor posibilităților actuale de mobilitate oferite de programele Uniunii Europene, prin includerea mobilității virtuale și a implicării tinerilor, dar și a cadrelor didactice;

1.3.

luarea în calcul, în special în ceea ce privește finanțarea, a studenților mai puțin favorizați care, altfel, nu ar putea să beneficieze de programele de mobilitate;

1.4.

promovarea dezvoltării unor noi oportunități de mobilitate, în special prin:

2.1.

sensibilizarea tinerilor, a personalului care se ocupă de aceștia și a cercului lor social (în special a familiei, cadrelor didactice și personalului didactic) și a lucrătorilor în domeniul tineretului, cu privire la avantajele mobilității tinerilor; facilitarea, în acest scop, a accesului la informații a acestor grupuri-țintă, prin toate mijloacele;

2.2.

intensificarea promovării și punerii în aplicare, în continuare, a programelor Uniunii Europene în domeniile educației, tineretului, culturii, cetățeniei și cercetării.

3.1.

continuarea simplificării modalităților de punere în aplicare a programelor Uniunii Europene, în special prin generalizarea convențiilor multianuale, cu precădere în domeniul educației și formării profesionale. Într-adevăr, acestea reprezintă o condiție prealabilă pentru realizarea de parteneriate europene de durată între instituțiile de formare și întreprinderi;

3.2.

instituirea sau favorizarea dezvoltării unei strategii de stimulare financiară cu privire la organismele și părțile interesate, în special cadrele didactice, formatorii și lucrătorii în domeniul tineretului, care organizează mobilitatea europeană a tinerilor de care se ocupă;

3.3.

îmbunătățirea recunoașterii rezultatelor obținute în cadrul schemelor de mobilitate, prin generalizarea, pe cât posibil, a validării rezultatelor învățării pentru toate perioadele de mobilitate efectuate în Europa — un obiectiv facilitat prin realizarea, până în 2010, a unei corelări între sistemele de certificare din statele membre și Cadrul european al calificărilor, precum și prin instrumentele europene Europass, Youthpass, creditele ECTS și sistemul ECVET.

4.1.

sprijinirea mobilității tinerilor prin finanțările comunitare adecvate, în limitele cadrului financiar, în special prin fondurile structurale — în principal prin utilizarea mai bună a posibilităților oferite de Fondul social european — și, pe termen lung, prin adaptarea orientărilor și administrării acestora la obiectivul mobilității, în conformitate cu prioritățile statelor membre;

4.2.

încurajarea unei mai mari diversificări și a unei mai bune complementarități a metodelor de finanțare a proiectelor de mobilitate a tinerilor, prin recurgerea la surse de finanțare publică — și privată — în limitele capacităților lor (statul, autoritățile regionale și locale, întreprinderile, instituțiile bancare, inclusiv Banca Europeană de Investiții, fundațiile, asociațiile profesionale europene etc.);

4.3

luarea în considerare a necesităților financiare speciale ale studenților proveniți din medii socio-economice mai puțin favorizate sau cu necesități speciale, astfel încât aceștia să poată participa la programele de mobilitate.

5.1.

încurajarea schimburilor de bune practici în ce privește extinderea capacităților de primire a tinerilor europeni implicați în schemele de mobilitate și îmbunătățirea calității acestei primiri;

5.2.

solicitarea părților interesate responsabile în vederea îmbunătățirii condițiilor de cazare, viață și muncă de care beneficiază tinerii europeni în schemele de mobilitate, în special în campusurile de învățământ superior;

5.3.

îmbunătățirea pregătirii lingvistice și culturale pentru mobilitatea tinerilor.

6.1.

redactarea unui raport de evaluare a fluxurilor de mobilitate în Europa, prin consolidarea și, acolo unde este cazul, prin colectarea de date statistice fiabile și comparabile;

6.2.

o difuzare mai extinsă a anchetelor existente și o mai bună utilizare în comun a acestora;

6.3.

efectuarea, după caz, de analize de impact care să evalueze aporturile concrete ale mobilității pentru tinerii europeni, din punct de vedere cultural, academic și profesional.

1.

să stabilească un plan de lucru pentru integrarea acțiunilor în favoarea mobilității transfrontaliere în toate programele europene, în special prin dezvoltarea unor mecanisme de promovare a programelor în rândul tinerilor și prin facilitarea dezvoltării, în colaborare cu autoritățile competente, a unor „ghișee unice”, precum și a unui portal european al mobilității tinerilor, pentru a se asigura o mai bună difuzare a informațiilor în rândul tinerilor și al instituțiilor competente, a valorifica în fiecare program posibilitățile de realizare a schemelor de mobilitate virtuală și a asigura sinergiile între diferitele programe;

2.

să publice, până la sfârșitul anului 2010, un raport privind dezvoltarea pe termen mediu a mobilității europene a tinerilor și să întocmească, la fiecare patru ani, rapoarte periodice incluse în raportul intermediar comun privind situația mobilității tinerilor și a cadrelor didactice în Uniunea Europeană;

3.

să creeze un ghid destinat statelor membre, autorităților regionale și locale, instituțiilor de educație și formare și actorilor asociați la politicile în domeniul tineretului, în vederea facilitării accesului acestora la alte politici europene care sprijină mobilitatea, precum fondurile structurale, politicile și programele de cercetare;

4.

să examineze posibilitatea dezvoltării unor noi mijloace de sprijin financiar pentru a ajuta tinerii să urmeze perioade de studiu de mobilitate transfrontalieră, inclusiv a posibilității unor „împrumuturi europene pentru studenți”, și să raporteze Consiliului cu privire la progresele înregistrate.

16.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 320/10

1.

AVÂND ÎN VEDERE:

2.

SALUTÂND:

3.

REFERINDU-SE LA:

4.

PRIMIND CU INTERES:

5.

ÎNTRUCÂT:

6.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITELE COMPETENȚELOR CARE LE REVIN ȘI CU RESPECTAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII, LA:

A.   Urmărirea următoarelor obiective politice:

B.   Definirea unor abordări globale și coerente:

C.   Consolidarea, în acest context, a sprijinului acordat:

D.   Dezvoltarea, în acest context, a următoarelor metode și instrumente de lucru:

16.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 320/13

16.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 320/14

—

PE/115/S — Agent temporar — Administrator (AD12) — Administrator de studii bugetare.

16.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 320/15

16.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 320/16

1.

La data de 8 decembrie 2008, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile Telenet NV („Telenet” Belgia) controlată de Liberty Global, Inc. („Liberty Global”, SUA), Concentra Media NV („Concentra”, Belgia) și Vlaamse Audiovisuele Regie NV („VAR”, Belgia), controlată de Vlaamse Radio- en Televiesieomroep („VRT”, Belgia), dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul în comun asupra întreprinderii Pebble Media NV („JV”, Belgia), prin achiziționare de acțiuni într-o întreprindere nou creată care constituie o întreprindere comună.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax [(32-2) 296 43 01 sau 296 72 44] sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5415 — Telenet/Concentra/VAR/JV, la următoarea adresă:

16.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 320/s3