16.2.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 43/4

Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

(2008/C 43/03)

Ajutor nr.: XA 228/07

Stat membru: Franța

Regiunile: Toate, aceste activități putând fi finanțate de către toate autoritățile teritoriale (consilii regionale, consilii generale) care vor dori acest lucru

Denumirea sistemului de ajutoare: Aides à la promotion des produits animaux et des produits d'origine animale

Temeiul juridic:

—	Article 15, paragraphe 2, du règlement (CE) no 1857/2006 d'exemption agricole

—	Article L 621-1 et suivants du code rural

—	Articles L 1511-1 et suivants du code général des collectivités territoriales

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare: 4 milioane EUR, sub rezerva resurselor bugetare, din partea Oficiului național interprofesional pentru creșterea animalelor și produse de origine animală (Office national interprofessionnel de l'élevage et de ses productions), precum și o sumă nespecificată din partea autorităților teritoriale

Intensitatea maximă a ajutoarelor: Ajutorul poate ajunge până la 100 % pentru activitățile prevăzute la articolul 15 alineatul (2) literele (c)-(f), menționat anterior. În orice caz, ajutoarele nu vor depăși niciodată 100 % din activitățile subvenționate

Data punerii în aplicare:

Durata sistemului de ajutoare: Șase ani (2008-2013)

Obiectivul ajutorului: Obiectivul ajutoarelor este de a sprijini activitățile de promovare și de informare cu privire la produse, de a răspândi cunoștințe referitoare la aceste produse, de a face accesibile unui public larg cunoștințele științifice, de a facilita campaniile de informare cu privire la sistemele de producție de calitate, de a permite organizarea de târguri comerciale, de expoziții, de saloane, de forumuri, de a încuraja participarea specialiștilor la aceste saloane și de a dezvolta activitățile de relații publice sau activități similare.

Vor fi sprijinite activitățile care intră în sfera de aplicare a articolului 15 alineatul (2) din regulamentul de scutire agricolă [Regulamentul (CE) nr. 1857/2006], prevăzute, de asemenea, în capitolul IV K din orientările agricole din 27 decembrie 2006 și la punctul 152 litera (b) din orientările agricole

Sectorul (sectoarele) în cauză: IMM-urile din sectorul creșterii și producției de produse de origine animală

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Office national interprofessionnel de l'élevage et de ses productions

12, rue Henri Rol-Tanguy

TSA 30003

F-93555 Montreuil Sous Bois Cedex

Adresa web: www.office-elevage.fr/aides-nat/aides-nat.htm

Informații specifice cu privire la acest sistem de ajutoare vor fi publicate pe acest site web, la rubrica „Informații/Ajutoare naționale”, odată cu punerea în aplicare a acestuia (ianuarie 2008)

Alte informații: Autoritățile teritoriale vor asigura respectarea plafonului prevăzut la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006, care reprezintă cadrul prezentului sistem. Prin urmare, în cazul în care vor interveni în completarea finanțărilor din partea oficiului de creștere, autoritățile teritoriale trebuie să verifice calculul cumulului de ajutoare acordate, în cooperare cu direcțiile departamentale pentru agricultură și păduri

Ajutor nr.: XA 229/07

Stat membru: Regatul Unit

Regiune: Great Britain (England, Scotland and Wales)

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Dairy Farmer Milk Market Development Scheme

Temeiul juridic: Milk Development Council Order 1995

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 15 septembrie 2007-31 martie 2008 — 300 000 GBP

Intensitatea maximă a ajutoarelor: Intensitatea ajutoarelor este de 50 %

Data punerii în aplicare: Sistemul se aplică de la 15 septembrie 2007

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Sistemul se aplică de la 15 septembrie 2007. Acesta se va încheia la 31 martie 2008. Ultimele plăți se vor efectua la 30 septembrie 2008. Toate facturile pentru servicii se vor primi cel târziu până la 31 decembrie 2008

Obiectivul ajutorului: Acest ajutor este în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006, costurile eligibile fiind:

Ajutorul este, de asemenea, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006, costurile eligibile fiind:

Sectorul (sectoarele) în cauză: Sistemul se aplică întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției de lapte

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul: Organismul responsabil cu acest sistem este:

Milk Development Council

Trent Lodge

Stroud Road

Cirencester GL7 6JN

United Kingdom

Organizația care gestionează sistemul este:

Milk Development Council

Trent Lodge

Stroud Road

Cirencester GL7 6JN

United Kingdom

Adresa web: http://www.mdc.org.uk/default.aspx?DN=0963897f-fa62-4704-b085-607718ee51eb

De asemenea, registrul central al Regatului Unit privind ajutoarele de stat din sectorul agricol care beneficiază de scutiri, poate fi accesat la adresa:

http://defraweb/farm/policy/state-aid/setup/exist-exempt.htm

Alte informații: Informații suplimentare mai detaliate privind criteriile de eligibilitate și normele care reglementează sistemul sunt disponibile la adresele de internet menționate mai sus. Nu vor exista plăți directe de numerar către producători, ceea ce este în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006.

Semnat și datat în numele Departamentului pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale (autoritatea competentă din Regatul Unit)

Mr Neil Marr

Agricultural State Aid

Department for Environment, Food and Rural Affairs

Room 816, Area 8D

9 Millbank

C/o Nobel House

17 Smith Square

Westminster SW1P 3JR

United Kingdom

Ajutor nr.: XA 230/07

Stat membru: Republica Federală Germania

Regiunea: Land Brandenburg

Denumirea sistemului de ajutoare: Hilfsprogramm für landwirtschaftliche und gartenbauliche Unternehmen, die durch die Wetterunbilden im Frühjahr und im Sommer 2007 in ihrer Existenz gefährdet sind

Temeiul juridic: Articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006

Richtlinie des Ministeriums für Ländliche Entwicklung, Umwelt und Verbraucherschutz des Landes Brandenburg zum Ausgleich von Verlusten infolge von Wetterunbilden — Hilfsprogramm für landwirtschaftliche und gartenbauliche Unternehmen, die durch die Wetterunbilden im Frühjahr und im Sommer 2007 in ihrer Existenz gefährdet sind vom 30.8.2007.

http://www.mluv.brandenburg.de/cms/media.php/2317/rl_unwett.pdf

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare: 5 milioane EUR în 2007

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 30 %

Data punerii în aplicare: 1.11.2007-31.12.2007

Durata sistemului de ajutoare: 17.9.2007-31.12.2007

Obiectivul ajutorului: Guvernul landului acordă subvenții întreprinderilor agricole și horticole a căror existență este pusă în pericol, în vederea atenuării efectelor intemperiilor din primăvara și vara anului 2007. În cazul întreprinderilor horticole, aceste subvenții vizează numai zonele de cultură Wesendahl/Werneuchen, Havelland și districtul Elbe-Elster.

Precipitațiile extrem de abundente care au avut loc în lunile mai, iunie și iulie 2007 s-au soldat cu depășirea capacității de drenare a cursurilor de apă din aproape toate zonele landului. În aceste trei luni, s-au înregistrat niveluri ale precipitațiilor de 366,1 mm, 393,4 mm și 451,8 mm. Aceste niveluri excepționale au fost mai mult decât duble față de suma mediilor multianuale înregistrate în perioada 1961-1990 (de exemplu, 208 % în cazul stației meteorologice de la Menz). Aceasta înseamnă că în lunile mai-iulie aferente perioadei 1961-1990 s-a înregistrat mai puțin de o treime din precipitațiile anuale (31,8 % în cazul stației meteorologice de la Menz), în timp ce în 2007 a căzut, în aceste trei luni, 66,1 % din cantitatea anuală de precipitații. În urma precipitațiilor, nivelul pânzei freatice din zonele joase ale landului Brandenburg a crescut cu peste un metru. Ca urmare a înnămolirilor de durată, a umidității persistente și a inundațiilor, terenurile cultivate au devenit inaccesibile. În consecință, culturile de cereale nu au putut fi recoltate, iar culturile de plante furajere și pășunile nu au putut fi salvate. S-au înregistrat pierderi totale în cazul culturilor târzii, cum ar fi porumbul și cartoful.

Fermierii din zonele afectate nu au putut să înceapă însămânțările de toamnă.

În sectorul horticol, efectele conjugate ale unei ierni blânde, ale unei primăveri foarte calde, ale unei luni aprilie foarte săracă în precipitații și ale înghețurilor târzii au dus la scăderea considerabilă a producției de fructe și, în unele cazuri, la pierderea totală a recoltei. Tendința către primăveri mai timpurii a dus la înflorirea pomilor fructiferi cu 2 până la 3 săptămâni mai devreme și, în consecință, înghețurile târzii au avut un efect negativ mai mare asupra culturilor decât cel obișnuit.

Guvernul din Brandenburg a inclus evenimentele meteorologice descrise anterior în categoria dezastrelor naturale.

În conformitate cu orientările anexate, pot fi acordate subvenții întreprinderilor agricole și horticole, în vederea combaterii pericolelor menționate anterior și care amenință existența acestora. Nicio întreprindere nu se califică automat pentru aceste subvenții. De fapt, deciziile privind acordarea de subvenții se vor lua de către autoritatea care acordă ajutorul în conformitate cu competențele care îi revin și cu bugetul disponibil. Scopul acestor subvenții nu este acela de a compensa pierderile în întregime, ci acela de a oferi sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor afectate de evenimentele climatice adverse din primăvara și vara anului 2007, în vederea asigurării existenței acestora

Sectorul (sectoarele) în cauză:

—	Agricultură (producție vegetală)

—	Horticultură (pomicultură)

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Investitionsbank des Landes Brandenburg

Steinstraße 104-106

D-14480 Potsdam

Adresa web: www.ilb.de

E-mail: postbox@ilb.de

Alte informații: —

Ajutor nr.: XA 231/07

Stat membru: Republica Federală Germania

Regiunea: Freistaat Bayern

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Richtlinie für die Durchführung der nebenberuflichen sozialen Betriebshilfe in der Land- und Forstwirtschaft durch das Kuratorium Bayerischer Maschinen- und Betriebshilfsringe e.V. (KBM) und die Maschinen- und Betriebshilfsringe (MR)

Temeiul juridic: Bayerisches Agrarwirtschaftsgesetz (BayAgrarWiG) vom 8. Dezember 2006

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 1,2 milioane EUR pentru cercurile de utilizatori de mașini agricole, pentru grupurile de întrajutorare organizate, precum și pentru organizația lor coordonatoare (KBM) destinate intermedierii de servicii de înlocuire, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006

Intensitatea maximă a ajutoarelor: Până la 50 %

Data punerii în aplicare: Punere în aplicare anuală după stabilirea scutirilor

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual:

Obiectivul ajutorului: Asigurarea unei reprezentări care acoperă întreg teritoriul pentru lucrători prin intermediul cercurilor de utilizatori de mașini agricole și a grupurilor de întrajutorare organizate, pentru a oferi ajutor social extraprofesional exploatațiilor agricole și forestiere. Ajutorul contribuie în principal la atenuarea dificultăților în cazuri de urgență socială

Temeiul juridic al ajutorului: Articolul 15 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006

Sectorul (sectoarele) în cauză: Exploatații agricole și forestiere — servicii subvenționate

Baza juridică a ajutorului pentru exploatațiile forestiere: Punctul 179 din regulamentul-cadru (JO C 319, 27.12.2006, p. 1)

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Bayerische Landesanstalt für Landwirtschaft (LfL)

Abteilung Förderwesen und Fachrecht

Menzinger Straße 54

D-80638 München

Pentru informații suplimentare, adresați-vă la:

Bayerisches Staatsministerium für

Landwirtschaft und Forsten

Referat B 1

Ludwigstr. 2

D-80539 München

Tel. (49-89) 2182-2222

Adresa web: http://www.servicestelle.bayern.de/bayern_recht/recht_db.html?http://by.juris.de/by/AgrarWiG_BY_rahmen.htm

http://www.stmlf.bayern.de/agrarpolitik/programme/26373/rilikbmsozbh.pdf

Alte informații: —

Ajutor nr.: XA 233/07

Stat membru: Republica Slovenia

Regiunea: Municipalitatea Škofje Loke

Denumirea sistemului de ajutoare sau a denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Programi razvoja kmetijstva, gozdarstva in podeželja v občini Škofja loka 2007–2013

Temeiul juridic: Pravilnik o dodeljevanju pomoči za ohranjanje in razvoj kmetijstva, gozdarstva in podeželja v občini Škofja Loka za programsko obdobje 2007–2013 (Poglavje II.)

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii:

2007: 53 871 EUR

2008: 53 871 EUR

2009: 53 871 EUR

2010: 53 871 EUR

2011: 53 871 EUR

2012: 53 871 EUR

2013: 53 871 EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor:

1. Investiții în exploatații agricole pentru producția primară:

—	până la 50 % din costurile eligibile în zonele defavorizate,

—	până la 40 % din costurile eligibile în celelalte zone,

—	până la 60 % din costurile eligibile în zonele defavorizate și până la 50 % din costurile eligibile în celelalte zone, în cazul investițiilor efectuate de tineri agricultori în termen de cinci ani de la înființarea exploatației.

Ajutoarele sunt destinate investițiilor în materie de renovare a structurilor agricole, de achiziționare de echipamente utilizate în producția agricolă, precum și investițiilor în culturile permanente și în îmbunătățirea terenurilor agricole și în gestionarea pășunilor.

2. Ajutoare pentru conservarea clădirilor tradiționale:

—	până la 100 % din costurile reale aferente investițiilor în elemente neproductive,

—	până la 60 % din costurile reale sau 75 % în zonele defavorizate, în cazul investițiilor în elemente productive situate pe exploatații agricole, cu condiția ca investiția să nu atragă după sine o creștere a capacității de producție a exploatației,

—	se poate acorda un ajutor suplimentar de până la 100 % pentru acoperirea costurilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării de materiale tradiționale necesare pentru păstrarea autenticității istorice a clădirilor.

3. Ajutoare pentru comasarea terenurilor:

—	până la 100 % din costurile efective pentru procedurile juridice și administrative.

4. Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate:

—	până la 100 % din costurile reale sub formă de servicii subvenționate; aceste ajutoare nu trebuie să implice plăți directe în numerar către producători.

5. Acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol:

—

până la 100 % din costurile aferente educației și formării, serviciilor de consultanță prestate de terți și organizării de forumuri, competiții, expoziții și târguri, realizării de publicații și site-uri web. Ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate; aceste ajutoare nu trebuie să implice plăți directe în numerar către producători

Data punerii în aplicare: 2007 (sau data intrării în vigoare a normelor)

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31.12.2013

Obiectivul ajutorului: Sprijin acordat IMM-urilor

Trimiteri la articolele din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 și costuri eligibile: Capitolul II din proiectul de norme privind acordarea ajutoarelor de stat pentru conservarea și dezvoltarea agriculturii, a silviculturii și a zonelor rurale în municipalitatea Škofja Loka, pe parcursul perioadei 2007-2013 cuprinde măsuri care constituie ajutor de stat în conformitate cu următoarele articole din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 (JO L 358, 16.12.2006, p. 3):

articolul 4: Investiții în exploatații agricole,

articolul 5: Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale,

articolul 13: Ajutoare pentru comasarea terenurilor,

articolul 14: Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate,

articolul 15: Acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol

Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură — producția vegetală și creșterea animalelor

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Občina Škofja Loka

Poljanska c. 2

SLO-4220 Škofja Loka

Adresa web: http://www.uradni-list.si/1/ulonline.jsp?urlid=200773&dhid=91276

Alte informații: Măsura în favoarea plății primelor de asigurare pentru asigurarea culturilor și produselor include următoarele fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi clasificate drept dezastre naturale: înghețul de primăvară, grindina, fulgerul, incendiile provocate de fulger, furtunile și inundațiile.

Normele municipalității îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 1857/2006 cu privire la măsurile care trebuie adoptate de municipalități și dispozițiile comune aplicabile (etapa premergătoare alocării ajutoarelor, cumulul de ajutoare, transparența și monitorizarea ajutoarelor)

Semnătura persoanei responsabile:

Igor Draksler

Primar

16.2.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 43/9

Aviz de începere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și post-tensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica Populară Chineză

(2008/C 43/04)

Comisia a primit o plângere, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”) (1), în care se pretinde că importurile de anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și post-tensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”) fac obiectul unui dumping și cauzează, prin urmare, un prejudiciu material industriei comunitare.

1. Plângerea

Plângerea a fost introdusă în data de 3 ianuarie 2008 de către Eurostress Information Service („ESIS”) denumit în continuare „reclamantul”, în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 25 % din totalul producției comunitare de anumite cabluri și toroane pretensionate și post-tensionate din oțel nealiat (cabluri și toroane PSC).

2. Produsul

Produsul despre care se pretinde că face obiectul unui dumping constă din anumite cabluri din oțel nealiat (acoperite sau placate sau neacoperite sau neplacate cu zinc) și toroane din oțel nealiat (placate sau nu) conținând minimum 0,6 % în greutate carbon, cu dimensiunea maximă a secțiunii transversale mai mare de 3 mm, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”), care sunt încadrate în prezent la codurile NC ex 7217 10 90, ex 7217 20 90, ex 7312 10 61, ex 7312 10 65 și ex 7312 10 69. Aceste coduri NC sunt menționate numai cu titlu informativ. Produsele sunt cunoscute sub denumirea comercială de cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și post-tensionare (cabluri și toroane PSC).

3. Prezumția de dumping

Având în vedere dispozițiile articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, reclamantul a stabilit valoarea normală pentru Republica Populară Chineză în baza prețului practicat într-o țară cu economie de piață, menționată la punctul 5.1 litera (d). Prezumția de dumping se bazează pe comparația dintre valoarea normală, astfel calculată, și prețurile la export ale produsului în cauză practicate la exportul către Comunitate.

Calculată astfel, marja de dumping este semnificativă.

4. Prezumția de prejudiciu

Reclamantul a adus probe potrivit cărora importurile produsului în cauză, originare din Republica Populară Chineză, au crescut la nivel global, atât în valoare absolută cât și în privința cotei de piață.

Se pretinde că volumele și prețurile produsului importat în cauză au avut, printre alte consecințe, un impact negativ asupra cotei de piață deținute de industria comunitară, având drept rezultat efecte negative semnificative asupra performanței generale și a situației financiare a industriei comunitare.

5. Procedura

Comisia, în urma consultării Comitetului consultativ, și după ce a constatat că plângerea a fost introdusă de către sau în numele industriei comunitare și că există probe suficiente care să justifice inițierea unei proceduri, decide prin prezentul aviz deschiderea unei anchete în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază.

5.1. Procedura de constatare a dumpingului și a prejudiciului

Ancheta va determina dacă produsul în cauză originar din Republica Populară Chineză face obiectul unui dumping și dacă acest fapt a provocat un prejudiciu.

(a) Eșantionarea

Având în vedere numărul aparent ridicat de părți implicate în această procedură, Comisia poate decide să recurgă la tehnica de eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(i) Eșantionul de producători-exportatori din Republica Populară Chineză

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți producătorii-exportatori, sau reprezentanții acestora, sunt invitați prin prezentul aviz să se prezinte, contactând Comisia, și să furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și sub forma prevăzută la punctul 7:

—	numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact,

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda locală, și volumul vânzărilor, exprimat în tone, al produsului în cauză la exportul către Comunitate, pe perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda națională și volumul, exprimat în tone, al vânzărilor produsului în cauză pe piața internă în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu producția produsului în cauză,

—	denumirea și descrierea exactă a activităților tuturor societăților asociate (2) care participă la producerea și/sau vânzarea (la export și/sau pe piața internă) produsului în cauză,

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia să determine compoziția eșantionului.

Prin comunicarea informațiilor menționate anterior, societatea își exprimă acordul cu privire la posibilitatea de a fi inclusă în eșantion. În cazul în care societatea este selectată să facă parte din eșantion, aceasta va trebui să răspundă la un chestionar și să accepte verificarea la fața locului a răspunsurilor. Dacă societatea precizează că nu este de acord cu o eventuală includere a acesteia în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Consecințele lipsei de cooperare sunt prevăzute la punctul 8 de mai jos.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru determinarea compoziției eșantionului de producători-exportatori, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din țara din care provin exporturile, precum și orice alte asociații cunoscute de producători-exportatori.

Având în vedere că o societate nu poate fi sigură că va fi aleasă într-un eșantion, producătorii-exportatori care doresc să solicite o marjă individuală (3) sunt sfătuiți să solicite un chestionar în termenul stabilit la punctul 6 litera (a) punctul (i) din prezentul aviz și să îl înainteze în termenul stabilit la punctul 6 litera (a) punctul (ii) primul alineat din prezentul aviz. Cu toate acestea, se atrage atenția asupra ultimei teze de la punctul 5 litera (b) din prezentul aviz.

(ii) Eșantionul de importatori

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți importatorii sau reprezentanții care acționează în numele lor sunt invitați să se prezinte Comisiei și să îi furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și sub forma prevăzută la punctul 7:

—	numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact,

—	cifra de afaceri totală, exprimată în euro, realizată de societate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	numărul total de angajați,

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu produsul în cauză,

—	volumul, exprimat în tone, precum și valoarea, exprimată în euro, a importurilor și vânzărilor produsului în cauză, originar din Republica Populară Chineză, efectuate pe piața comunitară în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	numele și descrierea exactă a activităților tuturor societăților asociate (2), care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză,

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia să determine compoziția eșantionului.

Pentru a obține informațiile necesare pentru determinarea compoziției eșantionului de importatori, Comisia va contacta, de asemenea, orice alte asociații cunoscute de importatori.

(iii) Eșantionul de producători comunitari

Având în vedere numărul ridicat de producători comunitari care susțin plângerea, Comisia intenționează să cerceteze, prin aplicarea tehnicii de eșantionare, prejudiciul provocat industriei comunitare.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți producătorii comunitari sau reprezentanții acestora sunt invitați să se prezinte Comisiei și să îi furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și sub forma prevăzută la punctul 7:

—	numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact,

—	cifra de afaceri totală, exprimată în euro, realizată de societate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu produsul în cauză,

—	valoarea, exprimată în euro, a vânzărilor produsului în cauză realizate pe piața comunitară în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	volumul, exprimat în tone, al vânzărilor produsului în cauză realizate pe piața comunitară în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	volumul, exprimat în tone, al producției produsului în cauză în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	numele și descrierea exactă a activităților tuturor societăților asociate (2), care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză,

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia să determine compoziția eșantionului.

(iv) Compoziția definitivă a eșantioanelor

Toate părțile interesate care doresc să furnizeze informații relevante privind determinarea compoziției eșantionului trebuie să le comunice în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (ii).

Comisia intenționează să stabilească compoziția definitivă a eșantioanelor după consultarea părților în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion.

Societățile incluse în eșantion trebuie să răspundă la un chestionar în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (iii) și trebuie să coopereze în cadrul anchetei.

În cazul unei cooperări deficitare, Comisia poate să-și stabilească concluziile pe baza probelor disponibile, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) și articolul 18 din regulamentul de bază. O concluzie bazată pe probele disponibile poate fi mai puțin avantajoasă pentru partea în cauză, astfel cum se explică la punctul 8.

(b) Chestionare

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite chestionare reprezentanților industriei comunitare incluși în eșantion, precum și oricărei asociații de producători din Comunitate, producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză incluși în eșantion, oricărei asociații de producători-exportatori, importatorilor incluși în eșantion și oricărei asociații de importatori menționate în plângere, precum și autorităților din țările exportatoare în cauză.

În vederea aplicării dispozițiilor articolului 17 alineatul (3) și ale articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, producătorii-exportatori din Republica Populară Chineză care doresc să solicite marje individuale trebuie să trimită chestionarul completat în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (ii) din prezentul aviz. Prin urmare, solicitarea chestionarului trebuie făcută în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (i). Cu toate acestea, părțile menționate anterior trebuie să cunoască faptul că, în cazul în care eșantionarea se aplică producătorilor-exportatori, Comisia poate decide totuși, să nu calculeze o marjă individuală pentru aceștia, dacă numărul producătorilor-exportatori este atât de ridicat încât o analiză individuală ar complica în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.

Toate părțile interesate sunt invitate prin prezentul aviz să își facă cunoscute punctele de vedere, să comunice și alte informații pe lângă răspunsurile date în chestionar și să aducă elemente de probă pentru susținerea lor. Aceste informații, precum și elementele de probă trebuie să parvină Comisiei în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (ii).

De asemenea, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o solicitare din care să reiasă că au motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. Solicitarea trebuie prezentată în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (iii).

(d) Alegerea țării cu economie de piață

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se consideră alegerea Turciei ca țară cu economie de piață adecvată în scopul stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Părțile interesate sunt invitate prin prezentul aviz să-și prezinte observațiile privind oportunitatea acestei alegeri, în termenul limită specific prevăzut la punctul 6 litera (c).

(e) Statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață

Pentru acei producători-exportatori din Republica Populară Chineză care susțin și aduc suficiente elemente de probă care dovedesc că operează în condițiile unei economii de piață, ceea ce înseamnă că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, valoarea normală va fi determinată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. Producătorii-exportatori care intenționează să trimită cereri motivate corespunzător, trebuie să le trimită în termenul limită specific prevăzut la punctul 6 litera (d). Comisia va trimite formulare de cerere tuturor producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză care fie au fost incluși în eșantion, fie au fost menționați în plângere, precum și tuturor asociațiilor de producători-exportatori menționate în plângere și autorităților din Republica Populară Chineză.

5.2. Procedura de evaluare a interesului comunitar

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază și în cazul în care prezumția de dumping și cea de prejudiciu au fundament, se va decide dacă instituirea unor măsuri antidumping nu ar fi împotriva interesului comunitar. Din acest motiv, reprezentanții industriei comunitare, importatorii, asociațiile lor reprezentative, utilizatorii reprezentativi și organizațiile de consumatori reprezentative pot să se prezinte Comisiei și să-i transmită informații în termenele limită generale prevăzute la punctul 6 litera (a) punctul (ii), cu condiția să aducă dovezi că există o legătură obiectivă între activitatea lor și produsul în cauză. Părțile care au respectat procedura menționată anterior pot solicita să fie audiate, menționând motivele speciale care justifică audierea, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (iii). Trebuie reținut faptul că orice informație transmisă în conformitate cu articolul 21 va fi luată în considerare numai dacă este susținută de elemente de probă concrete, prezentate la momentul transmiterii informațiilor.

6. Termenele limită

(a) Termene limită generale

(i) Pentru ca părțile să solicite un chestionar sau alte formulare de cerere

Toate părțile interesate ar trebui să solicite un chestionar sau alte formulare de cerere cât de curând posibil, dar nu mai târziu de 10 zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii) Pentru ca părțile să se prezinte și să răspundă la chestionar și să furnizeze orice alte informații

Pentru a le fi luate în considerare observațiile în timpul anchetei, toate părțile interesate trebuie să se prezinte contactând Comisia și să-și prezinte punctele de vedere și să transmită răspunsurile la chestionare sau orice alte informații în termen de 40 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în lipsa unor dispoziții contrare. Toți producătorii-exportatori vizați de această procedură și care intenționează să solicite o analiză individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază trebuie să transmită, de asemenea, în lipsa unor dispoziții contrare, răspunsul la chestionar în termen de 40 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Trebuie reținut faptul că majoritatea drepturilor procedurale prevăzute în regulamentul de bază pot fi exercitate numai dacă părțile s-au prezentat în termenul menționat anterior.

Societățile incluse într-un eșantion trebuie să transmită răspunsurile la chestionar în termenele stabilite la punctul 6 litera (b) punctul (iii).

(iii) Audieri

De asemenea, toate părțile interesate pot să solicite audierea de către Comisie în același termen de 40 de zile.

(b) Termen limită specific privind eșantionarea

(i)

Informațiile menționate la punctele 5.1 litera (a) punctul (i), 5.1 litera (a) punctul (ii) și 5.1 litera (a) punctul (iii) ar trebui comunicate Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deoarece Comisia intenționează să consulte părțile în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion în legătură cu compoziția definitivă a eșantionului în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii)	Orice alte informații relevante pentru stabilirea compoziției eșantionului, în conformitate cu punctul 5.1 litera (a) punctul (iv) trebuie comunicate Comisiei în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(iii)

Răspunsurile la chestionare ale părților incluse în eșantion trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data notificării privind includerea acestora în eșantion.

Părțile implicate în anchetă pot prezenta observații cu privire la relevanța Turciei care, în conformitate cu punctul 5.1 litera (d), este considerată țară cu economie de piață în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Aceste observații trebuie să parvină Comisiei în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(d) Termenul specific pentru transmiterea cererilor de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și/sau a cererilor de tratament individual

Cererile, motivate corespunzător, de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață [așa cum este menționat la punctul 5.1 litera (e)] și/sau cererile de tratament individual, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, trebuie să parvină Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării acestui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

7. Observațiile scrise, răspunsurile la chestionar și corespondența

Toate observațiile și cererile părților în cauză trebuie prezentate în scris (altfel decât în format electronic, dacă nu se prevede astfel) și trebuie să se menționeze numele, adresa, adresa de e-mail și numerele de telefon și de fax ale părții în cauză. Toate observațiile prezentate în scris, inclusiv informațiile solicitate în prezentul aviz, răspunsurile la chestionar și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, vor avea înscrisă mențiunea „Limited” („acces limitat”) (4) și vor fi însoțite, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, de o versiune neconfidențială cu mențiunea „For inspection by interested parties” („versiune destinată consultării de către părțile interesate”).

Adresa Comisiei pentru corespondență:

European Commission

Directorate General for Trade

Directorate H

Office: J-79 4/23

B-1049 Bruxelles

Fax (32-2) 295 65 05

8. Lipsa cooperării

În cazul în care o parte interesată refuză accesul la informațiile necesare sau nu le furnizează în termenul prevăzut, sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili, pe baza probelor disponibile, concluzii provizorii sau definitive, pozitive sau negative, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că partea interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile nu sunt luate în considerare și se pot utiliza probele disponibile. Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, concluziile sunt stabilite în baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, rezultatul anchetei poate fi mai puțin favorabil acelei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

9. Programul anchetei

În conformitate cu articolul 6 alineatul (9) din regulamentul de bază, ancheta se va finaliza în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, pot fi instituite măsuri provizorii, dar nu mai târziu de 9 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

10. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Trebuie remarcat faptul că toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul acestei anchete vor fi utilizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (5).

11. Consilierul audiator

De asemenea, se menționează faptul că, în cazul în care părțile interesate consideră că au întâlnit dificultăți în exercitarea dreptului la apărare, acestea pot solicita intervenția unui consilier audiator din cadrul DG Comerț. Acesta îndeplinește rolul de intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei, oferind, dacă este cazul, servicii de mediere privind aspectele procedurale care influențează protecția intereselor acestora din cadrul acestei proceduri, în special cu privire la probleme legate de accesul la dosar, confidențialitate, prelungirea termenelor și tratamentul opiniilor exprimate în scris sau oral. Pentru mai multe informații și detalii cu privire la persoanele de contact, părțile interesate sunt rugate să consulte paginile web privind consilierul auditor de pe site-ul internet al DG Comerț (http://ec.europa.eu/trade).

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(2) În ceea ce privește sensul expresiei „societăți asociate”, a se vedea articolul 143 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

(3) Marjele individuale pot fi solicitate în baza articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază pentru societățile care nu au fost incluse în eșantion, în baza articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază privind tratamentul individual în cazurile în care sunt implicate state fără economie de piață sau state cu economie de tranziție, și în baza articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază pentru societățile care solicită acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Este de reținut că pentru solicitările privind tratamentul individual este necesară introducerea unei cereri în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, iar pentru solicitările privind statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață este necesară introducerea unei cereri în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază.

(4) Aceasta înseamnă că documentul este destinat exclusiv uzului intern. Documentul este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). Este un document confidențial, în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și în temeiul articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping).

(5) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

16.2.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 43/14

Aviz de inițiere a unei proceduri antidumping privind importurile anumitor lumânări, lumânări subțiri și articole similare originare din Republica Populară Chineză

(2008/C 43/05)

Comisia a primit o plângere, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în care se pretinde că importurile anumitor lumânări, lumânări subțiri și articole similare originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”) fac obiectul unui dumping și cauzează, prin urmare, un prejudiciu material industriei comunitare.

1. Plângerea

Plângerea a fost depusă la data de 3 ianuarie 2008 de către următorii producători comunitari: Bolsius International BV, EIKA Wachswerke Fulda GmbH, Euro Candle KFT, Gies Kerzen GmbH, Liljeholmens Stearinfabriks AB, SER Wax Industry și Vollmar GmbH (denumiți în continuare „reclamanții”) reprezentând o proporție importantă, în cazul acesta nu mai mult de 25 % din producția comunitară totală de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare.

2. Produsul

Produsul despre care se pretinde că face obiectul unui dumping este reprezentat de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare, altele decât candele și alte lumânări de exterior, originare din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”). În scopul acestei proceduri, candelele și alte lumânări de exterior se definesc ca fiind lumânări, lumânări subțiri și articole similare, al căror combustibil conține mai mult de 500 ppm de toluen și/sau mai mult de 100 ppm de benzen și/sau au un fitil care are un diametru de cel puțin 5 milimetri și/sau sunt prezentate într-un recipient de plastic cu pereți verticali de cel puțin 5 cm în înălțime. Produsul în cauză este, în mod normal, declarat cu codurile NC ex 3406 00 11, ex 3406 00 19 și ex 3406 00 90. Aceste coduri NC sunt menționate numai cu titlu informativ.

3. Prezumția de dumping

Având în vedere dispozițiile articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, reclamanții au stabilit valoarea normală pentru Republica Populară Chineză în baza prețului practicat într-o țară cu economie de piață, menționată la punctul 5.1 litera (d). Prezumția de dumping se bazează pe comparația dintre valoarea normală, astfel calculată, și prețurile la export ale produsului în cauză practicate la exportul către Comunitate.

Calculată astfel, marja de dumping este semnificativă.

4. Prezumția de prejudiciu

Se pretinde că volumul și prețurile produsului importat în cauză au avut, pe lângă alte consecințe, un impact negativ asupra cotei de piață deținute, asupra cantităților vândute de industria comunitară și au generat efecte negative semnificative asupra performanței, per ansamblu, a situației financiare și a situației ocupării forței de muncă din industria comunitară.

5. Procedura

5.1. Procedura de constatare a dumpingului și a prejudiciului

Ancheta va determina dacă produsul în cauză originar din Republica Populară Chineză face obiectul unui dumping și dacă acest fapt a provocat un prejudiciu.

(a) Eșantionarea

(i) Eșantionul de exportatori/producători din Republica Populară Chineză

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți exportatorii/producătorii sau reprezentanții acestora sunt invitați să se prezinte, contactând Comisia, și să furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și în formatul prevăzut la punctul 7:

—	nume, adresă, adresă de e-mail, numere de telefon și de fax și persoană de contact,

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda locală, și volumul vânzărilor, exprimat în tone, al produsului în cauză la exportul către Comunitate, pe perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda națională, și volumul vânzărilor pe piața internă a produsului în cauză, exprimat în tone, pe perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu producția produsului în cauză,

—	numele și descrierea exactă a activităților tuturor societăților asociate (2), care participă la producerea și/sau vânzarea (la export și/sau pe piața internă) a produsului în cauză,

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia să determine compoziția eșantionului.

Pentru a obține informațiile necesare pentru determinarea compoziției eșantionului de exportatori/producători, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din țara din care provin exporturile, precum și orice alte asociații cunoscute de exportatori/producători.

Deoarece o societate nu poate fi sigură că este aleasă pentru a face parte din eșantion, se recomandă exportatorilor/producătorilor care doresc să solicite calcularea unei marje individuale (3) să solicite un chestionar în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (i) din prezentul aviz și să-l trimită în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (ii) primul paragraf din prezentul aviz. Cu toate acestea, se atrage atenția asupra punctului 5.1 litera (b) din prezentul aviz.

(ii) Eșantionul de importatori

—	nume, adresă, adresă de e-mail, numere de telefon și de fax și persoană de contact,

—	cifra de afaceri totală, exprimată în euro, realizată de societate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	numărul total de angajați,

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu produsul în cauză,

—	volumul, exprimat în tone, precum și valoarea, exprimată în euro, a importurilor și revânzărilor produsului în cauză, originar din Republica Populară Chineză, efectuate pe piața Comunității în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	numele și descrierea exactă a activităților tuturor societăților asociate (4), care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză,

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia să determine compoziția eșantionului.

Pentru a obține informațiile necesare pentru determinarea compoziției eșantionului de importatori, Comisia va contacta, de asemenea, orice alte asociații cunoscute de importatori.

(iii) Eșantionul de producători comunitari

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți producătorii comunitari sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați să se prezinte Comisiei și să îi furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și sub forma prevăzută la punctul 7:

—	nume, adresă, adresă de e-mail, numere de telefon și de fax și persoană de contact,

—	cifra de afaceri totală, exprimată în euro, realizată de societate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu produsul în cauză,

—	valoarea, exprimată în euro, a vânzărilor produsului în cauză realizate pe piața comunitară în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	volumul, exprimat în tone, al vânzărilor produsului în cauză realizate pe piața comunitară în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	volumul, exprimat în tone, al producției produsului în cauză în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007,

—	denumirea și descrierea exactă a activităților tuturor societăților asociate (4), care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză,

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia să determine compoziția eșantionului.

(iv) Compoziția definitivă a eșantioanelor

Comisia intenționează să stabilească compoziția definitivă a eșantioanelor după consultarea părților în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion.

Societățile incluse în eșantion trebuie să răspundă la un chestionar în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (iii) și trebuie să coopereze în cadrul anchetei.

(b) Chestionare

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite chestionare industriei comunitare incluse în eșantion, precum și oricărei asociații de producători din Comunitate, exportatorilor/producători din Republica Populară Chineză incluși în eșantion, oricărei asociații de exportatori/producători, importatorilor incluși în eșantion și oricărei asociații de importatori menționate în plângere, precum și autorităților din țara exportatoare în cauză.

Având în vedere aplicarea dispozițiilor articolului 17 alineatul (3) și ale articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, exportatorii/producătorii din Republica Populară Chineză care doresc să solicite o marjă individuală trebuie să trimită chestionarul completat în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (ii) din prezentul aviz. Prin urmare, solicitarea chestionarului trebuie făcută în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (i). Cu toate acestea, părțile menționate anterior trebuie să cunoască faptul că, în cazul în care eșantionarea se aplică exportatorilor/producătorilor, Comisia poate decide totuși să nu calculeze o marjă individuală pentru aceștia, dacă numărul exportatorilor/producătorilor este atât de ridicat încât o analiză individuală ar complica în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.

În continuare, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o solicitare din care să reiasă că au motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. Solicitarea trebuie prezentată în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (iii).

(d) Alegerea țării cu economie de piață

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se consideră alegerea Braziliei ca țară cu economie de piață adecvată în scopul stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Părțile interesate sunt invitate prin prezentul aviz să-și prezinte observațiile privind oportunitatea acestei alegeri, în termenul limită specific prevăzut la punctul 6 litera (c).

(e) Statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață

Pentru acei exportatori/producători din Republica Populară Chineză care susțin și aduc suficiente elemente de probă care dovedesc că operează în condițiile unei economii de piață, ceea ce înseamnă că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, valoarea normală va fi determinată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. Exportatorii/producătorii care intenționează să trimită cereri motivate corespunzător, trebuie să le trimită în termenul limită specific prevăzut la punctul 6 litera (d). Comisia va trimite formulare de cerere tuturor exportatorilor/producătorilor din Republica Populară Chineză menționați în plângere și tuturor asociațiilor de exportatori/producători menționate în plângere, precum și autorităților din Republica Populară Chineză.

5.2. Procedura de evaluare a interesului comunitar

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază și în cazul în care prezumția de dumping și cea de prejudiciu au fundament, se va decide dacă instituirea unor măsuri antidumping nu ar fi împotriva interesului comunitar. Din acest motiv, industria comunitară, importatorii, asociațiile lor reprezentative, utilizatorii reprezentativi și organizațiile de consumatori reprezentative se pot prezenta și pot furniza Comisiei informații, în termenul limită general prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (ii), cu condiția ca aceștia să aducă dovada că există o legătură obiectivă între activitatea lor și produsul în cauză. Părțile care au respectat procedura menționată anterior pot solicita să fie audiate, menționând motivele speciale care justifică audierea, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (iii). Trebuie reținut faptul că orice informație transmisă în conformitate cu articolul 21 va fi luată în considerare numai dacă este susținută de elemente de probă concrete, prezentate la momentul transmiterii informațiilor.

6. Termenele limită

(a) Termene limită generale

(i) Pentru ca părțile să solicite un chestionar sau alte formulare de cerere

(ii) Pentru ca părțile să se prezinte și să răspundă la chestionar și să furnizeze orice alte informații

Pentru ca demersurile părților interesate să fie luate în considerare în timpul anchetei, acestea trebuie să se prezinte luând legătura cu Comisia, să își prezinte punctul de vedere și să depună răspunsurile la chestionar sau orice altă informație în termen de 40 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care există o indicație contrară. Toți exportatorii/producători vizați de această procedură și care intenționează să solicite o analiză individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază trebuie să transmită, de asemenea, în lipsa unor dispoziții contrare, răspunsul la chestionar în termen de 40 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Trebuie reținut faptul că majoritatea drepturilor procedurale prevăzute în regulamentul de bază pot fi exercitate numai dacă părțile s-au prezentat în termenul menționat anterior.

Societățile incluse într-un eșantion trebuie să transmită răspunsurile la chestionar în termenele stabilite la punctul 6 litera (b) punctul (iii).

(iii) Audieri

De asemenea, toate părțile interesate pot să solicite audierea de către Comisie în același termen de 40 de zile.

(b) Termen limită specific privind eșantionarea

(i)

Informațiile menționate la punctele 5.1 litera (a) punctul (i), 5.1 litera (a) punctul (ii) și 5.1 litera (a) punctul (iii) trebuie să fie comunicate Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deoarece Comisia intenționează să consulte părțile în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion în legătură cu compoziția definitivă a eșantionului în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii)	Orice alte informații relevante pentru stabilirea compoziției eșantionului, în conformitate cu punctul 5.1 litera (a) punctul (iv) trebuie comunicate Comisiei în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(iii)

Răspunsurile la chestionare ale părților incluse în eșantion trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data notificării privind includerea acestora în eșantion.

Părțile implicate în anchetă pot prezenta observații cu privire la relevanța Braziliei care, în conformitate cu punctul 5.1 litera (d), este considerată țară cu economie de piață în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Aceste observații trebuie să parvină Comisiei în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(d) Termenul specific pentru transmiterea cererilor de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și/sau a cererilor de tratament individual

7. Observațiile scrise, răspunsurile la chestionar și corespondența

Toate observațiile și cererile părților în cauză trebuie prezentate în scris (altfel decât în format electronic, dacă nu se prevede astfel) și trebuie să menționeze numele, adresa, adresa de e-mail și numerele de telefon și de fax ale părții în cauză. Toate observațiile prezentate în scris, inclusiv informațiile solicitate în prezentul aviz, răspunsurile la chestionar și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, vor avea înscrisă mențiunea „Limited” (5) („acces limitat”) și vor fi însoțite, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, de o versiune neconfidențială cu mențiunea „For inspection by interested parties” („versiune destinată consultării de către părțile interesate”).

Adresa Comisiei pentru corespondență:

European Commission

Directorate General for Trade

Directorate H

Office: J-79 4/23

B-1049 Bruxelles

Fax (32-2) 295 65 05

8. Lipsa cooperării

În cazul în care se constată că partea interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile nu sunt luate în considerare și se pot utiliza probele disponibile. În cazul în care o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, concluziile sunt stabilite în baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, rezultatul anchetei poate fi mai puțin favorabil acelei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

9. Programul anchetei

În conformitate cu articolul 6 alineatul (9) din regulamentul de bază, ancheta se va finaliza în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, pot fi instituite măsuri provizorii, dar nu mai târziu de 9 luni de la data publicării acestui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

10. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Trebuie remarcat faptul că toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul acestei anchete vor fi prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (6).

11. Consilierul audiator

De asemenea, se menționează faptul că, în cazul în care părțile interesate consideră că au întâlnit dificultăți în exercitarea dreptului la apărare, acestea pot solicita intervenția unui consilier audiator din cadrul DG Comerț. Acesta îndeplinește rolul de intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei, oferind, dacă este cazul, servicii de mediere privind aspectele procedurale care influențează protecția drepturilor acestora în cadrul acestei proceduri, în special în privința aspectelor referitoare la accesul la dosar, confidențialitatea, prelungirea termenelor limită și modul de tratare a punctelor de vedere prezentate în scris sau oral. Pentru mai multe informații și detalii cu privire la datele de contact, părțile interesate sunt rugate să consulte paginile web privind consilierul auditor de pe site-ul internet al DG Comerț (http://ec.europa.eu/trade).

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(2) În ceea ce privește sensul expresiei „societăți asociate”, a se vedea articolul 143 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

(3) Marjele individuale pot fi solicitate în baza articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază pentru societățile care nu au fost incluse în eșantion, în baza articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază privind tratamentul individual în cazurile în care sunt implicate state fără economie de piață sau state cu economie de tranziție și în baza articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază pentru societățile care solicită acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Este de menționat faptul că pentru cererile de tratament individual este necesară introducerea unei cereri în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, iar pentru cererile de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață este necesară introducerea unei cereri în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază.

(4) În ceea ce privește sensul expresiei „societăți asociate”, a se vedea articolul 143 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

(5) Aceasta înseamnă că documentul este destinat exclusiv uzului intern. Documentul este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). Este un document confidențial, în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și în temeiul articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping).

(6) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

16.2.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 43/19

AJUTOR DE STAT — REPUBLICA CEHĂ

Ajutor de Stat C 3/08 (ex NN 102/05) — Compensație pentru servicii publice pentru societățile de autobuze din Moravia de Sud

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 43/06)

Prin scrisoarea din data de 15 ianuarie 2008, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Republicii Cehe decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din tratat privind măsura menționată anterior.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii care urmează acestuia, la următoarea adresă:

Comisia Europeană

Direcția Generală Energie și Transport

Direcția A — Unitatea 4

DM 28

B-1049 Bruxelles

Fax (32-2) 296 41 04

Aceste observații vor fi comunicate Republicii Cehe. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

1. Procedura

Prin scrisoarea din data de 28 iunie 2005, Comisia a primit o plângere din partea societății cehe ČAS — SERVICE a.s. („reclamantul”). Plângerea se referea la ajutoare de stat despre care reclamantul susține că ar fi fost acordate de autoritățile regionale mai multor concurenți ai acestuia, în perioada 2003-2005.

2. Descrierea măsurii

—	Titlu: Compensație pentru servicii publice pentru societățile de autobuze din Moravia de Sud

—	Durată: 2003-2005

—	Formă: compensații pentru servicii de transport public

—	Autoritatea: autoritățile din Moravia de Sud

—	Destinatari: Bítešská Dopravní Společnost s.r.o., BK Bus s.r.o., Břežanská dopravní společnost s.r.o., Znojemská dopravní společnost — PSOTA s.r.o., TREDOS, spol. s.r.o.

—	Obiectiv: obligația de serviciu public.

3. Evaluarea măsurii

În ceea ce privește plățile prevăzute în contractele încheiate înainte de 1 mai 2004, data aderării Republicii Cehe, acestea nu pot fi examinate de către Comisie în conformitate cu normele privind ajutorul de stat, nici conform procedurilor prevăzute la articolul 88 din tratat, nici pe baza mecanismului provizoriu. Cu toate acestea, modificările acestor contracte având ca rezultat creșterea răspunderii statului față de beneficiari, intervenite după aderare, pot constitui ajutoare noi.

Compensațiile au fost plătite de autoritățile din Moravia de Sud din bugetul public. Prin urmare, acestea au fost acordate din resursele statului. Compensațiile au oferit probabil anumite avantaje selective beneficiarilor. În cazul de față este îndeplinită condiția referitoare la ajutoarele de stat care distorsionează concurența și afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

Articolul 73 din tratat prevede condiții privind compatibilitatea dintre ajutoarele acordate în sectorul coordonării transporturilor și obligația de serviciu public în domeniul transporturilor. În conformitate cu hotărârea Altmark (C-280/00), articolul 73 nu poate fi aplicat direct, ci numai în virtutea regulamentelor Consiliului, în special a Regulamentului (CEE) nr. 1191/69 al Consiliului din 26 iunie 1969 privind acțiunea statelor membre în ceea ce privește obligațiile inerente noțiunii de serviciu public în domeniul transportului feroviar, rutier și pe căi navigabile interioare (JO L 156, 28.6.1969, p. 1).

Întrucât în cazul de față nu a existat nicio cerere de propuneri, iar reclamantul susține că societățile Bítešská, BK Bus, Břežanská společnost, PSOTA și TREDOS au primit ajutoare de stat ilegale, Comisia consideră că trebuie să ofere reclamantului și terților ocazia de face observații cu privire la metodologia aplicată pentru stabilirea valorii compensației de către autoritățile din Moravia de Sud înainte de a concluziona cu certitudine că ajutorul este compatibil cu articolul 73 din tratat în virtutea articolului 14 din regulamentul Consiliului.

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, orice tip de ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar.

TEXTUL SCRISORII

„Komise chce informovat Českou republiku, že po prostudování informací o výše uvedeném opatření předložených orgány Vaší země se rozhodla zahájit řízení stanovené v čl. 88 odst. 2 Smlouvy o ES.

1. ŘÍZENÍ

1.	V dopise ze dne 28. června 2005 obdržela Komise stížnost od české společnosti ČAS – Service a. s. (‚stěžovatel‘). Stížnost se týkala státní podpory, kterou krajské úřady v letech 2003 až 2005 údajně poskytly různým konkurentům stěžovatele.

2.	Dopisy ze dne 20. července 2005, 14. března 2006 a 7. prosince 2006 požádala Komise orgány České republiky o další informace týkající se problémů uvedených stěžovatelem.

3.	České orgány odpověděly dne 14. září 2005, 2. června 2006, 6. února 2007 a 18. října 2007.

2. OKOLNOSTI PŘÍPADU

4.	Stěžovatel je akciovou společností činnou v oblasti pravidelné autobusové dopravy, zájezdové dopravy, městské autobusové dopravy na Znojemsku a v mezinárodní dopravě.

5.	Až do září 2004 bylo provozování regionální veřejné autobusové dopravy v Jihomoravském kraji klíčovou aktivitou stěžovatele, a to zejména na základě smluv uzavřených s regionálními orgány. Služby byly poskytovány v Jihomoravském kraji (okresy Znojmo a Moravský Krumlov).

Stěžovatel tvrdí, že úřady Jihomoravského kraje poskytly v období 2003–2005 nedovolenou státní podporu Bítešské dopravní společnosti spol. s r.o. (dále jen ‚Bítešská‘), společnosti BK BUS s.r.o. (dále jen ‚BK Bus‘), Břežanské dopravní společnosti s.r.o. (dále jen ‚Břežanská společnost‘), Znojemské dopravní společnosti – PSOTA, s.r.o. (dále jen ‚PSOTA‘) a společnosti TREDOS, spol. s r.o. (dále jen ‚TREDOS‘). Mělo k tomu dojít udělením licence, které nebylo ani transparentní, ani objektivní.

Komise konstatuje, že podle českých orgánů se v případě licence jedná o povolení udělované orgány k provozování veřejné linkové dopravy. Cílem licence je zaručit, aby autobusovou dopravu provozovali pouze ti dopravci, kteří splňují určité kvalitativní požadavky. V tomto ohledu Komise konstatuje, že podle § 18 zákona č. 111/1994 Sb., o silniční dopravě (dále jen ‚zákon o silniční dopravě‘), patří mezi tyto požadavky zejména povinnost provozovat dopravu podle schváleného jízdního řádu, zajistit určitou míru bezpečnosti pro cestující, uveřejnit jízdní řád a označit vozidla názvem linky.

Kromě toho Komise konstatuje, že § 19 zákona o silniční dopravě stanoví, že závazkem veřejné služby se rozumí ‚závazek, které by dopravce jinak pro jeho ekonomickou nevýhodnost nepřijal nebo by jej přijal pouze zčásti. Závazek veřejné služby sjednává s dopravcem stát a hradí dopravci prokazatelnou ztrátu vzniklou jeho plněním. Závazek veřejné služby spočívá v závazku provozu (…), závazku přepravy (…) a závazku tarifním (…). Závazek veřejné služby ve veřejné linkové osobní dopravě vzniká na základě písemné smlouvy‘ (uzavřené mezi příslušnými orgány a provozovatelem dopravy).

Dále § 19b zákona o silniční dopravě stanoví, že ‚povinnou součástí smlouvy o závazku veřejné služby je předběžný odborný odhad prokazatelné ztráty za celé období, na které se závazek veřejné služby uzavírá‘. Příslušné orgány ‚uhradí prokazatelnou ztrátu nejvýše ve výši tohoto předběžného odborného odhadu zvýšeného pouze o nepředvídatelné prokazatelné náklady. Zajišťuje-li dopravce přepravní služby mimo závazky veřejné služby nebo jiné činnosti, je povinen vést oddělené účetnictví závazků veřejných služeb.‘

10.

Komise rovněž konstatuje, že podle § 19b odstavce 5 zákona o silniční dopravě ‚vymezení prokazatelné ztráty, způsob výpočtu předběžného odborného odhadu prokazatelné ztráty, způsob výpočtu prokazatelné ztráty, pravidla na přidělování finančních prostředků z příslušných rozpočtů, doklady, kterými musí být výpočty prokazatelné ztráty doloženy, a způsob výkonu státního odborného dozoru nad financováním dopravní obslužnosti stanoví prováděcí předpis.‘ Tento předpis (vyhláška Ministerstva dopravy a spojů č. 50/1998 Sb. ze dne 13. března 1998, o prokazatelné ztrátě ve veřejné linkové osobní dopravě – dále jen ‚vyhláška‘) definuje prokazatelnou ztrátu ve veřejné linkové osobní dopravě jako: ‚rozdíl mezi součtem ekonomicky oprávněných nákladů a upraveného přiměřeného zisku a mezi dosaženými tržbami a výnosy.‘

11.

Přiměřeným ziskem se ve vyhlášce rozumí ‚částka, která po zdanění (…) nepřekračuje 1/8 ceny autobusů používaných zpravidla pro veřejnou linkovou osobní dopravu zajišťující dopravní obslužnost plněním závazku veřejné služby, snížená o částku celkových skutečných účetních odpisů těchto autobusů, a částka vynaložená na investice související s provozováním veřejné linkové osobní dopravy, pokud s těmito investicemi vyjádřil pro účely jejich zahrnutí do výpočtu prokazatelné ztráty souhlas příslušný dopravní úřad.‘

12.

S účinností od 1. ledna 2003 přešla v České republice odpovědnost za uzavírání smluv o zajišťování služeb veřejné dopravy s dopravními podniky na krajské úřady, včetně úřadů Jihomoravského kraje. Úřady Jihomoravského kraje porovnaly náklady na provozování veřejné dopravy, které vznikly stěžovateli, s průměrnými náklady na provozování autobusové dopravy v České republice získanými ze statistického průzkumu. Došly k závěru, že náklady stěžovatele byly vyšší než průměrné náklady.

13.

Dne 24. března 2003 se na základě výše uvedeného posouzení a po neúspěšných jednáních se stěžovatelem rozhodly úřady Jihomoravského kraje zahájit jednání o zajištění dopravní obslužnosti s jinými dopravci. Obrátily se na známé dopravce působící v Jihomoravském kraji s výzvou k podání nabídek na zajištění služeb veřejné dopravy na Znojemsku. Výzva k podání nabídek byla rozeslána 41 dopravcům, včetně stěžovatele. Ve výzvě se počítalo s tím, že krajské úřady jsou ochotny provozovatelům platit za poskytování služby maximálně 26 Kč/km. Dále výzva obsahovala požadavek, že dopravci musí mít elektronický odbavovací systém a dobrou pověst u administrativy.

14.

Krajské úřady obdržely odpovědi od devíti dopravců a pozvaly poté tyto dopravce na jednání. Nabídky posuzovala a hodnotila výběrová komise, kterou jmenovala Rada Jihomoravského kraje. Doporučila, aby byly smlouvy o zajišťování dopravní obslužnosti uzavřeny se šesti dopravci, včetně stěžovatele, a to s těmito společnostmi: Bítešská, BK Bus, Břežanská společnost, PSOTA, TREDOS a stěžovatel (ČAS-Service a.s.).

15.	Kritérii hodnocenými při posuzování nabídek výběrovou komisí byla jednoznačnost a úplnost nabídky. Úřady Jihomoravského kraje dále braly do úvahy mimo jiné i kritérium minimalizace počtu provozně-technických kilometrů a celistvosti vybraného území.

16.	Podle českých orgánů splňoval stěžovatel kritéria výběru pouze podmíněně, nespecifikoval totiž jednoznačně cenu svého přepravního výkonu a během dalších jednání uvedl, že nemůže akceptovat kompenzaci ve výši navrhované úřady Jihomoravského kraje ve výzvě k podání nabídek.

17.	Proto došel krajský úřad k závěru, že stěžovatel nesplňuje podmínky výběrového řízení a že s ním nemůže být uzavřena smlouva o zajišťování dopravní obslužnosti ve veřejné dopravě.

18.

Smlouvy byly uzavřeny s těmi dopravci, kteří akceptovali, že maximální cena vyplácená za zajišťování veřejné dopravy bude 26 Kč/km. Podle českých orgánů to znamená, že řádně spravovaná a vybavená společnost s náklady 23,959 Kč/km bude mít zisk ve výši 2,041 Kč/km. Náklady ve výši 23,959 Kč/km byly získány ze statistických průzkumů prováděných podle zákona č. 89/1995 Sb., o státní statistické službě. Tyto průzkumy se týkaly zajišťování služeb veřejné autobusové dopravy na území České republiky v roce 2002.

19.

Komise konstatuje, že odhadovaná cena za kilometr (max. 26 Kč/km) byla stanovena ve smlouvách s jednotlivými dopravci. Z ní bylo možno stanovit celkovou výši příjmů (cena za km vynásobená počtem kilometrů), které budou dopravci za poskytnutí služby vyplaceny. Z této částky byly odečteny skutečné příjmy, aby bylo možno určit ztráty.

20.	Dopravce musel úřadu po poskytnutí služeb předložit doklad k doložení skutečných příjmů. Teprve poté byla stanovena výše ztrát a došlo k vyplacení kompenzace.

21.

Kromě obecných požadavků stanovených v zákoně o silniční dopravě pro dopravce a vyplývajících ze skutečnosti, že tito provozovatelé mají licence, uváděly všechny smlouvy konkrétnější povinnosti jednotlivých provozovatelů, a to povinnost provozovat dopravu na konkrétních linkách a v určených časech a rovněž podmínky pro změnu smluv a pokuty v případě nedodržení smluv.

22.	České orgány informovaly Komisi, že po roce 2003 se úřady Jihomoravského kraje dohodly uzavřít další smlouvy na zajišťování dopravní obslužnosti na rok 2004 a 2005 se stejnými dopravci.

23.	České orgány potvrdily, že při výběru dopravců poskytujících dopravní služby v roce 2004 a 2005 neproběhlo žádné zvláštní řízení.

24.

V následující tabulce jsou uvedeny údaje o částkách kompenzace, s nimiž se počítalo ve smlouvách na rok 2004 (tabulka 1):

Dopravní podnik	Datum uzavření smlouvy	Maximální výše kompenzace, s níž se ve smlouvě počítalo
TREDOS	21. 1. 2004	7 364 733 Kč
TREDOS	Změněna: 31. 8. 2004	7 399 733 Kč
BK Bus	22. 1. 2004	4 349 779 Kč
Bítešská	21. 1. 2004	4 780 000 Kč
PSOTA	20. 1. 2004	18 924 849 Kč
	Změněna:
	31. 8. 2004	18 956 769 Kč
	17. 9. 2004	18 979 733 Kč
Břežanská společnost	26. 1. 2004	10 615 611 Kč

25.

Dále Komise konstatuje, že smlouvy uzavřené na rok 2004 byly prodlouženy na rok 2005 (tabulka 2):

Dopravní podnik	Datum uzavření smlouvy	Maximální výše kompenzace, s níž se ve smlouvě počítalo
TREDOS	4. 3. 2005	11 457 527 Kč
	Změněna:
	31. 3. 2005	11 593 799 Kč
BK Bus	4. 3. 2005	5 244 124 Kč
Bítešská	4. 3. 2005	6 000 000 Kč
PSOTA	4. 3. 2005	20 999 640 Kč
Břežanská společnost	4. 3. 2005	11 953 423 Kč

26.	Podle českých orgánů nezískaly výše uvedené podniky během období 2004 až 2005 žádné jiné finanční částky od státu nebo ze státních prostředků, pokud jde o dopravní služby v Jihomoravském kraji.

3. PRÁVNÍ POSOUZENÍ OPATŘENÍ

3.1 Pravomoc Komise prověřit opatření zavedená zeměmi, které k Evropské unii přistoupily dne 1. května 2004

27.	Ustanovení přílohy IV kapitoly 3 aktu o přistoupení tvoří právní rámec pro posouzení opatření, která uskutečnily přistupující členské státy před svým přistoupením k EU a která jsou v platnosti i po přistoupení.

28.

Se zvláštním odkazem na odvětví dopravy stanoví příloha IV, že ‚režimy podpor a individuální podpory, které nabyly účinku v novém členském státě přede dnem přistoupení a jsou stále použitelné i po tomto dni, se považují za existující podpory ve smyslu čl. 88 odst. 1 Smlouvy o ES (…), za předpokladu, že byly do čtyř měsíců ode dne přistoupení sděleny Komisi.‘

29.

Podle uznávané rozhodovací praxe (1) ‚nemůže Komise posuzovat podpory, které byly poskytnuty před přistoupením a nejsou použitelné po přistoupení, ani na základě postupů stanovených v článku 88 Smlouvy o ES, ani na základě přechodného mechanismu. Pouze taková opatření, na jejichž základě může být i po přistoupení poskytnuta dodatečná podpora nebo může být zvýšena částka podpory již poskytnuté, mohou být na základě přechodného mechanismu kvalifikována jako existující podpora – pokud splňují příslušné podmínky – a proto tomuto mechanismu podléhají. Na druhé straně se přechodný mechanismus stává bezpředmětným v souvislosti s opatřeními pro poskytování podpor, které již byly v určité výši definitivně a bezpodmínečně poskytnuty před přistoupením. (…) aby bylo možno stanovit, zda se jedná o tento případ, je příslušným kritériem právně závazný akt, jímž se příslušné vnitrostátní orgány zavazují poskytnout podporu. Pokud takový akt neexistuje, nebylo opatření poskytnuto před přistoupením, a jedná se tedy o novou podporu, jejíž slučitelnost se společným trhem Komise posuzuje na základě článků 87 a 88 Smlouvy o ES. Nové opatření musí být posouzeno v momentě, kdy je podpora poskytována; za poskytnutí podpory se považuje právní závazek státu, a nikoli její vyplacení. Jakákoli platba v rámci právního závazku, současná i budoucí, znamená pouze provedení závazku a nemůže být považována za novou nebo dodatečnou podporu. Komise je proto toho názoru, že se musí prokázat, že i po přistoupení bude podpora znamenat další přínos, který nebyl v době jejího poskytnutí znám nebo nebyl znám v plné míře, aby mohlo být opatření považováno za použitelné po přistoupení.‘

30.

Proto nemůže Komise posuzovat platby uváděné ve smlouvách uzavřených před 1. květnem 2004, tj. před datem přistoupení České republiky, ani podle pravidel o státní podpoře, ani na základě postupů stanovených v článku 88 Smlouvy o ES, ani na základě přechodného mechanismu. Změny těchto smluv, k nimž došlo po přistoupení a z nichž státu vyplynuly nové závazky vůči příjemcům podpory, však mohou zakládat novou podporu.

31.	V důsledku toho může Komise u smluv uvedených v tabulce 1 pouze prošetřit, zda dodatky k původním smlouvám na rok 2004 (uzavřené po přistoupení) se společnostmi PSOTA a TREDOS obsahují státní podporu ve smyslu článku 87 Smlouvy.

32.	Pokud jde o dodatky uvedené v tabulce 2, které byly všechny uzavřeny po 1. květnu 2004, je jejich prošetření v pravomoci Komise.

33.	Co se týče opatření uvedených v bodě 31 a 32 tohoto rozhodnutí, konstatuje Komise, že je české orgány nepředložily v rámci postupu stanoveného v příloze IV aktu o přistoupení. Tato opatření proto nikdy nezískala status existující podpory.

3.2 Poskytnutí podpory

34.

Podle čl. 87 odst. 1 Smlouvy o ES jsou podpory poskytované v jakékoli formě státem nebo ze státních prostředků, které narušují nebo mohou narušit hospodářskou soutěž tím, že zvýhodňují určité podniky nebo určitá odvětví výroby, pokud ovlivňují obchod mezi členskými státy, neslučitelné se společným trhem, nestanoví-li Smlouva jinak.

3.2.1 Státní prostředky

35.	Komise konstatuje, že úřady Jihomoravského kraje vyplácely kompenzace z veřejného rozpočtu. Byly tudíž poskytovány ze státních prostředků.

3.2.2 Selektivní hospodářská výhoda

36.	Je třeba stanovit, zda opatření poskytuje selektivní hospodářskou výhodu.

37.

Z rozsudku ve věci Altmark (2) vyplývá, že ‚pokud musí být opatření státu považováno za kompenzaci za služby poskytnuté podniky, které kompenzaci přijaly, aby mohly plnit závazky veřejné služby, takže se u těchto podniků nejedná o skutečné finanční zvýhodnění a opatření tedy nemá za následek jejich příznivější konkurenční postavení, než mají jejich konkurenti, nespadá takové opatření pod čl. 92 odst. 1 Smlouvy. Aby však tato kompenzace nebyla v konkrétním případě klasifikována jako státní podpora, je třeba splnit řadu podmínek.‘

38.	Zaprvé je podle výše uvedeného rozsudku třeba stanovit, ‚zda se od podniku přijímajícího kompenzaci skutečně vyžaduje plnění závazku veřejné služby a (zda) byly tyto závazky jasně definovány‘.

39.

Pokud jde o tento požadavek, konstatuje Komise, že zákon o silniční dopravě uvádí definici závazku veřejné služby a stanoví, že závazek veřejné služby ve veřejné linkové dopravě vzniká na základě písemné smlouvy mezi orgány a dopravcem. České orgány zaslaly Komisi kopie smluv a následných dodatků uzavřených s dopravními podniky.

40.	Komise konstatuje, že závazek veřejné služby byl ve smlouvách jednoznačně a konkrétně definován, tj. u jednotlivých provozovatelů byla jasně vymezena přepravní spojení a časové termíny, ve kterých bude doprava zajišťována.

41.	Proto došla Komise k závěru, že první podmínka podle věci Altmark je splněna.

42.	Zadruhé je třeba prokázat, že ‚ukazatele pro výpočet vyrovnávací platby (kompenzace) byly stanoveny předem objektivním a transparentním způsobem.‘

43.

Komise konstatuje, že úřady stanovily maximální cenu za dopravní služby na základě kritérií uvedených v § 19b zákona o silniční dopravě a ve vyhlášce popsaných výše na 26 Kč/km. Tato cena byla obsažena ve výzvě k podání nabídek zaslané všem potenciálním zájemcům v roce 2003. Komise konstatuje, že uvedená cena byla stanovena na základě statistických údajů.

44.	Znamená to, že cena byla stanovena předem, tj. před výběrem dopravců, a to objektivním a transparentním způsobem. Tento ukazatel nebyl v dodatcích dohodnutých po přistoupení České republiky k Evropské unii pozměněn.

45.	Komise proto došla k závěru, že druhá podmínka podle věci Altmark je splněna.

46.	Třetí podmínkou uvedenou v rozsudku ve věci Altmark je to, že ‚vyrovnávací platba nepřevyšuje částku nezbytnou pro pokrytí veškerých nákladů vynaložených při plnění závazků veřejné služby nebo jejich části, přičemž je třeba zohlednit příslušné příjmy a přiměřený zisk z plnění uvedených závazků‘.

47.	Komise konstatuje, že krajské úřady uvedly ve výzvě k podání nabídek, že maximální cena 26 Kč/km je cena, kterou jsou ochotny platit dopravcům za zajišťování dopravní obslužnosti.

48.

Kromě toho všechny smlouvy obsahují odhad ztrát, které vzniknou jednotlivým autobusovým dopravcům při zajišťování dopravní obslužnosti podle smlouvy. Odhad ztrát se provádí takto: Zaprvé jsou ztráty vypočítávány pro případ, že společnost obdrží 26 Kč/km plus příjmy z jízdného zaplaceného cestujícími. Dále jsou ztráty vypočítávány pouze s ohledem na příjmy z jízdného zaplaceného cestujícími. Cena 26 Kč/km tedy zahrnuje také přiměřený zisk vypočítaný na základě objektivních ukazatelů stanovených ve vyhlášce s odkazem na hodnotu aktiv podniků. Ke konečnému vyrovnání a vyplacení kompenzace dochází teprve poté, kdy autobusový dopravce předložil doklady k doložení své skutečné ztráty. Pokud jsou skutečné ztráty nižší, než se odhadovalo, je provedena pouze kompenzace skutečných ztrát. Pokud jsou skutečné ztráty vyšší, než se odhadovalo, pak je provedena kompenzace maximálně ve výši předběžného odhadu. Zvýšení této hranice je možné pouze v případě nepředvídatelných nákladů.

49.

Protože byl výpočet vyrovnávací platby proveden na základě předem stanoveného ukazatele (26 Kč/km) a konečná úhrada byla založena na dokladech o skutečně vzniklých ztrátách a nepřevyšovala částku stanovenou předem ve smlouvách, je Komise předběžně toho názoru, že vyrovnávací platba zřejmě nebyla vyšší než skutečné ztráty. Kromě toho považuje Komise zisk zahrnutý do částky 26 Kč/km za přiměřený. V této fázi si však Komise není jista, co přesně se rozumí pod pojmem nepředvídatelné náklady. Žádá proto české orgány a zainteresované třetí strany, aby vyjádřily svůj názor na to, zda je pojem nepředvídatelné náklady v českých právních předpisech dostatečně přesný.

50.

A konečně rozsudek ve věci Altmark předpokládá, že pokud ‚podnik, který má plnit závazky veřejné služby, není pro tyto účely vybrán v řízení o zadávání veřejných zakázek, je výše nezbytné náhrady určena na základě rozboru nákladů, které by na plnění těchto povinností vynaložil typický podnik, řádně spravovaný a vybavený nezbytnými dopravními prostředky k plnění takové veřejné služby; přitom je nutné vzít v potaz příslušné příjmy a přiměřený zisk z plnění takových povinností‘.

51.	Komise konstatuje, že Jihomoravský kraj rozeslal známým dopravcům v oblasti (celkem 41) výzvu k podání nabídek na zajištění dopravních služeb na Znojemsku.

52.

Tento postup nedal možnost dopravcům z jiných krajů, okresů nebo jiných států podat své nabídky, přestože to mohli chtít udělat. Komise rovněž konstatuje, že české orgány nepočítaly s žádným výběrovým řízením na dopravce pro období 2004–2005, ale jednoduše prodloužily smlouvy s dopravci, kteří byli vybráni pro zajišťování služeb v roce 2003.

53.	Proto má Komise pochybnosti, jestli lze postup použitý českými orgány považovat za řízení o zadávání veřejných zakázek, jak je vyžaduje rozsudek ve věci Altmark.

54.	Výše uvedené se nedotýká toho, jak Komise posoudí uplatnění práva Společenství, pokud jde o veřejné zakázky.

55.	Komise musí dále přešetřit druhou část alternativy, která se uvádí ve čtvrtém kritériu podle rozsudku ve věci Altmark.

56.

Výše kompenzace musí být stanovena na základě rozboru nákladů typického, řádně spravovaného a přiměřeně vybaveného podniku, což by mělo být alternativou k rozboru výše kompenzace stanovené prostřednictvím nabídkového řízení. Podle českých orgánů byla smluvní cena za služby stanovena na základě statistických údajů o nákladech, což znamená, že řádně spravovaná a přiměřeně vybavená společnost s náklady 23,959 Kč (0,87 EUR) na kilometr by dosáhla zisku 2,041 Kč (0,08 EUR) na kilometr.

57.	Zaprvé Komise konstatuje, že cílem použití statistických údajů je zajistit, aby byla cena stanovena podle nákladů typického podniku.

58.

Zadruhé, s ohledem na to, že všichni dopravci, kteří se zúčastnili řízení, museli získat licence k provozování své činnosti a že museli podle výzvy k podání nabídek splňovat určité požadavky, museli být určitě přiměřeně vybaveni dopravními prostředky, aby mohli splňovat nezbytné kvalitativní požadavky.

59.

Použití statistických údajů o nákladech na dopravu však nemůže samo o sobě vést k závěru, že by měli být provozovatelé dopravy, kteří akceptovali požadavek poskytovat služby za 26 Kč/km, považováni za řádně spravované společnosti. Statistické údaje, které sloužily jako základ pro stanovení uvedené částky, se týkaly pouze skutečných nákladů na dopravní obslužnost v České republice v roce 2002. Není proto prokázáno, že průměrná výše těchto nákladů představuje náklady dobře fungujícího podniku. České orgány v této záležitosti neposkytly dostatečné informace.

60.

Protože tedy nejsou splněny všechny požadavky druhé části alternativy, kterou poskytuje čtvrtá podmínka podle rozsudku ve věci Altmark, nedošla Komise k závěru, že postup použitý krajskými úřady lze považovat za postup, který zajišťuje, aby byla výše kompenzace rovna částce, která by měla být získána v otevřeném výběrovém řízení.

61.

Jinými slovy, Komise nemůže vyloučit, že v otevřeném výběrovém řízení by mohly krajské úřady najít dopravce s nižšími náklady, kteří by za své služby požadovali nižší úhradu. Komise dále nedošla k závěru, že kompenzace byla stanovena ve výši, která zaručuje, že nebude pro některé dopravce znamenat zvýhodnění.

62.	Vzhledem k tomu, že neexistují důkazy pro opačné tvrzení, Komise se domnívá, že kompenzace mohla poskytovat selektivní výhodu. Dále není možno vyloučit, že v tomto případě není splněna druhá podmínka čl. 87 odst. 1 Smlouvy.

3.2.3. Narušení hospodářské soutěže a ovlivnění obchodu mezi členskými státy

63.	Pokud jde o toto kritérium, je třeba ověřit, zda výhoda poskytnutá ze státních prostředků může narušit hospodářskou soutěž do té míry, že by to ovlivnilo obchod mezi členskými státy.

64.

V tomto ohledu stanoví rozsudek ve věci Altmark (3), že: ‚není vůbec vyloučené, aby veřejná podpora poskytnutá podniku, který poskytuje pouze služby místní nebo regionální dopravy a neposkytuje služby mimo svůj stát původu, mohla mít dopad na obchod mezi členskými státy. Pokud členský stát poskytne veřejnou podporu nějakému podniku, může být poskytování dopravních služeb uvedeným podnikem z tohoto důvodu zachováno nebo zvýšeno s tím výsledkem, že podniky se sídlem v jiných členských státech mají menší příležitost poskytovat své dopravní služby na trhu v uvedeném členském státě (viz věc 102/87, Francie v. Komise, [1988] Sb. rozh. 4067, bod 19; věc C-305/89 Itálie v. Komise [1991] Sb. rozh. I-1603, bod 26 a Španělsko v. Komise, bod 40). V tomto případě není toto zjištění pouze hypotetické, protože jak se zdá zejména z pozorování Komise, začalo několik členských států od roku 1995 otevírat některé trhy s dopravou konkurenci z podniků se sídlem v jiných členských státech, takže řada podniků již nabízí své služby v městské, příměstské nebo regionální dopravě v jiných členských státech, než je jejich stát původu. A konečně, podle judikatury Soudního dvora neexistuje žádný práh nebo procento, které by stanovovalo hranici, pod níž by se obchod mezi členskými státy mohl považovat za neovlivněný. Relativně malá výše podpory nebo relativně malá velikost podniku, který ji dostává, samy o sobě nevylučují možnost, že by mohl být obchod mezi členskými státy ovlivněn (viz věc Tubemeuse, bod 43, a Španělsko v. Komise, bod 42). Druhou podmínkou pro použití čl. 92 odst. 1 Smlouvy, tj. že podpora musí být schopna ovlivnit obchod mezi členskými státy, proto nezáleží na místním nebo regionálním charakteru poskytovaných dopravních služeb nebo na rozsahu oblasti příslušné činnosti.‘

65.	Komise proto došla k závěru, že podmínka, že podpora musí narušovat hospodářskou soutěž a ovlivňovat obchod mezi členskými státy, je v daném případě splněna.

66.	S ohledem na výše uvedené úvahy došla Komise rovněž k závěru, že opatření uvedená v bodě 3.1 tohoto rozhodnutí zakládají státní podporu ve smyslu čl. 87 odst. 1 Smlouvy.

3.3 Slučitelnost podpory

67.	Článek 73 Smlouvy stanoví podmínky slučitelnosti podpory poskytované v oblasti koordinace dopravy a závazku veřejné služby v dopravě. Komise se domnívá, že článek 73 Smlouvy představuje lex specialis ve vztahu k čl. 86 odst. 2 a čl. 87 odst. 2 a 3 Smlouvy.

68.

Podle rozsudku ve věci Altmark (3) není možno uplatňovat článek 73 přímo, ale pouze prostřednictvím nařízení Rady, zejména nařízení Rady (EHS) č. 1191/69 ze dne 26. června 1969 o postupu členských států ohledně závazků vyplývajících z pojmu veřejné služby v dopravě po železnici, silnici a vnitrozemských vodních cestách (4) (dále jen ‚nařízení Rady‘).

69.	Podle čl. 1 odst. 1 nařízení Rady se toto nařízení vztahuje pouze na státní podporu poskytovanou podnikům provozujícím dopravu po železnici, silnici a vnitrozemských vodních cestách.

70.	Členské státy však mohou vyloučit z oblasti působnosti tohoto nařízení všechny podniky, jejichž činnost je omezena výlučně na provozování městské, příměstské nebo regionální dopravy.

71.	Komise konstatuje, že české orgány této výjimky nevyužily. Proto jsou použitelná příslušná ustanovení nařízení Rady (EHS) č. 1191/69.

72.	Podle čl. 1 odst. 4 nařízení Rady mohou příslušné orgány členských států s dopravním podnikem uzavřít smlouvu na veřejnou službu, aby tak zajistily přiměřenou dopravní obslužnost.

73.	Článek 14 nařízení Rady stanoví, že smlouvou na veřejné služby se rozumí smlouva uzavřená mezi příslušnými orgány členského státu a dopravním podnikem za účelem zajištění přiměřených dopravních služeb pro veřejnost.

74.

Podle čl. 14 odst. 2 nařízení Rady zahrnuje smlouva na veřejné služby mimo jiné tyto body:

a)	povahu poskytované služby, zejména normy plynulosti, pravidelnosti, výkonnosti a kvality;

b)	cenu služeb zahrnutých smlouvou, které se buď připojí k tarifním výnosům, nebo zahrnuje příjmy a podrobnosti finančních vztahů mezi oběma stranami;

c)	pravidla o dodatcích a změnách smlouvy, zejména s ohledem na nepředvídatelné změny;

d)	dobu platnosti smlouvy;

e)	smluvní pokuty pro případ nedodržení smlouvy.

75.

Komise především konstatuje, že podle § 19 zákona o silniční dopravě ‚závazek poskytovat veřejné služby ve veřejné linkové dopravě vzniká na základě písemné smlouvy‘ mezi příslušnými orgány a dopravci. Dále Komise konstatuje, že podmínky pro zajišťování dopravní obslužnosti neuložily orgány, ale projednali je a schválili je dopravci spolu s krajskými úřady. Proto došla Komise k závěru, že v rozporu se zněním zákona o silniční dopravě (‚závazek veřejné služby‘) mohou být použita ustanovení oddílu V (‚Smlouvy na veřejné služby‘) nařízení Rady.

76.	Zadruhé Komise konstatuje, že charakter služby byl definován ve smlouvě expressis verbis a rovněž odkazem na skutečnost, že dopravci vlastní licence na poskytování služeb veřejné dopravy.

77.	Zatřetí, smlouvy obsahovaly cenu za km a celkovou částku úhrady, která má být vyplacena za zajišťování služby.

78.	Začtvrté, smlouvy uváděly podmínky a postupy pro jejich změnu, dobu platnosti a smluvní pokuty v případě jejího porušení.

79.	Proto došla Komise k závěru, že smlouvy uzavřené s dopravními společnostmi Bítešská, BK Bus, Břežanská společnost, PSOTA a TREDOS obsahovaly základní prvky smlouvy uvedené v čl. 14 odst. 2 nařízení Rady.

80.

Dále Komise konstatuje, že cílem zákonodárce při přijímání nařízení Rady bylo definovat, za jakých podmínek je ‚podpora (…), která odpovídá náhradě za určitá plnění související s pojmem veřejné služby,‘ uvedená v článku 73 Smlouvy, slučitelná se společným trhem. Jak použití článku 73 Smlouvy, tak použití nařízení Rady předem předpokládá existenci podpory ve smyslu čl. 87 odst. 1 Smlouvy. Pokud lze na obsah smluv vztáhnout pojem článku 73 ‚plnění související s pojmem veřejné služby‘, neměla by samotná forma nástroje, tj. smlouva nebo jednostranně ukládaná povinnost, být překážkou pro prohlášení potenciální státní podpory související se smluvní cenou za slučitelnou se společným trhem. Rozhodujícím prvkem pro charakterizování služby, ať ji ukládá členský stát, nebo je dohodnuta ve smlouvě, jako závazku veřejné služby ve smyslu článku 73 musí být podstata služby, nikoli to, jakou formou je organizována (5).

81.	Na základě výše uvedených úvah došla Komise k závěru, že z právního hlediska není důvod, proč by nemohla být státní podpora související s cenou zaplacenou za veřejnou službu zahrnutou ve smlouvě slučitelná se společným trhem v souladu s článkem 73.

82.

Vzhledem k tomu, že článek 14 nařízení Rady neobsahuje přesné podmínky, kdy je možno prohlásit státní podporu související s cenou vyplacenou za veřejnou službu zahrnutou ve smlouvě za slučitelnou se společným trhem, domnívá se Komise, že při rozhodování, zda tato státní podpora může být prohlášena za slučitelnou se společným trhem (6), je třeba použít obecné zásady vyplývající ze Smlouvy, judikatury soudů Společenství a rozhodovací praxe Komise v jiných oblastech, než je veřejná doprava.

83.

Tyto zásady obecně připomněla Komise v rámci Společenství pro státní podporu ve formě závazku veřejné služby (7). Pokud jde o slučitelnost státní podpory související s cenou vyplacenou za veřejnou službu zahrnutou ve smlouvě, předpokládá rámec Společenství toto: ‚Výše vyrovnávací platby je omezena rozsahem nezbytným pro úhradu nákladů vynaložených v souvislosti s plněním závazků veřejné služby, přičemž je třeba zohlednit příslušné příjmy a přiměřený zisk za plnění těchto závazků. Výše vyrovnávací platby zahrnuje veškeré výhody udělené státem nebo ze státních prostředků v jakékoli formě. Přiměřený zisk může zahrnovat veškeré nebo některé přírůstky produktivity dosažené dotčenými podniky během dohodnuté omezené doby, aniž byla snížena úroveň kvality služeb, kterými stát pověřil daný podnik.‘

84.

Komise konstatuje, že v souladu s výše uvedenými body 12–20 zajistily úřady Jihomoravského kraje, aby vyrovnávací platba (kompenzace) nebyla vyšší než ztráty vzniklé dopravcům, a to tak, že předem stanovily ve výběrovém řízení, že cena, kterou jsou úřady ochotny platit, nebude vyšší než 26 Kč/km, a následně tento ukazatel použily tohoto při výpočtu příjmů dopravců.

85.	Pokud jde o služby poskytované v Jihomoravském kraji, Komise dále konstatuje, že kromě kompenzací od krajských úřadů nezískali dopravci v období 2004–2005 žádné jiné výhody od státu ani ze státních prostředků.

86.	Proto se Komise domnívá, že jsou v daném případě splněny obecné zásady upravující posuzování slučitelnosti podpory, jak je uvedeno výše v bodě 84.

87.

Jelikož však v uvedeném případě nebylo vypsáno veřejné nabídkové řízení a stěžovatel se odvolává na to, že společnosti Bítešská, BK Bus, Břežanská společnost, PSOTA a TREDOS obdržely nedovolenou státní podporu, domnívá se Komise, že předtím, než bude moci s jistotou uzavřít, že podpora je slučitelná s článkem 73 Smlouvy na základě článku 14 nařízení Rady, je třeba dál stěžovateli a třetím stranám příležitost uvést připomínky k metodice, kterou při stanovování částky vyrovnávací platby použily úřady Jihomoravského kraje.

88.	Proto si Komise v této fázi není jista, zda je podpora poskytnutá společnostem Bítešská, BK Bus, Břežanská společnost, PSOTA a TREDOS slučitelná se společným trhem.

4. ROZHODNUTÍ

S ohledem na výše uvedené úvahy vyzývá Komise Českou republiku postupem podle čl. 88 odst. 2 Smlouvy, aby podala své připomínky a poskytla veškeré informace, které by mohly pomoci vyhodnotit dané opatření, do jednoho měsíce od obdržení tohoto dopisu. Komise vyzývá orgány Vaší země, aby kopii tohoto dopisu neprodleně zaslaly potenciálnímu příjemci podpory.

Komise by ráda České republice připomněla, že čl. 88 odst. 3 Smlouvy má odkladný účinek, a ráda by ji upozornila na článek 14 nařízení Rady (ES) č. 659/1999, podle nějž může být od příjemce požadováno navrácení všech nedovolených podpor.

Komise tímto Českou republiku upozorňuje, že uvědomí zúčastněné strany zveřejněním tohoto dopisu a jeho stručného shrnutí v Úředním věstníku Evropské unie. Uvědomí také zúčastněné strany ve státech ESVO, které jsou signatáři Dohody o EHP, zveřejněním oznámení v dodatku EHP Úředního věstníku Evropské unie a bude informovat Kontrolní úřad ESVO zasláním kopie tohoto dopisu. Všechny tyto zúčastněné strany budou vyzvány, aby předložily své připomínky do jednoho měsíce od dne zveřejnění daného dopisu či oznámení.”

(1) Rozhodnutí Komise C 3/05 – Polsko – Podpora na restrukturalizaci pro společnost Daewoo-FSO (Úř. věst. C 100, 26.4.2005, s. 2).

(2) Rozsudek Soudního dvora ze dne 24. července 2003, ve věci C-280/00 Altmark Trans GmbH a Regierungspräsidium Magdeburg v. Nahverkhersgesellschaft Altmark GmbH a Oberbundesanwalt beim Bundesverwaltungsgericht (2003) Sb. rozh. s. I-07747.

(3) Rozsudek Soudního dvora ve věci Altmark, C-280/00, viz výše.

(4) Úř. věst. L 156, 28.6.1969, s. 1.

(5) Podobně článek 4 rozhodnutí Komise ze dne 28. listopadu 2005 o použití čl. 86 odst. 2 Smlouvy o ES na státní podporu ve formě vyrovnávací platby za závazek veřejné služby poskytované určitým podnikům pověřeným poskytováním služeb obecného hospodářského zájmu, Úř. věst. L 312, 29.11.2005, s. 67–73, používá pojem ‚pověření‘ a jeho forma je ponechána na členských státech.

(6) Viz rozhodnutí Komise: C 16/07 – Rakousko – Státní podpora pro podnik Postbus v okrese Lienz (Úř. věst. C 162, 14.7.2007, s. 19), C 31/07 – Irsko – Státní podpora pro autobusové společnosti Córas Iompair Éireann (Dublin Bus a Irish Bus) (Úř. věst. C 217, 15.9.2007, s. 44) a C 47/07 – Německo – DB Regio AG – Contrat de service public (dosud nezveřejněno).

(7) Úř. věst. C 297, 29.11.2005, s. 4.

16.2.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 43/31

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2008/C 43/11)

Prezenta publicare conferă drept de opoziție în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

Cerere de modificare în conformitate cu articolul 9 și cu articolul 17 alineatul (2)

„CHASSELAS DE MOISSAC” sau „CHASSELAS DORÉ DE MOISSAC” sau „MOISSAC”

NR. CE: FR/PDO/117/0140/02.10.2003

DOP ( X ) IGP ( )

Modificarea (modificările) solicitată (solicitate)

1. Rubrica (rubricile) din caietul de sarcini:

X	Denumirea produsului
X	Descrierea produsului
	Aria geografică
X	Dovada originii
X	Metoda de obținere
	Legătură
X	Etichetare
X	Cerințe naționale

2. Modificare (modificări):

Denumire: Chasselas de Moissac. Denumirea aleasă este aceea care se utilizează cel mai frecvent și este cea mai cunoscută.

Prin urmare, același produs nu poate fi prezentat sub alte denumiri, ceea ce împiedică crearea unei confuzii pentru consumator.

Descriere: Struguri de masă proaspeți sau conservați. Ciorchinele este subțire, omogen ca și densitate, de o culoare aurie, cu o lungime minimă de 12 cm și o greutate minimă de 100 grame. Strugurii nu trebuie să fie deformați, necopți, stricați sau bolnavi. Bruma de pe fructe este intactă, sâmburii pot fi distinși atunci când sunt priviți în lumină, iar ciorchinele este turgescent.

Conținutul de zahăr este mai mare sau egal cu 160 g/l, cu excepția unor situații climatice extraordinare în care, pentru o anumită recoltă, acest indice poate fi redus, însă fără a atinge valori mai mici de 150 g/l. Se consideră că s-a atins maturitatea atunci când raportul dintre zahăr și aciditate este mai mare sau egal cu 25.

Este obligatoriu ca ciorchinii să fie pregătiți, cizelați și ambalați.

Descrierea produsului a fost în același timp simplificată și conturată în mod precis pentru a evita termenii cei mai subiectivi, ceea ce permite reducerea riscurilor de interpretare.

Dovada originii: Strugurii sunt controlați de la recoltare până în momentul ambalării lor.

Aceștia provin numai de pe terenuri destinate cultivării viticole, care sunt identificate, în interiorul ariei geografice, de către serviciile INAO și de experți independenți. Aceste vițe de vie trebuie să respecte criteriile geo-pedoclimatice referitoare la amplasamentul parcelelor respective. Toate vițele de vie care respectă aceste criterii sunt înregistrate de serviciile INAO.

Numai strugurii care provin de la aceste vițe de vie pot aspira la această denumire.

Mai mult, fiecare producător completează o declarație anuală de conformitate pe care o adresează serviciilor INAO. Această declarație conține angajamentul de a respecta condițiile de producție ale denumirii și menționează trimiterile la parcelele destinate producției de „Chasselas de Moissac” DOC pentru recolta în cauză.

Acest document permite identificarea parcelelor implicate în producția de produse DOC pentru recoltă, precum și controlul randamentului agronomic al acestora.

Fiecare producător trebuie să înregistreze zilnic strugurii care intră în atelierul de cizelare și de ambalare, precum și pe aceia care părăsesc atelierul, gata ambalați. Registrul conține detalii privind volumul recoltat și parcelele corespunzătoare, făcând distincția între produsele destinate conservării, numărul pachetelor ambalate în funcție de tipul de pachet, acelea care provin din conservarea pe termen lung și numerele marcajelor de identificare utilizate. Acest registru este pus la dispoziția agenților de control.

În ceea ce privește produsul, se efectuează teste analitice și organoleptice pe eșantioane prelevate din loturile ambalate. Obiectivul acestor teste este acela de a garanta calitatea și caracteristicile specifice ale produselor destinate comercializării sub denumirea de „Chasselas de Moissac”.

O marcă de identificare, specifică produsului „Chasselas de Moissac” și aprobată de INAO, permite identificarea tuturor ambalajelor în care sunt comercializați strugurii.

Metoda de obținere: Strugurii, care provin de la parcele viticole identificate, sunt recoltați, pregătiți și ambalați în aria geografică respectivă.

Numai varietatea Chasselas B este autorizată. Sistemul de conducere a viei este un sistem de spalier simplu sau dublu. În vederea obținerii unei bune calități, la fiecare nouă plantare, densitatea și distanța sunt adaptate în funcție de modul de cultivare (densitatea minimă de 3 300 butuci/ha și distanța maximă de 3 metri între rânduri pentru sistemul de spalier simplu, densitatea minimă de 2 500 butuci/ha și distanța maximă de 3,5 metri între rânduri pentru sistemul de spalier dublu). Modalitățile de aplicare a densității și a distanței trebuie să respecte cerințele menționate la articolul 5 din decretul privind produsul DOC „Chasselas de Moissac”.

Metodele de tăiere autorizate sunt Guyot simplu sau dublu. Numărul de inflorescențe pe hectar nu trebuie să depășească 55 000 pentru sistemul de spalier simplu și 60 000 pentru sistemul de spalier dublu. „Poziționarea ciorchinilor”, care constă în aranjarea acestora pe butuci astfel încât ciorchinii să rămână liberi și aerisiți, este obligatorie. Aceasta permite o maturare optimă a strugurilor.

Vițele de vie tinere nu pot produce struguri apți de a primi denumirea de origine decât începând cu cel de-al doilea an care urmează aceluia în care s-a realizat plantarea înainte de 1 august.

Irigarea nefertilizantă este autorizată începând din momentul legării boabelor.

Randamentul parcelelor identificate, destinate producției de „Chasselas de Moissac” DOC, este stabilit la două niveluri (exploatație și parcele): randamentul total mediu maxim al exploatației: 14 t/ha; randamentul DOC mediu maxim al exploatației: 13 t/ha; randamentul total maxim pe parcelă: 16 t/ha. Cu toate acestea, pentru o anumită recoltă, în condiții climatice excepționale, randamentul total maxim al parcelei poate fi diferit, cu condiția ca acesta să nu depășească randamentul limită de 18 t/ha și să nu modifice randamentele medii ale exploatației. Această derogare nu poate fi cumulată în niciun caz cu aceea referitoare la nivelul zahărului pentru același an de comercializare.

Culesul viilor se efectuează manual, în mai multe etape.

După eliminarea boabelor alterate în timpul recoltării, strugurii pot fi destinați conservării, fiind transportați rapid la locul de depozitare, în containere care permit prezervarea caracteristicilor produsului. Acești struguri, care nu au fost tăiați de pe ciorchine, sunt supuși unei răciri rapide în momentul sosirii la locul de depozitare, înainte de a fi stocați pentru conservare pe termen lung în ambalaje ermetice într-o încăpere frigorifică, ale cărei atmosferă, temperatură și higrometrie sunt controlate. Acești struguri nu mai pot fi comercializați cu denumirea de origine controlată „Chasselas de Moissac” după data de 31 ianuarie a anului următor aceluia în care s-a efectuat recoltarea.

Transportul strugurilor, inclusiv al celor destinați unei conservări pe termen lung, între vița de vie de la care sunt recoltați și atelierul de cizelare și de ambalare, trebuie să fie efectuat în condiții care permit o conservare optimă a caracteristicilor produsului și, în special, a brumei de pe fructe.

Ciorchinii, inclusiv aceia care provin din conservarea pe termen lung, sunt pregătiți în atelierul de cizelare și de ambalare. Ciorchinele se taie cu grijă, pentru a se elimina toate boabele stricate. Ciorchinii astfel pregătiți trebuie să fie conformi cu descrierea strugurilor.

Fiecare producător trebuie să dispună de un atelier de cizelare și ambalare a strugurilor și, eventual, de echipamentul necesar conservării strugurilor pe o perioadă mai lungă, în cazul în care se utilizează această practică.

Odată cizelați, ciorchinii sunt ambalați de îndată în ambalaje menite să conserve caracteristicile și calitatea produsului. Astfel, strugurii sunt supuși unui număr foarte redus de manipulări.

Toate aceste dispoziții reprezintă, pe de o parte, concretizarea practicilor care existau în trecut și care nu au fost codificate până în prezent, iar pe de altă parte, acestea reflectă dorința grupului solicitant de a furniza anumite precizări care să acopere lacunele caietului de sarcini al denumirii.

Etichetare: Etichetarea de pe ambalajele unitare conține:

denumirea de origine controlată „Chasselas de Moissac” înscrisă cu caractere de dimensiune cel puțin egală cu aceea a celor mai mari caractere,

textul „Appellation d'origine contrôlée” sau „AOC” (DOC),

numele producătorului.

Fiecare ambalaj unitar este dotat cu un sistem de identificare, inclusiv cu un număr de ordine, aprobat de serviciile INAO și distribuit de un organism aprobat de acest institut. Acest sistem de identificare poate fi un ajutor pentru etichetare.

În afara etichetării, documentele de însoțire și facturile trebuie să conțină numele denumirii de origine „Chasselas de Moissac” și mențiunea „Appellation d'origine contrôlée” sau „AOC”.

Cerințe naționale: Decret referitor la produsul DOC „Chasselas de Moissac”.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„CHASSELAS DE MOISSAC”

NR. CE: FR/PDO/117/0140/02.10.2003

DOP ( X ) IGP ( )

Această fișă rezumat prezintă cu titlu informativ principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Institut National des Appellations d'Origine

Adresă:

51, rue d'Anjou

F-75008 Paris

Telefon

(33) 153 89 80 00

Fax

(33) 142 25 57 97

E-mail:

info@inao.gouv.fr

2. Grup:

Denumire:

Syndicat de défense du Chasselas de Moissac AOC

Adresă:

1, promenade Sancert

F-82200 Moissac

Telefon

(33) 563 04 01 78

Fax

(33) 563 04 11 21

E-mail:

—

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tipul produsului:

Clasa 1.6 — Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire: „Chasselas de Moissac”

4.2. Descriere: Struguri de masă proaspeți sau conservați. Ciorchinele este subțire, omogen ca și densitate, de o culoare aurie, cu o lungime minimă de 12 cm și o greutate minimă de 100 grame. Strugurii nu trebuie să fie deformați, necopți, stricați sau bolnavi. Bruma de pe fructe este intactă, sâmburii pot fi distinși atunci când sunt priviți în lumină, iar ciorchinele este turgescent.

Este obligatoriu ca ciorchinii să fie pregătiți, cizelați și ambalați.

4.3. Aria geografică: Regiunea Le Bas Quercy, și anume câteva cantoane ale departamentelor Tarn-et-Garonne și Le Lot.

4.4. Dovada originii: Strugurii sunt controlați de la recoltare până în momentul ambalării lor.

Numai strugurii care provin de la aceste vițe de vie pot aspira la această denumire.

Acest document permite identificarea parcelelor implicate în producția de produse DOC pentru recoltă, precum și controlul randamentului agronomic al acestora.

Fiecare producător trebuie să înregistreze zilnic strugurii care intră în atelierul de cizelare și de ambalare a strugurilor, precum și pe aceia care părăsesc atelierul, gata ambalați. Registrul conține detalii privind volumul recoltat și parcelele corespunzătoare, făcând distincția între produsele destinate conservării, numărul pachetelor ambalate în funcție de tipul de pachet, acelea care provin din conservarea pe termen lung și numerele marcajelor de identificare utilizate. Acest registru este pus la dispoziția agenților de control.

O marcă de identificare, specifică produsului „Chasselas de Moissac” și aprobată de INAO, permite identificarea tuturor ambalajelor în care sunt comercializați strugurii.

4.5. Metoda de obținere: Strugurii, care provin de la parcele viticole identificate, sunt recoltați, pregătiți și ambalați în aria geografică respectivă.

Numai varietatea Chasselas B este autorizată. Sistemul de conducere a viței de vie este un sistem de spalier simplu sau dublu. În vederea obținerii unei bune calități, la fiecare nouă plantare, densitatea și distanța sunt adaptate în funcție de modul de cultivare (densitatea minimă de 3 300 butuci/ha și distanța maximă de 3 metri între rânduri pentru sistemul de spalier simplu, densitatea minimă de 2 500 butuci/ha și distanța maximă de 3,5 metri între rânduri pentru sistemul de spalier dublu). Metodele de aplicare a densității și a distanței trebuie să respecte cerințele menționate la articolul 5 din decretul privind produsul DOC „Chasselas de Moissac”.

Irigarea nefertilizantă este autorizată începând din momentul legării boabelor.

Culesul viilor se efectuează manual, în mai multe etape.

După eliminarea boabelor alterate în timpul recoltării, strugurii pot fi destinați conservării, fiind transportați rapid la locul de depozitare, în containere care permit conservarea caracteristicilor produsului. Acești struguri, care nu au fost tăiați de pe ciorchine, sunt supuși unei răciri rapide în momentul sosirii lor la locul de depozitare, înainte de a fi stocați pentru conservare pe termen lung în ambalaje ermetice într-o încăpere frigorifică, ale cărei atmosferă, temperatură și higrometrie sunt controlate. Acești struguri nu mai pot fi comercializați cu denumirea de origine controlată „Chasselas de Moissac” după data de 31 ianuarie a anului următor aceluia în care s-a efectuat recoltarea.

Ciorchinii, inclusiv aceia care provin din conservarea pe termen lung, sunt pregătiți în atelierul de cizelare și de ambalare. Ciorchinele se cizelează cu grijă, pentru a se elimina toate boabele stricate. Ciorchinii astfel pregătiți trebuie să fie conformi cu descrierea strugurilor.

Odată cizelați, ciorchinii sunt ambalați de îndată în ambalaje menite să conserve caracteristicile și calitatea produsului. Prin urmare, strugurii sunt supuși unui număr foarte redus de manipulări, iar bruma de pe fructe este intactă. Ambalarea se efectuează în ateliere specifice de cizelare și ambalare, situate în apropierea locului de recoltare. Astfel, ambalarea în aria respectivă permite nu numai păstrarea caracteristicilor produsului, ci și garantarea unei mai bune trasabilități. În plus, acest lucru împiedică deteriorarea strugurilor sau amestecarea acestora cu alte produse.

4.6. Legătură: Regiunea Le Bas Quercy este caracterizată prin trăsături geologice, agrologice și climatice specifice. Delimitarea parcelelor permite realizarea producției de Chasselas pe solurile cele mai adecvate: silico-argiloase, nisipoase și bine drenate, precum și solurile argilo-nisipoase decalcificate. Condițiile climatice, variațiile termice minore și, în special, perioadele lungi de vreme bună toamna permit strugurilor să se coacă în mod corespunzător.

Alte două tipuri de sol favorizează această producție: pe de o parte, solurile negre sau gri destul de profunde și pietroase ale platourilor și pe de altă parte, grohotișul de pe pantele argilo-calcaroase ale văilor foarte deschise.

4.7. Organism de control:

Denumire:

Institut National des Appellations d'Origine

Adresă:

51, Rue d'Anjou

F-75008 Paris

Telefon

(33) 153 89 80 00

Fax

(33) 142 25 57 97

E-mail:

info@inao.gouv.fr

Denumire:

D.G.C.C.R.F

Adresă:

59, Bd V. Auriol

F-75703 Paris Cedex 13

Telefon

(33) 144 87 17 17

Fax

(33) 144 97 30 37

E-mail:

C3@dgccrf.finances.gouv.fr

4.8. Etichetare: Etichetarea de pe ambalajele unitare conține:

denumirea de origine controlată „Chasselas de Moissac” înscrisă cu caractere de dimensiune cel puțin egală cu aceea a celor mai mari caractere,

textul „Appellation d'origine contrôlée” sau „AOC” (DOC),

numele producătorului.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 43

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 51 16 februarie 2008

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 043/01	Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE — Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 043/02	Rata de schimb a monedei euro	3

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2008/C 043/03	Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001	4

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisie
2008/C 043/04	Aviz de începere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și post-tensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica Populară Chineză	9

2008/C 043/05	Aviz de inițiere a unei proceduri antidumping privind importurile anumitor lumânări, lumânări subțiri și articole similare originare din Republica Populară Chineză	14

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2008/C 043/06	Ajutor de Stat — Republica Cehă — Ajutor de Stat C 3/08 (ex NN 102/05) — Compensație pentru servicii publice pentru societățile de autobuze din Moravia de Sud — Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE ( 1 )	19

2008/C 043/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5049 — Goldmann Sachs/Colony Capital/BUT) ( 1 )	27

2008/C 043/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5034 — Montagu/GIP/Biffa) — Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	28

2008/C 043/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.4999 — Heineken/Scottish & Newcastle assets) ( 1 )	29

2008/C 043/10	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.4921 — CDC/Groupe Moniteur/AchatPublic.Com) — Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	30

	ALTE ACTE
	Comisie
2008/C 043/11	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	31

Data adoptării deciziei	5.12.2007
Ajutorul nr.	NN 70/07
Stat membru	Regatul Unit
Regiune	North-East England
Titlu (și/sau numele beneficiarului)	Rescue aid to Northern Rock
Temei legal	Ad-hoc, Bank of England Acts 1694-1998
Tipul măsurii	Ajutor individual
Obiectiv	Salvarea întreprinderilor în dificultate
Forma de ajutor	Împrumut cu dobândă redusă, garanție
Buget	—
Valoare	—
Durată	17.9.2007-17.3.2008
Sectoare economice	Intermediere financiară
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului	HM Treasury; The Governor and Company of the Bank of England
Alte informații	—

Data adoptării deciziei	14.12.2007
Ajutorul nr.	N 656/07
Stat membru	Belgia
Regiune	—
Titlu (și/sau numele beneficiarului)	Prolongation du régime d'aide pour le transport combiné N 249/04 Verlenging van de steunregeling voor gecombineerd vervoer N 249/04
Temei juridic	Arrêté royal modifiant l'arrêté royal du 30 septembre 2005 relative à la promotion du transport ferroviaire combiné de marchandises Koninklijk besluit tot wijziging van het Koninklijk besluit van 30 september 2005 betreffende de bevordering van het gecombineerde goederenvervoer per spoor
Tipul măsurii	Sistem de ajutoare
Obiectiv	Promovarea transportului combinat
Forma ajutorului	Subvenție directă
Buget	30 milioane EUR/an
Intensitate	—
Durată	2008
Sectoare economice	Transportul combinat
Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul	Service public fédéral mobilité et transport Federale overheidsdienst Mobiliteit en Vervoer
Alte informații	—

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,4674
JPY	yen japonez	157,78
DKK	coroana daneză	7,4544
GBP	lira sterlină	0,74780
SEK	coroana suedeză	9,3140
CHF	franc elvețian	1,6022
ISK	coroana islandeză	98,23
NOK	coroana norvegiană	7,9255
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,224
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	263,59
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,6965
PLN	zlot polonez	3,5900
RON	leu românesc nou	3,6445
SKK	coroana slovacă	33,019
TRY	lira turcească	1,7603
AUD	dolar australian	1,6189
CAD	dolar canadian	1,4635
HKD	dolar Hong Kong	11,4454
NZD	dolar neozeelandez	1,8602
SGD	dolar Singapore	2,0734
KRW	won sud-coreean	1 386,77
ZAR	rand sud-african	11,2647
CNY	yuan renminbi chinezesc	10,5396
HRK	kuna croată	7,2575
IDR	rupia indoneziană	13 456,06
MYR	ringgit Malaiezia	4,7272
PHP	peso Filipine	59,723
RUB	rubla rusească	36,0742
THB	baht thailandez	46,663
BRL	real brazilian	2,5757
MXN	peso mexican	15,7900