(1)

Regulamentul (CE) nr. 994/98 împuternicește Comisia să declare, în conformitate cu articolul 87 din tratat, că, în anumite condiții, ajutoarele pentru întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”), ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare, ajutoarele pentru protecția mediului, ajutoarele pentru ocuparea forței de muncă și pentru formare, precum și ajutoarele care sunt conforme cu harta aprobată de către Comisie pentru fiecare stat membru pentru acordarea ajutoarelor regionale sunt compatibile cu piața comună și nu fac obiectul obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat.

(2)

Comisia a aplicat articolele 87 și 88 din tratat în numeroase decizii și a dobândit suficientă experiență pentru a defini criteriile generale de compatibilitate în ceea ce privește ajutorul pentru IMM-uri, sub forma ajutoarelor pentru investiții în și în afara regiunilor asistate, sub forma programelor de investiții de capital de risc și în domeniul cercetării și dezvoltării, în special în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii (3), al punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 364/2004 al Comisiei din 25 februarie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 privind extinderea sferei de aplicare a acestuia la ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare (4) și al punerii în aplicare a Comunicării Comisiei privind ajutorul de stat și capitalul de risc (5) și al Orientărilor comunitare privind ajutorul de stat în vederea promovării investițiilor de capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii (6).

(3)

Comisia a dobândit, de asemenea, suficientă experiență în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat în domeniul ajutoarelor pentru formare, ajutoarelor pentru ocuparea forței de muncă, ajutoarelor pentru protecția mediului, ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare și ajutoarelor regionale atât pentru IMM-uri, cât și pentru întreprinderile mari, în special în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 68/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele pentru formare (7), a Regulamentului (CE) nr. 2204/2002 al Comisiei din 12 decembrie 2002 de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în raport cu ajutoarele de stat pentru ocuparea forței de muncă (8), a cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare (9), a cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare și inovare (10), a Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului (11) și a Orientărilor generale privind ajutoarele de stat regionale (12).

(4)

În lumina acestei experiențe, este necesară adaptarea unora dintre condițiile prevăzute de regulamentele menționate anterior. Din motive de simplificare și pentru a asigura o monitorizare mai eficientă a ajutoarelor de către Comisie, aceste dispoziții ar trebui înlocuite printr-un singur regulament.

(5)

Prezentul regulament trebuie să scutească orice ajutor care îndeplinește toate condițiile relevante prevăzute de prezentul regulament, precum și orice sistem de ajutor, cu condiția ca orice ajutor care ar putea fi acordat în cadrul unui astfel de sistem să îndeplinească toate condițiile relevante din prezentul regulament. În vederea asigurării unei monitorizări mai eficiente a ajutorului individual, ajutoarele acordate în cadrul unui sistem de ajutor și ajutoarele individuale ad hoc acordate în afara oricărui sistem de ajutor, exceptând însă sistemele de ajutor, trebuie să conțină o trimitere expresă la prezentul regulament și la numărul de identificare atribuit oricărei astfel de măsuri de către Comisie. În vederea monitorizării punerii în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să fie, de asemenea, în măsură să obțină toate informațiile necesare de la statele membre cu privire la măsurile întreprinse în baza prezentului regulament. Nefurnizarea de către statul membru, într-un termen rezonabil de timp, a informațiilor privind aceste măsuri de ajutor poate, prin urmare, fi considerată o indicație a faptului că nu sunt respectate condițiile prezentului regulament. Nefurnizarea de către un stat membru a informațiilor care permit monitorizarea unei măsuri de ajutor pot, prin urmare, să determine Comisia să decidă că regulamentul sau partea relevantă a acestuia ar trebui retras(ă) în cazul statului membru în cauză. Îndată ce statul membru furnizează informații corecte și complete, Comisia ar trebui să permită reluarea aplicării integrale a regulamentului.

(6)

Ajutoarele de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratat care nu sunt reglementate de prezentul regulament sunt supuse în continuare obligației de notificare prevăzute de articolul 88 alineatul (3) din tratat. Prezentul regulament nu exclude posibilitatea statelor membre de a notifica ajutoarele ale căror obiective corespund cu obiectivele prevăzute de prezentul regulament. Aceste ajutoare vor fi evaluate de Comisie în special pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și în conformitate cu criteriile prevăzute în orientările sau cadrele specifice adoptate de Comisie, atunci când măsura de ajutor în cauză intră în sfera de aplicare a unui astfel de instrument specific.

(7)

Prezentul regulament nu trebuie să se aplice ajutoarelor pentru export sau ajutoarelor care favorizează produsele naționale în raport cu cele importate. În special, acesta nu trebuie să se aplice ajutoarelor destinate înființării și exploatării unei rețele de distribuție în alte țări. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor aferente participării la târguri internaționale sau a costului studiilor sau serviciilor de consultanță necesare pentru lansarea unui produs nou sau a unui produs existent pe o piață nouă nu constituie de obicei ajutoare pentru export.

(8)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice, teoretic, tuturor sectoarelor economice. În sectorul pescuitului și acvaculturii, prezentul regulament trebuie să acorde exceptări numai pentru ajutoarele din domeniul cercetării și dezvoltării, pentru ajutoarele acordate sub forma capitalului de risc, pentru ajutoarele pentru formare și ajutoarele pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap.

(9)

În sectorul agricol, având în vedere normele speciale care se aplică în ceea ce privește producția primară de produse agricole, prezentul regulament trebuie să acorde exceptări numai pentru ajutoarele din domeniul cercetării și dezvoltării, pentru ajutoarele acordate sub forma capitalului de risc, pentru ajutoarele pentru formare, ajutoarele pentru protecția mediului și ajutoarele pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap.

(10)

Având în vedere similaritățile dintre prelucrarea și comercializarea produselor agricole și a produselor neagricole, prezentul regulament trebuie să se aplice prelucrării și comercializării produselor agricole, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții.

(11)

Nici activitățile realizate în exploatația agricolă, necesare pentru pregătirea unui produs pentru prima vânzare, nici prima vânzare către revânzători sau prelucrători nu trebuie considerate forme de prelucrare sau comercializare în sensul prezentului regulament. Curtea de Justiție a Comunităților Europene a stabilit că, atunci când Comunitatea adoptă o reglementare privind organizarea comună a pieței într-un anumit sector agricol, statele membre au obligația să se abțină de la a lua măsuri care ar putea să o submineze sau să creeze excepții la aceasta. Prin urmare, prezentul regulament nu trebuie să se aplice ajutoarelor a căror valoare este stabilită pe baza prețului sau cantității produselor achiziționate sau comercializate și nici ajutoarelor condiționate de obligația de a le împărți cu producătorii primari.

(12)

Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui (13), prezentul regulament nu trebuie să se aplice ajutoarelor acordate întreprinderilor active în sectorul cărbunelui, cu excepția ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare și a ajutoarelor pentru protecția mediului.

(13)

Atunci când un sistem de ajutor regional urmărește obiective regionale, însă este direcționat către sectoare specifice ale economiei, obiectivul și efectele probabile ale sistemului pot fi sectoriale, mai degrabă decât orizontale. Prin urmare, sistemele de ajutor regional direcționate către sectoare economice specifice nu ar trebui să fie exceptate de la obligația notificării. Cu toate acestea, sectorul turistic joacă un rol important în economiile naționale și în general are un impact deosebit de pozitiv asupra dezvoltării regionale. Sistemele de ajutor regional destinate activităților de turism ar trebui, prin urmare, să fie exceptate de la obligația notificării.

(14)

Ajutoarele acordate întreprinderilor în dificultate în sensul Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate (14) ar trebui evaluate în lumina acestor orientări, pentru a preveni nerespectarea acestora. Întreprinderile cu o vechime de mai puțin de trei ani și ale căror planuri de afaceri prevăd înregistrarea de pierderi în acești primi trei ani nu sunt considerate a fi în dificultate în această perioadă în sensul prezentului regulament.

(15)

Comisia trebuie să se asigure că ajutoarele autorizate nu afectează condițiile de schimb comercial într-un mod contrar interesului general. Prin urmare, ajutoarele acordate unui beneficiar care face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei, prin care un ajutor este declarat ilegal și incompatibil cu piața comună, trebuie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament. În consecință, orice ajutor individual ad hoc acordat unui astfel de beneficiar și orice sistem de ajutor care nu conține o dispoziție expresă de excludere a acestor beneficiari se supun în continuare obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat. Această dispoziție nu afectează așteptările legitime ale beneficiarilor sistemelor de ajutor care nu fac obiectul unor ordine de recuperare.

(16)

În vederea asigurării unei aplicări coerente a regulilor comunitare privind ajutorul de stat, precum și din motive de simplificare administrativă, ar trebui armonizate definițiile termenilor care sunt relevanți în contextul diferitelor categorii de ajutor reglementate de prezentul regulament.

(17)

În vederea asigurării transparenței, egalității de tratament și a unei monitorizări eficiente, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice decât ajutoarelor transparente. Ajutorul transparent este ajutorul pentru care poate fi calculat exact echivalentul-subvenție brut ex ante, fără a trebui să se procedeze la o evaluare a riscurilor. Acest calcul precis poate să fie realizat, de exemplu, pentru subvenții, subvenții la dobânzi sau scutiri de impozite plafonate.

(18)

Ajutoarele cuprinse în sisteme de garanții ar trebui considerate transparente atunci când metoda de calcul a echivalentului-subvenție brut a fost aprobată în urma notificării Comisiei cu privire la metodologia respectivă și, în cazul ajutoarelor regionale, atunci când Comisia a aprobat o astfel de metodă în urma adoptării Regulamentului (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei din 24 octombrie 2006 de aplicare a articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor naționale pentru investițiile regionale (15). Comisia va examina aceste notificări pe baza Comunicării Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat sub formă de garanții (16). Având în vedere dificultatea calculării echivalentului-subvenție a ajutoarelor sub formă de avansuri rambursabile, aceste ajutoare nu ar trebui să fie reglementate de prezentul regulament, cu excepția cazului în care valoarea totală a avansului rambursabil este inferioară pragului de notificare individuală aplicabil, prevăzut de prezentul regulament.

(19)

Datorită riscului mai ridicat de denaturare a concurenței, ajutoarele cu o valoare mare ar trebui să fie evaluate în continuare de Comisie pe o bază individuală. Prin urmare, ar trebui stabilite praguri pentru fiecare tip de ajutor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, al căror nivel să țină seama de tipul de ajutor în cauză și de efectele sale probabile asupra concurenței. Orice ajutor care depășește aceste praguri este supus în continuare obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat.

(20)

Pentru a garanta faptul că ajutorul este proporțional și limitat la valoarea necesară, pragurile ar trebui, atunci când este posibil, să fie exprimate ca intensități ale ajutorului în raport cu un ansamblu de costuri eligibile. În vederea calculării intensităților ajutorului, ajutoarele care pot fi plătite în mai multe rate trebuie actualizate la valoarea lor în momentul acordării. Rata dobânzii care trebuie utilizată în scopul actualizării și calculării valorii ajutorului pentru ajutoarele care nu iau forma subvențiilor ar trebui să fie rata de referință aplicabilă în momentul acordării subvenției. Deoarece se bazează pe o formă de ajutor pentru care este dificilă stabilirea costurilor eligibile, pragul privind ajutoarele sub forma capitalului de risc trebuie exprimat ca valoare maximă a ajutorului.

(21)

Pragurile exprimate ca intensitate sau valoare a ajutorului trebuie stabilite, având în vedere experiența Comisiei, la un nivel care să corespundă deopotrivă necesității de a reduce denaturarea concurenței în sectorul subvenționat, și necesității de a rezolva disfuncționalitățile sau problemele de coeziune ale pieței. În ceea ce privește ajutoarele regionale, acest prag ar trebui stabilit la un nivel care să țină seama de intensitățile admisibile ale ajutorului, indicate în hărțile ajutorului regional.

(22)

Pentru a stabili dacă pragurile individuale de notificare și intensitățile maxime ale ajutorului prevăzute de prezentul regulament sunt respectate, ar trebui luată în considerare valoarea totală a ajutorului de stat acordat pentru activitatea sau proiectul subvenționat, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanțat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare.

(23)

În plus, prezentul regulament ar trebui să precizeze condițiile în care pot fi cumulate diferitele categorii de ajutor care sun reglementate de prezentul regulament. În ceea ce privește cumulul ajutoarelor reglementate de prezentul regulament cu ajutorul de stat care nu cade sub incidența prezentului regulament, trebuie avută în vedere decizia Comisiei de aprobare a ajutoarelor care nu sunt reglementate de prezentul regulament, precum și regulile privind ajutoarele de stat care stau la baza acestei decizii/deciziei respective. În ceea ce privește cumularea ajutorului pentru lucrătorii dezavatanjați și cu handicap cu alte tipuri de ajutor, ar trebui să se aplice dispoziții speciale. Prezentul regulament ar trebui să prevadă, de asemenea, cumularea măsurilor de ajutor cu costuri eligibile identificabile cu măsurile de ajutor fără costuri eligibile identificabile.

(24)

Pentru a se asigura că ajutorul este necesar și are un efect stimulativ cu privire la dezvoltarea de noi activități sau proiecte, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutorului destinat unor activități pe care beneficiarul ar putea să le desfășoare deja și în condițiile pieței. În ceea ce privește ajutoarele reglementate de prezentul regulament acordate IMM-urilor, existența unor astfel de stimulente ar trebui recunoscută atunci când, înainte de a demara activitățile legate de executarea proiectului sau a activităților subvenționate, IMM-ul prezintă o cerere statului membru. [În ceea ce privește ajutoarele reglementate de prezentul regulament acordate beneficiarilor — întreprinderi mari, statul membru ar trebui, în afara măsurilor care se aplică IMM-urilor, să verifice și dacă beneficiarul a analizat, în cadrul unui document intern, fezabilitatea proiectului sau a activității subvenționate în situația acordării și a neacordării ajutorului. Această analiză ar trebui efectuată de beneficiar ex ante, pe baza unor indicatori cantitativi și calitativi. Statul membru ar trebui să verifice această analiză și să păstreze documentația corespunzătoare în registrele sale. În plus, întrucât se consideră că efectul stimulativ al ajutoarelor ad hoc acordate întreprinderilor mari este greu de stabilit, această formă de ajutor ar trebui exclusă din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Comisia va examina existența unui astfel de efect stimulativ în contextul notificării ajutorului în cauză, pe baza criteriilor stabilite în orientările, cadrele sau alte instrumente comunitare aplicabile.]

(25)

Pentru a garanta transparența și monitorizarea eficientă, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 994/98, este necesar să se stabilească un formular tip prin care statele membre să furnizeze Comisiei o fișă de informații ori de câte ori, în temeiul prezentului regulament, este pus în aplicare un sistem de ajutoare sau este acordat un ajutor individual ad hoc. Fișa de informații este utilizată pentru publicarea măsurii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe internet. Fișa de informații trebuie trimisă Comisiei în format electronic, prin intermediul aplicației IT stabilite, înainte de punerea în aplicare a măsurii. Comisia va atribui un număr de identificare fiecărei măsuri de ajutor care îi este comunicată. Atribuirea unui număr pentru o măsură de ajutor nu înseamnă că s-a procedat la o examinare de către Comisie a îndeplinirii sau neîndeplinirii, de către ajutor, a condițiilor prevăzute de prezentul regulament. Nu se creează, prin urmare, așteptări legitime din partea statului membru sau a beneficiarului cu privire la compatibilitatea măsurii de ajutor cu prezentul regulament.

(26)

Din aceleași motive, Comisia trebuie să stabilească cerințe specifice cu privire la forma și conținutul rapoartelor anuale care trebuie prezentate Comisiei de statele membre. În plus, este necesar să se stabilească norme privind evidențele pe care trebuie să le păstreze statele membre cu privire la sistemele de ajutor și la ajutoarele individuale exceptate prin prezentul regulament.

(27)

Este necesar să se stabilească alte condiții pe care trebuie să le îndeplinească orice sistem de ajutor sau orice ajutor individual exceptat prin prezentul regulament. Într-adevăr, având în vedere articolul 87 alineatul (3) literele (a) și (c) din tratat, pentru ca un astfel de ajutor să fie în interesul Comunității, acesta trebuie să fie proporțional cu disfuncționalitățile pieței sau cu dificultățile care trebuie depășite. Prin urmare, este necesar ca domeniul de aplicare al prezentului regulament să fie limitat, în ceea ce privește ajutoarele pentru investiții acordate IMM-urilor, ajutoarele pentru investiții în favoarea protecției mediului și ajutoarele regionale, la ajutoarele acordate în favoarea anumitor investiții în imobilizări corporale și necorporale. Având în vedere capacitatea excedentară a Comunității și problemele specifice de denaturare a concurenței din sectorul transporturilor rutiere și aeriene, costurile de investiții care pot fi suportate de întreprinderile care își exercită activitatea economică principală în aceste sectoare nu ar trebui să includă mijloacele și echipamentele de transport. Se aplică dispoziții speciale în ceea ce privește definirea imobilizărilor corporale în sensul ajutoarelor de mediu.

(28)

În conformitate cu principiile care reglementează ajutoarele care intră în sfera de aplicare a articolului 87 alineatul (1) din tratat, ajutoarele trebuie considerate acordate în momentul în care este acordat beneficiarului dreptul legal de a primi aceste ajutoare, în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

(29)

Pentru a nu favoriza factorul „capital” al unei investiții în raport cu factorul „muncă”, trebuie să se prevadă posibilitatea de a măsura ajutoarele pentru investiții în favoarea IMM-urilor și ajutoarele regionale fie pe baza costurilor de investiții, fie pe baza costurilor aferente noilor locuri de muncă direct create printr-un proiect de investiții.

(30)

Ajutoarele de mediu sub forma reducerilor fiscale, ajutoarele pentru lucrătorii defavorizați sau cu handicap, ajutoarele regionale sau ajutoarele sub forma capitalului de risc acordate unui beneficiar pe o bază ad hoc pot avea un impact puternic asupra concurenței pe piața relevantă, ca urmare a faptului că favorizează beneficiarul în raport cu întreprinderile care nu au primit astfel de ajutoare. Deoarece sunt acordate unei singure întreprinderi, este probabil că ajutoarele ad hoc nu vor avea decât un efect structural pozitiv limitat asupra mediului, asupra ocupării forței de muncă a lucrătorilor cu handicap și dezavantajați, asupra coeziunii regionale sau asupra disfuncționalității pieței capitalului de risc. Din acest motiv, sistemele de ajutor care furnizează ajutoare de mediu sub forma reducerilor fiscale, ajutoarele regionale sau ajutoarele sub forma capitalului de risc ar trebui exceptate în temeiul prezentului regulament, în timp ce ajutoarele ad hoc individuale ar trebui notificate Comisiei. Prezentul regulament ar trebui, cu toate acestea, să prevadă exceptări pentru ajutoarele regionale ad hoc, atunci când aceste ajutoare ad hoc sunt folosite pentru a completa ajutoarele acordate în baza unui sistem de ajutor regional, limita maximă pentru componenta ad hoc fiind de 50 % din ajutorul total acordat pentru investiții.

(31)

Dispozițiile privind ajutoarele pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă în favoarea IMM-urilor nu prevăd, ca în cazul Regulamentului (CE) nr. 70/2001, posibilitatea măririi intensităților maxime ale ajutorului prin acordarea unei prime regionale. Cu toate acestea, intensitățile maxime ale ajutorului, prevăzute în secțiunea referitoare la ajutoarele regionale pot fi acordate și IMM-urilor, cu condiția îndeplinirii condițiilor pentru acordarea ajutoarelor regionale. De asemenea, dispozițiile privind ajutoarele pentru investiții în favoarea protecției mediului nu prevăd posibilitatea măririi intensităților maxime ale ajutorului prin acordarea unei prime regionale. Intensitățile maxime ale ajutorului, prevăzute în secțiunea referitoare la ajutoarele regionale, pot fi aplicate totuși și proiectelor care au un impact pozitiv asupra mediului, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea ajutorului regional.

(32)

Încercând să soluționeze dificultățile cu care se confruntă regiunile defavorizate, ajutoarele naționale regionale promovează coeziunea economică, socială și teritorială a statelor membre și a Comunității în ansamblul său. Ajutoarele naționale regionale au ca obiectiv susținerea dezvoltării regiunilor celor mai defavorizate, prin încurajarea investițiilor și a creării de locuri de muncă într-un context durabil. Acestea promovează dezvoltarea, raționalizarea, modernizarea și diversificarea activităților economice ale întreprinderilor situate în regiunile cele mai defavorizate, în special încurajând întreprinderile să înființeze noi unități în aceste regiuni.

(33)

Pentru a împiedica divizarea în mod artificial a proiectelor mari de investiții regionale în mai multe subproiecte, sustrăgându-se în acest fel de la aplicarea pragurilor de notificare prevăzute în prezentul regulament, un proiect mare de investiții trebuie considerat un singur proiect de investiții în cazul în care investiția este realizată, în cursul unei perioade de trei ani, de aceeași sau de aceleași întreprinderi și este constituită din elemente de capital fix combinate într-o manieră indivizibilă din punct de vedere economic. Pentru a evalua dacă o investiție este indivizibilă din punct de vedere economic, statele membre ar trebui să țină seama de legăturile tehnice, funcționale și strategice, precum și de proximitatea geografică imediată. Indivizibilitatea economică ar trebui evaluată independent de proprietate. Prin urmare, pentru a stabili dacă un proiect mare de investiții reprezintă un singur proiect de investiții, evaluarea trebuie să fie aceeași, indiferent dacă proiectul este realizat de o singură întreprindere, de mai multe întreprinderi care împart costurile de investiții sau de mai multe întreprinderi care suportă costuri de investiții separate pentru același proiect de investiții (de exemplu, în cazul unei asociații în participațiune).

(34)

Spre deosebire de ajutoarele regionale, care pot fi acordate doar în zonele asistate, ajutoarele pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă în favoarea IMM-urilor pot fi acordate atât în zonele asistate, cât și în cele neasistate. Statele membre pot, prin urmare, să furnizeze ajutoare pentru investiții în zonele asistate, în măsura în care respectă fie toate condițiile care se aplică secțiunii referitoare la ajutoarele regionale, fie toate condițiile care se aplică secțiunii referitoare la ajutoarele pentru investiții pentru IMM-uri.

(35)

Dezvoltarea durabilă este unul dintre pilonii principali ai Strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă, împreună cu competitivitatea și securitatea aprovizionărilor cu energie. Dezvoltarea durabilă se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului. Promovarea gestionării durabile a mediului și combaterea schimbărilor climatice conduce, de asemenea, la creșterea gradului de securitate a aprovizionării cu energie și la asigurarea competitivității economiilor europene și a disponibilității formelor economice de energie. Domeniul protecției mediului se confruntă adesea cu disfuncționalități ale pieței, manifestate sub forma unor efecte externe negative. În condițiile normale ale pieței, este posibil ca întreprinderile să nu fie motivate să reducă nivelul poluării datorită costurilor suplimentare pe care o astfel de reducere le-ar antrena. Atunci când întreprinderile nu sunt obligate să internalizeze costurile poluării, societatea în ansamblul său suportă aceste costuri. Această internalizare a costurilor de mediu poate fi asigurată prin impunerea unei legislații sau a unor taxe în favoarea protecției mediului. Lipsa armonizării depline a normelor de protecție a mediului la nivel comunitar creează condiții inechitabile pentru actorii implicați. În plus, un nivel superior de protecție a mediului poate fi atins prin inițiative a căror sferă de acțiune să meargă dincolo de normele comunitare obligatorii, care pot afecta negativ poziția concurențială a întreprinderilor în cauză.

(36)

Având în vedere experiența suficientă acumulată în aplicarea Orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului, ajutoarele pentru investiții în favoarea protecției mediului care implică aplicarea unor norme mai stricte decât cele comunitare sau, în absența normelor comunitare (de exemplu, în cazul recondiționării vehiculelor existente), ajutoarele pentru adaptarea timpurie a IMM-urilor la viitoarele norme comunitare, ajutoarele de mediu pentru investiții în măsuri de economisire a energiei, ajutoarele de mediu pentru investiții în cogenerarea cu randament ridicat, ajutoarele de mediu pentru investiții pentru promovarea surselor de energie regenerabilă și ajutoarele de mediu sub forma reducerilor fiscale ar trebui exceptate de la obligația notificării. În special, ajutoarele pentru achiziționare de vehicule de transport noi care respectă normele comunitare adoptate este admisă înaintea intrării în vigoare a acestora atunci când noile norme, devenite obligatorii, nu se aplică retroactiv vehiculelor deja achiziționate.

(37)

Pentru a stabili dacă ajutorul respectiv este compatibil sau nu cu articolul 87 alineatul (3) din tratat, este esențial să se efectueze un calcul corect al costurilor de investiții sau de producție suplimentare necesare pentru asigurarea protecției mediului. Un astfel de calcul ar trebui efectuat pe baza unei investiții de referință comparabile care nu oferă beneficiile de mediu vizate, cu aceeași capacitate din punct de vedere al producției efective. Ținând seama de dificultățile care pot apărea, în special cu privire la deducerea beneficiilor rezultate din investițiile suplimentare, ar trebui prevăzută o metodă simplificată de calcul al costurilor de investiții suplimentare. Prin urmare și cu excepția ajutoarelor de mediu pentru investiții în măsuri de economisire a energiei, aceste costuri trebuie, în sensul aplicării prezentului regulament, să fie calculate fără a se ține cont de beneficiile de exploatare, de reducerea costurilor sau de producția auxiliară suplimentară, precum și de costurile de exploatare generate în timpul duratei de viață a investiției. Intensitățile maxime ale ajutorului, prevăzute pentru diferitele tipuri de ajutoare pentru investiții în favoarea protecției mediului în cauză, au fost stabilite în consecință.

(38)

În ceea ce privește ajutoarele de mediu pentru investiții în cogenerare și ajutoarele de mediu pentru investiții în vederea promovării surselor de energie regenerabilă, costurile suplimentare trebuie, în sensul aplicării prezentului regulament, să fie calculate fără a ține seama de alte măsuri de sprijin acordate pentru aceleași costuri eligibile, cu excepția altor ajutoare pentru investiții în favoarea protecției mediului.

(39)

Pentru a elimina diferențele care ar putea conduce la denaturări ale concurenței și pentru a facilita coordonarea dintre diferitele inițiative comunitare și naționale referitoare la IMM-uri, precum și din motive de claritate administrativă și de certitudine juridică, definiția IMM-urilor utilizată în sensul prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe definiția din Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea întreprinderilor mici și mijlocii (17).

(40)

IMM-urile au un rol decisiv în crearea de locuri de muncă și, la un nivel mai general, constituie un factor de stabilitate socială și de dinamism economic. Cu toate acestea, dezvoltarea lor poate fi limitată de disfuncționalități ale pieței, care fac ca aceste IMM-uri să fie expuse unor dificultăți specifice. IMM-urile se confruntă adesea cu dificultăți în a obține capital, capital de risc sau împrumuturi, datorită reticenței anumitor piețe financiare de a se expune la riscuri, precum și garanției limitate pe care o pot oferi. Datorită resurselor limitate de care dispun, acestea pot, de asemenea, să aibă un acces restrâns la informații, în special la informațiile legate de noi tehnologii și piețe potențiale. Pentru a facilita dezvoltarea activităților economice ale IMM-urilor, prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să scutească anumite categorii de ajutor atunci când acestea sunt acordate IMM-urilor. În consecință, este justificată exceptarea unor astfel de ajutoare de la obligația notificării prealabile și este legitim să se considere că, în vederea aplicării prezentului regulament, atunci când un beneficiar îndeplinește condițiile care decurg din definiția IMM-urilor din anexa la prezentul regulament și atunci când valoarea ajutorului nu depășește pragul de notificare aplicabil, dezvoltarea IMM-ului în cauză este limitată de dificultăți specifice IMM-urilor, determinate de disfuncționalitățile pieței.

(41)

Având în vedere diferențele care există între întreprinderile mici și cele mijlocii, trebuie stabilite intensități diferite ale ajutorului de bază și prime diferite pentru fiecare dintre aceste categorii de întreprinderi. Disfuncționalitățile pieței care afectează IMM-urile în general, printre altele cele legate de accesul la finanțare, favorizează apariția unor obstacole mai mari în calea dezvoltării întreprinderilor mici față de cele cu care se confruntă întreprinderile mijlocii.

(42)

Experiența dobândită în aplicarea Comunicării privind ajutorul de stat și capitalul de risc (18) a evidențiat o serie de disfuncționalități specifice pieței de capital de risc comunitare legate de anumite tipuri de investiții, în anumite etape ale dezvoltării întreprinderilor respective. Aceste disfuncționalități ale pieței sunt generate de disparitatea dintre cererea și oferta de capital de risc. Prin urmare, este posibil ca volumul capitalului de risc de pe piață să fie prea limitat, iar întreprinderile să nu obțină finanțare în ciuda unor planuri de afaceri viabile și a perspectivei de creștere. Principala cauză a disfuncționalităților pieței în domeniul piețelor de capital de risc, care afectează în special accesul la capital al IMM-urilor și care pot justifica o intervenție publică, este legată de caracterul imperfect sau asimetric al informațiilor. Prin urmare, programele de investiții de capital de risc sub formă de fonduri de investiții, în cadrul cărora un procent semnificativ al fondurilor este considerat a fi capital propriu privat, ar trebui exceptate de la obligația notificării în anumite condiții. Prezentul regulament nu va afecta statutul FEI și BEI, astfel cum este definit în Orientările comunitare privind capitalul de risc.

(43)

Ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare pot contribui la creșterea economică, la consolidarea competitivității și la impulsionarea ocupării forței de muncă. În lumina experienței dobândite în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 364/2004, a cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare (19), a cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare și pentru inovație (20), se pare că, având în vederea capacitățile disponibile în materie de cercetare și dezvoltare atât ale IMM-urilor, cât și ale întreprinderilor mari, disfuncționalitățile pieței pot împiedica piața să își atingă potențialul maxim și pot conduce la rezultate ineficiente. Astfel de rezultate ineficiente sunt legate în general de efecte externe pozitive/diseminarea cunoștințelor, de bunuri publice/diseminarea cunoștințelor, de insuficiența și asimetria informațiilor și de problemele de coordonare și de rețea.

(44)

Ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare pentru IMM-uri sunt extrem de importante deoarece unul dintre dezavantajele structurale ale IMM-urilor constă în dificultățile cu care acestea se pot confrunta pentru dobândirea accesului la noile dezvoltări tehnologice, la transferul de tehnologie sau la personal înalt calificat. Prin urmare, ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare, ajutoarele pentru studii de fezabilitate tehnică și ajutoarele pentru acoperirea costurilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală ale IMM-urilor ar trebui exceptate de la obligația notificării prealabile, în anumite condiții.

(45)

În ceea ce privește ajutoarele pentru proiecte de cercetare și dezvoltare, partea din proiectul de cercetare care este subvenționată trebuie să se încadreze integral într-una din următoarele categorii: cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală. Atunci când un proiect înglobează mai multe sarcini, trebuie să se specifice categoria — cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală — în care se încadrează fiecare dintre aceste sarcini sau dacă nu ține de niciuna dintre acestea. Această încadrare nu trebuie neapărat să respecte o ordine cronologică, trecând progresiv de la activități de cercetare fundamentală la activități mai apropiate de piață. Astfel, o sarcină efectuată într-o etapă ulterioară a derulării unui proiect poate fi încadrată la categoria „cercetare industrială”. Tot astfel, nu este exclus ca o activitate desfășurată într-o etapă incipientă a proiectului să țină de dezvoltarea experimentală.

(46)

În sectorul agricol, ținând cont de experiența dobândită în special cu ocazia aplicării Comunicării Comisiei de modificare a cadrului comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare (21), ar trebui să se acorde exceptări pentru anumite ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în cazul în care sunt îndeplinite condiții similare cu cele prevăzute în dispozițiile specifice privind sectorul agricol din cadrul comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare și inovare. În cazul în care aceste condiții specifice nu sunt îndeplinite, ajutoarele pot fi exceptate dacă îndeplinesc condițiile stabilite în dispozițiile generale referitoare la cercetare și dezvoltare din prezentul regulament.

(47)

Promovarea formării și recrutarea lucrătorilor defavorizați și cu handicap, precum și acordarea de compensații pentru costurile suplimentare aferente creării de locuri de muncă pentru lucrătorii cu handicap reprezintă un obiectiv central al politicilor economice și sociale ale Comunității și ale statelor sale membre.

(48)

Formarea are, de obicei, efecte externe pozitive pentru societate în ansamblul său, ca urmare a faptului că mărește rezerva de lucrători calificați din rândul cărora pot face recrutări alte societăți, îmbunătățește competitivitatea economiei comunitare și joacă un rol important în cadrul strategiei comunitare de ocupare a forței de muncă. Formarea, inclusiv formarea prin mijloace electronice, este, de asemenea, esențială pentru constituirea, dobândirea și diseminarea cunoștințelor — un bun public de primă importanță. Având în vedere faptul că întreprinderile din cadrul Comunității investesc în general insuficient în formarea lucrătorilor lor, în special atunci când formarea respectivă are un caracter general și nu prezintă avantaje imediate și concrete pentru întreprinderea în cauză, ajutorul de stat poate contribui la remedierea acestei disfuncționalități a pieței. Prin urmare, aceste ajutoare ar trebui exceptate, în anumite condiții, de obligația notificării prealabile. Având în vedere dificultățile specifice cu care se confruntă IMM-urile și nivelul mai ridicat al costurilor relative pe care trebuie să le suporte acestea atunci când investesc în formare, intensitățile ajutoarelor care fac obiectul exceptării în temeiul prezentului regulament ar trebui mărite pentru IMM-uri.

(49)

Poate fi stabilită o distincție între formarea generală și formarea specifică. Intensitățile admise ale ajutorului ar trebui să difere în funcție de tipul de formare oferit și de dimensiunea întreprinderii. Formarea generală oferă calificări transferabile și îmbunătățește considerabil șansele de angajare ale lucrătorului calificat. Ajutoarele acordate în acest scop denaturează într-o mai mică măsură concurența, ceea ce înseamnă că intensitățile mai mari ale ajutorului pot fi exceptate de la obligația notificării prealabile. Formarea specifică, care aduce beneficii în principal întreprinderii, implică un risc mai mare de denaturare a concurenței, iar intensitatea ajutorului care poate fi scutit de obligația notificării prealabile ar trebui, prin urmare, să fie mult mai scăzută. Formarea este considerată a avea un caracter general atunci când se referă la gestionarea mediului, la ecoinovație sau la responsabilitatea socială a întreprinderilor și, prin urmare, mărește capacitatea beneficiarului de a contribui la realizarea unor obiective generale în domeniul protecției mediului.

(50)

Anumite categorii de lucrători cu handicap sau defavorizați se confruntă în continuare cu dificultăți deosebite legate de intrarea pe piața forței de muncă. Din acest motiv, autoritățile publice au dreptul să ia măsuri care oferă întreprinderilor motivația necesară pentru a atinge un nivel superior de ocupare a forței de muncă, în special în ceea ce privește lucrătorii din aceste categorii defavorizate. Costul forței de muncă face parte din cheltuielile de exploatare normale ale oricărei întreprinderi. Prin urmare, este deosebit de important ca ajutoarele pentru ocuparea forței de muncă pentru lucrătorii cu handicap și dezavantajați să aibă un efect pozitiv asupra nivelului de ocupare a forței de muncă pentru aceste categorii de lucrători și să nu permită pur și simplu întreprinderilor să reducă nivelul costurilor pe care ar trebui altfel să le suporte. În consecință, aceste ajutoare ar trebui să fie exceptate de la obligația notificării prealabile atunci când sunt de natură să permită acestor categorii de lucrători să se reintegreze pe piața forței de muncă sau, în cazul lucrătorilor cu handicap, să se reintegreze și să rămână pe această piață.

(51)

Este necesar să se prevadă dispoziții tranzitorii pentru ajutoarele care au fost acordate înaintea intrării în vigoare a prezentului regulament și care nu au fost notificate, încălcându-se în acest fel obligația prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat. Odată cu abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor naționale pentru investițiile regionale, sistemele de investiții regionale existente abrogate vor putea continua să fie puse în aplicare în condițiile prevăzute de regulamentul respectiv, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) ultima liniuță din regulamentul menționat.

(52)

Având în vedere experiența Comisiei în acest domeniu și, în special, frecvența cu care se impune, în general, revizuirea politicii în domeniul ajutoarelor de stat, este necesar să se limiteze durata de aplicare a prezentului regulament. În cazul în care prezentul regulament expiră fără a fi prelungit, sistemele de ajutor care fac deja obiectul unei exceptări în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în continuare exceptate pentru o perioadă suplimentară de șase luni, pentru a acorda statelor membre o perioadă suficientă de adaptare.

(53)

Următoarele regulamente trebuie abrogate: Regulamentul (CE) nr. 70/2001, Regulamentul (CE) nr. 68/2001, Regulamentul (CE) nr. 2204/2002 și Regulamentul (CE) nr. 1628/2006,

(a)

ajutoare regionale pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă;

(b)

ajutoare pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă în favoarea IMM-urilor;

(c)

ajutoare pentru protecția mediului;

(d)

ajutoare pentru consultanță și pentru participarea IMM-urilor la târguri;

(e)

ajutoare sub forma capitalului de risc;

(f)

ajutoare pentru cercetare și dezvoltare;

(g)

ajutoare pentru formare;

(h)

ajutoare pentru lucrătorii defavorizați sau cu handicap.

(a)

ajutoarelor destinate activităților legate de exporturi, adică ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, de înființarea și exploatarea unei rețele de distribuție sau de alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

(b)

ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate.

(a)

ajutoarelor acordate întreprinderilor active în sectorul pescuitului și acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (22), cu excepția ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor sub forma capitalului de risc, a ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare și a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap;

(b)

ajutoarelor acordate întreprinderilor active în producția primară a produselor agricole enumerate în anexa I la tratat, cu excepția ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor sub forma capitalului de risc, a ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare, a ajutoarelor de mediu și a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap;

(c)

ajutoarelor acordate întreprinderilor active în prelucrarea și comercializarea produselor agricole enumerate în anexa I la tratat, în următoarele cazuri:

(d)

ajutoarelor acordate întreprinderilor active în sectorul cărbunelui, cu excepția ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare și a ajutoarelor de mediu;

(e)

ajutoarelor acordate întreprinderilor active în sectorul siderurgic, cu excepția ajutoarelor de mediu, a ajutoarelor pentru formare și a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap;

(f)

ajutoarelor regionale acordate întreprinderilor active în sectorul construcțiilor navale;

(g)

ajutoarelor regionale acordate întreprinderilor active în sectorul fibrelor sintetice (23).

(a)

sistemelor de ajutor care nu exclud în mod explicit plata ajutoarelor individuale în favoarea unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei privind declararea unui ajutor ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună;

(b)

ajutoarelor individuale ad hoc în favoarea unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei privind declararea unui ajutor ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună;

(c)

ajutoarelor pentru întreprinderi aflate în dificultate.

1.

„ajutoare”: orice măsură care îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 87 alineatul (1) din tratat;

2.

„sistem de ajutor”: orice act pe baza căruia, fără să fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului într-un mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific, uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și/sau pentru o valoare nedefinită;

3.

„ajutoare individuale ad hoc”: ajutoarele individuale care nu sunt acordate pe baza unui sistem de ajutor;

4.

„intensitatea ajutorului”: valoarea ajutorului, exprimat ca procentaj din cheltuielile eligibile;

5.

„ajutor transparent”: ajutorul pentru care poate fi calculat exact echivalentul-subvenție brut ex ante, fără a trebui să se procedeze la o evaluare a riscurilor;

6.

„întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri”: întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I;

7.

„întreprinderi mari”: întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I;

8.

„zone asistate”: regiunile care pot beneficia de ajutoare regionale, astfel cum sunt stabilite în harta ajutoarelor regionale aprobată pentru statul membru în cauză pentru perioada 2007-2013;

9.

„imobilizări corporale”: activele constând în terenuri, clădiri și instalații, mașini și echipamente; În sectorul transporturilor, cu excepția transportului rutier de mărfuri și a transportului aerian, mijloacele de transport și echipamentele de transport sunt considerate active care pot beneficia de ajutoare regionale;

10.

„imobilizări necorporale”: activele care rezultă dintr-un transfer de tehnologie sub forma achiziției de drepturi de brevet, de licențe, de competențe sau de cunoștințe tehnice nebrevetate;

11.

„proiect mare de investiții”: o investiție în capital fix, ale cărei cheltuieli eligibile depășesc 50 de milioane EUR, calculate la prețurile și la cursul de schimb în vigoare la data acordării ajutorului;

12.

„număr de angajați”: numărul de unități de muncă pe an (UMA), respectiv numărul de persoane angajate cu normă întreagă pe parcursul unui an, munca cu timp parțial și munca sezonieră reprezentând fracțiuni ale UMA;

13.

„locuri de muncă create direct de un proiect de investiții”: locurile de muncă legate de activitatea care face obiectul investiției, inclusiv locurile de muncă create în urma unei creșteri a ratei de utilizare a capacității create de investiție;

14.

„cheltuieli salariale” reprezintă valoarea totală care trebuie plătită efectiv de beneficiarul ajutorului pentru locurile de muncă în cauză, cuprinzând:

15.

„ajutoare pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă în favoarea IMM-urilor”: ajutoarele care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 12;

16.

„ajutoare pentru investiții”: tipurile de ajutor prevăzute la următoarele articole: articolul 11 privind ajutoarele regionale pentru investiții și ajutoarele pentru ocuparea forței de muncă; articolul 12 privind ajutoarele pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă în favoarea IMM-urilor și articolele 14-18 privind ajutoarele pentru investiții în favoarea protecției mediului;

17.

„lucrător defavorizat”: orice persoană care se încadrează în oricare dintre următoarele categorii:

18.

„lucrător cu handicap” reprezintă orice persoană:

19.

„încadrare în muncă protejată”: încadrarea într-o unitate în care cel puțin 50 % din lucrători sunt cu handicap;

20.

„încadrare în muncă asistată”: încadrarea lucrătorilor cu handicap într-o unitate care oferă asistență personală sau sprijin, fără a fi însă un mediu care oferă „încadrare în muncă protejată”;

21.

„produse agricole”:

22.

„prelucrarea produselor agricole”: orice operațiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este, de asemenea, un produs agricol, cu excepția activităților realizate în exploatații agricole, necesare pentru pregătirea unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare;

23.

„comercializarea produselor agricole” reprezintă deținerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători și a oricărei alte activități de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care aceasta are loc în locații distincte, rezervate în acest scop;

24.

„activități turistice”: următoarele activități comerciale, în conformitate cu NACE Rev. 1.1:

25.

„avans rambursabil”: un împrumut pentru un proiect, plătit în una sau mai multe rate și ale cărui condiții de rambursare depind de rezultatul proiectului de cercetare și dezvoltare;

26.

„capital de risc”: finanțare acordată prin investiții de fonduri proprii și cvasi-fonduri proprii în întreprinderi aflate în stadii incipiente de dezvoltare (fază premergătoare, inițială și de extindere);

27.

„sector siderurgic”: sectoarele care fac obiectul anexei I la Orientările privind ajutoarele naționale regionale pentru perioada 2007-2013 (25).

(a)

ajutoarele care constau în împrumuturi, atunci când echivalentul-subvenție brut a fost calculat pe baza ratei de referință în vigoare pe piață în momentul acordării ajutorului și ținând seama de existența unor garanții normale și/sau a unor riscuri anormale asociate împrumutului;

(b)

ajutoarele care constau în sisteme de garanții, atunci când metoda de calcul a echivalentului-subvenție brut a fost acceptată în urma notificării acesteia Comisiei în contextul aplicării prezentului regulament sau a Regulamentului (CE) nr. 1628/2006, iar metoda aprobată vizează explicit tipul de garanții și tipul de tranzacții care stau la baza acestora în cauză;

(c)

ajutoarele care constau în măsuri fiscale, atunci când măsura prevede un plafon care garantează că pragul aplicabil nu este depășit.

(a)

ajutoarele care constau în infuzii de capital;

(b)

ajutoarele care constau în măsuri privind capitalul de risc, cu excepția ajutoarelor care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 23.

(a)

ajutoare pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă în favoarea IMM-urilor: 7,5 milioane EUR pe întreprindere pe proiect de investiții;

(b)

ajutoare pentru investiții în favoarea protecției mediului: 5 milioane de euro pe întreprindere pe proiect de investiții;

(c)

ajutoare pentru consultanță în favoarea IMM-urilor și ajutoare pentru participarea IMM-urilor la târguri: 2 milioane EUR pe întreprindere pe proiect;

(d)

ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare și studii de fezabilitate:

Un proiect este considerat a consta „în principal” în cercetare fundamentală sau „în principal” în cercetare industrială în cazul în care peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului sunt generate de activități care se încadrează în categoria „cercetare fundamentală”, respectiv „cercetare industrială”. În cazurile în care nu poate fi stabilit caracterul preponderent al proiectului, se aplică pragul inferior;

(e)

ajutoare pentru cheltuielile aferente drepturilor de proprietate industrială pentru IMM-uri: 5 milioane EUR pe întreprindere pe proiect;

(f)

ajutoare pentru formare: 2 milioane EUR pe proiect de formare;

(g)

ajutoare pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați: 5 milioane EUR pe întreprindere pe an;

(h)

ajutoare pentru angajarea lucrătorilor cu handicap sub formă de subvenții salariale: 10 milioane EUR pe întreprindere pe an;

(i)

ajutoare pentru angajarea lucrătorilor cu handicap sub formă de compensare a costurilor suplimentare: 10 milioane EUR pe întreprindere pe an.

(a)

creșterea dimensiunii proiectului/activității ca urmare a ajutorului;

(b)

creșterea domeniului de aplicare al proiectului/activității ca urmare a ajutorului;

(c)

creșterea valorii totale a cheltuielilor suportate de beneficiar pentru proiect/activitate ca urmare a ajutorului.]

(a)

o investiție în imobilizări corporale și/sau necorporale referitoare la înființarea unei noi unități, la extinderea unei unități existente, la diversificarea producției unei unități pe noi piețe de produse sau la o schimbare fundamentală a ansamblului procesului de producție a unei unități existente; sau

(b)

achiziția activelor fixe legate direct de o unitate, atunci când unitatea s-a închis sau s-ar fi închis fără această achiziție, iar activele sunt cumpărate de un investitor independent.

(a)

trebuie să fie exploatate exclusiv în unitatea beneficiară a ajutorului;

(b)

trebuie să fie considerate drept active amortizabile;

(c)

trebuie să fie achiziționate de la terți în condițiile pieței, fără ca achizitorul să fie în măsură să își exercite controlul, în sensul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (28) asupra vânzătorului sau vice versa;

(d)

trebuie să fie incluse în activele întreprinderii și să rămână în unitatea beneficiară a ajutorului timp de cel puțin cinci ani sau trei ani, în cazul IMM-urilor.

(a)

locurile de muncă sunt create în termen de trei ani de la încheierea investiției; și

(b)

proiectul de investiții determină o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză, în comparație cu media din ultimele douăsprezece luni; și

(c)

locurile de muncă create sunt păstrate pentru o perioadă minimă de cinci ani în cazul întreprinderilor mari și de trei ani în cazul IMM-urilor.

(a)

50 % din investițiile eligibile în regiunile eligibile în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat și 40 % din investițiile eligibile în celelalte regiuni care pot beneficia de ajutoare regionale, astfel cum sunt stabilite în harta ajutoarelor regionale aprobată pentru statele membre în cauză pentru perioada 2007-2013, în cazul în care beneficiarul este o întreprindere mică sau mijlocie;

(b)

25 % din investițiile eligibile în regiunile eligibile în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat și 20 % din investițiile eligibile în celelalte regiuni care pot beneficia de ajutoare regionale, astfel cum sunt stabilite în harta ajutoarelor regionale aprobată pentru statele membre în cauză pentru perioada 2007-2013, în cazul în care beneficiarul are mai puțin de 750 de angajați și/sau o cifră de afaceri mai mică de 200 de milioane EUR, calculată în conformitate cu anexa I.

(a)

20 % în cazul întreprinderilor mici;

(b)

10 % în cazul întreprinderilor mijlocii.

(a)

costurile corporale și necorporale eligibile ale investițiilor; sau

(b)

costurile salariale estimate pentru locurile de muncă direct create prin proiectul de investiții pe o perioadă de doi ani.

(a)

75 % din investițiile eligibile în regiunile ultraperiferice;

(b)

65 % din investițiile eligibile în insulele mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului (29);

(c)

50 % din investițiile eligibile în regiunile eligibile conform articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat;

(d)

40 % din investițiile eligibile în toate celelalte regiuni.

(a)

„protecția mediului”: orice acțiune concepută pentru a remedia sau preveni deteriorarea mediului fizic înconjurător sau a resurselor naturale cauzată de activitățile beneficiarului, pentru a reduce riscul unei astfel de deteriorări sau pentru a realiza o utilizare mai eficientă a resurselor naturale, inclusiv măsuri de economisire a energiei și utilizarea unor surse de energie regenerabile;

(b)

„măsuri de economisire a energiei”: orice acțiune care permite întreprinderilor să reducă volumul de energie utilizat în cadrul ciclului de producție, cu excepția proiectării și realizării unor mașini sau mijloace de transport care pot funcționa cu mai puține resurse naturale și cu excepția măsurilor luate în scopul îmbunătățirii siguranței sau igienei;

(c)

„standard comunitar”: o normă comunitară obligatorie care stabilește nivelul care trebuie atins în termeni de mediu. Obligațiile prevăzute de Directiva nr. 96/61/CE a Consiliului (30) nu sunt considerate norme comunitare în scopurile prezentului regulament;

(d)

„surse de energie regenerabile”: surse de energie de origine non-fosilă, regenerabile (instalații eoliene, solare, geotermale, de captare a energiei valurilor, mareelor, precum și hidrocentrale cu o capacitate mai mică de 10 MW, combustia directă a biomasei, gaz de haldă, gaz al stațiilor de epurare a apelor uzate și biogaz);

(e)

„producția de energie din surse de energie regenerabile”: energie produsă prin procese care utilizează numai surse de energie regenerabile, precum și ponderea, în valoare calorică, a energiei produse din surse de energie regenerabile în instalații hibride — cum ar fi combustia combinată — care folosesc și surse de energie convenționale, inclusiv energia electrică regenerabilă utilizată pentru umplerea sistemelor de stocare și exclusiv energia electrică produsă ca rezultat al sistemelor de stocare;

(f)

„cogenerare”: producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau mecanice;

(g)

„cogenerare cu randament ridicat”: cogenerare care îndeplinește criteriile anexei II și anexei III la Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului (31) și care satisface valorile armonizate de randament de referință astfel cum au fost definite la articolul 4 din directiva în cauză;

(h)

„taxă de mediu”: un impozit a cărui bază impozabilă specifică are un efect negativ clar asupra mediului și care urmărește impozitarea anumitor bunuri sau servicii astfel încât costurile de mediu să poată fi incluse în prețul acestora și/sau astfel încât producătorii și consumatorii să fie orientați către activități care respectă mai bine mediul;

(i)

„imobilizări corporale”: în sensul secțiunii 3 din prezentul regulament și prin derogare de la articolul 2.9, mijloacele și echipamentele de transport rutier de marfă sunt considerate, de asemenea, imobilizări corporale eligibile.

(a)

investiția permite beneficiarului să reducă poluarea produsă de activitățile sale prin aplicarea unor norme mai stricte decât normele comunitare aplicabile, indiferent de existența unor norme naționale obligatorii mai exigente decât normele comunitare;

(b)

investiția permite beneficiarului să reducă poluarea produsă de activitățile sale în absența unor norme comunitare.

(a)

„fonduri proprii”: participare la capitalul unei întreprinderi, reprezentată de acțiunile emise în favoarea investitorilor;

(b)

„cvasi-fonduri proprii”: instrumente financiare a căror profitabilitate pentru deținător este bazată în mod predominant pe profiturile sau pierderile întreprinderii-țintă și care sunt negarantate în caz de neplată;

(c)

„fonduri proprii private”: investiții de fonduri proprii sau cvasi-fonduri proprii private — spre deosebire de cele publice — în întreprinderi necotate la o bursă, inclusiv capital de risc;

(d)

„capital inițial”: finanțarea furnizată pentru a studia, evalua și dezvolta un concept inițial, înaintea fazei de lansare;

(e)

„capital de pornire”: finanțare acordată pentru dezvoltarea produsului și marketing inițial unor întreprinderi care nu și-au vândut produsul sau serviciul în mod comercial și care nu generează încă un profit;

(f)

„capital de extindere”: finanțare acordată pentru dezvoltarea și extinderea unei întreprinderi, care poate sau nu să fi atins pragul de rentabilitate sau să genereze profit, în scopul creșterii capacității de producție, dezvoltării unei piețe sau a unui produs sau furnizării de fond de rulment suplimentar;

(g)

„strategie de ieșire”: o strategie de lichidare a participațiilor deținute de un fond de investiții de capital de risc sau de fonduri proprii în conformitate cu un plan de realizare a unei rentabilități maxime, inclusiv vânzare comercială, ștergerea debitelor, rambursarea acțiunilor sau creditelor preferențiale, vânzarea către alt investitor de capital de risc, vânzarea către o instituție financiară și vânzarea prin ofertă publică, inclusiv printr-o ofertă publică inițială de vânzare;

(h)

„întreprindere-țintă”: o întreprindere în care un investitor sau un fond de investiții dorește să investească.

(a)

realizarea unui plan de afaceri pentru fiecare investiție, cuprinzând detalii despre dezvoltarea produsului, a vânzărilor și a profitabilității și stabilind viabilitatea ex ante a proiectului; și

(b)

elaborarea unei strategii de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție.

(a)

încheierea unui contract între un administrator de fonduri profesionist sau o societate de administrare și participanții la fond, în care se prevede că remunerația administratorului este corelată cu rezultatele obținute și care stabilește obiectivele fondului și calendarul investițiilor; și

(b)

investitorii de fonduri private sunt reprezentați în structura fondului de investiții, de exemplu printr-un comitet al investitorilor sau printr-un comitet consultativ; și

(c)

gestionarea fondurilor este efectuată în conformitate cu cele mai bune practici și este supusă unei supravegheri prudențiale.

(a)

„organism de cercetare”: o entitate, precum o universitate sau un institut de cercetare, indiferent de statutul său juridic (organizată conform dreptului public sau privat) sau de modul său de finanțare, al cărei scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală și de a-și face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie. Toate profiturile trebuie reinvestite în aceste activități, în difuzarea rezultatelor sau în predare. Întreprinderile care pot exercita influență asupra unui astfel de organism, de exemplu prin calitatea lor de acționari sau membri ai organismului, nu se bucură de acces preferențial la capacitățile de cercetare ale organismului în cauză sau la rezultatele cercetărilor acestuia;

(b)

„cercetare fundamentală”: muncă experimentală sau teoretică întreprinsă în principal pentru a dobândi cunoștințe noi despre bazele fenomenelor și faptelor observabile, fără a avea în vedere nicio aplicație sau utilizare practică directă;

(c)

„cercetare industrială”: cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii sau pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente. Cuprinde crearea de părți componente pentru sisteme complexe, care este necesară pentru cercetarea industrială, în special pentru validarea tehnologiilor generice, cu excepția prototipurilor;

(d)

„dezvoltare experimentală”: dobândirea, combinarea, modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe existente de ordin științific, tehnologic, de afaceri și din alte domenii relevante, în scopul producerii unor planuri și aranjamente sau proiecte pentru produse, procese sau servicii noi, modificate sau îmbunătățite. Acestea mai pot include, de exemplu, alte activități care vizează definirea conceptuală, planificarea și documentarea noilor produse, procese sau servicii. Aceste activități pot include realizarea unor proiecte, scheme, planuri și alte elemente de documentație, cu condiția ca acestea să nu fie destinate utilizării comerciale.

Dezvoltarea de prototipuri și proiecte pilot cărora li se poate da o utilizare comercială este de asemenea inclusă atunci când prototipul este în mod obligatoriu produsul comercial final și atunci când fabricarea sa este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative și de validare. În cazul unei utilizări comerciale ulterioare a proiectelor demonstrative sau pilot, orice venit generat de o astfel de utilizare trebuie dedus din costurile eligibile.

Producția și testarea experimentală a produselor, proceselor și serviciilor sunt, de asemenea, eligibile, cu condiția ca acestea să nu poată fi folosite sau transformate pentru a fi folosite în aplicații industriale sau în scop comercial.

Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producție, proceselor de producție, serviciilor existente și altor operațiuni în desfășurare, chiar dacă astfel de modificări constituie îmbunătățiri.

(a)

cercetare fundamentală;

(b)

cercetare industrială;

(c)

dezvoltare experimentală.

(a)

100 % pentru cercetare fundamentală;

(b)

50 % pentru cercetare industrială;

(c)

25 % pentru dezvoltare experimentală.

(a)

în cazul în care ajutorul este acordat unor IMM-uri, intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 10 puncte procentuale pentru ajutoarele acordate întreprinderilor mijlocii și cu 20 de puncte procentuale pentru ajutoarele acordate întreprinderilor mici; și

(b)

poate fi adăugată o primă de 15 puncte procentuale, până la o intensitate maximă a ajutorului de 80 %, dacă:

În sensul dispoziției de la litera (b) punctele (i) și (ii) de mai sus, subcontractarea nu este considerată colaborare efectivă.

(a)

costuri cu personalul (cercetători, tehnicieni și alți membri ai personalului de sprijin în măsura în care sunt angajați în proiectul de cercetare);

(b)

costul instrumentelor și al echipamentelor în măsura și pe durata utilizării acestora în cadrul proiectului de cercetare. Dacă astfel de instrumente și echipamente nu se folosesc pe întreaga lor durată de viață în proiectul de cercetare, sunt considerate eligibile numai costurile de amortizare de pe durata proiectului, calculate în conformitate cu bunele practici contabile;

(c)

costurile pentru clădiri și terenuri, în măsura și pe durata utilizării acestora în cadrul proiectului de cercetare. În cazul clădirilor, se consideră eligibile numai costurile de amortizare de pe durata proiectului, calculate în conformitate cu bunele practici contabile. În cazul terenurilor, sunt eligibile costurile transferului comercial sau costurile de capital efectiv suportate;

(d)

costul cercetării contractuale, cunoștințelor tehnice și brevetelor cumpărate sau pentru care se achiziționează o licență din surse exterioare, la prețul pieței, dacă tranzacțiile respective au fost realizate în condiții normale de piață și fără nici un element de coluziune, precum și costurile consultanței și ale serviciilor echivalente folosite exclusiv pentru activitatea de cercetare;

(e)

cheltuielile generale suplimentare suportate direct ca rezultat al proiectului de cercetare;

(f)

alte cheltuieli de funcționare, inclusiv costurile materialelor, consumabilelor și ale altor produse similare suportate direct ca rezultat al activității de cercetare.

(a)

pentru IMM-uri, 75 % pentru studii pregătitoare pentru activități de cercetare industrială și 50 % pentru studii pregătitoare pentru activități de dezvoltare experimentală;

(b)

pentru întreprinderi mari, 65 % pentru studii pregătitoare pentru activități de cercetare industrială și 40 % pentru studii pregătitoare pentru activități de dezvoltare experimentală.

(a)

toate costurile anterioare acordării dreptului în prima jurisdicție, inclusiv costurile legate de pregătirea, depunerea și examinarea cererii, precum și costurile suportate pentru reînnoirea cererii înainte de acordarea dreptului;

(b)

costurile pentru traducere și alte costuri suportate pentru obținerea sau validarea dreptului în alte jurisdicții;

(c)

costurile suportate pentru apărarea valabilității dreptului pe parcursul examinării oficiale a cererii și a eventualelor proceduri de opoziție, chiar dacă astfel de costuri intervin după recunoașterea dreptului.

(a)

prezintă un interes general pentru sectorul sau subsectorul specific în cauză;

(b)

informațiile despre faptul că cercetarea va fi efectuată, precum și scopul acesteia din urmă, sunt publicate pe internet înainte de începerea cercetării. Trebuie specificate data aproximativă a obținerii rezultatelor preconizate, locul unde acestea vor fi publicate pe internet, precum și mențiunea că rezultatul va fi pus la dispoziție în mod gratuit;

(c)

rezultatele cercetării sunt puse la dispoziție pe internet pentru un termen de cel puțin 5 ani. Aceste informații pe internet sunt publicate cel mai târziu la data la care informațiile sunt comunicate membrilor oricărei organizații;

(d)

ajutoarele sunt acordate direct instituției sau organismului de cercetare; nu sunt alocate direct ajutoare necorelate cu cercetarea către o societate care produce, prelucrează sau comercializează produse agricole și nici nu sunt acordate subvenționări ale prețurilor pentru producătorii acestor produse.

1.

„formare specifică”: formare cu un conținut aplicabil direct și principal postului actual sau viitor al angajatului în întreprindere și care oferă calificări ce nu pot fi transferate către alte întreprinderi sau alte domenii de activitate sau care pot fi transferate numai într-o măsură limitată;

2.

„formare generală”: formare cu un conținut care nu este aplicabil direct și principal postului actual sau viitor al angajatului în întreprindere, însă care oferă calificări ce pot fi transferate într-o mare măsură către alte întreprinderi sau alte domenii de activitate.

Formarea este considerată „generală” dacă, de exemplu:

(a)

25 % pentru formare specifică; și

(b)

60 % pentru formare generală.

(a)

cu 10 puncte procentuale dacă formarea este acordată lucrătorilor cu handicap sau defavorizați;

(b)

cu 10 puncte procentuale dacă formarea este acordată întreprinderilor mijlocii și cu 20 de puncte procentuale dacă formarea este acordată întreprinderilor mici.

(a)

costurile de personal ale formatorilor;

(b)

costurile de deplasare ale formatorilor și participanților la formare, inclusiv pentru cazare;

(c)

alte cheltuieli curente, precum cele pentru materiale și furnituri direct legate de proiect;

(d)

amortizarea instrumentelor și echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de formare;

(e)

costul serviciilor de îndrumare și consiliere privind proiectul de formare;

(f)

costurile de personal ale participanților la formare și costurile indirecte generale (costuri administrative, chirie, cheltuieli generale) până la valoarea totalului altor costuri eligibile menționate la literele (a)-(e). În privința acestui tip de costuri, se iau în considerare numai orele în care participanții participă efectiv la formare, după deducerea eventualelor ore lucrătoare.

(a)

costurile de adaptare a spațiilor;

(b)

costurile privind angajarea personalului pentru timpul utilizat exclusiv în scopul acordării de asistență lucrătorilor cu handicap;

(c)

costurile adaptării sau dobândirii echipamentelor, ori ale dobândirii și validării programelor informatice pentru utilizarea acestora de către lucrătorii cu handicap, inclusiv facilități tehnologice adaptate sau de asistență, care sunt suplimentare față de cele pe care beneficiarul le-ar fi suportat dacă ar fi angajat lucrători fără handicap;

(d)

atunci când întreprinderea beneficiară oferă locuri de muncă protejate, costurile de construcție, instalare sau extindere a spațiilor în cauză, precum și orice costuri de administrare și transport ce rezultă direct din angajarea lucrătorilor cu handicap;

(e)

atunci când beneficiarul oferă locuri de muncă asistate, orice costuri de administrare și transport ce rezultă direct din angajarea lucrătorilor cu handicap.

(a)

societăți publice de investiții, societăți cu capital de risc, persoane sau grupuri de persoane care desfășoară în mod regulat activități de investiții în capital de risc și care investesc capital propriu în întreprinderi necotate la bursă („business angels”), cu condiția ca investiția totală a investitorilor în cauză în aceeași întreprindere să fie mai mică de 1 250 000 EUR;

(b)

universități sau centre de cercetare non-profit;

(c)

investitori instituționali, inclusiv fonduri de dezvoltare regională;

(d)

autorități locale autonome cu un buget anual mai mic de 10 milioane EUR și o populație mai mică de 5 000 de locuitori.

(a)

o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților altei întreprinderi;

(b)

o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor din organele administrative, de conducere sau de supraveghere ale altei întreprinderi;

(c)

o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia;

(d)

o întreprindere, care este acționar sau asociat al altei întreprinderi, controlează singură, în temeiul unui contract cu ceilalți acționari sau asociați ai întreprinderii în cauză, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor și ale asociaților întreprinderii în cauză;

(a)

angajați;

(b)

persoane care lucrează pentru întreprindere fiindu-i subordonate acesteia și care sunt considerate angajate în conformitate cu legislația națională;

(c)

directori-proprietari;

(d)

parteneri care desfășoară o activitate în mod regulat în cadrul întreprinderii și care beneficiază de avantaje financiare din partea întreprinderii.

1.

Ajutor în favoarea [denumirea întreprinderii (întreprinderilor) beneficiare a(le) ajutorului, din categoria IMM-urilor sau din altă categorie]:

2.

Titlul sistemului de ajutoare [referința Comisiei pentru sistemul (sistemele) existent(e) în cadrul căruia (cărora) este atribuit ajutorul]:

3.

Organismul (organismele) public(e) care furnizează asistența [denumirea și datele de contact ale autorității (autorităților) care atribuie ajutorul]:

4.

Statul membru în care se realizează proiectul sau măsura care beneficiază de ajutor:

5.

Tipul de proiect sau de măsură:

6.

Scurtă descriere a proiectului sau a măsurii:

7.

Dacă este cazul, costurile eligibile (în EUR):

8.

Valoarea actualizată a ajutorului (brut) în EUR:

9.

Intensitatea ajutorului (% în echivalent-subvenție brut):

10.

Condiții conexe plății ajutorului preconizat (dacă este cazul):

11.

Datele preconizate pentru începerea și încheierea proiectului sau a măsurii:

12.

Data acordării ajutorului:

1.

Ajutor în favoarea [denumirea întreprinderii (întreprinderilor) beneficiare a(le) ajutorului]:

2.

Titlul sistemului de ajutoare [referința Comisiei pentru sistemul (sistemele) existent(e) în cadrul căruia (cărora) este atribuit ajutorul]:

3.

Organismul (organismele) public(e) care furnizează asistența [denumirea și datele de contact ale autorității (autorităților) care acordă ajutorul]:

4.

Statul membru în care este realizată investiția:

5.

Regiunea (nivel NUTS 3) în care este realizată investiția:

6.

Municipalitatea (fostul nivel NUTS 5, în prezent LAU 2) în care este realizată investiția:

7.

Tipul de proiect (înființarea unei entități noi, extinderea unei entități existente, diversificarea producției unei entități prin realizarea unor produse noi sau o modificare fundamentală în procesul general de producție al unei entități existente):

8.

Produse fabricate sau servicii furnizate în cadrul proiectului de investiții (în conformitate cu nomenclatura PRODCOM/NACE sau cu nomenclatura CPA pentru proiectele din sectorul serviciilor):

9.

Scurtă descriere a proiectului de investiții:

10.

Costul eligibil actualizat al proiectului de investiții (în EUR):

11.

Valoarea actualizată a ajutorului (brut) în EUR:

12.

Intensitatea ajutorului (% în ESB):

13.

Condiții conexe acordării ajutorului preconizat (dacă este cazul):

14.

Datele preconizate pentru începerea și încheierea proiectului:

15.

Data acordării ajutorului: