(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit taxe compensatorii definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă (denumite în continuare „MFS”) originare din Republica Populară Chineză și din Republica Arabă Egipt (denumită în continuare „investigația inițială”).

(2)

În urma unei prime investigații anticircumvenție, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/301 (3), Comisia a extins taxele compensatorii la importurile de MFS originare din China expediate din Regatul Maroc (denumit în continuare „Maroc”), indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/806 (4), Comisia a extins taxele antidumping și taxele compensatorii la MFS originare din China și din Egipt, transportate pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental al unui stat membru sau în zona economică exclusivă declarată de un stat membru în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (denumită în continuare „UNCLOS”).

(4)

În urma unei a doua investigații anticircumvenție, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1478 (5), Comisia a extins taxele compensatorii la importurile de MFS expediate din Turcia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Turcia, cu excepția celor exportate de anumite societăți turce.

(5)

În urma unei investigații intermediare parțiale, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2158 al Comisiei (6), un producător-exportator turc suplimentar a fost adăugat pe lista de scutiri prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1478.

(6)

Taxele compensatorii aplicabile în prezent variază între 17,0 % și 30,7 % pentru importurile din China și sunt stabilite la 10,9 % pentru importurile din Egipt.

(7)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antisubvenție în vigoare aplicate importurilor de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”) și din Republica Arabă Egipt (denumită în continuare „Egipt”) (7) (denumite în continuare împreună „țările în cauză”), Comisia a primit o cerere de reexaminare (denumită în continuare „cererea de reexaminare”) în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(8)

Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 12 martie 2025 de Tech-Fab Europe (denumit în continuare „solicitantul”) în numele industriei Uniunii producătoare de MFS, în sensul articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(9)

Cererea de reexaminare se bazează pe faptul că este posibil ca expirarea măsurilor să conducă la continuarea sau la reapariția subvenționării și la reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(10)

Înainte de deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a informat Guvernul Chinei (denumit în continuare „GC”) și Guvernul Egiptului (denumit în continuare „GE”) că a primit o cerere de reexaminare susținută de documentația corespunzătoare și a invitat ambele guverne la consultări cu scopul de a clarifica situația privind conținutul cererii de reexaminare și de a găsi o soluție reciproc acceptată.

(11)

La 10 iunie 2025 au avut loc consultări cu GC, care a transmis Comisiei punctul său de vedere cu privire la deschiderea investigației. La 11 iunie 2025 au avut loc consultări cu GE, care a transmis Comisiei, printr-o comunicare scrisă, punctul său de vedere cu privire la deschiderea investigației. Investigația de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a fost deschisă la 13 iunie 2025.

(12)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 25 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 13 iunie 2025, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Având în vedere articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a pregătit un memorandum privind caracterul suficient al elementelor de probă, care conține analiza sa privind toate elementele de probă de care dispune și pe baza cărora a deschis prezenta investigație.

(13)

Investigația privind continuarea sau reapariția subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2024 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(14)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii din China și din Egipt cunoscuți, importatorii, distribuitorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la aceasta.

(15)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile Comisiei responsabile cu investigația și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări și de producție din Uniune care putea face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție. Eșantionul respectiv a fost format din doi producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat aproximativ 35 % din producția totală estimată a Uniunii și 33 % din cantitatea totală estimată a vânzărilor de produs similar pe piața Uniunii ale producătorilor din Uniune în perioada investigației de reexaminare. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu, dar nu a primit nicio observație. Eșantionul provizoriu a fost, prin urmare, confirmat și este considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion.

(19)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, toți producătorii-exportatori au fost invitați să participe la prezenta investigație. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute, furnizând Comisiei informațiile privind societățile lor solicitate la punctul 5.3.1 din avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Chinei pe lângă Uniunea Europeană și Misiunii Egiptului pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. Niciun producător-exportator din țările în cauză nu a furnizat informațiile solicitate.

(20)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru investigație, Comisia a publicat online chestionarele pentru producătorii-exportatori, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune și a trimis chestionare către GE și GC.

(21)

Niciun producător-exportator nu a răspuns la chestionar. Nici GC nu a furnizat un răspuns la chestionar. GE a furnizat un răspuns la chestionar.

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a reapariției prejudiciului și, pe de altă parte, interesul Uniunii. A avut loc o vizită de verificare la sediile GE din Cairo și din Ain Sokna.

(23)

De asemenea, s-au efectuat vizite de verificare în conformitate cu articolul 26 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți:

(24)

La data de 17 iunie 2026, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele compensatorii în vigoare (denumită în continuare „comunicarea constatărilor”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată formula observații cu privire la comunicarea constatărilor.

(25)

GE a formulat observații cu privire la comunicarea constatărilor. Aceste observații au fost luate în considerare de Comisie și evaluate în secțiunile relevante de mai jos. Niciuna dintre părți nu a solicitat o audiere.

(26)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu produsul din investigația inițială, și anume materialele țesute și/sau cusute din semitorturi și/sau fire din fibră de sticlă cu filament continuu, cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune a ochiurilor mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, încadrate în prezent la codurile NC ex 7019 61 00 , ex 7019 62 10 , ex 7019 62 90 , ex 7019 63 00 , ex 7019 64 00 , ex 7019 65 00 , ex 7019 66 00 , ex 7019 69 10 , ex 7019 69 90 și ex 7019 90 00 (codurile TARIC 7019 61 00 81, 7019 61 00 83, 7019 61 00 84, 7019 62 10 81, 7019 62 10 83, 7019 62 10 84, 7019 62 90 81, 7019 62 90 83, 7019 62 90 84, 7019 63 00 81, 7019 63 00 83, 7019 63 00 84, 7019 64 00 81, 7019 64 00 83, 7019 64 00 84, 7019 65 00 81, 7019 65 00 83, 7019 65 00 84, 7019 66 00 81, 7019 66 00 83, 7019 66 00 84, 7019 69 10 81, 7019 69 10 83, 7019 69 10 84, 7019 69 90 81, 7019 69 90 83, 7019 69 90 84, 7019 90 00 81, 7019 90 00 83 și 7019 90 00 84) și originare din China și din Egipt (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(27)

Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere unei eventuale modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(28)

S-a considerat că produsul care face obiectul reexaminării produs în China și/sau în Egipt și exportat în Uniune și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, ele au fost considerate produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(29)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat probabilitatea ca expirarea taxelor existente să conducă la continuarea subvenționării.

(30)

La 13 iunie 2025, Comisia a transmis un chestionar către GC. GC a fost invitat în plus să transmită un chestionar către bănci și alte instituții financiare despre care GC avea cunoștință că au acordat împrumuturi industriei în cauză sau producătorilor, distribuitorilor și altor furnizori de factori de producție pentru fabricarea produsului în cauză. Aceasta a inclus un chestionar specific pentru China Export Import Bank (denumită în continuare „EXIM”) și Chinese Export & Credit Insurance Corporation (denumită în continuare „Sinosure”). Comisia nu a primit niciun răspuns, nici de la GC, nici de la vreo instituție căreia GC a fost invitat să-i transmită un chestionar.

(31)

Așa cum s-a menționat deja în considerentele 19 și 21 de mai sus, niciun producător-exportator chinez nu a cooperat la investigație și nu a furnizat un răspuns la chestionar.

(32)

În consecință, prin nota verbală din 17 martie 2026, Comisia a informat GC cu privire la acest fapt, subliniind că intenționează să aplice articolul 28 din regulamentul de bază și să își bazeze constatările pe datele disponibile în ceea ce privește producătorii-exportatori producători și informațiile referitoare la GC. GC a avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la această chestiune. Nu au fost primite observații. Prin urmare, Comisia a considerat că este necesară utilizarea datelor disponibile pentru a examina continuarea practicilor de subvenționare din China în sectorul MFS.

(33)

În consecință, Comisia a utilizat pentru analiza sa toate datele de care dispune, în special cererea de reexaminare și constatările investigației inițiale, precum și toate investigațiile ulterioare, enumerate în considerentele 2-5 de mai sus.

(34)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că industria MFS este considerată o industrie esențială/strategică de către GC, a cărei dezvoltare este urmărită în mod activ ca obiectiv de politică. Prin urmare, înainte de a analiza presupusa subvenționare sub formă de subvenții sau de programe de subvenționare, Comisia a evaluat planurile, proiectele și alte documente guvernamentale furnizate de solicitant care erau relevante pentru mai multe subvenții sau programe de subvenționare, pentru a confirma dacă acest lucru este încă valabil. Comisia a constatat că GC a continuat să promoveze puternic sectorul MFS și să acorde subvenții ample în sensul articolului 3 din regulamentul de bază producătorilor de MFS în cursul perioadei examinate. Toate subvențiile sau programele de subvenționare supuse evaluării fac parte din procesul de implementare a planificării centralizate a GC pentru încurajarea industriei MFS, din motivele menționate mai jos.

(35)

Astfel cum s-a constatat în Raportul privind distorsiunile semnificative din economia Chinei (9) (denumit în continuare „raportul privind China”), „imaginea de ansamblu care reiese în ceea ce privește cadrul în care se desfășoară activitățile economice în China este una în care statul continuă să exercite o influență decisivă asupra alocării resurselor și asupra prețurilor acestora” (10). Stabilirea prețurilor factorilor de producție, cum ar fi terenurile, energia, capitalul și materiile prime, precum și alocarea acestor factori, sunt „influențate de către stat într-un mod foarte semnificativ” (11). Aceste constatări se aplică și industriei chineze producătoare de MFS.

(36)

Solicitantul a furnizat elemente de probă care atestă că mai multe planuri naționale și regionale, generale și specifice sectorului, încurajează autoritățile guvernamentale de la toate nivelurile și instituțiile financiare de stat să promoveze dezvoltarea industriei fibrei de sticlă din China în general și a industriei producătoare de MFS în special.

(37)

Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectoarele „noilor materiale” și „fibrei de sticlă” confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile publice. Întreprinderile din acest sector beneficiază de numeroase mecanisme de sprijin, inclusiv politici de sprijin financiar, politici fiscale și de impozitare preferențiale, sprijin pentru cercetare și dezvoltare etc.

(38)

În cadrul celui de al 14-lea Plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială națională a Chinei (denumit în continuare „al 14-lea plan cincinal general”), GC se axează pe sectorul noilor materiale, care include industria MFS, ca prioritate strategică esențială pentru economia chineză (12). Printre avantajele conferite producătorilor chinezi de MFS se numără reducerile de impozite și taxe, reducerea costurilor de producție și de exploatare, extinderea împrumuturilor și a liniilor de credit pe termen mediu și lung (13). Ca atare, GC urmărește să construiască un nou pilon al sistemului industrial și utilizează pe deplin fondurile de investiții industriale, sporind garanțiile financiare și compensarea riscurilor (14).

(39)

Industria noilor materiale este, de asemenea, o industrie încurajată în temeiul foii de parcurs „Made in China 2025”, iar producătorii chinezi au astfel acces la mecanisme de sprijin strategic, inclusiv la politici de sprijin financiar, la sprijin fiscal, precum și la supraveghere și sprijin din partea Consiliului de Stat (15).

(40)

Catalogul industriilor care încurajează investițiile străine din 2022 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023 și a înlocuit ediția din 2020 a catalogului. Catalogul pune în aplicare planurile strategice ale PCC și ale Consiliului de Stat și urmărește trei obiective principale: (i) să stimuleze investițiile străine în industria prelucrătoare pentru a moderniza lanțurile industriale și de aprovizionare din China; (ii) să promoveze dezvoltarea integrată a sectoarelor serviciilor și producției; și (iii) să încurajeze investițiile străine în regiunile din centrul, vestul și nord-estul Chinei. Industria producătoare de fibre de sticlă este inclusă ca industrie încurajată (16). În consecință, producătorii chinezi de MFS pot beneficia de avantajele conferite industriilor încurajate din catalog.

(41)

Industria fibrelor de sticlă este enumerată printre sectoarele încurajate și în cadrul Catalogului de orientare din 2019 pentru ajustarea structurală a industriei, precum și în Catalogul de orientare din 2021 privind noile materiale esențiale eligibile pentru programe de primă utilizare/demonstrative.

(42)

În plus, Catalogul produselor de înaltă tehnologie pentru export din China, emis de Ministerul Științei și Tehnologiei, Ministerul Comerțului Exterior și Administrația Generală a Vămilor, enumeră 1 900 de produse de înaltă tehnologie împărțite în opt categorii, care sunt vizate de politicile preferențiale privind exporturile ale GC. Una dintre categoriile prioritare este cea a „noilor materiale”, care include sectorul MFS (17).

(43)

În plus, în conformitate cu Legea chineză privind progresul științific și tehnologic (18), întreprinderile de înaltă tehnologie stabilite în zonele de dezvoltare de înaltă tehnologie pot beneficia de o listă de politici preferențiale, printre care o cotă a impozitului pe profit (Enterprise Income Tax – „EIT”) de 15 %, în locul cotei normale de 25 %, și, în cazul în care valoarea producției de produse pentru export atinge 70 % din valoarea totală pentru anul respectiv, cota EIT este redusă și mai mult, până la 10 %. Întreprinderile de înaltă tehnologie nou înființate sunt scutite de impozitul pe profit pentru primii doi ani de la data la care începe producția, precum și de impozitul pe construcții. Pentru unitățile de dezvoltare, producție și exploatare a noilor tehnologii, terenurile pentru activități de cercetare și dezvoltare sunt scutite de impozite, echipamentele utilizate de întreprinderile de înaltă tehnologie pentru producția și dezvoltarea de tehnologii de vârf fac obiectul unei amortizări accelerate, iar produsele pentru export fabricate de întreprinderile de înaltă tehnologie sunt scutite de tarifele la export, cu excepția celor restricționate de stat sau care se referă la produse specifice. Mai mulți producători de MFS, cum ar fi CRD, Hengshi, PGTEX și Jiangsu Jiuding, dețin certificări de „întreprindere națională de înaltă tehnologie” și, prin urmare, sunt eligibili pentru subvențiile și politicile preferențiale corespunzătoare destinate întreprinderilor de înaltă tehnologie.

(44)

Sectorul fibrei de sticlă din China este sprijinit, de asemenea, de cel de al 14-lea Plan cincinal de dezvoltare pentru industria fibrei de sticlă, publicat de Asociația industriei fibrei de sticlă din China. Planul ghidează dezvoltarea întregului sector și stabilește baza pentru îndrumarea de către stat a întreprinderilor care își desfășoară activitatea în industria fibrei de sticlă. MFS rămân un produs esențial în cadrul planului și beneficiază de sprijin în diferite sectoare, inclusiv în construcții și infrastructură, în sectorul autovehiculelor și al transporturilor, precum și în agricultură și creșterea animalelor (19).

(45)

De asemenea, GC sprijină și dirijează industria chineză a MFS prin intermediul celui de al 14-lea Plan cincinal de dezvoltare a industriei materialelor de construcții. Planul solicită optimizarea structurii industriale a Chinei, printre altele prin extinderea industriilor emergente, cum ar fi materialele pe bază de sticlă și fibrele de înaltă performanță (inclusiv MFS, TOD, AFS și FFS). Planul prevede o amplă finanțare guvernamentală, politici fiscale, financiare, energetice, de stabilire a prețurilor și de protecție a mediului, precum și sprijin pentru capital în vederea participării la fuziuni, achiziții și restructurări de întreprinderi din domeniul materialelor de construcții, prin diverse mijloace, inclusiv prin acordarea de împrumuturi preferențiale.

(46)

Industria fibrei de sticlă a fost, de asemenea, dirijată prin cel de al 14-lea Plan cincinal de dezvoltare a producției inteligente, publicat de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China (denumit în continuare „MITI”). Planul stabilește mai multe obiective pentru industria producției inteligente și prevede un sprijin financiar amplu, politici de stimulare și fonduri de dezvoltare pentru industriile sprijinite, cum ar fi industria fibrei de sticlă.

(47)

Exemple similare de supraveghere și îndrumare din partea autorităților chineze din acest sector pot fi găsite la nivel provincial. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate și specifică sprijinul pentru ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele.

(48)

De exemplu, provincia Zhejiang a pus în aplicare planuri specifice de dezvoltare a industriei fibrei de sticlă. Cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei noilor materiale în Zhejiang se axează pe fibrele și materialele compozite de înaltă performanță pentru zona de dezvoltare economică Tongxiang, în care sunt situate Hengshi și CRD, „pentru a crea [un] lanț industrial al fibrelor de sticlă și al materialelor compozite de înaltă performanță [...] și un lanț industrial al produselor din aval, pentru a obține o îmbunătățire a lanțului valoric” (20).

(49)

În mod similar, cel de al 14-lea Plan cincinal pentru industria materialelor de construcții din Shandong prevede, de asemenea, sprijin pentru planurile industriei fibrei de sticlă și a materialelor compozite. Planul urmărește „să promoveze în mod activ întreprinderile de vârf și de bază cu o puternică influență a mărcii și atractivitate comercială, capacități puternice de integrare și efecte de stimulare asupra lanțurilor și clusterelor industriale, precum și să sprijine fuziunile și reorganizările întreprinderilor între industrii, regiuni și forme de proprietate” și „să dezvolte fibre de sticlă și produse din fibră de sticlă de înaltă performanță [și să] încurajeze dezvoltarea de fibre de sticlă și produse din fibră de sticlă ultrafine, cu rezistență mare, cu modul înalt, rezistente la alcalii, cu constantă dielectrică mică, cu dilatare mică, cu conținut mare de silice, degradabile, cu secțiune transversală de formă specială și alte fibre de sticlă și produse din fibră de sticlă de înaltă performanță. Punând accentul pe nevoile din domeniul informațiilor electronice, din domeniul aerospațial, al energiei noi, al unităților zootehnice de mari dimensiuni, al serelor agricole și din alte domenii, să cerceteze, să dezvolte și să promoveze produsele termoplastice ranforsate cu fibră de sticlă și produsele compozite termorigide, precum și plasele compozite din fibră de sticlă pentru proiecte de infrastructură” (21). Prin urmare, s-a concluzionat în mod rezonabil că Taishan Fiberglass, Taian Jingwei Fiberglass, Weihai Guangwei Composites și Feicheng Sanying Fiberglass, toate situate în provincia Shandong, au continuat să beneficieze de un tratament preferențial în cadrul acestui plan.

(50)

De asemenea, cel de al 14-lea Plan cincinal pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare din Chongqing prevede un sprijin amplu pentru producția de noi materiale și de fibre de înaltă performanță (22). Cel de al 14-lea Plan cincinal din Chongqing privind dezvoltarea industriilor strategice și emergente prevede „extinderea lanțurilor industriale ale fibrelor și materialelor compozite de înaltă performanță”, precum și „accelerarea construcției de proiecte precum […] linia de producție a fibrelor de sticlă de înaltă performanță cu o producție anuală de 150 000 de tone și a bazei de producție a fibrelor de sticlă și a materialelor compozite ultrafine, astfel încât să crească capacitatea de producție a fibrelor de sticlă și a materialelor compozite de înaltă performanță” (23). Aceste măsuri vor aduce avantaje pentru producția de MFS de către CPIC, care este situată în Chongqing.

(51)

Alte provincii prevăd, de asemenea, un sprijin pentru industria fibrei de sticlă, cum ar fi Guangxi („materiale compozite din fibră de sticlă de înaltă performanță”) (24), Hubei („produse din fibră de sticlă”) (25) și Hebei („produse din sticlă” și „materiale compozite”) (26).

(52)

Producătorii de MFS se pot baza, de asemenea, pe sprijinul autorităților lor locale la nivel municipal. De exemplu, în conformitate cu planul local al districtului Daiyue din orașul Tai’an, întreprinderile industriale privilegiate, cum ar fi Taishan Fiberglass, vor fi sprijinite prin asigurarea disponibilității capitalului, a terenurilor, a protecției mediului, a talentelor și a altor elemente pentru a sprijini eforturile de extindere și dezvoltare ale întreprinderilor (27).

(53)

Pe lângă faptul că oferă orientări băncilor deținute de stat pentru acordarea de sprijin financiar producătorilor chinezi de MFS, aceste legi, planuri și orientări evidențiază viziunea strategică a GC pentru industria MFS. Solicitantul a furnizat rapoarte financiare ale unora dintre producătorii chinezi de MFS care recunosc în mod expres acest lucru.

(54)

Prin urmare, GC creează, prin intermediul diferitelor sale programe de subvenționare, campioni provinciali și naționali care sunt meniți să concureze la nivel internațional. Pe lângă punerea în aplicare a planurilor sale generale și specifice la nivel național, regional și local prin intermediul agențiilor guvernamentale, GC își pune în aplicare politicile și prin intermediul întreprinderilor deținute de stat (28).

(55)

Pe baza informațiilor cuprinse în cererea de reexaminare, în memorandumul privind caracterul suficient al elementelor de probă și în avizul de deschidere, au fost examinate următoarele sisteme, care se presupune că implică acordarea de subvenții:

(56)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că GC subvenționa producătorii de MFS prin mecanisme de creditare preferențiale (30), valorile subvențiilor fiind cuprinse între 2,53 % și 7,39 % pentru grupurile de societăți incluse în eșantion.

(57)

Investigația inițială a constatat că această subvenționare a luat forma unor împrumuturi preferențiale acordate de bănci de stat care acționează în calitate de organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) coroborat cu articolul 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (i) din regulamentul de bază (31).

(58)

În plus, Comisia a constatat că, chiar și în cazul în care instituțiile financiare de stat nu ar fi fost considerate organisme publice, s-ar fi considerat că ele au primit sarcini sau ordine din partea GC pentru a executa funcții cu care în mod normal sunt învestite autoritățile publice, în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (iv) din regulamentul de bază. S-a ajuns la această concluzie și în ceea ce privește instituțiile financiare private (32).

(59)

În fine, Comisia a stabilit că ratingurile de credit interne acordate societăților chineze nu sunt fiabile, deoarece subestimează riscurile de credit ale activelor-suport. Ratingurile erau, de asemenea, distorsionate de obiectivele de politică pentru a încuraja sectoarele strategice-cheie, precum MFS (33).

(60)

În cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să invalideze aceste concluzii. Astfel cum a subliniat solicitantul, pe de altă parte, instituțiile financiare din China își desfășoară activitatea într-un cadru juridic general care le obligă să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale GC atunci când iau decizii financiare.

(61)

Băncile chineze de stat au oferit mecanisme de creditare preferențiale producătorilor chinezi de MFS pe baza directivelor politice ale guvernului central sau ale guvernelor provinciale, în special a planurilor cincinale menționate la punctul 3.2 de mai sus (34), mai degrabă decât pe baza bonității sau a altor factori de piață, cu scopul de a spori competitivitatea societăților chineze în raport cu concurenții lor de la nivel mondial (35).

(62)

Articolul 34 din Legea bancară, care se aplică tuturor instituțiilor financiare care își desfășoară activitatea în China, prevede că „băncile comerciale își desfășoară activitatea de acordare de împrumuturi în funcție de necesitățile dezvoltării economiei naționale și dezvoltării sociale și sub îndrumarea politicilor industriale de stat”.

(63)

Pe lângă aceasta, articolul 15 din Normele generale privind împrumuturile prevede că „În conformitate cu politica de stat, departamentele relevante pot subvenționa dobânda împrumuturilor cu scopul de a promova creșterea anumitor sectoare industriale și dezvoltarea economică în anumite domenii”.

(64)

În plus, capitolul III din Dispozițiile provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale (Decizia nr. 40/2005 a Consiliului de Stat) (denumită în continuare „Decizia nr. 40”) se referă la „Catalogul de orientare pentru restructurarea industriei”, care include trei tipuri de conținut, și anume conținut al proiectelor încurajat, limitat și eliminat.

(65)

În conformitate cu articolul XVII din Decizia nr. 40, în cazul în care „proiectul de investiții aparține conținutului încurajat, acesta este examinat, aprobat și înregistrat în conformitate cu reglementările naționale relevante în materie de investiții; toate instituțiile financiare oferă sprijin sub formă de credite în conformitate cu principiile de creditare; echipamentele destinate utilizării proprii care sunt importate din volumul total al investițiilor, cu excepția mărfurilor prevăzute în «Lista mărfurilor importate care nu sunt scutite de la plata taxelor pentru proiectele de investiții naționale» (modificată în 2000) emisă de Ministerul de Finanțe, pot fi scutite de taxele la import și de taxa pe valoare adăugată aferentă importului, cu excepția cazului în care există noi reglementări cu privire la conținutul proiectelor de investiții care nu este scutit de taxe. Alte politici favorabile privind proiectele industriale încurajate sunt puse în aplicare în conformitate cu reglementările naționale relevante”.

(66)

Un astfel de mediu juridic este exemplificat de EXIM, în special de mandatul său de politică publică stabilit în „Notificarea privind înființarea Export-Import Bank of China” emisă de Consiliul de Stat și în Statutul EXIM. În conformitate cu statutul său, Consiliul de Stat numește în mod direct președintele și vicepreședintele băncii EXIM (36). Consiliul supraveghetorilor este numit de Consiliul de Stat și răspunde în fața acestuia (37).

(67)

În plus, solicitantul a subliniat că, în raportul său anual pentru 2023, EXIM afirmă că „asigurarea unei creșteri stabile a comerțului exterior al Chinei” a rămas principala prioritate a băncii, iar Consiliul de administrație a pus în aplicare pe deplin politicile naționale pe tot parcursul anului (38). Printre altele, împrumuturile acordate de EXIM Bank includ împrumuturi pentru „extinderea la nivel mondial” și inițiativa „O centură, un drum”, credite preferențiale la export acordate cumpărătorilor, garanții pentru comerțul exterior etc. (39).

(68)

De asemenea, Comisia a constatat anterior că Comisia de reglementare bancară din China (denumită în continuare „CBIRC”) are o amplă autoritate de aprobare asupra tuturor aspectelor legate de gestionarea tuturor instituțiilor financiare stabilite în China (inclusiv asupra instituțiilor financiare cu capital privat și străin) (40), cum ar fi: aprobarea numirii tuturor directorilor instituțiilor financiare (atât la nivelul sediului central, cât și la nivelul sucursalelor locale), aprobări pentru înființarea de sucursale, pentru înființarea de noi linii de activitate sau pentru vânzarea de produse noi etc.

(69)

Comisia a concluzionat așadar că obiectivele de politică publică specifice prevăzute în cadrul juridic menționat mai sus sunt puse în aplicare de băncile de stat în exercitarea unor funcții guvernamentale în ceea ce privește industria fibrei de sticlă, acționând astfel în calitate de organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază, coroborat cu articolul 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (i) din regulamentul de bază. Chiar dacă băncile de stat nu ar fi fost considerate organisme publice, Comisia a constatat că băncile respective, precum și băncile private, ar fi, de asemenea, considerate a fi primit sarcini și ordine din partea GC pentru a executa funcții care incumbă în mod normal autorităților publice, în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (iv) din regulamentul de bază.

(70)

Solicitantul a furnizat numeroase elemente de probă conform cărora finanțarea preferențială a sectorului MFS de către băncile de stat a continuat după investigația inițială.

(71)

La sfârșitul lunii iunie 2021, soldul împrumuturilor verzi ale Băncii Chinei depășea 1 mie de miliarde RMB și a continuat să crească de atunci. De asemenea, banca a ajutat clienții să emită obligațiuni verzi în valoare de 50,9 miliarde RMB pe piața internă și intenționează să furnizeze fonduri în valoare de cel puțin 1 mie de miliarde RMB pentru a sprijini industriile verzi în perioada celui de al 14-lea Plan cincinal general.

(72)

În septembrie 2021, Zhang Qingsong, președintele Băncii Agricole a Chinei, a anunțat că banca „va intensifica sprijinul financiar pentru energia curată, transportul verde, clădirile verzi și transformarea industriilor tradiționale în vederea economisirii energiei”. Soldul creditelor verzi ale băncii a ajuns la 1,76 mii de miliarde RMB la sfârșitul lunii iunie 2021, în creștere cu 16,4 % de la an la an. Potrivit președintelui său, Banca Agricolă a Chinei va dezvolta, de asemenea, în mod activ produse financiare inovatoare legate de carbon, inclusiv obligațiuni legate de carbon, finanțare garantată cu active legate de carbon și titluri garantate cu active legate de carbon.

(73)

Banca EXIM oferă împrumuturi condiționate de export la rate preferențiale societăților chineze care produc produse noi și de înaltă tehnologie, cum sunt MFS. Solicitantul a furnizat elemente de probă privind împrumuturile pentru comerț exterior acordate de EXIM în 2021, 2022 și 2023, în valoare totală de 2 187 miliarde RMB, 2 644 miliarde RMB și, respectiv, 3 016 miliarde RMB (41). Aceste împrumuturi au vizat punerea în aplicare a obiectivelor stabilite în cel de al 13-lea și cel de al 14-lea plan cincinal, în special punerea în aplicare a inițiativei „O centură, un drum”, în care sunt implicați activ unii dintre cei mai mari producători chinezi de MFS, cum ar fi CPIC, Jiangsu Changhai și Jushi China (42). În 2023, împrumuturile pentru proiecte acordate de EXIM s-au ridicat la 47 miliarde USD. La sfârșitul anului 2023, soldul împrumuturilor din fonduri atrase se ridica la 8,9 mii de miliarde USD (43).

(74)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că EXIM a sprijinit exportatorii prin intermediul creditelor la export acordate cumpărătorilor. Companiilor străine li se acordă credite pentru finanțarea importurilor lor de produse, tehnologii și servicii chinezești (44).

(75)

Solicitantul a furnizat, de asemenea, conturile anuale ale unor producători majori de MFS, care arată, de exemplu, că China National Building Materials Group (denumit în continuare „CNBM”) a primit împrumuturi guvernamentale la rate ale dobânzii sub nivelul pieței, pe care le-a tratat ca granturi guvernamentale, iar Jushi China a avut un sold mare al împrumuturilor, cu rate ale dobânzii pornind de la 1,20 % (45).

(76)

În plus, în conformitate cu planul local al districtului Daiyue din orașul Tai’an, întreprinderi precum Taishan Fiberglass vor fi sprijinite inclusiv prin asigurarea disponibilității capitalului. În consecință, districtul Daiyue a instituit un sistem de „bancă gazdă” pentru întreprinderile industriale preferate, inclusiv Taishan Fiberglass. În 2022, în cadrul acestui sistem, băncile locale, inclusiv Banca Industrială și Banca Agricolă a Chinei, au acordat credite în valoare de 8,2 miliarde RMB și împrumuturi în valoare de 3,2 miliarde RMB.

(77)

Comisia a stabilit, de asemenea, în cadrul investigațiilor recente, că băncile chineze de stat oferă mecanisme de creditare preferențiale la rate sub nivelul pieței, având în vedere profilul de risc al exportatorilor chinezi. Producătorii-exportatori ar urma să primească împrumuturi reînnoibile automat, ceea ce le-ar permite să înlocuiască capitalul rambursat din împrumuturi la data scadenței cu capital nou din împrumuturi noi (46).

(78)

Solicitantul a susținut că băncile chineze de stat au acordat, de asemenea, împrumuturi preferențiale producătorilor chinezi de MFS cu un rating de credit scăzut prin intermediul unor produse de gestionare a patrimoniului pentru a se sustrage cerințelor de capital. Produsele de gestionare a patrimoniului sunt produse de investiții neasigurate care oferă rate de rentabilitate fixe cu mult peste ratele reglementate ale dobânzii. În China, produsele de gestionare a patrimoniului sunt adesea utilizate pentru a finanța investiții în sectoare în care creditele bancare sunt restricționate sau pentru societăți cu ratinguri de credit scăzute.

(79)

Solicitantul a furnizat elemente de probă care atestă că, în 2022 și 2023, Jiangsu Changhai a primit produse de gestionare a patrimoniului în valoare totală de 761 milioane RMB, respectiv 751 milioane RMB, reprezentând peste 25 %, respectiv 28 % din cifra sa de afaceri din 2022 și 2023 de 3,0 miliarde RMB și, respectiv 2,6 miliarde RMB; CPIC a primit, în 2023 și în primul semestru din 2024, produse de gestionare a patrimoniului în valoare totală de 288 milioane RMB, respectiv 138 milioane RMB, reprezentând peste 4 %, respectiv 4 % din cifra sa de afaceri de 7,1 miliarde RMB și, respectiv 3,5 miliarde RMB (47).

(80)

În cursul consultărilor prealabile deschiderii investigației, GC a susținut că industria MFS nu este o industrie încurajată în mod specific și că băncile chineze nu își limitează împrumuturile sau ratele specifice ale dobânzii la industria fibrei de sticlă sau la întreprinderile din cadrul acesteia. Cu toate acestea, GC nu a cooperat în continuare la investigație și nu a furnizat elemente de probă suplimentare în sprijinul acestei afirmații. Numeroase elemente de probă din dosar arată însă că situația este exact invers, astfel cum s-a descris mai sus.

(81)

Prin urmare, ținând cont de toate elementele de probă și considerațiile descrise la prezentul punct, precum și de faptul că nu au existat dovezi că practicile și politicile descrise nu mai sunt în vigoare, Comisia a reiterat concluzia sa din investigația inițială potrivit căreia industria MFS din China a continuat să fie o industrie esențială în cursul perioadei investigației de reexaminare, a cărei dezvoltare continuă să fie urmărită în mod activ și dirijată de GC ca obiectiv strategic de politică.

(82)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată fi calculată valoarea subvenției acordate în perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, pe baza informațiilor disponibile, astfel cum se descrie în considerentele 56-81 de mai sus, Comisia nu a găsit nicio dovadă că împrumuturile preferențiale pentru producătorii de MFS din China au încetat.

(83)

Prin urmare, fără a fi necesară determinarea valorii exacte a subvenției acordate prin împrumuturi în condiții preferențiale, Comisia a concluzionat că autoritățile chineze au continuat să acorde împrumuturi preferențiale la rate favorabile ale dobânzilor, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS. Transferul direct de fonduri sub formă de împrumuturi în condiții preferențiale a continuat să fie disponibil pentru întreprinderile din industria MFS în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(84)

Așa cum s-a arătat în considerentele 34-54 de mai sus, mai multe documente juridice care vizează în mod specific întreprinderile din sectorul MFS conțin orientări pentru instituțiile financiare. Elementele de probă din dosar demonstrează că instituțiile financiare oferă împrumuturi preferențiale numai unui număr limitat de sectoare industriale care respectă politicile relevante ale GC.

(85)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că subvențiile sub formă de împrumuturi preferențiale nu sunt disponibile în mod general, ci sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. În plus, niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat vreun element de probă care să ateste că împrumuturile acordate în condiții preferențiale se bazează pe criterii sau condiții obiective în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(86)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub formă de împrumuturi preferențiale în cursul perioadei investigației de reexaminare. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit producătorilor-exportatori chinezi și a specificității, acest sistem de subvenții este considerat în continuare ca fiind pasibil de măsuri compensatorii.

(87)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că producătorii-exportatori chinezi de MFS au beneficiat de o asigurare a creditelor la export la o rată preferențială, rata subvenției variind între 0,23 % și 0,43 %. Comisia a constatat că subvenționarea a luat forma furnizării de asigurări ale creditelor la export în condiții mai favorabile decât cele disponibile în condițiile pieței și a rambursării în numerar a unei părți din primele de asigurare. Elementele de probă din dosar arată că acest sistem a continuat.

(88)

Așa cum s-a menționat în considerentele 30-33 de mai sus, în absența cooperării din partea GC, Comisia a evaluat continuarea acestui sistem, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, pe baza datelor de care dispune, în special a cererii de reexaminare și a constatărilor investigației inițiale.

(89)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a concluzionat că Sinosure este un organism public în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază. Mai exact, concluzia că Sinosure este învestită cu autoritatea de a exercita funcții guvernamentale se bazează pe date disponibile referitoare la proprietatea statului, pe indicii formale ale controlului guvernamental, precum și pe elemente de probă care arată că GC continuă să exercite un control semnificativ asupra comportamentului Sinosure.

(90)

Așa cum s-a confirmat în alte investigații recente (48), guvernul exercită pe deplin dreptul de proprietate și controlul financiar asupra Sinosure. Sinosure este o entitate de stat cu un singur proprietar, fiind deținută integral de Consiliul de Stat. Statutul specifică faptul că departamentul competent în materie comercială este Ministerul de Finanțe și prevede obligația Sinosure de a transmite rapoarte financiare și contabile și raportul bugetar la Ministerul de Finanțe în vederea examinării și a aprobării.

(91)

În ceea ce privește controlul exercitat de guvern, întrucât Sinosure este o entitate deținută integral de stat, aceasta nu are un consiliu de administrație. Cât despre Consiliul supraveghetorilor, toți supraveghetorii sunt numiți de Consiliul de Stat și își exercită atribuțiile în conformitate cu „Regulamentul provizoriu privind consiliile supraveghetorilor ale unor instituții financiare importante deținute de stat”. Conducerea superioară a Sinosure este, de asemenea, numită de guvern. Pe site-ul web al Sinosure (49) se menționează că președintele Sinosure este secretarul Comitetului de partid și că majoritatea personalului de conducere este alcătuită, de asemenea, din membri ai Comitetului de partid.

(92)

În plus, rolul continuu al Sinosure ca platformă de sprijinire a politicilor guvernamentale rămâne neschimbat, astfel cum reiese dintr-o cerere comună din 2022 a MOFCOM și Sinosure de a „sprijini întreprinderile să aprofundeze destinațiile de export tradiționale și să valorifice piețele diversificate, cu accent pe furnizarea de servicii de asigurare a creditelor pentru exporturile către țări interesate de inițiativa «O centură, un drum», piețele emergente și partenerii din zona de liber schimb” (50).

(93)

Sinosure continuă să fie un organism public care exercită funcții guvernamentale, în special în ceea ce privește industriile încurajate. Aceasta oferă o asigurare a creditelor la export în condiții mai favorabile decât cele pe care beneficiarul le-ar putea obține în mod normal pe piață sau oferă o asigurare care altfel nu ar fi disponibilă deloc pe piață. Având în vedere că industria chineză a MFS, ca parte a industriei produselor de înaltă tehnologie și a noilor materiale, este o industrie puternic încurajată și orientată spre export, Comisia a concluzionat că aceasta continuă să fie sprijinită de Sinosure.

(94)

Temeiurile juridice pentru subvențiile acordate de Sinosure sunt:

(95)

În consecință, Sinosure oferă, printre alte servicii, asigurarea creditelor la export pe termen scurt, mediu și lung, asigurări de investiții și garanții pentru obligațiuni, în condiții preferențiale, pentru industriile încurajate, cum este industria fibrei de sticlă.

(96)

Solicitantul a prezentat elemente de probă sub formă de conturi financiare ale producătorilor de MFS, care arată că cel puțin unii dintre aceștia au continuat să beneficieze de acest sistem. De exemplu, Jushi China a beneficiat de o asigurare a creditelor la export de cel puțin 2,4 milioane RMB și de 2,1 milioane RMB în primul semestru din 2022 și, respectiv, în primul semestrul din 2023, ceea ce reprezintă 0,01 % și 0,03 % din cifra sa de afaceri pe primul semestru din 2022 și pe primul semestru din 2023 (51).

(97)

Subvențiile acordate în cadrul sistemului de asigurare a creditelor la export sunt specifice, deoarece nu pot fi obținute fără export și, prin urmare, sunt subordonate exportului în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(98)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi, a GC și a Sinosure, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea subvenției primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(99)

Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a concluzionat că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, asigurarea creditelor la export în condiții preferențiale a continuat să fie furnizată industriei MFS, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(100)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub formă de asigurare a creditelor la export în condiții preferențiale. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, acest program de subvenții este considerat în continuare ca fiind pasibil de măsuri compensatorii.

(101)

Investigația inițială a constatat că instituțiile financiare chineze de stat au furnizat, de asemenea, linii de credit în condiții preferențiale în legătură cu acordarea de finanțare producătorilor-exportatori de MFS. Acestea au constat în acorduri-cadru, conform cărora banca permite societăților incluse în eșantion să utilizeze diverse instrumente de datorie, cum ar fi împrumuturile pentru capitalul circulant, ordinele de acceptare bancare, incassourile documentare, alte forme de finanțare comercială etc., în limitele unei anumite sume maxime (52).

(102)

Scopul unei linii de credit este de a stabili o limită pentru împrumuturi pe care societatea o poate folosi în orice moment pentru a-și finanța operațiunile curente, astfel încât finanțarea capitalului circulant devine flexibilă și disponibilă imediat atunci când este necesar. Investigația inițială a arătat că producătorii-exportatori au avut contracte de acordare a unei linii de credit cu diferite bănci care au vizat diverse instrumente de finanțare pe termen scurt cu scopul de a finanța cheltuielile de funcționare. În consecință, Comisia a considerat că, în principiu, toate finanțările pe termen scurt ale societăților incluse în eșantion ar trebui să fie acoperite de un tip de instrument de credit, inclusiv de ordinele de acceptare bancare, care sunt emise în mod regulat pentru a finanța operațiunile curente.

(103)

Solicitantul a furnizat elemente de probă din rapoartele anuale ale mai multor producători de MFS care arată că aceștia au continuat să beneficieze de aceste sisteme. Sinoma a utilizat cel puțin 1,9 milioane RMB din linia sa de credit de 6,3 milioane RMB, ceea ce reprezintă 0,01 % din cifra sa de afaceri din 2023. Mai mulți alți producători de MFS, cum ar fi CPIC și PGTex China, au obținut linii de credit de la mai multe bănci (53).

(104)

Solicitantul a susținut că sectorul fibrei de sticlă din China rămâne o industrie puternic încurajată, astfel cum s-a descris mai sus, și a subliniat faptul că Comisia a constatat în mai multe rânduri că industriile chineze încurajate beneficiază de aceste sisteme de subvenții (54). Nu există nicio dovadă că acest lucru nu mai este valabil în industria MFS.

(105)

Liniile de credit sunt legate în mod intrinsec de alte tipuri de creditare în condiții preferențiale, cum ar fi împrumuturile, așadar li se aplică aceeași analiză a specificității ca cea prezentată în considerentele 84 și 85 de mai sus privind sistemele de împrumuturi preferențiale.

(106)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că subvențiile sub forma deschiderii și a acordării unor linii de credit nu sunt disponibile în mod general, ci sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(107)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi și a GC, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea subvenției primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(108)

Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a concluzionat că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, asigurarea creditelor la export în condiții preferențiale a continuat să fie furnizată industriei MFS, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(109)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub forma deschiderii și a acordării unor linii de credit în condiții preferențiale. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, acest program de subvenții este considerat în continuare ca fiind pasibil de măsuri compensatorii.

(110)

Investigația inițială a constatat că producătorii chinezi de MFS au beneficiat de diverse granturi legate de cercetare și dezvoltare și de modernizarea și inovarea tehnologică, de granturi pentru protecția mediului și de granturi ad-hoc furnizate de autoritățile municipale și/sau regionale (55).

(111)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că producătorii de MFS din China au beneficiat de o serie de granturi legate de cercetare și dezvoltare și de modernizarea și inovarea tehnologică, cum ar fi promovarea sarcinilor de cercetare și dezvoltare în cadrul planurilor de sprijinire a științei și tehnologiei, promovarea investițiilor pentru ajustarea, revitalizarea și renovarea tehnologică a industriilor strategice etc. Solicitantul a susținut că subvenționarea prin intermediul unor astfel de granturi a continuat și în perioada investigației de reexaminare.

(112)

Temeiurile juridice ale acestor granturi se regăsesc, printre altele, în:

(113)

În plus, investigația inițială a constatat că, la nivel local/provincial, există fonduri speciale pentru revitalizarea industrială, fonduri speciale pentru transformarea tehnică, fonduri speciale pentru dezvoltarea industrială și mai multe avize privind alocarea de fonduri speciale pentru renovarea tehnică.

(114)

Solicitantul a furnizat elemente de probă pentru a demonstra că mai mulți producători chinezi de MFS au continuat să beneficieze de diverse granturi pentru realizări tehnologice. De exemplu, Jiangsu Changhai a primit o serie de granturi pentru producția inteligentă în 2022 și în primul semestru din 2023, în valoare totală de 12 milioane RMB și 5,7 milioane RMB în 2022 și, respectiv, în primul semestru din 2023, ceea ce reprezintă 0,40 % și 0,44 % din veniturile sale din 2022 și din primul semestru din 2023. Jushi China a primit subvenții, în 2022 și în 2023, în valoare totală de 197 milioane RMB și 55 milioane RMB în 2022 și, respectiv, în 2023, ceea ce reprezintă 0,98 % și 0,37 % din veniturile sale din 2022 și 2023 (56).

(115)

Nici GC, nici vreun producător-exportator nu au furnizat elemente de probă care să arate că industria MFS din China nu ar mai beneficia de aceste granturi. Într-adevăr, având în vedere că industria MFS este o industrie încurajată, iar dezvoltarea sa este o prioritate pentru GC și având în vedere elementele de probă de mai sus, Comisia a considerat că este puțin probabil ca producătorii de MFS să nu fi continuat să primească granturile menționate anterior.

(116)

Comisia a constatat în cadrul investigației inițiale că producătorii de MFS din China au beneficiat de o serie de granturi legate de protecția mediului și de reducerea emisiilor, cum ar fi stimulente pentru protecția mediului și conservarea resurselor, promovarea utilizării sinergice a resurselor, fonduri de stimulare a proiectelor de conservare a energiei, promovarea centrelor de demonstrare a gestionării energiei, granturi legate de proiectele de îmbunătățire a calității aerului, stimulente pentru proiecte în domeniul economiei circulare. Solicitantul a susținut că subvenționarea prin intermediul unor astfel de granturi a continuat și în perioada investigației de reexaminare.

(117)

Solicitantul a susținut că există un cadru juridic amplu la nivel național, regional și local în temeiul căruia sunt acordate aceste tipuri de granturi. O listă neexhaustivă a temeiurilor juridice include:

(118)

Solicitantul a furnizat elemente de probă pentru a demonstra că mai mulți producători chinezi de MFS au continuat să beneficieze de diverse granturi din această categorie. Jiangsu Changhai a primit granturi guvernamentale pentru mai multe proiecte din domeniul producției verzi și al deșeurilor în valoare totală de 0,6 milioane RMB și 0,2 milioane RMB în 2022 și, respectiv, în primul semestru din 2023, ceea ce reprezintă 0,02 % și 0,02 % din veniturile sale din 2022 și din primul semestru din 2023. Jushi China a primit subvenții de mediu în valoare totală de 1,7 milioane RMB și 1,6 milioane RMB în 2022 și, respectiv, în 2023, ceea ce reprezintă 0,01 % și 0,01 % din veniturile sale din 2022 și 2023 (57).

(119)

Nici GC, nici vreun producător-exportator nu au furnizat elemente de probă care să arate că industria MFS din China nu ar mai beneficia de aceste granturi. Într-adevăr, având în vedere că industria MFS este o industrie încurajată, iar dezvoltarea sa este o prioritate pentru GC și având în vedere elementele de probă de mai sus, Comisia a considerat că producătorii de MFS au continuat să primească granturile menționate anterior.

(120)

În cadrul investigației inițiale, aceste granturi au fost considerate specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât doar societățile care își desfășoară activitatea în sectoare tehnologice strategice sau în producția de produse strategice, menționate în orientările și cataloagele publicate în mod regulat, sunt eligibile pentru a le primi. În particular, documentul MITI din 2015 menționează în mod specific industria materialelor de construcții, care include MFS, drept industrie care beneficiază de stimulente specifice legate de conservarea energiei.

(121)

În absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că granturile pentru protecția mediului sunt specifice din aceleași motive.

(122)

În absența unor răspunsuri la chestionare din partea producătorilor chinezi și a GC, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea granturilor primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(123)

Cu toate acestea, Comisia a fost în măsură să concluzioneze că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, granturile pentru protecția mediului au continuat să fie furnizate industriei MFS, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(124)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument în sens contrar, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub forma tipurilor de granturi descrise mai sus. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, aceste programe de subvenții au fost considerate în continuare ca fiind pasibile de măsuri compensatorii.

(125)

În investigația inițială, Comisia a constatat că producătorii de MFS din China au primit granturi punctuale sau recurente semnificative de la diferite niveluri ale guvernului, ceea ce a condus la primirea unor avantaje în cursul perioadei de investigație.

(126)

Solicitantul a furnizat elemente de probă care arată că subvenționarea prin intermediul unor astfel de granturi a continuat și în perioada investigației de reexaminare. Raportul anual al societății-mamă a Hengshi China și a Taishan Fiberglass, grupul CNBM, menționează în mod explicit că majoritatea granturilor guvernamentale pe care le-a primit provin de la agențiile guvernamentale locale (58).

(127)

În ceea ce privește temeiul juridic, investigația inițială a constatat că astfel de granturi au fost acordate societăților de către autoritățile guvernamentale de la nivel național, provincial, municipal, de comitat sau de district și că toate păreau să fie specifice societăților incluse în eșantion sau specifice în ceea ce privește localizarea sau tipul industriei. Detaliile exacte ale legilor în temeiul cărora au fost acordate aceste avantaje nu au fost dezvăluite de toate societățile incluse în eșantion. Cu toate acestea, Comisia a primit uneori o copie a unui document emis de o autoritate guvernamentală, care însoțea acordarea de fonduri.

(128)

Nici GC, nici vreun producător-exportator nu au furnizat elemente de probă care să arate că industria MFS din China nu ar mai beneficia de aceste granturi sau că mediul legislativ s-ar fi modificat. Într-adevăr, având în vedere că industria MFS este o industrie încurajată, iar dezvoltarea sa este o prioritate pentru GC, fiind identificată ca atare în numeroase planuri regionale, și având în vedere elementele de probă colectate în cadrul investigației inițiale, descrise mai sus, Comisia a considerat că producătorii de MFS au continuat să primească granturile menționate anterior.

(129)

În cadrul investigației inițiale, aceste granturi au fost considerate specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât pe baza documentelor asociate furnizate de producătorii-exportatori cooperanți, ele sunt limitate la anumite societăți sau la proiecte specifice din regiuni specifice și/sau la industria MFS. În plus, unele dintre granturi sunt condiționate de rezultatele obținute la export în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a). Aceste granturi nu au îndeplinit cerințele de nespecificitate prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, întrucât condițiile de eligibilitate și criteriile efective de selecție pentru ca întreprinderile să fie eligibile nu erau nici transparente, nici obiective și nu se aplicau în mod automat.

(130)

În absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că aceste granturi ad-hoc sunt specifice din aceleași motive.

(131)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi și a GC, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea granturilor primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(132)

Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a fost în măsură să concluzioneze că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, granturile pentru protecția mediului au continuat să fie furnizate industriei MFS, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(133)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub forma tipurilor de granturi descrise mai sus. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, aceste programe de subvenții sunt considerate în continuare ca fiind pasibile de măsuri compensatorii.

(134)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că o serie de producători de MFS au beneficiat de mai multe programe de scutiri și reduceri fiscale. Acestea includ, printre altele, privilegii legate de impozitul pe profit pentru societățile care utilizează tehnologie înaltă și nouă (59), compensarea privind impozitul pe profit pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare (60), scutirea fiscală referitoare la dividendele distribuite între întreprinderi rezidente calificate (61) și scutirea de impozitul pe utilizarea terenurilor (62). Solicitantul a susținut că producătorii de MFS din China au continuat să beneficieze de aceste patru programe și a furnizat elemente de probă în acest sens.

(135)

În conformitate cu Legea chineză privind impozitul pe profit (63), întreprinderile care utilizează tehnologie înaltă și nouă cărora statul trebuie să le acorde un sprijin esențial beneficiază de o cotă redusă a impozitului pe profit de 15 %, în locul cotei standard de impozitare de 25 %. Regulamentul inițial a confirmat că producătorii chinezi de MFS sunt calificați drept întreprinderi care utilizează tehnologie înaltă și nouă.

(136)

Temeiul juridic al acestui program este articolul 28 din Legea privind impozitul pe profit și articolul 93 din Normele de punere în aplicare a Legii chineze privind impozitul pe profit (64), precum și:

(137)

După cum s-a stabilit în cadrul investigației inițiale, societățile care pot beneficia de reducerea fiscală fac parte din anumite domenii-cheie ale tehnologiilor înalte și noi sprijinite de stat, precum și din prioritățile actuale privind domeniile de înaltă tehnologie sprijinite de stat, enumerate în Orientările privind cele mai recente domenii de dezvoltare prioritare strategice ale industriilor de înaltă tehnologie. Aceste orientări menționează în mod clar tehnologia de fabricație și materiile prime esențiale pentru sticlă, inclusiv MFS, ca domenii prioritare.

(138)

Pentru a fi eligibile, societățile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

(139)

Societățile care beneficiază de această măsură trebuie să depună declarația privind impozitul pe profit și anexele relevante. Valoarea efectivă a avantajului este inclusă în declarația de impunere.

(140)

Solicitantul a furnizat elemente de probă care arată că mai multe societăți din sectorul MFS au continuat să se califice drept întreprinderi de înaltă tehnologie, inclusiv, de exemplu, grupul Jiangsu Changhai și filiala sa Changzhou Tianma; Jushi China și filiala sa Jushi Jiugiang; PGTex China și filiala sa Hongfa Vertical and Horizontal; filialele CPIC Hongfa New Materials și Zhuhai Zhubo Glass; Jiangsu Juding; Sinoma și filialele sale Lianyungang Zhongfu Lianzhong Composite Materials Group Co., Ltd., Zhongfu Lianzhong (Jiuquan) Composite Materials Co., Ltd., Zhongfu Lianzhong (Anyang) Composite Materials Co., Ltd., Zhongfu Lianzhong (Yuxi) Composite Materials Co., Ltd., Taishan Fiberglass Co., Ltd., Taishan Fiberglass Zoucheng Co., Ltd., Taishan Fiberglass Zibo Co., Ltd., Sinoma Science & Technology (Suzhou) Co., Ltd., Sinoma Science & Technology (Chengdu) Co., Ltd., Sinoma Science & Technology (Jiujiang) Co., Ltd., Nanjing Fiberglass Research and Design Institute Co., Ltd., și Jiangsu Hengzhou Special Glass Fiber Materials Co., Ltd.

(141)

Solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora mai mulți producători de MFS beneficiau în continuare, în mod clar, de acest sistem. În 2022, CNBM, societatea-mamă a Hengshi China și Taishan Fiberglass, a înregistrat o scădere cu 68,4 % a cheltuielilor sale cu impozitul pe profit din cauza unei creșteri a numărului de societăți din grup care se calificau drept societăți care utilizează tehnologie înaltă și nouă și, prin urmare, beneficiau de o cotă redusă a impozitului pe profit (65). Jushi China explică în raportul său anual că „[î] n cazul în care modificările politicilor fiscale naționale vor avea ca rezultat în viitor imposibilitatea societății de a fi recunoscută ca întreprindere de înaltă tehnologie sau de a obține noi subvenții guvernamentale, acest lucru va avea un impact major asupra performanței operaționale a societății” (66).

(142)

Nici GC, nici vreun producător-exportator nu au furnizat elemente de probă care să arate că industria MFS din China nu ar mai beneficia de aceste privilegii legate de impozitul pe profit sau că mediul legislativ aflat la baza temeiului juridic s-ar fi modificat.

(143)

În cadrul investigației inițiale, aceste privilegii legate de impozitul pe profit au fost considerate specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestui sistem la întreprinderile care își desfășoară activitatea în anumite domenii prioritare de înaltă tehnologie stabilite de stat, cum ar fi unele tehnologii-cheie din sectorul MFS.

(144)

În absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că aceste privilegii legate de impozitul pe profit sunt specifice din aceleași motive.

(145)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi și a GC, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea privilegiilor legate de impozitul pe profit primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(146)

Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a fost în măsură să concluzioneze că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, privilegiile legate de impozitul pe profit pentru societățile care utilizează tehnologie înaltă și nouă au continuat să fie furnizate industriei MFS, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(147)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub forma privilegiilor legate de impozitul pe profit descrise mai sus. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, aceste programe de subvenții sunt considerate în continuare ca fiind pasibile de măsuri compensatorii.

(148)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că cheltuielilor de cercetare și dezvoltare suportate în vederea dezvoltării de noi tehnologii, noi produse și noi competențe care nu constituie active necorporale și sunt contabilizate în contul de profit și pierdere pe perioada curentă, li se aplică o deducere suplimentară de 50 % după deducerea integrală în funcție de situația reală. În cazul în care cheltuielile de cercetare și dezvoltare menționate mai sus constituie active necorporale, acestea fac obiectul unei amortizări bazate pe un procent de 150 % din costurile activelor necorporale.

(149)

Temeiul juridic al programului este articolul 30 alineatul (1) din Legea privind impozitul pe profit coroborat cu articolul 95 din Regulamentele de punere în aplicare a Legii privind impozitul pe profit din China (denumite în continuare „Regulamentele de punere în aplicare a EIT”), Normele de punere în aplicare a Legii privind impozitul pe profit din China și următoarele avize:

(150)

Așa cum s-a stabilit mai sus, sectorul MFS rămâne o industrie puternic încurajată, iar mai multe investigații ale Comisiei au constatat că industriile chineze încurajate beneficiază de aceste sisteme de subvenții (67). În plus, solicitantul subliniază că, în conformitate cu Politica de subvenții preferențiale pentru antreprenoriatul de masă și inovare, compensările fiscale pentru cercetare și dezvoltare reprezintă una dintre cele 83 de subvenții disponibile pentru industriile importante (68).

(151)

Solicitantul a furnizat, de asemenea, elemente de probă conform cărora producătorii de MFS continuă să investească în capacitățile lor de cercetare și în echipele de cercetare și dezvoltare din cadrul organizațiilor lor (69). Cu titlu de exemplu concret, Jiangsu Changhai și-a majorat cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare cu aproape 26 % între 2021 și 2022, fiind astfel eligibilă pentru reduceri fiscale de 150 % din aceste cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare în 2023. Aceasta înseamnă că Jiangsu Changhai și-ar fi putut reduce venitul impozabil cu 197 de milioane RMB pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare, ceea ce reprezintă 7,52 % din veniturile sale din 2023, în valoare de 2,6 miliarde RMB.

(152)

Nici GC, nici vreun producător-exportator nu au furnizat elemente de probă care să arate că industria MFS din China nu ar mai beneficia de aceste privilegii legate de impozitul pe profit sau că mediul legislativ aflat la baza temeiului juridic s-ar fi modificat.

(153)

În cadrul investigației inițiale, această compensare privind impozitul pe profit a fost considerată specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestei măsuri la întreprinderile care suportă cheltuieli de cercetare și dezvoltare în anumite domenii prioritare de înaltă tehnologie stabilite de stat, cum ar fi sectorul MFS.

(154)

În absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că această compensare privind impozitul pe profit este specifică din aceleași motive.

(155)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi și a GC, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea compensării privind impozitul pe profit primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(156)

Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a fost în măsură să concluzioneze că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, compensarea privind impozitul pe profit a continuat să fie furnizată industriei MFS, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(157)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub forma compensării privind impozitul pe profit descrise mai sus. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, aceste programe de subvenții sunt considerate în continuare ca fiind pasibile de măsuri compensatorii.

(158)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că Legea privind impozitul pe profit oferă avantaje fiscale întreprinderilor care desfășoară activități în cadrul unor industrii sau proiecte a căror dezvoltare este sprijinită și încurajată în mod specific de stat, mai precis, scutește de impozit veniturile din investițiile în participații, cum sunt dividendele și bonusurile, între întreprinderile rezidente eligibile.

(159)

Temeiul juridic al acestui program este articolul 26 alineatul (2) din legea privind impozitul pe profit, împreună cu Normele de punere în aplicare a Legii privind impozitul pe profit. Comisia nu a primit niciun element de probă care să arate că sistemul de subvenții nu ar fi fost aplicabil în cursul perioadei investigației de reexaminare sau că dispozițiile legale care îl reglementează s-ar fi schimbat. Pe baza elementelor de probă și a datelor disponibile, Comisia a concluzionat că temeiul juridic rămâne neschimbat.

(160)

Solicitantul a furnizat elemente de probă în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor potrivit cărora mai mulți producători de MFS din China sunt grupuri mari compuse din mai multe societăți și entități juridice chineze și, prin urmare, ar avea dreptul să utilizeze în continuare acest sistem de subvenții. Grupul Yuntianhua și filiala sa CPIC, grupul CNBM și filialele sale Zhenshi Holding, Sinoma, Jushi China și Taishan Fiberglass, precum și Jiangsu Changhai și filialele sale sunt înființate în temeiul legislației chineze și/sau au sediul conducerii efective în China. Acestea fac parte din grupuri mari compuse din mai multe societăți și entități juridice din China.

(161)

În cadrul investigației inițiale, această scutire fiscală a fost considerată specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestei scutiri la întreprinderile rezidente calificate care beneficiază de un sprijin major din partea statului și a căror dezvoltare este încurajată de stat.

(162)

În absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că această scutire fiscală este specifică din aceleași motive.

(163)

Avantajul pentru beneficiarii acestui sistem ar fi egal cu economiile fiscale. În absența unor răspunsuri la chestionare din partea producătorilor chinezi și a GC, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea compensării privind impozitul pe profit primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(164)

Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a fost în măsură să concluzioneze că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, compensarea privind impozitul pe profit a continuat să fie furnizată industriei MFS, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(165)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub forma scutirii fiscale descrise mai sus. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, aceste programe de subvenții sunt considerate în continuare ca fiind pasibile de măsuri compensatorii.

(166)

Potrivit legislației chineze, o organizație sau o persoană care are în folosință terenuri în municipii, orașe și localități administrative, precum și în zone industriale și miniere plătește în mod normal impozitul pe utilizarea terenului urban. Impozitul pe utilizarea terenurilor este colectat de autoritățile fiscale locale din zona în care este utilizat terenul. Cu toate acestea, anumite categorii de terenuri, cum ar fi terenurile care au fost recuperate din mare, terenurile date în folosința instituțiilor guvernamentale, a organizațiilor populare și a unităților militare pentru uzul propriu, terenurile date în folosința instituțiilor finanțate prin alocări de la Ministerul Finanțelor, terenurile utilizate de temple religioase, parcurile publice, siturile publice istorice sau cu caracter pitoresc, străzile, drumurile, piețele publice, peluzele și alte terenuri publice urbane sunt scutite de impozitul pe utilizarea terenului.

(167)

Temeiul juridic al acestui program este următorul:

(168)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că CNBM a beneficiat de rambursări ale plății impozitelor pe utilizarea terenurilor din partea Biroului local de resurse funciare, deși nu se încadra în niciuna dintre categoriile scutite de impozit stabilite de legislația națională menționată mai sus (70).

(169)

Reclamantul a subliniat că acesta nu este, de fapt, un caz izolat. În cadrul mai multor alte investigații, Comisia a constatat, de asemenea, că societățile chineze au beneficiat de acest sistem, chiar dacă nu se încadrau în una dintre categoriile scutite (71). În cadrul investigațiilor recente, Comisia a constatat că societățile beneficiază de o reducere a impozitului pe utilizarea terenurilor cu 50 % până la 60 % și chiar până la 100 % (în cadrul măsurilor luate de GC în contextul pandemiei de COVID-19) (72).

(170)

Prin urmare, solicitantul a susținut că era puțin probabil ca astfel de practici să fi fost întrerupte în perioada investigației de reexaminare. Dimpotrivă, astfel cum s-a explicat mai sus, reducerile impozitelor pe utilizarea terenurilor au fost prelungite în continuare în contextul pandemiei de COVID-19.

(171)

În absența unor elemente de probă care să arate că grupul CNBM a încetat să mai primească aceste rambursări ale plății impozitelor pe utilizarea terenurilor de către biroul funciar local, pe baza datelor disponibile, Comisia a concluzionat că cel puțin CNBM a continuat să beneficieze de aceste avantaje.

(172)

Investigația inițială a concluzionat că terenul folosit de producătorul-exportator cooperant care a beneficiat de scutirea de impozitul pe utilizarea terenurilor nu se încadra în niciuna dintre categoriile de terenuri care sunt scutite prin lege de impozitul pe utilizarea terenurilor. Prin urmare, nu se poate concluziona că acești producători-exportatori au îndeplinit vreunul dintre criteriile stabilite prin reglementările privind impozitul pe utilizarea terenurilor. În consecință, măsura de scutire a acestor producători-exportatori de impozitul pe utilizarea terenurilor este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(173)

În absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că această scutire fiscală este specifică din aceleași motive.

(174)

Avantajul pentru beneficiarii acestui sistem ar fi egal cu rambursarea impozitului pe utilizarea terenurilor plătit. În absența cooperării din partea producătorilor chinezi și a GC, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea compensării privind impozitul pe profit primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(175)

Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a fost în măsură să concluzioneze că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, compensarea privind impozitul pe profit a continuat să fie furnizată industriei MFS, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(176)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub forma rambursării impozitelor descrise mai sus. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, aceste programe de subvenții sunt considerate în continuare ca fiind pasibile de măsuri compensatorii.

(177)

Solicitantul a susținut că producătorii-exportatori chinezi au continuat să beneficieze de pe urma furnizării de bunuri și servicii contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(178)

În cadrul investigației inițiale, întrucât grupurile de societăți care făceau obiectul investigației erau integrate pe verticală, principalii furnizori de materii prime au fost incluși în investigație de către Comisie. Prin urmare, subvențiile primite la nivelul acestor furnizori afiliați au fost integrate în calculele pentru fiecare sistem de subvenții. Cu toate acestea, în cadrul prezentei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor nu au fost găsite suficiente elemente de probă pentru a susține afirmația privind furnizarea de bunuri de către furnizorii neafiliați către producătorii de MFS contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(179)

Prin urmare, Comisia nu a considerat necesar să examineze acest sistem.

(180)

Toate terenurile din China sunt deținute fie de către stat, fie de către o colectivitate, constituită din sate sau comune, înainte ca dreptul de proprietate sau uzufructul asupra terenurilor să poată fi înregistrat sau acordat unei întreprinderi sau unor proprietari individuali. Toate parcelele de teren din zonele urbane sunt deținute de către stat și toate parcelele de teren din zonele rurale sunt deținute de sate sau comune.

(181)

În temeiul dreptului constituțional al Chinei, precum și al dreptului funciar, societățile și persoanele fizice pot, totuși, să achiziționeze „drepturi de folosință asupra terenurilor”. Pentru terenuri industriale, concesiunea este în mod normal de 50 de ani, putând fi reînnoită pentru o perioadă suplimentară de 50 de ani. În plus, următoarele documente conțin, de asemenea, norme relevante pentru acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor:

(182)

În conformitate cu articolul 10 din Dispozițiile privind alocarea drepturilor de folosință asupra terenurilor publice pentru construcții prin cereri de oferte, licitații și cotații, autoritățile locale stabilesc prețurile terenurilor în conformitate cu sistemul de evaluare a terenurilor urbane, care este actualizat doar o dată la trei ani, și cu politica industrială a guvernului.

(183)

După cum s-a stabilit în cadrul investigației inițiale, prețurile plătite pentru drepturile de folosință asupra terenurilor (DFT) în China nu erau reprezentative pentru un preț al pieței stabilit de cererea și oferta de pe piața liberă, deoarece s-a constatat că sistemul de licitații era neclar, lipsit de transparență și nefuncțional în practică, iar prețurile erau stabilite în mod arbitrar de către autorități. În schimb, așa cum s-a menționat, autoritățile fixează prețurile terenurilor în conformitate cu Sistemul de Evaluare a Terenurilor Urbane care le impune să ia în considerare, printre alte criterii, și politica industrială atunci când stabilesc prețurile terenurilor industriale.

(184)

Investigația inițială a constatat, de asemenea, că majoritatea exportatorilor incluși în eșantion au obținut DFT prin alocare directă la prețuri negociate, și nu prin licitații concurențiale. În cazurile în care a avut loc efectiv o licitație, a participat un singur ofertant, iar prețul final a fost același cu prețul de pornire. Nu s-a putut demonstra că prețul inițial a fost stabilit în mod independent și corespundea valorii de piață a dreptului de folosință asupra terenurilor. În plus, unele societăți au primit rambursări din partea autorităților locale după achiziționarea de DFT, în timp ce altele (de exemplu, grupul CNBM) au fost autorizate să amâne plățile timp de mai mulți ani de la începerea utilizării terenurilor.

(185)

În perioada investigației de reexaminare, cadrul juridic care reglementează acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor în China a rămas neschimbat. În plus, în cadrul investigațiilor antisubvenție recente, Comisia a stabilit că industriile încurajate, printre care industria MFS, continuă să beneficieze de dreptul de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată (73).

(186)

În absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că producătorii de MFS din China continuă să beneficieze de subvenții sub formă de drepturi de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, ceea ce conferă un avantaj societăților beneficiare.

(187)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 183 de mai sus, prețul DFT stabilit de autoritățile locale trebuie să țină seama de politica industrială a guvernului. În cadrul acestei politici industriale, astfel cum se descrie mai sus, industria MFS este enumerată ca industrie încurajată. În plus, Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat prevede că autoritățile publice trebuie să se asigure că industriile încurajate primesc terenuri. Articolul 18 din Decizia nr. 40 precizează explicit faptul că industriile „restricționate” nu vor avea acces la drepturi de folosință asupra terenurilor.

(188)

De aici rezultă că subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât furnizarea preferențială de terenuri este limitată la societățile care aparțin anumitor industrii, în acest caz sectorului MFS, iar practicile guvernului în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(189)

Avantajul pentru beneficiarii acestui sistem este egal cu diferența dintre prețul pieței pe care l-ar fi plătit pentru DFT și prețul pe care l-au plătit efectiv. În absența cooperării din partea producătorilor chinezi și a GC, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea contribuției financiare primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(190)

Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a fost în măsură să concluzioneze că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, terenurile au continuat să fie furnizate producătorilor-exportatori contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(191)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să primească terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, aceste programe de subvenții sunt considerate în continuare ca fiind pasibile de măsuri compensatorii.

(192)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că unii mari utilizatori industriali esențiali de energie electrică sunt autorizați să achiziționeze energie electrică direct de la producătorii de energie electrică în locul cumpărării de la rețea, fie prin semnarea de acorduri de achiziție directă, fie prin faptul că sunt autorizați să participe la „sistemul de comercializare a energiei electrice orientat către piață”. Unii dintre producătorii de MFS incluși în eșantion în investigația inițială au beneficiat de un astfel de tratament. Pentru majoritatea societăților care au făcut obiectul investigației, prețurile obținute prin aceste contracte/acest sistem de comercializare erau mai mici decât prețurile stabilite la nivel de provincie pentru marii clienți industriali.

(193)

În cadrul investigației inițiale, s-a constatat că posibilitatea de a încheia astfel de contracte directe sau de a fi autorizat pentru a participa la „sistemul de comercializare a energiei electrice orientat către piață” nu era deschisă tuturor marilor consumatori industriali. La nivel național, avizele Comitetului Central al Partidului Comunist din China și ale Consiliului de Stat privind aprofundarea în continuare a reformei sistemului energetic au precizat faptul că „întreprinderile care nu se conformează politicii industriale naționale și ale căror produse și procese sunt eliminate nu ar trebui să participe la tranzacții directe (74)”.

(194)

Investigația inițială a constatat că legislația prevedea o aplicare selectivă a tranzacțiilor directe pe piața energiei electrice în cazul anumitor industrii, cum ar fi industria materialelor de construcții și industria de înaltă tehnologie. Această aplicare selectivă are ca rezultat aplicarea de către stat a unor prețuri mai mici pentru energia electrică în cazul societăților din aceste industrii (75).

(195)

Cadrul juridic relevant în perioada investigației de reexaminare rămâne neschimbat și constă în:

(196)

În cursul consultărilor prealabile deschiderii investigației, GC a susținut că sistemul energetic al Chinei a făcut obiectul unor reforme profunde orientate către piață și că investigațiile recente ale Comisiei nu au identificat aceste programe ca subvenții. Cu toate acestea, GC nu a cooperat în continuare la investigație și nu a furnizat elemente de probă suplimentare în sprijinul acestei afirmații, nici nu a demonstrat care ar fi aceste modificări legislative.

(197)

În absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că sistemul de subvenții continuă să se aplice în același mod, acordând producătorilor de MFS selectați capacitatea de a semna acorduri de achiziție directă sau de a fi autorizați să participe la „sistemul de comercializare a energiei electrice orientat către piață” și de a beneficia de energie electrică la tarife reduse.

(198)

Investigația inițială a constatat că această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestui regim la întreprinderile care se conformează anumitor obiective ale politicii industriale stabilite de stat și ale căror produse sau procese nu au fost eliminate ca neeligibile.

(199)

În absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că această subvenție este specifică din aceleași motive.

(200)

Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia realizată la prețul energiei electrice, întrucât energia electrică a fost furnizată la prețuri mai mici decât prețul normal din rețea, plătit de alți mari utilizatori industriali care nu pot beneficia de furnizarea directă.

(201)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi și a GC, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea contribuției financiare primite în cadrul acestui sistem în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(202)

Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a fost în măsură să concluzioneze că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, energia electrică a continuat să fie furnizată industriei MFS contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(203)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricăror argumente contrare, Comisia a concluzionat că industria MFS din China a continuat să beneficieze de subvenții sub forma furnizării de energie electrică contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată descrise mai sus. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, acest program de subvenții este considerat în continuare ca fiind pasibil de măsuri compensatorii.

(204)

Pe baza informațiilor cuprinse în cererea de reexaminare, în memorandumul privind caracterul suficient al elementelor de probă, în avizul de deschidere și în răspunsul GE la chestionarul Comisiei, a fost examinată presupusa subvenționare prin următoarele sisteme ale GE:

(205)

Presupusa subvenționare din Egipt se referă la două societăți afiliate: Jushi Egypt Fiberglass Industry S.A.E („Jushi Egypt”) și Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics S.A.E („Hengshi Egypt”). Societățile-mamă ale ambelor societăți își au sediul în China și fac parte din grupul CNBM, controlat în ultimă instanță de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat (denumit în continuare „SASAC”) (76). GE a confirmat că acești doi producători rămân singurii producători de MFS din Egipt.

(206)

Investigația inițială a constatat că au fost acordate direct de GE către Jushi Egipt și/sau Hengshi Egipt (77) subvenții sub formă de venituri publice nepercepute sau necolectate, în mod normal exigibile, și sub formă de furnizare de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată [literele (d), (e), (f) și (g) de mai sus]. Cu toate acestea, s-a constatat că au fost efectuate transferuri directe de fonduri de către GC prin intermediul unor bănci de stat sau dirijate în alt mod de stat (78). Investigația inițială a constatat că GE a recunoscut și a adoptat aceste subvenții, care au fost așadar atribuite GE ca subvenții proprii. Prin urmare, GE a fost considerat a fi autoritatea care acordă subvențiile în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul antisubvenție de bază în ceea ce privește aceste subvenții (79). Cererea de reexaminare a susținut că subvențiile menționate mai sus au continuat în același mod.

(207)

Astfel cum s-a descris deja la punctul 3.1 de mai sus, GC nu a cooperat la investigație, iar chestionarele specifice destinate EXIM și Sinosure nu au primit răspuns.

(208)

Așa cum s-a menționat în considerentele 19 și 21 de mai sus, Jushi Egypt și Hengshi Egypt nu au cooperat la investigație și nu au furnizat răspunsuri la chestionare. În consecință, prin nota verbală din 18 martie 2026, Comisia a informat GE cu privire la acest fapt, subliniind că intenționează să aplice articolul 28 din regulamentul de bază și să își bazeze constatările pe datele disponibile în ceea ce privește producătorii-exportatori producătoriși l-a invitat să transmită observații. Nu s-au primit observații cu privire la acest aspect.

(209)

În schimb, GE a cooperat la investigație și a furnizat un răspuns la chestionar. Chestionarul pentru GE a inclus și un chestionar specific pentru TEDA Egypt Investment Co. (denumită în continuare „TEDA Egypt”). Inițial, GE nu a transmis răspunsul la chestionarul specific pentru TEDA Egypt, transmițându-l doar după vizita de verificare. Prin urmare, Comisia a stabilit să aplice datele disponibile.

(210)

De asemenea, a avut loc o vizită de verificare la sediile următoarelor autorități guvernamentale egiptene:

(211)

Cu toate acestea, Comisia a considerat că nici după vizita de verificare nu a primit explicații complete cu privire la anumite întrebări ridicate în cursul investigației, iar anumite documente solicitate nu au fost prezentate de GE. În plus, chiar dacă vizita la TEDA Egypt a fost planificată inițial pentru vizita de verificare, TEDA Egypt a refuzat, în cele din urmă, să se întâlnească cu echipa Comisiei.

(212)

În consecință, la 18 martie 2026, Comisia a informat GE cu privire la acest fapt printr-o notă verbală, subliniind că intenționează să aplice articolul 28 din regulamentul de bază în ceea ce privește aspectele care nu au fost clarificate pe deplin.

(213)

GE a obiectat cu privire la aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază, susținând că aceasta ar trebui să fie o măsură excepțională care necesită demonstrarea faptului că partea în cauză a refuzat în mod deliberat să acorde accesul la informațiile necesare sau a obstrucționat în mod semnificativ investigația. GE a subliniat că a cooperat cu diligență pe parcursul investigației și că orice dificultate de a furniza toate detaliile solicitate a rezultat din incapacitatea de fapt sau de drept de a furniza informațiile, mai degrabă decât dintr-o încercare de a le ascunde.

(214)

GE a subliniat, de asemenea, că invocarea articolului 28 din regulamentul de bază nu poate fi utilizată ca instrument punitiv menit să sancționeze partea interesată. Mai degrabă, unicul scop al recurgerii la datele disponibile în temeiul acestei dispoziții este de a permite Comisiei să își continue investigația în pofida absenței anumitor date.

(215)

În fine, GE a subliniat că Comisia nu a furnizat o motivare adecvată pentru a justifica respingerea totală a datelor reale, astfel cum se prevede la articolul 28 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(216)

În această privință, Comisia a clarificat faptul că, așa cum s-a indicat în nota verbală din 18 martie 2026 și în alte comunicări cu GE, Comisia a recunoscut eforturile și diligența cu care GE a cooperat cu Comisia, precum și faptul că a furnizat majoritatea explicațiilor și documentelor solicitate. După cum s-a explicat în nota verbală, Comisia nu a intenționat să respingă complet toate datele furnizate. În schimb, nota verbală era menită să informeze GE că Comisia intenționa să recurgă la datele disponibile numai în ceea ce privește numărul limitat de aspecte care nu au fost pe deplin clarificate, tocmai pentru a permite Comisiei să își continue investigația în pofida absenței anumitor date.

(217)

În acest sens, Comisia a subliniat că nota verbală nu imputa o tentativă de disimulare a informațiilor. În orice caz, este nerelevant dacă anumite informații și/sau documente sunt ascunse în mod deliberat sau nu pot fi furnizate din rațiuni tehnice, de fapt sau de drept. Lista informațiilor lipsă furnizată împreună cu nota verbală a fost o expunere a faptelor fără o judecată de valoare, indicând documentele care au fost solicitate, dar nu au fost primite și explicațiile pe care Comisia le-a considerat incomplete, justificând astfel o aplicare parțială a datelor disponibile, limitată la punctele respective. Elementele specifice pentru care Comisia s-a bazat pe datele disponibile sunt detaliate în părțile relevante ale analizei de mai jos.

(218)

Jushi Egypt și Henghsi Egypt sunt situate în Zona de cooperare economică și comercială China-Egipt din Suez (denumită în continuare „zona SETC”). Această zonă acoperă o suprafață de 7,34 km2, care este împărțită într-o suprafață inițială de 1,34 km2 și o suprafață de extindere de 6 km2.

(219)

Investigația inițială a constatat că această zonă economică specială a fost creată în comun de China și Egipt. Contextul juridic și factual al înființării zonei SETC a fost descris în considerentele 647-669 din investigația inițială.

(220)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, cooperarea privind instituirea zonei SETC a început în anii 1990, GE căutând să valorifice experiența Chinei în dezvoltarea zonelor economice speciale, pentru a institui o zonă similară în Egipt. În 1997, prim-miniștrii Chinei și Egiptului au semnat un memorandum de înțelegere, în care cele două țări „au convenit să coopereze pentru dezvoltarea zonei economice libere din nordul Golfului Suez”. Tianjin Teda Investment Holding Co., Ltd. („Tianjin TEDA”), o întreprindere de stat chineză, și mai multe întreprinderi de stat egiptene au înființat Egypt China Joint Venture Company (denumită în continuare „ECJV”) pentru a gestiona dezvoltarea inițială a zonei, partea egipteană deținând o participație de 90 % în ECJV. În 1998 au fost transferate terenuri către ECJV, dar progresele au stagnat timp de mai mulți ani. În 2002, zona mai extinsă în care este situată zona SETC a fost clasificată ca zonă economică specială, dispozițiile Legii nr. 83/2002 privind zonele economice cu caracter special (denumită în continuare „Legea nr. 83/2002”) devenind aplicabile zonei SETC.

(221)

Un nou impuls pentru dezvoltare a fost dat în 2006, când China a promovat „politica Go Global” pentru ca întreprinderile sale să investească în străinătate, ceea ce a condus la propunerea de către MOFCOM a înființării așa-numitelor „zone de comerț și cooperare de peste hotare” și la declararea zonei SETC ca una dintre primele 18 astfel de zone aprobate oficial. În 2007, MOFCOM a organizat o licitație pentru desemnarea dezvoltatorilor pentru aceste zone, iar Tianjin TEDA a câștigat licitația pentru zona SETC.

(222)

În 2008, Tianjin TEDA a instituit o societate mixtă împreună cu Fondul de dezvoltare China-Africa, înființând societatea China-Africa TEDA Investment Co., Ltd. (denumită în continuare „China-Africa TEDA”) ca principală entitate a părții chineze pentru dezvoltarea zonei. China-Africa TEDA și ECJV au înființat apoi o nouă societate, TEDA Egypt, pentru a gestiona dezvoltarea zonei SETC. După cum s-a menționat în considerentul 218 de mai sus, zona avea o suprafață inițială de 1,34 km2, care a fost extinsă cu încă 6 km2 în 2013.

(223)

Progresele ulterioare au avansat rapid și, până la sfârșitul anului 2011, întreaga infrastructură din zona inițială a fost finalizată. Zona SETC a continuat apoi să fie dezvoltată în cadrul principalelor strategii ale fiecărei țări: inițiativa „O centură, un drum” adoptată de China în 2013 și „Planul de dezvoltare a coridorului Canalului Suez” adoptat de Egipt în 2014. În contextul acestui plan, în 2015, zona SETC a fost integrată în mod oficial într-o zonă mai vastă, Zona economică a Canalului Suez (denumită în continuare „Zona CS”). Această zonă de aproximativ 461 km2 a fost clasificată de la momentul respectiv drept „zonă economică cu caracter special”, în conformitate cu Legea nr. 83/2002, cu modificările ulterioare.

(224)

În cursul vizitei de stat a președintelui Xi Jinping în Egipt din ianuarie 2016, cele două guverne au semnat, de asemenea, „Acordul dintre Ministerul Comerțului din Republica Populară Chineză și Autoritatea Generală a Republicii Arabe Egipt pentru zona de cooperare economică și comercială Suez” (denumit în continuare „acordul de cooperare”). Scopul acestui acord a fost de a codifica practica consacrată și de a oficializa cooperarea dintre China și Egipt în cadrul inițiativei „O centură, un drum”, inclusiv sprijinul GC pentru societățile din străinătate.

(225)

În fine, în 2016 a fost semnat, de asemenea, un acord de cooperare între GE și GC, ca un cadru scris de cooperare în zona SETC, pentru a o oficializa în cadrul inițiativei „O centură, un drum”. Acordul a recunoscut în mod specific zona SETC ca zonă de cooperare economică și comercială de peste hotare a Chinei, care are dreptul la sprijin politic relevant și la facilitare din partea GC. De asemenea, a fost instituit un mecanism de consultare pe trei niveluri, care implica diferite departamente guvernamentale din ambele națiuni pentru a facilita punerea sa în aplicare.

(226)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că GE a aprobat acordarea de sprijin financiar preferențial de către GC producătorilor situați în zona SETC, în conformitate cu angajamentele convenite pentru a dezvolta și a sprijini activitățile economice din zonă. Comisia a concluzionat așadar că contribuțiile financiare sub forma finanțării preferențiale acordate de organismele publice chineze către Jushi Egypt și Hengshi Egypt pot fi atribuite GE în calitate de autoritate publică a țării de origine sau de export în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) din regulamentul de bază (80).

(227)

În cursul consultărilor care au avut loc înainte de deschiderea investigației cu GE și GC, ambele guverne au susținut că investigația privind astfel de subvenții „transnaționale” încălca Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii (denumit în continuare „Acordul SMC”) și că nu exista nicio dovadă că Egiptul a „recunoscut și adoptat” subvenții chineze. GE a reiterat aceste afirmații pe tot parcursul investigației, susținând că nu există niciun temei juridic nici în Acordul SMC, nici în regulamentul de bază pentru a atribui GE sprijinul financiar acordat de China societăților Jushi Egypt și Hengshi Egypt.

(228)

În cursul prezentei investigații, a fost publicat raportul grupului special în cauza Uniunea Europeană – Taxe compensatorii pentru produsele plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece din Indonezia (DS616). Grupul special a constatat că atribuirea contribuțiilor financiare furnizate de un guvern (entități de stat chineze) guvernului unei alte țări (Indonezia) încalcă Acordul SMC. GE a susținut că constatările grupului special validau argumentele sale privind ilegalitatea atribuirii descrise în temeiul Acordului SMC și că, prin urmare, Comisia ar trebui să încheie prezenta investigație.

(229)

Comisia a contestat însă constatările de mai sus ale grupului special, iar până în prezent nu a fost pronunțată o decizie finală în cadrul OMC. Prin urmare, constatările grupului special din cauza DS616 nu constituie un precedent relevant în acest moment. În același timp, în cauzele conexate C-269/23P și C-272/23P (81), în urma unui recurs împotriva regulamentului inițial, precum și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/870 al Comisiei (82), Curtea de Justiție a hotărât că o contribuție financiară acordată de guvernul unei țări A entităților exportatoare stabilite în țara B poate fi, de fapt, atribuită țării B în anumite condiții.

(230)

Curtea de Justiție a statuat că, potrivit articolelor 2 și 6 din regulamentul de bază, o subvenție poate lua forma unei investiții străine, efectuată de autoritățile publice dintr-o anumită țară terță (țara A), în una sau în mai multe societăți stabilite într-o altă țară terță (țara B), cu condiția ca comportamentul autorităților publice din aceasta din urmă să permită să se considere că au acordat contribuția financiară menționată societăților respective, acordându-le în mod formal sau permițându-le în practică să beneficieze de ea (83). Situația poate fi aceasta în special atunci când punerea în aplicare a unei legislații, adoptarea unei decizii, acordarea unei autorizații sau recurgerea la orice altă măsură de către țara B este necesară pentru a permite acestor societăți să obțină beneficiul, pe teritoriul țării B, al unei contribuții financiare din partea țării A, indiferent dacă această necesitate este de ordin juridic sau decurge din faptul că țara A a condiționat, în practică, beneficiul acestei contribuții financiare de o astfel de legislație, decizie, autorizare sau altă măsură.

(231)

Astfel cum s-a stabilit în regulamentul inițial, GC și GE au cooperat îndeaproape la instituirea zonei SETC ca zonă cu caracteristici juridice și economice speciale, ceea ce a permis GC să urmărească obiectivele de extindere spre exterior a industriilor sale în cadrul inițiativei „O centură, un drum” și al politicilor de investiții externe („going out” policies) și să confere facilitățile inerente acestor inițiative. Aceste eforturi ale GE de a institui zona SETC și coordonarea amplă cu GC în acest scop echivalează în mod clar cu un comportament care permite să se considere că GE a acordat aceste contribuții financiare societăților Jushi Egypt și Hengshi Egypt, permițându-le în practică să beneficieze de acestea în cadrul cooperării descrise.

(232)

Deși Comisia s-a bazat parțial pe datele disponibile atunci când a ajuns la concluziile sale privind cadrul juridic și factual al instituirii zonei SETC (84), nu a fost prezentat sau disponibil niciun element de probă nou care să invalideze vreuna dintre concluziile la care s-a ajuns în acest sens. Prin urmare, Comisia a susținut că furnizarea de sprijin financiar de către GC către Jushi Egypt și Hengshi Egypt poate fi atribuită GE pe baza elementelor de probă disponibile.

(233)

În urma comunicării constatărilor, GE și-a reiterat afirmațiile potrivit cărora atribuirea către GE a oricărui sprijin financiar acordat de China către Jushi Egypt și Hengshi Egypt este contrară dispozițiilor Acordului SMC și ale regulamentului de bază, astfel cum s-a confirmat în cauza DS616.

(234)

Comisia a subliniat că a explicat deja în considerentele 227-230 că constatările grupului special în cauza DS616 nu constituie un precedent relevant, deoarece Comisia a contestat aceste constatări. În același timp, astfel cum se descrie în aceleași considerente, Curtea de Justiție a confirmat că o astfel de atribuire este posibilă în temeiul regulamentului de bază.

(235)

Prin urmare, în absența unor argumente contrare noi, Comisia a respins afirmațiile GE.

(236)

Investigația inițială a constatat că Jushi Egypt a primit subvenții prin intermediul unor mecanisme de creditare preferențiale din partea băncilor chineze de susținere a politicilor, acționând în calitate de organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) și al articolului 3 din regulamentul de bază. Aceste împrumuturi au fost acordate atât direct societății Jushi Egypt de către China Development Bank (denumită în continuare „CDB”) și EXIM (85), cât și sub formă de împrumuturi intragrup de la societatea-mamă, Jushi China (86). În acest din urmă caz, în loc ca Jushi Egypt să primească împrumuturile direct de la băncile chineze, Jushi China a obținut finanțarea preferențială de la aceste instituții și apoi a transferat avantajul acestor împrumuturi activităților sale de producție din Egipt (Jushi Egypt).

(237)

În cadrul prezentei investigații, în absența cooperării din partea GC, a oricăreia dintre băncile de stat din China pentru care Comisia a trimis chestionare specifice către GC sau a oricăruia dintre producătorii-exportatori din China sau Egipt, Comisia s-a bazat pe datele disponibile pentru a stabili dacă producătorii-exportatori egipteni continuă să beneficieze de acordarea de împrumuturi preferențiale.

(238)

După cum s-a explicat în considerentele 56-69 de mai sus, Comisia a concluzionat că obiectivele de politică publică specifice sunt puse în aplicare de băncile de stat în exercitarea funcțiilor guvernamentale în ceea ce privește industria fibrei de sticlă, în special EXIM, acționând astfel în calitate de organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază, coroborat cu articolul 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (i) din regulamentul de bază. Chiar dacă nu ar fi fost considerate organisme publice, Comisia a constatat că băncile respective, precum și băncile private ar fi, de asemenea, considerate a fi primit sarcini și ordine din partea GC pentru a executa funcții care incumbă în mod normal autorităților publice, în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (iv) din regulamentul de bază.

(239)

Un cadru juridic suplimentar se aplică, de asemenea, împrumuturilor acordate de EXIM și CDB societății Jushi Egypt, așa cum a fost stabilit deja în cadrul investigației inițiale (87).

(240)

La 6 noiembrie 2009, China-Africa TEDA și EXIM au semnat un memorandum de cooperare strategică, propunând un plan global cu o sumă totală de până la 6 miliarde RMB pentru a realiza o cooperare strategică globală în zonele de cooperare economică și comercială de peste hotare.

(241)

La 7 noiembrie 2009, șase zone de cooperare economică și comercială din Africa, printre care și zona SETC, au semnat Pactul comun între zonele de cooperare economică și comercială chineze de peste hotare (africane) și Fondul de dezvoltare China-Africa (China Africa Development Fund, denumit în continuare „CADF”), o filială a CDB.

(242)

În plus, în 2013, MOFCOM a emis un „Aviz privind aspecte legate de sprijinul acordat de Banca de Dezvoltare a Chinei pentru instituirea și dezvoltarea zonelor de cooperare economică și comercială de peste hotare”. Conform acestui aviz, MOFCOM și CDB vor „furniza sprijin politic pentru investiții și finanțare pentru întreprinderile care pătrund în zonele de cooperare eligibile”. CDB va „clarifica condițiile de bază pentru finanțarea prioritară în zona de cooperare, în conformitate cu cerințele Ministerului Comerțului și ale Ministerului Finanțelor” și va „sprijini în mod selectiv proiectele din cadrul proiectelor de construcție și cooperare cărora MOFCOM le-a acordat o atenție deosebită, împreună cu guvernele gazdă ale zonei de cooperare”.

(243)

În plus, articolul 4 din Acordul de cooperare din 2016 semnat între China și Egipt prevede că „Guvernul Chinei identifică zona de cooperare ca fiind zona de cooperare economică și comercială de peste hotare a Chinei. Zona de cooperare [...] are dreptul la sprijinul și facilitarea acordate de guvernul chinez zonelor de cooperare economică și comercială de peste hotare”. În plus, în conformitate cu articolul 5, guvernul chinez sprijină, de asemenea, zona de cooperare prin „încurajarea instituțiilor financiare relevante să ofere facilități de finanțare pentru [...] proiectele de investiții din zona de cooperare, cu condiția îndeplinirii condițiilor de acordare a împrumuturilor și a cerințelor privind utilizarea împrumuturilor”.

(244)

Totodată, articolul 2 punctul (IV) din „Acordul de cooperare privind instituirea unui Comitet de gestionare pentru Zona de cooperare economică și comercială China-Egipt din Suez”, care pune în aplicare acordul menționat anterior, prevede, de asemenea, că Comitetul de gestionare instituit trebuie „să depună toate eforturile pentru a pune în aplicare toate politicile de stimulare ale legilor și reglementărilor chineze și egiptene în mod armonios”, iar articolul 2 punctul (V) adaugă că acesta „coordonează și facilitează instituțiile financiare relevante, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, instituțiile bancare, instituțiile de asigurări și diferitele fonduri care oferă sprijin sub formă de credite pentru zona de cooperare și întreprinderile rezidente și ajută zonele de cooperare și întreprinderile rezidente să exploreze mai multe canale de finanțare”.

(245)

Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că instituțiile financiare chineze de stat, inclusiv EXIM și CDB, au pus în aplicare cadrul juridic prezentat mai sus în exercitarea unor funcții guvernamentale în ceea ce privește sectorul MFS și, în special, filialele străine ale societăților chineze stabilite în zona SETC. Prin urmare, acestea au fost organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (i) din regulamentul de bază și în conformitate cu jurisprudența relevantă a OMC. Chiar dacă nu ar fi fost considerate organisme publice, Comisia a susținut că ele ar trebui considerate a fi primit sarcini și ordine din partea GC pentru a executa funcții care incumbă în mod normal autorităților publice, în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (iv) din regulamentul de bază.

(246)

Acordurile de împrumut specifice și detaliile împrumuturilor intragrup între entitățile Jushi nu sunt informații disponibile public și nu au fost puse la dispoziția Comisiei. Prin urmare, natura exactă, numărul, valoarea și condițiile preferențiale ale acestor împrumuturi nu au putut fi stabilite cu precizie. Cu toate acestea, nu a existat nicio dovadă care să demonstreze că subvenționarea în cadrul acestui sistem a fost întreruptă. Dimpotrivă, datele disponibile au arătat că subvenționarea în cadrul acestui sistem a continuat în perioada investigației de reexaminare.

(247)

Mai precis, în cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că CDB și EXIM au acordat societății Jushi Egypt două împrumuturi în valoare totală de 200 de milioane USD. Primul împrumut (din 2012) a fost utilizat pentru a finanța demararea activităților fabricii, iar al doilea (din 2016) corespundea unui proiect de extindere pentru o linie de producție suplimentară (88). Cu toate acestea, s-a constatat că aceste împrumuturi în sine nu au fost suficiente pentru a acoperi nevoile totale de finanțare pentru dezvoltarea activităților de producție. Astfel, în perioada 2014-2018, Jushi China a acordat, de asemenea, Jushi Egypt o serie de împrumuturi intragrup, în valoare totală de 260 de milioane USD (89).

(248)

Elementele de probă colectate în cadrul prezentei investigații au arătat că Jushi Egypt a fost implicată într-un alt proiect de extindere a capacității de producție în cursul perioadei examinate. Conturile financiare ale Jushi China au arătat că Jushi Egypt era una dintre entitățile sale de peste hotare care aveau un proiect de construcție a unei linii de producție în curs de desfășurare. Investigația a constatat, de asemenea, că Jushi Egypt a cumpărat cel puțin o parcelă suplimentară de teren după investigația inițială pentru extinderea instalațiilor sale (90), necesitând un volum mare de fonduri.

(249)

GE a confirmat că nicio bancă egipteană nu a acordat împrumuturi către Jushi Egypt sau Hengshi Egypt în cursul perioadei în cauză, de unde se poate deduce că Jushi Egypt trebuie să fi continuat să se bazeze pe împrumuturi de la băncile CDB și EXIM, pe împrumuturi intragrup de la societatea-mamă sau pe ambele, ca sursă de finanțare a unor cheltuieli atât de mari.

(250)

În același timp, astfel cum s-a stabilit în considerentele 70-81 de mai sus, producătorii chinezi de MFS au continuat să beneficieze de sume mari de finanțare preferențială din partea băncilor de stat, inclusiv de împrumuturi pentru Jushi China.

(251)

De asemenea, Comisia a constatat în mod constant în mai multe investigații recente că industriile încurajate, cum ar fi industria MFS, primesc subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii sub forma unei finanțări preferențiale din partea băncilor de stat (91).

(252)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, pe baza datelor disponibile, că Jushi Egypt a continuat să primească împrumuturi preferențiale de la băncile CDB și EXIM, de la societatea sa mamă sau de la ambele.

(253)

În absența cooperării din partea GC, a producătorilor-exportatori chinezi și a producătorilor-exportatori egipteni ca filiale ale acestora, Comisia nu a deținut informații specifice societăților pe baza cărora să poată calcula valoarea subvenției primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(254)

Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a fost în măsură să concluzioneze că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, împrumuturile preferențiale au continuat să fie furnizate Jushi Egypt, în conformitate cu politica prevăzută în planurile și directivele specifice referitoare la industria MFS.

(255)

Așa cum s-a descris la punctele 4.1 și 4.2 de mai sus, Comisia a concluzionat că GE a fost autoritatea care acorda subvențiile, în ceea ce privește finanțarea preferențială. GE a permis Jushi Egypt să beneficieze în practică de această finanțare preferențială în cadrul cooperării descrise cu GC, recunoscând și adoptând desemnarea de către GC a zonei SETC ca teritoriu de investiții de peste hotare în temeiul articolului 4 din Acordul de cooperare și a aprobat punerea în aplicare deplină a acesteia, printre altele prin acordarea de finanțare preferențială de către GC.

(256)

În acest cadru, subvențiile au fost limitate la societățile înființate în zona SETC. Prin urmare, Comisia a concluzionat că acestea erau subvenții regionale în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază și că se încadrau în sfera de competență a autorității care acordă subvenția, în conformitate cu articolul 4 alineatele (2)-(4) din regulamentul de bază.

(257)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că Jushi Egypt a continuat să primească subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii sub formă de finanțare preferențială din partea băncilor chineze de stat, fie sub formă de împrumuturi directe, fie sub formă de împrumuturi intragrup de la societatea-mamă, Jushi China.

(258)

Investigația inițială a constatat că Jushi Egypt a beneficiat, de asemenea, de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii sub formă de granturi, care i-au fost direcționate de CNBM, o entitate controlată de stat, prin intermediul unor injecții de capital subscris și vărsat și al unui transfer de fonduri prin intermediul altor tipuri de conturi de capital. Aceste fonduri au fost necesare în plus față de împrumuturile directe și intragrup descrise mai sus pentru a acoperi nevoile financiare ale investițiilor Jushi Egypt (92).

(259)

Investigația inițială a constatat că, între 2012 și perioada investigației inițiale, capitalul Jushi Egypt a crescut la 162 de milioane USD. Situațiile financiare ale Jushi China, prezentate de solicitant în cadrul prezentei investigații, au arătat că capitalul de bază al Jushi Egypt a rămas stabil între perioada investigației inițiale și perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, elementele de probă disponibile au arătat că nu au avut loc injecții suplimentare de capital în favoarea Jushi Egypt în cursul perioadei în cauză.

(260)

Cu toate acestea, în cadrul investigației inițiale, Comisia a calculat valoarea subvenției în perioada investigației inițiale după cum urmează. Comisia a utilizat durata medie de viață utilă a activelor Jushi Egypt pentru a amortiza valoarea subvenției, presupunând că finanțarea prin injecții de capital a fost utilizată pentru a acoperi deficitul pentru proiectele de investiții. S-a utilizat o perioadă de amortizare de 12 ani. Prin urmare, avantajul calculat în investigația inițială pentru injecțiile de capital s-a aplicat în continuare în perioada investigației de reexaminare. Această subvenție a rămas specifică, astfel cum se descrie la punctul 4.2.3.3 din regulamentul inițial.

(261)

În absența cooperării din partea Jushi Egypt, Comisia nu a deținut informații referitoare la cifra de afaceri generată de vânzările de MFS pe baza cărora să poată calcula valoarea avantajului aplicabilă în cursul perioadei investigației de reexaminare. Așa cum s-a explicat, Comisia a putut concluziona că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, Jushi Egypt a continuat să beneficieze de sprijin pentru investițiile de capital, la fel ca în investigația inițială.

(262)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că Jushi Egypt a continuat să primească subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii sub forma unor injecții de capital subscris și vărsat și a unui transfer de fonduri prin intermediul altor tipuri de conturi de capital.

(263)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că Jushi Egypt a beneficiat, de asemenea, de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii sub forma unui credit la export acordat de Sinosure în cadrul unui acord semnat de Jushi China, care acoperea și exporturile efectuate de Jushi Egypt. Investigația inițială a constatat că Sinosure este deținută de guvernul chinez, care exercită un control semnificativ și, prin urmare, constituie un organism public sau, în orice caz, primește sarcini sau ordine din partea GC, precum și că primele de asigurare a creditelor la export plătite Sinosure de către producătorii de MFS din China s-au bazat pe condiții preferențiale. Aceleași concluzii au fost desprinse și în cadrul prezentei investigații (a se vedea punctul 3.4.2 de mai sus).

(264)

Investigația inițială a constatat, de asemenea, că prima solicitată pentru exporturile din Egipt nu a fost diferită de prima pentru exporturile din China. Acest lucru a arătat că riscul de țară nu a fost luat în considerare de Sinosure la stabilirea prețului său pentru asigurarea creditelor la export și că constatările aplicabile exporturilor Jushi China se aplică și societății Jushi Egypt. Investigația inițială a constatat, de asemenea, că această subvenție este specifică, deoarece este condiționată de export în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(265)

Cu toate acestea, în pofida faptului că acest program poate face obiectul unor măsuri compensatorii, Comisia a decis, în cadrul investigației inițiale, să nu îl investigheze în continuare, deoarece orice avantaj în cadrul acestui program ar fi fost minim.

(266)

Având în vedere cele de mai sus și faptul că, în absența răspunsurilor la chestionar, Comisia nu ar fi în măsură să calculeze nicio marjă de subvenție în perioada investigației de reexaminare, Comisia a decis că nu este necesar să examineze acest sistem în cadrul prezentei investigații efectuate în perspectiva expirării măsurilor, fără a aduce atingere constatărilor privind caracterul său pasibil de măsuri compensatorii.

(267)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor, în conformitate cu observațiile sale deja descrise în considerentul 233, GE a reiterat afirmația potrivit căreia nu s-a demonstrat că au fost furnizate contribuții financiare producătorilor-exportatori egipteni de către organisme publice egiptene sau de către entități private care au primit sarcini sau ordine de la GE.

(268)

Întrucât nu au fost prezentate argumente sau elemente de probă noi pentru a invalida niciuna dintre concluziile la care s-a ajuns la punctele 4.2 și 4.3 de mai sus, Comisia a respins aceste afirmații.

(269)

Investigația inițială a constatat că Jushi Egypt și Hengshi Egypt au beneficiat de o scutire de TVA și de tarife la import pentru importurile de echipamente utilizate în procesul de producție al societăților situate în Zona CS (93).

(270)

Investigația inițială a constatat că, în conformitate cu articolul 22 din Legea nr. 83/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 27/2015 de modificare a unor dispoziții ale Legii nr. 83/2002 privind zonele economice cu caracter special (denumită în continuare „Legea nr. 27/2015”), Zona CS face parte dintr-un spațiu vamal separat din Egipt. În conformitate cu articolul 42 din Legea nr. 83/2002, echipamentele, uneltele sau aparatele importate sunt scutite de taxe și impozite la import atât timp cât sunt alocate pentru bunuri sau servicii produse pentru activitatea autorizată în cadrul Zona CS.

(271)

În ceea ce privește tratamentul TVA, investigația inițială a constatat că societățile situate în afara Zona CS plătesc TVA la import în amonte și o compensează cu TVA aferentă vânzărilor lor pe piața internă sau, dacă este cazul, solicită rambursarea TVA după exportul produselor finite. Pentru societățile situate în Zona CS, TVA este reținută și, prin urmare, nu este percepută inițial. Autoritățile fiscale au păstrat doar dreptul de a recupera TVA ulterior.

(272)

Investigația inițială a constatat că societățile situate în partea continentală a Egiptului (în afara Zona CS) care achiziționează utilaje supuse cotei de TVA aplicabile trebuie să utilizeze sumele de TVA pe care le plătesc drept credit pentru plățile viitoare. Cu toate acestea, în cazul în care soldul creditor este reținut pentru mai mult de 6 perioade fiscale (luni) consecutive, așa cum este cazul societăților a căror activitate principală este cea de export care nu pot compensa TVA achitată în amonte cu plățile viitoare, persoana înregistrată depune o cerere de rambursare a soldului. Autoritatea fiscală egipteană ar trebui să verifice corectitudinea soldului și să restituie suma în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.

(273)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a considerat că valoarea taxelor și impozitelor la import de care sunt scutite societățile din Zona CS constituie o contribuție financiară care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, ținând seama de faptul că orice echipament utilizat la fabricarea produselor, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării, va fi, cel mai probabil, utilizat pe întreaga sa durată de viață utilă pe teritoriul egiptean fără a fi reexportat sau vândut pe piața internă. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a acorda o scutire de impozite sau taxe la importul unor astfel de echipamente, în afara avantajului pentru societățile situate în Zona CS. Prin urmare, valoarea taxelor și impozitelor la import necolectate la importul unor astfel de echipamente constituie venituri la care se renunță (94). Pentru a asigura faptul că valoarea care poate face obiectul unor măsuri compensatorii acoperă numai perioada de investigație, avantajul primit a fost amortizat pe durata de viață utilă a echipamentului.

(274)

În ceea ce privește tratamentul TVA aplicat utilajelor importate pentru producție în Zona CS, în cadrul investigației inițiale, Comisia a considerat că reținerea TVA reprezintă un avantaj numai în măsura în care reținerea acesteia a avut un impact pozitiv asupra fluxului de trezorerie al unei societăți din Zona CS, spre deosebire de societățile din restul Egiptului, care trebuiau să plătească TVA în amonte (95). Prin urmare, avantajul de trezorerie reprezentat de reținerea TVA a fost considerat a fi echivalent cu rata medie a dobânzii la depozitele din Egipt în cursul perioadei investigației inițiale, aplicată valorilor TVA reținute pentru bunurile achiziționate din 2017.

(275)

Prin urmare, Comisia a examinat dacă acest cadru juridic era încă în vigoare și dacă Jushi Egypt și Hengshi Egypt au continuat să beneficieze de acest sistem în perioada investigației de reexaminare.

(276)

Cadrul juridic de bază relevant pentru acest sistem a rămas neschimbat, deși cadrul procedural vamal a fost modernizat. Noua Lege vamală nr. 207 a fost adoptată în 2020 („Legea nr. 207/2020”), înlocuind vechea Lege nr. 66 din 1963. Noua Lege nr. 207/2020, care se aplică la nivel național, a unificat procedurile vamale (inclusiv cele pentru zonele economice speciale) și a consolidat scutirile fiscale care erau dispersate în mai multe legi. Cu toate acestea, GE a subliniat că Legea nr. 207/2020 nu a modificat regimul specific al taxelor vamale care se aplică în Zona CS.

(277)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că legislația relevantă din punct de vedere material din Egipt în perioada investigației de reexaminare a rămas aceeași ca în investigația inițială:

(278)

Normele care reglementează scutirea de taxe și impozite la import pentru utilajele importate în Zona CS, precum și tratamentul special în materie de TVA aplicat acestora, în comparație cu restul Egiptului, astfel cum se descrie în considerentele 270-273 de mai sus, au rămas, prin urmare, neschimbate față de investigația inițială.

(279)

Pentru a calcula valoarea subvenției în cadrul acestui sistem în perioada investigației inițiale, Comisia a amortizat avantajul primit pe parcursul duratei de viață utilă a echipamentelor importate de Jushi Egypt și Hengshi Egypt. Aproape toate echipamentele pe care s-au bazat aceste calcule în investigația inițială erau încă amortizate în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, ca o necesitate matematică, acești doi producători-exportatori au continuat să primească avantaje în cadrul acestui sistem în ceea ce privește echipamentele respective și în perioada investigației de reexaminare.

(280)

GE a furnizat Comisiei liste de echipamente pe care Jushi Egypt și Hengshi Egypt le-au importat în Zona CS în cursul perioadei în cauză, arătând că ambele societăți au importat anumite utilaje noi. Întrucât cadrul juridic nu s-a schimbat față de investigația inițială, Comisia a concluzionat că ambele societăți au beneficiat de acest sistem în ceea ce privește echipamentele respective în același mod ca în investigația inițială.

(281)

GE a susținut că acest sistem nu poate fi considerat o subvenție, deoarece scutirile de taxe la import și tratamentul TVA pentru bunurile de capital sunt stimulente nespecifice pentru investiții în temeiul legislației egiptene.

(282)

Cu toate acestea, astfel cum s-a stabilit atât în investigația inițială, cât și la prezentul punct, articolul 42 din Legea nr. 83/2002 prevede în mod specific o scutire de taxe la import pentru echipamente, unelte sau aparate, atât timp cât acestea sunt alocate bunurilor sau serviciilor produse pentru activitatea autorizată în Zona CS. Această scutire nu se aplică importurilor de echipamente în restul Egiptului.

(283)

În ceea ce privește tratamentul special în materie de TVA, așa cum s-a explicat în considerentele 274 și 280 de mai sus, la fel ca în cadrul investigației inițiale, Comisia a considerat că faptul că TVA aplicată utilajelor importate pentru producție în Zona CS poate fi reținută a avut un impact pozitiv asupra fluxului de numerar al unei societăți din Zona CS, spre deosebire de societățile din restul Egiptului, care trebuiau să plătească TVA în amonte. Prin urmare, Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a-și modifica concluziile.

(284)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că această subvenție a continuat să fie specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece nu este general aplicabilă în Egipt și se aplică numai societăților situate în zone economice cu caracter special, cum este Zona CS.

(285)

Având în vedere lipsa cooperării din partea Jushi Egypt și Hengshi Egypt, nu a fost posibil să se calculeze valoarea exactă a avantajului conferit. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat în considerentele 279 și 280 de mai sus, Comisia a putut concluziona că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, cei doi producători-exportatori au continuat să beneficieze de scutirea de TVA și de reducerea tarifară la import descrise mai sus.

(286)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că producătorii de MFS din Egipt au continuat să beneficieze de acest sistem. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, acest program de subvenții este considerat în continuare ca fiind pasibil de măsuri compensatorii.

(287)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că societățile care își desfășoară activitatea într-o zonă economică specială, cum este Zona CS, în care se află Jushi Egypt și Hengshi Egypt, au beneficiat de scutiri de TVA și de reduceri tarifare la import pentru materialele importate (96).

(288)

În conformitate cu articolul 42 din Legea nr. 83/2002, materiile prime importate, proviziile, piesele de schimb și orice alte materiale sau componente importate din străinătate sunt scutite de plata impozitelor și a taxelor atât timp cât sunt alocate pentru bunuri sau servicii produse pentru activitatea autorizată în cadrul Zonei CS. Pe de altă parte, toate taxele și impozitele trebuie să fie plătite pentru toate produsele comercializate pe piața internă în afara Zonei CS. Cu toate acestea, având în vedere că Zona CS face parte dintr-un spațiu vamal separat, astfel cum se menționează în considerentul 270 de mai sus, toate impozitele și taxele trebuie plătite pentru orice produse comercializate pe piața internă egipteană în afara Zonei CS.

(289)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 83/2002, ambii producători-exportatori au primit scutiri de taxe la import pentru materiile prime utilizate la fabricarea produsului în cauză exportat. O astfel de structură corespunde unui sistem de drawback descris în anexa I litera (i) din regulamentul de bază. În conformitate cu litera (i) din anexa I, sistemele de drawback pentru factorii de producție de substituție pot constitui o subvenție la export în măsura în care ele permit restituirea unei sume superioare impunerilor la import aplicate inițial asupra factorilor de producție importați pentru care se solicită rambursarea.

(290)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a concluzionat că, în cursul perioadei investigației inițiale, nu a fost aplicat în mod eficace un sistem de monitorizare a rambursării taxelor, care să poată verifica faptul că nu a avut loc nicio rambursare excesivă a taxelor la import (97). Prin urmare, Comisia a considerat că acest sistem de drawback al taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(291)

S-a constatat că tratamentul TVA aplicat materialelor importate este același ca în cazul utilajelor importate, descris la punctul 4.4.1 de mai sus: TVA pentru bunurile importate este reținută în loc să fie plătită în amonte în Zona CS. Autoritățile fiscale păstrează doar dreptul de a recupera TVA ulterior.

(292)

Prin urmare, în cadrul prezentei investigații, Comisia a încercat să examineze dacă a existat un sistem fiabil pentru a verifica dacă nu a avut loc nicio rambursare excesivă a taxelor la import în cursul perioadei investigației de reexaminare, dacă cadrul juridic care reglementează scutirile de TVA pentru materialele importate a rămas în vigoare și dacă Jushi Egypt și Hengshi Egypt au continuat să beneficieze de acest sistem în perioada investigației de reexaminare.

(293)

La fel ca în cazul importului de echipamente în Zona CS, astfel cum s-a explicat în considerentele 276 și 277 de mai sus, cadrul juridic relevant pentru acest sistem a rămas neschimbat, dar cadrul procedural vamal a fost modernizat. Introducerea noii Legi vamale nr. 207/2020 și a regulamentelor relevante a introdus noutăți în funcționarea procedurilor vamale. Prin urmare, legislația relevantă pentru examinarea acestui sistem în perioada investigației de reexaminare a fost:

(294)

Normele privind scutirea de taxe și impozite la import pentru materialele importate în Zona CS, precum și tratamentul special în materie de TVA aplicat acestora, în comparație cu restul Egiptului, descris în considerentul 291 de mai sus, reglementat de Legea nr. 83/2002 și alte acte legislative privind materialele referitoare în mod specific la zonele economice precum Zona CS au rămas, prin urmare, neschimbate față de investigația inițială.

(295)

În ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor la import pe materiile prime, astfel cum s-a explicat mai sus și cum a confirmat GE, Zona CS este considerată un spațiu vamal separat, iar importul de materii prime în zonă nu face obiectul plății taxelor vamale, care sunt suspendate. În schimb, numai în cazul în care produsele finale sunt importate ulterior în Egipt, taxele la import pentru materiile prime sunt plătite de clientul din Egipt, pe baza valorii produselor importate.

(296)

În răspunsul său la chestionar și în schimburile ulterioare cu Comisia, GE a explicat că noua Lege vamală nr. 207/2020 a unificat procedurile vamale, inclusiv cele pentru zonele economice speciale. Principala modificare a fost modernizarea procedurilor, în special introducerea și punerea în aplicare obligatorie a sistemului de informații prealabile privind mărfurile (Advanced Cargo Information – „ACI”) prin intermediul platformei/interfeței informatice denumite „Nafeza”, care digitalizează procesul de colectare și de stabilire a impozitelor.

(297)

GE a explicat că Autoritatea generală pentru Zona CS are acces la module specifice ale acestui sistem, relevante pentru aprobarea autorizațiilor și monitorizarea stocurilor pentru societățile din Zona CS, asigurând integrarea între aprobările Zona CS și vămuirea efectuată de autoritatea vamală. GE a explicat că sistemul Nafeza calculează automat taxele și TVA pentru factorii de producție importați, dar a remarcat că societățile din Zona CS sunt scutite de la plata acestor taxe.

(298)

GE a explicat, de asemenea, că Autoritatea generală pentru Zona CS și autoritatea vamală monitorizează destinația produselor finite din Zona CS cu ajutorul „certificatelor de destinație”. Producătorii din Zona CS trebuie să prezinte astfel de certificate atât pentru vânzările de produse finite pe piața internă din Egipt, cât și pentru exporturi. Autoritatea vamală calculează proporția vânzărilor interne din totalul vânzărilor înregistrate pentru un anumit producător și stabilește sarcina fiscală asupra factorilor de producție importați această bază. GE a explicat că autoritățile vamale păstrează dosare specifice fiecărei societății pentru aceste calcule.

(299)

În plus, având în vedere că Zona CS este un spațiu vamal separat în Egipt, prin Decretul nr. 34/2020 a fost instituit un comitet vamal special pentru Zona CS, pentru a monitoriza factorii de producție importați în Zona CS și produsele exportate din aceasta. GE a susținut că, prin noua infrastructură informatică, Autoritatea generală poate urmări în timp real inventarul societăților din Zona CS. Formulele de fabricare ale produselor finale furnizate de producători sunt utilizate pentru a stabili cuantumul taxelor la import care trebuie plătite pentru importurile de factori de producție atunci când produsul din aval este vândut pe piața egipteană.

(300)

În cele din urmă, GE a susținut, de asemenea, că sunt efectuate audituri postvămuire pentru a verifica dacă ceea ce a fost declarat la momentul vămuirii sau al exportului corespunde cu ceea ce este înregistrat efectiv în conturile și evidențele societăților. Cu toate acestea, astfel de audituri nu au avut loc la Jushi Egypt sau la Hengshi Egypt în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(301)

Cadrul juridic și procedural pentru un sistem de monitorizare a rambursării taxelor părea așadar să fie în vigoare. Cu toate acestea, Comisia nu a fost în măsură să verifice dacă acesta funcționează efectiv în practică.

(302)

În primul rând, GE a furnizat rezumatele tranzacțiilor interne și externe ale societăților Jushi Egypt și Hengshi Egypt pentru exercițiile financiare 2023-24 și 2024-25. Totuși, aceste informații s-au limitat la greutatea și valoarea globală a tuturor factorilor de producție importați și a exporturilor de produse în cursul perioadei. Aceste dosare au arătat că au avut loc anumite vânzări ale produsului final către piața internă egipteană. Totuși, aceste dosare nu au prezentat niciun calcul al valorii taxelor la import care ar trebui plătite pentru factorii de producție utilizați la fabricarea acestor produse, așa cum se descrie în considerentul 298 de mai sus.

(303)

În cererea de clarificare, GE a fost invitat să furnizeze dosarele specifice societăților menționate în considerentul 298 de mai sus pentru Jushi Egypt și Hengshi Egypt, care să indice calculul valorii TVA și a taxelor de import care trebuie plătite pentru materiile prime importate utilizate în producția de bunuri care au fost vândute pe piața internă. Cu toate acestea, GE a furnizat Comisiei un dosar numai după vizita de verificare, care enumera toate tranzacțiile cu materiale importate și valoarea taxelor și a TVA care ar trebui plătite în mod normal pentru aceste importuri, dacă nu ar fi fost importate în Zona CS. Deși detaliile și autenticitatea acestui document nu au putut fi verificate în continuare, deoarece a fost prezentat numai după vizita de verificare, acesta pare să confirme existența unui sistem de calculare a taxelor și a TVA care ar trebui să se aplice în mod normal factorilor de producție importați în Zona CS, descris în considerentul 297 de mai sus.

(304)

Cu toate acestea, Comisia nu a primit niciun document care să arate calculele TVA și ale taxelor la import care au fost percepute pentru factorii de producție importați utilizați în producția de bunuri care au fost vândute pe piața internă egipteană de către Jushi Egypt sau Hengshi Egypt. În plus, nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că astfel de calcule s-ar baza pe liste de materiale, pe formule ale produselor sau pe alte metode pe baza cărora astfel de cantități ar putea fi calculate în mod corespunzător.

(305)

În al doilea rând, în cursul vizitei de verificare, echipa Comisiei nu a putut vedea funcționarea și interfața sistemului Nafeza, astfel cum se descrie mai sus. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să verifice modul în care funcționează efectiv sistemul și dacă rambursarea taxelor la import putea fi sau era monitorizată în mod eficace prin intermediul sistemului.

(306)

În al treilea rând, nu au fost furnizate documente justificative care să ateste că GE a efectuat controale sau audituri la fața locului ale stocurilor de materii prime ale Jushi Egypt sau Hengshi Egypt în perioada investigației de reexaminare.

(307)

Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să confirme că există sau este pus în aplicare în mod eficace un sistem fiabil de verificare pentru monitorizarea și prevenirea rambursării excesive a taxelor la import. Acest lucru a fost comunicat GE prin intermediul unei note verbale (98), subliniind intenția Comisiei de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază și de a-și baza concluziile pe datele disponibile cu privire la acest punct.

(308)

În observațiile sale prin care obiectează cu privire la aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază (a se vedea considerentul 213 de mai sus), GE a susținut că dosarele cu calcule ale TVA și ale taxelor vamale specifice societăților menționate în considerentul 298 de mai sus constituie documente interne ale societăților și nu se aflau în posesia Autorității generale pentru Zona CS. Cu toate acestea, Comisia a constatat că acest lucru nu este în concordanță cu explicațiile anterioare: GE a afirmat în răspunsul său la chestionar că autoritatea vamală păstrează aceste dosare. Prin urmare, acestea ar fi putut fi furnizate în cursul investigației.

(309)

GE a susținut, de asemenea, că, în cursul vizitei de verificare, echipei Comisiei i s-a acordat acces la personalul administrației vamale de la sediul Autorității generale și i s-a permis să vizualizeze interfața Nafeza. Comisia nu a contestat această afirmație: echipei Comisiei i s-a permis, într-adevăr, accesul la personal pentru a discuta și a observa funcționarea sistemului. Cu toate acestea, personalul administrației vamale a explicat că funcționalitățile sistemului Nafeza care arată modul în care GE calculează și monitorizează colectarea TVA și a taxelor la import nu puteau fi accesate de la stația respectivă. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să verifice funcționarea sistemului în timp real în cursul vizitei de verificare.

(310)

În consecință, astfel cum s-a descris mai sus, în pofida faptului că cadrul legislativ pentru monitorizarea sistemului de rambursare a taxelor părea să fie în vigoare, nu a fost prezentată nicio dovadă care să arate că acesta era aplicat efectiv în practică. Prin urmare, Comisia a concluzionat că sistemul de scutire de taxe nu prezintă toate caracteristicile unui sistem autorizat de drawback al taxelor în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază și nici nu este conform cu normele prevăzute în anexa I litera (i) și în anexa II (definiția drawbackului și normele aplicabile acestuia) din regulamentul de bază. Nu s-a demonstrat că există un sistem sau o procedură eficientă care să confirme factorii de producție care sunt consumați în procesul de fabricare a produselor vândute pe piața internă și cantitățile acestora. În plus, GE nu pare să efectueze o examinare sau un audit al factorilor de producție efectivi implicați.

(311)

În ceea ce privește tratamentul TVA aplicat materialelor importate, chiar dacă ar exista un astfel de sistem, Comisia a considerat, la fel ca în investigația inițială, că faptul că TVA pentru materiile prime importate în Zona CS putea fi reținută a avut un impact pozitiv asupra fluxului de trezorerie al societăților din Zona CS. Societățile din restul Egiptului care trebuie să plătească TVA în amonte nu ar beneficia de acest impact pozitiv asupra fluxului lor de trezorerie. Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a-și modifica concluziile în această privință.

(312)

Astfel cum s-a menționat în considerentele de mai sus, listele de tranzacții ale GE au arătat că Jushi Egypt și Hengshi Egypt au importat materii prime în Zona CS în cursul perioadei în cauză și că au efectuat unele vânzări pe piața internă egipteană. Întrucât cadrul juridic care reglementează scutirea de TVA nu s-a schimbat față de investigația inițială și nu s-a demonstrat existența unui sistem fiabil de verificare pentru monitorizarea și prevenirea drawbackului excesiv al taxelor vamale pentru importurile de materii prime, Comisia a concluzionat că ambele societăți au beneficiat de acest sistem în același mod ca în investigația inițială.

(313)

Așa cum s-a stabilit și în cadrul investigației inițiale, rambursările excesive sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece nu sunt general aplicabile în Egipt și se aplică numai societăților situate în Zona CS. În mod similar, fluxul de trezorerie beneficiază de scutirea de TVA, deoarece legislația limitează scutirea de TVA numai la întreprinderile care sunt situate în Zona CS.

(314)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că această subvenție a continuat să fie specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece nu este general aplicabilă în Egipt și se aplică numai societăților situate în zone economice cu caracter special, cum este Zona CS.

(315)

Având în vedere lipsa cooperării din partea Jushi Egypt și Hengshi Egypt, nu a fost posibil să se calculeze valoarea exactă a avantajului conferit. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat în considerentul 312 de mai sus, Comisia a putut concluziona că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, cei doi producători-exportatori au continuat să beneficieze de scutirea de TVA și de reducerea tarifară la import descrise mai sus.

(316)

GE a susținut totodată că, astfel cum a confirmat organul de apel al OMC în cauza UE-PET (Pakistan) (DS486), în contextul sistemelor de drawback al taxelor, elementul de contribuție financiară al subvenției se limitează la rambursarea sau drawbackul excesiv al taxelor la import pentru factorii de producție și nu include întreaga valoare a rambursării sau a drawbackului taxelor la import.

(317)

Cu toate acestea, Comisia nu a considerat această afirmație pertinentă, deoarece, în absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, nu a putut calcula nivelul marjelor de subvenție. Chiar dacă acestea ar putea fi calculate, Comisia nu poate, în niciun caz, să modifice nivelul marjelor de subvenție din cadrul investigațiilor de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor față de marjele care au fost stabilite în investigația inițială. Comisia doar examinează dacă aceleași sisteme sunt încă în vigoare, și anume dacă există probabilitatea continuării sau reapariției subvenționării. Dacă aceste constatări sunt afirmative, nivelul taxelor calculate în cadrul investigației inițiale va fi aplicat fără modificări. În cele din urmă, în calculele sale din investigația inițială, Comisia a compensat, de fapt, numai rambursarea excesivă a taxelor la import, și anume a taxelor care ar fi trebuit să fie percepute pentru materiile prime prelucrate în MFS care au fost apoi vândute pe piața internă din Egipt (99). Prin urmare, Comisia a respins acest argument ca nerelevant.

(318)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că producătorii de MFS din Egipt au continuat să beneficieze de acest sistem. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, acest program de subvenții este considerat în continuare ca fiind pasibil de măsuri compensatorii.

(319)

Investigația inițială a constatat că Jushi Egypt și Henghsi Egypt au beneficiat de privilegii privind impozitul pe profit (100), pe baza unui standard special de contabilitate și a unei norme fiscale speciale pentru tratarea diferențelor de curs valutar, care au fost introduse de GE. Astfel cum se explică în considerentul 860 din regulamentul inițial, această legislație a fost introdusă pentru a aborda fluctuațiile bruște ale cursului de schimb cauzate de introducerea unui curs de schimb variabil pentru EGP în 2016. Ca urmare a acestor norme, societăților li s-a permis să deducă într-un mod mai extins diferențele valutare cauzate de devalorizarea EGP din veniturile lor impozabile.

(320)

Deși această legislație era general aplicabilă tuturor societăților din Egipt și era menită să compenseze efectele negative ale devalorizării monedei egiptene, ea a creat în realitate un avantaj substanțial pentru societățile care sunt orientate spre export și își desfășoară activitatea aproape în întregime în monede străine, cum ar fi USD sau EUR, ceea ce s-a constatat a fi cazul Jushi Egypt și Hengshi Egypt. Această categorie de societăți nu a suferit nicio pierdere efectivă ca urmare a devalorizării EGP, dar ar putea beneficia de standardul special de contabilitate emis de GE în scopuri fiscale. În schimb, societățile egiptene care își desfășoară activitatea în EGP au suferit pierderi reale, care au avut un impact real asupra activității lor, situație abordată de norma fiscală specială emisă de GE.

(321)

Prin urmare, Comisia a examinat dacă legislația pertinentă era în continuare aplicabilă și dacă Jushi Egypt și Hengshi Egypt au continuat să beneficieze de acest sistem în perioada investigației de reexaminare.

(322)

GE a confirmat că normele privind impozitarea societăților rămân aceleași ca în investigația inițială. GE a confirmat, de asemenea, că tratamentul contabil special a continuat, decretele din 2022, 2023 și 2024 reintroducând sau prelungind acest standard contabil. Prin urmare, temeiul juridic aplicabil în cursul perioadei examinate a fost:

(323)

Prin urmare, în afară de unele modificări limitate, normele privind impozitul pe profit nu s-au modificat în mod substanțial față de investigația inițială. În ceea ce privește standardul de contabilitate în sine, GE a explicat că devalorizarea monedei care a avut loc în perioada examinată a condus la fluctuații monetare anormale. Din acest motiv, GE a reintrodus anexa „Efectele variației cursurilor de schimb valutar” la Standardul contabil egiptean (EAS) nr. 13.

(324)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că normele care permit societăților să deducă diferențele de curs valutar cauzate de devalorizarea EGP din venitul lor impozabil, astfel cum au fost stabilite în investigația inițială, s-au aplicat în același mod în perioada investigației de reexaminare.

(325)

Ulterior, Comisia a încercat să stabilească dacă Jushi Egypt și Hengshi Egypt au continuat să își desfășoare activitatea aproape în întregime în valută. Având în vedere lipsa de cooperare din partea celor doi producători, Comisia a recurs la utilizarea datelor disponibile.

(326)

Așa cum s-a stabilit la punctul 4.3.1 de mai sus, Jushi Egypt a continuat să primească împrumuturi preferențiale de la bănci chineze deținute de stat și/sau de la societatea sa mamă. După cum s-a stabilit în considerentele 280 și 312 de mai sus, societatea continuă să își importe echipamentele și materiile prime. În cele din urmă, rezumatele tranzacțiilor interne și externe pentru cei doi producători pentru exercițiile financiare 2023-24 și 2024-25, furnizate de GE, au arătat că marea majoritate a producției lor este destinată exportului. Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror elemente de probă contrare, Comisia a concluzionat că Jushi Egypt și Henghsi Egypt continuă să își desfășoare activitatea comercială aproape în întregime în valută.

(327)

GE a susținut că acest sistem nu poate fi considerat o subvenție, deoarece se referă la o normă contabilă generală aplicabilă tuturor societăților din Egipt, care a fost introdusă ca răspuns în materie de reglementare la presiunile hiperinflaționiste.

(328)

Comisia nu a contestat faptul că această normă este general aplicabilă tuturor societăților din Egipt. Cu toate acestea, la fel ca în investigația inițială, Comisia a susținut că societățile care sunt orientate în principal spre export și își desfășoară activitatea comercială aproape în întregime în monede străine, cum ar fi USD sau EUR, au beneficiat în mod disproporționat de această legislație.

(329)

Mai precis, societățile orientate spre export care își desfășoară activitatea comercială în principal în valută nu ar suporta pierderi reale semnificative ca urmare a devalorizării EGP, deoarece pierderile din cursul de schimb valutar suferite pentru achizițiile/pasivele lor în USD ar putea fi compensate de câștigurile din cursul de schimb valutar pentru vânzările lor în USD. Prin urmare, în loc să compenseze o pierdere, această legislație a creat de fapt un avantaj fiscal de care acest tip de societăți puteau beneficia în mod specific.

(330)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că această subvenție a continuat să fie specifică de facto producătorilor-exportatori Jushi Egypt și Hengshi Egypt, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât această subvenție este utilizată în principal de un grup limitat de societăți care își desfășoară activitatea comercială aproape exclusiv în valută.

(331)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 329, avantajul acordat beneficiarilor este egal cu avantajul fiscal obținut în cadrul acestui sistem.

(332)

Având în vedere lipsa cooperării din partea Jushi Egypt și Hengshi Egypt, nu a fost posibil să se calculeze valoarea exactă a avantajului conferit. Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a putut concluziona că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, cei doi producători-exportatori au continuat să beneficieze de privilegiile privind impozitul pe profit descrise mai sus.

(333)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument contrar, Comisia a concluzionat că producătorii de MFS din Egipt au continuat să beneficieze de acest sistem. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, acest program de subvenții este considerat în continuare ca fiind pasibil de măsuri compensatorii.

(334)

În primul rând, în observațiile sale privind comunicarea constatărilor, GE a reiterat afirmația potrivit căreia regimul TVA aplicabil în Zona economică a Canalului Suez face parte din sistemul general de impozitare al Egiptului și nu constituie venituri publice exigibile în mod normal la care se renunță. Cu toate acestea, GE nu a prezentat niciun argument sau element de probă suplimentar care să invalideze vreuna dintre concluziile la care a ajuns Comisia la punctele 4.4.1 și 4.4.2 de mai sus în ceea ce privește tratamentul TVA aplicat materialelor și utilajelor importate în Zona CS. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(335)

În al doilea rând, în mod similar afirmației de mai sus, GE și-a reiterat afirmația potrivit căreia regimul vamal funcționează în cadrul unui mecanism cuprinzător de monitorizare și verificare și că Comisia nu a demonstrat nicio rambursare excesivă a taxelor, fără argumente sau dovezi suplimentare pentru a contesta concluziile Comisiei prezentate la punctele 4.4.1 și 4.4.2 de mai sus.

(336)

Comisia a explicat deja motivul pentru care scutirea de taxe și impozite la import a utilajelor importate în Zona CS constituie venituri la care se renunță (101) și motivul pentru care nu a considerat că există sau este pus în aplicare în mod eficace un sistem fiabil de verificare pentru monitorizarea și prevenirea drawbackului excesiv al taxelor la import pentru materialele importate (102). Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații ca fiind nefondate.

(337)

În fine, GE a susținut că tratamentul fiscal al pierderilor din diferențele de curs valutar, descris la punctul 4.4.3 de mai sus, a fost adoptat ca răspuns general la circumstanțe macroeconomice excepționale și, prin urmare, nu conferă un avantaj specific și nici nu constituie o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. GE nu a prezentat însă argumente sau elemente de probă suplimentare în sprijinul acestei afirmații. Prin urmare, și această afirmație a fost respinsă.

(338)

Investigația inițială a constatat că Jushi Egypt și Henghsi Egypt au primit terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată. În mod concret, Juhsi Egypt a cumpărat terenuri de la ECJV și de la succesoarea acesteia, TEDA Egypt, în timp ce Hengshi Egypt a închiriat clădiri de la TEDA Egypt la prețuri stabilite în mod netransparent de către organisme publice sau private care primesc sarcini și ordine din partea statului.

(339)

Prezenta investigație a confirmat faptul că normele care reglementează utilizarea terenurilor în Zona CS nu s-au modificat de la investigația inițială. Odată cu promulgarea Legii nr. 83/2002, dreptul de proprietate asupra tuturor terenurilor aflate în proprietatea statului din Zona CS a fost încredințat Autorității generale. De la adoptarea Legii nr. 27/2015, nu mai este posibilă achiziționarea dreptului deplin de proprietate asupra terenurilor de la Autoritatea generală. Autoritatea generală acordă numai drepturi de uzufruct asupra terenului în favoarea Main Development Company (denumită în continuare „MDC”), un dezvoltator egiptean. MDC scoate apoi la licitație uzufructul asupra terenurilor, iar dezvoltatori secundari precum TEDA Egypt pot prezenta oferte. Acești dezvoltatori secundari închiriază, ulterior, terenurile societăților situate în zonă.

(340)

Cu toate acestea, entitățile care dețineau terenuri în zonă înainte de aceste modificări legislative au păstrat și puteau transfera dreptul de proprietate asupra terenurilor respective. Astfel, Jushi Egypt a putut cumpăra o parcelă de teren de la TEDA Egypt în 2011, când a început să își înființeze fabrica. TEDA Egypt cumpărase respectiva parcelă de la predecesoarea sa, ECJV, care, în 1998, a achiziționat-o de la Guvernoratul Suez la un preț scăzut (sub 1 USD/m2) și fără procedură de licitație. În urma achiziției inițiale din 1998, TEDA Egypt a investit în infrastructura de bază pentru a face din terenul deșertic nedezvoltat un teren viabil pentru proiecte industriale.

(341)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a concluzionat totodată că ECJV și TEDA Egypt sunt organisme publice în sensul articolului 3 și al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază (103). Chiar dacă nu ar fi fost organisme publice, s-ar fi considerat cel puțin că ele primesc sarcini sau ordine din partea GC și GE pentru a executa funcții care incumbă în mod normal autorităților publice, în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (iv) din regulamentul de bază. Prin urmare, comportamentul lor va fi atribuit GE în orice situație (104).

(342)

În plus, Jushi Egypt a achiziționat o altă parcelă de teren de la o altă societate egipteană de dezvoltare – Wadi Degla – în 2016. Comisia a considerat că acest dezvoltator a primit, de asemenea, sarcini sau ordine din partea statului în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (iv) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a pune în aplicare politici guvernamentale și pentru a furniza terenuri la un preț preferențial societății Jushi Egypt (105).

(343)

În ceea ce privește Hengshi Egypt, investigația inițială a constatat că această societate închiria terenuri de la TEDA Egypt la prețuri mai mici de jumătate din cele practicate de concurenții din Zona CS (106).

(344)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că ambele societăți beneficiau de un avantaj din partea GE în perioada investigației inițiale, sub forma furnizării de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, care ar trebui să fie considerată o subvenție în sensul articolului 3 punctul (1) litera (a) subpunctul (iii) și al articolului 3 punctul (2) din regulamentul de bază. Programul a fost considerat specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a), deoarece a fost direcționat numai către anumite societăți dintr-o anumită zonă geografică (107).

(345)

Cadrul juridic a rămas același ca în investigația inițială:

(346)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 339 de mai sus, normele care reglementează utilizarea terenurilor în Zona CS nu s-au modificat de la investigația inițială, fapt confirmat de GE. Autoritatea generală pentru Zona CS nu poate vinde terenul pe care îl deține în Zona CS, ci îl alocă prin uzufruct sau concesiuni societăților de dezvoltare, care apoi comercializează și dezvoltă terenul și acordă drepturi de utilizare asupra acestui teren societăților de producție la un preț pe care îl consideră adecvat.

(347)

TEDA Egypt are drept de uzufruct asupra terenului pe care îl dezvoltă, astfel cum s-a stabilit deja în investigația inițială. Un comitet de experți efectuează periodic o evaluare a terenului, care servește drept bază pentru stabilirea prețului în contractele de uzufruct de către Autoritatea generală.

(348)

În cadrul investigației inițiale, valoarea subvenției pentru Jushi Egypt a fost calculată prin compararea prețurilor pe care Jushi Egypt le-a plătit pe metru pătrat de teren în 2011 și 2016 cu un preț de referință. Acest preț de referință a fost calculat pe baza contractului de uzufruct pentru zona de extindere de 6 km2 semnat între TEDA Egypt și Zona CS și a unei evaluări imobiliare din 2016 de către comitetul de experți, care a stabilit o hartă a prețurilor pentru uzufructul terenurilor din Zona CS. Pe baza acestei hărți a prețurilor a fost calculată valoarea medie anuală a uzufructului pentru terenul din Zona CS. Acest preț mediu anual al uzufructului a fost apoi înmulțit cu durata uzufructului respectiv (50 de ani) și au fost adăugate sume adecvate pentru costurile lucrărilor de infrastructură și profitul dezvoltatorului, pentru a calcula prețul de referință (108).

(349)

Având în vedere că prețul de referință a fost calculat pe baza unui uzufruct cu o durată de 50 de ani, avantajul pentru achiziționarea de terenuri de către Jushi Egypt continuă să fie aplicabil pentru perioada respectivă. Prin urmare, Jushi Egypt a continuat să beneficieze de acest sistem și în perioada investigației de reexaminare.

(350)

Prezenta investigație a arătat, de asemenea, că Jushi Egypt a cumpărat cel puțin o parcelă de teren suplimentară după investigația inițială. Elementele de probă prezentate de solicitant au arătat că Jushi Egypt a achiziționat o parcelă de teren de aproximativ 60 000 de metri pătrați de la TEDA Egypt în 2023.

(351)

În ceea ce privește Hengshi Egypt, în cursul vizitei de verificare la Autoritatea generală pentru Zona CS, GE a confirmat că, din informațiile de care dispunea, statutul Hengshi Egypt în ceea ce privește utilizarea terenurilor și închirierea de clădiri a rămas același ca în investigația inițială.

(352)

Comisia a solicitat GE orice contracte legate de închirierea terenului/uzufructul acordat Hengshi Egypt și noi achiziții de terenuri de către Jushi Egypt, dar nu a fost prezentat niciun contract. De asemenea, nu a fost posibilă o examinare suplimentară a situației din cauza lipsei de cooperare din partea celor doi producători-exportatori și a TEDA Egypt.

(353)

Comisia a informat GE cu privire la această chestiune prin nota verbală din 18 martie 2026 (109), indicând că poate recurge la aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază și își poate baza constatările pe datele disponibile în acest sens.

(354)

În urma acestei note verbale, GE a transmis două contracte de achiziționare de terenuri din 2020 (110), prin care societatea Huamei Egypt for New Composite Materials S.A.E. (denumită în continuare „Huamei Egypt”) pare să fi cumpărat o parcelă de teren de la Hengshi Egypt și o alta de la TEDA Egypt.

(355)

Comisia a observat că nu au fost furnizate informații în cursul investigației cu privire la Huamei Egypt și la relația sa cu Jushi Egypt și Hengshi Egypt și nici informații care să arate că Hengshi Egypt a dobândit dreptul de proprietate asupra vreunui teren de la investigația inițială. În orice caz, Comisia nu a considerat că aceste tranzacții sunt relevante pentru a stabili dacă Henghsi Egypt continuă sau nu să închirieze anumite terenuri de la TEDA Egypt și în ce condiții și nici dacă, în sens mai larg, aceasta continuă să primească terenuri pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată din partea statului.

(356)

Prin urmare, Comisia a considerat că nu a primit documentația solicitată și informațiile necesare referitoare la noua achiziție de terenuri de către Jushi Egypt. Cu toate acestea, având în vedere considerațiile expuse în considerentele 348-349 de mai sus, care arată în mod clar că Jushi Egypt a continuat să beneficieze de furnizarea de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, Comisia nu a considerat necesar, în sensul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, să concluzioneze definitiv dacă această achiziție a fost efectuată sau nu contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(357)

În mod similar, Comisia a considerat că nu primise informațiile necesare referitoare la utilizarea terenurilor de către Hengshi Egypt. Prin urmare, pe baza datelor disponibile, în special a faptului că Henghsi Egypt continuă să își desfășoare activitatea în Zona CS și că societatea-soră a acesteia, Jushi Egypt, a continuat să beneficieze de furnizarea de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, achiziționate de la TEDA Egypt, precum și pe baza declarațiilor anterioare ale GE potrivit cărora statutul Hengshi Egypt în ceea ce privește utilizarea terenurilor și închirierea de clădiri a rămas același ca în investigația inițială, Comisia a concluzionat că Hengshi Egypt continuă să beneficieze de furnizarea de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(358)

Având în vedere lipsa cooperării din partea Jushi Egypt și Hengshi Egypt, nu a fost posibil să se calculeze valoarea exactă a avantajului conferit. Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă detaliate în considerentele 347-357 de mai sus, Comisia a putut concluziona că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, cei doi producători-exportatori au continuat să beneficieze de furnizarea de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(359)

Subvenția a fost considerată specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază deoarece furnizarea de terenuri către societăți din zona SETC contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată este rezervată anumitor societăți dintr-o anumită zonă geografică.

(360)

Având în vedere considerațiile de mai sus și în absența oricărui argument în sens contrar, Comisia a concluzionat că producătorii de MFS din Egipt au continuat să beneficieze de acest sistem. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj conferit și a specificității, acest program de subvenții este în continuare pasibil de măsuri compensatorii.

(361)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, GE și-a reiterat poziția potrivit căreia Comisia nu a stabilit că contractele de vânzare a terenurilor sau de arendă în cadrul zonei economice a Canalului Suez au fost furnizate contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, susținând, în același timp, că prețurile de referință pe care s-a bazat Comisia în investigația inițială nu reflectau condițiile de piață predominante.

(362)

GE nu a prezentat niciun argument sau element de probă nou pentru a invalida concluziile Comisiei prezentate la acest punct și nici pentru a demonstra că prețul de referință nu reflecta condițiile predominante de pe piață. În același timp, Comisia a descris în detaliu motivul pentru care a considerat că prețul de referință calculat este adecvat pentru o parcelă de teren dezvoltată în zona respectivă (111).

(363)

Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații ca fiind nefondate.

(364)

Pentru producătorii-exportatori chinezi, în cadrul investigației inițiale, Comisia a stabilit o rată a subvenției ad valorem care poate face obiectul unor măsuri compensatorii cuprinsă între 17,0 % și 30,7 % pentru societățile cooperante incluse în eșantion. Comisia a stabilit, de asemenea, subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii pentru societățile cooperante neincluse în eșantion, la un nivel de 24,8 % sau 30,7 %, în funcție de măsura în care acestea au cooperat atât la investigația inițială, cât și la investigația antidumping paralelă sau doar la investigația antidumping, dar nu și la investigația antisubvenție inițială. Comisia a stabilit, de asemenea, un nivel al taxei la nivel național pentru toți ceilalți producători-exportatori de 30,7 %.

(365)

Pentru producătorii-exportatori din Egipt, în cadrul investigației inițiale, Comisia a stabilit o rată ad valorem a subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii de 10,9 %.

(366)

Având în vedere constatările Comisiei cu privire la diferitele sisteme și programe de subvenționare examinate la punctele 3 și 4 de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii de MFS din China și filialele lor din Egipt au continuat să beneficieze de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii la un nivel care depășește nivelul de minimis în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(367)

Prin urmare, Comisia a examinat, de asemenea, probabilitatea continuării importurilor subvenționate din țările în cauză în cazul în care măsurile ar fi abrogate. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China și din Egipt și atractivitatea pieței Uniunii.

(368)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a producătorilor-exportatori atât din China, cât și din Egipt, constatările privind capacitățile de producție și capacitățile neutilizate s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(369)

Solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora capacitatea totală de producție de MFS a Chinei a fost de aproximativ 1 400 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, cu o supracapacitate de aproximativ 800 000 de tone. După deducerea cererii interne și a exporturilor totale, capacitatea liberă a producătorilor chinezi disponibilă pentru piața Uniunii a fost estimată la aproximativ 700 000 de tone, ceea ce reprezintă de 5 ori mai mult decât consumul total la nivelul Uniunii.

(370)

În ceea ce privește capacitățile Egiptului, elementele de probă arată că singurii doi producători de MFS din Egipt (Hengshi Egypt și Jushi Egypt) au fost înființați cu scopul de a aproviziona piața UE. Hengshi Egypt și Jushi Egypt aparțin aceluiași grup de societăți constituite în China și ambele sunt situate în Zona de cooperare economică și comercială China-Egipt din Suez. Acestea sunt controlate în ultimă instanță de o agenție guvernamentală chineză și au fost înființate în cadrul unei strategii de promovare a expansiunii externe a Chinei.

(371)

În timp ce Jushi Egypt a fost înființat cu scopul principal de a exporta AFS către UE, Hengshi Egypt a fost înființat ulterior pentru a-și completa portofoliul de produse cu MFS. Începând din 2017, capacitatea de MFS a Hengshi, estimată de solicitant, este de 30 000 de tone, ceea ce reprezintă 22 % din consumul total al Uniunii.

(372)

În plus, solicitantul a arătat că Uniune a fost una dintre principalele destinații pentru MFS din Egipt începând din 2022, în timp ce piața internă egipteană pentru MFS este minimă, cu o cerere de cel mult 1 500 de tone anual.

(373)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii chinezi și egipteni dispun de capacități suficiente și ar fi pregătiți să își majoreze brusc exporturile către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(374)

În pofida atât a taxelor antidumping, cât și a taxelor compensatorii în vigoare, care se adaugă la taxele de import convenționale în cazul Chinei (cuprinse între 5 % și 7 % pentru diferitele coduri vamale la care se încadrează produsul în cauză), producătorii-exportatori chinezi și egipteni au continuat să exporte către Uniune. Volumele importurilor din ambele țări au crescut în termeni absoluți pe parcursul perioadei examinate: volumul importurilor din China a crescut cu 102 %, iar cel al importurilor din Egipt cu 115 %.

(375)

Datele GTA privind exporturile au arătat că prețurile exporturilor chineze către Uniune, înainte de costurile de transport și de taxe, au fost cu aproximativ 15 % mai mari decât prețurile de export medii ponderate către cele mai mari 10 piețe de export. Având în vedere importanța pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi și egipteni și faptul că producătorii-exportatori chinezi sunt în măsură să vândă la astfel de prețuri către Uniune chiar și în pofida măsurilor în vigoare, este clar că piața Uniunii rămâne extrem de atractivă.

(376)

În plus, existența unor practici de circumvenție și de absorbție, care au fost abordate prin modificări ale măsurilor prezentate la punctul 1.1 de mai sus, demonstrează, de asemenea, atractivitatea pieței Uniunii.

(377)

Astfel cum s-a subliniat mai sus, s-a constatat continuarea subvenționării atât pentru Egipt, cât și pentru China. Având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă din China și dimensiunea capacităților din Egipt, precum și atractivitatea pieței Uniunii și practicile anterioare de circumvenție, Comisia a concluzionat că permiterea expirării măsurilor ar conduce probabil la continuarea intrării pe piața Uniunii, în cantități substanțiale, a importurilor care fac obiectul unor subvenții.

(378)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, GE a susținut că constatările Comisiei privind presupusa continuare a programelor de subvenționare în Egipt nu au fost susținute de suficiente elemente de probă de fapt sau de drept, întrucât Comisia s-a bazat în mai multe cazuri pe concluziile investigației inițiale, fără a stabili, pe baza unor elemente de probă concrete, că cerințele legale privind subvențiile care pot face obiectul unor măsuri compensatorii au continuat să fie îndeplinite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(379)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se descrie pe parcursul analizei fiecăreia dintre presupusele subvenții de la punctul 4 de mai sus, Comisia s-a bazat pe toate elementele de probă de care dispune, inclusiv pe elementele de probă prezentate de GE. Cu toate acestea, în absența oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori din Egipt și dat fiind caracterul incomplet al anumitor informații furnizate, descrise la punctele relevante de mai sus, Comisia a trebuit, de asemenea, să se bazeze pe datele disponibile pentru a ajunge la concluziile sale, în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază. Acestea au inclus, după caz, constatările investigației inițiale.

(380)

În același timp, invocarea constatărilor investigației inițiale a fost, în unele cazuri, inevitabilă pentru a efectua o analiză adecvată. Acest lucru este valabil în special în cazul subvențiilor calculate în investigația inițială, de care producătorii-exportatori au continuat să beneficieze în perioada investigației de reexaminare, ca o necesitate matematică a calculelor respective (112).

(381)

Prin urmare, Comisia a respins această afirmație ca nefondată.

(382)

Pe baza informațiilor disponibile Comisiei, produsul similar a fost fabricat de 18 producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(383)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la 100 653 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, precum:

Astfel cum se indică în considerentul 17 de mai sus, doi producători din Uniune au fost selectați pentru a fi incluși în eșantion. Aceștia au reprezentat [30 %-40 %] din producția totală de produs similar a Uniunii.

(384)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza răspunsului la chestionarul macroeconomic și a datelor Eurostat privind importurile.

(385)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (în tone)

(386)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 11 % între 2021 și 2022, ca urmare a redresării și refacerii stocurilor în industriile din aval după pandemie.

(387)

Între 2022 și perioada investigației de reexaminare, consumul la nivelul Uniunii a evoluat sub influența a două tendințe opuse. Pe de o parte, cererea din partea producătorilor de turbine eoliene și de pale a scăzut, deoarece acești producători s-au confruntat cu o presiune concurențială sporită din partea importurilor din China în Uniune. Pe de altă parte, cererea de pe alte piețe de utilizare finală, în special din sectorul reabilitării conductelor prin căptușire cu metoda CIPP (cured-in-place pipe, „CIPP”), a crescut. În ansamblu, aceste evoluții opuse au condus la o stabilizare a consumului la nivelul Uniunii, care a fluctuat într-un interval restrâns după 2021.

(388)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor și a consumului total la nivelul Uniunii.

(389)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(390)

Volumul importurilor originare din China și din Egipt a crescut cu 102 % și, respectiv, cu 115 % în cursul perioadei examinate.

(391)

În cursul perioadei examinate, consumul Uniunii a crescut cu doar 13 %. Prin urmare, țările în cauză și-au majorat cota de piață: de la 5 % până la 8 % pentru China, de la 1 % până la 2 % pentru Egipt.

(392)

Comisia a stabilit prețurile importurilor din țările în cauză pe baza datelor privind importurile furnizate de Eurostat.

(393)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(394)

Prețul mediu ponderat al importurilor din țările în cauză pe piața Uniunii a crescut cu 23 % între 2021 și 2022, a rămas stabil în 2023 și a scăzut în perioada investigației de reexaminare aproximativ până la nivelul din 2021.

(395)

În ceea ce privește calcularea subcotării prețurilor în cursul perioadei de investigație, lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori și, în consecință, lipsa datelor privind tranzacțiile au făcut imposibil orice calcul semnificativ al subcotării efective a prețurilor (comparații în funcție de tip). În special, având în vedere natura statistică a datelor, prețurile medii de import nu reflectă diferențele în ceea ce privește gama de produse, care sunt în mod inerent substanțiale pentru produsul care face obiectul reexaminării. Acest lucru este ilustrat de elementele de probă obținute de la producătorii din Uniune, ale căror prețuri de vânzare variază considerabil de la un tip de produs la altul. Astfel, lipsa de cooperare a producătorilor-exportatori a creat o lacună importantă în privința elementelor de probă care a împiedicat Comisia să calculeze subcotarea.

(396)

În aceste condiții, întrucât statisticile privind importurile nu au putut fi utilizate pentru a concluziona că nu a existat nicio subcotare în cursul perioadei de investigație, au trebuit luate în considerare alte elemente. În special, Comisia ar putea deduce existența unor efecte semnificative asupra prețurilor ale importurilor din țările în cauză din datele disponibile la dosar.

(397)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din țările în cauză a crescut într-un ritm mai rapid în comparație cu creșterea moderată a consumului din Uniune. Creșterea importurilor din țările în cauză a contribuit la erodarea volumului vânzărilor și a cotei de piață a industriei Uniunii, precum și la incapacitatea cronică a industriei Uniunii de a-și majora prețurile pentru a-și acoperi costurile. Într-un astfel de scenariu, datele disponibile indică, prin urmare, existența subcotării prețurilor și a blocării prețurilor.

(398)

Importurile de MFS din alte țări terțe decât China și Egipt au provenit în principal din India, Turcia și Thailanda.

(399)

Volumul agregat al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor în cazul importurilor de MFS provenite din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importuri din țări terțe

(400)

Comisia a examinat evoluția volumelor, a prețurilor CIF și a taxelor plătite (la nivel franco destinație vămuit, denumit în continuare „DDP”) pentru importurile din țări terțe. Prețul taxelor plătite a fost obținut prin adăugarea taxei convenționale și antidumping aplicabile la prețul CIF.

(401)

În ceea ce privește India, volumul importurilor a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate și a atins o cotă de piață de 11 % în perioada investigației de reexaminare. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii CIF și DDP ale importurilor din India au fost semnificativ mai mici decât prețul mediu de vânzare și costul de producție ale industriei Uniunii. În perioada investigației de reexaminare, prețurile la nivelul DDP au fost mai mici cu 16 % și, respectiv, cu 24 %.

(402)

În ceea ce privește Turcia, volumul importurilor a crescut de șase ori între 2021 și 2022, atingând o cotă de piață de 15 % în 2022. În septembrie 2022, în urma investigației anticircumvenție menționate în considerentul 4 de mai sus (113), Comisia a extins măsurile antidumping la importurile de MFS expediate din Turcia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Turcia, cu excepția celor exportate de anumite societăți turce. Importurile din Turcia au început să scadă în 2023, dar au deținut în continuare o cotă de piață de 6 % în perioada investigației de reexaminare. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii CIF și DDP ale importurilor din Turcia au fost semnificativ mai mici decât prețul mediu de vânzare și costul de producție ale industriei Uniunii. În perioada investigației de reexaminare, prețurile la nivelul DDP au fost mai mici cu 14 % și, respectiv, cu 22 %.

(403)

În ceea ce privește Thailanda, volumul importurilor a început de la o bază foarte scăzută, de 229 de tone în 2021, și a atins o cotă de piață de 3 % în perioada investigației de reexaminare. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii CIF și DDP ale importurilor din Thailanda au fost semnificativ mai mici decât prețul mediu de vânzare și costul de producție ale industriei Uniunii. În perioada investigației de reexaminare, prețurile la nivelul DDP au fost mai mici cu 42 % și, respectiv, cu 48 %.

(404)

Volumul total al importurilor din alte țări terțe a scăzut în cursul perioadei examinate, iar cota de piață a acestora a scăzut de la 10 % până la 4 %. Din 2022 până în perioada investigației de reexaminare, prețul CIF mediu al importurilor din alte țări terțe a fost semnificativ mai mare decât prețul mediu de vânzare și costul de producție ale industriei Uniunii.

(405)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(406)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 17 de mai sus, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(407)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(408)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor verificate cuprinse în răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici trimis de solicitant. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(409)

Ținând seama de faptul că microindicatorii utilizați în analiza prejudiciului au provenit doar de la doi producători din Uniune incluși în eșantion, cifrele stabilite pe baza acestor date prezentate mai jos sunt furnizate sub formă de intervale pentru a proteja confidențialitatea datelor producătorilor din Uniune.

(410)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea ratelor de subvenție și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare.

(411)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(412)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(413)

Volumul producției producătorilor din Uniune a fluctuat, dar a înregistrat o scădere globală de 11 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru s-a datorat unei scăderi a cererii din partea producătorilor de pale eoliene, care sunt ei înșiși expuși concurenței chineze. Această scădere a cererii a fost parțial compensată de cererile din alte sectoare menționate în considerentul 387. Cu toate acestea, perioadele de producție pentru a deservi aceste alte sectoare sunt mai scurte, ceea ce duce la o reconfigurare mai frecventă a utilajelor și la o perioadă mai lungă de inactivitate a utilajelor, ceea ce are un impact negativ asupra gradului de utilizare a capacității de producție.

(414)

Capacitatea de producție la nivel mondial a scăzut cu doar 2 % în cursul perioadei examinate și, în consecință, gradul de utilizare a capacității a scăzut cu 9 %. Gradul scăzut de utilizare a capacității, determinat de incapacitatea de a vinde volume suficiente la prețuri viabile, a contribuit la situația precară a industriei Uniunii.

(415)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(416)

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii a rămas stabil în 2022 comparativ cu 2021 și apoi a crescut cu 10 puncte procentuale în 2023. Cu toate acestea, în perioada investigației de reexaminare, vânzările au scăzut cu 8 551 de tone sau cu 9 puncte procentuale pe an. În cursul perioadei examinate, vânzările au scăzut cu 2 %, în timp ce consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 13 %, ceea ce a dus la o scădere a cotei de piață a industriei Uniunii de la 76 % până la 66 % în cursul perioadei examinate. Nu numai că industria Uniunii nu a beneficiat de creșterea pieței Uniunii, ci chiar a pierdut o parte semnificativă din cota sa de piață.

(417)

Investigația a arătat că industria Uniunii nu și-a putut menține cota de piață în contextul unei cereri în creștere, spre deosebire de țările în cauză, care au câștigat cotă de piață în cursul perioadei examinate.

(418)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(419)

Ocuparea forței de muncă a rămas relativ stabilă în perioada examinată.

(420)

Având în vedere că ocuparea forței de muncă a rămas, în linii mari, stabilă, iar volumele de producție au scăzut, productivitatea muncii s-a deteriorat cu 13 % în cursul perioadei examinate. Astfel cum se explică în considerentul 413, cererea s-a reorientat progresiv către produse fabricate în serii mai mici, necesitând reconfigurări mai frecvente ale utilajelor, ceea ce, la rândul său, a crescut timpul de inactivitate și, de asemenea, a avut un impact negativ asupra productivității.

(421)

Atât marjele de subvenționare chineze, cât și cele egiptene, au fost cu mult peste nivelul de minimis.

(422)

Volumul importurilor originare din țările în cauză a crescut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate.

(423)

În pofida măsurilor antisubvenție în vigoare, majoritatea indicatorilor de prejudiciu s-au deteriorat în cursul perioadei examinate, iar industria Uniunii s-a aflat într-o situație precară în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(424)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(425)

Prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii a fost mai mic decât costul unitar mediu de producție pe parcursul întregii perioade examinate. Cel mai mare preț unitar de vânzare a fost atins în 2023, deoarece prețul a fost cotat în acordurile semnate în 2022 pe baza costurilor ridicate ale energiei.

(426)

Prețul vânzărilor industriei Uniunii a crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate. Această creștere a compensat doar parțial creșterea cu 20 % a costului de producție în aceeași perioadă, ceea ce a dus la o deteriorare a profitabilității industriei Uniunii.

(427)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(428)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 6 % în perioada examinată.

(429)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(430)

După o scădere în 2022 ca urmare a reechilibrării legate de pandemia de COVID, nivelul stocurilor a crescut din nou, ajungând la [20 %-25 %] din producție până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare. Creșterea nivelurilor stocurilor indică faptul că industria Uniunii producea bunuri pe care nu le putea vinde la prețuri viabile sau în cantități suficiente. Acest lucru reflectă în mod direct o deteriorare a poziției concurențiale a industriei.

(431)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(432)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Astfel cum se arată în tabelul 8, costul unitar de producție a crescut mai rapid decât prețul unitar de vânzare și, prin urmare, profitabilitatea s-a deteriorat continuu și semnificativ în cursul perioadei examinate.

(433)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Cu excepția anului 2022, când reechilibrarea stocurilor în urma pandemiei de COVID a influențat pozitiv fluxul de lichidități, acest indicator de prejudiciu s-a deteriorat în cursul perioadei examinate și s-a încheiat cu un rezultat negativ semnificativ în perioada investigației de reexaminare. Scăderea fluxurilor de numerar a redus, de asemenea, capacitatea de a mobiliza capital.

(434)

Investițiile au crescut cu 25 % în cursul perioadei examinate. S-a constatat că acestea erau legate în principal de înlocuirea, raționalizarea și respectarea legislației sociale și de mediu.

(435)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut inițial o tendință pozitivă în 2021, apoi a scăzut continuu în cursul perioadei examinate și a scăzut sub -25 % în perioada investigației de reexaminare.

(436)

În pofida tendinței descendente a fluxului de lichidități și a randamentului investițiilor, industria Uniunii a fost în măsură să finanțeze investițiile necesare, astfel cum se descrie în considerentul 434.

(437)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu au avut o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate.

(438)

Producția industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate, iar vânzările pe piața Uniunii au scăzut cu 2 %, în pofida creșterii cu 13 % a consumului din Uniune. Acest lucru a dus la o pierdere a cotei de piață, care a scăzut de la 76 % în 2021 la 66 % în perioada investigației de reexaminare. Această pierdere a cotei de piață pe o piață în creștere a adus beneficii Chinei, Egiptului și altor țări terțe în cursul perioadei examinate.

(439)

Pierderea cotei de piață pentru industria Uniunii pe piața Uniunii a fost agravată de scăderea cu 49 % a vânzărilor la export în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 12 de mai jos.

(440)

Capacitatea de producție a industriei Uniunii a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate, iar gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 45 % la 41 %, din cauza scăderii producției.

(441)

Ocuparea forței de muncă a rămas stabilă în perioada examinată. Productivitatea a evoluat în concordanță cu modificările producției și a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(442)

Costul unitar de producție a crescut cu 20 % în cursul perioadei examinate.

(443)

Prețul mediu de vânzare al producătorilor din Uniune a crescut cu doar 9 % pe o piață supusă presiunii din partea prețurilor scăzute, o creștere insuficientă pentru a corespunde creșterii costurilor de producție.

(444)

Profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut continuu în cursul perioadei examinate, ajungând la un interval de [– 7 până la – 10 %] în perioada investigației de reexaminare.

(445)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(446)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unor subvenții provenite din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii.

(447)

Astfel cum s-a explicat la punctul 6.3.2, în pofida măsurilor antidumping și antisubvenție, volumul importurilor din China și din Egipt a crescut în cursul perioadei examinate, cota lor de piață crescând de la 6 % în 2021 la 10 % în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(448)

Creșterea susținută a cotei de piață a importurilor la prețuri de dumping din Egipt și China în cursul perioadei examinate a plasat industria Uniunii sub presiunea combinată a prețurilor și a volumului. Scăderea în consecință a volumului vânzărilor și blocarea prețurilor reprezintă o cauză directă a prejudiciului suferit de industria Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(449)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum reiese din tabelul 4.

(450)

Considerentele 401-403 arată că prețurile medii ale taxelor plătite pentru importurile din India, Turcia și Thailanda au fost semnificativ mai mici decât prețurile medii ale taxelor plătite pentru importurile din China și din Egipt în 2023 și în perioada investigației de reexaminare. Având în vedere cota lor mare de piață și prețurile lor medii scăzute plătite cu titlu de taxe, Comisia a concluzionat că importurile din India, Turcia și Thailanda au exercitat, de asemenea, o presiune asupra prețurilor și au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Cu toate acestea, deoarece importurile din China și din Egipt aproape s-au dublat în cursul perioadei examinate, cu o creștere semnificativă, în special între 2023 și perioada investigației de reexaminare, la prețuri care au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor, Comisia a concluzionat că importurile din țări terțe nu au schimbat acest fapt și nu au atenuat legătura de cauzalitate.

(451)

Volumul total al exporturilor industriei Uniunii și prețurile medii de vânzare la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(452)

Pe piețele țărilor terțe, producătorii din Uniune au fost expuși unei concurențe acerbe în ceea ce privește produsele eoliene și au evoluat pe piețe din ce în ce mai restrânse, cum ar fi piețele CIPP și de agrement (corpuri de nave, locuințe mobile), caracterizate de prețuri mai mari, dar și de costuri de producție mai mari.

(453)

Rezultatele la export s-au deteriorat în mod continuu în cursul perioadei examinate, ceea ce a dus la o scădere cu 49 % a volumului exporturilor.

(454)

Întrucât vânzările industriei Uniunii au fost orientate în mare măsură către piața Uniunii și nu predominant către exporturi, Comisia a concluzionat că performanța la export a industriei Uniunii nu a atenuat legătura de cauzalitate.

(455)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că exporturile din China și din Egipt care fac obiectul unor subvenții au cauzat prejudiciul important suferit de industria Uniunii. În același timp, importurile din țări terțe au contribuit, de asemenea, la prejudiciul suferit de industria Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că acești factori, în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China și din Egipt care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(456)

Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare.

(457)

Comisia a concluzionat că importurile din China și din Egipt au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii în perioada investigației de reexaminare, importurile din țări terțe contribuind într-o anumită măsură la prejudiciul important. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unor subvenții din China și din Egipt, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor care vizează aceste țări.

(458)

În acest sens, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țările în cauză, atractivitatea pieței Uniunii și nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din țările în cauză în absența măsurilor compensatorii și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(459)

Astfel cum se explică în considerentul 369 de mai sus, capacitatea totală de producție de MFS din China a fost de aproximativ 1 400 000 de tone în perioada investigației de reexaminare. După deducerea cererii interne și a exporturilor totale, capacitatea liberă a producătorilor chinezi disponibilă pentru piața Uniunii este de aproximativ 700 000 de tone, ceea ce reprezintă de cinci ori mai mult decât consumul total la nivelul Uniunii.

(460)

Astfel cum se explică în considerentele 370-372 de mai sus, capacitatea de producție de MFS în Egipt este de cel puțin 30 000 de tone sau aproximativ 22 % din consumul total din Uniune, în timp ce piața internă egipteană pentru MFS pare să fie minimă.

(461)

Prin urmare, se poate concluziona că există o capacitate neutilizată substanțială în China și o capacitate substanțială în Egipt care pot fi direcționate către piața Uniunii în cantități și mai mari la prețuri subvenționate în cazul în care se permite expirarea măsurilor compensatorii.

(462)

Astfel cum s-a explicat deja la punctul 5.2 de mai sus, atractivitatea pieței Uniunii este demonstrată de faptul că, în pofida nivelului relativ ridicat al taxelor antidumping și compensatorii în vigoare, care se adaugă taxei de import convenționale cuprinse între 5 % și 7 % pentru importurile din China, Uniunea a rămas una dintre principalele piețe de export pentru producătorii-exportatori chinezi și egipteni și aceștia chiar și-au majorat volumul exporturilor în cursul perioadei examinate, cu 102 % pentru China și cu 115 % pentru Egipt, exporturile chineze către Uniune fiind efectuate la prețuri ridicate în comparație cu alte piețe, chiar și în pofida măsurilor în vigoare.

(463)

Alte elemente de probă privind atractivitatea pieței Uniunii sunt furnizate de existența următoarelor practici de circumvenție și de absorbție în cursul perioadei examinate, care au fost abordate în regulamentele menționate la punctul 1.1 de mai sus:

(464)

Astfel cum se arată în tabelul 3, prețurile de import la nivel CIF în Uniune din China în perioada investigației de reexaminare au fost de 1 744 EUR/tonă, un nivel mai mic decât prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii de [2 100-2 400] EUR/tonă indicat în tabelul 8 și, de asemenea, sub costul de producție al acesteia de [2 300-2 600] EUR/tonă.

(465)

În absența măsurilor compensatorii, dacă ar fi fost în vigoare numai măsuri antidumping, importurile din China ar fi intrat în Uniune la prețuri și mai mici. În realitate, ar fi de așteptat ca subcotarea să fie și mai mare, astfel cum se explică în considerentul 397.

(466)

Astfel cum se arată în tabelul 3, prețurile de import la nivel CIF în Uniune din Egipt în perioada investigației de reexaminare au fost de 1 431 EUR/tonă, un nivel mai mic decât prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii de [2 100-2 400] EUR/tonă indicat în tabelul 8 și, de asemenea, sub costul de producție al acesteia de [2 300-2 600] EUR/tonă.

(467)

În absența măsurilor compensatorii, dacă ar fi fost în vigoare numai măsuri antidumping, importurile din Egipt ar fi intrat în Uniune la prețuri și mai mici.

(468)

Prin urmare, este probabil ca, în absența taxelor compensatorii, importurile din China și din Egipt să aibă un impact negativ și mai mare asupra prețurilor din Uniune.

(469)

Această constatare arată în mod clar că, în orice caz, ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importuri, care, în plus, ar ajunge probabil în cantități semnificativ mai mari în cazul expirării măsurilor.

(470)

Pe baza analizei de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unor subvenții originare din China și din Egipt. În plus, fără a aduce atingere acestei constatări, Comisia a stabilit că există un risc clar de reapariție a prejudiciului important cauzat de importurile respective în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În cazul în care măsurile nu ar fi extinse, importurile care fac obiectul unor subvenții din ambele țări de origine ar reveni, după toate probabilitățile, la volume substanțial mai mari și la prețuri prejudiciabile. Prin urmare, extinderea măsurilor este justificată atât pe motivul continuării prejudiciului cauzat de importurile din țările în cauză, cât și, în mod independent, pe motivul riscului de reapariție a unui astfel de prejudiciu.

(471)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor compensatorii existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor și ale furnizorilor.

(472)

Investigația a arătat că expirarea măsurilor ar avea probabil un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situația industriei Uniunii, care se află deja într-o situație precară, s-ar deteriora rapid în ceea ce privește scăderea volumelor de vânzări și a prețurilor de vânzare, ceea ce ar duce la o scădere puternică a profitabilității, ceea ce i-ar putea amenința supraviețuirea.

(473)

Prin urmare, menținerea măsurilor compensatorii în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(474)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați cunoscuți și i-a invitat să coopereze la prezenta investigație. Niciun importator nu a cooperat.

(475)

În cadrul investigației inițiale, un singur importator a cooperat și s-a constatat că importă volume neglijabile de MFS.

(476)

În investigația inițială, precum și în prezenta investigație, s-a constatat că majoritatea utilizatorilor de volume mari necesită MFS specifice fabricate la comandă și, prin urmare, MFS nu reprezintă o marfă care este importată în mod regulat în volume mari de către importatori independenți.

(477)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta sau i-ar putea afecta doar în mod marginal.

(478)

Comisia a contactat toți utilizatorii cunoscuți în cadrul prezentei investigații de reexaminare și i-a invitat să coopereze. Niciun utilizator nu a cooperat, ceea ce confirmă faptul că utilizatorii nu au fost foarte afectați de măsurile existente.