(1)

Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului (3) stabilește norme privind stocarea și schimbul, prin mijloace electronice, de informații specifice în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru a contribui la asigurarea unei evaluări corecte a TVA, la monitorizarea aplicării corecte a TVA, în special în ceea ce privește tranzacțiile intracomunitare, și la combaterea fraudei în domeniul TVA. Cu toate acestea, regulamentul nu prevede norme referitoare la accesarea informațiilor respective de către Parchetul European (EPPO) instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (4) pentru a-și exercita atribuțiile în temeiul articolului 4 din regulamentul menționat, nici norme referitoare la accesarea informațiilor respective de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) instituit prin Decizia 1999/352/CE, CECO, Euratom a Comisiei (5) pentru a-și exercita atribuțiile în temeiul articolului 1 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(2)

În temeiul articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1939, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și autoritățile din statele membre competente în temeiul dreptului intern aplicabil trebuie să sesizeze EPPO, fără întârzieri nejustificate, cu privire la orice comportament infracțional, inclusiv cu privire la frauda transfrontalieră în domeniul TVA, pentru care acesta ar putea să își exercite competența în conformitate cu articolul 22 și cu articolul 25 alineatele (2) și (3) din regulamentul respectiv. Frauda transfrontalieră în domeniul TVA implică, prin definiție, mai multe state membre, iar fluxurile de informații de la statele membre individuale către EPPO ar putea, în anumite cazuri, să nu fie suficiente pentru a asigura o imagine de ansamblu promptă și cuprinzătoare a fraudei transfrontaliere în domeniul TVA la nivelul Uniunii. Prin urmare, pentru ca EPPO să fie informat mai prompt cu privire la riscurile de fraudă în domeniul TVA la nivelul Uniunii și să își exercite competența în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, este necesar să se stabilească mai detaliat normele prin care, în cadrul rețelei pentru schimburi rapide, prelucrare și analiză de informații specifice privind frauda transfrontalieră între statele membre și pentru coordonarea oricărei acțiuni ulterioare (Eurofisc) instituite prin Regulamentul (UE) nr. 904/2010, statele membre ar trebui să transmită EPPO rezultatele prelucrării și analizei comune ale Eurofisc sub forma unor rapoarte de analiză ale Eurofisc privind schemele cu caracter transfrontalier suspectate a fi frauduloase.

(3)

Atunci când Eurofisc își elaborează rapoartele de analiză, acesta ar trebui să includă numai informațiile care sunt strict necesare pentru a permite EPPO să evalueze dacă să își exercite competența. Pentru a stabili criteriile pe baza cărora ar trebui să fie elaborate rapoartele de analiză ale Eurofisc și informațiile care ar trebui să fie incluse în rapoartele respective și pentru a stabili un formular standard pentru transmiterea lor, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7). La pregătirea proiectului de act de punere în aplicare, Comisia ar trebui să consulte Eurofisc.

(4)

În plus, în temeiul articolului 24 alineatul (9) din Regulamentul (UE) 2017/1939, în cazuri specifice EPPO ar putea solicita alte informații relevante instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, precum și autorităților din statele membre. Prin urmare, este oportun să se stabilească normele în temeiul cărora Eurofisc ar trebui să îi comunice EPPO informații privind frauda transfrontalieră în domeniul TVA în urma unei cereri din partea EPPO.

(5)

În conformitate cu articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1939, procurorii europeni delegați trebuie să poată obține toate informațiile relevante stocate în bazele de date naționale de investigare penală și în bazele de date ale autorităților de aplicare a legii, precum și în alte registre relevante ale autorităților publice, în aceleași condiții ca și cele aplicabile în temeiul legislației naționale în cazuri similare. În conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din regulamentul menționat, EPPO trebuie, de asemenea, să poată obține toate informațiile relevante care sunt de competența sa și care sunt stocate în bazele de date și în registrele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. Frauda transfrontalieră în domeniul TVA implică, prin definiție, mai multe state membre, iar accesul la nivelul statelor membre la informațiile relevante stocate în baze de date naționale ar putea, în anumite cazuri, să nu fie suficient pentru ca EPPO să combată frauda în domeniul TVA la nivelul Uniunii. Prin urmare, fără a aduce atingere articolului 43 din Regulamentul (UE) 2017/1939 și pentru a se asigura că EPPO are acces la informații relevante la nivelul Uniunii în timp util, își îndeplinește mandatul legal și luptă împotriva fraudei la nivelul Uniunii, este important să se stabilească normele în temeiul cărora EPPO ar trebui să aibă acces la informații relevante privind TVA la nivelul Uniunii din bazele de date și registrele relevante ale autorităților competente din statele membre responsabile pentru aplicarea legislației privind TVA. Din același motiv, este important ca EPPO să primească acces centralizat, pentru căutări specifice de la caz la caz, la informațiile relevante referitoare la o investigație prin intermediul unui ghișeu unic, chiar dacă informațiile respective vizează mai multe state membre. Un astfel de acces centralizat ar trebui să se limiteze strict la căutările specifice referitoare la anumite cazuri și nu ar trebui să aibă drept consecință „vânători de informații” (fishing expeditions) sau monitorizarea aleatorie sau generalizată a informațiilor privind TVA. Acordarea accesului centralizat la bazele de date administrative pentru EPPO în scopuri judiciare și de aplicare a legii are un caracter excepțional și este justificată de nevoia de a combate frauda transfrontalieră în domeniul TVA și nu ar trebui să fie interpretată ca stabilind un precedent pentru o aplicare mai generală.

(6)

Pentru a-și îndeplini sarcinile, EPPO colaborează îndeaproape cu autoritățile naționale relevante care asistă și sprijină în mod activ investigațiile și urmăririle penale desfășurate de EPPO, în conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939. EPPO oferă, de asemenea, feedback autorităților naționale competente și, după caz, le consultă, în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale regulamentului respectiv, inclusiv articolul 5 alineatul (6), articolul 25 alineatele (1)-(3), articolul 27 alineatul (7) și articolul 34 alineatele (1)-(4).

(7)

În conformitate cu principiul cooperării loiale consacrat la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, statele membre care nu participă la EPPO trebuie să sprijine activitățile EPPO și să se abțină de la orice acțiune care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor sale. Eurofisc este alcătuit atât din statele membre participante, cât și din cele neparticipante la EPPO. Deoarece frauda transfrontalieră în domeniul TVA poate afecta toate statele membre, este esențial ca EPPO să aibă o imagine completă a rețelelor de fraudă. Prin urmare, este important ca EPPO să obțină informații relevante privind TVA care fac obiectul schimburilor efectuate de statele membre în cadrul Eurofisc, precum și din bazele de date și registrele autorităților competente din statele membre responsabile pentru aplicarea legislației privind TVA, fără a aduce atingere competențelor EPPO în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939. Prezentul regulament nu aduce atingere sferei de competență a EPPO, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) 2017/1939.

(8)

Curtea de Conturi Europeană a recomandat Comisiei și statelor membre să elimine obstacolele juridice care împiedică schimbul de informații între autoritățile administrative, judiciare și de aplicare a legii de la nivel național și de la nivelul Uniunii. De asemenea, aceasta a recomandat, în special, ca OLAF să primească acces la datele din Sistemul de schimb de informații privind TVA astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 904/2010 (VIES) și din Eurofisc. În acest sens, este important ca accesul central la bazele de date și registrele relevante ale autorităților competente din statele membre responsabile pentru aplicarea legislației privind TVA să aibă un temei juridic clar.

(9)

Pentru ca OLAF să fie informat cu privire la cazurile suspectate de fraudă în domeniul TVA în context vamal care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii și să își îndeplinească mandatul legal, este necesar să se stabilească norme în temeiul cărora statele membre, în cadrul rețelei Eurofisc, ar trebui să raporteze OLAF rezultatele prelucrării și analizei comune ale Eurofisc care urmează să fie sub forma unor rapoarte de analiză ale Eurofisc privind schemele cu caracter transfrontalier suspectate a fi frauduloase. În plus, în urma unei solicitări din partea OLAF, Eurofisc ar trebui să comunice OLAF informațiile privind frauda transfrontalieră în domeniul TVA în context vamal care ar putea aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.

(10)

Atunci când Eurofisc își elaborează rapoartele de analiză, aceasta ar trebui să includă numai informațiile care sunt strict necesare pentru a permite OLAF să evalueze dacă să își exercite competența. Pentru a stabili criteriile pe baza cărora ar trebui să fie elaborate rapoartele de analiză ale Eurofisc și informațiile care ar trebui să fie incluse în rapoartele respective și pentru a stabili un formular standard pentru transmiterea lor, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. La pregătirea proiectului de act de punere în aplicare, Comisia ar trebui să consulte Eurofisc.

(11)

Atunci când există suficiente suspiciuni în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013că a avut loc o fraudă, OLAF trebuie să aibă drept de acces la orice informație relevantă din bazele de date deținute de instituții, organe, oficii sau agenții, respectând în același timp principiile necesității și proporționalității. Respectivul drept de acces urmează să fie exercitat în condițiile prevăzute în regulamentul menționat. Prin urmare, pentru ca OLAF să aibă acces la informații relevante privind TVA la nivelul Uniunii care ar putea fi relevante pentru investigații administrative în context vamal în scopul de a-și exercita competența, este important să se stabilească normele în temeiul cărora OLAF ar trebui să acceseze informații relevante privind TVA la nivelul Uniunii din bazele de date și registrele relevante ale autorităților competente din statele membre responsabile pentru aplicarea legislației privind TVA. Din același motiv, este important ca OLAF să primească acces centralizat, pentru căutări specifice de la caz la caz, la informațiile relevante referitoare la o investigație prin intermediul unui ghișeu unic, chiar dacă informațiile respective vizează mai multe state membre. Un astfel de acces centralizat ar trebui să se limiteze strict la căutările specifice legate de anumite cazuri și nu ar trebui să aibă drept consecință „vânători de informații” (fishing expeditions) sau monitorizarea aleatorie sau generalizată a informațiilor privind TVA. Respectivul acces centralizat la bazele de date administrative în scopul desfășurării de investigații administrative în context vamal are caracter excepțional și este justificat de nevoia îndeplinirii mandatului OLAF și nu ar trebui să fie interpretat ca stabilind un precedent pentru o aplicare mai generală.

(12)

Pentru a-și îndeplini sarcinile, OLAF colaborează îndeaproape cu autoritățile naționale relevante, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013. OLAF oferă, de asemenea, feedback autorităților naționale competente și, după caz, le consultă, în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale regulamentului respectiv, inclusiv articolul 12 alineatele (1) și (5).

(13)

Informațiile privind tranzacțiile intracomunitare, plățile transfrontaliere și importurile scutite de TVA sunt colectate de autoritățile naționale competente și sunt importante în lupta împotriva fraudei. În ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, Comisia facilitează schimbul informațiilor respective în calitate de persoană împuternicită de operator, în timp ce autoritățile competente din statele membre acționează în calitate de operatori de date în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (8) și, respectiv, al Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (9). Accesul centralizat al EPPO și al OLAF la informațiile privind TVA la nivelul Uniunii ar trebui să fie acordat fără a aduce atingere rolurilor și responsabilităților autorităților competente din statele membre responsabile pentru aplicarea legislației privind TVA în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679. EPPO și OLAF au obligația de a respecta normele de protecție a datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725, inclusiv principiile proporționalității și responsabilității și normele privind punerea în aplicare a unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate și supravegherea de către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. Informațiile care fac obiectul căutărilor specifice efectuate de EPPO și OLAF prin acces centralizat sunt informații privind codurile de înregistrare în scopuri de TVA, privind tranzacțiile intracomunitare, privind importurile scutite de TVA legate de regimul special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe stabilit prin Directiva 2006/112/CE a Consiliului (10) și privind importurile supuse regimului vamal 42/63, precum și informațiile referitoare la plăți stocate în sistemul electronic central de informații referitoare la plăți înființat prin Regulamentul (UE) nr. 904/2010 (CESOP). Informațiile stocate în sistemul Eurofisc de analiză a rețelelor de tranzacții (TNA) nu fac obiectul unor căutări specifice efectuate de EPPO sau de OLAF.

(14)

Pentru a proteja accesul la datele cu caracter personal, numai procurorii europeni și procurorii europeni delegați, precum și membri ai personalului desemnați ai EPPO și OLAF care au fost autorizați anterior de EPPO sau, respectiv, de OLAF ar trebui să poată avea acces la informațiile privind TVA pentru a-și îndeplini sarcinile. Autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să aibă acces la jurnalele de audit privind accesul EPPO și OLAF, în scopuri informative, inclusiv privind atribuirea fiecărei accesări unor dosare specifice ale cazurilor investigate și unor utilizatori specifici. Părțile relevante ale jurnalului de audit ar trebui să fie puse la dispoziția EPPO și a OLAF în scopul mecanismelor de control intern privind accesul corect la date și utilizarea corectă a acestora, în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor, a cărei respectare urmează să fie monitorizată de responsabilii cu protecția datelor desemnați în conformitate cu Regulamentele (UE) 2017/1939 și (UE, Euratom) nr. 883/2013. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru un astfel de acces, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește detaliile tehnice referitoare la accesul centralizat, măsurile tehnice de protecție a datelor, cerințele jurnalului de audit și modalitățile practice de accesare a acestuia. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(15)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal.

(16)

Întrucât este nevoie ca sistemele, infrastructura și mijloacele tehnice care facilitează schimbul de informații privind TVA la nivelul Uniunii să fie adaptate pentru a permite accesul securizat al EPPO și OLAF, este necesar să se amâne aplicarea dispozițiilor relevante pentru a permite Comisiei, EPPO și OLAF să facă adaptările necesare. Adaptările respective ar trebui să țină seama de data la care sistemul VIES central urmează să devină operațional și de data la care vechiul sistem de schimb de informații privind TVA stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 904/2010 urmează să fie eliminat treptat. Costurile aferente instituirii și întreținerii infrastructurii și mijloacelor tehnice relevante pentru accesul securizat la informațiile privind TVA ar trebui să fie suportate de EPPO și de OLAF. Atunci când examinează și evaluează funcționarea sistemului de cooperare administrativă prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 904/2010, statele membre și Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită aplicării practice și impactului accesului centralizat al EPPO și al OLAF la informațiile privind TVA, inclusiv eficacității sistemelor, infrastructurii și mijloacelor tehnice relevante.

(17)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 7 ianuarie 2026.

(18)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 904/2010 ar trebui să fie modificat în consecință,

1.

La articolul 21 se introduce următorul alineat:

(*1)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1939/oj)."

(*2)  Decizia 1999/352/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 28 aprilie 1999 de instituire a Oficiului European de Lupta Antifraudă (OLAF) (JO L 136, 31.5.1999, p. 20, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/1999/352/oj).”"

2.

Articolul 24d se înlocuiește cu următorul text:

3.

La articolul 24k se introduce următorul alineat:

4.

La articolul 36 se introduc următoarele alineate:

(*3)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2017/1371/oj)."

(*4)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/883/oj).”"

5.

La articolul 49, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

6.

În capitolul XIII se adaugă următoarele articole: