ANEXA I

„ANEXA I

Standardele europene de raportare privind durabilitatea «ESRS»

ESRS 1 – CERINȚE GENERALE

CUPRINS

Obiectiv

Standardele ESRS și convenții de redactare

1.1.

Standardele ESRS și prezentarea de informații specifice entității

1.2.

Convenții de redactare

Prezentarea fidelă și caracteristicile calitative ale informațiilor

Dubla semnificație ca bază pentru raportarea privind durabilitatea

3.1.

Evaluarea informațiilor care trebuie raportate

3.1.1.

Semnificația informațiilor

3.1.2.

Etapele stabilirii informațiilor care trebuie raportate

3.1.3.

Bazele pentru evaluarea semnificației

3.1.4.

Periodicitatea evaluării dublei semnificații

3.2.

Evaluarea dublei semnificații: Semnificația impactului și semnificația financiară

3.2.1.

Evaluarea semnificației impactului

3.2.2.

Evaluarea semnificației financiare

3.3.

Împrejurări excepționale

3.3.1.

Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a impacturilor sau a riscurilor legate de alte teme

3.3.2.

Nivelul agregării și al dezagregării

Procesul de diligență

Întreprinderea care raportează și lanțul valoric din amonte și din aval

5.1.

Întreprinderea care raportează și operațiunile proprii

5.2.

Includerea informațiilor privind lanțul valoric din amonte și din aval

5.3.

Dispoziții și excepții pentru stabilirea limitelor de raportare respective ale operațiunilor proprii și ale lanțului valoric

5.4.

Scutire pentru achiziții și cedări

Perioada de raportare, anul de referință și orizonturile de timp

6.1.

Perioada de raportare și anul de referință

6.2.

Orizontul de timp: definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării

Elaborarea informațiilor privind durabilitatea

7.1.

Informații comparative

7.2.

Raționament, incertitudinea măsurării și incertitudinea rezultatului

7.3.

Scutiri pentru întocmirea declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS

7.4.

Informații rezonabile și justificabile care sunt disponibile fără costuri sau eforturi nejustificate

7.5.

Actualizarea informațiilor privind evenimentele ulterioare finalului perioadei de raportare

7.6.

Erori de raportare ale perioadelor anterioare

7.7.

Omiterea de informații

7.8.

Raportarea cu privire la oportunitățile semnificative

Cerințele de prezentare și structura declarației privind durabilitatea

8.1.

Cerința generală de prezentare, structura și conținutul declarației privind durabilitatea

8.2.

Prezentarea informațiilor suplimentare incluse în declarația privind durabilitatea

8.3.

Opțiuni pentru prezentarea informațiilor în toate părțile declarației privind durabilitatea

Informații corelate și legăturile cu alte părți ale raportării de informații de către întreprinderi

9.1.

Informații corelate

9.2.

Conectivitate directă și indirectă cu situațiile financiare, inclusiv coerența ipotezelor

9.3.

Includerea de informații prin trimiteri

10.

Dispoziții tranzitorii

10.1.

Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 5 Întreprinderea care raportează și lanțul valoric din amonte și din aval

10.2.

Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 7.1 Informații comparative

10.3.

Dispoziție tranzitorie: Lista DR-urilor care sunt introduse treptat

Apendicele A –

Lista temelor

Apendicele B –

Caracteristici calitative ale informațiilor

Obiectiv

Standardele europene de raportare privind durabilitatea (ESRS) precizează informațiile privind durabilitatea pe care întreprinderile trebuie să le prezinte în conformitate cu Directiva 2013/34/UE (Directiva contabilă), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/2464 [Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea – CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive)] și prin Directiva (UE) 2026/470 (Directiva Omnibus I).

ESRS impun întreprinderii să prezinte informații cu privire la impacturile sale semnificative asupra oamenilor și a mediului și cu privire la riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de durabilitate (denumite în mod colectiv «impacturi, riscuri și oportunități»). Raportarea în temeiul acestor două perspective constituie principiul dublei semnificații (a se vedea capitolul 3).

Obiectivul declarației privind durabilitatea , în ansamblu, este de a prezenta în mod corect (a se vedea capitolul 2) toate impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de durabilitate ale întreprinderii și modul în care le gestionează întreprinderea. Informațiile raportate trebuie să fie utile pentru procesul decizional al utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea de uz general.

Utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea de uz general sunt:

(a)	utilizatorii primari ai rapoartelor financiare de uz general, precum investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit și societăți de asigurare și

(b)	alți utilizatori ai declarațiilor privind durabilitatea de uz general, cum ar fi partenerii de afaceri ai întreprinderii, partenerii sociali (sindicate și organizații patronale), societatea civilă și organizațiile neguvernamentale.

În declarația privind durabilitatea , întreprinderea trebuie să prezinte informații cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative organizate în cadrul temelor la care se referă. Aceste informații se referă la următoarele domenii de raportare: (a) guvernanță, (b) strategie, inclusiv efectele financiare , (c) gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților inclusiv a politicilor și a acțiunilor conexe și (d) indicatori și ținte.

ESRS nu impun un comportament, cu excepția comportamentului legat în mod specific de raportarea informațiilor privind durabilitatea. Raportarea în conformitate cu ESRS nu scutește întreprinderea de alte obligații, inclusiv de obligațiile de diligență necesară, prevăzute în dreptul Uniunii.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctul 4

(De uz general)

Termenii «rapoarte financiare de uz general» și « declarații privind durabilitatea de uz general» se referă la rapoarte care:

(a)	se adresează utilizatorilor care au cunoștințe rezonabile cu privire la subiectele generale ale acestor rapoarte și

(b)	iau în considerare informațiile utile pentru luarea deciziilor de care au nevoie grupurile de utilizatori, fără a urmări să răspundă tuturor nevoilor specifice de informare ale fiecărui utilizator individual.

1. Standardele ESRS și convenții de redactare

1.1. Standardele ESRS și prezentarea de informații specifice entității

ESRS 1 Cerințe generale explică convențiile de redactare și stabilește cerințe generale pentru identificarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii, precum și pentru pregătirea și prezentarea informațiilor care trebuie raportate. Acesta stabilește, de asemenea, cerințe generale pentru baza de întocmire a declarației privind durabilitatea .

Întreprinderea trebuie să aplice prezentul standard împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general (ambele denumite «standarde transversale») și cu standardele tematice.

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general stabilește cerințe de prezentare de informații (Disclosure Requirements - DR) privind informațiile pe care întreprinderea trebuie să le furnizeze la nivel general pentru toate temele la care se referă impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative, acoperind domeniile de raportare enumerate la punctul 5.

10.

Standardele tematice abordează teme și subteme, completând cerințele prevăzute în ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, și cuprind domeniile de raportare enumerate la punctul 5. Tabelul din apendicele A Lista temelor oferă o imagine de ansamblu a temelor și subtemelor acoperite de standardele tematice.

11.

În cazul în care întreprinderea concluzionează că o temă legată de un impact, un risc sau o oportunitate semnificativă nu este acoperită sau nu este acoperită cu suficientă granularitate de un ESRS, aceasta trebuie să furnizeze prezentări de informații specifice entității, ținând seama de dispozițiile privind prezentarea fidelă din capitolul 2. Acest lucru se poate întâmpla ca urmare a particularităților sectoriale sau a altor fapte și circumstanțe relevante pentru întreprinderea însăși.

12.

Atunci când elaborează prezentările de informații specifice entității, întreprinderea trebuie să ia în considerare comparabilitatea în timp și cu alte întreprinderi care își desfășoară activitatea în același (aceleași) sector (sectoare).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 2 pentru punctul 11

(Teme specifice entității)

În funcție de faptele și circumstanțele întreprinderii, pot exista alte teme decât cele vizate de cerințele tematice ale ESRS pe care întreprinderea trebuie să le acopere în urma evaluării semnificației . Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care modelul său de afaceri și strategia sa sunt asociate cu impacturi, riscuri și oportunități semnificative care nu corespund temelor ESRS.

AR 3 pentru punctul 11

(Cerințe privind prezentarea de informații specifice entității)

Atunci când elaborează prezentări de informații specifice entității, întreprinderea trebuie să se asigure că:

(a)	îndeplinesc caracteristicile calitative ale informațiilor prevăzute în apendicele B și

(b)	prezentările de informații includ informațiile semnificative necesare pentru domeniile de raportare relevante enumerate la punctul 5.

AR 4 pentru punctul 11

(Prezentări de informații și indicatori specifici entității)

Atunci când stabilește utilitatea indicatorilor în vederea includerii acestora în prezentarea de informații specifice entității, întreprinderea trebuie să se asigure că:

(a)	indicatorii pe care i-a ales furnizează informații relevante cu privire la impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative;

(b)	măsurarea asigură o reprezentare exactă bazată pe informații și ipoteze rezonabile, justificabile și verificabile și

(c)	aceasta a furnizat suficiente informații contextuale.

AR 5 pentru punctul 12

(Surse pentru prezentarea de informații specifice entității)

La elaborarea prezentărilor sale de informații specifice entității, întreprinderea poate utiliza cele mai bune practici, cadre sau standarde de raportare disponibile, cum ar fi orientările IFRS bazate pe industrie și standardele GRI (inclusiv standardele tematice și sectoriale GRI).

1.2. Convenții de redactare

13.

În cadrul ESRS, termenii care sunt definiți în Glosarul de termeni definiți în ESRS [anexa II tabelul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2026/1563 [Standardele europene de raportare privind durabilitatea – (ESRS)] sunt indicați cu caractere aldine cursive , cu excepția cazului în care un termen definit este utilizat de mai multe ori la același punct.

14.

Termenii «temă legată de durabilitate» și «subtemă legată de durabilitate» din ESRS sunt înțeleși ca fiind sinonimi cu termenii «aspecte de durabilitate» sau «factori de durabilitate», astfel cum sunt utilizați în Directiva 2013/34/UE (Directiva contabilă). Prezentările de informații din ESRS sunt structurate pe teme . O temă este defalcată în continuare în subteme. În ESRS, termenul temă (cu caractere cursive aldine ) este utilizat pentru a indica fie o temă, fie o subtemă, în funcție de cel mai adecvat nivel de granularitate necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de prezentare de informații respective.

15.

În toate ESRS:

(a)	« impacturi » se referă la impactul real și potențial, pozitiv și negativ asupra oamenilor și a mediului și

(b)

« riscurile » și « oportunitățile » se referă la riscurile și oportunitățile legate de durabilitate ale întreprinderii care afectează (sau despre care se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta) performanța financiară a întreprinderii, poziția sa financiară, fluxurile de trezorerie, accesul la finanțare sau costul capitalului pe termen scurt, mediu sau lung.

16.

Impacturile , riscurile și oportunitățile raportate în declarația privind durabilitatea sunt înțelese ca fiind aceleași cu principalele impacturi, riscuri și oportunități ale întreprinderii menționate în Directiva 2013/34/UE (Directiva contabilă).

17.

Structura informațiilor din ESRS se bazează pe «cerințele de prezentare de informații» (DR). Fiecare DR constă în unul sau mai multe puncte de date distincte. DR-urile sunt semnalate prin termenii «trebuie să prezinte», «trebuie să raporteze», «trebuie să descrie» și «trebuie să explice» pentru a indica faptul că informațiile în cauză sunt prevăzute, sub rezerva semnificației informațiilor (a se vedea punctele 23 și 24).

18.

ESRS conțin «cerințe de aplicare» (AR) obligatorii care sprijină aplicarea cerințelor prevăzute în corpul principal al standardelor și au aceeași autoritate ca acestea. AR din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general și din standardele tematice sprijină elaborarea de prezentări de informații care îndeplinesc caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea apendicele B). AR utilizează termenul «trebuie să ia în considerare» pentru a indica aspecte, resurse sau metodologii pe care întreprinderea ar trebui să le ia în considerare sau să le utilizeze la elaborarea unei anumite prezentări de informații. AR includ, de asemenea, opțiuni de prezentare, indicând faptul că o anumită informație poate fi furnizată sub formă de tabel, sub formă de text descriptiv sau utilizând alte tipuri de opțiuni de prezentare.

2. Prezentarea fidelă și caracteristicile calitative ale informațiilor

19.

Prezentarea fidelă impune prezentarea de informații relevante cu privire la impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii, în conformitate cu capitolul 3, precum și reprezentarea exactă a acestora în conformitate cu cerințele prevăzute în prezentul standard (pentru relevanță și reprezentare exactă, a se vedea apendicele B). Pentru a obține o reprezentare exactă, întreprinderea trebuie să furnizeze o descriere completă, neutră și exactă a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative.

20.

Prezentarea fidelă impune, de asemenea, ca întreprinderea să prezinte:

(a)	informații comparabile, verificabile și ușor de înțeles (a se vedea apendicele B) și

(b)	informațiile specifice entității, atunci când se aplică ESRS, nu sunt suficiente pentru a permite utilizatorilor să înțeleagă impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii și modul în care întreprinderea le gestionează (a se vedea punctul 3).

21.

Aplicarea ESRS, inclusiv a filtrului de semnificație prevăzut la punctul 24, cu prezentări de informații specifice entității atunci când este necesar (a se vedea punctul 11), conduce la o declarație privind durabilitatea care realizează o prezentare fidelă.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 6 pentru punctele 19-20

(Informații considerate în ansamblu)

Pentru a-și îndeplini obiectivul declarației privind durabilitatea prevăzut la punctul 3, întreprinderea trebuie să analizeze dacă declarația privind durabilitatea, în ansamblul său, oferă o prezentare fidelă a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative. Această evaluare trebuie să ia în considerare imaginea de ansamblu generată de informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea, și nu informațiile individuale prezentate în mod izolat. Acest lucru poate duce la adăugarea de informații specifice entității, precum și la punerea în aplicare a dispoziției de la punctul 24, prin utilizarea criteriilor pentru semnificația informațiilor de la punctul 23.

Utilizarea uneia sau mai multor dispoziții din capitolele 5.4, 7.3, 7.4 sau 7.7 nu aduce atingere prezentării fidele, cu condiția ca întreprinderea să ofere explicații care să le permită utilizatorilor să înțeleagă consecințele asupra informațiilor raportate și limitările rezultate.

AR 7 pentru punctul 20(b)

(Informații suplimentare în alte cadre de raportare)

Alte cadre de raportare se referă la «informații suplimentare» ca fiind conținutul pe care o întreprindere trebuie să îl prezinte în plus față de cerințele prevăzute în standarde pentru a asigura o prezentare fidelă. În ESRS, termenul «prezentări de informații specifice entității» servește aceluiași scop.

3. Dubla semnificație ca bază pentru raportarea privind durabilitatea

22.

Întreprinderea stabilește informațiile care trebuie prezentate pe baza evaluării dublei semnificații (a se vedea punctul 2) și pe baza dispozițiilor privind stabilirea informațiilor care trebuie raportate, astfel cum se explică în prezentul capitol.

3.1. Evaluarea informațiilor care trebuie raportate

3.1.1. Semnificația informațiilor

23.

Informațiile sunt semnificative atunci când se poate presupune în mod rezonabil că omiterea, prezentarea eronată sau ascunderea informațiilor respective ar putea influența:

(a)	deciziile pe care utilizatorii primari ai rapoartelor financiare de uz general le iau pe baza rapoartelor respective, inclusiv a situațiilor financiare și a declarației privind durabilitatea , în legătură cu furnizarea de resurse întreprinderii sau

(b)	Deciziile, pe care alți utilizatori ai declarațiilor privind durabilitatea «de uz general» le iau pe baza declarației privind durabilitatea în ceea ce privește impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii și modul în care întreprinderea le gestionează.

24.

Cu excepția informațiilor pe care poate decide să le publice în conformitate cu secțiunea 8.2. La prezentarea informațiilor suplimentare incluse în declarația privind durabilitatea, întreprinderea nu prezintă informațiile prevăzute de un ESRS DR sau de un punct de date dacă informațiile respective nu sunt semnificative și nu prezintă informații care nu sunt semnificative atunci când prezintă informații specifice entității în conformitate cu punctul 11.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 8 pentru punctul 23

(Decizii)

Atunci când ia în considerare informațiile utile pentru luarea deciziilor, întreprinderea ține seama de informațiile de care au nevoie acele grupuri de utilizatori, fără a urmări să răspundă tuturor nevoilor specifice de informare ale fiecărui utilizator individual.

3.1.2. Etapele stabilirii informațiilor care trebuie raportate

25.

Întreprinderea stabilește informațiile care trebuie raportate în două etape:

(a)	identifică temele legate de impacturile , riscurile sau oportunitățile sale semnificative (a se vedea capitolele 3.2.1 și 3.2.2) și apoi

(b)	stabilește informațiile care trebuie raportate cu privire la fiecare dintre aceste teme (a se vedea punctele 29, 30 și 31 din prezentul standard).

26.

În ceea ce privește identificarea temelor , întreprinderea raportează informațiile semnificative pentru o temă sau o subtemă atunci când au legătură cu unul sau mai multe impacturi , riscuri sau oportunități semnificative identificate pe baza criteriilor din capitolele 3.2.1. și 3.2.2.

27.

Fără a aduce atingere criteriilor de la capitolele 3.2.1 și 3.2.2, întreprinderea poate formula o concluzie, fără o evaluare suplimentară, cu privire la semnificația sau caracterul nesemnificativ al impacturilor , al riscurilor sau al oportunităților sale pentru o temă sau subtemă, pe baza unei analize a strategiei și a modelului său de afaceri inclusiv a sectorului (sectoarelor) său (sale) de operațiuni, a zonelor sale geografice și a caracteristicilor lanțului său valoric din amonte și din aval (abordarea descendentă a evaluării semnificației). În cadrul acestei abordări, dacă semnificația sau caracterul nesemnificativ al unuia sau mai multor impacturi, riscuri sau oportunități nu este evident pe baza analizei de mai sus, întreprinderea efectuează o evaluare specifică a impacturilor, a riscurilor sau a oportunităților în cauză.

28.

Fără a aduce atingere criteriilor de la capitolele 3.2.1 și 3.2.2, întreprinderea se poate baza pe o evaluare a semnificației efectuată numai la nivelul impacturilor , al riscurilor și al oportunităților (abordare ascendentă a evaluării semnificației).

29.

În ceea ce privește informațiile care trebuie raportate, întreprinderea trebuie:

(a)	să aplice ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general;

(b)

pentru o temă sau o subtemă legată de impacturile , riscurile și oportunitățile sale semnificative:

i.	să aplice ESRS 2 Prezentări de informații generale GDR-P, GDR-A, GDR-M și GDR-T pentru politici, acțiuni, indicatori și ținte ;

ii.	să publice informații pentru DR (inclusiv AR) relevante pentru tema sau subtema specifică în standardele tematice și

(c)	să adauge informații specifice entității, dacă este necesar, în conformitate cu punctul 11.

30.

Atunci când un impact , risc sau o oportunitate semnificativă se referă la o subtemă , întreprinderea raportează numai informațiile semnificative pentru subtema respectivă.

31.

Atunci când utilizează scutiri în temeiul ESRS, întreprinderea trebuie să prezinte informațiile prevăzute în subcapitolele 5.4, 7.3, 7.4 și 7.7.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 9 pentru punctul 27

(Abordare descendentă)

O abordare descendentă permite întreprinderii să evite activitățile inutile atunci când evaluează semnificația sau caracterul nesemnificativ al impacturilor, al riscurilor sau al oportunităților sale pentru o temă sau o subtemă. În general, o abordare descendentă nu impune întreprinderii să efectueze evaluarea semnificației la nivelul impacturilor, al riscurilor și al oportunităților individuale. În unele cazuri, poate fi necesar un nivel mai detaliat de evaluare, dacă se poate preconiza în mod rezonabil că acesta va conduce la o concluzie diferită cu privire la semnificația impacturilor, a riscurilor sau a oportunităților întreprinderii pentru o temă sau o subtemă.

Urmând o abordare descendentă, concluzia privind semnificația poate fi obținută la nivel de temă pentru impacturi, riscuri și oportunități combinate.

AR 10 pentru punctele 27-28

(Combinarea abordărilor)

Întreprinderea poate combina o «abordare descendentă» pentru unele teme cu o analiză «ascendentă» pentru altele.

AR 11 pentru punctul 27

(Zone geografice)

Zonele geografice sau contextele geografice pot fi analizate la diferite niveluri (țară, regiune, județ, bazin hidrografic, ecosistem sau amplasament ) în funcție de relevanța lor pentru evaluare.

AR 12 pentru punctul 29

(ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general DR)

DR-urile din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general au un caracter fundamental și, prin urmare, vor genera probabil informații semnificative pentru toate întreprinderile.

3.1.3. Bazele pentru evaluarea semnificației

32.

În evaluarea dublei semnificații , întreprinderea:

(a)	trebuie să utilizeze informații rezonabile și justificabile aflate la dispoziția întreprinderii la data raportării, fără costuri sau eforturi nejustificate (a se vedea capitolul 7.4);

(b)

nu are obligația de a evalua fiecare impact , risc sau oportunitate posibilă în toate domeniile operațiunilor sale și ale lanțului valoric din amonte și din aval, ci trebuie să se axeze pe domeniile în care se consideră că este probabil să apară impacturi, riscuri sau oportunități semnificative, pe baza strategiei și a modelului de afaceri al întreprinderii, a zonelor geografice , a sectoarelor, a relațiilor de afaceri , a naturii activităților sau a altor factori.

33.

Întreprinderea poate fi în măsură să efectueze evaluarea semnificației în ceea ce privește lanțul valoric din amonte și din aval fără contribuții directe din partea actorilor din lanțul valoric, utilizând, în schimb, date regionale medii, date sectoriale sau informații general disponibile cu privire la existența impacturilor , a riscurilor și a oportunităților în contextul în cauză.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 13 pentru punctul 32

(Informații rezonabile și justificabile și identificarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților)

În conformitate cu utilizarea unor informații rezonabile și justificabile de care întreprinderea dispune la data raportării fără costuri sau eforturi nejustificate (capitolul 7.4):

(a)	utilizarea informațiilor cantitative sau a punctajului cantitativ nu este neapărat necesară. O analiză calitativă poate fi suficientă pentru ca întreprinderea să concluzioneze în mod rezonabil cu privire la semnificația impacturilor , a riscurilor sau a oportunităților legate de o anumită temă și

(b)	întreprinderea nu este obligată să efectueze o căutare exhaustivă de informații pentru a identifica impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative.

AR 14 pentru punctul 32

(Surse interne și externe obișnuite)

Întreprinderea poate lua în considerare următoarele surse interne și externe obișnuite pentru a sprijini evaluarea semnificației : procesele de diligență necesară în materie de durabilitate și procesele generale de gestionare a riscurilor ale întreprinderii; colaborarea sa cu părțile interesate afectate; experiența inter pares; rapoarte și statistici, date științifice și consultanță de specialitate.

AR 15 pentru punctul 32

(Caracteristicile gravității și orizontul de timp)

Atunci când efectuează evaluarea semnificației (a se vedea punctele 27 și 32), întreprinderea nu trebuie să analizeze:

(a)	fiecare caracteristică a gravității (a se vedea capitolul 3.2.1), în cazul în care se poate concluziona că impactul este grav fără a se analiza separat fiecare caracteristică și

(b)	fiecare orizont de timp pentru fiecare impact , risc sau oportunitate , cu excepția cazului în care este necesară o evaluare suplimentară, cum ar fi momentul în care întreprinderea se așteaptă ca impactul, riscul sau oportunitatea să evolueze în timp.

AR 16 pentru punctul 32

(Nivelul evaluării semnificației)

Următoarele puncte sprijină stabilirea nivelului la care are loc evaluarea semnificației . Nivelul de agregare sau de dezagregare adoptat în scopul raportării este determinat separat de nivelul la care are loc evaluarea semnificației și în conformitate cu dispozițiile capitolului 3.3.2 Nivelul de agregare și dezagregare.

În cazul zonelor geografice identificate la punctul 32(b), întreprinderea ar putea fi nevoită să ia în considerare contextul specific pentru a evalua importanța impacturilor , a riscurilor sau a oportunităților . Acest lucru poate fi necesar dacă, de exemplu, nu se poate stabili semnificația sau caracterul nesemnificativ al unui impact, al unui risc sau al unei oportunități pentru o temă sau o subtemă fără a lua în considerare contextul specific sau dacă se poate preconiza în mod rezonabil că contextul specific va afecta concluzia cu privire la semnificația impactului, a riscului sau a oportunității în cauză.

În ceea ce privește temele de mediu, factorii care influențează existența impacturilor negative într-un context specific al zonei geografice includ, printre altele: calitatea aerului, a apei și a solului la nivel local; disponibilitatea apei în zonele cu stres hidric și prezența speciilor și ecosistemelor amenințate în zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității .

Întrucât se referă la impacturile și dependențele legate de natură, primele trei etape ale abordării LEAP (localizare, evaluare, estimare) oferă o referință valoroasă pentru modul:

(a)	de localizare a locului în care, în cadrul operațiunilor proprii ale întreprinderii și al lanțului valoric din amonte și din aval, au loc interfețe cu natura;

(b)	de evaluare a dependențelor și a impacturilor legate de poluare și

(c)	de estimare a riscurilor sau a oportunităților asociate.

În ceea ce privește temele sociale, factorii care influențează existența impacturilor negative într-un context specific al zonei geografice includ, printre altele: zonele de conflict și zonele cu risc ridicat, precum și prezența populațiilor vulnerabile, cum ar fi populațiile indigene sau lucrătorii migranți.

3.1.4. Periodicitatea evaluării dublei semnificații

34.

La fiecare dată de raportare, întreprinderea analizează dacă au avut loc modificări semnificative care ar putea afecta concluziile evaluării semnificației efectuate în perioadele de raportare anterioare. În cazul în care sunt identificate astfel de modificări, întreprinderea revizuiește și actualizează evaluarea. Modificările se pot referi la activitățile, structura, relațiile de afaceri ale întreprinderii, înțelegerea impacturilor , a riscurilor sau a oportunităților , metodologiile de evaluare sau mediul extern.

3.2. Evaluarea dublei semnificații: Semnificația impactului și semnificația financiară

35.

Dubla semnificație are două dimensiuni: semnificația impactului și semnificația financiară , iar întreprinderea ia în considerare modul în care interacționează acestea. Un impact asupra durabilității poate fi semnificativ din punct de vedere financiar de la început sau poate deveni semnificativ din punct de vedere financiar atunci când se preconizează în mod rezonabil că va afecta performanța financiară a întreprinderii, poziția sa financiară, fluxurile sale de trezorerie, accesul său la finanțare sau costul capitalului pe termen scurt, mediu sau lung. Impacturile pot fi semnificative exclusiv din perspectiva impactului, indiferent dacă sunt sau nu semnificative din punct de vedere financiar.

36.

În general, punctul de plecare este evaluarea impacturilor . Întreprinderea evaluează, de asemenea, dacă există riscuri sau oportunități semnificative care nu sunt legate de impacturile întreprinderii, cum ar fi riscurile fizice.

37.

Întreprinderea trebuie să stabilească impacturile , riscurile sau oportunitățile care sunt semnificative, pe baza criteriilor din capitolele 3.2.1 și 3.2.2 și susținute de considerații calitative și praguri cantitative adecvate.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 17 pentru punctul 37

(Evaluarea semnificației pentru întreprinderile care gestionează investiții în anumite condiții)

În cazul în care întreprinderea gestionează investiții care fac obiectul unei obligații fiduciare în numele clienților săi în temeiul unui mandat convenit cu clienții respectivi fără a reține riscurile sau recompensele aferente dreptului de proprietate, întreprinderea respectivă nu ar trebui să evalueze impacturile, riscurile și oportunitățile legate de investițiile respective.

3.2.1. Evaluarea semnificației impactului

38.

Evaluarea semnificației impactului identifică impacturile semnificative ale întreprinderii.

39.

Întreprinderea raportează informații cu privire la o anumită temă din perspectiva impactului dacă tema respectivă se referă la impactul semnificativ real sau potențial, pozitiv sau negativ al întreprinderii asupra oamenilor sau a mediului pe termen scurt, mediu sau lung. Printre impacturi se numără cele legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor și al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri din cadrul lanțului său valoric din amonte și din aval. Relațiile de afaceri nu se limitează la relațiile contractuale directe.

40.

În ceea ce privește impacturile negative reale, semnificația se evaluează în funcție de gravitatea impactului. În ceea ce privește impacturile negative potențiale, acestea se evaluează pe baza unei combinații de gravitate și probabilitate. Gravitatea se evaluează pe baza următorilor factori: amploarea, domeniul de aplicare și caracterul iremediabil al impactului. În cazul unui impact negativ potențial asupra drepturilor omului, gravitatea impactului prevalează asupra probabilității acestuia.

41.

În ceea ce privește impacturile pozitive reale, semnificația se evaluează pe baza amplorii și a domeniului de aplicare al impactului. În ceea ce privește impacturile pozitive potențiale, semnificația se evaluează pe baza amplorii, a domeniului de aplicare și a probabilității impactului.

42.

Rezultatele colaborării cu părțile interesate afectate, desfășurate în contextul activităților continue de diligență necesară în materie de durabilitate, reprezintă o contribuție esențială la evaluarea semnificației impactului . Părțile interesate afectate sunt persoane sau grupuri ale căror interese sunt afectate sau ar putea fi afectate de activitățile întreprinderii și de relațiile sale de afaceri directe și indirecte din lanțul său valoric din amonte și din aval. Societatea civilă, organizațiile neguvernamentale și sindicatele, în calitate de utilizatori , pot fi mandatari pentru părțile interesate afectate.

43.

Pentru a stabili modul în care se iau în considerare, în evaluarea semnificației, politicile și acțiunile de prevenire, atenuare, oprire, reducere la minimum și remediere a impacturilor negative, se aplică următoarele:

(a)

gravitatea impacturilor negative reale – cele care se manifestă în cursul anului de raportare – se evaluează pe măsură ce s-au manifestat efectiv în cursul anului de raportare. Impacturile reale le includ pe cele care au apărut în perioadele de raportare anterioare și care continuă să existe în perioada curentă de raportare. Gravitatea lor este evaluată pe baza perioadei de raportare curentă, și anume ținând seama de modul în care au fost atenuate, oprite sau reduse la minimum în perioadele anterioare. Evaluarea nu trebuie să ia în considerare activitățile de remediere pentru a aborda impacturile în cazul în care activitățile respective au fost întreprinse în cursul perioadei de raportare;

(b)

gravitatea și probabilitatea impacturilor negative potențiale – cele care se pot manifesta în viitor – se evaluează ținând seama de politicile și acțiunile de prevenire și atenuare puse în aplicare numai dacă se poate presupune în mod rezonabil că politicile și acțiunile respective reduc în mod eficace gravitatea sau probabilitatea. Acțiunile sau politicile care nu au fost încă puse în aplicare nu trebuie să fie luate în considerare și

(c)

informațiile privind impacturile și modul în care întreprinderea le gestionează prin politici și acțiuni pot fi utile pentru luarea deciziilor de către utilizatori , indiferent de eficacitatea cu care întreprinderea le gestionează sau de eficacitatea cu care sunt reglementate temele corespunzătoare. În aceste cazuri, evaluarea semnificației trebuie să țină seama de acest lucru.

44.

Impacturile pozitive trebuie să fie evaluate separat, fără compensare cu impacturile negative. Rezultatele acțiunilor de prevenire, atenuare, oprire, reducere la minimum sau remediere a impacturilor negative la care este asociată întreprinderea sau a conformității cu actele cu putere de lege și normele administrative nu sunt impacturi pozitive. Impacturile pozitive includ efectele activităților comerciale, ale produselor sau ale serviciilor întreprinderii care atenuează, opresc, reduc la minimum sau remediază impacturile negative ale unei alte părți, atunci când întreprinderea nu este legată de impacturile respective.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 18 pentru punctele 38-39

(Exemple de impacturi conexe)

În cele ce urmează sunt prezentate două exemple de impacturi care sunt legate de întreprindere:

(a)

în cazul în care întreprinderea utilizează, în produsele sale, cobalt extras folosind munca copiilor , impactul negativ care apare are legătură cu produsele întreprinderii prin nivelurile relațiilor de afaceri din lanțul său valoric din amonte. Aceste relații de afaceri includ furnizorii , topitoria și comerciantul de minerale și întreprinderea minieră care utilizează munca copiilor și

(b)

în cazul în care întreprinderea acordă împrumuturi financiare unei întreprinderi pentru activități comerciale care, încălcând standardele de mediu convenite, au ca rezultat contaminarea apei și a terenurilor din jurul operațiunilor, acest impact negativ are legătură cu întreprinderea prin relația sa cu întreprinderea căreia îi acordă împrumuturile.

AR 19 pentru punctele 38-39

(Considerații calitative și praguri cantitative)

În abordarea descendentă, considerațiile calitative pot fi suficiente pentru a formula o concluzie cu privire la semnificație . În cadrul unei abordări ascendente, întreprinderea poate utiliza fie considerente calitative, fie praguri cantitative, în funcție de natura impactului , de datele disponibile și de alte circumstanțe.

AR 20 pentru punctele 38-39

(Etapele evaluării semnificației impactului)

Întreprinderea trebuie să ia în considerare următoarele etape în evaluarea semnificației impactului :

(a)	înțelegere (activități, relații de afaceri și părți interesate );

(b)	identificarea impacturilor reale și potențiale (negative și pozitive) și

(c)	evaluarea semnificației impacturilor reale și potențiale și stabilirea temelor care trebuie raportate, pe baza rezultatului evaluării.

AR 21 pentru punctele 38-39

(Termeni utilizați în alte cadre de raportare)

Termenul «impacturile cele mai semnificative» este utilizat în unele cadre de raportare existente pentru a se referi la impacturile care sunt descrise în ESRS ca fiind «impacturi semnificative».

AR 22 pentru punctele 40-41

(Amploarea, domeniul de aplicare și caracterul iremediabil)

Gravitatea unui impact este evaluată în funcție de amploarea, domeniul de aplicare și caracterul iremediabil al acestuia:

(a)	amploarea: cât de grav este impactul negativ sau cât de benefic este impactul pozitiv pentru oameni sau pentru mediu;

(b)

domeniul de aplicare: cât de răspândite sunt efectele negative sau pozitive. În cazul impacturilor asupra mediului, domeniul de aplicare poate fi înțeles ca amploarea daunelor aduse mediului sau ca perimetru geografic. În cazul impacturilor asupra oamenilor, domeniul de aplicare poate fi înțeles ca numărul de persoane afectate și

(c)	caracterul iremediabil: dacă și în ce măsură impacturile negative ar putea fi remediate, adică prin readucerea mediului sau a persoanelor afectate la starea lor anterioară.

Oricare dintre cele trei caracteristici (amploarea, domeniul de aplicare și caracterul iremediabil) poate avea un impact negativ grav.

AR 23 pentru punctul 42

(Părțile interesate)

Categoriile tipice de părți interesate afectate ale unei întreprinderi sunt: lucrătorii și reprezentanții lucrătorilor din forța de muncă proprie a întreprinderii și din lanțurile sale valorice din amonte și din aval, comunitățile afectate de operațiunile sale comerciale sau de activitățile lanțului valoric din amonte și din aval, și consumatorii și utilizatorii finali ai produselor și serviciilor sale. Luarea în considerare a părților interesate afectate necesită o atenție deosebită acordată părților interesate din cadrul acestor categorii care se află în situații deosebit de vulnerabile.

Natura poate fi considerată o parte interesată silențioasă afectată.

AR 24 pentru punctul 42

(Colaborarea cu părțile interesate afectate)

În cazul în care întreprinderea colaborează cu părțile interesate afectate în cadrul procesului său de diligență necesară (dacă este cazul) pentru a identifica, a evalua și a aborda impacturile negative, rezultatele acestei colaborări oferă o contribuție valoroasă la evaluarea semnificației , fără a fi necesar să se instituie un proces separat de implicare pentru evaluarea semnificației. Cu toate acestea, întreprinderea poate solicita, de asemenea, contribuții directe la evaluarea semnificației de la părțile interesate afectate sau de la reprezentanții acestora (cum ar fi reprezentanții angajaților sau sindicatele), precum și de la utilizatorii raportării privind durabilitatea și de la alți experți. Aceasta include feedback cu privire la concluziile întreprinderii în ceea ce privește identificarea impacturilor, a riscurilor sau a oportunităților semnificative, precum și în ceea ce privește temele care trebuie raportate.

AR 25 pentru punctul 42

(Reprezentanții lucrătorilor)

În conformitate cu Directiva 2013/34/UE (Directiva contabilă), astfel cum a fost modificată prin Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, conducerea întreprinderii trebuie să informeze reprezentanții lucrătorilor la nivelul corespunzător și să discute cu aceștia despre informațiile relevante și mijloacele de obținere și de verificare a informațiilor privind durabilitatea. Un astfel de proces și, după caz, comunicarea aferentă către organele de administrație, de conducere și de supraveghere relevante constituie un element valoros al colaborării cu părțile interesate .

AR 26 pentru punctul 43 litera (a)

(Luarea în considerare a politicilor și acțiunilor puse în aplicare)

De exemplu, pentru a lua în considerare politicile și acțiunile puse în aplicare în evaluarea semnificației în legătură cu punctul 43 litera (a), atunci când are loc o deversare de petrol, efortul de a limita deversarea este considerat atenuare, în timp ce repararea daunelor sau a prejudiciilor cauzate de deversare este considerată remediere .

AR 27 pentru punctul 43(b)

(Politică izolată)

În cazul în care o politică implică acțiuni viitoare pentru a se asigura că este eficace în reducerea gravității sau a probabilității unui impact , existența politicii respective și a acțiunilor viitoare conexe nu trebuie să fie luată în considerare la evaluarea semnificației impactului în cauză.

AR 28 pentru punctul 43(c)

În cazurile descrise la punctul 43(c), întreprinderea trebuie să își adapteze abordarea în ceea ce privește evaluarea semnificației , după caz, pentru a răspunde nevoilor de informare ale utilizatorilor , astfel cum se descrie la punctul 23.

3.2.2. Evaluarea semnificației financiare

45.

Evaluarea semnificației financiare corespunde identificării informațiilor care sunt considerate semnificative pentru utilizatorii primari ai rapoartelor financiare de uz general atunci când iau decizii privind furnizarea de resurse entității [a se vedea punctul 23 litera (a)].

46.

Domeniul de aplicare al semnificației financiare pentru raportarea privind durabilitatea este o extindere a domeniului de aplicare al semnificației utilizat în procesul de stabilire a informațiilor care trebuie incluse în situațiile financiare ale întreprinderii pe baza normelor aplicabile privind recunoașterea și evaluarea. Semnificația financiară a unei teme nu este limitată la riscurile sau oportunitățile semnificative care afectează entitățile aflate sub controlul întreprinderii, ci include informații privind riscurile și oportunitățile semnificative care pot fi atribuite relațiilor de afaceri din lanțul valoric din amonte și din aval (a se vedea punctul 62).

47.

Întreprinderea trebuie să raporteze informații cu privire la o temă din perspectiva semnificației financiare în cazul în care aceasta declanșează sau s-ar putea preconiza în mod rezonabil că va declanșa efecte financiare semnificative. Acest lucru este valabil atunci când riscurile sau oportunitățile legate de o temă au o influență semnificativă sau s-ar putea preconiza în mod rezonabil că vor avea o influență semnificativă asupra dezvoltării întreprinderii, a poziției sale financiare, a performanței sale financiare, a fluxurilor sale de trezorerie, a accesului la finanțare sau a costului capitalului pe termen scurt, mediu sau lung.

48.

Riscurile și oportunitățile pot decurge din evenimente trecute sau viitoare. Riscurile și oportunitățile semnificative decurg din:

(a)	impacturile semnificative ale întreprinderii identificate în evaluarea semnificației impactului ;

(b)	dependențele întreprinderii de resursele naturale, umane și sociale și

(c)	alți factori, cum ar fi expunerea la pericolele climatice sau schimbările de reglementare care abordează riscurile sistemice .

49.

Atunci când identifică riscuri și oportunități , întreprinderea trebuie să ia în considerare dependențele ca surse ale efectelor financiare , fie în ceea ce privește fluxurile de trezorerie, fie în ceea ce privește resursele care nu sunt recunoscute în situațiile financiare. Dependențele pot fi surse de riscuri sau oportunități, indiferent de impacturile potențiale asupra resurselor naturale, umane și sociale pe care se bazează.

50.

Semnificația riscurilor și a oportunităților trebuie să fie evaluată pe baza unei combinații între probabilitatea apariției și magnitudinea potențială a efectelor financiare .

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 29 pentru punctul 48

(Gestionarea riscului intern

Cadrul de gestionare a riscurilor interne reprezintă o contribuție valoroasă la evaluarea semnificației riscurilor și oportunităților . Pentru instituțiile de credit și societățile de asigurare, cadrele de reglementare prudențială aplicabile pot sta la baza evaluării semnificației.

AR 30 pentru punctul 49

(Dependențe)

Dependențele pot afecta:

(a)	capacitatea întreprinderii de a utiliza sau de a obține resursele necesare în procesele sale comerciale;

(b)	calitatea și tarifarea acestor resurse sau

(c)	capacitatea de a se baza pe termeni acceptabili în relațiile necesare pentru procesele operaționale.

AR 31 pentru punctul 49

(Contribuția la efectele financiare)

Atunci când evaluează semnificația riscurilor și a oportunităților , întreprinderea ia în considerare contribuția acestora la efectele financiare pe termen scurt, mediu și lung, utilizând:

(a)	scenarii /previziuni probabile și

(b)

efectele financiare anticipate care nu sunt (sau nu sunt încă) reflectate în situațiile financiare și care decurg din riscuri și oportunități semnificative. Acest lucru poate rezulta din situații care nu conduc încă la recunoașterea activelor și datoriilor sau a veniturilor și cheltuielilor în situațiile financiare în conformitate cu criteriile de recunoaștere contabilă.

3.3. Împrejurări excepționale

3.3.1. Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a impacturilor sau a riscurilor legate de alte teme

51.

Evaluarea semnificației poate identifica situațiile în care acțiunile realizate de întreprindere pentru a aborda anumite impacturi , riscuri sau oportunități legate de o temă pot crea impacturi negative semnificative sau riscuri semnificative legate de una sau mai multe alte teme. În astfel de situații, întreprinderea își prezintă prezentarea de informații într-un mod care să faciliteze înțelegerea legăturilor dintre diferite teme.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 32 pentru punctul 51

(Impacturi sau riscuri care decurg din acțiuni)

În cele ce urmează este prezentată o ilustrare a unor astfel de situații. Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice are ca rezultat impacturi negative semnificative sau riscuri semnificative legate de forța de muncă proprie . Pentru a promova informațiile conectate (a se vedea capitolul 9.1), întreprinderea:

(a)	prezintă, în cadrul forței de muncă proprii, impacturile negative semnificative sau riscurile semnificative care rezultă din planul de tranziție, inclusiv acțiunile care le cauzează, cu o trimitere încrucișată la prezentările de informații privind clima și

(b)	oferă o descriere în publicarea de informații privind clima a modului în care sunt abordate impacturile negative semnificative sau riscurile semnificative legate de climă.

3.3.2. Nivelul agregării și al dezagregării

52.

Întreprinderea trebuie să agrege sau dezagrege informațiile într-un mod care reflectă nivelul la care apar variații semnificative ale impacturilor , riscurilor sau oportunităților semnificative, de exemplu în funcție de temă , sector, filială, zonă geografică , activ. Întreprinderea trebuie să ia în considerare faptele și circumstanțele relevante pentru a stabili nivelul de agregare care sprijină reprezentarea exactă a impacturilor, a riscurilor sau a oportunităților sale.

53.

Întreprinderea trebuie să se asigure că nivelul de agregare și dezagregare nu ascunde informații semnificative.

54.

Dezagregarea utilizată pentru a prezenta o anumită prezentare de informații trebuie să reflecte nivelul care oferă cele mai relevante informații utilizatorilor , și anume tema , grupul de impacturi , riscuri sau oportunități , individual, riscul sau oportunitatea individual(ă). Acest lucru ar trebui să reflecte factori precum natura impacturilor, a riscurilor sau a oportunităților în cauză sau modul în care întreprinderea le gestionează.

55.

Atunci când raportează la nivel consolidat, întreprinderea trebuie să efectueze evaluarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative pentru întregul grup consolidat, indiferent de structura juridică a grupului. Ea se asigură că toate activitățile filialelor sale sunt acoperite într-un mod care să permită identificarea imparțială a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative la nivelul grupului. În cazul în care întreprinderea identifică diferențe semnificative între impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative la nivel de grup și impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative ale uneia sau mai multora dintre filialele sale, aceasta dezagregă și prezintă informații într-un mod care să permită o înțelegere adecvată a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative ale filialei sau filialelor în cauză. În cazul în care un impact, un risc sau o oportunitate semnificativă stabilită la nivel de grup nu este relevantă pentru toate filialele sau activitățile din grup, informațiile pot fi furnizate la nivel dezagregat, acoperind numai filialele sau activitățile pentru care impactul, riscul sau oportunitatea este relevantă (a se vedea, de asemenea, scutirile pentru indicatorii de la punctul 93).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 33 pentru punctul 52

(Zone geografice semnificative)

Întreprinderea trebuie să ia în considerare dezagregarea informațiilor raportate în funcție de zonele geografice semnificative (a se vedea AR 11) la un nivel adecvat, atunci când gravitatea impacturilor semnificative subiacente depinde în mare măsură de caracteristicile contextului respectivelor zone geografice sau atunci când există diferențe semnificative între activitățile întreprinderii care afectează zonele geografice respective.

Nivelul de agregare adoptat nu trebuie să ascundă interconexiunile dintre impacturi, riscuri și factorii determinanți ai acestora care există în contexte geografice specifice, cum ar fi efectele cumulative asupra ecosistemelor sau a resurselor comune.

AR 34 pentru punctul 53

(Nivel necorespunzător de agregare)

Informațiile pot fi ascunse în cazul în care un nivel necorespunzător de agregare ar putea influența decizia utilizatorilor primari ai situațiilor financiare de uz general sau deciziile altor utilizatori ai declarațiilor privind durabilitatea de uz general. Un nivel inadecvat de agregare a impacturilor , a riscurilor și a oportunităților poate rezulta din agregarea celor care nu au caracteristici comune sau din dezagregarea celor care au caracteristici comune. Informațiile sunt ascunse atunci când informațiile semnificative sunt ascunse de informații nesemnificative.

4. Procesul de diligență

56.

Procesul de diligență este procesul prin care întreprinderea identifică, previne, atenuează, oprește, reduce la minimum și remediază impacturile negative reale și potențiale asupra oamenilor și a mediului în legătură cu activitatea sa. Directiva 2024/1760 Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor – CSDDD (Corporate Sustainability Due Diligence Directive) stabilește cerințe privind diligența necesară pentru întreprinderile care fac obiectul dispozițiilor sale. Instrumentele internaționale ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale oferă, de asemenea, orientări relevante privind procesul de diligență. Procesul de diligență este o practică continuă care răspunde schimbărilor din strategia, modelul de afaceri , activitățile, relațiile de afaceri și contextul și practicile operaționale ale întreprinderii, inclusiv în ceea ce privește proiectarea, achiziționarea, vânzarea și distribuția și care poate să declanșeze astfel de schimbări.

57.

ESRS nu impun nicio cerință de conduită în ceea ce privește procesul de diligență și nici nu extind sau modifică rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii în ceea ce privește îndeplinirea obligației de diligență. Dispozițiile ESRS nu aduc atingere dispozițiilor Directivei privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective.

58.

Rezultatul procesului de diligență în materie de durabilitate al întreprinderii contribuie la evaluarea impacturilor sale negative semnificative.

59.

Una dintre etapele procesului de diligență este identificarea și evaluarea impacturilor negative legate de operațiunile, produsele sau serviciile proprii ale întreprinderii, inclusiv prin intermediul relațiilor de afaceri din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii. Etapele de identificare și evaluare a impactului din cadrul procesului de diligență stau la baza evaluării impacturilor semnificative în scopul raportării (a se vedea capitolul 3.2.1). Identificarea impacturilor negative semnificative sprijină, de asemenea, identificarea riscurilor și a oportunităților semnificative legate de durabilitate, care sunt adesea un rezultat al acestor impacturi. În cazul în care întreprinderea nu poate aborda toate impacturile simultan, procesul de diligență permite stabilirea priorității acțiunilor în funcție de gravitatea și probabilitatea impacturilor.

5. Întreprinderea care raportează și lanțul valoric din amonte și din aval

5.1. Întreprinderea care raportează și operațiunile proprii

60.

Declarația privind durabilitatea trebuie să se depună pentru aceeași întreprindere raportoare ca și situațiile financiare. Dacă societatea-mamă întocmește situații financiare consolidate, declarația privind durabilitatea trebuie să fie întocmită pentru societatea-mamă și filialele sale în conformitate cu cerințele contabile aplicabile. Acest lucru nu se aplică dacă întreprinderea nu este obligată să întocmească situații financiare sau dacă raportarea sa consolidată privind durabilitatea este întocmită în conformitate cu articolul 48i din Directiva 2013/34/UE (Directiva contabilă).

61.

În cazul raportării la nivel de grup, întreprinderea care raportează ia în considerare, de obicei – cu excepția unor circumstanțe specifice, cum ar fi leasingul și activele deținute de sistemele de beneficii pe termen lung ale angajaților ale întreprinderii – ca parte a operațiunilor proprii: activele, datoriile, veniturile și cheltuielile întreprinderii-mamă și ale filialelor sale situate în interiorul sau în afara UE, astfel cum sunt stabilite în conformitate cu cerințele contabile aplicabile. Punctele 62-75 prevăd dispoziții și excepții suplimentare pentru stabilirea limitelor de raportare ale operațiunilor proprii și ale lanțului valoric din amonte și din aval. În plus, întreprinderea poate exclude din limitele de raportare privind durabilitatea o filială care a fost exclusă din domeniul de aplicare al situațiilor financiare consolidate din cauza caracterului său nesemnificativ din punct de vedere financiar, cu excepția cazului în care există fapte și circumstanțe specifice care expun grupul la impacturi generate de filiala în cauză care ating pragurile de semnificație ale grupului.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 35 pentru punctul 61

(Filială cu perioadă de raportare diferită)

Atunci când include filiale cu perioade de raportare diferite în declarația consolidată privind durabilitatea , întreprinderea poate utiliza dispozițiile contabile aplicabile care abordează circumstanțele respective.

AR 36 pentru punctul 61

(Partea din operațiunile comune)

Fără a aduce atingere scutirii de la punctul 92, întreprinderea clasifică drept « operațiuni proprii » impacturile , riscurile și oportunitățile legate de partea din activele, datoriile, veniturile și cheltuielile exploatării în comun recunoscute în situațiile financiare.

5.2. Includerea informațiilor privind lanțul valoric din amonte și din aval

62.

În măsura în care este necesar pentru înțelegerea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii și pentru îndeplinirea caracteristicilor calitative ale informațiilor (a se vedea apendicele B), informațiile raportate trebuie să se extindă dincolo de operațiunile proprii pentru a acoperi impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de întreprindere prin relațiile sale de afaceri directe și indirecte din lanțul valoric din amonte și din aval (informații privind lanțul valoric), fără a aduce atingere scutirii pentru achiziții și cedări prevăzute în capitolul 5.4.

63.

Întreprinderea trebuie să includă informații semnificative privind lanțul valoric din amonte și din aval în conformitate cu rezultatul evaluării dublei semnificații , astfel cum este descris în prezentul standard, și cu orice cerințe specifice legate de lanțul valoric din amonte și din aval din alte ESRS.

64.

Aplicarea punctului 63 nu necesită informații cu privire la fiecare actor din lanțul valoric din amonte și din aval, ci doar includerea de informații semnificative.

65.

Pentru a identifica impacturile , riscurile sau oportunitățile semnificative care sunt legate de întreprindere prin intermediul relațiilor sale de afaceri din lanțul valoric din amonte și din aval și pentru a raporta cu privire la acestea, întreprinderea poate utiliza informațiile colectate direct de la contrapărțile din lanțul valoric din amonte și din aval sau poate utiliza estimări, în funcție de considerații practice și de fiabilitate legate de datele de intrare necesare. Atunci când elaborează estimări, întreprinderea poate utiliza informații interne și externe, cum ar fi date din surse indirecte, date medii sectoriale, analize ale eșantioanelor, date de piață și de la grupuri comparabile, date bazate pe cheltuieli sau alți indicatori.

66.

Atunci când aplică articolul 19a alineatul (3) primul-al șaselea paragraf și articolul 29a alineatul (3) primul-al șaselea paragraf din Directiva 2013/34/UE (Directiva contabilă), întreprinderea trebuie să țină seama de faptul că limita superioară (plafonul lanțului valoric) a informațiilor privind durabilitatea care pot fi solicitate întreprinderilor protejate din lanțul său valoric cuprinde doar punctele de date precizate în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2026/1560 al Comisiei (1). Această limitare se aplică și întreprinderilor din afara UE din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii care raportează.

67.

Diferitele impacturi , riscuri sau pot fi semnificative în legătură cu diferite părți ale lanțului valoric din amonte și din aval al întreprinderii.

68.

Informațiile raportate cu privire la politici , acțiuni și ținte includ informații privind lanțul valoric din amonte și din aval numai în măsura în care lanțul valoric intră în domeniul de aplicare al politicilor, acțiunilor și țintelor întreprinderii.

69.

Investițiile, inclusiv pozițiile de acționariat în entitățile asociate și în asocierile în participație, sunt tratate ca relații de afaceri .

70.

Fără a aduce atingere scutirii prevăzute la punctul 92, în unele cazuri, entitățile asociate sau asocierile în participație care sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență fac parte, de asemenea, din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii dincolo de relația de acționariat, de exemplu atunci când sunt și furnizori sau clienți. În aceste cazuri, întreprinderea trebuie să prezinte informații referitoare la aceste relații de furnizare sau de client, în conformitate cu punctul 62, în concordanță cu abordarea adoptată pentru relații de afaceri similare. În aceste cazuri, atunci când se stabilesc indicatorii , datele entității asociate sau ale asocierii în participație nu se limitează la cota de capital propriu deținută, ci trebuie să reflecte impacturile , riscurile și oportunitățile care sunt legate de întreprindere prin relația de furnizare sau de client. Aceasta înseamnă că întreprinderea ia în considerare atât relația sa ca investitor în entitatea asociată sau asocierea în participație, cât și relația sa de furnizare sau de client.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 37 pentru punctele 62-63

(Raportarea lanțului valoric pentru întreprinderile care gestionează investiții în anumite condiții)

În cazul în care întreprinderea gestionează investiții care fac obiectul unei obligații fiduciare în numele clienților săi, în temeiul unui mandat convenit cu clienții respectivi, fără a reține riscurile sau recompensele aferente dreptului de proprietate, întreprinderea respectivă nu ar trebui să furnizeze date cu privire la investițiile respective.

AR 38 pentru punctul 63

(Indicatori și lanțul valoric)

Întreprinderea trebuie să includă indicatori specifici entității pentru a-și acoperi lanțul valoric din amonte și din aval atunci când acest lucru este necesar în conformitate cu punctul 11, deoarece indicatorii definiți în standardele tematice ESRS acoperă numai operațiunile proprii, cu excepția emisiilor de GES (ESRS E1-8).

5.3. Dispoziții și excepții pentru stabilirea limitelor de raportare respective ale operațiunilor proprii și ale lanțului valoric

71.

Impacturile , riscurile și oportunitățile legate de un activ închiriat pot avea surse diferite, faptul că acestea rezultă din utilizarea activului sau din dreptul de proprietate asupra acestuia determinând aceste surse. Locatarul utilizează activul închiriat și trebuie să raporteze impacturile legate de utilizarea activului în propriile sale operațiuni pe parcursul perioadei de închiriere. Locatorul acordă locatarului dreptul de a utiliza activul și trebuie să raporteze impacturile legate de utilizarea activului ca parte a lanțului său valoric din aval. Măsura în care riscurile și oportunitățile aferente unui activ închiriat, precum și alte impacturi decât cele legate de utilizarea activului închiriat revin locatorului sau locatarului depinde de dispozițiile contractului de închiriere, care ar trebui să se reflecte în informațiile raportate.

72.

Impacturile , riscurile sau oportunitățile care decurg din activele deținute prin sistemele de beneficii ale angajaților pe termen lung ale întreprinderii sunt legate de întreprindere prin relațiile sale de afaceri din lanțul valoric .

73.

Dispozițiile de la punctul 71 și 72 prevalează asupra standardelor tematice, inclusiv asupra dispozițiilor din ESRS E1-8.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 39 pentru punctul 71

(Active închiriate)

De exemplu, locatarul, și nu locatorul, este cel care cauzează poluare , utilizează energie sau consumă apă într-o fabrică închiriată. Prin urmare, locatarul evaluează impacturile semnificative legate de utilizarea activelor închiriate în cadrul propriilor sale operațiuni.

5.4. Scutire pentru achiziții și cedări

74.

În cazul în care întreprinderea achiziționează o filială în cursul perioadei de raportare, aceasta poate amâna includerea filialei respective în evaluarea semnificației și în declarația privind durabilitatea pentru următoarea perioadă de raportare. Dacă o filială părăsește grupul în cursul perioadei de raportare, aceasta poate ajusta domeniul de aplicare al evaluării semnificației și limitele de raportare de la începutul perioadei de raportare curente.

75.

În cazul în care utilizează scutirea prevăzută la punctul 74, întreprinderea trebuie să utilizeze informațiile disponibile pentru a prezenta orice eveniment semnificativ care a afectat filiala în cursul perioadei de raportare de la achiziție sau până la cedare și care are un efect asupra impacturilor grupului asupra aspectelor de durabilitate sau asupra riscurilor sau oportunităților legate de acestea.

6. Perioada de raportare, anul de referință și orizonturile de timp

6.1. Perioada de raportare și anul de referință

76.

Perioada de raportare pentru declarația privind durabilitatea a întreprinderii – inclusiv pentru calcularea indicatorilor – trebuie să fie în concordanță cu perioada de raportare pentru situațiile sale financiare.

77.

Un an de referință este data sau perioada de referință istorică pentru care sunt disponibile informații și cu care informațiile ulterioare pot fi comparate în timp.

78.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații comparative cu privire la anul de referință pentru indicatorii raportați în perioada curentă atunci când raportează progresele înregistrate în direcția atingerii unei ținte , cu excepția cazului în care RD relevant prevede în mod specific altfel. Dacă au fost atinse obiectivele intermediare între anul de referință și perioada de raportare, raportarea cu privire la aceste realizări este o informație contextuală utilă.

6.2. Orizontul de timp: definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării

79.

La întocmirea declarației sale privind durabilitatea , întreprinderea trebuie să adopte următoarele intervale de timp de la finalul perioadei de raportare:

(a)	orizontul de timp pe termen scurt: durata perioadei adoptate pentru situațiile sale financiare;

(b)	orizontul de timp pe termen mediu: de la sfârșitul perioadei pe termen scurt până la cinci ani și

(c)	orizontul de timp pe termen lung: peste cinci ani.

80.

Întreprinderea trebuie să utilizeze defalcări suplimentare pentru un orizont de timp pe termen lung în cazul în care impacturile sau acțiunile sunt preconizate pe o perioadă mai mare de cinci ani, deoarece adăugarea unei astfel de defalcări oferă informații relevante.

81.

Întreprinderea poate adopta o definiție diferită pentru orizonturile de timp pe termen mediu sau lung dacă utilizarea orizonturilor de timp pe termen mediu sau lung definite la punctul 79 conduce la informații nerelevante. Acest lucru se poate întâmpla dacă întreprinderea utilizează o definiție diferită pentru (a) procesele sale de identificare și gestionare a impacturilor , a riscurilor și a oportunităților semnificative sau (b) acțiunile și țintele sale. Aceste circumstanțe se pot datora caracteristicilor specifice sectorului, cum ar fi fluxul de trezorerie și ciclurile economice sau orizonturile de planificare utilizate în mod obișnuit în sector pentru luarea deciziilor, durata preconizată a investițiilor de capital sau orizonturile de timp în care utilizatorii își efectuează evaluările.

82.

Referirile la «termen scurt», «termen mediu» și «termen lung» din ESRS denotă orizonturile de timp stabilite de întreprindere în conformitate cu dispozițiile de la punctele 79-81.

7. Elaborarea informațiilor privind durabilitatea

7.1. Informații comparative

83.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații comparative cu privire la perioada anterioară pentru toți indicatorii cantitativi și toate valorile. Dacă este relevant pentru înțelegerea declarației privind durabilitatea pentru perioada curentă, aceasta are, de asemenea, obligația de a prezenta informații comparative pentru prezentările de informații descriptive.

84.

Definirea și calcularea indicatorilor , inclusiv a indicatorilor utilizați pentru stabilirea țintelor și monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii acestora, trebuie să fie consecvente în timp. Întreprinderea trebuie să furnizeze informații contextuale și cifre comparative revizuite, cu excepția cazului în care este imposibil să facă acest lucru dacă:

(a)	a redefinit sau a înlocuit un indicator sau o țintă sau

(b)	a identificat informații noi în raport cu cifrele estimate prezentate în perioada precedentă, iar noile informații oferă dovezi cu privire la circumstanțele care au existat în perioada precedentă.

85.

În cazul în care este imposibil să se revizuiască informații comparative pentru indicatori pentru una sau mai multe perioade anterioare, întreprinderea trebuie să precizeze acest lucru.

86.

În cazul în care un ESRS impune întreprinderii să prezinte mai multe perioade comparative pentru un indicator sau pentru un punct de date, prevalează cerințele respectivului ESRS.

87.

Pentru indicatori și valori monetare:

(a)	în cazul în care întreprinderea raportează valori comparative care diferă în mod semnificativ de informațiile raportate în perioada anterioară, aceasta trebuie să prezinte motivele modificării și diferența dintre valorile raportate în perioada anterioară și valorile revizuite;

(b)

în cazul în care întreprinderea raportează pentru prima dată cu privire la o temă sau la impacturi , riscuri și oportunități semnificative, aceasta nu este obligată să prezinte informații comparative referitoare la acestea în perioada de raportare curentă (și anume dacă acestea nu au fost raportate în declarațiile anterioare privind durabilitatea ale întreprinderii) și

(c)

fără a aduce atingere scutirii pentru achiziții și cedări (a se vedea capitolul 5.4), atunci când este necesar pentru a oferi o înțelegere a progreselor înregistrate în direcția atingerii unei ținte în urma unei achiziții sau cedări majore, întreprinderea trebuie să descrie modul în care tranzacția afectează progresele înregistrate în direcția atingerii țintei.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 40 pentru punctul 84(b)

(Revizuirea informațiilor comparative)

Întreprinderea nu este obligată să revizuiască cifra comparativă pentru informațiile noi primite în cazul în care informațiile comparative revizuite nu oferă informații utile, cum ar fi atunci când metodologia de estimare pentru indicatorul relevant se bazează în mod sistematic, la data raportării, pe o contribuție din perioada anterioară.

7.2. Raționament, incertitudinea măsurării și incertitudinea rezultatului

88.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații care să le permită utilizatorilor să înțeleagă:

(a)	raționamentele pe care le face și care au efectul cel mai semnificativ asupra informațiilor raportate;

(b)	incertitudinile semnificative care afectează informațiile prezentate, inclusiv dacă acestea se bazează pe estimări și

(c)	ipoteze și limitări semnificative ale estimărilor.

89.

Unele ESRS impun prezentarea de informații care au rezultate incerte, cum ar fi explicații cu privire la evenimente viitoare posibile. Pentru a stabili dacă informațiile privind astfel de evenimente viitoare posibile sunt semnificative, întreprinderea trebuie să consulte criteriile de la capitolul 3.2.2 și să ia în considerare:

(a)	efectele financiare anticipate ale evenimentelor (rezultatele posibile);

(b)	gravitatea și probabilitatea impactului potențial al evenimentelor viitoare posibile asupra oamenilor sau a mediului; și

(c)	gama de rezultate posibile și probabilitatea rezultatelor posibile din gama respectivă.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 41 pentru punctul 89

(Despre raționamente)

La întocmirea declarației privind durabilitatea , întreprinderea face diverse raționamente, pe lângă cele care implică estimări, care pot afecta în mod semnificativ informațiile raportate, cum ar fi atunci când:

(a)	identifică informațiile semnificative care trebuie incluse în declarația privind durabilitatea (a se vedea punctul 23) și

(b)	identifică impacturile , riscurile sau oportunitățile semnificative, asocierea acestora la tema (temele) relevant(e) și analizează necesitatea unei actualizări a evaluării semnificației (a se vedea capitolul 3).

AR 42 pentru punctul 89

(Utilizarea unor ipoteze și estimări rezonabile și justificabile)

Utilizarea unor estimări rezonabile, inclusiv atunci când se elaborează scenarii sau analize de sensibilitate, este o parte esențială a elaborării declarației privind durabilitatea a întreprinderii. Aceasta nu aduce atingere utilității informațiilor respective, cu condiția ca ipotezele și estimările semnificative să fie explicate. Nici măcar un nivel ridicat al incertitudinii de măsurare nu ar împiedica neapărat ca o astfel de ipoteză sau estimare să furnizeze informații utile sau să respecte caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea apendicele B).

AR 43 pentru punctul 89

(Utilizarea unor ipoteze și estimări rezonabile și justificabile)

Cerința de la punctul 88(b) se referă la estimările care necesită cele mai dificile, subiective sau complexe raționamente.

7.3. Scutiri pentru întocmirea declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS

90.

Întreprinderea poate exclude activitățile din calculele indicatorilor dacă, din cauza naturii lor, acestea nu sunt un factor determinant semnificativ al impacturilor , al riscurilor sau al oportunităților pe care indicatorul intenționează să le reprezinte și dacă nu se preconizează că excluderea lor din calcul va afecta relevanța și reprezentarea exactă a informațiilor raportate. Întreprinderea trebuie să precizeze dacă se recurge la această scutire și să includă orice informații relevante care să le permită utilizatorilor să înțeleagă limitările domeniului de aplicare care rezultă din aceasta.

91.

Cu excepția raportării indicatorilor privind emisiile brute de GES de categoria 1, 2, 3 în temeiul ESRS E1-8, dacă întreprinderea poate furniza, fără a suporta costuri sau eforturi nejustificate, date directe sau estimate fiabile numai pentru o parte definită în mod obiectiv a propriilor sale operațiuni sau a lanțului său valoric din amonte sau din aval, aceasta trebuie să prezinte informații cu privire la faptul că a identificat impacturi , riscuri sau oportunități semnificative, dar că indicatorul corespunzător poate fi raportat în prezent numai cu privire la un domeniu de aplicare parțial al raportării sau pentru un subset al lanțului valoric. În această situație, întreprinderea trebuie să prezinte acțiunile pe care le-a întreprins pentru a spori acoperirea și calitatea informațiilor raportate în perioadele viitoare, precum și progresele înregistrate în comparație cu perioada anterioară. Se preconizează că acoperirea informațiilor raportate va crește în timp, în special pentru indicatorii din operațiunile proprii. Prezentul punct se aplică fără a aduce atingere aplicabilității dispozițiilor din subcapitolul 7.4.

92.

Întreprinderea poate exclude operațiunile comune asupra cărora nu are control operațional din domeniul de aplicare al calculului pentru indicatorii de mediu raportați în conformitate cu ESRS E2 Poluarea, ESRS E3 Apa, ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele și ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară. Întreprinderea trebuie să precizeze dacă se utilizează această scutire și să includă informații relevante pentru a permite înțelegerea limitărilor domeniului de aplicare care rezultă din aceasta. În această situație, și fără a aduce atingere aprecierii de către întreprinderii cu privire la oportunitatea exercitării controlului operațional, aceasta prezintă acțiunile pe care le-a întreprins pentru a extinde acoperirea informațiilor raportate și calitatea acestora în perioadele viitoare, precum și progresele înregistrate în comparație cu perioada anterioară.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 44 pentru punctul 92

(Scutire și emisiile de GES de categoria 3)

Atunci când se elaborează informațiile privind emisiile brute de GES de categoria 3, în limitele definite în prezentul standard și în AR 19 din ESRS E1 Schimbările climatice, se aplică punctul AR 24 din ESRS E1 Schimbările climatice.

7.4. Informații rezonabile și justificabile care sunt disponibile fără costuri sau eforturi nejustificate

93.

Întreprinderea trebuie să utilizeze toate informațiile rezonabile și justificabile de care dispune la data raportării, fără costuri sau eforturi nejustificate:

(a)	pentru a identifica impacturi , riscuri sau oportunități semnificative;

(b)	pentru a stabili domeniul de aplicare al lanțului său valoric din amonte și din aval, inclusiv amploarea și compoziția sa, în ceea ce privește impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative;

(c)	atunci când extinde informațiile pentru a include informații privind lanțul valoric din amonte și din aval, astfel cum se prevede la punctul 62;

(d)	pentru a elabora informații privind indicatorii și

(e)	pentru a raporta cu privire la efectele financiare curente și anticipate .

94.

Evaluarea a ceea ce constituie costuri sau eforturi nejustificate depinde de circumstanțele specifice ale întreprinderii și necesită o analiză echilibrată a costurilor pentru întreprindere și a beneficiilor informațiilor rezultate pentru utilizatori .

95.

Informațiile rezonabile și justificabile de care dispune întreprinderea fără costuri sau eforturi nejustificate fac obiectul reevaluării pentru fiecare perioadă de raportare. Acestea reflectă rezultatele acțiunilor anterioare ale întreprinderii de îmbunătățire a disponibilității datelor sau a unei mai mari disponibilități a informațiilor externe. Prin urmare, se preconizează că disponibilitatea informațiilor se va îmbunătăți în timp.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 45 pentru punctul 94

(Informații rezonabile și justificabile disponibile fără costuri sau eforturi nejustificate)

Informațiile rezonabile și justificabile acoperă factori specifici întreprinderii, precum și condițiile generale din mediul extern. Informațiile rezonabile și justificabile includ informații cu privire la evenimente anterioare, condiții curente și previziuni ale condițiilor viitoare. Întreprinderea nu este obligată să efectueze o căutare exhaustivă a unor astfel de informații.

Atunci când evaluează dacă elaborarea unei prezentări de informații ar implica costuri sau eforturi nejustificate la data raportării, întreprinderea trebuie să ia în considerare, individual sau în comun, criterii precum:

(a)	dimensiunea, resursele și gradul său de pregătire tehnică în raport cu amploarea și complexitatea lanțului său valoric din amonte și din aval și

(b)	disponibilitatea instrumentelor de accesare și partajare a informațiilor, inclusiv a instrumentelor digitale.

Atunci când evaluează disponibilitatea informațiilor, întreprinderea:

(a)	trebuie să utilizeze informațiile interne și externe de care dispune întreprinderea la data raportării, recunoscând că disponibilitatea la data raportării reflectă îmbunătățirile în ceea ce privește colectarea datelor puse în aplicare începând cu perioada anterioară și

(b)

se preconizează că va lua în considerare informațiile disponibile fără costuri sau eforturi nejustificate care decurg din:

(i)

resurse interne, cum ar fi: procesele de gestionare a riscurilor ale întreprinderii; informațiile utilizate de întreprindere la întocmirea situațiilor sale financiare, la exploatarea modelului său de afaceri , la stabilirea strategiei sale, la desfășurarea procesului său de diligență în materie de durabilitate și la gestionarea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților sale și

(ii)	resurse externe, cum ar fi experiența la nivel de sector sau de grup inter pares și cercetarea științifică.

7.5. Actualizarea informațiilor privind evenimentele ulterioare finalului perioadei de raportare

96.

Dacă, după perioada de raportare, dar înainte să fie autorizată emiterea raportului administratorilor, întreprinderea primește informații care oferă dovezi sau informații cu privire la condițiile care existau la sfârșitul perioadei de raportare, întreprinderea trebuie să își actualizeze prezentările de informații în lumina noilor informații.

97.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații cu privire la tranzacțiile semnificative, alte evenimente și condiții care au loc după finalul perioadei de raportare, dar înainte de data la care este autorizată emiterea raportului administratorilor, și să furnizeze informații descriptive care indică existența, natura și consecințele potențiale ale acestor evenimente ulterioare sfârșitului anului.

7.6. Erori de raportare ale perioadelor anterioare

98.

Întreprinderea trebuie să corecteze erorile semnificative ale perioadelor anterioare prin retratarea sumelor comparative pentru perioada (perioadele) anterioară (anterioare) prezentată (prezentate), cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil . Această cerință nu se extinde la perioadele de raportare anterioare primului an în care întreprinderea a aplicat ESRS.

99.

Eventualele erori din perioada de raportare descoperite în aceeași perioadă de raportare sunt corectate înainte să fie autorizată emiterea declarației privind durabilitatea . Însă, uneori, erorile semnificative nu sunt descoperite decât într-o perioadă ulterioară. În cazul unor erori semnificative descoperite într-o perioadă ulterioară, dacă este imposibil să se determine efectul unei erori asupra tuturor perioadelor anterioare prezentate, întreprinderea trebuie să retrateze informațiile comparative pentru a corecta eroarea de la cea mai apropiată dată posibilă.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 46 pentru punctul 99 (Erori ale perioadelor anterioare)

Erorile perioadelor anterioare sunt omisiuni și prezentări eronate în declarația privind durabilitatea întreprinderii pentru una sau mai multe perioade anterioare. Astfel de erori apar ca urmare a neutilizării sau a utilizării necorespunzătoare a unor informații fiabile:

(a)	care au fost disponibile atunci când a fost autorizată publicarea raportului administratorilor care include declarația privind durabilitatea pentru perioadele respective și

(b)	în privința cărora se poate preconiza în mod rezonabil că au fost obținute și luate în considerare în elaborarea prezentărilor de informații privind durabilitatea incluse în aceste rapoarte.

Printre aceste erori se numără: efectele erorilor matematice, erorile în aplicarea definițiilor pentru indicatori sau ținte , omisiunile sau interpretările greșite ale faptelor și fraudele.

Se face distincția între corecțiile erorilor și modificările estimărilor. Este posibil să fie necesară revizuirea estimărilor pe măsură ce devin cunoscute informații suplimentare.

7.7. Omiterea de informații

100.

Atunci când prezintă informațiile solicitate de un ESRS, întreprinderea poate omite următoarele informații:

(a)

în cazuri excepționale, informații a căror divulgare ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

i.	omiterea lor nu împiedică o înțelegere corectă și echilibrată a dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii sau a riscurilor sau impacturilor sale semnificative;

ii.	întreprinderea a stabilit că este imposibil să divulge informațiile într-un mod, cum ar fi la nivel agregat, care să-i permită să îndeplinească obiectivele cerinței de informare fără a-și prejudicia grav poziția comercială;

iii.	pentru fiecare punct de date omis, întreprinderea prezintă faptul că a utilizat această scutire;

iv.	întreprinderea reevaluează la fiecare dată de raportare dacă informațiile pot fi omise din nou;

(b)

informații care corespund capitalului intelectual, proprietății intelectuale, know-how-ului, informațiilor tehnologice sau rezultatelor inovării, care s-ar califica drept secrete comerciale, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2016/943 (Directiva privind secretele comerciale) (2), dacă sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

i.	pentru fiecare punct de date omis, întreprinderea informează că a utilizat această scutire; și

ii.	întreprinderea reevaluează la fiecare dată de raportare dacă informațiile pot fi omise din nou.

(c)

informații clasificate în sensul definiției de la articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2023/2418 al Parlamentului European și al Consiliului (3), dacă sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

i.	pentru fiecare punct de date omis, întreprinderea prezintă faptul că a utilizat această scutire; și

ii.	întreprinderea reevaluează la fiecare dată de raportare dacă informațiile pot fi omise din nou;

(d)

alte informații care trebuie să fie protejate împotriva accesului sau divulgării neautorizate, pe baza obligațiilor prevăzute în alte acte juridice ale Uniunii sau în dreptul intern, sau pentru a proteja confidențialitatea sau siguranța unei persoane fizice sau securitatea unei persoane juridice, dacă sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

i.	pentru fiecare punct de date omis, întreprinderea prezintă faptul că a utilizat această scutire; și

ii.	întreprinderea reevaluează la fiecare dată de raportare dacă informațiile pot fi omise din nou.

101.

Întreprinderea trebuie să depună toate eforturile rezonabile pentru a se asigura că, pe lângă omisiunile menționate la punctul 100, nu este afectată relevanța generală a prezentării de informații în cauză.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 47 pentru punctul 101

(Informații care pot fi omise)

Faptul că întreprinderile care nu sunt stabilite în Uniune nu sunt obligate să raporteze aceleași informații nu poate fi utilizat pentru a justifica omiterea de informații în temeiul punctului 101 litera (a).

7.8. Raportarea cu privire la oportunitățile semnificative

102.

Atunci când se raportează cu privire la oportunitățile semnificative, prezentarea de informații trebuie să constea în informații descriptive care permit utilizatorilor să înțeleagă oportunitățile. Întreprinderea nu trebuie să raporteze oportunități generale pentru sector, ci numai oportunități care sunt urmărite sau încorporate în prezent în strategia sa generală. Dispozițiile privind efectele financiare din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general se aplică atunci când se raportează cu privire la oportunitățile semnificative.

8. Cerințele de prezentare și structura declarației privind durabilitatea

8.1. Cerința generală de prezentare, structura și conținutul declarației privind durabilitatea

103.

Întreprinderea trebuie să prezinte toate informațiile prevăzute de ESRS într-o secțiune specifică a raportului administratorilor identificată ca fiind declarația privind durabilitatea a întreprinderii, care include și prezentările de informații incluse prin trimiteri în conformitate cu capitolul 9.3.

104.

Informațiile privind durabilitatea trebuie prezentate:

(a)	într-un mod care să permită identificarea clară a informațiilor solicitate de ESRS față de alte informații incluse în raportul administratorilor și

(b)	în cadrul unei structuri care facilitează accesul la declarația privind durabilitatea și înțelegerea acesteia, într-un format care poate fi citit atât de om, cât și automat.

105.

Întreprinderea trebuie să își structureze declarația privind durabilitatea în patru părți, în următoarea ordine: informații generale, informații de mediu, informații sociale și informații privind guvernanța. Aceasta poate utiliza apendice sau subpărți separate în conformitate cu punctele 107-111. Întreprinderea își poate structura declarația privind durabilitatea într-un mod diferit de cel definit în prima teză de la prezentul punct, cu condiția să prezinte o explicație justificată pentru utilizarea unei structuri alternative și să respecte toate celelalte dispoziții din prezentul capitol.

106.

În cazul în care întreprinderea întocmește prezentări de informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 și al regulamentelor delegate ale Comisiei, aceasta are obligația de a le include în declarația sa privind durabilitatea și poate face acest lucru într-un apendice separat la raportul administratorilor. Aceste prezentări de informații nu fac obiectul dispozițiilor ESRS, cu excepția prezentului punct.

8.2. Prezentarea informațiilor suplimentare incluse în declarația privind durabilitatea

107.

Întreprinderea poate include în declarația sa privind durabilitatea informații suplimentare care decurg din (i) alte acte legislative care îi impun să prezinte informații privind durabilitatea sau (ii) standarde sau cadre de raportare general acceptate, inclusiv orientări neobligatorii și orientări sectoriale specifice, publicate de alte organisme de standardizare (cum ar fi Inițiativa de Raportare Globală), chiar dacă informațiile respective nu sunt semnificative. Aceste informații trebuie să fie identificate în mod clar, cu o trimitere adecvată la legislația, standardul sau cadrul aferent.

108.

Dacă este necesar pentru a răspunde cerințelor în materie de date ale unui anumit utilizator , întreprinderea poate include în declarația sa privind durabilitatea prezentări de informații suplimentare care nu sunt semnificative.

109.

Prezentările de informații efectuate în conformitate cu punctele 107 și 108 trebuie:

(a)	să fie identificate în mod clar ca nefiind rezultate din evaluarea semnificației ;

(b)	să ofere o reprezentare exactă a aspectelor pe care intenționează să le reprezinte și

(c)	să fie prezentate într-un mod care să nu ascundă informațiile semnificative.

8.3. Opțiuni pentru prezentarea informațiilor în toate părțile declarației privind durabilitatea

110.

Întreprinderea poate furniza un rezumat în declarația privind durabilitatea , care să includă mesajele esențiale cu privire la impacturile , riscurile sau oportunitățile sale semnificative de mediu, sociale și de guvernanță și la gestionarea acestora. Conținutul și prezentarea acestui rezumat trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative ale informațiilor și să facă parte integrantă din declarația privind durabilitatea întocmită în conformitate cu dispozițiile ESRS. Alternativ, întreprinderea poate include informații prin trimitere la un rezumat plasat în afara declarației sale privind durabilitatea, cum ar fi într-o altă secțiune a raportului administratorilor, cu condiția să îndeplinească condițiile pentru includerea de informații prin trimitere (a se vedea subcapitolul 9.3).

111.

Întreprinderea poate utiliza apendice sau subpărți separate în declarația sa privind durabilitatea :

(a)	pentru a prezenta informații mai detaliate referitoare la oricare dintre cele patru părți;

(b)	pentru a facilita lizibilitatea cu indici de conținut, tabele care pun în corespondență diferite prezentări de informații sau tabele de trimitere încrucișată și

(c)	pentru a prezenta informații suplimentare elaborate în conformitate cu subcapitolul 8.2 de mai sus.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 48 pentru punctul 111

(Prezentarea unor informații mai detaliate)

Întreprinderea poate utiliza referințe interne în diferite părți sau subpărți (inclusiv apendice) ale declarației privind durabilitatea pentru a facilita înțelegerea legăturilor care există între diferite elemente de informații. Aceste referințe interne nu sunt incluse prin trimiteri.

9. Informații corelate și legăturile cu alte părți ale raportării de informații de către întreprinderi

9.1. Informații corelate

112.

Întreprinderea trebuie să furnizeze informații care să le permită utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă conexiunile:

(a)	din declarația privind durabilitatea și

(b)	dintre declarația privind durabilitatea și alte documente de raportare ale întreprinderilor publicate de întreprindere, inclusiv situațiile sale financiare.

113.

Repetarea acelorași informații în declarația privind durabilitatea poate ascunde informații semnificative și poate afecta furnizarea de informații concise și ușor de înțeles. În cazul în care aceleași informații sunt relevante pentru mai multe DR, întreprinderea poate prezenta informațiile în cazul în care consideră că acestea sunt cele mai relevante și poate face trimiteri încrucișate la locul respectiv, după caz.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 49 pentru punctul 113(a)

(Conexiuni în cadrul declarației privind durabilitatea)

Conexiunile în cadrul declarației privind durabilitatea includ:

(a)	conexiunile dintre publicarea generală de informații privind guvernanța și strategia și publicarea de informații cu privire la o anumită temă și

(b)	conexiunile dintre informațiile privind impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative în conformitate cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general (SBM 3 și IRO 2) și politicile, acțiunile, țintele și indicatorii respectivi.

9.2. Conectivitate directă și indirectă cu situațiile financiare, inclusiv coerența ipotezelor

114.

Dacă declarația privind durabilitatea include valori monetare sau alte informații cantitative prezentate, de asemenea, în situațiile financiare ale întreprinderii, întreprinderea trebuie să facă trimiteri încrucișate la situațiile sale financiare («conectivitate directă»).

115.

Dacă declarația privind durabilitatea include cuantumuri care reprezintă o agregare sau o parte a cuantumurilor prezentate în situațiile financiare ale întreprinderii («conectivitate indirectă»), întreprinderea trebuie 24să explice modul în care aceste cuantumuri se raportează la cele mai relevante prezentate în situațiile financiare.

116.

Datele și ipotezele utilizate la întocmirea declarației privind durabilitatea trebuie să fie în concordanță, în măsura posibilului, cu datele și ipotezele corespunzătoare utilizate la întocmirea situațiilor financiare. Pentru a sprijini înțelegerea datelor și a ipotezelor semnificative, întreprinderea trebuie să explice orice diferențe semnificative între ipotezele utilizate la întocmirea declarațiilor privind durabilitatea și cele utilizate la întocmirea situațiilor financiare.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 50 pentru punctul 115

(Moneda care trebuie utilizată)

Pentru valori monetare, întreprinderea trebuie să utilizeze aceeași monedă ca în declarațiile financiare.

9.3. Includerea de informații prin trimiteri

117.

Sub rezerva îndeplinirii condițiilor de la punctul 118, informațiile sau un punct de date specific prevăzut de o DR pot fi incluse în declarația privind durabilitatea prin trimiteri încrucișate la:

(a)	o altă secțiune a raportului administratorilor;

(b)	situațiile financiare;

(c)	declarația privind guvernanța corporativă (dacă nu face parte din raportul administratorilor);

(d)	raportul de remunerare prevăzut de Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului [Directiva privind drepturile acționarilor – SRD (Shareholder Rights Directive)] (4);

(e)	documentul de înregistrare universal, astfel cum este menționat la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind prospectul) (5) și

(f)

publicarea de informații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind cerințele de capital – CRR (Capital Requirements Regulation)] (6) (publicarea de informații în cadrul pilonului 3). În acest caz, informațiile trebuie să corespundă perimetrului de consolidare utilizat pentru declarația privind durabilitatea, completând informațiile încorporate cu elemente suplimentare, după caz.

118.

Întreprinderea poate include informații prin trimitere la documentele (sau la o parte a documentelor) enumerate la punctul 117, cu condiția ca informațiile incluse prin trimitere:

(a)	să constituie un element separat de informații identificat în mod clar în documentul-sursă ca abordând ESRS DR sau punctul de date relevant;

(b)	să fie publicate înainte de raportul administratorilor sau în același timp cu acesta;

(c)	să fie redactate în aceeași limbă ca declarația privind durabilitatea ;

(d)	să facă obiectul unui nivel de asigurare cel puțin egal cu cel al restului declarației privind durabilitatea. În acest caz, nu este necesar ca întregul document care conține informațiile să facă obiectul unei asigurări și

(e)	să permită aceleași cerințe tehnice de digitalizare precum celelalte informații din declarația privind durabilitatea.

119.

Sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite la punctul 118, informațiile prevăzute de o DR sau de un punct de date pot fi incluse în declarația privind durabilitatea prin trimitere la raportul întreprinderii întocmit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7) privind sistemul UE de management de mediu și audit. În acest caz, întreprinderea trebuie să se asigure că informațiile incluse prin trimitere sunt obținute utilizând aceeași bază pentru elaborarea informațiilor ESRS, inclusiv perimetrul de consolidare și tratarea informațiilor privind lanțul valoric din amonte și din aval.

120.

Întreprinderea trebuie să în considerare coerența generală a informațiilor raportate și să se asigure că includerea de informații prin trimiteri nu afectează lizibilitatea declarației privind durabilitatea .

10. Dispoziții tranzitorii

121.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel, dispozițiile tranzitorii din prezentul capitol se aplică începând cu primul exercițiu financiar în care întreprinderea face obiectul cerințelor de raportare privind durabilitatea prevăzute la articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE (Directiva contabilă), în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) primul și al treilea paragraf din Directiva (UE) 2022/2464 (CSRD), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2025/794 a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva «suspensivă») (8) și prin Directiva (UE) 2026/470 (Directiva Omnibus I). În consecință, aplicarea voluntară anticipată a ESRS nu limitează utilizarea scutirilor din prezentul capitol și nu declanșează începutul dispozițiilor de introducere treptată. În prezentul capitol, exercițiul financiar se referă la perioada de raportare a declarației privind durabilitatea a unei întreprinderi care începe la data de 1 ianuarie a anului respectiv sau după această dată.

122.

«Întreprinderile din primul val» sunt cele care au obligația de a raporta cu privire la durabilitate pentru exercițiile financiare care încep între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2026, indiferent de momentul în care statul membru relevant transpune Directiva (UE) 2022/2464 (CSRD), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2025/794 (Directiva «suspensivă») și prin Directiva (UE) 2026/470 (Directiva Omnibus I). Acestea sunt definite la articolul 5 alineatul (2) primul paragraf litera (a) și al treilea paragraf litera (a) din CSRD. «Alte întreprinderi» sunt cele care au obligația de a raporta cu privire la durabilitate pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2027 sau după această dată, indiferent de momentul în care statul membru relevant transpune CSRD, astfel cum a fost modificată prin Directiva «suspensivă» și prin Directiva Omnibus I. Acestea sunt definite la articolul 5 alineatul (2) primul paragraf litera (b) și al treilea paragraf litera (b) din CSRD.

10.1. Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 5 Întreprinderea care raportează și lanțul valoric din amonte și din aval

123.

În primele trei exerciții financiare în care întreprinderea face obiectul cerințelor de raportare privind durabilitatea în temeiul articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE (Directiva contabilă), în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) primul și al treilea paragraf din Directiva (UE) 2022/2464 (CSRD), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2025/794 (Directiva «suspensivă») și prin Directiva (UE) 2026/470 (Directiva Omnibus I), și în cazul în care nu sunt disponibile toate informațiile necesare privind lanțul său valoric, întreprinderea trebuie să explice eforturile depuse pentru a obține informațiile necesare cu privire la lanțul său valoric, motivele pentru care nu au putut fi obținute toate informațiile necesare și planurile sale de a obține informațiile necesare în viitor.

10.2. Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 7.1 Informații comparative

124.

«Întreprinderile din primul val», astfel cum sunt definite la punctul 122, nu sunt obligate să prezinte pentru primul lor an de raportare în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2026/1563 informații comparative privind indicatorii cantitativi și cuantumurile, astfel cum se prevede în capitolul 7.1, în cazul în care indicatorii și cuantumurile respective nu sunt aceleași cu indicatorii și cuantumurile prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2023/2772 în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea (primul set de ESRS). «Alte întreprinderi», astfel cum sunt definite la punctul 122, nu sunt obligate să prezinte informații comparative, astfel cum se prevede în capitolul 7.1, pentru primul lor exercițiu financiar de raportare.

10.3. Dispoziție tranzitorie: Lista DR-urilor care sunt introduse treptat

125.

Întreprinderile din «primul val», astfel cum sunt definite la punctul 122, care, la data bilanțului, depășesc o cifră de afaceri netă de 450 000 000 EUR și un număr mediu de 1 000 de angajați în cursul exercițiului financiar pot omite în declarația lor privind durabilitatea :

(a)

toate DR-urile din ESRS E4 Biodiversitate și ecosistemele, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, ESRS S3 Comunitățile afectate și ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali pentru exercițiile lor financiare anterioare exercițiului financiar 2027, sub rezerva dispozițiilor din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, punctele 7-10;

(b)

toate informațiile privind efectele financiare anticipate , prevăzute la punctul 27 din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general și în ESRS E1-11 pentru exercițiile lor financiare anterioare exercițiului financiar 2028, cu excepția ESRS E1-11 punctul 39 literele (a) și (b) și punctul 40 literele (a) și (b);

(c)

informații cantitative privind efectele financiare anticipate, prevăzute la punctul 27 din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general și în ESRS E1-11 pentru exercițiile lor financiare anterioare exercițiului financiar 2030, cu excepția ESRS E1-11 punctul 39 literele (a) și (b) și punctul 40 literele (a) și (b);

(d)	informații cantitative referitoare la substanțele care prezintă motive de îngrijorare (SoC) prevăzute de ESRS E2-5, pentru exercițiile lor financiare anterioare exercițiului financiar 2030;

(e)	informații privind substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC) , în cazul în care întreprinderea este un utilizator de articole care conțin astfel de substanțe, pentru exercițiile financiare anterioare exercițiului financiar 2028 și

(f)	ESRS S1-6, S1-7 pentru angajații proprii din țările din afara SEE, punctele de date S1-10, S1-11, S1-12, S1-13 de la punctul 37 literele (d) și (e) și puncte de date pentru lucrătorii care nu sunt salariați și S1-14 pentru exercițiile lor financiare anterioare exercițiului financiar 2027.

126.

Întreprinderile din «primul val», astfel cum sunt definite la punctul 122, care, la data bilanțului, nu depășesc o cifră de afaceri netă de 450 000 000 EUR sau un număr mediu de 1 000 de angajați în cursul exercițiului financiar pot omite în declarația lor privind durabilitatea :

(a)	toate DR-urile ale tuturor standardelor tematice pentru exercițiile lor financiare anterioare exercițiului financiar 2027, sub rezerva dispozițiilor ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, punctele 7-10;

(b)

(c)

(d)	informații cantitative referitoare la substanțele care prezintă motive de îngrijorare (SoC) prevăzute de ESRS E2-5, pentru exercițiile lor financiare anterioare exercițiului financiar 2030;

(e)	informații privind substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC) , în cazul în care întreprinderea este un utilizator de articole care conțin astfel de substanțe, pentru exercițiile financiare anterioare exercițiului financiar 2028 și

(f)	ESRS S1-6, S1-7 pentru angajații proprii din țările din afara SEE, punctele de date S1-10, S1-11, S1-12, S1-13 de la punctul 37 literele (d) și (e) și puncte de date pentru lucrătorii care nu sunt salariați și S1-14 pentru exercițiile lor financiare anterioare exercițiului financiar 2027.

127.

«Alte întreprinderi», astfel cum sunt definite la punctul 122, pot omite în declarația privind durabilitatea :

(a)	toate DR-urile din ESRS E4 Biodiversitate și ecosistemele, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, ESRS S3 Comunitățile afectate și ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali pentru primele două exerciții financiare de raportare ale acestora;

(b)

toate informațiile privind efectele financiare anticipate , prevăzute la punctul 27 din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general și în ESRS E1-11 pentru primele lor două exerciții financiare de raportare, cu excepția ESRS E1-11 punctul 39 literele (a) și (b) și punctul 40 literele (a) și (b);

(c)

informații cantitative privind efectele financiare anticipate, prevăzute la punctul 27 din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general și în ESRS E1-11 pentru primele lor patru exerciții financiare de raportare, cu excepția ESRS E1-11 punctul 39 literele (a) și (b) și punctul 40 literele (a) și (b);

(d)	informații cantitative referitoare la substanțele care prezintă motive de îngrijorare (SoC) prevăzute de ESRS E2-5, pentru primele trei exerciții financiare de raportare ale acestora;

(e)	informații privind substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC) , în cazul în care întreprinderea este un utilizator de articole care conțin astfel de substanțe, pentru primul exercițiu financiar de raportare al acestora și

(f)	ESRS S1-6, S1-7 pentru angajații proprii din țările din afara SEE, punctele de date S1-10, S1-11, S1-12, S1-13 de la punctul 37 literele (d) și (e) și puncte de date pentru lucrătorii care nu sunt salariați și S1-14 pentru primul lor exercițiu financiar de raportare.

Apendicele A

Lista temelor

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 Cerințe generale și oferă orientări fără caracter obligatoriu pentru a sprijini aplicarea dispozițiilor prezentului standard.

Tabelul următor prezintă lista temelor și subtemelor acoperite de standardele tematice ca una dintre contribuțiile la evaluarea dublei semnificații . Întreprinderea trebuie să ia în considerare propriile circumstanțe specifice atunci când stabilește temele sau subtemele care trebuie raportate. Dacă este necesar, acesta trebuie să ia în considerare teme sau subteme care nu sunt acoperite de ESRS pentru a elabora prezentări de informații specifice entității cu privire la impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative, astfel cum se descrie la punctul 11.

Teme	Subteme
Schimbările climatice (ESRS E1)	Atenuarea schimbărilor climatice
	Adaptare la schimbările climatice
	Energie
Poluarea (ESRS E2)	Poluarea aerului
	Poluarea apei
	Poluarea solului
	Substanțe care prezintă motive de îngrijorare, inclusiv substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită.
	Microplastice
Apa (ESRS E3)	Utilizarea apei, inclusiv prelevarea, consumul, deversările și stocarea
Biodiversitate și ecosisteme (ESRS E4)	Factorii determinanți ai biodiversității și ai schimbării ecosistemelor (inclusiv schimbarea habitatelor terestre și marine, speciile invazive)
	Starea speciilor
	Întinderea și starea ecosistemelor terestre și marine
	Serviciile ecosistemice
Economia circulară și utilizarea resurselor (ESRS E5)	Intrări de resurse
	Ieșirile de resurse legate de produse și servicii
	Ieșirile de resurse (deșeuri)
Forța de muncă proprie și lucrătorii din lanțul valoric (ESRS S1/S2) (*1 22)	Condițiile de muncă (inclusiv salarii adecvate, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, timpul de lucru, locuri de muncă sigure) și protecția socială
	Dialogul social și negocierea colectivă, libertatea de asociere, drepturile la informare și consultare ale lucrătorilor, inclusiv prin intermediul comitetelor de întreprindere
	Sănătatea și siguranța
	Formare și dezvoltarea competențelor
	Diversitatea și egalitatea de tratament (inclusiv egalitatea de gen, egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap, nediscriminarea, combaterea hărțuirii, măsurile împotriva violenței)
	Alte drepturi ale omului legate de muncă [inclusiv munca copiilor, munca forțată, confidențialitatea și locuințele adecvate, apa și salubritatea (*2 23)]
Comunitățile afectate (ESRS S3)	Drepturile economice, sociale și culturale ale comunităților (inclusiv impacturile legate de terenuri, impacturile legate de securitate, locuințe și alimente adecvate, apă și salubritate)
	Drepturile civile și politice ale comunităților (inclusiv libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, impactul asupra apărătorilor drepturilor omului)
	Drepturile populațiilor indigene (inclusiv consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză, autodeterminarea, drepturile culturale).
Consumatorii și utilizatorii finali (ESRS S4)	Impacturile legate de informare pentru consumatori sau utilizatori (inclusiv confidențialitatea, accesul la informații, libertatea de exprimare)
	Siguranța personală a consumatorilor sau a utilizatorilor finali (inclusiv sănătatea și siguranța, protecția copiilor, securitatea unei persoane)
	Incluziunea socială a consumatorilor sau a utilizatorilor finali (inclusiv accesul la produse și servicii, practicile de comercializare responsabile, nediscriminarea)
Conduita profesională (ESRS G1)	Cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită, protecția avertizorilor de integritate și a calității vieții animalelor
	Influența politică, inclusiv activitățile de lobby
	Gestionarea relațiilor cu furnizorii, inclusiv practici de plată, în special întârzierea efectuării plăților către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)
(1 22) Notă pentru ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric. Nivelul de detaliere al evaluării semnificației pentru lucrătorii din lanțul valoric, în comparație cu cea efectuată pentru forța de muncă proprie, depinde de tipul și calitatea datelor disponibile. Acest lucru poate duce la niveluri diferite de profunzime și granularitate în cadrul analizei – în special în ceea ce privește impacturile și riscurile din lanțul valoric din amonte/din aval. Prin urmare, deși subtemele din cadrul ESRS S1 Forța de muncă proprie și ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric sunt aliniate, modul în care întreprinderea ia în considerare și evaluează impacturile și riscurile negative poate fi diferit de la o subtemă la alta. (2 23) «Apa și salubritatea» se aplică în cazul ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric.

Apendicele B

Caracteristici calitative ale informațiilor

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 Cerințe generale și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului. Prezentul apendice definește caracteristicile calitative pe care trebuie să le îndeplinească informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea elaborată în conformitate cu ESRS, astfel cum se subliniază în capitolul 2 din ESRS 1 Cerințe generale.

Relevanța

QC1.

Informațiile privind durabilitatea sunt relevante atunci când pot avea un impact asupra deciziilor utilizatorilor în cadrul unei abordări a dublei semnificații (a se vedea capitolul 3).

QC2.

Informațiile pot avea un impact asupra unei decizii, chiar dacă unii utilizatori aleg să nu profite de ele sau au deja cunoștință de ele din alte surse. Informațiile privind durabilitatea pot avea un impact asupra deciziilor utilizatorilor dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele. Informațiile au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca date de intrare pentru procesele folosite de utilizatori pentru a anticipa rezultatele viitoare. Pentru a avea o valoare predictivă, nu este necesar ca informațiile privind durabilitatea să fie o predicție sau o previziune, ci, mai degrabă, au valoare predictivă dacă sunt folosite de utilizatori pentru a-și face propriile previziuni.

QC3.

Informațiile au valoare de confirmare dacă oferă feedback cu privire la (confirmă sau modifică) evaluările anterioare.

QC4.

Semnificația este un aspect relevant specific entității care depinde de natura sau amploarea, sau ambele, a elementelor la care se referă informațiile, astfel cum a fost evaluată în contextul raportării întreprinderii privind durabilitatea (a se vedea capitolul 3).

Reprezentarea exactă

QC5.

Pentru a fi utile, informațiile trebuie nu numai să reprezinte fenomene relevante, ci și să reprezinte exact esența fenomenelor pe care intenționează să le reprezinte. Pentru o reprezentare exactă, informațiile trebuie să fie (a) complete, (b) neutre și (c) corecte.

QC6.

O descriere completă a unui impact , a unui risc sau a unei oportunități include toate informațiile semnificative necesare utilizatorilor pentru a înțelege impactul, riscul sau oportunitatea respectiv(ă). Aceasta include modul în care întreprinderea și-a adaptat strategia, gestionarea riscurilor și guvernanța ca răspuns la impactul, riscul sau oportunitatea respectiv(ă), precum și politicile și acțiunile instituite pentru gestionarea acestora, și indicatorii identificați pentru a stabili ținte și pentru a măsura performanța.

QC7.

O descriere neutră este nepărtinitoare în ceea ce privește selectarea sau prezentarea informațiilor. Informațiile sunt neutre dacă nu sunt denaturate, ponderate, evidențiate, minimalizate sau manipulate în alt mod pentru a crește probabilitatea ca ele să fie recepționate favorabil sau nefavorabil de utilizatori . Acestea trebuie să fie echilibrate, astfel încât să acopere aspectele favorabile/pozitive și pe cele nefavorabile/negative. Impacturile semnificative – atât cele negative, cât și cele pozitive – din perspectiva semnificației impactului , precum și riscurile și oportunitățile semnificative din perspectiva semnificației financiare beneficiază de aceeași atenție. Pentru a obține o descriere neutră, orice informații privind durabilitatea care exprimă o aspirație, de exemplu țintele sau planurile, trebuie să acopere atât aspirațiile, cât și factorii care ar putea împiedica întreprinderea să atingă aceste aspirații.

QC8.

Neutralitatea este susținută de exercitarea prudenței, și anume precauție atunci când se fac raționamente în condiții de incertitudine. Pentru a fi neutre, informațiile nu trebuie să fie compensate. Exercitarea prudenței înseamnă că oportunitățile nu sunt supraestimate, iar riscurile nu sunt subestimate. De asemenea, exercitarea prudenței nu permite subestimarea oportunităților sau supraestimarea riscurilor. Întreprinderea poate prezenta informații compensate, în plus față de valorile brute, dacă această prezentare nu ascunde informații relevante și include o explicație clară cu privire la efectele compensării și la motivele acesteia.

QC9.

Informațiile pot fi exacte fără a fi perfect precise din toate punctele de vedere. Informațiile exacte implică faptul că întreprinderea a pus în aplicare procese și controale interne adecvate pentru evitarea erorilor semnificative sau a prezentărilor eronate semnificative. Ca atare, estimările trebuie prezentate cu un accent clar pe posibilele limitări și incertitudinile asociate acestora (a se vedea capitolul 7.2). Gradul de precizie necesar și realizabil, precum și factorii care fac ca informațiile să fie exacte depind de natura informațiilor și de natura temelor pe care le abordează. De exemplu, acuratețea impune ca:

(a)	informațiile factuale să nu fie afectate de erori semnificative;

(b)	descrierile să fie precise;

(c)	estimările, aproximările și previziunile să fie identificate în mod clar ca atare;

(d)	să nu fi fost comise erori semnificative în selectarea și aplicarea unui proces adecvat de elaborare a unei estimări, aproximări sau previziuni, iar datele de intrare pentru acest proces să fie rezonabile și justificabile;

(e)	afirmațiile să fie rezonabile și să se bazeze pe informații suficiente din punct de vedere calitativ și cantitativ și

(f)	informațiile privind raționamentele referitoare la viitor să reflecte în mod fidel atât raționamentele respective, cât și informațiile pe care se bazează.

Comparabilitatea

QC10.

Informațiile privind durabilitatea sunt comparabile atunci când pot fi comparate cu informațiile furnizate de întreprindere în perioadele anterioare și pot fi comparate cu informațiile furnizate de alte întreprinderi, în special de cele cu activități similare sau care își desfășoară activitatea în cadrul aceluiași sector. Un punct de referință pentru comparație poate fi o țintă , un nivel de referință, o valoare de referință pentru sector, informații comparabile fie de la alte întreprinderi, fie de la o organizație recunoscută la nivel internațional etc.

QC11.

Coerența este legată de comparabilitate, dar nu înseamnă același lucru. Coerența se referă la utilizarea de către întreprindere și de către alte întreprinderi a acelorași abordări sau metode pentru aceeași temă , de la o perioadă la alta. Coerența contribuie la atingerea obiectivului de comparabilitate.

QC12.

Comparabilitatea nu înseamnă uniformitate. Pentru ca informațiile să fie comparabile, componentele similare trebuie să arate similar, iar componentele diferite să arate diferit. Comparabilitatea informațiilor privind durabilitatea nu este îmbunătățită dacă lucrurile diferite sunt făcute să arate similar, la fel cum nu este îmbunătățită dacă lucrurile similare sunt făcute să arate diferit.

Caracterul verificabil

QC13.

Caracterul verificabil ajută la construirea încrederii din partea utilizatorilor că informațiile sunt complete, neutre și exacte. Informațiile privind durabilitatea sunt verificabile dacă este posibil să se coroboreze aceste informații în sine sau datele de intrare utilizate pentru a le obține.

QC14.

Caracterul verificabil înseamnă că diverși observatori bine informați și independenți ar putea ajunge la un consens, deși nu neapărat la un acord total, cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă. Informațiile privind durabilitatea sunt furnizate într-un mod care sporește caracterul verificabil al acestora, de exemplu:

(a)	incluzând informații care pot fi coroborate prin compararea cu alte informații aflate la dispoziția utilizatorilor cu privire la activitatea întreprinderii, la alte activități sau la mediul extern;

(b)	furnizând informații privind intrările și metodele de calcul utilizate pentru a produce estimări sau aproximări și

(c)	furnizând informații revizuite și aprobate de organele de administrație, de conducere și de supraveghere sau de comitetele acestora.

QC15.

Unele informații privind durabilitatea vor fi sub formă de explicații sau de informații prospective. Aceste informații pot fi justificate prin reprezentarea exactă, bazată pe fapte, de exemplu a strategiilor, a planurilor și a analizelor de risc ale întreprinderii. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă să utilizeze astfel de informații, întreprinderea descrie ipotezele și metodele de obținere a informațiilor, precum și alți factori care furnizează dovezi care reflectă planurile sau deciziile efective luate de întreprindere.

Inteligibilitatea

QC16.

Informațiile privind durabilitatea sunt inteligibile atunci când sunt clare și concise. Informațiile inteligibile permit oricărui utilizator bine informat să înțeleagă cu ușurință informațiile comunicate.

QC17.

Pentru ca prezentările de informații privind durabilitatea să fie concise, acestea trebuie (a) să evite informațiile generice cu formulări standard, care nu sunt specifice întreprinderii; (b) să evite duplicarea inutilă a informațiilor, inclusiv a informațiilor care sunt furnizate și în situațiile financiare și (c) să utilizeze un limbaj clar și fraze și paragrafe bine structurate. Prezentările de informații sunt concise dacă includ numai informații semnificative. Informațiile suplimentare prezentate în conformitate cu subcapitolul 8.2 trebuie furnizate astfel încât să se evite ascunderea unor informații semnificative.

QC18.

Claritatea ar putea fi sporită prin diferențierea informațiilor privind evoluțiile din perioada de raportare de informațiile «permanente» care rămân relativ neschimbate de la o perioadă la alta. Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin descrierea separată a caracteristicilor proceselor de guvernanță și de gestionare a riscurilor legate de durabilitate ale întreprinderii care s-au schimbat de la perioada de raportare anterioară în comparație cu cele care rămân neschimbate.

QC19.

Exhaustivitatea, claritatea și comparabilitatea informațiilor privind durabilitatea se bazează pe prezentarea informațiilor ca un ansamblu coerent. Pentru ca informațiile privind durabilitatea să fie coerente, acestea trebuie prezentate într-un mod care să explice contextul și legăturile dintre informațiile conexe. Coerența impune, de asemenea, întreprinderii să furnizeze informații într-un mod care să permită utilizatorilor să coreleze informațiile cu privire la impacturile , riscurile și oportunitățile sale cu informațiile din situațiile financiare ale întreprinderii.

QC20.

Dacă riscurile și oportunitățile discutate în situațiile financiare au implicații pentru raportarea privind durabilitatea, întreprinderea trebuie să includă în declarația privind durabilitatea informațiile necesare pentru ca utilizatorii să evalueze aceste implicații și să prezinte trimiteri adecvate către situațiile financiare (a se vedea capitolul 9). Nivelul de informare, granularitate și tehnicitate trebuie să fie aliniat la nevoile și așteptările utilizatorilor. Se evită abrevierile și trebuie să se definească și să se prezinte unitățile de măsură.

ESRS 2 – PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL

CUPRINS

Obiectiv

Cerințe de prezentare de informații

Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza pentru întocmirea declarației privind durabilitatea

Cerința de prezentare de informații BP-2 – Informații specifice în cazul în care întreprinderea utilizează opțiuni de introducere treptată

Guvernanța

Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește durabilitatea

Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Declarație privind procesul de diligență

Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea

Strategia

Cerința de prezentare de informații SBM-1 – Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric

Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații SBM-3 – Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare

Cerința de prezentare de informații IRO-1 – Descrierea procesului de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și a informațiilor semnificative care trebuie raportate

Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea

Cerințe generale de prezentare de informații (GDR) pentru politici, acțiuni, indicatori și ținte

Cerința generală de prezentare de informații pentru politici – GDR-P

Cerința generală de prezentare de informații privind acțiunile și resursele – GDR-A

Cerința generală de prezentare de informații pentru indicatori – GDR-M

Cerința generală de prezentare de informații pentru ținte – GDR-T

Apendicele A – Lista punctelor de date din standardele transversale și standardele tematice care decurg din alte acte legislative ale UE

Obiectiv

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general stabilește cerințele de prezentare de informații (DR) care se aplică tuturor temelor legate de durabilitate (și anume transversale). Acesta acoperă domeniile de raportare definite la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

Întreprinderea trebuie să aplice DR-urile definite în prezentul standard atunci când furnizează informații cu privire la impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative și la temele legate de acestea și să prezinte aceste informații în conformitate cu ESRS 1 Cerințe generale, punctele 52 și 53 privind agregarea și dezagregarea.

Cerințe de prezentare de informații

Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza pentru întocmirea declarației privind durabilitatea

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea bazei de elaborare a declarației privind durabilitatea , inclusiv a informațiilor prevăzute de ESRS 1 Cerințe generale în circumstanțe specifice.

Întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	dacă declarația privind durabilitatea a fost întocmită pe bază consolidată sau individuală și, în cazul în care limita de raportare a operațiunilor proprii ale întreprinderii diferă de cea adoptată în situațiile financiare consolidate, o descriere a acestei diferențe și motivele acesteia și

(b)	o prezentare generală a măsurii în care declarația privind durabilitatea acoperă lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii.

Întreprinderea trebuie să precizeze că declarația sa privind durabilitatea a fost întocmită în conformitate cu ESRS, astfel cum era aplicabil la sfârșitul perioadei de raportare.

Întreprinderea trebuie să prezinte orice scutire, opțiune sau altă dispoziție specifică prevăzută în ESRS 1 Cerințe generale pe care le aplică, împreună cu informațiile necesare aferente.

CERINȚE DE APLICARE PENTRU BP-1

AR 1 pentru punctul 4 litera (a)

Pot apărea diferențele față de limita de raportare utilizată în situațiile financiare consolidate atunci când o filială este exclusă din consolidare deoarece este nesemnificativă din punct de vedere financiar (ESRS 1 Cerințe generale, punctul 62).

AR 2 pentru punctul 6

Scutirile, opțiunile sau alte dispoziții specifice care trebuie luate în considerare sunt următoarele:

(a)	scutirea pentru achiziții și cedări (ESRS 1 Cerințe generale, punctele 74 și 75);

(b)	abatere de la orizonturile de timp predefinite (ESRS 1 Cerințe generale, punctul 81);

(c)	modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea (ESRS 1 Cerințe generale, punctele 84 și 85);

(d)	ajustări ale informațiilor comparative [ESRS 1 Cerințe generale, punctul 87 literele (a) și (c)];

(e)	aplicarea raționamentului și a informațiilor semnificative care fac obiectul unor incertitudini semnificative (ESRS 1 Cerințe generale, punctul 89);

(f)	omiterea anumitor informații în cazurile menționate în ESRS 1 Cerințe generale, punctul 100);

(g)	scutirea pentru a exclude din calculul unui indicator activitățile care nu sunt factori determinanți semnificativi ai impacturilor , riscurilor sau oportunităților (ESRS 1 Cerințe generale, punctul 90);

(h)	scutirea de a raporta o limită de raportare parțială pentru un indicator din cauza lipsei de date fiabile (ESRS 1 Cerințe generale, punctul 91);

(i)	scutirea pentru a exclude operațiunile comune din indicatorii de mediu (ESRS 1 Cerințe generale, punctul 92);

(j)	limitările semnificative care afectează informațiile raportate în temeiul dispoziției privind costurile sau eforturile nejustificate pentru anumite puncte de date (ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 7.4);

(k)	actualizarea prezentărilor de informații pentru evenimentele ulterioare finalului perioadei de raportare (ESRS 1 Cerințe generale, punctele 96 și 97);

(l)	erori de raportare în perioadele anterioare (ESRS 1 Cerințe generale, punctele 98 și 99).

Întreprinderea poate prezenta informațiile prevăzute la punctul 6 în secțiunea «Informații generale» din declarația sa privind durabilitatea sau împreună cu prezentările de informații relevante la care se referă informațiile.

Cerința de prezentare de informații BP-2 – Informații specifice în cazul în care întreprinderea utilizează opțiuni de introducere treptată

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea dispozițiilor de introducere treptată pe care le-a utilizat întreprinderea.

În cazul în care, prin aplicarea dispozițiilor de introducere treptată prevăzute de ESRS 1 Cerințe generale punctul 125 litera (a), punctul 126 litera (a) și punctul 127 litera (a), întreprinderea omite informațiile prevăzute de unul sau mai multe dintre standardele enumerate la punctul respectiv, aceasta trebuie să prezinte totuși dacă impacturile , riscurile și oportunitățile legate de temele vizate de standardele respective au fost evaluate ca fiind semnificative ca urmare a evaluării semnificației efectuate de întreprindere.

În plus față de punctul 8, în cazul în care una sau mai multe dintre aceste teme au fost evaluate ca fiind semnificative, întreprinderea trebuie:

(a)

să prezinte tema sau subtema (subtemele) care este (sunt) evaluată(e) ca fiind semnificativă(e) și să descrie pe scurt modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de impacturile sale legate de temele respective. Întreprinderea poate prezenta aceste informații la nivelul temei sau al subtemei;

(b)	să descrie pe scurt orice țintă cu termene precise pe care a stabilit-o în legătură cu temele în cauză, progresele înregistrate în direcția atingerii acestei ținte și dacă țintele sale legate de biodiversitate și de ecosisteme se bazează pe dovezi științifice concludente;

(c)	să descrie pe scurt politicile sale în legătură cu temele în cauză;

(d)	să descrie pe scurt acțiunile pe care le-a întreprins pentru a identifica, a monitoriza, a preveni, a atenua, a opri, a reduce la minimum sau a remedia impacturile negative reale sau potențiale legate de tema în cauză, precum și rezultatul unor astfel de acțiuni și

(e)	să prezinte indicatorii relevanți pentru tema în cauză.

10.

Dacă, prin aplicarea celorlalte dispoziții de introducere treptată prevăzute de ESRS 1 Cerințe generale la punctul 125 literele (b)-(e), la punctul 126 literele (b)-(e) și la punctul 127 literele (b)-(e), întreprinderea omite informațiile prevăzute de alte DR-uri enumerate la punctele respective, aceasta trebuie să prezinte acest fapt.

CERINȚE DE APLICARE PENTRU BP-2

AR 3 pentru punctul 9	Întreprinderea poate prezenta informațiile prevăzute la punctul 9 fie în partea generală a declarației sale privind durabilitatea , fie împreună cu prezentările de informații tematice relevante.
AR 4 pentru punctul 10	Întreprinderea poate prezenta informațiile prevăzute la punctul 10 fie în partea generală a declarației sale privind durabilitatea , fie în cadrul indicelui de conținut, astfel cum se menționează în ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general IRO-2, AR 29, dacă alege opțiunea respectivă.

Guvernanța

Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește durabilitatea

11.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea rolurilor și a responsabilităților organelor de administrație, de conducere și de supraveghere , precum și a proceselor, controalelor și procedurilor asociate în ceea ce privește monitorizarea, gestionarea și supravegherea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților semnificative.

12.

Întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)

în ceea ce privește componența organelor sale de administrație, de conducere și de supraveghere , procentul membrilor independenți ai consiliului de administrație (9), reprezentarea angajaților și a altor lucrători, dacă este cazul, și procentul în funcție de gen și de alte aspecte ale diversității pe care îl ia în considerare întreprinderea;

(b)

expertiza și competențele organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește supravegherea și gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și modul în care acestea stabilesc dacă sunt disponibile sau vor fi dezvoltate competențe și expertiză adecvate pentru a gestiona sau a supraveghea strategiile și alte măsuri menite să răspundă impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative;

(c)

identitatea și responsabilitățile persoanelor, ale comitetului consiliului de administrație sau ale organismului similar din cadrul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care sunt responsabile cu gestionarea sau supravegherea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, cu indicarea oricăror impacturi, riscuri și oportunități care sunt abordate direct de organele de administrație, de conducere și de supraveghere, fără a delega decizii esențiale altor organe sau conducerii;

(d)	modul în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere gestionează sau supraveghează stabilirea țintelor legate de impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative, precum și modul în care acestea monitorizează progresele înregistrate în vederea atingerii acestor ținte și

(e)

modul în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere țin seama de impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative atunci când gestionează sau supraveghează strategia întreprinderii, deciziile sale privind tranzacțiile majore și procesele sale de gestionare a riscurilor și politicile aferente, inclusiv dacă organul (organele) sau persoana (persoanele) a (au) luat în considerare compromisurile asociate impacturilor, riscurilor și oportunităților respective

CERINȚE DE APLICARE PENTRU GOV-1

AR 5 pentru punctul 12	În scopul acestei prezentări de informații, gestionarea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților semnificative include procesul de diligență instituit.
Ar 6 pentru punctul 12 litera (a)	Diversitatea de gen a consiliului de administrație se calculează ca raport mediu între membrii de sex feminin și membrii de sex masculin din cadrul organelor de conducere (10).
AR 7 pentru punctul 12 litera (b)	Expertiza legată de durabilitate se referă la expertiza pe care organismele o dețin sau la care au acces în mod direct.
AR 8 pentru punctul 12 litera (c)	Descrierea responsabilităților constă într-o prezentare generală a modului în care responsabilitățile fiecărui organism sau ale fiecărei persoane în ceea ce privește impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative și temele conexe se reflectă în mandatul întreprinderii, în mandatele consiliului de administrație și în alte politici conexe.
(10) Aceste informații vin în sprijinul nevoilor de informare ale participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 13 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Diversitatea de gen în cadrul Consiliului»). Acestea vin, de asemenea, în sprijinul nevoilor de informare ale administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum se prevede prin indicatorul «Raportul mediu ponderat dintre femei și bărbați în cadrul organelor de conducere» din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

13.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a caracteristicilor esențiale ale oricăror sisteme de stimulente legate de temele de durabilitate care sunt în vigoare pentru membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere.

14.

În cazul în care întreprinderea dispune de sisteme de stimulente pentru membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere care sunt legate de teme legate de durabilitate, aceasta trebuie să prezinte modul în care remunerația membrilor este legată de teme legate de durabilitate , inclusiv:

(a)	o descriere a principalelor caracteristici ale sistemelor de stimulente;

(b)	ținte sau indicatori utilizați în cazul în care performanța este evaluată în raport cu ținte sau indicatori specifici legați de durabilitate și

(c)	proporția remunerației variabile care depinde de țintele și/sau indicatorii legați de durabilitate.

Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Declarație privind procesul de diligență

15.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a locului în care sunt prezentate, în cadrul declarației privind durabilitatea , principalele etape ale procesului de diligență (a se vedea ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 4) aplicate în ceea ce privește temele legate de durabilitate.

16.

Întreprinderea trebuie să explice unde se reflectă aplicarea principalelor aspecte și etape ale procesului de diligență în declarația sa privind durabilitatea (11).

CERINȚE DE APLICARE PENTRU GOV-3

AR 9 pentru punctul 16

Întreprinderea poate prezenta informațiile prevăzute la punctul 16 sub forma unui tabel care să facă trimiteri încrucișate între principalele etape ale procesului său de diligență și prezentările de informații relevante din declarația sa privind durabilitatea .

Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea

17.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a proceselor și sistemelor de gestionare a riscurilor și de control intern ale întreprinderii în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea.

18.

Întreprinderea trebuie să prezinte domeniul de aplicare, principalele caracteristici și componente ale proceselor și sistemelor sale de gestionare a riscurilor și de control intern în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea.

CERINȚE DE APLICARE PENTRU GOV-4

AR 10 pentru punctul 18

Întreprinderea trebuie să ia în considerare exhaustivitatea și integritatea datelor, precum și acuratețea rezultatelor estimărilor ca aspecte relevante în contextul gestionării riscurilor asociate procesului de raportare.

Strategia

Cerința de prezentare de informații SBM-1 – Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric

19.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a elementelor-cheie ale strategiei generale, a modelului de afaceri și a lanțului valoric din amonte și din aval ale întreprinderii care se referă la impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative sau le afectează, pentru a permite o înțelegere a expunerii sale la astfel de impacturi, riscuri și oportunități semnificative și a locului în care acestea provin.

20.

Întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații cu privire la elementele-cheie ale strategiei sale generale și ale modelului său de afaceri care se referă la teme asociate impacturilor , riscurilor și oportunităților semnificative :

(a)	o descriere a modelului său de afaceri, a lanțului său valoric din amonte și din aval și a poziției sale în lanțul valoric respectiv;

(b)

o descriere:

(i)

a grupurilor semnificative de produse și servicii oferite, a piețelor semnificative sau a grupurilor semnificative de clienți deservite și a relevanței acestora în ceea ce privește contribuția la obiectivele globale legate de durabilitate ale întreprinderii, inclusiv modificările semnificative din perioada de raportare (de exemplu, produse, servicii, piețe sau grupuri de clienți noi/eliminate);

(ii)	dacă este cazul și dacă sunt semnificative, a produselor și a serviciilor interzise pe anumite piețe;

(c)	sectoarele semnificative în care își desfășoară activitatea, inclusiv activitățile interne ale grupului, dacă activitățile respective sunt semnificative sau sunt legate sau pot fi legate de impacturi, riscuri și oportunități semnificative;

(d)

după caz, o declarație care să indice, împreună cu veniturile aferente, dacă întreprinderea își desfășoară activitatea în:

(i)	sectorul combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze), inclusiv o dezagregare a veniturilor provenite din cărbune, petrol și gaze (12);

(ii)	sectorul fabricării de produse chimice (13), și anume dacă activitățile sale intră sub incidența diviziunii 20.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (14);

(iii)

industria armelor interzise (15) (mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice sau biologice);

(iv)	sectorul cultivării și producției de tutun (16).

CERINȚE DE APLICARE PENTRU SBM-1

AR 11 pentru punctul 20 litera (c)

Prezentarea sectoarelor semnificative este relevantă pentru utilizatori , deoarece sprijină înțelegerea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților semnificative cu care este conectată întreprinderea, în special atunci când acestea sunt comune într-un anumit sector. În plus, acest lucru sprijină înțelegerea posibilelor informații specifice entității incluse în declarația privind durabilitatea pentru a acoperi aspecte care sunt fie specifice întreprinderii, fie comune într-un anumit sector.

AR 12 pentru punctul 20 litera (c)

Sectoarele în care întreprinderea își desfășoară activitatea sunt cele ale operațiunilor proprii.

AR 13 pentru punctul 20 literele (b) și (c)

Un sector, o piață și un grup de produse , servicii sau consumatori sunt considerați semnificativi dacă:

(a)	generează mai mult de 10 % din veniturile întreprinderii sau

(b)	au legătură cu impacturile semnificative reale sau potențiale ale întreprinderii.

Pentru sectoarele semnificative care rezultă din activități interne ale grupului, se aplică numai criteriul de la litera (b).

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general nu impune un sistem specific de clasificare a activităților comerciale. Atunci când își prezintă sectoarele semnificative, întreprinderea poate aplica una dintre următoarele abordări:

(a)	sistemul de clasificare NACE (Nomenclature générale des Activités Economiques dans les Communautés Européennes NACE Rev.2.1);

(b)	segmentele care pot fi raportate prezentate în situațiile financiare în conformitate cu IFRS 8 Segmente de activitate sau cu principiile contabile locale general acceptate sau

(c)	clasificarea disponibilă a celor mai bune practici sau cadre, cum ar fi orientările IFRS bazate pe industrie și standardele GRI definite în ESRS 1 Cerințe generale, AR 5.

AR 14 pentru punctul 20 litera (d) punctul (i)

Calcularea veniturilor provenite din sectorul combustibililor fosili se bazează pe veniturile din explorarea, mineritul, extracția, producția, prelucrarea, depozitarea, rafinarea sau distribuția combustibililor fosili, inclusiv transportul, depozitarea și comercializarea acestora, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 62 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (17).

(17) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj).

Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

21.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea implicării părților interesate ale întreprinderii și a modului în care interesele și opiniile principalelor părți interesate sunt aduse în atenția organelor sale de administrație, de conducere și de supraveghere și de a contribui la strategia și modelul său de afaceri .

22.

Întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	o descriere succintă a implicării părților interesate , inclusiv informații cu privire la principalele părți interesate cu care a colaborat, cu trimitere la categoriile tipice de părți interesate afectate definite în ESRS 1 Cerințe generale, AR 23;

(b)	modul în care înțelege interesele și punctele de vedere ale principalelor sale părți interesate, în măsura în care acestea se referă la strategia și modelul său de afaceri ; și

(c)	modul în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere sunt informate cu privire la opiniile și interesele principalelor părți interesate afectate (inclusiv ale reprezentanților lucrătorilor ) în ceea ce privește impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative.

Cerința de prezentare de informații SBM-3 – Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare

23.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea interacțiunilor dintre impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii și strategia și modelul său de afaceri , precum și a efectelor financiare aferente.

24.

Întreprinderea trebuie să prezinte o descriere de nivel înalt a modului în care impacturile semnificative provin din strategia și modelul său de afaceri , a efectelor riscurilor și oportunităților asupra modelului său de afaceri și a lanțului său valoric , precum și a modului în care a abordat și intenționează să abordeze impacturile, riscurile și oportunitățile respective în strategia sa și în procesul său decizional.

25.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații calitative și cantitative cu privire la modul în care riscurile și oportunitățile semnificative i-au afectat poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie pentru perioada de raportare ( efecte financiare curente ).

26.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații calitative și cantitative cu privire la riscurile și oportunitățile semnificative identificate la punctul 25 în cazul cărora există un risc semnificativ de ajustare semnificativă în următoarea perioadă anuală de raportare a valorilor contabile ale activelor și datoriilor raportate în situațiile financiare aferente.

27.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații calitative și cantitative cu privire la modul în care se așteaptă ca poziția sa financiară, performanța financiară și fluxurile sale de trezorerie să se modifice pe termen scurt, mediu și lung, având în vedere strategia sa de gestionare a riscurilor și a oportunităților semnificative ( efecte financiare anticipate ).

28.

Întreprinderea nu este obligată să furnizeze informații cantitative cu privire la efectele financiare curente sau la efectele financiare anticipate în cazul în care stabilește că:

(a)	efectele nu pot fi identificate separat sau

(b)	nivelul de incertitudine a măsurării implicat în estimarea acestor efecte este atât de ridicat încât informațiile cantitative rezultate nu ar fi utile (a se vedea ESRS 1 Cerințe generale, punctele 89 și 90).

29.

Întreprinderea nu este obligată să furnizeze informații cantitative cu privire la efectele financiare anticipate ale riscurilor sau oportunităților semnificative dacă nu are competențele, capacitățile sau resursele necesare pentru a furniza informațiile cantitative respective.

30.

La întocmirea prezentărilor de informații cu privire la efectele sale financiare anticipate , întreprinderea trebuie să utilizeze toate informațiile rezonabile și justificabile de care dispune la data raportării, fără costuri sau eforturi nejustificate (a se vedea ESRS 1 Cerințe generale, punctele 94, 95 și 96).

31.

În cazul în care întreprinderea stabilește că nu este necesar să furnizeze informații cantitative cu privire la efectele financiare curente sau la efectele financiare anticipate ale unui risc sau ale unei oportunități din oricare dintre motivele specificate la punctele 28 și 29, aceasta trebuie:

(a)	să explice de ce nu a furnizat informații cantitative;

(b)	să furnizeze informații calitative cu privire la efectele financiare respective, inclusiv identificarea elementelor-rând, a totalurilor și a subtotalurilor din situațiile financiare aferente care ar putea fi afectate sau care au fost afectate de riscul sau de oportunitatea respectivă și

(c)

să furnizeze informații cantitative cu privire la efectele financiare combinate ale riscului sau oportunității respective cu alte riscuri sau oportunități și cu alți factori, cu excepția cazului în care întreprinderea stabilește că informațiile cantitative cu privire la efectele financiare combinate nu ar fi utile.

32.

Atunci când furnizează informații cantitative, întreprinderea poate prezenta cuantumuri sau intervale individuale.

33.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații calitative cu privire la reziliența strategiei și a modelului său de afaceri în ceea ce privește capacitatea sa de a-și gestiona riscurile semnificative, astfel cum sunt prezentate în conformitate cu punctul 24. Aceste informații trebuie să includă modul în care a fost efectuată analiza și orizonturile de timp avute în vedere.

CERINȚE DE APLICARE PENTRU SBM-3

AR 15 pentru punctul 24

Întreprinderea poate lua în considerare legăturile care există între punctul 24 și punctul 37 litera (a) din IRO-2 pentru a prezenta conținutul într-un mod care să evite suprapunerile și să faciliteze înțelegerea informațiilor raportate în conformitate cu aceste puncte. Punctul 24 se axează pe raportarea interacțiunii dintre impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii și strategia și modelul său de afaceri . IRO-2, punctul 37 litera (a) se axează pe o descriere a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților respective, precum și a modului în care este probabil ca acestea să afecteze oamenii și mediul.

AR 16 pentru punctele 25 și 26

Dacă informațiile sunt incluse în situațiile financiare, acestea pot fi incluse prin trimiteri (a se vedea ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 9.3).

AR 17 pentru punctul 27

Atunci când elaborează prezentarea de informații privind efectele financiare anticipate , întreprinderea trebuie să ia în considerare modul în care se așteaptă ca poziția sa financiară, performanța sa financiară și fluxurile sale de trezorerie să se modifice pe termen scurt, mediu și lung, având în vedere strategia sa de gestionare a riscurilor și a oportunităților , luând în considerare:

(a)

planurile sale de investiții și de cedare anunțate (de exemplu, cheltuieli de capital, achiziții și cesionări majore, asocieri în participație, transformare a întreprinderilor, inovare, noi domenii de activitate și amortizarea activelor), inclusiv planurile față de care întreprinderea nu este angajată prin contract și

(b)	sursele sale de finanțare planificate pentru punerea în aplicare a strategiei sale.

(c)

Este probabil ca raportarea cu privire la efectele financiare anticipate să implice utilizarea estimărilor. În cazul în care estimările efectelor financiare anticipate prezentate într-o perioadă de raportare anterioară se dovedesc a fi inexacte ulterior, pe măsură ce devin cunoscute informații suplimentare, întreprinderea trebuie să își revizuiască estimările în următoarea declarație adecvată privind durabilitatea. Prin urmare, eventuala necesitate de a revizui o estimare nu implică neapărat că a existat o eroare de raportare, astfel cum se explică în ESRS 1 Cerințe generale, AR 46.

(d)	Dispozițiile privind omiterea anumitor informații din ESRS 1 capitolul 7.7, inclusiv omiterea unor informații care ar putea aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, se aplică și atunci când se raportează cu privire la efectele financiare anticipate.

AR 18 pentru punctele 25 și 27

Informațiile cantitative pot consta în informații nemonetare, cum ar fi volumele, numărul de produse sau numărul de angajați .

AR 19 pentru punctele 25 și 27

La prezentarea informațiilor raportate în conformitate cu punctele 25 și 27 cu privire la efectele financiare curente și la efectele financiare anticipate , întreprinderea poate lua în considerare legătura cu informațiile raportate în conformitate cu GDR-A, punctul 46 literele (b) și (c) cu privire la resursele financiare alocate acțiunilor principale.

AR 20 pentru punctele 25 și 27

RD referitoare la efectele financiare curente și la efectele financiare anticipate sunt concepute pentru a produce informații care completează informațiile furnizate în situațiile financiare. A se vedea capitolul 9 din ESRS 1 Cerințe generale pentru cerințele privind modul de sprijinire a inteligibilității legăturilor dintre riscuri și oportunități și informațiile raportate în situațiile financiare.

AR 21 pentru punctele 28 și 29

În cazul în care întreprinderea nu poate furniza informații cantitative în conformitate cu punctele 28 și 29, se preconizează că aceasta va furniza informații calitative utile pentru luarea unei decizii în conformitate cu punctul 23 din ESRS 1 Cerințe generale. În acest caz, se aplică, de asemenea, punctul 24 din ESRS 1 Cerințe generale.

34.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a procesului prin care întreprinderea identifică impacturile, riscurile, oportunitățile și temele conexe și evaluează importanța lor semnificativă , ca bază pentru stabilirea prezentărilor de informații care trebuie efectuate în declarația sa privind durabilitatea (a se vedea ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 3).

35.

Întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)

o descriere concisă a procesului și a etapelor decizionale pe care le urmează pentru a identifica impacturile , riscurile și oportunitățile și temele conexe și pentru a evalua semnificația acestora, inclusiv abordarea menită să acopere propriile sale operațiuni și lanțul său valoric din amonte și din aval, principalele metodologii, date de intrare și ipoteze adoptate, precum și considerațiile calitative sau pragurile cantitative;

(b)

modul în care a evaluat și definit prioritatea impacturilor în funcție de gravitatea și probabilitatea acestora (a se vedea ESRS 1 Cerințe generale, punctele 44 și 45), modul în care sunt luate în considerare acțiunile de prevenire, atenuare, oprire, reducere la minimum și remediere a impacturilor negative, precum și modul în care a luat în considerare domeniile cu riscuri sporite de impacturi negative legate de anumite activități, relații de afaceri sau zone geografice ;

(c)	dacă evaluarea se bazează pe procesul de diligență în materie de durabilitate al întreprinderii și, în cazul în care se consultă cu părțile interesate afectate și cu experți externi pentru a înțelege impactul acestuia, modul în care astfel de consultări contribuie la evaluare;

(d)	modificări semnificative ale procesului în comparație cu perioada de raportare anterioară și

(e)	când și-a actualizat ultima dată evaluarea semnificației.

CERINȚE DE APLICARE PENTRU IRO-1

AR 22 pentru punctul 35 litera (a)

Datele de intrare pot include, după caz și dincolo de informațiile generice, procese de diligență care au stat la baza evaluării, surse de date specifice, analiza indicilor de referință sectoriali și procese de gestionare a riscurilor ; colaborarea cu părțile interesate afectate; experiență în industrie și în grupuri similare; rapoarte, statistici și date științifice și colaborarea cu experții.

AR 23 pentru punctul 35 litera (a)

Se preconizează că descrierea procesului de identificare și evaluare a riscurilor și oportunităților semnificative va acoperi dependențele , după caz.

AR 24 pentru punctul 35 literele (a)-(d)

Întreprinderea trebuie să se axeze pe informații specifice propriului proces de evaluare a semnificației . Aceasta trebuie să evite prezentările de informații standardizate și generice, denumite uneori «formulări standard», cum ar fi informațiile care descriu în detaliu că a aplicat criteriile prezentate în ESRS 1 Cerințe generale sau că a urmat procesul recomandat.

AR 25 pentru punctul 35 litera (b)

Informațiile privind colaborarea cu părțile interesate afectate sunt abordate în ESRS 2 IRO-1, SBM-2 și ESRS S1-S4. Pentru a evita suprapunerile și a sprijini un discurs coerent:

(a)	prezentările de informații relevante în temeiul ESRS 2 IRO-1, punctul 35 litera (c), includ modul în care procesul de evaluare a semnificației include consultarea părților interesate afectate și a experților externi;

(b)	informațiile privind colaborarea continuă cu părțile interesate afectate (astfel cum sunt definite în ESRS 1 Cerințe generale, AR 23) sunt abordate în standardele sociale respective (ESRS S1-2, S2-2, S3-2 și S4-2);

(c)

prezentările de informații referitoare la modul în care interesele și opiniile principalelor părți interesate afectate (inclusiv ale reprezentanților lucrătorilor ) sunt aduse în atenția organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderilor și contribuie la strategia și modelul său de afaceri , în ceea ce privește impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative, sunt acoperite de ESRS 2 SBM-2, punctul 22 litera (c).

AR 26 pentru punctul 35 litera (b)

Pentru prezentarea de informații privind modul în care întreprinderea a luat în considerare domeniile cu riscuri sporite de impacturi negative legate de anumite activități, relații de afaceri sau zone geografice , sunt furnizate orientări în ESRS 1 Cerințe generale, punctul 32 litera (b) și punctul 33.

Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea

36.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a rezultatului evaluării semnificației , în ceea ce privește impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative și informațiile semnificative raportate în conformitate cu ESRS.

37.

Întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)

o descriere concisă a impacturilor sale semnificative reale și potențiale , pozitive și negative, inclusiv a modului în care acestea afectează sau sunt pot afecta oamenii sau mediul, precum și a riscurilor și a oportunităților sale semnificative , specificând temele conexe și modul și locul în care impacturile, riscurile și oportunitățile sunt legate de propriile sale operațiuni și de lanțul său valoric din amonte și din aval;

(b)	baza pentru a concluziona că schimbările climatice nu sunt semnificative, în cazul în care întreprinderea a ajuns la această concluzie și, prin urmare, omite toate DR-urile din ESRS E1 Schimbările climatice;

(c)	modificări ale impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative în comparație cu perioada de raportare anterioară;

(d)

o listă a DR-urilor respectate la întocmirea declarației privind durabilitatea , care să le permită utilizatorilor să identifice unde se află informațiile aferente prezentate în declarația privind durabilitatea și care să ofere o indicație separată a celor care sunt incluse prin trimiteri (a se vedea ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 9.3);

(e)	o listă a informațiilor «suplimentare» furnizate în conformitate cu ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 8.2;

(f)

expunerea sa la un risc sporit de incidente legate de munca forțată sau obligatorie și de munca copiilor în funcție de tipul de operațiuni (cum ar fi unitățile de producție) sau de țări sau zone geografice (18), în cazul în care întreprinderea este legată, prin propriile sale operațiuni sau prin lanțul său valoric din amonte și din aval, de impacturi negative semnificative legate de munca forțată sau obligatorie sau de munca copiilor și

(g)

un tabel cu toate punctele de date care decurg din alte acte legislative ale UE, astfel cum sunt enumerate în apendicele A la prezentul standard, indicând locul în care acestea pot fi găsite în declarația privind durabilitatea sau, în cazul celor pe care întreprinderea le-a evaluat ca nefiind semnificative, faptul că acestea «nu sunt semnificative».

CERINȚE DE APLICARE PENTRU IRO-2

AR 27 pentru punctul 37 litera (a)

Descrierea riscurilor și a oportunităților semnificative acoperă, de asemenea, dependențele aferente, în măsura în care acest lucru este necesar pentru înțelegerea riscurilor și a oportunităților respective.

La prezentarea informațiilor prevăzute de această DR se aplică punctul 49 din ESRS 1 Cerințe generale.

AR 28 pentru punctul 37 litera (a)

Întreprinderea poate prezenta descrierea impacturilor , a riscurilor sau a oportunităților sale semnificative în același loc în care prezintă informații cu privire la politicile , acțiunile , indicatorii și țintele conexe prin care le gestionează, pentru a evita suprapunerile și a sprijini un discurs coerent. În cazul în care întreprinderea exercită această opțiune, aceasta prezintă în continuare o descriere concisă a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative, împreună cu prezentările sale de informații elaborate în conformitate cu IRO-2.

AR 29 pentru punctul 37 litera (d)

Întreprinderea poate face prezentarea de informații sub forma unui indice de conținut, și anume o listă tabelară a DR-urilor incluse în declarația privind durabilitatea , pentru a sprijini identificarea locului în care se află acestea (pagina/punctele). Aceasta poate prezenta lista informațiilor incluse prin trimiteri într-un apendice în declarația sa privind durabilitatea sau poate prezenta informațiile necesare în lista DR-urilor raportate, astfel cum se prevede la punctul 37 litera (d).

Întreprinderea poate menționa direct numerele DR în declarația sa privind durabilitatea (de exemplu, în titlurile secțiunilor sau în titlurile punctelor).

Întreprinderea poate prezenta informațiile «suplimentare» furnizate în temeiul punctului 37 litera (e), evidențiindu-le în titlurile secțiunilor, în titlurile punctelor sau în indexul de conținut menționat anterior, astfel încât acestea să fie diferențiate în mod clar ca fiind suplimentare.

Cerințe generale de prezentare de informații (GDR) pentru politici, acțiuni, indicatori și ținte

38.

Informațiile privind politicile , acțiunile, indicatorii și țintele trebuie să permită înțelegerea nivelului la care întreprinderea își gestionează impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative. În cazul în care întreprinderea a adoptat politici, a pus în aplicare acțiuni, a stabilit ținte sau utilizează indicatori numai pentru anumite aspecte ale unei teme , acest lucru trebuie să se reflecte în modul în care prezentarea de informații este elaborată și prezentată, permițând utilizatorilor să înțeleagă aspectele specifice care sunt acoperite.

39.

În cazul în care întreprinderea nu are politici , acțiuni sau ținte cu privire la o temă legată de impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative, aceasta trebuie să prezinte acest fapt.

40.

Întreprinderea trebuie să aplice cerințele specificate în GDR-P, GDR-A, GDR-M și GDR-T atunci când prezintă informații fie în conformitate cu un standard tematic, fie pe o bază specifică entității cu privire la:

(a)

politicile și acțiunile sale de prevenire, atenuare, oprire, reducere la minimum și remediere a impacturilor negative semnificative reale și potențiale și de gestionare a riscurilor semnificative sau de urmărire a impacturilor pozitive semnificative reale și potențiale și a oportunităților semnificative și

(b)	indicatorii și țintele de evaluare a progreselor înregistrate în timp în raport cu impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

CERINȚE DE APLICARE PENTRU GDR PATM

AR 30 pentru punctul 38	În cazul în care întreprinderea aplică aceleași politici , acțiuni , indicatori sau ținte pentru mai multe impacturi , riscuri sau oportunități semnificative, sau pentru mai multe teme , aceasta poate prezenta informațiile o singură dată, precizând în același timp domeniul lor de aplicare. Aceasta poate face trimitere la informațiile respective din alte locuri din raport, după caz. Această abordare permite întreprinderii să prezinte informații într-un mod compatibil cu abordarea sa de gestionare. Întreprinderea își poate structura și prezenta prezentările de informații într-un mod care să reflecte abordarea managerială bazată pe prioritățile sale de conducere care reflectă strategia și modelul său de afaceri și se aliniază la acestea.
AR 31 pentru punctul 39	În cazul în care întreprinderea își prezintă impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative [IRO-2, punctul 37 litera (a)] și temele conexe sub formă de tabel, aceasta poate indica în același tabel temele semnificative sau impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative pentru care nu dispune de politici , acțiuni sau ținte , marcându-le ca atare în tabel.
AR 32 pentru punctul 38	Nivelul de detaliere furnizat poate varia în ceea ce privește fiecare DR, în funcție de natura impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative în cauză, precum și de diferențele în ceea ce privește abordarea curentă a întreprinderii față de conducerea sa. Nivelul de detaliere furnizat trebuie să fie proporțional cu gravitatea impacturilor, cu amploarea riscului sau a oportunității sau cu importanța impacturilor, a riscurilor și a oportunităților pentru strategia și modelul de afaceri al întreprinderii. Ori de câte ori este posibil, informațiile trebuie să fie specifice perioadei de raportare. Atunci când raportează cu privire la politici , acțiuni, indicatori și ținte , întreprinderea trebuie să raporteze informații relevante, evitând informațiile care sunt generice și, prin urmare, nu sunt relevante pentru utilizatori . Detaliile excesive, în special cu privire la practicile comune care sunt cunoscute de utilizatorii cu un nivel rezonabil de cunoștințe, pot ascunde informații semnificative.
AR 33 pentru punctul 40	Pentru a evita suprapunerile și a sprijini o descriere coerentă, întreprinderea poate prezenta descrierea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative, astfel cum se prevede la punctul 37 litera (a) din IRO-2, alături de informații cu privire la politicile , acțiunile , indicatorii și țintele prin care gestionează impacturile, riscurile și oportunitățile respective.

Cerința generală de prezentare de informații pentru politici – GDR-P

41.

Obiectivul acestei GDR este de a permite o înțelegere a politicilor pe care întreprinderea le-a instituit pentru a preveni, a atenua, a opri, a reduce la minimum sau a remedia impacturile sale negative reale și potențiale și pentru a gestiona riscurile semnificative și a urmări oportunități semnificative sau impacturi pozitive.

42.

Întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații cu privire la politicile sale adoptate pentru a-și gestiona impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative:

(a)

o descriere a conținutului esențial al politicii, inclusiv a obiectivelor sale generale și a impacturilor, a riscurilor sau a oportunităților semnificative la care se referă și, în cazul în care au existat modificări ale politicilor adoptate în cursul perioadei de raportare, o descriere a modificărilor respective;

(b)	o descriere a domeniului de aplicare al politicii sau a excluderilor de la aceasta în ceea ce privește operațiunile proprii ale întreprinderii, lanțul său valoric din amonte sau din aval și zonele geografice și, dacă sunt definite, grupurile de părți interesate afectate;

(c)	în cazul în care politica se referă la standarde sau inițiative ale terților pe care întreprinderea se angajează să le respecte prin punerea în aplicare a politicii, o trimitere la standardul sau inițiativa în cauză a terților și

(d)	în ceea ce privește temele sociale, o descriere a luării în considerare a interesului părților interesate afectate în stabilirea acestei politici, în cazul în care au fost luate în considerare astfel de teme.

43.

Întreprinderea trebuie să prezinte dacă are o politică generală în domeniul drepturilor omului prin care se angajează să pună în aplicare (19) Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Declarația OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. În acest caz, întreprinderea trebuie să prezinte informațiile specificate la punctul 42 pentru politica respectivă și să specifice grupurile de părți interesate afectate care sunt vizate (de exemplu, forța de muncă proprie , lucrătorii din lanțul valoric , comunitățile afectate , consumatorii și utilizatorii finali ).

CERINȚE DE APLICARE PENTRU GDR-P

AR 34 pentru punctul 43

Atunci când prezintă informații cu privire la politica sa în domeniul drepturilor omului pentru punerea în aplicare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, întreprinderea trebuie să ia în considerare Carta internațională a drepturilor omului, care constă în Declarația universală a drepturilor omului și cele două convenții care o pun în aplicare, precum și principiile OIM privind drepturile fundamentale prevăzute în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă.

Cerința generală de prezentare de informații privind acțiunile și resursele – GDR-A

44.

Obiectivul prezentei GDR este de a permite înțelegerea acțiunilor principale ale întreprinderii, întreprinse sau planificate, pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative și, după caz, pentru atingerea obiectivelor politicilor conexe.

45.

Atunci când pune în aplicare acțiuni principale pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	o descriere a acțiunilor principale întreprinse în anul de raportare și a celor planificate pentru viitor, inclusiv calendarul acestora;

(b)	o descriere a domeniului de aplicare al acțiunilor principale și

(c)	rezultatele preconizate ale acțiunilor principale și, după caz, modul în care punerea lor în aplicare contribuie la realizarea obiectivelor de politică aferente.

46.

În cazul în care au fost alocate sau se preconizează că vor fi alocate resurse financiare semnificative (cheltuieli de exploatare sau de capital) pentru punerea în aplicare a acțiunilor principale, întreprinderea trebuie:

(a)

să descrie tipul de resurse financiare semnificative curente și viitoare alocate acțiunilor principale și dacă capacitatea de a pune în aplicare aceste acțiuni principale depinde de condiții prealabile specifice (de exemplu, acordarea de sprijin financiar sau evoluțiile politicilor publice și ale pieței);

(b)	să prezinte valoarea resurselor financiare semnificative alocate acțiunilor principale în perioada de raportare (dacă există) și să indice elementele-rând sau notele corespunzătoare în cazul în care acestea sunt incluse în situațiile financiare și

(c)	să furnizeze o gamă orientativă de resurse financiare viitoare preconizate a fi alocate pentru punerea în aplicare a acțiunilor principale.

CERINȚE DE APLICARE PENTRU GDR-A

AR 35 pentru punctul 45

Acțiunile principale în contextul acestei DR sunt acțiunile care joacă un rol semnificativ în gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii, inclusiv acțiunile întreprinse pentru a sprijini furnizarea de măsuri corective .

Printre acțiunile principale se numără acțiuni care fac parte din practicile comerciale ale întreprinderii, din procesul de diligență în materie de durabilitate și din gestionarea generală a activității și a riscurilor.

Este posibil ca acțiunile principale să fi fost inițiate în perioadele de raportare anterioare și să continue să fie puse în aplicare sau să producă efecte în perioada curentă de raportare. Din motive de inteligibilitate, acțiunile principale pot fi agregate, dacă este cazul. În schimb, în cazul în care acțiunile principale acoperă mai multe impacturi, riscuri sau oportunități semnificative, acest lucru poate fi indicat și se poate face trimitere la acestea, dacă este necesar.

AR 36 pentru punctul 45

Acțiunile pot fi întreprinse individual sau în colaborare cu alte întreprinderi, în special în cazul în care impacturile reale sau potențiale au un caracter sistemic sau larg răspândit și nu pot fi abordate doar de întreprindere.

Utilizatorii pot considera util să știe dacă o acțiune principală este colaborativă.

AR 37 pentru punctul 45

Principalele acțiuni de protecție a mediului pot fi clasificate în conformitate cu ierarhia măsurilor de atenuare (și anume evitarea, reducerea la minimum, refacerea și compensarea).

AR 38 pentru punctul 45 litera (a)

Domeniul de aplicare al acțiunilor principale se referă la acoperirea acestora în ceea ce privește activitățile din cadrul operațiunilor proprii ale întreprinderii, al lanțului său valoric din amonte și din aval, al filialelor, al zonelor geografice și, dacă sunt definite, al grupurilor de părți interesate afectate. Intervalul de timp se referă la orizonturile de timp în care întreprinderea intenționează să finalizeze fiecare acțiune.

AR 39 pentru punctul 46

Întreprinderea poate prezenta informațiile privind alocarea resurselor sub forma unui tabel defalcat pe (i) cheltuieli de capital și cheltuieli de exploatare și pe (ii) resurse aplicate în anul de raportare curent și alocarea planificată a resurselor pe orizonturi de timp specifice.

AR 40 pentru punctul 46 literele (b) și (c)

În cazul în care întreprinderea a alocat resurse nefinanciare semnificative (de exemplu, resurse în echivalent normă întreagă), informațiile cu privire la resursele respective pot fi prezentate sub formă de cantități nemonetare.

AR 41 pentru punctul 46 literele (b) și (c)

Atunci când elaborează prezentări de informații privind resursele financiare semnificative care au fost sau se preconizează că vor fi alocate pentru punerea în aplicare a acțiunilor , întreprinderea poate limita prezentarea de informații la:

(a)	principalele sale acțiuni și planuri de acțiune aprobate și anunțate și

(b)	sursele sale de finanțare planificate pentru punerea în aplicare a acestor acțiuni principale.

Cerința generală de prezentare de informații pentru indicatori – GDR-M

47.

Obiectivul acestei GDR este de a sprijini elaborarea de către întreprindere a prezentărilor de informații privind indicatorii .

48.

Întreprinderea trebuie să prezinte indicatorii prevăzuți de standardele tematice în legătură cu impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative, precum și indicatorii definiți pe o bază specifică entității în conformitate cu ESRS 1 Cerințe generale, punctul 11. Aceasta poate include indicatori utilizați de întreprindere pentru a-și evalua performanța și pentru a urmări eficacitatea acțiunilor sale în ceea ce privește gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative.

49.

Pentru fiecare indicator , întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	indicatorul în sine, unitatea sa de măsură, metodologia de calcul și sursele (de exemplu, parametrii de intrare) utilizate pentru calcul și, după caz, metodologia de estimare, inclusiv ipotezele și limitările semnificative;

(b)	pentru indicatorii lanțului valoric , dacă este cazul, dependența de date din surse indirecte sau substituenți și orice acțiune planificat[ pentru îmbunătățirea calității datelor în viitor (a se vedea ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 5);

(c)	informații contextuale privind indicatorul și

(d)	modificări semnificative ale performanței în comparație cu perioadele de raportare anterioare, inclusiv progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea țintelor stabilite de întreprindere și, în cazul achizițiilor sau cedărilor majore, modul în care tranzacția afectează progresele respective.

CERINȚE DE APLICARE PENTRU GDR-M

AR 42 pentru punctul 48

Indicatorii includ indicatorii definiți în ESRS tematic, precum și indicatorii specifici entității identificați, indiferent dacă sunt preluați din alte surse sau elaborați chiar de întreprindere, cum ar fi pentru standardele tematice ESRS S2-S4 care nu prevăd indicatori specifici.

AR 43 pentru punctul 49 litera (a)

Sistemul european al unităților de măsură se bazează pe Sistemul internațional de unități de măsură (SI). Unitățile de măsură trebuie să se exprime exprimă utilizând denumirile și simbolurile stabilite în Directiva 80/181/CEE a Consiliului (20), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/3/CE a Parlamentului European și a Consiliului (21). Indicatorii se publică utilizând unitățile specificate în standardele tematice, care sunt aliniate la directiva respectivă. Prefixele SI și simbolurile corespunzătoare acestora pot fi utilizate pentru a desemna anumiți multipli sau submultipli zecimali, după caz, pentru a prezenta valori la nivelul pe care întreprinderea îl consideră cel mai adecvat. De exemplu, în loc să raporteze 1 200 000 tCO2e, întreprinderea poate raporta 1,2 MtCO2e.

AR 44 pentru punctul 49 litera (c)

Informațiile contextuale cu privire la un indicator pot include:

(a)	motivele pentru care întreprinderea a ales o anumită abordare de măsurare, precum și motivele datelor de intrare și ale ipotezelor pe care le utilizează și

(b)	pentru indicatorii de mediu, condițiile și caracteristicile de mediu specifice ale zonei în care se produce impactul care sunt necesare pentru înțelegerea indicatorului în cauză.

(20) Directiva Consiliului din 20 decembrie 1979 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură și de abrogare a Directivei 71/354/CEE (JO L 39, 15.2.1980, p. 40, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1980/181/oj).

(21) Directiva 2009/3/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009 de modificare a Directivei 80/181/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură (JO L 114, 7.5.2009, p. 10, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/3/oj).

Cerința generală de prezentare de informații pentru ținte – GDR-T

50.

Obiectivul acestei GDR este de a permite înțelegerea modului în care întreprinderea stabilește ținte , astfel cum sunt definite în termeni de rezultate preconizate pentru oameni, mediu sau întreprinderea însăși, și a modului în care întreprinderea urmărește eficacitatea politicilor și a acțiunilor sale în ceea ce privește impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative, precum și progresele generale și eficacitatea în direcția atingerii țintelor adoptate de-a lungul timpului. Aceasta include – după caz – dacă progresele sunt aliniate la un plan de acțiune conex sau dacă orice fapte și circumstanțe semnificative legate de planul de acțiune afectează atingerea țintei.

51.

Întreprinderea trebuie să prezinte țintele calitative sau cantitative măsurabile, încadrate în timp și orientate spre rezultate pe care le-a stabilit în legătură cu impacturile , riscurile și oportunitățile sale semnificative. Pentru fiecare țintă, întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	o descriere a relației dintre țintă și obiectivele sale de politică și acțiunile sale;

(b)	valoarea țintă definită (sau nivelul, dacă ținta este calitativă) care trebuie atinsă, inclusiv dacă ținta este absolută sau relativă, dacă acestea sunt definite ca atare, și unitatea în care este măsurată;

(c)	domeniul de aplicare al țintei, în ceea ce privește activitățile întreprinderii în cadrul propriilor sale operațiuni sau al lanțului său valoric din amonte și din aval, precum și limitele geografice;

(d)	valoarea de referință (sau nivelul, dacă ținta este calitativă) și anul de referință de la care se măsoară progresul, dacă sunt definiți de întreprindere;

(e)	anul țintă sau perioada pentru care se aplică ținta și o descriere a oricăror jaloane sau ținte intermediare pe care le-a stabilit întreprinderea;

(f)	metodologiile și ipotezele semnificative utilizate pentru definirea țintelor;

(g)	dacă ținta este impusă prin lege;

(h)	dacă este cazul, scenariile selectate pe care se bazează, principalele surse de date și nivelul de compatibilitate cu obiectivele de politică naționale, ale UE sau internaționale; și

(i)	dacă țintele întreprinderii legate de teme de mediu se bazează pe dovezi științifice concludente.

52.

În cazul în care întreprinderea nu a stabilit ținte măsurabile orientate spre rezultate, aceasta trebuie să prezinte dacă și, în caz afirmativ, în ce mod urmărește totuși eficacitatea politicilor și a acțiunilor sale în ceea ce privește impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

CERINȚE DE APLICARE PENTRU GDR-T

AR 45 pentru punctul 50	Informațiile privind progresele înregistrate și eficacitatea în ceea ce privește atingerea țintelor adoptate în timp sunt prezentate la punctul 49 litera (d) din GDR-M.
AR 46 pentru punctul 51	Țintele orientate spre rezultate în ceea ce privește impacturile semnificative sunt definite în termeni de rezultate preconizate pentru oameni și mediu.
AR 47 pentru punctul 51 litera (i)	Prin «bazat pe dovezi științifice concludente» se înțelege utilizarea unor informații biofizice solide, evaluate inter pares sau cu alt fel de autoritate, care identifică pragurile ecologice relevante sau care cuantifică condițiile, traiectoriile și constrângerile utilizând date empirice, modelare sau cadre științifice recunoscute. Aceste de dovezi permit întreprinderii să stabilească ținte bazate pe considerente ecologice, specifice contextului și măsurabile.

Apendicele A

Lista punctelor de date din standardele transversale și standardele tematice care decurg din alte acte legislative ale UE

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general și oferă o ilustrare fără caracter obligatoriu a punctelor de date din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general și standarde tematice care decurg din alte acte legislative ale UE.

Tabelul 1

Puncte de date în corpul principal al standardului

Cerința de prezentare de informații și punctul de date aferent din ESRS	Referința din SFDR (*1 22)	Referința din pilonul 3 (*2 23)	Referința din Regulamentul privind indicii de referință (24)	Referința din Legea europeană a climei (25)
ESRS 2 GOV-1 Procentul membrilor din cadrul organelor de conducere care sunt independenți			Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II
ESRS 2 GOV-3 Declarație privind procesul de diligență	Indicatorul nr. 10 din tabelul 3 din anexa 1
ESRS 2 SBM-1 Implicarea în activități în legătură cu combustibilii fosili	Indicatorul nr. 4 din tabelul 1 din anexa 1	Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 din același regulament; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3172 al Comisiei (26) tabelul 1: Informații calitative privind riscul de mediu și tabelul 2: Informații calitative privind riscul social; Modelul 1: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală	Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1)
ESRS 2 SBM-1 Implicarea în activități în legătură cu fabricarea de produse chimice	Indicatorul nr. 9 din tabelul 2 din anexa 1		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II
ESRS 2 SBM-1 Implicarea în activități legate de arme interzise	Indicatorul nr. 14 din tabelul 1 din anexa 1		Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 (27), articolul 12 alineatul (1) Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II
ESRS 2 SBM-1 Implicarea în activități în legătură cu cultivarea și producția de tutun			Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1) Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II
ESRS 2 GDR-P Politica în domeniul drepturilor omului	Indicatorul 11 din tabelul 1 și indicatorul 9 din tabelul 3 din anexa 1		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, secțiunile 1 și 2 privind factorul social din anexa II
ESRS E1-1 Plan de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice				Regulamentul (UE) 2021/1119, articolul 2 alineatul (1)
ESRS E1-6 Țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră	Indicatorul nr. 4 din tabelul 2 din anexa 1	articolul 449a Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3172 al Comisiei, Modelul 3: Portofoliul bancar – Riscul tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere	Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 6
ESRS E1-7 Consumul de energie fosilă din surse dezagregate în funcție de sursă (numai sectoarele cu un impact ridicat asupra climei)	Indicatorul nr. 5 din tabelul 1 și indicatorul nr. 5 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E1-7 Consumul de energie și mixul energetic	Indicatorul nr. 5 din tabelul 1 din anexa 1
ESRS E1-8 Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3	Indicatorii nr. 1 și nr. 2 din tabelul 1 din anexa 1	articolul 449a; Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3172 al Comisiei, Modelul 1: Portofoliul bancar – Riscul tranziției legate de schimbările climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală	Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 5 alineatul (1), articolul 6 și articolul 8 alineatul (1)
ESRS E1-9 Absorbțiile de GES și creditele de carbon				Regulamentul (UE) 2021/1119, articolul 2 alineatul (1)
ESRS E1-11 Expunerea portofoliului indicelui de referință la riscurile fizice legate de climă			Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, anexa II Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II
ESRS E1-11 Defalcarea valorii contabile a activelor imobiliare în funcție de clasele de eficiență energetică		Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3172 al Comisiei; Modelul 2: Portofoliul bancar – Riscul tranziției legate de schimbările climatice: Împrumuturi garantate cu bunuri imobile – Eficiența energetică a garanției reale.
ESRS E1-11 Gradul de expunere a portofoliului la oportunitățile legate de climă			Regulamentul delegat (UE) 2020/1818
ESRS E2-4 Cantitatea de poluanți semnificativi emiși în aer, apă și sol	Indicatorul numărul 8 din tabelul 1 din anexa 1 Indicatorul numărul 2 din tabelul 2 din anexa 1 Indicatorul numărul 1 din tabelul 2 din anexa 1 Indicatorul numărul 3 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E3-1 Politici în domeniul apei	Indicatorul nr. 7 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E3-1 Politica privind zonele cu stres hidric	Indicatorul nr. 8 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E3-4 Total apă reciclată și reutilizată	Indicatorul nr. 6.2 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E4-5 Activități care afectează negativ zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității	Indicatorul nr. 7 din tabelul 1 din anexa 1
ESRS E4-2 Politică privind amplasamentele situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora	Indicatorul nr. 14.2 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E5-5 Deșeuri nereciclate	Indicatorul nr. 13 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E5-5 Deșeuri periculoase și deșeuri radioactive	Indicatorul nr. 9 din tabelul 1 din anexa 1
ESRS 2 IRO-2 Riscul de incidente de muncă forțată	Indicatorul nr. 13 din tabelul 3 din anexa I
ESRS 2 IRO-2 Riscul de incidente de muncă a copiilor	Indicatorul nr. 12 din tabelul 3 din anexa I
ESRS 2 GDR-P Angajamente privind politica în domeniul drepturilor omului	Indicatorul nr. 9 din tabelul 3 și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II
ESRS S1-1 Procese și măsuri de prevenire a traficului de persoane	Indicatorul nr. 11 din tabelul 3 din anexa I
ESRS S1-2 Mecanismul de soluționare a reclamațiilor, inclusiv aspecte legate de angajați	Indicatorul nr. 5 din tabelul 3 din anexa I și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I
ESRS S1-13 Sistemul de management al sănătății și siguranței	Indicatorul nr. 1 din tabelul 3 din anexa I
ESRS S1-13 Rata accidentelor de muncă	Indicatorul nr. 2 din tabelul 3 din anexa I		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II
ESRS S1-13 Numărul de zile pierdute ca urmare a vătămărilor, accidentelor, bolilor	Indicatorul nr. 3 din tabelul 3 din anexa I
ESRS S1-15 Disparitatea salarială de gen în formă neajustată	Indicatorul nr. 12 din tabelul 1 din anexa I		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II
ESRS S1-15 Rata remunerației totale anuale	Indicatorul nr. 8 din tabelul 3 din anexa I
ESRS S1-16 Incidente de discriminare	Indicatorul nr. 7 din tabelul 3 din anexa I
ESRS S1-16 Incidente privind drepturile omului	Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 și indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II
ESRS S2-1 Procese și măsuri de prevenire a traficului de persoane	Indicatorul nr. 11 din tabelul 3 din anexa I
ESRS S2-1 Codul de conduită	Indicatorul nr. 4 din tabelul 3 din anexa 1
ESRS S3-2 Mecanism de soluționare a reclamațiilor	Indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I
ESRS S2-3 Incidente privind drepturile omului	Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 și indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II
ESRS S3-3 Incidente privind drepturile omului	Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 și indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II
ESRS S4-2 Mecanism de soluționare a reclamațiilor	Indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I
ESRS S4-3 Incidente privind drepturile omului	Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 și indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II
ESRS G1-1 Politici conforme cu Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției	Indicatorul nr. 15 din tabelul 3 din anexa 1
ESRS G1-1 Protecția avertizorilor	Indicatorul nr. 6 din tabelul 3 din anexa 1
ESRS G1-2 Acțiuni de abordare a încălcărilor standardelor de combatere a corupției și a dării și luării de mită	Indicatorul nr. 16 din tabelul 3 din anexa 1
ESRS G1-4 Condamnări și amenzi pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a dării sau luării de mită	Indicatorul nr. 17 din tabelul 3 din anexa 1		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II
(1 22) Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare [Regulamentul privind prezentarea de informații referitoare la finanțarea durabilă sau «SFDR» (Sustainable Finance Disclosures Regulation)] (JO L 317, 9.12.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/2088/oj). (2 23) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind cerințele de capital sau «CRR» (Capital Requirements Regulation)]. (24) Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 («Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei») (JO L 171, 29.6.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1011/oj). (25) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 («Legea europeană a climei») (JO L 243, 9.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1119/oj). (26) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3172 al Comisiei din 29 noiembrie 2024 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește publicarea de către instituții a informațiilor menționate în partea a opta titlurile II și III din regulamentul respectiv și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/637 al Comisiei. (27) Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1775 al Comisiei.

Tabelul 2

Specificații metodologice în AR care corespund legislației UE

Cerința de aplicare din ESRS modificat	Referința din SFDR (28)	Referința din pilonul 3 (29)	Referința din Regulamentul privind indicii de referință (30)	Referința din Legea europeană a climei (31)
ESRS 2 GOV-1 Diversitatea de gen în cadrul organelor de conducere	Indicatorul nr. 13 din tabelul 1 din anexa 1		Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II
ESRS E1-11 Locul în care se află activele semnificative expuse unui risc fizic semnificativ		Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3172 al Comisiei; Modelul 5: Portofoliul bancar – Riscul fizic legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic.
ESRS E4-5 Degradarea solului, deșertificare, impermeabilizarea solului	Indicatorul nr. 10 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E4-5 Specii naturale și zone protejate	Indicatorul nr. 14.1 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E4-2 Practici sau politici durabile privind terenurile/agricultura	Indicatorul nr. 11 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E4-2 Practici sau politici durabile privind oceanele/mările	Indicatorul nr. 12 din tabelul 2 din anexa 1
ESRS E4-2 Politici de combatere a despăduririi.	Indicatorul nr. 15 din tabelul 2 din anexa 1
(28) Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului [«Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă» sau «SFDR» (Sustainable Finance Disclosures Regulation)]. (29) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului [«Regulamentul privind cerințele de capital» sau «CRR» (Capital Requirements Regulation)]. (30) Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului («Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei»). (31) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului («Legea europeană a climei»).

ESRS E1 – SCHIMBĂRILE CLIMATICE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

Strategia

Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice

Cerința de prezentare de informații E1-2 – Identificarea riscurilor legate de climă și analiza pe bază de scenarii

Cerința de prezentare de informații E1-3 – Reziliența în raport cu schimbările climatice

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E1-4 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Cerința de prezentare de informații E1-5 – Acțiuni și resurse legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E1-6 – Ținte legate de schimbările climatice

Cerința de prezentare de informații E1-7 – Consumul de energie și mixul energetic

Cerința de prezentare de informații E1-8 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3

Cerința de prezentare de informații E1-9 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon

Cerința de prezentare de informații E1-10 – Stabilirea prețului intern al carbonului

Cerința de prezentare de informații E1-11 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților semnificative legate de climă

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (Disclosure Requirements – DR) legate de schimbările climatice, în special în ceea ce privește sub temele specificate la punctul 6 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației , se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS E1 Schimbările climatice dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere toate domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

DR-urile din prezentul standard completează dispozițiile ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, care impun întreprinderii să prezinte informații cu privire la teme legate de impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative, în special:

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

În prezentul standard, fiecare DR este introdusă printr-un obiectiv de prezentare de informații, cu excepția politicilor, a acțiunilor și a țintelor , pentru care dispozițiile din ESRS 2 GDR-P, GDR-A și GDR-T oferă cadrul necesar pentru DR-urile relevante.

Prezentul standard ține seama de cadrele de reglementare ale UE și de alte cadre relevante, inclusiv de Legea europeană a climei [Regulamentul (UE) 2021/1119], de Regulamentul privind standardele de referință în domeniul climei [Regulamentul (UE) 2020/1818], de Regulamentul privind prezentarea de informații referitoare la finanțarea durabilă (SFDR) [Regulamentul (UE) 2019/2088], de Regulamentul privind taxonomia UE [Regulamentul (UE) 2020/852] și de așa-numitele prezentări de informații privind «pilonul 3» în temeiul Regulamentului privind cerințele de capital [Regulamentul (UE) 2022/2453].

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme: atenuarea schimbărilor climatice , adaptarea la schimbările climatice și energia.

Atenuarea schimbărilor climatice se referă la eforturile întreprinderii de a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivele Legii europene a climei [Regulamentul (UE) 2021/1119]. Prezentul standard vizează DR-urilor privind modul în care întreprinderea abordează emisiile proprii de GES , precum și riscurile de tranziție asociate.

Adaptarea la schimbările climatice se referă la procesul întreprinderii de ajustare la consecințele reale și preconizate ale schimbărilor climatice. Prezentul standard vizează DR-urile privind pericolele legate de climă care pot conduce la riscuri climatice fizice pentru întreprindere și soluțiile sale de adaptare în vederea reducerii acestor riscuri. Acesta vizează, de asemenea, riscurile de tranziție care decurg din nevoia de adaptare la pericolele legate de climă.

DR-urile referitoare la energie vizează toate tipurile de producție și de consum de energie.

Interacțiuni cu alte ESRS

10.

Temele sociale și de mediu interacționează între ele. Principalele puncte de interacțiune dintre ESRS E1 Schimbările climatice și celelalte standarde tematice sunt următoarele:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice acoperă, dar nu se limitează la cele șapte GES: CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, SF6 și NF3. ESRS E2 Poluare vizează substanțele care diminuează stratul de ozon (ODS), oxizii de azot (NOx) și oxizii de sulf (SOx), printre alte emisii atmosferice, care sunt legate de schimbările climatice;

(b)

atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea sunt strâns legate de temele abordate în special în ESRS E3 Apa și ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele. ESRS E1 Schimbările climatice abordează, printre altele, riscurile fizice acute și cronice care decurg din pericolele legate de apă și oceane. ESRS E1 Schimbările climatice abordează, de asemenea, emisiile de GES generate de utilizarea resurselor naturale, de utilizarea terenurilor și de schimbarea destinației terenurilor , precum și de absorbțiile de GES din atmosferă, de exemplu prin soluții bazate pe natură . Declinul biodiversității și degradarea ecosistemelor cauzate sau accelerate de schimbările climatice sunt abordate în ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele;

(c)	impacturile asupra persoanelor care ar putea apărea în urma tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic este acoperit de ESRS S1 Forța de muncă proprie, de ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, de ESRS S3 Comunitățile afectate și de ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali.

Cerințe de prezentare de informații

Strategia

Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice

11.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea eforturilor de atenuare din trecut, din prezent și din viitor ale întreprinderii, pentru a se asigura că strategia și modelul său de afaceri sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivele Legii europene a climei [Regulamentul (UE) 2021/1119], inclusiv realizarea neutralității climatice până în 2050.

12.

Informațiile privind planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice (32) includ:

(a)

o descriere a principalelor sale caracteristici. Printre acestea se numără țintele de reducere a emisiilor de GES , pârghiile de decarbonizare , acțiunile principale, investițiile și finanțarea necesare pentru a sprijini punerea în aplicare a planului, aprobarea planului de către organele de administrație, de conducere și de supraveghere și modul în care planul este integrat în strategia generală de afaceri a întreprinderii și aliniat la aceasta. Acestea includ, de asemenea, informații cu privire la modul în care strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii sunt sau vor fi compatibile, în urma punerii în aplicare a planului, cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul UE de atingere a neutralității climatice până în 2050;

(b)	valorile CapEx investite în cursul perioadei de raportare în legătură cu activitățile economice legate de cărbune, petrol și gaze (33), dacă întreprinderea dispune de acestea;

(c)	informații privind ipotezele principale utilizate și dependențele pe care se bazează planul;

(d)	o evaluare calitativă și o explicație a modului în care potențialele emisii de GES blocate generate de principalele active fizice și produse pot pune în pericol realizarea planului și pot genera un risc de tranziție și

(e)	o explicație a progreselor înregistrate de întreprindere în punerea în aplicare a planului de tranziție.

13.

În cazul în care întreprinderea nu dispune de un plan de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice care să includă principalele caracteristici enumerate la punctul 12 litera (a), aceasta prezintă acest fapt și indică dacă și, în caz afirmativ, când preconizează că va adopta un astfel de plan.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctul 12

(Plan de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice)

Un plan de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice stabilește modul în care întreprinderea intenționează să își transforme strategia și modelul de afaceri pentru a asigura compatibilitatea cu tranziția către o economie durabilă și include principalele caracteristici enumerate la punctul 12. Planul de tranziție al întreprinderii pentru atenuarea schimbărilor climatice poate fi de sine stătător sau inclus într-un plan de tranziție mai larg care să acopere atât aspectele legate de atenuare, cât și pe cele legate de adaptare. În cazul în care planul de tranziție al întreprinderii acoperă și adaptarea, prezentarea de informații trebuie să precizeze acest fapt și să facă trimitere la informațiile furnizate în conformitate cu ESRS E1-3 și E1-5.

AR 2 pentru punctul 12 litera (a)

(Descrierea caracteristicilor principale)

Atunci când prezintă caracteristicile principale menționate la punctul 12 litera (a), întreprinderea trebuie să facă trimitere, dacă este cazul, la prezentările de informații privind politicile, acțiunile, resursele și țintele efectuate în altă parte (de exemplu, ESRS E1-5 și E1-6, precum și ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general). Prezentarea de informații privind planul de tranziție consolidează caracteristicile principale ale planului întreprinderii într-o descriere coerentă care demonstrează că acestea sunt aliniate strategic pentru a stimula transformarea activității. Prezentările de informații relevante în temeiul acestui punct sunt:

(a)

o declarație din care să reiasă dacă țintele de reducere a emisiilor de GES se bazează pe date științifice și sunt compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C [cu trimitere la ESRS E1-6, punctul 24 și la cerințele de aplicare (Application Requirements – AR) asociate]. În cazul în care întreprinderea prezintă informații cu privire la un plan de tranziție care se referă la obiective de reducere a emisiilor de GES care nu sunt compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, aceasta explică acest lucru în declarație, în special explicând modul în care valoarea-țintă (valorile-țintă) se compară cu valoarea (valorile) de referință și modul în care a luat în considerare evoluțiile viitoare;

(b)	pârghiile de decarbonizare identificate (cu referire la ESRS E1-5), inclusiv modificările portofoliului de produse și servicii al întreprinderii și adoptarea de noi tehnologii în propriile sale operațiuni, în lanțul valoric din amonte sau din aval;

(c)

cuantumul resurselor financiare semnificative (cheltuieli de exploatare sau de capital) alocate sau preconizate a fi alocate pentru punerea în aplicare a planului său de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice , inclusiv o gamă orientativă de resurse financiare viitoare preconizate (cu trimitere la ESRS E1-5 și ESRS 2 GDR-A). Această prezentare de informații se poate limita la (a) acțiunile principale și planurile de acțiune aprobate și anunțate și (b) sursele de finanțare planificate pentru punerea în aplicare a acțiunilor respective (ESRS 2 AR 41).

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 12 litera (a) se axează pe furnizarea elementelor-cheie necesare pentru a demonstra coerența și credibilitatea planului de tranziție al întreprinderii pentru atenuarea schimbărilor climatice. Întreprinderea nu este obligată să prezinte informații interne detaliate utilizate pentru gestionarea planului său de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice dincolo de domeniul de aplicare al acestei prezentări de informații.

AR 3 pentru punctul 12 litera (c)

(Ipoteze principale și dependențe)

Informațiile privind dependențele se referă, de exemplu, la implementarea anumitor tehnologii, la disponibilitatea forței de muncă sau la capacitatea de a pune în aplicare schimbări în lanțul valoric . Dacă este cazul, întreprinderea trebuie să includă informații în conformitate cu ESRS 2 GDR-A cu privire la dependențele de resursele financiare viitoare și de alte resurse și la modul în care acestea pot limita acțiunile planului de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice .

Informațiile privind ipotezele se referă, de exemplu, la așteptările cu privire la cerințele de reglementare sau la capacitatea unei întreprinderi de a pune în aplicare modificările planificate în cadrul lanțului său valoric.

AR 4 pentru punctul 12 litera (d)

(Evaluarea emisiilor blocate)

Evaluarea calitativă a emisiilor blocate urmărește să asigure faptul că aceste emisii sunt luate în considerare în mod adecvat de către întreprindere în planul său de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice , explicând modul în care amploarea emisiilor blocate poate pune în pericol punerea în aplicare a planului de tranziție .

AR 5 pentru punctul 12 litera (e)

(Explicarea progreselor înregistrate)

Atunci când explică progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice , întreprinderea trebuie să explice componentele cantitative și calitative, cum ar fi utilizarea resurselor, acțiunile întreprinse și reducerile de emisii de GES realizate sau preconizate a fi realizate. Informațiile privind progresele înregistrate trebuie să includă, după caz, indicatori sectoriali specifici care pot fi utilizați pentru a urmări progresele înregistrate în raport cu țintele climatice specifice pe care întreprinderea le-ar fi putut stabili, utilizând standarde sectoriale recunoscute de decarbonizare.

Cerința de prezentare de informații E1-2 – Identificarea riscurilor legate de climă și analiza pe bază de scenarii

14.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a modului în care întreprinderea identifică și evaluează riscurile legate de climă și oportunitățile în ceea ce privește semnificația financiară .

15.

Întreprinderea trebuie să explice, pentru fiecare risc semnificativ legat de climă identificat (conform ESRS 2 IRO-2, punctul 37), dacă clasifică riscul ca fiind un risc fizic legat de climă sau un risc de tranziție legat de climă .

16.

Pe lângă prezentarea de informații furnizată în conformitate cu ESRS 2 IRO-1, întreprinderea trebuie să prezinte elemente-cheie ale metodologiei utilizate pentru a evalua modul în care activele și activitățile sale comerciale din operațiunile proprii și din lanțul său valoric din amonte și din aval pot fi expuse și pot fi sensibile pe termen scurt, mediu și lung la:

(a)	pericolele legate de climă și

(b)	evenimente și tendințe legate de tranziție.

17.

În cazul în care se utilizează analiza pe bază de scenarii legate de climă, întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)

intervalele de scenarii aplicate, inclusiv:

(i)	dacă pentru riscurile fizice legate de climă s-a utilizat cel puțin un scenariu cu emisii ridicate;

(ii)	dacă, pentru riscurile de tranziție legate de climă , s-a utilizat cel puțin un scenariu în conformitate cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, fără nicio depășire sau cu o depășire limitată și

(iii)

proiecția temperaturii medii globale aferente scenariilor și motivele pentru care acestea sunt considerate relevante;

(b)	domeniul de aplicare al operațiunilor utilizate (de exemplu, locuri de desfășurare a activității, unități operaționale);

(c)	principalele ipoteze formulate (de exemplu, politicile publice, tendințele macroeconomice, variabilele naționale sau regionale, consumul și mixul de energie, evoluțiile tehnologice) și

(d)	perioada de timp în care a fost efectuată.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 6 pentru punctele 16 și 17

(Elemente-cheie ale metodologiei și ale analizei pe bază de scenarii)

Atunci când efectuează analiza riscurilor legate de climă, întreprinderea trebuie:

(a)

să identifice pericolele legate de climă (pentru riscurile fizice legate de climă ) sau evenimentele de tranziție (pentru riscurile de tranziție legate de climă ) pe termen scurt, mediu și lung și să examineze activele și activitățile sale comerciale pentru a evalua dacă sunt expuse unor astfel de riscuri și

(b)

să evalueze măsura în care activele și activitățile sale comerciale sunt expuse și sunt sensibile la pericolele legate de climă și la evenimentele de tranziție identificate, ținând seama de probabilitatea, amploarea și durata acestora. În cazul pericolelor legate de climă, întreprinderea trebuie să în considerare și amplasarea activelor sale și dependențele comerciale din lanțul său valoric.

Întreprinderea poate utiliza analiza pe bază de scenarii legate de climă, de exemplu dacă utilizează o astfel de analiză pentru a se conforma altor cerințe sau atunci când aplică un alt cadru de raportare sau atunci când consideră că o astfel de analiză contribuie la identificarea și evaluarea riscurilor legate de climă și a oportunităților pentru semnificația financiară.

Cerința de prezentare de informații E1-3 – Reziliența în raport cu schimbările climatice

18.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea măsurii în care strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii sunt pregătite pentru riscurile semnificative legate de climă și se pot adapta la acestea.

19.

Pe lângă prezentarea de informații din ESRS 2 SBM-3, întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații privind reziliența strategiei și a modelului său de afaceri la riscurile legate de climă:

(a)

rezultatele analizei sale privind reziliența la schimbările climatice în raport cu riscurile legate de climă. Întreprinderea trebuie să explice: (i) implicațiile evaluării, dacă este cazul, pentru strategia și modelul său de afaceri; (ii) modul în care efectele identificate prin analiza pe bază de scenarii legate de climă, dacă sunt utilizate, stau la baza răspunsului potențial al întreprinderii la riscurile legate de climă și (iii) modul în care planul său de tranziție , dacă există, și acțiunile sale curente și planificate de atenuare și adaptare (ESRS E1-5) contribuie la reziliența sa la riscurile legate de climă;

(b)	domenii semnificative de incertitudine în evaluarea rezilienței sale la schimbările climatice și

(c)	capacitatea sa de a-și ajusta sau adapta pe termen scurt, mediu și lung strategia și modelul de afaceri la schimbările climatice.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 7 pentru punctul 19

Analiza rezilienței la schimbările climatice se bazează pe identificarea riscurilor legate de climă raportate în ESRS E1-2, punctul 15. Prin urmare, domeniul de aplicare al analizei rezilienței la schimbările climatice este aliniat la cel al riscurilor semnificative legate de climă ale întreprinderii și se bazează pe analiza pe bază de scenarii legate de climă, dacă se efectuează. În cazul în care analiza pe bază de scenarii legate de climă este utilizată în mod specific în scopul evaluării rezilienței la schimbările climatice, întreprinderea trebuie să prezinte informațiile prevăzute la punctele 17 și 19.

AR 8 pentru punctul 19

(Reziliența strategiei)

Atunci când evaluează reziliența la schimbările climatice a strategiei și a modelului său de afaceri, întreprinderea trebuie să ia în considerare implicațiile pentru strategia și modelul său de afaceri ale evaluărilor efectuate în conformitate cu ESRS E1-2 și ale expunerilor la risc publicate în conformitate cu ESRS E1-11 ( efectele financiare anticipate ), inclusiv acțiunile necesare pentru a răspunde riscurilor și oportunităților legate de climă identificate prin analiza pe bază de scenarii legate de climă, dacă este efectuată.

AR 9 pentru punctul 19 litera (a)

(Reziliența strategiei)

Atunci când prezintă rezultatele și implicațiile analizei sale privind reziliența la schimbările climatice în conformitate cu punctul 19 litera (a), întreprinderea trebuie să furnizeze evaluarea sa privind reziliența la schimbările climatice la data raportării. O întreprindere nu este obligată să efectueze anual o analiză a rezilienței la schimbările climatice. În cazul în care întreprinderea și-a actualizat evaluarea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților legate de climă (conform ESRS E1-2), aceasta trebuie să își actualizeze analiza rezilienței.

Atunci când publică informații în conformitate cu punctul 19, instituțiile financiare pot utiliza informațiile pe care le raportează în temeiul cadrului de reglementare prudențială aplicabil dacă acesta include trimiteri la analiza rezilienței sau la concepte conexe, cum ar fi utilizarea scenariilor în contextul planurilor privind riscurile legate de durabilitate.

AR 10 pentru punctul 19 litera (c)

(Reziliența strategiei)

Atunci când prezintă informații privind capacitatea de a-și ajusta strategia și modelul de afaceri în conformitate cu punctul 19 litera (c), întreprinderea trebuie să ia în considerare:

(a)	disponibilitatea și flexibilitatea resurselor financiare existente pentru a gestiona efectele financiare ale riscurilor legate de climă și pentru a valorifica oportunitățile legate de climă ;

(b)	capacitatea sa de a redistribui, de a reorienta, de a moderniza sau de a dezafecta activele existente ca răspuns la schimbările legate de climă;

(c)	efectul investițiilor curente și planificate în atenuarea schimbărilor climatice , oportunitățile de adaptare și tranziție pentru reziliența la schimbările climatice ;

(d)	trimiteri încrucișate la acțiunile sale de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la schimbările climatice , prezentate în ESRS E1-5.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E1-4 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

20.

Întreprinderea trebuie să își prezinte politicile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la schimbările climatice în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-P.

Cerința de prezentare de informații E1-5 – Acțiuni și resurse legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

21.

Întreprinderea trebuie să prezinte principalele sale acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la schimbările climatice , precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare, în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-A.

22.

Pe lângă ESRS 2 GDR-A, atunci când prezintă acțiunile curente și planificate, întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	principalele sale acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice prin pârghia de decarbonizare și

(b)	reducerea realizată și preconizată a emisiilor de GES prin pârghia de decarbonizare.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E1-6 – Ținte legate de schimbările climatice

23.

Întreprinderea trebuie să își prezinte țintele legate de schimbările climatice în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-T.

24.

Întreprinderea trebuie să prezinte țintele de reducere a emisiilor de GES (34)pe care le-a stabilit, inclusiv:

(a)

țintele absolute de reducere a emisiilor de GES pentru categoriile 1, 2 și 3, fie separat, fie combinat și, după caz, ca valoare a intensității. În cazul țintelor de reducere a emisiilor de GES combinate, întreprinderea trebuie să precizeze categoriile de emisii de GES (1, 2 și/sau 3) care sunt vizate de țintă și ponderea aferentă fiecărei categorii de emisii de GES;

(b)	în cazul în care domeniul de aplicare (geografia, GES vizate, entitățile incluse) al țintei de reducere a emisiilor de GES diferă de domeniul de aplicare al inventarului GES (raportat în cadrul ESRS E1-8), procentele pentru categoriile 1, 2 și 3 vizate de țintă, precum și GES care sunt vizate și

(c)

o declarație din care să reiasă dacă obiectivele de reducere a emisiilor de GES se bazează pe date științifice și sunt compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C. Întreprinderea trebuie să precizeze cadrul și metodologia care au fost utilizate pentru a stabili aceste ținte, inclusiv dacă acestea sunt derivate utilizând o traiectorie de decarbonizare sectorială, și scenariile și politicile subiacente legate de climă. În cadrul ipotezelor principale utilizate pentru stabilirea țintelor de reducere a emisiilor de GES, întreprinderea explică pe scurt modul în care a luat în considerare evoluțiile viitoare (de exemplu, modificări ale volumului vânzărilor, modificări ale preferințelor clienților și ale cererii, factori de reglementare și noi tehnologii) și modul în care acestea ar putea avea un impact atât asupra emisiilor sale de GES, cât și asupra reducerilor de emisii.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 11 pentru punctul 23

(Ținte legate de schimbările climatice)

În cazul în care întreprinderea prezintă o țintă de zero emisii nete separat de orice ținte de reducere a emisiilor de GES pe care le-a stabilit, în conformitate cu ESRS 2 GDR-T, aceasta trebuie să explice modul în care intenționează să neutralizeze permanent orice emisii reziduale de GES.

AR 12 pentru punctul 24

(Țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră)

Țintele de reducere a emisiilor de GES sunt ținte brute, ceea ce înseamnă că întreprinderea nu include absorbțiile de GES, creditele de carbon sau emisiile evitate ca mijloc de realizare a țintelor de reducere a emisiilor de GES.

În conformitate cu ESRS 2 GDR-T, întreprinderea trebuie să furnizeze informații cu privire la domeniul de aplicare și metodologiile utilizate pentru definirea țintei, inclusiv metoda utilizată pentru calcularea emisiilor de GES de categoria 2 (și anume fie metoda bazată pe amplasament, fie metoda bazată pe piață).

AR 13 pentru punctul 24

(Țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră)

În cazul în care întreprinderea prezintă ținte de intensitate, acestea trebuie formulate ca rapoarte ale emisiilor de GES în raport cu o unitate de activitate fizică sau de producție economică. În cazurile în care întreprinderea a stabilit doar o țintă de reducere a intensității GES, aceasta trebuie să prezinte valorile absolute asociate pentru anul-țintă și pentru anul (anii)-țintă intermediar(i) - cu excepția emisiilor de categoria 3, clasa 15 ale instituțiilor financiare, astfel cum se explică mai jos. Acest lucru poate duce la situația în care întreprinderea să aibă obligația de a prezenta o creștere a emisiilor de GES în valoare absolută pentru anul-țintă și anul (anii)-țintă intermediar(i), de exemplu deoarece anticipează o creștere organică a activității sale.

Instituțiile financiare sunt scutite de obligația de a publica valori absolute pentru țintele lor de intensitate a emisiilor de categoria 3, clasa 15, cu condiția ca acestea:

(a)	să utilizeze măsuri fizice sau financiare ca numitori pentru țintele de intensitate și să prezinte emisiile finanțate absolute în mod consecvent cu domeniul de aplicare al țintelor respective (cum ar fi obiectivele pentru sectoarele semnificative cu impact ridicat) și

(b)

să furnizeze informații contextuale în conformitate cu GDR-M pentru țintele care au fost stabilite, descriind factorii principali care influențează modificările preconizate ale emisiilor absolute finanțate de-a lungul timpului și modul în care acestea se raportează la tendințele observate în ultimii 3-5 ani.

AR 14 pentru punctul 24

(Țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră)

Atunci când aplică ESRS 2 GDR-T:

(a)	valoarea de referință și anul de referință nu trebuie modificate, cu excepția cazului în care au loc modificări semnificative în ceea ce privește ținta sau limita de raportare și

(b)	întreprinderea trebuie să selecteze un an de referință recent și reprezentativ. Anul de referință ales de întreprindere poate fi fie anul de referință aplicat în prezent pentru țintele existente, fie primul an de aplicare a cerințelor de raportare privind durabilitatea.

AR 15 pentru punctul 24

(Prezentarea țintelor și a acțiunilor)

Întreprinderea își poate prezenta țintele de reducere a emisiilor de GES împreună cu acțiunile sale de atenuare a schimbărilor climatice (a se vedea punctul 22), indicând pârghiile de decarbonizare și contribuțiile cantitative ale acestora la atingerea țintelor de reducere a emisiilor de GES sub formă de tabel (a se vedea, de exemplu, figura 1) sau grafic în timp (a se vedea, de exemplu, figura 2).

Anul de referință

(de exemplu, 2025)

Țintă pentru 2030

Țintă pentru 2035

…

Țintă până în 2050

Emisii de GES (ktCO2 echivalent)

100

Eficiența energetică și reducerea consumului

-10

-4

Eficiența materialelor și reducerea consumului

-5

Înlocuirea combustibililor

-2

Electrificare

-10

Utilizarea energiei din surse regenerabile

-10

-3

Eliminarea treptată, înlocuirea sau modificarea produsului

-8

Eliminarea treptată, înlocuirea sau modificarea procesului

-5

-3

Altele

Figura 1. ESRS E1 Schimbările climatice – Tabelul 1

Figura 2. ESRS E1 Schimbările climatice – Graficul 1

AR 16 pentru punctul 24

(Țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră)

Întreprinderea adoptă o limită de raportare pentru ținte în concordanță cu cea adoptată pentru E1-8.

AR 17 pentru punctul 24 litera (c)

(Țintele de reducere a emisiilor de GES compatibile cu obiectivul de 1,5 °C)

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 24 litera (c), întreprinderea trebuie să prezinte modul în care valoarea sa (valorile sale) țintă se compară cu o traiectorie sectorială (dacă este disponibilă) sau transsectorială a emisiilor compatibilă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C. În acest scop, întreprinderea trebuie să calculeze o valoare-țintă de referință aliniată la obiectivul de 1,5 °C pentru categoriile 1 și 2 și o valoare-țintă separată pentru categoria 3 dacă are ținte de reducere a emisiilor de GES de categoria 3, în raport cu care pot fi comparate propriile sale ținte de reducere a emisiilor de GES sau ținte intermediare din categoriile respective.

Explicarea compatibilității și a modului în care țintele sunt compatibile se realizează prin compararea valorii țintă cu valoarea țintă de referință. Validarea prin intermediul unei părți terțe independente, inclusiv informații privind partea terță, metodologia/standardul aplicat și traiectoria utilizată, poate fi o contribuție valoroasă care trebuie luată în considerare în această explicație.

Cerința de prezentare de informații E1-7 – Consumul de energie și mixul energetic

25.

Obiectivul acestei DR este de a oferi o înțelegere a consumului de energie și a mixului energetic al întreprinderii.

26.

Întreprinderea trebuie să își prezinte consumul total de energie în megawați-oră (MWh) legat de propriile sale operațiuni, defalcat în funcție de:

(a)	consumul total de energie din surse fosile (35);

(b)	consumul total de energie din surse nucleare și

(c)	consumul total de energie din surse regenerabile.

27.

Întreprinderea care desfășoară activități în sectoare cu impact ridicat asupra climei dezagregă și mai mult consumul total de energie din surse fosile prin:

(a)	consumul de combustibil din cărbune și produse pe bază de cărbune;

(b)	consumul de combustibil din țiței și produse petroliere;

(c)	consumul de combustibil din gaze naturale;

(d)	consumul de combustibil din alte surse fosile și

(e)	consumul de energie electrică, căldură, abur sau răcire achiziționată sau obținută din surse fosile.

28.

În cazul în care întreprinderea produce energie, aceasta trebuie, de asemenea, să dezagrege și să prezinte separat producția sa de energie din surse neregenerabile și producția sa de energie din surse regenerabile în MWh (36).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 18 pentru punctul 26

(Consumul de energie și mixul energetic)

Atunci când elaborează informațiile privind consumul de energie prevăzute la punctul 26, întreprinderea trebuie să adopte următoarele metode de calcul:

(a)	să excludă materiile prime și combustibilii care nu sunt arși în scopuri energetice (de exemplu, gazele naturale pentru producerea polimerilor). Întreprinderea care consumă combustibil ca materie primă poate prezenta informații cu privire la acest consum separat de informațiile solicitate;

(b)	să utilizeze MWh ca putere calorifică inferioară sau putere calorifică netă pentru toate informațiile cantitative legate de ardere;

(c)	să își bazeze toate informațiile cantitative legate de energie pe consumul final de energie, referindu-se astfel la cantitatea de energie pe care întreprinderea o consumă efectiv;

(d)

evită dubla contabilizare a consumului de combustibil atunci când prezintă consumul de energie din producția proprie. În cazul în care întreprinderea produce energie electrică din surse neregenerabile sau regenerabile de combustibil și apoi consumă energia electrică produsă, consumul de energie se contabilizează o singură dată în cadrul consumului de combustibil;

(e)	nu compensează consumul de energie, chiar dacă energia generată la amplasament este vândută unei părți terțe și utilizată de aceasta;

(f)	nu ia în considerare energia obținută din interiorul limitelor organizaționale la rubrica energie «achiziționată sau obținută»;

(g)	contabilizează aburul, căldura sau răcirea primite ca «energie reziduală» din procesele industriale ale unei părți terțe la rubrica energie «achiziționată sau obținută»;

(h)	contabilizează hidrogenul din surse regenerabile drept combustibil din surse regenerabile. Hidrogenul care nu este obținut în întregime din surse regenerabile se include la rubrica «consum de combustibil din alte surse neregenerabile» și

(i)

să adopte o abordare prudentă în ceea ce privește împărțirea energiei electrice, a aburului, a căldurii sau a răcirii între surse regenerabile și neregenerabile și să indice dacă obține fracțiunea de energie din surse regenerabile din abordarea bazată pe piață sau bazată pe amplasament. Întreprinderea care se bazează pe abordarea bazată pe piață trebuie să considere consumul de energie ca provenind din surse regenerabile numai dacă natura atributului de mediu achiziționat este definită în mod clar în acordurile contractuale cu furnizorii săi (și anume acordul de cumpărare de energie electrică din surse regenerabile, tariful standardizat la energia electrică verde, instrumente de piață precum garanția de origine din surse regenerabile în Europa (37) sau instrumente similare, cum ar fi certificatele privind energia din surse regenerabile în SUA și Canada).

(37) Pe baza Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj).

Cerința de prezentare de informații E1-8 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3

29.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a impacturilor directe și indirecte ale întreprinderii asupra schimbărilor climatice ca urmare a activităților din cadrul propriilor sale operațiuni și din lanțul său valoric din amonte și din aval.

30.

Întreprinderea trebuie:

(a)

să prezinte emisiile brute absolute de GES generate în cursul perioadei de raportare, exprimate în tone metrice de CO2 echivalent, clasificate ca (38):

(i)	emisiile de GES de categoria 1 , inclusiv procentul de emisii de GES de categoria 1 din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) dacă are emisii din acest sistem;

(ii)	emisiile de GES de categoria 2 (bazate pe amplasament și pe piață) și

(iii)

emisiile de GES de categoria 3 din fiecare clasă din categoria 3 ca total și per categorie.

(b)	să prezinte abordarea pe care o utilizează pentru a-și măsura emisiile de GES în conformitate cu ESRS 2 GDR-M;

(c)

pentru emisiile de GES de categoriile 1 și 2 prezentate în conformitate cu punctul 30 litera (a) subpunctul (i) și cu punctul 30 litera (a) subpunctul (ii), să dezagrege emisiile între:

(i)	grupul contabil consolidat (de exemplu, pentru o entitate care aplică standardele de contabilitate IFRS, acest grup ar cuprinde societatea-mamă și filialele sale consolidate) și

(ii)	alte emisii excluse de la punctul 30 litera (c) subpunctul (i).

31.

Întreprinderea trebuie să își prezinte emisiile biogene directe de CO2 provenite din arderea sau biodegradarea biomasei separat de emisiile de GES de categoria 1 .

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 19 pentru punctul 30

(Metoda de măsurare a GES)

Capitolul 5 din ESRS 1 Cerințe generale definește limita de raportare care să fie aplicată, care corespunde controlului financiar în conformitate cu Standardul de contabilitate și raportare pentru întreprinderi al Protocolului privind GES (2004). Alternativ, întreprinderea poate utiliza abordarea bazată pe acțiuni sau pe controlul operațional, astfel cum este definită în Standardul de contabilitate și raportare pentru întreprinderi al Protocolului privind GES (2004).

Dispozițiile de la punctele 71 (active închiriate), 72 (scheme de beneficii) și AR 36 pentru punctul 61 (operațiuni comune) din ESRS 1 Cerințe generale prevalează asupra dispozițiilor acestui standard.

Dezagregarea menționată la punctul 30 litera (c) reflectă abordarea întreprinderii în ceea ce privește limita de raportare.

AR 20 pentru punctele 29 și 30

(Raportarea emisiilor)

Atunci când elaborează informațiile pentru raportarea emisiilor de GES , întreprinderea trebuie:

(a)

să ia în considerare Standardul de contabilitate și raportare pentru întreprinderi al Protocolului privind GES (2004). Întreprinderea poate lua în considerare, de asemenea, Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei (39) sau EN ISO 14064-1: 2018. În toate cazurile, cerințele ESRS prevalează asupra standardelor de contabilizare a GES menționate mai sus (de exemplu, în ceea ce privește limitele de raportare);

(b)	să includă emisiile de CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, SF6 și NF3. Emisii de GES suplimentare pot fi luate în considerare atunci când sunt semnificative;

(c)

să utilizeze cele mai recente valori ale potențialului de încălzire globală (GWP) publicate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) pe baza unui orizont de timp de 100 de ani pentru a calcula emisiile de alte gaze decât cele de CO2 exprimate în CO2 echivalent. În cazul în care factorii de emisie bazați pe valorile GWP mai vechi sunt cei mai adecvați sau cei mai disponibili, întreprinderea îi poate utiliza și poate explica, în conformitate cu ESRS 2 GDR-M, punctul 49, pe ce GWP se bazează inventarul GES;

(d)	să nu includă în calculul emisiilor de GES nicio absorbție și niciun fel de credite de carbon sau certificate de emisii de GES achiziționate, vândute sau transferate și

(e)	să nu includă emisiile biogene de CO2 provenite din arderea sau biodegradarea biomasei în categoriile 1, 2 și 3. Întreprinderea trebuie să includă în categoriile relevante alte emisii de GES decât cele de CO2, cum ar fi CH4 și N2O.

AR 21 pentru punctul 30 litera (a)

(Emisii EU ETS de categoria 1)

Pentru activitățile acoperite de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), întreprinderea trebuie să raporteze cu privire la emisiile de categoria 1 urmând metodologia EU ETS. Metodologia EU ETS poate fi aplicată, de asemenea, activităților din zone geografice și sectoare care nu sunt acoperite de EU ETS, cu condiția ca metodologia să fie aliniată la normele jurisdicționale locale și să fie relevantă pentru întreprindere.

AR 22 pentru punctul 30 litera (a)

(Raportarea emisiilor de categoria 1)

Atunci când elaborează informațiile privind procentul de emisii de GES de categoria 1 provenite din EU ETS, prevăzute la punctul 30 litera (a), întreprinderea trebuie:

(a)	să ia în considerare emisiile de GES din sursele sale de emisii care fac obiectul EU ETS;

(b)	să asigure aceeași perioadă de contabilizare pentru emisiile brute de GES de categoria 1 și pentru emisiile de GES reglementate în cadrul ETS și

(c)	să calculeze cota folosind următoarea formulă:

AR 23 pentru punctul 30 litera (b)

(Raportarea emisiilor de categoria 2)

Atunci când elaborează informațiile privind emisiile brute de GES de categoria 2 prevăzute la punctul 30, întreprinderea trebuie:

(a)

să ia în considerare Orientările privind categoria 2 ale Protocolului privind GES (versiunea 2015), în special criteriile de calitate pentru categoria 2 din capitolul 7.1 referitor la instrumentele contractuale. De asemenea, întreprinderea poate lua în considerare Recomandarea (UE) 2021/2279, Recomandarea (UE) 2024/2395 a Comisiei (40) sau cerințele corespunzătoare pentru cuantificarea emisiilor indirecte de GES generate de energia importată din EN ISO 14064-1:2018 și

(b)	în conformitate cu ESRS 2 GDR-M, să furnizeze informații cu privire la orice instrumente contractuale care sunt necesare pentru a contribui la înțelegerea de către utilizatori a emisiilor de GES de categoria 2 bazate pe piață ale întreprinderii.

AR 24 pentru punctul 30 litera (c)

(Raportarea emisiilor de categoria 3)

Atunci când elaborează informațiile privind emisiile brute de GES de categoria 3 prevăzute la punctul 30, întreprinderea trebuie:

(a)

să ia în considerare Standardul contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor al Protocolului privind GES (categoria 3) (versiunea 2011). De asemenea, întreprinderea poate lua în considerare Recomandarea (UE) 2021/2279 sau cerințele corespunzătoare pentru cuantificarea emisiilor indirecte de GES din EN ISO 14064-1:2018;

(b)

să își examineze emisiile totale de GES de categoria 3 pe baza celor 15 tipuri din categoria 3 identificate în Standardul pentru întreprinderi al Protocolului privind GES și în Standardul de contabilitate și raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor al Protocolului privind GES (categoria 3) (versiunea din 2011) utilizând estimări relevante. Ca alternativă, întreprinderea își poate examina emisiile indirecte de GES pe baza categoriilor prevăzute în clauza 5.2.4 din EN ISO 14064-1:2018 (excluzând emisiile indirecte de GES provenite din energia importată);

(c)

să identifice și să prezinte clasele sale semnificative din categoria 3 pe baza amplorii emisiilor estimate de GES ale acestora și a altor criterii prevăzute în Standardul de contabilitate și raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor al Protocolului privind GES (categoria 3) (versiunea din 2011, p. 61 și pp. 65-68) sau EN ISO 14064-1:2018 anexa H.3.2, cum ar fi cheltuielile financiare, influența, riscurile și oportunitățile de tranziție aferente sau punctele de vedere ale părților interesate ;

(d)

să acorde prioritate datelor de intrare și ipotezelor sale pe baza caracteristicilor datelor (de exemplu, date din activități specifice din cadrul lanțului valoric din amonte și din aval al întreprinderii; date în timp util care reprezintă cu fidelitate jurisdicția și tehnologia utilizată pentru activitatea lanțului valoric din amonte și din aval și emisiile sale de GES; și date care au fost verificate);

(e)

să actualizeze în fiecare an inventarul emisiilor de GES de categoria 3 din fiecare clasă semnificativă, pe baza datelor privind activitatea curentă și să actualizeze întregul inventar al GES de categoria 3 cel puțin o dată la trei ani sau în cazul producerii unui eveniment semnificativ sau a unei modificări semnificative a circumstanțelor;

(f)

să ia în considerare Standardul de contabilitate și raportare privind GES pentru sectorul financiar din Parteneriatul privind aspectele financiare ale contabilizării carbonului (PCAF), în special partea A Emisii finanțate «PCAF (2022). Partea A din Standardul mondial de contabilitate și raportare privind GES: Emisii finanțate. A doua ediție», dacă este o instituție financiară și

(g)	dacă acest lucru este aplicabil, să prezinte emisiile de GES generate de serviciile de cloud computing și de centre de date achiziționate ca subset al clasei 1 generale din categoria 3 «bunuri și servicii achiziționate în amonte».

AR 25 pentru punctele 29 și 30

(Dezagregarea emisiilor)

Întreprinderea trebuie să își dezagrege emisiile de GES în conformitate cu dispozițiile ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 3.3.2, dacă este cazul. De exemplu, aceasta își poate dezagrega emisiile de GES în funcție de țară sau zonă geografică, segmente de activitate, activități economice, filiale, categorii de GES (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, SF6, NF3 și alte GES luate în considerare de întreprindere) sau tipuri de surse (ardere staționară, ardere mobilă, emisii de proces și emisii fugitive).

AR 26 pentru punctele 29 și 30

(Dezagregarea emisiilor)

Întreprinderea își poate prezenta emisiile de GES în conformitate cu tabelul de mai jos, populând rândurile după caz, în conformitate cu prezentările de informații în temeiul punctului 30. O comparație a emisiilor întreprinderii în timp poate fi efectuată prin compararea emisiilor din anul curent cu o comparație semnificativă, de exemplu un an de referință pentru ținta de reducere a emisiilor de GES , indicând modificarea procentuală (reducere/creștere) în coloana corespunzătoare.

Comparativ

Exercițiul financiar în curs

Modificare %

Anul

Emisii

Emisii de GES de categoria 1

Emisii brute de GES de categoria 1 (tCO2 echivalent)

Procentul de emisii de GES de categoria 1 din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) (%)

Emisii de GES de categoria 2

Emisii brute de GES de categoria 2 bazate pe amplasament (tCO2 echivalent)

Emisiile brute de GES de categoria 2 bazate pe piață (tCO2 echivalent)

Emisii semnificative de GES de categoria 3

Emisii totale brute indirecte de GES (categoria 3) (tCO2 echivalent)

1.	Bunuri și servicii achiziționate

[subcategorie: Cloud computing și servicii de centre de date

2.	Bunuri de capital

3.	Activități legate de combustibili și de energie (neincluse în categoria 1 sau 2)

4.	Transport și distribuție în amonte

5.	Deșeuri generate în cadrul operațiunilor

6.	Călătorii de afaceri

7.	Naveta angajatului

8.	Active închiriate în amonte

9.	Transport în aval

10.	Prelucrarea produselor vândute

11.	Utilizarea produselor vândute

12.	Tratamentul produselor vândute la sfârșitul ciclului de viață

13.	Active închiriate în aval

14.

Francize

15.	Investiții

Emisii biogene directe de categoria 1

(39) Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 471, 30.12.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2021/2279/oj).

(40) Recomandarea (UE) 2024/2395 a Comisiei din 2 septembrie 2024 de stabilire a orientărilor pentru interpretarea articolului 26 din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește furnizarea de încălzire și răcire (JO L, 2024/2395, 9.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2024/2395/oj).

Cerința de prezentare de informații E1-9 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon

32.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea acțiunilor întreprinderii de reducere și eliminare permanentă a GES din atmosferă, precum și a cantității și calității creditelor de carbon pe care le-a achiziționat sau intenționează să le achiziționeze de pe piața voluntară.

33.

În cazul în care a pus în aplicare proiecte de absorbție și stocare a GES , întreprinderea trebuie să prezinte informații cu privire la proiectele pe care le-a dezvoltat în cadrul propriilor operațiuni sau la care a contribuit în lanțul său valoric (41) din amonte și din aval, inclusiv:

(a)	o scurtă descriere a proiectelor de absorbție și stocare a GES;

(b)	cantitatea de absorbții și de stocare a GES care rezultă din fiecare proiect;

(c)	modul în care este gestionat riscul de nepermanență, inclusiv ipoteze și determinarea și monitorizarea scurgerilor și a evenimentelor de inversare, după caz, și

(d)	să prezinte toate inversările (în tCO2 echivalent) care ar fi putut avea loc în perioada de raportare și să reducă cu aceeași cantitate cantitatea de CO2 absorbită și stocată.

34.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații cu privire la orice proiect din afara propriilor operațiuni și a lanțului său valoric din amonte și din aval pe care l-a finanțat sau intenționează să îl finanțeze prin orice achiziție de credite de carbon (42), inclusiv:

(a)	cantitatea de credite de carbon în tCO2 echivalent care sunt verificate în raport cu standardele de calitate recunoscute pentru creditele de carbon și anulate în perioada de raportare;

(b)	cantitatea de credite de carbon în tCO2 echivalent achiziționate în perioada de raportare și care nu au fost încă anulate și

(c)	ponderea creditelor de carbon din proiectele de absorbție (procentul din volumul total al creditelor de carbon), cu o explicație din care să reiasă dacă acestea provin din absorbanți naturali sau din absorbanți tehnologici.

35.

În eventualitatea în care a făcut publice afirmații privind neutralitatea GES care implică utilizarea de credite de carbon , întreprinderea trebuie să explice:

(a)	dacă și în ce mod aceste afirmații și dependența de creditele de carbon nu împiedică și nici nu subminează realizarea țintelor sale de reducere a emisiilor de GES și

(b)

credibilitatea și integritatea creditelor de carbon utilizate făcând trimitere la standardele de calitate recunoscute pentru creditele de carbon și la orice alți factori necesari pentru a înțelege credibilitatea și integritatea creditelor de carbon pe care întreprinderea intenționează să le utilizeze.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 27 pentru punctul 33

(Absorbția și stocarea GES)

Absorbțiile și stocarea GES includ atât soluții bazate pe natură , cât și absorbții și stocare tehnologică. Atunci când elaborează informații cu privire la proiectele sale, întreprinderea trebuie:

(a)

să aplice metode de consens privind contabilizarea absorbțiilor de GES, cum ar fi Regulamentul UE privind absorbțiile de carbon și certificarea agriculturii carbonului (CRCF – Carbon Removals and Carbon Farming Certification) [Regulamentul (UE) 2024/3012 al Parlamentului European și al Consiliului (43)];

(b)	să includă în calcul absorbțiile din operațiunile pe care le deține, le controlează sau la care contribuie care nu au fost vândute unei alte părți prin credite de carbon și care nu sunt contabilizate sau raportate de două ori;

(c)	să contabilizeze emisiile de GES asociate unei activități de absorbție, inclusiv transportului și stocării, în temeiul ESRS E1-8 și

(d)	să includă în calcul activitățile de absorbție din lanțul valoric din amonte și din aval la care întreprinderea contribuie în mod activ, de exemplu, prin intermediul unui proiect de cooperare cu un furnizor .

AR 28 pentru punctul 34

(Creditele de carbon)

Atunci când elaborează informațiile privind creditele de carbon , întreprinderea trebuie:

(a)	să ia în considerare standarde de calitate recunoscute pentru creditele de carbon ;

(b)	pentru a evita dubla contabilizare, să nu includă creditele de carbon emise din proiecte de reducere a emisiilor de GES și nici din proiecte de absorbție a emisiilor de GES în cadrul propriilor sale operațiuni sau în amonte și în aval față de lanțul său valoric și

(c)	să calculeze cantitatea de credite de carbon care urmează să fie anulate în viitor, ca sumă a creditelor de carbon exprimate în tone metrice de CO2 echivalent pe durata acordurilor contractuale existente.

(43) Regulamentul (UE) 2024/3012 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de instituire a unui cadru de certificare al Uniunii pentru absorbțiile permanente de carbon, agricultura carbonului și stocarea carbonului în produse (JO L, 2024/3012, 6.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/3012/oj).

Cerința de prezentare de informații E1-10 – Stabilirea prețului intern al carbonului

36.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a rolului stabilirii prețului intern al carbonului în orientarea procesului decizional strategic și operațional al întreprinderii în vederea reducerii emisiilor de GES .

37.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații referitoare la utilizarea de către aceasta a sistemelor de stabilire a prețului intern al carbonului , și anume:

(a)

o explicație a măsurii și a modului în care întreprinderea aplică stabilirea prețului carbonului în procesul decizional (de exemplu, deciziile de investiții, stabilirea prețurilor de transfer și analiza pe bază de scenarii ) și coerența prețurilor utilizate în raport cu prețurile utilizate în situația financiară pentru testele de depreciere și

(b)	prețul mediu al carbonului pe tonă metrică de emisii de GES pentru fiecare sistem intern de stabilire a prețurilor.

Cerința de prezentare de informații E1-11 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților semnificative legate de climă

38.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a modului în care se preconizează că riscurile fizice legate de climă , riscurile de tranziție legate de climă și oportunitățile legate de climă semnificative vor afecta poziția financiară și performanța viitoare a întreprinderii. Punctele 39 și 42 din prezentul standard adaugă specificații tematice la ESRS 2 SBM 3. Informațiile necesare pentru această DR fac parte din informațiile privind efectele financiare curente și anticipate prevăzute în ESRS 2 SBM-3.

39.

Întreprinderea trebuie să prezinte efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice semnificative (44), inclusiv:

(a)	valoarea contabilă a activelor expuse unui risc fizic semnificativ înainte de luarea în considerare a acțiunilor de adaptare la schimbările climatice , inclusiv orizonturile de timp relevante;

(b)	procentul din valoarea contabilă al activelor expuse unui risc fizic semnificativ abordat prin acțiuni de adaptare la data de raportare și

(c)	valoarea monetară a veniturilor nete din activitățile sale comerciale expuse unui risc fizic semnificativ, inclusiv orizonturile de timp relevante.

40.

Întreprinderea trebuie să prezinte efectele financiare anticipate ale riscurilor de tranziție semnificative, inclusiv:

(a)

valoarea contabilă a activelor expuse unui risc de tranziție semnificativ, inclusiv orizonturile de timp relevante, și o gamă de active potențiale depreciate estimate din anul de raportare până în orizonturile de timp pe termen mediu și lung, pe baza unui scenariu aliniat la limitarea schimbărilor climatice la 1,5 °C;

(b)	procentul din valoarea contabilă al activelor expuse unui risc de tranziție semnificativ abordat prin acțiuni de atenuare;

(c)	o defalcare pe clase de eficiență energetică a valorii contabile a activelor sale imobiliare care au fost utilizate drept garanții pentru împrumuturi (45);

(d)	datoriile potențiale estimate legate de tranziția climatică care nu îndeplinesc criteriile de recunoaștere contabilă la data raportării, dar care ar putea fi necesar să fie recunoscute în situațiile financiare în perioadele viitoare și

(e)	valoarea monetară a veniturilor nete din activitățile sale comerciale expuse unui risc de tranziție semnificativ și, dacă este cazul, veniturile nete de la clienții săi care desfășoară activități legate de cărbune, petrol și gaze, inclusiv orizonturile de timp relevante.

41.

Întreprinderea trebuie să prezinte metodologia aplicată pentru cuantificarea valorilor specificate la punctele 39 și 40, inclusiv domeniul de aplicare adoptat în calcul, ipotezele critice, parametrii și limitările, precum și măsura în care calculul se bazează pe procesul (de exemplu, analiza pe bază de scenarii ) utilizat pentru identificarea și evaluarea riscurilor de tranziție .

42.

Întreprinderea trebuie să prezinte cuantumul activelor sau al veniturilor din activitățile sale comerciale legate de oportunitățile legate de climă (46)identificate, inclusiv orizonturile de timp asociate acestora.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 29 pentru punctele 39–42

(Metode de calcul)

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctele 39-42, întreprinderea trebuie să adopte următoarele abordări:

(a)	să ia în considerare orizonturile de timp (pe termen scurt, mediu și lung) în care se poate preconiza în mod rezonabil că vor apărea efectele riscurilor și oportunităților legate de climă ;

(b)	să includă toate tipurile de active corporale proprii ale întreprinderii, inclusiv, în cazul unui leasing financiar, activul care stă la baza dreptului de utilizare;

(c)	să prezinte valorile monetare (sau procentele) fie sub forma unei singure valori, fie sub forma unui interval;

(d)	să prezinte valoarea contabilă a activelor la data raportării și venitul net aferent perioadei de raportare;

(e)

pentru punctul 40 litera (c), să prezinte clasa de eficiență energetică fie sub forma unor intervale ale consumului de energie în kWh/m2, fie sub forma clasei de etichetare a certificatului de performanță energetică (EPC). În cazul în care întreprinderea nu poate obține aceste informații fără costuri și eforturi nejustificate, aceasta trebuie să prezinte valoarea contabilă totală a activelor imobiliare pentru care consumul de energie se bazează pe estimări interne și

(f)	să prezinte veniturile nete și valoarea contabilă a activelor, făcându-le compatibile cu situațiile financiare.

AR 30 pentru punctul 39 litera (c), punctul 40 litera (a) și punctul 40 litera (e)

(Brut vs net)

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 39 litera (c), la punctul 40 litera (a) și la punctul 40 litera (e), întreprinderea trebuie să explice dacă cuantumul este evaluat înainte sau după acțiunile de atenuare.

AR 31 pentru punctul 40 litera (d)

(Datorii potențiale estimate)

Dacă prezintă informațiile prevăzute la punctul 40 litera (d) în situația sa financiară, întreprinderea trebuie să facă trimitere la acestea.

AR 32 pentru punctul 41

(Localizarea activelor)

Atunci când prezintă metodologia aplicată pentru cuantificarea sumelor prezentate în temeiul punctelor 39 și 40, întreprinderea trebuie să includă, după caz, localizarea activelor sale expune unor riscuri fizice semnificative agregate într-un mod care să sprijine reprezentarea fidelă exactă a riscurilor sale (47).

(47) Aceste informații sunt în concordanță cu cerințele incluse la articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3172 al Comisiei – Modelul 5: Portofoliul bancar – Riscul fizic legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic.

ESRS E2 – POLUARE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare

Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare

Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului

Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (DR) legate de poluare, în special în ceea ce privește subtemele specificate la punctul 6 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației , se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS E2 Poluare dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere toate domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

Prezentul standard ia în considerare cadrele de reglementare ale UE, inclusiv: planul de acțiune al UE «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului»; strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice; Protocolul de la Kiev privind Registrul poluanților emiși și transferați; E-PRTR [Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (48) privind registrul european al emisiilor și transferului de poluanți] și modificările IEPR [Regulamentul (UE) 2024/1244 al Parlamentului European și al Consiliului (49) privind portalul emisiilor industriale]; DEI [Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (50) referitoare la Directiva privind emisiile industriale] și modificările DEI din 2.0 [Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului European și a Consiliului (51) privind emisiile industriale și emisiile generate de creșterea animalelor]; REACH [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (52) privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice] și modificările MPS-REACH [Regulamentul (UE) 2023/2055 al Comisiei (53) privind microparticulele de polimeri sintetici] și CLP [Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (54) privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor].

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme : poluarea aerului, poluarea apei și poluarea solului ; microplasticele și substanțele care prezintă motive de îngrijorare (substances of concern – SoC) , inclusiv substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită (substances of very high concern – SVHC) .

Poluarea aerului, poluarea apei și poluarea solului se referă la emisiile întreprinderii în aer, apă și sol, precum și la prevenirea, controlul și reducerea acestor emisii. Emisiile în apă includ emisiile în apă dulce și în apă de mare.

DR-urile privind SoC , inclusiv SVHC , stabilesc cerințe de informare pentru a oferi utilizatorilor o înțelegere a impacturilor reale sau a impacturilor potențiale aferente, luând în considerare, de asemenea, posibilele restricții privind producția, utilizarea, distribuția și comercializarea acestora.

Considerațiile specifice contextului sunt deosebit de importante în ceea ce privește poluarea . În cazul în care impacturile , riscurile sau oportunitățile semnificative sunt legate de anumite zone geografice , este important să se ia în considerare agregarea sau dezagregarea adecvată a informațiilor raportate, de exemplu în funcție de amplasament , zonă cu stres hidric sau alt nivel, în conformitate cu ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 3.3.2 Nivelul de agregare, dezagregare.

Interacțiuni cu alte ESRS

10.

Temele sociale și de mediu interacționează între ele. Principalele puncte de interacțiune dintre ESRS E2 Poluare și celelalte standarde tematice sunt următoarele:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice vizează emisiile în aer provenite de la următoarele șapte gaze cu efect de seră (GES) : dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC), hexafluorura de sulf (SF6) și trifluorura de azot (NF3). Aceste emisii de GES nu sunt abordate în ESRS E2 Poluarea.

(b)	ESRS E3 Apa abordează utilizarea resurselor de apă, inclusiv prin volumul de deversare a apei . Cu toate acestea, poluanții , inclusiv microplasticele , emiși în apă sunt abordați în ESRS E2 Poluare.

(c)	ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele abordează poluarea ca factor determinant direct al schimbării biodiversității și ecosistemelor , abordând impacturile poluării asupra biodiversității și a ecosistemelor , în timp ce emisiile de poluanți sunt abordate în ESRS E2 Poluare.

(d)	ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară abordează utilizarea resurselor și tranziția către o economie circulară , dar nu abordează emisiile de poluanți generate de deșeuri sau de extracția, transformarea și utilizarea resurselor, care fac obiectul ESRS E2 Poluare.

(e)	ESRS S3 Comunitățile afectate abordează impacturile întreprinderii legate de poluare , deoarece acestea pot afecta oamenii și comunitățile.

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare

11.

Întreprinderea trebuie să își prezinte politicile legate de poluare în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-P.

Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare

12.

Întreprinderea trebuie să prezinte principalele sale acțiuni legate de poluare , precum și resursele alocate pentru punerea în aplicare a acțiunilor respective, în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-A.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare

13.

Întreprinderea trebuie să își prezinte țintele legate de poluare în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-T.

Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului

14.

Obiectivul acestei DR este de a permite utilizatorilor să înțeleagă emisiile de poluanți în aer, apă și sol ale întreprinderii și fabricarea, utilizarea și eliberarea în mediu de către aceasta a microplasticelor .

15.

Întreprinderea trebuie să prezinte cantitățile de emisii semnificative de poluanți în aer, apă și sol provenite din propriile sale operațiuni, inclusiv din cauza accidentelor de mediu , în perioada de raportare (55).

16.

Întreprinderea trebuie să prezinte cantitățile de microplastice primare fabricate sau utilizate în produsele sale și, separat, pe cele eliberate direct în mediu.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctele 15 și 16

(Poluarea aerului, a apei și a solului)

Poluanții și microplasticele primare se prezintă în unități de masă relevante, de exemplu tone sau kilograme.

AR 2 pentru punctul 15

(Poluarea aerului, a apei și a solului)

Emisiile semnificative de poluanți trebuie să fie identificate printr-o evaluare managerială care ia în considerare activitățile întreprinderii și sectorul său de activitate. Poluanții enumerați în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006 (E-PRTR), în Regulamentul (UE) 2024/1244 (IEPR) și în modificările ulterioare care se aplică întreprinderii, împreună cu alți poluanți pe care întreprinderea îi măsoară sau îi monitorizează, reprezintă o contribuție valoroasă la această evaluare. Atunci când stabilește dacă emisiile unui anumit poluant sunt semnificative, întreprinderea poate lua în considerare pragurile pentru emisii din anexa II la Regulamentul (UE) 2024/1244.

AR 3 pentru punctul 15

(Poluarea aerului, a apei și a solului)

Transferurile de poluanți ai apei către stațiile de epurare externe se califică drept poluare în cadrul lanțului valoric din aval al întreprinderii. Atunci când sunt semnificative, întreprinderea trebuie să raporteze cu privire la transferuri ca prezentări de informații specifice entității (a se vedea ESRS 1 Cerințe generale, punctele 11 și 12).

Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită

17.

Obiectivul acestei DR este de a permite utilizatorilor să înțeleagă impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii legate de fabricarea, comercializarea sau utilizarea SoC și a SVHC , inclusiv riscurile care decurg din modificările reglementărilor.

18.

Producătorii de substanțe , formulatorii de substanțe sau importatorii de substanțe, ca atare sau în amestecuri, trebuie să prezinte greutatea totală a SoC , și, separat, greutatea totală a SVHC pe care aceștia:

(a)	le-au achiziționat ca substanțe ca atare sau în amestecuri;

(b)	le-au fabricat ca substanțe ca atare sau în amestecuri;

(c)	le-au introdus pe piață ca substanțe ca atare sau în amestecuri și

(d)	le-au eliberate direct în mediu (aer, apă și sol ), inclusiv emisiile neintenționate provenite din scurgeri sau deversări.

19.

Utilizatorii de substanțe , fie ca atare, fie în amestecuri, trebuie să prezinte:

(a)	greutatea totală a SVHC pe care le-au utilizat în timpul producției și al prestării de servicii și

(b)	greutatea totală a SVHC pe care le-au eliberat direct în mediu.

20.

Producătorii de articole , importatorii de articole sau utilizatorii de articole care conțin SVHC trebuie să prezinte denumirile substanțelor care sunt prezente într-o concentrație de peste 0,1 % din greutate (gr./gr.), în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH), în:

(a)	componentele sau articolele achiziționate și

(b)	componentele sau articole introduse pe piață .

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 4 pentru punctele 18 și 19

(SOC și SVHC)

Cerințele de la punctul 18 se aplică numai întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul chimic, și anume care fabrică substanțe chimice (de exemplu, NACE Rev.2.1 C20 și, dacă este cazul, C21), care formulează amestecuri chimice (de exemplu, NACE Rev.2.1 C20.3, C20.4, C20.5) sau care își desfășoară activitatea în domeniul vânzării cu ridicata de substanțe chimice (de exemplu, NACE Rev.2.1 G46.85). Aceste cerințe nu se aplică întreprinderilor a căror activitate principală este fabricarea de produse nechimice.

Cerințele de la punctul 19 se aplică numai întreprinderilor care nu intră în domeniul de aplicare al punctului 18.

AR 5 pentru punctele 18 și 19

(SOC și SVHC)

Întreprinderile care raportează în temeiul punctului 18 sau 19 trebuie să prezinte SVHC grupate în funcție de clasa de pericol (în conformitate cu Regulamentul CLP 1272/2008). Aceasta implică faptul că o singură substanță trebuie să fie inclusă în toate clasele de pericol aplicabile. Cu toate acestea, în cantitățile totale de substanțe achiziționate, fabricate, vândute și eliberate, trebuie evitată dubla contabilizare.

AR 6 pentru punctele 18 și 19

(SOC și SVHC)

Substanțele se prezintă în tone sau kilograme sau în altă unitate de masă relevantă pentru cantitatea și tipurile de poluanți eliberați.

AR 7 pentru punctele 18, 19 și 20

(SOC și SVHC)

Informațiile furnizate în această DR se pot referi la informații pe care întreprinderea trebuie deja să le raporteze în temeiul altor acte legislative [de exemplu, Directiva 2010/75/UE, Regulamentul (CE) nr. 166/2006, modificările ulterioare ale acestora etc.].

ESRS E3 – APA

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă

Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate apă

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate apă

Cerința de prezentare de informații E3-4 – Indicatorii privind apa

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (DR) legate de apă, în special în ceea ce privește sub temele specificate la punctul 6 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației , se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS E3 Apa dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere toate domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

În prezentul standard, fiecare DR este introdusă printr-un obiectiv de prezentare de informații, cu excepția politicilor, a acțiunilor și a țintelor , pentru care dispozițiile din ESRS 2 Prezentări de informații generale GDR-P, GDR-A și GDR-T oferă cadrul necesar pentru DR-urile relevante.

Prezentul standard ține seama de cadrele de reglementare ale UE și de alte cadre relevante, inclusiv Directiva-cadru a UE privind apa [Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (56)], Directiva UE privind apa potabilă [Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului (57)], Directiva privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE), Strategia UE pentru reziliența în domeniul apei, Regulamentul privind sistemul de management de mediu și audit (EMAS) [Regulamentul (UE) nr. 1221/2009], Convenția ONU privind cursurile de apă (1997) și Convenția CEE-ONU privind apa (1992).

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme : utilizarea apei, care include prelevarea de apă ; consumul de apă ; deversarea apei și apa stocată .

Apa cuprinde apa dulce și alte tipuri de apă, de exemplu apa salmastră, din diferite surse, cum ar fi apa de suprafață, apa subterană , apa de mare, apa produsă și apa terților.

Considerațiile specifice contextului sunt deosebit de importante în ceea ce privește apa. În cazul în care impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative sunt legate de anumite zone geografice , este important să se ia în considerare agregarea sau dezagregarea adecvată a informațiilor raportate, de exemplu în funcție de amplasament , bazin, zonă cu stres hidric sau orice alt nivel, în conformitate cu ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 3.3.2 Nivelul de agregare, dezagregare.

Interacțiuni cu alte ESRS

Temele sociale și de mediu interacționează între ele. Principalele puncte de interacțiune dintre ESRS E3 Apa și celelalte standarde tematice sunt următoarele:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice, care abordează riscurile fizice acute și cronice care decurg din pericolele legate de apă și oceane cauzate sau exacerbate de schimbările climatice , inclusiv creșterea temperaturii apei, modificarea modelelor și a tipurilor de precipitații, variabilitatea hidrologică sau a precipitațiilor, acidifierea oceanelor, intruziunea salină, creșterea nivelului mării, seceta, stresul hidric , precipitațiile abundente, inundațiile și ieșirile lacurilor glaciare.

(b)	ESRS E2 Poluare abordează emisiile în apă, inclusiv emisiile în apa de mare, precum și fabricarea, utilizarea și eliberarea de microplastice .

(c)	ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele abordează impacturile asupra ecosistemelor marine și de apă dulce și asupra biodiversității legate de utilizarea apei.

(d)	ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară abordează tipul și circularitatea intrărilor de resurse , inclusiv resursele marine .

(e)	ESRS S3 Comunitățile afectate abordează impacturile semnificative asupra oamenilor și comunităților care rezultă din activitățile întreprinderii legate de apă, inclusiv modificările în ceea ce privește disponibilitatea, calitatea sau accesul la apă.

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă

10.

Întreprinderea trebuie să își prezinte politicile legate de apă în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-P (58).

11.

În cazul în care întreprinderea are amplasamente situate în zone afectate de stres hidric care nu sunt acoperite de politicile sale legate de apă, aceasta trebuie să prezinte acest fapt (59).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctele 11, 13, 14 și punctul 16 litera (b)

(Stresul hidric)

Stresul hidric cuprinde cantitatea sau disponibilitatea (legată de deficitul de apă ), precum și aspecte legate de calitatea și accesibilitatea apei și oferă o măsură a presiunii din bazin.

Stresul hidric este o componentă a riscurilor fizice legate de apă, împreună cu alți factori care nu sunt legați de stresul hidric, cum ar fi inundațiile și seceta. O înțelegere cuprinzătoare a riscurilor legate de apă ia în considerare toate componentele riscurilor fizice legate de apă (de exemplu, stresul hidric, inundațiile, secetele), precum și riscurile de reglementare și reputaționale legate de apă.

AR 2 pentru punctele 11, 13, 14 și punctul 16 litera (b)

(Zone cu stres hidric)

Indicatorii globali (cu seturile de date asociate) și pragurile aferente pentru a evalua dacă o zonă se confruntă cu stres hidric includ:

(a)	stresul hidric de referință – mai mare sau egal cu «Ridicat»: 40-80 %;

(b)	epuizarea apei – mai mare decât «Ridicat»: 25-75 % (sezonier);

(c)	epuizarea inițială a apei – egală sau mai mare decât «Ridicat»: 50-75 % și

(d)	WEI+ (indicele de exploatare a apei plus) – mai mare sau egal cu 40 %.

Deși acești indicatori globali țin seama de stresul hidric în ceea ce privește cantitatea de resurse de apă disponibile (legate de deficitul de apă ), o evaluare cuprinzătoare a stresului hidric cuprinde toate dimensiunile sale (cantitate, calitate și accesibilitate).

Evaluarea expunerii unei zone la stres hidric se efectuează, de regulă, cel puțin la nivel de bazin. Pot fi utilizate metodologii adaptate pentru a evalua dacă o zonă este expusă stresului hidric și poate valorifica cunoștințele locale.

Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate apă

12.

Întreprinderea trebuie să prezinte principalele sale acțiuni legate de apă, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare, în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-A.

13.

Întreprinderea trebuie să specifice acțiunile principale și resursele legate de zonele cu stres hidric .

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate apă

14.

Întreprinderea trebuie să își prezinte țintele legate de apă în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-T.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 3 pentru punctul 14

(Ținte privind zonele cu stres hidric)

În conformitate cu considerațiile privind domeniul de aplicare prevăzute în ESRS 2 GDR-T punctul 51 litera (c), întreprinderea trebuie să exprime, după caz, țintele legate de apă cu referire la zone geografice specifice, cum ar fi zonele cu stres hidric .

Cerința de prezentare de informații E3-4 – Indicatorii privind apa

15.

Obiectivul acestei DR este de a permite utilizatorilor să înțeleagă performanța întreprinderii în domeniul apei.

16.

Întreprinderea trebuie să prezinte următorii indicatori privind apa pentru propriile sale operațiuni:

(a)	consumul total de apă ;

(b)	consumul total de apă în zonele cu stres hidric ;

(c)	prelevarea totală de apă ;

(d)	deversarea totală a apei ;

(e)	cantitatea totală de apă reciclată și reutilizată (60) și

(f)	cantitatea totală de apă stocată .

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 4 pentru punctul 16

(Indicatori privind apa)

Consumul de apă (C) poate fi măsurat direct, modelat, estimat sau calculat prin scăderea deversării totale de apă (D) din prelevarea totală de apă (W) în perioada de raportare: C = W – D.

AR 5 pentru punctul 16

(Unități de măsurare a apei)

Indicatorii privind apa prevăzuți la punctul 16 literele (a)-(f) se prezintă în metri cubi (m3) sau multipli ai acestora.

ESRS E4 – BIODIVERSITATEA ȘI ECOSISTEMELE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

Strategia

Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme

Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme

Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (DR) legate de biodiversitate și ecosisteme, în special în ceea ce privește subtemele specificate la punctul 6 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației, se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere toate domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

Prezentul standard ține seama de cadrele de reglementare ale UE și de alte cadre relevante, inclusiv de viziunea Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal și de obiectivele și țintele sale relevante, de aspectele relevante ale Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, de directivele UE privind păsările și habitatele [Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (61) și Directiva 92/43/CEE a Consiliului (62)], de Directiva-cadru «Strategia pentru mediul marin» [Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (63)], de Planul de acțiune al UE pentru mediul marin din 2023, de Directiva-cadru a UE privind apa (Directiva 2000/60/CE) și de Regulamentul privind restaurarea naturii [Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului (64)].

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme : factorii determinanți ai schimbării biodiversității și ecosistemelor ; starea speciilor; starea și întinderea ecosistemelor terestre, de apă dulce și marine și serviciile ecosistemice .

Termenii « biodiversitate » și « diversitate biologică » se referă la diversitatea organismelor vii de orice origine, inclusiv, printre altele, ecosistemele terestre, de apă dulce , marine și alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice din care fac parte acestea.

Considerațiile specifice contextului sunt deosebit de importante în ceea ce privește biodiversitatea și ecosistemele . În cazul în care impacturile , riscurile sau oportunitățile semnificative sunt legate de anumite zone geografice , este important să se ia în considerare agregarea sau dezagregarea adecvată a informațiilor raportate, de exemplu în funcție de amplasament , ecosistem sau un alt nivel, în conformitate cu ESRS 1 Cerințe generale, capitolul 3.3.2 Nivelul de agregare, dezagregare.

Interacțiuni cu alte ESRS

Temele sociale și de mediu interacționează între ele. De exemplu, factori determinanți direcți ai schimbărilor de la nivelul biodiversității și ecosistemelor sunt schimbările climatice , poluarea , schimbarea destinației terenurilor , schimbarea destinației apei dulci și schimbarea destinației mării, exploatarea directă a organismelor și speciile alogene invazive . Acești factori determinanți sunt vizați de ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele, cu excepția schimbărilor climatice și a poluării, care sunt abordate de ESRS E1 Schimbările climatice și, respectiv, de ESRS E2 Poluare. Principalele puncte de interacțiune dintre ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele și celelalte standarde tematice sunt următoarele:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice abordează atenuarea schimbărilor climatice , adaptarea la schimbările climatice și energia, în timp ce impacturile asupra biodiversității și ecosistemelor legate de activitățile întreprinderii care abordează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea sunt abordate în ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele.

(b)	ESRS E2 Poluare abordează emisiile de poluanți în aer, apă și sol precum și fabricarea, utilizarea și eliberarea de microplastice , în timp ce impacturile poluării asupra biodiversității și ecosistemelor sunt abordate în ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele.

(c)	ESRS E3 Apa abordează utilizarea apei, în timp ce impacturile asupra biodiversității și ecosistemelor legat de utilizarea apei sunt abordate în ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele.

(d)

ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară abordează tipul și circularitatea intrărilor de resurse , inclusiv resursele marine , deșeurile și punerea în aplicare a principiilor economiei circulare , în timp ce impacturile asupra biodiversității și ecosistemelor legate de aceste teme sunt abordate în ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele.

(e)	ESRS S3 Comunitățile afectate abordează impacturile negative semnificative asupra comunităților afectate care decurg din impacturile legate de biodiversitate și ecosisteme care pot fi atribuite întreprinderii.

Cerințe de prezentare de informații

Strategia

Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele

10.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea răspunsului și a contribuției întreprinderii la tranziția implicată de Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal (GBF), în cazul în care aceasta a instituit un plan de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele și a făcut publice principalele sale caracteristici.

11.

În cazul în care întreprinderea dispune de un plan de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele pentru a-și transforma modelul de afaceri și strategia astfel încât să contribuie la obiectivul global de stopare și inversare a declinului biodiversității , astfel cum se menționează în Cadrul mondial pentru biodiversitate, și a făcut publice principalele caracteristici ale acestui plan, aceasta trebuie să prezinte caracteristicile respective.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctul 11

(Planul de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele)

Biodiversitatea poate face parte, de asemenea, din planul mai amplu de tranziție al unei întreprinderi care, de exemplu, abordează schimbările climatice. Planurile de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele sau planurile care integrează biodiversitatea conțin informații privind țintele , acțiunile principale, planificarea financiară și guvernanța. De asemenea, se preconizează că acestea vor include o explicație clară a modului în care strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii vor evolua pentru a contribui la obiectivul global de stopare și inversare a declinului biodiversității la nivel mondial prevăzut în Cadrul mondial pentru biodiversitate și pot include identificarea și gestionarea sinergiilor și a compromisurilor cu alte obiective ale planului de tranziție, inclusiv orice răspuns și contribuție la tranziție pe care o implică Acordul de la Paris.

AR 2 pentru punctul 11

(Planul de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele)

«A făcut publice» înseamnă că întreprinderea a pus la dispoziție principalele caracteristici ale planului său de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele înainte sau în momentul publicării declarației sale privind durabilitatea , prin canale publice accesibile, cum ar fi site-ul său sau rapoartele sale.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme

12.

Întreprinderea trebuie să își prezinte politicile legate de biodiversitate și ecosisteme în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-P.

13.

Pe lângă dispozițiile ESRS 2 GDR-P, întreprinderea trebuie să descrie conținutul politicilor sale legate de biodiversitate și ecosisteme cu privire la:

(a)	sprijinirea trasabilității produselor , componentelor și materiilor prime care au impacturi reale sau potențiale semnificative asupra biodiversității și ecosistemelor din lanțul său valoric și

(b)	amplasamente aflate în zonele operațiunilor proprii într-o zonă sensibilă din punctul de vedere al biodiversității (65)sau în apropierea acestora.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 3 pentru punctul 12 (Politici legate de biodiversitate și ecosisteme)	Atunci când descrie conținutul politicilor sale, întreprinderea trebuie să precizeze, după caz, dacă abordează practicile durabile privind terenurile sau agricultura, practicile durabile privind oceanele sau mările și despădurirea (66).
AR 4 pentru punctul 12 (Politici legate de biodiversitate și ecosisteme)	Analiza pe bază de scenarii legate de biodiversitate și ecosisteme poate contribui la identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative pe termen scurt, mediu și lung. Întreprinderea poate lua în considerare utilizarea analizei pe bază de scenarii atunci când își definește politicile , acțiunile și țintele .
AR 5 pentru punctul 13 litera (b) (Politici legate de biodiversitate și ecosisteme)	În cazul în care amplasamentul întreprinderii se află într-o zonă sensibilă din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acesteia, activitățile sale pot fi legate de impacturi negative semnificative asupra zonei sensibile din punctul de vedere al biodiversității. Definirea zonei de influență a amplasamentului stabilește dacă amplasamentul unei întreprinderi din afara unei zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității se află în apropierea unei astfel de zone. Zona de influență poate fi determinată prin aplicarea unor distanțe-tampon specifice tipului de activitate a întreprinderii, în conformitate cu cerințele de reglementare, cu recomandările bazate pe date științifice și cu cele mai bune practici din industrie.
(66) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori obligatorii legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorii nr. 11, 12 și 15 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind terenurile/agricultura», «Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind oceanele/mările» și «Despădurire»).

Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme

14.

Întreprinderea trebuie să prezinte principalele sale acțiuni legate de biodiversitate și ecosisteme , precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare, în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-A.

15.

Pe lângă dispozițiile ESRS 2 GDR-A, întreprinderea trebuie să descrie orice compensare în materie de biodiversitate utilizată ca parte a acțiunilor sale, inclusiv scopul compensării, efectele de finanțare în termeni monetari, suprafața, tipul și criteriile de calitate aplicate, precum și standardele pe care le respectă compensarea în materie de biodiversitate.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 6 pentru punctul 14

(Acțiuni legate de biodiversitate și ecosisteme)

Acțiunile care urmează să fie prezentate în temeiul punctului 14 trebuie să ia în considerare dreptul la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al populațiilor indigene (a se vedea și ESRS S3-2).

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme

16.

Întreprinderea trebuie să își prezinte țintele legate de biodiversitate și ecosisteme în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-T.

17.

În cazul în care întreprinderea utilizează compensări în materie de biodiversitate la stabilirea țintelor sale, aceasta trebuie să prezinte modul în care au fost utilizate aceste compensări.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 7 pentru punctul 16

(Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme)

Ținte legate de biodiversitate :

(a)

de regulă, abordează «presiunile» asupra naturii și vizează reducerea factorilor determinanți ai schimbării biodiversității și ecosistemelor , de exemplu evitarea schimbării destinației terenurilor ca urmare a transformării terenurilor forestiere. De asemenea, acestea abordează, de regulă, «starea naturii» și vizează îmbunătățirea amplorii și a stării speciilor și ecosistemelor , de exemplu creșterea dimensiunii populației speciilor expuse riscului de dispariție sau refacerea unei stări a peisajului în comparație cu un nivel de referință;

(b)	sunt cele mai eficace dacă se bazează pe date științifice și sunt aliniate la pragurile ecologice și contribuie la țintele cadrului global pentru biodiversitate;

(c)

pot fi stabilite la diferite niveluri [a se vedea ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, punctul 51 litera (c)], de exemplu la nivel de amplasament , peisaj, întreprindere sau lanț valoric din amonte, în funcție de obiectivul țintei și de capacitatea întreprinderii de a influența realizarea acesteia;

(d)	sunt, de regulă, puse în aplicare în conformitate cu ierarhia măsurilor de atenuare: evitarea, reducerea la minimum, restaurarea și compensarea.

Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor

18.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a performanței întreprinderii în raport cu impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative legate de schimbări privind biodiversitatea și ecosistemele .

19.

Întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații pentru impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative legate de schimbări privind biodiversitatea și ecosistemele :

(a)	locurile din cadrul propriilor operațiuni la care se referă impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative;

(b)	pentru amplasamentele respective, o listă a zonei (zonelor) sensibile din punctul de vedere al biodiversității (denumire și tip) legate de impacturile negative semnificative ale întreprinderii, dacă este cazul și

(c)	activitățile întreprinderii care sunt legate de impacturi negative semnificative asupra zonelor sensibile din punctul de vedere al biodiversității descrise la litera (b) de mai sus (67).

20.

În plus față de punctul 19 și în conformitate cu ESRS 2 GDR-M, întreprinderea trebuie să raporteze indicatori referitori la impacturile sale semnificative asupra biodiversității și ecosistemelor .

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 8 pentru punctul 19

(Indicatori referitori la schimbarea biodiversității și a ecosistemelor)

Pentru a fundamenta stabilirea priorităților în ceea ce privește prezentarea de informații și nivelul de agregare sau dezagregare, întreprinderea trebuie să ia în considerare locurile în care propriile sale operațiuni sunt legate de impacturi negative semnificative asupra zonelor sensibile din punctul de vedere al biodiversității .

Întreprinderea nu trebuie neapărat să furnizeze o listă exhaustivă a tuturor amplasamentelor sau locurilor individuale în care propriile sale operațiuni interacționează cu zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau să furnizeze informații pentru fiecare dintre amplasamentele sale individuale. Întreprinderea poate agrega informații pentru grupurile relevante de amplasamente în legătură cu impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative, de exemplu pe baza aceleiași zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau a aceluiași grup de zone dintr-o regiune afectată de mai multe amplasamente. Nivelul de detaliere, agregare sau dezagregare a informațiilor se stabilește în conformitate cu principiile prevăzute în ESRS 1 Cerințe generale, secțiunea 3.3.2, ținând seama de natura impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, de similaritatea amplasamentelor sau a zonelor afectate și de utilitatea decizională a informațiilor furnizate. În consecință, întreprinderea poate prezenta informații la nivel agregat pentru grupuri de amplasamente sau zone care sunt supuse unor impacturi, riscuri sau oportunități similare legate de biodiversitate, cu condiția ca o astfel de agregare să nu ascundă informații semnificative.

AR 9 pentru punctul 20

(Indicatori referitori la schimbarea biodiversității și a ecosistemelor)

Atunci când furnizeze descrierea impacturilor semnificative în conformitate cu ESRS 2 IRO-2, întreprinderea trebuie să indice impacturile semnificative care se referă la degradarea terenurilor , deșertificare sau impermeabilizarea terenurilor și operațiunile care afectează speciile sau ecosistemele amenințate (68).

AR 10 pentru punctul 2

(Indicatori referitori la schimbarea biodiversității și a ecosistemelor)

În funcție de subtema semnificativă, întreprinderea trebuie să includă indicatori în ceea ce privește:

(a)	factorii determinanți ai schimbării biodiversității și ecosistemelor ;

(b)	starea speciilor (de exemplu, în ceea ce privește riscul de dispariție);

(c)	starea și întinderea ecosistemelor terestre, de apă dulce și marine (de exemplu, cu privire la starea amplasamentului și a peisajului) și

(d)	serviciile ecosistemice .

AR 11 pentru punctul 20

(Indicatori referitori la schimbarea biodiversității și a ecosistemelor)

Datele primare privind starea indicatorilor privind natura colectate la nivel local sau prin teledetecție reprezintă cel mai bun mijloc de a contribui la determinarea impacturilor asupra biodiversității și ecosistemelor . Utilizarea datelor primare privind starea naturii este deosebit de relevantă în cazul în care amplasamentele întreprinderii se află în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora. Întreprinderea își poate estima, de asemenea, impactul utilizând date privind factorii determinanți ai impactului sau date secundare privind starea naturii.

AR 12 pentru punctul 20

(Indicatori referitori la schimbarea biodiversității și a ecosistemelor)

Atunci când identifică indicatorii care trebuie prezentați, întreprinderea trebuie să ia în considerare:

(a)	frecvența monitorizării și starea sau valoarea de referință și anul sau perioada de referință și

(b)	dacă indicatorii permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care au legătură cu impacturile semnificative.

(68) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatorii obligatorii legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorii nr. 10 și 14.1 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Degradarea solului, deșertificare, impermeabilizarea solului» și «Ponderea investițiilor în societăți în care s-a investit ale căror operațiuni afectează speciile amenințate»).

ESRS E5 – UTILIZAREA RESURSELOR ȘI ECONOMIA CIRCULARĂ

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse

Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse

Produse

Deșeuri

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (DR) legate de utilizarea resurselor și economia circulară, în special în ceea ce privește subtemele specificate la punctul 6 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației , se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere toate domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

Prezentul standard ține seama de cadrele de politică și de reglementare ale UE, inclusiv de Planul de acțiune al UE privind economia circulară (2020), de Pactul european pentru o industrie curată (2025), de Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile [Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului (69)], de Directiva-cadru privind deșeurile [Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (70)], de Directiva (UE) 2024/1799 a Parlamentului European și a Consiliului (71) privind dreptul la reparare și de Regulamentul privind materiile prime critice [Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului (72)].

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme : intrările de resurse ; ieșirile de resurse legate de produse și servicii; ieșirile de resurse legate de deșeuri .

Interacțiuni cu alte ESRS

Temele sociale și de mediu interacționează între ele. Punctele de interacțiune dintre ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară și celelalte standarde tematice sunt enumerate mai jos:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice abordează atenuarea schimbărilor climatice , adaptarea la schimbările climatice și consumul de energie, în timp ce ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară abordează intrările de materiale (inclusiv combustibilii fosili care nu sunt utilizați pentru energie), extracția resurselor și practicile economiei circulare care pot reduce emisiile de GES (amprenta de carbon) și intensitatea energetică.

(b)

ESRS E2 Poluare abordează emisiile de poluanți în aer, apă și sol (inclusiv microplasticele ) și substanțele care prezintă motive de îngrijorare (SoC) , inclusiv substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebite (SVHC) , în timp ce ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară abordează utilizarea resurselor și practicile de gestionare a deșeurilor care pot genera sau atenua aceste emisii în lanțul valoric .

(c)

ESRS E3 Apa abordează utilizarea și gestionarea apei ca resursă fizică și operațiunile întreprinderii în zonele cu stres hidric , în timp ce ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară abordează resursele marine și procesele cu utilizare intensivă a apei prin care măsurile circulare pot reduce consumul și pot îmbunătăți eficiența.

(d)

ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele abordează impactul asupra biodiversității și ecosistemelor , în timp ce ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară abordează utilizarea resurselor, gestionarea deșeurilor și activitățile economiei circulare care pot contribui la aceste impacturi sau le pot atenua.

(e)

ESRS S3 Comunitățile afectate abordează impacturile semnificative asupra oamenilor și comunităților care decurg din activitățile întreprinderii, inclusiv cele legate de utilizarea resurselor, de produse și servicii, precum și de deșeuri, în timp ce ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară abordează aceste activități dintr-o perspectivă tehnică în ceea ce privește intrările de resurse , ieșirile de resurse , deșeurile și practicile economiei circulare .

(f)

ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali abordează impacturile legate de informare asupra consumatorilor sau utilizatorilor finali , siguranța personală și incluziunea socială a acestora, în timp ce ESRS E5 abordează aspectele legate de utilizarea resurselor, gestionarea deșeurilor și circularitate ale acelorași produse și servicii. Prezentările de informații în temeiul ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară cu privire la aceste aspecte sunt relevante pentru înțelegerea impacturilor legate de informații și de incluziune asupra consumatorilor și utilizatorilor finali care sunt raportate în cadrul ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali.

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Întreprinderea trebuie să își prezinte politicile legate de utilizarea resurselor și economia circulară în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-P.

Pe lângă informațiile prevăzute în ESRS 2 GDR-P, în cazul în care întreprinderea integrează principiile economiei circulare sau cerințele în materie de proiectare ecologică în principalele sale produse și servicii ale economiei circulare , aceasta trebuie să explice modul în care se realizează acest lucru.

Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară

10.

Întreprinderea trebuie să își prezinte acțiunile principale privind utilizarea resurselor și economia circulară în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-A.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară

11.

Întreprinderea trebuie să își prezinte țintele legate de utilizarea resurselor și economia circulară în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-T.

Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse

12.

Obiectivul acestei DR este de a oferi o înțelegere a intrărilor de resurse ale întreprinderii. Aceasta include informații cu privire la tipurile și circularitatea resurselor care intră în întreprindere.

13.

Întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații:

(a)	principalele materiale utilizate, furnizând pentru fiecare o descriere concisă și specificând orice materii prime critice și materii prime strategice pe care le conține;

(b)	greutatea totală a tuturor materialelor principale;

(c)	o defalcare a fiecărui material principal, exprimată în greutate sau ca procent din greutatea totală a tuturor materialelor principale și

(d)	resursele secundare utilizate, exprimate în greutate sau ca procent din greutatea totală a materialelor principale.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctul 13 litera (a)

(Intrări de resurse)

Atunci când raportează informațiile prevăzute la punctul 13 litera (a):

(a)	întreprinderea trebuie să furnizeze o descriere concisă a fiecărui material principal , care reflectă rolul și relevanța acestuia în contextul operațiunilor întreprinderii;

(b)	în cazul în care distincția dintre materialul tehnic și materialul biologic este relevantă pentru a înțelege impacturile , riscurile sau oportunitățile întreprinderii, aceasta trebuie să reflecte această distincție în descrierea principalelor sale materiale.

AR 2 pentru punctul 13 litera (a)

(Intrări de resurse)

Materiile prime principale și materiile prime strategice , astfel cum sunt identificate în anexele I și II la Regulamentul privind materiile prime critice [Regulamentul (UE) 2024/1252], pot face parte din materialele principale ale întreprinderii. În acest caz, întreprinderea trebuie să specifice acest lucru.

De exemplu, o întreprindere poate identifica o baterie ca material principal pentru operațiunile sale și poate specifica faptul că aceasta conține litiu, care este clasificat drept materie primă critică și strategică.

Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse

14.

Obiectivul acestei DR este de a oferi o înțelegere a modului în care întreprinderea contribuie la economia circulară prin proiectarea, fabricarea și furnizarea de produse și servicii în conformitate cu principiile economiei circulare și prin gestionarea eficace a deșeurilor .

Produse

15.

Întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	informații calitative sau cantitative privind durabilitatea preconizată a produselor principale ;

(b)	informații calitative sau cantitative privind măsura în care principalele sale produse pot fi reparate ;

(c)	rata de potențialului de reciclare proiectat al principalelor sale produse și la ambalajelor acestora.

Deșeuri

16.

Întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații privind deșeurile rezultate din propriile operațiuni:

(a)	o descriere a fluxurilor de deșeuri ale întreprinderii;

(b)	greutatea totală a deșeurilor generate;

(c)

proporția de deșeuri pentru care a fost evitată eliminarea, exprimată ca procent din totalul deșeurilor generate, cu o defalcare pe deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase și o defalcare pe următoarele tipuri de operațiuni:

(i)	pregătirea pentru reutilizare;

(ii)	reciclarea;

(iii)

alte operațiuni de valorificare ;

(d)

proporția de deșeuri direcționate către eliminare, exprimată ca procent din totalul deșeurilor generate (73), cu o defalcare pe deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase (74) și o defalcare pe următoarele tipuri de operațiuni:

(i)	incinerarea;

(ii)	depozitarea deșeurilor ;

(iii)

alte operațiuni de eliminare;

(e)	proporția de deșeuri a căror destinație finală este necunoscută, exprimată ca procent din totalul deșeurilor generate.

17.

Întreprinderea trebuie să prezinte cantitatea totală de deșeuri radioactive pe care le generează, în conformitate cu definiția deșeurilor radioactive de la articolul 3 alineatul (7) din Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului (75) (76).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 3 pentru punctul 15 litera (c)

(Produse)

Atunci când prezintă informații în conformitate cu punctul 15 litera (c), întreprinderea trebuie să utilizeze următoarea ecuație:

(a)	pentru produse:

(b)	pentru ambalaj:

AR 4 pentru punctul 16 litera (a)

(Deșeuri)

Atunci când se raportează în conformitate cu punctul 16 litera (a) cu privire la fluxurile de deșeuri , este suficient să se furnizeze o denumire (de exemplu, în conformitate cu lista europeană a deșeurilor prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei) și o indicație a principalelor materiale care sunt incluse în fluxul de deșeuri, cum ar fi biomasa, metalele, mineralele nemetalice, materialele plastice, textilele, materiile prime critice , pământurile rare etc.

AR 5 pentru punctul 16 literele (b)–(d) și punctul 17

(Deșeuri)

Atunci când se raportează în conformitate cu punctul 16 literele (b)-(d) și cu punctul 17, datele trebuie să reflecte greutatea materialului în starea sa inițială și nu trebuie să fie prezentate cu manipulări suplimentare ale datelor, cum ar fi raportarea ca greutate «uscată».

AR 6 pentru punctul 16 litera (c) subpunctul (iii)

(Deșeuri)

O listă a operațiunilor de valorificare se găsește în anexa II la Directiva 2008/98/CE privind deșeurile (Directiva-cadru privind deșeurile). «Alte operațiuni de valorificare» trebuie să respecte definițiile și cerințele din Directiva-cadru privind deșeurile.

Atunci când raportează deșeurile în conformitate cu punctul 16 litera (c) subpunctul (iii), întreprinderea trebuie să specifice, dacă este cazul, care sunt aceste «alte operațiuni de valorificare».

Incinerarea cu valorificare energetică este considerată o «altă operațiune de valorificare» numai atunci când îndeplinește condițiile de la punctul R1 din anexa II «Operațiuni de valorificare» la Directiva-cadru privind deșeurile.

AR 7 pentru punctul 16 litera (d) subpunctul (iii)

(Deșeuri)

O listă a operațiunilor de eliminare se găsește în anexa I la Directiva 2008/98/CE privind deșeurile (Directiva-cadru privind deșeurile).

ESRS S1 – FORȚA DE MUNCĂ PROPRIE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiunea cu alte ESRS tematice

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie

Cerința de prezentare de informații S1-2 – Colaborarea cu forța de muncă proprie și cu reprezentanții lucrătorilor, existența unor canale prin care forța de muncă proprie să își exprime preocupările sau nevoile și abordări în materie de măsuri corective

Cerința de prezentare de informații S1-3 – Acțiuni și resurse legate forța de muncă proprie

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S1-4 – Ținte legate de forța de muncă proprie

Cerința de prezentare de informații S1-5 – Caracteristicile angajaților întreprinderii

Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii

Cerința de prezentare de informații S1-7 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social

Cerința de prezentare de informații S1-8 – Diversitatea de gen la nivelul conducerii superioare

Cerința de prezentare de informații S1-9 – Salarii adecvate

Cerința de prezentare de informații S1-10 – Protecția socială

Cerința de prezentare de informații S1-11 – Persoane cu dizabilități

Cerința de prezentare de informații S1-12 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor

Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de sănătate și siguranță

Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată

Cerința de prezentare de informații S1-15 – Indicatori privind remunerația

Cerința de prezentare de informații S1-16 – Incidente de discriminare și alte incidente privind drepturile omului

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (DR) legate de forța de muncă proprie, în special în ceea ce privește subtemele specificate la punctul 6 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației , se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale, cu excepția:

(a)	cerinței de prezentare de informații („DR”) ESRS S1-5, pe care întreprinderea trebuie să o aplice în cazul în care concluzionează că forța sa de muncă proprie trebuie raportată în urma evaluării semnificației și

(b)	ESRS S1-6, pe care întreprinderea trebuie să îl aplice în cazul în care concluzionează că lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii sunt legați de impacturi, riscuri sau oportunități semnificative.

Filtrul semnificației informațiilor definite la punctul 23 din ESRS 1 Cerințe generale rămâne aplicabil și acestor două DR.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS S1 Forța de muncă proprie dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere toate domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

Prezentul standard ia în considerare instrumentele și convențiile internaționale și europene privind drepturile omului, inclusiv Carta internațională a drepturilor omului; Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale; declarația Organizației Internaționale a Muncii privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și convențiile fundamentale ale OIM; Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap Convenția Europeană a Drepturilor Omului; Carta socială europeană revizuită; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (UE); prioritățile de politică ale UE, astfel cum sunt stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și legislația UE, inclusiv acquis-ul UE în domeniul dreptului muncii.

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme :

(a)	condițiile de muncă (inclusiv salarii adecvate, echilibrul dintre viața profesională și cea privată , timpul de lucru, locuri de muncă sigure, protecția socială );

(b)	dialogul social , libertatea de asociere, comitetele de întreprindere, drepturile de participare ale lucrătorilor și negocierea colectivă ;

(c)	sănătatea și siguranța;

(d)	formare și dezvoltarea competențelor;

(e)	diversitatea și egalitatea de tratament (inclusiv egalitatea de gen, egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap , nediscriminarea, combaterea hărțuirii) și

(f)	alte drepturi ale omului legate de muncă (inclusiv munca copiilor , munca forțată , confidențialitatea și locuințele adecvate).

Forța de muncă proprie a întreprinderii include (i) persoane care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea (« angajați ») și (ii) persoane care, în scopul raportării în temeiul ESRS, sunt denumite « lucrători care nu sunt salariați » în cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii. Acestea din urmă includ persoanele care au contracte cu întreprinderea care raportează pentru furnizarea de forță de muncă («persoane care desfășoară activități independente») sau persoanele puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal «activități de ocupare a forței de muncă» (cod NACE 078). Informațiile privind persoanele denumite «lucrători care nu sunt salariați» din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii în conformitate cu prezentul standard nu trebuie să afecteze statutul acestora în temeiul dreptului muncii aplicabil. Prezentul standard nu vizează lucrătorii din lanțul valoric din amonte sau din aval al întreprinderii. Acești lucrători sunt incluși în ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric.

Definițiile persoanelor care desfășoară activități independente și ale persoanelor puse la dispoziție de întreprinderile care desfășoară în principal «activități de ocupare a forței de muncă» se bazează pe legislația națională. Exemple de lucrători care nu sunt salariați din forța de muncă proprie a întreprinderii care ar putea intra în domeniul de aplicare al forței de muncă proprii sunt:

(a)

lucrătorii independenți din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii, care ar putea include:

(i)	lucrători independenți angajați de întreprindere pentru a desfășura activități care altfel ar fi fost efectuate de un angajat sau într-o zonă publică (de exemplu, pe stradă);

(ii)	lucrătorii independenți angajați de întreprindere pentru a presta o muncă sau un serviciu direct la locul de muncă al unui client al întreprinderii;

(b)

persoanele angajate de o parte terță care desfășoară «activități de ocupare a forței de muncă», care ar putea include persoanele care desfășoară aceeași muncă pe care o desfășoară angajații, cum ar fi cele care țin locul angajaților care sunt temporar absenți sau care pot fi trimiși temporar dintr-un alt stat membru al UE pentru a lucra pentru întreprindere («lucrători detașați»).

Interacțiunea cu alte ESRS tematice

Temele sociale și de mediu interacționează între ele. Punctele de interacțiune dintre ESRS S1 Forța de muncă proprie și celelalte standarde tematice sunt următoarele:

(a)

toate standardele sociale, și anume ESRS S1 Forța de muncă proprie, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, ESRS S3 Comunitățile afectate și ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali, sunt aliniate în ceea ce privește conținutul și structura și sunt legate între ele. ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric acoperă aceleași subteme ca ESRS S1 Forța de muncă proprie pentru lucrătorii din lanțul valoric din amonte și din aval care nu fac parte din forța de muncă proprie a întreprinderii. Prezentările de informații din standardele sociale abordează informațiile semnificative necesare pentru raportarea cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile legate de fiecare grup de părți interesate , inclusiv în ceea ce privește diligența necesară în materie de durabilitate;

(b)	prezentul standard interacționează cu ESRS E1 Schimbările climatice în măsura în care tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice este o sursă de impacturi, riscuri și oportunități pentru ESRS S1 Forța de muncă proprie și

(c)	prezentul standard interacționează cu ESRS E2 Poluare în măsura în care poluarea poate cauza impacturi negative semnificative în ceea ce privește sănătatea și siguranța la locul de muncă.

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie

10.

Întreprinderea trebuie să își descrie politicile pentru gestionarea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie în conformitate cu ESRS 2 GDR-P. Aceasta trebuie să precizeze dacă aceste politici acoperă grupuri specifice din cadrul forței de muncă proprii (de exemplu, angajați care lucrează într-o anumită fabrică sau zonă geografică sau persoane care desfășoară o activitate independentă) sau întreaga forță de muncă proprie.

11.

Întreprinderea trebuie să precizeze dacă politicile sale referitoare la forța de muncă proprie abordează traficul de persoane (77), munca forțată sau munca obligatorie și munca copiilor .

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctul 10

(Politici legate de forța de muncă proprie)

Printre exemplele de aspecte de politică ce trebuie prezentate se numără mijloacele de comunicare pe care întreprinderea le utilizează pentru a-și comunica politicile către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile pentru care sunt relevante, fie pentru că trebuie să le pună în aplicare (de exemplu, angajații , contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, persoanele din cadrul forței de muncă proprii , investitorii).

12.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a abordării generale a întreprinderii în ceea ce privește colaborarea cu forța de muncă proprie , inclusiv disponibilitatea canalelor prin care să își exprime preocupările sau nevoile cum ar fi mecanismele de soluționare a reclamațiilor , și a abordării sale în materie de măsuri corective .

13.

Întreprinderea trebuie să precizeze modul în care colaborează direct cu forța de muncă proprie sau cu reprezentanții lucrătorilor și în ce mod perspectivele forței de muncă proprii contribuie la deciziile sau activitățile menite să gestioneze impacturile reale și potențiale asupra forței de muncă proprii în cursul anului de raportare. Aceasta include:

(a)

modul în care întreprinderea obține informații cu privire la perspectivele forței de muncă proprii care poate fi deosebit de vulnerabilă la impacturi și/sau care este marginalizată (de exemplu, femei, migranți, persoanele cu handicap ) dacă întreprinderea ia măsuri pentru a înțelege aceste perspective și

(b)	acordurile-cadru globale (Global Framework Agreements - GFA ) sau alte rezultate la care întreprinderea a ajuns cu reprezentanții lucrătorilor în ceea ce privește respectarea drepturilor omului pentru forța de muncă proprie, în cazul în care există astfel de acorduri sau rezultate.

14.

Întreprinderea trebuie să descrie canalele aflate la dispoziția forței de muncă proprii pentru a-și aduce preocupările sau nevoile direct în atenția sa și pentru ca acestea să fie abordate. În special, aceasta trebuie să precizeze dacă dispune de un mecanism de soluționare a reclamațiilor (78). De asemenea, aceasta trebuie să explice modul în care evaluează eficacitatea acestor canale.

15.

Întreprinderea trebuie să își descrie abordarea generală și procesele de asigurare a remedierii sau de cooperare în acest sens în cazul în care a determinat sau a contribuit la un impact negativ semnificativ asupra persoanelor din cadrul forței de muncă proprii .

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 2 pentru punctul 13

(Colaborare)

Colaborarea cu forța de muncă proprie a întreprinderii poate lua diferite forme, cum ar fi sesiuni de informare, consultare sau participare, și poate avea loc la intervale diferite.

AR 3 pentru punctul 14

(Mecanism de soluționare a reclamațiilor)

«Criteriile de eficacitate pentru mecanismele extrajudiciare de soluționare a reclamațiilor », astfel cum sunt prevăzute în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, în special principiul 31, pot fi utilizate pentru evaluarea eficacității canalelor.

În cazul în care întreprinderea dispune de politici de protecție a persoanelor care utilizează aceste canale împotriva represaliilor, inclusiv a reprezentanților lucrătorilor , și acestea sunt prezentate în temeiul ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la prezentarea de informații respectivă.

Cerința de prezentare de informații S1-3 – Acțiuni și resurse legate forța de muncă proprie

16.

Întreprinderea trebuie să descrie acțiunile principale și resursele utilizate pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale pozitive și negative semnificative legate de forța de muncă proprie în conformitate cu ESRS 2 GDR-A.

17.

În ceea ce privește impacturile negative semnificative asupra forței de muncă proprii , întreprinderea trebuie să descrie:

(a)

principalele sale acțiuni întreprinse, planificate sau în curs pentru a preveni, a atenua, a opri, a reduce la minimum și a remedia impacturile negative semnificative asupra forței de muncă proprii, inclusiv abordarea sa în situațiile în care apar tensiuni între aceste acțiuni și alte presiuni asupra întreprinderilor și

(b)

modul în care urmărește și evaluează eficacitatea acestor acțiuni în ceea ce privește obținerea de rezultate pentru forța de muncă proprie. Această prezentare de informații poate fi omisă dacă întreprinderea prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor sale în conformitate cu ESRS 2 GDR-T sau GDR-M. În acest caz, este suficientă o trimitere la prezentarea respectivă.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 4 pentru punctul 17

(Acțiuni principale)

Acțiunile întreprinse de întreprindere diferă în funcție de legătura sa cu impactul și de modul în care a identificat acțiunile ca fiind adecvate pentru abordarea impacturilor semnificative.

Această cerință de prezentare de informații se aplică, de asemenea, acțiunilor principale pentru a furniza, a coopera sau a permite remedierea în cazul impacturilor negative reale. Printre acțiunile principale de prevenire, atenuare, oprire, reducere la minimum sau remediere a impacturilor se numără utilizarea diferitelor tipuri de pârghii și/sau acțiunile colective întreprinse prin inițiative multipartite și/sau sectoriale.

AR 5 pentru punctul 17

(Tranziția climatică)

Întreprinderea trebuie să își prezinte acțiunile într-un mod care să le permită utilizatorilor să înțeleagă conexiunile care există între diferite teme în conformitate cu capitolele 3.3 și 9.1 din ESRS 1 Cerințe generale. Acest lucru este valabil pentru măsurile luate pentru a atenua impacturile negative asupra forței de muncă proprii care pot rezulta din tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. De exemplu, reducerea sau concedierea în masă poate avea loc atunci când o fabrică este închisă, iar acest lucru ar putea duce la măsuri precum plasamente în cadrul întreprinderii sau planuri de pensionare anticipată cu impact asupra angajaților .

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S1-4 – Ținte legate de forța de muncă proprie

18.

Întreprinderea trebuie să prezinte ținte calitative și/sau cantitative legate de forța de muncă proprie în conformitate cu ESRS 2 GDR-T.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 6 pentru punctul 18

(Urmărirea performanței)

Colaborarea cu forța de muncă proprie a întreprinderii sau cu reprezentanții lucrătorilor poate contribui la urmărirea și evaluarea de către întreprindere a eficacității acțiunilor sale prezentate în temeiul punctului 17 litera (b), inclusiv la elaborarea de indicatori , la stabilirea țintelor și/sau la urmărirea performanței în raport cu indicatorii și țintele respective.

În special, în ceea ce privește urmărirea performanței, o astfel de colaborare poate contribui la înțelegerea eficacității gestionării de către întreprindere a impacturilor negative semnificative și la identificarea lecțiilor învățate sau a îmbunătățirilor.

Cerința de prezentare de informații S1-5 – Caracteristicile angajaților întreprinderii

19.

Obiectivul acestei DR este de a oferi informații cu privire la abordarea întreprinderii în ceea ce privește practicile de ocupare a forței de muncă, inclusiv securitatea ocupării forței de muncă pentru forța de muncă proprie . Aceasta servește, de asemenea, drept bază pentru calcularea anumitor indicatori cantitativi prevăzuți de alte DR-uri din prezentul standard și oferă informații contextuale pentru acești indicatori.

20.

Întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	numărul total de angajați în funcție de numărul de persoane, defalcat în funcție de gen;

(b)	numărul de angajați în funcție de numărul de persoane pentru fiecare dintre țările în care are cel puțin 50 de angajați și care sunt cele mai mari zece țări în ceea ce privește numărul de angajați;

(c)

numărul total, exprimat ca număr de persoane sau ca echivalent normă întreagă (ENI):

(i)	al angajaților permanenți, cu defalcări în funcție de gen;

(ii)	al angajaților temporari, cu defalcări în funcție de gen;

(iii)

numărul de angajați cu program de lucru negarantat;

(d)	viteza de rotație a angajaților permanenți în perioada de raportare și

(e)	o explicație calitativă în cazul în care există o neconcordanță între informațiile raportate în temeiul literei (a) de mai sus și numărul cel mai reprezentativ raportat în situațiile financiare.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 7 pentru punctul 20 litera (b) (Definirea unor tipuri distincte de angajați)	Definițiile angajaților permanenți, temporari sau cu program de lucru negarantat diferă de la o țară la alta. În cazul în care întreprinderea are angajați în mai multe țări, aceasta trebuie să utilizeze definițiile din legislația națională a țărilor în care se situează angajații pentru a calcula datele la nivel de țară. Datele la nivel de țară se adună apoi pentru a calcula cifrele totale.
AR 8 pentru punctul 20 (Informații privind contextul metodologic)	În conformitate cu ESRS 2 GDR-M, întreprinderea trebuie să prezinte metoda utilizată pentru calcularea și compilarea datelor privind angajații (de exemplu, la sfârșitul anului de raportare sau ca medie) și să furnizeze informații contextuale.
AR 9 pentru punctul 20 litera (a) și punctul 20 litera (b) (Tabele de prezentare – numărul de angajați)	Întreprinderea trebuie să prezinte informațiile solicitate fie într-un format descriptiv, fie în următoarele formate tabelare. Tabelul 1 Model pentru prezentarea informațiilor privind numărul de persoane defalcat în funcție de gen
	Gen		Numărul de angajați (număr de persoane) – perioada de raportare curentă			Numărul de angajați (număr de persoane) – perioada de raportare anterioară
	Masculin
	Feminin
	Altul
	Nedeclarat
	Număr total de angajați
	În unele state membre, este posibil ca persoanele să se înregistreze legal ca având un al treilea gen, care este clasificat ca «altul» în tabelul de mai sus. Cu toate acestea, în cazul în care al treilea gen nu este permis prin lege, întreprinderea poate explica acest lucru și poate indica că nu este aplicabilă categoria «altele». Tabelul 2 Model pentru prezentarea numărului de angajați în funcție de numărul de persoane pentru fiecare dintre țările în care are cel puțin 50 de angajați și care sunt cele mai mari zece țări în ceea ce privește numărul de angajați
	Țara		Numărul de angajați (număr de persoane) – perioada de raportare curentă			Numărul de angajați (număr de persoane) – perioada de raportare anterioară
	Țara A
	Țara B
	Țara C
	Țara D
AR 10 pentru punctul 20 litera (c) (Tabel de prezentare – defalcarea numărului de angajați)	Întreprinderea trebuie să prezinte informațiile fie sub formă de text descriptiv, fie utilizând tabelul următor. Tabelul 3 Model pentru prezentarea informațiilor privind angajații în funcție de tipul de contract, defalcat în funcție de gen (numărul de angajați sau ENI)
	FEMININ	MASCULIN		ALTUL*	NEDECLARAT		TOTAL
	Numărul de angajați permanenți (număr de persoane/ENI) – Perioada de raportare curentă

	Numărul de angajați permanenți (număr de persoane/ENI) – Perioada de raportare anterioară

	Numărul de angajați temporari (număr de persoane/ENI) – Perioada de raportare curentă

	Numărul de angajați temporari (număr de persoane/ENI) – Perioada de raportare anterioară

	Numărul de angajați cu program de lucru negarantat (număr de persoane/ENI)
	nu se aplică	nu se aplică		nu se aplică	nu se aplică
	În unele state membre, este posibil ca persoanele să se înregistreze legal ca având un al treilea gen, care este clasificat ca «altul» în tabelul de mai sus. Cu toate acestea, în cazul în care al treilea gen nu este permis prin lege, întreprinderea poate explica acest lucru și poate indica că nu este aplicabilă categoria «altele».
	În unele țări, contractele cu program de lucru negarantat pot fi considerate contracte permanente sau temporare în conformitate cu legislația națională.
AR 11 pentru punctul 20 litera (d) (Calcularea rotației personalului)	Pentru calcularea rotației angajaților , întreprinderea trebuie să împartă numărul de angajați care părăsesc locul de muncă voluntar sau ca urmare a concedierii, a pensionării sau a decesului în serviciu la numărul mediu de angajați.

Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii

21.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea se bazează pe lucrători care nu sunt salariați ca parte a forței sale de muncă proprii .

22.

Întreprinderea trebuie să prezinte numărul total de lucrători care nu sunt salariați din forța de muncă proprie a întreprinderii.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 12 pentru punctul 22

(Considerații privind semnificația pentru lucrătorii care nu sunt salariați)

Această DR se aplică dacă lucrătorii care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii au legătură cu impacturi, riscuri și oportunități semnificative legate de forța de muncă proprie. Această situație apare dacă lucrătorii care nu sunt salariați sunt esențiali pentru modelul de afaceri al întreprinderii, de exemplu dacă sunt utilizați pentru a oferi muncă flexibilă sau dacă sunt utilizați în procesele de bază. Dependențele de lucrătorii care nu sunt salariați ca urmare a modelului de afaceri pot reprezenta un risc pentru întreprindere, în special în cazul în care dependența de lucrătorii care nu sunt salariați este în creștere, de exemplu din cauza modificărilor reglementărilor privind piața forței de muncă. Utilizarea lucrătorilor care nu sunt salariați poate fi, de asemenea, legată de impacturi negative semnificative dacă lucrătorii care nu sunt salariați reprezintă o proporție substanțială din forța de muncă proprie a întreprinderii sau dacă impacturile negative potențiale sau reale sunt semnificative în raport cu lucrătorii care nu sunt salariați.

AR 13 pentru punctul 22

(Metoda de calcul și utilizarea estimărilor)

Numărul total de lucrători care nu sunt salariați trebuie să se calculeze fie ca număr de persoane, fie ca echivalent normă întreagă (ENI) și să se raporteze fie la sfârșitul perioadei de raportare, fie ca medie pe întreaga perioadă de raportare. Explicarea opțiunilor alese de întreprindere poate constitui o informație contextuală semnificativă.

În cazul în care întreprinderea nu poate raporta cifre exacte, aceasta trebuie să aplice dispozițiile din ESRS 1 Cerințe generale privind estimările.

Cerința de prezentare de informații S1-7 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social

23.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea acoperirii contractelor colective de muncă și a dialogului social pentru angajații întreprinderii.

24.

Întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații în legătură cu negocierile colective :

(a)	procentul din totalul angajaților săi care fac obiectul unor contracte colective de muncă;

(b)

în Spațiul Economic European (SEE), dacă are unul sau mai multe contracte colective de muncă și, în caz afirmativ, procentul total al angajaților săi care fac obiectul unui astfel de contract (unor astfel de contracte) pentru fiecare țară în care are un număr semnificativ de locuri de muncă, care sunt țările SEE menționate la punctul 20 litera (b) de mai sus și

(c)	în afara SEE, procentul angajaților care fac obiectul unor contracte colective de muncă, pe regiuni.

25.

Întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații în legătură cu dialogul social pentru țările SEE:

(a)	procentul de angajați acoperiți de reprezentanții lucrătorilor , raportat la nivel de țară pentru fiecare țară din SEE în care întreprinderea are un număr semnificativ de angajați, calculat în conformitate cu punctul 24 litera (b) de mai sus și

(b)	existența unor acorduri cu angajații săi în vederea reprezentării de către un comitet european de întreprindere (EWC), un comitet de întreprindere al Societas Europaea (SE) sau un comitet de întreprindere Societas Cooperativa Europaea (SCE).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 14 pentru punctul 24 litera (a) (Calcularea acoperirii negocierilor colective)	Procentul angajaților care fac obiectul contractelor colective de muncă se calculează utilizând următoarea formulă, pe baza numărului de angajați:
	Numărul de angajați acoperiți de contracte de negociere colective
	________________________________________________						× 100
	Numărul de angajați
	Angajații din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii care fac obiectul unor contracte colective de muncă sunt persoanele în cazul cărora întreprinderea este obligată să aplice contractul. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care niciunul dintre angajați nu face obiectul unui contract colectiv de muncă, procentul raportat este zero. Un angajat din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii care face obiectul mai multor contracte colective de muncă trebuie să fie luat în calcul o singură dată.
AR 15 pentru punctele 24 și 25 (Tabel de prezentare – acoperirea negocierilor colective)	Întreprinderea trebuie să prezinte informațiile prevăzute la punctul 24 litera (b) și la punctul 24 litera (c) într-un format descriptiv sau utilizând tabelul de mai jos. Tabelul 4 Model de raportare pentru acoperirea negocierilor colective și dialogul social
		Acoperirea negocierilor colective				Dialog social
	Rata de acoperire	Angajați – SEE (pentru țările cu > 50 de angajați incluse în cele mai mari zece țări)		Angajați – din afara SEE		Reprezentarea la locul de muncă (numai SEE) (pentru țările SEE cu > 50 de angajați incluse în cele mai mari zece țări)
		Perioada de raportare curentă	Perioada de raportare anterioară	Perioada de raportare curentă	Perioada de raportare anterioară	Perioada de raportare curentă		Perioada de raportare anterioară
	0-19 %			Regiunea A
	20-39 %	Țara A		Regiunea B
	40-59 %	Țara B				Țara A
	60-79 %					Țara B
	80-100 %
AR 16 pentru punctul 25 litera (a) (Calcularea acoperirii dialogului social)	Pentru calcularea informațiilor prevăzute la punctul 25 litera (a), întreprinderea trebuie să identifice țările din SEE în care are un număr semnificativ de locuri de muncă. Pentru fiecare dintre aceste țări, întreprinderea trebuie să raporteze procentul de angajați care sunt angajați în sedii în care angajații sunt reprezentați de reprezentanți ai lucrătorilor . Termenul «sediu» este definit drept un loc de derulare de operațiuni unde întreprinderea exercită în mod netranzitoriu o activitate economică cu mijloace umane și bunuri. Câteva exemple sunt: o fabrică, o sucursală a unui lanț de vânzare cu amănuntul sau sediul central al unei întreprinderi. Pentru țările în care există un singur sediu, procentul raportat este fie de 100 %, fie de 0 %.
	Numărul de angajați care lucrează în organizații în care există reprezentanți ai ′ lucrătorilor
	______________________________________________						× 100
	Numărul de angajați

Cerința de prezentare de informații S1-8 – Diversitatea de gen la nivelul conducerii superioare

26.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a diversității de gen la nivelul conducerii superioare.

27.

Întreprinderea trebuie să prezinte distribuția pe genuri ca număr (număr de angajați) și procent la nivelul conducerii superioare.

CERINȚE DE APLICARE

AR 17 pentru punctul 27

(Calcularea distribuției pe genuri la nivelul conducerii superioare)

În scopul calculării distribuției pe genuri la nivelul conducerii superioare, «conducerea superioară» este definită ca situându-se cu unul și două niveluri sub nivelul organelor de administrație și de supraveghere. Alternativ, întreprinderea poate utiliza propria definiție a «conducerii superioare», caz în care trebuie să prezinte definiția pe care a utilizat-o.

Cerința de prezentare de informații S1-9 – Salarii adecvate

28.

Obiectivul acestei DR este de a permite să se înțeleagă dacă angajații întreprinderii primesc sau nu un salariu adecvat și valoarea de referință pe care întreprinderea o utilizează pentru evaluarea sa.

29.

Întreprinderea trebuie să prezinte dacă angajații săi primesc sau nu un salariu adecvat și valoarea de referință sau valorile de referință pe care le utilizează pentru a stabili salariile adecvate, indicând țările pentru care se utilizează o anumită valoare de referință. În cazul în care angajații nu primesc un salariu adecvat, întreprinderea trebuie să prezinte țările și procentul angajaților în cauză.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 18 pentru punctul 29

(Salarii adecvate)

În cazul în care toți angajații primesc un salariu adecvat , precizarea acestui lucru și a valorilor de referință utilizate pentru evaluarea sa sunt suficiente pentru a îndeplini această cerință.

AR 19 pentru punctul 29

(Calcularea salariului adecvat)

Baza acestui calcul este salariul cel mai mic din rândul angajaților întreprinderii, cu excepția stagiarilor și a ucenicilor. Aceasta înseamnă salariul de bază plus orice plăți suplimentare fixe care sunt garantate tuturor angajaților. Salariul cel mai mic este luat în considerare separat pentru fiecare țară în care își desfășoară activitatea întreprinderea, cu excepția cazului în care salariul adecvat sau salariul minim relevant este definit la nivel subnațional.

AR 20 pentru punctul 29

(Valori de referință pentru salariul adecvat)

Valoarea de referință a salariului adecvat utilizată pentru comparația cu salariul cel mai mic nu trebuie să fie mai mică de:

(a)	în UE: nivelul salarial stabilit prin negocieri colective sau salariul minim prevăzut de lege stabilit în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în UE;

(b)

în afara UE:

(i)	salariul minim adecvat, stabilit prin legislație sau prin negocieri colective, care asigură un nivel de trai decent, ținând seama de principiile OIM privind estimarea unui venit de subzistență ca nivel minim (fără a aduce atingere unor standarde mai ridicate de adecvare a salariului); sau

(ii)	orice estimare a venitului de subzistență, inclusiv estimările elaborate de OIM sau de o instituție mandatată de autoritățile publice din țara în care își au sediul lucrătorii, care ține seama de principiile OIM privind estimarea unui venit de subzistență.

Cerința de prezentare de informații S1-10 – Protecția socială

30.

Obiectivul acestei DR este de a permite să se înțeleagă dacă angajații întreprinderii beneficiază de protecție socială împotriva pierderilor de venit cauzate de evenimente majore de viață și, în caz contrar, țările în care acest lucru nu este valabil.

31.

În cazul în care angajații întreprinderii nu beneficiază de protecție socială prin programe publice sau prin beneficii oferite de întreprinderea însăși, aceasta trebuie să prezinte țările în care își desfășoară activitatea în care următoarele evenimente majore de viață nu sunt acoperite de programele de protecție socială existente:

(a)

boală;

(b)	șomaj, începând cu data de la care angajatul lucrează pentru întreprindere;

(c)	vătămare la locul de muncă și dizabilitate dobândită și

(d)	concediu de maternitate.

Cerința de prezentare de informații S1-11 – Persoane cu dizabilități

32.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a măsurii în care persoanele cu dizabilități sunt incluse în rândul angajaților întreprinderii.

33.

Întreprinderea trebuie să prezinte procentul de persoane cu dizabilități din rândul angajaților săi care fac obiectul unor restricții legale privind colectarea datelor.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 21 pentru punctul 33

(Colectarea datelor pentru persoanele cu handicap)

DR privind persoanele cu handicap impune întreprinderii să raporteze numai datele care pot fi colectate în mod legal. Statutul de persoană cu dizabilități depinde de definițiile juridice naționale, dar întreprinderea poate utiliza aceeași definiție în diferitele țări în care își desfășoară activitatea sau poate utiliza definițiile naționale aplicabile.

În conformitate cu ESRS 2 GDR-M, întreprinderea trebuie să prezinte metodologia de calcul, tipurile de date și sursele utilizate ca date de intrare. Acestea pot consta, de exemplu, în sondaje voluntare în rândul angajaților sau în informații din cotele obligatorii de persoane cu handicap raportate de întreprindere.

Cerința de prezentare de informații S1-12 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor

34.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea activităților de formare și de dezvoltare a competențelor care au fost oferite angajaților , în contextul creșterii profesionale continue, pentru a îmbunătăți competențele lor și pentru a facilita o capacitate continuă de inserție profesională.

35.

Întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații pentru perioada de raportare:

(a)	procentul angajaților care au participat la evaluări formalizate ale performanței și ale evoluției carierei și

(b)	numărul mediu de ore de formare per angajat.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 22 pentru punctul 35 litera (a)

(Calcularea analizei performanței)

O evaluare formalizată a performanței și a dezvoltării carierei este definită ca o revizuire bazată pe criterii cunoscute de angajat și de superiorul (superiorii) său (săi) ierarhic (ierarhici), efectuată cu informarea angajatului cel puțin o dată pe an. Aceasta poate include o evaluare efectuată de superiorul ierarhic direct al angajatului, de colegii săi sau de o gamă mai largă de angajați. Evaluarea poate implica și departamentul de resurse umane. Pentru a prezenta informațiile prevăzute la punctul 35 litera (a), întreprinderea trebuie să utilizeze la numitor cifrele privind numărul de angajați din ESRS S1-5 după cum urmează:

AR 23 pentru punctul 35 litera (b)

(Calcularea numărului mediu de ore de formare)

Numărul mediu de ore de formare prevăzut la punctul 35 litera (b) se calculează după cum urmează: numărul total de ore de formare oferite angajaților și finalizate de aceștia împărțit la numărul total de angajați. Pentru calcularea numărului mediu total de ore de formare, se utilizează cifrele privind numărul total de angajați raportate în ESRS S1-5.

Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de sănătate și siguranță

36.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea acoperirii, a calității și a performanței sistemului de gestionare a securității și sănătății la locul de muncă instituit pentru a preveni accidentele de muncă, îmbolnăvirile și decesele.

37.

Întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informații pentru perioada de raportare:

(a)	procentul persoanelor din forța de muncă proprie care sunt acoperite de sistemul de gestionare a securității și sănătății la locul de muncă al întreprinderii pe baza cerințelor legale și/sau a standardelor sau orientărilor recunoscute (79);

(b)

sub rezerva restricțiilor legale, suma dintre:

(i)	numărul de decese cauzate de accidente de muncă ce pot fi înregistrate în rândul tuturor persoanelor din forța de muncă proprie a întreprinderii, precum și în rândul lucrătorilor care lucrează la amplasamentele întreprinderii, dar care nu fac parte din forța de muncă proprie și

(ii)	numărul de decese cauzate de boli profesionale care pot fi înregistrate în rândul angajaților săi;

(c)	numărul și rata accidentelor de muncă care pot fi înregistrate (80);

(d)	în ceea ce privește angajații întreprinderii, numărul cazurilor de boli legate de muncă care pot fi înregistrate, sub rezerva restricțiilor legale privind colectarea datelor și

(e)	în ceea ce privește angajații întreprinderii, numărul de zile pierdute din cauza accidentelor de muncă care pot fi înregistrate și a bolilor profesionale care pot fi înregistrate (81).

În cazul în care întreprinderea evaluează ESRS S1-6 ca fiind semnificativ, aceasta trebuie să includă în informațiile prevăzute la litera (b) punctul (i) și la litera (c) și cazurile din rândul lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii. Dacă este cazul, aceasta trebuie să defalce aceste informații între angajați și lucrători care nu sunt salariați.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 24 pentru punctul 37 litera (a)

(Acoperirea sistemului de gestionare a securității și sănătății la locul de muncă)

Procentul din forța de muncă proprie a întreprinderii care este acoperit de sistemul său de gestionare a securității și sănătății la locul de muncă trebuie să fie prezentat pe baza numărului de angajați, și nu pe baza echivalentului normă întreagă.

AR 25 pentru punctul 37 litera (c)

(Calcularea accidentelor de muncă ce pot fi înregistrate)

La calcularea ratei accidentelor de muncă ce pot fi înregistrate , întreprinderea trebuie să împartă numărul de cazuri la numărul total de ore lucrate de persoanele din forța de muncă proprie , înmulțit cu 1 000 000. Aceasta reprezintă numărul de cazuri la un milion de ore lucrate și corespunde aproximativ numărului total de ore lucrate de 500 de lucrători cu normă întreagă într-un an.

În cazul în care legislația națională din țările în care lucrează angajații întreprinderii definește «accidentele de muncă» într-un mod diferit de definiția din glosarul ESRS a «accidentului de muncă care poate fi înregistrat», întreprinderea poate utiliza definiția națională. În acest caz, ea trebuie să prezinte acest fapt în conformitate cu ESRS 2 GDR-M.

În cazul în care întreprinderea utilizează estimări, aceasta trebuie să utilizeze orele de lucru normale sau standard, luând în considerare drepturile la perioade de concediu plătit de la locul de muncă (de exemplu, concedii plătite, concedii medicale plătite, sărbători legale) și să explice acest lucru în informațiile prezentate.

AR 26 pentru punctul 37 litera (c)

(Decese cauzate de accidente de muncă care pot fi înregistrate)

Sunt incluse în această cifră decesele care rezultă din accidente de muncă care pot fi înregistrate .

AR 27 pentru punctul 37 litera (d)

(Cazuri de boli legate de muncă care pot fi înregistrate)

«Cazurile de boli legate de muncă care pot fi înregistrate» de la punctul 37 litera (d) se referă la cazurile de boli legate de muncă cu privire la care întreprinderea a fost informată de către persoanele afectate, agențiile de compensare sau profesioniștii din domeniul sănătății sau la cazurile pe care le-a identificat prin supraveghere medicală în cursul perioadei de raportare. În acest context, afecțiunile musculo-scheletice legate de muncă sunt incluse în categoria bolilor legate de muncă (și nu în categoria accidentelor de muncă).

AR 28 pentru punctul 37 litera (e)

(Zile pierdute)

Numărul de zile pierdute trebuie să includă prima zi completă și ultima zi de absență. Pentru numărare se utilizează zile calendaristice. Prin urmare zilele în care persoana afectată nu este programată să lucreze (de exemplu, la sfârșit de săptămână, sărbători legale) vor fi considerate zile pierdute.

Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată

38.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a dreptului angajaților întreprinderii de a lua concediu din motive familiale , care include concediul de maternitate, concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul de îngrijire.

39.

Întreprinderea trebuie să prezinte procentul de angajați care au dreptul să beneficieze de concediu din motive familiale în cursul perioadei de raportare.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 29 pentru punctul 39

(Dreptul la concediu din motive familiale)

În cazul în care toți angajații întreprinderii au dreptul la toate cele patru tipuri de concediu din motive familiale prin intermediul politicii sociale și/sau al contractelor colective de muncă , este suficient să se prezinte procentul total pentru a se respecta punctul 39. Informațiile contextuale, în conformitate cu ESRS 2 GDR-M, pot aborda tipurile de drepturi la concediu din motive familiale, de exemplu, în cazul în care angajații întreprinderii au dreptul doar la două dintre cele patru tipuri.

AR 30 pentru punctul 39

(Angajați care au dreptul la concediu din motive familiale)

În sensul punctului 39, angajații care au dreptul la concediu din motive familiale sunt cei care intră sub incidența reglementărilor, a politicilor organizaționale, a acordurilor, a contractelor sau a negocierilor colective care conțin drepturi la concediu din motive familiale.

Cerința de prezentare de informații S1-15 – Indicatori privind remunerația

40.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați în rândul angajaților întreprinderii și a nivelului inegalității de remunerare din cadrul întreprinderii.

41.

Întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	diferența de remunerare între femei și bărbați, definită ca diferența dintre nivelurile medii de remunerare între angajații de sex feminin și cei de sex masculin, exprimată ca procent din nivelul mediu de remunerare al angajaților de sex masculin (82), și

(b)	raportul dintre remunerația totală anuală pentru angajatul cu cea mai mare remunerație și remunerația mediană anuală totală pentru toți angajații (excluzând angajatul cu cea mai mare remunerație) (83).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 31 pentru punctul 41 litera (a)

(Calcularea diferenței de remunerare între femei și bărbați)

Prezentarea de informații privind diferența de remunerare între femei și bărbați în conformitate cu punctul 41 litera (a) trebuie să includă nivelul remunerației brute pe oră a tuturor angajaților de sex masculin și feminin și se calculează după cum urmează:

(Nivelul mediu de remunerare pe oră brut al angajaților de sex masculin – nivelul mediu de remunerare pe oră brut al angajaților de sex feminin)

_______________________________________________________

× 100

Nivelul mediu de remunerare pe oră brut al angajaților de sex masculin

AR 32 pentru punctul 41 litera (a)

(Calcularea diferenței de remunerare între femei și bărbați)

Atunci când compilează informațiile prevăzute la punctul 41 litera (a), întreprinderea trebuie:

(a)	să includă toți angajații de sex masculin și feminin;

(b)	să includă salariul de bază obișnuit și

(c)	să includă orice altă remunerație pusă la dispoziția tuturor angajaților, în numerar sau în natură, pe care angajatul o primește direct sau indirect (componente complementare sau variabile) de la angajatorul său pentru munca prestată.

AR 33 pentru punctul 41 litera (a)

(Disparitatea salarială de gen în formă neajustată)

Punctul 41 litera (a) impune prezentarea disparității salariale de gen în formă neajustată, care măsoară diferența globală de remunerare medie dintre angajații de sex masculin și cei de sex feminin, dar nu ține seama de factori specifici care pot explica și mai mult aceste diferențe de remunerare. Disparitatea salarială de gen în formă neajustată pe categorii de angajați și/sau defalcată pe țări poate furniza informații contextuale suplimentare care completează disparitate salarială de gen în formă neajustată.

AR 34 pentru punctul 41 literele (a) și (b)

(Informații privind contextul metodologic)

În conformitate cu ESRS 2 GDR-M, întreprinderea trebuie să prezinte metodologia pe care a utilizat-o pentru compilarea datelor și/sau modul în care au fost compilate datele.

AR 35 pentru punctul 41 litera (b)

(Calculul remunerației totale anuale)

Atunci când compilează informațiile prevăzute la punctul 41 litera (a), întreprinderea trebuie:

(a)	să includă toți angajații ;

(b)	să includă salariul de bază, care reprezintă suma compensației bănești garantate, pe termen scurt și nevariabile;

(c)

să includă, în funcție de politicile de remunerare ale întreprinderii, toate elementele următoare:

(i)	prestații în numerar, cum ar fi indemnizațiile în numerar, primele, comisioanele, participarea la profit în numerar și alte forme de plăți în numerar variabile;

(ii)	prestații în natură, cum ar fi autoturismele, asigurări private de sănătate, asigurări de viață, programe de wellness și

(iii)

valoarea justă totală a tuturor stimulentelor anuale pe termen lung (de exemplu, acordarea de opțiuni pe acțiuni, acțiuni sau unități restricționate, acțiuni sau unități de performanță, instrumentele legate de acțiuni, drepturi aferente aprecierii acțiunilor și plăți în numerar pe termen lung);

(d)	să aplice următoarea formulă pentru raportul remunerației totale anuale :

Remunerația anuală totală a persoanei cel mai bine plătite din cadrul întreprinderii

________________________________________________________

Remunerația anuală totală medie a angajaților (excluzând persoana cel mai bine plătită)

Cerința de prezentare de informații S1-16 – Incidente de discriminare și alte incidente privind drepturile omului

42.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a măsurii în care incidentele de discriminare și alte incidente privind drepturile omului afectează forța de muncă proprie a întreprinderii.

43.

Pentru subtemele semnificative, întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)

sub rezerva reglementărilor relevante privind protecția vieții private, numărul de incidente fundamentate de discriminare la locul de muncă pe motive de gen, rasă sau origine etnică, naționalitate, religie sau convingeri, handicap, vârstă, orientare sexuală sau alte forme relevante de discriminare , inclusiv hărțuire , identificate în perioada de raportare (84);

(b)

sub rezerva reglementărilor relevante privind protecția vieții private, numărul de incidente fundamentate privind drepturile omului legate de forța de muncă proprie identificate în perioada de raportare, cu excepția celor legate de discriminare, care sunt raportate în conformitate cu punctul 43 litera (a) (85); și

(c)	valoarea totală a amenzilor, a sancțiunilor și a compensațiilor recunoscute în cursul perioadei de raportare în situațiile financiare pentru incidentele de discriminare și alte incidente privind drepturile omului.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 36 pentru punctul 43 litera (b)

(Incidente privind drepturile omului)

Incidentele privind drepturile omului care fac obiectul acestei prezentări de informații sunt cele care se referă la nerespectarea drepturilor omului recunoscute la nivel internațional, astfel cum sunt definite la articolul 29b alineatul (2) litera (b) punctul (iii) din Directiva (UE) 2022/2464 (CSRD). Prin aceste incidente se înțelege numărul de cazuri fundamentate înregistrate de întreprindere cu privire la:

(a)	procedurile judiciare și extrajudiciare (cum ar fi cauzele în fața instanțelor naționale, medierea și plângerile depuse la punctele de contact naționale pentru întreprinderile multinaționale ale OCDE) și

(b)	alte incidente, inclusiv cele pe care le-a identificat prin procesele sale interne.

În scopul acestei prezentări de informații, trebuie raportate numai cazurile fundamentate și verificate. Un caz este fundamentat atunci când este dovedit prin informații obiective, factuale și verificabile. Un caz este verificat atunci când o instanță, OCDE sau o autoritate administrativă a constatat în mod oficial că respectivul caz a avut loc. Nu toate procedurile judiciare sau extrajudiciare în curs și nu toate celelalte instanțe înregistrate de întreprindere sunt în mod necesar cazuri fundamentate.

AR 37 pentru punctul 43 litera (a)

(Incidente de discriminare)

Incidentele de discriminare care fac obiectul acestei prezentări de informații sunt cele care se referă la discriminare . Prin aceste incidente se înțelege numărul de cazuri fundamentate înregistrate de întreprindere cu privire la:

(a)	procedurile judiciare și extrajudiciare (cum ar fi cauzele în fața instanțelor naționale, medierea și plângerile depuse la punctele de contact naționale pentru întreprinderile multinaționale ale OCDE) și

(b)	alte incidente, inclusiv cele pe care le-a identificat prin procesele sale interne.

AR 38 pentru punctul 43 literele (a) și (b)

(Incidente privind drepturile omului și incidente de discriminare)

Atunci când aplică filtrul semnificației informațiilor (punctul 23 din ESRS 1 Cerințe generale) informațiilor privind incidentele menționate la punctul 43 literele (a) și (b), evaluarea întreprinderii se bazează în principal pe gravitatea impacturilor asupra forței de muncă proprii .

AR 39 pentru punctul 43

(Incidente privind drepturile omului și incidente de discriminare)

În cazul în care întreprinderea consideră că modificările privind incidentele privind drepturile omului și incidentele de discriminare sunt relevante pentru înțelegerea eficacității și a disponibilității canalelor de exprimare a preocupărilor sau a nevoilor , inclusiv a mecanismelor de soluționare a reclamațiilor , aceasta poate face trimitere la punctul 43 litera (b) și la punctul 14.

În conformitate cu ESRS 2 GDR-M, întreprinderea trebuie să prezinte metodologia pe care a utilizat-o pentru compilarea datelor privind incidentele menționate la punctul 43 literele (a) și (b).

AR 40 pentru punctul 43 literele (a) și (b)

(Măsuri corective sau acțiuni legate de incidentele prezentate)

Modul în care întreprinderea a abordat sau abordează incidentele menționate la punctul 43 literele (a) și (b) poate face obiectul trimiterii la informațiile prezentate în conformitate cu ESRS S1-3.

AR 41 pentru punctul 43 litera (c)

(Conectivitatea cu datele din situațiile financiare)

Această cifră provine din valoarea monetară recunoscută în situațiile financiare și trebuie prezentată în conformitate cu ESRS 1 punctele 115 și 116. «Amenzi, sancțiuni și compensații» se referă la cele impuse întreprinderii prin proceduri judiciare și extrajudiciare.

ESRS S2 – LUCRĂTORII DIN LANȚUL VALORIC

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiunea cu alte ESRS tematice

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S2-1 – Politici legate de lucrătorii din lanțul valoric

Cerința de prezentare de informații S2-2 – Colaborarea lucrătorii din lanțul valoric, existența unor canale prin care lucrătorii din lanțul valoric să își exprime preocupările sau nevoile și abordări în materie de măsuri corective

Cerința de prezentare de informații S2-3 – Acțiuni și resurse legate de lucrătorii din lanțul valoric

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S2-4 – Ținte legate de lucrătorii din lanțul valoric

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (DR) legate de lucrătorii din lanțul valoric, în special în ceea ce privește subtemele specificate la punctul 6 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației, se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere toate domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

Prezentul standard ia în considerare instrumentele și convențiile internaționale și europene privind drepturile omului, inclusiv Carta internațională a drepturilor omului; Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale; declarația Organizației Internaționale a Muncii privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și convențiile fundamentale ale OIM; Convenția Națiunilor Unite privind persoanele cu handicap; Convenția europeană a drepturilor omului și Carta socială europeană revizuită și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme :

(a)	condițiile de muncă (inclusiv salarii adecvate, echilibrul dintre viața profesională și cea privată , timpul de lucru, locuri de muncă sigure, protecția socială );

(b)	dialogul social , libertatea de asociere, comitetele de întreprindere, drepturile de participare ale lucrătorilor și negocierea colectivă ;

(c)	sănătatea și siguranța;

(d)	formare și dezvoltarea competențelor;

(e)	diversitatea și egalitatea de tratament (inclusiv egalitatea de gen, egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap , nediscriminarea, combaterea hărțuirii) și

(f)	alte drepturi ale omului legate de muncă (inclusiv munca copiilor, munca forțată , confidențialitatea, locuințele adecvate și apa și salubritatea).

Prezentul standard vizează toți lucrătorii din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii care sunt sau pot fi afectați în mod semnificativ de întreprindere. Aceste impacturi pot fi legate de operațiunile proprii ale întreprinderii sau de lanțul său valoric din amonte și din aval. Acestea includ impacturile legate de produsele și serviciile întreprinderii, precum și de relațiile sale de afaceri . Prezentul standard vizează lucrătorii care nu sunt incluși în domeniul de aplicare al « forței de muncă proprii », astfel cum se prevede în ESRS S1 Forța de muncă proprie [persoanele care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea (« angajați ») și persoanele care, în scopul raportării în temeiul ESRS, sunt denumite « lucrători care nu sunt salariați » în cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii].

Exemple de lucrători care ar putea intra în domeniul de aplicare al prezentului standard sunt:

(a)	lucrători ai serviciilor externalizate care lucrează la locul de muncă al întreprinderii (de exemplu, lucrători terți din serviciul de alimentație publică sau lucrători ai serviciilor de pază);

(b)	lucrătorii unui furnizor contractat de întreprindere care lucrează la sediul furnizorului utilizând metodele de lucru ale furnizorului sau lucrătorii unei entități «din aval» care achiziționează bunuri sau servicii de la întreprindere;

(c)	lucrători ai unui furnizor de echipamente al întreprinderii care efectuează, la un loc de muncă controlat de întreprindere, întreținerea periodică a echipamentelor furnizorului, astfel cum se prevede în contractul dintre furnizorul de echipamente și întreprindere și

(d)	lucrători din lanțul de aprovizionare mai detaliat care extrag produse de bază care sunt apoi prelucrate în componente care intră în produsele întreprinderii.

Interacțiunea cu alte ESRS tematice

Temele sociale și de mediu interacționează între ele. Punctele de interacțiune dintre ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric și celelalte standarde tematice sunt următoarele:

(a)

toate standardele sociale, și anume ESRS S1 Forța de muncă proprie, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, ESRS S3 Comunitățile afectate și ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali, sunt aliniate în ceea ce privește conținutul și structura și sunt legate între ele. ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric acoperă aceleași subteme ca ESRS S1 Forța de muncă proprie pentru lucrătorii din lanțul valoric din amonte și din aval care nu fac parte din forța de muncă proprie a întreprinderii. Prezentările de informații din standardele sociale abordează informațiile semnificative necesare pentru raportarea cu privire la impacturile asupra oamenilor , riscurile și oportunitățile legate de fiecare grup de părți interesate , inclusiv în ceea ce privește diligența necesară în materie de durabilitate;

(b)	prezentul standard interacționează cu ESRS E1 Schimbările climatice în măsura în care tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice este o sursă de impacturi, riscuri și oportunități pentru ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric și

(c)	prezentul standard interacționează cu ESRS E2 Poluare în măsura în care poluarea poate cauza impacturi negative semnificative în ceea ce privește sănătatea și siguranța la locul de muncă.

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S2-1 – Politici legate de lucrătorii din lanțul valoric

10.

Întreprinderea trebuie să își descrie politicile pentru gestionarea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților legate de lucrătorii din lanțul valoric în conformitate cu ESRS 2 GDR-P. Aceasta trebuie să precizeze dacă aceste politici acoperă grupuri specifice de lucrători din lanțul valoric (de exemplu, anumite grupe de vârstă sau lucrătorii dintr-o anumită fabrică sau țară) sau toți lucrătorii din lanțul valoric.

11.

Întreprinderea trebuie să precizeze dacă politicile sale în ceea ce privește lucrătorii din lanțul valoric abordează traficul de persoane (86), munca forțată sau munca obligatorie și munca copiilor .

12.

Întreprinderea trebuie să precizeze, de asemenea, dacă are un cod de conduită al furnizorilor (87).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctul 10

(Politici legate de lucrătorii din lanțul valoric)

13.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a abordării generale a întreprinderii în ceea ce privește colaborarea cu lucrătorii din lanțul valoric , inclusiv disponibilitatea canalelor prin care să își exprime preocupările sau nevoile cum ar fi mecanismele de soluționare a reclamațiilor , și a abordării sale în materie de măsuri corective .

14.

Întreprinderea trebuie să prezinte modul în care colaborează direct cu lucrătorii din lanțul valoric , cu reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili și modul în care perspectivele lucrătorilor din lanțul valoric contribuie la deciziile sau activitățile sale care vizează gestionarea impacturilor reale și potențiale asupra lucrătorilor din lanțul valoric în cursul anului de raportare. Aceasta include:

(a)

modul în care întreprinderea obține informații cu privire la perspectivele lucrătorilor din lanțul valoric care pot fi deosebit de vulnerabili la impacturi și/sau care sunt marginalizați (de exemplu, lucrători femei, lucrători migranți, lucrători cu handicap) dacă întreprinderea ia măsuri pentru a înțelege aceste perspective și

(b)	orice acorduri-cadru globale (GFA) sau alte rezultate la care întreprinderea a ajuns cu reprezentanții lucrătorilor din lanțul valoric în ceea ce privește respectarea drepturilor omului.

15.

Întreprinderea trebuie să descrie canalele aflate la dispoziția lucrătorilor din lanțul valoric pentru a-și aduce preocupările sau nevoile direct în atenția sa și pentru ca acestea să fie abordate. În special, aceasta trebuie să precizeze dacă dispune de un mecanism de soluționare a reclamațiilor (88). De asemenea, aceasta trebuie să explice modul în care evaluează eficacitatea acestor canale.

16.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 2 pentru punctul 14

(Colaborare)

Colaborarea cu lucrătorii din lanțul valoric poate lua diferite forme, cum ar fi sesiuni de informare, consultare sau participare, și poate avea loc la intervale diferite.

AR 3 pentru punctul 15

(Mecanism de soluționare a reclamațiilor)

În cazul în care întreprinderea dispune de politici de protecție a persoanelor care utilizează aceste canale împotriva represaliilor și acestea sunt prezentate în temeiul ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la prezentarea de informații respectivă.

Cerința de prezentare de informații S2-3 – Acțiuni și resurse legate de lucrătorii din lanțul valoric

17.

Întreprinderea trebuie să descrie acțiunile principale și resursele utilizate pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale pozitive și negative semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric în conformitate cu ESRS 2 GDR-A.

18.

În ceea ce privește impacturile negative semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric , întreprinderea trebuie să descrie:

(a)

principalele sale acțiuni întreprinse, planificate sau în curs pentru a preveni, a atenua, a opri, a reduce la minimum și a remedia impacturile negative semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric, inclusiv abordarea sa în situațiile în care apar tensiuni între aceste acțiuni și alte presiuni asupra întreprinderilor (de exemplu, în domeniul achizițiilor publice sau al vânzărilor) și

(b)

modul în care urmărește și evaluează eficacitatea acestor acțiuni în ceea ce privește obținerea de rezultate pentru lucrătorii din lanțul valoric. Această prezentare de informații poate fi omisă dacă întreprinderea prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor sale în conformitate cu ESRS 2 GDR-T sau GDR-M. În acest caz, este suficientă o trimitere la prezentarea respectivă.

19.

Pentru subtemele evaluate ca fiind semnificative pentru prezentul standard, sub rezerva reglementărilor relevante privind confidențialitatea, întreprinderea trebuie să prezinte incidentele privind drepturile omului legate de lucrătorii din lanțul valoric și identificați în perioada de raportare (89).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 4 pentru punctul 18

(Acțiuni principale)

Această DR se aplică, de asemenea, acțiunilor principale pentru a furniza, a coopera sau a permite remedierea în cazul impacturilor negative reale. Printre acțiunile principale de prevenire, atenuare, oprire, reducere la minimum sau remediere a impacturilor se numără utilizarea diferitelor tipuri de pârghii sau acțiunile colective întreprinse prin inițiative multipartite și/sau sectoriale.

AR 5 pentru punctul 18

(Tranziția climatică)

Întreprinderea trebuie să își prezinte acțiunile într-un mod care să permită înțelegerea conexiunilor care există între diferite teme în conformitate cu capitolele 3.3 și 9.1 din ESRS 1 Cerințe generale. Acest lucru este valabil pentru măsurile luate pentru a atenua impacturile negative asupra lucrătorilor din lanțul valoric care rezultă din tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. De exemplu, inovarea și restructurarea pot duce la închiderea minelor sau la intensificarea extracției mineralelor necesare pentru tranziția către o economie durabilă. În schimb, inițiative precum actualizarea practicilor de achiziție sau formarea lucrătorilor din lanțul de aprovizionare pot avea impacturi pozitive. Alte exemple includ evoluțiile externe curente și/sau preconizate care influențează dependențele care sunt surse de riscuri pentru tranziția justă.

AR 6 pentru punctul 19

(Incidente privind drepturile omului)

(a)	procedurile judiciare și extrajudiciare (cum ar fi cauzele în fața instanțelor naționale, medierea, plângerile depuse la punctele de contact naționale pentru întreprinderile multinaționale ale OCDE) și

(b)	alte incidente, inclusiv cele pe care le-a identificat prin procesele sale interne.

AR 7 pentru punctul 19

(Incidente privind drepturile omului)

Atunci când aplică filtrul semnificației informațiilor (punctul 23 din ESRS 1 Cerințe generale) informațiilor privind incidentele menționate la punctul 19, evaluarea întreprinderii se bazează în principal pe gravitatea impacturilor asupra lucrătorilor din lanțul său valoric .

AR 8 pentru punctul 19

(Incidente privind drepturile omului)

Întreprinderea nu are obligația de prezenta o listă a fiecărui eveniment legat de drepturile omului și poate agrega informațiile furnizate, de exemplu în funcție de tipurile relevante de incidente și/sau de lucrătorii din lanțul valoric afectați.

AR 9 pentru punctul 19

(Trimiteri)

În cazul în care întreprinderea consideră că modificările privind incidentele legate de drepturile omului sunt relevante pentru înțelegerea eficacității și a disponibilității canalelor de exprimare a preocupărilor sau a nevoilor , inclusiv a mecanismelor de soluționare a reclamațiilor , aceasta poate face trimitere la punctul 19 și la punctul 15.

Modul în care întreprinderea a abordat sau abordează incidentele legate de drepturile omului poate face obiectul trimiterii la informațiile prezentate în conformitate cu punctul 18.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S2-4 – Ținte legate de lucrătorii din lanțul valoric

20.

Întreprinderea trebuie să prezinte ținte calitative sau cantitative legate de lucrătorii din lanțul valoric în conformitate cu ESRS 2 GDR-T.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 10 pentru punctul 20

(Urmărirea performanței)

Colaborarea cu lucrătorii din lanțul valoric și reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili , poate contribui la urmărirea și evaluarea de către întreprindere a eficacității acțiunilor sale prezentate în temeiul punctului 18 litera (b), inclusiv la elaborarea de indicatori , la stabilirea de ținte/sau la urmărirea performanței în raport cu respectivii indicatori și ținte .

ESRS S3 – COMUNITĂȚILE AFECTATE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiunea cu alte ESRS tematice

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate

Cerința de prezentare de informații S3-2 – Colaborarea cu comunitățile afectate, existența unor canale prin care comunitățile afectate să își exprime preocupările sau nevoile și abordări în materie de măsuri corective

Cerința de prezentare de informații S3-3 – Acțiuni și resurse legate de comunitățile afectate

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S3-4 – Ținte legate de comunitățile afectate

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (DR) legate de comunitățile afectate, în special în ceea ce privește sub temele specificate la punctul 6 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației, se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS S3 Comunitățile afectate dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere toate domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme:

(a)	drepturile economice, sociale și culturale ale comunităților (inclusiv impacturile legate de terenuri, impacturile legate de securitate, locuințe și alimente adecvate, apă și salubritate)

(b)	drepturile civile și politice ale comunităților (inclusiv libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, impactul asupra apărătorilor drepturilor omului) și

(c)	drepturile populațiilor indigene [inclusiv consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză (FPIC) , autodeterminarea, drepturile culturale].

Interacțiunea cu alte ESRS tematice

Temele sociale și de mediu interacționează între ele. Punctele de interacțiune dintre ESRS S3 Comunitățile afectate și celelalte standarde tematice sunt următoarele:

(a)

toate standardele sociale, și anume ESRS S1 Forța de muncă proprie, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, ESRS S3 Comunitățile afectate și ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali, sunt aliniate în ceea ce privește conținutul și structura și sunt legate între ele. Prezentările de informații din standardele sociale abordează informațiile semnificative necesare pentru raportarea cu privire la impacturile asupra oamenilor , riscurile și oportunitățile legate de fiecare grup de părți interesate , inclusiv în ceea ce privește diligența necesară în materie de durabilitate și

(b)

prezentul standard este legat de standardele de mediu (ESRS E1-E5), deoarece impacturile asupra comunităților afectate pot rezulta din impacturile, riscurile și oportunitățile de mediu pe care întreprinderea le prezintă în temeiul standardelor respective. De exemplu, planul de tranziție climatică sau în materie de biodiversitate al întreprinderii poate afecta terenurile, teritoriile și resursele naturale ale populațiilor indigene .

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate

Întreprinderea trebuie să își descrie politicile de gestionare a impacturilor , a riscurilor și a oportunităților legate de comunitățile afectate în conformitate cu ESRS 2 GDR-P. Aceasta trebuie să precizeze dacă aceste politici acoperă comunități afectate specifice (de exemplu, o comunitate de populații indigene sau o comunicate care trăiește în jurul unui amplasament ) sau toate comunitățile afectate.

Întreprinderea trebuie să prezinte orice dispoziții specifice de politică pentru prevenirea și abordarea impacturilor asupra populațiilor indigene .

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctul 8

(Politici legate de comunitățile afectate)

10.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a abordării generale a întreprinderii în ceea ce privește colaborarea cu comunitățile afectate , inclusiv disponibilitatea canalelor prin care să își exprime preocupările sau nevoile cum ar fi mecanismele de soluționare a reclamațiilor , și a abordării sale în materie de măsuri corective .

11.

Întreprinderea trebuie să prezinte dacă și cum colaborează direct cu comunitățile afectate , cu reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili și modul în care perspectivele comunităților afectate contribuie la deciziile sau activitățile sale care vizează gestionarea impacturilor reale și potențiale asupra comunităților afectate în cursul anului de raportare. Aceasta trebuie să includă modul în care întreprinderea obține informații cu privire la perspectivele comunităților afectate care pot fi deosebit de vulnerabile la impacturi și/sau care sunt marginalizate (de exemplu, femei, fete, migranți, persoanele cu handicap ) dacă întreprinderea ia măsuri pentru a înțelege aceste perspective

12.

În cazul în care comunitățile afectate sunt populații indigene , întreprinderea trebuie să prezinte modul în care ia în considerare și asigură respectarea drepturilor lor specifice în abordarea colaborării cu părțile interesate , inclusiv dreptul lor la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză (FPIC) cu privire la: proprietatea lor culturală, intelectuală, religioasă și spirituală; activitățile care le afectează terenurile și teritoriile și măsurile legislative sau administrative care le afectează. În cazul în care are loc o colaborare cu populațiile indigene, întreprinderea trebuie să prezinte, de asemenea, dacă și în ce mod au fost consultate populațiile indigene cu privire la modul și parametrii colaborării (de exemplu, în elaborarea agendei, a naturii și a actualității colaborării).

13.

Întreprinderea trebuie să descrie canalele aflate la dispoziția comunităților afectate pentru a-și aduce preocupările sau nevoile direct în atenția sa și pentru ca acestea să fie abordate. În special, aceasta trebuie să precizeze dacă dispune de un mecanism de soluționare a reclamațiilor (90). De asemenea, aceasta trebuie să explice modul în care evaluează eficacitatea acestor canale.

14.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 2 pentru punctul 11

(Colaborare)

Colaborarea cu comunitățile afectate poate lua diferite forme, cum ar fi sesiuni de informare, consultare sau participare, și poate avea loc la intervale diferite.

AR 3 pentru punctul 12

(Colaborarea cu populațiile indigene)

Printre exemplele de prezentare de informații privind colaborarea de la punctul 12 se numără procesul de obținere a consimțământului populațiilor indigene și de asigurare a negocierilor cu bună credință în cazul în care întreprinderea afectează terenuri, teritorii sau resurse prin relocare sau ocupare.

AR 4 pentru punctul 13

(Mecanism de soluționare a reclamațiilor)

Cerința de prezentare de informații S3-3 – Acțiuni și resurse legate de comunitățile afectate

15.

Întreprinderea trebuie să descrie acțiunile principale și resursele utilizate pentru gestionarea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților sale pozitive și negative semnificative legate de comunitățile afectate în conformitate cu ESRS 2 GDR-A.

16.

În ceea ce privește impacturile negative semnificative asupra comunităților afectate , întreprinderea trebuie să descrie:

(a)

principalele sale acțiuni întreprinse, planificate sau în curs pentru a preveni, a atenua, a opri, a reduce la minimum și a remedia impacturile negative semnificative asupra comunităților afectate, inclusiv abordarea sa în situațiile în care apar tensiuni între aceste acțiuni și alte presiuni asupra întreprinderilor (de exemplu, practicile sale în ceea ce privește planificarea și achiziționarea de terenuri sau în ceea ce privește exploatarea și finanțarea materiilor prime) și

(b)

modul în care urmărește și evaluează eficacitatea acestor acțiuni în ceea ce privește obținerea de rezultate pentru comunitățile afectate. Această prezentare de informații poate fi omisă dacă întreprinderea prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor sale în conformitate cu ESRS 2 GDR-T sau GDR-M. În acest caz, este suficientă o trimitere la prezentarea respectivă.

17.

Pentru subtemele evaluate ca fiind semnificative pentru prezentul standard, sub rezerva reglementărilor relevante privind confidențialitatea, întreprinderea trebuie să prezinte incidentele privind drepturile omului legate de comunitățile afectate identificați în perioada de raportare (91).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 5 pentru punctul 16

(Acțiuni principale)

AR 6 pentru punctul 16

(Tranziția climatică)

Întreprinderea trebuie să își prezinte acțiunile într-un mod care să le permită utilizatorilor să înțeleagă conexiunile care există între diferite teme în conformitate cu capitolele 3.3 și 9.1 din ESRS 1 Cerințe generale. Acest lucru este valabil pentru măsurile luate pentru a atenua impacturile negative asupra comunităților afectate care rezultă din tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. De exemplu, inovarea și restructurarea pot duce la închiderea minelor sau la intensificarea extracției mineralelor care sunt necesare pentru tranziția către o economie durabilă.

AR 7 pentru punctul 17

(Incidente privind drepturile omului)

(a)	procedurile judiciare și extrajudiciare (cum ar fi cauzele în fața instanțelor naționale, medierea, plângerile depuse la punctele de contact naționale pentru întreprinderile multinaționale ale OCDE) și

(b)	alte incidente, inclusiv cele pe care le-a identificat prin procesele sale interne.

AR 8 pentru punctul 17

(Incidente privind drepturile omului)

Atunci când stabilește incidente privind drepturile omului în legătură cu comunitățile afectate , întreprinderea trebuie să în considerare orice litigiu legat de drepturile funciare și consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză (FPIC) al populațiilor indigene .

AR 9 pentru punctul 17

(Incidente privind drepturile omului)

Atunci când aplică filtrul semnificației informațiilor (punctul 23 din ESRS 1 Cerințe generale) informațiilor privind incidentele menționate la punctul 17, evaluarea întreprinderii se bazează în principal pe gravitatea impacturilor asupra comunităților afectate .

AR 10 pentru punctul 17

(Incidente privind drepturile omului)

AR 11 pentru punctul 17

(Trimiteri)

În cazul în care întreprinderea consideră că modificările privind incidentele privind drepturile omului sunt relevante pentru înțelegerea eficacității și a disponibilității canalelor de exprimare a preocupărilor sau a nevoilor , inclusiv a mecanismelor de soluționare a reclamațiilor , aceasta poate face trimitere la punctul 17 și la punctul 13.

Modul în care întreprinderea a abordat sau abordează incidentele legate de drepturile omului poate face obiectul trimiterii la informațiile prezentate în conformitate cu punctul 16.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S3-4 – Ținte legate de comunitățile afectate

18.

Întreprinderea trebuie să prezinte ținte calitative și/sau cantitative legate de comunitățile afectate în conformitate cu ESRS 2 GDR-T.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 12 pentru punctul 18

(Urmărirea performanței)

Colaborarea cu comunitățile afectate , reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili , poate contribui la urmărirea și evaluarea de către întreprindere a eficacității acțiunilor sale prezentate în temeiul punctului 16 litera (b), inclusiv la elaborarea de indicatori , la stabilirea de ținte și/sau la urmărirea performanței în raport cu respectivii indicatori și ținte .

ESRS S4 – CONSUMATORII ȘI UTILIZATORII FINALI

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiunea cu alte ESRS tematice

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali

Cerința de prezentare de informații S4-2 – Colaborarea cu consumatorii și utilizatorii finali, existența unor canale prin care consumatorii și utilizatorii finali să își exprime preocupările sau nevoile și abordări în materie de măsuri corective

Cerința de prezentare de informații S4-3 – Acțiuni și resurse legate de consumatori și utilizatorii finali

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S4-4 – Ținte privind consumatorii și utilizatorii finali

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (DR) legate de consumatori și utilizatorii finali, în special în ceea ce privește sub temele specificate la punctul 6 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației, se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere toate domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme :

(a)	impacturile legate de informare asupra consumatorilor și utilizatorilor finali (inclusiv confidențialitatea, accesul la informații, libertatea de exprimare);

(b)	siguranța personală a consumatorilor și a utilizatorilor finali (inclusiv sănătatea și siguranța, protecția copiilor, securitatea unei persoane) și

(c)	incluziunea socială a consumatorilor și a utilizatorilor finali (inclusiv accesul la produse și servicii, practicile de comercializare responsabile, nediscriminarea).

Utilizarea abuzivă sau ilegală a produselor și serviciilor întreprinderii de către consumatori și utilizatorii finali nu intră în domeniul de aplicare al prezentului standard.

Interacțiunea cu alte ESRS tematice

Temele sociale și de mediu interacționează între ele. Punctele de interacțiune dintre ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali și celelalte standarde tematice sunt următoarele:

(a)

toate standardele sociale, și anume ESRS S1 Forța de muncă proprie, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, ESRS S3 Comunitățile afectate, ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali, sunt aliniate în ceea ce privește conținutul și structura și sunt legate între ele. Prezentările de informații din standardele sociale abordează informațiile semnificative necesare pentru raportarea cu privire la impacturile asupra oamenilor , riscurile și oportunitățile legate de fiecare grup de părți interesate , inclusiv în ceea ce privește diligența necesară în materie de durabilitate;

(b)

prezentul standard interacționează cu ESRS E1 Schimbările climatice în măsura în care tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice poate genera impacturi, riscuri sau oportunități semnificative în ceea ce privește consumatorii și utilizatorii finali ; și

(c)

prezentul standard interacționează cu ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară în măsura în care consumatorii și utilizatorii finali sunt informați cu privire la aspectele legate de utilizarea resurselor , gestionarea deșeurilor sau economia circulară ale produselor sau serviciilor pe care le cumpără.

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali

Întreprinderea trebuie să își descrise politicile de gestionare a impacturilor , a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatori finali în conformitate cu ESRS 2 GDR-P. Aceasta trebuie să precizeze dacă aceste politici acoperă grupuri specifice (de exemplu, anumite grupe de vârstă) sau toți consumatorii și utilizatorii finali.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctul 9

(Politici privind consumatorii și utilizatorii finali)

10.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a abordării generale a întreprinderii în ceea ce privește colaborarea cu consumatorii și utilizatorii finali , inclusiv disponibilitatea canalelor prin care să își exprime preocupările sau nevoile cum ar fi mecanismele de soluționare a reclamațiilor , și a abordării sale în materie de măsuri corective .

11.

Întreprinderea trebuie să prezinte modul în care colaborează direct cu consumatorii și utilizatorii finali , cu reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili și modul în care perspectivele consumatorilor și ale utilizatorilor finali contribuie la deciziile sau activitățile sale care vizează gestionarea impacturilor reale și potențiale asupra consumatorilor și utilizatorilor finali în cursul anului de raportare. Aceasta include modul în care întreprinderea obține informații cu privire la perspectivele consumatorilor și ale utilizatorilor finali care pot fi deosebit de vulnerabili la impacturi și/sau care sunt marginalizați (de exemplu, persoanele cu handicap , copiii) dacă întreprinderea ia măsuri pentru a înțelege aceste perspective.

12.

Întreprinderea trebuie să descrie canalele aflate la dispoziția consumatorilor și a utilizatorilor finali pentru a-și aduce preocupările sau nevoile direct în atenția sa și pentru ca acestea să fie abordate. În special, aceasta trebuie să precizeze dacă dispune de un mecanism de soluționare a reclamațiilor (92). De asemenea, aceasta trebuie să explice modul în care evaluează eficacitatea acestor canale.

13.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 2 pentru punctul 11

(Colaborare)

Colaborarea cu consumatorii și utilizatorii finali poate lua diferite forme, cum ar fi sesiuni de informare, consultare sau participare, și poate avea loc la intervale diferite.

AR 3 pentru punctul 12

(Mecanism de soluționare a reclamațiilor)

Cerința de prezentare de informații S4-3 – Acțiuni și resurse legate de consumatori și utilizatorii finali

14.

Întreprinderea trebuie să descrie acțiunile principale și resursele utilizate pentru gestionarea impacturilor , a riscurilor și a oportunităților sale pozitive și negative semnificative legate de consumatori și utilizatorii finali în conformitate cu ESRS 2 GDR-A.

15.

În ceea ce privește impacturile negative semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali , întreprinderea trebuie să descrie:

(a)

principalele sale acțiuni întreprinse, planificate sau în curs pentru a preveni, a atenua, a opri, a reduce la minimum și a remedia impacturile negative semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali, inclusiv abordarea sa în situațiile în care apar tensiuni între aceste acțiuni și alte presiuni asupra întreprinderilor (de exemplu, practici legate de marketing, vânzări și utilizarea datelor), și

(b)

modul în care urmărește și evaluează eficacitatea acestor acțiuni în ceea ce privește obținerea de rezultate pentru consumatori și utilizatorii finali. Această prezentare de informații poate fi omisă dacă întreprinderea prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor sale în conformitate cu ESRS 2 GDR-T sau GDR-M. În acest caz, este suficientă o trimitere la prezentarea respectivă.

16.

Pentru subtemele evaluate ca fiind semnificative pentru prezentul standard, sub rezerva reglementărilor relevante privind confidențialitatea, întreprinderea trebuie să prezinte incidentele privind drepturile omului legate de consumatorii și utilizatorii săi finali identificați în perioada de raportare (93).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 4 pentru punctul 15

(Acțiuni principale)

AR 5 pentru punctul 16

(Incidente privind drepturile omului)

(a)	procedurile judiciare și extrajudiciare (cum ar fi cauzele în fața instanțelor naționale, medierea, plângerile depuse la punctele de contact naționale pentru întreprinderile multinaționale ale OCDE) și

(b)	alte incidente, inclusiv cele pe care le-a identificat prin procesele sale interne.

AR 6 pentru punctul 16

(Incidente privind drepturile omului)

Atunci când aplică filtrul semnificației informațiilor (punctul 23 din ESRS 1 Cerințe generale) informațiilor privind incidentele menționate la punctul 16, evaluarea întreprinderii se bazează în principal pe gravitatea impacturilor asupra consumatorilor și utilizatorilor finali .

AR 7 pentru punctul 16

(Incidente privind drepturile omului)

Întreprinderea nu are obligația de prezenta o listă a fiecărui eveniment privind drepturile omului și poate agrega informațiile furnizate, de exemplu în funcție de tipurile relevante de incidente și de consumatorii și utilizatorii finali afectați.

AR 8 punctul 16

(Trimiteri)

Modul în care întreprinderea a abordat sau abordează incidentele privind drepturile omului poate face obiectul trimiterii la informațiile prezentate în conformitate cu punctul 15.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S4-4 – Ținte privind consumatorii și utilizatorii finali

17.

Întreprinderea trebuie să prezinte ținte calitative și/sau cantitative legate de consumatori și utilizatorii finali în conformitate cu ESRS 2 GDR-T.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 9 pentru punctul 17

(Urmărirea performanței)

Colaborarea cu consumatorii și utilizatorii finali , reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili , poate contribui la urmărirea și evaluarea de către întreprindere a eficacității acțiunilor sale prezentate în temeiul punctului 15 litera (b), inclusiv la elaborarea de indicatori , la stabilirea de ținte și/sau la urmărirea performanței în raport cu respectivii indicatori și ținte .

ESRS G1 – CONDUITA PROFESIONALĂ

CUPRINS

Obiectiv

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații G1-1 – Politici legate de conduita profesională

Cerința de prezentare de informații G1-2 – Acțiuni legate de conduita profesională

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații G1-3 – Ținte legate de conduita profesională

Cerința de prezentare de informații G1-4 – Indicatori referitori la corupție sau dare sau luare de mită

Cerința de prezentare de informații G1-5 – Indicatori referitori la influența politică, inclusiv la activitățile de lobby

Cerința de prezentare de informații G1-6 – Indicatori referitori la practicile de plată

Obiectiv

Obiectivul prezentului standard este de a stabili cerințele de prezentare de informații (DR) legate de conduita profesională, în special în ceea ce privește sub temele specificate la punctul 5 din prezentul standard. Dacă nu toate subtemele prevăzute de prezentul standard trebuie raportate în urma evaluării semnificației, se aplică punctul 30 din ESRS 1 Cerințe generale.

Declarația privind durabilitatea trebuie să furnizeze informații în legătură cu ESRS G1 Conduita profesională dacă această temă se referă la impacturi , riscuri și oportunități semnificative. Aceste informații trebuie să acopere domeniile de raportare enumerate la punctul 5 din ESRS 1 Cerințe generale.

(a)	ESRS 2 SBM 3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare și

(b)	ESRS 2 IRO 2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea.

Prezentul standard stabilește DR-urile cu privire la următoarele subteme :

(a)	cultura corporativă , inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită , protecția avertizorilor de integritate și a calității vieții animalelor;

(b)	gestionarea relațiilor cu furnizorii , inclusiv practicile de plată, în special întârzierea efectuării plăților către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și

(c)	influența politică, inclusiv activitățile de lobby.

Cerințe de prezentare de informații

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații G1-1 – Politici legate de conduita profesională

Întreprinderea trebuie să își prezinte politicile legate de conduita profesională în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-P.

Pe lângă informațiile prevăzute în ESRS 2 GDR-P, întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	dacă dispune sau nu de politici de combatere a corupției și a dării sau luării de mită conforme cu Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (94);

(b)	dacă dispune sau nu de politici privind protecția avertizorilor de integritate (95) și

(c)	funcțiile sau rolurile din cadrul întreprinderii care sunt cel mai expuse riscurilor în ceea ce privește corupția sau darea sau luarea de mită .

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 1 pentru punctul 6

(corupție sau dare sau luare de mită – definiție)

În sensul prezentului standard, întreprinderea trebuie să aplice definiția corupției și a dării sau luării de mită din ESRS (a se vedea glosarul ESRS), care este generică, pentru a depăși definițiile diferite din legile locale sau din legile aplicabile în jurisdicția societății-mamă și pentru a asigura comparabilitatea între întreprinderile care raportează.

AR 2 pentru punctul 7 litera (b)

(avertizori)

Întreprinderile care fac obiectul unor cerințe legale în temeiul legislației naționale de transpunere a Directivei (UE) 2019/1937 sau al unor cerințe legale echivalente în ceea ce privește protecția avertizorilor pot îndeplini cerința de prezentare de informații menționată la punctul 6 litera (b), precizând că fac obiectul acestor cerințe legale.

AR 3 pentru punctul 7 litera (c)

(corupție sau dare sau luare de mită)

Atunci când prezintă informații în temeiul punctului 7 litera (c), «funcțiile sau rolurile cele mai expuse riscului» înseamnă funcțiile sau rolurile considerate a fi cele mai expuse riscului de corupție sau de dare sau luare de mită ca urmare a sarcinilor și responsabilităților lor în cadrul întreprinderii, cum ar fi cele care își desfășoară activitatea în țări cu risc ridicat sau care interacționează cu autoritățile publice și cu guvernele.

Cerința de prezentare de informații G1-2 – Acțiuni legate de conduita profesională

Întreprinderea trebuie să își prezinte acțiunile legate de conduita profesională în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-A.

Pe lângă informațiile prevăzute în ESRS 2 GDR-A, întreprinderea trebuie să prezinte informații cu privire la următoarele acțiuni :

(a)

gestionarea relațiilor cu furnizorii, inclusiv:

(i)	în cazul în care întreprinderea ia în considerare performanța legată de durabilitate la selectarea furnizorilor săi, modul în care se realizează acest lucru;

(ii)	formarea privind durabilitatea oferită echipei de achiziții publice, dacă este cazul și

(iii)

colaborarea cu furnizorii pentru îmbunătățirea performanței lor în materie de durabilitate și

(b)

procedurile întreprinderii de prevenire, detectare, investigare și răspuns la acuzațiile sau incidentele legate de corupție sau dare sau luare de mită , inclusiv:

(i)	formare în domeniul combaterii corupției și a dării sau luării de mită pentru funcțiile sau rolurile cele mai expuse riscurilor în cadrul întreprinderii, inclusiv pentru membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere și

(ii)	orice acțiune întreprinsă pentru a aborda încălcările procedurilor și standardelor în materie de combatere a corupției și a dării sau luării de mită (96).

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 4 pentru punctul 9 litera (a)

(relațiile cu furnizorii)

Atunci când prezintă informațiile în conformitate cu punctul 9 litera (a), întreprinderea poate lua în considerare trimiterea la informațiile privind existența unui cod de conduită al furnizorilor în conformitate cu punctul 11 din ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații G1-3 – Ținte legate de conduita profesională

10.

Întreprinderea trebuie să își prezinte țintele legate de conduita profesională în conformitate cu dispozițiile ESRS 2 GDR-T.

Cerința de prezentare de informații G1-4 – Indicatori referitori la corupție sau dare sau luare de mită

11.

Obiectivul acestei DR este de a permite transparența în ceea ce privește condamnările și sancțiunile, inclusiv amenzile, legate de corupție sau dare sau luare de mită în cursul perioadei de raportare și rezultatele aferente.

12.

Întreprinderea trebuie să prezinte numărul condamnărilor și sancțiunilor, inclusiv valoarea totală a amenzilor pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a luării și dării de mită (97) în cursul perioadei de raportare.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 5 pentru punctul 12

(corupție sau dare sau luare de mită – condamnări și sancțiuni)

Condamnările pentru încălcarea legislației privind combaterea corupției și a dării sau luării de mită se referă la orice hotărâre definitivă pronunțată de o instanță penală împotriva unei persoane sau a unei întreprinderi cu privire la o infracțiune legată de corupție și dare sau luare de mită în cazul în care aceste hotărâri judecătorești sunt înscrise în cazierul judiciar al statului membru al Uniunii Europene unde a avut loc condamnarea sau, dacă se află în afara UE, în registrul echivalent sau în evidențele echivalente ale jurisdicției în cauză.

Sancțiunile pentru încălcarea legislației privind combaterea corupției și a dării sau luării de mită se referă la hotărârile definitive pronunțate de autoritățile administrative sau de reglementare împotriva unei persoane fizice sau a unei întreprinderi în ceea ce privește corupția sau darea sau luarea de mită.

AR 6 pentru punctul 12

(corupție sau dare sau luare de mită – amenzi)

Amenzile impuse pentru încălcarea legislației privind combaterea corupției și a dării sau luării de mită se referă la sancțiuni pecuniare obligatorii care rezultă din încălcarea legislației privind combaterea corupției și a dării sau luării de mită impuse de o instanță, o autoritate administrativă sau de reglementare, care sunt plătite unei trezorerii publice și care sunt recunoscute în situațiile financiare ale întreprinderii în cursul perioadei de raportare.

Cerința de prezentare de informații G1-5 – Indicatori referitori la influența politică, inclusiv la activitățile de lobby

13.

Obiectivul acestei DR este de a permite înțelegerea activităților și a angajamentelor întreprinderii legate de exercitarea influenței sale politice prin contribuții politice și activități de lobby .

14.

Întreprinderea trebuie să prezinte valoarea monetară totală a contribuțiilor politice financiare și în natură efectuate direct și indirect de întreprindere în perioada de raportare, defalcată pe țară sau zonă geografică, după caz, precum și tipul de destinatar/beneficiar.

15.

Întreprinderea trebuie să prezinte principalele aspecte vizate de activitățile sale de lobby și principalele poziții adoptate, inclusiv explicații privind modul în care activitățile sale de lobby interacționează cu impacturile , riscurile și oportunitățile sale semnificative.

16.

Întreprinderea trebuie să prezinte informații cu privire la numirea oricăror membri ai organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în cursul perioadei de raportare curente care au deținut o funcție comparabilă în administrația publică (inclusiv în autoritățile de reglementare) în perioada de doi ani anterioară.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 7 pentru punctul 14

(contribuții politice)

În sensul prezentului standard, «contribuție politică» înseamnă sprijin financiar sau în natură acordat direct partidelor politice, reprezentanților aleși ai acestora sau persoanelor care solicită funcții politice. Contribuțiile financiare pot include donații, împrumuturi, sponsorizări, plăți în avans pentru servicii sau achiziționarea de bilete la evenimente de strângere de fonduri și alte practici similare. Contribuțiile în natură pot include publicitatea, utilizarea unităților, proiectarea și imprimarea, donații de echipamente, acordarea funcțiilor de membri în consiliile de administrație, angajarea sau activitatea de consultanță pentru politicienii aleși sau candidații la funcții.

AR 8 pentru punctul 14

(contribuție politică indirectă)

În sensul prezentului standard, «contribuție politică indirectă» înseamnă acele contribuții politice efectuate prin intermediul unei organizații intermediare, cum ar fi o organizație de lobby sau o organizație caritabilă, sau la sprijinul acordat unei organizații precum un grup de reflecție sau o asociație comercială legată de anumite partide politice sau de anumite cauze politice sau care sprijină anumite partide sau cauze politice.

AR 9 pentru punctul 16

(influență politică)

Atunci când se stabilește o «poziție comparabilă» în prezentul standard, întreprinderea trebuie să ia în considerare nivelul de responsabilitate și sfera activităților întreprinse.

Cerința de prezentare de informații G1-6 – Indicatori referitori la practicile de plată

17.

Obiectivul acestei DR este de a permite o înțelegere a termenelor standard de plată și a performanței întreprinderii în ceea ce privește plata, în special întârzierea efectuării plăților către IMM-uri.

18.

Întreprinderea trebuie să prezinte:

(a)	o descriere a termenelor standard de plată ale întreprinderii, exprimate în număr de zile, în funcție de principala categorie de furnizori , specificându-le pe cele care se aplică IMM-urilor dacă sunt diferite de cele aplicate altor furnizori;

(b)	procentul plăților sale care respectă aceste condiții standard și

(c)	numărul de proceduri judiciare pendinte pentru întârzieri în efectuarea plăților.

CERINȚE DE APLICARE – AR

AR 10 pentru punctul 18 litera (b)

(practici de plată)

În cazul în care întârzierea efectuării plăților către IMM-uri este o temă semnificativă pentru întreprindere, se aplică punctul 11 din ESRS 1 Cerințe generale; prin urmare, întreprinderea trebuie să furnizeze un indicator specific entității, dacă acesta este semnificativ.”

(1) Regulamentul delegat (UE) 2026/1560 al Comisiei din 3 iulie 2026 de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea unor standarde de raportare voluntară privind durabilitatea pentru întreprinderile protejate de plafonul lanțului valoric (JO L, 2026/1560, 21.9.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2026/1560/oj).

(2) Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO L 157, 15.6.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2016/943/oj) (Directiva privind secretele comerciale).

(3) Regulamentul (UE) 2023/2418 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 de instituire a unui instrument pentru consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA) (JO L, 2023/2418, 26.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2418/oj).

(4) Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă (JO L 184, 14.7.2007, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2007/36/2024-01-09) («Directiva privind drepturile acționarilor» sau «SRD»).

(5) Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (JO L 168, 30.6.2017, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1129/oj) («Regulamentul privind prospectul»).

(6) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/575/oj) (Regulamentul privind cerințele de capital, «CRR»).

(7) Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/1221/oj).

(8) Directiva (UE) 2025/794 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 aprilie 2025 de modificare a Directivelor (UE) 2022/2464 și (UE) 2024/1760 în ceea ce privește datele de la care statele membre trebuie să aplice anumite cerințe de raportare și de diligență necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (JO L, 2025/794, 16.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2025/794/oj) (Directiva «suspensivă»).

(9) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei, astfel cum se prevede prin indicatorul «Procentul mediu ponderat al membrilor din cadrul organelor de conducere care sunt independenți» din secțiunea 1 din anexa II.

(10) Aceste informații vin în sprijinul nevoilor de informare ale participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 13 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Diversitatea de gen în cadrul Consiliului»). Acestea vin, de asemenea, în sprijinul nevoilor de informare ale administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum se prevede prin indicatorul «Raportul mediu ponderat dintre femei și bărbați în cadrul organelor de conducere» din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(11) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa procesului de diligență»).

(12) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 4 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Expunerea la întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul combustibililor fosili»).

(13) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Investiții în întreprinderi care produc substanțe chimice»).

(14) Regulamentul (CE) 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/1893/oj).

(15) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei și în concordanță cu Regulamentul delegat (UE) 2025/1775 al Comisiei de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2022/1288 în ceea ce privește definiția armelor interzise.

(16) Aceste informații vin în sprijinul nevoii administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1818, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (1) litera (b).

(18) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori suplimentari legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorii 12 și 13 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de incidente de muncă forțată» și «Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de incidente de muncă a copiilor»).

(19) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori suplimentari legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul 1 și prin indicatorul nr. 9 din tabelul 3 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale» și «Lipsa unei politici în domeniul drepturilor omului»). Acestea vin de asemenea în sprijinul nevoilor de informații ale administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul «Expunerea portofoliului indicelui de referință la întreprinderi care nu aplică politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii» din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(32) Aceste informații sunt aliniate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului («Legea europeană a climei»).

(33) Valorile CapEx luate în considerare se referă la următoarele coduri NACE: (a) B.05 Extracția cărbunelui și lignitului, B.06 Extracția țițeiului și a gazelor naturale (limitată la țiței), B.09.1 Activități de sprijinire a extracției de țiței și gaze naturale (limitate la țiței), (b) C.19 – Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, (c) D.35.1 – Producția, transportul și distribuția energiei electrice, (d) D.35.3 – Furnizarea aburului și aerului condiționat (limitată la producția de energie electrică și/sau de energie termică pe bază de cărbune și petrol), (e) D.46.81 – Vânzări cu ridicata de combustibili solizi, lichizi și gazoși și produse asociate (limitată la combustibili solizi și lichizi).

(34) Aceste informații vin în sprijinul nevoilor de informare ale participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088 («SFDR»), întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 4 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Investiții în întreprinderi care nu dispun de inițiative de reducere a emisiilor de carbon»). Aceste informații sunt, de asemenea, în concordanță cu cerințele din modelul 3: Portofoliul bancar – Riscul tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei. Aceste informații sunt, de asemenea, aliniate la articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei («Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei»).

(35) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 5 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Ponderea consumului și a producției de energie din surse neregenerabile»). Defalcarea servește drept referință pentru un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum este prevăzut de indicatorul nr. 5 din tabelul 2 din aceeași anexă («Defalcarea consumului de energie pe tipuri de surse neregenerabile de energie»).

(36) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 5 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Ponderea consumului și a producției de energie din surse neregenerabile»).

(38) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorii nr. 1 și nr. 2 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Emisii de GES» și «Amprenta de carbon»). Aceste informații sunt aliniate la articolul 5 alineatul (1), articolul 6 și articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei («Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei»); articolul 449a; Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei Modelul 1: Portofoliul bancar – Riscul tranziției legate de schimbările climatice: Calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, emisii și scadența reziduală.

(41) Aceste informații sunt aliniate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului («Legea europeană a climei»).

(42) Aceste informații sunt aliniate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului («Legea europeană a climei»).

(44) Aceste informații sunt aliniate la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei («Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei») și la Regulamentul delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei.

(45) Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele incluse la articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3172 al Comisiei; Modelul 2: Portofoliul bancar – Riscul tranziției legate de schimbările climatice: credite garantate cu bunuri imobile – eficiența energetică a garanției reale.

(46) Aceste informații sunt aliniate la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei («Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei»).

(48) Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru European al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/166/oj).

(49) Regulamentul (UE) 2024/1244 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 aprilie 2024 privind raportarea datelor despre mediu provenite de la instalații industriale, de înființare a Portalului emisiilor industriale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 166/2006 (JO L, 2024/1244, 2.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1244/oj).

(50) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2010/75/oj).

(51) Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) și a Directivei 1999/31/CE a Consiliului privind depozitele de deșeuri (JO L, 2024/1785, 15.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1785/oj).

(52) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/1907/oj).

(53) Regulamentul (UE) 2023/2055 al Comisiei din 25 septembrie 2023 de modificare a anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește microparticulele de polimeri sintetici (JO L 238, 27.9.2023, p. 67, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2055/oj).

(54) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2008/1272/oj).

(55) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 8 din tabelul 1 și prin indicatorii nr. 1, 2 și 3 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Emisii în apă», «Emisii de poluanți anorganici», «Emisii de poluanți atmosferici» și «Emisii de substanțe care diminuează stratul de ozon»).

(56) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2000/60/oj).

(57) Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2020/2184/oj).

(58) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 7 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Investiții în întreprinderi care nu dispun de politici de gestionare a apei»).

(59) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 8 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Expunerea la zone cu stres hidric ridicat»).

(60) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6.2 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Procentul mediu ponderat de apă reciclată și reutilizată de societățile în care s-a investit»).

(61) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/147/oj).

(62) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/oj).

(63) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/56/oj).

(64) Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2024 privind restaurarea naturii și de modificare a Regulamentului (UE) 2022/869 (JO L, 2024/1991, 29.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1991/oj).

(65) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14.2 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Ponderea investițiilor în societăți în care s-a investit care nu dispun de o politică de protecție a biodiversității care să acopere zonele operaționale deținute, închiriate, gestionate într-o zonă protejată sau o zonă bogată în biodiversitate aflată în afara zonelor protejate, sau adiacent acesteia»).

(66) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori obligatorii legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorii nr. 11, 12 și 15 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind terenurile/agricultura», «Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind oceanele/mările» și «Despădurire»).

(67) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 7 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Activități care afectează negativ zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității»).

(69) Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE) 2020/1828 și a Regulamentului (UE) 2023/1542 și de abrogare a Directivei 2009/125/CE (JO L, 2024/1781, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1781/oj).

(70) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj).

(71) Directiva (UE) 2024/1799 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 privind normele comune de promovare a reparării bunurilor și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivelor (UE) 2019/771 și (UE) 2020/1828 (JO L, 2024/1799, 10.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1799/oj).

(72) Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 (JO L, 2024/1252, 3.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1252/oj).

(73) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 13 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Ponderea deșeurilor nereciclate»).

(74) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Ponderea deșeurilor periculoase și a deșeurilor radioactive»).

(75) Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2011/70/oj).

(76) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Ponderea deșeurilor periculoase și a deșeurilor radioactive»).

(77) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa proceselor și a măsurilor de prevenire a traficului de persoane»).

(78) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 5 din tabelul 3 din anexa I și prin indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa unui mecanism de soluționare a reclamațiilor/plângerilor în legătură cu aspectele privind personalul» și «Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale»).

(79) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 1 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Investiții în societăți care nu dispun de politici de prevenire a accidentelor la locul de muncă»).

(80) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 2 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Rata accidentelor»), precum și a administratorilor de indici de referință de a publica factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul «Raportul mediu ponderat al accidentelor, vătămărilor, deceselor» din secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II.

(81) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 3 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Numărul de zile pierdute ca urmare a vătămărilor, accidentelor, deceselor sau bolilor»).

(82) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 12 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Disparitatea salarială de gen în formă neajustată») și a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul «Diferența medie ponderată de remunerare dintre femei și bărbați» din secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II.

(83) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 8 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Un nivel excesiv al raportului dintre remunerația directorului general și cea a lucrătorilor»).

(84) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 7 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Incidente de discriminare»).

(85) Aceste informații vin în sprijinul nevoilor de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu și suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa I și prin indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de OCDE» și «Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului»), precum și nevoile de informare ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul «Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern» din secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II.

(86) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa proceselor și a măsurilor de prevenire a traficului de persoane»).

(87) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 4 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa unui cod de conduită al furnizorului»).

(88) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale»).

(89) Aceste informații vin în sprijinul nevoilor de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu și suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa I, prin indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de OCDE» și «Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului»); precum și nevoile de informare ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul «Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern» din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(90) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale»).

(91) Aceste informații vin în sprijinul nevoilor de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu și suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa I, prin indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de OCDE» și «Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului»); precum și nevoile de informare ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul «Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern» din secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II.

(92) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale»).

(93) Aceste informații vin în sprijinul nevoilor de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu și suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa I, prin indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de OCDE» și «Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului»); precum și nevoile de informare ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul «Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern» din secțiunile 1 și 2 privind aspectele sociale din anexa II.

(94) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 15 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Lipsa unor politici de combatere a corupției și a dării și luării de mită»).

(95) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Protecția insuficientă a avertizorilor de integritate»).

(96) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 16 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Cazuri în care nu s-au luat măsuri suficiente pentru a aborda situațiile de încălcare a standardelor de combatere a corupției și a dării și luării de mită»).

(97) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 17 din tabelul 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile («Numărul condamnărilor și valoarea amenzilor pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a dării sau luării de mită») și a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei, astfel cum se prevede prin indicatorul «Numărul condamnărilor și valoarea amenzilor pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a dării sau luării de mită» din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

ANEXA II

„

ANEXA II

Acronime și glosar de termeni

Această anexă prezintă toate acronimele (tabelul 1), precum și toți termenii definiți în ESRS modificate (tabelul 2).

Tabelul 1

Acronime

AR	Cerințe de aplicare
BP-1	Cerința de prezentare de informații – Baza pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea
BP-2	Cerința de prezentare de informații – Informații specifice în cazul în care întreprinderea utilizează opțiuni de introducere treptată
CapEx	Cheltuială de capital
CH4	Metan
CLP	Clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor [Regulamentul (CE) nr. 1272/2008]
CO2	Dioxid de carbon
CRR	Regulamentul privind cerințele de capital [Regulamentul (UE) 575/2013]
CSRD	Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea [Directiva (UE) 2022/2464]
DR	Cerințe de prezentare de informații
CE	Comisia Europeană
SEE	Spațiul Economic European
EFRAG	Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară
EFRAG SRB	Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară – Consiliul pentru raportarea de informații privind durabilitatea
E-PRTR	Registrul european al emisiilor și transferului de poluanți [Regulamentul (CE) nr. 166/2006]
MSG	Riscuri de mediu, sociale și de guvernanță
ESRS	Standardele europene de raportare privind durabilitatea
ESRS 1	Standardul european de raportare privind durabilitatea 1 Cerințe generale
ESRS 2	Standardul european de raportare privind durabilitatea 2 Prezentări de informații cu caracter general
ESRS E1	Standardul european de raportare privind durabilitatea E1 Schimbările climatice
ESRS E2	Standardul european de raportare privind durabilitatea E2 Poluarea
ESRS E3	Standardul european de raportare privind durabilitatea E3 Apa
ESRS E4	Standardul european de raportare privind durabilitatea E4 Biodiversitatea și ecosistemele
ESRS E5	Standardul european de raportare privind durabilitatea E5 Utilizarea resurselor și economia circulară
ESRS G1	Standardul european de raportare privind durabilitatea G1 Conduita profesională
ESRS S1	Standardul european de raportare privind durabilitatea S1 Forța de muncă proprie
ESRS S2	Standardul european de raportare privind durabilitatea S2 Lucrătorii din lanțul valoric
ESRS S3	Standardul european de raportare privind durabilitatea S3 Comunitățile afectate
ESRS S4	Standardul european de raportare privind durabilitatea S4 Consumatorii și utilizatorii finali
UE	Uniunea Europeană
EU ETS	Schema de comercializare a certificatelor de emisii a Uniunii Europene [Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului (1)]
FPIC	Consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză
ENI	Echivalent normă întreagă
GBF	Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal
GDR	Cerințe generale de prezentare de informații
GDR-A	Cerința generală de prezentare de informații privind acțiunile și resursele
GDR-M	Cerința generală de prezentare de informații pentru indicatori
GDR-P	Cerința generală de prezentare de informații pentru politici
GDR-T	Cerința generală de prezentare de informații pentru ținte
GES	Gaz cu efect de seră
GOV-1	Cerința de prezentare de informații – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește durabilitatea
GOV-2	Cerința de prezentare de informații – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente
GOV-3	Cerința de prezentare de informații – Declarație privind procesul de diligență
GOV-4	Cerința de prezentare de informații – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea
GRI	Inițiativa de Raportare Globală
GWP	Potențial de încălzire globală
HFC	Hidrofluorocarburi
IEPR	Regulamentul privind Portalul emisiilor industriale [Regulamentul (UE) 2024/1244]
IFRS	Standardele Internaționale de Raportare Financiară
OIM	Organizația Internațională a Muncii
IRO-1	Cerința de prezentare de informații – ESRS 2 IRO-1 Descrierea procesului de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și a informațiilor semnificative care trebuie raportate
IRO-2	Cerința de prezentare de informații – ESRS 2 IRO-2 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și cerințele de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea
ISO	Organizația Internațională de Standardizare
UICN	Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii
KBA	Zone principale de biodiversitate
LEAP	Localizare, evaluare, estimare, pregătire
MWh	Megawatt-oră
N2O	Protoxid de azot
NACE	Clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea Europeană
NF3	Trifluorură de azot
ONG-uri	Organizații neguvernamentale
NOX	Oxizi de azot
OCDE	Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OpEx	Cheltuieli de funcționare
PFC	Perfluorocarburi
REACH	Înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006]
SBM-1	Cerința de prezentare de informații - ESRS 2 SBM-1 Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric
SBM-2	Cerința de prezentare de informații - ESRS 2 SBM-2 Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
SBM-3	Cerința de prezentare de informații - ESRS 2 SBM-3 Interacțiunea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative cu strategia și modelul de afaceri, precum și efectele financiare
ODD	Obiective de dezvoltare durabilă
SFDR	Regulamentul privind prezentarea de informații referitoare la finanțarea durabilă [Regulamentul (UE) 2019/2088]
SF6	Hexafluorură de sulf
IMM-uri	Întreprinderi mici și mijlocii
SoC	Substanță care prezintă motive de îngrijorare
SOX	Oxizi de sulf
SVHC	Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită
ONU	Organizația Națiunilor Unite
WRI	Institutul Mondial al Resurselor
(1) Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (JO L 130, 16.5.2023, p. 134, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/959/oj).

Tabelul 2

Glosar de termeni definiți în ESRS

Acest tabel definește termenii care trebuie utilizați ca referință pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea în conformitate cu ESRS.

Termen definit

Definiție

Acțiune

Acțiunile se referă la:

(a)	acțiunile și planurile de acțiune (inclusiv planurile de tranziție ) care sunt realizate pentru a se asigura că întreprinderea îndeplinește țintele stabilite și prin care întreprinderea urmărește să abordeze impacturile , riscurile și oportunitățile semnificative și

(b)	deciziile de sprijinire a acestora cu resurse financiare, umane sau tehnologice.

Acțiunile pot fi acțiuni individuale, întreprinse numai de întreprindere, sau acțiuni colective, și anume eforturi de colaborare ale unui grup de părți interesate – cum ar fi întreprinderile, guvernele, societatea civilă sau comunitățile – pentru a aborda provocări comune sau pentru a atinge obiective comune, în special atunci când aceste obiective nu pot fi atinse în mod eficace de un singur actor care acționează individual.

Impactul real

Impacturile reale sunt impacturile care s-au manifestat în perioada de raportare. Acestea le includ pe cele care au apărut în perioadele de raportare anterioare și care continuă să existe în perioada de raportare curentă.

Salariu adecvat

Un salariu care îndeplinește nevoile lucrătorului și ale familiei sale, ținând seama de condițiile economice și sociale naționale.

Organe de administrație, de conducere și de supraveghere

Organele de administrație, de conducere și de supraveghere se referă la organele de guvernanță cu cea mai înaltă autoritate decizională din cadrul întreprinderii, inclusiv comitetele acesteia.

În cazul în care în structura de guvernanță nu există membri ai organelor de administrație, de conducere sau de supraveghere ale întreprinderii, ar trebui să fie incluși directorul general și directorul general adjunct, dacă există această funcție.

Comunitatea afectată

Persoane sau grupuri care locuiesc sau lucrează în aceeași zonă și care au fost sau pot fi afectate de operațiunile unei întreprinderi raportoare sau prin intermediul lanțului său valoric din amonte și din aval. Comunitățile afectate pot varia de la cele care locuiesc în vecinătatea operațiunilor întreprinderii (comunitățile locale) la cele care locuiesc la o anumită distanță. Comunitățile afectate includ populațiile indigene afectate efectiv și potențial.

Remunerația totală anuală

Remunerația totală anuală pentru forța de muncă proprie include salariul, bonusurile, acordările de valori mobiliare, acordările de opțiuni, compensațiile din cadrul planului de stimulente pentru alte elemente decât capitalurile proprii, variația valorii pensiei și câștigurile din compensațiile amânate necalificate furnizate pe parcursul unui an.

Efect financiar anticipat

Efecte financiare care nu îndeplinesc criteriile de recunoaștere pentru includerea în elementele-rânduri ale situațiilor financiare în perioada de raportare și care nu sunt reflectate de efectele financiare curente .

Articol (în sensul ESRS E2)

Un obiect căruia i se dă, în cursul fabricației, o formă, o suprafață sau un aspect special care îi determină funcția într-un grad mai mare decât o face compoziția sa chimică [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006].

Produs interzis

Produsele interzise sunt bunuri sau materiale a căror fabricare, vânzare, distribuție, import, export sau utilizare este interzisă prin acte cu putere de lege sau norme administrative din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate, siguranță, mediu sau ordinea publică.

Serviciu interzis

Serviciile interzise sunt servicii a căror oferire, furnizare sau utilizare este interzisă prin acte cu putere de lege sau norme administrative deoarece sunt considerate nesigure, ilegale, lipsite de etică sau contrare în alt mod interesului sau politicii publice.

Planul de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele

Un plan de tranziție privind biodiversitatea și ecosistemele este un aspect al strategiei globale de afaceri a unei organizații care stabilește obiectivele, țintele , acțiunile , mecanismele de responsabilizare și resursele preconizate ale organizației pentru a răspunde și a contribui la tranziția implicată de Cadrul mondial pentru biodiversitate, în care:

(a)	pierderea biodiversității este oprită și inversată până în 2030 și

(b)	biodiversitatea este valorificată, conservată, refăcută și înțelept utilizată, menținând serviciile ecosistemice , susținând o planetă sănătoasă și aducând beneficii esențiale pentru toți oamenii până în 2050.

Biodiversitatea poate face parte, de asemenea, din planul mai amplu de tranziție al unei întreprinderi. Acesta ar trebui să respecte drepturile omului și, printre altele, poate include identificarea și gestionarea sinergiilor și a compromisurilor cu alte obiective ale planului de tranziție, inclusiv orice răspuns și contribuție la tranziție pe care o implică Acordul de la Paris ( planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice ). A se vedea și definiția «planului de tranziție».

Biodiversitate/diversitatea biologică

Diversitatea organismelor vii de orice origine, inclusiv, printre altele, ecosistemele terestre, marine și alte ecosisteme acvatice, precum și complexele ecologice din care acestea fac parte; aceasta cuprinde diversitatea din cadrul speciilor, dintre specii și a ecosistemelor;

Pierderea biodiversității

Reducerea oricărui aspect al diversității biologice (adică diversitatea la nivel genetic, al speciilor și al ecosistemelor ) se produce într-o anumită zonă prin deces (inclusiv extincție), distrugere sau eliminare fizică; aceasta se poate referi la multe scări, de la extincții globale la dispariția populației, ceea ce duce la scăderea diversității totale la aceeași scară.

Compensări în domeniul biodiversității

Compensările în domeniul biodiversității sunt rezultate măsurabile în materie de conservare, concepute pentru a compensa impacturile negative și inevitabile asupra biodiversității și ecosistemelor ale activităților întreprinderii, pe lângă măsurile de prevenire și atenuare deja puse în aplicare. În contextul ierarhiei măsurilor de atenuare (și anume contribuția la evitarea, reducerea la minimum, refacerea și compensarea), compensările în domeniul biodiversității sunt considerate, de regulă, o măsură de ultimă instanță.

Zonă sensibilă din punctul de vedere al biodiversității

Zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității sunt:

(a)	zonele protejate prin mijloace legale sau prin alte mijloace eficace, inclusiv Natura 2000, siturile care fac parte din patrimoniul natural mondial UNESCO, siturile Ramsar și alte zone protejate, de exemplu definite de surse din legislația națională și

(b)

zonele incluse în principalele zone de biodiversitate (KBA) , zonele marine semnificative din punct de vedere ecologic sau biologic, lista roșie a UICN a ecosistemelor sau a habitatelor speciilor enumerate în lista roșie a speciilor amenințate a UICN (care sunt recunoscute științific pentru importanța lor pentru biodiversitate ).

Materiale biologice

Materiale care sunt derivate din organisme vii, cum ar fi plantele, animalele sau microorganismele, și care se pot întoarce în siguranță în biosferă după utilizare fără a cauza daune mediului. Printre acestea se numără atât materialele organice vii, cât și cele moarte, cum ar fi arborii, culturile, ierburile, algele, animalele și deșeurile biologice, cum ar fi gunoiul de grajd. Materialele biologice pot fi virgine/nevirgine și regenerabile /neregenerabile. Materialele de origine biologică, încorporate în formațiuni geologice sau transformate în materiale fosilizate nu sunt considerate materiale biologice (de exemplu, combustibilii fosili ).

Mită

Convingerea unei persoane în mod necinstit să acționeze în favoarea dumneavoastră, oferindu-i un cadou sub formă de bani sau un alt stimulent.

Model de afaceri

Sistemul întreprinderii de transformare a factorilor de producție, prin intermediul activităților sale, în realizări și rezultate care vizează îndeplinirea obiectivelor strategice ale întreprinderii și crearea de valoare pe termen scurt, mediu și lung. ESRS utilizează termenul « model de afaceri » la singular, deși este recunoscut faptul că întreprinderile pot avea mai multe modele de afaceri.

Relație de afaceri

Relațiile pe care întreprinderea le are cu partenerii de afaceri, cu entitățile din lanțul său valoric și cu orice altă entitate non-statală sau de stat și care sunt direct legate de operațiunile, produsele sau serviciile sale comerciale. Relațiile de afaceri nu se limitează la relațiile contractuale directe. Ele includ și relațiile de afaceri indirecte din cadrul lanțului valoric al întreprinderii dincolo de primul nivel, precum și participațiile la asocieri în participație sau asociați sau investiții.

Credit de carbon

Un instrument transferabil sau comercializabil care reprezintă o tonă metrică de reducere sau absorbție a emisiilor de CO2 echivalent și care este emis și verificat în conformitate cu standardele de calitate recunoscute.

Dioxid de carbon echivalent (CO2 echivalent)

Unitatea de măsură universală care indică potențialul de încălzire globală (GWP) al fiecărui gaz cu efect de seră , exprimat în GWP al unei unități de dioxid de carbon. Este utilizat pentru a evalua eliberarea (sau evitarea eliberării) diferitelor gaze cu efect de seră pe o bază comună.

Canalul de exprimare a preocupărilor sau a nevoilor

Canalele de exprimare a preocupărilor sau a nevoilor sunt structuri formale instituite de întreprindere sau de o parte terță (de exemplu, guverne, ONG-uri, asociații industriale), inclusiv relațiile sale de afaceri , cu procese specifice prin care părțile interesate afectate își pot exprima preocupările sau nevoile. Aceste structuri includ, de regulă, etape sau criterii care sunt urmate pentru a se asigura că preocupările sau nevoile sunt abordate în mod adecvat. Acestea pot include, de asemenea, dacă este cazul, procese de asigurare a remedierii impacturilor reale sau de cooperare în acest sens .

Printre exemplele de canale de exprimare a preocupărilor sau a nevoilor se numără mecanismele de soluționare a reclamațiilor , liniile telefonice de urgență, reprezentanții sindicatelor sau ai comunității la locul de muncă sau la nivel local, comitetele de întreprindere, procesele de dialog, mecanismele comunitare sau de tratare a plângerilor consumatorilor , precum și mecanismele de avertizare în interes public, în măsura în care acestea le permit oamenilor să își exprime orice preocupări sau nevoi cu privire la impacturile reale sau potențiale care îi afectează pe aceștia sau alte părți interesate.

Munca copiilor

Munca ce privează copiii de copilărie, de potențialul și demnitatea lor și care dăunează dezvoltării fizice și psihice. Aceasta se referă la munca:

(a)	periculoasă din punct de vedere psihic, fizic, social sau moral și dăunătoare pentru copii și/sau

(b)	care interferează cu școlarizarea copiilor, privându-i de posibilitatea de a merge la școală; îi obligă să părăsească școala prematur sau le impune să încerce să combine frecventarea școlii cu o muncă excesiv de îndelungată și grea.

Copilul este definit ca o persoană cu vârsta sub 18 ani. Întrebarea dacă anumite forme de «muncă» pot fi denumite « munca copiilor » depinde de vârsta copilului, de tipul și de orele de muncă efectuate, precum și de condițiile în care aceasta este efectuată. Răspunsul variază de la o țară la alta și de la un sector la altul.

Vârsta minimă de muncă nu ar trebui să fie mai mică decât vârsta minimă de absolvire a școlarizării obligatorii și, în orice caz, nu ar trebui să fie mai mică de 15 ani, în conformitate cu Convenția nr. 138 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind vârsta minimă. Pot exista excepții în anumite țări în care economiile și instituțiile de învățământ nu sunt suficient de dezvoltate și se aplică o vârstă minimă de 14 ani.

Aceste țări care fac excepție sunt specificate de OIM ca răspuns la o cerere specială din partea țării în cauză și în consultare cu organizațiile reprezentative ale angajatorilor și lucrătorilor.

Legislațiile naționale pot permite angajarea persoanelor cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani în cadrul unor activități ușoare, atât timp cât acest lucru nu este de natură să dăuneze sănătății sau dezvoltării lor și nu aduce atingere frecventării școlii sau participării lor la programe de formare profesională. Vârsta minimă pentru admiterea într-o activitate care, prin natura sa sau prin circumstanțele în care se desfășoară, poate pune în pericol sănătatea, siguranța sau moralitatea tinerilor nu trebuie să fie mai mică de 18 ani.

Circularitate

Gradul de aliniere la principiile unei economii circulare .

Economia circulară

Un sistem economic în care valoarea resurselor în economie este menținută cât mai mult timp posibil, sporind eficiența în producție și consum, reducând astfel impactul asupra mediului al utilizării acestora, reducând la minimum deșeurile și eliberarea de substanțe periculoase în toate etapele ciclului lor de viață, inclusiv prin aplicarea ierarhiei deșeurilor.

Principiul economiei circulare

Principiile economiei circulare sunt:

(a)	eliminarea deșeurilor și a poluării prin proiectarea de produse și materiale care să poată fi reintroduse în economie după utilizare;

(b)	circulația produselor și a materialelor (la cea mai mare valoare) prin întreținerea, reutilizarea și recondiționarea acestora și

(c)	regenerarea naturii prin axarea pe îmbunătățirea mediilor naturale și refacerea funcțiilor ecologice esențiale.

Serviciu al economiei circulare

În conformitate cu anexa II la Taxonomia UE [Regulamentul delegat (UE) 2023/2486 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2020/852], se consideră că următoarele activități de servicii economice (CEY 5.1 – CEY 5.6) contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară :

(a)	întreținere și reparații;

(b)	reutilizare și redistribuire;

(c)	produsul ca serviciu;

(d)	reciclarea și valorificarea resurselor și

(e)	servicii de proiectare și consultanță durabile.

Adaptare la schimbările climatice

Procesul de adaptare la schimbările climatice reale și preconizate și la impactul acestora.

Atenuarea schimbărilor climatice

Procesul de reducere a emisiilor de GES și de menținere a creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, în conformitate cu Acordul de la Paris.

Oportunități legate de climă

Efecte pozitive potențiale legate de schimbările climatice pentru întreprindere. Eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea pot genera oportunități pentru întreprinderi. Oportunitățile legate de climă vor varia în funcție de regiunea, piața și industria în care își desfășoară activitatea întreprinderea.

Risc fizic legat de climă (risc fizic cauzat de schimbările climatice)

Riscurile generate de schimbările climatice care pot fi determinate de evenimente (acute) sau de schimbările pe termen mai lung (cronice) ale modelelor climatice. Riscurile fizice acute apar ca urmare a anumitor pericole, în special a unor evenimente meteorologice, cum ar fi furtunile, inundațiile, incendiile sau valurile de căldură. Riscurile fizice cronice generate de schimbările pe termen mai lung ale climei, cum ar fi modificările de temperatură, creșterea nivelului mării, gradul redus de disponibilitate a apei, declinul biodiversității și modificări ale productivității terenurilor și a solului .

Risc de tranziție legat de climă

Riscurile care decurg din tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. Acestea includ, de regulă, riscuri de politică , riscuri juridice, riscuri tehnologice, riscuri de piață și riscuri reputaționale.

Reziliență la schimbările climatice

Capacitatea unei întreprinderi de a se adapta la schimbările climatice și la evoluțiile sau incertitudinile legate de schimbările climatice. Reziliența la schimbările climatice implică capacitatea de a gestiona riscurile legate de climă și de a beneficia de oportunitățile legate de climă , inclusiv capacitatea de a răspunde și de a se adapta la riscurile de tranziție și la riscurile fizice . Reziliența la schimbările climatice a unei întreprinderi include atât reziliența sa strategică, cât și reziliența sa operațională la schimbările, evoluțiile sau incertitudinile legate de schimbările climatice.

Negocierea colectivă

Toate negocierile care au loc între un angajator, un grup de angajatori sau una sau mai multe organizații patronale, pe de o parte, și unul sau mai multe sindicate sau, în lipsa acestora, reprezentanții lucrătorilor aleși în mod corespunzător și autorizați de aceștia în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale, pe de altă parte, pentru:

(a)	stabilirea condițiilor de muncă și a condițiilor de angajare și/sau

(b)	reglementarea relațiilor dintre angajatori și lucrători și/sau

(c)	pentru reglementarea relațiilor dintre angajatori sau organizațiile acestora și una sau mai multe organizații ale lucrătorilor.

Consumatori

Persoanele fizice care achiziționează, consumă sau utilizează bunuri și servicii pentru uz personal, fie pentru ele însele, fie pentru alte persoane, și nu pentru revânzare, în scopuri comerciale, economice, industriale, meșteșugărești sau profesionale.

Cultură corporativă

Cultura corporativă exprimă obiective prin valori și convingeri. Aceasta orientează activitățile întreprinderii prin intermediul unor ipoteze comune și al unor norme de grup, cum ar fi valori sau declarații de misiune sau un cod de conduită.

Corupție

Abuzul de putere în scopul obținerii de câștiguri private, care poate fi declanșat de persoane fizice sau organizații. Aceasta include practici precum plăți de facilitare, fraudă, extorcare, coluziune și spălare de bani. De asemenea, include oferirea sau primirea unui cadou, împrumut, comision, recompensă sau alt avantaj oricărei persoane sau de la orice persoană ca stimulent pentru a face ceva necinstit, ilegal sau o încălcare a încrederii în conduita profesională a întreprinderii. Aceasta poate include beneficii în numerar sau în natură, cum ar fi bunuri gratuite, cadouri și vacanțe, sau servicii personale speciale furnizate în scopul obținerii unui avantaj necuvenit sau care pot duce la presiuni morale de a primi un astfel de avantaj.

Mandatar credibil

Persoane cu o experiență suficient de aprofundată în ceea ce privește colaborarea cu părțile interesate afectate dintr-o anumită regiune sau dintr-un anumit context (de exemplu, lucrătoarele din ferme, populațiile indigene sau lucrătorii migranți) care pot contribui la transmiterea eficientă a preocupărilor lor probabile. În practică, aceștia pot fi ONG-uri din domeniul dezvoltării și al drepturilor omului, sindicate internaționale și societatea civilă locală, inclusiv organizațiile cu profil religios.

Materii prime critice

Materiile prime critice sunt materii care au o importanță economică ridicată și sunt supuse riscului în materie de aprovizionare, din cauza unor factori precum concentrarea geografică, limitările economice sau geopolitice, ratele scăzute de reciclare la sfârșitul ciclului de viață sau dificultățile de înlocuire. Materiile prime critice sunt cele enumerate în anexa II secțiunea 1 din Actul privind materiile prime critice (2023).

Efect financiar curent

Efectele financiare pentru perioada de raportare curentă care sunt recunoscute în situațiile financiare primare.

Pârghie de decarbonizare

Tipuri agregate de acțiuni de atenuare, cum ar fi eficiența energetică, electrificarea, înlocuirea combustibililor, utilizarea energiei din surse regenerabile , înlocuirea produselor și decarbonizarea lanțului de aprovizionare care corespund acțiunilor specifice ale întreprinderii.

Dependență

Situația în care o întreprindere depinde de resursele naturale, umane și/sau sociale pentru procesele sale comerciale. Dependențele pot fi surse de riscuri sau oportunități , indiferent de impacturile potențiale ale întreprinderii asupra resurselor naturale, umane și sociale pe care se bazează.

Deșertificare

Degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, inclusiv variațiile climatice și activitățile umane. Deșertificarea nu se referă la extinderea naturală a deșerturilor existente.

Rata potențialului de reciclare proiectat

Un indicator care măsoară ponderea ieșirilor de resurse care sunt proiectate și fabricate astfel încât să poată fi prelucrate în materiale reciclate. Rata potențialului de reciclare proiectat poate fi demonstrată, de exemplu, prin utilizarea de materiale care sunt complet reciclabile cu sistemele de reciclare existente, prin selectarea unui număr mai mic de tipuri de materiale și a unei omogenități sporite a materialelor, prin capacitatea de a demonta produsul sau prin caracterul adecvat al pieselor și materialelor produsului pentru reciclare în materiale de înaltă calitate și prin punerea în aplicare a unor orientări adecvate privind proiectarea în vederea reciclării pentru tipul de produs.

Rata este un indicator de raportare cu privire la modul în care produsul și materialele utilizate pot fi reciclate de un sistem de reciclare existent și că «faza de utilizare» nu modifică în mod semnificativ posibilitatea de reciclare (de exemplu, contaminarea care împiedică reciclarea).

Discriminare

Discriminarea se poate produce direct sau indirect. Discriminarea directă se produce atunci când o persoană este tratată într-un mod mai puțin favorabil în comparație cu modul în care au fost tratate sau ar fi tratate alte persoane care se află într-o situație similară, iar motivul pentru acest lucru este o caracteristică specifică pe care o deține persoana respectivă, care intră sub incidența unui «motiv care face obiectul protecției». Discriminarea indirectă are loc atunci când o normă aparent neutră dezavantajează o persoană sau un grup de persoane care au aceeași caracteristică. Trebuie să se demonstreze că un grup este dezavantajat printr-o decizie în comparație cu un grup de referință.

Dubla semnificație

Dubla semnificație are două dimensiuni: semnificația impactului și semnificația financiară . O temă de durabilitate îndeplinește criteriul dublei semnificații dacă este semnificativă din perspectiva impactului sau din perspectiva financiară sau din ambele perspective.

Factorii determinanți ai schimbării biodiversității și ecosistemelor

Toți factorii care, direct sau indirect, provoacă schimbări în natură, activele antropice, contribuțiile naturii asupra oamenilor și calitatea vieții. Factorii direcți ai schimbării pot fi atât naturali, cât și antropici. Ei au impacturi fizice (mecanice, chimice, sonore, luminoase etc.) directe asupra naturii și care afectează comportamentul. Printre aceștia se numără schimbările climatice, poluarea , diferitele tipuri de schimbare a destinației terenurilor, speciile alogene invazive și zoonozele, precum și exploatarea directă a organismelor. Factorii indirecți ai schimbării ecosistemelor și a biodiversității funcționează în mod difuz prin modificarea și influențarea factorilor direcți, precum și a altor factori indirecți. Aceștia afectează nivelul, direcția sau rata factorilor direcți. Interacțiunile dintre factorii indirecți și cei direcți creează lanțuri diferite de relații, atribuire și impacturi, care pot varia în funcție de tip, intensitate, durată și distanță. Aceste relații pot conduce, de asemenea, la diferite tipuri de efecte de propagare. Printre factorii globali indirecți se numără factorii economici, demografici, de guvernanță, tehnologici și culturali. Dintre factorii indirecți, se acordă o atenție deosebită rolului instituțiilor (atât oficial, cât și neoficial) și impactului modelelor de producție, aprovizionare și consum asupra naturii, contribuțiile naturii la viața oamenilor și la o bună calități a vieții.

Durabilitatea

Capacitatea unui produs , a unei componente sau a unui material de a rămâne funcțional și relevant în condiții specificate de utilizare, întreținere și reparare, până la sfârșitul duratei sale tehnice de viață. Durabilitatea se referă adesea la capacitatea fizică a unui produs de a rezista la uzură, deteriorare sau degradare, dar poate include și durabilitatea tehnologică, de exemplu capacitatea de a rămâne eficace prin actualizări de software.

Cerință în materie de proiectare ecologică

Cerințe de performanță sau de informare menite să facă un produs , inclusiv procesele care au loc de-a lungul lanțului valoric al produsului, mai sustenabil din punctul de vedere al mediului; Cerințele includ:

(a)	îmbunătățirea sustenabilității , a capacității de reutilizare, de modernizare și de reparare a produselor;

(b)	sporirea posibilității de întreținere și recondiționare a produselor;

(c)	produse mai eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor;

(d)	abordarea prezenței substanțelor care inhibă circularitatea ;

(e)	sporirea conținutului reciclat;

(f)	facilitarea refabricării și a reciclării produselor;

(g)	stabilirea de norme privind amprenta de carbon și amprenta de mediu;

(h)	limitarea generării de deșeuri și

(i)	îmbunătățirea disponibilității informațiilor privind sustenabilitatea produselor.

Lista completă figurează în Regulamentul (UE) 2024/1781.

Prag ecologic

Punctul în care o schimbare relativ minoră a condițiilor externe provoacă o schimbare rapidă într-un ecosistem . Atunci când a fost depășit un prag ecologic , este posibil ca ecosistemul să nu mai poată reveni la starea sa de echilibru anterioară prin intermediul rezilienței sale inerente.

Ecosistem

Un complex dinamic format din comunități de plante, animale și microorganisme și din mediul lor abiotic, interacționând ca o unitate funcțională. O tipologie a ecosistemelor este furnizată de tipologia ecosistemelor globale a UICN 2.0.

Serviciu ecosistemic

Contribuțiile ecosistemelor la beneficiile utilizate în activitățile economice și în alte activități umane, în special la beneficiile pe care oamenii le obțin de pe urma ecosistemelor. În Millennium Ecosystem Assessment (Evaluarea ecosistemelor mileniului), serviciile ecosistemice sunt împărțite în servicii de sprijin, de reglementare, de aprovizionare și culturale. Și Clasificarea internațională comună a serviciilor ecosistemice clasifică tipurile de servicii ecosistemice.

Emisie

Evacuarea directă sau indirectă de substanțe , vibrații, căldură sau zgomot din surse punctiforme sau difuze în aer, apă sau sol [Directiva (UE) 2024/1785].

Angajat

Un angajat este o persoană care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea în conformitate cu legislația sau practica națională.

Utilizator final

Persoanele fizice care utilizează în ultimă instanță sau sunt menite să utilizeze în ultimă instanță un anumit produs sau serviciu.

Accident ecologic

Un eveniment neașteptat, cum ar fi o emisie majoră, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluții necontrolate în timpul funcționării, conducând la impacturi negative potențiale sau reale asupra sănătății sau a mediului.

Egalitate de tratament

Principiul egalității de tratament este un principiu general de drept european care presupune ca situațiile comparabile sau părțile care se află în situații comparabile să fie tratate în același mod. În contextul ESRS S1 Forța de muncă proprie, termenul «egalitate de tratament» se referă, de asemenea, la principiul nediscriminării, conform căruia nu trebuie să existe nicio discriminare directă sau indirectă bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea pielii, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală.

Întinderea ecosistemelor terestre, de apă dulce și marine/Întinderea ecosistemelor

Dimensiunea unui activ ecosistemic , un activ ecosistemic fiind spațiul contiguu al unui anumit tip de ecosistem caracterizat printr-un set distinct de componente biotice și abiotice și interacțiunile dintre acestea.

Concediu din motive familiale

Concediul din motive familiale include concediul de maternitate, concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul de îngrijire care este disponibil în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă. În sensul ESRS, aceste concepte sunt definite după cum urmează:

(a)	concediu de maternitate (denumit și concediu de sarcină): concediu în cazul căruia locul de muncă este protejat acordat direct femeilor angajate, în jurul momentului nașterii (sau, în unele țări, al adopției);

(b)	concediu de paternitate: concediu pentru tată sau, atunci când și în măsura în care este recunoscut de dreptul intern, pentru un al doilea părinte echivalent, cu ocazia nașterii sau a adopției unui copil în scopul îngrijirii acestuia;

(c)	concediu pentru creșterea copilului: concediu pentru părinți pe motiv de naștere sau de adopție a unui copil pentru îngrijirea copilului respectiv, astfel cum este definit de fiecare stat membru și

(d)	concediu de îngrijire: concediu care permite lucrătorilor să ofere îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie, care are nevoie de îngrijire sau sprijin semnificativ(ă) din motive medicale grave, astfel cum sunt definite de fiecare stat membru.

Efect financiar

Efectele riscurilor și oportunităților care afectează poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung.

Semnificație financiară

O temă de durabilitate este semnificativă din punct de vedere financiar dacă generează riscuri sau oportunități care afectează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta) poziția financiară a întreprinderii, performanța sa financiară, fluxurile de trezorerie, accesul la finanțare sau costul capitalului pe termen scurt, mediu sau lung.

Muncă forțată

Orice lucrare sau serviciu care este obținut de la orice persoană sub amenințarea unei pedepse și pentru care persoana respectivă nu s-a oferit în mod voluntar. Termenul cuprinde toate situațiile în care persoanele sunt constrânse prin orice mijloace să muncească și include atât practicile tradiționale similare sclaviei, cât și formele contemporane de constrângere în care este implicată exploatarea prin muncă, care pot include traficul de persoane și sclavia modernă.

Formulator

Orice persoană fizică sau juridică care combină substanțe în amestecuri, introducându-le adesea pe piață sub propria marcă. Această definiție se aplică numai entităților care își desfășoară activitatea în industria chimică.

Combustibil fosil

Surse de energie neregenerabile pe bază de carbon, cum ar fi combustibilii solizi, gazele naturale și petrolul.

Consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză (FPIC)

O manifestare a dreptului populațiilor indigene de a-și stabili propriile priorități politice, sociale, economice și culturale. Acesta reprezintă trei drepturi interconectate și cumulative ale populațiilor indigene: dreptul de a fi consultate; dreptul de a participa și dreptul la terenurile, teritoriile și resursele lor. FPIC se referă la populațiile indigene și este recunoscut în cadrul dreptului internațional al drepturilor omului, în special Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene.

Apă dulce

Apele subterane și apele de suprafață , cu o salinitate medie anuală de <0,5 ‰ [limita menționată în anexa II la Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE)].

Cerință generală de prezentare de informații

O cerință de prezentare de informații generale stabilește conținutul necesar al informațiilor pe care întreprinderea le include atunci când raportează cu privire la politici, acțiuni, indicatori sau ținte , astfel cum se descrie în ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, fie în temeiul unei cerințe de prezentare de informații dintr-un ESRS, fie pe o bază specifică entității. Abrevierea sa este GDR.

Reducerea emisiilor de GES

Reducerea emisiilor de GES de categoria 1, 2, 3 sau a emisiilor totale de GES la sfârșitul perioadei de raportare, în raport cu emisiile din anul de referință. Reducerile de emisii pot rezulta, printre altele, din eficiența energetică, electrificare, decarbonizarea furnizorilor , decarbonizarea mixului de energie electrică, dezvoltarea de produse durabile sau modificări ale limitelor sau activităților de raportare (de exemplu, externalizare, capacități reduse), cu condiția ca acestea să fie realizate în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului valoric din amonte și din aval al întreprinderii. Absorbțiile și emisiile evitate nu sunt considerate reduceri ale emisiilor.

Absorbția și stocarea GES

Absorbțiile (antropice) se referă la retragerea GES din atmosferă ca urmare a activităților umane deliberate. Printre acestea se numără îmbunătățirea absorbanților biologici antropici de CO2 și utilizarea ingineriei chimice pentru a realiza absorbția și stocarea pe termen lung. Captarea și stocarea dioxidului de carbon din surse industriale și legate de energie, care, singure, nu elimină CO2 din atmosferă, pot elimina CO2 din atmosferă dacă sunt combinate cu producția de bioenergie (bioenergie cu captarea și stocarea dioxidului de carbon). Absorbțiile pot face obiectul unor inversări, care reprezintă orice deplasare a GES stocate din stocarea preconizată care reintră în atmosferă. De exemplu, dacă o pădure care a fost cultivată pentru a îndepărta o anumită cantitate de CO2 este afectată de un incendiu forestier, emisiile captate în arbori sunt inversate.

Zone geografice

Zonele geografice sau contextele geografice pot fi analizate la diferite niveluri, de exemplu la nivel de țară, regiune, județ, bazin hidrografic, ecosistem sau amplasament , în funcție de relevanța lor pentru evaluarea semnificației .

Acordul-cadru global (GFA)

Acordurile-cadru globale (GFA) servesc la stabilirea unei relații continue între o întreprindere multinațională și o federație sindicală globală pentru a se asigura că întreprinderea respectă aceleași standarde în fiecare țară în care își desfășoară activitatea.

Potențial de încălzire globală (GWP)

Un factor care descrie impactul forțării radiative (gradul de vătămare a atmosferei) al unei unități de GES date în raport cu o unitate de CO2 .

Gaze cu efect de seră (GES)

Gazele enumerate în partea 2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului. Printre acestea se numără dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O), hexafluorura de sulf (SF6), trifluorura de azot (NF3), hidrofluorocarburile (HFC) și perfluorocarburile (PFC).

Mecanism de soluționare a reclamațiilor

Orice procedură de rutină, statală sau nestatală, judiciară sau nejudiciară, prin care părțile interesate pot formula reclamații și pot solicita măsuri corective . Printre exemplele de mecanisme statale judiciare și nejudiciare de soluționare a reclamațiilor se numără instanțele, tribunalele pentru litigii de muncă, instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului, punctele de contact naționale în temeiul Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, birourile ombudsmanilor, agențiile de protecție a consumatorilor , organismele de supraveghere reglementară și birourile de reclamații gestionate de autoritățile publice. Printre mecanismele nestatale de soluționare a reclamațiilor se numără cele administrate de întreprindere, fie individual, fie împreună cu părțile interesate, cum ar fi mecanismele de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional și negocierile colective , inclusiv mecanismele instituite prin negocieri colective. Acestea includ și mecanisme administrate de asociații sectoriale, organizații internaționale, organizații ale societății civile sau grupuri multipartite.

Mecanismele de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional sunt administrate de întreprindere fie individual, fie în colaborare cu alte părți și sunt direct accesibile părților interesate ale întreprinderii. Aceste mecanisme permit identificarea și soluționarea timpurie și în mod direct a reclamațiilor, împiedicând astfel agravarea prejudiciilor și a reclamațiilor. Ele oferă, de asemenea, feedback important cu privire la eficacitatea diligenței necesare a organizației din partea celor care sunt direct afectați.

În conformitate cu principiul director nr. 31 al ONU, mecanismele eficace de soluționare a reclamațiilor sunt legitime, accesibile, previzibile, echitabile, transparente, compatibile cu drepturile și reprezintă o sursă de învățare continuă. Pe lângă aceste criterii, mecanismele eficace de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional se bazează și pe colaborare și dialog. Poate fi mai dificil pentru întreprindere să evalueze eficacitatea mecanismelor de soluționare a reclamațiilor la care participă în comparație cu cele pe care le-a stabilit ea însăși.

Ape subterane

Toate apele care se găsesc sub suprafața solului în zona de saturație și în contact direct cu solul sau cu subsolul. Sunt, de asemenea, definite ca ape care sunt păstrate într-o formațiune subterană și care pot fi recuperate dintr-o astfel de formațiune.

Hărțuire

O situație în care se manifestă un comportament indezirabil legat de unul din motivele de discriminare (de exemplu, genul în sensul Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului, religia sau anumite convingeri, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală în sensul Directivei 2000/78/CE a Consiliului) care are ca obiectiv sau ca efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

Deșeuri periculoase

Deșeuri care prezintă una sau mai multe dintre proprietățile periculoase enumerate în anexa III la Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98/CE).

Sectoare cu un impact ridicat asupra climei

Sectoarele enumerate în secțiunile A-H și în secțiunea L din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului [astfel cum sunt definite în Regulamentul delegat (UE) 2022/1288].

Eveniment privind drepturile omului

Evenimentele privind drepturile omului sunt cele care se referă la nerespectarea drepturilor omului recunoscute la nivel internațional, astfel cum sunt definite la articolul 29b alineatul (2) litera (b) punctul (iii) din Directiva 2013/34/EU (Directiva contabilă). Prin aceste evenimente se înțelege numărul de cazuri fundamentate înregistrate de întreprindere cu privire la:

(a)	procedurile judiciare și extrajudiciare (cum ar fi cauzele în fața instanțelor naționale, medierea, plângerile depuse la punctele de contact naționale pentru întreprinderile multinaționale ale OCDE) și

(b)	alte evenimente, inclusiv cele pe care le-a identificat prin procesele sale interne.

Impact

A se vedea definiția impactului legat de durabilitate .

Semnificația impactului

O temă de durabilitate este semnificativă din perspectiva impactului atunci când se referă la impacturile semnificative reale sau potențiale, pozitive sau negative ale întreprinderii asupra oamenilor sau a mediului pe termen scurt, mediu și lung. O temă de durabilitate semnificativă din perspectiva impactului include impacturile legate de operațiunile proprii și de lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii, inclusiv prin intermediul produselor și serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri .

Importator

Orice persoană fizică sau juridică responsabilă pentru import (și anume introducerea fizică pe teritoriul vamal). Importul de substanțe ca atare sau în amestecuri include distribuția angro de substanțe chimice, conform codului NACE G46.85 (Rev.2.1).

Imposibil

Aplicarea unei cerințe este imposibilă atunci când o întreprindere nu o poate aplica după ce a depus toate eforturile rezonabile în acest sens. De exemplu, este posibil ca datele să nu fi fost colectate în perioada precedentă într-un mod care să permită aplicarea retroactivă a unei noi definiții a unui indicator și ar putea fi imposibil să se recreeze datele.

Incident de discriminare

Incidentele de discriminare sunt cele care se referă la discriminare . Prin aceste incidente se înțelege numărul de cazuri fundamentate înregistrate de întreprindere cu privire la:

(a)	procedurile judiciare și extrajudiciare (cum ar fi cauzele în fața instanțelor naționale, medierea, plângerile depuse la punctele de contact naționale pentru întreprinderile multinaționale ale OCDE) și

(b)	alte incidente, inclusiv cele pe care le-a identificat prin procesele sale interne.

Membru independent al consiliului de administrație

Membrii consiliului de administrație care exercită o judecată independentă, fără nicio influență externă sau conflicte de interese. Independența înseamnă, în general, exercitarea unei judecăți obiective și neîngrădite. Atunci când este utilizată ca măsură pentru a aprecia aparența de independență sau pentru a califica drept independent un membru neexecutiv al organelor de administrație, de conducere și de supraveghere sau al comitetelor lor, aceasta înseamnă absența unui interes, a unei poziții, a unei asocieri sau a unei relații care, atunci când este evaluată din perspectiva unui terț rezonabil și informat, este susceptibilă să influențeze în mod necorespunzător sau să provoace prejudecăți în procesul decizional.

Populații indigene

Nu există o definiție unică pentru populațiile indigene convenită la nivel internațional. În practică, există o convergență între agențiile internaționale cu privire la grupurile care pot fi considerate populații indigene și care ar trebui să beneficieze de o protecție specială în această calitate. Un criteriu important pentru definirea populațiilor indigene este legat de conexiunea acestora cu o zonă tradițională, astfel cum este definită la articolul 1 din Convenția OIM nr. 169, care prevede că convenția se aplică: «(a) populațiilor tribale din țări independente, ale căror condiții sociale, culturale și economice le diferențiază de alte segmente ale comunității naționale și al căror statut este reglementat integral sau parțial de obiceiurile sau tradițiile proprii sau de legi sau reglementări speciale; (b) populațiilor din țări independente care sunt considerate indigene având în vedere descendența lor din populații care, la momentul cuceririi, al colonizării sau al stabilirii actualelor limite statale, locuiau în țara respectivă sau într-o regiune geografică căreia îi aparține țara în cauză și care, indiferent de statutul lor juridic, păstrează toate sau o parte dintre instituțiile lor sociale , economice, culturale și politice». Convenția nr. 169 a OIM prevede, de asemenea, la articolul 1 alineatul (2) că: «[a]utoidentificarea ca populație indigenă sau tribală este considerată un criteriu fundamental pentru determinarea grupelor cărora li se aplică dispozițiile prezentei convenții».

Emisii indirecte de GES

Emisiile de GES care sunt o consecință a activităților unei întreprinderi, dar care apar la surse deținute sau controlate de o altă întreprindere. Emisiile indirecte sunt emisii de GES de categoria 2 și emisii de GES de categoria 3 combinate.

Sistem de stabilire a prețului intern al carbonului

Un acord organizațional care permite unei întreprinderi să aplice prețurile carbonului în procesul decizional strategic și operațional. Prețul intern al carbonului este un preț utilizat de o întreprindere pentru a evalua implicațiile financiare ale modificărilor modelelor de investiții, de producție și de consum, precum și ale progreselor tehnologice potențiale și ale costurilor viitoare de reducere a emisiilor. Există două tipuri de prețuri interne ale carbonului utilizate în mod obișnuit de întreprinderi. Primul tip este un preț teoretic, care este un cost teoretic sau o valoare noțională pe care întreprinderea nu îl (o) percepe, dar care poate fi utilizat(ă) pentru evaluarea implicațiilor economice sau a compromisurilor pentru aspecte precum impactul asupra riscurilor, investițiile noi, valoarea actualizată netă a proiectelor și raportul costuri-beneficii al diferitelor inițiative. Al doilea tip este o taxă sau un tarif intern(ă), care este un preț al carbonului perceput unei activități comerciale, unei linii de produse sau unei alte unități operaționale pe baza emisiilor sale de GES (aceste taxe sau tarife interne sunt similare prețurilor de transfer din cadrul companiei).

Specii invazive/Specii alogene invazive

Specii a căror introducere și/sau răspândire prin acțiune umană în afara răspândirii lor naturale amenință diversitatea biologică , securitatea alimentară, sănătatea și bunăstarea populației. Termenul «alogen» se referă la speciile care au fost introduse în afara distribuției lor naturale («exotice», «care nu sunt native» și «neindigene» sunt sinonime pentru «alogene»). «Invaziv» înseamnă «care tinde să se extindă și să modifice ecosistemele în care a fost introdus». Astfel, o specie poate fi alogenă fără a fi invazivă sau, în cazul unei specii indigene dintr-o regiune, aceasta poate crește din abundență și poate deveni invazivă, fără a fi efectiv o specie alogenă.

Zonă principală de biodiversitate (KBA)

Situri care contribuie în mod semnificativ la persistența globală a biodiversității , în ecosistemele terestre, de apă dulce și marine. Siturile se califică drept KBA globale dacă îndeplinesc unul sau mai multe dintre cele 11 criterii, grupate în cinci categorii: biodiversitate amenințată; biodiversitate limitată din punct de vedere geografic; integritate ecologică ; procese biologice și imposibilitatea înlocuirii. Baza de date mondială a principalelor KBA este gestionată de BirdLife International în numele parteneriatului KBA.

Materiale principale

Materiale, substanțe , componente sau produse care sunt esențiale pentru capacitatea întreprinderii de a-și fabrica sau livra produsele sau serviciile, identificate printr-o evaluare managerială care ia în considerare:

(a)	factori interni, cum ar fi volumul, costul, caracterul critic operațional sau importanța strategică și

(b)	factori externi, inclusiv impacturile sociale și de mediu, cum ar fi așteptările părților interesate , cerințele în materie de reglementare sau relevanța pentru reputație.

Printre exemple se numără siliciul (materiale), electroliții (substanțe), microcondensatorii (componente) și telefoanele inteligente (produse), dar fără a se limita la acestea.

Produs principal

Produse care sunt esențiale pentru crearea de valoare sau pentru obiectivele strategice ale întreprinderii, identificate printr-o evaluare managerială care ia în considerare:

(a)	factori interni, cum ar fi contribuția la venituri, profitabilitate, inovare sau continuitatea operațională sau

(b)	factori externi, inclusiv impacturile sociale sau de mediu, cum ar fi percepțiile părților interesate , cerințele în materie de reglementare sau semnificația pentru reputație.

Degradarea solurilor

Degradarea solurilor se referă la numeroase procese care determină declinul sau pierderea biodiversității , a funcțiilor ecosistemului sau a beneficiilor acestora pentru oameni și includ degradarea tuturor ecosistemelor terestre.

Depozit de deșeuri

Un amplasament de eliminare a deșeurilor pentru depozitarea deșeurilor pe sau în sol (a se vedea Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri).

(Schimbarea) destinației terenurilor

Utilizarea de către om a unei zone specifice pentru un anumit scop (de exemplu, rezidențial, agricultură, recreere, industrial etc.). Este influențată de acoperirea terenurilor, dar nu este sinonimă cu aceasta. Schimbarea destinației terenurilor se referă la o schimbare în utilizarea sau gestionarea terenurilor de către oameni, care poate duce la o schimbare a acoperirii terenurilor.

Reprezentant legitim

Persoane recunoscute ca legitime în temeiul legii sau practicii, cum ar fi reprezentanții sindicali aleși în cazul lucrătorilor sau alți reprezentanți aleși liber în mod similar ai părților interesate afectate.

Efect de levier

Capacitatea întreprinderii de a efectua o modificare a practicilor incorecte ale unei alte părți care este legată de un impact negativ legat de durabilitate .

Activitate de lobby

Activități desfășurate cu scopul de a influența elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor sau a legislației sau procesele decizionale ale guvernelor, ale instituțiilor guvernamentale, ale autorităților de reglementare, ale instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene sau ale organismelor de standardizare. Printre aceste activități se numără (lista nu este exhaustivă):

(a)	organizarea de reuniuni, conferințe, evenimente sau participarea la acestea;

(b)	contribuția/participarea la consultări publice, audieri sau alte inițiative similare;

(c)	organizarea de campanii de comunicare, platforme, rețele și inițiative locale și

(d)	elaborarea/contractarea elaborării de documente de politică și de poziție, sondaje de opinie, anchete, scrisori deschise, activități de cercetare în conformitate cu activitățile vizate de normele privind registrul de transparență.

Emisii de GES blocate

Estimări ale emisiilor viitoare de GES care ar putea fi cauzate de principalele active sau produse ale unei întreprinderi vândute pe durata lor de viață operațională.

Fabricant de articole

Orice persoană fizică sau juridică care fabrică sau asamblează un articol [a se vedea Regulamentul (CE) nr. 1907/2006].

Fabricant de substanțe

Orice persoană fizică sau juridică care fabrică substanțe (adică produce sau extrage substanțe în stare naturală) [a se vedea Regulamentul (CE) nr. 1907/2006].

Resurse marine

Materiale biologice și materiale nebiologice care se găsesc în mări și oceane. Printre exemple se numără mineralele de adâncime, pietrișul și produsele din fructe de mare, fără a se limita la acestea.

Semnificație

O temă de durabilitate este semnificativă dacă corespunde definiției semnificației impactului , a semnificației financiare sau a ambelor.

Indicator

Indicatori calitativi și cantitativi pe care întreprinderea îi utilizează pentru a măsura și a raporta cu privire la eficacitatea punerii în aplicare a politicilor sale legate de durabilitate și în raport cu țintele sale de-a lungul timpului. De asemenea, indicatorii sprijină măsurarea rezultatelor întreprinderii în ceea ce privește persoanele afectate, mediul și întreprinderea.

Microplastice

Microparticule de polimeri sintetici care sunt solide și care îndeplinesc cumulativ următoarele două condiții:

(a)	intră în compoziția particulelor și reprezintă cel puțin 1 % din aceste particule, în procente de masă sau formează o suprafață continuă care acoperă particulele și

(b)

cel puțin 1 % g/g din particulele menționate la litera (a) îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții:

(iii)

toate dimensiunile particulelor sunt mai mici sau egale cu 5 mm sau

(iv)	lungimea particulelor este mai mică sau egală cu 15 mm, iar raportul lungime-diametru este mai mare de 3.

Următorii polimeri sunt excluși de la această desemnare:

(a)	polimerii care sunt rezultatul unui proces de polimerizare care a avut loc în natură, independent de procesul prin care au fost extrași, și care nu sunt substanțe modificate chimic;

(b)	polimerii care sunt degradabili, astfel cum s-a demonstrat în conformitate cu apendicele 15 la Regulamentul (UE) 2023/2055 al Comisiei privind microparticulele de polimeri sintetici;

(c)	polimerii care au o solubilitate mai mare de 2 g/l, astfel cum s-a demonstrat în conformitate cu apendicele 16 la Regulamentul (UE) 2023/2055 al Comisiei și

(d)	polimerii care nu conțin atomi de carbon în structura lor chimică.

Vă rugăm să consultați Regulamentul (UE) 2023/2055 pentru o listă de derogări.

Microplasticele sunt clasificate, de regulă, în tipuri primare și secundare. Microplasticele primare sunt produse și adăugate în mod intenționat în produse (de exemplu, microbile, sclipici sau stabilizatori în produsele cosmetice), ceea ce duce la o eliberare directă în mediu în timpul fazei de utilizare a produsului sau la sfârșitul ciclului de viață al acestuia. Microplasticele secundare provin din descompunerea unor bucăți mai mari de materiale plastice (de exemplu, deșeuri de plastic, cum ar fi ambalajele sau plasele de pescuit).

Soluție bazată pe natură

Acțiuni de protejare, conservare, refacere, utilizare durabilă și gestionare a ecosistemelor terestre, de apă dulce , de coastă și marine naturale sau modificate, care abordează în mod eficace și adaptiv provocările sociale, economice și de mediu, asigurând în același timp bunăstarea umană, serviciile ecosistemice , reziliența și beneficiile biodiversității .

Ținta de zero emisii nete

Stabilirea unei ținte de zero emisii nete la nivelul unei întreprinderi aliniată la îndeplinirea obiectivelor climatice societale:

(a)	atingerea unui nivel al reducerilor emisiilor din lanțul valoric în concordanță cu profunzimea reducerii în punctul în care se ajunge la zero emisii nete la nivel mondial în direcții de 1,5 °C și

(b)	neutralizarea impactului oricăror emisii reziduale (după aproximativ 90-95 % din reducerea emisiilor de GES , cu posibilitatea unor variații sectoriale justificate în conformitate cu o direcție sectorială recunoscută) prin absorbția permanentă a unui volum echivalent de CO2 .

Lucrători care nu sunt salariați

Lucrătorii care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a unei întreprinderi includ atât contractanții individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii («lucrători independenți»), cât și persoanele puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal «activități de ocupare a forței de muncă» (cod NACE O78).

Angajați cu program de lucru negarantat

Angajații cu program de lucru negarantat sunt angajați de întreprindere fără a li se garanta un număr minim sau un număr fix de ore de lucru. Poate fi necesar ca angajatul să își exprime disponibilitatea pentru muncă în funcție de necesități, dar întreprinderea nu are obligația contractuală de a oferi angajatului un număr minim sau fix de ore de lucru pe zi, pe săptămână sau pe lună. În această categorie se încadrează, de exemplu, angajații ocazionali, angajații cu contracte de muncă cu zero ore și angajații pe bază de solicitare.

Energie din surse neregenerabile

Energie care nu poate fi identificată ca fiind derivată din surse regenerabile .

Sistemul de gestionare a securității și sănătății la locul de muncă

Un set de elemente interconectate sau care interacționează pentru a stabili politica și obiectivele în materie de securitate și sănătate la locul de muncă și pentru a atinge aceste obiective.

Oportunitate

se vedea definiția oportunității legate de durabilitate .

Forța de muncă proprie

Angajații care se află într-un raport de muncă (în calitate de «salariați») cu întreprinderea și lucrătorii care nu sunt salariați și care sunt fie contractanți individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii («lucrători independenți»), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal «activități de ocupare a forței de muncă» (cod NACE O78).

Substanță care diminuează stratul de ozon

Substanțele enumerate în Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon.

Ambalaje

Produse realizate din orice material, de orice natură, utilizate pentru a conține, proteja, manevra, furniza, stoca, transporta și prezenta bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau consumator (a se vedea Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje).

Remunerație

Salariul sau plata obișnuită de bază sau minimă și orice altă remunerație, plătită direct sau indirect, în numerar sau în natură («componentele complementare sau variabile») de către angajator lucrătorului pe motivul încadrării în muncă a acestuia. «Nivel de remunerare » înseamnă remunerația anuală brută și remunerația orară brută corespunzătoare. «Nivel median de remunerare» înseamnă remunerația angajatului care este inferioară celei primite de jumătate dintre angajați și superioară celei primite de cealaltă jumătate dintre angajați.

Persoană cu handicap

Persoanele care au deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți.

Risc fizic

Toate întreprinderile economice la nivel mondial depind de funcționarea sistemelor terestre, cum ar fi climatul stabil, și de serviciile ecosistemice , cum ar fi furnizarea de biomasă (materii prime). Riscurile fizice legate de natură sunt rezultatul direct al dependenței unei organizații de natură. Riscurile fizice apar atunci când sistemele naturale sunt compromise din cauza impactului fenomenelor climatice (de exemplu, fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi seceta), al evenimentelor geologice (de exemplu, evenimente seismice, cum ar fi un cutremur) sau al evenimentelor sau modificărilor echilibrului ecosistemelor , cum ar fi calitatea solului sau ecologia marină, care afectează serviciile ecosistemice de care depind organizațiile. Acestea pot fi acute, cronice sau și acute și cronice. Riscurile fizice legate de natură apar ca urmare a modificărilor condițiilor biotice (vii) și abiotice (fără viață) care sprijină ecosisteme sănătoase și funcționale. Riscurile fizice sunt, de obicei, specifice locului. Riscurile fizice legate de natură sunt adesea asociate cu riscurile fizice legate de climă .

Introdus pe piață

Furnizarea către un terț sau punerea la dispoziția acestuia, fie contra cost, fie cu titlu gratuit. Importul este considerat a fi introducere pe piață.

Politică

Un set sau un cadru de obiective generale și principii de gestionare pe care întreprinderea le utilizează pentru luarea deciziilor. O politică pune în aplicare strategia întreprinderii sau deciziile conducerii pentru a preveni, a atenua, a opri, a reduce la minimum și/sau a remedia impacturile semnificative reale și potențiale , a aborda riscurile semnificative și a urmări oportunitățile semnificative, fie individual, fie la un nivel mai ridicat (și anume grupuri de astfel de impacturi sau teme conexe). Fiecare politică se află în responsabilitatea persoanei (persoanelor) definite, specifică perimetrul său de aplicare și include una sau mai multe ținte (corelate, după caz, cu ținte măsurabile). O politică este validată și revizuită în conformitate cu normele de guvernanță aplicabile ale întreprinderii. O politică este pusă în aplicare prin acțiuni sau planuri de acțiune.

Poluant

O substanță , o vibrație, căldură, zgomot, lumină sau alt contaminant prezent în aer, apă sau sol , care poate avea efect nociv asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, care poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau poate altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului [a se vedea Regulamentul (UE) 2020/852].

Poluare

Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, de poluanți în aer, apă sau sol , care poate avea efect nociv asupra sănătății umane sau asupra calității mediului, care pot conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau pot altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului [a se vedea Directiva (UE) 2024/1785].

Impact potențial

Impacturile potențiale sunt cele care nu s-au produs încă, dar care pot apărea în viitor și pot afecta mediul și oamenii.

Procesul de asigurare a remedierii sau de cooperare în acest sens

Procesele de asigurare a remedierii sau de cooperare în acest sens se referă la abordări formalizate prin care întreprinderea răspunde prejudiciilor identificate, indiferent dacă acestea sunt identificate prin canale formale de exprimare a preocupărilor sau a nevoilor sau prin alte mijloace. Astfel de procese includ, de regulă, etape sau criterii care sunt urmate pentru a se asigura că preocupările sau nevoile sunt abordate în mod adecvat și, dacă este cazul, asigurarea remedierii impacturilor reale sau cooperarea în acest sens. Procesele de asigurare a remedierii sau de cooperare în acest sens pot fi conectate la unul sau mai multe canale prin care părțile interesate își pot exprima preocupările sau nevoile.

Produs

Produs înseamnă orice bun fizic care este introdus pe piață sau pus în funcțiune.

Energie electrică, căldură, abur sau răcire achiziționată sau obținută

Atunci când întreprinderea și-a primit energia electrică, căldura, aburul sau răcirea de la o parte terță. Termenul «obținută» reflectă circumstanțele în care o întreprindere nu poate achiziționa direct energie electrică (de exemplu, un chiriaș dintr-o clădire), dar în care energia este adusă în unitatea întreprinderii pentru a fi utilizată.

Standarde de calitate recunoscute pentru creditele de carbon

Standardele de calitate pentru creditele de carbon care pot fi verificate de părți terțe independente, care pun la dispoziția publicului cerințele și rapoartele de proiect și asigură cel puțin adiționalitatea, permanența și evitarea dublei contabilizări și prevăd norme pentru calcularea, monitorizarea și verificarea emisiilor și absorbțiilor de GES ale proiectului.

Accident de muncă ce poate fi înregistrat

Accidentul de muncă este definit ca un eveniment izolat produs în cursul unei activități profesionale care duce la vătămări fizice sau psihice. Un astfel de eveniment poate fi înregistrat în cazul în care conduce la deces sau la o absență de la locul de muncă de peste trei zile.

Boli legate de muncă care pot fi înregistrate

Un caz de boală legată de muncă este orice boală cauzată sau agravată de factori de la locul de muncă sau cauzată în principal de expunerea la locul de muncă la un factor de risc fizic, organizațional, chimic sau biologic sau la o combinație a acestor factori. Un astfel de caz poate fi înregistrat dacă are ca rezultat decesul sau absența de la locul de muncă.

Valorificare

(deșeuri)

Orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general [a se vedea Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98/CE)].

Reciclare

Orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse , materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere [a se vedea Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98/CE)].

Măsură corectivă/remediere

Readucerea persoanei sau a persoanelor afectate, a comunităților sau a mediului într-o stare echivalentă sau cât mai apropiată posibil de starea în care aceasta sau acestea s-ar fi aflat dacă impactul negativ real nu s-ar fi produs, inclusiv prin despăgubirea financiară sau nefinanciară acordată de întreprindere unei persoane sau mai multor persoane afectate de impactul negativ real.

Energie din surse regenerabile

Energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor etc. și energia oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit , gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz [articolul 2 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001].

Materiale regenerabile

Materiale obținute în mod durabil, demonstrate cel mai adesea de sisteme de certificare recunoscute la nivel internațional, care, după extracție, revin la nivelurile stocurilor anterioare prin procese naturale de creștere sau de reîntregire într-un ritm conform cu ciclurile de utilizare. Prin urmare, acestea sunt reîntregite sau regenerate într-un ritm mai rapid decât cel al recoltării sau al extracției.

Posibilitate de reparare

Capacitatea produsului de a fi readus la o stare funcțională prin disponibilitatea pieselor de schimb pe întreaga sa durată de viață posibilă, simplitatea dezasamblării și accesibilitatea informațiilor privind repararea.

Intrări de resurse

Materiale fizice (de exemplu, substanțe și produse ) care intră în operațiunile unei întreprinderi pentru producție, consum, întreținere sau furnizarea de servicii. Printre acestea se numără materiile prime virgine și nevirgine (inclusiv resursele marine , vectorii energetici utilizați în scopuri materiale), produsele semifinite și componentele, indiferent dacă sunt achiziționate, reutilizate sau recuperate intern. Domeniul de aplicare al intrărilor de resurse reflectă, de asemenea, dependența întreprinderii de resursele naturale, utilizarea eficientă a resurselor și circularitatea acestora.

Ieșiri de resurse

Materiale fizice (de exemplu, substanțe și produse ) care părăsesc operațiunile unei întreprinderi ca urmare a activităților sale, inclusiv ieșiri precum produsele vândute, produsele secundare, deșeurile , emisiile și materialele destinate reutilizării , reciclării sau eliminării.

Utilizarea resurselor

Utilizarea resurselor se referă la modul în care materialele fizice, în special materialele tehnice și materialele biologice , sunt obținute, consumate, transformate, reutilizate sau eliminate de întreprindere de-a lungul operațiunilor sale și al lanțului său valoric . Aceasta cuprinde:

(a)	intrările de resurse : materialele care intră în întreprindere (de exemplu, materiale, substanțe , componente) și

(b)	ieșirile de resurse : materiale care părăsesc întreprinderea (de exemplu, produse , produse secundare, deșeuri ).

Reutilizare

(deșeuri)

Înseamnă orice operațiune prin care produsele sau componentele de produse care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute. Acest lucru poate necesita curățare sau mici ajustări, astfel încât să fie pregătite pentru următoarea utilizare fără prelucrare prealabilă semnificativă.

Risc

A se vedea definiția riscului legat de durabilitate .

Scenariu

O descriere plauzibilă a modului în care viitorul se poate dezvolta pe baza unui set coerent și consecvent la nivel intern de ipoteze privind principalele forțe motrice (de exemplu, rata schimbărilor tehnologice, prețurile) și relațiile. Trebuie remarcat faptul că scenariile nu sunt nici previziuni, nici predicții, ci sunt utilizate pentru a oferi o imagine de ansamblu a implicațiilor evoluțiilor și acțiunilor .

Analiză pe bază de scenarii

Un proces de identificare și evaluare a unei game potențiale de rezultate ale evenimentelor viitoare în condiții de incertitudine, utilizând un singur scenariu sau scenarii multiple.

Emisii de GES de categoria 1

Emisiile directe de GES din surse care sunt deținute sau controlate de întreprindere.

Emisii de GES de categoria 2

Emisiile indirecte provenite din producerea de energie electrică, abur, căldură sau răcire achiziționată sau obținută , consumată de întreprindere.

Emisii de GES de categoria 3

Toate emisiile de GES indirecte (care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al emisiilor de GES de categoria 2 ) care apar în lanțul valoric al întreprinderii care raportează, inclusiv emisiile din amonte și cele din aval. Emisiile de GES de categoria 3 pot fi defalcate în clase din categoria 3 .

Clasă din categoria 3

Unul dintre cele 15 tipuri de emisii de GES de categoria 3 identificate în Standardul de contabilitate și raportare pentru întreprinderi al Protocolului privind GES (2004) și detaliate în Standardul de contabilitate și raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor (categoria 3) al Protocolului privind GES (versiunea din 2011). Întreprinderile care aleg să contabilizeze emisiile lor de categoria 3 pe baza claselor de emisii indirecte de GES din ISO 14064-1:2018 se pot referi, de asemenea, la clasa definită în clauza 5.2.4 (excluzând emisiile indirecte de GES din energia importată) din ISO 14064-1:2018.

Resursă secundară

Materiale utilizate anterior (nevirgine: cele care sunt recuperate din fluxurile de deșeuri sau din alte surse, precum și materialele care se găsesc în produsele sau componentele uzate) și reintroduse în ciclurile de producție, reducând dependența de resursele primare și reducând la minimum impacturile asupra mediului. De exemplu, materialele reciclate, precum și produsele sau componentele reutilizate, reparate, recondiționate sau refabricate.

Amplasament

Amplasamentele sunt locuri fizice:

(a)

în care își desfășoară activitatea o întreprindere sau actori din lanțul valoric și în care este probabil să apară dependențe și impacturi . Printre exemple se numără fabricile, fermele, minele, birourile sau centrele de servicii, infrastructura sau instalațiile, zonele de pescuit, infrastructurile subterane de la suprafața de bază sau a fundului mării, cum ar fi tunelurile miniere subterane, cablurile și nodurile conductelor sau ale lanțurilor valorice sau

(b)	cu o combinație unică de sol , climă, topografie, hidrologie și alți factori fizici și biologici.

Dialog social

Toate tipurile de negociere, consultare sau simplu schimb de informații între reprezentanții guvernelor, angajatorii, organizațiile acestora și reprezentanții lucrătorilor sau în rândul acestora, cu privire la chestiuni de interes comun legate de politica economică și socială. Poate exista sub formă de proces tripartit, guvernul fiind o parte oficială la dialog sau poate consta în relații bipartite numai între reprezentanți ai lucrătorilor și conducere (sau sindicate și organizații patronale).

Protecția socială

Setul de măsuri menite să reducă și să prevină sărăcia și vulnerabilitatea pe parcursul întregului ciclu de viață.

Principalele evenimente de viață abordate în ESRS în ceea ce privește protecția socială includ boala, șomajul începând din momentul în care lucrătorul propriu lucrează pentru întreprindere, vătămarea la locul de muncă și handicapul dobândit și concediul de maternitate.

Sol

Stratul superior al scoarței terestre situat între roca de bază și suprafață. Solul este compus din particule minerale, materie organică, apă, aer și organisme vii [a se vedea Directiva (UE) 2010/75].

Impermeabilizarea solului

Acoperirea solului într-un mod care să confere impermeabilitate suprafeței acoperite (de exemplu, un drum). Această impermeabilitate poate avea un impact asupra mediului, astfel cum se arată în Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei (2).

Parte interesată

Cele care pot afecta sau pot fi afectate de întreprindere. Există două grupuri principale de părți interesate :

(a)	părțile interesate afectate: persoanele sau grupurile ale căror interese sunt sau ar putea fi afectate – pozitiv sau negativ – de activitățile întreprinderii și de relațiile de afaceri directe și indirecte ale acesteia de-a lungul lanțului său valoric și

(b)

utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea : utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general (investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori ai declarațiilor privind durabilitatea de uz general, precum partenerii de afaceri ai întreprinderii, partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale), societatea civilă și organizațiile neguvernamentale.

Unele părți interesate, dar nu toate, pot aparține ambelor grupuri.

Implicarea părților interesate

Un proces continuu de interacțiune și dialog între întreprindere și părțile interesate , care să permită întreprinderii să asculte, să înțeleagă și să răspundă intereselor și preocupărilor acestora.

Termene standard de plată

Termenele standard de plată se referă la condițiile care au fost formulate în prealabil pentru mai multe tranzacții care implică părți diferite și care nu au fost negociate individual de către părți. De obicei, aceste termene sunt oferite/propuse furnizorilor . Acestea pot proveni din politica sau procedura unei întreprinderi sau pot fi calculate ca medie aritmetică sau ca medie a termenelor din contractele cu furnizorii.

Activ depreciat

Activele depreciate (inclusiv «activele care pot fi depreciate») sunt acele active sau investiții (atât active, cât și planificate ferm) care, la un moment dat înainte de sfârșitul duratei lor de viață economică, nu mai sunt în măsură să obțină un randament economic ca urmare a schimbărilor în materie de reglementare, a forțelor pieței, a inovării tehnologice sau a factorilor de mediu (inclusiv schimbările climatice și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon). Acestea includ, de regulă, active care au suferit (sau se preconizează că vor suferi) din cauza unor deprecieri neanticipate sau premature, devalorizări sau conversii în pasive ; precum și active cu emisii de GES blocate semnificative pe durata lor de viață operațională. Termenul «active depreciate» se axează pe ceea ce s-a întâmplat deja la data prezentării informațiilor și ar putea fi deja reflectat în situațiile financiare (caz în care se poate face trimitere la acestea), în timp ce termenul «active care pot fi depreciate» se referă la o evaluare prospectivă care ia în considerare un anumit scenariu viitor.

Materii prime strategice

Un subset de materii prime critice care sunt esențiale pentru tehnologiile verzi și digitale, pentru aplicațiile din domeniul apărării și al spațiului [a se vedea secțiunea 1 din anexa I la Regulamentul (UE) 2024/1252].

Substanță

Un element chimic și compușii acestuia în stare naturală sau obținuți prin orice proces de producție, inclusiv orice aditiv necesar pentru păstrarea stabilității și orice impuritate care derivă din procesul utilizat, cu excepția oricărui solvent care poate fi separat fără a influența stabilitatea substanței sau fără a-i schimba compoziția și cu excepția următoarelor substanțe:

(a)	substanțele definite la articolul 1 din Directiva 96/29/Euratom a Consiliului de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante;

(b)	microorganismele modificate genetic, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic și

(c)	organisme modificate genetic, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (Directiva 2010/75/UE).

Pe lângă substanțele ca atare, există și substanțe prezente în amestecuri, care sunt soluții compuse din două sau mai multe substanțe.

Substanțe care prezintă motive de îngrijorare (SoC)

O substanță care:

(a)	îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și este identificată în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv și/sau

(b)

este clasificată în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 într-una dintre următoarele clase sau categorii de pericol:

(v)	cancerigenicitate de categoriile 1 și 2;

(vi)	mutagenitatea celulelor embrionare de categoriile 1 și 2;

(vii)

toxicitate pentru reproducere, categoriile 1 și 2;

(viii)

dereglare endocrină pentru sănătatea umană de categoriile 1 și 2;

(ix)	dereglare endocrină în mediu de categoriile 1 și 2;

(x)	proprietățile «persistent, mobil și toxic» sau «foarte persistent, foarte mobil»;

(xi)	proprietățile «persistent, bioacumulativ și toxic» sau «foarte persistent, foarte bioacumulativ»;

(xii)

sensibilizarea căilor respiratorii de categoria 1;

(xiii)

sensibilizarea pielii de categoria 1;

(xiv)

periculoasă pentru mediul acvatic – categoriile 1-4 de toxicitate cronică;

(xv)	periculoasă pentru stratul de ozon;

(xvi)

toxicitate asupra unui organ țintă specific – expunere repetată de categoriile 1 și 2 sau

(xvii)

toxicitate asupra unui organ-țintă specific – o singură expunere, categoriile 1 și 2.

Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC)

Substanțe care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) și care au fost identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

Furnizor

Entitate din amonte față de întreprindere (adică în lanțul de aprovizionare al întreprinderii), care furnizează un produs sau un serviciu care este utilizat pentru dezvoltarea produselor sau serviciilor proprii ale întreprinderii. Un furnizor poate avea o relație de afaceri directă cu întreprinderea (fiind denumit adesea furnizor de prim rang) sau o relație de afaceri indirectă.

Lanțul de aprovizionare

Întreaga gamă de activități sau procese desfășurate de entitățile care se află în amonte sau în aval față de întreprindere, care furnizează produse sau servicii utilizate pentru dezvoltarea și producerea produselor sau serviciilor proprii ale întreprinderii. Sunt incluse aici entitățile din amonte cu care întreprinderea are o relație directă (denumite adesea furnizori de prim rang) și entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri indirectă.

Ape de suprafață

Apele continentale, cu excepția apelor subterane ; apele de tranziție și apele de coastă, dar nu și în ceea ce privește starea chimică, pentru care se includ doar apele teritoriale. Definite, de asemenea, ca fiind toată apa de la suprafața pământului, inclusiv apa dulce și alte tipuri de apă care se deosebesc de apă de la suprafața subiacentă (apă subterană).

Impact legat de durabilitate

(sau impact)

Efectul pe care întreprinderea îl are sau l-ar putea avea asupra mediului și a oamenilor, inclusiv efectele asupra drepturilor omului, legate de propriile sale operațiuni și propriul lanț valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor și serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri . Impacturile pot fi reale sau potențiale, negative sau pozitive, intenționate sau neintenționate și reversibile sau ireversibile. Acesta pot apărea pe termen scurt, mediu sau lung. Impacturile indică contribuția negativă sau pozitivă a întreprinderii la dezvoltarea durabilă.

Oportunitate legată de durabilitate

(sau oportunitate)

Evenimente sau condiții de mediu, sociale sau de guvernanță incerte care, dacă se produc, ar putea avea un efect pozitiv semnificativ asupra modelului de afaceri sau strategiei întreprinderii și asupra capacității acesteia de a-și atinge obiectivele și țintele și de a crea valoare și, prin urmare, pot influența deciziile întreprinderii și deciziile partenerilor de afaceri în ceea ce privește temele de durabilitate. La fel ca orice altă oportunitate , oportunitățile legate de durabilitate sunt măsurate ca o combinație între amploare și probabilitatea de apariție.

Risc legat de durabilitate

(sau risc)

Evenimente sau condiții de mediu, sociale sau de guvernanță incerte care, dacă se produc, ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra modelului de afaceri sau strategiei întreprinderii și asupra capacității acesteia de a-și atinge obiectivele și țintele și de a crea valoare și, prin urmare, pot influența deciziile întreprinderii și deciziile partenerilor de afaceri în ceea ce privește temele de durabilitate. La fel ca orice alte riscuri , riscurile legate de durabilitate sunt măsurate ca o combinație între amploare și probabilitatea de apariție.

Declarația privind durabilitatea

Secțiunea dedicată din raportul administratorilor întreprinderii în care sunt prezentate informațiile privind temele și subtemele legate de durabilitate elaborate în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2464 și cu ESRS.

Risc sistemic

Riscuri care decurg din defectarea întregului sistem, mai degrabă decât din defectarea unor părți individuale. Acestea sunt caracterizate de puncte de basculare modeste care se combină indirect pentru a produce defecțiuni mari, declanșând în cascadă interacțiunile riscurilor fizice și ale riscurilor de tranziție (contagiune), pe măsură ce o pierdere declanșează un lanț de alte pierderi, iar sistemele nu pot restabili echilibrul după un șoc. Un exemplu în acest sens este pierderea unei specii esențiale, cum ar fi vidrele de mare, care au un rol esențial în structura comunității ecosistemice . Atunci când, în anii 1900, vidrele de mare au fost vânate până aproape de dispariție, ecosistemele de coastă au basculat, iar producția de biomasă a fost redusă foarte mult.

Țintă

Obiective măsurabile, orientate spre rezultate și încadrate în timp, pe care întreprinderea urmărește să le atingă în ceea ce privește impacturile , riscurile sau oportunitățile semnificative. Acestea pot fi stabilite în mod voluntar de către întreprindere sau pot decurge din cerințele legale impuse întreprinderii. O țintă poate cuprinde nu numai îmbunătățiri, ci și menținerea rezultatelor obținute sau menținerea unor niveluri de performanță coerente.

Material tehnic

Materiale care nu pot fi prelucrate prin ciclul biologic și, prin urmare, se acumulează ca deșeuri deoarece nu se pot descompune și nu se pot întoarce în natură ca nutrienți.

Specii sau ecosisteme amenințate

Specii amenințate se referă la specii pe cale de dispariție, inclusiv de floră și faună, enumerate pe Lista roșie europeană sau pe lista roșie a speciilor amenințate a UICN, astfel cum se menționează în secțiunea 7 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei. Ecosisteme amenințate se referă la ecosistemele clasificate ca fiind grav amenințate, pe cale de dispariție și vulnerabile de către Lista roșie a ecosistemelor a UICN.

Temă

ESRS utilizează termenii « temă » și «subtemă» de durabilitate înțeleși ca sinonimi cu termenii «aspecte de durabilitate» sau «factori de durabilitate». Prezentările de informații din ESRS sunt structurate pe teme. O temă este defalcată în continuare în subteme. În ESRS, termenul «temă» este utilizat pentru a indica fie o temă, fie o subtemă, în funcție de cel mai adecvat nivel de granularitate necesar pentru îndeplinirea obiectivului de prezentare de informații respectiv.

Formare

Inițiative puse în aplicare de întreprindere în vederea menținerii și/sau a îmbunătățirii competențelor și cunoștințelor forței de muncă proprii . Aceasta poate include diferite metodologii, cum ar fi formarea la fața locului și formarea online.

Plan de tranziție

Un tip specific de plan de acțiune care este adoptat de întreprindere în legătură cu o decizie strategică și care abordează:

(a)	un obiectiv de politică publică și/sau

(b)

un plan de acțiune specific entității, organizat sub forma unui set structurat de ținte și acțiuni, asociat cu:

(xviii)

decizie strategică esențială;

(xix)

schimbare majoră a modelului de afaceri și, în special,

(xx)	acțiuni importante și resurse alocate.

Plan de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice

Un aspect al strategiei globale a unei întreprinderi care stabilește țintele , acțiunile și resursele întreprinderii pentru tranziția sa către o economie cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon, inclusiv acțiuni precum reducerea emisiilor sale de GES în ceea ce privește obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C și neutralitatea climatică.

Riscuri de tranziție

Riscuri care rezultă dintr-o neconcordanță între strategia și conducerea unei organizații sau a unui investitor și cadrul de reglementare, de politică sau societal în schimbare în care aceasta își desfășoară activitatea. Evoluțiile care vizează stoparea sau inversarea daunelor aduse climei sau naturii, cum ar fi măsurile guvernamentale, progresele tehnologice, schimbările de pe piață, litigiile și schimbarea preferințelor consumatorilor , pot crea sau modifica riscuri de tranziție .

Utilizator

Utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea sunt utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general (investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori, inclusiv partenerii de afaceri ai întreprinderii, sindicatele și partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale.

Utilizator de articole

Orice persoană fizică sau juridică care utilizează un articol în cadrul activităților sale industriale sau profesionale. În sensul acestor standarde, noțiunea de «utilizator» este adaptată din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) pentru utilizatorii din aval.

Utilizator de substanțe

Orice persoană fizică sau juridică, alta decât producătorul, formulatorul sau importatorul, care utilizează o substanță , fie ca atare, fie într-un amestec, în cursul activităților sale industriale sau profesionale, cu excepția consumatorului final. În sensul acestor standarde, această noțiune este adaptată din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) pentru utilizatorii din aval.

Lanț valoric

Întreaga gamă de activități, resurse și relații legate de modelul de afaceri al întreprinderii și mediul extern în care aceasta își desfășoară activitatea. Un lanț valoric cuprinde activitățile, resursele și relațiile pe care întreprinderea le utilizează și pe care se bazează pentru a-și crea produsele sau serviciile, de la concepere până la livrare, consum și sfârșitul ciclului de viață. Printre activitățile, resursele și relațiile relevante se numără:

(a)	cele implicate în operațiunile proprii ale întreprinderii, cum ar fi resursele umane;

(b)	cele aflate de-a lungul canalelor sale de furnizare, comercializare și distribuție, cum ar fi aprovizionarea cu materiale și servicii și vânzarea și livrarea de produse și servicii și

(c)	mediile de finanțare, geografice, geopolitice și de reglementare în care întreprinderea își desfășoară activitatea.

Lanțul valoric include actori din amonte și din aval față de întreprindere. Actorii din amonte față de întreprindere (de exemplu, furnizorii ) furnizează produse sau servicii care sunt utilizate pentru dezvoltarea produselor sau serviciilor întreprinderii. Entitățile din aval față de întreprindere (de exemplu, distribuitorii, clienții) primesc produse sau servicii de la întreprinderea respectivă.

ESRS utilizează termenul «lanț valoric» la singular, deși este recunoscut faptul că întreprinderile pot avea mai multe lanțuri valorice.

Salariu

Salariul brut, excluzând componentele variabile, cum ar fi orele suplimentare și remunerarea stimulativă, precum și indemnizațiile, cu excepția cazului în care acestea sunt garantate.

Deșeuri

Orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă, intenționează să le arunce sau are obligația să le arunce (a se vedea Directiva 2008/98/CE).

Flux de deșeuri

Un anumit flux masic de deșeuri dintr-un proces, o activitate, o instalație sau o industrie, adesea grupate în funcție de material (de exemplu, plastic, metal, organic), origine (de exemplu, casnic, industrial) sau pericol (de exemplu, periculos vs. nepericulos).

Consumul de apă

Cantitatea de apă introdusă în limitele întreprinderii și care nu este evacuată înapoi în mediul acvatic sau într-o parte terță în cursul perioadei de raportare.

Deversarea apei

Suma efluenților și a altor ape care părăsesc limitele întreprinderii și care sunt eliberate în apele de suprafață , în apele subterane sau în părți terțe în cursul perioadei de raportare.

Apă reciclată și reutilizată

Apa și apele uzate (tratate sau netratate) care au fost utilizate de mai multe ori înainte de a fi evacuate din limitele întreprinderii, astfel încât cererea de apă să fie redusă. Aceasta se poate efectua în același proces (reciclată) sau într-un proces diferit în cadrul aceleiași instalații (proprii sau utilizate în comun cu alte întreprinderi) sau al unei alte instalații a întreprinderii (reutilizată).

Deficitul de apă

Se referă la abundența volumetrică a resurselor de apă dulce sau lipsa acestora. Deficitul este determinat de factorul uman; este o funcție a volumului consumului uman de apă în raport cu volumul resurselor de apă dintr-o anumită zonă. Ca atare, o regiune aridă cu foarte puțină apă, dar fără un consum uman de apă nu ar fi considerată în deficit, ci aridă. Deficitul de apă este o realitate fizică și obiectivă care poate fi măsurată în mod consecvent în cadrul regiunilor și în timp. Deficitul de apă reflectă abundența fizică a apei dulci, mai degrabă decât dacă această apă este adecvată pentru utilizare. De exemplu, o regiune poate avea resurse de apă abundente (și, prin urmare, nu poate fi considerată ca având un deficit de apă), dar poate avea o poluare atât de gravă, încât respectivele rezerve să nu fie adecvate pentru uz uman sau ecologic.

Apa stocată

Apa reținută în instalațiile de stocare a apei sau în rezervoare.

Stresul hidric

Capacitatea sau lipsa capacității de a satisface cererea umană și ecologică de apă. Stresul hidric este un concept incluziv care ia în considerare mai multe aspecte fizice legate de resursele de apă, inclusiv disponibilitatea apei, calitatea apei și accesibilitatea apei (și anume capacitatea oamenilor de a utiliza surse de apă disponibile fizic), care este adesea o funcție a suficienței infrastructurii și a accesibilității apei, printre altele.

Prelevări de apă

Suma tuturor apelor introduse în limitele întreprinderii, din toate sursele, pentru orice utilizare, pe parcursul perioadei de raportare.

Lucrător din lanțul valoric

O persoană care desfășoară activități în lanțul valoric al întreprinderii, indiferent de existența sau de natura oricărei relații contractuale cu întreprinderea respectivă. În ESRS, domeniul de aplicare al lucrătorilor din lanțul valoric include toți lucrătorii din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii care sunt sau pot fi afectați în mod semnificativ de întreprindere. Acesta include impacturile care sunt direct legate de operațiunile proprii și de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv prin produsele sau serviciile sale, precum și prin relațiile sale de afaceri . Sunt incluși toți lucrătorii care nu intră în categoria « forței de muncă proprii » [«forța de muncă proprie» include persoanele care se află într-un raport de muncă (în calitate de « angajați ») cu întreprinderea și lucrătorii care nu sunt salariați și care sunt fie contractanți individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii («lucrători independenți»), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal activități de ocupare a forței de muncă] (cod NACE O78).

Reprezentanți ai lucrătorilor

Reprezentanții lucrătorilor înseamnă:

(a)	reprezentanții sindicali, și anume reprezentanții desemnați sau aleși de sindicate sau de membrii unor astfel de sindicate în conformitate cu legislația și cu practicile naționale;

(b)

reprezentanții aleși în mod corespunzător, și anume reprezentanții care sunt aleși în mod liber de lucrătorii organizației, care nu se află sub influența sau controlul angajatorului în conformitate cu dispozițiile actelor cu putere de lege sau ale normelor administrative naționale sau cu acordurile colective și ale căror funcții nu includ activități care constituie prerogativa exclusivă a sindicatelor din țara în cauză și a căror existență nu este utilizată pentru a submina poziția sindicatelor în cauză sau a reprezentanților acestora.

Echilibrul dintre viața profesională și cea privată

O stare satisfăcătoare de echilibru între viața profesională și cea privată a unei persoane. Echilibrul dintre viața profesională și cea privată în sens mai larg include nu numai echilibrul dintre viața profesională și cea privată, având în vedere responsabilitățile familiale sau de îngrijire, ci și alocarea timpului între timpul petrecut la locul de muncă și cel petrecut în viața privată dincolo de responsabilitățile familiale.

(2) Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 325, 20.12.2018, p. 18, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/2026/oj).

”