(1)

La 6 iunie 2025, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de 1,4-butandiol (denumit în continuare „BDO”) originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”), din Regatul Arabiei Saudite (denumit în continuare „Arabia Saudită”) și din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA” și, împreună cu China și Arabia Saudită, „țările în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 24 aprilie 2025 de către societatea INEOS Solvents SA (denumită în continuare „reclamantul” sau „INEOS”). Plângerea a fost depusă de industria producătoare de BDO din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1718 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

La 5 februarie 2026, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de 1,4-butandiol originar din Republica Populară Chineză, Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite ale Americii prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/270 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(5)

În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), Wanhua Chemical (Sichuan), Ltd împreună cu societățile sale afiliate („Grupul Wanhua”), International Diol Company („IDC”), Sipchem Marketing Company („SMC”) și Sipchem Europe S.A. („SESA”) (producătorul-exportator din Arabia Saudită și societățile sale afiliate, denumiți împreună în continuare „Sipchem”), Lyondell Chemical Company („LCC”) și Lyondell Chemie Nederland B.V („LCN”) (producătorul-exportator din SUA și producătorul său /afiliat din Uniune, denumiți împreună în continuare „LYB”), Envalior BV și Envalior GmbH („Envalior”), Lubrizol Advanced Materials Europe BVBA („Lubrizol”), INEOS, Novamont S.p.A („Novamont”), BASF SE („BASF”) și-au prezentat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii, în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(6)

Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu Grupul Wanhua, cu Sipchem și cu LYB.

(7)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările definitive, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile provizorii, dacă a fost cazul.

(8)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de BDO originar din China, Arabia Saudită și SUA (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut prezenta observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Au fost primite observații din partea Grupului Wanhua, Sipchem, INEOS și Covestro.

(9)

Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. A avut loc o audiere cu Sipchem.

(10)

Pe lângă părțile menționate în regulamentul provizoriu, Lubrizol (un utilizator de BDO) s-a manifestat ca parte interesată în etapa finală a investigației.

(11)

În urma comunicării constatărilor provizorii, LCN și Sipchem au prezentat observații suplimentare cu privire la gradul de susținere a plângerii (denumite în continuare „analiza reprezentativității”).

(12)

În mod concret, LCN a reiterat mai multe aspecte discutate în considerentele 11 și 12 din regulamentul provizoriu, și anume faptul că Comisia a ignorat lipsa de sprijin pentru deschiderea investigației împotriva importurilor din SUA și Arabia Saudită, având în vedere că LCN a exprimat o poziție „neutră” cu privire la investigație, întrucât „nu avea nicio problemă cu privire la importurile din Arabia Saudită și din SUA” și era „în favoarea investigării importurilor originare din China”. În plus, LCN a susținut că faptul că LCN este împotriva deschiderii procedurii a fost recunoscut în considerentul 411 din regulamentul provizoriu și că Comisia a „ignorat în mod intenționat” lipsa de reprezentativitate a plângerii la deschiderea procedurii împotriva importurilor de BDO din SUA. Comisia a recunoscut că LCN a prezentat opinii cu privire la opoziția sa față de deschiderea investigației împotriva SUA și a Arabiei Saudite după încheierea exercițiului de eșantionare. Cu toate acestea, în conformitate cu considerentul 14 din regulamentul provizoriu, analiza reprezentativității a stabilit, la 2 iunie 2025, sprijinul pentru plângere, întrucât nu s-a manifestat niciun producător care să își fi exprimat opoziția, iar un singur producător a exprimat o poziție neutră. Comisia a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(13)

Sipchem și-a reiterat opinia exprimată în considerentul 12 din regulamentul provizoriu, conform căreia investigația ar trebui să fie întreruptă cu privire la importurile de BDO din Arabia Saudită și SUA, deoarece LCN ar fi fost obligat să răspundă la întrebarea privind reprezentativitatea prin alegerea opțiunii de răspuns „neutre” și având în vedere că opiniile LCN au fost detaliate în continuare în secțiunea cu observații a căsuței de selectare a formularului privind reprezentativitatea (5), Comisia ar fi trebuit să investigheze în continuare și să nu se bazeze exclusiv pe răspunsul „neutru”, care nu reflecta observațiile suplimentare furnizate la momentul stabilirii reprezentativității. Sipchem a susținut că, ulterior, Comisia ar fi fost în măsură să confirme că LCN nu a sprijinit deschiderea unei investigații privind importurile din Arabia Saudită și SUA. În plus, Sipchem a susținut, în considerentul 303 din regulamentul provizoriu, că Comisia a constatat faptul că producătorii chinezi erau în măsură să stabilească prețuri pe piața Uniunii și, prin urmare, că Sipchem a preluat prețurile, motiv pentru care, potrivit Sipchem, LCN nu a sprijinit investigația privind Arabia Saudită și SUA și, prin urmare, ar trebui ca investigația împotriva acestor țări să fie încheiată. Comisia a observat că Sipchem nu a furnizat nicio justificare în sprijinul afirmației că LCN nu ar sprijini o investigație împotriva SUA sau a Arabiei Saudite pe motiv că Sipchem preia prețuri pe piața UE. Contrar acestor afirmații, astfel cum se menționează în considerentul 14 din regulamentul provizoriu, condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost îndeplinite, întrucât nu s-a manifestat niciun producător care să își fi exprimat opoziția, iar un singur producător a exprimat o poziție neutră. Prin urmare, Comisia a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, iar aceste afirmații au fost respinse.

(14)

În urma comunicării constatărilor finale, Sipchem a susținut că, prin respingerea afirmațiilor sale, Comisia a ignorat unul dintre argumentele Sipchem, conform căruia Comisia ar fi trebuit să ia în considerare observația descriptivă inclusă de LCN în formularul său de eșantionare, în loc să accepte poziția neutră a LCN cu privire la caz, în ansamblu.

(15)

Cu toate acestea, Comisia a reamintit Sipchem că LCN a fost invitat să prezinte observații referitoare la opinia sa privind deschiderea investigației în ansamblu, întrucât plângerea dispunea de suficiente elemente de probă privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate pentru cele trei țări luate împreună. Prin urmare, observația suplimentară potrivit căreia LCN nu avea „(n)icio problemă cu privire la importurile din Arabia Saudită și din SUA” nu împiedica deschiderea cazului, astfel cum se prevede în plângere. Prin urmare, observația Sipchem a fost respinsă.

(16)

Guvernul Regatului Arabiei Saudite (denumit în continuare „Guvernul Arabiei Saudite”) a susținut că Comisia nu a analizat dacă producătorii din Uniune care importă BDO din țările în cauză și, în unele cazuri, sunt afiliați producătorilor-exportatori s-ar califica în continuare drept producători din UE în scopul definiției industriei Uniunii și pentru evaluarea reprezentativității. Ca parte a exercițiului privind reprezentativitatea, Comisia a analizat importurile și relațiile societăților care au răspuns și nu a găsit niciun motiv pentru a le exclude din definiția industriei Uniunii și din concluzia privind reprezentativitatea, astfel cum se prevede la articolele 4 și 5 din regulamentul de bază.

(17)

În lipsa altor observații referitoare la deschiderea investigației, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 7-31 din regulamentul provizoriu.

(18)

În lipsa oricăror observații referitoare la eșantionare, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 33-41 din regulamentul provizoriu.

(19)

În lipsa oricăror observații referitoare la examinarea individuală, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentul 42 din regulamentul provizoriu.

(20)

Comisia a efectuat o vizită de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediul societății Novamont, din Novara, Italia (un producător, importator și utilizator de BDO din Uniune).

(21)

În urma comunicării constatărilor provizorii, nicio parte interesată nu a prezentat afirmații sau observații cu privire la răspunsurile la chestionar și la vizitele de verificare. Prin urmare, Comisia și-a confirmat constatările și concluziile prezentate în considerentele 43-46 din regulamentul provizoriu.

(22)

Observațiile privind caracterul adecvat al perioadei examinate ca perioadă de examinare a tendințelor în cadrul evaluării prejudiciului (denumite în continuare „concluziile privind prejudiciul”) au fost examinate la punctul 4.7.

(23)

În lipsa oricăror alte observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 47 din regulamentul provizoriu.

(24)

În lipsa oricăror observații privind produsul care face obiectul investigației, produsul în cauză și produsul similar, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 48-63 din regulamentul provizoriu.

(25)

În absența observațiilor cu privire la procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 64-69 din regulamentul provizoriu.

(26)

În lipsa observațiilor privind considerentele introductive referitoare la valoarea normală, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 70-72 din regulamentul provizoriu.

(27)

În lipsa oricăror observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în China, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 73-112 din regulamentul provizoriu.

(28)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor provizorii, Grupul Wanhua a susținut că valorile de referință pentru anumiți factori de producție au fost anormal de ridicate și substanțial mai mari decât prețul de achiziție practicat de Wanhua. Astfel cum se indică în considerentele 30-37 de mai jos, Grupul Wanhua a pus sub semnul întrebării caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă pentru factorii de producție respectivi.

(29)

Comisia a observat că compararea valorilor de referință ale factorilor de producție cu prețul de achiziție practicat de Wanhua nu era relevantă, întrucât Comisia concluzionase în considerentul 27 de mai sus cu privire la existența distorsiunilor în China. Evaluarea de către Comisie a reprezentativității valorilor de referință este prezentată în considerentele 30-37 de mai jos.

(30)

Grupul Wanhua a susținut că Comisia ar fi trebuit să utilizeze aceeași valoare de referință pentru gazele naturale ca în regulamentul provizoriu al investigației antidumping privind acidul adipic, întrucât ambele investigații au avut aceeași perioadă de investigație, au utilizat aceeași metodă de calculare a valorii de referință pentru gazele naturale, iar regulamentul de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de acid adipic din China (6) a fost publicat înainte de regulamentul de instituire a unor taxe antidumping provizorii la importurile de BDO. Grupul Wanhua a susținut că diferența dintre valorile de referință s-a datorat utilizării unui factor de conversie diferit între un milion de unități termice britanice (million British thermal units, „MMBtu”) și m3.

(31)

Comisia a reexaminat calculele privind valoarea de referință pentru gazele naturale utilizată în ambele investigații și a constatat două erori materiale în investigația privind acidul adipic, care au fost corectate pentru investigația respectivă. Calculele prezentei investigații privind BDO au fost corecte și în conformitate cu sursele alese, inclusiv factorul de conversie MMBtu-m3. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(32)

Grupul Wanhua a susținut că valoarea de referință propusă pentru oxigenul din Brazilia nu este reprezentativă. În primul rând, Grupul Wanhua a susținut că valoarea de referință a fost de 60-100 de ori mai mare decât prețul de achiziție al Grupului Wanhua. În al doilea rând, Wanhua a susținut că volumele importurilor în Mexic și Indonezia au fost cu mult mai mari decât volumele importurilor în Brazilia, ceea ce face ca prețurile lor să fie mai reprezentative. Grupul Wanhua a adăugat că prețurile de import în Malaysia, Turcia și Thailanda nu au fost reprezentative din cauza volumelor scăzute ale importurilor și a ponderii ridicate a importurilor din China. În al treilea rând, Grupul Wanhua a prezentat date menite să susțină afirmația conform căreia prețul de import în Brazilia a fost o valoare excepțională pe piața oxigenului în comparație cu piața UE și cu restul lumii. În al patrulea rând, Grupul Wanhua a susținut că a primit oxigenul prin intermediul unei conducte în apropierea uzinei sale, ceea ce a redus semnificativ costul transportului în comparație cu alte mijloace de transport, și că nu exista niciun indiciu că mijloacele de transport utilizate în Brazilia erau similare cu cele utilizate de Wanhua. În cele din urmă, Grupul Wanhua a afirmat că, în cazul în care Comisia își menține valoarea de referință, prețul CIF al importurilor în Brazilia ar fi trebuit să fie de 16,18 CNY/m3 și nu de 17,04 CNY/m3.

(33)

Comisia nu a considerat relevantă diferența dintre valoarea de referință pentru oxigen și costul Wanhua din motivele explicate în considerentul 29 și nu a considerat că volumul de 651 352 m3 ar fi un volum scăzut. Comisia a considerat că Grupul Wanhua nu a demonstrat că datele utilizate de Comisie nu se raportau la „costurile de producție corespunzătoare” în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Grupul Wanhua a susținut că prețul a fost anormal numai în raport cu alte surse, dar fără să ofere nicio explicație susținută cu probe. Având în vedere volumul importurilor de oxigen în Brazilia și informațiile din dosar, Comisia nu a avut nicio dovadă că datele utilizate au fost distorsionate sau că acestea s-au referit la factori de producție care nu corespund celor utilizați de Grupul Wanhua. În plus, simplul fapt că prețurile au variat de la o sursă la alta și că prețul utilizat pentru stabilirea valorii de referință a fost ridicat în comparație cu alte surse nu a făcut ca prețul respectiv să fie nerezonabil. Comisia a confirmat, de asemenea, că valoarea de referință de 17,04 CNY/m3 era corectă, deoarece a inclus taxele aplicabile, astfel cum se indică în dosarul relevant care a fost pus la dispoziție în cadrul informării prealabile. Pe baza celor de mai sus, afirmația a fost respinsă ca nefondată.

(34)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Wanhua nu a fost de acord cu evaluarea Comisiei. Grupul Wanhua a reiterat afirmațiile privind valoarea de referință pentru oxigen în urma comunicării constatărilor provizorii, și anume că aceasta: (i) a fost excesiv de mare; (ii) nu a fost coerentă cu alte informații disponibile public; și (iii) nu a fost comparabilă cu condițiile de aprovizionare ale Grupului Wanhua, deoarece oxigenul i-a fost furnizat prin conductă, în timp ce oxigenul comercializat la nivel internațional era transportat, de regulă, pe cale rutieră sau feroviară, fie sub formă lichidă, fie sub formă de gaz, ceea ce implica costuri mai mari. În cele din urmă, Grupul Wanhua a susținut că solicitarea care i-a fost adresată de a demonstra că valoarea de referință nu reflecta „costurile de producție corespunzătoare” nu este coerentă cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care impune Comisiei să identifice o valoare de referință adecvată, întrucât aceasta i-ar transfera grupului sarcina probei.

(35)

Grupul Wanhua nu a prezentat elemente de probă suplimentare în sprijinul afirmațiilor de la punctele (i)-(iii) din considerentul 34 și, prin urmare, Comisia a confirmat evaluarea din considerentul 33. În ceea ce privește sarcina probei, Comisia a dovedit că valoarea de referință se referea la „costurile de producție corespunzătoare” în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, din motivele explicate în considerentul 33. Grupul Wanhua nu a prezentat elemente de probă suficiente pentru a infirma această concluzie. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(36)

Grupul Wanhua a susținut că sunt mai multe motive pentru care Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze prețul de export din Brazilia ca valoare de referință pentru formaldehidă. În primul rând, exporturile din Brazilia au reprezentat o mică parte din exporturile mondiale, iar prețul de export al celui mai mare exportator, Țările de Jos, a fost mai reprezentativ. În al doilea rând, astfel cum a constatat Comisia pentru volumele importurilor de hidrogen în Brazilia, Comisia ar fi trebuit, de asemenea, să concluzioneze că volumele importurilor de formaldehidă erau prea scăzute pentru a stabili o valoare de referință reprezentativă și ar fi trebuit să utilizeze o altă valoare de referință. În cele din urmă, Grupul Wanhua a susținut că, ținând seama de observațiile de mai sus, utilizarea prețului de import de la cel mai mare exportator ar fi în conformitate cu practica Comisiei, cum ar fi în cauza R728 GOES (7) și în cauza AD717 MWF (8).

(37)

Comisia nu a considerat că volumul de 3 810 tone era scăzut. Comisia a considerat că Grupul Wanhua nu a demonstrat că datele utilizate de Comisie nu erau adecvate în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Grupul Wanhua a susținut că prețul a fost anormal numai în raport cu alte surse, dar fără să ofere nicio explicație susținută cu probe. Având în vedere volumul exporturilor din Brazilia și informațiile din dosar, Comisia nu a avut nicio dovadă că datele utilizate au fost distorsionate sau că acestea s-au referit la factori de producție care nu corespund celor utilizați de Grupul Wanhua. În plus, simplul fapt că prețurile au variat de la o sursă la alta și că prețul utilizat pentru stabilirea valorii de referință a fost ridicat în comparație cu alte surse nu a făcut ca prețul respectiv să fie nerezonabil. De asemenea, Comisia nu a fost de acord cu faptul că volumele importurilor de hidrogen au fost comparabile cu cele de formaldehidă. Volumul importurilor de hidrogen a fost de numai 6 m3, ceea ce a făcut ca prețul de import să fie de câteva mii de ori mai mare decât valoarea de referință industrială luată în considerare de Comisie. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(38)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Wanhua a făcut trimitere la observațiile sale formulate în urma comunicării constatărilor provizorii, solicitând Comisiei să reexamineze valorile de referință pentru formaldehidă și gaze naturale. Comisia a observat că Grupul Wanhua nu a prezentat elemente de probă suplimentare și, prin urmare, a respins afirmația.

(39)

În lipsa altor observații privind țara reprezentativă, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 113-176 din regulamentul provizoriu.

(40)

În lipsa oricăror observații cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 177-212 din regulamentul provizoriu.

(41)

În lipsa observațiilor privind prețul de export, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 213-215 din regulamentul provizoriu.

(42)

În lipsa observațiilor privind ajustările valorii normale, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 217 din regulamentul provizoriu.

(43)

Grupul Wanhua a susținut că Comisia a dedus de două ori comisioanele bancare suportate de societatea Wanhua Chemical (Singapore) Pte. Ltd. (denumită în continuare „Wanhua Singapore”): prima oară le-a inclus în calculul costurilor de vânzare, al cheltuielilor administrative și al altor costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), iar a doua oară cu titlu de ajustare. Grupul Wanhua a susținut, de asemenea, că Comisia ar fi trebuit să utilizeze valoarea netă reală a facturii pentru a calcula costurile de credit, și nu valoarea netă ajustată a facturii, care a reprezentat un preț construit.

(44)

Comisia a considerat că aceste afirmații sunt justificate și și-a corectat calculul. Cu toate acestea, noul calcul nu a afectat marja de dumping.

(45)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Wanhua a susținut că, pentru vânzările la export către utilizatorul său afiliat din Uniune, Comisia ar fi trebuit să utilizeze, ca bază pentru calcularea costurilor VAG ale Wanhua Singapore, valoarea reală a facturii raportată de Wanhua Singapore, și nu prețul de export construit în conformitate cu considerentul 215 din regulamentul provizoriu.

(46)

Comisia a considerat că această afirmație este justificată. Prin urmare, Comisia a revizuit calculul prețului de export și l-a comunicat din nou. Cu toate acestea, noul calcul nu a afectat marja de dumping. Grupul Wanhua nu a prezentat observații cu privire la această nouă comunicare a constatărilor.

(47)

Grupul Wanhua a susținut că utilizarea valorii CIF reale ca numitor pentru calcularea marjelor a fost greșită. Grupul Wanhua a susținut că, întrucât Comisia a revizuit valoarea netă a facturii pentru calcularea prețului de export, Comisia ar fi trebuit să utilizeze, de asemenea, valoarea netă revizuită a facturii pentru calcularea valorii CIF utilizate la numitor.

(48)

Comisia a observat că numitorul din calculul dumpingului trebuia să fie valoarea CIF reală la frontiera Uniunii, deoarece taxa antidumping urma să fie aplicată acestei valori. Prin urmare, marja de dumping a fost exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, astfel cum a fost raportat de Wanhua, fără alte ajustări decât cele legate de transport și de navlu. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(49)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Wanhua a reiterat afirmația din considerentul 47 și a adăugat că abordarea Comisiei este incompatibilă cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază și că Departamentul pentru Comerț din SUA utiliza, de asemenea, în procedurile sale, prețul de export construit ca numitor.

(50)

Articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază invocă prețul de export pentru stabilirea valorii dumpingului, care este necesară pentru a stabili marja de dumping, pe care articolul 2 alineatul (12) din regulamentul de bază o definește ca fiind suma cu care valoarea normală depășește prețul de export. În consecință, din această dispoziție reiese în mod clar că normele prevăzute la articolul 2 din regulamentul de bază nu se aplică numitorului în calculul dumpingului. În cele din urmă, practica altor autorități de investigare nu este obligatorie pentru Comisie. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(51)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(52)

În lipsa observațiilor privind valoarea normală, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 230-231 din regulamentul provizoriu.

(53)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Sipchem și-a reiterat afirmația potrivit căreia IDC, SMC și SESA formează o singură entitate economică. În special în ceea ce privește SMC și SESA, Sipchem a observat că, întrucât Comisia nu a respins afirmația potrivit căreia cele două societăți formează o entitate economică unică, aceasta ar trebui să ajusteze prețul de export în consecință.

(54)

Comisia a reamintit că prețul de export a fost construit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut de SESA pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul acumulat. Aceste ajustări ar trebui efectuate ori de câte ori prețul de export este construit, astfel cum s-a întâmplat în acest caz, indiferent dacă SMC și SESA formează o singură entitate economică și, prin urmare, Comisia nu a considerat necesar să evalueze dacă acesta este într-adevăr cazul.

(55)

Sipchem și-a reiterat, de asemenea, afirmația potrivit căreia anumite vânzări către un producător de BDO din Uniune ar trebui excluse din calculul prețului de export pe motiv că acest producător din Uniune și-a utilizat poziția puternică pe piață pentru a negocia un preț semnificativ mai mic decât prețul mediu al Sipchem. În acest sens, Sipchem a furnizat exemple de cauze de apărare comercială în care Comisia a exclus anumite vânzări la export din calculul prețului de export.

(56)

Obligația de a lua în considerare toate vânzările la export a fost confirmată de instanțele Uniunii (9). Toate cauzele de apărare comercială enumerate de Sipchem sunt anterioare acestei jurisprudențe. De asemenea, în toate aceste cauze, unele vânzări la export au fost excluse din motive legate de circumstanțe concrete diferite de cele aplicabile vânzărilor la export ale Sipchem către producătorul respectiv din Uniune. În plus, de regulă prețurile sunt formate în urma unor negocieri aprinse între vânzător și cumpărător, în cadrul cărora fiecare parte își valorifică poziția pentru a obține rezultatul cel mai benefic pentru ea însăși, iar mediile sunt formate, prin definiție, atât din prețuri ridicate, cât și din prețuri scăzute și, prin urmare, faptul că anumite vânzări au fost efectuate la prețuri mai mici sau chiar semnificativ mai mici decât media nu justifică excluderea lor din calcul.

(57)

Având în vedere cele de mai sus, afirmațiile Sipchem au fost respinse.

(58)

În sprijinul afirmației sale potrivit căreia IDC și SMC formează o entitate economică unică, Sipchem a susținut că Comisia s-a concentrat exclusiv pe existența unui contract între IDC și SMC și a ignorat funcționarea efectivă a structurii vânzărilor Sipchem. Potrivit Sipchem, aceasta contravine jurisprudenței Curții de Justiție a UE, care impune Comisiei să ia în considerare toate dovezile referitoare la relația dintre entități, inclusiv controlul economic comun, sfera responsabilităților unui departament de vânzări intern centralizat sau absența unui departament de export pentru vânzările către UE. Aceeași afirmație a fost formulată în urma comunicării constatărilor finale.

(59)

Având în vedere poziția sa potrivit căreia toate cele trei societăți, și anume IDC, SMC și SESA, formează o singură entitate economică, Sipchem a susținut că Comisia ar trebui să recalculeze prețul de export utilizând prețul de export al SESA, fără a efectua ajustări pentru a ține seama de costurile VAG ori de profitul SMC sau al SESA sau, cel puțin, ar trebui să limiteze orice ajustare la comisioanele efective obținute de SMC și de SESA.

(60)

Considerentul 54 de mai sus explică motivele respingerii afirmației privind construirea prețului de export și ajustările aplicate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(61)

În etapa provizorie a investigației, Comisia a analizat toate informațiile prezentate de Sipchem privind existența unei entități economice unice între IDC și SMC, inclusiv privind controlul economic și faptul că IDC nu are funcții proprii de vânzare. Cu toate acestea, contractul dintre IDC și SMC, care stabilește comisioanele plătite de IDC și include o clauză compromisorie, dovedește că relația dintre cele două societăți este guvernată de condițiile comerciale obișnuite dintre un producător și un comerciant neafiliat. Aceste fapte, în special clauzele compromisorii din contractul de vânzare, erau dificil de conciliat cu afirmația potrivit căreia SMC ar fi pe deplin integrată cu IDC și ar trebui să fie considerată un departament intern de vânzări al acesteia din urmă. În urma comunicării constatărilor provizorii și finale, Sipchem nu a adus niciun element de fapt nou sau element de probă suplimentar față de cele deja furnizate în etapa provizorie a investigației. În consecință, Comisia a confirmat constatările sale enunțate în considerentul 242 din regulamentul provizoriu.

(62)

În ceea ce privește utilizarea comisioanelor efective, Comisia a observat că acestea sunt plătite între părți afiliate și, prin urmare, nu pot fi considerate o bază fiabilă pentru ajustări.

(63)

Având în vedere cele de mai sus, afirmațiile Sipchem au fost respinse.

(64)

În lipsa oricărei afirmații acceptate privind calcularea marjei de dumping, se confirmă considerentele 243-246 din regulamentul provizoriu.

(65)

Marjele de dumping medii ponderate definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(66)

În lipsa observațiilor referitoare la dumping, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 247-267 din regulamentul provizoriu.

(67)

Marjele de dumping definitive pentru SUA, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(68)

Guvernul Arabiei Saudite a pus sub semnul întrebării definiția industriei Uniunii din cauza cantității semnificative de importuri efectuate de industrie. Guvernul Arabiei Saudite a făcut trimitere la considerentul 382 din regulamentul provizoriu, care a abordat importurile industriei Uniunii și s-a întrebat dacă anumiți producători din Uniune ar trebui să fie excluși din definiția industriei Uniunii. De asemenea, Guvernul Arabiei Saudite s-a întrebat dacă producătorii din Uniune afiliați producătorilor-exportatori, în special BASF SE și LCN, nu ar trebui să fie excluși de asemenea din definiția industriei Uniunii în scopul definirii industriei Uniunii și a reprezentativității.

(69)

INEOS nu a fost de acord cu afirmația potrivit căreia nu era un producător din Uniune întrucât decizia sa de a înlocui producția cu importuri a reprezentat o măsură defensivă, determinată în principal de dumpingul prejudiciabil.

(70)

Comisia are libertatea de a exclude sau nu producătorii din definiția industriei Uniunii. În cadrul prezentei investigații, Comisiei nu i s-a prezentat nicio dovadă convingătoare cu privire la motivul pentru care astfel de excluderi ar fi justificate, iar afirmațiile nu au putut fi acceptate, deoarece au fost nefondate.

(71)

În ceea ce privește afirmația referitoare la relație (LCC/LCN și BASF SE/BASF Corporation), orice excludere s-ar baza pe faptul că relațiile respective ar afecta concluziile privind prejudiciul și reprezentativitatea. Niciun element de probă în acest sens nu a fost găsit, nici furnizat de Guvernul Arabiei Saudite. În orice caz, excluderea BASF SE și a LCN din examinarea reprezentativității nu ar schimba concluzia conform căreia există reprezentativitate. Prin urmare, afirmația a fost atât nejustificată, cât și ineficace. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(72)

În ceea ce privește afirmația referitoare la importuri, a fost, într-adevăr, clar că toți cei patru producători din Uniune și-au majorat importurile din țările în cauză, în special în 2023 și în perioada de investigație. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 351 din regulamentul provizoriu, această creștere a fost o măsură temporară, defensivă, pentru a menține poziția producătorilor din Uniune pe piața Uniunii din cauza condițiilor precare de piață și, în special, a prețurilor scăzute de pe piață pentru BDO. Toți cei patru producători din Uniune au fost producători activi și veritabili din Uniune în perioada examinată. Prin urmare, afirmația potrivit căreia producătorii din Uniune ar trebui să fie excluși din definiția industriei Uniunii din cauza importurilor lor de produs în cauză a fost respinsă.

(73)

În lipsa altor observații privind definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 268-269 din regulamentul provizoriu.

(74)

În lipsa observațiilor privind stabilirea pieței relevante a Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 270-273 din regulamentul provizoriu.

(75)

În lipsa observațiilor privind consumul la nivelul Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 274-282 din regulamentul provizoriu.

(76)

În urma comunicării constatărilor provizorii, LYB a contestat evaluarea Comisiei privind cumulul importurilor de BDO din SUA. Aceste părți au susținut că există condiții de concurență diferite pentru importurile din SUA din următoarele motive: a) ele au fost efectuate prin canale de vânzare diferite de cele ale importurilor din China și din Arabia Saudită; b) importurile din SUA au fost în mare parte destinate consumului de către industria Uniunii; c) importurile din SUA care urmau să fie utilizate de alte părți nu au fost regulate și sistematice, ci au avut loc numai ca răspuns la nevoi excepționale.

(77)

În plus, LYB a făcut trimitere la hotărârea Tribunalului (VTZ (10)), susținând că evaluarea Comisiei privind cumularea din regulamentul provizoriu nu îndeplinește standardul necesar în temeiul articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, deoarece Comisia nu a evaluat dacă comportamentul pe piață al exportatorilor din cele trei țări în cauză este similar.

(78)

INEOS a sprijinit poziția Comisiei din regulamentul provizoriu.

(79)

Astfel cum se menționează în considerentul 286 din regulamentul provizoriu, Comisia a abordat deja aspectele relevante referitoare la cumularea importurilor. În ceea ce privește canalele de vânzare și utilizarea finală, importurile din toate cele trei țări au aceleași caracteristici de bază, au fost pe deplin interschimbabile și concurente pentru aceeași utilizare în Uniune, și anume furnizarea de BDO pentru piața captivă și/sau piața liberă.

(80)

În ceea ce privește comportamentul exportatorilor, produsul importat din toate cele trei țări și produsul similar au fost vândute în temeiul unor contracte și condiții de preț similare (utilizând ICIS ca preț de referință) adesea acelorași clienți și, prin urmare, concurează pentru aceștia. Prin urmare, Comisia nu este de acord că nu a respectat hotărârea în cauza VTZ în ceea ce privește comportamentul exportatorilor.

(81)

Comisia a concluzionat că observațiile formulate de LYB cu privire la cumularea importurilor ar trebui respinse.

(82)

Sipchem a formulat, de asemenea, observații cu privire la cumul, făcând trimitere la considerentul 331 din regulamentul provizoriu, care a precizat faptul că entitatea care stabilea prețurile pe piața Uniunii era China. Sipchem a susținut că această constatare confirmă faptul că investigația nu ar fi trebuit să fie deschisă împotriva Arabiei Saudite și a Statelor Unite, care au avut un comportament diferit. Cu toate acestea, faptul că prețurile ICIS de pe piața chineză au stabilit prețurile pe piața Uniunii nu înseamnă că Arabia Saudită nu a concurat și nu a exportat la aceleași prețuri. Întrucât exportatorii din SUA și din Arabia Saudită au urmat un comportament similar în materie de prețuri pe piața Uniunii, Comisia respinge afirmația potrivit căreia importurile din Arabia Saudită și din SUA nu ar trebui cumulate cu cele din China. În plus, faptul că unul dintre aceștia acționează ca entitate care stabilește prețurile nu face decât să confirme existența unei relații concurențiale între exporturi și între aceste exporturi și vânzările industriei Uniunii.

(83)

În lipsa altor observații referitoare la cumulul importurilor, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 283-290 din regulamentul provizoriu.

(84)

În lipsa observațiilor cu privire la stabilirea volumului și a cotei de piață a importurilor din țările în cauză, Comisia a confirmat concluziile enunțate la considerentele 291-294 din regulamentul provizoriu.

(85)

Wanhua a susținut că nu a fost în măsură să verifice exactitatea calculelor CIF în euro, deoarece Comisia nu a comunicat cursurile de schimb utilizate. Această problemă a fost soluționată în cadrul comunicării constatărilor finale.

(86)

În lipsa altor observații privind prețurile, subcotarea prețurilor și scăderea prețurilor, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 295-303 din regulamentul provizoriu.

(87)

În lipsa comentariilor privind observațiile generale referitoare situația economică a industriei Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 304-308 din regulamentul provizoriu.

(88)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 309-313 din regulamentul provizoriu.

(89)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 314-320 din regulamentul provizoriu.

(90)

În lipsa oricăror observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 321 din regulamentul provizoriu.

(91)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 322-324 din regulamentul provizoriu.

(92)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 325-326 din regulamentul provizoriu.

(93)

În lipsa oricăror observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 327 din regulamentul provizoriu.

(94)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 328-334 din regulamentul provizoriu.

(95)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 335-337 din regulamentul provizoriu.

(96)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 338-340 din regulamentul provizoriu.

(97)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 341-346 din regulamentul provizoriu.

(98)

Guvernul Arabiei Saudite și Envalior au afirmat că evaluarea prejudiciului de către Comisie nu a fost obiectivă și echitabilă, deoarece a utilizat anul 2021 ca punct de referință pentru stabilirea prejudiciului. Aceste părți au afirmat că 2021 a fost un an de expansiune și că prejudiciul bazat pe o trimitere la anul respectiv nu este obiectiv.

(99)

INEOS a furnizat grafice ale indicatorilor de prejudiciu pentru a demonstra că anul 2021 nu a fost important pentru identificarea prejudiciului în perioada examinată și a sprijinit analiza Comisiei pe motiv că aceasta era atât corectă, cât și clară.

(100)

„Concluzia privind prejudiciul” a Comisiei de la punctul 4.7 din regulamentul provizoriu nu a utilizat pur și simplu anul 2021 ca punct de referință. În primul rând, fiecare indicator a fost explicat prin analizarea individuală a evoluțiilor de la an la an. În al doilea rând, „Concluzia privind prejudiciul” clarifică faptul că prejudiciul important a început în 2023 și a continuat în PI și că acest prejudiciu a reieșit cel mai evident din tendința indicatorilor de performanță și a scăderii prețurilor. Prin urmare, Comisia a prezentat o evaluare cuprinzătoare și echilibrată a prejudiciului, care nu s-a bazat pe niciun presupus factor excepțional legat de anul 2021.

(101)

Afirmația potrivit căreia Comisia a interpretat în mod eronat prejudiciul din cauza unor factori care s-au produs în 2021 este respinsă.

(102)

Envalior și-a reiterat afirmația privind utilizarea datelor din 2021 în tendințele prejudiciului în observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale. Cu toate acestea, Envalior nu a furnizat argumente noi și, prin urmare, afirmația reiterată a fost, de asemenea, respinsă.

(103)

Guvernul Arabiei Saudite a afirmat, de asemenea, că evaluarea prejudiciului de către Comisie a fost afectată de faptul că nu era clar care dintre producătorii din Uniune au fost utilizați în scopul stabilirii tendințelor microindicatorilor. Guvernul Arabiei Saudite a solicitat clarificări cu privire la modul în care Comisia a fost în măsură să stabilească microindicatorii pe baza datelor provenite de la doi producători, și nu de la cei trei producători incluși în eșantion.

(104)

Justificarea Comisiei cu privire la această abordare, inclusă în considerentul 327 din regulamentul provizoriu, a explicat motivul pentru care datele se refereau doar la doi producători din Uniune și, prin urmare, au trebuit să fie prezentate sub formă de intervale din motive de confidențialitate.

(105)

Pentru a clarifica acest aspect, Comisia nu a uitat să ia în considerare (nici nu a omis) datele celui de al treilea producător inclus în eșantion, dar acest al treilea producător nu dispunea de date pe care Comisia ar fi putut să le utilizeze, deoarece el utiliza BDO în mod captiv. Prin urmare, acesta nu a vândut cantități semnificative de BDO pe piața liberă a Uniunii și, ca atare, nu dispunea de date pentru indicatori precum prețul de vânzare, profitabilitatea și randamentul investițiilor.

(106)

Prin urmare, afirmația potrivit căreia microindicatorii Comisiei nu au fost prezentați cu exactitate este respinsă.

(107)

Guvernul Arabiei Saudite a afirmat, de asemenea, că evaluarea prejudiciului efectuată de Comisie a fost eronată, deoarece, în considerentul 347, aceasta s-a referit la „importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză în 2023 și în perioada examinată”.

(108)

Într-adevăr, această frază era eronată și versiunea corectă ar fi trebuit să fie: „importurile la prețuri scăzute din țările în cauză în 2023 și importurile care au făcut obiectul unui dumping în perioada de investigație”. Deși această eroare este recunoscută, textul revizuit nu modifică concluzia generală potrivit căreia industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în 2023 și în perioada de investigație. Comisia acceptă observația formulată de Guvernul Arabiei Saudite cu privire la eroarea din text.

(109)

Guvernul Arabiei Saudite a afirmat, de asemenea, că mai mulți indicatori macroeconomici ai industriei Uniunii s-au îmbunătățit semnificativ între 2023 și perioada de investigație (cum ar fi producția, gradul de utilizare a capacității de producție, utilizarea captivă, cantitatea vânzărilor și productivitatea). Guvernul Arabiei Saudite afirmă că această evoluție nu se compară cu evoluția indicatorilor microeconomici și pune sub semnul întrebării constatările generale privind prejudiciul.

(110)

Cu toate acestea, concluzia generală a Comisiei privind prejudiciul de la punctul 4.7 din regulamentul provizoriu a luat în considerare evoluțiile indicatorilor macroeconomici. Faptul că indicatorii cantitativi menționați mai sus s-au îmbunătățit ușor din 2023 până în perioada de investigație nu pune sub semnul întrebării concluzia generală potrivit căreia industria a suferit un prejudiciu în cursul perioadei examinate și că prejudiciul reiese cel mai evident din scăderea prețurilor și din diferiții indicatori de performanță. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(111)

Guvernul Arabiei Saudite a făcut trimitere la considerentul 439 din regulamentul provizoriu și a susținut că declarația nu este conformă cu articolul 7.1 punctul (iii) din Acordul antidumping al OMC, deoarece articolul respectiv se referă la necesitatea de a preveni prejudiciul în cursul investigației. Comisia observă că acest articol se referă la instituirea de măsuri provizorii. Comisia nu este de acord că nu a respectat necesitatea de a motiva instituirea de măsuri provizorii pentru a preveni cauzarea unui prejudiciu suplimentar industriei Uniunii în cursul investigației. Considerentul 439 se referă la necesitatea de a institui măsuri provizorii pentru „a împiedica agravarea prejudiciului”. În absența măsurilor provizorii, această „agravare a prejudiciului” ar avea loc în etapa definitivă a investigației. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(112)

În lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 347-354 din regulamentul provizoriu.

(113)

În lipsa oricăror observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 355 din regulamentul provizoriu.

(114)

În lipsa oricăror observații privind efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 356-363 din regulamentul provizoriu.

(115)

În lipsa oricăror observații privind importurile din țările terțe, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 364-367 din regulamentul provizoriu.

(116)

Guvernul Arabiei Saudite a afirmat că nu este de acord cu constatările Comisiei privind legătura de cauzalitate în ceea ce privește rezultatele la export ale industriei Uniunii. Acesta a susținut că scăderea semnificativă a vânzărilor la export a avut, fără îndoială, un impact asupra volumului și a costurilor producției industriei Uniunii.

(117)

INEOS a subliniat că problemele de pe piețele de export nu au fost la fel de grave ca prejudiciul de pe piața Uniunii și că concluziile Comisiei privind vânzările și profitabilitatea au fost stabilite exclusiv pe baza datelor referitoare la piața Uniunii.

(118)

Evaluarea Comisiei privind impactul rezultatelor la export ale industriei Uniunii nu a afirmat că acest factor nu a avut niciun impact asupra situației economice a industriei Uniunii. Cu toate acestea, concluzia la care s-a ajuns a fost că rezultatele la export nu au fost în măsură să atenueze legătura de cauzalitate în ceea ce privește importurile din țările în cauză. La această concluzie s-a ajuns în urma unei comparații între dimensiunea și tendințele rezultatelor la export în comparație cu impactul mai mare asupra volumelor și prețurilor vânzărilor interne ale Uniunii. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(119)

În lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 368-371 din regulamentul provizoriu.

(120)

În lipsa oricăror observații cu privire la creșterile costurilor materiilor prime și ale energiei electrice, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 372-379 din regulamentul provizoriu.

(121)

Guvernul Arabiei Saudite nu a fost de acord cu constatările Comisiei privind legătura de cauzalitate în ceea ce privește importurile efectuate de industria Uniunii. Acesta a susținut că industria Uniunii suferă un prejudiciu din cauza unei creșteri a importurilor la prețuri scăzute de care însăși industria Uniunii este responsabilă. Guvernul Arabiei Saudite a susținut că producătorii din Uniune sunt, prin urmare, direct responsabili pentru orice efecte asupra volumului și prețurilor cauzate de importurile pe care le-au efectuat, deoarece au ales de bună voie să importe BDO din țările în cauză.

(122)

INEOS nu a fost de acord cu afirmația Guvernului Arabiei Saudite potrivit căreia industria Uniunii este direct responsabilă pentru importuri, subliniind că prejudiciul în acest caz nu a fost autoprovocat, ci a rezultat din dumpingul prejudiciabil.

(123)

Comisia își menține opinia potrivit căreia importurile efectuate de industria Uniunii în 2023 și în perioada de investigație au fost doar o măsură defensivă care i-a permis acesteia să răspundă nevoilor clienților săi și propriilor nevoi captive. Producătorii din Uniune dispun de o capacitate neutilizată pentru BDO, iar importurile au fost efectuate numai pe o bază defensivă. Prin urmare, aceștia au fost forțați să efectueze astfel de importuri din cauza condițiilor dificile de pe piața Uniunii create de importurile cumulate din țările în cauză. Importurile din țările cumulate scăzuseră prețurile de vânzare ale BDO într-o asemenea măsură încât a fost imposibil ca producătorii din Uniune să își acopere propriile costuri de producție și, prin urmare, importurile defensive au devenit necesare.

(124)

Prin urmare, Comisia respinge observația potrivit căreia importurile efectuate de producătorii din Uniune au reprezentat o problemă pe care industria Uniunii a provocat-o ea însăși.

(125)

În lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 380-385 din regulamentul provizoriu.

(126)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 386-391 din regulamentul provizoriu.

(127)

Guvernul Arabiei Saudite a susținut că Comisia ar fi trebuit să evalueze impactul opririi producției ca factor de cauzalitate separat. În regulamentul provizoriu, Comisia a făcut observații cu privire la întreruperile producției, în special în ceea ce privește punctul 5.2.4, care se referă la importurile efectuate de industria Uniunii.

(128)

Comisia a constatat că întreruperile producției erau normale în industria BDO în perioadele de întreținere. Ca parte a pauzelor planificate în prealabil, astfel de întreruperi nu au avut întotdeauna aceeași durată. În plus, întreruperi neplanificate ar putea apărea și ar putea duce la probleme temporare în aprovizionarea clienților.

(129)

Cu toate acestea, Comisia nu a avut cunoștință, iar Guvernul Arabiei Saudite nu a furnizat niciun element de probă, de opriri majore ale producției care ar fi putut conduce la prejudiciul important identificat în prezenta investigație în 2023 și 2024, inclusiv scăderea prețurilor și pierderile mari de profitabilitate ale industriei Uniunii, astfel cum se explică în detaliu în considerentele 392-396 din regulamentul provizoriu.

(130)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că întreruperile producției nu au cauzat prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(131)

Comisia a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți care au afectat situația industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. S-a constatat că niciunul dintre factori, în mod colectiv sau separat, nu a avut o influență semnificativă asupra situației industriei Uniunii, suficientă pentru a pune sub semnul întrebării concluzia potrivit căreia importurile din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important.

(132)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Prejudiciul constă în principal în scăderea prețurilor și un nivel inadecvat al profitabilității, al randamentului investițiilor, al fluxului de lichidități și al capacității de a atrage capital.

(133)

În lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 392-395 din regulamentul provizoriu.

(134)

În lipsa oricăror alte observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 396 din regulamentul provizoriu.

(135)

Envalior și Grupul Wanhua au susținut că marja de subcotare a prețurilor indicative utilizată la instituirea măsurilor provizorii a fost eronată, deoarece prețul neprejudiciabil a fost majorat atât de o bază de costuri ridicată, cât și de o marjă de profit-țintă nejustificat de ridicată.

(136)

În ceea ce privește afirmația privind o bază de costuri ridicată, Envalior a susținut că creșterea prețurilor la energie în 2022 a mărit costurile de producție ale Uniunii în anul respectiv. Totuși, această afirmație este fundamental eronată, deoarece Comisia a utilizat ca bază pentru calcularea prețului indicativ costul de producție din cursul perioadei de investigație (2024), care este considerabil mai mic decât cel din 2022.

(137)

Envalior și Grupul Wanhua au susținut că profitul-țintă utilizat [10-25 %] este considerat excesiv pentru o substanță chimică de bază în vrac produsă la scară largă utilizând tehnologie matură și supusă unei concurențe internaționale intense. Pentru a-și susține punctul de vedere, aceștia au făcut trimitere, de asemenea, la cifrele mai mici ale profitului-țintă utilizate în investigațiile antidumping recente.

(138)

INEOS a susținut că abordarea Comisiei în ceea ce privește profitul-țintă a fost stabilită la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază și că este aplicabilă o analiză de la caz la caz în loc să se stabilească rata minimă a profitului de 6 % menționată la articolul respectiv.

(139)

Această afirmație formulată de Envalior și de Grupul Wanhua a fost respinsă, deoarece Comisia și-a urmat practica obișnuită, bazată pe jurisprudența Tribunalului, potrivit căreia profitul-țintă ar trebui să se bazeze pe performanța industriei în absența dumpingului prejudiciabil. În cazul de față, Comisia a avut acces la doi ani recenți profitabili pentru industria Uniunii (2021 și 2022) înainte de existența unui prejudiciu important și înainte de o creștere semnificativă atât a importurilor totale din țările în cauză în Uniune, cât și a cotelor lor de piață. Anul 2021 a fost un an foarte profitabil [profitabilitatea reprezentând 20-40 % din cifra de afaceri], astfel cum se arată în tabelul 11 din regulamentul provizoriu. Acest lucru s-a datorat condițiilor de piață favorabile și consumului ridicat, combinate cu scăderea importurilor din țările în cauză. Anul 2022 a fost un an în care consumul a fost redus, dar în care costurile ridicate ale energiei au putut fi transferate în continuare clienților din cauza lipsei unei scăderi a prețurilor și a unui volum total de importuri mai mic decât în anii următori (2023-perioada de investigație) din țările în cauză. Ca atare, astfel cum se explică în considerentul 399 din regulamentul provizoriu, profitul-țintă a fost stabilit utilizând nivelul profitului din anul 2022.

(140)

În ceea ce privește natura BDO și piața de desfacere a acestuia, BDO este într-adevăr un produs chimic în vrac care este supus concurenței importurilor. Cu toate acestea, producerea BDO, la fel ca în cazul tuturor substanțelor chimice, este expusă unor riscuri substanțiale, printre altele, din cauza costurilor fixe semnificative și a prețurilor fluctuante ale materiilor prime. Prin urmare, Comisia nu este de acord cu observația potrivit căreia ratele normale ale profitului în industria BDO ar trebui să fie scăzute doar pentru că BDO este un produs de bază în vrac fabricat la scară largă.

(141)

În concluzie, rata de profitabilitate din 2022 [10-25 %] a fost considerată cea mai adecvată și reprezentativă ca bază pentru profitul-țintă utilizat pentru calcularea subcotării prețurilor indicative. Având în vedere că Comisia dispunea de date specifice privind industria BDO în absența dumpingului prejudiciabil, nu a fost adecvat să se recurgă la date privind profitabilitatea referitoare la alte ramuri ale sectorului chimic, astfel cum au sugerat Envalior și Grupul Wanhua.

(142)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Grupul Wanhua și-a reiterat argumentul potrivit căruia rata profitului-țintă utilizată în cadrul prezentei investigații a fost prea ridicată și 2022 nu a fost un an reprezentativ în acest scop. Cu toate acestea, Grupul Wanhua nu a prezentat argumente noi. Comisia a explicat deja în considerentele 139 și 140 motivul pentru care anul 2022 a fost considerat un an adecvat în scopul profitului-țintă și motivul pentru care alți ani nu erau adecvați pentru prezenta investigație și nici profitul-țintă minim de 6 %. În plus, Comisia a respins deja utilizarea datelor privind profitul din alte cauze de apărare comercială pe motiv că dispune de date adecvate specifice cauzei în speță.

(143)

Envalior a afirmat, de asemenea, că rata profitabilității din 2022 [10-25 %] era prea ridicată, subliniind că cinci dintre cele mai mari întreprinderi chimice (BASF, Dow, INEOS, LyondellBasell și DuPont) au înregistrat în 2025 niveluri medii ale profitului puțin sub 5 %.

(144)

Comisia a respins această afirmație, deoarece rata profitului utilizată s-a bazat pe datele specifice BDO obținute în cursul perioadei examinate și înainte de creșterea volumelor importurilor de BDO din țările în cauză. Aceasta a fost calculată în conformitate atât cu practica obișnuită, cât și cu jurisprudența Tribunalului (11).

(145)

LYB a formulat observații generale cu privire la presupusul nivel ridicat al măsurilor provizorii aplicabile importurilor din SUA. Cu toate acestea, întrucât nu a formulat observații specifice cu privire la calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului, aceste afirmații au fost respinse ca nefondate.

(146)

Astfel cum se explică în considerentele 47-48 de mai sus, Grupul Wanhua a formulat afirmații referitoare la prețurile CIF ale exporturilor sale către piața Uniunii. Întrucât aceste afirmații au fost respinse, prețurile CIF utilizate pentru marja de subcotare a prețurilor indicative calculată pentru Wanhua rămân aceleași.

(147)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Wanhua a revenit asupra acestei chestiuni, iar observațiile respective au fost examinate și respinse în considerentul 49.

(148)

Comisia a examinat, de asemenea, o afirmație a Grupului Wanhua potrivit căreia a fost efectuată o eroare de calcul în ceea ce privește valoarea CIF la exportul la frontiera UE. Această afirmație a fost examinată și respinsă în considerentul 50.

(149)

De asemenea, în urma comunicării constatărilor finale, Grupul Wanhua a susținut că tranzacțiile de import efectuate prin intermediul importatorului său afiliat din Uniune, care au fost apoi utilizate ca factor de producție pentru fabricarea de produse din aval, nu ar trebui să fie incluse în calculul marjei de prejudiciu, deoarece nu a existat o concurență directă între Wanhua și industria Uniunii în ceea ce privește aceste vânzări. Comisia nu a putut accepta acest argument, deoarece aceste importuri ar fi putut fi furnizate de industria Uniunii, iar importurile au fost efectuate la prețuri foarte similare cu celelalte importuri ale Grupului Wanhua. Prin urmare, Comisia a respins cererea de a exclude aceste tranzacții, deoarece prețurile și condițiile de vânzare ale acestor importuri au fost aceleași cu cele ale altor vânzări ale Grupului Wanhua pe piața Uniunii.

(150)

În lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 397-407 din regulamentul provizoriu.

(151)

În lipsa altor observații privind nivelul măsurilor, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 408 din regulamentul provizoriu.

(152)

În urma publicării regulamentului provizoriu, LCN a prezentat mai multe observații, susținând că instituirea de taxe la importurile din SUA nu era în interesul industriei Uniunii. În special, LCN a susținut că Comisia a efectuat o „evaluare eronată și selectivă” a interesului Uniunii, deoarece Comisia nu a luat în considerare observațiile LCN furnizate cu privire la deschiderea investigației în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază. Potrivit LCN, Comisia a fost de părere că „considerațiile privind interesul Uniunii sunt irelevante pentru deschiderea unei investigații” și, în plus, nu a abordat afirmațiile LCN în cadrul punctului 7.3 „Interesul utilizatorilor” din regulamentul provizoriu. LCN a susținut, de asemenea, că observațiile la deschiderea investigației s-au referit, de fapt, mai degrabă la etapa provizorie a investigației decât la deschiderea investigației, astfel cum a concluzionat în mod incorect Comisia în regulamentul provizoriu.

(153)

Comisia a precizat că a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la regulamentul provizoriu după publicarea acestuia, permițând părților să consulte constatările din regulamentul provizoriu înainte de a formula observații. Cu toate acestea, observațiile prezentate de LCN și LYB la deschiderea investigației au fost luate în considerare de către Comisie în secțiunile relevante privind interesul Uniunii din regulamentul provizoriu. În plus, la 23 februarie 2026, LCN și LYB au prezentat observații suplimentare cu privire la regulamentul provizoriu, iar Comisia a evaluat și a inclus observațiile și opiniile furnizate de LCN și LYB cu privire la interesul Uniunii.

(154)

LCN a susținut că evaluarea efectuată de Comisie în urma căreia aceasta a concluzionat că în Uniune există patru producători de BDO este eronată, având în vedere că numai LCN și Novamont produc în prezent BDO în Uniune. Comisia nu este de acord cu această afirmație din mai multe motive. În primul rând, astfel cum se explică în considerentele 268 și 269 din regulamentul provizoriu, industria Uniunii era constituită din patru producători din Uniune care produceau BDO în cursul perioadei de investigație. În al doilea rând, niciun element de probă nu a fost furnizat de LCN, și nici nu a fost găsit de către Comisie, care să ateste faptul că BASF sau INEOS au încetat definitiv producția de BDO în Uniune sau că au încetat să îndeplinească condițiile pentru a face parte din industria Uniunii în urma instituirii taxelor provizorii. În al treilea rând, pe baza informațiilor publice, BASF (12) a crescut producția de BDO în Uniune și, în plus, INEOS a planificat o reluare a producției de BDO (13) în Uniune (în urma unei întreruperi a producției din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping). Prin urmare, constatarea Comisiei potrivit căreia există patru producători de BDO în Uniune este confirmată și, ca atare, Comisia a respins această afirmație.

(155)

În plus, LCN a subliniat că importurile de BDO din SUA sunt efectuate de LCN și BASF pentru „a depăși lacunele excepționale în producția lor și pentru a evita consecințe negative mai ample, asigurându-se că nevoile clienților pot fi satisfăcute”, ceea ce, potrivit LCN, a oferit un sprijin vital pentru ambii producători în cazul încetării activității sau al efectuării unor operațiuni de întreținere.

(156)

În primul rând, Comisia nu contestă că importurile din SUA au fost utilizate de LCN pentru a satisface nevoile clienților săi. În al doilea rând, Comisia nu este de acord cu afirmația potrivit căreia măsurile împotriva SUA nu sunt în interesul industriei Uniunii. Dimpotrivă, Comisia a considerat că instituirea unor măsuri ar fi în interesul industriei Uniunii. Astfel cum se explică în considerentul 348 din regulamentul provizoriu, capacitatea industriei Uniunii de a importa BDO din țările în cauză, inclusiv din SUA, nu a permis industriei Uniunii să se redreseze și să evite pierderi substanțiale. Aceste pierderi au fost considerate atât de mari încât au reprezentat o amenințare majoră la adresa existenței industriei Uniunii pe termen scurt, în pofida unei creșteri a consumului de BDO pe piața liberă din Uniune și a utilizării importurilor de BDO pentru a înlocui producția proprie. În plus, investigația a arătat că a existat o capacitate neutilizată substanțială în Uniune (60 % în perioada de investigație), fără a fi necesar să se recurgă la importurile din SUA pentru a satisface toate nevoile clienților și de consum din Uniune. În urma instituirii măsurilor provizorii, industria Uniunii în general (inclusiv LCN) ar trebui să fie în măsură să își crească producția și să beneficieze de condiții de piață mai bune. La rândul său, industria Uniunii s-ar afla într-o poziție financiară mult mai bună, datorită prețurilor și condițiilor de concurență echitabile în Uniune, pentru a gestiona costurile măsurilor, având în vedere că „lacunele excepționale” ar putea fi acoperite de importurile din SUA care fac obiectul măsurilor, răspunzând în același timp nevoilor clienților.

(157)

În plus, LCN ar fi în măsură să se aprovizioneze în continuare cu BDO și să satisfacă cererea din partea clienților, chiar și cu întreruperi neprevăzute ale activității, din capacitatea neutilizată substanțială a industriei Uniunii și/sau din importurile din țări care nu fac obiectul taxelor, cum ar fi Coreea de Sud sau Taiwan. Astfel cum se explică în considerentul 311 din regulamentul provizoriu, investigația a constatat că importurile BDO din SUA au subcotat, în medie, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii în cursul perioadei examinate, iar subcotarea importurilor din SUA a fost un factor semnificativ în investigația privind prejudiciul. Importurile din SUA au avut o cotă de piață semnificativă și în creștere în cursul perioadei examinate, contribuind la prejudiciul suferit de industria Uniunii. În cele din urmă, investigația a condus la o marjă de dumping semnificativă pentru LCC, în conformitate cu considerentul 263 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia își menține opinia conform căreia instituirea unor măsuri privind BDO provenit din SUA ar fi în interesul industriei Uniunii.

(158)

Sipchem a susținut că instituirea de taxe nu este în interesul Uniunii, deoarece taxele nu ar permite industriei producătoare de BDO din Uniune să realizeze un profit rezonabil, să crească prețurile de vânzare și să acopere costurile de producție, ceea ce ar indica faptul că importurile care fac obiectul unui dumping nu sunt principala cauză a prejudiciului. Conform Sipchem, producătorii din Uniune au vândut BDO la un preț mai mic decât costul lor de producție preconizat după intrarea în vigoare a taxelor. Sipchem nu a transmis elemente de probă care să ateste faptul că producătorii din Uniune furnizează sau vând în prezent BDO la un preț mai mic decât costul lor de producție ci, mai degrabă, Sipchem a comparat pur și simplu costul de producție stabilit pentru perioada de investigație cu ceea ce presupune că este prețul de vânzare practicat în prezent de producătorii din Uniune față de utilizatorii din UE. Cu toate acestea, o astfel de comparație nu echivalează cu o analiză aprofundată a situației economice a industriei Uniunii în perioada ulterioară perioadei de investigație. Comisia reamintește că și-a întemeiat constatarea că măsurile sunt în interesul Uniunii pe datele referitoare la perioada de investigație și nu pe costul de producție și/sau pe prețurile de vânzare ale BDO practicate de producătorii din Uniune în prezent, care ar putea fluctua și ar putea fi diferite de costul de producție și de prețurile de vânzare în cursul perioadei de investigație.

(159)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Sipchem și-a reiterat punctul de vedere potrivit căruia măsurile privind BDO nu au îmbunătățit condițiile de pe piața Uniunii până la un nivel la care industria Uniunii ar fi în măsură să obțină profit. Prin urmare, Sipchem a susținut că măsurile provizorii nu au fost eficace și că analiza interesului Uniunii ar trebui să fie în favoarea utilizatorilor și, prin urmare, nu ar trebui instituite măsuri definitive.

(160)

Comisia a subliniat că Sipchem s-a referit pur și simplu la ofertele de preț ale industriei Uniunii din mai 2026 și a comparat aceste oferte cu costurile din regulamentul provizoriu pentru perioada de investigație. Comisia a respins argumentele prezentate de Sipchem, deoarece nu este adecvat să se compare costurile dintr-o perioadă cu prețurile de vânzare dintr-o altă perioadă. De asemenea, restabilirea unor condiții echitabile pe piața Uniunii poate necesita timp și, în orice caz, nu ar trebui să fie evaluată doar pe baza datelor dintr-o lună (mai 2026).

(161)

În schimb, Comisia a constatat că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au fost cauza prejudiciului important suferit de industria Uniunii, astfel cum se explică în considerentul 395 din regulamentul provizoriu. Comisia susține în continuare că taxele ar permite producătorilor din Uniune să concureze în mod echitabil fără scăderea prețurilor cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping și fără prejudiciul observat în cursul perioadei examinate cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. În cele din urmă, Comisia observă că a trecut mai puțin de o lună de la instituirea măsurilor provizorii și până la formularea acestei afirmații (14), ceea ce nu constituie o perioadă de timp suficientă pentru a evalua dacă măsurile au fost sau nu eficace pentru eliminarea dumpingului prejudiciabil.

(162)

În lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 409-417 din regulamentul provizoriu.

(163)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 418-423 din regulamentul provizoriu.

(164)

În urma publicării regulamentului provizoriu, Lubrizol a susținut că prețurile BDO pe piața Uniunii au crescut substanțial, afectând competitivitatea producției sale de poliuretan termoplastic (denumit în continuare „TPU”) în comparație cu producătorii chinezi și turci. În plus, importurile de BDO în Uniune au scăzut și, în același timp, nu s-a produs nicio creștere a capacității de producție de BDO din Uniune și nici a „furnizorilor activi” de BDO, ceea ce a dus, în cele din urmă, la o ofertă globală mai redusă de BDO și la un risc structural în materie de aprovizionare. Lubrizol a susținut că toți acești factori luați împreună (de exemplu, creșterea costului BDO, scăderea aprovizionării Uniunii și poziția concurențială redusă pentru produsele Lubrizol) reprezintă o amenințare semnificativă la adresa sustenabilității activității sale comerciale în Europa și pot influența deciziile strategice ale Lubrizol privind investițiile, producția și amprenta lanțului de aprovizionare în Europa, solicitând astfel o reevaluare a măsurilor antidumping actuale.

(165)

Envalior a afirmat, la rândul său, că la începutul anului 2026 nu au existat alternative de aprovizionare cu BDO la prețuri comerciale „viabile”, din cauza creșterii prețurilor BDO în alte țări terțe. Cu toate acestea, Envalior nu a justificat această afirmație, cu excepția evidențierii modului în care prețurile BDO au crescut temporar sau au egalat, pe parcursul unei perioade de câteva luni, prețurile BDO produs în UE numai pentru anumiți furnizori și în anumite țări.

(166)

Comisia nu a contestat faptul că ar putea exista o creștere a prețurilor BDO în Uniune și, de fapt, măsurile sunt concepute pentru a determina o creștere a prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping, pentru a asigura astfel condiții de concurență echitabile și a crea condiții echitabile de stabilire a prețurilor pe piața Uniunii, permițând industriei Uniunii să continue să producă și să aprovizioneze piața Uniunii. Prin urmare, Comisia a avut în vedere echilibrul dintre interesele ambilor utilizatori și riscul unei încetări a activității industriei Uniunii. Neinstituirea de măsuri va conduce la o întrerupere a producției în Uniune, având ca rezultat o sursă mult mai puțin fiabilă, rezilientă și stabilă de aprovizionare cu BDO și o gamă semnificativ mai redusă de furnizori de BDO, ceea ce ar conduce probabil la creșteri ale prețurilor BDO în Uniune. Prin urmare, utilizatorii din Uniune vor depinde doar de importurile care vor intra în Uniune în special prin transportul maritim, combinate cu o capacitate foarte limitată de a stoca BDO în condiții de siguranță și rentabile în Uniune. Prin urmare, o întrerupere a activităților industriei Uniunii ar afecta viabilitatea producției din aval de produse care conțin BDO în Uniune, deoarece acestea presupun o aprovizionare cu BDO punctuală, rentabilă, bazată pe o ofertă rezilientă și permanentă din surse diversificate (inclusiv din Uniune) pentru a putea fi produse la niveluri continue și pentru a se obține volumul de producție necesar unei eficiențe minime pentru produsele din aval, astfel încât nevoile clienților să fie satisfăcute la timp.

(167)

În ceea ce privește capacitatea de producție și producția de BDO în UE, astfel cum a observat Comisia în considerentul 154, există în continuare patru producători în Uniune, iar capacitatea de producție a industriei Uniunii este suficientă pentru a acoperi întregul consum de pe piața UE. În cursul perioadei de investigație, industria Uniunii a avut aproximativ 60 % din capacitate neutilizată și, datorită restabilirii condițiilor de concurență loială, producătorii din Uniune ar putea crește producția și ar putea diminua costul producției în timp prin împărțirea costurilor fixe la cantități mai mari pentru a satisface cererea utilizatorilor industriali din Uniune. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 435 din regulamentul provizoriu, utilizatorii industriali ar putea trece la surse de aprovizionare din Coreea de Sud și din Taiwan care nu fac obiectul măsurilor antidumping.

(168)

Prin urmare, afirmațiile din considerentele 164 și 165 de mai sus au fost respinse de Comisie.

(169)

În plus, Sipchem a susținut că instituirea de taxe nu este în interesul utilizatorilor de BDO din aval din Uniune, având în vedere că acești utilizatori nu își pot permite să plătească pentru BDO un preț mai mare sau prețul „neprejudiciabil” și că, de fapt, prețurile mai mari pentru BDO ar pune în pericol viabilitatea activităților utilizatorilor BDO în Uniune, conducând în cele din urmă la pierderi de locuri de muncă și subminând atractivitatea investițiilor UE. Cu toate acestea, Sipchem nu a justificat niciuna dintre aceste afirmații.

(170)

În plus, Envalior a susținut că evaluarea de către Comisie a ponderii BDO în costurile din aval a fost eronată din punct de vedere metodologic, întrucât aceasta a calculat o medie a utilizării și a costurilor BDO pentru toți utilizatorii din aval și a subestimat în mod substanțial importanța costurilor BDO pentru polibutilentereftalat (denumit în continuare „PBT”), menționat în considerentul 431 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Envalior a solicitat o evaluare specifică a costului BDO pentru fiecare produs din aval, mai degrabă decât o analiză bazată pe o medie a tuturor produselor din aval. În cele din urmă, Envalior a susținut că constatarea Comisiei potrivit căreia creșterile prețului BDO „nu se preconizează că vor fi puternice” nu reflectă impactul real al măsurilor asupra costurilor și competitivității producătorilor din aval, cum ar fi DuBay, impactul BDO asupra costului principalelor produse BDO din aval, precum PBT, tetrahidrofuranul (denumit în continuare „THF”) și γ-butirolactona, sau denaturarea concurenței între producătorii din Uniune și importatorii de produse BDO din aval și riscul ca producția BDO din aval să fie transferată în afara Uniunii și să fie importată.

(171)

Comisia nu a contestat faptul că BDO poate avea o pondere semnificativă și importantă din costul de fabricație pentru anumite produse din aval, cum ar fi PBT, fapt recunoscut în considerentul 431 din regulamentul provizoriu. În plus, ea a observat că atât costul, cât și cantitatea de BDO utilizate variază semnificativ de la un utilizator la altul și chiar în cadrul aceluiași utilizator, în funcție de gradul de specializare a produsului din aval și de diferitele combinații cu alte substanțe chimice. Comisia a recunoscut în același considerent că, chiar dacă o medie de 14 % din costul total al produselor din aval ar corespunde BDO ca materie primă pentru utilizatorii cooperanți, ponderea ar putea fi mai mare pentru anumiți derivați din aval ai BDO.

(172)

Cu toate acestea, efectuarea unei evaluări a costurilor și a profitabilității BDO pentru toți utilizatorii și folosirea ulterioară a unei medii pentru costul BDO ca materie primă pe baza tuturor datelor disponibile nu sunt eronate sau înșelătoare. Comisia a evaluat cantitatea de BDO utilizată de utilizatorii industriali și a constatat că, în conformitate cu cele de mai sus, BDO constituia, în medie, 14 % din costul total al produselor din aval și că utilizarea BDO în produsele BDO din aval sau în produsele derivate din BDO în Uniune era, de asemenea, reprezentată în mod echitabil. În plus, Comisia subliniază că nu ar fi fezabil să se evalueze separat fiecare combinație potențială de produse din aval per utilizator din Uniune, întrucât aceasta ar conduce la un număr foarte mare de produse potențiale din aval fabricate chiar și în cadrul unui singur utilizator industrial de BDO. În cele din urmă, Comisia a precizat că s-a bazat pe informațiile furnizate de utilizatori în cursul investigației și că nu a fost disponibilă o defalcare a costurilor pentru fiecare produs din aval pentru majoritatea utilizatorilor din Uniune.

(173)

În plus, informațiile furnizate de Envalior cu privire la produsele BDO din aval referitoare la costuri, utilizare, angajați și profit nu au putut fi verificate în cursul vizitei de verificare de către Comisie, din cauza imposibilității de a stabili sau de a verifica cu precizie cifrele în timpul vizitei.

(174)

În urma primirii chestionarelor actualizate și a verificării la sediul societății a chestionarului adresat utilizatorilor completat de Novamont, Comisia a inclus cifrele actualizate și verificate ale Novamont în analiza utilizatorilor, reflectând astfel cu mai multă precizie cifrele utilizatorilor de BDO din Uniune, inclusiv ale utilizatorilor industriali, și a inclus informații verificate în analiza utilizatorilor. După această revizuire, BDO avea în continuare, în medie, o pondere de 14 % din costul total al produselor BDO din aval, iar profitabilitatea medie a produselor BDO din aval ale utilizatorilor din Uniune a fost stabilită între [9 %-11 %] în cursul PI. În plus, în medie, s-a constatat că vânzările de produse conexe BDO au reprezentat aproximativ 36 % în loc de 57 % din totalul vânzărilor utilizatorilor în cursul PI.

(175)

Având în vedere calculele actualizate și modificările din considerentul 174, Comisia a confirmat principalele constatări și concluzii privind interesul utilizatorilor din regulamentul provizoriu. În plus, Comisia observă că, în pofida faptului că BDO este utilizat în cantități mai mari decât media pentru anumite produse, cum ar fi PBT, astfel cum se menționează în considerentele 432 și 433 din regulamentul provizoriu, majoritatea produselor BDO din aval au fost, de fapt, profitabile și au beneficiat, în plus, de o serie de factori de atenuare care au redus impactul măsurilor din țările în cauză, astfel cum se explică în considerentul 433 din regulamentul provizoriu.

(176)

Prin urmare, afirmațiile din considerentul 169 au fost respinse.

(177)

La rândul său, Novamont a prezentat observații cu privire la necesitatea de a extinde taxele la principalele produse BDO din aval pentru a menține competitivitatea producătorilor din Uniune, existând astfel un risc pentru produsele BDO din aval din Uniune, care depind de importuri pentru a continua aprovizionarea cu produse BDO din aval care, la rândul lor, nu sunt protejate prin măsuri. În plus, Novamont susține că importurile s-ar putea reorienta către importuri de produse din aval în locul BDO, reducând eficacitatea taxelor și eludând măsurile și că, prin urmare, este necesară protejarea produselor din aval ale BDO din Uniune prin instituirea de taxe.

(178)

În acest scop, Novamont și alți producători din Uniune au solicitat Comisiei să ia în considerare aplicarea unor contingente tarifare scutite de taxe vamale, similare celor din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/114 al Comisiei (15) privind alumina topită (denumit în continuare „cazul aluminei topite”), permițând o ajustare treptată pentru utilizatorii de BDO pe bază de combustibili fosili și BDO Bio și acordarea unei perioade de timp industriei din aval producătoare de BDO a Uniunii pentru a se adapta la măsuri, de exemplu prin noi strategii de aprovizionare.

(179)

Comisia a analizat această cerere și a concluzionat că, în cazul de față, nu este necesară modificarea modului de concepere a măsurilor. Comisia reamintește că, în cazul aluminei topite, constatările privind interesul Uniunii puneau sub semnul întrebării instituirea de măsuri și, având în vedere considerentele de securitate economică ale cazului aluminei topite, s-a decis că ar fi în interesul Uniunii ca măsurile să fie modificate. Cu toate acestea, din motivele explicate mai sus la rubrica „Interesul Uniunii”, Comisia a concluzionat că, în cazul de față și spre deosebire de cazul aluminei topite, în urma analizei interesului Uniunii, măsurile nu ar trebui modificate.

(180)

Comisia a observat că diferența de preț dintre producătorii din aval de BDO din Uniune și importatorii din țări terțe și că eventualul dumping privind produsele din aval de BDO nu fac obiectul prezentei investigații. Ca atare, constatările privind dumpingul și prejudiciul nu pot fi aplicate în mod legal produselor din aval fără o investigație separată.

(181)

În urma comunicării constatărilor finale, s-au primit observații cu privire la interesul utilizatorilor din Uniune din partea Envalior, Covestro, Sipchem și INEOS.

(182)

Envalior și Covestro au afirmat că produsele lor derivate din BDO au devenit cu mult mai scumpe de la instituirea măsurilor provizorii, ceea ce le afectează competitivitatea în raport cu astfel de derivați fabricați în afara Uniunii. Envalior a susținut că rășina PBT era importată din China, înlocuind producția Uniunii. Envalior și-a reiterat afirmația potrivit căreia impactul măsurilor provizorii privind BDO nu a fost luat în considerare în mod adecvat în regulamentul provizoriu în ceea ce privește PBT și THF. Covestro a susținut că suferă deja creșteri ale costurilor în producția sa de TPU și de dispersii poliuretanice (denumite în continuare „PUD”) și că ar putea fi nevoit să își reducă producția în Uniune.

(183)

În plus, Envalior și-a reiterat afirmațiile potrivit cărora BDO, reprezentând în medie 14 % din costul total al produselor din aval, nu este reprezentativ pentru produse precum PBT și THF. Comisia a recunoscut deja că diferite produse au ponderi mai mari și mai mici de BDO și, pe baza datelor obținute în cursul investigației de la utilizatorii cooperanți, BDO a constituit 14 % – în medie – din costul total al produselor din aval, medie care a reieșit și din răspunsurile la chestionarul privind BDO primite din partea utilizatorilor cu privire la utilizarea în produsele sau în derivatele BDO din aval în Uniune. În plus, Envalior a susținut că PBT și THF reprezintă aproximativ 57 % din cererea de BDO din Uniune, făcând trimitere la un studiu S & P din 2022. Cu toate acestea, Comisia a observat că cererea agregată de BDO din Uniune în funcție de tipul de derivat (THF sau PBT) nu este neapărat echivalentă cu cantitatea de BDO utilizată sau cu proporția costului acestuia în produsul BDO specific din aval vândut în Uniune. De fapt, astfel cum se explică în considerentul 433 din regulamentul provizoriu, în produsele din aval au fost utilizate niveluri foarte diferite de BDO, inclusiv un nivel al BDO mai mic de 14 % din costul total al produsului din aval, în funcție de compușii utilizați și de nivelul de specializare al produsului. În plus, datele nu se refereau la perioada de investigație.

(184)

Comisia a recunoscut deja în considerentul 166 de mai sus că instituirea de taxe la importurile de BDO ar putea crește costurile produselor BDO din aval. Conform argumentului prezentat la același considerent 166, taxele respective erau, totuși, necesare pentru a restabili piața BDO din Uniune la condiții de concurență echitabile și pentru a asigura supraviețuirea industriei Uniunii prin eliminarea efectelor prejudiciabile ale dumpingului din țările în cauză. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile Envalior și Covestro pe motiv că, în ansamblu, măsurile BDO sunt în mod clar în interesul Uniunii.

(185)

Covestro a susținut că taxele definitive ar prejudicia în mod disproporționat utilizatorii din Uniune, deoarece, potrivit Covestro, nu există o soluție de aprovizionare suficientă alternativă la producția Uniunii și deoarece există un „dezavantaj concurențial” pentru utilizatorii din Uniune, care trebuie să se aprovizioneze cu BDO de la părți terțe. Cu toate acestea, Covestro nu a furnizat nicio justificare sau date care să susțină aceste afirmații. Covestro a susținut, de asemenea, că capacitatea de producție a Uniunii nu este suficientă pentru a acoperi cerințele de consum total ale industriei utilizatoare din Uniune. Cu toate acestea, INEOS a afirmat că și-a reluat producția, iar Comisia a concluzionat, în considerentul 167, că, într-adevăr, industria Uniunii dispune de capacitatea neutilizată necesară pentru a aproviziona piața Uniunii. Comisia a subliniat că problema aprovizionării adecvate cu BDO a fost deja abordată în considerentele 413 și 435 și în tabelul 5 din regulamentul provizoriu. Având în vedere lipsa unor informații noi, afirmațiile Covestro au fost respinse.

(186)

Covestro a susținut că unele „clase” de BDO ar trebui excluse de la plata taxelor. Cu toate acestea, având în vedere lipsa de detalii cu privire la „clasele” la care se face trimitere sau orice justificare a motivului pentru care astfel de excluderi ar fi necesare, această afirmație a fost respinsă.

(187)

Covestro a susținut că Comisia ar trebui să aplice regula taxei celei mai mici. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 440 din regulamentul provizoriu și se confirmă cu titlu definitiv prin prezentul regulament, regula taxei celei mai mici se aplică deja.

(188)

Prin urmare, Comisia a respins cererile menționate în considerentele 177 și 178 de mai sus.

(189)

În lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 424-437 din regulamentul provizoriu.

(190)

Investigația a arătat că pierderile industriei Uniunii au fost considerate atât de mari încât reprezintă o amenințare majoră la adresa existenței sale pe termen scurt, în pofida unei creșteri a consumului de pe piața liberă în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea unor măsuri este în interesul industriei Uniunii.

(191)

În plus, BDO este un precursor esențial pentru multe produse importante, cum ar fi produsele farmaceutice (antibiotice, statine și vitamine), dispozitivele medicale (cum ar fi cateterele, tuburile medicale sau stimulatoarele cardiace), materialele plastice biodegradabile, vehiculele electrice și hibride și bateriile cu litiu. Prin urmare, existența unei producții viabile de BDO în Uniune este esențială și din perspectiva utilizatorilor, pentru securitatea aprovizionării lor, ținând seama, de asemenea, de faptul că, având în vedere caracteristicile sale chimice, este dificil să se stocheze BDO în Uniune.

(192)

Chiar dacă investigația a arătat că costurile utilizatorilor industriali ai BDO ar crește, punerea în balanță a intereselor în acest caz confirmă că, la fel ca în etapa provizorie, instituirea măsurilor este în interesul Uniunii.

(193)

În lipsa altor observații privind interesul Uniunii, se confirmă considerentul 438 din regulamentul provizoriu.

(194)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(195)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(196)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză, Regatul Arabiei Saudite sau Statele Unite ale Americii.

(197)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (16). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care modificarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se va publica un regulament referitor la modificarea denumirii.

(198)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corespunzătoare a taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru toate celelalte importuri originare din China, Regatul Arabiei Saudite sau Statele Unite ale Americii.

(199)

Deși prezentarea respectivei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping aferente importurilor, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(200)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale cauzată de instituirea măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(201)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte importuri originare din țările în cauză să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(202)

Producătorii-exportatori din Republica Populară Chineză care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație trebuie să poată solicita (17) Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia trebuie să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator ar trebui să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul PI; și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta cantități importante de produs.

(203)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, cuantumurile plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii instituite prin regulamentul provizoriu trebuie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

(204)

LCC și IDC au prezentat oferte de angajament de preț.

(205)

În conformitate cu articolul 8 din regulamentul de bază, ofertele de angajament în materie de preț trebuie să fie adecvate pentru a elimina efectul prejudiciabil al dumpingului, iar acceptarea lor nu trebuie să fie considerată nerealistă.

(206)

Oferta LCC a solicitat un contingent tarifar, scutit de la plata taxei antidumping, pentru exporturile vândute direct de LCC către LCN până la un volum anual de [7 500-14 000] de tone. După epuizarea contingentului, s-ar aplica un preț minim de import bazat pe prețul indicativ la nivelul Uniunii, astfel cum a fost stabilit în calculele prejudiciului.

(207)

Conform ofertei, accesul LCN la volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale ar fi supus următoarelor condiții: LCN ar trebui să demonstreze existența unei necesități reale de a achiziționa de urgență BDO de la LCC, ca urmare fie a unor lucrări de întreținere programate, fie a unei întreruperi temporare neplanificate a propriilor sale instalații de producție de BDO din Uniune. Orice cerere de accesare a contingentului ar trebui să fie autorizată în scris de către Comisie, în urma unei cereri motivate din partea LCN și ar face obiectul unei perioade de examinare de 10 zile.

(208)

Comisia a evaluat oferta în lumina criteriilor stabilite la articolul 8 din regulamentul de bază și a concluzionat că nu este în măsură să o accepte.

(209)

În primul rând, oferta nu îndeplinea criteriul de bază prevăzut la articolul 8 din regulamentul de bază, deoarece societatea nu și-a revizuit prețurile pentru a elimina efectul prejudiciabil al dumpingului, astfel cum impune regulamentul de bază. De fapt, oferta ar permite intrarea în Uniune a unor importuri care fac obiectul dumpingului și care continuă să fie prejudiciabile, fără plata vreunei taxe antidumping. Numai din acest motiv, oferta de angajament nu poate fi acceptată.

(210)

În al doilea rând, produsul în cauză a prezentat fluctuații semnificative de preț atât înainte, cât și în cursul perioadei de investigație. Cu toate acestea, oferta nu propunea un mecanism de ajustare a prețurilor care să țină seama de aceste fluctuații. Prin urmare, nu exista nicio garanție că efectele prejudiciabile ale dumpingului vor fi abordate în mod eficace de-a lungul timpului.

(211)

În cele din urmă, procedura solicitată în ofertă ar fi fost dificil de monitorizat pentru Comisie, în special în absența unui cadru existent care să orienteze punerea sa în aplicare. De exemplu, necesitatea de a stabili ce anume ar constitui motive de urgență pentru a permite accesul la volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale ar fi fost în mod inerent arbitrară și imprevizibilă și nu ar garanta, așadar, un proces de evaluare și monitorizare fiabil sau consecvent. Prin urmare, acceptarea angajamentului s-ar dovedi nepractică pentru Comisie.

(212)

Comisia și-a comunicat intenția de a respinge oferta de angajament din partea LCC încă din comunicarea constatărilor sale definitive. LCC nu a prezentat nicio observație.

(213)

Oferta IDC a propus un preț minim de import, bazat pe nivelul prețului CIF la frontiera UE care nu face obiectul unui dumping. Pentru a ajunge la acest preț, oferta a propus ajustări ale prețului de revânzare către primul client independent, reflectând profitul și costurile suportate între import și revânzare.

(214)

În observațiile sale la comunicarea constatărilor finale, IDC a adăugat în oferta sa un mecanism de ajustare a prețului minim de import, bazat pe costul butanului, care este principala materie primă pentru producția sa de BDO.

(215)

Comisia a evaluat oferta în lumina criteriilor stabilite la articolul 8 din regulamentul de bază și a concluzionat că nu este în măsură să o accepte.

(216)

În ceea ce privește aspectul practic, Comisia a observat că IDC face parte din grupul Sipchem, care include o serie de societăți de producție și de vânzare de produse petrochimice. Canalul utilizat de IDC pentru vânzările de BDO către Uniune, și anume prin intermediul societăților afiliate SMC și SESA, este utilizat, de asemenea, pentru vânzarea altor produse.

(217)

Pe baza informațiilor din dosar, organizarea globală a Grupului Sipchem ar putea permite clienților IDC din Uniune să achiziționeze alte produse ale Grupului Sipchem, pe lângă BDO. În consecință, există un risc de compensare încrucișată prin faptul că grupul ar putea vinde BDO în mod oficial peste prețul minim de import, dar în mod efectiv sub prețul respectiv, prin scăderea artificială a prețurilor de vânzare ale altor produse vândute acelorași clienți. În plus, o parte semnificativă a cifrei de afaceri a IDC pentru BDO în Uniune este legată de clienți care aparțin unor grupuri mai mari de societăți. Aceasta deschide un alt canal potențial de transfer al beneficiilor de la Grupul Sipchem către cumpărătorii de BDO din Uniune, reducând efectiv prețul de vânzare perceput pentru BDO de la acești clienți.

(218)

Rezultă că angajamentul de preț oferit pentru BDO implică un risc ridicat de compensare încrucișată. În lipsa unor măsuri de atenuare suficiente și eficace, riscul ridicat de compensare încrucișată face ca angajamentul oferit să fie inaplicabil și, prin urmare, acceptarea acestuia este considerată nerealistă în sensul articolului 8 din regulamentul de bază.

(219)

Comisia a comunicat IDC intenția sa de a-i respinge oferta de angajament și i-a acordat un termen pentru transmiterea de observații. IDC nu a prezentat nicio observație.

(220)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a respins ofertele de angajament ale LCC și IDC.

(221)

Astfel cum s-a menționat la punctul 1.2 din prezentul regulament, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs care face obiectul investigației.

(222)

În cursul etapei finale a investigației au fost evaluate datele colectate în contextul înregistrării. Comisia a analizat dacă sunt îndeplinite sau nu criteriile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru perceperea retroactivă a taxelor definitive.

(223)

Analiza Comisiei nu a arătat o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul constatat în cursul perioadei de investigație, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază. Pentru această analiză, Comisia a comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de investigație, și anume 8 132 de tone, cu media lunară a volumelor importurilor din luna următoare deschiderii prezentei investigații până în ultima lună completă care a precedat instituirea măsurilor provizorii (iulie 2025-ianuarie 2026), și anume 8 079 de tone. De asemenea, s-a observat o scădere atunci când s-au comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de investigație cu volumele medii lunare ale importurilor din luna următoare deschiderii prezentei investigații până în luna în care au fost instituite măsurile provizorii, inclusiv (iulie 2025-februarie 2026), care s-au ridicat la 7 648. În consecință, Comisia a concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru perceperea retroactivă a taxelor definitive.

(224)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, INEOS nu a fost de acord cu analiza Comisiei privind datele referitoare la colectarea retroactivă a taxelor.

(225)

În primul rând, pe bază consolidată, INEOS a calculat o creștere a importurilor de 2 %, contestând calculul Comisiei de la considerentul 223 de mai sus, care arată o scădere a importurilor ulterioare perioadei de investigație. Comisia a respins afirmația INEOS deoarece, chiar și pe baza propriilor date, evaluarea nu a demonstrat o nouă creștere semnificativă a importurilor.

(226)

În al doilea rând, INEOS a analizat datele în mod individual pentru cele trei țări în cauză și a susținut că a existat o creștere pentru China, astfel încât, chiar dacă nu a existat o creștere semnificativă a importurilor pentru cele trei țări în ansamblu, taxele ar trebui să fie percepute retroactiv pentru importurile din China. Cu toate acestea, în investigațiile care implică mai multe țări în cauză, cumularea importurilor din aceste țări în scopul analizei de la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază depinde de decizia Comisiei de a cumula sau nu importurile respective în cadrul investigației. Având în vedere că Comisia a cumulat importurile din cele trei țări în cauză în cadrul prezentei investigații, analiza și concluziile Comisiei din considerentul 223 au fost formulate pentru cele trei țări luate în ansamblu. Acest lucru este în conformitate cu hotărârea Tribunalului în cauza Stemcor, care prevede că „o nouă creștere substanțială a importurilor în sensul articolului 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază trebuie să fie evaluată în ansamblu pentru a determina dacă importurile, luate în ansamblu, sunt de natură să compromită grav efectul corectiv al taxelor definitive și să cauzeze, astfel, un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune” (18). Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(227)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (19), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(228)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază nu a emis niciun aviz,