ANEXĂ

REZUMAT

La 14 aprilie 2026, Ucraina a prezentat o cerere de plată parțială pentru a cincea, a șasea și a șaptea tranșă a Planului pentru Ucraina, în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2024/792 din 29 februarie 2024 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (1). În sprijinul cererii de plată, Ucraina a furnizat justificări corespunzătoare ale îndeplinirii în mod satisfăcător a unei etape din cadrul celei de a cincea tranșe, a două etape din cadrul celei de a șasea tranșe și a unsprezece etape din cadrul celei de a șaptea etape prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1447 a Consiliului (2) de aprobare a evaluării Planului pentru Ucraina, astfel cum a fost modificată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/2157 a Consiliului (denumită în continuare „anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului”) (3). Ucraina a furnizat, de asemenea, elemente de probă pentru îndeplinirea în mod satisfăcător a două etape din cadrul celei de a opta tranșe și pentru două etape din cadrul celei de a noua tranșe.

Pe baza informațiilor furnizate de Ucraina, se consideră că cele 18 etape au fost îndeplinite în mod satisfăcător.

Ca parte a capitolului 2 privind gestionarea finanțelor publice, au fost adoptate strategia de administrare a datoriei publice pe termen mediu și amendamente la actele legislative relevante privind controlul financiar de stat.

Ca parte a capitolului 3 privind sistemul judiciar, au fost ocupate cel puțin 20 % din posturile vacante din sistemul judiciar, au fost soluționate 20 % din cazurile disciplinare vechi care nu au fost analizate la sfârșitul anului 2023, a fost finalizată evaluarea calificărilor (verificarea) pentru 50 % dintre judecătorii care încă nu trecuseră prin acest proces la 30 septembrie 2016, a intrat în vigoare legea privind executarea hotărârilor judecătorești referitoare la obligațiile pecuniare și nepecuniare și digitalizarea suplimentară a procedurilor de executare și a devenit operațional un sistem de colectare a datelor privind executarea hotărârilor judecătorești.

Ca parte a capitolului 5 privind piețele financiare, a fost publicată evaluarea rezilienței din sistemul bancar și a intrat în vigoare Legea privind îmbunătățirea reglementării de către stat a piețelor de capital și a piețelor organizate de mărfuri.

Ca parte a capitolului 7 privind capitalul uman, a fost adoptată Strategia privind ocuparea forței de muncă în rândul populației și a intrat în vigoare legislația privind principiile de bază ale politicii în domeniul locuințelor.

Ca parte a capitolului 8 privind mediul de afaceri, a intrat în vigoare legislația în conformitate cu planul de acțiune privind dereglementarea în sectoare specifice.

Ca parte a capitolului 10 privind sectorul energetic, a intrat în vigoare legea privind transpunerea pachetului de integrare a energiei electrice și a fost adoptat programul economic specific de stat care vizează modernizarea energetică a întreprinderilor producătoare de energie termică pentru perioada de până în 2030.

Ca parte a capitolului 12 privind sectorul agroalimentar, a fost publicat raportul privind punerea în aplicare a sprijinului de stat prin intermediul Registrului agricol public.

Ca parte a capitolului 13 privind gestionarea materiilor prime critice, a fost publicat un studiu referitor la legislația privind raportarea ESG.

Ca parte a capitolului 14 privind transformarea digitală, a intrat în vigoare actul juridic privind funcționarea sistemului integrat de identificare electronică.

Ca parte a capitolului 15 privind tranziția verde și protecția mediului, a fost adoptată rezoluția referitoare la Consiliul științific și de experți privind schimbările climatice și conservarea stratului de ozon.

Etapa 2.6

Denumirea etapei: Adoptarea strategiei de administrare a datoriei publice pe termen mediu

Reforma/investiția aferentă: Reforma 3. Îmbunătățirea administrării datoriei publice

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 2.6 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Adoptarea strategiei de administrare a datoriei publice pe termen mediu (SADTM) pentru perioada 2026-2028. SADTM se axează pe următoarele domenii principale:

—	analiza structurii și tendințelor actuale ale datoriei publice;

—	țintele de atins pentru asigurarea sustenabilității datoriei;

—	măsurile pentru dezvoltarea pieței naționale a datoriilor suverane.”

Etapa 2.6 este singura etapă de implementare a reformei 3 din capitolul 2 (gestionarea finanțelor publice).

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al Rezoluției nr. 1716 a Cabinetului de Miniștri „de aprobare a strategiei de administrare a datoriei publice pe termen mediu pentru perioada 2026-2028”, din 24 decembrie 2025;

3.	un exemplar al „strategiei de administrare a datoriei publice pe termen mediu pentru perioada 2026-2028” ca anexă la Rezoluția nr. 1716 din 24 decembrie 2025.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 2.6.

Obiectivul reformei 3 este de a spori transparența politicii de administrare a datoriei publice și eficiența gestionării datoriei publice.

Strategia de administrare a datoriei publice pe termen mediu pentru perioada 2026-2028 stabilește un cadru pentru administrarea datoriei publice a Ucrainei, punând accentul pe sustenabilitatea datoriei, pe gestionarea riscurilor și pe dezvoltarea capacității de finanțare internă.

Analiza structurii și tendințelor actuale ale datoriei publice oferă o evaluare cuprinzătoare a evoluției datoriei publice a Ucrainei, evidențiind o pondere mai mare a finanțării externe și preferențiale, creșterea expunerii valutare și un profil de scadență prelungită. Aceasta identifică principalele schimbări structurale care stau la baza structurii actuale a datoriei.

Obiectivele de asigurare a sustenabilității datoriei prevăd menținerea accesului la finanțare preferențială și aplicarea unor operațiuni active de administrare a datoriei pentru a atenua riscurile de refinanțare și riscurile de cost. Obiectivul este de a îmbunătăți reziliența datoriei prin scadențe mai lungi și o creștere treptată a finanțării interne.

Măsurile de dezvoltare a pieței naționale a titlurilor de stat prevăd consolidarea capacității interne de finanțare prin îmbunătățirea mecanismelor de emisiune, dezvoltarea infrastructurilor pieței și extinderea bazei de investitori. Obiectivul este de a reduce dependența structurală de finanțarea externă de-a lungul timpului.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 2.9

Denumirea etapei: Adoptarea de amendamente la actele legislative relevante privind controlul financiar de stat

Reforma/investiția aferentă: Reforma 5. Îmbunătățirea sistemului de audit și control financiar

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 2.9 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Adoptarea de amendamente la rezoluțiile Cabinetului de Miniștri și, dacă este necesar, intrarea în vigoare a altor acte legislative relevante privind controlul financiar de stat. Aceste modificări se axează pe următoarele domenii principale:

—

furnizarea de sprijin serviciilor naționale de audit pentru a se asigura că instituția dispune de instrumentele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, în special cu privire la fondurile utilizate în cadrul pilonului I al Mecanismului pentru Ucraina, în conformitate cu principiile standardelor internaționale de audit;

—	consolidarea măsurilor de monitorizare a procedurilor de achiziții publice.”

Etapa 2.9 este singura etapă de implementare a reformei 5 din capitolul 2 (gestionarea finanțelor publice).

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al Rezoluției nr. 1031 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei „privind rezoluțiile de modificare ale Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 43 din 3 februarie 2016 și nr. 1110 din 25 octombrie 2017”, din 6 septembrie 2024;

3.	un exemplar al Rezoluției nr. 1473 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei „privind modificarea anumitor rezoluții ale Cabinetului de Miniștri al Ucrainei referitoare la activitățile organismelor de control financiar de stat”, din 13 noiembrie 2025;

un exemplar al Rezoluției nr. 1483 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei „privind aprobarea procedurii de efectuare a auditului financiar de stat de către Serviciul Național de Audit și de către organismele sale teritoriale interregionale în cadrul tratatelor internaționale încheiate de Ucraina””, din 19 noiembrie 2025;

5.	un exemplar al Ordinului nr. 1390 al Cabinetului de Miniștri al Ucrainei „privind aprobarea foii de parcurs pentru consolidarea controlului asupra achizițiilor publice și aprobarea planului de acțiune în vederea punerii în aplicare a acesteia pentru perioada 2025-2027”, din 3 decembrie 2025.”

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 2.9.

Obiectivul reformei 5 este de a consolida sistemul de audit și control financiar, în special pentru a obține un nivel înalt de protecție a intereselor financiare ale Uniunii Europene în ceea ce privește fondurile utilizate în cadrul pilonului I al Mecanismului pentru Ucraina, în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2024/792.

Această etapă a fost îndeplinită prin următoarele amendamente la rezoluțiile Cabinetului de Miniștri:

În primul rând, Rezoluția nr. 1473 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei extinde competențele operaționale ale Serviciului Național de Audit, inclusiv autoritatea de a contacta direct destinatarii finali, de a efectua controale ulterioare la fața locului și de a iniția inspecții pe baza cererilor din partea autorităților străine sau a neconformității raportate cu normele financiare ale UE.

În al doilea rând, Rezoluția nr. 1483 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei stabilește o procedură specifică pentru auditurile financiare de stat în temeiul acordurilor internaționale, inclusiv al Mecanismului pentru Ucraina, impunând respectarea standardelor recunoscute la nivel internațional, cum ar fi standardele internaționale de audit (ISA).

În al treilea rând, Rezoluția nr. 1031 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei modifică rezoluțiile fundamentale care reglementează controlul financiar de stat și desemnează Serviciul Național de Audit drept serviciu de coordonare antifraudă (AFCOS), instituind un mecanism de cooperare structurată cu OLAF.

În al patrulea rând, Ordinul nr. 1390 aprobă o foaie de parcurs pentru consolidarea controlului achizițiilor publice pentru perioada 2025-2027, stabilind măsuri concrete de consolidare a capacității Serviciului Național de Audit, inclusiv prin îmbunătățirea digitalizării, a monitorizării bazate pe riscuri și a cooperării internaționale.

Împreună, aceste acte juridice oferă sprijin Serviciului Național de Audit pentru a se asigura că instituția dispune de instrumentele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, în special cu privire la fondurile utilizate în cadrul pilonului I al Mecanismului pentru Ucraina, în conformitate cu principiile standardelor internaționale de audit, și pentru a consolida măsurile de monitorizare a procedurilor de achiziții publice.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 3.1

Denumirea etapei: Ocuparea a cel puțin 20 % din posturile vacante din sistemul judiciar

Reforma/investiția aferentă: Reforma 1. Consolidarea responsabilității, a integrității și a profesionalismului sistemului judiciar

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 3.1 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Cel puțin 20 % din posturile vacante din sistemul judiciar disponibile la 16 octombrie 2023 (în total 2 205 posturi) se ocupă pe baza legislației modificate, care cuprinde următoarele elemente:

—	etape de selecție simplificate și perioade mai scurte de formare judiciară obligatorie;

—	aplicarea consecventă a unor criterii de evaluare clare și publicate în mod corespunzător și a unei metodologii de notare pentru evaluarea competenței profesionale și a integrității candidaților la funcții juridice;

—	implicarea Consiliului de Integritate Publică în evaluarea integrității candidaților la funcții juridice ori de câte ori legea o impune.”

Etapa 3.1 este a doua din cele șase etape de implementare a reformei 1 din capitolul 3 (sistemul judiciar), alături de etapa 3.2 privind intrarea în vigoare a legii de instituire a unei noi instanțe pentru soluționarea cauzelor de contencios administrativ. Aceasta a fost precedată de etapa 3.5 privind intrarea în vigoare a legislației de revizuire a declarațiilor de integritate a judecătorilor și a procesului de verificare a acestora, care rămâne neîndeplinită începând cu T2 2025. Etapa este urmată de etapa 3.15 (prevăzută pentru T4 2026), în care ar trebui să devină operaționale Instanța administrativă districtuală specializată și Curtea administrativă de apel specializată.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	exemplare ale deciziilor președintelui Ucrainei privind numirea judecătorilor la instanțele locale și de apel;

3.	exemplare ale explicațiilor privind implicarea Consiliului de Integritate Publică;

4.	un exemplar al Legii Ucrainei nr. 3511-IX „privind modificările aduse Legii ucrainene «privind sistemul judiciar și statutul judecătorilor» și unor acte legislative ale Ucrainei referitoare la îmbunătățirea procedurilor aplicabile carierei judiciare”, din 9 decembrie 2023;

5.	un exemplar al Deciziei nr. 72/zp-24 a Înaltei Comisii de Calificare a Judecătorilor de modificare a regulamentului privind organizarea unui concurs pentru postul vacant de judecător, din 29 februarie 2024;

6.	un exemplar al Deciziei nr. 95/zp-23 a Înaltei Comisii de Calificare a Judecătorilor, din 14 septembrie 2023 (concursul pentru ocuparea posturilor de judecător la instanțele locale);

7.	un exemplar al Deciziei nr. 94/zp-23 a Înaltei Comisii de Calificare a Judecătorilor, din 14 septembrie 2023, astfel cum a fost modificată prin Decizia din 14 decembrie 2023 (concursul pentru ocuparea posturilor de judecător la instanțele locale).

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 3.1.

Obiectivele reformei 1 sunt îmbunătățirea responsabilității, integrității și profesionalismului sistemului judiciar și consolidarea încrederii publice în sistemul judiciar prin reluarea selecției transparente și meritocratice a judecătorilor, stimularea evaluării calificărilor judecătorilor aflați în funcție, consolidarea sistemului de răspundere disciplinară, consolidarea instrumentelor existente de integritate judiciară și instituirea unei noi instanțe pentru soluționarea cauzelor de contencios administrativ în care sunt implicate agenții ale statului.

La 9 decembrie 2023, Parlamentul Ucrainei a adoptat Legea Ucrainei nr. 3511-IX „privind modificările aduse Legii ucrainene «privind sistemul judiciar și statutul judecătorilor» și unor acte legislative ale Ucrainei referitoare la îmbunătățirea procedurilor aplicabile carierei judiciare”, care a raționalizat etapele de selecție și a scurtat perioadele de formare judiciară obligatorie. În plus, Decizia nr. 72/zp-24 a Înaltei Comisii de Calificare a Judecătorilor (ÎCCJ) stabilește criterii de evaluare și o metodologie de punctare clare și publicate în mod corespunzător.

În conformitate cu legislația modificată, la 14 septembrie 2023, Înalta Comisie de Calificare a Judecătorilor (ÎCCJ) a anunțat un concurs pentru ocuparea a 560 de posturi de judecător la instanțele locale și un alt concurs pentru ocuparea a 550 de posturi de judecător la curțile de apel. Pe baza rezultatelor concursurilor, la momentul raportării, ÎCCJ prezentase recomandări pentru 393 de candidați în vederea numirii în funcția de judecător la instanțele locale și pentru 178 de candidați în vederea numirii în funcția de judecător la instanțele de apel (571 de recomandări în total).

Consiliul de Integritate Publică a fost implicat în evaluarea integrității candidaților în cazurile prevăzute de lege.

În urma concursului, Înaltul Consiliu al Judecătorilor a făcut recomandări judecătorilor selectați pentru numirea de către președinte. La momentul raportării, președintele numise în total 451 de judecători la instanțele locale și de apel. Numirile reprezintă peste 20 % din cele 2 205 posturi disponibile la 16 octombrie 2023.

Pe baza foii de calcul furnizate de autoritățile ucrainene în care sunt enumerați toți judecătorii numiți, serviciile Comisiei au extras în mod aleatoriu un eșantion de 60 de unități. Pentru fiecare unitate de eșantionare, autoritățile ucrainene au furnizat linkuri către deciziile președintelui Ucrainei de numire a judecătorilor, publicate pe site-ul oficial al cabinetului președintelui. Analiza elementelor de probă furnizate a confirmat că toți cei 60 de judecători au fost numiți în posturile vacante din cadrul instanțelor locale și de apel. Prin urmare, exercițiul de eșantionare a fost considerat reușit, iar cerința a fost îndeplinită.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 3.3

Denumirea etapei: Soluționarea/judecarea a 20 % din cauzele disciplinare vechi care nu au fost analizate până la sfârșitul anului 2023

Reforma/investiția aferentă: Reforma 1. Consolidarea responsabilității, a integrității și a profesionalismului sistemului judiciar

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 3.3 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Se soluționează/judecă 20 % din vechile proceduri disciplinare (plângeri) care nu au fost analizate până la 31 decembrie 2023, cu implicarea Serviciului de inspectori disciplinari și pe baza criteriilor de stabilire a priorității de examinare a plângerilor disciplinare prevăzute la clauza 13.7 din Regulamentul de procedură al Înaltului Consiliu de Justiție (astfel cum a fost modificat la 21 noiembrie 2023, nr. 1068/0/15-23), criteriile fiind publicate pe site-ul oficial al Înaltului Consiliu de Justiție.”

Etapa 3.3 este a patra dintre cele șase etape de implementare a reformei 1 din capitolul 3 (sistemul judiciar). Aceasta este pusă în aplicare în paralel cu etapa 3.4 privind finalizarea a 50 % din evaluarea calificărilor judecătorilor. Aceasta a fost precedată de etapa 3.2 privind înființarea Instanței administrative districtuale specializate și a Curții administrative de apel specializate, evaluată pozitiv ca parte a celei de a șasea cereri de plată (T3 2025) și de etapa 3.5 privind intrarea în vigoare a legislației de revizuire a declarațiilor de integritate a judecătorilor și a procesului de verificare a acestora, care rămâne neîndeplinită începând cu T2 2025, precum și de etapa 3.1 privind ocuparea a cel puțin 20 % din posturile vacante din sistemul judiciar începând cu T3 2025, evaluată pozitiv ca parte a prezentei cereri de plată. Etapa este urmată de etapa 3.15 (prevăzută pentru T4 2026), în care ar trebui să devină operaționale Instanța administrativă districtuală specializată și Curtea administrativă de apel specializată.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al deciziei nr. 3582/0/15-24 a Consiliului Superior de Justiție „privind începerea activității Serviciului de inspectori disciplinari al Consiliului Superior de Justiție”, din 10 decembrie 2024;

3.	exemplare ale deciziilor privind plângerile soluționate de Consiliul Superior de Justiție, cu implicarea Serviciului de inspectori disciplinari.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 3.3.

Serviciul de inspectori disciplinari (SID) a fost înființat ca unitate structurală independentă în cadrul Consiliului Superior de Justiție (CSJ) prin decizia nr. 3582/0/15-24 a CSJ „privind începerea activității Serviciului de inspectori disciplinari al Consiliului Superior de Justiție”, din 10 decembrie 2024. Decizia împuternicește SID să soluționeze plângerile disciplinare împotriva judecătorilor. SID și-a început activitatea la 23 decembrie 2024. Acesta este format dintr-un șef, un șef adjunct și inspectori disciplinari.

La 31 decembrie 2023, CSJ avea 12 106 plângeri disciplinare nesoluționate. În conformitate cu cadrul juridic în vigoare la momentul respectiv, CSJ a continuat să examineze aceste cazuri pe parcursul anului 2024, până la înființarea SID. Atunci când SID a început să funcționeze, de la 23 decembrie 2024 până la 22 ianuarie 2025, 10 906 plângeri disciplinare vechi au fost transferate de la CSJ la inspectorii disciplinari prin intermediul unui sistem automatizat de distribuție. Dintre aceste plângeri, 6 054 au fost înaintate CSJ înainte de sfârșitul anului 2023 și, în consecință, 4 852 în cursul anului 2024. La momentul evaluării, 2 741 dintre cele 6 054 de plângeri depuse înainte de 31 decembrie 2023 fuseseră soluționate cu implicarea SID. Aceasta reprezintă 23 % din cazurile vechi care nu au fost analizate până la 31 decembrie 2023. În tratarea cazurilor, au fost aplicate criteriile de stabilire a priorității de examinare a plângerilor disciplinare, prevăzute la clauza 13.7 din Regulamentul de procedură al Înaltului Consiliu de Justiție.

Pe baza foii de calcul furnizate de autoritățile ucrainene, în care sunt enumerate toate plângerile soluționate, serviciile Comisiei au extras în mod aleatoriu un eșantion de 60 de unități. Pentru fiecare unitate inclusă în eșantion, autoritățile ucrainene au furnizat linkuri către deciziile privind plângerile disciplinare, publicate pe site-ul oficial al CSJ. Analiza elementelor de probă furnizate a confirmat că toate cele 60 de plângeri au fost soluționate cu implicarea SID. Prin urmare, exercițiul de eșantionare a fost considerat reușit, iar cerința a fost îndeplinită.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 3.4

Denumirea etapei: Finalizarea evaluării calificărilor (verificarea) a 50 % dintre judecătorii care încă nu trecuseră prin acest proces la 30 septembrie 2016

Reforma/investiția aferentă: Reforma 1. Consolidarea responsabilității, a integrității și a profesionalismului sistemului judiciar

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 3.4 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Se finalizează evaluarea calificărilor (verificarea) a 50 % dintre judecătorii care încă nu trecuseră prin acest proces la 30 septembrie 2016, în conformitate cu procedurile stabilite și cu implicarea Consiliului de Integritate Publică.”

Etapa 3.4 este a cincea dintre cele șase etape de implementare a reformei 1 din capitolul 3 (sistemul judiciar). Aceasta este pusă în aplicare în paralel cu etapa 3.3 privind soluționarea/judecarea a 20 % din cazurile disciplinare vechi care nu au fost analizate până la sfârșitul anului 2023 și cu etapa 3.1 privind ocuparea a cel puțin 20 % din posturile vacante din sistemul judiciar, care era neîndeplinită în T3 2025. Etapa 3.4 a fost precedată de etapa 3.5 privind intrarea în vigoare a legislației de revizuire a declarațiilor de integritate a judecătorilor și a procesului de verificare a acestora, care rămâne neîndeplinită începând cu T2 2025, și de etapa 3.2 privind legea de instituire a unei noi instanțe pentru soluționarea cauzelor de contencios administrativ, care a fost îndeplinită în T3 2025. Aceasta este urmată de etapa 3.15, care prevede ca noua instanță de contencios administrativ să fie operațională începând cu T4 2026.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	scrisoarea Înaltei Comisii de Calificare a Judecătorilor nr. 28-5719/24 din 11 octombrie 2024;

3.	scrisoarea Înaltei Comisii de Calificare a Judecătorilor nr. 28-1624/26 din 17 martie 2026.

4.	exemplare ale deciziilor Înaltei Comisii de Calificare a Judecătorilor privind finalizarea evaluărilor calificărilor.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 3.4.

La 30 septembrie 2016, un număr total de 6 958 de judecători din sistemul judiciar ucrainean trebuiau să se supună evaluării calificărilor (verificării). Prin urmare, indicatorul necesită finalizarea procesului de verificare pentru 3 479 de judecători. În conformitate cu procedurile stabilite, ÎCCJ a finalizat evaluarea a 3 350 de judecători, care fie au fost confirmați ca fiind calificați pentru funcțiile lor, fie nu au respectat funcția deținută. În plus, ÎCCJ a raportat că 29 dintre judecători au refuzat să se supună evaluării; în aceste cazuri, comisia a pus concluzii de respingere. În alte 977 de cazuri, evaluarea calificării a încetat pe parcurs din motive care nu depindeau de ÎCCJ, în principal din cauza demisiei judecătorilor sau a pensionării acestora. Consiliul de Integritate Publică (CIP) a fost implicat în evaluare atunci când a fost mandatat din punct de vedere legal în acest sens. Luând în considerare aceste cazuri, au fost examinate în total 4 356 de dosare de evaluare a judecătorilor.

Deși există o abatere minimă între numărul de judecători care au finalizat integral verificarea până la momentul raportării și obiectivul numeric stabilit prin decizia de punere în aplicare a Consiliului, obiectivul general al acestui indicator a fost atins. În plus, încheierea timpurie a evaluării unor judecători s-a datorat unor circumstanțe care nu se aflau sub controlul ÎCCJ.

Pe baza unei foi de calcul furnizate de autoritățile ucrainene, în care erau enumerați toți cei 3 350 de judecători care finalizaseră integral verificarea, serviciile Comisiei au selectat în mod aleatoriu un eșantion de 60 de cazuri. Pentru fiecare dintre acestea, autoritățile au furnizat linkuri către deciziile publicate de ÎCCJ pe site-ul său oficial. Examinarea elementelor de probă a confirmat că toți cei 60 de judecători incluși în eșantion finalizaseră într-adevăr procesul de verificare. Prin urmare, exercițiul de eșantionare a fost considerat reușit.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 3.8

Denumirea etapei: Intrarea în vigoare a legislației privind îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești referitoare la obligațiile pecuniare și nepecuniare și digitalizarea

Reforma/investiția aferentă: Reforma 2. Reforme privind insolvența și executarea hotărârilor judecătorești

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 3.8 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Intrarea în vigoare a legii privind executarea hotărârilor judecătorești referitoare la obligațiile pecuniare și nepecuniare și digitalizarea suplimentară a procedurilor de executare.”

Etapa 3.8 este a doua dintre cele cinci etape de implementare a reformei 2 din capitolul 3 (sistemul judiciar). Aceasta a fost precedată de etapa 3.6 privind intrarea în vigoare a legislației de îmbunătățire a regimului de insolvență, evaluată pozitiv ca parte a celei de a treia cereri de plată (T4 2024). Etapa 3.8 este urmată de etapa 3.9 (prevăzută pentru T4 2025), care prevede că este operațional un sistem de colectare a datelor privind executarea hotărârilor judecătorești.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al Legii nr. 4833 „privind modificarea anumitor legi ale Ucrainei referitoare la simplificarea procedurilor de executare silită prin digitalizare”;

3.	un exemplar al Legii Ucrainei nr. 4094-IX „privind îmbunătățirea controlului judiciar asupra executării hotărârilor judecătorești”, din 21 noiembrie 2024.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 3.8.

Obiectivul reformei 2 este îmbunătățirea procedurilor de insolvență și de executare prin alinierea legislației relevante la acquis-ul UE și prin consolidarea capacităților instituționale și de altă natură de a o aplica în mod corespunzător. În acest scop, parlamentul ucrainean a adoptat Legea Ucrainei nr. 4833 „privind modificarea anumitor acte legislative ale Ucrainei referitoare la îmbunătățirea procedurii de executare a hotărârilor judecătorești și a hotărârilor altor organisme și digitalizarea anumitor etape ale procedurilor de executare” la 7 aprilie 2026 și Legea Ucrainei nr. 4094-IX „privind îmbunătățirea controlului judiciar asupra executării hotărârilor judecătorești” la 21 noiembrie 2024.

Legea nr. 4833 îmbunătățește digitalizarea procedurilor de executare și se preconizează că va asigura executarea hotărârilor judecătorești într-un mod mai rapid și mai eficace. Se preconizează că Legea nr. 4833 privind executarea silită va îmbunătăți în special executarea hotărârilor judecătorești în materie monetară prin introducerea unor amendamente la procesul de executare silită a bunurilor, prin automatizarea anumitor etape ale procedurilor de executare silită și prin îmbunătățirea verificării activelor debitorilor. Se preconizează că legea va îmbunătăți colectarea datoriilor, oferind în același timp garanții debitorilor, cum ar fi restricțiile privind confiscarea reședinței unice.

Legea nr. 4833 oferă îmbunătățiri ale principalelor componente ale infrastructurii digitale de asigurare a respectării legii și îmbunătățește interacțiunea dintre agențiile de aplicare a legii și organismele guvernamentale, bănci, instituții financiare și furnizorii de servicii de plată din afara sistemului bancar. Aceasta îmbunătățește funcționarea sistemului automat de proceduri de executare silită, care facilitează gestionarea electronică a documentelor. Noile funcții ale sistemului automat de proceduri de executare silită îmbunătățesc schimbul de informații cu băncile și instituțiile financiare. Legea introduce, de asemenea, interacțiunea automată cu alte registre de stat. De asemenea, sunt introduse modificări în Registrul unificat al debitorilor, care conține informații privind obligațiile restante ale debitorilor, atât persoane juridice, cât și persoane fizice, și care este conceput pentru a preveni înstrăinarea bunurilor. Legea nr. 4833-IX prevede că debitorii înscriși în Registrul unificat al debitorilor nu vor putea încheia anumite tranzacții, cum ar fi înregistrarea unui gaj asupra bunurilor lor imobile, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. În acest scop, verificarea statutului unui debitor va deveni obligatorie pentru anumite tranzacții. În același timp, crește gradul de automatizare și de transparență în procesul de ridicare a restricțiilor privind bunurile debitorului. Legea nr. 4833 introduce, de asemenea, interacțiunea dintre Registrul debitorilor și alte registre de stat, oferind executorilor judecătorești instrumente suplimentare pentru a urmări activele debitorilor.

Dispozițiile finale ale Legii nr. 4833 introduc o abordare eșalonată a aplicării noilor norme, legea urmând să intre în vigoare la 24 aprilie 2026, în timp ce corpul principal al legii se va aplica abia după șase luni de la data publicării pentru a implementa modificările necesare ale sistemelor informatice în vederea aplicării noilor dispoziții.

Legea nr. 4094-IX a intrat în vigoare la 19 decembrie 2024. Scopul său este de a îmbunătăți controlul asupra executării hotărârilor judecătorești în cauzele de contencios administrativ. De asemenea, aceasta va îmbunătăți executarea anumitor categorii de creanțe în cadrul procedurilor civile și comerciale. Se preconizează că dispozițiile sale vor îmbunătăți în principal executarea obligațiilor nemonetare. Legea introduce posibilitatea ca instanța să solicite un raport privind executarea hotărârii. Aceasta prevede, de asemenea, amenzi pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești și prevede că, în cazul în care debitorul este un organism colegial, se poate aplica o amendă fiecărui membru al organismului care nu a asigurat executarea hotărârii judecătorești în sfera sa de competențe. Legea introduce, de asemenea, posibilitatea creditorului de a se adresa instanței cu o cerere de modificare a metodei de executare, în cazul în care debitorul nu execută hotărârea judecătorească.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 3.9

Denumirea etapei: Este operațional un sistem de colectare a datelor privind executarea hotărârilor judecătorești

Reforma/investiția aferentă: Reforma 2. Reforme privind insolvența și executarea hotărârilor judecătorești

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 3.9 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Este operațional un sistem de colectare a datelor privind executarea hotărârilor judecătorești.”

Etapa 3.9 este a treia dintre cele cinci etape de implementare a reformei 2 din capitolul 3 (sistemul judiciar). Aceasta a fost precedată de etapa 3.6 privind intrarea în vigoare a legislației de îmbunătățire a regimului de insolvență, evaluată pozitiv ca parte a celei de a treia cereri de plată (T4 2024) și de etapa 3.8 privind intrarea în vigoare a legii privind executarea hotărârilor judecătorești referitoare la obligațiile pecuniare și nepecuniare și digitalizarea suplimentară a procedurilor de executare, care a rămas neîndeplinită începând cu cea de a cincea tranșă (T2 2025) și a fost evaluată pozitiv ca parte a actualei cereri de plată. Etapa 3.9 este urmată de etapa 3.7 (prevăzută pentru T1 2026) cu privire la intrarea în vigoare a legislației privind procedurile simplificate de insolvență pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM-uri) și de etapa 3.10 (prevăzută pentru T2 2026), conform căreia sistemul informatic modernizat pentru executarea hotărârilor judecătorești este operațional.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	link către tabloul de bord de pe site-ul Ministerului Justiției: https://minjust.gov.ua/other/data_collection_system_on_enforcement_proceedings;

3.	un exemplar al ordinului secretarului de stat al Ministerului Justiției privind măsurile de punere în aplicare a etapei 3.9 din Planul pentru Ucraina.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 3.9.

Sistemul de colectare a datelor este pus la dispoziția publicului pe site-ul Ministerului Justiției și se bazează pe statistici oficiale. Acesta furnizează informații statistice privind executarea hotărârilor judecătorești, organizate după diferite categorii de hotărâri. Sistemul oferă, de asemenea, informații cu privire la activitățile agenților publici și privați însărcinați cu aplicarea legii, precum și cu privire la executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Sistemul compilează informații din diferite surse și le pune la dispoziție pe platforma publică. Se preconizează că un acces mai bun la aceste informații va îmbunătăți elaborarea de politici bazate pe date concrete și controlul public al executării hotărârilor judecătorești.

Ministerul Justiției intenționează să modernizeze în continuare sistemul pe baza experiențelor și a feedbackului din partea utilizatorilor după primele luni de funcționare a noului sistem.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 5.6

Denumirea etapei: Intrarea în vigoare a legii privind îmbunătățirea reglementării de către stat a piețelor de capital și a piețelor organizate de mărfuri

Reforma/investiția aferentă: Reforma 4. Îmbunătățirea capacității autorității de supraveghere financiară

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 5.6 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Intrarea în vigoare a legii privind îmbunătățirea reglementării de către stat a piețelor de capital și a piețelor organizate de mărfuri, cu alinierea acesteia la standardele IOSCO. Aceasta se referă la capacitatea Comisiei naționale pentru piața titlurilor de valoare și de capital de a acționa în mod independent de influențele externe, în special de presiunile politice sau din partea industriei, de a lua decizii pe baza legii și a interesului superior al integrității pieței și al protecției investitorilor și nu pe baza intereselor externe, de a dispune de mecanisme solide de asigurare a respectării legii și de a coopera la nivel internațional.”

Etapa 5.6 este singura etapă de implementare a reformei 4 din capitolul 5 (piețele financiare).

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

un exemplar al Legii Ucrainei nr. 3585-IX „privind modificările aduse Legii Ucrainei «privind reglementarea de către stat a piețelor de capital și a piețelor organizate de mărfuri» și a altor acte legislative ale Ucrainei privind îmbunătățirea reglementării și supravegherii de către stat a piețelor de capital și a piețelor organizate de mărfuri”, din 22 februarie 2024.

Analiză

Justificarea și dovezile furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate aspectele constitutive ale etapei 5.6.

Obiectivul reformei 4 este de a îmbunătăți reglementarea de către stat a piețelor de capital și a piețelor organizate de mărfuri.

În acest scop, parlamentul ucrainean a adoptat Legea Ucrainei nr. 3585-IX „privind modificările aduse Legii Ucrainei «privind reglementarea de către stat a piețelor de capital și a piețelor organizate de mărfuri» și a altor acte legislative ale Ucrainei referitoare la îmbunătățirea reglementării și supravegherii de către stat a piețelor de capital și a piețelor organizate de mărfuri” din 22 februarie 2024. Legea a intrat în vigoare la 27 septembrie 2024, în timp ce anumite dispoziții au început să producă efecte la 1 ianuarie 2026, în special cele privind selecția competitivă a președintelui și a comisarilor, restricțiile aplicabile angajaților Comisiei naționale pentru piața titlurilor de valoare și de capital, statutul persoanelor autorizate, consolidarea competențelor de investigare și de sancționare, normele procedurale pentru procedurile de asigurare a respectării legii, precum și dispozițiile privind organizațiile de autoreglementare și combaterea abuzului de piață.

În ceea ce privește principiile IOSCO referitoare la autoritatea de reglementare (principiile 18), legea definește mandatul și responsabilitățile Comisiei naționale pentru piața titlurilor de valoare și de capital (principiul 1) și prevede garanții pentru independența operațională și responsabilitatea în exercitarea funcțiilor sale (principiul 2), inclusiv protecția împotriva influenței externe ilegale în activitățile de supraveghere, inspecție și asigurare a respectării legii. Aceasta stabilește baza pentru înzestrarea Comisiei naționale pentru piața titlurilor de valoare și de capital cu competențe, resurse și capacitate adecvate pentru a-și îndeplini funcțiile (principiul 3), inclusiv în ceea ce privește reglementarea, supravegherea și asigurarea respectării normelor. Cadrul de reglementare se bazează pe proceduri clare (principiul 4) și include cerințe privind conduita profesională, confidențialitatea și prevenirea conflictelor de interese aplicabile personalului și participanților la piață (principiul 5). Legea integrează, de asemenea, mecanisme de identificare și atenuare a riscurilor sistemice în cadrul mandatului Comisiei naționale pentru piața titlurilor de valoare și de capital (principiul 6), impune revizuirea periodică a actelor de reglementare și a perimetrului de reglementare (principiul 7) și prevede identificarea și gestionarea conflictelor de interese și a neconcordanțelor în materie de stimulente (principiul 8).

În ceea ce privește principiile IOSCO de autoreglementare (principiul 9), Comisia națională pentru piața titlurilor de valoare și de capital exercită supravegherea asupra organizațiilor de autoreglementare, care fac obiectul supravegherii de reglementare și care trebuie să respecte standardele de echitate și confidențialitate.

În ceea ce privește principiile IOSCO pentru asigurarea respectării Regulamentului privind valorile mobiliare (principiile 10-12), Comisia națională pentru piața titlurilor de valoare și de capital dispune de competențe cuprinzătoare de supraveghere, investigare și sancționare, inclusiv de inspectare, investigare, constatare a încălcărilor, precum și de aplicare a măsurilor de asigurare a respectării legislației în temeiul procedurilor stabilite.

În sfârșit, în conformitate cu principiile IOSCO privind cooperarea în domeniul reglementării (principiile 13-15), legea autorizează Comisia națională pentru piața titlurilor de valoare și de capital să facă schimb de informații, inclusiv de informații confidențiale, cu omologii naționali și străini și să ofere asistență în cadrul investigațiilor și al altor activități de cooperare în materie de reglementare.

Aceste dispoziții deschid, în mod colectiv, calea Comisiei naționale pentru piața titlurilor de valoare și de capital pentru ca aceasta să acționeze în mod independent de influențele externe, să ia decizii pe baza legii și a interesului superior al integrității pieței și al protecției investitorilor și să dispună de mecanisme solide de asigurare a respectării legii și de instrumente de cooperare internațională în concordanță cu standardele IOSCO.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 7.8

Denumirea etapei: Intrarea în vigoare a legislației privind principiile de bază ale politicii în domeniul locuințelor

Reforma/investiția aferentă: Reforma 7. Asigurarea accesului la locuințe pentru persoanele aflate în dificultate

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 7.8 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Intrarea în vigoare a Legii ucrainene «privind principiile de bază ale politicii în domeniul locuințelor». Legea se axează pe următoarele domenii principale:

—	accesibilitatea locuințelor pentru categoriile cele mai vulnerabile de cetățeni, care ar trebui să devină principiul esențial aflat la baza asigurării de locuințe;

—	crearea unor mecanisme diverse de sprijin pentru cetățeni cu capacități financiare diferite și stabilirea criteriilor de acces la acestea;

—	reglementarea temeiului juridic pentru introducerea posibilității de închiriere a locuințelor comunale și de închiriere a locuințelor comunale cu drept de cumpărare;

—	crearea unui sistem transparent de înregistrare a nevoilor în materie de locuințe ale cetățenilor, pentru a asigura un răspuns prompt la nivel local;

—	crearea unui cadru transparent pentru monitorizarea de către public, societatea civilă și comunitatea internațională.”

Etapa 7.8 este prima etapă de implementare a reformei 7 din capitolul 7 (capitalul uman). Aceasta este urmată de etapa 7.9 privind intrarea în vigoare a legislației privind Fondul pentru locuințe sociale, prevăzută pentru T4 2026.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al Legii Ucrainei nr. 4751-IX „privind principiile de bază ale politicii în domeniul locuințelor”, din 13 ianuarie 2026;

3.	un exemplar al Monitorului Oficial nr. 51 din 5 martie 2026 în care a fost publicată legea.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 7.8.

Obiectivul reformei 7 este de a dezvolta cadrul pentru un sistem de locuințe sociale. Această etapă specifică de reformă se referă la adoptarea unei legislații care stabilește prioritățile-cheie pentru politica Ucrainei în domeniul locuințelor, inclusiv accesul la locuințe pentru persoanele cele mai vulnerabile. În acest scop, Parlamentul Ucrainei a adoptat, la 13 ianuarie 2026, Legea nr. 4751-IX „privind principiile de bază ale politicii în domeniul locuințelor”. Actul legislativ privind piețele digitale a intrat în vigoare la 6 martie 2026, în urma publicării sale în Jurnalul Oficial la 5 martie 2026.

Legea stabilește că „locuințele accesibile și fără bariere” reprezintă un principiu-cheie al politicii Ucrainei în domeniul locuințelor. Aceasta identifică grupurile vulnerabile și protejate din punct de vedere social ca beneficiari prioritari și garantează accesul acestora la locuințe sociale la prețuri accesibile.

Legea introduce un spectru larg de mecanisme de sprijin financiar pentru persoane având capacități financiare diferite. Printre acestea se numără împrumuturile preferențiale pe termen lung, subvențiile, compensațiile, leasingul și „închirierea cu opțiune de cumpărare” în funcție de venit și de criteriile de eligibilitate. Acestea includ, de asemenea, cooperativele, mecanismele de parteneriat public-privat și opțiunea de a permite comunităților să aloce terenuri în mod gratuit pentru dezvoltare, astfel încât locuințele să devină mai accesibile ca preț.

Legea reglementează temeiul juridic pentru închirierea locuințelor comunale, inclusiv închirierea locuințelor colective cu drept de cumpărare. Aceasta include reglementarea închirierii locuințelor private și publice, a locuințelor sociale închiriate și a locuințelor de serviciu pentru grupurile din sectorul public pe durata atribuțiilor oficiale. Legea introduce un instrument de închiriere cu drept de cumpărare („rent-to-buy”) care, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, va permite cetățenilor să înregistreze proprietatea pe care o închiriază ca proprietate proprie după cel puțin 10 ani de închiriere. O condiție esențială este plata către un fond reînnoibil la un preț care să nu fie mai mic decât costul noilor locuințe sociale, în vederea finanțării construirii de noi locuințe sociale. Chiria plătită pentru perioada de 10 ani va fi scăzută din acest preț.

Legea creează un sistem transparent de acces la informații cu privire la fondul locativ și de înregistrare a nevoilor locative ale cetățenilor prin instituirea unui „sistem unificat de informații și analiză privind locuințele”. Sistemul va funcționa ca un centru digital unic de informații care va combina datele într-un singur loc și va interacționa automat cu alte registre de stat.

Legea introduce un „sistem unificat de informații și analiză privind locuințele”, care va facilita monitorizarea de către public, societatea civilă și comunitatea internațională. Sistemul va înregistra nevoile în materie de locuințe, va colecta și va furniza informații deschise cu privire la fondul locativ într-un mod transparent. Aceasta va include digitalizarea tuturor listelor de așteptare pentru apartamente și punerea datelor la dispoziția publicului pentru căutare și acces. Sistemul va funcționa ca un centru digital unic, care reunește toate datele într-un singur loc și va interacționa automat cu alte registre de stat, inclusiv cu programele de sprijin disponibile, cu cooperativele de locuințe, cu instituțiile financiare și cu operatorii de locuințe sociale.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 8.2

Denumirea etapei: Intrarea în vigoare a legislației conforme cu planul de acțiune privind dereglementarea în sectoare specifice

Reforma/investiția aferentă: Reforma 1. Îmbunătățirea mediului de reglementare

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 8.2 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Intrarea în vigoare a legislației privind dereglementarea și simplificarea condițiilor comerciale. Legislația se axează pe următoarele domenii principale:

—	digitalizarea procedurilor de autorizare și de acordare a licențelor prin derularea unui proiect experimental de introducere a Sistemului electronic unificat de stat privind documentele de autorizare;

—	scăderea numărului de inspecții la întreprinderi prin introducerea asigurării voluntare și a auditului;

—	soluționarea problemei succesiunii legale a autorizațiilor și a licențelor în cazul modificării formei organizaționale și juridice a unei entități comerciale.”

Etapa 8.2 este a doua etapă de implementare a reformei 1 din capitolul 8 (mediul de afaceri). Aceasta urmează după etapa 8.1 referitoare la adoptarea Planului de acțiune privind dereglementarea. Etapa 8.1 trebuia să fie finalizată în T3 2024 și a fost evaluată pozitiv ca parte a celei de a doua tranșe.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al Rezoluției nr. 795 a Cabinetului de Miniștri „privind punerea în aplicare a primei etape a proiectului-pilot de introducere a Sistemului electronic unificat de stat privind documentele de autorizare”, din 5 iulie 2024;

3.	un exemplar al Legii Ucrainei nr. 4017-IX „privind modificarea anumitor acte legislative ale Ucrainei în legătură cu adoptarea Legii Ucrainei «privind procedura administrativă»”, din 10 octombrie 2024;

4.	un exemplar al Legii Ucrainei nr. 4196-IX „privind particularitățile reglementării activităților entităților juridice sub anumite forme organizaționale și juridice în perioada de tranziție și ale asociațiilor de entități juridice”, din 9 ianuarie 2025;

5.	un exemplar al Legii Ucrainei nr. 4840-IX „privind principiile de bază ale supravegherii (controlului) de stat”, din 8 aprilie 2026.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 8.2.

Obiectivul reformei 1 este de a îmbunătăți mediul de reglementare prin simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative, în conformitate cu Planul de acțiune privind dereglementarea în sectoare specifice.

La 5 iulie 2024, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat Rezoluția nr. 795 de aprobare a unui proiect-pilot de introducere a Sistemului electronic unificat de stat privind documentele de autorizare (e-Dozvil). Această rezoluție desemnează Ministerul Economiei drept coordonator de proiect și prezintă responsabilitățile specifice ale ministerelor și organismelor publice relevante în ceea ce privește digitalizarea procedurilor de autorizare. Prin stabilirea unor cerințe tehnice și a unor fluxuri de lucru standardizate, proiectul-pilot urmărește să raționalizeze acordarea de licențe întreprinderilor prin intermediul portalului Diia și urmează să fie finalizat în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a rezoluției.

Pentru a reglementa chestiunea succesiunii legale a autorizațiilor și a licențelor, în cazul modificării formei juridice a entităților comerciale, au fost adoptate o serie de modificări legislative. Legea Ucrainei nr. 4017-IX, care a intrat în vigoare la 15 noiembrie 2024, armonizează sistemele naționale de acordare a autorizațiilor și a licențelor cu Legea privind procedura administrativă, stipulând că reorganizarea – inclusiv fuziunile, aderările și transformările – nu constituie un motiv de revocare a autorizațiilor, permițând astfel succesorilor legali să continue operațiunile în temeiul documentației existente. În plus, Legea Ucrainei nr. 4196-IX, care a intrat în vigoare la 28 februarie 2025, stabilește cadrul structural pentru modernizarea obligatorie a entităților juridice moștenite, articolul 14 menținând în mod explicit valabilitatea tuturor autorizațiilor și licențelor pentru entitățile care le succed până la data inițială prevăzută pentru expirarea lor. Împreună, aceste acte legislative protejează activitățile economice împotriva perturbărilor administrative, asigurându-se că drepturile de reglementare sunt transferate fără probleme în cursul tranzițiilor juridice.

Legea Ucrainei nr. 4840-IX, care a intrat în vigoare la 24 aprilie 2026, transformă supravegherea de către stat a Ucrainei într-un model bazat pe riscuri aliniat la standardele europene. Reforma introduce audituri voluntare care permit întreprinderilor să corecteze deficiențele fără sancțiuni și utilizează asigurarea de răspundere civilă pentru a reduce frecvența inspecțiilor. Printre principalele actualizări se numără înregistrarea audio și video obligatorie a inspecțiilor, interzicerea confiscării documentelor originale sau a hardware-ului și automatizarea supravegherii prin intermediul unui sistem digital de evaluare a riscurilor. Legea schimbă orientarea supravegherii de către stat dinspre pedeapsă înspre un ciclu preventiv de monitorizare și conformitate.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 10.5

Denumirea etapei: Intrarea în vigoare a Legii privind transpunerea pachetului de integrare a energiei electrice

Reforma/investiția aferentă: Reforma 3. Reforma pieței energiei electrice

Finanțare din: sprijin nerambursabil

Contextul

Cerința pentru etapa 10.5 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Intrarea în vigoare a Legii privind transpunerea pachetului de integrare a energiei electrice, care aliniază legislația națională a Ucrainei la pachetul de integrare a energiei electrice, astfel cum a fost încorporat în acquis-ul Comunității Energiei în decembrie 2022. Pachetul de integrare a energiei electrice realizează apropierea legislației de următoarele acte, coduri de rețea și orientări:

—	Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE;

—	Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică;

—	Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE;

—	Regulamentul (UE) 2019/942 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei;

—

cele cinci coduri de rețea și orientări care stabilesc norme detaliate referitoare la diferitele segmente de piață și la operarea sistemului:

—	Regulamentul (UE) 2016/1719 al Comisiei din 26 septembrie 2016 de stabilire a unei orientări privind alocarea capacităților pe piața pe termen lung;

—	Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor;

—	Regulamentul (UE) 2017/2195 al Comisiei din 23 noiembrie 2017 de stabilire a unei linii directoare privind echilibrarea sistemului de energie electrică;

—	Regulamentul (UE) 2017/1485 al Comisiei din 2 august 2017 de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice;

—	Regulamentul (UE) 2017/2196 al Comisiei din 24 noiembrie 2017 de stabilire a unui cod de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic”

Etapa 10.5 este a doua etapă de implementare a reformei 3 din capitolul 10 (sectorul energetic). Prima etapă 10.8 a vizat intrarea în vigoare a legislației secundare referitoare la Regulamentul privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT). Etapa 10.5 este urmată de etapa 10.7 privind numirea unui nou operator al pieței de energie electrică în T4 2025 și de etapa 10.6 privind intrarea în vigoare a legislației privind modificarea condițiilor de impozitare a participanților la piața energiei electrice în T2 2026.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

un exemplar al Legii Ucrainei nr. 4834-IX „privind modificările aduse anumitor legi ale Ucrainei în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii Europene privind integrarea pieței energiei, îmbunătățirea securității aprovizionării și promovarea competitivității în sectorul energetic”), din 7 aprilie 2026;

un exemplar al scrisorii din 24 aprilie 2026 din partea Secretariatului Comunității Energiei (EnCS) către Anatolii Kutsevol, ministrul-adjunct al energiei din Ucraina pentru integrarea europeană, referitoare la Legea Ucrainei nr. 4834-IX și la progresele înregistrate în transpunerea pachetului de integrare a energiei electrice.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 10.5.

Obiectivul reformei 3 este de a îmbunătăți cadrul de reglementare pentru sectorul energetic din Ucraina, inclusiv de a sprijini integrarea piețelor ucraineană și europeană. În acest scop, Parlamentul Ucrainei a adoptat Legea Ucrainei nr. 4834-IX, care a intrat în vigoare la 23 aprilie 2026.

Secretariatul Comunității Energiei (EnCS) a sprijinit Parlamentul Ucrainei în transpunerea pachetului de integrare a energiei electrice în legislația ucraineană și a oferit un feedback cuprinzător comisiei competente cu privire la nivelul necesar de apropiere de legislația relevantă a UE. Legea Ucrainei nr. 4834-IX apropie legislația Ucrainei de pachetul de integrare a energiei electrice, astfel cum a fost încorporat în acquis-ul Comunității Energiei în decembrie 2022. Aceasta impune ca legislația secundară (cinci coduri de rețea și orientări care stabilesc norme detaliate pentru diferite segmente de piață și operațiuni de sistem) să intre în vigoare la 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii Ucrainei nr. 4834-IX.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 10.13

Denumirea etapei: Adoptarea programului economic specific de stat care vizează modernizarea energetică a întreprinderilor producătoare de energie termică pentru perioada de până în 2030

Reforma/investiția aferentă: Reforma 6. Îmbunătățirea eficienței sistemului de termoficare

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 10.13 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Adoptarea de către Cabinetul de Miniștri a programului economic specific de stat care vizează modernizarea energetică a întreprinderilor producătoare de energie termică pentru perioada de până în 2030. Strategia se axează pe următoarele domenii principale:

—	identificarea măsurilor de îmbunătățire a rezilienței, a calității și a disponibilității serviciilor de furnizare a energiei termice;

—	identificarea măsurilor de sprijinire a decarbonizării, a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a extinderii surselor regenerabile de energie;

—	asigurarea unor măsuri de consolidare a competențelor în materie de guvernanță și gestionare pentru autoritățile locale din sectorul termoficării.”

Etapa 10.13 este prima dintre cele trei etape ale reformei 6 din capitolul 10 (sectorul energetic). Aceasta este pusă în aplicare în paralel cu etapa 10.14 privind intrarea în vigoare a legislației cu scopul de a sprijini dezvoltarea unei termoficări eficiente și mai durabile. Aceasta este urmată de etapa 10.12 privind anularea moratoriului privind creșterea tarifelor la energia termică și la apa caldă, prevăzută pentru T4 2026.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

un exemplar al Rezoluției nr. 1083-r a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei „de aprobare a Programului economic specific de stat care vizează modernizarea energetică a întreprinderilor producătoare de energie termică aflate în proprietatea statului sau a municipalităților pentru perioada până în 2030”, din 1 octombrie 2025.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 10.13.

Obiectivul reformei 6 este de a îmbunătăți sectorul termoficării și de a consolida reziliența sistemului energetic integrat, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului de reglementare și prin sprijinirea modernizării întreprinderilor din sectorul încălzirii.

Programul economic specific de stat pentru modernizarea energetică a întreprinderilor producătoare de energie termică aflate în proprietatea statului sau a municipalităților pentru perioada până în 2030 a fost aprobat prin Rezoluția nr. 1083-r a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 1 octombrie 2025.

Scopul programului este de a reînnoi și de a spori eficiența sectorului termoficării prin furnizarea de sprijin financiar producătorilor de energie termică aflați în proprietatea statului sau a municipalităților pentru a pune în aplicare un set de măsuri.

Programul include măsuri care vor contribui la îmbunătățirea rezilienței, a calității și a disponibilității serviciilor de furnizare a energiei termice, cum ar fi măsura 1 privind dezvoltarea și actualizarea sistemelor de furnizare a energiei termice pentru așezările cu peste 20 000 de locuitori. Măsurile 2 și 3 vizează atingerea unei acoperiri de 100 % a contorizării comerciale, precum și modernizarea substațiilor de termoficare individuale. Măsurile 4 și 5 prevăd modernizarea pe scară largă a infrastructurii, inclusiv construirea și repararea instalațiilor de termoficare.

În ceea ce privește sprijinul pentru decarbonizare, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și extinderea surselor regenerabile de energie, măsura 5 urmărește în mod explicit să promoveze decarbonizarea prin reducerea consumului și înlocuirea gazelor naturale și să extindă utilizarea surselor regenerabile de energie. Măsurile 2 și 3 contribuie, de asemenea, la obiectivul de reducere a emisiilor, la fel ca măsura 6 privind sistemele de gestionare a energiei.

Printre măsurile de consolidare a competențelor în materie de guvernanță și gestionare pentru autoritățile locale din sectorul termoficării se numără măsura 6, care prevede introducerea unor sisteme certificate de gestionare a energiei la producătorii de energie termică, autoritățile locale numărându-se printre cele responsabile de măsură.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 13.6

Denumirea etapei: Publicarea unui studiu referitor la legislația privind raportarea ESG

Reforma/investiția aferentă: Reforma 3. Tehnologiile și integrarea Ucrainei în lanțurile valorice moderne de prelucrare

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 13.6 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Aprobarea și publicarea unui studiu de evaluare a legislației actuale privind raportarea în domeniul mediului, social și al guvernanței (ESG) în sectorul minier și extractiv, în care se propun recomandări cu privire la lacunele legislative care trebuie completate.”

Etapa 13.6 este singura etapă de implementare a reformei 1 din capitolul 13 (gestionarea materiilor prime critice).

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al Studiului privind cerințele de raportare în domeniul mediului, social și al guvernanței pentru sectorul subsolului ucrainean.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 13.6.

Obiectivul reformei 3 este de a spori transparența practicilor de guvernanță socială, corporativă și de mediu din sectorul materiilor prime critice.

Raportul care a fost aprobat și publicat pe site-ul Ministerului Economiei din Ucraina este un studiu specific privind cerințele de raportare ESG în sectorul subsolului ucrainean.

Studiul oferă o evaluare cuprinzătoare a cadrului de reglementare existent sub incidența căruia intră raportarea ESG în sectorul minier și extractiv. În plus, acesta identifică principalele lacune legislative care nu au fost încă abordate.

Studiul prezintă un set de recomandări concrete. Printre acestea se numără actualizarea legislației pentru a încorpora treptat cerințele Directivei privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD), revizuirea și dezvoltarea în continuare a orientărilor ESG pentru a oferi întreprinderilor o abordare clară, pas cu pas pentru structurarea rapoartelor lor ESG și încurajarea adoptării celor zece principii de minerit ale Consiliului Internațional pentru Minerit și Metale (ICMM) în sectorul subsolului ucrainean.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 15.3

Denumirea etapei: Adoptarea rezoluției referitoare la Consiliul științific și de experți privind schimbările climatice și conservarea stratului de ozon

Reforma/investiția aferentă: Reforma 2. Politica în domeniul climei

Finanțare din: împrumut

Contextul

Cerința pentru etapa 15.3 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Adoptarea Rezoluției Cabinetului de Miniștri al Ucrainei «de aprobare a Regulamentului privind Consiliul științific și de experți privind schimbările climatice și conservarea stratului de ozon». Regulamentul se axează pe următoarele domenii principale:

—	analizarea concluziilor științifice ale rapoartelor Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și a datelor și informațiilor științifice privind clima, în special cu referire la Ucraina;

—

—	promovarea schimbului de realizări științifice în domeniul modelării, al monitorizării, al cercetării avansate și al inovării în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a creșterii absorbției prin absorbanți;

—	justificarea științifică a modalităților și mijloacelor de realizare a obiectivelor climatice;

—	informarea, sensibilizarea și educarea cu privire la schimbările climatice și consecințele acestora, precum și cultivarea dialogului și a cooperării dintre instituțiile științifice cu privire la aspectele legate de schimbările climatice;

—	asigurarea unor garanții de independență pentru consiliul menționat, în toate demersurile sale;

—	asigurarea unei componențe diverse și relevante din punct de vedere științific a consiliului menționat.”

Etapa 15.3 este a treia etapă de implementare a reformei 2 din capitolul 15 (tranziția verde și protecția mediului). Etapa 15.2 referitoare la intrarea în vigoare a legislației privind politica de stat în domeniul schimbărilor climatice a fost evaluată pozitiv ca parte a celei de a patra tranșe (T1 2025). Etapa 15.4 privind adoptarea celei de a doua contribuții stabilite la nivel național a Ucrainei la Acordul de la Paris era prevăzută pentru T3 2025 și a fost evaluată pozitiv ca parte a celei de a șasea tranșe.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	adoptarea Rezoluției Cabinetului de Miniștri al Ucrainei „de aprobare a Regulamentului privind Consiliul științific și de experți privind schimbările climatice și conservarea stratului de ozon”, din 22 aprilie 2026.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 15.3.

Obiectivul reformei 2 este de a instituționaliza un sprijin științific și de specialitate solid pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicii Ucrainei în domeniul climei. În acest scop, la 22 aprilie 2026, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat Rezoluția „de aprobare a Regulamentului privind Consiliul științific și de experți privind schimbările climatice și conservarea stratului de ozon”. Prezentul regulament instituie Consiliul ca organism științific consultativ independent de experți instituit în cadrul Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, pentru a oferi sprijinul științific necesar în vederea elaborării, monitorizării și prognozării politicii de stat în domeniul climei prin următoarele dispoziții-cheie:

—

analizarea concluziilor științifice ale rapoartelor Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și a datelor și informațiilor științifice privind clima, în special cu referire la Ucraina: Articolul 3 alineatul (1) mandatează Consiliul să ia în considerare concluziile științifice, rapoartele Grupului interguvernamental privind schimbările climatice și datele privind clima relevante în mod specific pentru Ucraina. Acest lucru este susținut de articolul 4 alineatul (1), care impune Consiliului să generalizeze aceste constatări în documente analitice pentru integrare în politica de stat privind clima;

—

furnizarea de sprijin și propuneri științifice și de specialitate, inclusiv elaborarea de rapoarte, cu privire la obiectivele, politicile și măsurile climatice, monitorizarea punerii lor în aplicare și previzionarea în domeniul schimbărilor climatice, precum și cu privire la conformitatea obiectivelor, a politicilor și a măsurilor cu obligațiile internaționale ale Ucrainei: Articolul 3 alineatul (2) definește furnizarea de sprijin științific și elaborarea de rapoarte privind realizarea obiectivelor politicii de stat în domeniul climei. Articolul 4 alineatul (2) însărcinează, de asemenea, Consiliul să evalueze alinierea politicilor naționale la obligațiile internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris și Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;

—

promovarea schimbului de realizări științifice în domeniul modelării, al monitorizării, al cercetării avansate și al inovării în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a creșterii absorbției prin absorbanți: articolul 3 alineatul (4) definește facilitarea schimbului de informații privind realizările științifice în domeniul modelării, monitorizării și evaluării riscurilor climatice, precum și al cercetării și inovării care vizează reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră în vederea creșterii volumului de eliminare a GES prin absorbanți. Articolul 4 alineatul (3) mandatează, de asemenea, Consiliul să faciliteze dialogul privind inovațiile și tehnologiile care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea absorbțiilor de carbon;

—

justificarea științifică a modalităților și mijloacelor de realizare a obiectivelor climatice: articolul 3 alineatul (5) impune justificarea științifică a previziunilor și a metodelor utilizate pentru atingerea obiectivelor politicii de stat în domeniul climei. În plus, articolul 4 alineatul (10) împuternicește Consiliul să inițieze cercetări științifice care să implice experți naționali și internaționali pentru a aborda aspecte critice legate de climă;

—

informarea, sensibilizarea și educarea cu privire la schimbările climatice și consecințele acestora, precum și cultivarea dialogului și a cooperării dintre instituțiile științifice cu privire la aspectele legate de schimbările climatice: Articolul 3 alineatul (6) stabilește rolul Consiliului în promovarea informării, sensibilizarea publicului și promovarea educației în domeniul schimbărilor climatice și al consecințelor acestora, dezvoltând dialogul și cooperarea dintre instituțiile științifice în domeniul schimbărilor climatice. Articolul 4 alineatul (4) încurajează dialogul structurat și cooperarea dintre instituțiile științifice, organismele guvernamentale și societatea civilă;

—

asigurarea unor garanții de independență pentru consiliul menționat, în toate demersurile sale: articolul 1 definește Consiliul ca fiind un organism științific consultativ independent format din experți. Articolul 9 stabilește că președintele Consiliului asigură conducerea generală, iar competența de revocare a autorității președintelui îi revine exclusiv Consiliului. Independența procedurală este consolidată de articolul 14, potrivit căruia Consiliul elaborează propriile propuneri și face recomandări cu privire la aspectele care țin de competența sa. Consiliul își menține capacitatea de a-și comunica constatările în mod autonom, trimițând propuneri direct Cabinetului de Miniștri și asigurând transparența publică prin publicarea lucrărilor sale în temeiul articolelor 14 și 16. Sprijinul operațional este asigurat prin intermediul unui secretariat desemnat în cadrul Centrului național pentru contabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră menționat la articolul 18, care asigură capacitatea tehnică și analitică necesară pentru funcționarea autonomă. Articolul 18 permite, de asemenea, consolidarea secretariatului prin solicitarea de sprijin din partea experților și a instituțiilor științifice, precum și de asistență tehnică internațională. Articolul 11 asigură, de asemenea, responsabilitatea instituțională, solicitând Consiliului să prezinte Cabinetului de Miniștri, până la data de 15 martie a fiecărui an, un raport anual privind punerea în aplicare a programului său de lucru. Articolul 19 prevede revizuiri periodice, după încetarea legii marțiale, ale Regulamentului privind Consiliul, creând o oportunitate de evaluare și ajustare, inclusiv în ceea ce privește independența și imparțialitatea în exercitarea funcțiilor sale;

—

asigurarea unei componențe diverse și relevante din punct de vedere științific a consiliului menționat: potrivit articolului 7, componența Consiliului și procesul competitiv de selecție a membrilor acestuia sunt aprobate de Cabinetul de Miniștri. În plus, articolul 5 alineatul (1) acordă Consiliului dreptul de a implica reprezentanți ai instituțiilor științifice specializate, ai instituțiilor de învățământ superior și experți independenți pentru a asigura expertiză tehnică de nivel înalt.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Evaluarea îndeplinirii în mod satisfăcător a două etape în cadrul celei de a opta tranșe și a două etape în cadrul celei de a noua tranșe propuse ca circumstanțe atenuante în conformitate cu metodologia de gestionare a îndeplinirii parțiale a etapelor din Planul pentru Ucraina și exclusiv în scopul aplicării acestuia

Etapa 5.1

Denumirea etapei: Publicarea evaluării rezilienței din sistemul bancar

Reforma/investiția aferentă: Reforma 1. Evaluarea sectorului bancar

Contextul

Cerința pentru etapa 5.1 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Banca Națională a Ucrainei (BNU) publică evaluarea rezilienței celor mai mari bănci (ca număr de active) din sistemul bancar, ceea ce presupune printre altele simulări de criză în cadrul scenariului nefavorabil, precum și rezultatele unei evaluări independente a calității activelor în cazul în care condițiile permit efectuarea acesteia”

Etapa 5.1 este singura etapă de implementare a reformei 1 din capitolul 5 (piețele financiare).

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al raportului „Reziliența băncilor ucrainene”, din 29 decembrie 2025.

Analiză

Justificarea și dovezile furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate aspectele constitutive ale etapei 5.1.

Obiectivul reformei 1 este de a reveni la procesul de evaluare periodică, de a identifica potențialele vulnerabilități din cadrul băncilor majore și de a asigura reziliența sistemului bancar din Ucraina.

În acest scop, Banca Națională a Ucrainei a publicat raportul „Evaluarea rezilienței băncilor ucrainene” din 29 decembrie 2025.

Raportul oferă o evaluare detaliată și la nivelul întregului sistem a solidității financiare a băncilor, pe baza scenariului macroeconomic de referință și a scenariului macroeconomic negativ. Scenariul negativ include șocuri grave, dar plauzibile, inclusiv o deteriorare a condițiilor macroeconomice, presiuni asupra cursului de schimb și materializarea riscului de credit, permițând astfel o evaluare a adecvării capitalului băncilor în condiții de criză.

Evaluarea rezilienței include rezultatele simulărilor de criză pentru fiecare bancă în parte, evaluând impactul scenariului negativ asupra pozițiilor de capital, a profitabilității și a expunerii la risc. Metodologia aplicată este consecventă, asigurând comparabilitatea și robustețea rezultatelor. Publicarea prezintă rezultatele agregate și, după caz, individuale ale băncilor, sporind astfel transparența.

Din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a limitărilor aferente în ceea ce privește efectuarea verificărilor la fața locului, condițiile nu au permis efectuarea unei evaluări independente a calității activelor (ECA). Cu toate acestea, evaluarea include elemente ale unei ECA, cu un accent deosebit pe portofoliile de credite, expunerile neperformante, evaluarea garanțiilor reale și caracterul adecvat al constituirii de provizioane. Această reexaminare se bazează pe date de supraveghere și diagnostice specifice.

În ansamblu, raportul publicat confirmă faptul că Banca Națională a Ucrainei a efectuat și a publicat o evaluare a rezilienței celor mai mari bănci, inclusiv simulări de criză în cadrul unui scenariu negativ și o evaluare a calității activelor în conformitate cu cerințele etapei.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 7.7

Denumirea etapei: Adoptarea Strategiei privind ocuparea forței de muncă în rândul populației

Reforma/investiția aferentă: Reforma 6. Îmbunătățirea funcționării pieței forței de muncă

Contextul

Cerința pentru etapa 7.7 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Adoptarea Ordinului Cabinetului de Miniștri al Ucrainei referitor la aprobarea Strategiei privind ocuparea forței de muncă în rândul populației. Strategia se axează pe următoarele domenii principale:

—	crearea unor condiții favorabile pentru ocuparea forței de muncă, inclusiv prin antreprenoriat și prin punerea unui accent deosebit pe femei;

—	simplificarea accesului la piața forței de muncă;

—	recalificarea și reconversia profesională;

—	reformarea serviciului public de ocupare a forței de muncă;

—	reformarea previziunilor privind piața forței de muncă;

—	stimulente pentru atragerea talentelor din străinătate către pe piața forței de muncă din Ucraina: antreprenori străini, lucrători cu înaltă calificare și studenți.”

Etapa 7.7 este a doua etapă de implementare a reformei 6 din capitolul 7 (capitalul uman) referitoare la adoptarea Strategiei privind ocuparea forței de muncă în rândul populației. Aceasta a fost precedată de etapa 7.6 (adoptarea Strategiei de dezvoltare demografică pentru perioada până în 2040), care a fost evaluată pozitiv în T3 2024.

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

un exemplar al Ordinului nr. 92-r al Cabinetului de Miniștri „de aprobare a Strategiei privind ocuparea forței de muncă în rândul populației Ucrainei pentru perioada până în 2030 și de aprobare a planului de acțiune operațional pentru punerea în aplicare a acesteia în perioada 2026-2028”, din 7 ianuarie 2026;

3.	un exemplar al „Strategiei privind ocuparea forței de muncă în rândul populației Ucrainei pentru perioada până în 2030”, sub formă de anexă la Ordinul nr. 92-r din 7 ianuarie 2026;

4.	un exemplar al Monitorului Oficial nr. 40 din 18 februarie 2026, în care a fost publicată strategia.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 7.7.

Obiectivul reformei 6 din capitolul 7 (capitalul uman) este de a contribui la funcționarea pieței forței de muncă. În acest scop, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat Ordinul nr. 92-r „privind aprobarea Strategiei privind ocuparea forței de muncă în rândul populației Ucrainei pentru perioada până în 2030 și aprobarea planului de acțiune operațional pentru punerea sa în aplicare în perioada 2026-2028” (denumită în continuare „strategia”), din 7 ianuarie 2026. Strategia este anexată la Ordinul nr. 92-r aprobat și este însoțită de planul operațional pentru perioada 2026-2028.

Strategia urmărește să simplifice accesul la piața forței de muncă, prin recalificare și perfecționare în rândul unor segmente-cheie ale populației. Pentru a realiza acest obiectiv, propunerea introduce un pachet integrat de reforme menit: să reducă la minimum lacunele în materie de informații dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatori, să accelereze corelarea dintre cererea și oferta de locuri de muncă și să facă parcursurile de încadrare în muncă mai clare, mai rapide și mai favorabile incluziunii. O componentă centrală a acestei abordări este implementarea Obrii, un sistem unificat de informații și analiză care servește drept portal digital unic pentru cetățeni și întreprinderi. Această platformă va consolida locurile de muncă vacante și CV-urile, va permite corelarea bazată pe competențe și va furniza servicii de recrutare electronică.

În plus, strategia urmărește să promoveze antreprenoriatul ca o cale esențială către ocuparea forței de muncă, cu un accent deosebit pe sprijinirea femeilor în mediul de afaceri. Atât strategia globală, cât și planul său operațional vizează consolidarea spiritului antreprenorial al femeilor prin măsuri precum: reducerea obstacolelor administrative și de reglementare pentru înființarea și administrarea unei întreprinderi, în special pentru întreprinderile conduse de femei, extinderea sprijinului financiar și a accesului la capital pentru a stimula creșterea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și evaluarea impactului politicilor guvernamentale asupra antreprenoriatului femeilor și furnizarea de recomandări pentru a consolida sprijinul specific și a elimina barierele sistemice.

Strategia include, de asemenea, elaborarea unei foi de parcurs specifice pentru serviciul public de ocupare a forței de muncă (2026-2030), care prezintă o abordare etapizată a reformelor instituționale și a modernizării serviciilor. Printre inițiativele-cheie se numără: adoptarea unui cadru bazat pe competențe pentru gestionarea resurselor umane în cadrul agențiilor de plasare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți monitorizarea performanței și pentru a se asigura că echipele îndeplinesc obiectivele în materie de eficacitate a serviciilor, actualizarea programelor de formare pentru perfecționarea sistematică a managerilor și a personalului în conformitate cu evoluția nevoilor pieței forței de muncă și consolidarea colaborării între agenții, condusă de Centrul public de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți coordonarea cu alte organisme guvernamentale și cu profesioniștii din prima linie.

Pentru a adapta piața forței de muncă la exigențele viitorului, strategia propune reforme în ceea ce privește prognozarea cererii de pe piața muncii și atragerea talentelor internaționale, inclusiv a antreprenorilor străini, a lucrătorilor calificați și a studenților. Aceasta implică: instituirea unui sistem solid de analizare și prognozare a cererii de pe piața muncii, utilizând colectarea de date, analize și indicatori standardizați – defalcați în funcție de vârstă, gen și localitate și introducerea unui model de previziuni economice cu o perspectivă pe 5-10 ani, care să țină seama de tendințele macroeconomice, de schimbările demografice și de schimbările sectoriale.

În sfârșit, strategia va implementa o combinație de instrumente de promovare, de reglementare și digitale, inclusiv: campanii de sensibilizare specifice, promovarea internațională a educației și cercetării ucrainene pentru a atrage studenți și cadre universitare străine și studii analitice și o foaie de parcurs privind gestionarea migrației forței de muncă, alături de revizuiri periodice ale listei profesiilor și calificărilor eligibile pentru imigrație – inclusiv căi de obținere a dreptului de ședere permanentă.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 12.6

Denumirea etapei: Publicarea raportului privind punerea în aplicare a sprijinului de stat prin intermediul Registrului agricol public

Reforma/investiția aferentă: Reforma 4. Îmbunătățirea registrului public electronic oficial al fermelor

Contextul

Cerința pentru etapa 12.6 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Prezentarea unui raport privind punerea în aplicare a sprijinului de stat prin RAS care să demonstreze că minimum 80 % din sprijinul public acordat sectorului agricol în 2025 de către instituții din cadrul administrației centrale a fost furnizat prin Registrul Agrar de Stat (RAS).”

Etapa 12.6 este a doua etapă de implementare a reformei 4 din capitolul 12 (sectorul agroalimentar). Etapa 12.5 privind intrarea în vigoare a legislației privind Registrul agrar de stat (RAS) a fost evaluată pozitiv în cadrul celei de a treia tranșe (T4 2024).

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al raportului „privind punerea în aplicare a etapei 12.6 «Sprijin pentru punerea în aplicare prin RAS»”;

3.	un exemplar al anexei „Informații privind sprijinul acordat producătorilor agricoli în 2025” la raportul „privind punerea în aplicare a etapei 12.6 «Sprijin pentru punerea în aplicare prin RAS»”.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 12.6.

Obiectivul reformei 4 este de a oficializa și de a îmbunătăți registrul public electronic oficial al fermelor (și anume Registrul agrar de stat). La începutul anului 2025, a intrat în vigoare o nouă legislație privind Registrul agrar de stat (RAS), care a extins acoperirea RAS de-a lungul întregului lanț valoric agricol, cum ar fi producătorii agricoli, prelucrătorii și organizațiile utilizatorilor de apă. În plus, înscrierea în RAS a devenit o condiție prealabilă pentru a primi sprijin public în sectorul agricol. Ucraina a prezentat un raport care oferă informații detaliate cu privire la sprijinul public acordat producătorilor agricoli în 2025. Raportul enumeră șapte programe bugetare prin care instituțiile din cadrul administrației centrale au furnizat sprijin public în sectorul agricol în 2025. Aceste programe sunt următoarele:

—	Sprijin pentru ferme și alți producători agricoli (cod bugetar: 1201100)

—	Sprijin financiar pentru producătorii agricoli (cod bugetar: 1201150)

—	Acordarea de împrumuturi pentru ferme (cod bugetar: 1201200)

—	Compensații parțiale pentru costul utilajelor și echipamentelor agricole produse la nivel național (cod bugetar: 1201310)

—	Programul de granturi pentru înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi (cod bugetar: 1201350)

—	Compensații pentru cheltuielile aferente operațiilor de deminarea umanitară a terenurilor agricole (cod bugetar: 1201420)

—	Asigurarea funcționării Fondului de dezvoltare a antreprenoriatului (cod bugetar: 1201450)

Raportul concluzionează că, în 2025, un total de 37 785 de entități din sectorul agricol au primit sprijin public în valoare totală de 5,944 miliarde UAH (127 de milioane EUR). Dintre acestea, 37 523 de entități, reprezentând 99,3 % din totalul entităților, sunt înscrise în Registrul agrar de stat. Entitățile înregistrate au primit sprijin public în valoare totală de 5,941 miliarde UAH (127 de milioane EUR), ceea ce corespunde unui procent de 99,9 % din sprijinul total acordat.

Având în vedere natura specifică și domeniul de aplicare al măsurii de sprijin, în cazul în care asistența financiară a fost acordată exploatațiilor agricole familiale sub forma unei plăți suplimentare către asigurările sociale de stat, 262 de entități care au primit sprijin nu au fost înscrise în RAS. Entitățile în cauză au primit în total 3,5 milioane UAH (75 000 EUR) din măsura care face parte din programul „Sprijin financiar pentru producătorii agricoli”. Măsura de sprijin a fost administrată și gestionată de Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

Etapa 14.4

Denumirea etapei: Intrarea în vigoare a actului juridic privind funcționarea sistemului integrat de identificare electronică, în conformitate cu principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1183

Reforma/investiția aferentă: Reforma 2. Digitalizarea serviciilor publice

Contextul

Cerința pentru etapa 14.4 descrisă în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Intrarea în vigoare a actului juridic privind funcționarea sistemului integrat de identificare electronică în Ucraina ca o componentă-cheie a infrastructurii naționale de identitate electronică, în conformitate cu principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1183. Actul juridic se axează pe următoarele domenii principale:

—	instituirea unui sistem modern de identificare electronică în Ucraina și asigurarea dezvoltării durabile a acestuia;

—	asigurarea interoperabilității (compatibilității tehnologice) a mijloacelor de identificare electronică, a nodurilor intermediare de identificare electronică (hub-uri) și a sistemelor de identificare electronică;

—	protecția resurselor de informații prelucrate în sistem.”

Etapa 14.4 este a doua etapă de implementare a reformei 2 din capitolul 14 (transformarea digitală). Etapa 14.3 privind adoptarea Planului de acțiune pentru digitalizarea serviciilor publice până în 2026 a fost evaluată pozitiv în cadrul celei de a patra tranșe (T1 2025).

Elemente justificative furnizate

1.	document de sinteză care dovedește în mod corespunzător modul în care etapa a fost îndeplinită în mod satisfăcător, în concordanță cu cerințele prevăzute în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului;

2.	un exemplar al Rezoluției nr. 1150 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei „privind aprobarea regulamentelor privind sistemul integrat de identificare electronică”, din 3 noiembrie 2023;

3.	un exemplar al Rezoluției nr. 689 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei „privind aprobarea cerințelor pentru emiterea de portofele pentru identitatea digitală”, din 11 iunie 2025;

un exemplar al Rezoluției nr. 1400 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei „privind unele aspecte ale punerii în aplicare a unui proiect experimental privind formarea și utilizarea datelor de identificare electronică și a certificatelor electronice de atribute care utilizează un portofel pentru identitatea digitală drept caracteristică funcțională a aplicației mobile Diia”, din 24 octombrie 2025.

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 14.4.

Obiectivul reformei 2 este de a simplifica interacțiunea dintre stat și cetățeni prin digitalizare.

Mai multe rezoluții ale Cabinetului de Miniștri al Ucrainei constituie cadrul juridic pentru îndeplinirea acestei etape. Rezoluția UPC nr. 1150 este actul juridic fundamental care instituie o infrastructură modernă de identificare electronică în Ucraina. Rezoluția nr. 689 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei și Rezoluția nr. 1400 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei sunt actele juridice relevante care sunt conforme cu principiile Regulamentului (UE) 2024/1183.

Rezoluția nr. 689 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei stabilește condițiile funcționale, tehnice și tehnologice pentru emiterea portofelelor pentru identitatea digitală, în timp ce Rezoluția nr. 1400 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei sprijină dezvoltarea în continuare a sistemului prin intermediul unui proiect experimental și al aplicației mobile Diia.

În plus, actele juridice se axează pe asigurarea interoperabilității (compatibilității tehnologice) a mijloacelor de identificare electronică, a nodurilor intermediare de identificare electronică (hub-uri) și a sistemelor de identificare electronică, impunând portofelelor să sprijine protocoalele și interfețele comune pentru crearea, schimbul și prezentarea datelor de identitate. Mai important, rezoluțiile se axează pe recunoașterea portofelelor europene pentru identitatea digitală și a anumitor certificate electronice pentru utilizare transfrontalieră.

În sfârșit, rezoluțiile se axează pe protecția resurselor informaționale prelucrate în sistem prin extinderea anumitor garanții la portofelele pentru identitatea digitală, în special prin cerințe privind separarea datelor cu caracter personal și retragerea în cazul încălcărilor securității. Aceste garanții includ controlul accesului, monitorizarea securității, protecția și confidențialitatea rețelelor, integritatea și disponibilitatea informațiilor.

Evaluarea Comisiei: îndeplinită în mod satisfăcător

(1) Regulamentul (UE) 2024/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (JO L, 2024/792, 29.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/792/oj).

(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1447 a Consiliului din 14 mai 2024 de aprobare a evaluării Planului pentru Ucraina (JO L, 2024/1447, 24.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2024/1447/oj). Anexă la Decizia de punere în aplicare a Consiliului https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CONSIL:ST_9492_2024_ADD_1.

(3) Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/2157 a Consiliului din 17 octombrie 2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2024/1447 de aprobare a evaluării Planului pentru Ucraina (JO L, 2025/2157, 27.10.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2025/2157/oj).