ANEXA 4

Procedura de încercare privind emisiile de frânare

Introducere

Prezenta anexă stabilește procedura de încercare privind emisiile de frânare, astfel cum se prevede la punctele 7 și 8 din prezentul regulament.

Toate trimiterile încrucișate din prezenta anexă la alte puncte se consideră ca fiind trimiteri la punctele din prezenta anexă, cu excepția cazului în care se specifică altfel, de exemplu, „punctul x din prezentul regulament” sau „punctul x din anexa x/apendicele x”.

2. - 6.

Rezervat

Cerințe privind sistemul de încercare

7.1.

Schema generală a sistemului de încercare

Prezentul regulament definește o metodă standard de încercare pe dinamometru, care urmărește măsurarea repetabilă și reproductibilă a emisiilor de particule provenite de la frâne. Sistemul tehnic de încercare privind emisiile de frânare necesită o abordare sistemică. Efectuarea unei încercări valabile privind emisiile de frânare necesită o integrare solidă a mai multor subsisteme pentru a se asigura că ciclul de conducere, aerul de răcire, controlul dinamometrului, incinta frânei, tunelul de eșantionare, sistemele de eșantionare a aerosolilor și colectarea datelor îndeplinesc în totalitate cerințele specificate în prezentul regulament.

Figura A4/1 prezintă două configurații orientative care includ subsistemele minime necesare pentru efectuarea unei încercări privind emisiile de frânare utilizând un dinamometru de frână. Configurațiile ilustrate prezintă o unitate de climatizare cu ventilator (ventilatoare) cu debit variabil care alimentează instalația cu aer condiționat. Aerul condiționat intră într-o incintă a frânei proiectată să se potrivească întregului ansamblu al frânei supuse încercării. Dinamometrul de frână permite și controlează încercarea frânei. Incinta este conectată direct la tunelul de eșantionare, aproape de capătul căruia sunt montate trei sau patru sonde de eșantionare. Sondele de eșantionare sunt utilizate pentru a extrage aerosolul din tunel către instalația de măsurare a PM și PN. Se instalează un dispozitiv de măsurare a debitului în tunel în aval de planul de eșantionare. Poziționarea și dimensiunile diferitelor elemente sunt orientative și sunt furnizate în scop ilustrativ; prin urmare, nu este necesară respectarea exactă a figurii A4/1.

Figura A4/1

Configurație indicativă pentru efectuarea încercării privind emisiile de frânare în laborator (a) fără un cot în aval de incintă și (b) cu un cot de 90° în aval de incintă.

Notă:

(a) Configurația are tunelul de eșantionare conectat direct la incinta frânei și presupune patru sonde de eșantionare. Dinamometrul de frână nu este reprezentat, ci doar indicat (zona gri) – o reprezentare grafică a dinamometrului de frână este inclusă în figura A4/2.

Notă:

(b) Configurația prevede un cot în aval de incintă și în amonte de planul de eșantionare și presupune patru sonde de eșantionare. Dinamometrul de frână nu este reprezentat, ci doar indicat (zona gri) – o reprezentare grafică a dinamometrului de frână este inclusă în figura A4/2.

Există mai multe configurații acceptate pentru stabilirea subsistemelor de tratare și control al aerului. Toate configurațiile pot utiliza același dinamometru de frână (care nu este ilustrat), același software de control, aceeași modalitate de achiziție a datelor și același dispozitiv de fixare a frânei. Cu toate acestea, instalația de încercare trebuie să se asigure că toate configurațiile includ cel puțin subsistemele și caracteristicile prevăzute în tabelul A4/1. Detaliile privind diferitele elemente ale configurației sunt prezentate la punctele corespunzătoare din prezentul regulament, astfel cum se indică în tabelul A4/1.

Tabelul A4/1

Subsistemele și caracteristicile necesare pentru configurația încercării privind emisiile de frânare, astfel cum sunt descrise în figura A4/1

Element	Subsistem
1	Unitate de climatizare cu suflantă (suflante) cu debit variabil și control al temperaturii aerului și umidității aerului conform punctului 7.2.1.
2	Mediu de filtrare a aerului de răcire conform punctului 7.2.2.1.
3	Senzori de temperatură și umiditate a aerului de răcire amplasați în amonte de incinta frânei, în conformitate cu punctele 7.2.1.1. și 7.2.1.2.
4	Incintă frânei în conformitate cu punctul 7.4.
5	Ansamblul frânei conectat la dinamometrul de frână în conformitate cu punctul 8.4.1.
6	Dinamometrul de frână (nedescris, ci doar indicat cu gri) în conformitate cu punctul 7.3.
7	Tunel de eșantionare în conformitate cu punctul 7.5.
8	Planul de eșantionare cu sondele corespunzătoare de eșantionare a PM și pentru determinarea PN în conformitate cu punctul 7.6.
9	Instrumente pentru colectarea masei PM și măsurarea concentrațiilor PN în conformitate cu punctele 12.1. și, respectiv, 12.2.
SPN10	Sisteme de control, măsurare și transmitere a semnalului SPN10 în conformitate cu punctul 12.2.
PM2,5, PM10	Sisteme de control al debitului de eșantionare, al particulelor în suspensie din frâna de eșantionare de pe filtre și al semnalelor de ieșire în conformitate cu punctul 12.1.
10	Elementul de măsurare a debitului aerului situat în aval de planul de eșantionare în conformitate cu punctul 7.2.3.
Simbol	Caracteristici
L 0	Lungimea conductei drepte din aval de ieșirea incintei. L0=L2 atunci când nu există niciun cot în aval de incintă și în amonte de planul de eșantionare
L 1	Lungimea minimă a conductei drepte din amonte de admisia incintei frânei în conformitate cu punctul 7.4.2.
L 2	Lungimea minimă a conductei drepte de la ultima perturbare din amonte de planul de eșantionare până la planul de eșantionare în conformitate cu punctul 7.5.
L 3	Lungimea minimă a conductei drepte de la planul de eșantionare la următoarea perturbare din aval de planul de eșantionare în conformitate cu punctul 7.5.
L 4	Lungimea minimă a conductei drepte de la ultima perturbare din amonte de elementul de măsurare a debitului aerului până la elementul de măsurare a debitului aerului în conformitate cu punctul 7.2.3.
L 5	Lungimea minimă a conductei drepte de la elementul de măsurare a debitului aerului la următoarea perturbare din aval de elementul de măsurare a debitului aerului în conformitate cu punctul 7.2.3.
S Q , S P , S T , S RH	Semnale electronice de ieșire pentru debitul aerului de răcire, presiune, temperatură și umiditate în conformitate cu punctele 7.2.1. și 7.2.3.
d i	Diametrul interior al conductei de referință. Acesta este același cu diametrul interior al tunelului de eșantionare.
H s , H e	Punctele care definesc începutul (Hs) și sfârșitul (He) părții orizontale obligatorii din configurație (în direcția fluxului) în conformitate cu punctul 7.4.2.

7.2.

Unitate de climatizare și aerul de răcire

Aerul de răcire condiționat (a) asigură răcirea continuă și curată a ansamblului frânei și (b) transportă aerosolul din incintă în tunelul de eșantionare și în sondele de eșantionare a PM/pentru determinarea PN. Aerul de răcire trebuie să fie curat, în condiții stabile de temperatură și umiditate, în conformitate cu specificațiile descrise la punctul 7.2.1., cu valori scăzute ale concentrației de fond, astfel cum sunt definite la punctul 7.2.2., și la un debit constant pentru a asigura condiții de încercare repetabile și reproductibile, în conformitate cu specificațiile descrise la punctul 7.2.3.

Aerul de răcire condiționat este furnizat instalației de încercare de către unitatea de climatizare. O configurație tipică a sistemului poate include dispozitive de răcire pentru răcirea și dezumidificarea aerului, dispozitive de încălzire pentru creșterea temperaturii aerului și generatoare de abur sau de vapori de apă pentru creșterea umidității aerului. Din unitate fac parte integrantă echipamentele de control proporțional integral derivativ în buclă închisă și alarmele și senzorii pentru monitorizarea stării tuturor dispozitivelor și interfețelor. Sistemul este format dintr-o suflantă cu debit variabil, capabilă să furnizeze instalației aer de răcire condiționat pe o gamă largă de debite ale aerului. Sistemul este definit de debitele sale operaționale minime și maxime. Se aplică următoarele specificații pentru debitele operaționale minime și maxime:

(a)	debitul operațional minim se definește în intervalul 100-300 m3/h;

(b)	debitul operațional maxim trebuie să fie de cel puțin cinci ori mai mare decât debitul operațional minim;

(c)	debitul operațional maxim trebuie să fie cu cel puțin 1 000 m3/h mai mare decât debitul operațional minim.

De asemenea, sistemul poate combina suflante cu debit variabil dublu (una pentru refulare și una pentru aspirație) pentru a obține o ușoară presiune negativă în tunelul de eșantionare. Sistemul de control al unității de climatizare trebuie să poată furniza interfețele necesare operatorului și dinamometrului.

7.2.1.

Condiționarea aerului de răcire

Instalația de încercare monitorizează și controlează în permanență temperatura și umiditatea aerului de răcire condiționat. Din acest motiv, instalația de încercare trebuie să instaleze senzori de temperatură și umiditate în amonte de incinta frânei. Poziționarea senzorilor în amonte de incinta frânei evită influențarea semnalelor de feedback cu sarcina termică generată de evenimentele de frânare. Figura A4/1 oferă o poziție orientativă pentru senzorii de temperatură și umiditate a aerului (elementul 3).

Senzorul de temperatură trebuie să aibă o acuratețe de ±1 °C. Senzorul utilizat pentru măsurarea umidității specifice și relative trebuie să aibă o acuratețe de ± 5 % față de valoarea nominală (adică 50 %). Instalația de încercare trebuie să utilizeze semnalele provenite de la acești senzori pentru a evalua stabilitatea temperaturii și umidității aerului de răcire. Tabelul A4/2 sintetizează cerințele privind temperatura, umiditatea și debitul aerului de răcire.

Tabelul A4/2

Rezumatul cerințelor privind temperatura, umiditatea relativă și debitul aerului de răcire

Parametru	Temperatura aerului de răcire	Umiditatea relativă a aerului de răcire	Debitul aerului de răcire
Valoare nominală	23 0C	50 %	Valoare setată (Qset) în conformitate cu punctul 10.
Valoare medie: toleranța maximă admisă	±2 0C (21 0C ≤ T ≤ 25 0C)	±5 % (45 % ≤ RH ≤ 55 %)	±5 % din Qset
Valori instantanee (1 Hz): toleranța maximă admisă	±5 0C (18 0C ≤ T ≤ 28 0C)	±30 % (20 % ≤ RH ≤ 80 %)	±5 % din Qset
Valori instantanee (1 Hz): abaterea admisă dincolo de toleranța maximă admisă	Nedefinită	Nedefinită	±10 % din Qset
Valori instantanee (1 Hz): timpul maxim care depășește toleranța maximă admisă	10 % din durata fiecărei secțiuni de încercare	10 % din durata fiecărei secțiuni de încercare	5 % din durata fiecărei secțiuni de încercare

7.2.1.1.

Temperatura aerului de răcire

Temperatura aerului de răcire în punctul de măsurare trebuie să fie constantă, conform celor stabilite mai jos. Instalația de încercare trebuie să parcurgă următoarele etape:

(a)

se stabilește temperatura aerului de răcire la 23 °C. Temperatura medie a aerului de răcire nu trebuie să se abată cu mai mult de ± 2 °C de la valoarea (nominală) (i.e. 21 0C ≤ T ≤ 25 0C). Instalațiile de încercare trebuie să urmărească să mențină temperatura cât mai aproape posibil de valoarea nominală de 23 °C;

(b)

cerințele privind temperatura medie a aerului de răcire prevăzute la litera (a) de la prezentul punct se aplică tuturor secțiunilor încercării privind emisiile de frânare, inclusiv reglării aerului de răcire, procedurii de rodaj și măsurării emisiilor (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse);

(c)	se calculează și se raportează temperatura medie a aerului de răcire în toate secțiunile, astfel cum este definită în tabelul A4/14;

(d)

temperatura instantanee a aerului de răcire nu trebuie să se abată cu mai mult de ± 5 0C de la valoarea nominală (și anume 18 0C ≤ T ≤ 28 0C). În cazul în care temperatura instantanee a aerului de răcire se abate cu mai mult de ± 5 °C de la valoarea nominală, instalația de încercare trebuie să asigure respectarea dispozițiilor descrise la litera (e) de la prezentul punct;

(e)

temperatura instantanee a aerului de răcire se poate abate cu mai mult de ± 5 °C de la valoarea nominală (T < 18 °C sau T > 28 °C) pe o perioadă care să nu depășească 10 % din durata încercării (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse), cu condiția ca temperatura medie să îndeplinească cerințele prevăzute la litera (a) de la prezentul punct:

(i)	numărul total de citiri ale temperaturii instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 18 °C sau mai mare de 28 °C trebuie să fie mai mic de 527 în timpul secțiunii de reglare a răcirii;

(ii)	numărul total de citiri ale temperaturii instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 18 °C sau mai mare de 28 °C trebuie să fie mai mic de 1 583 pentru fiecare ciclu de frânare WLTP din secțiunea de rodaj;

(iii)

numărul total de citiri ale temperaturii instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 18 °C sau mai mare de 28 °C trebuie să fie mai mic de 1 583 pentru ciclul de frânare WLTP al secțiunii de măsurare a emisiilor (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse).

(f)	În cazul în care temperatura medie sau instantanee a aerului de răcire nu se încadrează în limitele specificate la prezentul punct, încercarea nu este validă.

7.2.1.2.

Umiditatea aerului de răcire

Umiditatea relativă a aerului de răcire trebuie să fie constantă, conform celor stabilite mai jos. Instalația de încercare trebuie să parcurgă următoarele etape:

(a)

se stabilește umiditatea relativă a aerului de răcire la o valoare nominală de 50 %. Umiditatea medie a aerului de răcire nu trebuie să se abată cu mai mult de ± 5 procente de la valoarea nominală (și anume 45 % ≤ RH ≤ 55 %). Instalațiile de încercare trebuie să urmărească menținerea umidității relative cât mai aproape posibil de valoarea țintă de 50 %;

(b)

cerințele privind umiditatea relativă medie a aerului de răcire prevăzute la litera (a) de la prezentul punct se aplică tuturor secțiunilor încercării privind emisiile de frânare, inclusiv reglării aerului de răcire, procedurii de rodaj și măsurării emisiilor (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse);

(c)	se calculează și se raportează umiditatea relativă medie a aerului de răcire în toate secțiunile, astfel cum este definită în tabelul A4/14;

(d)

umiditatea relativă instantanee a aerului de răcire nu trebuie să se abată cu mai mult de ± 30 de procente de la valoarea nominală (adică 20 % ≤ RH ≤ 80 %). În cazul în care umiditatea relativă instantanee a aerului de răcire se abate cu mai mult de ± 30 de procente de la valoarea nominală, instalația de încercare trebuie să asigure respectarea dispozițiilor descrise la litera (e) de la prezentul punct;

(e)

umiditatea relativă instantanee a aerului de răcire se poate abate cu mai mult de ± 30 de procente de la valoarea nominală (RH < 20 % sau RH > 80 %) pe o perioadă care să nu depășească 10 % din durata încercării (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse), cu condiția ca umiditatea relativă medie să îndeplinească cerințele prevăzute la litera (a) de la prezentul punct:

(i)	numărul total de citiri ale umidității relative instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 20 % RH sau mai mare de 80 % RH trebuie să fie mai mic de 527 în timpul secțiunii de reglare a răcirii;

(ii)	numărul total de citiri ale umidității relative instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 20 % RH sau mai mare de 80 % RH trebuie să fie mai mic de 1 583 pentru fiecare ciclu de frânare WLTP din secțiunea de rodaj;

(iii)

numărul total de citiri ale umidității relative instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 20 % RH sau mai mare de 80 % RH trebuie să fie mai mic de 1 583 pentru ciclul de frânare WLTP al secțiunii de măsurare a emisiilor (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse).

(f)	în cazul în care umiditatea relativă medie sau instantanee nu se încadrează în limitele predefinite specificate la prezentul punct, încercarea nu este validă.

(g)

în plus față de specificațiile definite pentru umiditatea relativă, instalația de încercare trebuie să se asigure că umiditatea specifică medie a aerului de răcire este menținută între 6 gH2O/kg și 11 gH2O/kg de aer uscat pe parcursul întregii încercări privind emisiile de frânare (secțiunile de stabilizare termică din timpul măsurării emisiilor nu sunt incluse).

În cazul în care umiditatea specifică medie se situează în afara limitelor specificate la prezentul punct, încercarea nu este validă.

7.2.2.

Purificarea aerului de răcire

7.2.2.1.

Filtrarea aerului de răcire

Aerul de răcire care intră în sistemul de încercare trebuie să treacă printr-un mediu capabil să reducă particulele de dimensiunea cea mai penetrantă din materialul filtrului cu cel puțin 99,95 % sau printr-un filtru de cel puțin clasa H13, astfel cum se specifică în EN 1822. Orice alt tip de filtru aplicat pentru îndepărtarea speciilor organice volatile (cărbune, cărbune activ sau echivalent) se instalează în amonte de filtrul H13 (sau echivalent). Figura A4/1 oferă o poziție orientativă pentru dispozitivul de filtrare a aerului (elementul 2).

7.2.2.2.

Verificarea valorii de fond a particulelor

Valoarea de fond a particulelor din configurația generală se definește în funcție de concentrația PN. Instalația de încercare trebuie să măsoare valoarea de fond a particulelor utilizând aceleași instrumente utilizate pentru măsurarea emisiilor PN. Detalii privind sistemul de măsurare a PN sunt furnizate la punctul 12.2. Instalația de încercare trebuie să măsoare și să raporteze concentrațiile de fond SPN10 la două niveluri: la nivelul sistemului și la nivelul încercării privind emisiile de frânare.

7.2.2.2.1.

Verificarea valorii de fond a particulelor la nivelul sistemului

Primul nivel se referă la verificarea valorilor de fond la nivelul sistemului la instalarea configurației bancului de încercare, după orice întreținere majoră sau atunci când există indicii ale unei funcționări defectuoase a sistemului. Instalația de încercare trebuie să parcurgă următoarele etape pentru o verificare completă a valorilor de fond la nivel de sistem:

(a)	se efectuează verificarea valorilor de fond fără ca dispozitivul de fixare a frânei sau componentele frânei să fie instalate în interiorul incintei frânei;

(b)	se efectuează verificarea valorilor de fond cu sistemul de măsurare a SPN10 funcționând la setarea minimă etalonată a PCRF;

(c)

se începe verificarea valorilor de fond la cel puțin cinci minute după stabilizarea debitului aerului de răcire la valorile medii prevăzute la punctul 7.2.3 pentru stabilitatea debitului aerului de răcire și la valorile medii prevăzute la punctul 7.2.1 pentru temperatura și umiditatea aerului de răcire;

(d)

se efectuează verificarea valorilor de fond la două setări diferite ale debitului aerului de răcire. Se aplică debitul operațional minim și maxim al sistemului. Instalația de încercare trebuie să preleve eșantioane pentru SPN10 în timpul verificării valorilor de fond la nivelul sistemului. Instalația de încercare poate utiliza o singură duză de dimensiuni unice pentru eșantionarea SPN10 în timpul verificării valorilor de fond la nivelul sistemului atunci când aplică setări diferite ale debitului aerului;

(e)

procedura de verificare a valorilor de fond durează atât timp cât este necesar pentru a se permite stabilizarea concentrației de fond. Concentrația de fond este considerată stabilă atunci când valoarea medie a PN corectată în funcție de PCRF, calculată ca medie mobilă pe 5 minute, rămâne sub nivelul maxim admis în conformitate cu punctul 7.2.2.2.3. Media mobilă pe 5 minute se obține din eșantioane de o secundă (1 Hz).

7.2.2.2.2.

Verificarea valorii de fond a particulelor la nivelul încercării

Al doilea nivel se referă la verificarea valorilor de fond înainte și după efectuarea unei încercări privind emisiile de frânare. Instalația de încercare trebuie să parcurgă următoarele etape pentru verificarea prealabilă încercării:

(a)

verificarea prealabilă regulată a valorilor de fond se efectuează înainte de secțiunea de rodaj, cu ansamblul frânei montat. Discul/tamburul nu trebuie să se rotească, iar plăcuțele/saboții nu trebuie mișcați. Nu se acționează frâna în timpul procedurii de verificare a valorilor de fond (presiune de frânare zero);

(b)	se efectuează verificarea prealabilă încercării cu setarea debitului aerului de răcire definită pentru încercarea privind emisiile de frânare dată. Sistemul de măsurare a SPN10 funcționează la setarea PCRF selectată pentru încercarea privind emisiile de frânare ale frânei supuse încercării;

(c)

se începe verificarea valorilor de fond prealabilă încercării la cel puțin cinci minute după stabilizarea debitului aerului de răcire la valorile medii prevăzute la punctul 7.2.3 pentru stabilitatea debitului aerului de răcire și la valorile medii prevăzute la punctul 7.2.1 pentru temperatura și umiditatea aerului de răcire;

(d)

se efectuează verificarea valorilor de fond prealabilă încercării atât timp cât este necesar pentru stabilizarea concentrației de fond. Concentrația de fond este considerată stabilă atunci când valoarea PN corectată în funcție de PCRF, calculată ca medie mobilă pe 5 minute, rămâne sub nivelul maxim admis în conformitate cu punctul 7.2.2.2.3. Media mobilă pe 5 minute se obține din eșantioane de o secundă (1 Hz). Sistemul PN nu se dezactivează după încheierea verificării prealabile încercării și înainte de finalizarea verificării ulterioare încercării.

Instalația de încercare trebuie să parcurgă următoarele etape pentru verificarea ulterioară încercării:

(e)

verificarea regulată a valorilor de fond ulterioară încercării se efectuează înainte de purjarea sistemului PN, cu ansamblul frânei montat. Discul/tamburul nu trebuie să se rotească, iar plăcuțele/saboții nu trebuie mișcați. Nu se acționează frâna în timpul procedurii de verificare a valorilor de fond (presiune de frânare zero);

(f)	se efectuează verificarea ulterioară încercării cu setarea debitului aerului de răcire utilizată pentru încercarea privind emisiile de frânare dată. Sistemul de măsurare a SPN10 funcționează la setarea PCRF selectată pentru încercarea privind emisiile de frânare;

(g)

se începe verificarea valorilor de fond ulterioară încercării imediat după efectuarea încercării privind emisiile și cu debitul aerului de răcire stabilizat la valorile medii prevăzute la punctul 7.2.3 pentru stabilitatea debitului aerului de răcire și la valorile medii prevăzute la punctul 7.2.1 pentru temperatura și umiditatea aerului de răcire; Sistemul PN nu se dezactivează după încheierea secțiunii privind emisiile și înainte de finalizarea verificării ulterioare încercării;

(h)

se efectuează verificarea valorilor de fond ulterioară încercării atât timp cât este necesar pentru stabilizarea concentrației de fond. Concentrația de fond este considerată stabilă atunci când valoarea PN corectată în funcție de PCRF, calculată ca medie mobilă pe 5 minute, se menține sub nivelul maxim admis în conformitate cu punctul 7.2.2.2.3. Media mobilă pe 5 minute se obține din eșantioane de o secundă (1 Hz).

7.2.2.2.3.

Calculul și raportarea concentrației de fond a particulelor

Valoarea de fond se măsoară și se raportează la baza unei concentrații SPN10 în condiții standard. Instalația de încercare aplică următoarea procedură:

(a)

se efectuează o verificare a numărătorului de particule (PNC) la valoarea zero. Se aplică un filtru cu performanțe corespunzătoare la intrarea în PNC în conformitate cu specificațiile producătorului echipamentului și se înregistrează concentrația PN. Valoarea citită nu trebuie să depășească 0,2 #/cm3 la intrarea în PNC. La îndepărtarea filtrului, PNC trebuie să indice o creștere a concentrației măsurate și o revenire la o valoare ≤ 0,2 #/cm3 la înlocuirea filtrului. Dispozitivul de măsurare a PN nu trebuie să raporteze nicio eroare;

(b)

se măsoară valoarea medie a concentrațiilor de fond SPN10 (SPN10b# ) la nivelul de sistem și la nivelul încercării în conformitate cu punctele 7.2.2.2.1. și 7.2.2.2.2. Se raportează valorile de fond în concentrația normalizată a numărului de particule (#/N 3), astfel cum se specifică în tabelul A4/14;

(c)	media concentrației de fond pe 5 minute în tunel nu trebuie să depășească limita maximă de 20 #/Ncm3 pentru SPN10. Limita de 20 #/Ncm3 se aplică în cazul concentrației de fond atât la nivel de sistem, cât și la nivelul încercării, astfel cum se descrie la punctele 7.2.2.2.1. și 7.2.2.2.2.;

(d)	nerespectarea verificării la zero a PNC descrisă la litera (a) și a limitelor de fond ale particulelor definite la litera (c) de la prezentul punct conduce la o încercare care nu este validă;

(e)	instalația de încercare nu trebuie să scadă valoarea concentrației de fond atunci când raportează valoarea concentrației SPN10 în secțiunea de măsurare a emisiilor de frânare în conformitate cu punctul 12.2.4.

7.2.2.2.4.

Calculul și raportarea valorii de fond a particulelor pe distanța parcursă

Instalația de încercare raportează, de asemenea, valoarea de fond exprimată ca număr de particule pe distanța parcursă pentru a reflecta modificările setărilor aerului de răcire atunci când se supun încercării frâne diferite. Calculul valorii de fond pe distanța parcursă este determinat de ecuațiile 7.1 și 7.2:

rezervat

(ecuația 7.1)

(ecuația 7.2)

unde:

SPN10bEF	este valoarea de fond a SPN10 în tunelul de eșantionare, în #/km;
SPN10b#	este concentrația SPN10 de fond medie normalizată și corectată în funcție de PCRF în tunelul de eșantionare, în #/Ncm3;
NQ	este debitul mediu normalizat al aerului din tunelul de eșantionare, în Nm3/h;
VSet	este viteza liniară medie nominală a ciclului de frânare WLTP, în km/h.

(a)	concentrația de fond a PN (SPN10b# ) corespunde valorii SPN10 medii normalizate care ține seama de PCRF, calculate pe parcursul verificării valorilor de fond din parametrii specificați în tabelul A4/14;

(b)	se calculează debitul mediu normalizat al aerului de răcire (NQ) în timpul procedurii de verificare a valorilor de fond pe baza parametrilor specificați în tabelul A4/14;

(c)	viteza liniară medie nominală a ciclului de frânare WLTP este egală cu 43,7 km/h (Vset = 43,7 km/h);

(d)	se calculează și se raportează valorile concentrației de fond a particulelor pe distanța parcursă numai la nivelul încercării – atât înainte, cât și după încercare – astfel cum se specifică în tabelul A4/14.

7.2.3.

Debitul aerului de răcire

Instalația de încercare măsoară și raportează debitul aerului de răcire pe parcursul întregii proceduri de încercare a emisiilor de frânare. Măsurarea debitului aerului de răcire trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)	metoda de măsurare a debitului aerului de răcire trebuie să permită măsurarea cu o acuratețe de ± 2 % față de valoarea setată, în toate condițiile de funcționare;

(b)	se măsoară debitul aerului de răcire în aval de planul de eșantionare. Figura A4/1 prezintă o poziție orientativă pentru dispozitivul de măsurare a debitului (elementul 10);

(c)

pentru o măsurare într-un singur punct, se amplasează elementul de măsurare a debitului în centrul conductei, la cel puțin cinci diametre ale conductei în aval și la două diametre ale conductei în amonte de orice perturbare a fluxului. Zona de măsurare a debitului poate avea un diametru interior diferit de cel al tunelului de eșantionare. În acest caz, diametrul conductei se referă la diametrul interior al conductei unde se află elementul de debit. Instalarea debitmetrului nu trebuie să producă schimbări semnificative de presiune (și anume presiunea la elementul de măsurare a debitului trebuie să fie de ± 1 kPa față de presiunea ambiantă). Diametrul interior al conductei trebuie să fie de cel puțin 35 % din diametrul interior al tunelului de eșantionare;

(d)

pentru o măsurare în mai multe puncte, se instalează elementul de măsurare a debitului perpendicular pe direcția fluxului, la cel puțin cinci diametre ale conductei în aval și la două diametre ale conductei în amonte de orice perturbare a fluxului. Diametrul conductei se referă la diametrul interior al conductei unde sunt localizate elementele de măsurare a debitului. Specificațiile pentru instalarea debitmetrului definite la litera (c) de la prezentul punct se aplică atunci când diametrul interior al conductei este diferit de diametrul interior al tunelului de eșantionare;

(e)

se utilizează un dispozitiv de măsurare a debitului etalonat pentru a raporta debitul aerului în condiții standard. Pentru a asigura o conversie adecvată la condițiile de funcționare, senzorul de temperatură trebuie să aibă o acuratețe de ± 1 °C, iar măsurătorile presiunii trebuie să aibă o precizie și o acuratețe de ± 0,4 kPa;

(f)

în cazul în care dispozitivul de măsurare a debitului aerului nu este etalonat pentru a raporta valori în condiții standard, este necesar să se asigure că acesta include un senzor de temperatură instalat imediat înaintea dispozitivului de măsurare. Senzorul de temperatură trebuie să îndeplinească cerințele de acuratețe descrise la litera (e) de la prezentul punct. Se utilizează această măsurare pentru a normaliza valorile debitului aerului;

(g)

în cazul în care dispozitivul de măsurare a debitului aerului nu este etalonat pentru a raporta valori în condiții standard, este necesar să se asigure că acesta include măsurarea presiunii absolute sau a diferenței de presiune față de presiunea atmosferică măsurată în amonte de dispozitivul de măsurare. Măsurătorile presiunii trebuie să îndeplinească cerințele de precizie și acuratețe descrise la litera (e) de la prezentul punct. Se utilizează această măsurare pentru a normaliza valorile debitului aerului;

(h)

atunci când se utilizează filtre de aer pentru a proteja dispozitivul de măsurare a debitului aerului împotriva contaminării, filtrul se instalează la cel puțin cinci diametre de conductă în amonte de dispozitivul de măsurare a debitului. Se monitorizează continuu scăderea presiunii și, dacă este necesar, se corectează debitul aerului măsurat în consecință. Trebuie urmate recomandările privind tipul și specificațiile filtrului de protecție furnizate de producătorul dispozitivului de măsurare a debitului.

Instalația de încercare trebuie să se asigure că debitul aerului de răcire este constant pe parcursul întregii încercări privind emisiile de frânare, după cum urmează:

(i)

valoarea setată (nominală) pentru debitul aerului de răcire (Qset) trebuie să fie aceeași și constantă pe parcursul tuturor secțiunilor unei încercări privind emisiile de frânare. Aceeași valoare setată se aplică secțiunilor de reglare a răcirii, de rodaj și de măsurare a emisiilor (inclusiv de stabilizare termică). Acest lucru nu se aplică repetărilor nereușite ale secțiunii de reglare a răcirii, care pot avea o valoare setată diferită a debitului aerului de răcire;

(j)	în timpul secțiunii de reglare a răcirii, debitul mediu măsurat al aerului de răcire trebuie să se încadreze în limita de ± 5 % față de valoarea setată definită la începutul încercării;

(k)	în timpul secțiunii de rodaj, debitul mediu al aerului de răcire măsurat trebuie să se încadreze în limita de ± 5 % față de valoarea nominală definită în timpul secțiunii de reglare a răcirii pentru frâna dată;

(l)	în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor, debitul mediu măsurat al aerului de răcire trebuie să se încadreze în limita de ± 5 % față de valoarea nominală definită în secțiunea de reglare a răcirii pentru frâna dată;

(m)	debitul mediu în timp al aerului de răcire măsurat în toate secțiunile se calculează și se raportează astfel cum se prevede în tabelul A4/14;

(n)	în cazul în care debitul mediu nominal sau măsurat al aerului de răcire nu îndeplinește cerințele definite la prezentul punct, încercarea nu este validă;

(o)

debitul instantaneu al aerului de răcire se poate abate cu mai mult de ± 5 % și cu până la ± 10 % de la valoarea nominală pentru cel mult 5 % din durata ciclului, cu condiția ca debitul mediu al aerului de răcire măsurat să îndeplinească cerințele definite la prezentul punct. Acest lucru este valabil pentru secțiunile de reglare a răcirii și de măsurare a emisiilor:

(i)	pentru secțiunea de reglare a răcirii, debitul instantaneu al aerului de răcire poate prezenta o abatere cuprinsă între ±5 și ±10 % de la valoarea setată pentru cel mult 264 s;

(ii)	pentru secțiunea de măsurare a emisiilor, debitul instantaneu al aerului de răcire poate prezenta o abatere cuprinsă între ±5 și ± 10 % de la valoarea setată pentru cel mult 792 s (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse);

(p)

pe lângă respectarea limitelor medii și instantanee definite la prezentul punct, debitul aerului de răcire în combinație cu debitul aerului de eșantionare din conductele de eșantionare pentru PM și PN trebuie să îndeplinească cerințele izocinetice prevăzute la punctele 12.1.2.3. și, respectiv, 12.2.3.2.;

(q)

înainte de încercare, se efectuează o verificare a etanșeității sistemului care acoperă conductele și incinta. se reglează debitul aerului de răcire la setarea de răcire definită pentru încercarea frânei date și se măsoară timp de cel puțin 2 minute după stabilizarea debitului. În cazul în care debitul mediu măsurat se încadrează în limita de ± 5 % față de valoarea setată, se continuă încercarea. În cazul în care debitul fluctuează peste limita de ± 5 % față de valoarea setată, se încheie activitățile de încercare, se verifică dispozitivul de măsurare a debitului, se identifică sursele posibile ale lipsei de etanșeitate, se iau măsuri corective pentru a rezolva problema și se reia încercarea efectuând mai întâi o verificare reușită a etanșeității. Pentru determinarea ratei de scurgeri a sistemului se pot aplica metode alternative care respectă specificațiile producătorului sistemului; cu toate acestea, instalația de încercare trebuie să raporteze întotdeauna nivelul efectiv al fluctuației debitului față de valoarea setată;

(r)

Instalația de încercare raportează debitul aerului de răcire în fișierul cu date bazate pe timp al încercării privind emisiile de frânare. În plus, instalația de încercare trebuie să raporteze atât debitul efectiv al aerului, cât și debitul normalizat al aerului, astfel cum sunt definite în tabelul A4/14.

7.3.

Dinamometru de frână și sisteme de automatizare

Dinamometrul de frână este un sistem tehnic care furnizează frânei supuse încercării energia cinetică în mod controlat. Acesta transformă în principal energia cinetică de rotație în energie termică (figura A4/2 – S1). Figura A4/2 prezintă configurația sistemului de încercare cu dinamometrul de frână și prezintă interacțiunile cu subsistemele minime necesare pentru efectuarea unei încercări privind emisiile de frânare în conformitate cu prezentul regulament.

Figura A4/2

Dinamometrul de frână și sistemele de automatizare în configurația generală de încercare

Notă:

S1: dinamometru de frână, S2: sistem de automatizare, control și achiziție a datelor, S3: unitate de climatizare, S4: incinta frânei și planul de eșantionare, S5: sistemul de măsurare a emisiilor. C1 și C2: sistemul de monitorizare și control al energiei din instalația de încercare. Săgeata gri reprezintă eșantionul de aerosoli de la frâna supusă încercării

Dinamometrul de frână trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

(a)	un motor electric cu turație variabilă pentru accelerarea sau menținerea constantă a vitezei de rotație și modularea inerției de încercare în funcție de necesitățile încercării;

(b)	un servocontroler (hidraulic sau electric) pentru acționarea frânei supuse încercării;

(c)	un ansamblu mecanic pentru montarea frânei supusă încercării, care să permită rotirea liberă a discului sau a tamburului și să absoarbă forțele de reacție generate de frânare;

(d)	o structură rigidă pentru montarea tuturor subsistemelor obligatorii. Structura trebuie să fie capabilă să absoarbă forțele și cuplul generate de frâna supusă încercării;

(e)	senzori și dispozitive pentru colectarea datelor și monitorizarea funcționării sistemului de încercare;

din sistemul de încercare face parte sistemul de automatizare, control și achiziție a datelor (figura A4/2 – S2). Acesta controlează în permanență viteza de rotație a motorului, precum și funcționarea și interacțiunile dintre diferitele sisteme (figura A4/2 – S3, S4, S5). Subsistemele S3, S4 și S5 sunt descrise în detaliu la punctele 7.2, 7.4-7.5 și, respectiv, 12.1-12.2. Diferitele elemente și subsisteme din figura A4/2 au caracter orientativ; prin urmare, respectarea exactă a figurii nu este obligatorie.

Sistemul de automatizare, control și achiziție a datelor îndeplinește toate funcțiile care permit efectuarea încercării privind emisiile de frânare. Acesta accelerează frâna în timpul evenimentelor de accelerare, menține o viteză constantă în timpul evenimentelor de rulare la viteză constant și modulează cuplul de frecare în timpul evenimentelor de decelerare pentru a reduce energia cinetică a maselor rotative. În plus, sistemul de automatizare, control și achiziție a datelor oferă o interfață operatorului, stochează datele obținute ca urmare a încercării și gestionează interfețele cu alte sisteme din instalația de încercare. Sistemul de automatizare trebuie să poată utiliza controlul activ al cuplului motorului electric pentru a crește sau a reduce inerția totală efectivă de încercare în timpul evenimentelor de decelerare. Motorul electric trebuie, de asemenea, să fie capabil să absoarbă de la grupul motopropulsor al vehiculului o parte din energia cinetică echivalentă cu rezistențele la înaintarea pe drum și cu frânarea fără fricțiune. Software-ul care operează sistemul de încercare trebuie să fie capabil să îndeplinească cel puțin următoarele funcții:

(f)	să execute automat ciclului de conducere prin operarea tuturor proceselor în buclă închisă (în principal pentru comenzile de frânare, pentru manipularea aerului de răcire și pentru instrumentele de măsurare a emisiilor);

(g)	să eșantioneze și să înregistreze în mod continuu date de la toți senzorii relevanți pentru a genera rezultatele definite la punctul 13 din prezenta anexă;

(h)	să monitorizeze semnalele, mesajele, alarmele sau opririle de urgență de la operator și de la diferitele sisteme conectate la sistemul de încercare.

7.4.

Proiectarea incintei frânei

Incinta frânei este camera de încercare în care este instalat ansamblul frânei în timpul încercării privind emisiile de frânare. Aceasta este o cameră etanșă care împiedică aerul netratat să pătrundă și să contamineze aerul care circulă în jurul ansamblului frânei. Incinta frânei direcționează aerul condiționat uniform pentru a răci frâna și a transporta aerosolul în tunelul de eșantionare. Cerințele de proiectare pentru incintă au scopul de a oferi orientări generale pentru a asigura comparabilitatea sistemelor în ceea ce privește răcirea frânelor și eficiența transportului de particule. Figura A4/1 oferă o poziție orientativă pentru incinta frânei (elementul 4).

7.4.1.

Elemente generale

O formă indicativă a incintei este ilustrată în figura A4/3. Incinta este definită de un plan orizontal și patru planuri verticale. Planul A1 reprezintă nivelul orizontal aliniat cu axa de rotație a frânei și cu axa conductelor de admisie și de ieșire. Planul A reprezintă planul vertical aliniat cu admisia incintei. Planul B reprezintă planul vertical la sfârșitul secțiunii de tranziție de la conducta de admisie la secțiunea centrală a incintei. Planul C este definit de cel mai mare ansamblu al frânei aplicat pe vehiculele care intră sub incidența prezentului regulament sau de orice frână cu dimensiuni similare (și anume cu diametrul de 450 mm). Planul D reprezintă planul vertical aliniat cu axa de rotație a frânei.

Figura A4/3

Reprezentare schematică orientativă a incintei frânei

Volumul de tranziție din partea de admisie (figura A4/3-1) este definit ca secțiunea incintei dintre planurile A și B și este ilustrat cu gri. Unghiul de tranziție „a” (figura A4/3-2) definește cât de uniform se dezvoltă zona de tranziție în incintă. În figura A4/3, aerul de răcire se mișcă de la dreapta la stânga.

7.4.2.

Specificațiile de proiectare

Trebuie respectate următoarele specificații generale de proiectare a incintei frânei și verificarea amestecării corespunzătoare și a uniformității fluxului din aceasta:

(a)	incita frânei trebuie să aibă două secțiuni conice sau trapezoidale care să se intersecteze cu un cilindru situat în centru, concentric cu axa de rotație a frânei;

(b)	tranziția de la planul A la planul B trebuie să fie uniformă și continuă, fără modificări bruște. Cerințele se aplică planului vertical, de-a lungul axei conductei, și planului orizontal A1 de-a lungul secțiunii transversale a incintei (cilindrul de intersecție);

(c)	secțiunile transversale de admisie și de ieșire trebuie proiectate astfel încât să asigure unghiuri de tranziție line (15° ≤ a ≤ 30°) pentru a evita modificările bruște ale formei sau dimensiunii secțiunii transversale;

(d)	punctele de tranziție dintre segmente nu trebuie să prezinte imperfecțiuni sau elemente care ar putea colecta particule de frânare care ar putea deveni aeropurtate mai târziu în timpul încercării;

(e)	în cazul în care se aplică elemente de fixare la punctele de tranziție, acestea nu trebuie să iasă în afară în zona incintei;

(f)

aerul de răcire trebuie să intre și să iasă din incintă numai pe direcție orizontală (și anume axa centrală a incintei definită de planul A1 trebuie să se alinieze la direcția fluxului de aer). tunelul trebuie să fie orizontal și drept pe o distanță de cel puțin două diametre ale conductei (2i) în amonte de admisia incintei. tubulatura tunelului trebuie să fie, de asemenea, orizontală după incintă pe o distanță de cel puțin două diametre ale conductei (2i) din aval de planul de eșantionare, astfel cum se specifică la punctul 7.5.;

(g)	suprafețele incintei frânei care intră în contact cu aerosolul trebuie să aibă o construcție fără îmbinări. se utilizează oțel inoxidabil cu finisaj electropolizat (sau echivalent) pentru a obține o suprafață ultra-curată și ultra-fină și pentru a spori rezistența la coroziune;

(h)

toate materialele (inclusiv garniturile) se selectează astfel încât să asigure o protecție suficientă împotriva mediilor utilizate (de exemplu, lichidul de frână) în timpul configurării. toate spațiile și interfețele incintei trebuie să fie etanșe la aer, în acest scop utilizându-se garnituri de etanșare sau elemente echivalente;

(i)

fluxul de aer la intrarea în incintă trebuie să rămână turbulent, cu un număr Reynolds de cel puțin 4 000 pentru toate setările de încercare care vizează debitul aerului, pentru a asigura o amestecare suficientă. numărul Reynolds Re se calculează pentru o încercare privind emisiile de frânare dată utilizând ecuația 7.3;

(ecuația 7.3)

unde:

Re	este numărul Reynolds pentru încercarea privind emisiile de frânare dată (fără unități);
U	este viteza medie a aerului de răcire în tunelul de eșantionare, în km/h;
di	este diametrul tunelului de eșantionare, în mm, conform tabelului A4/1;
υ	este viscozitatea cinematică a aerului (se utilizează o valoare implicită de 1,48 × 10–5 m2/s).

Viteza medie a aerului de răcire în tunelul de eșantionare poate fi calculată utilizând debitul aerului măsurat și diametrul interior al tunelului de eșantionare pe baza ecuației 7.4;

(ecuația 7.4)

unde:

Q	este debitul aerului de răcire măsurat, în m3/h, conform tabelului A4/10;
d i	este diametrul tunelului de eșantionare, în mm, conform tabelului A4/1.

(j)

planul C este tangențial la un disc arbitrar cu un diametru de 450 mm. Secțiunea transversală de la intrarea în incintă se proiectează astfel încât viteza aerului în planul C să rămână sub toleranța maximă admisă pentru uniformitatea vitezei definită la litera (l) de la prezentul punct. Dacă este necesar, se utilizează redresoare de flux sau plăci de difuzie pe partea de admisie în amonte de planul B pentru a asigura cel mai înalt nivel posibil de flux uniform la planul C;

(k)

se calculează valorile vitezei aerului în nouă poziții în planul C, astfel cum este definit în figura A4/4; se împarte planul C în nouă zone egale prin linii paralele cu laturile planului (l1 reprezintă înălțimea planului C – l2 reprezintă adâncimea axială a planului C). Punctul C5 trebuie să fie centrul planului C. Celelalte opt puncte trebuie să fie distribuite în mod egal în jurul punctului C5 și plasate în mijlocul liniilor imaginare dintre punctul C5 și pereții incintei de la planul C, astfel cum se demonstrează în figura A4/4;

Figura A4/4

Poziții de referință pentru verificarea vitezei aerului

Notă:

Partea stângă – verificarea amestecării corespunzătoare și a uniformității fluxului utilizând planul C pentru un disc cu diametrul exterior de 450 mm. Partea dreaptă – distribuția pozițiilor de măsurare pe planul C (vedere în direcția fluxului)

(l)

se măsoară valorile vitezei aerului în cele nouă poziții ale planului C, fără un ansamblu al frânei sau un dispozitiv de fixare a frânei instalat. Toate conductele de aer de răcire utilizate pentru încercarea privind emisiile de frânare trebuie să rămână conectate la incintă în timpul acestor măsurători. Măsurătorile se efectuează la debitul operațional minim și maxim al sistemului de încercare. Debitul trebuie lăsat să se stabilizeze timp de cel puțin 2 minute înainte de efectuarea fiecărei măsurători. Debitul aerului se consideră stabilizat atunci când debitul mediu măsurat în tunelul de eșantionare se încadrează în limita de ± 5 % față de valoarea setată. Se efectuează măsurarea vitezei aerului timp de cel puțin 2 minute după stabilizare. Timpul de măsurare trebuie să fie suficient de lung pentru a detecta orice instabilitate a configurației vitezei aerului care ar putea afecta valorile vitezei aerului. Viteza aerului în fiecare poziție nu trebuie să varieze cu mai mult de ± 35 % față de media aritmetică a tuturor măsurătorilor pentru un debit dat.

Curățarea și întreținerea incintei frânei trebuie să respecte specificațiile furnizate de producător în ceea ce privește frecvența și mijloacele utilizate. Instalația de încercare trebuie să se asigure că incinta este curată înainte de începerea unei încercări privind emisiile de frânare.

7.4.3.

Dimensiuni

Instalația de încercare trebuie să exercite diligența necesară pentru a selecta incinta frânei astfel încât aceasta să se potrivească celui mai mare ansamblu al frânei aplicat vehiculelor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Aceasta include eventuale piese suplimentare concepute pentru a reduce emisiile de particule (de exemplu, dispozitive de filtrare la nivelul frânelor), cu condiția ca dimensiunile acestora să corespundă dimensiunilor roții pe care este montată frâna. În plus, instalația de încercare verifică dacă selecția se încadrează în capacitățile de viteză, inerție de încercare a frânei și cuplul de frânare preconizate în timpul încercării. Incintele supradimensionate ale frânelor pot duce la regiuni cu presiune scăzută, la viteze scăzute ale aerului pentru atingerea temperaturilor țintă ale frânelor și la durate mai lungi de transport al particulelor. O configurație orientativă care include principalele dimensiuni ale incintei este ilustrată în figura A4/5

Figura A4/5

Reprezentare schematică orientativă a incintei frânei și a principalelor dimensiuni ale acesteia

Specificațiile minime referitoare la dimensiunile incintei frânei sunt descrise mai jos. Pe lângă specificațiile privind dimensiunile descrise la prezentul punct, instalația de încercare trebuie să se asigure că dimensiunile selectate oferă o proiectare care îndeplinește toate cerințele definite la punctul 7.4.2.

(a)	carcasa frânei se proiectează simetric cu planul A1. Lungimea planului A1 (l A1) reprezintă lungimea cea mai extinsă a incintei de-a lungul direcției fluxului. Lungimea planului A1 trebuie să fie cuprinsă între 1 200 mm și 1 400 mm (1 200 mm ≤ l A1 ≤ 1400 mm);

(b)	incinta de frânare se proiectează simetric cu planul D. Lungimea planului D (hD) reprezintă cea mai mare distanță (înălțime) a incintei perpendiculară pe direcția fluxului. Înălțimea planului D trebuie să fie cuprinsă între 600 mm și 750 mm (600 mm hD ≤ 750 mm);

(c)

distanța de la planul C la planul D este egală cu raza celei mai mari frâne disponibile pe piață pentru vehiculele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Poziția planului C din figura A4/5 este indicată cu titlu ilustrativ și nu corespunde niciunei specificații reale privind dimensiunile;

(d)

se proiectează înălțimea la planul B (hB) astfel încât raportul hB/hD să fie întotdeauna mai mare de 60 % (hB/hD > 60 %). Se proiectează adâncimea de tranziție a secțiunii transversale în planul B astfel încât să fie egală cu adâncimea axială a incintei, astfel cum este definită la litera (g) de la prezentul punct;

(e)	se proiectează lungimea (l i ) și înălțimea (hB) secțiunii de tranziție de ieșire astfel încât acestea să fie egale cu lungimea (l i ) și înălțimea (hB) secțiunii de tranziție de admisie;

(f)	diametrul admisiei și cel al ieșirii (di) trebuie să fie egale cu diametrul conductei din tunelul de eșantionare, astfel cum se specifică la punctul 7.5;

(g)	Adâncimea axială maximă a incintei frânei în planul D (paralel cu axa de rotație a frânei) trebuie să fie cuprinsă între 400 mm și 500 mm.

7.4.4.

Sisteme de filtrare la nivelul frânelor

Instalarea sistemelor de filtrare la nivelul frânelor sau a altor dispozitive de colectare a particulelor de praf de frână nu trebuie să aibă un impact negativ asupra performanței instalației. Poziționarea, lungimea și curburile furtunurilor sistemului trebuie să fie reprezentative pentru aplicații în condiții reale. Componentele sistemelor pot fi instalate în afara incintei atât timp cât nu afectează eficiența de reținere a particulelor a sistemului de filtrare la nivelul frânelor. Orice flux extras din incintă trebuie returnat la intrarea în tunel, aproximativ în centrul secțiunii transversale. În cazul în care un sistem activ este proiectat să utilizeze unul sau mai multe filtre și o suflantă pentru mai multe frâne în aplicații pentru vehicule, debitul volumetric suplimentar necesar pentru a compensa debitul volumetric al celeilalte (celorlalte) frâne se extrage prin tunel în amonte de incintă (și în aval de măsurarea debitului volumetric). Dacă este cazul, se utilizează un filtru nou pentru rodaj și pentru măsurarea emisiilor în conformitate cu figura 2.

Trebuie îndeplinite toate cerințele prezentului RTM. De exemplu, reglajele debitului aerului de răcire se efectuează cu sistemul instalat și funcționând la fel ca în timpul măsurării emisiilor.

7.5.

Proiectarea tunelului de eșantionare

Tunelul de eșantionare este definit ca fiind partea dintre ieșirea incintei frânei și admisia sondelor de eșantionare. Figura A4/1 oferă o poziție orientativă pentru tunelul de eșantionare în configurația generală (elementul 7). Există două posibilități de proiectare a tunelului de eșantionare: o dispunere fără cot [figura A4/1 (a)] și o dispunere cu un cot [figura A4/1 (b)]. Instalația de încercare trebuie să se asigure că proiectarea tunelului de eșantionare îndeplinește următoarele cerințe:

(a)	aerul de răcire trebuie să treacă prin conducte rotunde, fără variații în secțiunea transversală dintre ieșirea din incintă și planul de eșantionare;

(b)	pentru suprafețele tunelului care intră în contact cu aerosolul se utilizează oțel inoxidabil cu finisaj electropolizat (sau echivalent);

(c)

orice secțiune de tranziție între sectoare adiacente nu trebuie să prezinte imperfecțiuni sau elemente care pot acumula particule în suspensie de frânare. Ori de câte ori acest lucru nu este fezabil, trebuie să se asigure faptul că secțiunile de tranziție sunt proiectate astfel încât să se reducă la minimum acumularea de particule în suspensie de frânare;

(d)	conductele trebuie să aibă un diametru interior di constant de cel puțin 190 mm și un diametru interior maxim de 225 mm (190 mm ≤ di ≤ 225 mm). Diametrul interior di al conductelor este definit astfel cum se arată în figura A4/6;

(e)	se poate aplica un cot de maximum 90° în tunelul de eșantionare (adică în aval de incinta frânei și în amonte de planul de eșantionare), cu condiția ca specificațiile descrise la literele (f) și (g) să fie respectate;

(f)	dacă se aplică un cot în tunelul de eșantionare, raza de curbură rb trebuie să fie de cel puțin două ori mai mare decât diametrul interior al conductei (2 di). Raza de îndoire este definită astfel cum se arată în figura A4/6;

Figura A4/6

Definirea diametrului conductelor (di) și a razei de îndoire (rb)

(g)

dacă se aplică un cot în tunelul de eșantionare, o conductă dreaptă cu o lungime de cel puțin șase ori diametrul conductei (6 di) trebuie să urmeze cotul înainte de amplasarea planului de eșantionare. În plus, o conductă dreaptă cu o lungime de cel puțin două ori diametrul conductei (2 di) trebuie să urmeze planul de eșantionare înainte de introducerea oricărei perturbări a fluxului (de exemplu, un al doilea cot în configurație);

(h)

dacă nu există niciun cot în tunelul de eșantionare, o conductă dreaptă cu o lungime de cel puțin șase ori diametrul conductei (6 di) trebuie să urmeze ieșirea din incintă înainte de amplasarea planului de eșantionare. În plus, o conductă dreaptă cu o lungime de cel puțin două ori diametrul conductei (2 di) trebuie să urmeze planul de eșantionare înainte de introducerea oricărei perturbări a fluxului (de exemplu, un cot în configurație sau un filtru pentru a proteja dispozitivul de măsurare a debitului aerului împotriva contaminării);

(i)

dispozițiile privind conductele descrise la literele (a), (c) și (d) de la prezentul punct se aplică cel puțin tubulaturii tunelului de la o distanță de două ori diametrul interior al conductei (2 di) în amonte de admisia incintei până la o distanță de două ori diametrul interior al conductei (2 di) în aval de planul de eșantionare.

7.6.

Planul de eșantionare

Planul de eșantionare este planul vertical din tunelul de eșantionare în care se află admisia sondelor de eșantionare. Figura A4/1 oferă o poziție orientativă pentru planul de eșantionare în configurația generală (elementul 8). Planului de eșantionare i se aplică următoarele dispoziții:

(a)	eșantionarea PM și pentru determinarea PN se efectuează în aceeași zonă de secțiune transversală în tunelul de eșantionare – punctele de referință 12.1.1.1. și 12.2.1.1. pentru eșantionarea PM și, respectiv, pentru determinarea PN;

(b)

se utilizează o configurație cu patru sonde care îndeplinește cerințele de la prezentul punct. Figura A4/7 ilustrează poziționarea corectă a sondelor de eșantionare a PM și pentru determinarea PN. Poziționarea alternativă a dispozitivelor de măsurare în configurația cu patru sonde poate fi posibilă atunci când se utilizează un dispozitiv de divizare a fluxului pentru PN în conformitate cu punctul 12.2.1.1.;

Figura A4/7

Reprezentarea grafică a distanței dintre sonde în tunel

Notă:

vedere a părții verticale în direcția fluxului din tunelul de eșantionare care definește planul de eșantionare. Punctele albe reprezintă sondele de eșantionare a PM (PM2,5/PM10). Punctele negre reprezintă sondele de eșantionare pentru determinarea PN (SPN10).

(c)	sondele de eșantionare se poziționează la distanțe egale în jurul axei longitudinale centrale a tunelului de eșantionare, în funcție de centrul admisiei sondei;

(d)	sondele de eșantionare se poziționează astfel încât să se asigure o distanță minimă între acestea de 47,5 mm (figura A4/7 – a1 ≥ 47,5 mm). se măsoară distanța dintre sondele de eșantionare folosind diametrul exterior al acestora;

(e)	sondele de eșantionare se poziționează astfel încât să se asigure o distanță radială minimă de la peretele tunelului (distanța sondă-conductă) de 47,5 mm (figura A4/7 – a2 ≥ 47,5 mm). se măsoară distanța sondă-conductă utilizând diametrul exterior al sondelor de eșantionare.

Cerințe privind pregătirea încercării

8.1.

Parametri de intrare

Următorii parametri referitori la frână – și la vehiculul pe care este montată frâna supusă încercării – trebuie să fie disponibili pentru instalația de încercare în vederea efectuării încercărilor privind emisiile de frânare în conformitate cu prezentul regulament.

Tabelul A4/3

Parametrii de încercare necesari

Nr.	Parametri și date de intrare	Scurtă descriere	Simbol	Unitate	Zecimale
1	Marca și modelul vehiculului	Marca și modelul vehiculului pe care este montată frâna supusă încercării		-	N/A
2	Tipul de electrificare a vehiculului	Tipul de electrificare a vehiculului pentru prototipul familiei de emisii a ansamblului de frânare (PEV, OVC-HEV, NOVC-HEV – categoria 0, NOVC-HEV – categoria 1, NOVC-HEV – categoria 2, ICE) pe care este montată frâna supusă încercării		-	N/A
3	Coeficientul ponderii frânării specific vehiculului	Coeficientul ponderii frânării specific vehiculului al prototipului familiei de emisii a ansamblului de frânare	c	-	2
4	Axa vehiculului	Axa vehiculului, față sau spate, pe care este montată frâna supusă încercării	FA sau RA	-	N/A
5	Poziția de montare a frânei la nivelul vehiculului	Amplasarea frânei supuse încercării la nivelul vehiculului, în partea din dreapta sau în partea din stânga	RHC sau LHC	-	N/A
6	Masa de încercare a vehiculului	Masa vehiculului care urmează să fie simulată pe dinamometrul de frână, astfel cum este definită la litera (a) de la prezentul punct	Mveh	kg	0
7	Distribuția forței de frânare	Raportul dintre forța de frânare a fiecărei axe și forța de frânare totală a vehiculului, astfel cum este descris la litera (b) de la prezentul punct	FAF sau RAF	%	0
8	Tipul dispozitivului de fixare	Dispozitivul de fixare a ansamblului frânei în conformitate cu punctul 8.4.1.	L0-U – L0-P	-	N/A
9	Codul de identificare a discului sau tamburului	Codul etichetat de producătorul frânei pe disc/tambur		-	N/A
10	Codul de identificare a materialului de fricțiune	Codul etichetat de producătorul materialului de fricțiune pe plăcuțe/saboți		-	N/A
11	Sarcina nominală pe roată	Sarcina la ansamblul de frânare supus încercării (față sau spate) înainte de a ține seama de rezistențele la înaintarea pe drum ale vehiculului sau orice alt tip de pierderi, astfel cum sunt definită la litera (c) de la prezentul punct	sau	kg	1
12	Sarcina de încercare (sau aplicată) pe roată	Sarcina la ansamblul de frânare supus încercării (față sau spate) după contabilizarea rezistențelor la înaintarea pe drum ale vehiculului sau a oricărui alt tip de pierderi, astfel cum este definită la litera (d) de la prezentul punct	sau	kg	1
13	Raza de rulare dinamică a pneului	Raza pneului care este echivalentă cu rotațiile per distanță parcursă, astfel cum au fost publicate de producătorul pneului pentru dimensiunea specifică a pneului	rR	mm	0
14	Raza efectivă de frânare	Distanța definită la litera (e) de la prezentul punct	reff	mm	1
15	Inerția nominală a frânei	Sarcina pe roată cu o rază de girație egală cu raza de rulare dinamică a pneului, care impune frânei de serviciu aceeași energie cinetică precum în cazul vehiculului real. Aceasta este definită la litera (f) de la prezentul punct.	In	kg·m2	1
16	Inerția de încercare (sau aplicată) a frânei	Inerția nominală a frânei după scăderea forțelor de decelerare induse de rezistențele la înaintarea pe drum ale vehiculului sau de orice alt tip de pierderi, astfel cum este definită la litera (g) de la prezentul punct	It	kg·m2	1
17	Diametrul exterior maxim al discului/tamburului	Cel mai mare diametru al discului sau tamburului supus încercării	OD	mm	1
18	Masa discului	Masa discului înainte de încercare – este utilizată pentru alocarea frânei supuse încercării la o grupă de sarcină nominală pe roata față raportată la masa discului, conform descrierii de la punctul 10.	DM	kg	4
19	Numărul de pistoane pe fiecare parte	Numărul de pistoale pe o parte a etrierului de frână		-	N/A
20	Diametrul mediu (sau hidraulic) al pistonului	Diametrul pistonului frânei supuse încercării, astfel cum este definit la litera (h) de la prezentul punct		mm	2
21	Cuplul de strângere a șuruburilor de fixare a etrierului	Cuplul recomandat de strângere a șuruburilor etrierului, dacă este specificat de producătorul frânei		N·m	1
22	Cuplul de strângere a șuruburilor de montare a discului sau a tamburului pe butuc	Cuplul recomandat de strângere a șuruburilor discului/tamburului, dacă este specificat de producătorul frânei		N·m	1
23	Eficiența etrierului de frână sau a tamburului de frână	Eficiența pentru a ține seama de pierderile interne prin frecare între interfețele glisante sau cursa pistonului, dacă este specificată de producătorul frânei. Dacă nu se specifică valoarea, se utilizează 100 %	H	%	0
24	Presiunea limită	Presiunea minimă necesară pentru a depăși rezistența internă înainte de declanșarea cuplului de frânare, astfel cum este definită la punctul 3.1.19 din prezentul regulament	plimită	kPa	1
25	Limita bătăii frânei	Bătaia maximă permisă pentru disc/tambur atunci când este instalat pe dispozitivul de fixare a frânei	BRO	μm	0

La calcularea unora dintre parametrii de încercare necesari prevăzuți în tabelul A4/3, se iau în considerare următoarele considerații:

(a)

Masa de încercare a vehiculului (Mveh) este masa vehiculului în stare de funcționare (MRO) plus masa echipamentului opțional instalat al vehiculului (kg) pe care este montată frâna supusă încercării plus:

(i)	37,5 kg, ceea ce corespunde unei mase suplimentare de 0,5 pasageri, pentru vehiculele din categoria 1-1;

(ii)	25 kg plus 28 % din sarcina maximă a vehiculului (MVL), pentru vehiculele din categoria 2 cu o masă a vehiculului încărcat la maximum mai mică de 3 500 kg.

(b)

Distribuția forței de frânare (FAF sau RAF) reprezintă raportul dintre forța de frânare a fiecărei axe și forța de frânare totală a vehiculului. FAF reprezintă ponderea forței de frânare aplicate pe axa față. RAF reprezintă ponderea forței de frânare aplicate pe axa spate. Distribuția forței de frânare este exprimată în procente. Distribuția forței de frânare pentru fiecare vehicul (FAF sau RAF) este furnizată de producătorul vehiculului. Distribuția forței de frânare în conformitate cu metoda implicită din Regulamentul ONU nr. 90 se aplică numai ori de câte ori valoarea specifică a producătorului vehiculului nu este disponibilă. Aceasta corespunde unei valori de:

(i)	77 % pentru axa față și 32 % pentru axa spate pentru vehiculele din categoria M1;

(ii)	66 % pentru axa față și 39 % pentru axa spate, în cazul vehiculelor din categoria 2, cu o masă a vehiculului încărcat la maximum mai mică de 3 500 kg.

(c)

Sarcina nominală pe roată (WLn) reprezintă sarcina pe frâna supusă încercării (față sau spate) înainte de ține seama de rezistențele la înaintarea pe drum ale vehiculului sau de orice alt tip de pierderi. Aceasta depinde de masa de încercare a vehiculului și distribuția forței de frânare și se calculează pe baza ecuațiilor 8.1a și 8.1b. Sarcina nominală pe roată este utilizată pentru a calcula sarcina de încercare pe roată. În plus, aceasta este utilizată pentru a clasifica frâna supusă încercării într-o grupă de sarcină pe roata față raportată la masa discului în funcție de raportul său (

/DM) atunci când se ajustează setările de răcire, astfel cum se specifică la punctul 10.

(ecuația 8.1a)

(ecuația 8.1b)

unde:

	este sarcina nominală pe roata față, în kg, în conformitate cu tabelul A4/3;
	este sarcina nominală pe roata spate, în kg, în conformitate cu tabelul A4/3;
Mveh	este masa de încercare a vehiculului, în kg, în conformitate cu tabelul A4/3;
FAF	este distribuția forței de frânare față, în conformitate cu tabelul A4/3;
RAF	este distribuția forței de frânare spate, în conformitate cu tabelul A4/3

(d)

Sarcina de încercare (sau aplicată) pe roată (WLt) reprezintă sarcina pe frâna supusă încercării (față sau spate) după contabilizarea rezistențelor la înaintarea pe drum ale vehiculului sau a oricărui alt tip de pierderi. Aceasta depinde de sarcina nominală pe roată și se calculează pe baza ecuațiilor 8.2a și 8.2b. WLt se reduce cu 13 % în comparație cu WLn pentru a ține seama de rezistențele la înaintarea pe drum ale vehiculului în condiții reale de funcționare. WLt se aplică pe parcursul întregii încercări privind emisiile de frânare, inclusiv pe parcursul secțiunilor de reglare a răcirii, de rodaj și de măsurare a emisiilor.

(ecuația 8.2a)

(ecuația 8.2b)

(e)

Raza efectivă de frânare (reff) este, pentru frânele cu disc, distanța dintre centrul de rotație și linia mediană a pistonului (pistoanelor) etrierului atunci când acesta (acestea) este (sunt) montat(e) pe dispozitivul de fixare. În cazul unei frâne cu tambur, raza efectivă este jumătate din diametrul interior al tamburului.

(f)

Inerția nominală a frânei (In) reprezintă sarcina pe roată cu o rază de girație egală cu raza de rulare dinamică a pneului care impune frânei de serviciu aceeași energie cinetică precum în cazul vehiculului real. Aceasta depinde de sarcina nominale pe roată și de raza de rulare dinamică a pneului și se calculează potrivit ecuației 8.3:

(ecuația 8.3)

unde:

este inerția nominală a frânei, în kg·m2, în conformitate cu tabelul A4/3;

WLn

este sarcina nominală pe roată, în kg, în conformitate cu tabelul A4/3;

este raza de rulare dinamică a pneului, în m, în conformitate cu tabelul A4/3

(g)

Inerția de încercare (sau aplicată) a frânei (It) reprezintă inerția nominală a frânei după scăderea forțelor de decelerare induse de rezistențele la înaintarea pe drum ale vehiculului sau de orice alt tip de pierderi. Inerția de încercare a frânei este principala sursă de energie cinetică în timpul frânării. Aceasta depinde de inerția nominală a frânei și se calculează conform ecuației 8.4. Inerția de încercare a frânei se reduce cu 13 % în comparație cu inerția nominală a frânei pentru a ține seama de pierderile de rezistență la înaintarea pe drum ale vehiculului în condiții reale de funcționare. Inerția de încercare a frânei se aplică întregii încercări privind emisiile de frânare, secțiunii de reglarea a răcirii, de rodaj și de măsurare a emisiilor.

(ecuația 8.4)

(h)

Diametrul mediu (sau hidraulic) al pistonului (dpiston) pentru frânele cu tambur este diametrul pistonului cilindrului receptor. dpiston pentru frânele cu disc reprezintă diametrul echivalent al pistonului frânei supuse încercării. În cazul în care etrierul conține mai multe pistoane (n), instalația de încercare trebuie să determine diametrul hidraulic al pistonului utilizând diametrele individuale echivalente ale pistoanelor care acționează pe o parte a etrierului prin intermediul ecuației 8.5:

(ecuația 8.5)

8.2.

Pregătirea configurației de încercare

Înainte de începerea unei încercări privind emisiile de frânare, instalația de încercare trebuie să îndeplinească următoarele sarcini:

(a)	să verifice disponibilitatea întregii documentații de încercare, a informațiilor privind frânele, a programului de control, a capacităților dinamometrului și a condițiilor de încercare;

(b)	să actualizeze sau să încarce programul de control corespunzător, parametrii și condițiile de încercare și informațiile privind frânele în sistemul de control al dinamometrului de frână;

(c)	să instaleze discul/tamburul de frână pe suportul de încercare și pe sania suport a dinamometrului în conformitate cu specificațiile descrise la punctul 8.4.1. și să îl conecteze cu ajutorul adaptoarelor la arborele principal al dinamometrului;

(d)

să măsoare bătaia frânei (BRO) plasând vârful ceasului comparator la 10 mm distanță de marginea exterioară (DO) pe suprafața exterioară sau interioară (frâne cu disc). În cazul frânelor cu tambur, trebuie măsurată bătaia frânei prin plasarea ceasului comparator în exterior radial și la 10 mm distanță de linia mediană a suprafeței interioare a tamburului. Plăcuțele sau saboții de frână nu se montează în timpul acestei măsurători. Instalația de încercare trebuie să verifice dacă BRO este mai mică de 50 μm în timpul rotirii manuale a discului sau a tamburului instalat pe dinamometru și să finalizeze asamblarea tamburului după măsurarea BRO. Dacă piesele frânei trebuie demontate pentru a finaliza ansamblului frânei, se efectuează o măsurare de verificare pentru a demonstra bătaia corectă la ansamblul final. Dacă BRO este mai mare de 50 μm, se efectuează reglaje ale fixării frânei și/sau se inspectează piesele frânei pentru a reduce BRO la o valoare mai mică de 50 μm. În cazul în care BRO înainte de începerea încercării rămâne peste limita definită la prezentul punct, încercarea nu este validă. Instalația de încercare trebuie să raporteze bătaia (efectivă) a frânei în tabelul A4/14;

(e)

să verifice nivelurile cuplului și presiunii zero înainte de începerea unei încercări privind emisiile de frânare. Verificarea se efectuează cu pistonul (pistoanele) etrierului de frână și plăcuțele de frână complet retractate. Piesele frânei nu trebuie să atingă discul, iar sistemul de acționare hidraulică al dinamometrului trebuie să fie în stare eliberată. În această poziție, fiecare senzori de cuplu și de presiune se reglează, în conformitate cu specificațiile producătorului echipamentului, la zero sau cât mai aproape posibil de această valoare, în limitele toleranțelor definite în tabelul A4/18. Citirea se observă timp de cel puțin 30 de secunde, cu frâna staționară pentru a confirma stabilizarea. În cazul unei frâne cu tambur, instalația de încercare trebuie să efectueze acest reglaj cu ansamblul plăcuței de sprijin (cu saboții de frână) instalat, dar fără partea rotativă (tamburul) instalată.

(f)	să instaleze plăcuțele de frână sau saboții de frână și să efectueze o purjare completă a frânei pentru a elimina bulele de aer din conductele de frână care se întind de la cilindrul principal până la frână;

(g)	să efectueze o inspecție vizuală a frânei supuse încercării, a dispozitivului de fixare a frânei, a firelor termocuplurilor și a conductelor de frână hidraulică pentru a asigura traseul și conexiunile adecvate;

(h)

să se asigure că toate instrumentele sunt disponibile în conformitate cu procedura operațională standard definită de producătorii instrumentelor în ceea ce privește utilizarea și curățarea și să se asigure că toate mediile filtrante sunt disponibile în conformitate cu procedura operațională standard definită de producătorul filtrului privind condiționarea, manipularea și depozitarea filtrelor;

(i)

purjarea frânelor este importantă pentru a se asigura că nu rămân bule de aer în interiorul furtunului de frână. Instalația de încercare trebuie să efectueze acționări statice ale frânei la presiuni ale frânelor cuprinse între 300 și 3 000 kPa pentru verificarea curbei de deplasare a fluidului în vederea verificării purjării și pentru a inspecta vizual eventualele scurgeri de lichid în interiorul incintei. Pentru această operațiune, se poate utiliza un senzor de deplasare a lichidului de frână sau metode alternative de evaluare.

Etrierul și plăcuțele de frână trebuie retractate pentru a se asigura că nu există niciun contact între plăcuțe și disc (în cazul unei frâne cu tambur, se asigură că distanța dintre saboți și tambur este stabilită la valoarea nominală recomandată de producător);

(j)	să închidă incinta frânei, să pornească sistemul de climatizare și să verifice funcționarea sistemului de aer de răcire în conformitate cu specificațiile definite la punctul 7.2.;

(k)

să aplică o presiune de 2 000 kPa de trei ori (se menține presiunea timp de 2 secunde fiecare) pentru a reseta frâna (frânele cu tambur pot omite această etapă). Se efectuează măsurători la trei viteze liniare diferite (5 km/h, 50 km/h și 135 km/h) prin accelerarea la viteza țintă, menținându-se timp de 120 de secunde (la presiune de frânare zero) pentru stabilizare, iar apoi se măsoară semnalul cuplului timp de încă 30 de secunde. Măsurarea rezistenței la înaintare este media temporală a acestui semnal al cuplului pentru perioada de 30 de secunde. Se aplică un nivel al accelerării de 1 m/s2 pentru 5 km/h și de 2 m/s2 pentru celelalte două viteze țintă. Instalația de încercare trebuie să verifice dacă, în timpul ultimelor 30 de secunde ale fiecărui eveniment de rulare la viteză constantă, cuplul rezidual de frânare măsurat (astfel cum este definit la punctul 3.3.26 din prezentul regulament) nu depășește 10 N· m (excluzând cuplul absorbit de lagărele dinamometrului, dacă este cazul, care poate fi măsurat separat cu frâna neinstalată). Dacă măsurarea cuplului rezidual depășește această valoare, se repetă procedura după reverificarea BRO, a distanței dintre componentele mobile și cele staționare (inclusiv cablajul termocuplurilor), a purjării frânelor și a alinierii dispozitivului de fixare. În cazul în care cuplul rezidual măsurat pentru ansamblul frânei supus încercării depășește 10 N· m, încercarea nu este validă;

(l)	să repete primul eveniment de frânare din ciclul de frânare WLTP de zece ori pentru a verifica achiziția datelor, parametrii de încercare, inerția de încercare a frânei și funcționarea generală a sistemului;

(m)

în cazul în care debitul aerului de răcire pentru tipul de axă și de frână supus încercării nu este cunoscut, instalația de încercare trebuie să efectueze reglajele aferente la o valoare cunoscută utilizată pentru frâne similare, astfel cum se descrie la punctul 10.1.4. Se verifică dacă debitul aerului de răcire selectat respectă specificațiile definite la punctul 10. În caz contrar, se ajustează valoarea în conformitate cu instrucțiunile de la punctul 10.1.4 până la definirea valorii nominale;

(n)	să verifice dacă nivelurile emisiilor de fond înainte de încercare se încadrează în limitele acceptabile, astfel cum sunt definite la punctul 7.2.2.2.2., utilizând debitul nominal al aerului de răcire;

(o)	să verifice dacă toate instrumentele și dispozitivele pentru măsurarea emisiilor de frânare sunt activate și funcționează fără erori sau avertismente;

(p)	dacă nu apar probleme, se continuă cu secțiunile de rodaj și de măsurare a emisiilor, urmându-se procedurile definite la punctele 11 și, respectiv, 12.

Atunci când se cunoaște debitul aerului de răcire pentru tipul de axă și de frână supus încercării, instalația de încercare efectuează rodajul și măsurarea emisiilor cu piese de frână noi, și nu cu cele utilizate pentru reglarea răcirii. În acest caz, toate etapele de la prezentul punct, cu excepția literei (m), se aplică secțiunii de rodaj și de măsurare a emisiilor.

În cazul în care nu se cunoaște debitul aerului de răcire pentru tipul de axă și de frână supus încercării, instalația de încercare efectuează reglarea răcirii, aplicând toate etapele de la prezentul punct, cu excepția literelor (h), (n), (o) și (p). După reglarea debitului aerului de răcire, instalația de încercare efectuează rodajul și măsurarea emisiilor cu piese noi de frână, aplicând toate etapele de la prezentul punct, cu excepția literei (m).

8.3.

Măsurarea temperaturii frânei

Instalația de încercare trebuie să utilizeze termocupluri integrate pentru a măsura temperatura discului sau a tamburului de frână. Se aplică următoarele specificații:

(a)	se utilizează senzori de temperatură disponibili pe piață care conțin conductori nichel-crom (crom) și nichel-aluminiu (aluminiu) (termocupluri de tip K);

(b)	se utilizează termocupluri încorporate cu un interval de temperatură de măsurare cuprins între 0 °C și minimum 800 °C și o eroare maximă admisibilă (toleranță) de ± 2,2 °C sau de ± 0,75 % față de valoarea măsurată;

(c)	se utilizează termocupluri încorporate cu un vârf solid, gata asamblate pentru fixare în componentele frânei;

în plus, se aplică următoarele dispoziții pentru montarea termocuplurilor încorporate pe componentele frânei:

(d)

frâne cu disc: se amplasează termocuplul integrat pe suprafața exterioară de frecare a plăcii – cu poziționare radială la 10 mm în exterior față de centrul traiectoriei de frecare – și încastrat (0,5 ± 0.1) mm în adâncime sub suprafața discului. Pe discuri ventilate, termocuplul se așază între două vele ale plăcii discului. Figura A4/8 ilustrează instalarea corectă a termocuplurilor integrate pe discurile de frână. Simbolul „X” indică raza de contact a suprafeței discului și plăcuțelor;

(e)	frâne cu tambur: se amplasează termocuplul integrat în centrul traiectoriei de frecare, încastrat (0,5 ± 0,1) mm sub suprafața interioară a tamburului de frână. Figura A4/9 ilustrează instalarea corectă a termocuplurilor integrate pe tamburii de frână;

(f)	instalarea de termocupluri încorporate sau de alte tipuri de termocupluri pentru măsurarea temperaturii plăcuțelor de frână sau a saboților de frână în timpul încercărilor privind emisiile de particule la frânare în contextul prezentului regulament este puternic descurajată.

Figura A4/8

Instalarea schematică a termocuplurilor încorporate pentru discurile de frână

Figura A4/9

Instalarea schematică a termocuplurilor încorporate pentru tamburii de frână

Temperatura frânei trebuie raportată în fișierul cu date bazate pe timp, astfel cum este descris în tabelul A4/14. Instalația de încercare trebuie să utilizeze aceste citiri ale termocuplului pentru raportarea temperaturii frânei în toate secțiunile de încercare. De exemplu, instalația de încercare trebuie să utilizeze citirile de temperatură de la termocuplurile integrate în fișierul cu date bazate pe timp (Tbrake) pentru a verifica aplicarea corectă a temperaturii inițiale la faza individuală a ciclului de frânare WLTP, în conformitate cu specificațiile descrise la punctul 9.2.

8.4.

Poziționarea frânelor

8.4.1.

Ansamblul frânei

Poziția de instalare a ansamblului frânei definește axa de rotație a ansamblului frânei și, în același timp, amplasarea planurilor A1 și D ale incintei. Poziția corectă de instalare este ilustrată în figura A4/10 (a), unde A1 și D se intersectează perpendicular cât mai mult posibil cu axa de rotație. În același timp, ansamblul frânei se instalează pe baza unui raționament tehnic solid, asigurându-se, pe cât posibil, că grosimea discului rămâne în secțiunea centrală a planului C (hașurat), astfel cum se arată în figura A4/10 (b). Pentru frânele cu tambur, inelul de frecare al tamburului trebuie poziționat cât mai mult posibil în această secțiune centrală a planului C.

Figura A4/10

Poziția de instalare a ansamblului frânei și a etrierului (a) în raport cu planurile A1 și D, (b) în raport cu planul C

Instalația de încercare trebuie să utilizeze un dispozitiv de fixare a frânei adecvat pentru montarea ansamblului frânei prin conectarea saniei suport (partea nerotativă) la arborele dinamometrului de frână (partea rotativă). Subsistemele minime ale dispozitivului de fixare a frânei al dinamometrului includ:

(a)	componente de montare pentru atașarea dispozitivului de fixare a frânei la sania suport (nerotativă);

(b)	componente structurale pentru transferul cuplului de frânare și al forțelor de frânare către sania suport;

(c)	componente de montare pentru susținerea etrierului de frână sau a ansamblului plăcuței de sprijin pentru frânele cu tambur;

(d)	piese rotative pentru montarea discului de frână sau a tamburului de frână;

(e)	componente rotative pentru conectarea arborelui dinamometrului de frână la discul de frână sau la tamburul de frână.

Dispozitivul de fixare a ansamblului frânei trebuie să îi permită frânei să se rotească liber cu 360° cu frecare redusă și fără vibrații sau oscilații în timpul încercării. Instalația de încercare montează ansamblul frânei pe dinamometru utilizând un dispozitiv de fixare a frânei de tip universal (L0-U) sau cu tuburi (L0-P).

Dispozitivul L0-U permite atașarea directă a ansamblului frânei pe arborele de transmisie al dinamometrului, fără un butuc de roată. L0-P permite instalarea lagărului vehiculului specific. Figurile A4/11 și A4/12 ilustrează câteva exemple de scheme ale tipului de fixare pentru frânele cu disc și, respectiv, cu tambur.

Figura A4/11

Exemplu de scheme permise ale tipurilor de dispozitive de fixare pentru frânele cu disc

Figura A4/12

Exemplu de scheme permise ale tipurilor de dispozitive de fixare pentru frânele cu tambur

Se poate aplica orice variantă a acestor dispozitive de fixare (cu lagăr cu sprijin pe o singură parte, dreapta sau stânga, sau cu un lagăr cu sprijin pe ambele părți), cu condiția ca acestea să utilizeze ca referință un dispozitiv de fixare de tip L0 (și anume bază cilindrică și simetrică fără extensii sau protuberanțe suplimentare în plus față de cele necesare pentru montarea ansamblului etrierului). De exemplu, figura A4/11 ilustrează trei versiuni diferite ale unui dispozitiv de fixare L0-U: cu lagăre cu sprijin pe ambele părți, cu un lagăr cu sprijin pe o singură parte și cu ax în consolă.

Sistemele unice de montare a frânei pentru tehnologiile de frânare cu care L0-U sau L0-P nu sunt compatibile pot face obiectul unei derogări de la această cerință. În acest caz, instalația de încercare trebuie să prezinte documentația corespunzătoare care demonstrează necesitatea utilizării lor.

Instalația de încercare trebuie să instaleze configurația frânei (disc de frână și etrier sau tambur de frână) astfel încât aceasta să se rotească întotdeauna în direcția de evacuare în contextul deplasării înainte, astfel cum se arată în figura A4/13.

Figura A4/13

Reprezentare schematică a rotației discului cu vedere din partea roții (partea drumului)

Atunci când direcția fluxului aerului de răcire este de la dreapta la stânga (figura A4/13 partea stângă), discul trebuie să se rotească în sens invers acelor de ceasornic. Atunci când direcția fluxului aerului de răcire este de la stânga la dreapta (figura A4/13 partea dreaptă), discul trebuie să se rotească în sensul acelor de ceasornic. Nu sunt permise direcții alternative de rotație, iar utilizarea lor va invalida încercarea.

8.4.2.

Orientarea etrierului

Instalația de încercare trebuie să poziționeze etrierul pentru a reduce la minimum interferența potențială cu aerul de răcire care intră. Etrierul se instalează deasupra discului, cu centrul etrierului în poziția orei 12, astfel cum se ilustrează în figura A4/13, indiferent de poziția de montare pe vehicul. Alte orientări ale etrierului (de exemplu, poziția de montare a vehiculului) sau configurații nu sunt permise și invalidează încercarea. Frâna de staționare nu trebuie demontată pentru efectuarea unei încercări privind emisiile de frânare. Unitatea motor-reductor nu se demontează de pe etrierul electric al frânei de staționare sau de pe frâna cu tambur cu acționare electrică pentru a efectua o încercare privind emisiile de frânare.

Ciclul de frânare WLTP

9.1.

Informații generale

Ciclul de încercare pentru toate tipurile de frâne este ciclul de frânare WLTP bazat pe timp. Ciclul de frânare WLTP necesită controlul continuu al vitezei liniare echivalente pe dinamometrul de frână. Figura A4/14 ilustrează curba de viteză determinată în timp a ciclului de frânare WLTP.

Figura A4/14

Viteza vehiculului determinată în timp pentru ciclul de frânare WLTP și clasificarea numerelor fazelor

Pe scurt, ciclul de frânare WLTP include:

(a)	zece (10) faze individuale (fazele #1 – #10) care reprezintă condiții diferite de conducere și de frânare. Fazele sunt separate prin secțiuni de răcire. În figura A4/14, numerele fazelor sunt indicate pe axa Y din partea dreaptă;

(b)	15 826 de secunde de control al vitezei active, fără a include secțiunile de răcire dintre fazele individuale ale ciclului. Curba de viteză a ciclului de frânare WLTP este prevăzută în apendicele 1;

(c)	303 evenimente de decelerare la nivelul frânei. Principalele proprietăți ale fiecărui eveniment individual de decelerare la nivelul frânei sunt descrise în apendicele 2;

(d)	o distanță totală de 192 km, parcursă cu o viteză medie de 43,7 km/h și o viteză maximă de 132,5 km/h;

(e)	o rată de decelerare medie la nivelul frânei de 0,97 m/s2. o rată de decelerare maximă la nivelul frânei de 2,18 m/s2;

(f)	o durată de decelerare medie la nivelul frânei de 5,7 s. o durată de decelerare maximă la nivelul frânei de 15 s.

9.2.

Aplicarea ciclului de frânare WLTP

9.2.1.

Secțiunea de reglare a răcirii

Reglarea aerului de răcire pentru încercarea diferitelor frâne se efectuează utilizând faza #10 din ciclul de frânare WLTP, astfel cum este descrisă la punctul 10 din prezenta anexă. În secțiunea de reglare a răcirii, se aplică dispoziții specifice referitoare la temperatura frânei la începutul fazei #10. Instalația de încercare trebuie să parcurgă următoarele etape:

(a)	se reglează debitul aerului de răcire la valoarea nominală determinată la punctul 10;

(b)	se încălzește frâna la (40 ± 1) °C după o secvență de evenimente de frânare de la # 1 la # 7 în cadrul fazei #10 (evenimentele de frânare de la #190 la #196 atunci când se ia în considerare întregul ciclu de frânare WLTP), cu o fază ulterioară de răcire la (40 ± 1) °C;

(c)	în cazul în care temperatura țintă nu poate fi atinsă prin aplicarea secvenței descrise la litera (b), se selectează unul dintre evenimentele de frânare de la # 1 la # 7 din cadrul fazei #10 și se repetă de mai multe ori până când temperatura frânei atinge (40± 1) °C;

(d)	se începe faza #10 a ciclului de frânare WLTP la o temperatură a frânei de (40 ± 1) °C;

(e)	faza #10 a ciclului de frânare WLTP se execută fără întrerupere. Punctul 9.3.1. descrie acțiunile necesare în caz de întreruperi.

Nerespectarea dispozițiilor descrise privind temperatura frânei duce la o reglare a răcirii care nu este validă. În acest caz, instalația de încercare repetă secțiunea de reglare a răcirii cu aplicarea unui debit diferit al aerului. Aceleași piese de frână pot fi utilizate pentru repetarea secțiunii de reglare a răcirii.

9.2.2.

Secțiunea de rodaj

Secțiunea de rodaj și secțiunea ulterioară de măsurare a emisiilor se efectuează cu piese noi. Procedura de rodaj constă în cinci executări consecutive ale ciclului de frânare WLTP, astfel cum este descris la punctul 11 din prezenta anexă. Executarea corectă a fiecărui ciclu de frânare WLTP implică parcurgerea tuturor celor zece faze succesive. Dispoziții specifice referitoare la temperatura frânelor la începutul fiecărui ciclu de frânare WLTP se aplică procedurii de rodaj. Instalația de încercare trebuie să parcurgă următoarele etape:

(a)	se reglează debitul aerului de răcire la valoarea nominală pentru frâna supusă încercării, urmând procedura descrisă la punctul 10;

(b)	se începe prima executare a ciclului de frânare WLTP la o temperatură a frânei de (25 ± 5) °C;

(c)	nu se aplică secțiuni de stabilizare termică între fazele individuale ale ciclului de frânare WLTP în timpul procedurii de rodaj;

(d)	se aplică secțiuni de stabilizare termică între cele cinci repetiții ale ciclului de frânare WLTP. se începe fiecare dintre următoarele patru cicluri de frânare WLTP atunci când temperatura frânei scade la 40 °C;

(e)	în cazul în care temperatura frânei la sfârșitul ciclului anterior de frânare WLTP este cuprinsă între 30 °C și 40 °C, se începe imediat următorul ciclu de frânare WLTP, fără nicio intervenție pentru încălzirea frânei;

(f)	în cazul în care temperatura frânei la sfârșitul ciclului de frânare WLTP anterior este mai mică de 30 °C, se întrerupe secțiunea de rodaj și se identifică discrepanțele în executarea încercării sau se repetă reglarea răcirii. După rezolvarea problemei, se repetă de la început secțiunea de rodaj;

(g)	se execută cele cinci cicluri de frânare WLTP în mod consecutiv, fără întrerupere. Punctul 9.3.2. descrie acțiunile necesare în caz de întreruperi.

Pragul minim de temperatură de 30 °C specificat la prezentul punct se aplică tuturor frânelor supuse încercării. Nerespectarea dispozițiilor descrise privind temperatura frânei duce la o încercare de rodaj care nu este validă, iar instalația de încercare trebuie să repete secțiunea de rodaj. În cazul repetării procedurii de rodaj, se utilizează un nou set de piese de frână.

9.2.3.

Secțiunea de măsurare a emisiilor

Executarea corectă a ciclului de frânare WLTP implică parcurgerea succesivă a tuturor celor zece faze. Secțiunile de stabilizare termică sunt obligatorii între fazele individuale ale ciclului de frânare WLTP în timpul executării secțiunii de măsurare a emisiilor. Pentru măsurarea emisiilor, se aplică dispoziții specifice referitoare la temperatura frânei la începutul fiecărei faze a ciclului de frânare WLTP. Instalația de încercare trebuie să parcurgă următoarele etape:

(a)	se reglează debitul aerului de răcire la valoarea nominală pentru frâna supusă încercării, urmând procedura descrisă la punctul 10;

(b)	se începe faza #1 a ciclului de frânare WLTP la o temperatură a frânei de (25 ± 5) °C, fără a efectua opriri sau încetiniri de încălzire;

(c)	se aplică secțiuni de stabilizare termică între cele zece faze ale ciclului de frânare WLTP. se începe fiecare fază #2-10 de îndată ce temperatura frânei scade la 40 °C;

(d)	pentru fazele #2-10, în cazul în care temperatura frânei la sfârșitul fazei anterioare este cuprinsă între 30 °C și 40 °C, se începe imediat următoarea fază, fără nicio intervenție pentru încălzirea frânei. Pentru frânele spate, valoarea de 30 °C se reduce la 20 °C;

(e)

pentru fazele #2-10, în cazul în care temperatura frânei la sfârșitul fazei anterioare este mai mică de 30 °C (20 °C pentru frânele spate), se întrerupe încercarea privind emisiile și se identifică discrepanțele în executarea încercării sau se repetă reglarea răcirii. După rezolvarea problemei, se repetă încercarea de la începutul secțiunii de rodaj, cu un nou set de piese de frână;

(f)	ciclul de frânare WLTP se execută fără întrerupere. Punctul 9.3.3. descrie acțiunile necesare în caz de întreruperi.

(g)

în cazul dispozitivelor de filtrare activă la nivelul frânelor, instalația de încercare utilizează semnalele „presiune de frânare” și „viteza liniară” pentru a activa funcția de filtrare la momentul de începere a evenimentului de frânare, astfel cum este definit la punctul 13.1. Într-un astfel de caz, funcția de filtrare activă poate fi dezactivată până la maximum 5 secunde după momentul de încheiere a evenimentului de frânare, astfel cum este definit la punctul 13.1.

Pragul minim de temperatură de 30 °C specificat la prezentul punct se aplică tuturor frânelor. Nerespectarea dispozițiilor descrise privind temperatura frânei duce la o încercare privind emisiile care nu este validă.

9.3.

Întreruperi ale ciclului de frânare WLTP

9.3.1

Secțiunea de reglare a răcirii

În cazul în care încercarea este întreruptă (sau dinamometrul prezintă defecțiuni) în timpul secțiunii de reglare a răcirii, instalația de încercare întrerupe încercarea și repornește procedura de reglare a răcirii de la început. În acest caz, după efectuarea unei analize a datelor și a unei inspecții vizuale fără a perturba ansamblul frânei, instalația de încercare poate utiliza același ansamblu al frânei pentru a continua cu următoarea repetare a fazei #10 și pentru a finaliza secțiunea de reglare a răcirii. În cazul în care, în urma inspecției, se constată circumstanțe care pot compromite încercarea (componente slăbite, scurgere de lichid de frână, montare incorectă, vibrații excesive etc.), instalația de încercare montează un nou set de frâne și repetă procedura în conformitate cu specificațiile descrise la punctul 8.2.

9.3.2.

Secțiunea de rodaj

În cazul în care încercarea este întreruptă (sau dinamometrul prezintă defecțiuni) în timpul secțiunii de rodaj, instalația de încercare trebuie să continue rodajul de la punctul de întrerupere, luând în considerare ultima marcă temporală înregistrată în fișierul cu date bazate pe timp cu valori diferite de zero pentru parametrii de frânare. Instalația de încercare nu efectuează nicio oprire sau încetinire de încălzire pentru a ajunge la 30 °C dacă temperatura efectivă a frânei este mai mică. Instalația de încercare nu trebuie să dezasambleze piesele. În cazul în care piesele de frână sunt dezasamblate după începutul secțiunii de rodaj, acestea nu mai sunt adecvate pentru finalizarea rodajului și pentru măsurarea ulterioară a emisiilor. În acest caz, instalația de încercare le înlocuiește cu piese de frână noi și repetă procedura de rodaj de la început.

În cazul în care secțiunea de rodaj este întreruptă pentru a doua oară, instalația de încercare trebuie să declare încercarea nevalidă, să elimine piesele folosite și să utilizeze altele noi pentru a efectua o nouă încercare, care să includă secțiunea de rodaj și secțiunea privind emisiile.

9.3.3.

Secțiunea de măsurare a emisiilor

În cazul în care încercarea este întreruptă în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor (cu includerea stabilizării termice), instalația de încercare trebuie să întrerupă secțiunea de măsurare a emisiilor, să declare încercarea nevalidă, să elimine piesele folosite și să utilizeze altele noi pentru a efectua o nouă încercare, care să includă secția de rodaj și secțiunea privind emisiile.

9.4.

Verificări ale calității ciclului de frânare WLTP

Se efectuează următoarele verificări ale calității pentru a verifica executarea corectă a ciclului de frânare WLTP. O încercare validă privind emisiile trebuie să respecte toate criteriile descrise mai jos.

9.4.1.

Verificarea abaterilor de viteză

Verificarea calității abaterilor de viteză este necesară pentru a se asigura că dinamometrul de frână a executat corect curba de viteză a ciclului de frânare WLTP. O abatere de viteză are loc ori de câte ori viteza efectivă a dinamometrului se află în afara toleranțelor curbei de viteză definite de viteza prescrisă (nominală).

(a)	Toleranța superioară a vitezei: cu 2,0 km/h mai mare decât curba de viteză liniară nominală în intervalul de ± 1,0 secundă din momentul temporal dat;

(b)	Toleranță inferioară a vitezei: cu 2,0 km/h mai mică decât curba de viteză liniară nominală în intervalul de ± 1,0 secundă din momentul temporal dat;

Figura A4/15 prezintă limitele superioare și inferioare ale toleranței vitezei, astfel cum sunt aplicate în ciclul de frânare WLTP.

Figura A4/15

Limitele de toleranță pentru abaterile de viteză în timpul ciclului de frânare WLTP

(c)	în timpul secțiunii de reglare a răcirii, numărul de abateri de viteză nu trebuie să depășească 158 pentru fiecare fază completă #10 a ciclului de frânare WLTP. Această valoare corespunde unui procent de 3 % din durata fazei #10;

(d)	în timpul secțiunii de rodaj, numărul de abateri de viteză nu trebuie să depășească 475 pentru fiecare ciclu complet de frânare WLTP. Această valoare corespunde unui procent de 3 % din durata ciclului de frânare WLTP și se aplică tuturor celor cinci repetiții ale ciclului de frânare WLTP;

(e)	în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor, numărul de abateri de viteză nu trebuie să depășească 475 pentru fiecare ciclu complet de frânare WLTP. Această valoare corespunde unui procent de 3 % din durata ciclului de frânare WLTP. Secțiunile de stabilizare termică nu se includ în calcul;

(f)

se calculează și se raportează numărul de abateri de viteză în toate secțiunile, astfel cum sunt definite în tabelul A4/14. Calculul abaterilor de viteză trebuie să includă toate tipurile de evenimente (staționare, accelerare, rulare la viteză constantă și decelerare), însă nu și secțiunile de stabilizare termică;

(g)

neparcurgerea fazei #10 a ciclului de frânare WLTP în timpul secțiunii de reglare a răcirii sau al întregului ciclu de frânare WLTP în timpul secțiunilor de rodaj și de măsurare a emisiilor în limitele toleranțelor vitezei definite la prezentul punct conduce la o încercare nevalidă a emisiilor de frânare.

9.4.2.

Numărul de evenimente de decelerare

Această verificare a calității examinează numărul de evenimente de frânare executate. Este necesar să se asigure că toate cele 303 evenimente de frânare din ciclul de frânare WLTP au fost aplicate în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Nerespectarea acestui criteriu are loc ori de câte ori numărul efectiv de evenimente de frânare aplicate nu este egal cu valoarea nominală (și anume 303).

Instalația de încercare trebuie să verifice numărul de evenimente de frânare aplicate, astfel cum sunt definite în tabelul A4/14. Parametrii „durata opririi” și „rata de decelerare – valoare medie în raport cu distanța” trebuie verificați încrucișat, fiind necesar, de asemenea, să se verifice dacă ambele includ 303 valori numerice care nu sunt egale cu zero corespunzătoare celor 303 evenimente de frânare din ciclul de frânare WLTP.

Această verificare a calității se aplică numai secțiunii de măsurare a emisiilor. Neexecutarea celor 303 evenimente de frânare ale ciclului de frânare WLTP în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor, astfel cum este definită la prezentul punct, conduce la o încercare nevalidă.

9.4.3.

Disiparea energiei cinetice

Verificarea privind disiparea energiei cinetice este necesară pentru a asigura aplicarea cantității corecte de lucru mecanic de frecare specific (wf) în timpul executării ciclului de frânare WLTP. De asemenea, aceasta este o verificare suplimentară a calității privind calculul și aplicarea corecte ale altor parametri de intrare (de exemplu, inerția de încercare a frânei). Această verificare a calității se aplică tuturor frânelor montate pe vehicule care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Parametrii vehiculului prototip al familiei de emisii a ansamblului de frânare se utilizează pentru calcule la încercarea frânării fără fricțiune.

O abatere în legătură cu verificarea calității privind disiparea energiei cinetice are loc ori de câte ori suma lucrului mecanic de frecare specific calculat pentru toate evenimentele de frânare pe parcursul fazei #10 a ciclului de frânare WLTP (pentru secțiunea de reglare a răcirii) și a întregului ciclu de frânare WLTP (pentru secțiunea de rodaj sau de măsurare a emisiilor) se află în afara toleranțelor definite:

(a)	toleranța superioară a lucrului mecanic de frecare specific – faza #10: o valoare cu 278 j/kg mai mare decât valoarea nominală a lucrului mecanic de frecare specific de 5 557 J/kg. Astfel, toleranța superioară a lucrului mecanic de frecare specific este de 5 835 J/kg;

(b)	toleranța inferioară a lucrului mecanic de frecare specific – faza #10: o valoare cu 278 j/kg mai mică decât valoarea nominală a lucrului mecanic de frecare specific de 5 557 J/kg. Astfel, toleranța inferioară a lucrului mecanic de frecare specific este de 5 279 J/kg;

(c)	toleranța superioară a lucrului mecanic de frecare specific – ciclul de frânare WLTP: o valoare cu 799 j/kg mai mare decât valoarea nominală a lucrului mecanic de frecare specific de 15 986 J/kg. Astfel, toleranța superioară a lucrului mecanic de frecare specific este de 16 785 J/kg;

(d)	toleranța inferioară a lucrului mecanic de frecare specific – ciclul de frânare WLTP: o valoare cu 799 j/kg mai mică decât valoarea nominală a lucrului mecanic de frecare specific de 15 986 J/kg. Astfel, toleranța inferioară a lucrului mecanic de frecare specific este de 15 187 J/kg;

(e)	în timpul secțiunii de reglare a răcirii, lucrul mecanic specific calculat pe durata fazei #10 trebuie să se situeze între 5 279 J/kg și 5 835 J/kg. Aceasta îi corespunde unei valori de ± 5 % din valoarea nominală;

(f)	în timpul secțiunii de rodaj, lucrul mecanic specific calculat pe durata ciclului de frânare WLTP trebuie să se situeze între 15 187 J/kg și 16 785 J/kg. Aceasta îi corespunde unei valori de ± 5 % din valoarea nominală și se aplică tuturor celor cinci repetiții ale ciclului de frânare WLTP;

(g)

în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor, lucrul mecanic de frecare specific calculat pe durata ciclului de frânare WLTP trebuie să se situeze între 15 187 J/kg și 16 785 J/kg. Aceasta îi corespunde unei valori de ± 5 % din valoarea nominală. Secțiunile de stabilizare termică nu se includ în calcul;

(h)

instalația de încercare calculează lucrul mecanic de frecare specific pentru fiecare eveniment de frânare utilizând semnalul cuplului efectiv rapid și semnalul vitezei de rotație rapide ale sistemului de încercare. Integrarea trebuie să înceapă cu 1,0 s înainte ca evenimentul de decelerare la nivelul frânei să înceapă până la 1,0 s după ce s-a încheiat evenimentul de decelerare la nivelul frânei în conformitate cu ecuația 9.1:

(ecuația 9.1)

unde:

wf,n	este lucrul mecanic de frecare specific al celui de al n-lea eveniment de decelerare la nivelul frânei, în J/kg;
WLt	este sarcina de încercare (sau sarcina aplicată) pe roată, în kg, în conformitate cu tabelul A4/3;
tstart,nom,n	este momentul de începere al celui de al n-lea eveniment de decelerare nominală la nivelul frânei, în s;
tend,nom, n	este momentul de încheiere al celui de al n-lea eveniment de decelerare nominală la nivelul frânei, în s;
f(t)	este semnalul vitezei de rotație rapide, în 1/min;
τbrake	este semnalul cuplului de frânare rapid, în N·m;

Atât momentul de începere a evenimentului de decelerare la nivelul frânei, cât și momentul de încheiere a evenimentului de decelerare la nivelul frânei pentru fiecare eveniment sunt identificate pe baza vitezei liniare nominale rapide. Accelerarea se calculează pe baza vitezei nominale rapide. Un eveniment specific de frânare începe în primul moment în care această valoare a accelerării depășește 0,25 m/s2 și se încheie în primul moment în care această valoare a accelerării scade sub 0,25 m/s2.

(i)

ecuația 9.1 furnizează lucrul mecanic de frecare specific pentru fiecare dintre cele 114 și 303 evenimente de frânare din încercarea #10, respectiv, din ciclul de frânare WLTP. Instalația de încercare trebuie să calculeze lucrul mecanic de frecare specific total prin însumarea lucrului mecanic de frecare specific calculat din evenimentele de frânare individuale. Lucrul mecanic de frecare specific total se compară cu valoarea prescrisă (nominală) a lucrului mecanic de frecare specific, astfel cum se descrie la literele (a)-(c) de la prezentul punct;

(j)	nefinalizarea vreuneia dintre secțiunile de încercare privind emisiile de frânare cu un lucru mecanic de frecare specific total situat în limitele de toleranță definite la prezentul punct conduce la o încercare care nu este validă.

10.

Reglarea debitului aerului de răcire

Diferite sisteme de încercare pot încorpora diferite combinații de proiectare și de dimensiuni ale incintei frânei, de niveluri ale debitului aerului sau ale vitezei aerului, precum și de configurații și geometrii ale sistemului de conducte. Prezentul punct stabilește metodologia adecvată de reglare a vitezei fluxului de aer pentru a asigura regimuri termice de frânare comparabile în toate instalațiile de încercare.

10.1.

Descrierea metodei

10.1.1.

Definirea grupelor de ansambluri ale frânelor și a parametrilor de verificare

Pentru a determina debitul aerului de răcire adecvat pentru frâna supusă încercării, instalația de încercare trebuie să clasifice mai întâi frâna într-o grupă de sarcină nominală pe roata față (WLn-f) raportată la masa discului sau a tamburului (DM) (în cazul în care se utilizează un tambur pentru frâna față) potrivit valorii raportului său (WLn-f/DM).

Raportul WLn-f/DM se calculează împărțind WLn-f (kg) la masa discului sau a tamburului (în cazul în care se utilizează un tambur pentru frâna față) înainte de încercare (kg). Instalația de încercare trebuie să determine WLn-f în conformitate cu specificațiile descrise la punctul 8.1. litera (c).

Sunt definite patru grupe diferite pe baza raportului WLn-f/DM: grupa 1 cu WLn-f/DM ≤ 45; grupa 2 cu 45 < WLn-f/DM ≤ 65; grupa 3 cu 65 < WLn-f/DM ≤ 85; grupa 4 cu WLn-f/DM > 85.

Instalația de încercare aplică sarcina de încercare pe roată (WLt) descrisă la punctul 8.1. litera (d) – și nu sarcina nominală pe roată (WLn) – în timpul executării tuturor secțiunilor încercării privind emisiile de frânare.

Au fost definiți trei parametri de verificare pentru reglarea aerului de răcire al frânei supuse încercării. Valorile țintă și toleranțele admise pentru acești parametri diferă pentru fiecare grupă WLn-f/DM. Instalația de încercare trebuie să utilizeze următorii parametri ca referință în raport cu care se compară rezultatele încercării de reglare a răcirii:

(a)	temperatura medie a frânei în timpul fazei #10 din ciclul de frânare WLTP (ABT);

(b)	temperatura inițială medie a frânei pentru șase evenimente de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP (IBT);

(c)	temperatura finală medie a frânei pentru șase evenimente de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP (FBT).

Evenimentele de frânare menționate la literele (b) și (c) de la prezentul punct sunt #46, #101, #102, #103, #104 și #106 din faza #10. Detaliile evenimentelor de frânare vizate sunt specificate în tabelul A4/4, Atunci când se ia în considerare întregul ciclu de frânare WLTP, numerele secvențiale corespunzătoare evenimentelor de frânare sunt #235, #290, #291, #292, #293 și #295.

Tabelul A4/4

Evenimente de frânare specifice din faza #10 a ciclului de frânare WLTP

Parametru	Unitate	Eveniment de decelerare
Parametru	Unitate	#46	#101	#102	#103	#104	#106
Momentul de începere	s	2 088	4 438	4 459	4494	4 522	4 903
Momentul de încheiere	s	2 092	4 447	4 467	4 503	4 529	4 918
Durata frânării	s	4,0	9,0	8,0	9,0	7,0	15,0
Viteza inițială	km/h	97,4	112,0	68,2	80,9	73,4	132,5
Viteza finală	km/h	82,7	56,1	12,0	35,3	39,3	34,0

10.1.2.

Verificarea parametrilor și a toleranțelor pentru temperatura frânei

Valorile țintă și toleranțele corespunzătoare pentru cei trei parametri de verificare sunt indicate în tabelul A4/5

Tabelul A4/5

Indicatori de temperatură impliciți și toleranțe implicite pentru frâne în timpul fazei #10 a ciclului de frânare WLTP

Grupă	ABT [A1]	IBT [A2] ± toleranță	FBT [A3] ± toleranță
WLn-f/DM ≤ 45	≥ 50 °C	65 ± 25 °C	95 ± 35 °C
45 < WLn-f/DM ≤ 65	≥ 55 °C	75 ± 25 °C	115 ± 35 °C
65 < WLn-f/DM ≤ 85	≥ 60 °C	85 ± 25 °C	130 ± 35 °C
WLn-f/DM > 85	≥ 65 °C	95 ± 25 °C	150 ± 35 °C

(a)

Valorile țintă și toleranțele corespunzătoare pentru cei trei parametri de verificare se aplică tuturor tipurilor de frâne față montate pe toate tipurile de vehicule care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, cu excepția frânelor cu disc carbon-ceramic. Pentru frânele cu disc carbon-ceramic, se aplică indicatorii de temperatură impliciți; cu toate acestea, indicatorii de temperatură ABT [A1] sunt reduși cu 15 °C, iar toleranțele de la limita inferioară a regimului de temperatură sunt extinse la -40 °C pentru IBT [A2] și la -50 °C pentru FBT [3];

(b)

pentru frânele cu disc spate, se aplică debitul nominal (sau setat) al aerului de răcire definit pentru acționarea corespunzătoare a frânei față (și anume aceleași date privind vehiculul). În acest caz, alocarea frânei într-o grupă WLn-f/DM descrisă la punctul 10.1.1. se efectuează utilizând datele frânei din față;

(c)

pentru frânele cu tambur spate, se aplică debitul nominal (sau setat) al aerului de răcire definit pentru acționarea corespunzătoare a frânei față (și anume aceleași date privind vehiculul). În acest caz, alocarea frânei într-o grupă WLn-f/DM descrisă la punctul 10.1.1. se efectuează utilizând datele frânei din față.

10.1.3.

Calculul parametrilor de verificare și criteriile de acceptare

Odată ce frâna este încadrată în grupa WLn-f/DM conform punctului 10.1.1., instalația de încercare trebuie să execute faza #10 a ciclului de frânare WLTP cu piese de frână noi pentru a obține valorile parametrilor de verificare în vederea completării celulelor din tabelul A4/6. Instalația de încercare trebuie să aplice WLt-f, astfel cum este definită la punctul 8.1. litera (d), pentru a desfășura reglarea aerului de răcire în conformitate cu punctul 10.1.4. Valorile măsurate pentru parametrii de verificare se calculează utilizând fișierele raportului de încercare generat, după cum urmează:

(a)

temperatura medie a frânei în timpul fazei #10 a ciclului de frânare WLTP (ABT):

(i)	valoarea țintă (A1) depinde de grupa WLn-f/DM și este definită în tabelul A4/5;

(ii)	valoarea măsurată (B1) se calculează din fișierul cu date bazate pe timp al încercării privind emisiile de frânare, astfel cum este definită în tabelul A4/14;

(iii)

B1 este egală cu toate valorile înregistrate ale temperaturii frânei corespunzătoare întregii durate a fazei #10 (5 272 s);

(b)

temperatura inițială medie a frânei în cazul unor evenimente de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP (IBT):

(i)	valoarea țintă (A2) și toleranțele depind de grupa WLn-f/DM și sunt definite în tabelul A4/5;

(ii)	valoarea măsurată (B2) se calculează din fișierul cu date bazate pe evenimente al încercării privind emisiile de frânare, astfel cum este definită în tabelul A4/14;

(iii)

B2 este egală cu valoarea medie a temperaturii pentru valorile IBT individuale înregistrate pentru fiecare dintre cele șase evenimente de frânare selectate descrise în tabelul A4/4. Instalația de încercare trebuie să calculeze B2 în conformitate cu ecuația 10.1.

(ecuația 10.1)

unde:

B2	este IBT medie a evenimentelor de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Y1	este IBT a evenimentului de frânare #46 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Y2	este IBT a evenimentului de frânare #101 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Y3	este IBT a evenimentului de frânare #102 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Y4	este IBT a evenimentului de frânare #103 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Y5	este IBT a evenimentului de frânare #104 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Y6	este IBT a evenimentului de frânare #106 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;

(c)

temperatura finală medie a frânei pentru șase evenimente de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP (FBT):

(i)	valoarea țintă (A3) și toleranțele depind de grupa WLn-f/DM și sunt definite în tabelul A4/5;

(ii)	valoarea măsurată (B3) se calculează din fișierul cu date bazate pe evenimente al încercării privind emisiile de frânare, astfel cum este definită în tabelul A4/14;

(iii)

B3 este egală cu valoarea medie a temperaturii pentru valorile FBT individuale înregistrate pentru fiecare dintre cele șase evenimente de frânare selectate descrise în tabelul A4/4. Instalația de încercare trebuie să calculeze B3 în conformitate cu ecuația 10.2.

(ecuația 10.2)

unde:

B3	este FBT medie a evenimentelor de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Z1	este FBT a evenimentului de frânare #46 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Z2	este FBT a evenimentului de frânare #101 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Z3	este FBT a evenimentului de frânare #102 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Z4	este FBT a evenimentului de frânare #103 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Z5	este FBT a evenimentului de frânare #104 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
Z6	este FBT a evenimentului de frânare #106 din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C.

După efectuarea încercării de reglare a răcirii cu debitul aerului selectat, instalația de încercare trebuie să compare valorile înregistrate ale temperaturii parametrilor de verificare cu valorile țintă corespunzătoare definite în tabelul A4/5. Diferența dintre valorile țintă și rezultatele încercării pentru parametrii de verificare a temperaturii se calculează în conformitate cu ecuațiile 10.3, 10.4 și 10.5:

(ecuația 10.3)

unde:

C1	este diferența în ceea ce privește valorile medii ale temperaturii frânei în timpul fazei #10 din ciclul de frânare WLTP, în °C;
B1	este ABT măsurată pe parcursul fazei #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
A1	este ABT țintă pe parcursul fazei #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C, în conformitate cu tabelul A4/5;

(ecuația 10.4)

unde:

C2	este diferența absolută în ceea ce privește IBT medie a evenimentelor selectate, în °C;
B2	este IBT medie a evenimentelor de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
A2	este IBT țintă a evenimentelor de frânare selectate pentru faza #10, în °C, în conformitate cu tabelul A4/5;

(ecuația 10.5)

unde:

C3	este diferența absolută în ceea ce privește FBT medie a evenimentelor selectate, în °C;
B3	este FBT medie a evenimentelor de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP, în °C;
A3	este FBT țintă a evenimentelor de frânare selectate pentru faza #10, în °C, în conformitate cu tabelul A4/5.

Instalația de încercare trebuie să compare rezultatele obținute cu criteriile de acceptare indicate în tabelul A4/6.

Tabelul A4/6

Calcularea indicatorilor de temperatură a frânei și a criteriilor de acceptare în timpul încercării #10

Eveniment din faza #10	Indicator	Temperatura țintă	Temperatura încercării de reglare a răcirii	Diferență	Criterii de acceptare
–	ABT	A1	B1	C1 în conformitate cu ecuația 10.3	C1 ≥ 0 °C
–	IBT medie	A2	B2 în conformitate cu ecuația 10.1	C2 în conformitate cu ecuația 10.4	C2 ≤ 25 °C
#46			Y1	N/A	N/A
#101			Y2
#102			Y3
#103			Y4
#104			Y5
#106			Y6
–	FBT medie	A3	B3 în conformitate cu ecuația 10.2	C3 în conformitate cu ecuația 10.5	C3 ≤ 35 °C
#46			Z1	N/A	N/A
#101			Z2
#102			Z3
#103			Z4
#104			Z5
#106			Z6

(d)

toate cele trei criterii trebuie îndeplinite pentru finalizarea cu succes a secțiunii de reglare a debitului aerului de răcire. În cazul în care încercarea de reglare a răcirii nu îndeplinește toți indicatorii din tabelul A4/5, instalația de încercare trebuie să repete procedura de reglare a debitului aerului de răcire în consecință. În cazul în care mai multe debite ale aerului de răcire îndeplinesc cerințele pentru toți indicatorii din tabelul A4/5, instalația de încercare trebuie să selecteze debitul aerului de răcire care este mai apropiat de 950 Nm3/h și care îndeplinește toate cerințele definite pentru eșantionarea izocinetică la punctul 12;

(e)

în cazul în care nu există un debit al aerului de răcire adecvat care să îndeplinească toți cei trei indicatori specificați în tabelul A4/5, instalația de încercare trebuie să selecteze un debit al aerului de răcire adecvat care să asigure îndeplinirea criteriilor acceptabile pentru cel puțin doi parametri, unul dintre aceștia fiind întotdeauna temperatura medie a fazei #10 (ABT). În acest caz, dacă temperatura măsurată a frânei pentru indicatorul neconform (IBT sau FBT) este mai mică decât valoarea pragului inferior specificată în tabelul A4/5, instalația de încercare trebuie să demonstreze că a fost efectuată o încercare cu debitul operațional minim al sistemului. În cazul în care temperatura măsurată a frânei pentru indicatorul neconform (IBT sau FBT) este mai mare decât valoarea pragului superior specificată în tabelul A4/5, instalația de încercare trebuie să demonstreze că a fost efectuată o încercare cu debitul operațional maxim al sistemului. Fișierul cu date bazate pe evenimente și fișierul cu date bazate pe timp corespunzătoare încercărilor nereușite de reglare a răcirii se includ în rezultatele încercării;

(f)

În cazul în care se aplică debitul operațional maxim și atât IBT, cât și FBT sunt mai mari decât valorile pragurilor superioare specificate în tabelul A4/5, instalația de încercare trebuie să efectueze secțiunea de rodaj și de măsurare a emisiilor aplicând debitul operațional maxim al sistemului. În acest caz, datele de raportare includ valorile ABT, IBT și FBT derivate din secțiunea de reglare a răcirii cu aplicarea debitului operațional maxim. Fișierul cu date bazate pe evenimente și fișierul cu date bazate pe timp corespunzătoare se includ în rezultatele încercării. În cazul în care se aplică debitul operațional minim și atât IBT, cât și FBT se situează sub valorile pragurilor inferioare specificate în tabelul A4/5, instalația de încercare trebuie să efectueze secțiunea de rodaj și de măsurare a emisiilor aplicând debitul operațional minim al sistemului. În acest caz, datele de raportare includ valorile ABT, IBT și FBT derivate din secțiunea de reglare a răcirii cu aplicarea debitului operațional minim. Fișierul cu date bazate pe evenimente și fișierul cu date bazate pe timp corespunzătoare se includ în rezultatele încercării;

(g)	în cazul în care se aplică debitul operațional minim și toți cei trei indicatori de temperatură sunt sub valorile pragurilor inferioare specificate în tabelul A4/5, se consideră că reglarea aerului de răcire nu este validă.

10.1.4.

Încercarea pe dinamometrul de frână pentru reglarea debitului aerului de răcire

Instalația de încercare utilizează axa față pentru a determina debitul aerului de răcire pentru ambele axe, indiferent de tipul sau dimensiunea frânei montate pe axa spate. Instalația de încercare trebuie să parcurgă următoarele etape pentru a regla debitul aerului de răcire la încercarea unei frâne pentru prima dată pe un dinamometru dat pentru un vehicul dat:

(a)	se respectă specificațiile de pregătire a configurației de încercare descrise la punctul 8.2;

(b)	debitul aerului de răcire se reglează la o valoare cunoscută utilizată pentru frâne similare. În absența unei referințe utile, se utilizează 950 Nm3/h pentru începerea încercării;

(c)	se execută o dată faza #10 a ciclului de frânare WLTP, operațiunile începând la o temperatură a frânei de 40 °C; frâna se încălzește la 40 °C urmându-se instrucțiunile de la punctul 9.2.1.;

(d)	calculele se efectuează utilizând punctul 10.1.3 și se evaluează rezultatele și abaterile pentru parametrii țintă;

(e)

dacă încercarea îndeplinește toți indicatorii din tabelul A4/5, se finalizează procesul și se pregătește raportul de încercare în conformitate cu specificațiile descrise la punctul 13. În acest caz, debitul aerului de răcire utilizat la litera (b) este definit ca debitul nominal al aerului pentru frâna dată (Qset);

(f)

în cazul frânelor față, se continuă cu secțiunile următoare ale încercării privind emisiile de frânare, asigurând aplicarea acelorași setări ale dinamometrului ca în procedura de reglare a răcirii. Instalația de încercare trebuie să utilizeze un set nou de piese de frână pentru a efectua încercarea privind rodajul și emisiile. Instalația de încercare poate utiliza același etrier ca în secțiunea de reglare a aerului de răcire atât pentru secțiunea de rodaj, cât și pentru secțiunea de încercare privind emisiile;

(g)

în cazul frânelor spate, se trece la secțiunile următoare ale încercării privind emisiile de frânare, asigurând aplicarea setărilor corespunzătoare ale dinamometrului pentru axa spate. Debitul necesar al aerului de răcire trebuie să aibă aceeași valoare precum cea determinată pentru frâna de pe axa față a vehiculului corespunzător. În cazul în care diferite debite ale aerului de răcire pentru axa față îndeplinesc cerințele pentru toți indicatorii din tabelul A4/5, instalația de încercare trebuie să selecteze debitul aerului de răcire care este mai apropiat de 950 Nm3/h și care îndeplinește toate cerințele definite pentru eșantionarea izocinetică la punctul 12;

(h)

în cazul în care încercarea nu îndeplinește toți indicatorii din tabelul A4/5, se utilizează un raționament tehnic solid pentru a determina un nou nivel al debitului aerului de răcire și se repetă procesul din etapa (a). Același set de frâne poate fi utilizat pentru repetarea secțiunii de reglare a debitului aerului de răcire; cu toate acestea, el trebuie întotdeauna înlocuit cu piese noi pentru secțiunea de rodaj și secțiunea de măsurare a emisiilor.

11.

Secțiunea de rodaj

Procedura de rodaj este necesară pentru a precondiționa în mod corespunzător ansamblul frânei și pentru a-i stabiliza comportamentul în materie de emisii înainte de măsurarea emisiilor. Procedura de rodaj se efectuează cu piese de frână complet noi.

11.1.

Frânele față

Instalația de încercare efectuează procedura de rodaj pentru toate tipurile de frâne montate pe axa față a vehiculelor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament în conformitate cu specificațiile descrise mai jos:

(a)	se reglează debitul aerului de răcire în conformitate cu setările de răcire pentru frâna supusă încercării, astfel cum se specifică la punctul 10.1.;

(b)	se definesc toți parametrii de încercare relevanți și toate setările relevante ale dinamometrului (sarcina de încercare pe roată, inerția de încercare a frânei etc.) la fel ca în secțiunea de reglare a răcirii și în secțiunea de măsurare a emisiilor;

(c)	se execută cinci repetiții ale ciclului de frânare WLTP pentru rodajul complet al frânei față supusă încercării;

(d)	cele cinci cicluri de frânare WLTP trebuie executate consecutiv, fără întrerupere. În cazul în care încercarea este întreruptă în timpul secțiunii de rodaj, instalația de încercare trebuie să respecte instrucțiunile definite la punctul 9.3.2;

(e)

se efectuează fiecare repetare a ciclului de frânare WLTP fără aplicarea secțiunilor de stabilizare termică între fazele individuale ale ciclului de frânare WLTP. Secțiunile de stabilizare termică se aplică numai între cele cinci repetiții ale ciclului de frânare WLTP (și anume între faza #10 a unui anumit ciclu de frânare WLTP și faza #1 a următorului ciclu de frânare WLTP);

(f)	se începe primul ciclu de frânare WLTP din secțiunea de rodaj la o temperatură a frânei de (23 ± 5) °C; se încep următoarele patru repetiții ale ciclului de frânare WLTP în conformitate cu dispozițiile privind temperatura descrise la punctul 9.2.2.;

(g)

se efectuează secțiunea de rodaj pe același dinamometru precum cel utilizat pentru secțiunea de măsurare a emisiilor. piesele de frână nu se dezasamblează între cele două secțiuni ale încercării pentru a evita modificarea punctelor de contact. În cazul în care componentele frânei sunt dezasamblate după începerea procedurii de rodaj, acestea nu mai sunt adecvate pentru finalizarea rodajului și a măsurătorilor emisiilor. În acest caz, instalația de încercare le înlocuiește cu piese de frână noi și repetă procedura de rodaj de la început.

Nerespectarea oricăreia dintre dispozițiile descrise la prezentul punct conduce la o procedură de rodaj care nu este validă. Într-un astfel de caz, nu este posibil să se continue cu secțiunea de măsurare a emisiilor. Instalația de încercare trebuie să efectueze procedura de rodaj de la început, utilizând piese de frână noi.

11.2.

Frânele spate

Instalația de încercare efectuează procedura de rodaj pentru toate tipurile de frâne montate pe axa spate a vehiculelor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament în conformitate cu specificațiile descrise mai jos:

(a)

se utilizează debitul aerului de răcire în conformitate cu reglarea setărilor de răcire pentru frâna față corespunzătoare, astfel cum se specifică la punctul 10.1.; În cazul mai multor debite ale aerului conforme, se selectează debitul aerului care este mai apropiat de 950 Nm3/h în conformitate cu punctul 10.1.4. litera (g);

(b)	se definesc toți parametrii de încercare relevanți și toate setările relevante ale dinamometrului (sarcina de încercare pe roată, inerția de încercare a frânei etc.) pentru axa spate și se utilizează aceiași parametri în secțiunea de măsurare a emisiilor;

(c)	se aplică cinci repetiții ale ciclului de frânare WLTP pentru rodajul complet al frânei spate supuse încercării;

(d)	cele cinci cicluri de frânare WLTP trebuie executate consecutiv, fără întrerupere. În cazul în care încercarea este întreruptă în timpul secțiunii de rodaj, instalația de încercare trebuie să respecte instrucțiunile definite la punctul 9.3.2;

(e)

(f)	se începe primul ciclu de frânare WLTP din secțiunea de rodaj la o temperatură a frânei de (23 ± 5) °C; se încep următoarele patru repetiții ale ciclului de frânare WLTP, cu respectarea dispozițiilor privind temperatura descrise la punctul 9.2.2.;

(g)

12.

Secțiunea de măsurare a emisiilor

12.1.

Măsurarea masei particulelor în suspensie

Prezentul punct descrie specificațiile pentru măsurarea emisiilor de particule în suspensie (PM) în timpul unei încercări privind emisiile de frânare. Sistemul de eșantionare a PM permite cuantificarea masei PM generate de frână în timpul încercării. Emisiile de PM și parametrii din încercare furnizează factorii de emisie pentru frâna supusă încercării, în masă pe unitate de distanță parcursă. Sistemul de încercare măsoară gravimetric emisiile de PM10 și PM2,5 ale frânelor, utilizând un sistem separat de eșantionare pentru fiecare diametru de separare (2,5 μm și 10 μm). Fiecare sistem de eșantionare a PM este alcătuit din următoarele elemente:

(a)	o sondă de eșantionare a PM situată în tunel. Specificațiile pentru proiectarea sondei de eșantionare a PM sunt descrise la punctul 12.1.1.2.;

(b)	o duză de eșantionare corespunzătoare instalată la vârful sondei de eșantionare a PM. Specificațiile pentru proiectarea duzei sunt descrise la punctul 12.1.1.3.;

(c)	un ciclon aplicat ca dispozitiv de separare a PM. Specificațiile pentru ciclon sunt descrise la punctul 12.1.2.1.;

(d)	o conductă de eșantionare a particulelor pentru transferul aerosolului din dispozitivul de separare a particulelor în suportul filtrului. Specificațiile pentru proiectarea conductei de eșantionare sunt descrise la punctul 12.1.2.2.;

(e)	un filtru plasat în interiorul suportului filtrului pentru a colecta particulele în suspensie. Specificațiile pentru suportul filtrului sunt descrise la punctul 12.1.3.1.

(f)	una sau mai multe pompe cu mijloace de control al debitului în timp real și senzorii corespunzători. Specificațiile pentru debitul de eșantionare sunt descrise la punctul 12.1.2.3.

În general, configurația (piesele și conexiunile separate) trebuie să fie fabricate din materiale conductoare de electricitate care nu reacționează cu particulele de frână și legate la pământ pentru a evita efectele electrice/electrostatice. Figura A4/16 include o configurație orientativă a unității de eșantionare a PM. Poziționarea și dimensiunile diferitelor elemente sunt furnizate în scopuri ilustrative; prin urmare, nu este necesară respectarea exactă a figurii.

Figura A4/16

Configurație orientativă a sistemului de eșantionare a PM

1 – Planul de eșantionare. 2 – Duza de eșantionare. 3 – Sonda de eșantionare a PM. 4 – Separator ciclonic pentru PM. 5 – Conducta de eșantionare a PM. 6 – Suportul filtrului (filtrelor) de PM. 7 – Filtrul de eșantionare a PM. 8 – Măsurarea masei sau a debitului volumetric. 9 – Pompă. 10 – Regulator de debit

12.1.1.

Extracția particulelor în suspensie

12.1.1.1.

Planul de eșantionare

Proiectarea planului de eșantionare trebuie să respecte specificațiile descrise la punctul 7.6. Următoarele dispoziții suplimentare se aplică planului de eșantionare pentru instalarea sondelor de eșantionare a PM:

(a)	se aplică două sonde de eșantionare cu duzele de eșantionare corespunzătoare pentru măsurătorile PM, una pentru PM2,5 și una pentru PM10. Punctele albe din figura A4/7 indică sondele de eșantionare a PM;

(b)	se poziționează cele două sonde de eșantionare a PM (PM2,5 și PM10) în același plan orizontal în partea inferioară a tunelului, astfel cum se arată în figura A4/7;

(c)	nu se utilizează dispozitive de divizare a fluxului pentru măsurarea PM niciunde în sistemul de eșantionare și măsurare.

12.1.1.2.

Sondele de eșantionare a PM

Se utilizează sonde de eșantionare adecvate pentru transportul aerosolului din tunel către dispozitivul de separare. Sondele de eșantionare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de proiectare:

(a)	sondele trebuie să fie proiectate în mod corespunzător pentru a reduce la minimum pierderile de particule de la vârful duzei până la dispozitivul de separare;

(b)

sondele trebuie să fie realizate din materiale conductoare de electricitate care să nu reacționeze cu particulele de frână. Sondele trebuie legate la pământ pentru a evita efectele electrice/electrostatice. Sondele trebuie să fie fabricate din oțel inoxidabil cu un finisaj electropolizat (sau echivalent) în interior pentru a obține o suprafață ultra-curată și ultra-fină;

(c)	sondele trebuie să aibă un diametru interior constant (dp) de cel puțin 10 mm și un diametru interior maxim de 18 mm și să asigure un flux laminar (10 mm ≤ dp ≤ 18 mm);

(d)

sondele de eșantionare trebuie să fie proiectate astfel încât să aibă în vedere cea mai scurtă lungime posibilă pentru a reduce la minimum pierderile și posibila contaminare a tubulaturii. Lungimea totală a sondelor de la vârful duzei de eșantionare până la admisia dispozitivului de separare a PM nu trebuie să depășească 1 m;

(e)	sondelor li se poate aplica cel mult un cot de 90°, cu condiția să fie respectate specificațiile de proiectare a cotului descrise la litera (f) de la prezentul punct;

(f)	dacă sondelor li se aplică un cot, raza de curbură rb trebuie să fie de cel puțin patru ori mai mare decât diametrul interior (4 dp) al sondelor.

Se verifică și se curăță frecvent pereții interni ai sondelor de eșantionare, respectând specificațiile producătorului cu privire la metodă și frecvență. În cazul în care nu sunt prevăzute astfel de specificații, sondele trebuie curățate cel puțin o dată la două luni de utilizare activă.

12.1.1.3.

Duzele de eșantionare a PM

Se utilizează duze corespunzătoare pentru a asigura eșantionarea izocinetică pentru PM10 și PM2,5. Duzele de eșantionare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)	duzele trebuie să fie compatibile cu sondele de eșantionare a PM utilizate de instalația de încercare pentru încercarea emisiilor de frânare;

(b)	duzele trebuie să fie fabricate din oțel inoxidabil cu un finisaj electropolizat (sau echivalent) în interior pentru a obține o suprafață ultra-curată și ultra-fină;

(c)	se utilizează duze adecvate pentru a obține un raport izocinetic (IR) de 1,0, în conformitate cu specificațiile descrise la punctul 12.1.2.4. Raportul izocinetic mediu într-o încercare privind emisiile de frânare trebuie să fie între 0,90-1,15 (0,90 ≤ IR ≤ 1,15);

(d)	dimensiunea duzei se selectează în funcție de debitul de eșantionare aplicat. Duzele trebuie să aibă un diametru interior (dn) de cel puțin 4 mm;

(e)	duzele trebuie să aibă un diametru interior constant de-a lungul unei lungimi egale cu cel puțin un diametru interior sau de cel puțin 10 mm de la vârful duzei, reținându-se valoarea cea mai mare;

(f)	duzele trebuie să aibă un perete subțire la vârf pentru a reduce la minimum distorsionarea debitului. Acestea trebuie să aibă un raport între diametrul exterior și cel interior mai mic de 1,1 la vârful duzei;

(g)	orice variație a diametrului interior a duzelor trebuie să fie conică, cu un unghi conic mai mic de 30°;

(h)	duzele se amplasează cu axa acestora paralelă cu cea a tunelului de eșantionare, asigurându-se că unghiul de aspirație rămâne mai mic sau egal cu 15°.

Instalația de încercare trebuie să curețe duzele în mod frecvent, în conformitate cu specificațiile producătorului în ceea ce privește metoda și frecvența. În cazul în care nu sunt prevăzute astfel de specificații, sondele trebuie curățate înainte de fiecare încercare privind emisiile de frânare, în conformitate cu specificațiile definite de producătorul lor cu privire la mijloacele de curățare.

12.1.2.

Eșantionarea PM

12.1.2.1.

Dispozitivul de separare a PM

Pentru colectarea eșantioanelor de PM10 și PM2,5, se utilizează separatoare ciclonice unice, urmate de suporturi gravimetrice ale filtrelor. Instalația de încercare trebuie să selecteze separatoarele ciclonice în conformitate cu dispozițiile descrise mai jos:

(a)	se utilizează separatoare ciclonice disponibile pe piață, cu dimensiuni de separare de 10 μm și 2,5 μm pentru colectarea eșantioanelor de PM10 și, respectiv, de PM2,5;

(b)	cicloanele pentru PM10 și PM2,5 trebuie să îndeplinească specificațiile privind eficiența separării descrise în tabelul A4/7 și, respectiv, în tabelul A4/8;

(c)	ciclonul trebuie să fie realizat din materiale conductoare de electricitate care să nu reacționeze cu particulele de frână. Acesta trebuie legat la pământ pentru a evita efectele electrice/electrostatice;

(d)	separatoarele ciclonice se amplasează la ieșirea sondei de eșantionare. Se conectează separatorul ciclonic direct la ieșirea sondei de eșantionare, utilizând accesorii adecvate din oțel inoxidabil conductiv. Nu se utilizează niciun fel de tuburi de eșantionare între sondă și separatorul ciclonic.

Instalația de încercare trebuie să inspecteze și să curețe pereții interiori ai cicloanelor frecvent, respectând specificațiile producătorului instrumentului în ceea ce privește metoda și frecvența.

Tabelul A4/7

Specificații privind eficiența de separare a separatorului ciclonic de PM10

PM10	4 μm	8 μm	12,5 μm	20 μm
Eficacitatea separării	< 20 %	< 50 %	> 60 %	> 90 %

Tabelul A4/8

Specificații privind eficiența de separare a separatorului ciclonic de PM2,5

PM2,5	1,5 μm	2 μM	3 μM	4 μm
Eficacitatea separării	< 20 %	< 50 %	> 60 %	> 90 %

12.1.2.2.

Conducta de eșantionare a PM

Instalația de încercare trebuie să se asigure că proiectarea conductei de eșantionare care transferă aerosolul de la separatorul ciclonic la suportul filtrului respectă specificațiile descrise mai jos:

(a)	conducta de eșantionare trebuie să fie proiectată în mod corespunzător pentru a reduce la minimum pierderile de particule la transport între ieșirea separatorului ciclonic și admisia suportului filtrului;

(b)	conducta de eșantionare trebuie să fie fabricată din oțel inoxidabil conductiv, cu accesoriile corespunzătoare. Alternativ, se pot utiliza conducte de eșantionare flexibile de politetrafluoretilenă (PTFE) antistatică;

(c)	conducta de eșantionare trebuie să aibă un diametru interior constant (ds) de cel puțin 10 mm și un diametru interior maxim de 20 mm, (10 mm ≤ ds ≤ 20 mm);

(d)	lungimea totală a conductei de eșantionare de la ieșirea separatorului ciclonic până la vârful suportului filtrului nu trebuie să depășească 1 m în total;

(e)

partea sistemului de eșantionare a PM din afara tunelului (partea sistemului de eșantionare a PM care include separatorul ciclonic și conducta de eșantionare a PM) trebuie proiectată astfel încât să nu poată avea loc condensarea apei. Temperatura din interiorul lanțului de eșantionare trebuie să rămână întotdeauna peste 15 °C;

(f)	conductei de eșantionare i se poate aplica un cot, cu condiția ca raza de curbură rb să fie de cel puțin douăzeci și cinci de ori mai mare decât diametrul interior (25 ds) al conductei de eșantionare.

12.1.2.3.

Debitul de eșantionare a PM

Instalația de încercare trebuie să aplice următoarele dispoziții pentru reglarea și măsurarea debitului de eșantionare:

(a)	metoda de măsurare a debitului sistemului de eșantionare (QPM2,5 și QPM10) trebuie să aibă o eroare maximă admisibilă de ± 2,5 % față de valoarea citită sau de ± 1,5 % față de întreaga scală, reținându-se valoarea cea mai mică, în toate condițiile de funcționare;

(b)

se utilizează un dispozitiv de măsurare a debitului etalonat pentru raportarea debitului în condiții standard. În cazul în care dispozitivul de măsurare a debitului nu este etalonat pentru a raporta valori în condiții standard, acesta trebuie să includă un senzor de temperatură instalat înaintea dispozitivului de măsurare. Pentru a asigura o conversie adecvată, senzorul de temperatură trebuie să aibă o acuratețe de ± 1,0 °C, iar măsurarea presiunii trebuie să aibă o acuratețe de ± 1,0 kPa; această măsurătoare se utilizează pentru a converti valorile debitului;

(c)	valorile setate (nominale) pentru debitele volumetrice de eșantionare (QPM2,5-set și QPM10) trebuie să fie constante în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor a frânei supuse încercării;

(d)

debitul volumetric mediu de eșantionare trebuie să se încadreze în limita de ± 2 % față de valoarea setată pentru încercarea dată privind emisiile de frânare. Se utilizează un dispozitiv cu funcție de control al debitului (de exemplu, orificiu critic, regulator de presiune, controler cu feedback sau un alt dispozitiv) pentru a asigura un debit stabil prin mediul de filtrare;

(e)	se calculează și se raportează abaterea debitului volumetric mediu de eșantionare măsurat față de valoarea setată atât pentru PM10, cât și pentru PM2,5, utilizându-se datele parametrilor dați din fișierul cu date bazate pe timp, astfel cum sunt definiți în tabelul A4/14;

(f)

debitul de eșantionare se reglează astfel încât raportul izocinetic să fie cât mai apropiat posibil de 1,0. Raportul izocinetic mediu în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor a unei anumite frâne trebuie să fie cuprins între 0,90 și 1,15 (punctul 12.1.2.4.). se calculează și se raportează raportul izocinetic mediu atât pentru PM2,5, cât și pentru PM10, urmând procedura descrisă la punctul 12.1.2.4.;

(g)

se efectuează verificări ale eventualelor scurgeri prin etanșarea duzei și pornirea dispozitivului de aspirație. Debitul trebuie să fie de cel mult 2 % din debitul normal la depresiunea maximă atinsă în timpul eșantionării. se efectuează verificarea etanșeității la instalarea sistemului și după fiecare întreținere sau modernizare, respectând specificațiile producătorului;

(h)	în cazul în care debitul volumetric de eșantionare și/sau cerințele izocinetice stabilite la prezentul punct nu sunt îndeplinite, încercarea nu este validă;

(i)

dispozitivul de eșantionare a PM trebuie să funcționeze în mod continuu în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor de frânare. Aceasta include, de asemenea, secțiunile de stabilizare termică dintre fazele individuale ale ciclului de frânare WLTP în care debitul de eșantionare a PM nu trebuie întrerupt sau deviat de la conducta principală de eșantionare. Dispozitivul de eșantionare a PM trebuie să funcționeze cel puțin încă 10 s după finalizarea secțiunii de măsurare a emisiilor de frânare.

12.1.2.4.

Raport izocinetic

Eșantionarea se definește ca fiind izocinetică atunci când viteza aerului din tunelul de eșantionare și cea din duza de eșantionare sunt egale. Viteza aerului se calculează pe baza valorilor debitului aerului din tunel și din duză, luând în considerare diametrele lor interioare (di și, respectiv, dn). Ecuațiile 12.1 și 12.2 se aplică pentru calcularea vitezei aerului în tunelul de eșantionare și în duza de eșantionare:

(ecuația 12.1)

(ecuația 12.2)

unde:

U	este viteza medie a aerului din tunel, în km/h;
US	este viteza medie a aerului de eșantionare care intră în duză, în km/h;
Q	este debitul mediu al aerului din tunel, în m3/h, în conformitate cu tabelul A4/10;
QS	este debitul mediu al aerului din duza de eșantionare, în m3/h;
dn	este diametrul interior la vârful duzei, în mm;
di	este diametrul interior al tunelului de eșantionare, în mm, în conformitate cu tabelul A4/1.

Raportul izocinetic este definit ca raportul dintre viteza aerului din duza de eșantionare și viteza aerului din tunelul de eșantionare. Ecuația 12.3 furnizează mijloacele de calculare a raportului izocinetic prin combinarea ecuațiilor 12.1 și 12.2. Valorile debitului aerului din tunelul de eșantionare și duză trebuie să se refere la aceleași condiții de temperatură și presiune; prin urmare, trebuie utilizate valori normalizate pentru a asigura comparabilitatea și între diferitele instalații de încercare:

(ecuația 12.3)

unde:

IR.	este raportul izocinetic;
NQS	este debitul mediu normalizat al aerului din duza de eșantionare, în Nm3/h;
NQ	este debitul mediu normalizat al aerului din tunelul de eșantionare, în Nm3/h, în conformitate cu tabelul A4/10;
dn	este diametrul interior la vârful duzei, în mm;
di	este diametrul interior al tunelului de eșantionare, în mm, în conformitate cu tabelul A4/1.

Convertind unitățile debitului de eșantionare de la [Nm3/h] la [Nl/min] și unitățile diametrului interior de la [m] la [mm] pentru a reflecta unitățile convenționale, ecuația 12.3 devine ecuația 12.4.

(ecuația 12.4)

unde:

IR	este raportul izocinetic;
NQS	este debitul mediu normalizat al aerului din duza de eșantionare, în Nl/min;
NQ	este debitul mediu normalizat al aerului din tunelul de eșantionare, în Nm3/h, în conformitate cu tabelul A4/10;
dn	este diametrul interior la vârful duzei, în mm;
di	este diametrul interior al tunelului de eșantionare, în mm, în conformitate cu tabelul A4/1.

Instalația de încercare calculează raportul izocinetic mediu în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor a unei încercări privind emisiile de frânare atât pentru PM2,5, cât și pentru PM10, separat, utilizând ecuația 12.4:

(a)	se utilizează valorile corespunzătoare ale diametrelor interioare ale duzei izocinetice pentru eșantionarea PM2,5 (dn-PM2,5) și PM10 (dn-PM10);

(b)	se utilizează datele privind debitul mediu normalizat din tunel (NQ) și debitele medii normalizate de eșantionare (NQPM2,5 și NQPM10) din fișierul cu date bazate pe timp.

(c)	se raportează valorile calculate astfel cum se specifică în tabelul A4/14.

12.1.3.

Mediile de eșantionare

12.1.3.1.

Suportul filtrului

Eșantioanele de PM se colectează pe filtre unice de 47 mm per încercare, montate într-un suport dedicat. Suportul filtrului se amplasează cât mai aproape posibil de ieșirea separatorului ciclonic. Instalația de încercare trebuie să respecte specificațiile descrise mai jos pentru ansamblul de suport al filtrului:

(a)	se selectează un suport al filtrului din material inert și rezistent la coroziune, cum ar fi oțelul inoxidabil sau aluminiul anodizat. toate părțile suportului filtrului care intră în contact cu aerosolul și filtrele trebuie să fie conductoare de electricitate și legate la pământ;

(b)	se utilizează un suport al filtrului adecvat pentru introducerea filtrelor circulare. Diametrul zonei expuse prin care trece aerul eșantionat (adică suprafața de depunere pe filtru) trebuie să fie cuprins între 34 mm și 44 mm;

(c)	se utilizează un suport al filtrului care asigură o distribuție uniformă a fluxului pe suprafața de depunere;

(d)

se proiectează dispunerea suportului filtrului astfel încât să nu poată avea loc condensarea apei. Temperatura la suportul filtrului trebuie să respecte specificațiile pentru întregul traseu de eșantionare definit la punctul 12.1.2.2 și trebuie să rămână peste 15 °C pe parcursul întregii încercări privind emisiile de frânare.

Pentru eșantionarea PM, se pot utiliza suporturi pentru mai multe filtre. Suporturile pentru mai multe filtre trebuie să îndeplinească următoarele cerințe, în plus față de cele definite la literele (a)-(d) de la prezentul punct:

(e)	toate filtrele se amplasează în același suport pentru mai multe filtre, în aceleași condiții, într-o carcasă închisă, pentru a se evita contaminarea;

(f)	se utilizează doar câte un filtru pentru eșantionarea PM pe parcursul fiecărei secțiuni a unei încercări date privind emisiile de frânare;

(g)	utilizarea unui dispozitiv de suport pentru mai multe filtre nu trebuie să conducă la vreo modificare a direcției fluxului înainte de dispozitivul de suport pentru mai multe filtre sau în interiorul acestuia.

Un suport pentru mai multe filtre care aduce modificări ale direcției fluxului este permis dacă se dovedește echivalența sa cu un suport al filtrului (pentru mai multe filtre sau pentru un singur filtru) care nu aduce modificări ale direcției fluxului. Trebuie îndeplinite criteriile de proiectare existente în prezentul regulament pentru ansamblul de eșantionare în ceea ce privește suprafețele electropolizate (dacă este cazul), tranzițiile line și limitele de curbură a conductei de eșantionare. Echivalența se demonstrează prin efectuarea a cel puțin trei repetiții cu cel puțin două debite în tunel, cu cele două suporturi ale filtrului efectuând măsurători simultan. Încercarea trebuie să includă repetări ale schimbării poziției de eșantionare a celor două suporturi ale filtrului. Media diferenței dintre cele două suporturi ale filtrului trebuie să se încadreze în limita de ± 2 %, iar o abatere standard a diferențelor trebuie să se încadreze în limita de ± 3 %. Criteriile trebuie să fie îndeplinite atât pentru PM2,5, cât și pentru PM10. Se recomandă evaluarea suporturilor pentru mai multe filtre la o încărcare masică a filtrului cuprinsă în intervalul 0,3-1,0 mg.

12.1.3.2.

Filtre de eșantionare

Pentru măsurătorile PM10 și PM2,5, se utilizează filtre din fibră de sticlă acoperite cu fluorocarburi sau filtre cu membrană din fluorocarburi. Pentru toate tipurile de filtre, coeficientul de retenție a particulelor de 0,3 μm de DOP (ftalat de dioctil) sau de PAO (polialfaolefină), CS 68649-12-7 sau CS 68037-01-4, trebuie să fie de cel puțin 99 % la o viteză nominală a gazului în filtru de 5,33 cm/s măsurată în conformitate cu unul dintre următoarele standarde:

(a)

„U.S.A. Department of Defense Test Method Standard, MIL-STD-282 method 102.8: DOP-Smoke Penetration of Aerosol-Filter Element” (Metoda standard de încercare a Departamentului Apărării din S.U.A., metoda MIL-STD-282 102.8: pătrunderea particulelor DOP de fum prin elementul de filtrare a aerosolilor);

(b)

„U.S.A. Department of Defense Test Method Standard, MIL-STD-282 method 502.1.1: DOP-Smoke Penetration of Gas-Mask Canisters” (Metoda standard de încercare a Departamentului Apărării din S.U.A., metoda MIL-STD-282 502.1.1: pătrunderea particulelor DOP de fum prin cartușele filtrante ale măștii de gaze);

(c)	metoda Institutului de Științele Mediului și Tehnologie, IEST-RP-CC021: „Testing HEPA and ULPA Filter Media” (Testarea mediilor de filtrare HEPA și ULPA).

Cerințele de eficiență pentru mediile de eșantionare descrise la prezentul punct se certifică de către furnizorul filtrului.

12.1.4.

Procedura de cântărire

Se cântărește numai filtrul și nicio altă parte a echipamentului de măsurare. Instalația de încercare trebuie să se asigure că diferitele etape ale procedurii de cântărire se desfășoară în conformitate cu următoarele cerințe:

(a)

camera de cântărire – mediul camerei de cântărire trebuie să fie liber de contaminanți ambianți (precum praful, aerosolii sau materialele semivolatile) care pot contamina filtrele de particule. condițiile de mediu ale camerei de cântărire se reglează la 22 ± 2 °C și 45 ± 8 % RH. instalația de încercare trebuie să se asigure că debitul aerului pentru schimbul de aer nu influențează stabilitatea balanței;

(b)

balanța de cântărire – se utilizează aceeași microbalanță atât pentru cântărirea pre-eșantionare, cât și pentru cântărirea post-eșantionare pentru o anumită încercare a emisiilor de frânare. Balanța trebuie izolată de vibrații, forțe electrostatice și curenți de aer. Balanța trebuie amplasată într-un mediu controlat – camera de cântărire – în conformitate cu specificațiile descrise la litera (a) de la prezentul punct. Rezoluția balanței trebuie să fie de cel puțin 1 μg. se utilizează greutăți de etalonare certificate pentru a verifica stabilitatea și funcționarea corectă a microbalanței. Microbalanța trebuie să îndeplinească cerințele de etalonare descrise la punctul 14.4.;

(c)

efectele electricității statice – se anulează efectele electricității statice prin legarea la pământ a balanței amplasând-o pe un covor antistatic și prin neutralizarea filtrelor de eșantionare a particulelor înainte de cântărire cu ajutorul unui neutralizator cu poloniu sau al unui dispozitiv cu efect similar. Alternativ, anularea efectelor statice se poate realiza prin egalizarea sarcinii statice;

(d)

condiționarea și cântărirea pre-eșantionare – filtrelor se condiționează/stabilizează la (22 ± 2) °C și (45 ± 8) % RH timp de cel puțin două ore înainte de cântărire. Filtrul se cântărește la sfârșitul perioadei de stabilizare, urmându-se procedura descrisă la litera (g) de la prezentul punct, iar masa acestuia se înregistrează în toate fișele de încercare relevante. În timpul operațiunii de cântărire, nu este permisă nicio abatere de la condițiile specificate la prezentul punct. Filtrul se depozitează într-o placă Petri închisă (sau într-un recipient echivalent) sau într-un suport de filtru sigilat până la încercare. Filtrul se introduce în suportul filtrului în termen de 1 h de la scoaterea acestuia din camera de cântărire. Se utilizează o placă Petri închisă (sau un recipient echivalent) sau un suport de filtru sigilat pentru transferul filtrului la platforma de încercare. Alternativ, se montează filtrul în suportul filtrului aflat deja în camera de cântărire;

(e)

condiționarea și cântărirea post-eșantionare – filtrele se duc în camera de condiționare în termen de opt ore de la finalizarea încercării. Filtrele pot rămâne în camera de încercare (și anume încăperea în care se află suportul filtrului) pentru o perioadă mai lungă de timp, cu condiția ca acestea să rămână sigilate în suportul filtrului și ca temperatura din camera de încercare să rămână în limita a (15-30) °C. Se utilizează o placă Petri închisă (sau un recipient echivalent) sau un suport de filtru sigilat pentru a transfera filtrul în camera de condiționare. Alternativ, filtrul se transferă fără a-l îndepărta din suportul filtrului, asigurându-se că suporturile filtrelor nu sunt înclinate în timpul transferului. Filtrele se condiționează/stabilizează la (22 ± 2) °C și (45 ± 8) % RH timp de cel puțin două ore. Filtrul se cântărește la sfârșitul perioadei de stabilizare, urmându-se procedura descrisă la litera (g) de la prezentul punct, iar masa acestuia se înregistrează în toate fișele de încercare relevante. În timpul operațiunii de cântărire, nu este permisă nicio abatere de la condițiile specificate la prezentul punct. Filtrul se depozitează într-o placă Petri închisă (sau într-un recipient echivalent) sau într-un suport de filtru sigilat;

(f)

cântărirea filtrelor de referință – se utilizează filtre de referință pentru validarea cântăririi PM în conformitate cu procedura prezentată în figura A4/17 și descrisă mai jos:

(i)	în termen de 12 ore de la cântărirea filtrului de eșantionare, se cântăresc cel puțin două filtre de referință nefolosite din fibră de sticlă acoperite cu fluorocarburi sau cu membrană din fluorocarburi care corespund fiecărui mediu de filtrare supus eșantionării;

(ii)	în cazul în care filtrele de referință nu sunt cântărite în mod regulat (cel puțin zilnic), acestea se cântăresc la începutul și la sfârșitul unei sesiuni de cântărire a eșantioanelor (înainte de cântărirea pre-eșantionare și după cântărirea post-eșantionare);

(iii)

se compară masele specifice ale filtrului de referință obținute în etapa (i) sau (ii) cu media mobilă a maselor specifice ale filtrului de referință respectiv. Media mobilă se calculează pe baza maselor specifice colectate în perioada de la plasarea filtrelor de referință în camera de cântărire, inclusiv masele măsurate în etapa (i) sau (ii);

(iv)

media valorilor absolute ale diferenței dintre masele filtrelor de referință și media mobilă a acestora trebuie să fie mai mică de 10 μg. În plus, în cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat, diferența medie dintre măsurătoarea inițială și cea finală pentru filtrul de referință trebuie să fie mai mică de 10 μg;

(v)	filtrele de referință se înlocuiesc la un interval de maximum 30 de zile și astfel încât niciun filtru de eșantionare să nu fie cântărit fără a fi comparat cu un filtru de referință care a fost aflat în camera de cântărire timp de cel puțin două zile;

(vi)	se raportează numai masele cu corecție de flotabilitate în fișierul cu date de măsurare a masei în conformitate cu punctul 13.3.2.

Figura A4/17

Diagramă care descrie procedura de cântărire a filtrului de referință

(g)

cântărirea filtrului de eșantionare – se urmează procedura descrisă mai jos pentru a efectua cântărirea filtrului atât pre-eșantionare, cât și post-eșantionare:

(i)	filtrul se cântărește de două ori și se raportează masele cu corecție de flotabilitate în fișierul cu date de măsurare a masei;

(ii)	dacă diferența dintre prima și a doua măsurătoare este mai mică sau egală cu 10 μg, se utilizează media aritmetică pentru a calcula masa Pe (uncorrected) și Pe(corrected) în conformitate cu litera (h) de la prezentul punct;

(iii)

dacă diferența dintre prima și a doua măsurătoare este mai mare de 10 μg, se efectuează două cântăriri suplimentare și se raportează masele cu corecție de flotabilitate în fișierul cu date de măsurare a masei;

(iv)	atunci când diferența dintre masa minimă și cea maximă a celor patru măsurători este mai mică sau egală cu 13 μg, se utilizează media aritmetică a celor patru mase pentru a calcula masa Pe(uncorrected) și masa Pe(corrected) în conformitate cu litera (h) de la prezentul punct;

(v)

atunci când diferența dintre masa minimă și cea maximă a celor patru măsurători este mai mare de 13 μg și mai mică decât sau egală cu 15 μg, se utilizează mediana celor patru valori pentru a calcula greutatea Pe(uncorrected) și a Pe(corrected) în conformitate cu litera (h) de la prezentul punct. Valoarea mediană este media aritmetică a celei de a doua și a celei de a treia valori dintre cele patru mase luate în considerare;

(vi)

atunci când diferența dintre masa minimă și cea maximă a celor patru măsurători este mai mare de 15 μg, se invalidează sesiunea de cântărire și se pune în carantină filtrul în camera de condiționare. Instalația de încercare poate decide să invalideze filtrul respectiv, înlocuindu-l cu un filtru nou pentru o sesiune de cântărire pre-eșantionare sau să elimine filtrul și să repete încercarea privind emisiile de frânare pentru o sesiune de cântărire post-eșantionare;

(vii)

după minimum 24 de ore, se scoate filtrul din carantină și se cântărește de două ori, în conformitate cu punctele (i) și (ii) de la prezentul punct;

(viii)

dacă diferența dintre prima și a doua măsurătoare nouă este mai mare de 10 μg, se invalidează filtrul și se respinge sesiunea de cântărire. Se utilizează un filtru nou pentru o sesiune de cântărire pre-eșantionare sau se elimină filtrul și se repetă încercarea privind emisiile de frânare pentru o sesiune de cântărire post-eșantionare.

(h)

Corecția de flotabilitate – masele filtrelor de referință și de eșantionare se corectează pentru flotabilitatea lor în aer. Corecția de flotabilitate depinde de densitatea filtrului de eșantionare, de densitatea aerului și de densitatea greutății de etalonare a balanței. Aceasta nu ține seama de flotabilitatea particulelor în suspensie în sine.

Se utilizează următoarele valori pentru densitatea materialului filtrului (pf) atunci când aceasta nu este cunoscută: (a) filtru din fibră de sticlă acoperit cu fluorocarburi: 2 300 kg/m3; (b) filtru cu membrană din fluorocarburi: 2 144 kg/m3.

Se utilizează o densitate (pw) de 8 000 kg/m3 pentru greutățile de etalonare din oțel inoxidabil sau densitatea cunoscută pentru diferite materiale ale greutăților de etalonare. Trebuie urmată Recomandarea internațională OIML R 111-1 Ediția 2004 (E) (sau o recomandare echivalentă) a Organizației Internaționale de Metrologie Legală privind greutățile de etalonare.

Se utilizează măsurătoarea masei medii fără corecție a filtrului pentru a calcula măsurătoarea masei medii cu corecție de flotabilitate a filtrului pentru filtrele de PM2,5 și PM10 (pre- și post-eșantionare) în conformitate cu ecuația 12.5. Măsurătorile corectate se raportează în fișierul cu date de măsurare a masei:

(ecuația 12.5)

unde:

	este masa corectată pentru fiecare filtru, în mg;
	este masa necorectată pentru fiecare filtru, în mg;
pa	este densitatea aerului din camera balanței în conformitate cu ecuația 12.6, în kg/m3;
pw	este densitatea greutății de etalonare a balanței în conformitate cu litera (e);
pf	este densitatea filtrului de eșantionare (neutilizat) în conformitate cu litera (e).

Se utilizează condițiile din camera balanței la momentul cântăririi pentru a calcula densitatea aerului, în conformitate cu ecuația 12.6.

(ecuația 12.6)

unde:

pa	este densitatea aerului din camera balanței, în kg/m3;
pb	este presiunea atmosferică în camera balanței, în kPa;
Mmix	este masa molară a aerului din camera balanței, 28,836 g mol–1;
R	este constanta masei molare, 8,3144 J mol–1 K–1;
Ta	este temperatura aerului din camera balanței, în K.

(i)

Încărcarea filtrului – se scade măsurătoarea masei medii a filtrului pre-eșantionare din măsurătoarea masei filtrului post-eșantionare. Se utilizează măsurătorile masei medii a filtrului cu corecție de flotabilitate, calculate la litera (h) de la prezentul punct. Se calculează și se raportează încărcarea filtrului atât pentru PM2,5 [Pe(2,5)], cât și pentru PM10 [Pe(10)] în fișierul cu date de măsurare a masei. Se raportează încărcarea filtrului pentru PM2,5 și PM10 astfel cum se specifică în tabelul A4/14;

(j)

condiții de depozitare și transfer – filtrele cântărite se păstrează în cutii pentru filtre confecționate în mod corespunzător, concepute pentru dimensiunea specifică a filtrului. Se utilizează forcepsuri sau clești din oțel inoxidabil pentru manipularea filtrelor. Mișcarea filtrelor în plăcile Petri/pungi și în timpul transportului trebuie redusă cât mai mult posibil. Filtrul de eșantionare a particulelor se instalează cu grijă în suportul filtrului. Manipularea bruscă sau abrazivă a filtrului va conduce la o măsurare eronată a masei.

12.1.5.

Calculul factorului de emisie pentru PM

Instalația de încercare raportează emisiile de PM în masă pe distanța parcursă. Se calculează factorii de emisii de referință (sau inițiali) pentru PM2,5 și PM10 ai frânei supuse încercării (EFref) în conformitate cu ecuația 12.7, respectiv în conformitate cu ecuația 12.8.

(ecuația 12.7)

(ecuația 12.8)

unde:

PM2,5 EF ref	este factorul de emisie de referință pentru PM2,5 pentru frâna supusă încercării exprimat în masă pe distanța parcursă, în mg/km;
PM10 EF ref	este factorul de emisie de referință pentru PM10 pentru frâna supusă încercării exprimat în masă pe distanța parcursă, în mg/km;
	este încărcarea masică a filtrului pentru PM2,5, în mg, în conformitate cu tabelul A4/11;
	este încărcarea masică a filtrului pentru PM10, în mg, în conformitate cu tabelul A4/11;
NQ	este debitul mediu normalizat al aerului din tunelul de eșantionare, în Nm3/h, în conformitate cu tabelul A4/10;
NQPM2,5	este debitul mediu normalizat al aerului din duza de eșantionare a PM2,5, în Nl/min, în conformitate cu tabelul A4/10;
NQPM10	este debitul mediu normalizat al aerului din duza de eșantionare a PM10, în Nl/min, în conformitate cu tabelul A4/10;
d	este distanța totală parcursă în timpul ciclului de frânare WLTP, în km, în conformitate cu tabelul A4/10.

(a)	se calculează masele PM [Pe(10) și Pe(2,5)] astfel cum se specifică la punctul 12.1.4. litera (i) după corectarea valorilor pentru flotabilitate, astfel cum se specifică la punctul 12.1.4. litera (h);

(b)	se calculează debitul mediu normalizat din tunel (NQ), debitele medii normalizate de eșantionare (NQPM2,5 și NQPM10) și distanța totală a ciclului de frânare WLTP (d) pe secțiunea de măsurare a emisiilor din parametrii indicați din fișierul cu date bazate pe timp;

(c)

se calculează, pentru PM2,5 și PM10, EFref al frânei supuse încercării în conformitate cu ecuația 12.7 și, respectiv, în conformitate cu ecuația 12.8. În continuare, se utilizează coeficientul ponderii frânării cu fricțiune fie din tabelul 4, fie măsurat în conformitate cu anexa 5 la prezentul regulament pentru a calcula EF final pentru PM2,5 și PM10 al frânei supuse încercării. În cazul în care coeficientul ponderii frânării cu fricțiune este preluat din tabelul 4, se aplică respectivul coeficient al ponderii frânării cu fricțiune care corespunde tipului de electrificare a vehiculului ai cărui parametri au fost utilizați pentru încercarea frânei. Se utilizează ecuațiile 12.9 și 12.10 pentru calculul PM2,5 și PM10 finale, și anume:

(ecuația 12.9)

(ecuația 12.10)

(d)	se raportează EF final pentru PM2,5 și PM10 astfel cum se specifică în tabelul A4/14.

12.2.

Măsurarea concentrației numărului de particule (PN)

Prezentul punct descrie specificațiile pentru măsurarea emisiilor PN în timpul încercării privind emisiile de frânare. Sistemele de eșantionare și măsurare a PN permit cuantificarea numărului de particule generate de frână în timpul încercării. Emisiile PN măsurate, împreună cu parametrii din încercare, furnizează factorii de emisie pentru frâna supusă încercării ca număr de particule emise pe unitate de distanță parcursă.

Figura A4/18

Configurație orientativă a sistemului de eșantionare și măsurare a PN

1 – Planul de eșantionare. 2 – Duza de eșantionare. 3 – Sonda de eșantionare pentru determinarea PN 4 – Rezervat 5 – Tub de transfer al particulelor pentru determinarea PN. 6 – Separator ciclonic pentru determinarea PN. 7 – Admisie cu filtru HEPA pentru aerul de diluare. 8 – Etapa de diluare. 9 – Separator de particule volatile. 10 – Numărător de particule cu regulator de debit intern și măsurarea masei sau a debitului volumetric. 11 – Pompă

În general, configurația (piesele și conexiunile separate) trebuie să fie fabricate din materiale conductoare de electricitate care nu reacționează cu particulele de frână și legate la pământ pentru a evita efectele electrice/electrostatice. Figura A4/18 ilustrează o metodă orientativă de eșantionare și măsurare a PN. Sistemul de încercare trebuie să fie capabil să măsoare PN pentru particulele solide (SPN10) la o dimensiune nominală a particulelor cu diametrul mobilității electrice de aproximativ 10 nm și mai mare. Poziționarea și dimensiunile diferitelor elemente sunt furnizate în scopuri ilustrative; prin urmare, nu este necesară respectarea exactă a figurii.

Sistemele de eșantionare și măsurare a SPN10 constau în următoarele elemente:

(h)	o sondă de eșantionare pentru determinarea PN, care extrage un eșantion din tunelul de eșantionare. Specificațiile pentru proiectarea sondei de eșantionare pentru determinarea PN sunt descrise la punctul 12.2.1.2.;

(i)	o duză adecvată de eșantionare pentru determinarea PN instalată la vârful sondei de eșantionare pentru determinarea PN. Specificațiile pentru proiectarea duzei sunt descrise la punctul 12.2.1.3.;

(j)

un PTT adecvat care transferă aerosolul de la ieșirea sondei de eșantionare la admisia dispozitivului de preclasificare pentru PN. Atunci când dispozitivul de preclasificare pentru PN este montat direct la ieșirea sondei de eșantionare, PTT poate fi utilizat pentru a transfera particulele de la ieșirea dispozitivului de preclasificare pentru PN la intrarea sistemului de separare a particulelor volatile. Specificațiile pentru proiectarea PTT sunt descrise la punctul 12.2.1.4.;

(k)	un dispozitiv de preclasificare pentru PN care se aplică pentru a îndepărta particulele de dimensiuni mai mari. Specificațiile pentru dispozitivul de preclasificare pentru PN sunt descrise la punctul 12.2.2.1;

(l)	un separator de particule volatile (VPR) care diluează eșantionul și îndepărtează particulele volatile înainte de măsurarea PN. Specificațiile pentru proiectarea VPR sunt descrise la punctul 12.2.2.2.;

(m)	o conductă de transfer intern care transferă aerosolul de la ieșirea din VPR la intrarea în PNC. Specificațiile pentru proiectarea conductei de transfer sunt descrise la punctul 12.2.2.3.;

(n)	un PNC care măsoară concentrația SPN10. Specificațiile pentru PNC sunt descrise la punctul 12.2.3.1.

Eșantionarea SPN10 trebuie să utilizeze sonde diferite, astfel cum se specifică la punctul 12.2.1.1. litera (a). Se poate utiliza aceeași sondă de eșantionare, cu condiția ca dispozitivul de divizare a debitului aplicat să îndeplinească cerințele specificate la punctul 12.2.1.1 literele (b)-(e).

12.2.1.

Extracția eșantioanelor

12.2.1.1.

Planul de eșantionare

Proiectarea planului de eșantionare trebuie să respecte specificațiile descrise la punctul 7.6. Următoarele specificații suplimentare se aplică planului de eșantionare pentru instalarea sondelor de eșantionare pentru determinarea PN:

(a)	se aplică o sondă de eșantionare pentru măsurarea emisiilor aferente SPN10. Punctele negre din figura A4/7 indică sondele de eșantionare pentru determinarea PN;

12.2.1.2.

Sonde de eșantionare pentru determinarea PN

Se utilizează o sondă adecvată de eșantionare pentru determinarea PN pentru a extrage eșantionul din tunel la intrarea în tubul de transfer al particulelor sau în dispozitivul de preclasificare pentru PN. Sonda de eșantionare pentru determinarea PN trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de proiectare:

(a)	se utilizează o sondă (sonde) proiectată(e) în mod corespunzător pentru a reduce la minimum pierderile de particule de la vârful duzei până la intrarea în tubul de transfer al particulelor;

(b)

Se utilizează o sondă (sonde) din materiale conductoare de electricitate care să nu reacționeze cu particulele de frână. Sondele trebuie legate la pământ pentru a evita efectele electrice/electrostatice. Se utilizează o sondă (sonde) din oțel inoxidabil, cu finisaj electropolizat (sau echivalent) pentru a obține o suprafață ultra-curată și ultra-fină;

(c)	se selectează o sondă (sonde) cu un diametru interior constant (dp) de cel puțin 10 mm și de maximum 18 mm, care să asigure un flux laminar (10 mm ≤ dp ≤ 18 mm) în toate condițiile de funcționare;

(d)	lungimea totală a sondei (sondelor) de la vârful duzei de eșantionare până la intrarea în tubul de transfer al particulelor sau în dispozitivul de preclasificare pentru PN nu trebuie să depășească 1 m;

(e)	durata de reținere de la admisia vârfului duzei până la admisia tubului de transfer al particulelor sau a dispozitivului de preclasificare pentru PN trebuie să fie mai mic de 3 s;

(f)	sondelor li se poate aplica cel mult un cot de 90°, cu condiția ca raza de curbură rb să fie de cel puțin patru ori mai mare decât diametrul interior (4•dp) al sondei (sondelor) de eșantionare pentru determinarea PN.

12.2.1.3.

Duze de eșantionare pentru determinarea PN

Se utilizează duze adecvate pentru a asigura eșantionarea izocinetică pe baza debitului total de eșantionare extras și a debitului mediu al aerului de răcire. în vederea eșantionării SPN10, instalația de încercare trebuie să selecteze duze de eșantionare pentru determinarea PN care îndeplinesc următoarele cerințe:

(a)	se utilizează duze din oțel inoxidabil, cu finisaj electropolizat (sau echivalent) în interior pentru a obține o suprafață ultra-curată și ultra-fină;

(b)	se utilizează duze corespunzătoare pentru a obține un raport izocinetic cuprins între 0,6 și 1,5;

(c)	se selectează dimensiunea duzei în funcție de debitul aplicat pentru a menține raportul izocinetic (punctul 12.1.2.4.) în limitele specificațiilor definite la litera (b) de la prezentul punct. Nu se utilizează duze cu diametrul interior mai mic de 4 mm;

(d)	duzele trebuie să aibă un diametru interior constant de-a lungul unei lungimi egale cu cel puțin un diametru interior sau de cel puțin 10 mm de la vârful duzei, reținându-se valoarea cea mai mare;

(e)	se utilizează duze cu un perete subțire la vârf pentru a reduce la minimum distorsionarea debitului. Acestea trebuie să aibă un raport între diametrul exterior și cel interior mai mic de 1,1 la vârful duzei;

(f)	orice variație a diametrului interior a duzelor trebuie să fie conică, cu un unghi conic mai mic de 30°;

(g)	duzele se amplasează cu axa acestora paralelă cu cea a tunelului de eșantionare, asigurându-se că unghiul de aspirație rămâne mai mic decât sau egal cu 15°.

Instalația de încercare trebuie să curețe duzele în mod frecvent, în conformitate cu specificațiile producătorului în ceea ce privește metoda și frecvența. În cazul în care nu sunt prevăzute astfel de specificații, duzele trebuie curățate înainte de fiecare încercare privind emisiile de frânare, în conformitate cu specificațiile definite de producătorul lor cu privire la mijloacele de curățare.

12.2.1.4.

Tubul de transfer al particulelor

Atunci când dispozitivul de preclasificare pentru PN nu este conectat direct la ieșirea sondei, se utilizează un tub de transfer al particulelor (PTT) adecvat pentru transferul aerosolului de la ieșirea sondei la admisia dispozitivului de preclasificare pentru PN. Atunci când dispozitivul de preclasificare pentru PN este conectat direct la ieșirea sondei, PTT se utilizează pentru transferul aerosolului de la ieșirea dispozitivului de preclasificare pentru PN la admisia sistemului de condiționare a eșantioanelor. În orice caz, se poate utiliza un singur PTT, iar proiectarea acesteia trebuie să îndeplinească următoarele cerințe pentru eșantionarea SPN10:

(a)

se utilizează tuburi de transfer proiectate în mod corespunzător pentru a reduce la minimum pierderile de particule la transport între ieșirea sondei și admisia dispozitivului de preclasificare pentru PN sau între ieșirea dispozitivului de preclasificare pentru PN și admisia sistemului de condiționare a eșantioanelor;

(b)

în cazul în care există o modificare a diametrului între ieșirea sondei și admisia dispozitivului de preclasificare pentru PN sau între ieșirea dispozitivului de preclasificare pentru PN și admisia sistemului de condiționare a eșantioanelor, se utilizează tuburi de transfer cu variații progresive ale diametrului;

(c)	se utilizează tuburi de transfer din materiale conductoare de electricitate care să nu reacționeze cu componentele aerosolilor de frână;

(d)	se selectează tuburi de transfer cu un diametru interior (dtt) de cel puțin 4 mm, care să asigure un flux laminar în toate condițiile de funcționare;

(e)	raportul dintre lungimea tuburilor de transfer și debitul de eșantionare trebuie să fie mai mic de 60 000 s/m2;

(f)	durata de reținere a particulelor în interiorul tuburilor de transfer trebuie să fie mai mică de 1 s;

(g)	tuburilor de transfer li se poate aplica un cot, cu condiția ca raza de curbură rb să fie de cel puțin douăzeci și cinci de ori mai mare decât diametrul tubului (25 dtt).

12.2.2.

Tratarea și condiționarea eșantioanelor

12.2.2.1.

Dispozitivul de preclasificare pentru PN

Instalația de încercare trebuie să utilizeze un separator ciclonic pentru a proteja sistemul de diluare și VPR împotriva unei eventuale contaminări. Instalația de încercare trebuie să se asigure că dispozitivul de pre-clasificare pentru PN pentru eșantionarea și măsurarea SPN10 îndeplinește următoarele cerințe:

(a)

rezervat;

(b)

rezervat;

(c)	separatorul ciclonic se amplasează fie la ieșirea sondei de eșantionare, fie la admisia sistemului de condiționare a eșantioanelor;

(d)	se utilizează separatoare ciclonice disponibile pe piață, cu un punct de separare de 50 % și cu diametrul particulelor cuprins între 2,5 μm și 10 μm, la debitul volumetric al eșantionului care trece prin separatorul ciclonic;

(e)	ciclonul trebuie să atingă o eficiență minimă de penetrare de 80 % pentru un diametru al particulelor de 1,5 μm;

(f)	ciclonul trebuie să fie realizat din materiale conductoare de electricitate care să nu reacționeze cu particulele de frână. Acesta trebuie legat la pământ pentru a evita efectele electrice/electrostatice.

Instalația de încercare trebuie să inspecteze și să curețe frecvent pereții interiori ai cicloanelor, în conformitate cu specificațiile producătorului instrumentului în ceea ce privește frecvența și mijloacele de curățare.

12.2.2.2.

Condiționarea eșantioanelor

Aerosolul care intră în sistemul pentru determinarea PN trebuie supus condiționării înainte de a intra în PNC. Instalația de încercare se asigură că sistemul de condiționare a eșantioanelor îndeplinește următoarele cerințe, în funcție de parametrul măsurat:

literele (a)-(j)

Rezervat

SPN10

Separatorul de particule volatile (VPR) cuprinde cel puțin un dispozitiv inițial de diluare a numărului de particule (PND1) și un tub de evaporare. Un al doilea dispozitiv de diluare (PND2) poate fi instalat opțional în serie cu PND1 și tubul de evaporare. Următoarele specificații se aplică VPR pentru condiționarea aerosolului la măsurarea SPN10:

(k)	toate piesele VPR care vin în contact cu eșantionul trebuie să fie fabricate din materiale conductoare de electricitate, să fie legate la pământ pentru a preveni efectele electrostatice și să fie proiectate astfel încât să se reducă la minimum depunerea particulelor;

(l)	acesta trebuie să poată dilua eșantionul în una sau mai multe etape pentru a atinge o concentrație PN sub limita maximă la care PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă. Întregul sistem trebuie să poată furniza un factor de diluare de cel puțin 10:1;

(m)	acesta trebuie să poată menține temperatura gazului sub temperatura maximă permisă la admisie, specificată de producătorul PNC;

(n)

se poate include o etapă inițială de diluare încălzită, cu o temperatură a peretelui la ieșirea eșantionului cuprinsă între 150 °C și 350 °C. Valoarea setată a temperaturii peretelui nu trebuie să depășească temperatura peretelui tubului de evaporare. Dispozitivul de diluare trebuie alimentat cu aer filtrat printr-un filtru HEPA cel puțin din clasa H13 (EN 1822: 2008) sau cu performanțe echivalente;

(o)	acesta trebuie să includă un tub de evaporare activ catalitic care este controlat la o temperatură a peretelui mai mare sau egală cu cea a PND1. Temperatura peretelui tubului de evaporare trebuie să rămână la o temperatură nominală fixă de funcționare de 350 °C;

(p)	acesta trebuie să controleze etapele încălzite pentru a le menține la temperaturi nominale de funcționare constante, cu o toleranță de ± 10 °C. În plus, sistemul VPR trebuie să indice dacă etapele încălzite se află la temperaturile lor corecte de funcționare;

(q)	acesta trebuie să atingă un PCRF pentru particule cu diametre ale mobilității electrice de 15 nm, 30 nm și 50 nm în conformitate cu metoda și cerințele descrise la punctul 14.5.2.;

(r)	acesta trebuie să monitorizeze variația factorului de diluare în timp real pentru a raporta media aritmetică a PCRF (r-SPN10) la o frecvență de 1 Hz. Calculul mediei aritmetice a PCRF trebuie să urmeze metoda descrisă la punctul 14.5.2.;

(s)	acesta trebuie să raporteze concentrațiile SPN10 corectate în funcție de PCRF în condiții standard la o frecvență de raportare mai mare sau egală cu 0,5 Hz;

(t)	acesta trebuie să atingă, prin încălzire și reducerea presiunilor parțiale ale tetracontanului, o vaporizare mai mare de 99,9 % a particulelor de tetracontan [CH3(CH2)38CH3], cu un diametru median de contorizare mai mare decât 50 nm și cu o masă mai mare decât 1 mg/m3.

(u)	acesta trebuie să atingă o eficiență de penetrare a particulelor solide de cel puțin 70 % pentru particulele cu diametrul mobilității electrice de 100 nm;

(v)	acesta trebuie să poată funcționa la presiuni ale eșantioanelor situate în intervalul 85-105 kPa și la diferențele relative de presiune față de mediul ambiant situate în intervalul ± 5 kPa.

12.2.2.3.

Conducta de transfer intern pentru PN

Conductele care transferă aerosolul de la VPR la intrarea PNC trebuie să îndeplinească specificațiile descrise mai jos:

(a)	se utilizează conducte de transfer intern proiectate în mod corespunzător pentru a reduce la minimum pierderile de particule la transport între VPR și admisia PNC;

(b)	se utilizează conducte de transfer intern realizate din materiale conductoare de electricitate care să nu reacționeze cu componentele aerosolilor de frână;

(c)	se selectează conducte de transfer intern cu un diametru interior constant (dtl) de cel puțin 4 mm, care să asigure un flux laminar în toate condițiile de funcționare;

(d)	lungimea totală a conductelor de transfer intern de la ieșirea VPR până la admisia PNC nu trebuie să depășească 1 m;

(e)	durata de reținere a particulelor în interiorul conductelor de transfer intern trebuie să fie mai mică de 1 s;

(f)	conductelor de transfer intern pentru PN li se poate aplica un cot, cu condiția ca raza de curbură rb să fie de cel puțin zece ori mai mare decât diametrul interior (10 dtl) al conductei de transfer intern.

12.2.3.

Măsurarea particulelor

12.2.3.1.

Numărătorul de particule

Numărătoarele de particule (PNC) se aplică pentru măsurarea concentrațiilor SPN10. Instalația de încercare trebuie să se asigure că PNC îndeplinește următoarele cerințe pentru SPN10:

(a)	funcționează în condițiile de funcționare cu debit complet;

(b)	are o precizie de numărare de ±10 % pe domeniul cuprins între 1 #/cm3 și limita superioară a modului de numărare particulă cu particulă al PNC în raport cu un standard identificabil;

(c)	are o lizibilitate de cel puțin 0,1 #/cm3 la concentrații mai mici de 100 #/cm3;

(d)	are un răspuns liniar la concentrațiile de particule pe întreg domeniul de măsurare în modul de numărare particulă cu particulă;

(e)	are un timp de răspuns t90 pe întregul domeniu de măsurare a concentrațiilor mai mic de 5 s;

(f)

încorporează un factor de etalonare intern determinat prin etalonarea liniarității în raport cu o referință identificabilă, care se aplică pentru a determina eficiența de numărare a PNC. Eficiența de numărare, inclusiv factorul de etalonare, se raportează în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 14.6;

(g)	materialul de etalonare al PNC trebuie să fie polialfaolefină de 4 cSt (ulei Emery), particule asemănătoare funinginii (de exemplu, particule de funingine sau de grafit generate de flăcări) sau particule de argint;

(h)

are eficiențe de numărare pentru dimensiuni nominale ale particulelor cu diametre ale mobilității electrice de 10 nm și 15 nm de (65 ± 15) % și, respectiv, de peste 90 %; aceste eficiențe de numărare pot fi obținute prin mijloace interne (de exemplu, controlul proiectării instrumentului) sau externe (de exemplu, preclasificarea dimensiunii);

(i)	în cazul în care PNC utilizează un lichid de lucru, acesta trebuie înlocuit cu frecvența specificată de producătorul instrumentului.

12.2.3.2.

Debitul de eșantionare pentru determinarea PN

Sistemul de măsurare a PN trebuie să respecte următoarele dispoziții pentru reglarea și măsurarea debitului de eșantionare (și anume debitul la sonda de eșantionare pentru determinarea PN):

(a)	metoda de măsurare a debitului sistemului de eșantionare și de măsurare trebuie să aibă o eroare maximă admisibilă de ± 5 % față de valoarea citită în toate condițiile de funcționare;

(b)

(c)

debitul efectiv normalizat de eșantionare (NQSPN10) nu trebuie să se abată cu mai mult de ± 10 % de la valoarea medie pentru încercarea respectivă. Se utilizează un dispozitiv cu funcție de control al debitului (de exemplu, orificiu critic, regulator de presiune, controler cu feedback sau altele) pentru a asigura un debit stabil;

(d)	se înregistrează debitul efectiv normalizat de eșantionare și se raportează la o frecvență de 1 Hz în fișierul cu date bazate pe timp. Se raportează media debitelor normalizate efective de eșantionare, astfel cum se specifică la punctul 13.4;

(e)	se asigură un raport izocinetic mediu în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor pentru o anumită frână cuprins între 0,60 și 1,50;

(f)

se utilizează ecuația 12.4 pentru a calcula raportul izocinetic mediu pentru SPN10. Se utilizează valorile corespunzătoare diametrului interior al duzei izocinetice pentru eșantionarea SPN10. Se utilizează datele privind debitul mediu normalizat din tunel (NQ) și debitele medii normalizate de eșantionare (NQSPN10) din fișierul cu date bazate pe timp. Se raportează valorile calculate astfel cum se specifică în tabelul A4/14;

(g)	în cazul în care debitul de eșantionare sau cerințele izocinetice stabilite la prezentul punct nu sunt îndeplinite, încercarea nu este validă;

(h)

Dispozitivele de eșantionare pentru determinarea PN trebuie să funcționeze în mod continuu în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor de frânare. Aceasta include, de asemenea, secțiunile de răcire dintre fazele individuale ale ciclului de frânare WLTP, unde debitul de eșantionare pentru determinarea PN nu trebuie întrerupt sau deviat de la conducta principală de eșantionare. Dispozitivele de eșantionare pentru determinarea PN trebuie să funcționeze până la finalizarea verificării valorilor de fond ulterioare încercării.

12.2.4.

Calcularea emisiilor PN

Instalația de încercare raportează emisiile PN ca număr de particule per distanță parcursă. Calculul factorului de emisie de referință (sau inițial) pentru SPN10 pentru frâna supusă încercării (EFref) respectă ecuația 12.12.

Rezervat

(ecuația 12.11)

(ecuația 12.12)

unde:

SPN10 EFref	este numărul aferent SPN10 per distanța parcursă pentru frâna supusă încercării, în #/km;
SPN10 #	reprezintă emisiile aferente SPN10 medii normalizate și corectate în funcție de PCRF în #/Ncm3, în conformitate cu tabelul A4/10;
NQ	este debitul mediu normalizat al aerului din tunelul de eșantionare, în Nm3/h, în conformitate cu tabelul A4/10;
V	este viteza medie efectivă a ciclului de frânare WLTP, în km/h, în conformitate cu tabelul A4/10

(a)	se calculează emisiile aferente SPN10 medii normalizate și corectate în funcție de PCRF pe baza parametrilor indicați în fișierul cu date bazate pe timp;

(b)	se calculează debitul mediu normalizat din tunel (NQ) și viteza medie a ciclului de frânare WLTP (V) pe secțiunea de măsurare a emisiilor din parametrii indicați în fișierul cu date bazate pe timp;

(c)

se calculează EFref SPN10 al frânei supuse încercării în conformitate cu ecuația 12.12. În continuare, se utilizează coeficientul ponderii frânării cu fricțiune fie din tabelul 4, fie măsurat în conformitate cu anexa 5 la prezentul regulament pentru a calcula EF SPN10 final al frânei supuse încercării. În cazul în care coeficientul ponderii frânării cu fricțiune este preluat din tabelul 4, se aplică respectivul coeficient al ponderii frânării cu fricțiune care corespunde tipului de electrificare a vehiculului ai cărui parametri au fost utilizați pentru încercarea frânei. Se utilizează ecuația 12.14 pentru calculul SPN10 finale:

Rezervat

(ecuația 12.13)

(ecuația 12.14)

(d)	EF SPN10, astfel cum se specifică în tabelul A4/14;

(e)	în cazul în care emisiile măsurate aferente SPN10 nu se încadrează în intervalul de măsurare specificat al dispozitivului PNC, încercarea nu este validă.

12.2.5.

Procedura de verificare a sistemului PN

Instalația de încercare aplică următoarele proceduri de verificare a sistemului PN pentru a verifica dacă întregul sistem este pe deplin operațional:

(a)

debitul în PNC trebuie să aibă o valoare măsurată în limita a ± 5 % față de debitul nominal al PNC atunci când este verificat cu un debitmetru etalonat. În acest context, termenul „debit nominal” se referă la debitul indicat în documentația aferentă ultimei etalonări pentru PNC. Instalația de încercare efectuează această verificare în fiecare lună;

(b)

o verificare a punctului zero al PNC cu ajutorul unui filtru cu performanțe corespunzătoare la admisia PNC trebuie să raporteze o concentrație ≤ 0,2 #/cm3. La îndepărtarea filtrului, PNC trebuie să indice o creștere a concentrației măsurate și o revenire la valoarea de 0,2 #/cm3 sau la o valoare mai mică la înlocuirea filtrului. PNC nu trebuie să raporteze nicio eroare. Instalația de încercare trebuie să efectueze această verificare pentru fiecare încercare privind emisiile de frânare;

(c)

PNC trebuie să raporteze o concentrație măsurată mai mică de 0,5 #/cm3 (fără aplicarea vreunei corecții în funcție de PCRF) atunci când, la admisia sistemului de condiționare a eșantioanelor, este amplasat un filtru HEPA cel puțin din clasa H13 (EN 1822: 2008) sau cu performanțe echivalente. Instalația de încercare trebuie să efectueze această verificare înainte de fiecare încercare privind emisiile de frânare;

(d)	înainte de începerea fiecărei încercări privind emisiile de frânare, instalația de încercare trebuie să confirme că sistemul de măsurare indică faptul că sistemul de condiționare a eșantioanelor a atins temperaturile corecte de funcționare.

12.3.

Măsurarea pierderii de masă

Pierderea de masă a frânei supuse încercării oferă informații utile cu privire la robustețea și corectitudinea întregii proceduri de încercare. Aceasta poate servi drept indicator al unor eventuale probleme în timpul executării încercării privind emisiile de frânare.

Instalația de încercare trebuie să măsoare masa inițială și masa finală a ansamblului frânei înainte și după încercare. Este necesar să se asigure faptul că ansamblul frânei nu este perturbat în timpul încercării privind emisiile de frânare. Deoarece se utilizează piese noi după reglarea aerului de răcire, masa inițială corespunde masei măsurate înainte de începerea secțiunii de rodaj, iar masa finală corespunde masei măsurate după secțiunea de măsurare a emisiilor. Toate măsurătorile se efectuează în conformitate cu următoarea procedură:

(a)	se aspiră piesele înainte de efectuarea măsurătorilor pentru a elimina orice posibilă contaminare;

(b)	se inspectează toate piesele de frână pentru a detecta bavuri, fisuri, goluri sau desprinderi și se înregistrează în consecință. Dacă nu există astfel de probleme, se efectuează măsurătorile inițiale;

(c)	se cântărește fiecare piesă separat cu termocuplul instalat și conectorul termocuplului îndepărtat (în cazul discurilor și al tamburilor). Se raportează masa inițială în fișierul cu date de măsurare a masei;

(d)

se cântărește materialul de fricțiune al frânei, inclusiv șaibele anti-zgomot, arcurile de fixare a plăcuțelor și alte elemente atunci când fac parte din ansamblul produsului. Înainte de cântărire, se îndepărtează banda adezivă de pe plăcuțele de frână, vaselina, dacă este prezentă, de pe zonele de sprijin ale materialului de fricțiune, conectoare și alte componente detașabile relevante. Masa componentelor detașabile trebuie să se reflecte în același mod (inclusă sau exclusă) atât în timpul măsurării masei înainte de încercare, cât și în timpul măsurării masei după încercare. Se raportează masele inițiale în fișierul cu date de măsurare a masei;

(e)

se utilizează o balanță cu o rezoluție de cel puțin 0,1 g sau mai bună pentru piesele cu o greutate totală mai mică de 20 kg. se utilizează cu regularitate greutăți de etalonare certificate pentru a verifica stabilitatea și funcționarea corectă a balanței (tabelul A4/15). Microbalanța trebuie să îndeplinească cerințele de etalonare descrise la punctul 14.4. Se recomandă instalarea balanței într-o încăpere cu condiții controlate de aer și umiditate de (22 ± 2) °C și (45 ± 8) % RH;

(f)	după încheierea încercării privind emisiile de frânare, este necesar să se asigure faptul că piesele de frână sunt răcite până la o temperatură mai mică decât sau egală cu 30 °C, prin depozitarea acestora timp de maximum 24 de ore într-o încăpere cu condiții controlate de aer și umiditate;

(g)	după răcirea pieselor de frână, piesele trebuie curățate pentru a se îndepărta orice urmă de vaselină sau contaminare înainte de a efectua măsurătorile masei finale;

(h)	discul sau tamburul de frână și plăcuțele sau saboții de frână se cântăresc separat. Se raportează masele finale în fișierul cu date de măsurare a masei;

(i)	se calculează pierderea de masă a discului sau tamburului și a plăcuțelor sau saboților de frână prin scăderea masei finale din masa totală inițială. Se raportează pierderea de masă a fiecărei piese în fișierul cu date de măsurare a masei, urmându-se instrucțiunile definite în tabelul A4/13;

(j)	se calculează pierderea totală de masă a frânei supuse încercării prin însumarea valorilor pentru piesele individuale, calculate la litera (i) de la prezentul punct. Se raportează pierderea totală de masă în conformitate cu instrucțiunile definite în tabelul A4/13;

(k)

se calculează factorul de emisie mediu al pierderii de masă prin împărțirea pierderii totale de masă calculate la litera (j) de la prezentul punct la distanța totală parcursă în timpul secțiunii de rodaj și al secțiunii privind emisiile (și anume șase cicluri de frânare WLTP). Se raportează factorul de emisie mediu al pierderii de masă, în conformitate cu instrucțiunile definite în tabelul A4/13.

13.

Rezultatele încercării

Prezenta secțiune descrie cele patru rezultate principale ale unei încercări privind emisiile de frânare. Acestea includ fișierul raportului de încercare – care este raportul principal al încercării privind emisiile – și fișierele subiacente acestuia (și anume fișierul cu date bazate pe evenimente, fișierul cu date bazate pe timp și fișierul cu date de măsurare a masei). Rezultatele sunt rezumate mai jos:

(a)	fișierul cu date bazate pe evenimente. O descriere detaliată a fișierului și a parametrilor necesari este furnizată la punctul 13.1.;

(b)	fișierul cu date bazate pe timp. O descriere detaliată a fișierului și a parametrilor necesari este furnizată la punctul 13.2.;

(c)	fișierul cu date de măsurare a masei. O descriere detaliată a fișierului și a parametrilor necesari este furnizată la punctul 13.3.;

(d)	fișierul raportului de încercare. O descriere detaliată a fișierului și a parametrilor necesari este furnizată la punctul 13.4.

Laboratoarele trebuie să țină evidența măsurătorilor inițiale, inclusiv a informațiilor relevante rezultate din stabilizarea termică realizată între evenimentele de încercare, pentru a demonstra coerența și pentru a putea recalcula rezultatele încercării la cererea autorității responsabile.

13.1.

Fișierul cu date bazate pe evenimente

Instalația de încercare generează un fișier ODS cu date bazate pe evenimente pentru încercarea privind emisiile de frânare. Fișierul este denumit „Test ID_EBF” (Numărul de identificare a încercării_EBF) și include datele necesare pentru fiecare eveniment de decelerare la nivelul frânei pe parcursul întregii încercări privind emisiile de frânare. Acest format de fișier este independent de tehnologia și software-ul de control. Fiecare secțiune a încercării privind emisiile de frânare se raportează într-o filă de lucru separată, după cum urmează:

(a)

fila de lucru 1 intitulată „Răcire” include datele pentru parametrii specificați la prezentul punct pentru secțiunea de reglare a răcirii. Numai datele obținute din repetarea cu succes a fazei #10 se raportează în această filă de lucru atunci când există mai multe repetări ale fazei #10. Fila de lucru 1 include 114 rânduri cu date reprezentând cele 114 evenimente de frânare din faza #10 a secțiunii de reglare a răcirii. În cazul frânelor spate, se raportează datele privind reglarea corespunzătoare a răcirii frânelor față;

(b)

filele de lucru 2-6 intitulate „Rodaj 1-5” includ datele pentru parametrii specificați la prezentul punct în secțiunea de rodaj. Fiecare filă de lucru corespunde unei repetări a ciclului de frânare WLTP. Fiecare filă de lucru include 303 rânduri cu date reprezentând cele 303 evenimente de frânare din ciclul de frânare WLTP pentru fiecare repetare a secțiunii de rodaj. Filele de lucru 2-6 nu includ date din secțiunile de stabilizare termică aplicate între cele cinci cicluri de frânare WLTP;

(c)

fila de lucru 7 intitulată „Emisii” include datele pentru parametrii specificați la prezentul punct pentru secțiunea de măsurare a emisiilor de frânare. Fila de lucru 7 nu include date din secțiunile de stabilizare termică aplicate între fazele individuale ale ciclului de frânare WLTP. Fila de lucru 7 include 303 rânduri cu date reprezentând cele 303 evenimente de frânare din ciclul de frânare WLTP pentru secțiunea de măsurare a emisiilor.

Instalația de încercare eșantionează și/sau calculează în mod continuu și automat parametrii enumerați în tabelul A4/9. Toate datele din fișierul cu date bazate pe evenimente se calculează utilizând date brute eșantionate. Detalii privind unitățile aplicate, numărul de zecimale și rata de eșantionare a fiecărui parametru sunt prezentate în tabelul A4/9. Rata de eșantionare în contextul prezentului regulament este frecvența cu care sistemul de automatizare eșantionează și înregistrează diferiții parametri. Netransmiterea fișierului cu date bazate pe evenimente, astfel cum este descris mai sus, conduce la o încercare care nu este validă.

Indiferent de rata de eșantionare, în fișierul cu date bazate pe evenimente, parametrii se raportează pentru fiecare eveniment individual de decelerare la nivelul frânei. Toate evaluările utilizate în fișierul cu date bazate pe evenimente (EBF) – cu excepția calculului valorilor lucrului mecanic de frecare [a se vedea punctul 9.4.3 litera (h)] – trebuie să se bazeze pe evenimentul efectiv de decelerare la nivelul frânei.

Atât momentul efectiv de începere, cât și momentul efectiv de încheiere a evenimentului de decelerare sunt identificate pe baza cuplului de frânare efectiv. Evenimentul de frânare efectiv începe în momentul în care cuplul de frânare efectiv depășește 15 % din cuplul de frânare nominal al evenimentului de frânare. Evenimentul de frânare efectiv se încheie în momentul în care valoarea efectivă a cuplului de frânare scade sub 15 % din cuplul de frânare nominal.

Cuplul de frânare nominal poate fi calculat în conformitate cu ecuația 13.1.

Ecuația 13.1

unde:

τ brake,nom,n	este cuplul de frânare nominal al evenimentului de frânare n în Nm;
WL t	este sarcina de încercare (sau aplicată) pe roată, în kg;
r R,b	este raza de rulare dinamică a pneului la frâna b, în mm;
Vset,start,n	este viteza liniară nominală la începutul celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului de frânare WLTP, în km/h;
Vset,end,n	este viteza liniară nominală la sfârșitul celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului de frânare WLTP, în km/h;
t start,nom,n	este momentul nominal de începere a celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului analizat, în s;
t end,nom,n	este momentul nominal de încheiere a celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului analizat, în s.

Valoarea τ brake,nom,n trebuie raportată în fișierul cu date bazate pe evenimente, astfel cum se indică în tabelul 13.1, pe rândul corespunzător.

Unii dintre parametrii raportați în fișierul cu date bazate pe evenimente sunt definiți de momentul efectiv de începere și de încheiere a evenimentului de frânare, deoarece reprezintă valorile instantanee ale acestora la aceste mărci temporale (și anume momentul opririi, durata opririi, temperatura inițială a frânei, temperatura finală a frânei). Restul parametrilor se calculează ca valoare medie (în raport cu distanța sau în timp) pe parcursul evenimentului de frânare, raportându-se o valoare unică pentru fiecare parametru. Calculul mediei acestor parametri se efectuează utilizând datele eșantionate la 250 Hz între punctul efectiv de începere și punctul efectiv de încheiere ale evenimentului de frânare.

Tabelul A4/9

Parametrii necesari pentru eșantionare și raportare în fișierul cu date bazate pe evenimente în cazul unei încercări privind emisiile de frânare

Mărime măsurată	Simbol	Unitate	Zecimale	Descriere	Rata de eșantionare	Coloana din fișier
Secțiune de încercare	-	-	N/A	Un cod de identificare „ABC” format din trei cifre pentru fiecare eveniment de decelerare. „A” reprezintă numărul de serie al ciclului dintr-o încercare dată privind emisiile de frânare (A = 1 pentru reglarea răcirii, A= 2-6 pentru rodaj, A = 7 pentru măsurarea emisiilor). BC reprezintă numărul de serie al fazei (B = 01-10). Acesta nu se eșantionează, ci se raportează automat la nivelul evenimentului de frânare individual.	N/A	A
Numărul opririi în cadrul fazei	-	-	N/A	Numărul de serie al decelerării din cadrul fazei individuale (poate avea valori cuprinse între 1 și 114). Acesta nu se eșantionează, ci se raportează automat la nivelul evenimentului de frânare individual.	N/A	B
Număr opririi în cadrul ciclului	-	-	N/A	Numărul de serie al evenimentului de decelerare din cadrul ciclului de frânare WLTP (poate avea valori cuprinse între 1 și 303). Acesta nu se eșantionează, ci se raportează automat la nivelul evenimentului de frânare individual.	N/A	C
Durata opririi	tbrake	s	1	Durata totală a evenimentului de decelerare. Este definită de momentul temporal de la începutul evenimentului de decelerare și de la sfârșitul acestuia.	250 Hz	D
Ora opririi	-	hh:mm:ss	N/A	Momentul temporal de la începutul evenimentului de decelerare înregistrat de dinamometrul de frână	250 Hz	E
Data opririi	-	aaaa-ll-zz	N/A	Data la începutul evenimentului de decelerare înregistrat de dinamometrul de frână Aceasta se raportează automat la nivelul evenimentului de frânare individual.	N/A	F
Valoarea setată a vitezei inițiale de frânare	-	km/h	1	Viteza liniară nominală la începutul evenimentului de decelerare, astfel cum este definită în ciclul de frânare WLTP. Acesta nu se eșantionează, ci se raportează automat la nivelul evenimentului de frânare individual.	N/A	G
Viteza inițială efectivă	-	km/h	2	Viteza liniară măsurată la începutul evenimentului efectiv de decelerare la nivelul frânei, astfel cum este definită la punctul 3.4.16. din prezentul regulament	250 Hz	H
Valoarea setată a vitezei de eliberare	-	km/h	1	Viteza liniară nominală la sfârșitul (eliberarea) evenimentului de decelerare, astfel cum este definită în ciclul de frânare WLTP. Acesta nu se eșantionează, ci se raportează automat la nivelul evenimentului de frânare individual.	N/A	I
Viteza efectivă de eliberare	-	km/h	2	Viteza liniară măsurată la sfârșitul evenimentului efectiv de decelerare la nivelul frânei (eliberare), astfel cum este definită la punctul 3.4.16. din prezentul regulament	250 Hz	J
Viteza de rotație	f	rpm	2	Valoarea medie în timp a vitezei de rotație a frânei înregistrată de dinamometrul de frână. Viteza de rotație eșantionată în timpul evenimentului de frânare la 250 Hz se raportează la nivelul evenimentului de frânare individual ca valoare medie în timp. Calculul mediei se efectuează între momentul efectiv de începere și momentul efectiv de încheiere a evenimentului de decelerare.	250 Hz	K
Valoarea setată a ratei de decelerare	-	m/s2	3	Rata nominală de decelerare a evenimentului, astfel cum este definită în ciclul de frânare WLTP. Acesta nu se eșantionează, ci se raportează automat la nivelul evenimentului de frânare individual.	N/A	L
Rata de decelerare calculată	-	m/s2	4	Rata de decelerare a unui eveniment de frânare dat, calculată pe baza parametrilor din coloanele D, H și J	N/A	M
Cuplul de frânare – valoare medie în raport cu distanța	-	Nm	2	Valoarea medie a cuplului de frânare în raport cu distanța înregistrată de dinamometrul de frână. Cuplul de frânare eșantionat în timpul evenimentului de frânare la 250 Hz se raportează la nivelul evenimentului de frânare individual ca valoare medie în raport cu distanța. Calculul mediei se efectuează între momentul efectiv de începere și momentul efectiv de încheiere a evenimentului de decelerare.	250 Hz	N
Presiunea de frânare – valoare medie în raport cu distanța	-	kPa	2	Valoarea medie a presiunii de frânare în raport cu distanța înregistrată de dinamometrul de frână. Presiunea de frânare eșantionată în timpul evenimentului de frânare la 250 Hz se raportează la nivelul evenimentului de frânare individual ca valoare medie în raport cu distanța. Calculul mediei se efectuează între momentul efectiv de începere și momentul efectiv de încheiere a evenimentului de decelerare.	250 Hz	O
Eficacitatea de frânare	μ sau C*	-	3	Valoarea medie a coeficientului de frecare în raport cu distanța în funcție de cuplul de frânare, raza efectivă de frânare și zona pistonului. Coeficientul de frecare calculat pe baza acestor parametri se raportează la nivelul evenimentului de frânare individual ca valoare medie în raport cu distanța. Calculul mediei se efectuează între momentul efectiv de începere și momentul efectiv de încheiere a evenimentului de decelerare.	N/A	P
Temperatura inițială a frânei	IBT	°C	2	Temperatura frânei la începutul evenimentului de decelerare, măsurată în conformitate cu punctul 3.4.22. din prezentul regulament	250 Hz	Q
Temperatura finală a frânei	FBT	°C	2	Temperatura frânei la sfârșitul evenimentului de decelerare, măsurată în conformitate cu punctul 3.4.23. din prezentul regulament	250 Hz	R
Temperatura maximă a frânei	PBT	°C	2	Temperatura maximă a frânei a evenimentului de decelerare, măsurată în conformitate cu punctul 8.3.	250 Hz	S
Lucrul mecanic de frecare specific	wf,n	J/kg	1	Lucrul mecanic de frecare specific al evenimentului de decelerare la nivelul frânei, calculat în conformitate cu punctul 9.4.3. litera (h)	N/A	T
Cuplul de frânare nominal	τ brake,nom,n	Nm	2	Cuplul de frânare nominal al evenimentului de decelerare la nivelul frânei, calculat în conformitate cu ecuația 13.1	1 Hz	U
Rata de decelerare – valoare medie în raport cu distanța	-	m/s2	4	Valoarea medie a ratei de decelerare în raport cu distanța, calculată la nivelul evenimentului de frânare individual.	N/A	V

13.2.

Fișierul cu date bazate pe timp

Instalația de încercare generează un fișier ODS cu date bazate pe timp pentru încercarea privind emisiile de frânare. Fișierul este denumit „Test ID_TBF” (Numărul de identificare a încercării_TBF) și include informații cu privire la parametrii specifici de încercare eșantionați pe parcursul întregii încercări privind emisiile de frânare. Fiecare secțiune a încercării privind emisiile de frânare se raportează într-o filă de lucru separată, după cum urmează:

(a)

Fila de lucru 1 intitulată „Verificarea valorilor de fond prealabilă încercării” include datele raportate pentru parametrii specificați la prezentul punct pe parcursul procedurii de verificare valorilor de fond prealabilă încercării. Deși modelul este același ca pentru alte secțiuni ale încercării privind emisiile de frânare, instalația de încercare poate raporta numai parametrii relevanți necesari pentru calcularea emisiilor de fond, astfel cum se specifică la punctul 7.2.2.;

(b)

Fila de lucru 2 intitulată „Răcire” include datele raportate pentru parametrii specificați la prezentul punct pentru secțiunea de reglare a răcirii. Numai datele obținute din repetarea cu succes a fazei #10 se raportează în această filă de lucru atunci când există mai multe repetări ale fazei #10. Fila 2 include 5 272 de rânduri cu date reprezentând cele 5 272 de secunde ale fazei #10 din secțiunea de reglare a răcirii. În cazul frânelor spate, se raportează datele privind reglarea corespunzătoare a răcirii frânelor față;

(c)

filele de lucru 3-7 intitulate „Rodaj 1-5” includ datele raportate pentru parametrii specificați la prezentul punct în secțiunea de rodaj. Fiecare filă de lucru corespunde unei repetări a ciclului de frânare WLTP. Filele de lucru 3-7 nu includ date din secțiunile de stabilizare termică aplicate între fazele individuale ale ciclului de frânare WLTP. Fiecare filă include 15 826 de rânduri cu date reprezentând cele 15 826 de secunde ale ciclului WLTP. Filele de lucru 3-7 nu includ date din secțiunile de stabilizare termică aplicate între cele cinci cicluri de frânare WLTP;

(d)

fila de lucru 8 intitulată „Emisii” include datele raportate pentru parametrii specificați la prezentul punct pentru secțiunea de măsurare a emisiilor de frânare. Fila de lucru 8 nu include date din secțiunile de stabilizare termică aplicate între fazele individuale ale ciclului de frânare WLTP. Fila 8 include 15 826 de rânduri cu date reprezentând cele 15 826 de secunde ale ciclului de frânare WLTP din secțiunea de măsurare a emisiilor;

(e)

fila de lucru 9 intitulată „Verificarea valorilor de fond ulterioară încercării” include datele raportate pentru parametrii specificați la prezentul punct pe parcursul procedurii de verificare a valorilor de fond ulterioară încercării. Deși modelul este același ca pentru alte secțiuni ale încercării privind emisiile de frânare, instalația de încercare raportează numai parametrii relevanți necesari pentru calcularea emisiilor de fond, astfel cum se specifică la punctul 7.2.2.

Instalația de încercare eșantionează și/sau calculează în mod continuu și automat parametrii enumerați în tabelul A4/10. Toate datele din fișierul cu date bazate pe timp se calculează utilizând date brute eșantionate. Detalii privind unitățile aplicate, numărul de zecimale și rata de eșantionare a fiecărui parametru sunt prezentate în tabelul A4/10. Rata de eșantionare în contextul prezentului regulament este frecvența cu care sistemul de automatizare eșantionează și înregistrează diferiții parametri. Netransmiterea fișierului cu date bazate pe timp, astfel cum este descris mai sus, conduce la o încercare care nu este validă.

Indiferent de rata de eșantionare, în fișierul cu date bazate pe timp, parametrii se raportează la 1 Hz. Prin urmare, valorile eșantionate sunt calculate ca medie pentru determinarea valorilor raportate la 1 Hz. Tabelul A4/10 oferă, de asemenea, o scurtă descriere a fiecărui parametru și a simbolului utilizat în întregul text.

Tabelul A4/10

Parametrii necesari pentru eșantionare și raportare în fișierul cu date bazate pe timp în cazul unei încercări privind emisiile de frânare

Mărime măsurată	Simbol	Unitate	Zecimale	Descriere	Rata de eșantionare	Coloana din fișier
Marca temporală	-	sec	0	Marca temporală în încercarea privind emisiile de frânare	10 Hz	A
Viteza liniară nominală	Vset	km/h	1	Viteza liniară nominală la momentul temporal dat, astfel cum este definită în ciclul de frânare WLTP. Nu se eșantionează, ci se raportează la 1 Hz.	N/A	B
Viteza liniară efectivă	V	km/h	2	Viteza liniară efectivă înregistrată de dinamometrul de frână la momentul temporal dat	10 Hz	C
Distanța parcursă	d	km	3	Distanța totală parcursă în timpul ciclului până la momentul temporal dat	10 Hz	D
Rata de decelerare	α	m/s2	3	Rata de decelerare înregistrată de dinamometrul de frână la momentul temporal dat	10 Hz	E
Cuplul de frânare	τbrake	N·m	1	Cuplul de frânare înregistrat de dinamometrul de frână la momentul temporal dat	10 Hz	F
Presiunea de frânare	pbrake	kPa	1	Presiunea de frânare înregistrată de dinamometrul de frână la momentul temporal dat	10 Hz	G
Eficacitatea de frânare	μ sau C*	-	3	Coeficientul de frecare instantaneu calculat la momentul temporal dat	10 Hz	H
Temperatura frânei	Tbrake	°C	1	Temperatura frânei la momentul temporal dat	10 Hz	I
Debitul setat al aerului de răcire	Qset	m3/h	0	Debitul aerului de răcire setat (nominal) pentru încercarea privind emisiile de frânare dată. Nu se eșantionează, ci se raportează la 1 Hz.	N/A	J
Debitul efectiv al aerului de răcire	Q	m3/h	2	Debitul aerului de răcire măsurat la momentul temporal dat	10 Hz	K
Debitul efectiv normalizat al aerului de răcire	NQ	Nm3/h	2	Debitul normalizat al aerului de răcire în condiții standard la momentul temporal dat	10 Hz	L
Temperatura aerului de răcire	T	°C	1	Temperatura aerului de răcire la momentul temporal dat	10 Hz	M
Umiditatea relativă a aerului de răcire	RH	%	1	Umiditatea relativă a aerului de răcire la momentul temporal dat	10 Hz	N
Umiditatea specifică a aerului de răcire	SH	mg/g	1	Umiditatea specifică a aerului de răcire la momentul temporal dat	10 Hz	O
Presiunea aerului de răcire	P	kPa	1	Presiunea aerului de răcire la momentul temporal dat	10 Hz	P
Debitul setat de eșantionare a PM2,5	QPM2,5-set	l/min	1	Debitul setat (nominal) de eșantionare a PM2,5 pentru încercarea privind emisiile de frânare dată. Nu se eșantionează, ci se raportează la 1 Hz.	N/A	Q
Debitul efectiv de eșantionare a PM2,5	QPM2,5	l/min	2	Debitul de eșantionare a PM2,5 măsurat la momentul temporal dat.	10 Hz	R
Debitul efectiv normalizat de eșantionare a PM2,5	NQPM2,5	Nl/min	2	Debitul normalizat de eșantionare a PM2,5 în condiții standard la momentul temporal dat	10 Hz	S
Debitul setat de eșantionare a PM10	QPM10-set	l/min	1	Debitul setat (nominal) de eșantionare a PM10 pentru încercarea privind emisiile de frânare dată. Nu se eșantionează, ci se raportează la 1 Hz.	N/A	T
Debitul efectiv de eșantionare a PM10	QPM10	l/min	2	Debitul de eșantionare a PM10 măsurat la momentul temporal dat.	10 Hz	U
Debitul efectiv normalizat de eșantionare a PM10	NQPM10	Nl/min	2	Debitul normalizat de eșantionare a PM10 în condiții standard la momentul temporal dat	10 Hz	V
Rezervat						W
Rezervat						X
Rezervat						Y
Rezervat						Z
Debitul setat de eșantionare pentru SPN10	QSPN10-set	l/min	1	Debitul setat (nominal) de eșantionare pentru SPN10 pentru încercarea privind emisiile de frânare dată. Nu se eșantionează, ci se raportează la 1 Hz.	N/A	AA
Debitul efectiv normalizat de eșantionare pentru SPN10	NQSPN10	Nl/min	2	Debitul de eșantionare legat de SPN10 măsurat la momentul temporal dat și raportat în condiții standard. Instalația de încercare trebuie să specifice dacă rata de eșantionare este diferită de cea nominală.	10 Hz	AB
SPN10 – PCRF mediu	fr-SPN10	-	1	Media aritmetică a factorului de reducere a concentrației de particule pentru măsurarea SPN10	10 Hz	AC
Concentrația normalizată SPN10 – corectată în funcție de PCRF	SPN10#	#/Ncm3	1	Concentrația normalizată SPN10 în condiții standard măsurată de PNC și corectată în funcție de PCRF la momentul temporal dat	10 Hz	AD

13.3.

Fișierul cu date de măsurare a masei

Instalația de încercare generează un fișier ODS cu date de măsurare a masei pentru întreaga încercare. Fișierul este denumit „Test ID_MMF” (Numărul de identificare a încercării_MMF) și include informații despre cântărirea filtrelor, astfel cum se specifică la punctul 12.1, precum și despre cântărirea pieselor de frână, astfel cum se specifică la punctul 12.3. Datele privind masa PM se raportează într-o singură filă de lucru, astfel cum se specifică în tabelul A4/11. Informațiile cu privire la filtrele de referință se raportează într-o filă de lucru diferită, astfel cum se specifică în tabelul A4/12. În sfârșit, informațiile privind pierderea de masă a pieselor de frânei se raportează într-un tab separat, astfel cum se specifică în tabelul A4/13.

13.3.1.

Date de măsurare pentru PM

Instalația de încercare trebuie să raporteze și să calculeze parametrii referitori la măsurarea masei PM enumerați în tabelul A4/11. Detalii privind unitățile aplicate și numărul de zecimale ale fiecărui parametru sunt furnizate în tabelul A4/11. În plus, este furnizată o scurtă descriere a fiecărui parametru. Datele de cântărire a PM se raportează în fila de lucru intitulată „Masa PM” a fișierului cu date de măsurare a masei.

Tabelul A4/11

Parametrii necesari referitori la procedura de măsurare a masei PM pentru raportare în fișierul cu date de măsurare a masei în cazul unei încercări privind emisiile de frânare

Mărime măsurată	Unitate	Zecimale	Descriere	Coloana din fișier
Numărul de identificare a încercării	-	N/A	Un cod unic care îi permite instalației de încercare să identifice frâna supusă încercării. Trebuie să fie identic cu cel din „Numărul de identificare a încercării” din tabelul A4/14.	A
Materialul filtrului	-	N/A	Specifică tipul de filtru utilizat pentru eșantionarea PM în conformitate cu punctul 12.1.3.2.	B
PM2,5	-	N/A	Specifică dacă datele de intrare se referă la eșantionarea și măsurarea PM2,5	C
PM10	-	N/A	Specifică dacă datele de intrare se referă la eșantionarea și măsurarea PM10	D
Data cântăririi	aaaa-ll-zz	N/A	Data la care are loc cântărirea filtrului neîncărcat	E
Momentul cântăririi	hh:mm	N/A	Momentul la care are loc cântărirea filtrului neîncărcat	F
Timpul de stabilizare înainte de cântărire	hh:mm	N/A	Timpul de stabilizare a filtrului neîncărcat înainte de a fi cântărit și utilizat pentru eșantionare în conformitate cu punctul 12.1.4.	G
Timpul scurs de la cântărire până la începerea încercării	hh:mm	N/A	Timpul scurs de la cântărirea filtrului neîncărcat până la începutul încercării privind emisiile în conformitate cu punctul 12.1.4.	H
Măsurătoare filtru neîncărcat 1	mg	4	Masa filtrului neîncărcat măsurată la prima cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4.	I
Măsurătoare filtru neîncărcat 2	mg	4	Masa filtrului neîncărcat măsurată la a doua cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4.	J
Măsurătoare filtru neîncărcat 3 (dacă este necesar)	mg	4	Masa filtrului neîncărcat măsurată la a treia cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4. (numai în cazul în care abaterea dintre primele două măsurători este mai mare de 10 μg)	K
Măsurătoare filtru neîncărcat 4 (dacă este necesar)	mg	4	Masa filtrului neîncărcat măsurată la a patra cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4 (numai în cazul în care abaterea dintre primele două măsurători este mai mare de 10 μg)	L
Valoare medie neîncărcată – corectată	mg	4	Masa medie corectată a filtrului neîncărcat după aplicarea corecției de flotabilitate în conformitate cu punctul 12.1.4. [Pe(corrected)]	M
Temperatura aerului ambiant	°C	2	Temperatura camerei de cântărire – se raportează temperatura medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire	N
Umiditatea relativă a aerului ambiant	%	2	Umiditatea relativă a camerei de cântărire – se raportează umiditatea relativă medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire	O
Data cântăririi	aaaa-ll-zz	N/A	Data la care are loc cântărirea filtrului încărcat	P
Momentul cântăririi	hh:mm	N/A	Momentul la care are loc cântărirea filtrului încărcat	Q
Timpul de stabilizare înainte de cântărire	hh:mm	N/A	Timpul de stabilizare a filtrului încărcat după eșantionare și înainte de a fi cântărit în conformitate cu punctul 12.1.4.	R
Timpul scurs de la încheierea încercării până la cântărire	hh:mm	N/A	Timpul scurs de la încheierea încercărilor privind emisiile până la cântărirea filtrului încărcat în conformitate cu punctul 12.1.4.	S
Măsurătoare filtru încărcat 1	mg	4	Masa filtrului încărcat măsurată la prima cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4.	T
Măsurătoare filtru încărcat 2	mg	4	Masa filtrului încărcat măsurată la a doua cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4.	U
Măsurătoare filtru încărcat 3 (dacă este necesar)	mg	4	Masa filtrului încărcat măsurată la a treia cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4. (numai în cazul în care abaterea dintre primele două măsurători este mai mare de 10 μg)	V
Măsurătoare filtru încărcat 4 (dacă este necesar)	mg	4	Masa filtrului încărcat măsurată la a patra cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4. (numai în cazul în care abaterea dintre primele două măsurători este mai mare de 10 μg)	W
Valoare medie încărcată – corectată	mg	4	Masa medie corectată a filtrului încărcat după aplicarea corecției de flotabilitate în conformitate cu punctul 12.1.4. [Pe(corrected)]	X
Temperatura aerului ambiant	°C	2	Temperatura camerei de cântărire – se raportează temperatura medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire	Y
Umiditatea relativă a aerului ambiant	%	2	Umiditatea relativă a camerei de cântărire – se raportează temperatura medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire	Z
Masa încărcată	mg	4	Pe(2,5) și Pe(10): diferența dintre valoarea medie corectată a filtrului încărcat și cea a filtrului neîncărcat – se scade valoarea din coloana M din valoarea din coloana X	AA

13.3.2.

Date privind filtrele de referință

Instalația de încercare raportează parametrii referitori la filtrele de referință utilizate pentru măsurarea masei PM pentru o frână dată. Detalii privind parametrii, unitățile aplicate și numărul de zecimale ale fiecărui parametru sunt furnizate în tabelul A4/12. Datele privind filtrul de referință se raportează în fila intitulată „Filtre de referință” din fișierul cu date de măsurare a masei.

Tabelul A4/12

Parametrii necesari referitori la filtrele de referință utilizate în procedura de măsurare a masei PM pentru raportare în fișierul cu date de măsurare a masei în cazul unei încercări privind emisiile de frânare

Mărime măsurată	Unitate	Zecimale	Descriere	Coloana din fișier
Numărul de identificare a încercării	-	N/A	Un cod unic care îi permite instalației de încercare să identifice frâna supusă încercării – trebuie să fie identic cu cel din „Numărul de identificare a încercării” din tabelul A4/14.	A
Materialul filtrului	-	N/A	Tipul de filtru utilizat ca referință în conformitate cu punctul 12.1.4. – trebuie să fie același cu filtrul utilizat la încercarea privind emisiile	B
Data cântăririi	aaaa-ll-zz	N/A	Data la care are loc cântărirea filtrelor de referință În cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat, se raportează data la care are loc cântărirea inițială a filtrului.	C
Momentul cântăririi	hh:mm	N/A	Momentul la care are loc cântărirea filtrului de referință. În cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat, se raportează momentul la care are loc cântărirea inițială a filtrului.	D
Masa primului filtru de referință	mg	4	Masa corectată a primului filtru de referință măsurată în intervalul de 12 h de la cântărirea eșantionului sau la începutul sesiunii, astfel cum este definită la punctul 12.1.4.	E
Media mobilă a primului filtru de referință	mg	4	Media mobilă a maselor specifice ale primului filtru de referință de la plasarea acestuia în camera de cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4.	F
Masa celui de al doilea filtru de referință	mg	4	Masa corectată a celui de al doilea filtru de referință măsurată în intervalul de 12 h de la cântărirea eșantionului sau la începutul sesiunii, astfel cum este definită la punctul 12.1.4.	G
Media mobilă a celui de al doilea filtru de referință	mg	4	Media mobilă a maselor specifice ale celui de al doilea filtru de referință de la plasarea acestuia în camera de cântărire în conformitate cu punctul 12.1.4.	H
Diferența medie față de media mobilă	mg	4	Diferența medie dintre masele filtrelor de referință și media mobilă a acestora. Se utilizează masele raportate în coloanele E, F, G și H pentru a calcula diferența medie. În cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat, această măsurătoare reflectă diferența dintre cântărirea înainte de încercare și media mobilă a acesteia în conformitate cu punctul 12.1.4. subpunctul (iii)	I
Temperatura aerului ambiant înainte de sesiune	°C	2	Temperatura camerei de cântărire – temperatura medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire	J
Umiditatea relativă a aerului ambiant înainte de sesiune	%	2	Umiditatea relativă a camerei de cântărire – RH medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire	K
Data cântăririi la finalul sesiunii	aaaa-ll-zz	N/A	Data la care are loc cântărirea finală a filtrului de referință în cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	L
Ora cântăririi la finalul sesiunii	hh:mm	N/A	Ora la care are loc cântărirea finală a filtrului de referință în cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	M
Masa primului filtru de referință la finalul sesiunii	mg	4	Masa corectată a primului filtru de referință măsurată la finalul sesiunii, astfel cum este definită la punctul 12.1.4. Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	N
Masa celui de al doilea filtru de referință la finalul sesiunii	mg	4	Masa corectată a celui de al doilea filtru de referință măsurată la finalul sesiunii, astfel cum este definită la punctul 12.1.4. Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	O
Diferența medie față de media mobilă la finalul sesiunii	mg	4	Diferența medie dintre masele filtrelor de referință și media mobilă a acestora la finalul sesiunii în cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat. Se utilizează masele raportate în coloanele O, F, P și H pentru a calcula diferența medie. Această măsurătoare reflectă diferența dintre cântărirea după încercare și media mobilă a acesteia în conformitate cu punctul 12.1.4. subpunctul (iii). Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	P
Diferența medie dintre măsurătoarea inițială și cea finală	mg	4	Diferența medie dintre cântărirea inițială și cea finală a filtrelor de referință în cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat. Se utilizează masele raportate în coloanele E, N, G și O pentru a calcula diferența medie. Această măsurătoare reflectă diferența dintre cântărirea înainte de încercare și cântărirea după încercare în conformitate cu punctul 12.1.4. subpunctul (iv). Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	Q
Temperatura aerului ambiant la finalul sesiunii	°C	2	Temperatura camerei de cântărire – temperatura medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire. Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	R
Umiditatea relativă a aerului ambiant la finalul sesiunii	%	2	Umiditatea relativă a camerei de cântărire – RH medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire. Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	S

13.3.3.

Date de măsurare a pierderii de masă

Instalația de încercare raportează parametrii referitori la pierderea totală de masă a frânei supuse încercării într-o filă de lucru separată, astfel cum se specifică la punctul 12.3. Detalii privind parametrii, unitățile aplicate și numărul de zecimale ale fiecărui parametru sunt furnizate în tabelul A4/13. Datele de măsurare a pierderii de masă se raportează în fila de lucru intitulată „Pierdere de masă” din fișierul cu date de măsurare a masei.

Tabelul A4/13

Parametrii necesari referitori la pierderea totală de masă a frânei pentru raportare în fișierul cu date de măsurare a masei în cazul unei încercări privind emisiile de frânare

Mărime măsurată	Unitate	Zecimale	Descriere	Coloana din fișier
Numărul de identificare a încercării	-	N/A	Un cod unic care îi permite instalației de încercare să identifice frâna supusă încercării – trebuie să fie identic cu cel din „Numărul de identificare a încercării” din tabelul A4/14.	A
Frână cu disc	-	N/A	Specifică dacă ansamblul frânei supus încercării este format dintr-un disc și o pereche de plăcuțe	B
Frână cu tambur	-	N/A	Specifică dacă ansamblul frânei supus încercării este format dintr-un tambur și o pereche de saboți	C
Temperatura aerului ambiant înainte de sesiune	°C	2	Temperatura camerei de cântărire – temperatura medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire	D
Umiditatea relativă a aerului ambiant înainte de sesiune	%	2	Umiditatea relativă a camerei de cântărire – RH medie a camerei în ultima oră înainte de procedura de cântărire	E
Cântărirea inițială a plăcuței interioare/a sabotului primar	g	1	Masa plăcuței interioare sau a sabotului primar înainte de începerea secțiunii de rodaj – sabotul primar este primul sabot după cilindrul receptor în direcția de rotație a roții	F
Cântărirea inițială a plăcuței exterioare/a sabotului secundar	g	1	Masa plăcuței exterioare sau a sabotului secundar înainte de începerea secțiunii de rodaj – sabotul secundar este sabotul situat după cilindrul receptor în direcția de rotație a roții	G
Cântărirea inițială a discului/a tamburului	g	1	Masa discului sau a tamburului înainte de începerea secțiunii de rodaj	H
Cântărirea finală a plăcuței interioare/a sabotului primar	g	1	Masa plăcuței interioare sau a sabotului primar după încheierea secțiunii privind emisiile	I
Cântărirea finală a plăcuței exterioare/a sabotului secundar	g	1	Masa plăcuței exterioare sau a sabotului secundar după încheierea secțiunii privind emisiile	J
Cântărirea finală a discului/a tamburului	g	1	Masa discului sau a tamburului după încheierea secțiunii privind emisiile	K
Pierderea de masă a plăcuței interioare/a sabotului primar	g	1	Diferența dintre valoarea cântărită a plăcuței interioare sau a sabotului primar – se scade valoarea din coloana F din valoarea din coloana I	L
Pierderea de masă a plăcuței exterioare/a sabotului secundar	g	1	Diferența dintre valoarea cântărită a plăcuței exterioare sau a sabotului secundar – se scade valoarea din coloana G din valoarea din coloana J	M
Pierderea de masă a discului/a tamburului	g	1	Diferența dintre valoarea cântărită a discului sau a tamburului – se scade valoarea din coloana H din valoarea din coloana K	N
Pierdere de masă totală	g	1	Pierderea de masă totală a ansamblului frânei – se însumează valorile din coloanele L, M și N	O
Distanța totală	km	3	Distanța totală parcursă în secțiunea de rodaj și secțiunea privind emisiile	P
Rata medie a pierderii de masă	mg/km	2	Rata medie a pierderii de masă a ansamblului frânei – se împart valorile din coloanele O/Q	Q

13.4.

Fișierul raportului de încercare

Instalația de încercare trebuie să creeze un set de date unic, complet și trasabil ca fișier de intrare pentru generarea raportului de încercare pentru frâna specifică supusă încercării. Tabelul A4/14 conține toate informațiile necesare care trebuie incluse în raport. Toate datele din fișierul raportului de încercare se calculează direct utilizând datele brute eșantionate. Datele numerice se raportează ca atare și nu ca inegalități. Toate informațiile din raport trebuie corelate cu frâna specifică. Instalația de încercare trebuie să prezinte raportul în format *.pdf sau într-un format echivalent. Fiecare indice (1, 2, 3,...) enumerat în prima coloană (nr.) din tabelul A4/14 corespunde unui rând din raport, literele (a, b, c,...) corespund unor coloane separate pe rândul corespunzător.

Tabelul A4/14

Parametrii de încercare care trebuie raportați după o încercare privind emisiile de particule la frânare

Nr.	Punct	Parametri și date de intrare	Scurtă descriere	Unitate	Zecimale
1	8.1.	Numărul de identificare a încercării privind emisiile de frânare	Un cod unic atribuit de instalația de încercare încercării privind emisiile de frânare pentru frâna supusă încercării – această valoare este utilizată în toate fișierele de rezultate.	-	N/A
2	8.1.	Marca și modelul vehiculului	Se raportează marca și modelul vehiculului pe care este montată frâna supusă încercării.	-	N/A
3	3.7.	Tipul de electrificare a vehiculului	Se raportează tipul de electrificare a vehiculului pe care este montată frâna supusă încercării.	-	N/A
4	5.2.	Coeficientul ponderii frânării cu fricțiune	Se raportează coeficientul ponderii frânării cu fricțiune a vehiculului pe care este montată frâna supusă încercării.	-	3
5	8.1.	Axa (față sau spate)	Se raportează poziția axei pe vehicul pentru frâna supusă încercării (FA sau RA).	-	N/A
6	8.1.	Orientarea frânei (poziția de montare la nivelul vehiculului)	Se raportează amplasarea frânei supuse încercării pe vehicul, în partea din dreapta sau în partea din stânga (RHC sau LHC)	-	N/A
7	8.1.	Masa de încercare a vehiculului	Se raportează masa vehiculului simulată pe dinamometrul de frână în timpul tuturor secțiunilor încercării privind emisiile de frânare (Mveh). În cazul frânării fără fricțiune, se raportează Mveh a prototipului familiei de emisii a ansamblului de frânare, astfel cum a fost aplicată în timpul încercării privind emisiile de frânare.	kg	0
8	8.1.	Distribuția forței de frânare	Se raportează raportul dintre forța de frânare de pe axa frânei supuse încercării și forța totală de frânare a vehiculului (FAF sau RAF). În cazul frânării fără fricțiune, se raportează FAF sau RAF a prototipului familiei de emisii a ansamblului de frânare, astfel cum a fost aplicată în timpul încercării privind emisiile de frânare.	%	0
9	8.4.1.	Tipul dispozitivului de fixare	Se raportează tipul dispozitivului de fixare a ansamblului frânei (L0-U sau L0-P)	-	N/A
10	8.1.	Codul de identificare a discului sau tamburului	Se raportează codul etichetat de producătorul frânei pe disc/tambur.	-	N/A
11	8.1.	Codul de identificare a materialului de fricțiune	Se raportează codul etichetat de producătorul materialului de fricțiune pe plăcuțe/saboți.	-	N/A
12	8.1.	Sarcina nominală pe roată	Se calculează și se raportează sarcina nominală pe roată a frânei supuse încercării (WLn-f sau WLn-r) în conformitate cu ecuația 8.1. În cazul frânării fără fricțiune, se utilizează parametrii prototipului familiei de emisii a ansamblului de frânare pentru a calcula și raporta sarcina nominală pe roată.	kg	1
13	8.1.	Sarcina de încercare (sau aplicată) pe roată	Se calculează și se raportează sarcina de încercare aplicată pe roată pe dinamometrul de frână (WLt-f sau WLt-r) în conformitate cu ecuația 8.2. În cazul frânării fără fricțiune, se utilizează parametrii prototipului familiei de emisii a ansamblului de frânare pentru a calcula și raporta sarcina de încercare pe roată.	kg	1
14	8.1.	Raza de rulare dinamică a pneului	Se raportează raza de rulare dinamică a pneului în raport cu frâna supusă încercării (rR).	mm	0
15	8.1.	Raza efectivă de frânare	Se raportează raza efectivă a frânei supuse încercării (reff).	mm	1
16	8.1.	Inerția nominală a frânei	Se calculează și se raportează momentul nominal de inerție pentru frâna supusă încercării (In) conform ecuației 8.3. În cazul frânării fără fricțiune, se utilizează parametrii prototipului familiei de emisii a ansamblului de frânare pentru a calcula și raporta momentul nominal de inerție.	kg·m2	1
17	8.1.	Inerția de încercare (sau aplicată) a frânei	Se calculează și se raportează momentul de inerție aplicat pe dinamometrul de frână în timpul încercării (It) în conformitate cu ecuația 8.4. În cazul frânării fără fricțiune, se utilizează parametrii prototipului familiei de emisii a ansamblului de frânare pentru a calcula și raporta momentul de inerție aplicat pe dinamometrul de frână în timpul încercării.	kg·m2	1
18	8.1.	Diametrul exterior al discului/tamburului	Se raportează diametrul exterior al frânei supuse încercării.	mm	1
19	8.1.	Masa discului	Se raportează masa efectivă a discului neutilizat pentru alocarea frânei unei grupe de sarcină nominală pe roata față raportată la masa discului.	kg	4
20	8.1.	Numărul de pistoane pe fiecare parte	Se raportează numărul de pistoane pe o parte a etrierului de frână.	-	0
21	8.1.	Diametrul mediu (sau hidraulic) al pistonului	Se raportează diametrul pistonului frânei supuse încercării în conformitate cu ecuația 8.5.	mm	2
22	8.1.	Cuplul de strângere a șuruburilor de fixare a etrierului	Cuplul de strângere a șuruburilor etrierului, dacă este specificat de producătorul frânei.	N·m	1
23	8.1.	Cuplul de strângere a șuruburilor de montare a discului sau a tamburului pe butuc	Cuplul de strângere a șuruburilor de montare a discului/tamburului, dacă este specificat de producătorul frânei.	N·m	1
24	8.1.	Eficiența etrierului de frână sau a tamburului de frână	Se raportează eficiența pentru a ține seama de pierderile prin frecare, cursa pistonului etc.	%	0
25	8.1.	Presiunea limită	Presiunea minimă necesară pentru a depăși rezistența internă înainte de declanșarea cuplului de frânare, astfel cum este definită la punctul 3.1.19 din prezentul regulament	kPa	1
26	8.1.	Valoarea efectivă a bătăii frânei	Se raportează bătaia frânei măsurată în conformitate cu punctul 8.2. litera (g).	μm	0
27	7.2.	Debitul operațional minim al sistemului	Se raportează debitul minim al aerului de răcire pe care îl poate atinge configurația instalației de încercare, îndeplinind în același timp toate cerințele relevante privind condiționarea aerului de răcire și de măsurare definite în prezentul regulament.	m3/h	0
28	7.2.	Debitul operațional maxim al sistemului	Se raportează debitul maxim al aerului de răcire pe care îl poate atinge configurația instalației de încercare, îndeplinind în același timp toate cerințele relevante privind condiționarea aerului de răcire și de măsurare definite în prezentul regulament.	m3/h	0
29	7.2.1.1.	Temperatura medie a aerului de răcire – Secțiunea de reglare a răcirii	Se calculează și se raportează temperatura medie a aerului de răcire măsurată în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „temperatura aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe parcursul fazei #10.	°C	2
30	7.2.1.1.	Temperatura medie a aerului de răcire – Secțiunea de rodaj	Se calculează și se raportează temperatura medie a aerului de răcire măsurată în timpul secțiunii de rodaj. Temperatura medie a aerului de răcire se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „temperatura aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula mediile pe parcursul celor cinci cicluri de frânare WLTP.	°C	2
a	7.2.1.1.	Temperatura medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 1	°C	2
b	7.2.1.1.	Temperatura medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 2	°C	2
c	7.2.1.1.	Temperatura medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 3	°C	2
d	7.2.1.1.	Temperatura medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 4	°C	2
e	7.2.1.1.	Temperatura medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 5	°C	2
31	7.2.1.1.	Temperatura medie a aerului de răcire – Secțiunea de măsurare a emisiilor	Se calculează și se raportează temperatura medie a aerului de răcire măsurată în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „temperatura aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe parcursul ciclului de frânare WLTP.	°C	2
32	7.2.1.1.	Temperatura medie a aerului de răcire – Conformitate generală	Se verifică dacă toate părțile încercării îndeplinesc specificațiile privind temperatura medie a aerului de răcire definite în prezentul regulament.	DA/NU	N/A
33	7.2.1.1.	Abateri instantanee ale temperaturii aerului – Secțiunea de reglare a răcirii	Se calculează și se raportează procentul citirilor temperaturii instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 18 °C sau mai mare de 28 °C în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „temperatura aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula numărul de astfel de evenimente și procentul lor în timpul fazei #10.	%	1
34	7.2.1.1.	Abateri instantanee ale temperaturii aerului – Secțiunea de rodaj	Se calculează și se raportează procentul citirilor temperaturii instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 18 °C sau mai mare de 28 °C în timpul secțiunii de rodaj. Procentul se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „temperatura aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula numărul acestor evenimente și procentul lor pe parcursul celor cinci cicluri de frânare WLTP.	%	1
a	7.2.1.1.	Abateri instantanee ale temperaturii aerului	Ciclul de rodaj 1	%	1
b	7.2.1.1.	Abateri instantanee ale temperaturii aerului	Ciclul de rodaj 2	%	1
c	7.2.1.1.	Abateri instantanee ale temperaturii aerului	Ciclul de rodaj 3	%	1
d	7.2.1.1.	Abateri instantanee ale temperaturii aerului	Ciclul de rodaj 4	%	1
e	7.2.1.1.	Abateri instantanee ale temperaturii aerului	Ciclul de rodaj 5	%	1
35	7.2.1.1.	Abateri instantanee ale temperaturii aerului – Secțiunea de măsurare a emisiilor	Se calculează și se raportează procentul citirilor temperaturii instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 18 °C sau mai mare de 28 °C în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „temperatura aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula numărul acestor evenimente și procentul lor pe parcursul ciclului de frânare WLTP.	%	1
36	7.2.1.1.	Temperatura instantanee a aerului de răcire – Conformitate generală	Se verifică dacă toate părțile încercării îndeplinesc specificațiile privind temperatura instantanee a aerului de răcire definite în prezentul regulament.	DA/NU	N/A
37	7.2.1.2.	Umiditatea relativă medie a aerului de răcire – Secțiunea de reglare a răcirii	Se calculează și se raportează umiditatea relativă medie a aerului de răcire măsurată în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „umiditatea relativă a aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe parcursul fazei #10.	%	2
38	7.2.1.2.	Umiditatea relativă medie a aerului de răcire – Secțiunea de rodaj	Se calculează și se raportează umiditatea relativă medie a aerului de răcire măsurată în timpul secțiunii de rodaj. Umiditatea relativă medie a aerului de răcire se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „umiditatea relativă a aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula mediile pe parcursul celor cinci cicluri de frânare WLTP.	%	2
a	7.2.1.2.	Umiditatea relativă medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 1	%	2
b	7.2.1.2.	Umiditatea relativă medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 2	%	2
c	7.2.1.2.	Umiditatea relativă medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 3	%	2
d	7.2.1.2.	Umiditatea relativă medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 4	%	2
e	7.2.1.2.	Umiditatea relativă medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 5	%	2
39	7.2.1.2.	Umiditatea relativă medie a aerului de răcire – Secțiunea de măsurare a emisiilor	Se calculează și se raportează umiditatea relativă medie a aerului de răcire măsurată în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „umiditatea relativă a aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe parcursul ciclului de frânare WLTP.	%	2
40	7.2.1.2.	Umiditatea relativă medie a aerului de răcire – Conformitate generală	Se verifică dacă toate părțile încercării îndeplinesc specificațiile privind umiditatea relativă medie a aerului de răcire definite în prezentul regulament.	DA/NU	N/A
41	7.2.1.2.	Abateri instantanee ale umidității relative a aerului – Secțiunea de reglare a răcirii	Se calculează și se raportează procentul citirilor temperaturii instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 20 % sau mai mare de 80 % în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „umiditatea relativă a aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula numărul de astfel de evenimente și procentul lor în timpul fazei #10.	%	1
42	7.2.1.2.	Abateri instantanee ale umidității relative a aerului – Secțiunea de rodaj	Se calculează și se raportează procentul citirilor umidității relative instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 20 % sau mai mare de 80 % în timpul secțiunii de rodaj. Procentul se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „umiditatea relativă a aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula numărul acestor evenimente și procentul lor pe parcursul celor cinci cicluri de frânare WLTP.	%	1
a	7.2.1.2.	Abateri instantanee ale umidității relative a aerului	Ciclul de rodaj 1	%	1
b	7.2.1.2.	Abateri instantanee ale umidității relative a aerului	Ciclul de rodaj 2	%	1
c	7.2.1.2.	Abateri instantanee ale umidității relative a aerului	Ciclul de rodaj 3	%	1
d	7.2.1.2.	Abateri instantanee ale umidității relative a aerului	Ciclul de rodaj 4	%	1
e	7.2.1.2.	Abateri instantanee ale umidității relative a aerului	Ciclul de rodaj 5	%	1
43	7.2.1.2.	Abateri instantanee ale umidității relative a aerului – Secțiunea de măsurare a emisiilor	Se calculează și se raportează procentul citirilor umidității relative instantanee a aerului de răcire (1 Hz) cu o valoare mai mică de 20 % sau mai mare de 80 % în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „umiditatea relativă a aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe parcursul ciclului de frânare WLTP.	%	1
44	7.2.1.2.	Umiditatea relativă instantanee a aerului de răcire – Conformitate generală	Se verifică dacă toate părțile încercării îndeplinesc specificațiile privind umiditatea relativă instantanee a aerului de răcire definite în prezentul regulament.	DA/NU	N/A
45	7.2.1.2.	Umiditatea specifică medie a aerului de răcire – Secțiunea de reglare a răcirii	Se calculează și se raportează umiditatea specifică medie a aerului de răcire măsurată în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „umiditatea specifică a aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe parcursul fazei #10.	mg H20/g aer uscat	2
46	7.2.1.2.	Umiditatea specifică medie a aerului de răcire – Secțiunea de rodaj	Se calculează și se raportează umiditatea specifică medie a aerului de răcire măsurată în timpul secțiunii de rodaj. Umiditatea relativă medie a aerului de răcire se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „umiditatea specifică a aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula mediile pe parcursul celor cinci cicluri de frânare WLTP.	mg H20/g aer uscat	2
a	7.2.1.2.	Umiditatea specifică medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 1	mg H20/g aer uscat	2
b	7.2.1.2.	Umiditatea specifică medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 2	mg H20/g aer uscat	2
c	7.2.1.2.	Umiditatea specifică medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 3	mg H20/g aer uscat	2
d	7.2.1.2.	Umiditatea specifică medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 4	mg H20/g aer uscat	2
e	7.2.1.2.	Umiditatea specifică medie a aerului de răcire	Ciclul de rodaj 5	mg H20/g aer uscat	2
47	7.2.1.2.	Umiditatea specifică medie a aerului de răcire – Secțiunea de măsurare a emisiilor	Se calculează și se raportează umiditatea specifică medie a aerului de răcire măsurată în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „umiditatea specifică a aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe parcursul ciclului de frânare WLTP.	mg H20/g aer uscat	2
48	7.2.1.2.	Umiditatea specifică medie a aerului de răcire – Conformitate generală	Se verifică dacă toate părțile încercării îndeplinesc specificațiile privind umiditatea specifică medie a aerului de răcire definite în prezentul regulament.	DA/NU	N/A
49	7.2.2.1.	Filtrarea aerului de răcire – Conformitate generală	Se verifică dacă aerul de răcire care intră în sistem respectă specificațiile de filtrare definite în prezentul regulament.	DA/NU	N/A
50		Rezervat
51	7.2.2.2.1.	Verificarea valorilor de fond la nivelul sistemului – SPN10 la debitul operațional minim al aerului	Se raportează concentrația de fond SPN10 a configurației, măsurată la debitul operațional minim al aerului.	#/Ncm3	1
52		Rezervat
53	7.2.2.2.1.	Verificarea valorilor de fond la nivelul sistemului – SPN10 la debitul operațional maxim al aerului	Se raportează concentrația de fond SPN10 a configurației, măsurată la debitul operațional maxim al aerului.	#/Ncm3	1
54	7.2.2.2.3.	Verificarea valorilor de fond la nivelul sistemului – Conformitate generală	Se verifică dacă respectiva concentrație de fond SPN10 măsurată la diferite debite ale aerului este sub limita maximă admisă definită la punctul 7.2.2.2.3 litera (c).	DA/NU	N/A
55		Rezervat
56	7.2.2.2.2.	Verificarea valorilor de fond la nivelul încercării – setarea SPN10 PCRF	Se raportează valoarea certificată a setării PCRF aplicate în timpul verificării valorilor de fond prealabile și ulterioare încercării pentru SPN10.	-	1
57		Rezervat
58	7.2.2.2.2.	Verificarea valorilor de fond prealabilă încercării – concentrația SPN10	Se calculează și se raportează concentrația de fond SPN10 măsurată în timpul verificării valorilor de fond prealabile încercării (SPN10b#). Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „Concentrația normalizată SPN10 – corectată în funcție de PCRF” din fișierul cu date bazate pe timp (verificarea valorilor de fond prealabilă încercării) pentru a calcula media pe cinci minute, astfel cum se descrie la punctul 7.2.2.2.2. litera (d).	#/Ncm3	1
59		Rezervat
60	7.2.2.2.2.	Verificarea valorilor de fond ulterioară încercării – concentrația SPN10	Se calculează și se raportează concentrația de fond SPN10 măsurată în timpul verificării valorilor de fond ulterioare încercării (SPN10b#). Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „Concentrația normalizată SPN10 – corectată în funcție de PCRF” din fișierul cu date bazate pe timp (verificarea valorilor de fond ulterioară încercării) pentru a calcula media pe cinci minute, astfel cum se descrie la punctul 7.2.2.2.2. litera (h).	#/Ncm3	1
61	7.2.2.2.3.	Verificarea valorilor de fond la nivelul încercării – Conformitate generală	Se verifică dacă respectiva concentrație de fond SPN10 măsurată la setarea debitului aerului definit pentru frâna supusă încercării este sub limita maximă admisibilă definită la punctul 7.2.2.2.3 litera (c).	DA/NU	N/A
62		Rezervat
63	7.2.2.2.4.	Verificarea valorilor de fond prealabilă încercării – numărul SPN10 per distanță	Se calculează și se raportează SPN10 de fond măsurată în timpul verificării valorilor de fond prealabile încercării, în # per distanță parcursă în conformitate cu ecuația 7.2.	#/km	1
64		Rezervat
65	7.2.2.2.4.	Verificarea valorilor de fond ulterioară încercării – numărul SPN10 per distanță	Se calculează și se raportează SPN10 de fond măsurată în timpul verificării valorilor de fond ulterioare încercării, în # per distanță parcursă în conformitate cu ecuația 7.2.	#/km	1
66	7.2.3.	Dispozitivul de măsurare a debitului aerului – Conformitate generală	Se verifică respectarea tuturor cerințele definite la punctul 7.2.3. literele (a)-(h) de către elementul de măsurare a debitului aerului.	DA/NU	N/A
67	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea nominală (sau setată)	Se raportează debitul nominal (sau setat) al aerului de răcire pentru frâna supusă încercării (Qset).	m3/h	0
68	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea nominală (sau setată)	Se verifică dacă același debit nominal al aerului de răcire a fost aplicat în timpul tuturor secțiunilor încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A
69	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie (secțiunea de reglare a răcirii)	Se calculează și se raportează debitul mediu al aerului de răcire măsurat în timpul secțiunii de reglare a răcirii. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv al aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe durata fazei #10. În cazul repetărilor multiple ale secțiunii de reglare a răcirii, se raportează numai cea care a condus la definirea Qset.	m3/h	2
70	7.2.3.	Aerul de răcire – Diferența față de debitul nominal (secțiunea de reglare a răcirii)	Se calculează și se raportează diferența procentuală dintre debitul mediu al aerului de răcire măsurat și debitul nominal al aerului de răcire în timpul secțiunii de reglare a răcirii.	%	1
71	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie normalizată (secțiunea de ajustare a răcirii)	Se calculează și se raportează debitul mediu normalizat al aerului de răcire măsurat în timpul secțiunii de reglare a răcirii. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv normalizat al aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe durata fazei #10. În cazul repetărilor multiple ale secțiunii de reglare a răcirii, se raportează numai cea care a condus la definirea Qset.	Nm3/h	2

72	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie (secțiunea de rodaj)	Se calculează și se raportează debitul mediu al aerului de răcire măsurat în timpul secțiunii de rodaj. Debitul mediu al aerului de răcire măsurat se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv al aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula mediile pe parcursul celor cinci cicluri de frânare WLTP.	m3/h	2
a	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie	Ciclul de rodaj 1	m3/h	2
b	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie	Ciclul de rodaj 2	m3/h	2
c	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie	Ciclul de rodaj 3	m3/h	2
d	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie	Ciclul de rodaj 4	m3/h	2
e	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie	Ciclul de rodaj 5	m3/h	2
73	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Diferența față de debitul nominal (secțiunea de rodaj)	Se calculează și se raportează diferența procentuală față de debitul nominal al aerului de răcire în timpul secțiunii de rodaj. Diferența procentuală se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP.	%	1
a	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Diferența față de debitul nominal	Ciclul de rodaj 1	%	1
b	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Diferența față de debitul nominal	Ciclul de rodaj 2	%	1
c	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Diferența față de debitul nominal	Ciclul de rodaj 3	%	1
d	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Diferența față de debitul nominal	Ciclul de rodaj 4	%	1
e	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Diferența față de debitul nominal	Ciclul de rodaj 5	%	1
74	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie normalizată (secțiunea de rodaj)	Se calculează și se raportează debitul mediu normalizat al aerului de răcire măsurat în timpul secțiunii de rodaj. Debitul mediu normalizat al aerului de răcire măsurat se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv normalizat al aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula mediile pe parcursul celor cinci cicluri de frânare WLTP.	Nm3/h	2
a	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie normalizată	Ciclul de rodaj 1	Nm3/h	2
b	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie normalizată	Ciclul de rodaj 2	Nm3/h	2
c	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie normalizată	Ciclul de rodaj 3	Nm3/h	2
d	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie normalizată	Ciclul de rodaj 4	Nm3/h	2
e	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie normalizată	Ciclul de rodaj 5	Nm3/h	2
75	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie (secțiunea de măsurare a emisiilor)	Se calculează și se raportează debitul mediu al aerului de răcire măsurat în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv al aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe parcursul ciclului de frânare WLTP (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse).	m3/h	2
76	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Diferența față de debitul nominal (secțiunea de măsurare a emisiilor)	Se calculează și se raportează diferența procentuală față de debitul nominal al aerului de răcire în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor.	%	1
77	7.2.3.	Debitul aerului de răcire – Valoarea medie normalizată (secțiunea de măsurare a emisiilor)	Se calculează și se raportează debitul mediu normalizat al aerului de răcire măsurat în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv normalizat al aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media pe parcursul ciclului de frânare WLTP (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse).	Nm3/h	2
78	7.2.3.	Debitul mediu al aerului de răcire – Conformitate generală	Se verifică dacă toate părțile încercării respectă cerințele stabilite în prezentul regulament în ceea ce privește diferența dintre debitul nominal al aerului de răcire și debitul mediu măsurat al aerului de răcire.	DA/NU	N/A
79	7.2.3.	Abateri instantanee ale debitului aerului – Secțiunea de reglare a răcirii	Se calculează și se raportează numărul citirilor debitului aerului de răcire (1 Hz) cu o diferență între 5 % și 10 % față de valoarea nominală în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv al aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula numărul acestor evenimente pe durata fazei #10.	-	0
80	7.2.3.	Abateri instantanee ale debitului aerului – Secțiunea de măsurare a emisiilor	Se calculează și se raportează numărul citirilor debitului aerului de răcire (1 Hz) cu o diferență între 5 % și 10 % față de valoarea nominală în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv al aerului de răcire” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula numărul acestor evenimente pe parcursul ciclului de frânare WLTP (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse).	-	0
81	7.2.3.	Debitul instantaneu al aerului de răcire – Conformitate generală	Se verifică dacă secțiunea de reglare a răcirii și secțiunea de măsurare a emisiilor respectă numărul maxim permis de citiri ale debitului instantaneu al aerului de răcire (1 Hz) cu o diferență între 5 % și 10 % față de valoarea nominală definită în prezentul regulament.	DA/NU	N/A
82	7.2.3.	Debitul instantaneu al aerului de răcire – Conformitate generală	Se verifică faptul că citirile debitului instantaneu al aerului de răcire (1 Hz) nu depășesc o diferență de 10 % față de valoarea nominală a debitului aerului de răcire în orice punct al secțiunii de reglare a răcirii și a secțiunii de măsurare a emisiilor.	DA/NU	N/A
83	7.2.3.	Verificarea etanșeității sistemului – Debitul mediu al aerului măsurat	Se calculează și se raportează debitul mediu al aerului măsurat în timpul verificării etanșeității.	m3/h	2
84	7.2.3.	Verificarea etanșeității sistemului – Conformitate generală	Se verifică dacă debitul mediu al aerului măsurat în timpul verificării etanșeității îndeplinește cerințele prevăzute în prezentul regulament.	DA/NU	N/A
85	7.3.	Dinamometrul de frână și sistemul de automatizare – Conformitate generală	Se verifică dacă sunt îndeplinite specificațiile obligatorii pentru dinamometrul de frână prevăzute la punctul 7.3. literele (a)-(e).	DA/NU	N/A
86	7.3.	Dinamometrul de frână și sistemul de automatizare – Conformitate generală	Se verifică dacă sunt îndeplinite specificațiile obligatorii pentru sistemul de automatizare, control și achiziție a datelor prevăzute la punctul 7.3. literele (f)-(h).	DA/NU	N/A
87	7.4.2.	Proiectarea incintei frânei – Numărul Reynolds la intrarea în incintă	Se calculează și se raportează numărul Reynolds al fluxului de aer la intrarea în incintă pentru frâna supusă încercării. Numărul Reynolds se calculează numai în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor în conformitate cu ecuația 7.3.	-
88	7.4.2.	Proiectarea incintei frânei – Verificarea uniformității vitezei la debitul operațional minim al aerului	Se verifică faptul că viteza aerului în fiecare poziție a planului C utilizat pentru verificarea uniformității vitezei nu variază cu mai mult de ± 35 % față de media aritmetică a tuturor măsurătorilor pentru debitul operațional minim al aerului al configurației.	DA/NU	N/A
89	7.4.2.	Proiectarea incintei frânei – Verificarea uniformității vitezei la debitul operațional maxim al aerului	Se verifică faptul că viteza aerului în fiecare poziție a planului C utilizat pentru verificarea uniformității vitezei nu variază cu mai mult de ± 35 % față de media aritmetică a tuturor măsurătorilor pentru debitul operațional maxim al aerului al configurației.	DA/NU	N/A
90	7.4.2.	Proiectarea incintei frânei – Conformitate generală	Se verifică dacă incinta frânei respectă toate specificațiile definite la punctul 7.4.2. literele (a)-(l).	DA/NU	N/A
91	7.4.3.	Dimensiunile incintei frânei – Lungimea	Se raportează lungimea planului A1 (IA1 – lungimea incintei), astfel cum este definită la punctul 7.4.3.	mm	1
92	7.4.3.	Dimensiunile incintei frânei – Înălțimea	Se raportează lungimea planului D (hD – înălțimea incintei), astfel cum este definită la punctul 7.4.3.	mm	1
93	7.4.3.	Dimensiunile incintei frânei – Adâncimea	Se raportează adâncimea axială maximă a incintei în planul D, astfel cum este definită la punctul 7.4.3.	mm	1
94	7.4.3.	Dimensiunile incintei frânei – Diametrul admisiei și al ieșirii	Se raportează diametrul admisiei și cel al ieșirii (di) incintei.	mm	1
95	7.4.3.	Dimensiunile incintei frânei – Lungimea secțiunii de tranziție de admisie și de ieșire	Se raportează lungimea secțiunii de tranziție de admisie și de ieșire (li).	mm	1
96	7.4.3.	Dimensiunile incintei frânei – Înălțimea secțiunii de tranziție de admisie și de ieșire	Se raportează înălțimea secțiunii de tranziție de admisie și de ieșire (hB).	mm	1
97	7.4.3.	Dimensiunile incintei frânei – Raportul dintre înălțimea admisiei și înălțimea incintei	Se raportează raportul dintre înălțimea admisiei (hB) și înălțimea incintei (hD).	%	1
98	7.4.3.	Dimensiunile incintei frânei – Conformitate generală	Se verifică dacă dimensiunile incintei frânei respectă toate specificațiile definite la punctul 7.4.3. literele (a)-(g).	DA/NU	N/A
99	7.5.	Proiectarea tunelului de eșantionare – Diametrul interior al conductei	Se raportează diametrul interior (di) al conductei din tunelul de eșantionare.	mm	1
100	7.5.	Proiectarea tunelului de eșantionare – Prezența unui cot	Se raportează dacă se aplică un cot în tunelul de eșantionare (în aval de ieșirea incintei frânei și în amonte de planul de eșantionare).	DA/NU	N/A
101	7.5.	Proiectarea tunelului de eșantionare – Specificațiile cotului (unghiul)	Atunci când se aplică un cot în tunelul de eșantionare, se raportează unghiul cotului respectiv. Dacă nu există niciun cot, se raportează „NA”	°	0
102	7.5.	Proiectarea tunelului de eșantionare – Specificațiile cotului (raza de curbură)	Atunci când se aplică un cot în tunelul de eșantionare, se raportează raza de curbură astfel cum este definită în figura A4/6. În cazul în care nu există niciun cot, se raportează „NA”.	#·di	1
103	7.5.	Proiectarea tunelului de eșantionare – Conformitate generală	Se verifică dacă tunelul de eșantionare respectă toate specificațiile definite la punctul 7.5. literele (a)-(i).	DA/NU	N/A
104	7.6.	Proiectarea planului de eșantionare – Numărul sondelor	Se raportează numărul sondelor de eșantionare utilizate pentru încercarea privind emisiile de frânare.	-	0
105	7.6.	Proiectarea planului de eșantionare – Distanța dintre sonde	Se raportează distanța minimă dintre sonde (a1), astfel cum se specifică în figura A4/7.	mm	1
106	7.6.	Proiectarea planului de eșantionare – Distanța dintre sonde și pereți	Se raportează distanța minimă dintre sonde și peretele tunelului (a2), astfel cum se specifică în figura A4/7.	mm	1
107	7.6.	Proiectarea planului de eșantionare – Conformitate generală	Se verifică dacă planul de eșantionare respectă toate specificațiile legate de distanță și de amplasare definite la punctul 7.6. literele (a)-(g).	DA/NU	N/A
108	8.3.	Măsurarea temperaturii frânei – Conformitatea generală a termocuplurilor	Se verifică dacă termocuplurile utilizate respectă toate cerințele definite la punctul 8.3. literele (a)-(f).	DA/NU	N/A
109	8.3.	Măsurarea temperaturii frânei – Măsurarea temperaturii materialului de fricțiune	Se raportează dacă temperatura plăcuțelor de frână sau a saboților de frână a fost, de asemenea, măsurată în plus față de temperatura discului de frână sau a tamburului de frână.	DA/NU	N/A
110	8.4.1.	Ansamblul frânei – Conformitate generală	Se verifică dacă poziția de instalare și tipul de dispozitiv de fixare utilizat pentru ansamblul frânei îndeplinesc cerințele specificate la punctul 8.4.1.	DA/NU	N/A
111	8.4.1.	Ansamblul frânei – Rotația frânei	Se raportează direcția de rotație a discului sau tamburului de frână (în sensul acelor de ceasornic sau în sens invers acelor de ceasornic) în raport cu direcția de evacuare.	În sensul acelor de ceasornic sau în sens invers acelor de ceasornic	N/A
112	8.4.1.	Ansamblul frânei – Rotația frânei	Se verifică dacă discul sau tamburul de frână supus încercării se rotește în direcția evacuării.	DA/NU	N/A
113	8.4.2.	Orientarea etrierului – Conformitate generală	Se verifică dacă orientarea etrierului frânei supuse încercării îndeplinește cerințele specificate la punctul 8.4.2.	DA/NU	N/A
114	9.2.1.	Temperatura inițială – Secțiunea de reglare a răcirii	Se raportează temperatura inițială a frânei la repetarea cu succes a reglării răcirii. Se utilizează valoarea corespunzătoare a parametrului „temperatura frânei” din fișierul cu date bazate pe timp (și anume se utilizează înregistrarea pentru temperatura frânei la începutul fazei #10).	°C	2
115	9.2.2.	Temperatura inițială – Secțiunea de rodaj	Se raportează temperatura inițială a frânei în timpul secțiunii de rodaj. Temperatura inițială a frânei se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se utilizează valorile corespunzătoare ale parametrului „temperatura frânei” din fișierul cu date bazate pe timp (și anume se utilizează înregistrările pentru temperatura frânei la începutul fiecăruia dintre cele cinci cicluri de frânare WLTP).	°C	2
a	9.2.2.	Temperatura inițială	Ciclul de rodaj 1	°C	2
b	9.2.2.	Temperatura inițială	Ciclul de rodaj 2	°C	2
c	9.2.2.	Temperatura inițială	Ciclul de rodaj 3	°C	2
d	9.2.2.	Temperatura inițială	Ciclul de rodaj 4	°C	2
e	9.2.2.	Temperatura inițială	Ciclul de rodaj 5	°C	2
116	9.2.3.	Temperatura inițială – Secțiunea de măsurare a emisiilor	Se raportează temperatura inițială a frânei în toate cele faze ale ciclului de frânare WLTP în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor, astfel cum este definită la punctul 9.2.3. Se utilizează valorile corespunzătoare ale parametrului „temperatura frânei” din fișierul cu date bazate pe timp (și anume se utilizează înregistrările pentru temperatura frânei la începutul fazelor #1 – #10 ale ciclului de frânare WLTP).	°C	2
a	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #1 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
b	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #2 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
c	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #3 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
d	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #4 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
e	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #5 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
f	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #6 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
g	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #7 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
h	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #8 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
I	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #9 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
j	9.2.3.	Temperatura inițială	Faza #10 a ciclului de frânare WLTP	°C	2
117	9.2.1., 9.2.2., 9.2.3.	Temperatura inițială – Conformitate generală	Se verifică dacă temperatura inițială a frânei în toate secțiunile de încercare respectă criteriile definite la punctele 9.2.1., 9.2.2. și 9.2.3.	DA/NU	N/A
118	9.3.1., 9.3.2., 9.3.3.	Intervenirea unor întreruperi ale ciclului de frânare WLTP	Se raportează dacă a avut loc vreo întrerupere în timpul oricărei părți a încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A
119	9.3.1., 9.3.2., 9.3.3.	Întreruperi ale ciclului de frânare WLTP – Conformitate generală	Atunci când a avut loc o întrerupere, se verifică dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru reluarea încercării în conformitate cu specificațiile definite la punctele 9.3.1. și 9.3.2.	DA/NU	N/A
120	9.3.1., 9.3.2., 9.3.3.	Întreruperi ale ciclului de frânare WLTP – Conformitate generală	Se verifică faptul că frâna supusă încercării nu a fost dezasamblată în niciun punct al încercării privind emisiile de frânare în ansamblul său.	DA/NU	N/A
121	9.4.1.	Abateri de viteză – Secțiunea de reglare a răcirii	Se calculează și se raportează procentul de abateri de viteză în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrilor „viteza liniară efectivă” și „viteza liniară nominală” din fișierul cu date bazate pe timp. Se compară datele la 1 Hz ale celor doi parametri pentru a calcula numărul și procentul total de abaterilor de viteză pe parcursul fazei #10.	%	1
122	9.4.1.	Abateri de viteză – Secțiunea de rodaj	Se calculează și se raportează procentul de abateri de viteză în timpul secțiunii de rodaj. Calculul se efectuează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrilor „viteza liniară efectivă” și „viteza liniară nominală” din fișierul cu date bazate pe timp. Se compară datele la 1 Hz ale celor doi parametri pentru a calcula numărul și procentul total de abateri de viteză pe parcursul celor cinci cicluri de frânare WLTP.	%	1
a	9.4.1.	Abateri de viteză	Ciclul de rodaj 1	%	1
b	9.4.1.	Abateri de viteză	Ciclul de rodaj 2	%	1
c	9.4.1.	Abateri de viteză	Ciclul de rodaj 3	%	1
d	9.4.1.	Abateri de viteză	Ciclul de rodaj 4	%	1
e	9.4.1.	Abateri de viteză	Ciclul de rodaj 5	%	1
123	9.4.1.	Abateri de viteză – Secțiunea de măsurare a emisiilor	Se calculează și se raportează procentul de abateri de viteză în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrilor „viteza liniară efectivă” și „viteza liniară nominală” din fișierul cu date bazate pe timp. Se compară datele la 1 Hz ale celor doi parametri pentru a calcula numărul și procentul total de abateri de viteză pe parcursul ciclului de frânare WLTP.	%	1
124	9.4.1.	Abateri de viteză – Conformitate generală	Se verifică dacă toate secțiunile încercării privind emisiile de frânare respectă criteriile privind abaterile de viteză definite la punctul 9.4.1. literele (a)-(g).	DA/NU	N/A
125	9.4.2.	Numărul de evenimente de decelerare – Numărătoare realizată utilizând „durata opririi”	Se raportează numărul de valori numerice și diferite de zero ale parametrului „durata opririi” din fișierul cu date bazate pe evenimente în secțiunea de măsurare a emisiilor.	-	0
126	9.4.2.	Numărul de evenimente de decelerare – Numărătoare realizată utilizând „rata de decelerare”	Se raportează numărul de valori numerice și diferite de zero ale parametrului „rata de decelerare – valoare medie în raport cu distanța” din fișierul cu date bazate pe evenimente în secțiunea de măsurare a emisiilor.	-	0
127	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – wf în timpul secțiunii de reglare a răcirii	Se calculează și se raportează disiparea energiei cinetice (wf) în timpul repetării reușite a secțiunii de reglare a răcirii în conformitate cu ecuația 9.1. Se însumează lucrul mecanic de frecare specific efectiv din evenimentele individuale de frânare pentru a raporta lucrul mecanic de frecare specific total în faza #10 a secțiunii de reglare a răcirii.	J/kg	1
128	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – Abaterea de la valoarea nominală (secțiunea de reglare a răcirii)	Se calculează și se raportează diferența procentuală față de valoarea nominală a lucrului mecanic de frecare în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii.	%	1
129	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – wf în timpul secțiunii de rodaj	Se calculează și se raportează disiparea energiei cinetice (wf) în timpul secțiunii de rodaj, în conformitate cu ecuația 9.1. Disiparea energiei cinetice se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP. Se însumează lucrul mecanic de frecare specific efectiv din evenimentele de frânare individuale pentru a raporta lucrul mecanic de frecare specific total pentru fiecare ciclu de frânare WLTP al secțiunii de rodaj.	J/kg	1
a	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – wf	Ciclul de rodaj 1	J/kg	1
b	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – wf	Ciclul de rodaj 2	J/kg	1
c	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – wf	Ciclul de rodaj 3	J/kg	1
d	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – wf	Ciclul de rodaj 4	J/kg	1
e	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – wf	Ciclul de rodaj 5	J/kg	1
130	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – Abaterea de la valoarea nominală (secțiunea de rodaj)	Se calculează și se raportează diferența procentuală față de valoarea nominală a lucrului mecanic de frecare în timpul secțiunii de rodaj. Abaterea de la valoarea nominală se raportează separat pentru toate cele cinci cicluri de frânare WLTP ale secțiunii de rodaj.	%	1
a	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – Abaterea de la valoarea nominală	Ciclul de rodaj 1	%	1
b	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – Abaterea de la valoarea nominală	Ciclul de rodaj 2	%	1
c	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – Abaterea de la valoarea nominală	Ciclul de rodaj 3	%	1
d	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – Abaterea de la valoarea nominală	Ciclul de rodaj 4	%	1
e	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – Abaterea de la valoarea nominală	Ciclul de rodaj 5	%	1
131	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – wf în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor	Se calculează și se raportează disiparea energiei cinetice (wf) în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor, în conformitate cu ecuația 9.1. Se însumează lucrul mecanic de frecare specific efectiv din evenimentele de frânare individuale pentru a raporta lucrul mecanic de frecare specific total pe parcursul ciclului de frânare WLTP al secțiunii de măsurare a emisiilor.	J/kg	1
132	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – Abaterea de la valoarea nominală (secțiunea de măsurare a emisiilor)	Se calculează și se raportează diferența procentuală față de valoarea nominală a lucrului mecanic de frecare în timpul secțiunii de măsurare a emisiilor.	%	1
133	9.4.3.	Disiparea energiei cinetice – Conformitate generală	Se verifică dacă toate secțiunile încercării privind emisiile de frânare respectă criteriile de disipare a energiei cinetice specificate la punctul 9.4.3. literele (a)-(j).	DA/NU	N/A
134	9.4.4.	Aplicarea cuplului de frânare – numărul de abateri	Se raportează numărul de evenimente de frânare din timpul încercării privind emisiile care nu au îndeplinit cerința privind aplicarea cuplului de frânare specificată la punctul 9.4.4.	-	0
135	9.4.4.	Aplicarea cuplului de frânare – Conformitate generală	Se verifică dacă secțiunea privind emisiile din cadrul încercării privind emisiile de frânare respectă criteriile de aplicare a cuplului de frânare specificate la punctul 9.4.4.	DA/NU	N/A
136	10.1.1.	Raportul dintre sarcina nominală pe roata față și masa discului sau a tamburului (WLn-f/DM)	Se calculează și se raportează raportul dintre sarcina nominală pe roata față și masa discului (sau masa tamburului în cazul frânelor față cu tambur) (WLn-f/DM) pentru frâna supusă încercării. În cazul frânării fără fricțiune, se utilizează parametrii prototipului familiei de emisii a ansamblului de frânare pentru a calcula și raporta sarcina nominală pe roata față raportată la masa discului.	-	1
137	10.1.3.	ABT pe parcursul fazei #10 a ciclului de frânare WLTP – Valoarea măsurată (secțiunea de reglare a răcirii)	Se calculează și se raportează temperatura medie a frânei în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii pentru frâna supusă încercării (B1). Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „temperatura frânei” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula temperatura medie a frânei pe parcursul fazei #10.	°C	2
138	10.1.3.	ABT pe parcursul fazei #10 a ciclului de frânare WLTP – Diferență față de valoarea țintă (secțiunea de reglare a răcirii)	Se calculează și se raportează diferența dintre temperatura medie a frânei în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii și temperatura medie țintă a frânei pentru frâna supusă încercării (C1) în conformitate cu ecuația 10.3.	°C	2
139	10.1.3.	IBT medie a evenimentelor de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP – Valoarea măsurată (secțiunea de reglare a răcirii)	Se calculează și se raportează IBT medie a evenimentelor de frânare selectate în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii a frânei supuse încercării (B2). Se utilizează datele corespunzătoare parametrului „temperatura inițială a frânei” pentru evenimentele țintă din fișierul cu date bazate pe evenimente pentru a calcula IBT medie în conformitate cu punctul 10.1.3. litera (b).	°C	2
140	10.1.3.	IBT medie a evenimentelor de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP – Diferența față de valoare țintă (secțiunea de reglare a răcirii)	Se calculează și se raportează diferența dintre IBT medie a evenimentelor de frânare selectate în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii și IBT medie țintă pentru frâna supusă încercării (C2) în conformitate cu ecuația 10.4.	°C	2
141	10.1.3.	FBT medie a evenimentelor de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP – Valoarea măsurată (secțiunea de reglare a răcirii)	Se calculează și se raportează FBT medie a evenimentelor de frânare selectate în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii a frânei supuse încercării (B3). Se utilizează datele corespunzătoare parametrului „temperatura finală a frânei” pentru evenimentele țintă din fișierul cu date bazate pe evenimente pentru a calcula FBT medie în conformitate cu punctul 10.1.3. litera (c).	°C	2
142	10.1.3.	FBT medie a evenimentelor de frânare selectate din faza #10 a ciclului de frânare WLTP – Diferența față de valoare țintă (secțiunea de reglare a răcirii)	Se calculează și se raportează diferența dintre FBT medie a evenimentelor de frânare selectate în timpul repetării cu succes a secțiunii de reglare a răcirii și FBT medie țintă pentru frâna supusă încercării (C3) în conformitate cu ecuația 10.5.	°C	2
143	10.1.2., 10.1.3.	Definiția debitului nominal (setat) al aerului de răcire pentru frâna specifică – Conformitate generală	Se verifică dacă temperaturile parametrilor țintă măsurate în timpul secțiunii de reglare a răcirii pentru frâna supusă încercării sunt conforme cu valorile țintă definite în tabelul A4/5.	DA/NU	N/A
144	11.1., 11.2.	Secțiunea de rodaj – Numărul de cicluri complete de frânare WLTP	Se raportează numărul de cicluri complete de frânare WLTP efectuate în timpul secțiunii de rodaj	-	0
145	11.1., 11.2.	Secțiunea de rodaj – Conformitate generală	Se verifică dacă secțiunea de rodaj a fost realizată și finalizată în conformitate cu toate specificațiile descrise la punctul 11.1. literele (a)-(g) sau 11.2. literele (a)-(g).	DA/NU	N/A
146	12.1.1.1.	Planul de eșantionare a PM – Conformitate generală	Se verifică dacă proiectarea planului de eșantionare și amplasarea sondei [sondelor] de eșantionare a [PM2,5] și PM10 îndeplinesc specificațiile descrise la punctul 12.1.1.1. literele (a)-(c).	DA/NU	N/A
147	12.1.1.2.	Sondele de eșantionare a PM – Dimensiunile sondelor pentru PM2,5 (diametrul interior)	Se raportează diametrul interior al sondelor de eșantionare a PM2,5 (dp) utilizate pentru frâna supusă încercării.	mm	2
148	12.1.1.2.	Sondele de eșantionare a PM – Dimensiunile sondelor pentru PM10 (diametru interior)	Se raportează diametrul interior al sondelor de eșantionare a PM10 (dp) utilizate pentru frâna supusă încercării.	mm	2
149	12.1.1.2.	Sondele de eșantionare a PM – Dimensiunile sondelor pentru PM2,5 (lungime)	Se raportează lungimea totală a sondei de eșantionare a PM2,5 de la vârful duzei de eșantionare până la admisia dispozitivului de separare a PM.	mm	2
150	12.1.1.2.	Sondele de eșantionare a PM – Dimensiunile sondelor pentru PM10 (lungime)	Se raportează lungimea totală a sondei de eșantionare a PM10 de la vârful duzei de eșantionare până la admisia dispozitivului de separare a PM.	mm	2
151	12.1.1.2.	Sondele de eșantionare a PM – Aplicarea unui cot	Se raportează dacă se aplică un cot la sondele de eșantionare a [PM2,5 și/sau] PM10 utilizate pentru frâna supusă încercării.	DA/NU	N/A
152	12.1.1.2.	Sondele de eșantionare a PM – Aplicarea unui cot la sonda pentru PM2,5 (raza de curbură)	Atunci când se aplică un cot la sonda de eșantionare a PM2,5, se raportează raza de curbură a acestuia în diametrele sondei. Dacă nu există niciun cot, se raportează „0”.	#·dp	1
153	12.1.1.2.	Sondele de eșantionare a PM – Aplicarea unui cot la sonda pentru PM10 (raza de curbură)	Atunci când se aplică un cot la sonda de eșantionare a PM10, se raportează raza de curbură a acestuia în diametrele sondei. Dacă nu există niciun cot, se raportează „0”.	#·dp	1
154	12.1.1.2.	Sondele de eșantionare a PM – Conformitate generală	Se verifică dacă sonda (sondele) de eșantionare a [PM2,5] și PM10 utilizată (utilizate) pentru frâna supusă încercării îndeplinește (îndeplinesc) toate cerințele specificate la punctul 12.1.1.2. literele (a)-(f).	DA/NU	N/A
155	12.1.1.3.	Duzele de eșantionare a PM – Dimensiunile duzelor pentru PM2,5 (diametrul interior)	Se raportează diametrul interior al duzelor de eșantionare a PM2,5 (dn) utilizate pentru frâna supusă încercării.	mm	2
156	12.1.1.3.	Duzele de eșantionare a PM – Dimensiunile duzelor pentru PM10 (diametrul interior)	Se raportează diametrul interior al duzelor de eșantionare a PM10 (dn) utilizate pentru frâna supusă încercării.	mm	2
157	12.1.1.3.	Duzele de eșantionare a PM – Unghiul de aspirație al duzelor pentru PM2,5	Se raportează unghiul de aspirație al duzelor de eșantionare pentru PM2,5 aplicat frânei supuse încercării.	°	1
158	12.1.1.3.	Duzele de eșantionare a PM – Unghiul de aspirație al duzelor pentru PM10	Se raportează unghiul de aspirație al duzelor de eșantionare pentru PM10 aplicat frânei supuse încercării.	°	1
159	12.1.1.3.	Duzele de eșantionare a PM – Conformitate generală	Se verifică dacă duza (duzele) de eșantionare a [PM2,5] și PM10 utilizată (utilizate) pentru frâna supusă încercării îndeplinește (îndeplinesc) toate cerințele specificate la punctul 12.1.1.3. literele (a)-(h).	DA/NU	N/A
160	12.1.2.1.	Dispozitivul de separare a PM – Dimensiunea de separare a ciclonului pentru PM2,5	Se raportează dimensiunea de separare a separatorului ciclonic pentru PM2,5 utilizat pentru frâna supusă încercării.	μm	1
161	12.1.2.1.	Dispozitivul de separare a PM – Dimensiunea de separare a ciclonului pentru PM10	Se raportează dimensiunea de separare a separatorului ciclonic pentru PM10 utilizat pentru frâna supusă încercării.	μm	1
162	12.1.2.1.	Dispozitivul de separare a PM – Conformitate generală	Se verifică dacă separatoarele ciclonice pentru [PM2,5] și PM10 utilizate pentru frâna supusă încercării îndeplinesc toate cerințele specificate la punctul 12.1.2.1. literele (a)-(d).	DA/NU	N/A
163	12.1.2.2.	Conducta de eșantionare a PM – Dimensiunile conductei pentru PM2,5 (diametrul interior)	Se raportează diametrul interior al conductei de eșantionare a PM2,5 (ds) utilizată pentru frâna supusă încercării.	mm	2
164	12.1.2.2.	Conducta de eșantionare a PM – Dimensiunile conductei pentru PM10 (diametrul interior)	Se raportează diametrul interior al conductei de eșantionare a PM10 (ds) utilizată pentru frâna supusă încercării.	mm	2
165	12.1.2.2.	Conducta de eșantionare a PM – Dimensiunile conductei pentru PM2,5 (lungime)	Se raportează lungimea totală a conductei de eșantionare a PM2,5 de la ciclon la vârful suportului filtrului, utilizată pentru frâna supusă încercării.	mm	1
166	12.1.2.2.	Conducta de eșantionare a PM – Dimensiunile conductei pentru PM10 (lungime)	Se raportează lungimea totală a conductei de eșantionare a PM10 de la ciclon la vârful suportului filtrului, utilizată pentru frâna supusă încercării.	mm	1
167	12.1.2.2.	Conducta de eșantionare a PM – Aplicarea unui cot	Se raportează dacă se aplică un cot la conducta (conductele) de eșantionare a [PM2,5 și/sau] PM10 utilizate pentru frâna supusă încercării.	DA/NU	N/A
168	12.1.2.2.	Conducta de eșantionare a PM – Raza de curbură a conductei pentru PM2,5	Atunci când se aplică un cot la conducta de eșantionare a PM2,5, se raportează raza de curbură a acestuia în diametrele conductei de eșantionare. Dacă nu există niciun cot, se raportează „NA”	#·ds	1
169	12.1.2.2.	Conducta de eșantionare a PM – Raza de curbură a conductei pentru PM10	Atunci când se aplică un cot la conducta de eșantionare a PM10, se raportează raza de curbură a acestuia în diametrele conductei de eșantionare. Dacă nu există niciun cot, se raportează „NA”	#·ds	1
170	12.1.2.2.	Conducta de eșantionare a PM – Conformitate generală	Se verifică dacă, pentru [PM2,5] și PM10, conducta (conductele) de eșantionare utilizată (utilizate) pentru frâna supusă încercării îndeplinește (îndeplinesc) toate cerințele specificate la punctul 12.1.2.2. literele (a)-(f).	DA/NU	N/A
171	12.1.2.3.	Debitul de eșantionare a PM – Debitul nominal pentru PM2,5	Se raportează valoarea setată (nominală) a debitului pentru eșantionarea PM2,5 pentru frâna supusă încercării (QPM2,5-set).	l/min	1
172	12.1.2.3.	Debitul de eșantionare a PM – Debitul nominal pentru PM10	Se raportează valoarea setată (nominală) a debitului pentru eșantionarea PM10 pentru frâna supusă încercării (QPM10-set).	l/min	1
173	12.1.2.3.	Debitul de eșantionare a PM – Debitul normalizat măsurat pentru PM2,5	Se raportează debitul de eșantionare mediu normalizat măsurat pentru PM2,5 pe parcursul secțiunii de măsurare a emisiilor pentru frâna supusă încercării (NQPM2,5). Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv normalizat de eșantionare a PM2,5” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula debitul mediu măsurat pe parcursul ciclului de frânare WLTP (secțiunile de răcire nu sunt incluse).	Nl/min	2
174	12.1.2.3.	Debitul de eșantionare a PM – Debitul normalizat măsurat pentru PM10	Se raportează debitul de eșantionare mediu normalizat măsurat pentru PM10 pe parcursul secțiunii de măsurare a emisiilor pentru frâna supusă încercării (NQPM10). Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv normalizat de eșantionare a PM10” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula debitul mediu măsurat pe parcursul ciclului de frânare WLTP (secțiunile de răcire nu sunt incluse).	Nl/min	2
175	12.1.2.3., 12.1.2.4.	Debitul de eșantionare a PM – Raportul izocinetic pentru PM2,5	Se calculează și se raportează raportul izocinetic mediu pentru eșantionarea PM2,5 pe parcursul secțiunii de măsurare a emisiilor pentru frâna supusă încercării. Se aplică ecuația 12.4 și se utilizează diametrul duzei pentru PM2,5 și datele la 1 Hz ale parametrilor „debitul efectiv normalizat al aerului de răcire” și „debitul efectiv normalizat de eșantionare a PM2,5” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula raportul izocinetic mediu pe parcursul ciclului de frânare WLTP (secțiunile de răcire nu sunt incluse).	-	3
176	12.1.2.3., 12.1.2.4.	Debitul de eșantionare a PM – Raportul izocinetic pentru PM10	Se calculează și se raportează raportul izocinetic mediu pentru eșantionarea PM10 pe parcursul secțiunii de măsurare a emisiilor pentru frâna supusă încercării. Se aplică ecuația 12.4 și se utilizează diametrul duzei pentru PM10 și datele la 1 Hz ale parametrilor „debitul efectiv normalizat al aerului de răcire” și „debitul efectiv normalizat de eșantionare a PM10” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula raportul izocinetic mediu pe parcursul ciclului de frânare WLTP (secțiunile de răcire nu sunt incluse).	-	3
177	12.1.2.3.	Debitul de eșantionare a PM – Conformitate generală	Se verifică dacă sunt respectate toate specificațiile pentru debitul de eșantionare a PM2,5 și PM10, precum și pentru raportul izocinetic pentru PM2,5 și PM10 definite la punctul 12.1.2.3. literele (a)-(i) pentru frâna supusă încercării.	DA/NU	N/A
178	12.1.3.1.	Suportul filtrului de PM – Conformitatea generală a suportului filtrului de PM2,5	Se verifică dacă suportul filtrului de PM2,5 îndeplinește toate cerințele definite la punctul 12.1.3.1. literele (a)-(g).	DA/NU	N/A
179	12.1.3.1.	Suportul filtrului de PM – Conformitatea generală a suportului filtrului de PM10	Se verifică dacă suportul filtrului de PM10 îndeplinește toate cerințele definite la punctul 12.1.3.1. literele (a)-(g).	DA/NU	N/A
180	12.1.3.2.	Filtre de eșantionare a PM – Tipul filtrului pentru eșantionarea PM2,5	Se specifică tipul filtrului (materialului filtrant) utilizat pentru eșantionarea PM2,5 pentru frâna supusă încercării.	-	N/A
181	12.1.3.2.	Filtre de eșantionare a PM – Tipul filtrului pentru eșantionarea PM10	Se specifică tipul filtrului (materialului filtrant) utilizat pentru eșantionarea PM10 pentru frâna supusă încercării.	-	N/A
182	12.1.3.2.	Filtre de eșantionare a PM – Conformitate generală	Se verifică dacă filtrele utilizate pentru eșantionarea PM2,5 și PM10 pentru frâna supusă încercării îndeplinesc toate cerințele definite la punctul 12.1.3.2.	DA/NU	N/A
183	12.1.4.	Procedura de cântărire – Cameră climatizată	Se verifică dacă balanța de cântărire a fost depozitată într-un spațiu adecvat care îndeplinește toate cerințele descrise la punctul 12.1.4.	DA/NU	N/A
184	12.1.4.	Procedura de cântărire – Rezoluția balanței	Se raportează rezoluția balanței de cântărire utilizată pentru cântărirea filtrelor de PM10 și PM2,5.	μg	1
185	12.1.4.	Procedura de cântărire – Data și ora pre-eșantionării	Se raportează data și ora cântăririi pre-eșantionare a filtrelor de PM2,5 și PM10 utilizate pentru frâna supusă încercării.	-	N/A
186	12.1.4.	Procedura de cântărire – Temperatura camerei pre-eșantionare	Se raportează temperatura medie a camerei de cântărire pre-eșantionare în timpul măsurării maselor filtrelor de PM10 și PM2,5.	°C	2
187	12.1.4.	Procedura de cântărire – RH a camerei pre-eșantionare	Se raportează umiditatea relativă medie a camerei de cântărire pre-eșantionare în timpul măsurării maselor filtrelor de PM10 și PM2,5.	%	2
188	12.1.4.	Procedura de cântărire – Masa filtrului de PM2,5 pre-eșantionare corectată	Se raportează masa filtrului de PM2,5 pre-eșantionare corectată pentru frâna supusă încercării [Pe(corrected)]. Se utilizează ecuația 12.5 pentru a calcula măsurarea masei corectate	mg	4
189	12.1.4.	Procedura de cântărire – Masa filtrului de PM10 pre-eșantionare corectată	Se raportează masa filtrului de PM10 pre-eșantionare corectată pentru frâna supusă încercării [Pe(corrected)]. Se utilizează ecuația 12.5 pentru a calcula măsurarea masei corectate	mg	4
190	12.1.4.	Procedura de cântărire – Data și ora post-eșantionării	Se raportează data și ora cântăririi post-eșantionare a filtrelor de PM2,5 și PM10 utilizate pentru frâna supusă încercării.	-	N/A
191	12.1.4.	Procedura de cântărire – Temperatura camerei post-eșantionare	Se raportează temperatura medie a camerei de cântărire post-eșantionare în timpul măsurării maselor filtrelor de PM10 și PM2,5.	°C	2
192	12.1.4.	Procedura de cântărire – RH a camerei post-eșantionare	Se raportează umiditatea relativă medie a camerei de cântărire post-eșantionare în timpul măsurării maselor filtrelor de PM10 și PM2,5.	%	2
193	12.1.4.	Procedura de cântărire – Masa filtrului de PM2,5 post-eșantionare corectată	Se raportează masa filtrului de PM2,5 post-eșantionare corectată pentru frâna supusă încercării [Pe(corrected)]. Se utilizează ecuația 12.5 pentru a calcula măsurarea masei corectate	mg	4
194	12.1.4.	Procedura de cântărire – Masa filtrului de PM10 post-eșantionare corectată	Se raportează masa filtrului de PM10 post-eșantionare corectată pentru frâna supusă încercării [Pe(corrected)]. Se utilizează ecuația 12.5 pentru a calcula măsurarea masei corectate	mg	4
195	12.1.4.	Procedura de cântărire – Încărcarea finală a filtrului de PM2,5	Se raportează încărcarea masică a filtrului de PM2,5 pentru frâna supusă încercării [Pe(2,5)]. Se utilizează măsurătorile corectate pentru filtrele de PM2,5 înainte și după încercare pentru calculul specificat la punctul 12.1.4. litera (g).	mg	4
196	12.1.4.	Procedura de cântărire – Încărcarea finală a filtrului de PM10	Se raportează încărcarea masică a filtrului de PM10 pentru frâna supusă încercării [Pe(10)]. Se utilizează măsurătorile corectate pentru filtrele de PM10 înainte și după încercare pentru calculul specificat la punctul 12.1.4. litera (g).	mg	4
197	12.1.4.	Procedura de cântărire – Conformitate generală	Se verifică dacă au fost îndeplinite toate cerințele definite la punctul 12.1.4 pentru condiționarea, manipularea și cântărirea filtrelor de [PM2,5 și] PM10 utilizate pentru frâna supusă încercării.	DA/NU	N/A
198	12.1.4.	Procedura de cântărire – Filtre de referință pentru PM – Diferența față de media mobilă	Se raportează diferența medie dintre masele filtrelor de referință și media mobilă a acestora. Se utilizează coloana I din fișierul cu date de măsurare a masei. În cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat, această măsurătoare reflectă diferența dintre cântărirea înainte de încercare și media mobilă a acesteia în conformitate cu punctul 12.1.4. subpunctul (iii)	mg	4
199	12.1.4.	Procedura de cântărire – Filtre de referință pentru PM – Diferența față de media mobilă (finalul sesiunii)	Se raportează diferența medie dintre masele filtrelor de referință și media mobilă a acestora la sfârșitul sesiunii. Se utilizează coloana P din fișierul cu date de măsurare a masei. Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	mg	4
200	12.1.4.	Procedura de cântărire – Filtre de referință pentru PM – Diferența dintre cântărirea inițială și cântărirea finală	Se raportează diferența medie dintre cântărirea inițială și cea finală a filtrelor de referință în cazul filtrelor de referință care nu sunt cântărite în mod regulat. Se utilizează coloana Q din fișierul cu date de măsurare a masei. Se raportează N/A în cazul în care filtrele de referință sunt cântărite în mod regulat.	mg	4
201	12.1.4.	Procedura de cântărire – Conformitatea generală a procedurii de cântărire a filtrelor de referință	Se verifică dacă respectiva cântărire a filtrelor de referință pentru PM a fost efectuată în conformitate cu specificațiile definite la punctul 12.1.4. litera (f).	DA/NU	N/A
202	12.1.5.	Calculul factorului de emisie pentru PM – Factorul de emisie de referință pentru PM2,5	Se raportează factorul de emisie pentru PM2,5 ca masă pe distanța parcursă pentru frâna supusă încercării, astfel cum se specifică la punctul 12.1.5. (PM2.5 EFref). Se utilizează încărcarea masică a filtrului de PM2,5 pentru frâna supusă încercării [Pe(2,5)] calculată în fișierul cu date de măsurare a masei. Se utilizează datele parametrilor „debitul efectiv normalizat al aerului de răcire”, „debitul efectiv normalizat de eșantionare a PM2,5” și „distanța parcursă” din fișierul cu date bazate pe timp pe parcursul ciclului de frânare WLTP aferent secțiunii de măsurare a emisiilor.	mg/km	3
203	12.1.5.	Calculul factorului de emisie pentru PM – Factorul de emisie final pentru PM2,5	Se raportează factorul de emisie final pentru PM2,5 ca masă pe distanța parcursă pentru vehiculul pe care este montată frâna supusă încercării (EF PM2,5). Se efectuează calculul în conformitate cu ecuația 12.9, astfel cum se specifică la punctul 12.1.5.	mg/km	3
204	12.1.5.	Calculul factorului de emisie pentru PM – Factorul de emisie de referință pentru PM10	Se raportează factorul de emisie pentru PM10 ca masă pe distanța parcursă pentru frâna supusă încercării, astfel cum se specifică la punctul 12.1.5. (PM10 EFref). Se utilizează încărcarea masică a filtrului de PM10 pentru frâna supusă încercării [Pe(10)] calculată în fișierul cu date de măsurare a masei. Se utilizează datele parametrilor „debitul efectiv normalizat al aerului de răcire”, „debitul efectiv normalizat de eșantionare a PM10” și „distanța parcursă” din fișierul cu date bazate pe timp pe parcursul ciclului de frânare WLTP aferent secțiunii de măsurare a emisiilor.	mg/km	3
205	12.1.5.	Calculul factorului de emisie pentru PM – Factorul de emisie final pentru PM10	Se raportează factorul de emisie final pentru PM10 ca masă pe distanța parcursă pentru vehiculul pe care este montată frâna supusă încercării (EF PM10). Se efectuează calculul în conformitate cu ecuația 12.10, astfel cum se specifică la punctul 12.1.5.	mg/km	3
206		Rezervat
207	12.2.1.1.	Planul de eșantionare pentru determinarea PN – Poziționarea sondelor de eșantionare pentru determinarea PN	Se verifică dacă proiectarea planului de eșantionare și amplasarea sondei de eșantionare pentru SPN10 îndeplinesc specificațiile descrise la punctul 12.2.1.1. litera (a).	DA/NU	N/A
208		Rezervat
209		Rezervat
210		Rezervat
211	12.2.1.2.	Sondele de eșantionare pentru determinarea PN – Dimensiunile sondelor pentru SPN10 (diametrul interior)	Se raportează diametrul interior al sondei de eșantionare pentru SPN10 (dp) utilizată pentru frâna supusă încercării.	mm	2
212	12.2.1.2.	Rezervat
213	12.2.1.2.	Sondele de eșantionare pentru determinarea PN – Dimensiunile sondelor pentru SPN10 (lungime)	Se raportează lungimea totală a sondei de eșantionare pentru SPN10 de la vârful duzei de eșantionare până la admisia tubului de transfer al particulelor, utilizată pentru frâna supusă încercării.	mm	1
214	12.2.1.2.	Sondele de eșantionare pentru determinarea PN – Aplicarea unui cot	Se raportează dacă se aplică un cot la sonda de eșantionare pentru SPN10 utilizată pentru frâna supusă încercării.	DA/NU	N/A
215		Rezervat
216	12.2.1.2.	Sondele de eșantionare pentru determinarea PN – Raza de curbură pentru SPN10	Atunci când se aplică un cot la sonda de eșantionare pentru SPN10, se raportează raza de curbură a acestuia în diametrele sondei. Dacă nu există niciun cot, se raportează „NA”	#·dp	1
217	12.2.1.2.	Sondele de eșantionare pentru determinarea PN – Conformitate generală	Se verifică dacă sonda de eșantionare pentru SPN10 utilizată pentru frâna supusă încercării îndeplinește toate cerințele specificate la punctul 12.2.1.2. literele (a)-(f).	DA/NU	N/A
218	12.2.1.3.	Rezervat
219	12.2.1.3.	Duzele de eșantionare pentru determinarea PN – Dimensiunile duzelor de eșantionare pentru SPN10 (diametrul interior)	Se raportează diametrul interior al duzelor de eșantionare pentru SPN10 (dn) utilizate pentru frâna supusă încercării.	mm	2
220		Rezervat
221	12.2.1.3.	Duzele de eșantionare pentru determinarea PN – Unghiul de aspirație pentru SPN10	Se raportează unghiul de aspirație al duzei de eșantionare pentru SPN10 aplicat frânei supuse încercării.	°	1
222	12.2.1.3.	Duzele de eșantionare pentru determinarea PN – Conformitate generală	Se verifică dacă duza de eșantionare pentru SPN10 utilizată pentru frâna supusă încercării îndeplinește toate cerințele specificate la punctul 12.2.1.3. literele (a)-(g).	DA/NU	N/A
223		Rezervat
224	12.2.1.4.	Tubul de transfer pentru PN – Dimensiunile PTT pentru SPN10 (diametrul interior)	Se raportează diametrul interior al tubului de transfer al particulelor pentru SPN10 (dtt) utilizat pentru frâna supusă încercării.	mm	2
225	12.2.1.4.	Tubul de transfer pentru PN – Aplicarea unui cot	Se raportează dacă se aplică un cot la tubul de transfer al particulelor pentru SPN10 utilizat pentru frâna supusă încercării.	DA/NU	N/A
226		Rezervat
227	12.2.1.4.	Tubul de transfer pentru PN – Raza de curbură pentru SPN10	Atunci când se aplică un cot la tubul de transfer al particulelor pentru SPN10, se raportează raza de curbură a acestuia în diametrele tubului de transfer pentru eșantionare.	#·dtt	1
228	12.2.1.4.	Tubul de transfer pentru PN – Conformitate generală	Se verifică dacă tubul de transfer al particulelor pentru SPN10 utilizat pentru frâna supusă încercării îndeplinește toate cerințele specificate la punctul 12.2.1.4. literele (a)-(g).	DA/NU	N/A
229		Rezervat
230	12.2.2.1.	Dispozitivul de separare pentru PN – Dimensiunea de separare pentru SPN10	Se raportează dimensiunea de separare a separatorului ciclonic pentru SPN10 utilizată pentru frâna supusă încercării.	μm	1
231	12.2.2.1.	Dispozitivul de separare pentru PN – Conformitate generală	Se verifică dacă separatorul (separatoarele) ciclonic(e) pentru PN utilizat(e) pentru frâna supusă încercării îndeplinește toate cerințele specificate la punctul 12.2.2.1. literele (a)-(f).	DA/NU	N/A
232		Rezervat
233	12.2.2.2.	Condiționarea eșantioanelor pentru determinarea PN – PCRF mediu pentru SPN10	Se raportează media aritmetică a PCRF aplicat pentru eșantionarea și măsurarea SPN10 pentru frâna supusă încercării. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „SPN10 – PCRF mediu” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula media aritmetică a PCRF pe parcursul ciclului de frânare WLTP al secțiunii de măsurare a emisiilor.	-	1
234		Rezervat
235	12.2.2.2.	Condiționarea eșantioanelor pentru determinarea PN – Conformitatea generală pentru SPN10	Se verifică dacă sistemul de separare a particulelor volatile aplicat la eșantionarea și măsurarea SPN10 pentru frâna supusă încercării îndeplinește toate cerințele definite la punctul 12.2.2.2. literele (k)-(v).	DA/NU	N/A
236		Rezervat
237	12.2.2.3.	Conducta de transfer intern pentru PN – Dimensiunile conductei pentru SPN10 (diametrul interior)	Se raportează diametrul interior al conductei de transfer intern pentru SPN10 (dtl) utilizată pentru frâna supusă încercării.	mm	2
238		Rezervat
239	12.2.2.3.	Conducta de transfer intern pentru PN – Dimensiunile conductei pentru SPN10 (lungime)	Se raportează lungimea conductei de transfer intern pentru SPN10 de la ieșirea VPR până la admisia PNC pentru frâna supusă încercării.	mm	1
240	12.2.2.3.	Conducta de transfer intern pentru PN – Aplicarea unui cot	Se raportează dacă se aplică un cot la conducta de transfer intern pentru SPN10 utilizată pentru frâna supusă încercării. Dacă nu există niciun cot, se raportează „NA”	DA/NU	N/A
241		Rezervat
242	12.2.2.3.	Conducta de transfer intern pentru PN – Raza de curbură pentru SPN10	Atunci când se aplică un cot la conducta de transfer intern pentru SPN10, se raportează raza de curbură a acestuia în diametrele conductei de transfer. Dacă nu există niciun cot, se raportează „NA”	#·dtl	1
243	12.2.2.3.	Conducta de transfer intern pentru PN – Conformitate generală	Se verifică dacă respectiva conductă de transfer intern pentru SPN10 utilizată pentru frâna supusă încercării îndeplinește toate cerințele de proiectare specificate la punctul 12.2.2.3.	DA/NU	N/A
244		Rezervat
245	12.2.3.1.	Numărătorul de particule – conformitatea generală a SPN10 PNC	Se verifică dacă numărătorul de particule utilizat pentru măsurarea SPN10 pentru frâna supusă încercării îndeplinește toate cerințele specificate la punctul 12.2.3.1. literele (a)-(i).	DA/NU	N/A
246		Rezervat
247	12.2.3.2.	Debitul de eșantionare pentru determinarea PN – Debitul SPN10 măsurat	Se raportează valoarea medie normalizată a debitului de eșantionare pentru determinarea PN pentru SPN10 pentru frâna supusă încercării. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „debitul efectiv normalizat de eșantionare pentru SPN10” din fișierul cu date bazate pe timp pentru a calcula debitul mediu de eșantionare pe parcursul ciclului de frânare WLTP al secțiunii de măsurare a emisiilor.	Nl/min	3
248		Rezervat
249	12.2.3.2.	Debitul de eșantionare pentru determinarea PN – Raportul izocinetic pentru SPN10	Se raportează raportul izocinetic mediu pentru eșantionarea SPN10 pentru frâna supusă încercării. Se utilizează diametrul duzelor pentru SPN10 și datele la 1 Hz ale parametrilor „debitul efectiv normalizat al aerului de răcire” și „debitul efectiv normalizat de eșantionare pentru SPN10” din fișierul cu date bazate pe timp (pe parcursul ciclului de frânare WLTP al secțiunii de măsurare a emisiilor) pentru efectuarea calculului în conformitate cu ecuația 12.4.	-	3
250	12.2.3.2.	Debitul de eșantionare pentru determinarea PN – Conformitate generală	Se verifică dacă sunt respectate toate specificațiile pentru debitul de eșantionare a SPN10, precum și pentru raportul izocinetic pentru SPN10 definite la punctul 12.2.3.2. literele (a)-(h) pentru frâna supusă încercării.	DA/NU	N/A
251		Rezervat
252	12.2.4.	Rezervat
253		Rezervat
254	12.2.4.	Calculul factorului de emisie pentru PN – EFref SPN10 de referință	Se raportează factorul de emisie pentru SPN10 (SPN10 EFref) ca număr de particule pe distanța parcursă pentru frâna supusă încercării, astfel cum se specifică la punctul 12.2.4.	#/km	1
255	12.2.4.	Calculul factorului de emisie pentru PN – EF SPN10 final	Se raportează factorul de emisie final pentru SPN10 ca număr de particule pe distanța parcursă pentru vehiculul pe care este montată frâna supusă încercării. Se efectuează calculul în conformitate cu ecuația 12.14, astfel cum se specifică la punctul 12.2.4.	#/km	1
256	12.2.4.	Calculul factorului de emisie pentru PN – Verificarea intervalului de măsurare a SPN10	Se verifică dacă emisiile aferente SPN10 în [#/Ncm3] se încadrează în intervalul de măsurare specificat al dispozitivului PNC. Se utilizează datele la 1 Hz ale parametrului „concentrația normalizată SPN10 – corectată în funcție de PCRF” din fișierul cu date bazate pe timp pentru efectuarea verificării pe parcursul ciclului de frânare WLTP al secțiunii de măsurare a emisiilor.	DA/NU	N/A
257	12.2.5.	Procedurile de verificare a sistemului PN – Conformitate generală	Se verifică dacă procedurile de verificare a sistemului PN definite la punctul 12.2.5. literele (a)-(d) au fost aplicate cu succes pentru frâna supusă încercării.	DA/NU	N/A
258	12.3.	Măsurarea pierderii de masă – Masa discului sau a tamburului înainte de încercare	Se raportează masa discului sau a tamburului înainte de încercare cu termocuplul instalat și conectorul termocuplului îndepărtat.	g	1
259	12.3.	Măsurarea pierderii de masă – Masa materialului de fricțiune înainte de încercare	Se raportează masa totală înainte de încercare a materialului de fricțiune al frânei, inclusiv a șaibelor anti-zgomot, a arcurilor de fixare a plăcuțelor și a altor elemente atunci când fac parte din ansamblul produsului. Se utilizează datele din fișierul cu date de măsurare a masei pentru a raporta suma maselor înainte de încercare pentru materialul de fricțiune al frânei.	g	1
260	12.3.	Măsurarea pierderii de masă – Masa discului sau a tamburului după încercare	Se raportează masa discului sau a tamburului după încercare cu termocuplul instalat și conectorul termocuplului îndepărtat.	g	1
261	12.3.	Măsurarea pierderii de masă – Masa materialului de fricțiune după încercare	Se raportează masa totală după încercare a materialului de fricțiune al frânei, inclusiv a șaibelor anti-zgomot, a arcurilor de fixare a plăcuțelor și a altor elemente atunci când fac parte din ansamblul produsului. Se utilizează datele din fișierul cu date de măsurare a masei pentru a raporta suma maselor după încercare pentru materialul de fricțiune al frânei.	g	1
262	12.3.	Măsurarea pierderii de masă – Pierderea totală de masă	Se raportează pierderea totală de masă a frânei supuse încercării urmând procedura definită în tabelul A4/13 și la punctul 12.3. litera (j).	g	1
263	12.3.	Măsurarea pierderii de masă – Distanța totală parcursă	Se calculează și se raportează distanța totală parcursă în timpul secțiunii de rodaj și a secțiunii de măsurare a emisiilor (secțiunile de stabilizare termică nu sunt incluse).	km	3
264	12.3.	Măsurarea pierderii de masă – Factorul de emisie pentru pierderea de masă	Se raportează factorul de emisie mediu pentru pierderea de masă al frânei supuse încercării, urmând procedura definită în tabelul A4/13 și la punctul 12.3. litera (k).	mg/km	2
265	12.3.	Măsurarea pierderii de masă – Conformitate generală	Se verifică dacă măsurarea pierderii de masă a frânei supuse încercării a fost efectuată în conformitate cu toate specificațiile descrise la punctul 12.3. literele (a)-(k).	DA/NU	N/A
266	14.2.	Cerințe de etalonare – Dinamometrul inerțial	Se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de etalonare definite pentru dinamometrul de frână în tabelul A4/15 și la punctul 14.2 și dacă este disponibil un certificat de etalonare valabil la momentul încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A
267	14.3.	Cerințe de etalonare – Dispozitivul de măsurare a debitului aerului	Se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de etalonare definite pentru dispozitivul de măsurare a debitului aerului de răcire în tabelul A4/15 și la punctul 14.3 și dacă este disponibil un certificat de etalonare valabil la momentul încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A
268	14.1.	Cerințe de etalonare – Separatoare ciclonice	Se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de etalonare definite pentru separatoarele ciclonice pentru PM și PN în tabelul A4/15 și la punctele 12.1 și 12.2.	DA/NU	N/A
269	14.4.	Cerințe de etalonare – Balanța de cântărire	Se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de etalonare definite pentru microbalanță în tabelul A4/15 și la punctul 14.4 și dacă este disponibil un certificat de etalonare valabil la momentul încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A
270	14.1.	Cerințe de etalonare – Dispozitivul de măsurare a debitului de eșantionare a PM	Se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de etalonare definite pentru dispozitivul de măsurare a debitului de eșantionare a PM în tabelul A4/15 și la punctul 12.1 și dacă este disponibil un certificat de etalonare valabil la momentul încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A
271	14.1.	Cerințe de etalonare – Dispozitivul de măsurare a debitului de eșantionare pentru determinarea PN	Se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de etalonare definite pentru dispozitivul de măsurare a debitului de eșantionare pentru determinarea PN în tabelul A4/15 și la punctul 12.2 și dacă este disponibil un certificat de etalonare valabil la momentul încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A
272	14.5.	Cerințe de etalonare – Dispozitive de tratare și condiționare a eșantioanelor	Se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de etalonare definite pentru separatorul de particule volatile pentru SPN10 în tabelul A4/15 și la punctul 14.5 și dacă sunt disponibile certificate de etalonare valabile la momentul încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A
273	14.6.	Cerințe privind etalonarea – Numărătorul de particule	Se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de etalonare definite pentru numărătorul de particule în tabelul A4/15 și la punctul 14.6 și dacă este disponibil un certificat de etalonare valabil la momentul încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A
274	14.4.	Cerințe de etalonare – Balanța pentru piesele de frână	Se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de etalonare definite pentru balanța pentru piesele de frână în tabelul A4/15 și la punctul 14.4 și dacă este disponibil un certificat de etalonare valabil la momentul încercării privind emisiile de frânare.	DA/NU	N/A

14.

Cerințe de etalonare și controale continue ale calității

14.1.

Cerințe generale de etalonare

Prezentul punct sintetizează cerințele minime de etalonare pentru echipamentele utilizate pentru încercarea privind emisiile de frânare. Tabelul A4/15 sintetizează criteriile de etalonare și intervalele aferente pentru principalele echipamente definite în prezentul regulament.

Tabelul A4/15

Cerințe de etalonare pentru principalele echipamente de măsurare a emisiilor

Instrument	Interval	Criteriu	Punct
Dinamometru de frână	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere	Tabelul A4/17	Punctul 14.2.
Dispozitiv de măsurare a cuplului	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere	Tabelul A4/18	Punctul 14.2.
Dispozitiv de măsurare a debitului aerului de răcire	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere	Tabelul A4/19	Punctul 14.3.
Senzorul de temperatură pentru debitul aerului de răcire	Anual	±1 °C	Punctul 14.3.
Senzorul de presiune atmosferică pentru debitul aerului de răcire	Anual	± 0,4 kPa	Punctul 14.3.
Senzorul de temperatură a aerului de răcire	Anual	±1 °C	Punctul 7.2.1.
Senzorul de umiditate relativă a aerului de răcire	Anual	± 5 % față de valoarea nominală	Punctul 7.2.1.
Separator ciclonic pentru PM10	Certificat de conformitate furnizat de producătorul ciclonului la prima instalare	Tabelul A4/7	Punctul 12.1.
Separator ciclonic pentru PM2,5	Certificat de conformitate furnizat de producătorul ciclonului la prima instalare	Tabelul A4/8	Punctul 12.1.
Microbalanță pentru PM10 și PM2,5	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere	Tabelul A4/20	Punctul 14.4.
Dispozitivul de măsurare a debitului de eșantionare a PM	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere	± 2,5 % din valoarea citită sau ± 1,5 % din întreaga scală (reținându-se valoarea cea mai mică)	Punctul 12.1.
Senzorul de temperatură al debitului de eșantionare a PM	Anual	±1 °C	Punctul 12.1.
Senzorul de presiune al debitului de eșantionare a PM	Anual	±1 kPa	Punctul 12.1.
Separator ciclonic pentru PN	Certificat de conformitate furnizat de producătorul ciclonului la prima instalare	Eficiență de penetrare ≥ 80 % pentru un diametru al mobilității electrice al particulelor de 1,5 μm	Punctul 12.2.
Dispozitivul de măsurare a debitului de eșantionare pentru determinarea PN	13 luni	±5 % față de valoarea citită în toate condițiile de funcționare	Punctul 12.2.
Senzorul de temperatură al debitului de eșantionare pentru determinarea PN	Anual	±1 °C	Punctul 12.2.
Senzorul de presiune al debitului de eșantionare pentru determinarea PN	Anual	±1 kPa	Punctul 12.2.
Separatorul de particule volatile pentru SPN10	6 luni sau 13 luni, în funcție de instrumentul specific	În conformitate cu punctul 14.5.2.	Punctul 14.5.
Numărătorul de particule	13 luni și la lucrări majore de întreținere	În conformitate cu punctul 14.6.	Punctul 14.6.
Balanța pentru piesele de frână	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere	Tabelul A4/20	Punctul 14.4.

Orice alt senzor sau echipament auxiliar utilizat pentru a determina temperatura, presiunea atmosferică și umiditatea ambiantă în încăperea în care se află instalațiile sau în camera balanței trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în tabelul A4/16.

Tabelul A4/16

Cerințe de etalonare pentru echipamentele auxiliare

Instrument	Interval	Criteriu
Senzor de temperatură	Anual	±1 °C
Senzor de presiune atmosferică	Anual	±1 kPa
Senzor de umiditate relativă	Anual	±5 % față de valoarea nominală
Senzorul de umiditate specifică	Anual	± 10 % din valoarea citită sau 1 gH2O/kg de aer uscat (se reține valoarea mai mare)

14.2.

Dinamometru de frână

Tabelul A4/17 sintetizează criteriile de etalonare și intervalele aferente pentru dinamometrul de frână definite în prezentul regulament. Dispozitivele de măsurare a vitezei de rotație, a cuplului de frânare și a presiunii de frânare trebuie să respecte cerințele privind liniaritatea din tabelul A4/18

Tabelul A4/17

Cerințe de etalonare pentru dinamometrul de frână

Instrument	Interval	Criteriu
Dispozitivul de măsurare a vitezei de rotație	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere a configurației	Tabelul A4/18
Senzorul de cuplu de frânare	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere a configurației	Tabelul A4/18
Senzor de presiune de frânare	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere a configurației	Tabelul A4/18
Senzor pentru deplasarea lichidului de frână (opțional)	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere a configurației	Conform specificațiilor producătorului
Dispozitivul pentru achiziția datelor privind temperatura	La prima instalare, anual și la lucrări majore de întreținere a configurației	± 0,25 % (maximum)

Tabelul A4/18

Cerințe privind liniaritatea pentru dispozitivele de măsurare a vitezei de rotație, a cuplului de frânare și a presiunii de frânare

Sistem de măsurare	Ordonata la origine a0	Panta a1	Deviație standard reziduală (SEE)	Coeficientul de determinare r2
Viteza de rotație a frânei	≤ 0,05 % (maximum)	0,98 – 1,02	≤ 0,25 % (maximum)	≥ 0,990
Cuplul de frânare	≤ 0,05 % (maximum)	0,98 – 1,02	≤ 0,5 % (maximum)	≥ 0,990
Presiunea de frânare	≤ 0,05 % (maximum)	0,98 – 1,02	≤ 0,5 % (maximum)	≥ 0,990

În afară de etalonările sistemelor enumerate în tabelele A4/17 și A4/18, instalația de încercare trebuie să verifice nivelul zero al cuplului și nivelul zero al presiunii de fiecare dată înainte de începerea unei încercări privind emisiile de frânare. Verificarea se efectuează în conformitate cu metodologia descrisă la punctul 8.2.

14.3.

Dispozitivul de măsurare a debitului aerului de răcire

Etalonarea dispozitivului de măsurare a debitului utilizat pentru determinarea debitului aerului de răcire trebuie să poată fi identificată în standarde naționale sau internaționale. Dispozitivul de măsurare a debitului trebuie să respecte cerințele privind liniaritatea din tabelul A4/19, utilizând cel puțin patru debite de referință la distanțe egale și aplicând o regresie liniară între debitul operațional minim și cel maxim al configurației. În plus, fiecare punct de măsurare a debitului trebuie să se încadreze în limita de ± 2 % față de debitul de referință măsurat. Instalația de încercare trebuie să efectueze etalonarea dispozitivului de măsurare a debitului aerului la prima instalare, anual și la fiecare lucrare majoră de întreținere a configurației.

Tabelul A4/19

Cerințe privind liniaritatea pentru dispozitivul de măsurare a debitului

Sistem de măsurare	Ordonata la origine a0	Panta a1	Deviație standard reziduală (SEE)	Coeficientul de determinare r2
Debitmetru	≤ 1 % (maximum)	0,98 – 1,02	≤ 2 % (maximum)	≥ 0,990

Instalația de încercare trebuie să utilizeze un dispozitiv de măsurare a debitului etalonat pentru a raporta debitul aerului în condiții standard. Pentru a asigura o conversie adecvată la condițiile de funcționare, senzorul de temperatură trebuie să aibă o acuratețe de ± 1 °C, iar măsurătorile presiunii trebuie să aibă o precizie și o acuratețe de ± 0,4 kPa. Instalația de încercare trebuie să efectueze anual etalonarea ambilor senzori.

14.4.

Balanțele pentru pierderea de masă și PM

14.4.1.

Microbalanță pentru cântărirea filtrului de PM

Etalonarea microbalanței utilizate pentru cântărirea masei filtrului de PM în conformitate cu punctul 12.1.4 trebuie să poată fi identificată în standarde naționale sau internaționale. Balanța trebuie să respecte cerințele privind liniaritatea din tabelul A4/20, utilizând cel puțin patru greutăți de referință la distanțe egale și aplicând regresia liniară. Acest lucru implică o precizie de cel puțin ±2 μg și o rezoluție de cel puțin 1 μg (1 cifră = 1 μg). Instalația de încercare trebuie să utilizeze în mod regulat greutăți de etalonare certificate pentru a verifica stabilitatea și funcționarea corectă a microbalanței (tabelul A4/15). Instalația de încercare trebuie să efectueze etalonarea microbalanței la prima instalare, anual și la fiecare lucrare majoră de întreținere a configurației.

14.4.2.

Balanță pentru cântărirea pieselor de frână

Etalonarea balanței utilizate pentru cântărirea pieselor de frână în conformitate cu punctul 12.3 trebuie să poată fi identificată în standarde naționale sau internaționale. Balanța trebuie să respecte cerințele privind liniaritatea din tabelul A4/20, utilizând cel puțin patru greutăți de referință la distanțe egale și aplicând regresia liniară. Acest lucru implică o precizie de cel puțin ±1 g și o rezoluție de cel puțin 0,1 g. Instalația de încercare trebuie să utilizeze în mod regulat greutăți de etalonare certificate pentru a verifica stabilitatea și funcționarea corectă a balanței (tabelul A4/15). Instalația de încercare trebuie să efectueze etalonarea balanței la prima instalare, anual și la fiecare lucrare majoră de întreținere a configurației.

Tabelul A4/20

Criterii de verificare pentru microbalanță și balanța pentru piesele de frână

Sistemul de măsurare	Ordonata la origine a0	Panta a1	Deviație standard reziduală (SEE)	Coeficientul de determinare r2
Balanța pentru PM	≤ 1 μg	0,99 – 1,01	≤ 1 % (maximum)	≥ 0,998
Balanța pentru piesele de frână	≤ 0,3 g	0,99 – 1,01	≤ 1 % (maximum)	≥ 0,998

14.5.

Dispozitive de tratare și condiționare a eșantioanelor

Tabelul A4/21

Cerințe PCRF [fr (dx)] pentru particule cu diametre ale mobilității electrice de 15 nm, 30 nm și 50 nm

Fracția PCRF	Valoarea minimă admisă	Valoarea maximă admisă
[fr (15nm)]/[fr (100nm)]	0,95	2,00
[fr (30nm)]/[fr (100nm)]	0,95	1,30
[fr (50nm)]/[fr (100nm)]	0,95	1,20

14.5.1.

Rezervat

14.5.2.

Eliminarea particulelor volatile pentru măsurarea SPN10

Etalonarea PCRF al VPR pe întreaga sa gamă de setări de diluare se efectuează la temperaturile nominale fixe de funcționare ale instrumentului atunci când unitatea este nouă și în urma oricărei operațiuni majore de întreținere. Cerința de validare periodică pentru PCRF al VPR se limitează la o verificare la o singură setare tipică pentru încercarea privind emisiile a oricărei frâne tipice disponibile pe piață. Serviciul tehnic se asigură că există un certificat de etalonare sau de validare emis în perioada de șase luni anterioară încercării privind emisiile. Un interval de validare de 13 luni este permis atunci când VPR încorporează alarme de monitorizare a temperaturii.

VPR pentru PCRF se caracterizează prin particule solide cu diametre ale mobilității electrice de 15 nm, 30 nm, 50 nm și 100 nm. PCRF pentru particulele cu diametre ale mobilității electrice de 15 nm, 30 nm și, respectiv, 50 nm nu trebuie să fie cu mai mult de 100 %, 30 % și, respectiv, 20 % mai mari și nici cu mai mult de 5 % mai mici decât cel pentru particulele cu diametrul mobilității electrice de 100 nm (tabelul A4/21). Pentru validare, media PCRF trebuie să se situeze în limita de ± 10 % față de media aritmetică a factorului de reducere a concentrației de particule (fr) determinat la ultima etalonare a VPR.

Aerosolul de încercare utilizat pentru aceste măsurători trebuie să conțină particule solide cu diametre ale mobilității electrice de 15 nm, 30 nm, 50 nm și 100 nm. Concentrația minimă la admisia sistemului de diluare este de 3000 #/cm3 pentru particule cu diametrul mobilității electrice de 15 nm și de 5000 #/cm3 pentru particule cu diametre ale mobilității electrice de 30 nm, 50 nm și 100 nm. Concentrațiile de particule se măsoară în amonte și în aval de componente. PCRF pentru fiecare dimensiune de particulă monodispersă [fr (dx)] se calculează conform ecuației 14.1. Media aritmetică a reducerii concentrației de particule (fr) la o anumită setare a diluării se calculează utilizând ecuația 14.2.

Se recomandă ca VPR să fie etalonat și validat ca unitate completă. Eficiența separării particulelor volatile a unui VPR trebuie dovedită o singură dată pentru familia de instrumente care măsoară SPN10. Producătorul instrumentelor trebuie să indice intervalul de întreținere sau de înlocuire care asigură faptul că eficiența separării VPR nu scade sub nivelul cerințelor tehnice. În cazul în care aceste informații nu sunt furnizate, eficiența separării particulelor volatile trebuie verificată anual pentru fiecare instrument.

Atunci când funcționează la setarea sa de diluare minimă și la temperatura de funcționare recomandată de producător, dispozitivul VPR utilizat pentru măsurătorile SPN10 trebuie să demonstreze o eficiență a separării mai mare de 99,9 % în cazul particulelor de tetracontan [CH3(CH2)38CH3] cu un diametru median de contorizare al mobilității electrice > 50 nm și o masă > 1 mg/m3.

Producătorul instrumentului trebuie să demonstreze pătrunderea particulelor Pr(dx) prin efectuarea unei încercări asupra unei unități pentru fiecare model de sistem. Un model de sistem prezentat aici acoperă toate sistemele cu aceleași caracteristici de construcție, și anume aceeași geometrie, aceleași materiale conductoare, aceleași debite și aceleași profiluri ale temperaturii pe traseul aerosolului. Pătrunderea particulelor Pr(dx) la o anumită dimensiune a particulelor, dx, se calculează utilizând ecuația 14.3.

14.6.

Numărătorul de particule

Autoritatea de omologare de tip verifică existența unui certificat de etalonare pentru PNC care să ateste conformitatea acestuia cu un standard identificabil în perioada de 13 luni dinaintea încercării privind emisiile. Între etalonări, trebuie monitorizată eficiența de numărare a PNC în vederea detectării oricărei deficiențe sau trebuie schimbat fitilul PNC în mod regulat o dată la 6 luni, în cazul în care producătorul instrumentului recomandă acest lucru. De asemenea, după fiecare operație importantă de întreținere, PNC trebuie reetalonat și apoi trebuie emis un nou certificat de etalonare.

Etalonarea trebuie efectuată în conformitate cu o metodă de etalonare standard. Instalația de încercare trebuie să utilizeze una dintre următoarele două metode de etalonare a PNC:

(a)	prin compararea răspunsului PNC supus etalonării cu cel al unui electrometru cu aerosol etalonat la eșantionarea simultană a particulelor de etalonare clasificate electrostatic;

(b)	prin compararea răspunsului PNC supus procedurii de etalonare cu cel al unui alt PNC care a fost etalonat direct prin metoda de mai sus.

Etalonarea se efectuează utilizând cel puțin șase concentrații standard pe domeniul de măsurare al PNC. Cinci dintre aceste concentrații standard trebuie distribuite cât mai uniform posibil pe domeniul cuprins între concentrația standard de cel mult 3 000 #/cm3 și concentrația maximă la care PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă. Cele șase puncte de concentrație standard includ punctul corespunzător unei concentrații nominale egale cu zero obținute prin instalarea la intrarea în fiecare instrument a unui filtru HEPA cu caracteristici corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13 conform EN 1822:2008 (sau a unui filtru cu performanțe echivalente). Se calculează și se înregistrează gradientul regresiei liniare prin metoda celor mai mici pătrate al celor două seturi de date. Dispozitivului PNC supus etalonării i se aplică un factor de etalonare egal cu inversul gradientului. Liniaritatea răspunsului se calculează pe baza pătratului coeficientului de corelație Pearson (r) al celor două seturi de date și trebuie să aibă o valoare mai mare decât sau egală cu 0,97. Atât pentru calculul gradientului, cât și pentru calculul R2, regresia liniară este forțată să treacă prin origine (situație corespunzătoare concentrației zero pentru ambele aparate). Factorul de etalonare trebuie să fie cuprins între 0,9 și 1,1. Fiecare concentrație măsurată cu PNC supus etalonării trebuie să se încadreze în limita de ± 5 % față de concentrația de referință măsurată înmulțită cu gradientul, cu excepția punctului zero.

Etalonarea trebuie să includă și o verificare pe baza cerințelor privind eficiența de detectare a PNC a particulelor cu un diametru al mobilității electrice de 10 nm. Verificarea eficienței de numărare a particulelor cu diametrul de 15 nm nu este necesară în timpul etalonării periodice.

Anexa 4 – Apendicele 1

Evenimente ale ciclului de frânare WLTP

Momentul de începere a evenimentului [s]	Momentul de încheiere a evenimentului [s]	Fază [#]	Tipul de eveniment	Viteza la început [km/h]	Viteza la sfârșit [km/h]
0	4	1	Mers în gol	0,0	0,0
4	10	1	Accelerare	0,0	20,7
10	18	1	Rulare la viteză constantă	20,7	20,7
18	24	1	Decelerare	20,7	0,0
24	27	1	Mers în gol	0,0	0,0
27	46	1	Accelerare	0,0	23,1
46	58	1	Rulare la viteză constantă	23,1	23,1
58	65	1	Decelerare	23,1	5,6
65	68	1	Rulare la viteză constantă	5,6	5,6
68	77	1	Accelerare	5,6	15,4
77	85	1	Rulare la viteză constantă	15,4	15,4
85	89	1	Decelerare	15,4	4,4
89	92	1	Rulare la viteză constantă	4,4	4,4
92	100	1	Accelerare	4,4	25,7
100	103	1	Rulare la viteză constantă	25,7	25,7
103	109	1	Decelerare	25,7	7,2
109	112	1	Rulare la viteză constantă	7,2	7,2
112	122	1	Accelerare	7,2	24,8
122	129	1	Rulare la viteză constantă	24,8	24,8
129	132	1	Decelerare	24,8	16,7
132	135	1	Rulare la viteză constantă	16,7	16,7
135	137	1	Accelerare	16,7	18,7
137	140	1	Rulare la viteză constantă	18,7	18,7
140	149	1	Decelerare	18,7	0,0
149	153	1	Mers în gol	0,0	0,0
153	174	1	Accelerare	0,0	32,5
174	177	1	Rulare la viteză constantă	32,5	32,5
177	183	1	Decelerare	32,5	0,0
183	281	1	Mers în gol	0,0	0,0
281	295	1	Accelerare	0,0	27,5
295	298	1	Rulare la viteză constantă	27,5	27,5
298	303	1	Decelerare	27,5	11,8
303	306	1	Rulare la viteză constantă	11,8	11,8
306	311	1	Accelerare	11,8	29,4
311	314	1	Rulare la viteză constantă	29,4	29,4
314	320	1	Decelerare	29,4	9,7
320	323	1	Rulare la viteză constantă	9,7	9,7
323	333	1	Accelerare	9,7	31,9
333	341	1	Rulare la viteză constantă	31,9	31,9
341	347	1	Decelerare	31,9	9,5
347	351	1	Rulare la viteză constantă	9,5	9,5
351	358	1	Accelerare	9,5	14,7
358	361	1	Rulare la viteză constantă	14,7	14,7
361	366	1	Decelerare	14,7	0,0
366	372	1	Mers în gol	0,0	0,0
372	381	1	Accelerare	0,0	59,5
381	384	1	Rulare la viteză constantă	59,5	59,5
384	388	1	Decelerare	59,5	47,6
388	402	1	Rulare la viteză constantă	47,6	47,6
402	406	1	Decelerare	47,6	36,2
406	478	1	Rulare la viteză constantă	36,2	36,2
478	480	1	Accelerare	36,2	38,2
480	486	1	Rulare la viteză constantă	38,2	38,2
486	490	1	Decelerare	38,2	25,5
490	493	1	Rulare la viteză constantă	25,5	25,5
493	496	1	Decelerare	25,5	18,4
496	499	1	Rulare la viteză constantă	18,4	18,4
499	505	1	Decelerare	18,4	0,0
505	508	1	Mers în gol	0,0	0,0
508	516	1	Accelerare	0,0	42,3
516	543	1	Rulare la viteză constantă	42,3	42,3
543	552	1	Decelerare	42,3	0,0
552	555	1	Mers în gol	0,0	0,0
555	564	1	Accelerare	0,0	42,1
564	566	1	Rulare la viteză constantă	42,1	42,1
566	576	1	Decelerare	42,1	0,0
576	579	1	Mers în gol	0,0	0,0
579	587	1	Accelerare	0,0	31,3
587	592	1	Rulare la viteză constantă	31,3	31,3
592	595	1	Decelerare	31,3	12,5
595	600	1	Rulare la viteză constantă	12,5	12,5
600	605	1	Decelerare	12,5	0,0
605	622	1	Mers în gol	0,0	0,0
622	642	1	Accelerare	0,0	45,3
642	647	1	Rulare la viteză constantă	45,3	45,3
647	657	1	Decelerare	45,3	0,0
657	660	1	Mers în gol	0,0	0,0
660	669	1	Accelerare	0,0	45,5
669	673	1	Rulare la viteză constantă	45,5	45,5
673	683	1	Decelerare	45,5	0,0
683	685	1	Mers în gol	0,0	0,0
685	704	1	Accelerare	0,0	40,7
704	726	1	Rulare la viteză constantă	40,7	40,7
726	733	1	Decelerare	40,7	12,8
733	736	1	Rulare la viteză constantă	12,8	12,8
736	744	1	Accelerare	12,8	59,6
744	747	1	Rulare la viteză constantă	59,6	59,6
747	751	1	Decelerare	59,6	46,7
751	758	1	Rulare la viteză constantă	46,7	46,7
758	759	1	Accelerare	46,7	48,6
759	768	1	Rulare la viteză constantă	48,6	48,6
768	777	1	Decelerare	48,6	0,0
777	778	1	Mers în gol	0,0	0,0
778	786	1	Accelerare	0,0	23,7
786	941	1	Rulare la viteză constantă	23,7	23,7
941	945	1	Decelerare	23,7	9,8
945	948	1	Rulare la viteză constantă	9,8	9,8
948	956	1	Accelerare	9,8	37,5
956	974	1	Rulare la viteză constantă	37,5	37,5
974	983	1	Decelerare	37,5	0,0
983	986	1	Mers în gol	0,0	0,0
986	993	1	Accelerare	0,0	37,7
993	996	1	Rulare la viteză constantă	37,7	37,7
996	1 005	1	Decelerare	37,7	0,0
1 005	1 008	1	Mers în gol	0,0	0,0
1 008	1 013	1	Accelerare	0,0	18,6
1 013	1 016	1	Rulare la viteză constantă	18,6	18,6
1 016	1 021	1	Decelerare	18,6	0,0
1 021	1 070	1	Mers în gol	0,0	0,0
1 070	1 115	2	Mers în gol	0,0	0,0
1 115	1 119	2	Accelerare	0,0	13,8
1 119	1 122	2	Rulare la viteză constantă	13,8	13,8
1 122	1 126	2	Decelerare	13,8	0,0
1 126	1 129	2	Mers în gol	0,0	0,0
1 129	1 144	2	Accelerare	0,0	34,2
1 144	1 147	2	Rulare la viteză constantă	34,2	34,2
1 147	1 151	2	Decelerare	34,2	18,9
1 151	1 154	2	Rulare la viteză constantă	18,9	18,9
1 154	1 162	2	Accelerare	18,9	32,9
1 162	1 174	2	Rulare la viteză constantă	32,9	32,9
1 174	1 178	2	Decelerare	32,9	23,3
1 178	1 182	2	Rulare la viteză constantă	23,3	23,3
1 182	1 186	2	Accelerare	23,3	25,6
1 186	1 188	2	Rulare la viteză constantă	25,6	25,6
1 188	1 191	2	Decelerare	25,6	18,5
1 191	1 194	2	Rulare la viteză constantă	18,5	18,5
1 194	1 206	2	Accelerare	18,5	38,7
1 206	1 209	2	Rulare la viteză constantă	38,7	38,7
1 209	1 217	2	Decelerare	38,7	0,0
1 217	1 220	2	Mers în gol	0,0	0,0
1 220	1 236	2	Accelerare	0,0	48,4
1 236	1 253	2	Rulare la viteză constantă	48,4	48,4
1 253	1 256	2	Decelerare	48,4	40,6
1 256	1 259	2	Rulare la viteză constantă	40,6	40,6
1 259	1 262	2	Accelerare	40,6	42,4
1 262	1 282	2	Rulare la viteză constantă	42,4	42,4
1 282	1 286	2	Decelerare	42,4	30,3
1 286	1 290	2	Rulare la viteză constantă	30,3	30,3
1 290	1 295	2	Decelerare	30,3	13,7
1 295	1 298	2	Rulare la viteză constantă	13,7	13,7
1 298	1 315	2	Accelerare	13,7	40,0
1 315	1 319	2	Rulare la viteză constantă	40,0	40,0
1 319	1 325	2	Decelerare	40,0	20,0
1 325	1 328	2	Rulare la viteză constantă	20,0	20,0
1 328	1 331	2	Accelerare	20,0	29,7
1 331	1 334	2	Rulare la viteză constantă	29,7	29,7
1 334	1 338	2	Decelerare	29,7	18,9
1 338	1 341	2	Rulare la viteză constantă	18,9	18,9
1 341	1 344	2	Accelerare	18,9	24,5
1 344	1 448	2	Rulare la viteză constantă	24,5	24,5
1 448	1 451	2	Decelerare	24,5	17,5
1 451	1 454	2	Rulare la viteză constantă	17,5	17,5
1 454	1 476	2	Accelerare	17,5	42,0
1 476	1 482	2	Rulare la viteză constantă	42,0	42,0
1 482	1 491	2	Decelerare	42,0	0,0
1 491	1 502	2	Mers în gol	0,0	0,0
1 502	1 512	2	Accelerare	0,0	22,0
1 512	1 515	2	Rulare la viteză constantă	22,0	22,0
1 515	1 519	2	Decelerare	22,0	11,8
1 519	1 522	2	Rulare la viteză constantă	11,8	11,8
1 522	1 528	2	Accelerare	11,8	32,4
1 528	1 539	2	Rulare la viteză constantă	32,4	32,4
1 539	1 547	2	Decelerare	32,4	6,1
1 547	1 550	2	Rulare la viteză constantă	6,1	6,1
1 550	1 559	2	Accelerare	6,1	34,8
1 559	1 597	2	Rulare la viteză constantă	34,8	34,8
1 597	1 605	2	Decelerare	34,8	0,0
1 605	1 608	2	Mers în gol	0,0	0,0
1 608	1 624	2	Accelerare	0,0	76,1
1 624	1 662	2	Rulare la viteză constantă	76,1	76,1
1 662	1 675	2	Decelerare	76,1	0,0
1 675	1 678	2	Mers în gol	0,0	0,0
1 678	1 686	2	Accelerare	0,0	22,8
1 686	1 689	2	Rulare la viteză constantă	22,8	22,8
1 689	1 694	2	Decelerare	22,8	0,0
1 694	1 697	2	Mers în gol	0,0	0,0
1 697	1 707	2	Accelerare	0,0	41,6
1 707	1 753	2	Rulare la viteză constantă	41,6	41,6
1 753	1 757	2	Decelerare	41,6	27,2
1 757	1 763	2	Rulare la viteză constantă	27,2	27,2
1 763	1 773	2	Accelerare	27,2	47,9
1 773	1 804	2	Rulare la viteză constantă	47,9	47,9
1 804	1 807	2	Decelerare	47,9	35,2
1 807	1 823	2	Rulare la viteză constantă	35,2	35,2
1 823	1 828	2	Decelerare	35,2	20,1
1 828	1 831	2	Rulare la viteză constantă	20,1	20,1
1 831	1 843	2	Accelerare	20,1	59,2
1 843	1 870	2	Rulare la viteză constantă	59,2	59,2
1 870	1 873	2	Decelerare	59,2	49,5
1 873	1 876	2	Rulare la viteză constantă	49,5	49,5
1 876	1 885	2	Accelerare	49,5	72,9
1 885	1 895	2	Rulare la viteză constantă	72,9	72,9
1 895	1 898	2	Decelerare	72,9	62,0
1 898	1 901	2	Rulare la viteză constantă	62,0	62,0
1 901	1 904	2	Accelerare	62,0	66,4
1 904	1 907	2	Rulare la viteză constantă	66,4	66,4
1 907	1 910	2	Decelerare	66,4	57,4
1 910	1 913	2	Rulare la viteză constantă	57,4	57,4
1 913	1 915	2	Accelerare	57,4	60,0
1 915	1 918	2	Rulare la viteză constantă	60,0	60,0
1 918	1 921	2	Decelerare	60,0	52,1
1 921	1 937	2	Rulare la viteză constantă	52,1	52,1
1 937	1 947	2	Accelerare	52,1	79,7
1 947	1 951	2	Rulare la viteză constantă	79,7	79,7
1 951	1 954	2	Decelerare	79,7	72,1
1 954	1 959	2	Rulare la viteză constantă	72,1	72,1
1 959	1 960	2	Accelerare	72,1	74,0
1 960	1 972	2	Rulare la viteză constantă	74,0	74,0
1 972	1 978	2	Decelerare	74,0	52,4
1 978	2 062	2	Rulare la viteză constantă	52,4	52,4
2 062	2 074	2	Decelerare	52,4	0,0
2 074	2 077	2	Mers în gol	0,0	0,0
2 077	2 093	2	Accelerare	0,0	60,3
2 093	2 123	2	Rulare la viteză constantă	60,3	60,3
2 123	2 133	2	Decelerare	60,3	0,0
2 133	2 137	2	Mers în gol	0,0	0,0
2 137	2 152	2	Accelerare	0,0	62,9
2 152	2 187	2	Rulare la viteză constantă	62,9	62,9
2 187	2 195	2	Decelerare	62,9	0,0
2 195	2 199	2	Mers în gol	0,0	0,0
2 199	2 212	2	Accelerare	0,0	60,1
2 212	2 218	2	Rulare la viteză constantă	60,1	60,1
2 218	2 229	2	Decelerare	60,1	15,2
2 229	2 233	2	Rulare la viteză constantă	15,2	15,2
2 233	2 244	2	Accelerare	15,2	53,3
2 244	2 250	2	Rulare la viteză constantă	53,3	53,3
2 250	2 261	2	Decelerare	53,3	0,0
2 261	2 266	2	Mers în gol	0,0	0,0
2 266	2 272	2	Accelerare	0,0	20,7
2 272	2 520	2	Rulare la viteză constantă	20,7	20,7
2 520	2 526	2	Decelerare	20,7	0,0
2 526	2 529	2	Mers în gol	0,0	0,0
2 529	2 548	2	Accelerare	0,0	23,1
2 548	2 560	2	Rulare la viteză constantă	23,1	23,1
2 560	2 567	2	Decelerare	23,1	5,6
2 567	2 570	2	Rulare la viteză constantă	5,6	5,6
2 570	2 579	2	Accelerare	5,6	15,4
2 579	2 587	2	Rulare la viteză constantă	15,4	15,4
2 587	2 591	2	Decelerare	15,4	4,4
2 591	2 594	2	Rulare la viteză constantă	4,4	4,4
2 594	2 602	2	Accelerare	4,4	25,7
2 602	2 605	2	Rulare la viteză constantă	25,7	25,7
2 605	2 611	2	Decelerare	25,7	7,2
2 611	2 614	2	Rulare la viteză constantă	7,2	7,2
2 614	2 624	2	Accelerare	7,2	24,8
2 624	2 631	2	Rulare la viteză constantă	24,8	24,8
2 631	2 634	2	Decelerare	24,8	16,7
2 634	2 637	2	Rulare la viteză constantă	16,7	16,7
2 637	2 639	2	Accelerare	16,7	18,7
2 639	2 642	2	Rulare la viteză constantă	18,7	18,7
2 642	2 650	2	Decelerare	18,7	0,0
2 650	2 655	2	Mers în gol	0,0	0,0
2 655	2 669	2	Accelerare	0,0	46,6
2 669	2 672	2	Rulare la viteză constantă	46,6	46,6
2 672	2 677	2	Decelerare	46,6	9,4
2 677	2 680	2	Rulare la viteză constantă	9,4	9,4
2 680	2 690	2	Accelerare	9,4	52,0
2 690	2 698	2	Rulare la viteză constantă	52,0	52,0
2 698	2 701	2	Decelerare	52,0	41,5
2 701	2 704	2	Rulare la viteză constantă	41,5	41,5
2 704	2 708	2	Accelerare	41,5	49,9
2 708	2 714	2	Rulare la viteză constantă	49,9	49,9
2 714	2 719	2	Decelerare	49,9	34,0
2 719	2 722	2	Rulare la viteză constantă	34,0	34,0
2 722	2 728	2	Accelerare	34,0	49,0
2 728	2 738	2	Rulare la viteză constantă	49,0	49,0
2 738	2 745	2	Decelerare	49,0	23,8
2 745	2 748	2	Rulare la viteză constantă	23,8	23,8
2 748	2 754	2	Accelerare	23,8	41,6
2 754	2 759	2	Rulare la viteză constantă	41,6	41,6
2 759	2 767	2	Decelerare	41,6	0,0
2 767	2 835	2	Mers în gol	0,0	0,0
2 835	2 883	3	Mers în gol	0,0	0,0
2 883	2 892	3	Accelerare	0,0	32,1
2 892	2 897	3	Rulare la viteză constantă	32,1	32,1
2 897	2 903	3	Decelerare	32,1	5,5
2 903	2 906	3	Rulare la viteză constantă	5,5	5,5
2 906	2 924	3	Accelerare	5,5	50,5
2 924	2 946	3	Rulare la viteză constantă	50,5	50,5
2 946	2 949	3	Decelerare	50,5	42,8
2 949	2 952	3	Rulare la viteză constantă	42,8	42,8
2 952	2 955	3	Accelerare	42,8	45,0
2 955	2 958	3	Rulare la viteză constantă	45,0	45,0
2 958	2 963	3	Decelerare	45,0	29,8
2 963	2 966	3	Rulare la viteză constantă	29,8	29,8
2 966	2 971	3	Decelerare	29,8	0,0
2 971	2 976	3	Mers în gol	0,0	0,0
2 976	3 001	3	Accelerare	0,0	49,2
3 001	3 006	3	Rulare la viteză constantă	49,2	49,2
3 006	3 011	3	Decelerare	49,2	33,1
3 011	3 014	3	Rulare la viteză constantă	33,1	33,1
3 014	3 025	3	Accelerare	33,1	56,2
3 025	3 032	3	Rulare la viteză constantă	56,2	56,2
3 032	3 036	3	Decelerare	56,2	44,0
3 036	3 039	3	Rulare la viteză constantă	44,0	44,0
3 039	3 049	3	Accelerare	44,0	59,0
3 049	3 053	3	Rulare la viteză constantă	59,0	59,0
3 053	3 056	3	Decelerare	59,0	51,2
3 056	3 059	3	Rulare la viteză constantă	51,2	51,2
3 059	3 062	3	Accelerare	51,2	55,0
3 062	3 078	3	Rulare la viteză constantă	55,0	55,0
3 078	3 081	3	Decelerare	55,0	47,5
3 081	3 084	3	Rulare la viteză constantă	47,5	47,5
3 084	3 093	3	Accelerare	47,5	59,5
3 093	3 096	3	Rulare la viteză constantă	59,5	59,5
3 096	3 101	3	Decelerare	59,5	39,9
3 101	3 159	3	Rulare la viteză constantă	39,9	39,9
3 159	3 165	3	Decelerare	39,9	14.2
3 165	3 168	3	Rulare la viteză constantă	14.2	14.2
3 168	3 192	3	Accelerare	14.2	58,3
3 192	3 195	3	Rulare la viteză constantă	58,3	58,3
3 195	3 201	3	Decelerare	58,3	34,8
3 201	3 257	3	Rulare la viteză constantă	34,8	34,8
3 257	3 261	3	Accelerare	34,8	39,5
3 261	3 268	3	Rulare la viteză constantă	39,5	39,5
3 268	3 271	3	Decelerare	39,5	30,0
3 271	3 274	3	Rulare la viteză constantă	30,0	30,0
3 274	3 292	3	Accelerare	30,0	56,2
3 292	3 308	3	Rulare la viteză constantă	56,2	56,2
3 308	3 311	3	Decelerare	56,2	46,0
3 311	3 314	3	Rulare la viteză constantă	46,0	46,0
3 314	3 318	3	Accelerare	46,0	54,4
3 318	3 418	3	Rulare la viteză constantă	54,4	54,4
3 418	3 422	3	Decelerare	54,4	40,4
3 422	3 432	3	Rulare la viteză constantă	40,4	40,4
3 432	3 438	3	Accelerare	40,4	53,5
3 438	3 441	3	Rulare la viteză constantă	53,5	53,5
3 441	3 445	3	Decelerare	53,5	40,8
3 445	3 480	3	Rulare la viteză constantă	40,8	40,8
3 480	3 483	3	Decelerare	40,8	32,0
3 483	3 486	3	Rulare la viteză constantă	32,0	32,0
3 486	3 489	3	Accelerare	32,0	34,7
3 489	3 492	3	Rulare la viteză constantă	34,7	34,7
3 492	3 495	3	Decelerare	34,7	26,4
3 495	3 498	3	Rulare la viteză constantă	26,4	26,4
3 498	3 514	3	Accelerare	26,4	50,6
3 514	3 557	3	Rulare la viteză constantă	50,6	50,6
3 557	3 561	3	Decelerare	50,6	37,6
3 561	3 621	3	Rulare la viteză constantă	37,6	37,6
3 621	3 626	3	Decelerare	37,6	22,4
3 626	3 629	3	Rulare la viteză constantă	22,4	22,4
3 629	3 640	3	Accelerare	22,4	36,8
3 640	3 647	3	Rulare la viteză constantă	36,8	36,8
3 647	3 651	3	Decelerare	36,8	22,9
3 651	3 654	3	Rulare la viteză constantă	22,9	22,9
3 654	3 675	3	Accelerare	22,9	55,3
3 675	3 684	3	Rulare la viteză constantă	55,3	55,3
3 684	3 688	3	Decelerare	55,3	39,5
3 688	3 692	3	Rulare la viteză constantă	39,5	39,5
3 692	3 698	3	Decelerare	39,5	15,5
3 698	3 701	3	Rulare la viteză constantă	15,5	15,5
3 701	3 717	3	Accelerare	15,5	44,3
3 717	3 729	3	Rulare la viteză constantă	44,3	44,3
3 729	3 732	3	Decelerare	44,3	36,6
3 732	3 773	3	Rulare la viteză constantă	36,6	36,6
3 773	3 778	3	Decelerare	36,6	20,8
3 778	3 796	3	Rulare la viteză constantă	20,8	20,8
3 796	3 802	3	Accelerare	20,8	32,0
3 802	3 849	3	Rulare la viteză constantă	32,0	32,0
3 849	3 852	3	Decelerare	32,0	24,8
3 852	3 855	3	Rulare la viteză constantă	24,8	24,8
3 855	3 875	3	Accelerare	24,8	51,6
3 875	3 879	3	Rulare la viteză constantă	51,6	51,6
3 879	3 883	3	Decelerare	51,6	39,3
3 883	3 895	3	Rulare la viteză constantă	39,3	39,3
3 895	3 898	3	Decelerare	39,3	32,4
3 898	3 939	3	Rulare la viteză constantă	32,4	32,4
3 939	3 946	3	Decelerare	32,4	0,0
3 946	3 947	3	Mers în gol	0,0	0,0
3 947	3 949	4	Mers în gol	0,0	0,0
3 949	3 966	4	Accelerare	0,0	75,8
3 966	4 001	4	Rulare la viteză constantă	75,8	75,8
4 001	4 005	4	Decelerare	75,8	63,9
4 005	4 081	4	Rulare la viteză constantă	63,9	63,9
4 081	4 086	4	Accelerare	63,9	72,4
4 086	4 089	4	Rulare la viteză constantă	72,4	72,4
4 089	4 093	4	Decelerare	72,4	58,7
4 093	4 096	4	Rulare la viteză constantă	58,7	58,7
4 096	4 104	4	Accelerare	58,7	65,9
4 104	4 118	4	Rulare la viteză constantă	65,9	65,9
4 118	4 122	4	Decelerare	65,9	53,7
4 122	4 136	4	Rulare la viteză constantă	53,7	53,7
4 136	4 137	4	Accelerare	53,7	54,9
4 137	4 147	4	Rulare la viteză constantă	54,9	54,9
4 147	4 157	4	Decelerare	54,9	0,0
4 157	4 164	4	Mers în gol	0,0	0,0
4 164	4 196	4	Accelerare	0,0	90,6
4 196	4 551	4	Rulare la viteză constantă	90,6	90,6
4 551	4 566	4	Decelerare	90,6	0,0
4 566	4 570	4	Mers în gol	0,0	0,0
4 570	4 578	4	Accelerare	0,0	33,0
4 578	4 586	4	Rulare la viteză constantă	33,0	33,0
4 586	4 601	4	Accelerare	33,0	75,0
4 601	4 612	4	Rulare la viteză constantă	75,0	75,0
4 612	4 619	4	Accelerare	75,0	80,3
4 619	4 635	4	Rulare la viteză constantă	80,3	80,3
4 635	4 653	4	Accelerare	80,3	95,6
4 653	4 668	4	Rulare la viteză constantă	95,6	95,6
4 668	4 683	4	Decelerare	95,6	25,5
4 683	4 688	4	Rulare la viteză constantă	25,5	25,5
4 688	4 714	4	Accelerare	25,5	98,4
4 714	5 004	4	Rulare la viteză constantă	98,4	98,4
5 004	5 019	4	Decelerare	98,4	0,0
5 019	5 022	4	Mers în gol	0,0	0,0
5 022	5 060	4	Accelerare	0,0	82,8
5 060	5 071	4	Rulare la viteză constantă	82,8	82,8
5 071	5 076	4	Decelerare	82,8	69,4
5 076	5 135	4	Rulare la viteză constantă	69,4	69,4
5 135	5 149	4	Decelerare	69,4	10,1
5 149	5 152	4	Rulare la viteză constantă	10,1	10,1
5 152	5 170	4	Accelerare	10,1	69,0
5 170	5 190	4	Rulare la viteză constantă	69,0	69,0
5 190	5 193	4	Decelerare	69,0	61,7
5 193	5 290	4	Rulare la viteză constantă	61,7	61,7
5 290	5 293	4	Accelerare	61,7	64,7
5 293	5 297	4	Rulare la viteză constantă	64,7	64,7
5 297	5 300	4	Decelerare	64,7	57,8
5 300	5 314	4	Rulare la viteză constantă	57,8	57,8
5 314	5 326	4	Decelerare	57,8	0,0
5 326	5 336	4	Mers în gol	0,0	0,0
5 336	5 342	4	Accelerare	0,0	20,7
5 342	5 350	4	Rulare la viteză constantă	20,7	20,7
5 350	5 356	4	Decelerare	20,7	0,0
5 356	5 359	4	Mers în gol	0,0	0,0
5 359	5 378	4	Accelerare	0,0	23,1
5 378	5 390	4	Rulare la viteză constantă	23,1	23,1
5 390	5 397	4	Decelerare	23,1	5,6
5 397	5 400	4	Rulare la viteză constantă	5,6	5,6
5 400	5 409	4	Accelerare	5,6	15,4
5 409	5 417	4	Rulare la viteză constantă	15,4	15,4
5 417	5 421	4	Decelerare	15,4	4,4
5 421	5 424	4	Rulare la viteză constantă	4,4	4,4
5 424	5 432	4	Accelerare	4,4	25,7
5 432	5 435	4	Rulare la viteză constantă	25,7	25,7
5 435	5 441	4	Decelerare	25,7	7,2
5 441	5 444	4	Rulare la viteză constantă	7,2	7,2
5 444	5 454	4	Accelerare	7,2	24,8
5 454	5 461	4	Rulare la viteză constantă	24,8	24,8
5 461	5 464	4	Decelerare	24,8	16,7
5 464	5 467	4	Rulare la viteză constantă	16,7	16,7
5 467	5 469	4	Accelerare	16,7	18,7
5 469	5 472	4	Rulare la viteză constantă	18,7	18,7
5 472	5 480	4	Decelerare	18,7	0,0
5 480	5 484	4	Mers în gol	0,0	0,0
5 484	5 488	5	Mers în gol	0,0	0,0
5 488	5 496	5	Accelerare	0,0	41,8
5 496	5 514	5	Rulare la viteză constantă	41,8	41,8
5 514	5 524	5	Decelerare	41,8	0,0
5 524	5 527	5	Mers în gol	0,0	0,0
5 527	5 542	5	Accelerare	0,0	34,6
5 542	5 554	5	Rulare la viteză constantă	34,6	34,6
5 554	5 557	5	Decelerare	34,6	27,3
5 557	5 560	5	Rulare la viteză constantă	27,3	27,3
5 560	5 568	5	Accelerare	27,3	43,5
5 568	5 571	5	Rulare la viteză constantă	43,5	43,5
5 571	5 581	5	Decelerare	43,5	0,0
5 581	5 587	5	Mers în gol	0,0	0,0
5 587	5 601	5	Accelerare	0,0	30,0
5 601	5 624	5	Rulare la viteză constantă	30,0	30,0
5 624	5 629	5	Decelerare	30,0	13,6
5 629	5 632	5	Rulare la viteză constantă	13,6	13,6
5 632	5 639	5	Accelerare	13,6	37,0
5 639	5 647	5	Rulare la viteză constantă	37,0	37,0
5 647	5 656	5	Decelerare	37,0	0,0
5 656	5 713	5	Mers în gol	0,0	0,0
5 713	5 734	5	Accelerare	0,0	41,2
5 734	5 749	5	Rulare la viteză constantă	41,2	41,2
5 749	5 753	5	Decelerare	41,2	29,5
5 753	5 789	5	Rulare la viteză constantă	29,5	29,5
5 789	5 792	5	Decelerare	29,5	18,0
5 792	5 795	5	Rulare la viteză constantă	18,0	18,0
5 795	5 800	5	Decelerare	18,0	0,0
5 800	5 803	5	Mers în gol	0,0	0,0
5 803	5 811	5	Accelerare	0,0	29,5
5 811	5 814	5	Rulare la viteză constantă	29,5	29,5
5 814	5 817	5	Decelerare	29,5	22,1
5 817	5 820	5	Rulare la viteză constantă	22,1	22,1
5 820	5 824	5	Decelerare	22,1	8,1
5 824	5 827	5	Rulare la viteză constantă	8,1	8,1
5 827	5 832	5	Accelerare	8,1	16,9
5 832	5 844	5	Rulare la viteză constantă	16,9	16,9
5 844	5 849	5	Decelerare	16,9	0,0
5 849	5 952	5	Mers în gol	0,0	0,0
5 952	5 958	5	Accelerare	0,0	14,4
5 958	5 965	5	Rulare la viteză constantă	14,4	14,4
5 965	5 968	5	Decelerare	14,4	3,5
5 968	5 971	5	Rulare la viteză constantă	3,5	3,5
5 971	6 010	5	Accelerare	3,5	56,4
6 010	6 074	5	Rulare la viteză constantă	56,4	56,4
6 074	6 078	5	Decelerare	56,4	41,2
6 078	6 081	5	Rulare la viteză constantă	41,2	41,2
6 081	6 088	5	Decelerare	41,2	13,9
6 088	6 091	5	Rulare la viteză constantă	13,9	13,9
6 091	6 111	5	Accelerare	13,9	56,4
6 111	6 175	5	Rulare la viteză constantă	56,4	56,4
6 175	6 180	5	Decelerare	56,4	41,3
6 180	6 183	5	Rulare la viteză constantă	41,3	41,3
6 183	6 200	5	Accelerare	41,3	58,0
6 200	6 208	5	Rulare la viteză constantă	58,0	58,0
6 208	6 213	5	Decelerare	58,0	39,6
6 213	6 248	5	Rulare la viteză constantă	39,6	39,6
6 248	6 252	5	Decelerare	39,6	22,3
6 252	6 255	5	Rulare la viteză constantă	22,3	22,3
6 255	6 258	5	Accelerare	22,3	26,7
6 258	6 320	5	Rulare la viteză constantă	26,7	26,7
6 320	6 330	5	Decelerare	26,7	0,0
6 330	6 339	5	Mers în gol	0,0	0,0
6 339	6 425	5	Accelerare	0,0	105,2
6 425	6 872	5	Rulare la viteză constantă	105,2	105,2
6 872	6 876	5	Decelerare	105,2	90,4
6 876	6 884	5	Rulare la viteză constantă	90,4	90,4
6 884	6 893	5	Accelerare	90,4	102,2
6 893	6 898	5	Rulare la viteză constantă	102,2	102,2
6 898	6 901	5	Decelerare	102,2	91,6
6 901	6 923	5	Rulare la viteză constantă	91,6	91,6
6 923	6 926	5	Accelerare	91,6	94,6
6 926	6 930	5	Rulare la viteză constantă	94,6	94,6
6 930	6 932	5	Decelerare	94,6	87,2
6 932	6 953	5	Rulare la viteză constantă	87,2	87,2
6 953	6 957	5	Decelerare	87,2	72,3
6 957	6 960	5	Rulare la viteză constantă	72,3	72,3
6 960	6 973	5	Accelerare	72,3	84,8
6 973	6 977	5	Rulare la viteză constantă	84,8	84,8
6 977	6 981	5	Decelerare	84,8	73,8
6 981	6 985	5	Rulare la viteză constantă	73,8	73,8
6 985	6 995	5	Accelerare	73,8	87,8
6 995	6 999	5	Rulare la viteză constantă	87,8	87,8
6 999	7 005	5	Decelerare	87,8	69,0
7 005	7 069	5	Rulare la viteză constantă	69,0	69,0
7 069	7 074	5	Decelerare	69,0	50,2
7 074	7 090	5	Rulare la viteză constantă	50,2	50,2
7 090	7 104	5	Accelerare	50,2	83,5
7 104	7 114	5	Rulare la viteză constantă	83,5	83,5
7 114	7 117	5	Decelerare	83,5	71,3
7 117	7 177	5	Rulare la viteză constantă	71,3	71,3
7 177	7 182	5	Decelerare	71,3	53,5
7 182	7 185	5	Rulare la viteză constantă	53,5	53,5
7 185	7 198	5	Accelerare	53,5	80,0
7 198	7 201	5	Rulare la viteză constantă	80,0	80,0
7 201	7 205	5	Decelerare	80,0	66,0
7 205	7 346	5	Rulare la viteză constantă	66,0	66,0
7 346	7 349	5	Decelerare	66,0	56,7
7 349	7 354	5	Rulare la viteză constantă	56,7	56,7
7 354	7 368	5	Accelerare	56,7	83,9
7 368	7 381	5	Rulare la viteză constantă	83,9	83,9
7 381	7 388	5	Decelerare	83,9	42,5
7 388	7 400	5	Rulare la viteză constantă	42,5	42,5
7 400	7 414	5	Accelerare	42,5	73,8
7 414	7 442	5	Rulare la viteză constantă	73,8	73,8
7 442	7 455	5	Decelerare	73,8	24,4
7 455	7 490	5	Rulare la viteză constantă	24,4	24,4
7 490	7 496	5	Decelerare	24,4	0,0
7 496	7 503	5	Mers în gol	0,0	0,0
7 503	7 509	5	Accelerare	0,0	22,9
7 509	7 518	5	Rulare la viteză constantă	22,9	22,9
7 518	7 522	5	Decelerare	22,9	13,5
7 522	7 525	5	Rulare la viteză constantă	13,5	13,5
7 525	7 531	5	Accelerare	13,5	23,0
7 531	7 534	5	Rulare la viteză constantă	23,0	23,0
7 534	7 537	5	Decelerare	23,0	15,4
7 537	7 540	5	Rulare la viteză constantă	15,4	15,4
7 540	7 545	5	Accelerare	15,4	19,0
7 545	7 548	5	Rulare la viteză constantă	19,0	19,0
7 548	7 551	5	Decelerare	19,0	12,2
7 551	7 554	5	Rulare la viteză constantă	12,2	12,2
7 554	7 558	5	Accelerare	12,2	18,8
7 558	7 561	5	Rulare la viteză constantă	18,8	18,8
7 561	7 567	5	Decelerare	18,8	0,0
7 567	7 688	5	Mers în gol	0,0	0,0
7 688	7 699	5	Accelerare	0,0	37,9
7 699	7 704	5	Rulare la viteză constantă	37,9	37,9
7 704	7 709	5	Decelerare	37,9	24,4
7 709	7 748	5	Rulare la viteză constantă	24,4	24,4
7 748	7 752	5	Decelerare	24,4	14,9
7 752	7 755	5	Rulare la viteză constantă	14,9	14,9
7 755	7 764	5	Accelerare	14,9	45,3
7 764	7 769	5	Rulare la viteză constantă	45,3	45,3
7 769	7 774	5	Decelerare	45,3	25,9
7 774	7 777	5	Rulare la viteză constantă	25,9	25,9
7 777	7 787	5	Accelerare	25,9	40,6
7 787	7 795	5	Rulare la viteză constantă	40,6	40,6
7 795	7 800	5	Decelerare	40,6	25,4
7 800	7 803	5	Rulare la viteză constantă	25,4	25,4
7 803	7 814	5	Accelerare	25,4	37,2
7 814	7 817	5	Rulare la viteză constantă	37,2	37,2
7 817	7 822	5	Decelerare	37,2	20,8
7 822	7 825	5	Rulare la viteză constantă	20,8	20,8
7 825	7 829	5	Accelerare	20,8	26,3
7 829	7 883	5	Rulare la viteză constantă	26,3	26,3
7 883	7 889	5	Decelerare	26,3	0,0
7 889	7 892	5	Mers în gol	0,0	0,0
7 892	7 904	5	Accelerare	0,0	53,4
7 904	7 907	5	Rulare la viteză constantă	53,4	53,4
7 907	7 913	5	Decelerare	53,4	28,2
7 913	7 916	5	Rulare la viteză constantă	28,2	28,2
7 916	7 926	5	Accelerare	28,2	42,6
7 926	7 941	5	Rulare la viteză constantă	42,6	42,6
7 941	7 947	5	Decelerare	42,6	19,0
7 947	7 950	5	Rulare la viteză constantă	19,0	19,0
7 950	7 962	5	Accelerare	19,0	57,1
7 962	7 973	5	Rulare la viteză constantă	57,1	57,1
7 973	7 979	5	Decelerare	57,1	31,8
7 979	7 982	5	Rulare la viteză constantă	31,8	31,8
7 982	7 988	5	Accelerare	31,8	50,0
7 988	8 064	5	Rulare la viteză constantă	50,0	50,0
8 064	8 069	5	Decelerare	50,0	24,4
8 069	8 072	5	Rulare la viteză constantă	24,4	24,4
8 072	8 078	5	Accelerare	24,4	58,2
8 078	8 081	5	Rulare la viteză constantă	58,2	58,2
8 081	8 088	5	Decelerare	58,2	29,9
8 088	8 120	5	Rulare la viteză constantă	29,9	29,9
8 120	8 123	5	Decelerare	29,9	21,2
8 123	8 126	5	Rulare la viteză constantă	21,2	21,2
8 126	8 129	5	Accelerare	21,2	25,0
8 129	8 162	5	Rulare la viteză constantă	25,0	25,0
8 162	8 165	5	Accelerare	25,0	32,6
8 165	8 168	5	Rulare la viteză constantă	32,6	32,6
8 168	8 174	5	Decelerare	32,6	0,0
8 174	8 175	5	Mers în gol	0,0	0,0
8 175	8 177	6	Mers în gol	0,0	0,0
8 177	8 189	6	Accelerare	0,0	21,2
8 189	8 413	6	Rulare la viteză constantă	21,2	21,2
8 413	8 418	6	Decelerare	21,2	9,5
8 418	8 421	6	Rulare la viteză constantă	9,5	9,5
8 421	8 425	6	Decelerare	9,5	0,0
8 425	8 483	6	Mers în gol	0,0	0,0
8 483	8 540	7	Mers în gol	0,0	0,0
8 540	8 547	7	Accelerare	0,0	35,1
8 547	8 552	7	Rulare la viteză constantă	35,1	35,1
8 552	8 560	7	Decelerare	35,1	5,5
8 560	8 563	7	Rulare la viteză constantă	5,5	5,5
8 563	8 577	7	Accelerare	5,5	16,5
8 577	8 609	7	Rulare la viteză constantă	16,5	16,5
8 609	8 614	7	Decelerare	16,5	0,0
8 614	8 625	7	Mers în gol	0,0	0,0
8 625	8 670	7	Accelerare	0,0	96,9
8 670	9 081	7	Rulare la viteză constantă	96,9	96,9
9 081	9 089	7	Decelerare	96,9	73,3
9 089	9 117	7	Rulare la viteză constantă	73,3	73,3
9 117	9 127	7	Decelerare	73,3	20,1
9 127	9 130	7	Rulare la viteză constantă	20,1	20,1
9 130	9 143	7	Accelerare	20,1	62,2
9 143	9 146	7	Rulare la viteză constantă	62,2	62,2
9 146	9 155	7	Decelerare	62,2	6,6
9 155	9 158	7	Rulare la viteză constantă	6,6	6,6
9 158	9 171	7	Accelerare	6,6	53,2
9 171	9 174	7	Rulare la viteză constantă	53,2	53,2
9 174	9 187	7	Decelerare	53,2	0,0
9 187	9 188	7	Mers în gol	0,0	0,0
9 188	9 190	8	Mers în gol	0,0	0,0
9 190	9 238	8	Accelerare	0,0	83,6
9 238	9 264	8	Rulare la viteză constantă	83,6	83,6
9 264	9 279	8	Decelerare	83,6	0,0
9 279	9 366	8	Mers în gol	0,0	0,0
9 366	9 372	8	Accelerare	0,0	23,9
9 372	9 375	8	Rulare la viteză constantă	23,9	23,9
9 375	9 382	8	Decelerare	23,9	0,0
9 382	9 386	8	Mers în gol	0,0	0,0
9 386	9 402	8	Accelerare	0,0	65,3
9 402	9 427	8	Rulare la viteză constantă	65,3	65,3
9 427	9 439	8	Decelerare	65,3	0,0
9 439	9 443	8	Mers în gol	0,0	0,0
9 443	9 453	8	Accelerare	0,0	40,5
9 453	9 489	8	Rulare la viteză constantă	40,5	40,5
9 489	9 493	8	Decelerare	40,5	29,3
9 493	9 496	8	Rulare la viteză constantă	29,3	29,3
9 496	9 516	8	Accelerare	29,3	63,0
9 516	9 812	8	Rulare la viteză constantă	63,0	63,0
9 812	9 815	8	Decelerare	63,0	52,2
9 815	9 845	8	Rulare la viteză constantă	52,2	52,2
9 845	9 848	8	Decelerare	52,2	44,6
9 848	9 851	8	Rulare la viteză constantă	44,6	44,6
9 851	9 859	8	Accelerare	44,6	59,2
9 859	9 864	8	Rulare la viteză constantă	59,2	59,2
9 864	9 869	8	Decelerare	59,2	45,2
9 869	9 872	8	Rulare la viteză constantă	45,2	45,2
9 872	9 876	8	Accelerare	45,2	53,9
9 876	9 888	8	Rulare la viteză constantă	53,9	53,9
9 888	9 898	8	Decelerare	53,9	0,0
9 898	9 899	8	Mers în gol	0,0	0,0
9 899	9 901	9	Mers în gol	0,0	0,0
9 901	9 909	9	Accelerare	0,0	19,1
9 909	10 036	9	Rulare la viteză constantă	19,1	19,1
10 036	10 041	9	Decelerare	19,1	6,4
10 041	10 044	9	Rulare la viteză constantă	6,4	6,4
10 044	10 046	9	Accelerare	6,4	10,5
10 046	10 049	9	Rulare la viteză constantă	10,5	10,5
10 049	10 054	9	Decelerare	10,5	0,0
10 054	10 056	9	Mers în gol	0,0	0,0
10 056	10 066	9	Accelerare	0,0	29,6
10 066	10 273	9	Rulare la viteză constantă	29,6	29,6
10 273	10 280	9	Decelerare	29,6	0,0
10 280	10 284	9	Mers în gol	0,0	0,0
10 284	10 294	9	Accelerare	0,0	24,3
10 294	10 453	9	Rulare la viteză constantă	24,3	24,3
10 453	10 458	9	Decelerare	24,3	4,5
10 458	10 461	9	Rulare la viteză constantă	4,5	4,5
10 461	10 469	9	Accelerare	4,5	27,8
10 469	10 475	9	Rulare la viteză constantă	27,8	27,8
10 475	10 479	9	Decelerare	27,8	17,3
10 479	10 482	9	Rulare la viteză constantă	17,3	17,3
10 482	10 486	9	Decelerare	17,3	6,5
10 486	10 489	9	Rulare la viteză constantă	6,5	6,5
10 489	10 496	9	Accelerare	6,5	26,8
10 496	10 507	9	Rulare la viteză constantă	26,8	26,8
10 507	10 514	9	Decelerare	26,8	0,0
10 514	10 554	9	Mers în gol	0,0	0,0
10 554	10 626	10	Mers în gol	0,0	0,0
10 626	10 632	10	Accelerare	0,0	27,5
10 632	10 638	10	Rulare la viteză constantă	27,5	27,5
10 638	10 647	10	Decelerare	27,5	0,0
10 647	10 650	10	Mers în gol	0,0	0,0
10 650	10 663	10	Accelerare	0,0	39,0
10 663	10 696	10	Rulare la viteză constantă	39,0	39,0
10 696	10 700	10	Decelerare	39,0	29,0
10 700	10707	10	Rulare la viteză constantă	29,0	29,0
10707	10 712	10	Accelerare	29,0	35,1
10 712	10 721	10	Rulare la viteză constantă	35,1	35,1
10 721	10 725	10	Decelerare	35,1	24,5
10 725	10 728	10	Rulare la viteză constantă	24,5	24,5
10 728	10 737	10	Accelerare	24,5	41,9
10 737	10 758	10	Rulare la viteză constantă	41,9	41,9
10 758	10 761	10	Decelerare	41,9	34,1
10 761	10 764	10	Rulare la viteză constantă	34,1	34,1
10 764	10 768	10	Accelerare	34,1	39,4
10 768	10 792	10	Rulare la viteză constantă	39,4	39,4
10 792	10 797	10	Decelerare	39,4	24,9
10 797	10 800	10	Rulare la viteză constantă	24,9	24,9
10 800	10 808	10	Accelerare	24,9	36,4
10 808	10 811	10	Rulare la viteză constantă	36,4	36,4
10 811	10 822	10	Decelerare	36,4	0,0
10 822	10 825	10	Mers în gol	0,0	0,0
10 825	10 838	10	Accelerare	0,0	55,7
10 838	10 868	10	Rulare la viteză constantă	55,7	55,7
10 868	10 879	10	Decelerare	55,7	0,0
10 879	10 888	10	Mers în gol	0,0	0,0
10 888	10 901	10	Accelerare	0,0	56,2
10 901	11 088	10	Rulare la viteză constantă	56,2	56,2
11 088	11 101	10	Decelerare	56,2	0,0
11 101	11 104	10	Mers în gol	0,0	0,0
11 104	11 114	10	Accelerare	0,0	43,6
11 114	11 117	10	Rulare la viteză constantă	43,6	43,6
11 117	11 126	10	Decelerare	43,6	0,0
11 126	11 238	10	Mers în gol	0,0	0,0
11 238	11 242	10	Accelerare	0,0	11,2
11 242	11 245	10	Rulare la viteză constantă	11,2	11,2
11 245	11 249	10	Decelerare	11,2	4,1
11 249	11 252	10	Rulare la viteză constantă	4,1	4,1
11 252	11 258	10	Accelerare	4,1	15,0
11 258	11 261	10	Rulare la viteză constantă	15,0	15,0
11 261	11 265	10	Decelerare	15,0	6,2
11 265	11 268	10	Rulare la viteză constantă	6,2	6,2
11 268	11 273	10	Accelerare	6,2	10,1
11 273	11 276	10	Rulare la viteză constantă	10,1	10,1
11 276	11 281	10	Decelerare	10,1	0,0
11 281	11 284	10	Mers în gol	0,0	0,0
11 284	11 293	10	Accelerare	0,0	31,3
11 293	11 313	10	Rulare la viteză constantă	31,3	31,3
11 313	11 316	10	Decelerare	31,3	23,8
11 316	11 348	10	Rulare la viteză constantă	23,8	23,8
11 348	11 351	10	Decelerare	23,8	16,9
11 351	11 354	10	Rulare la viteză constantă	16,9	16,9
11 354	11 361	10	Decelerare	16,9	0,0
11 361	11 364	10	Mers în gol	0,0	0,0
11 364	11 373	10	Accelerare	0,0	40,0
11 373	11 512	10	Rulare la viteză constantă	40,0	40,0
11 512	11 519	10	Decelerare	40,0	10,6
11 519	11 522	10	Rulare la viteză constantă	10,6	10,6
11 522	11 528	10	Accelerare	10,6	15,6
11 528	11 541	10	Rulare la viteză constantă	15,6	15,6
11 541	11 545	10	Decelerare	15,6	6,3
11 545	11 548	10	Rulare la viteză constantă	6,3	6,3
11 548	11 552	10	Accelerare	6,3	15,6
11 552	11 557	10	Rulare la viteză constantă	15,6	15,6
11 557	11 560	10	Decelerare	15,6	8,8
11 560	11 563	10	Rulare la viteză constantă	8,8	8,8
11 563	11 567	10	Accelerare	8,8	13,1
11 567	11 574	10	Rulare la viteză constantă	13,1	13,1
11 574	11 579	10	Decelerare	13,1	0,0
11 579	11 646	10	Mers în gol	0,0	0,0
11 646	11 652	10	Accelerare	0,0	23,1
11 652	11 659	10	Rulare la viteză constantă	23,1	23,1
11 659	11 662	10	Decelerare	23,1	15,0
11 662	11 665	10	Rulare la viteză constantă	15,0	15,0
11 665	11 666	10	Accelerare	15,0	18,1
11 666	11 669	10	Rulare la viteză constantă	18,1	18,1
11 669	11 671	10	Decelerare	18,1	13,6
11 671	11 674	10	Rulare la viteză constantă	13,6	13,6
11 674	11 680	10	Accelerare	13,6	19,4
11 680	11 684	10	Rulare la viteză constantă	19,4	19,4
11 684	11 687	10	Decelerare	19,4	11,5
11 687	11 690	10	Rulare la viteză constantă	11,5	11,5
11 690	11 694	10	Decelerare	11,5	0,0
11 694	11 830	10	Mers în gol	0,0	0,0
11 830	11 842	10	Accelerare	0,0	34,9
11 842	11 845	10	Rulare la viteză constantă	34,9	34,9
11 845	11 848	10	Decelerare	34,9	27,9
11 848	11 851	10	Rulare la viteză constantă	27,9	27,9
11 851	11 858	10	Accelerare	27,9	43,7
11 858	11 861	10	Rulare la viteză constantă	43,7	43,7
11 861	11 865	10	Decelerare	43,7	32,1
11 865	11 868	10	Rulare la viteză constantă	32,1	32,1
11 868	11 873	10	Decelerare	32,1	12,4
11 873	11 880	10	Rulare la viteză constantă	12,4	12,4
11 880	11 884	10	Decelerare	12,4	0,0
11 884	12 054	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 054	12 064	10	Accelerare	0,0	14,7
12 064	12 067	10	Rulare la viteză constantă	14,7	14,7
12 067	12 072	10	Decelerare	14,7	0,0
12 072	12 075	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 075	12 079	10	Accelerare	0,0	13,8
12 079	12 082	10	Rulare la viteză constantă	13,8	13,8
12 082	12 086	10	Decelerare	13,8	0,0
12 086	12 096	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 096	12 100	10	Accelerare	0,0	12,4
12 100	12 103	10	Rulare la viteză constantă	12,4	12,4
12 103	12 106	10	Decelerare	12,4	0,0
12 106	12 124	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 124	12 129	10	Accelerare	0,0	18,7
12 129	12 132	10	Rulare la viteză constantă	18,7	18,7
12 132	12 140	10	Decelerare	18,7	0,0
12 140	12 173	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 173	12 178	10	Accelerare	0,0	18,4
12 178	12 181	10	Rulare la viteză constantă	18,4	18,4
12 181	12 187	10	Decelerare	18,4	0,0
12 187	12 188	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 188	12 197	10	Accelerare	0,0	41,2
12 197	12 198	10	Rulare la viteză constantă	41,2	41,2
12 198	12 202	10	Decelerare	41,2	30,4
12 202	12 208	10	Rulare la viteză constantă	30,4	30,4
12 208	12 213	10	Decelerare	30,4	14,8
12 213	12 216	10	Rulare la viteză constantă	14,8	14,8
12 216	12 231	10	Accelerare	14,8	50,5
12 231	12 267	10	Rulare la viteză constantă	50,5	50,5
12 267	12 272	10	Decelerare	50,5	30,8
12 272	12 276	10	Rulare la viteză constantă	30,8	30,8
12 276	12 284	10	Decelerare	30,8	0,0
12 284	12 328	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 328	12 333	10	Accelerare	0,0	12,4
12 333	12 336	10	Rulare la viteză constantă	12,4	12,4
12 336	12 340	10	Decelerare	12,4	0,0
12 340	12 356	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 356	12 361	10	Accelerare	0,0	14,7
12 361	12 364	10	Rulare la viteză constantă	14,7	14,7
12 364	12 368	10	Decelerare	14,7	0,0
12 368	12 371	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 371	12 376	10	Accelerare	0,0	18,7
12 376	12 461	10	Rulare la viteză constantă	18,7	18,7
12 461	12 469	10	Decelerare	18,7	0,0
12 469	12 478	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 478	12 484	10	Accelerare	0,0	18,4
12 484	12 487	10	Rulare la viteză constantă	18,4	18,4
12 487	12 493	10	Decelerare	18,4	0,0
12 493	12 503	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 503	12 507	10	Accelerare	0,0	13,8
12 507	12 510	10	Rulare la viteză constantă	13,8	13,8
12 510	12 514	10	Decelerare	13,8	0,0
12 514	12 517	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 517	12 521	10	Accelerare	0,0	12,4
12 521	12 524	10	Rulare la viteză constantă	12,4	12,4
12 524	12 528	10	Decelerare	12,4	0,0
12 528	12 544	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 544	12 549	10	Accelerare	0,0	14,7
12 549	12 552	10	Rulare la viteză constantă	14,7	14,7
12 552	12 556	10	Decelerare	14,7	0,0
12 556	12 559	10	Mers în gol	0,0	0,0
12 559	12 602	10	Accelerare	0,0	105,0
12 602	12 614	10	Rulare la viteză constantă	105,0	105,0
12 614	12 617	10	Decelerare	105,0	95,4
12 617	12 622	10	Rulare la viteză constantă	95,4	95,4
12 622	12 626	10	Decelerare	95,4	82,4
12 626	12 629	10	Rulare la viteză constantă	82,4	82,4
12 629	12 639	10	Accelerare	82,4	97,4
12 639	12 642	10	Rulare la viteză constantă	97,4	97,4
12 642	12 646	10	Decelerare	97,4	82,7
12 646	12 651	10	Rulare la viteză constantă	82,7	82,7
12 651	12 654	10	Decelerare	82,7	74,5
12 654	12 658	10	Rulare la viteză constantă	74,5	74,5
12 658	12 668	10	Decelerare	74,5	38,7
12 668	12 671	10	Rulare la viteză constantă	38,7	38,7
12 671	12 679	10	Accelerare	38,7	64,0
12 679	12 695	10	Rulare la viteză constantă	64,0	64,0
12 695	12 702	10	Decelerare	64,0	25,9
12 702	12 705	10	Rulare la viteză constantă	25,9	25,9
12 705	12 711	10	Accelerare	25,9	47,8
12 711	12 714	10	Rulare la viteză constantă	47,8	47,8
12 714	12 718	10	Decelerare	47,8	36,0
12 718	12 721	10	Rulare la viteză constantă	36,0	36,0
12 721	12 728	10	Accelerare	36,0	60,3
12 728	12 790	10	Rulare la viteză constantă	60,3	60,3
12 790	12 796	10	Decelerare	60,3	36,4
12 796	12 799	10	Rulare la viteză constantă	36,4	36,4
12 799	12 806	10	Accelerare	36,4	49,0
12 806	12 854	10	Rulare la viteză constantă	49,0	49,0
12 854	12 858	10	Decelerare	49,0	37,0
12 858	12 861	10	Rulare la viteză constantă	37,0	37,0
12 861	12 877	10	Accelerare	37,0	61,0
12 877	12 926	10	Rulare la viteză constantă	61,0	61,0
12 926	12 932	10	Decelerare	61,0	28,0
12 932	12 938	10	Rulare la viteză constantă	28,0	28,0
12 938	12 944	10	Accelerare	28,0	43,2
12 944	12 959	10	Rulare la viteză constantă	43,2	43,2
12 959	12 965	10	Decelerare	43,2	25,0
12 965	12 968	10	Rulare la viteză constantă	25,0	25,0
12 968	12 974	10	Accelerare	25,0	46,7
12 974	12 977	10	Rulare la viteză constantă	46,7	46,7
12 977	12 980	10	Decelerare	46,7	37,9
12 980	12 983	10	Rulare la viteză constantă	37,9	37,9
12 983	12 997	10	Accelerare	37,9	54,9
12 997	13 053	10	Rulare la viteză constantă	54,9	54,9
13 053	13 060	10	Decelerare	54,9	22,4
13 060	13 063	10	Rulare la viteză constantă	22,4	22,4
13 063	13 067	10	Accelerare	22,4	26,2
13 067	13 072	10	Rulare la viteză constantă	26,2	26,2
13 072	13 075	10	Decelerare	26,2	18,6
13 075	13 078	10	Rulare la viteză constantă	18,6	18,6
13 078	13 080	10	Accelerare	18,6	20,1
13 080	13 084	10	Rulare la viteză constantă	20,1	20,1
13 084	13 090	10	Decelerare	20,1	7,0
13 090	13 093	10	Rulare la viteză constantă	7,0	7,0
13 093	13 097	10	Decelerare	7,0	0,0
13 097	13 100	10	Mers în gol	0,0	0,0
13 100	13 112	10	Accelerare	0,0	28,0
13 112	13 175	10	Rulare la viteză constantă	28,0	28,0
13 175	13 179	10	Decelerare	28,0	16,3
13 179	13 182	10	Rulare la viteză constantă	16,3	16,3
13 182	13 185	10	Accelerare	16,3	18,6
13 185	13 188	10	Rulare la viteză constantă	18,6	18,6
13 188	13 192	10	Decelerare	18,6	7,6
13 192	13 195	10	Rulare la viteză constantă	7,6	7,6
13 195	13 207	10	Accelerare	7,6	28,7
13 207	13 273	10	Rulare la viteză constantă	28,7	28,7
13 273	13 278	10	Decelerare	28,7	14,6
13 278	13 281	10	Rulare la viteză constantă	14,6	14,6
13 281	13 286	10	Accelerare	14,6	22,9
13 286	13 290	10	Rulare la viteză constantă	22,9	22,9
13 290	13 294	10	Decelerare	22,9	12,0
13 294	13 297	10	Rulare la viteză constantă	12,0	12,0
13 297	13 314	10	Accelerare	12,0	46,0
13 314	13 334	10	Rulare la viteză constantă	46,0	46,0
13 334	13 344	10	Decelerare	46,0	0,0
13 344	13 347	10	Mers în gol	0,0	0,0
13 347	13 364	10	Accelerare	0,0	46,2
13 364	13 379	10	Rulare la viteză constantă	46,2	46,2
13 379	13 384	10	Decelerare	46,2	32,1
13 384	13 408	10	Rulare la viteză constantă	32,1	32,1
13 408	13 412	10	Decelerare	32,1	20,8
13 412	13 442	10	Rulare la viteză constantă	20,8	20,8
13 442	13 445	10	Decelerare	20,8	12,4
13 445	13 448	10	Rulare la viteză constantă	12,4	12,4
13 448	13 460	10	Accelerare	12,4	42,5
13 460	13 482	10	Rulare la viteză constantă	42,5	42,5
13 482	13 488	10	Decelerare	42,5	17,8
13 488	13 491	10	Rulare la viteză constantă	17,8	17,8
13 491	13 495	10	Accelerare	17,8	22,7
13 495	13 498	10	Rulare la viteză constantă	22,7	22,7
13 498	13 506	10	Decelerare	22,7	0,0
13 506	13 509	10	Mers în gol	0,0	0,0
13 509	13 518	10	Accelerare	0,0	25,0
13 518	13 521	10	Rulare la viteză constantă	25,0	25,0
13 521	13 524	10	Decelerare	25,0	17,2
13 524	13 527	10	Rulare la viteză constantă	17,2	17,2
13 527	13 532	10	Accelerare	17,2	30,9
13 532	13 535	10	Rulare la viteză constantă	30,9	30,9
13 535	13 539	10	Decelerare	30,9	16,7
13 539	13 542	10	Rulare la viteză constantă	16,7	16,7
13 542	13 548	10	Accelerare	16,7	43,0
13 548	13 578	10	Rulare la viteză constantă	43,0	43,0
13 578	13 583	10	Decelerare	43,0	29,8
13 583	13 586	10	Rulare la viteză constantă	29,8	29,8
13 586	13 598	10	Accelerare	29,8	58,8
13 598	13 633	10	Rulare la viteză constantă	58,8	58,8
13 633	13 636	10	Decelerare	58,8	48,7
13 636	13 639	10	Rulare la viteză constantă	48,7	48,7
13 639	13 645	10	Decelerare	48,7	23,8
13 645	13 648	10	Rulare la viteză constantă	23,8	23,8
13 648	13 654	10	Accelerare	23,8	44,3
13 654	13 676	10	Rulare la viteză constantă	44,3	44,3
13 676	13 681	10	Decelerare	44,3	30,3
13 681	13 684	10	Rulare la viteză constantă	30,3	30,3
13 684	13 689	10	Accelerare	30,3	41,4
13 689	13 716	10	Rulare la viteză constantă	41,4	41,4
13 716	13 720	10	Decelerare	41,4	28,4
13 720	13 723	10	Rulare la viteză constantă	28,4	28,4
13 723	13 730	10	Accelerare	28,4	51,4
13 730	13 739	10	Rulare la viteză constantă	51,4	51,4
13 739	13 745	10	Decelerare	51,4	32,0
13 745	13 748	10	Rulare la viteză constantă	32,0	32,0
13 748	13 754	10	Decelerare	32,0	10,0
13 754	13 760	10	Rulare la viteză constantă	10,0	10,0
13 760	13 765	10	Decelerare	10,0	0,0
13 765	13 768	10	Mers în gol	0,0	0,0
13 768	13 772	10	Accelerare	0,0	16,3
13 772	13 775	10	Rulare la viteză constantă	16,3	16,3
13 775	13 780	10	Decelerare	16,3	0,0
13 780	13 783	10	Mers în gol	0,0	0,0
13 783	13 796	10	Accelerare	0,0	45,8
13 796	13 817	10	Rulare la viteză constantă	45,8	45,8
13 817	13 822	10	Decelerare	45,8	28,6
13 822	13 825	10	Rulare la viteză constantă	28,6	28,6
13 825	13 833	10	Accelerare	28,6	40,9
13 833	13 836	10	Rulare la viteză constantă	40,9	40,9
13 836	13 841	10	Decelerare	40,9	25,4
13 841	13 844	10	Rulare la viteză constantă	25,4	25,4
13 844	13 850	10	Accelerare	25,4	41,1
13 850	13 853	10	Rulare la viteză constantă	41,1	41,1
13 853	13 856	10	Decelerare	41,1	30,7
13 856	13 862	10	Rulare la viteză constantă	30,7	30,7
13 862	13 865	10	Decelerare	30,7	22,1
13 865	13 868	10	Rulare la viteză constantă	22,1	22,1
13 868	13 873	10	Accelerare	22,1	28,2
13 873	13 878	10	Rulare la viteză constantă	28,2	28,2
13 878	13 881	10	Decelerare	28,2	21,2
13 881	13 947	10	Rulare la viteză constantă	21,2	21,2
13 947	13 953	10	Accelerare	21,2	37,6
13 953	13 956	10	Rulare la viteză constantă	37,6	37,6
13 956	13 959	10	Decelerare	37,6	29,8
13 959	13 962	10	Rulare la viteză constantă	29,8	29,8
13 962	13 972	10	Accelerare	29,8	42,8
13 972	13 975	10	Rulare la viteză constantă	42,8	42,8
13 975	13 978	10	Decelerare	42,8	34,5
13 978	13 981	10	Rulare la viteză constantă	34,5	34,5
13 981	13 988	10	Accelerare	34,5	50,6
13 988	13 994	10	Rulare la viteză constantă	50,6	50,6
13 994	14 001	10	Decelerare	50,6	21,2
14 001	14 004	10	Rulare la viteză constantă	21,2	21,2
14 004	14 016	10	Accelerare	21,2	49,9
14 016	14 019	10	Rulare la viteză constantă	49,9	49,9
14 019	14 025	10	Decelerare	49,9	25,2
14 025	14 028	10	Rulare la viteză constantă	25,2	25,2
14 028	14 031	10	Accelerare	25,2	38,8
14 031	14 034	10	Rulare la viteză constantă	38,8	38,8
14 034	14 040	10	Decelerare	38,8	19,6
14 040	14 113	10	Rulare la viteză constantă	19,6	19,6
14 113	14 118	10	Accelerare	19,6	30,8
14 118	14 121	10	Rulare la viteză constantă	30,8	30,8
14 121	14 127	10	Decelerare	30,8	10.2
14 127	14 130	10	Rulare la viteză constantă	10.2	10.2
14 130	14 135	10	Accelerare	10.2	26,3
14 135	14 138	10	Rulare la viteză constantă	26,3	26,3
14 138	14 142	10	Decelerare	26,3	16,5
14 142	14 145	10	Rulare la viteză constantă	16,5	16,5
14 145	14 147	10	Accelerare	16,5	19,0
14 147	14 150	10	Rulare la viteză constantă	19,0	19,0
14 150	14 154	10	Decelerare	19,0	7,6
14 154	14 157	10	Rulare la viteză constantă	7,6	7,6
14 157	14 161	10	Decelerare	7,6	0,0
14 161	14 164	10	Mers în gol	0,0	0,0
14 164	14 172	10	Accelerare	0,0	32,2
14 172	14 175	10	Rulare la viteză constantă	32,2	32,2
14 175	14 180	10	Decelerare	32,2	13,6
14 180	14 189	10	Rulare la viteză constantă	13,6	13,6
14 189	14 195	10	Decelerare	13,6	0,0
14 195	14 257	10	Mers în gol	0,0	0,0
14 257	14 263	10	Accelerare	0,0	24,9
14 263	14 266	10	Rulare la viteză constantă	24,9	24,9
14 266	14 270	10	Decelerare	24,9	10,9
14 270	14 277	10	Rulare la viteză constantă	10,9	10,9
14 277	14 281	10	Decelerare	10,9	0,0
14 281	14 284	10	Mers în gol	0,0	0,0
14 284	14 287	10	Accelerare	0,0	11,0
14 287	14 290	10	Rulare la viteză constantă	11,0	11,0
14 290	14 294	10	Decelerare	11,0	0,0
14 294	14 296	10	Mers în gol	0,0	0,0
14 296	14 310	10	Accelerare	0,0	64,9
14 310	14 325	10	Rulare la viteză constantă	64,9	64,9
14 325	14 333	10	Decelerare	64,9	25,5
14 333	14 336	10	Rulare la viteză constantă	25,5	25,5
14 336	14 360	10	Accelerare	25,5	112,0
14 360	14 992	10	Rulare la viteză constantă	112,0	112,0
14 992	15 001	10	Decelerare	112,0	56,1
15 001	15 004	10	Rulare la viteză constantă	56,1	56,1
15 004	15 010	10	Accelerare	56,1	68,2
15 010	15 013	10	Rulare la viteză constantă	68,2	68,2
15 013	15 021	10	Decelerare	68,2	12,0
15 021	15 024	10	Rulare la viteză constantă	12,0	12,0
15 024	15 045	10	Accelerare	12,0	80,9
15 045	15 048	10	Rulare la viteză constantă	80,9	80,9
15 048	15 057	10	Decelerare	80,9	35,3
15 057	15 060	10	Rulare la viteză constantă	35,3	35,3
15 060	15 073	10	Accelerare	35,3	73,4
15 073	15 076	10	Rulare la viteză constantă	73,4	73,4
15 076	15 083	10	Decelerare	73,4	39,3
15 083	15 086	10	Rulare la viteză constantă	39,3	39,3
15 086	15 098	10	Decelerare	39,3	0,0
15 098	15 102	10	Mers în gol	0,0	0,0
15 102	15 148	10	Accelerare	0,0	132,5
15 148	15 457	10	Rulare la viteză constantă	132,5	132,5
15 457	15 472	10	Decelerare	132,5	34,0
15 472	15 475	10	Rulare la viteză constantă	34,0	34,0
15 475	15 479	10	Accelerare	34,0	41,6
15 479	15 482	10	Rulare la viteză constantă	41,6	41,6
15 482	15 491	10	Decelerare	41,6	0,0
15 491	15 542	10	Mers în gol	0,0	0,0
15 542	15 557	10	Accelerare	0,0	33,1
15 557	15 584	10	Rulare la viteză constantă	33,1	33,1
15 584	15 590	10	Decelerare	33,1	6,3
15 590	15 593	10	Rulare la viteză constantă	6,3	6,3
15 593	15 605	10	Accelerare	6,3	37,6
15 605	15 625	10	Rulare la viteză constantă	37,6	37,6
15 625	15 636	10	Decelerare	37,6	0,0
15 636	15 639	10	Mers în gol	0,0	0,0
15 639	15 654	10	Accelerare	0,0	52,0
15 654	15 664	10	Rulare la viteză constantă	52,0	52,0
15 664	15 675	10	Decelerare	52,0	0,0
15 675	15 676	10	Mers în gol	0,0	0,0
15 676	15 690	10	Accelerare	0,0	50,6
15 690	15 717	10	Rulare la viteză constantă	50,6	50,6
15 717	15 724	10	Decelerare	50,6	22,9
15 724	15 727	10	Rulare la viteză constantă	22,9	22,9
15 727	15 738	10	Accelerare	22,9	47,7
15 738	15 742	10	Rulare la viteză constantă	47,7	47,7
15 742	15 749	10	Decelerare	47,7	23,4
15 749	15 752	10	Rulare la viteză constantă	23,4	23,4
15 752	15 769	10	Accelerare	23,4	45,9
15 769	15 791	10	Rulare la viteză constantă	45,9	45,9
15 791	15 797	10	Decelerare	45,9	23,6
15 797	15 802	10	Rulare la viteză constantă	23,6	23,6
15 802	15 808	10	Accelerare	23,6	37,6
15 808	15 815	10	Rulare la viteză constantă	37,6	37,6
15 815	15 822	10	Decelerare	37,6	0,0
15 822	15 826	10	Mers în gol	0,0	0,0

Anexa 4 – Apendicele 2

Evenimente de frânare ale ciclului de frânare WLTP

Fază	Eveniment de frânare #	Momentul de începere [s]	Momentul de încheiere [s]	Durata evenimentului [s]	Valoarea setată a vitezei inițiale [km/h]	Valoarea setată a vitezei finale [km/h]	Rata de decelerare [m/s2]	Distanța aferentă evenimentului [m]	KE specifică (numai pentru decelerare) [J/kg]
1	1	18	24	6,0	20,7	0,0	0,958	17,24	16,53
1	2	58	65	7,0	23,1	5,6	0,695	27,88	19,38
1	3	85	89	4,0	15,4	4,4	0,760	11,01	8,40
1	4	103	109	6,0	25,7	7,2	0,857	27,47	23,48
1	5	129	132	3,0	24,8	16,7	0,748	17,28	12,97
1	6	140	149	9,0	18,7	0,0	0,577	23,36	13,49
1	7	177	183	6,0	32,5	0,0	1,506	27,11	40,75
1	8	298	303	5,0	27,5	11,8	0,872	27,31	23,80
1	9	314	320	6,0	29,4	9,7	0,915	32,59	29,72
1	10	341	347	6,0	31,9	9,5	1,037	34,47	35,78
1	11	361	366	5,0	14,7	0,0	0,814	10,18	8,34
1	12	384	388	4,0	59,5	47,6	0,820	59,50	49,17
1	13	402	406	4,0	47,6	36,2	0,793	46,59	36,86
1	14	486	490	4,0	38,2	25,5	0,881	35,42	31,21
1	15	493	496	3,0	25,5	18,4	0,659	18,32	12,03
1	16	499	505	6,0	18,4	0,0	0,853	15,35	13,06
1	17	543	552	9,0	42,3	0,0	1,306	52,88	69,03
1	18	566	576	10,0	42,1	0,0	1,170	58,48	68,38
1	19	592	595	3,0	31,3	12,5	1,746	18,25	31,77
1	20	600	605	5,0	12,5	0,0	0,693	8,66	6,03
1	21	647	657	10,0	45,3	0,0	1,258	62,88	79,17
1	22	673	683	10,0	45,5	0,0	1,265	63,25	79,87
1	23	726	733	7,0	40,7	12,8	1,109	52,03	57,59
1	24	747	751	4,0	59,6	46,7	0,893	59,04	52,90
1	25	768	777	9,0	48,6	0,0	1,500	60,77	91,13
1	26	941	945	4,0	23,7	9,8	0,969	18,60	17,96
1	27	974	983	9,0	37,5	0,0	1,157	46,86	54,25
1	28	996	1 005	9,0	37,7	0,0	1,164	47,14	54,83
1	29	1 016	1 021	5,0	18,6	0,0	1,036	12,95	13,35
2	30	1 122	1 126	4,0	13,8	0,0	0,960	7,68	7,35
2	31	1 147	1 151	4,0	34,2	18,9	1,059	29,52	31,34
2	32	1 174	1 178	4,0	32,9	23,3	0,664	31,19	20,81
2	33	1 188	1 191	3,0	25,6	18,5	0,653	18,37	12,08
2	34	1 209	1 217	8,0	38,7	0,0	1,343	42,98	57,78
2	35	1 253	1 256	3,0	48,4	40,6	0,728	37,09	26,78
2	36	1 282	1 286	4,0	42,4	30,3	0,840	40,41	33,94
2	37	1 290	1 295	5,0	30,3	13,7	0,921	30,60	28,18
2	38	1 319	1 325	6,0	40,0	20,0	0,929	49,98	46,30
2	39	1 334	1 338	4,0	29,7	18,9	0,747	26,98	20,25
2	40	1 448	1 451	3,0	24,5	17,5	0,643	17,51	11,34
2	41	1 482	1 491	9,0	42,0	0,0	1,296	52,49	68,06
2	42	1 515	1 519	4,0	22,0	11,8	0,704	18,77	13,30
2	43	1 539	1 547	8,0	32,4	6,1	0,915	42,81	39,06
2	44	1 597	1 605	8,0	34,8	0,0	1,208	38,66	46,72
2	45	1 662	1 675	13,0	76,1	0,0	1,626	137,41	223,43
2	46	1 689	1 694	5,0	22,8	0,0	1,269	15,86	20,06
2	47	1 753	1 757	4,0	41,6	27,2	0,995	38,23	38,22
2	48	1 804	1 807	3,0	47,9	35,2	1,177	34,59	40,72
2	49	1 823	1 828	5,0	35,2	20,1	0,836	38,37	32,22
2	50	1 870	1 873	3,0	59,2	49,5	0,904	45,29	40,68
2	51	1 895	1 898	3,0	72,9	62,0	1,010	56,23	56,73
2	52	1 907	1 910	3,0	66,4	57,4	0,828	51,58	42,99
2	53	1 918	1 921	3,0	60,0	52,1	0,727	46,71	34,17
2	54	1 951	1 954	3,0	79,7	72,1	0,697	63,26	44,51
2	55	1 972	1 978	6,0	74,0	52,4	0,999	105,35	105,33
2	56	2 062	2 074	12,0	52,4	0,0	1,213	87,37	105,93
2	57	2 123	2 133	10,0	60,3	0,0	1,676	83,80	140,28
2	58	2 187	2 195	8,0	62,9	0,0	2,183	69,86	152,64
2	59	2 218	2 229	11,0	60,1	15,2	1,133	115,11	130,44
2	60	2 250	2 261	11,0	53,3	0,0	1,345	81,39	109,60
2	61	2 520	2 526	6,0	20,7	0,0	0,958	17,24	16,53
2	62	2 560	2 567	7,0	23,1	5,6	0,695	27,88	19,38
2	63	2 587	2 591	4,0	15,4	4,4	0,760	11,01	8,40
2	64	2 605	2 611	6,0	25,7	7,2	0,857	27,47	23,48
2	65	2 631	2 634	3,0	24,8	16,7	0,748	17,28	12,97
2	66	2 642	2 650	8,0	18,7	0,0	0,649	20,77	13,49
2	67	2 672	2 677	5,0	46,6	9,4	2,070	38,89	80,37
2	68	2 698	2 701	3,0	52,0	41,5	0,970	38,99	37,88
2	69	2 714	2 719	5,0	49,9	34,0	0,884	58,20	51,47
2	70	2 738	2 745	7,0	49,0	23,8	0,998	70,76	70,78
2	71	2 759	2 767	8,0	41,6	0,0	1,446	46,26	66,77
3	72	2 897	2 903	6,0	32,1	5,5	1,232	31,37	38,59
3	73	2 946	2 949	3,0	50,5	42,8	0,714	38,91	27,72
3	74	2 958	2 963	5,0	45,0	29,8	0,843	51,91	43,86
3	75	2 966	2 971	5,0	29,8	0,0	1,655	20,68	34,26
3	76	3 006	3 011	5,0	49,2	33,1	0,893	57,16	51,12
3	77	3 032	3 036	4,0	56,2	44,0	0,841	55,66	47,16
3	78	3 053	3 056	3,0	59,0	51,2	0,722	45,95	33,16
3	79	3 078	3 081	3,0	55,0	47,5	0,692	42,72	29,66
3	80	3 096	3 101	5,0	59,5	39,9	1,085	69,02	75,16
3	81	3 159	3 165	6,0	39,9	14.2	1,189	45,14	53,64
3	82	3 195	3 201	6,0	58,3	34,8	1,086	77,60	84,41
3	83	3 268	3 271	3,0	39,5	30,0	0,882	28,98	25,47
3	84	3 308	3 311	3,0	56,2	46,0	0,943	42,56	40,22
3	85	3 418	3 422	4,0	54,4	40,4	0,974	52,67	51,20
3	86	3 441	3 445	4,0	53,5	40,8	0,885	52,37	46,20
3	87	3 480	3 483	3,0	40,8	32,0	0,815	30,30	24,72
3	88	3 492	3 495	3,0	34,7	26,4	0,776	25,45	19,57
3	89	3 557	3 561	4,0	50,6	37,6	0,900	48,97	44,24
3	90	3 621	3 626	5,0	37,6	22,4	0,842	41,68	35,19
3	91	3 647	3 651	4,0	36,8	22,9	0,964	33,20	32,02
3	92	3 684	3 688	4,0	55,3	39,5	1,099	52,67	57,79
3	93	3 692	3 698	6,0	39,5	15,5	1,111	45,82	50,93
3	94	3 729	3 732	3,0	44,3	36,6	0,710	33,68	24,03
3	95	3 773	3 778	5,0	36,6	20,8	0,879	39,82	34,99
3	96	3 849	3 852	3,0	32,0	24,8	0,662	23,67	15,78
3	97	3 879	3 883	4,0	51,6	39,3	0,858	50,49	43,14
3	98	3 895	3 898	3,0	39,3	32,4	0,634	29,86	19,09
3	99	3 939	3 946	7,0	32,4	0,0	1,286	31,51	40,50
4	100	4 001	4 005	4,0	75,8	63,9	0,832	77,61	64,14
4	101	4 089	4 093	4,0	72,4	58,7	0,958	72,83	69,29
4	102	4 118	4 122	4,0	65,9	53,7	0,849	66,48	56,29
4	103	4 147	4 157	10,0	54,9	0,0	1,524	76,18	116,28
4	104	4 551	4 566	15,0	90,6	0,0	1,677	188,65	316,68
4	105	4 668	4 683	15,0	95,6	25,5	1,299	252,30	327,51
4	106	5 004	5 019	15,0	98,4	0,0	1,822	204,95	373,56
4	107	5 071	5 076	5,0	82,8	69,4	0,748	105,67	78,68
4	108	5 135	5 149	14,0	69,4	10,1	1,176	154,45	181,88
4	109	5 190	5 193	3,0	69,0	61,7	0,673	54,48	36,81
4	110	5 297	5 300	3,0	64,7	57,8	0,641	51,07	32,61
4	111	5 314	5 326	12,0	57,8	0,0	1,338	96,37	128,89
4	112	5 350	5 356	6,0	20,7	0,0	0,958	17,24	16,53
4	113	5 390	5 397	7,0	23,1	5,6	0,695	27,88	19,38
4	114	5 417	5 421	4,0	15,4	4,4	0,760	11,01	8,40
4	115	5 435	5 441	6,0	25,7	7,2	0,857	27,47	23,48
4	116	5 461	5 464	3,0	24,8	16,7	0,748	17,28	12,97
4	117	5 472	5 480	8,0	18,7	0,0	0,649	20,77	13,49
5	118	5 514	5 524	10,0	41,8	0,0	1,160	57,99	67,41
5	119	5 554	5 557	3,0	34,6	27,3	0,680	25,79	17,43
5	120	5 571	5 581	10,0	43,5	0,0	1,207	60,36	73,00
5	121	5 624	5 629	5,0	30,0	13,6	0,913	30,29	27,59
5	122	5 647	5 656	9,0	37,0	0,0	1,140	46,19	52,82
5	123	5 749	5 753	4,0	41,2	29,5	0,812	39,29	31,91
5	124	5 789	5 792	3,0	29,5	18,0	1,066	19,80	21,07
5	125	5 795	5 800	5,0	18,0	0,0	1,000	12,50	12,50
5	126	5 814	5 817	3,0	29,5	22,1	0,677	21,50	14,73
5	127	5 820	5 824	4,0	22,1	8,1	0,974	16,81	16,31
5	128	5 844	5 849	5,0	16,9	0,0	0,939	11,74	11,02
5	129	5 965	5 968	3,0	14,4	3,5	1,007	7,44	7,53
5	130	6 074	6 078	4,0	56,4	41,2	1,061	54,21	57,23
5	131	6 081	6 088	7,0	41,2	13,9	1,083	53,47	58,03
5	132	6 175	6 180	5,0	56,4	41,3	0,835	67,83	56,92
5	133	6 208	6 213	5,0	58,0	39,6	1,020	67,74	69,28
5	134	6 248	6 252	4,0	39,6	22,3	1,199	34,40	41,31
5	135	6 320	6 330	10,0	26,7	0,0	0,741	37,06	27,50
5	136	6 872	6 876	4,0	105,2	90,4	1,028	108,66	111,69
5	137	6 898	6 901	3,0	102,2	91,6	0,977	80,77	79,25
5	138	6 930	6 932	2,0	94,6	87,2	1,039	50,50	51,90
5	139	6 953	6 957	4,0	87,2	72,3	1,031	88,60	91,69
5	140	6 977	6 981	4,0	84,8	73,8	0,766	88,11	67,31
5	141	6 999	7 005	6,0	87,8	69,0	0,871	130,61	113,73
5	142	7 069	7 074	5,0	69,0	50,2	1,039	82,77	86,46
5	143	7 114	7 117	3,0	83,5	71,3	1,128	64,49	72,86
5	144	7 177	7 182	5,0	71,3	53,5	0,991	86,64	85,70
5	145	7 201	7 205	4,0	80,0	66,0	0,974	81,14	78,86
5	146	7 346	7 349	3,0	66,0	56,7	0,859	51,14	44,02
5	147	7 381	7 388	7,0	83,9	42,5	1,642	122,89	201,89
5	148	7 442	7 455	13,0	73,8	24,4	1,056	177,40	187,16
5	149	7 490	7 496	6,0	24,4	0,0	1,130	20,34	22,97
5	150	7 518	7 522	4,0	22,9	13,5	0,651	20,19	13,20
5	151	7 534	7 537	3,0	23,0	15,4	0,702	16,02	11,26
5	152	7 548	7 551	3,0	19,0	12,2	0,631	12,99	8,19
5	153	7 561	7 567	6,0	18,8	0,0	0,869	15,65	13,64
5	154	7 704	7 709	5,0	37,9	24,4	0,750	43,29	32,45
5	155	7 748	7 752	4,0	24,4	14,9	0,661	21,85	14,40
5	156	7 769	7 774	5,0	45,3	25,9	1,075	49,44	53,29
5	157	7 795	7 800	5,0	40,6	25,4	0,849	45,84	38,70
5	158	7 817	7 822	5,0	37,2	20,8	0,913	40,30	36,70
5	159	7 883	7 889	6,0	26,3	0,0	1,215	21,88	26,69
5	160	7 907	7 913	6,0	53,4	28,2	1,167	67,98	79,33
5	161	7 941	7 947	6,0	42,6	19,0	1,093	51,27	56,09
5	162	7 973	7 979	6,0	57,1	31,8	1,170	74,11	86,77
5	163	8 064	8 069	5,0	50,0	24,4	1,422	51,67	73,48
5	164	8 081	8 088	7,0	58,2	29,9	1,123	85,65	96,19
5	165	8 120	8 123	3,0	29,9	21,2	0,803	21,31	17,15
5	166	8 168	8 174	6,0	32,6	0,0	1,507	27,13	41,00
6	167	8 413	8 418	5,0	21,2	9,5	0,653	21,29	13,86
6	168	8 421	8 425	4,0	9,5	0,0	0,656	5,25	3,48
7	169	8 552	8 560	8,0	35,1	5,5	1,028	45,06	46,36
7	170	8 609	8 614	5,0	16,5	0,0	0,915	11,44	10,50
7	171	9 081	9 089	8,0	96,9	73,3	0,821	189,13	154,97
7	172	9 117	9 127	10,0	73,3	20,1	1,477	129,73	191,70
7	173	9 146	9 155	9,0	62,2	6,6	1,716	86,05	147,58
7	174	9 174	9 187	13,0	53,2	0,0	1,137	96,11	109,19
8	175	9 264	9 279	15,0	83,6	0,0	1,549	174,24	269,64
8	176	9 375	9 382	7,0	23,9	0,0	0,946	23,19	22,04
8	177	9 427	9 439	12,0	65,3	0,0	1,512	108,86	164,51
8	178	9 489	9 493	4,0	40,5	29,3	0,783	38,78	30,16
8	179	9 812	9 815	3,0	63,0	52,2	1,006	48,01	48,00
8	180	9 845	9 848	3,0	52,2	44,6	0,701	40,33	28,38
8	181	9 864	9 869	5,0	59,2	45,2	0,777	72,49	56,39
8	182	9 888	9 898	10,0	53,9	0,0	1,497	74,85	112,08
9	183	10 036	10 041	5,0	19,1	6,4	0,704	17,66	12,49
9	184	10 049	10 054	5,0	10,5	0,0	0,582	7,27	4,25
9	185	10 273	10 280	7,0	29,6	0,0	1,175	28,79	33,80
9	186	10 453	10 458	5,0	24,3	4,5	1,101	19,98	22,00
9	187	10 475	10 479	4,0	27,8	17,3	0,734	25,05	18,27
9	188	10 482	10 486	4,0	17,3	6,5	0,747	13,20	9,92
9	189	10 507	10 514	7,0	26,8	0,0	1,062	26,02	27,71
10	190	10 638	10 647	9,0	27,5	0,0	0,849	34,38	29,18
10	191	10 696	10 700	4,0	39,0	29,0	0,689	37,77	26,23
10	192	10 721	10 725	4,0	35,1	24,5	0,740	33,12	24,37
10	193	10 758	10 761	3,0	41,9	34,1	0,720	31,66	22,87
10	194	10 792	10 797	5,0	39,4	24,9	0,807	44,68	35,97
10	195	10 811	10 822	11,0	36,4	0,0	0,920	55,67	51,12
10	196	10 868	10 879	11,0	55,7	0,0	1,407	85,10	119,69
10	197	11 088	11 101	13,0	56,2	0,0	1,201	101,50	121,85
10	198	11 117	11 126	9,0	43,6	0,0	1,347	54,55	73,34
10	199	11 245	11 249	4,0	11,2	4,1	0,494	8,54	4,19
10	200	11 261	11 265	4,0	15,0	6,2	0,611	11,80	7,20
10	201	11 276	11 281	5,0	10,1	0,0	0,561	7,01	3,94
10	202	11 313	11 316	3,0	31,3	23,8	0,694	22,92	15,94
10	203	11 348	11 351	3,0	23,8	16,9	0,636	16,93	10,83
10	204	11 354	11 361	7,0	16,9	0,0	0,670	16,41	11,02
10	205	11 512	11 519	7,0	40,0	10,6	1,166	49,23	57,39
10	206	11 541	11 545	4,0	15,6	6,3	0,651	12,16	7,86
10	207	11 557	11 560	3,0	15,6	8,8	0,637	10,16	6,40
10	208	11 574	11 579	5,0	13,1	0,0	0,729	9,12	6,62
10	209	11 659	11 662	3,0	23,1	15,0	0,753	15,89	11,91
10	210	11 669	11 671	2,0	18,1	13,6	0,625	8,82	5,50
10	211	11 684	11 687	3,0	19,4	11,5	0,730	12,87	9,42
10	212	11 690	11 694	4,0	11,5	0,0	0,799	6,39	5,10
10	213	11 845	11 848	3,0	34,9	27,9	0,652	26,18	16,96
10	214	11 861	11 865	4,0	43,7	32,1	0,802	42,12	33,92
10	215	11 868	11 873	5,0	32,1	12,4	1,097	30,91	33,82
10	216	11 880	11 884	4,0	12,4	0,0	0,860	6,88	5,93
10	217	12 067	12 072	5,0	14,7	0,0	0,814	10,18	8,34
10	218	12 082	12 086	4,0	13,8	0,0	0,960	7,68	7,35
10	219	12 103	12 106	3,0	12,4	0,0	1,145	5,15	5,93
10	220	12 132	12 140	8,0	18,7	0,0	0,649	20,77	13,49
10	221	12 181	12 187	6,0	18,4	0,0	0,853	15,35	13,06
10	222	12 198	12 202	4,0	41,2	30,4	0,748	39,74	29,83
10	223	12 208	12 213	5,0	30,4	14,8	0,863	31,40	27,20
10	224	12 267	12 272	5,0	50,5	30,8	1,092	56,43	61,79
10	225	12 276	12 284	8,0	30,8	0,0	1,069	34,22	36,60
10	226	12 336	12 340	4,0	12,4	0,0	0,860	6,88	5,93
10	227	12 364	12 368	4,0	14,7	0,0	1,018	8,14	8,34
10	228	12 461	12 469	8,0	18,7	0,0	0,649	20,77	13,49
10	229	12 487	12 493	6,0	18,4	0,0	0,853	15,35	13,06
10	230	12 510	12 514	4,0	13,8	0,0	0,960	7,68	7,35
10	231	12 524	12 528	4,0	12,4	0,0	0,860	6,88	5,93
10	232	12 552	12 556	4,0	14,7	0,0	1,018	8,14	8,34
10	233	12 614	12 617	3,0	105,0	95,4	0,888	83,49	74,22
10	234	12 622	12 626	4,0	95,4	82,4	0,901	98,78	89,17
10	235	12 642	12 646	4,0	97,4	82,7	1,025	100,07	102,14
10	236	12 651	12 654	3,0	82,7	74,5	0,756	65,50	49,73
10	237	12 658	12 668	10,0	74,5	38,7	0,994	157,30	156,35
10	238	12 695	12 702	7,0	64,0	25,9	1,512	87,35	132,14
10	239	12 714	12 718	4,0	47,8	36,0	0,822	46,56	38,15
10	240	12 790	12 796	6,0	60,3	36,4	1,108	80,57	89,16
10	241	12 854	12 858	4,0	49,0	37,0	0,829	47,77	39,81
10	242	12 926	12 932	6,0	61,0	28,0	1,529	74,17	113,31
10	243	12 959	12 965	6,0	43,2	25,0	0,843	56,75	47,89
10	244	12 977	12 980	3,0	46,7	37,9	0,815	35,24	28,72
10	245	13 053	13 060	7,0	54,9	22,4	1,289	75,09	96,92
10	246	13 072	13 075	3,0	26,2	18,6	0,704	18,67	13,14
10	247	13 084	13 090	6,0	20,1	7,0	0,603	22,57	13,70
10	248	13 093	13 097	4,0	7,0	0,0	0,488	3,91	1,89
10	249	13 175	13 179	4,0	28,0	16,3	0,808	24,62	20,00
10	250	13 188	13 192	4,0	18,6	7,6	0,761	14,55	11,12
10	251	13 273	13 278	5,0	28,7	14,6	0,783	30,06	23,55
10	252	13 290	13 294	4,0	22,9	12,0	0,760	19,40	14,68
10	253	13 334	13 344	10,0	46,0	0,0	1,279	63,95	81,64
10	254	13 379	13 384	5,0	46,2	32,1	0,779	54,38	42,59
10	255	13 408	13 412	4,0	32,1	20,8	0,791	29,38	23,06
10	256	13 442	13 445	3,0	20,8	12,4	0,777	13,80	10,76
10	257	13 482	13 488	6,0	42,5	17,8	1,146	50,21	57,46
10	258	13 498	13 506	8,0	22,7	0,0	0,787	25,19	19,88
10	259	13 521	13 524	3,0	25,0	17,2	0,721	17,55	12,70
10	260	13 535	13 539	4,0	30,9	16,7	0,983	26,43	26,08
10	261	13 578	13 583	5,0	43,0	29,8	0,734	50,52	37,07
10	262	13 633	13 636	3,0	58,8	48,7	0,942	44,80	41,89
10	263	13 639	13 645	6,0	48,7	23,8	1,151	60,40	69,65
10	264	13 676	13 681	5,0	44,3	30,3	0,775	51,77	40,29
10	265	13 716	13 720	4,0	41,4	28,4	0,905	38,75	35,01
10	266	13 739	13 745	6,0	51,4	32,0	0,898	69,57	62,42
10	267	13 748	13 754	6,0	32,0	10,0	1,020	35,04	35,65
10	268	13 760	13 765	5,0	10,0	0,0	0,556	6,94	3,86
10	269	13 775	13 780	5,0	16,3	0,0	0,906	11,33	10,25
10	270	13 817	13 822	5,0	45,8	28,6	0,955	51,70	49,37
10	271	13 836	13 841	5,0	40,9	25,4	0,856	46,04	39,65
10	272	13 853	13 856	3,0	41,1	30,7	0,956	29,91	28,81
10	273	13 862	13 865	3,0	30,7	22,1	0,800	22,01	17,52
10	274	13 878	13 881	3,0	28,2	21,2	0,646	20,55	13,34
10	275	13 956	13 959	3,0	37,6	29,8	0,724	28,08	20,28
10	276	13 975	13 978	3,0	42,8	34,5	0,761	32,20	24,75
10	277	13 994	14 001	7,0	50,6	21,2	1,166	69,82	81,44
10	278	14 019	14 025	6,0	49,9	25,2	1,145	62,60	71,57
10	279	14 034	14 040	6,0	38,8	19,6	0,888	48,66	43,26
10	280	14 121	14 127	6,0	30,8	10.2	0,954	34,14	32,58
10	281	14 138	14 142	4,0	26,3	16,5	0,680	23,75	16,18
10	282	14 150	14 154	4,0	19,0	7,6	0,794	14,78	11,70
10	283	14 157	14 161	4,0	7,6	0,0	0,526	4,21	2,23
10	284	14 175	14 180	5,0	32,2	13,6	1,036	31,83	32,87
10	285	14 189	14 195	6,0	13,6	0,0	0,630	11,33	7,14
10	286	14 266	14 270	4,0	24,9	10,9	0,977	19,90	19,34
10	287	14 277	14 281	4,0	10,9	0,0	0,755	6,04	4,58
10	288	14 290	14 294	4,0	11,0	0,0	0,766	6,13	4,67
10	289	14 325	14 333	8,0	64,9	25,5	1,367	100,49	137,41
10	290	14 992	15 001	9,0	112,0	56,1	1,724	210,12	362,53
10	291	15 013	15 021	8,0	68,2	12,0	1,949	89,14	173,89
10	292	15 048	15 057	9,0	80,9	35,3	1,407	145,18	204,43
10	293	15 076	15 083	7,0	73,4	39,3	1,356	109,57	148,27
10	294	15 086	15 098	12,0	39,3	0,0	0,909	65,44	59,59
10	295	15 457	15 472	15,0	132,5	34,0	1,824	346,87	632,73
10	296	15 482	15 491	9,0	41,6	0,0	1,283	51,98	66,77
10	297	15 584	15 590	6,0	33,1	6,3	1,239	32,84	40,74
10	298	15 625	15 636	11,0	37,6	0,0	0,948	57,37	54,54
10	299	15 664	15 675	11,0	52,0	0,0	1,313	79,42	104,32
10	300	15 717	15 724	7,0	50,6	22,9	1,102	71,46	78,55
10	301	15 742	15 749	7,0	47,7	23,4	0,964	69,13	66,66
10	302	15 791	15 797	6,0	45,9	23,6	1,032	57,87	59,79
10	303	15 815	15 822	7,0	37,6	0,0	1,491	36,53	54,54

Simbol	Definiție	Unitate
a	Unghiul de tranziție al incintei frânei	°
a1	Distanța minimă dintre sondele de eșantionare	mm
a2	Distanța minimă dintre sondele de eșantionare și pereții tunelului	mm
α	Decelerare	m/s2
αref	Valoarea setată de accelerare a ciclului de încercare	m/s2
	Indicatori pentru temperaturile țintă	°C
b	Indicele de frânare al frânei (FL: față stânga, FR: față dreapta, RL: spate stânga, RR: spate dreapta)	-
	Indicatori pentru temperaturile măsurate	°C
	Indicatori pentru diferența de temperatură dintre valorile țintă și valorile măsurate	°C
Ce,b	Raportul cuplu/putere al fiecărei frâne b care transformă puterea de frânare măsurată în cuplu de frânare	N·m/W
Cp,b	Raportul cuplu/presiune al frânei b luate în calcul	N·m/kPa
C*	Eficacitatea medie de frânare în funcție de distanță pentru frânele cu tambur (factor de frânare intern)	-
c	Coeficientul ponderii frânării cu fricțiune (specific vehiculului)	-
calt	Coeficientul ponderii frânării cu fricțiune specific vehiculului, măsurat prin metoda alternativă	-
ctrip#10	Coeficientul ponderii frânării cu fricțiune specific vehiculului, calculat pe parcursul fazei #10 a ciclului de frânare WLTP	-
cdecl	coeficientul individual declarat al ponderii frânării cu fricțiune
cfix	coeficientul fix al ponderii frânării cu fricțiune din tabelul 4
cISC	coeficientul ponderii frânării cu fricțiune măsurat în timpul verificării conformității în funcționare (ISC)
d	Distanța totală parcursă în timpul fazei #10 a ciclului de frânare WLTP sau al ciclului de frânare WLTP	km
d i	Diametrul interior al tunelului de eșantionare	mm
d n	Diametrul interior al duzei de eșantionare (se aplică atât pentru PN, cât și pentru PM)	mm
	Diametrul interior al duzei izocinetice pentru eșantionarea PM2,5	mm
	Diametrul interior al duzei izocinetice pentru eșantionarea PM10	mm
	Diametrul interior al duzei izocinetice pentru eșantionarea SPN10	mm
d piston	Diametrul hidraulic al pistonului etrierului	mm
d p	Diametrul interior al sondei de eșantionare (se aplică atât pentru PN, cât și pentru PM)	mm
d s	Diametrul interior al conductei de eșantionare a PM	mm
d tl	Diametrul interior al conductei de transfer intern pentru PN	mm
d tt	Diametrul interior al tubului de transfer pentru PN	mm
d x	Diametrul mobilității electrice	μm
Η	Eficiența etrierului sau tamburului de frână	%
f	Viteza de rotație a frânei	rotații/minut
	PCRF pentru fiecare particulă cu diametrul mobilității electrice dx	-
	Media aritmetică a PCRF pentru dispozitivul de măsurare a SPN10	-
hB	Lungimea planului B (incintă)	mm
hD	Lungimea planului D (incintă)	mm
He	Punctul care definește capătul părții orizontale obligatorii din dispunere	-
Hs	Punctul care definește începutul părții orizontale obligatorii din dispunere	-
In	Inerția nominală a frânei	kg·m2
It	Inerția de încercare a frânei	kg·m2
lA1	Lungimea planului A1 (incintă)	mm
li	Lungimea secțiunii de tranziție de admisie sau de ieșire a incintei frânei	mm
l1	Înălțimea incintei la planul C	mm
l2	Adâncimea incintei la planul C	mm
L0	Lungimea conductei drepte din aval de ieșirea incintei	mm
L1	Lungimea minimă a conductei drepte din amonte de admisia incintei frânei	mm
L2	Lungimea minimă a conductei drepte de la ultima perturbare din amonte de planul de eșantionare până la planul de eșantionare	mm
L3	Lungimea minimă a conductei drepte de la planul de eșantionare la următoarea perturbare din aval de planul de eșantionare	mm
L4	Lungimea minimă a conductei drepte de la ultima perturbare din amonte de elementul de măsurare a debitului aerului până la elementul de măsurare a debitului aerului	mm
L5	Lungimea minimă a conductei drepte de la elementul de măsurare a debitului aerului la următoarea perturbare	mm
μ	Eficacitatea medie a de frânare în funcție de distanță pentru frânele cu disc (coeficient aparent de frecare)	-
MMix	Masa molară a aerului din camera balanței	g/mol
MVeh	Masa de încercare a vehiculului pentru simularea pe dinamometru	kg
υ	Vâscozitatea cinematică a aerului	m2/s
Nin(dx)	Concentrația PN în amonte pentru particulele cu mobilitate electrică dx	#/cm3
Nout(dx)	Concentrația PN în aval pentru particulele cu mobilitate electrică dx	#/cm3
NQ	Debitul mediu normalizat al aerului de răcire	Nm3/h
NQ PM2,5	Debitul mediu normalizat de eșantionare a PM2,5	Nl/min
NQ PM10	Debitul mediu normalizat de eșantionare a PM10	Nl/min
NQ SPN10	Debitul mediu normalizat de eșantionare a SPN10	Nl/min
NQ s	Debitul mediu normalizat al aerului din duza de eșantionare	Nm3/h
Nt	Numărul de eșantioane temporale t i pe parcursul ciclului utilizat ( )	-
Pb	Presiunea atmosferică din camera balanței	kPa
pfrână	Presiunea de frânare	kPa
Pbrake,b	Puterea de frânare cu fricțiune a frânei b	W
pfrână,b	Presiunea de frânare efectivă la frâna b, care determină un cuplu de frânare	kPa
pmeas,b	Presiunea de frânare măsurată la frâna b	kPa
Pr	Pătrunderea particulelor	%
p limită	Presiunea limită necesară pentru dezvoltarea cuplului de frânare	kPa
p threshold,b	Presiunea limită a frânei b necesară pentru dezvoltarea cuplului de frânare	kPa
	Încărcarea filtrului pentru PM2,5 cu corecție de flotabilitate	mg
	Încărcarea filtrului pentru PM10 cu corecție de flotabilitate	mg
	Masa filtrului cu corecție de flotabilitate	mg
	Masa filtrului fără corecție de flotabilitate	mg
Q	Debitul mediu măsurat (efectiv) al aerului de răcire	m3/h
Qset	Debitul nominal (sau setat) al aerului de răcire	m3/h
QPM2,5	Debitul (efectiv) de eșantionare a PM2,5	l/min
	Debitul nominal (sau setat) de eșantionare a PM2,5	l/min
QPM10	Debitul (efectiv) de eșantionare a PM10	l/min
	Debitul nominal (sau setat) de eșantionare a PM10	l/min
QSPN10-set	Debitul nominal (sau setat) de eșantionare a SPN10
r b	Raza de curbură a conductei de aer de răcire	mm
r D,b	Raza rolei dinamometrului pe care se rotește pneul la frâna b	mm
r eff	Raza efectivă de frânare	mm
r P	Raza de curbură a sondei sau a conductei de eșantionare	mm
r R	Raza de rulare dinamică a pneului	mm
r R,b	Raza de rulare dinamică a pneului la frâna b	mm
ρa	Densitatea aerului	kg/m3
ρf	Densitatea materialului filtrului pentru PM	kg/m3
ρw	Densitatea obiectului de etalonare pentru microbalanța de PM	kg/m3
SPN10#	Concentrația SPN10 medie normalizată și corectată în funcție de PCRF	#/Ncm3
SPN10back	Concentrația SPN10 medie normalizată în timpul verificării valorilor de fond	#/Ncm3
SPN10b EF	Valoarea medie a SPN10 per unitate de distanță parcursă în timpul verificării valorilor de fond	#/km
Sp	Semnal de ieșire pentru presiunea aerului de răcire	kPa
SQ	Semnal de ieșire pentru debitul aerului de răcire	m3/h
SRH	Semnal de ieșire pentru umiditatea relativă a aerului de răcire	%
St	Semnal de ieșire pentru temperatura aerului de răcire	°C
tbrake,n	Durata totală efectivă a evenimentului de decelerare (durata efectivă a opririi) a celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului analizat	s
tend,nom,n	Momentul nominal de încheiere a celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului analizat	s
tend,n	Momentul efectiv de încheiere a celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului analizat	s
ti	Marca temporală a celui de al i-lea eșantion de semnale măsurate	s
tstart,n	Momentul efectiv de începere a celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului analizat	s
tstart,nom,n	Momentul nominal de începere a celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului analizat	s
t90	Timpul de răspuns al numărătorului de particule	s
τalt,b	Cuplul de frânare cu fricțiune la frâna b calculat prin metoda alternativă	N·m
τ brake	Cuplul de frânare cu fricțiune	N·m
	Cuplul de frânare cu fricțiune mediu în timp	N·m
τbrake,b	Cuplul de frânare cu fricțiune la frâna b	N·m
τdrag	Cuplul rezidual de frânare	N·m
τmeas,b	Cuplul de frânare cu fricțiune măsurat la frâna b	N·m
T	Temperatura aerului de răcire	°C
Ta	Temperatura aerului în camera balanței	°C
Tbrake	Temperatura frânei (disc/tambur)	°C
U	Viteza medie a aerului de răcire	km/h
Ubrake,b	Tensiunea aplicată frânei b	V
Us	Viteza medie a aerului care intră în duza de eșantionare	km/h
V	Viteza liniară medie efectivă a ciclului de frânare WLTP	km/h
Vset	Viteza liniară medie nominală a ciclului de frânare WLTP	km/h
Wbrake	Suma lucrului mecanic de frecare disipat în toate sistemele de frânare cu fricțiune ale vehiculului în timpul tuturor evenimentelor de frânare pe parcursul ciclului de încercare	J
Wbrake,b	Lucrul mecanic de frânare cu fricțiune al frânei b în timpul tuturor evenimentelor de frânare pe parcursul ciclului de încercare	J
wf,n	Lucrul mecanic de frecare efectiv specific (energia cinetică specifică masei) al celui de al n-lea eveniment de frânare al ciclului analizat	J/kg
WLn	Sarcina nominală pe roată fără a lua în considerare rezistențele la înaintarea pe drum ale vehiculului sau orice alt tip de pierderi	kg
	Sarcina nominală pe roata față fără a lua în considerare rezistențele la înaintarea pe drum ale vehiculului sau orice alt tip de pierderi	kg
	Sarcina nominală pe roata spate fără a lua în considerare rezistențele la înaintarea pe drum ale vehiculului sau orice alt tip de pierderi	kg
WLt	Sarcina de încercare pe roată după luarea în considerare a rezistenței la înaintarea pe drum a vehiculului sau a oricărui alt tip de pierderi	kg
	Sarcina de încercare pe roata față după luarea în considerare a rezistenței la înaintarea pe drum a vehiculului sau a oricărui alt tip de pierderi	kg
	Sarcina de încercare pe roata spate după luarea în considerare a rezistenței la înaintarea pe drum a vehiculului sau a oricărui alt tip de pierderi	kg
Wref	Referința de normalizare pentru ciclul în timpul căruia a fost măsurat lucrul mecanic de frecare	J
w total, bc	Suma variației energiei cinetice specifice masei pentru vehicul în timpul tuturor evenimentelor de frânare din ciclul de frânare WLTP	J/kg
w total,trip10	Suma variației energiei cinetice specifice masei pentru vehicul în timpul tuturor evenimentelor de frânare din faza #10 a ciclului de frânare WLTP	J/kg
ωb	Viteza de rotație a roții măsurată la frâna b	rad/s
ωD,b	Viteza de rotație măsurată a rolei dinamometrului la frâna b	rad/s

Valori limită ale emisiilor per vehicul	Vehicule din categoriile M1 și N1, cu excepția N1 clasa III
Tehnologia grupului motopropulsor	PEV	OVC-HEV	NOVC-HEV	FCV/FCHV	ICEV
Emisii de particule la frânare (PM10) [mg/km]	3	7	7	7	7
Emisii de particule la frânare (SPN10) [#/km]	Încă nespecificate

Valori limită ale emisiilor per vehicul	Vehicule din categoriile N1 clasa III și N2
Tehnologia grupului motopropulsor	PEV	OVC-HEV	NOVC-HEV	FCV/FCHV	ICEV
Emisii de particule la frânare (PM10) [mg/km]	5	11	11	11	11
Emisii de particule la frânare (SPN10) [#/km]	Încă nespecificate

Punct	Parametri	Unitate	Zecimale
8.13.4.1.1.1.	Distribuția forței de frânare	%	1
8.13.4.2.2.	Emisii de particule la frânare	mg/km	3
8.13.4.2.1.	Coeficientul ponderii frânării cu fricțiune	-	2
8.13.2.4.2.	Diametrul discului	mm	0
8.13.3.5	Diametrul tamburului	mm	0
8.13.2.6.5.	Diametrul pistonului	mm	2
8.13.2.4.1.	Masa discului	g	0
8.13.3.4.	Masa tamburului	g	0
8.13.4.1.1.2	Sarcina nominală pe roată	kg	3
8.13.2.6.4.	Numărul de pistoane – etrier	-	0
8.13.2.7.3.	Dimensiunea plăcuței de frână	cm2	1
8.13.3.7.4.	Dimensiunea sabotului de frână	cm2	1
8.13.2.4.3.	Grosimea discului	mm	0

Vehicul	Vehiculul de încercare	V reprezentativ [numai pentru familia de matrice de rezistențe la înaintarea pe drum (*)]	Valori implicite
Tipul de caroserie a vehiculului
Metoda utilizată pentru determinarea rezistenței la înaintarea pe drum (măsurare sau calcul pe familie de rezistențe la înaintarea pe drum)		—
Marca și tipul pneurilor, dacă se măsoară
Dimensiunile pneurilor (față/spate), dacă se măsoară
Rezistența la rulare a pneurilor (față/spate) (kg/tonă)
Presiunea pneurilor (față/spate) (kPa), dacă se măsoară
Masa de încercare a vehiculului (kg)
Masa vehiculului în stare de funcționare (kg)		—	—
Masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (kg)		—	—
f0 (N)
f1 [N/(km/h)]
f2 [N/(km/h)2]
Zonă față m2 (0,000 m2)	—
Necesar de energie al ciclului (J)

Solicitant	:
Producător	:
Subiect	:
Codul (codurile) de identificare a familiei de emisii a ansamblului de frânare	:
Numărul de identificare a încercării	:

Abreviere	Definiție	Unitate
ABT	Temperatura medie a frânei în timpul fazei #10	°C
BDD	Diametrul tamburului de frână	mm
BRO	Bătaia frânei	μm
DM	Masa discului înainte de încercare	kg
DOP	Ftalat de dioctil	-
CEE	Comisia Economică pentru Europa a ONU	-
EF	Factor de emisie	-
EN	„Norma europeană” – Standardul tehnic european	-
FA	Axa față a vehiculului	-
FAF	Distribuția forței de frânare pe axa față	%
FBT	Temperatura finală a frânei la sfârșitul evenimentului de frânare	°C
FCEV	Vehicul electric cu pilă de combustie	-
FCHV	Vehicul hibrid cu pilă de combustie	-
FCV	Vehicul cu pilă de combustie	-
H13	Filtru de aer de înaltă eficiență cu o eficiență de filtrare de cel puțin 99,95 %	-
HEPA	Filtru de înaltă eficiență pentru particule	-
IBT	Temperatura inițială a frânei la începutul evenimentului de frânare	°C
ICE	Motor cu ardere internă	-
IPDR	Indicele diferenței de putere inerțială	%
IPDW	Lucrul mecanic al diferenței de putere inerțială	J/kg
IR	Raport izocinetic	-
IWR	Indicele de lucru mecanic inerțial	%
L0-P	Dispozitiv de fixare a frânei cu tuburi, cu conexiune la un butuc de roată	-
L0-U	Dispozitiv de fixare a frânei de tip universal, fără conexiune la un butuc de roată	-
LHC	Partea din stânga a vehiculului	-
MRO	Masa vehiculului în stare de funcționare	kg
MVL	Sarcina maximă a vehiculului	kg
NOVC-FCHV	Vehicul electric hibrid cu pilă de combustie fără încărcare externă	-
NOVC-HEV	Vehicul electric hibrid fără încărcare externă	-
NOVC-HEV – categoria 0	Categoria 0 de vehicule electrice hibride fără încărcare externă	-
NOVC-HEV – categoria 1	Categoria 1 de vehicule electrice hibride fără încărcare externă	-
NOVC-HEV – categoria 2	Categoria 2 de vehicule electrice hibride fără încărcare externă	-
OD	Diametrul exterior al discului/tamburului	mm
ODS	Foaie de calcul OpenDocument	-
OVC-FCHV	Vehicul electric hibrid cu pilă de combustie cu încărcare externă	-
OVC-HEV	Vehicul electric hibrid cu încărcare externă	-
PEV	Vehicul pur electric	-
Planul A	Plan vertical aliniat cu admisia incintei	-
Planul A1	Nivelul orizontal aliniat cu axa de rotație a frânei și cu axa conductei	-
Planul B	Planul vertical la sfârșitul secțiunii de tranziție de la conducta de admisie la secțiunea centrală a incintei, perpendicular pe axa conductei	-
Planul C	Planul vertical tangent la cea mai mare frână pentru categoria de vehicule M1, N1 omologate, perpendicular pe axa conductei	-
Planul D	Planul vertical aliniat cu axa de rotație a frânei	-
PND1	Dispozitiv de diluare primară a numărului de particule	-
PND2	Dispozitiv de diluare secundară a numărului de particule	-
PAO	polialfaolefină	-
PBT	Temperatura maximă a frânei într-un eveniment de frânare	°C
PCRF	Factor de reducere a concentrației de particule	-
PM	Masa particulelor în suspensie	mg
PM2,5	Masa particulelor în suspensie pentru aerosoli cu diametrul aerodinamic mai mic de 2,5 μm	mg
EFref PM2,5	Factorul de emisie de referință pentru PM2,5 al frânei supuse încercării înainte de aplicarea coeficientului ponderii frânării cu fricțiune	mg/km
EF PM2,5	Factorul de emisie final PM2,5	mg/km
PM10	Masa particulelor în suspensie pentru aerosoli cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 μm	mg
EFref PM10	Factorul de emisie de referință pentru PM10 al frânei supuse încercării înainte de aplicarea coeficientului ponderii frânării cu fricțiune	mg/km
EF PM10	Factorul de emisie final PM10	mg/km
PN	Numărul de particule	#
PNC	Numărător de particule	-
PSA	Suprafața plăcuței	cm2
PTFE	Politetrafluoroetilenă	-
PTT	Tub de transfer al particulelor	-
RA	Axa spate a vehiculului	-
RAF	Distribuția forței de frânare pe axa spate	%
SRSEE	Sistem reîncărcabil de stocare a energiei	-
RH	Umiditatea relativă	%
RHC	Partea din dreapta a vehiculului	-
RMSSE	Eroarea medie pătratică a vitezei	km/h
SH	Umiditate specifică	mg H20/kg aer uscat
SPN10	Concentrația numerică de particule solide a particulelor mai mari de 10 nm	#/cm3
EFref SPN10	Factorul de emisie de referință pentru SPN10 al frânei supuse încercării înainte de aplicarea coeficientului ponderii frânării cu fricțiune	#/km
EF SPN10	Factorul de emisie final pentru SPN10	#/km
SAE	Society of Automotive Engineers (Societatea inginerilor din domeniul auto)	-
SEE	Eroare de estimare standard	-
ULPA	Filtru de aer cu penetrare ultra-redusă	-
VPR	Separator de particule volatile	-
WLTP	Procedura de încercare a vehiculelor ușoare armonizată la nivel mondial	-

Generalități
Masa de încercare a vehiculului [kg]	:
Coeficientul ponderii frânării cu fricțiune	:
Axa	:
Orientarea frânei	:
Distribuția forței de frânare [%]	:
Tipul dispozitivului de fixare	:
Codul de identificare a discului sau tamburului	:
Codul de identificare a materialului de fricțiune	:
Sarcina nominală pe roată [kg]	:
Sarcina de încercare (sau aplicată) pe roată [kg]	:
Raza de rulare dinamică a pneului [mm]	:
Raza efectivă de frânare [mm]	:
Inerția nominală a frânei [kgm2]	:
Inerția de încercare (sau aplicată) a frânei [kgm2]	:
Diametrul exterior al discului/tamburului [mm]	:
Masa discului [kg]	:
Raportul WLn-f/DM [--]	:
Numărul de pistoane pe fiecare parte	:
Diametrul mediu (sau hidraulic) al pistonului [mm]	:
Poziția de montare a etrierului	:
Cuplul de strângere a șuruburilor de fixare a etrierului [Nm]	:
Cuplul de strângere a șuruburilor de montare a discului sau a tamburului pe butuc [Nm]	:
Eficiența etrierului de frână sau a tamburului de frână [%]	:


Presiunea limită [kPa]	:
Valoarea efectivă a bătăii frânei [μm]	:
Verificarea etanșeității sistemului
Debitul mediu al aerului îndeplinește cerințele stabilite în prezentul regulament	:

Dinamometru de frână și sistem de automatizare
Echipamentul de măsurare îndeplinește cerințele de la punctul 7 din anexa 4 la prezentul regulament.	:

Proiectarea incintei frânei
Numărul Reynolds la intrarea în incintă [--]	:
Viteza aerului în fiecare poziție a planului C utilizat pentru verificarea uniformității vitezei nu variază cu mai mult de ± 35 % față de media aritmetică a tuturor măsurătorilor pentru debitul operațional minim al aerului al configurației	:
Viteza aerului în fiecare poziție a planului C utilizat pentru verificarea uniformității vitezei nu variază cu mai mult de ± 20 % față de media aritmetică a tuturor măsurătorilor pentru debitul operațional minim al aerului al configurației	:
Proiectarea incintei frânei îndeplinește specificațiile de la punctul 7.4.2. literele (a)-(i) din anexa 4 la regulament	:

Ansamblul frânei
Sunt îndeplinite condițiile de încercare de la punctul 8 din anexa 4 la prezentul regulament	:
Rotația frânei	:
Discul sau tamburul de frână supus încercării se rotește în direcția evacuării	:

Temperatura inițială
Cerințele de încercare sunt îndeplinite	:

Numărul de decelerări
Numărătoare realizată utilizând „durata opririi”	:
Numărătoare realizată utilizând „rata de decelerare”	:

Reglarea debitului aerului de răcire
Temperaturile frânelor în timpul fazei #10
ABT – valoare măsurată [°C]	:
ABT – diferența față de valoarea țintă [°C]	:
IBT – valoare măsurată [°C]	:
IBT – diferența față de valoarea țintă [°C]	:
FBT – valoare măsurată [°C]	:
FBT – diferența față de valoarea țintă [°C]	:

Definirea debitului nominal (setat) al aerului de răcire pentru frâna specifică
FBT – diferența față de valoarea țintă [°C]	:

Secțiunea de rodaj
Sunt îndeplinite cerințele de la punctul 11 din anexa 4 la prezentul regulament.	:

Debitul de eșantionare pentru determinarea PN
		SPN10
Debitul măsurat normalizat [Nl/min]	:
Raportul izocinetic [--]	:
Debitul de eșantionare pentru raportul izocinetic îndeplinește specificațiile de la punctul 12.2.3.2. literele (a)-(i) din anexa 4 la regulament.	:

Eșantionarea PM/pentru determinarea PN
Sunt îndeplinite cerințele de la punctul 12 din anexa 4 la prezentul regulament.	:
Formatul eșantionării	:

Procedura de cântărire
Prima măsurătoare a emisiilor		PM2,5	PM10
Masa filtrului pre-eșantionare corectată [μg]	:
Masa filtrului post-eșantionare corectată [μg]	:

A doua măsurătoare a emisiilor		PM2,5	PM10
Masa filtrului pre-eșantionare corectată [μg]	:
Masa filtrului post-eșantionare corectată [μg]	:

A treia măsurătoare a emisiilor		PM2,5	PM10
Masa filtrului pre-eșantionare corectată [μg]	:
Masa filtrului post-eșantionare corectată [μg]	:

Media măsurătorilor 1-3 ale emisiilor		PM2,5	PM10
Masa filtrului pre-eșantionare corectată [μg]	:
Masa filtrului post-eșantionare corectată [μg]	:

Încărcarea finală a filtrului [μg]	:

Calculul factorului de emisie pentru PM
Prima măsurătoare a emisiilor		PM2,5	PM10
Factor de emisie de referință [mg/km]	:

A doua măsurătoare a emisiilor		PM2,5	PM10
Factor de emisie de referință [mg/km]	:

A treia măsurătoare a emisiilor		PM2,5	PM10
Factor de emisie de referință [mg/km]	:

Factor de emisie final [mg/km]	:

Factor de emisie pentru PN
Prima măsurătoare a emisiilor		SPN10
Factor de emisie de referință [#/km]	:

A doua măsurătoare a emisiilor		SPN10
Factor de emisie de referință [#/km]	:

Codul (codurile) de identificare a familiei:
Producător:

A treia măsurătoare a emisiilor		SPN10
Factor de emisie de referință [#/km]	:

EFref final [#/km]	:
Emisiile în [#/Ncm3] se încadrează în intervalul de măsurare specificat al dispozitivului PNC.	:

Măsurarea pierderii de masă
Masa discului/tamburului înainte de încercare [mg]	:
Masa materialului de fricțiune înainte de încercare [mg]	:
Masa discului/tamburului după încercare [mg]	:
Masa materialului de fricțiune după încercare [mg]	:
Pierderea totală de masă [mg]	:
Distanța totală parcursă [km]	:
Factor de emisie pentru pierderea de masă [mg/km]	:

Cerințe privind etalonarea
Sunt îndeplinite cerințele privind etalonarea de la punctul 14 din anexa 4 la prezentul regulament.	:

Produsul supus încercărilor
Marca vehiculului	:
Codul de identificare a familiei IP	:

Fișă de informații
Nr.	:
Data emiterii	:
Data ultimei modificări	:

Generalități
Numărul prototipului	:
VIN	:
Categorie	:
Caroserie	:
Roți motoare	:

Frână cu fricțiune (Pentru fiecare axă se repetă punctele de mai jos)
Tipul de ansamblu al sistemului de frânare (față/spate)	:
Disc sau tambur (față/spate)	:
Marca discului (discurilor)/tamburului (tambururilor) (față/spate)	:
Tipul discului (discurilor)/tamburului (tambururilor) (față/spate)	:
Tipul de etrier (etriere) (față/spate)	:
Construcția etrierului (etrierelor) (față/spate)	:
Marca (mărcile) etrierului (etrierelor) (față/spate)	:
Tipul elementelor de retractare (față/spate)	:
Tipul plăcuței (plăcuțelor) de frână sau al sabotului (saboților) de frână (față/spate)	:
Marca plăcuței (plăcuțelor) de frână sau a sabotului (saboților) de frână (față/spate)	:

Arhitectura grupului motopropulsor
Tipul de electrificare a vehiculului	:

Motor cu ardere internă (dacă este cazul)
Marcă	:
Tip	:
Principiul de funcționare	:
Numărul și dispunerea cilindrilor	:
Cilindreea motorului [cm3]	:
Puterea nominală a motorului	:	[kW] la	[rpm]
Cuplul net maxim	:	[Nm] la	[rpm]

Unitatea de control
Referința piesei (la fel ca în fișă de informații)	:
Software supus încercării (de exemplu, citire cu ajutorul unui instrument de scanare)	:
Software (statutul datelor)	:

Transmitere
Cutia de viteze	:
Mod cu cea mai mică recuperare (normal/conducere/eco/.../...)	:
Referința piesei (la fel ca în fișă de informații)	:
Software supus încercării (de exemplu, citire cu ajutorul unui instrument de scanare)	:
Software (statutul datelor)	:

Pneuri
Marcă	:
Tip	:
Dimensiune față/spate	:
Circumferința dinamică a pneului față [m]	:
Presiunea pneurilor față/spate [kPa]	: