(1)

La 21 noiembrie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de alumină topită originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 9 octombrie 2024 de către Imerys S.A. (denumit în continuare „Imerys” sau „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei de alumină topită a Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/260 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 26 iunie 2025, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind acuratețea calculelor într-un termen de trei zile lucrătoare.

(5)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion, Chongqing Saite Corundum Co., Ltd. (denumit în continuare „Saite”) și Luoyang Runbao Abrasives Co., Ltd. (denumit în continuare „Runbao”), au remarcat absența detaliilor de calcul privind prețul neprejudiciabil, care au fost menționate în documentație, dar nu au fost puse la dispoziție. Runbao a subliniat, de asemenea, că Comisia a aplicat același preț de referință pentru doi factori de producție distincți – hidroxidul de aluminiu de purități diferite –, lucru despre care a susținut că este inexact din punct de vedere factual și economic. Runbao a solicitat ca valoarea de referință pentru factorul de producție cu un grad mai scăzut de puritate să fie ajustată proporțional.

(6)

Cererea de comunicare a detaliilor de calcul privind prețul neprejudiciabil nu a putut fi acceptată, întrucât aceste informații sunt confidențiale, extrem de sensibile, iar divulgarea lor ar putea fi în detrimentul părților în cauză. Comisia a explicat, de asemenea, că cifrele agregate nu pot fi furnizate fără a risca divulgarea unor date confidențiale provenind de la un număr foarte limitat de producători din Uniune. În ceea ce privește presupusa eroare materială referitoare la valorile de referință pentru hidroxidul de aluminiu, Comisia a remarcat că aceste observații nu se refereau la exactitatea calculelor și nu au putut fi abordate în etapa respectivă a investigației. Această observație este abordată la punctul 3.2.3.1.

(7)

Utilizatorii și importatorii din Uniune, precum Reckel GmbH (denumit în continuare „Reckel”) și Tyrolit – Schleifmittelwerke Swarovski AG & Co. KG (denumit în continuare „Tyrolit”), au exprimat preocupări serioase legate de metodologie. Aceștia au susținut că analiza Comisiei s-a concentrat exclusiv pe alumina topită maro, ignorând marea varietate de clase de alumină topită cu aplicații și structuri de cost diferite, ceea ce a condus la comparații distorsionate ale prețurilor și costurilor. De asemenea, ei au criticat întemeierea pe statistici comerciale ample și eterogene privind liniile tarifare pentru principalii factori de producție, cum sunt bauxita calcinată și oxidul de aluminiu, observând că acestea acoperă produse de calități și prețuri foarte diferite. În unele cazuri, aceeași materie primă (bauxita calcinată) părea să fi fost contabilizată de două ori la rubrici separate.

(8)

Aceste observații nu se refereau la exactitatea matematică a calculelor, astfel cum au fost comunicate. Prin urmare, aceste observații sunt abordate la punctul 3.2.3.1 din prezentul regulament.

(9)

Tyrolit și Reckel au exprimat preocupări suplimentare cu privire la selectarea surselor pentru stabilirea unor niveluri rezonabile ale costurilor VAG și ale profitului. S-a afirmat că societățile relevante de la care au fost obținute cele două niveluri își desfășoară activitatea în sectoare diferite, prin urmare au furnizat date nereprezentative. Tyrolit a subliniat că acest lucru, combinat cu întemeierea pe prețurile de referință din Brazilia pentru anumiți factori de producție, printre care alumina și bauxita, a condus la valori de referință exagerate ale costurilor. Atât Tyrolit, cât și Reckel au avertizat că taxele antidumping provizorii de până la 136 % aplicate produsului care face obiectul investigației, deși ar scuti de taxe vamale produsele abrazive finite din aval, ar putea duce la închiderea unor unități de producție din Uniune ale utilizatorilor din aval, la pierderea de locuri de muncă calificate și la o dependență mai mare de produsele finite importate.

(10)

În mod similar, aspectele semnalate privind selectarea societăților utilizate pentru obținerea de date financiare referitoare la costurile VAG și la profit, presupusa denaturare a valorilor de referință ale factorilor de producție și consecințele economice mai ample ale măsurilor nu se referă la acuratețea calculelor matematice prezentate în informarea prealabilă. Aceste aspecte intră sub incidența evaluării metodologice mai ample a Comisiei și a analizei interesului Uniunii și au fost abordate în detaliu la punctul 3.2.3.2.

(11)

La 17 iulie 2025, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de alumină topită originară din Republica Populară Chineză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1456 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(12)

În urma comunicării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), următoarele părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu:

(13)

Părților care au solicitat acest lucru li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. În urma publicării regulamentului provizoriu, Comisia a invitat părțile să furnizeze informații suplimentare, în special în scopul evaluării interesului Uniunii, având în vedere interesele diferite ale părților în cauză. Au avut loc audieri cu AFA, Imerys, PRE, VDS, Tyrolit, Saint-Gobain, ArcelorMittal, producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC, Saite și Runbao.

(14)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările definitive, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile preliminare, dacă a fost cazul.

(15)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de alumină topită originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Observațiile transmise de părți după comunicarea constatărilor au fost abordate în secțiunile relevante de mai jos.

(16)

În urma comunicării constatărilor, menționată în considerentul 15, Comisia a comunicat ulterior tuturor părților interesate o comunicare finală suplimentară. Această comunicare suplimentară conținea constatări și considerații actualizate. Părților li s-a oferit posibilitatea de a transmite observații cu privire la această comunicare suplimentară, iar observațiile primite au fost abordate în secțiunile relevante de mai jos.

(17)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Reckel, Tyrolit și VDS au susținut că articolul 19a alineatul (1) din regulamentul de bază impune ca comunicarea constatărilor provizorii să aibă loc cu trei săptămâni înainte de instituirea măsurilor provizorii. Părțile au susținut că, prin transmiterea către părți, la 26 iunie 2025, a informațiilor privind intenția de a institui taxe provizorii, Comisia a încălcat articolul 19a alineatul (1), articolul 7 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (10) din regulamentul de bază, precum și termenii avizului său de deschidere.

(18)

Comisia a observat că articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că nu se impun taxe provizorii în interval de trei săptămâni de la transmiterea informațiilor către părțile interesate în conformitate cu articolul 19a. Prin urmare, această dispoziție definește intervalul minim dintre comunicarea unor astfel de informații și adoptarea măsurilor provizorii. În cazul de față, Comisia a transmis informațiile la 26 iunie 2025 și a instituit măsuri provizorii la 18 iulie 2025. Intervalul a fost de trei săptămâni. Prin urmare, cerințele articolului 7 alineatul (1) au fost respectate.

(19)

În plus, Comisia a reamintit că articolul 19a, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2020/1173 al Comisiei (5), reglementează conținutul și scopul comunicării constatărilor provizorii, în timp ce articolul 7 alineatul (1) stabilește cadrul procedural pentru calendarul măsurilor provizorii. Modificarea articolului 19a nu a schimbat regula temporală prevăzută la articolul 7 alineatul (1). În consecință, Comisia a considerat că argumentul privind o presupusă încălcare a cerințelor referitoare la perioada de comunicare a constatărilor provizorii este nefondat, prin urmare a respins această afirmație.

(20)

În urma comunicării constatărilor provizorii, nicio parte interesată nu a prezentat alte afirmații sau observații cu privire la deschiderea procedurii decât cele menționate la punctul 1.4 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia și-a confirmat constatările și concluziile prezentate în considerentele 6-11 din regulamentul provizoriu.

(21)

În lipsa unor observații cu privire la eșantionarea producătorilor, a importatorilor și a producătorilor-exportatori din Uniune, Comisia a confirmat considerentele 12-28 din regulamentul provizoriu.

(22)

În urma comunicării constatărilor provizorii, nicio parte interesată nu a prezentat afirmații sau observații cu privire la răspunsurile la chestionar și la vizitele de verificare. Prin urmare, Comisia și-a confirmat constatările și concluziile prezentate în considerentele 29-32 din regulamentul provizoriu.

(23)

Astfel cum se prevede în considerentul 33 din regulamentul provizoriu, investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2023 și 30 septembrie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(24)

Comisia a reamintit că, astfel cum se prevede în considerentul 34 din regulamentul provizoriu, produsul care face obiectul investigației este corindonul artificial, cu compoziție chimică definită sau nu, cunoscut și sub denumirea de alumină topită (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(25)

Datorită durității și rezistenței sale termice, alumina topită este utilizată în principal în două sectoare industriale, cel al materialelor abrazive și cel al materialelor refractare. În industria materialelor abrazive, este utilizată într-o gamă largă de aplicații, inclusiv măcinare, lustruire, tăiere și sablare. În industria materialelor refractare, aceasta funcționează ca material refractar în condiții de temperatură înaltă, de exemplu pentru căptușelile cuptoarelor, creuzete și cărămizi refractare. Pe lângă aceste utilizări principale, alumina topită este utilizată și la fabricarea ceramicii tehnice și ca aditiv rezistent la uzură în straturile de acoperire de suprafață din industria produselor laminate.

(26)

Comisia reamintește că, astfel cum se prevede în considerentul 38 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC, încadrat în prezent la codurile NC 2818 10 11 , 2818 10 19 , ex 2818 10 91 și 2818 10 99 (codurile TARIC 2818 10 91 20, 2818 10 91 40, 2818 10 91 91 și 2818 10 91 99) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(27)

În lipsa oricăror afirmații sau observații relevante, se confirmă concluziile din considerentele 40 și 41 din regulamentul provizoriu.

(28)

Anumiți utilizatori din Uniune din industria materialelor refractare au susținut că nu este posibilă înlocuirea aluminei topite de tip abraziv cu alumină topită de tip refractar, având în vedere diferențele dintre cele două tipuri în ceea ce privește caracteristicile fizice și chimice, distribuția granulometrică, proprietățile, aplicațiile și percepția consumatorilor. În special, ArcelorMittal a susținut, de asemenea, că producția și capacitatea de producție a aluminei topite de tip refractar sunt insuficiente. ArcelorMittal și-a întemeiat afirmația pe o estimare a consumului total de alumină topită la nivelul Uniunii de 400 000 de tone, din care 170 000 de tone de alumină topită de tip refractar. Părțile au susținut că alumina topită de tip refractar ar trebui, prin urmare, să fie exclusă din definiția produsului care face obiectul investigației.

(29)

Comisia a reamintit că aceste argumente au fost deja examinate și abordate în considerentele 42-45 și 307-308 din regulamentul provizoriu. Comisia a reiterat faptul că cele două tipuri au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, inclusiv un conținut de alumină, o duritate, o densitate și un punct de topire comparabile. S-a constatat că variațiile distribuției granulometrice provin mai degrabă din prelucrarea post-topire decât din vreo diferență inerentă între produse. Comisia a observat, de asemenea, o suprapunere substanțială a mărimii particulelor, care permite interschimbabilitatea pentru anumite aplicații.

(30)

În plus, Comisia a observat că afirmația privind nivelul limitat al producției și al capacității de producție de alumină topită de tip refractar ale Uniunii nu are legătură cu natura esențială a produsului. Astfel cum se prevede în considerentele 307 și 308 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că industria Uniunii este capabilă să aprovizioneze piața Uniunii cu cantitățile necesare, inclusiv cu tipuri specifice de produs în cauză. Deși volumele de producție ale industriei Uniunii au scăzut substanțial în cursul perioadei examinate din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din China, Comisia a observat că industria Uniunii și-a subutilizat în mod semnificativ capacitatea de producție în perioada respectivă. De asemenea, Comisia a confirmat că capacitatea suplimentară disponibilă include producția de alumină topită de tip refractar, care este disponibilă imediat sau care poate deveni operațională într-o perioadă foarte scurtă de timp. Afirmația privind capacitatea de producție insuficientă a Uniunii este abordată suplimentar la punctul 7.4.

(31)

În plus, în ceea ce privește consumul la nivelul Uniunii, Comisia a reamintit că, astfel cum se prevede în considerentele 188-190 din regulamentul provizoriu, acesta s-a ridicat la 305 360 de tone în cursul perioadei de investigație („PI”). Afirmația ArcelorMittal privind consumul estimat de alumină topită de tip refractar și de alumină topită în general nu doar contrazice datele verificate, dar diferă și de evaluarea furnizată de Federația europeană a producătorilor de produse refractare, asociația de utilizatori care reprezintă mai mulți operatori din Uniune din acest sector, care a estimat consumul de alumină topită de tip refractar la 80 000 de tone.

(32)

În consecință, Comisia și-a menținut concluzia din considerentele 42-45 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia cele două tipuri constituie un singur produs, deoarece variațiile descrise de părți nu au demonstrat nicio diferență semnificativă care să justifice excluderea aluminei topite de tip refractar din definiția produsului.

(33)

Reckel a susținut că corindonul sol-gel diferă de alte tipuri de alumină topită prin caracteristicile sale fizice, chimice și tehnice de bază, inclusiv prin duritatea, rezistența la rupere și proprietățile sale termice, și a susținut că acesta nu poate fi înlocuit în aplicațiile de precizie de vârf fără dificultăți operaționale semnificative. Prin urmare, Reckel a susținut că corindonul sol-gel ar trebui exclus din definiția produsului care face obiectul investigației.

(34)

Comisia a reamintit că aceste argumente au fost deja examinate și abordate în considerentele 46-48 din regulamentul provizoriu. Comisia a reiterat faptul că corindonul sol-gel are caracteristici fizice, chimice și tehnice similare cu cele ale altor tipuri de alumină topită, inclusiv o duritate, o rezistență termică și o stabilitate chimică comparabile. Deși este produs printr-un proces diferit și din materii prime diferite, aceste diferențe nu afectează în mod semnificativ proprietățile funcționale ale produsului. În plus, doar diferențele de cost nu sunt suficiente pentru a trata corindonul sol-gel ca produs separat. Capacitatea altor tipuri de alumină topită de a înlocui corindonul sol-gel, chiar cu rezultate reduse în aplicațiile exigente, demonstrează o similaritate funcțională suficientă și interschimbabilitate pentru majoritatea utilizărilor abrazive.

(35)

În consecință, Comisia și-a menținut concluzia din considerentele 46-48 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia corindonul sol-gel se încadrează în definiția produsului care face obiectul investigației.

(36)

O serie de părți interesate au susținut că alumina topită maro ar trebui exclusă din domeniul de aplicare al măsurilor, observând că aceasta diferă de alumina topită albă prin compoziția sa chimică, inclusiv printr-un conținut mai mic de Al2O3 și niveluri mai ridicate de impurități. Acestea au susținut, de asemenea, că alumina topită maro fie nu este produsă în Uniune, fie este disponibilă numai în cantități insuficiente pentru a satisface cererea din Uniune. În plus, părțile interesate au susținut că trecerea producției de la alumină topită maro la alumină topită albă este dificilă din punct de vedere tehnic, iar dovezile de piață arată că cele două produse nu sunt ușor substituibile nici din perspectiva caracteristicilor tehnice, nici din cea a prețului.

(37)

Comisia a considerat că, deși alumina topită maro are un conținut ușor mai scăzut de Al2O3 și niveluri mai ridicate de impurități decât alumina topită albă, aceste diferențe nu constituie o distincție semnificativă în ceea ce privește caracteristicile fizice, chimice sau tehnice suficientă pentru a defini un produs separat. În plus, Comisia a observat că afirmația privind nivelul limitat al producției și al capacității de producție de alumină topită maro ale Uniunii nu are legătură cu natura esențială a produsului. Totuși, Comisia a observat că alumina topită maro este produsă în prezent de industria Uniunii. În ceea ce privește cantitățile, astfel cum se prevede în considerentele 307 și 308 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că industria Uniunii este capabilă să aprovizioneze piața Uniunii cu cantitățile necesare, inclusiv de alumină topită maro. De asemenea, Comisia a confirmat că o parte substanțială din capacitatea suplimentară disponibilă se referă la producția de alumină topită maro, care fie este disponibilă imediat, fie poate fi operațională într-o perioadă foarte scurtă de timp. Afirmația privind capacitatea de producție insuficientă a Uniunii este abordată suplimentar la punctul 7.4.

(38)

Din aceste motive, Comisia a considerat că alumina topită maro se încadrează în definiția produsului care face obiectul investigației și a respins cererea de excludere a acesteia.

(39)

Ca atare, Comisia a concluzionat că observațiile primite cu privire la definiția produsului nu au furnizat o justificare suficientă pentru excluderile produsului. În consecință, toate afirmațiile au fost respinse.

(40)

În lipsa oricăror afirmații sau observații conexe, au fost confirmate concluziile din considerentele 49-55 din regulamentul provizoriu.

(41)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Abranova, Tyrolit și VDS au prezentat observații cu privire la prezența unor distorsiuni semnificative.

(42)

Abranova a respins demersul Comisiei de a se baza pe ideea existenței unor distorsiuni semnificative în China. Aceasta a susținut că avantajele în materie de costuri ale producătorilor chinezi derivă în principal din factori naturali: accesul la materii prime, costuri mai mici ale energiei și investiții de lungă durată în tehnologia de control al poluării. Abranova a insistat asupra faptului că dificultățile cu care se confruntă producătorii din Uniune sunt cauzate, în schimb, de prețurile ridicate ale energiei electrice și de dependența de materiile prime importate. Abranova a contestat cu fermitate opinia potrivit căreia sistemul politic al Chinei sau obiectivele congresului PCC constituie dovada unor distorsiuni sistemice ale costurilor de producție. Aceasta a subliniat faptul că inclusiv întreprinderile de stat și private din China trebuie să funcționeze în mod profitabil și nu pot supraviețui bazându-se exclusiv pe subvenții. Prin urmare, în opinia sa, demersul Comisiei de a se baza pe influența statului ca dovadă a distorsiunilor a fost nefondat.

(43)

Astfel cum se prevede în considerentele 74-110 din regulamentul provizoriu, Comisia a efectuat o evaluare detaliată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și a stabilit existența unor distorsiuni semnificative în RPC care afectează formarea costurilor de producție și a prețurilor. Elementele de probă au arătat o influență generalizată a statului în economie, inclusiv în domeniul energiei, al materiilor prime, al forței de muncă și al accesului la finanțare, ceea ce afectează structurile de cost din întregul sector. Argumentele prezentate de Abranova nu au modificat aceste constatări. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(44)

Tyrolit a susținut că demersul Comisiei de a se baza pe dovezi generalizate pentru a stabili existența unor distorsiuni privind materiile prime în cazul aluminei și al bauxitei nu a fost susținut de elemente de probă de fond certe. Tyrolit a susținut că alumina și bauxita sunt comercializate pe o piață globală integrată și că prețurile interne chineze ale acestor mărfuri urmăresc îndeaproape valorile de referință internaționale. În opinia sa, demersul Comisiei de a se baza pe dovezi generalizate în materie de politici, ignorând datele specifice privind prețurile provenite din surse precum S & P Global Commodity Insights, a fost nefondat. Tyrolit a susținut că, deși pot exista distorsiuni pentru unii factori de producție (de exemplu, energia, forța de muncă), astfel de considerații nu se aplică în mod uniform și, în special, nu se aplică aluminei și bauxitei. VDS a susținut această poziție, indicând elemente de probă potrivit cărora prețurile aluminei și bauxitei din China au reflectat în mare măsură nivelurile mondiale, ceea ce contrazicea constatarea Comisiei privind distorsiunile.

(45)

Astfel cum se arată în detaliu în considerentele 59-110 din regulamentul provizoriu, elementele de probă din dosar, inclusiv raportul Comisiei privind distorsiunile semnificative din China, plângerea și cercetările proprii ale Comisiei, au demonstrat o intervenție substanțială a statului în economia chineză, inclusiv în sectorul aluminei și în cel al bauxitei. Guvernului Chinei i s-au trimis chestionare cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și a unor distorsiuni legate de materiile prime, dar acesta nu a răspuns. În mod similar, niciun producător-exportator chinez nu a prezentat elemente de probă fundamentate care să arate că costurile sale de producție, inclusiv pentru alumină și bauxită, nu au fost afectate de distorsiuni. Dimpotrivă, investigația a stabilit că atât întreprinderile deținute de stat, cât și operatorii privați din aceste sectoare își desfășoară activitatea sub proprietatea, controlul sau supravegherea în privința politicilor a autorităților chineze, existând documente ample de planificare și politici industriale care vizează în mod special alumina și bauxita. În acest context, Comisia a concluzionat că prețurile și costurile aluminei și ale bauxitei din RPC nu pot fi considerate rezultatul forțelor de pe piața liberă.

(46)

Prin urmare, Comisia și-a menținut poziția și au fost confirmate concluziile din considerentele 56-115 din regulamentul provizoriu.

(47)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Andre Abrasives Articles și VDS au criticat selectarea Braziliei ca țară reprezentativă.

(48)

Andre Abrasives Articles a solicitat o reevaluare, susținând că Brazilia este inadecvată din cauza structurii foarte diferite a costurilor energiei și a dimensiunii mai reduse a pieței, ceea ce îi subminează comparabilitatea cu China.

(49)

Cererea de reevaluare a metodologiei de stabilire a valorii normale și de respingere a Braziliei ca țară reprezentativă din cauza structurii de cost sau a dimensiunii pieței nu a fost fundamentată. Comisia a reamintit că Brazilia a fost selectată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, pe baza disponibilității unor date fiabile și reprezentative, astfel cum se menționează în considerentul 141 din regulamentul provizoriu. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(50)

VDS a subliniat, în plus, că Comisia a respins inițial Mexicul din cauza presupusei absențe a producției, dar ulterior a trecut la Brazilia fără o justificare clară.

(51)

Comisia a reamintit că Brazilia a fost aleasă ca țară reprezentativă după ce s-a stabilit că, spre deosebire de Brazilia, în Mexic nu exista o producție reală a produsului care face obiectul investigației. Această concluzie a fost formulată și în urma observațiilor privind absența producției în Mexic prezentate de părțile interesate, inclusiv de VDS. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(52)

Prin urmare, Comisia și-a menținut poziția și au fost confirmate concluziile din considerentele 116-143 din regulamentul provizoriu.

(53)

În urma comunicării constatărilor provizorii, mai multe părți interesate au prezentat observații cu privire la valorile de referință utilizate pentru anumiți factori de producție și la costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”) utilizate pentru construirea valorii normale.

(54)

Saite, Runbao, DFFI, PRE și Vesuvius și-au exprimat preocuparea cu privire la demersul Comisiei de a se baza pe prețurile de import din Brazilia pentru bauxită ca sursă pentru prețuri nedistorsionate. Părțile respective au susținut că Brazilia este un exportator major de bauxită, prin urmare importurile reprezintă doar produse de nișă, cu prețuri ridicate, care nu sunt reprezentative pentru costurile de producție ale aluminei topite. În plus, o parte semnificativă din importurile Braziliei provenea din China, crescând riscul de distorsiuni. În schimb, structura importurilor din Mexic a fost considerată mai diversificată și mai relevantă din punct de vedere economic, oferind o bază mai fiabilă pentru calcularea valorii normale.

(55)

Comisia a observat că utilizarea prețurilor de import din Brazilia, ca reflectare a prețurilor interne, a fost în concordanță cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Faptul că Brazilia este un exportator important de bauxită nu a subminat fiabilitatea statisticilor sale privind importurile, care acopereau un volum suficient și o diversitate de origini. Astfel cum se explică în prima notă privind factorii de producție, importurile originare din RPC au fost excluse din calculul valorii de referință pentru bauxită. De asemenea, în pofida ponderii lor relative, importurile din RPC nu au avut un impact semnificativ asupra prețurilor de import din restul lumii, care au fost efectuate la prețuri semnificativ mai mari. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(56)

Tyrolit a contestat, de asemenea, valorile de referință pentru alumină și bauxită, subliniind că acești factori de producție sunt mărfuri comercializate la nivel mondial, prețurile chineze urmărind nivelurile de pe piața internațională, prin urmare stabilirea prețurilor de referință nu era necesară. Tyrolit și Saite au criticat și utilizarea datelor Braziliei privind importurile, care au inclus exporturi spaniole de bauxită calcinată de înaltă calitate care nu sunt comparabile cu materiile prime industriale standard, și au evidențiat inconsecvențe precum modificări ale codurilor SA care nu au afectat marjele de dumping. Tyrolit și Saite au argumentat că valorile normale ar fi trebuit să reflecte prețurile interne din Brazilia neafectate de distorsiuni sau prețurile de export, după caz, dar în cele din urmă au susținut că nu există nicio dovadă a existenței unor distorsiuni legate de materiile prime din China care să justifice utilizarea unor valori de referință surogat.

(57)

Comisia a reamintit că a fost nevoie să se stabilească valori de referință deoarece prețurile și costurile interne din China nu au putut fi utilizate din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum se arată în considerentele 74-110 din regulamentul provizoriu. Datele Braziliei privind importurile au fost utilizate ca cea mai adecvată sursă de prețuri de referință nedistorsionate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Prezența în statisticile privind importurile a datelor referitoare la tipurile specializate de produse nu invalidează setul de date privind importurile în ansamblu, care acoperea volume suficiente dintr-o diversitate de origini. În plus, aceste părți nu au furnizat elemente de probă justificative care să arate că valorile de referință nu reflectau prețurile interne din Brazilia neafectate de distorsiuni. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(58)

FEPA și Smirdex s.a. au susținut că producătorii brazilieni de alumină topită se aprovizionează cu bauxită de pe piața internă, ceea ce face ca statisticile privind importurile să fie irelevante pentru analiza comparativă a costurilor. Cele două părți au recomandat utilizarea a ceea ce au numit indici transparenți și recunoscuți la nivel internațional, precum cei din S&P Global Commodity Insights sau CBIX, care, potrivit părților interesate, reflectă mai bine realitățile pieței. De asemenea, Smirdex a indicat elemente de probă potrivit cărora prețurile de pe piața braziliană pentru bauxită și alumină au fost cu doar aproximativ 10-15 % mai mari decât nivelurile din China, ceea ce nu susține marjele de dumping foarte ridicate stabilite în regulamentul provizoriu.

(59)

Comisia a aplicat articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază utilizând date dintr-o țară reprezentativă în care datele relevante erau ușor accesibile. Valoarea de referință pentru bauxită obținută în țara reprezentativă, și anume Brazilia, a fost considerată adecvată. În plus, presupusele diferențe de preț dintre Brazilia și China nu au fost susținute de elemente de probă, ci au fost doar rezultatul unor afirmații neverificate. În consecință, părțile interesate nu au demonstrat că valoarea de referință selectată pentru bauxită a fost inadecvată și că Comisia ar trebui să recurgă la o altă metodologie pentru a stabili o valoare de referință nedistorsionată pentru acest factor de producție. Comisia a observat, de asemenea, că prețul de referință pentru bauxită s-a situat în același interval ca prețul de export din China pentru bauxită, tipul refractar, 85 %/2,0/3,15-3,2 (0-6 mm), FOB Xingang, raportat în valorile de referință independente ale Metal Bulletin pentru industria metalurgică și minieră la nivel mondial (prețurile Fastmarkets). În consecință, afirmația a fost respinsă.

(60)

Vesuvius a susținut că Comisia nu a dezvăluit în mod clar codurile SA care au fost utilizate pentru a construi valori de referință pentru bauxită și bauxită calcinată. Vesuvius a observat că, deși documentele de informare prealabilă se refereau la SA 2508 30 , regulamentul provizoriu menționa codurile vamale 2606 00 12 și 2606 00 90 . În opinia sa, această inconsecvență creează incertitudine cu privire la datele utilizate efectiv și subminează transparența metodologiei. Prin urmare, Vesuvius a solicitat o informare adecvată din partea Comisiei cu privire la codurile SA exacte utilizate pentru stabilirea valorii normale.

(61)

Comisia a observat că bauxita calcinată a fost inclusă inițial, în prima notă privind factorii de producție, la codul SA 2508 30 , corespunzător minereurilor și concentratelor de aluminiu în general. În urma unei examinări și a unei verificări suplimentare efectuate la sediile producătorilor-exportatori incluși în eșantion, Comisia a confirmat că bauxita calcinată este clasificată în mod în mod adecvat la codurile NC 2606 00 12 și 2606 00 90 , care au fost utilizate pentru a construi valorile de referință în regulamentul provizoriu. Această modificare a asigurat clasificarea vamală corectă a factorului de producție utilizat efectiv de producătorii-exportatori și nu a modificat metodologia subiacentă. Menționarea SA 2508 30 în documentele anterioare reflecta informațiile preliminare furnizate de producătorii-exportatori. În tabelul 1 din regulamentul provizoriu, doar bauxita calcinată a fost reținută ca factor de producție, întrucât producătorii-exportatori au utilizat bauxită calcinată, nu brută. Prin urmare, Comisia a concluzionat că metodologia a fost aplicată în mod consecvent și transparent, iar afirmația a fost respinsă.

(62)

Vesuvius a susținut că metoda prin care Comisia a determinat costurile nete ale energiei suportate de exportatorii chinezi, bazată pe prețurile energiei electrice și ale gazelor din Brazilia, a utilizat în mod incorect o deducere fiscală de 17,5 % din ICMS. Vesuvius a afirmat că ratele ICMS din Brazilia au variat între 17 % și 20 %, numeroase surse indicând faptul că tranzacțiile intrastatale, cum este aprovizionarea cu energie, se încadrează de regulă în acest interval. Prin urmare, Vesuvius a sugerat că ar fi trebuit utilizată o rată medie de 18,5 % în loc de 17,5 %.

(63)

Comisia a stabilit că, pentru perioada de investigație, majoritatea statelor braziliene au aplicat rate ICMS de 17-18 % pentru consumul industrial de energie electrică. Deși câteva state au stabilit rate mai ridicate, acestea au fost aplicate în principal consumului rezidențial care depășea anumite praguri, nu utilizatorilor industriali. Prin urmare, Comisia a considerat că deducerea de 17,5 % aplicată în calculele provizorii a reflectat cu acuratețe condițiile medii cu care se confruntau utilizatorii industriali și a oferit o bază rezonabilă și reprezentativă pentru stabilirea costurilor nete ale energiei. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(64)

Prin urmare, Comisia și-a menținut poziția și au fost confirmate concluziile din considerentele 144-160 din regulamentul provizoriu.

(65)

La momentul comunicării constatărilor finale, Vesuvius a afirmat că Comisia s-a bazat pe datele OIM privind numărul de ore lucrate efectiv pe săptămână în sectorul general al industriei prelucrătoare din Brazilia (40,4 ore), ceea ce, în opinia Vesuvius, nu reflectă activitatea economică relevantă pentru produsul care face obiectul investigației. Vesuvius a susținut că erau disponibile și ar fi trebuit să fie utilizate în schimb datele OIM specifice sectorului economic 23 („Fabricarea altor produse minerale nemetalice”), care arată 41,3 ore lucrate efectiv pe săptămână.

(66)

Comisia a examinat această afirmație și a confirmat că setul de date al OIM oferă informații dezagregate pentru sectorul economic 23. Întrucât producția produsului în cauză se încadrează în acest sector, Comisia a acceptat observația. În consecință, Comisia a recalculat valoarea de referință pentru costurile forței de muncă, înlocuind numărul de ore lucrate efectiv pe săptămână care a fost utilizat anterior (40,4 ore) cu numărul specific sectorului, de 41,3 ore. Toate celelalte etape metodologice au rămas neschimbate. Această ajustare a dus la o reducere a costului orar al forței de muncă de la 58,36 CNY/oră la 57,09 CNY/oră.

(67)

DFFI și PRE au prezentat observații potrivit cărora societățile braziliene selectate – Tecnosulfur, Bozel Brasil S.A. și Trevo Industrial – nu erau substituenți fiabili pentru industria aluminei topite, deoarece își desfășurau activitatea în domenii diferite, cu procese de producție și piețe distincte. Potrivit DFFI și PRE, aceste societăți nu reflectau caracteristicile economice sau tehnice ale producției de alumină topită.

(68)

În mod similar, Tyrolit a susținut că comparabilitatea societăților braziliene selectate cu industria aluminei topite era limitată. Dacă Bozel, un producător de feroaliaje care opera cuptoare cu arc electric, prezenta unele asemănări cu producătorii de alumină topită, Trevo și Tecnosulfur au fost considerate inadecvate. Trevo își desfășura activitatea în sectorul fabricării plăcilor de gips-carton (6), un sector complet diferit, iar modelul de afaceri al Tecnosulfur necesita costuri VAG semnificativ mai mari legate de marketing, C-D și sprijin pentru vânzări. Tyrolit a îndemnat Comisia să înlocuiască aceste societăți cu date de la producători brazilieni mai adecvați din sectorul feroaliajelor, care utilizează cuptoare cu arc electric pentru prelucrarea minereurilor, fiind astfel foarte mari consumatori de energie, precum Ferbasa, RIMA, Nova Era Silicon sau Ferro Ligas, ale căror situații financiare publicate ar oferi o valoare de referință mai apropiată.

(69)

Vesuvius a adăugat că două dintre cele trei societăți selectate – Trevo și Tecnosulfur – nu aveau nicio legătură cu producția de alumină topită. Activitatea Trevo se limitează la fabricarea de gips-carton, care nu implică electrofuziune, iar Tecnosulfur furnizează produse de desulfurare pentru metale lichide (7). Deși Bozel operează cuptoare de electrofuziune, Vesuvius a subliniat că, în ansamblu, societățile alese de Comisie nu sunt suficient de comparabile cu producătorii de alumină topită, ceea ce le face inadecvate pentru stabilirea unei valori fiabile, nedistorsionate și rezonabile pentru costurile VAG și pentru profituri.

(70)

Având în vedere aceste noi observații, s-a constatat că societățile selectate inițial nu aveau o legătură suficientă cu sectorul industrial al aluminei topite, fie din cauza activităților lor, fie deoarece nivelul costurilor VAG identificat pentru Bozel, de 2-3 %, a fost considerat nerezonabil în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, fiind prea scăzut în comparație cu nivelul costurilor VAG observat în mod normal pentru societățile care își desfășurau activitatea în acest sector (8) în cursul perioadei examinate, nivel care depășea 10 %. Prin urmare, acestea nu au fost considerate reprezentative pentru sectorul aluminei topite. În consecință, Comisia și-a reevaluat selecția pentru a identifica societăți cu activități mai comparabile din punct de vedere tehnic și economic cu producția de alumină topită, chiar clasificate la un cod NACE diferit, dar conex cu 24.1 (Fabricarea fierului și oțelului de bază și a feroaliajelor). Societățile nou identificate sunt Ferbasa, RIMA Industrial, Aço Verde do Brasil, MINASLIGAS și Viena Siderúrgica.

(71)

Comisia a considerat că aceste societăți sunt substituenți mai adecvați pentru producătorii de alumină topită, întrucât operațiunile lor din sectorul feroaliajelor implică procese de producție și structuri de cost strâns aliniate cu cele ale producției de alumină topită. În mod special, ele au în comun caracteristici tehnice și economice esențiale: (i) producția în cuptoare cu arc electric sau în cuptoare electrice; (ii) procese de reducere/topire la temperatură înaltă; (iii) structuri de cost mari consumatoare de energie și de capital; (iv) lanțuri de aprovizionare cu materii prime pe bază de minerale; (v) recuperarea produselor secundare și controale de mediu; și (vi) legături puternice cu industriile siderurgice, în care alumina topită joacă, de asemenea, un rol esențial ca factor de producție refractar.

(72)

Prin urmare, Comisia a acceptat că societățile selectate inițial în etapa provizorie nu erau suficient de reprezentative. Calculele au fost efectuate din nou pe baza datelor financiare ale societăților din sectorul feroaliajelor și al oțelului, despre care se consideră că au o legătură mai mare cu fabricarea produsului care face obiectul investigației. Această modificare a asigurat faptul că valorile de referință ale costurilor VAG și ale profitului utilizate pentru construirea valorii normale reflectă cu mai multă acuratețe realitățile producătorilor care își desfășoară activitatea în industrii energointensive comparabile. Pe această bază, procentul costurilor VAG și cel al profitului s-au ridicat la 11,41 % și 5,63 % din costul mărfurilor vândute.

(73)

La momentul comunicării constatărilor finale, Imerys a afirmat că valoarea de referință pentru costurile VAG și profit ar trebui revizuită, susținând că aceasta nu reflectă niveluri „nedistorsionate și rezonabile” în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În opinia sa, două dintre societățile selectate – Aço Verde do Brasil și Viena Siderúrgica – nu sunt comparabile din punct de vedere tehnic cu producătorii de alumină topită, deoarece nu își desfășoară activitatea în sectorul feroaliajelor și utilizează mai degrabă furnale înalte decât cuptoare cu arc electric. În plus, Imerys a susținut că nivelurile costurilor VAG și ale profitului acestor societăți nu erau reprezentative, invocând dimensiunea și profitabilitatea în cazul Viena și rata mai scăzută a costurilor VAG în cazul Aço Verde do Brasil, pe baza calculelor efectuate de Imerys cu privire la costurile VAG. În această privință, Imerys a susținut că cheltuielile financiare nete nu ar trebui scăzute din numărător atunci când se stabilește calculul costurilor VAG. De asemenea, Imerys a făcut referire la investigații raportate public privind drepturile lucrătorilor care au implicat anumiți furnizori asociați cu Viena, ca dovadă a unor condiții despre care se presupune că nu reflectau un comportament normal pe piață. Pe această bază, Imerys a solicitat ca aceste două societăți să fie excluse și ca valoarea de referință să fie recalculată utilizând numai producătorii pe care îi considera cu adevărat comparabili.

(74)

Comisia a considerat că argumentele invocate nu au demonstrat că nivelurile costurilor VAG și ale profitului ale societăților în cauză ar fi fost distorsionate sau nereprezentative. Deși tipul de cuptor utilizat poate fi diferit, procesele de producție subiacente și structurile de cost rămân comparabile în scopul stabilirii unui substituent rezonabil în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a).

(75)

Comisia a observat, de asemenea, că afirmațiile privind dinamica diferită a cererii și ofertei sau structurile de cost diferite nu au fost fundamentate. Dimensiunea societăților nu este nici ea un factor relevant pentru determinarea reprezentativității. În ceea ce privește costurile VAG, Comisia a confirmat că nivelurile acestora au fost calculate în conformitate cu practica standard, în cadrul căreia veniturile și cheltuielile financiare relevante au fost luate în considerare pentru stabilirea nivelului costurilor VAG. Pe baza calculelor proprii verificate ale Comisiei, nivelurile costurilor VAG ale celor două societăți se încadrează în intervalul observat în mod normal pentru operatori comparabili.

(76)

În cele din urmă, Comisia observă că afirmațiile legate de forța de muncă formulate de Imerys se referă la proceduri aflate în curs care implică anumiți furnizori din amonte, nu la societățile respective, prin urmare nu au afectat caracterul adecvat al datelor lor financiare pentru stabilirea valorii de referință.

(77)

Pe această bază, Comisia a susținut că societățile selectate erau adecvate și că nu se justifica o revizuire a valorii de referință.

(78)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Imerys a reiterat aceleași observații pe care le prezentase deja după comunicarea constatărilor finale, fără a furniza elemente de probă sau informații concrete noi. Comunicarea constatărilor finale suplimentare a vizat numai elementele care au fost modificate în lumina observațiilor primite cu privire la comunicarea constatărilor finale, iar părțile interesate au fost invitate să prezinte observații numai cu privire la modificările specifice respective. Întrucât reiterările Imerys nu s-au referit la elementele care au fost modificate, aceste observații nu au fost luate în considerare.

(79)

În lipsa oricăror afirmații sau observații conexe, au fost confirmate concluziile din considerentele 170-172 din regulamentul provizoriu.

(80)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Tyrolit și VDS au prezentat observații cu privire la comparație.

(81)

VDS și Tyrolit au susținut că Comisia nu a dezvăluit ce calități specifice ale aluminei topite au fost utilizate în calculele privind valoarea normală, subliniind că comparații relevante se pot efectua doar pe o bază comparabilă, având în vedere variația importantă a prețurilor între diferitele clase. Cele două părți au susținut că prețurile din Brazilia ale produsului care face obiectul investigației sunt, în general, doar cu 10-15 % mai mari decât nivelurile din China și au indicat existența unor discrepanțe între prețurile Runbao și cele ale Elfusa (un producător cunoscut al produsului care face obiectul investigației din Brazilia) cuprinse între – 18 % și + 16 %. În plus, VDS și Tyrolit au susținut că marjele de dumping excesive raportate în regulamentul provizoriu sunt rezultatul unor erori metodologice, precum acoperirea excesiv de largă a produselor, întemeierea pe date nereprezentative și utilizarea unor prețuri braziliene eronate, menționând totodată că Elfusa însăși a indicat că un preț echitabil pentru anumite calități de alumină ar fi cu 30-35 % mai mare decât prețurile din China.

(82)

Comisia reamintește că toți parametrii relevanți care stau la baza calculelor dumpingului au fost comunicați în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, permițând părților să prezinte observații cu privire la faptele esențiale. Afirmațiile care susțineau că prețurile din Brazilia ale produsului care face obiectul investigației sunt doar cu 10-15 % mai mari decât nivelurile din China, că discrepanțele dintre prețurile Runbao și cele ale Elfusa indică deficiențe metodologice sau că prețurile „echitabile” ar trebui să fie cu 30-35 % mai mari decât nivelurile din China nu au fost susținute de elemente de probă. Constatările Comisiei s-au bazat pe date verificate provenite de la producătorii-exportatori incluși în eșantion și pe valori de referință, astfel cum se prevede la punctul 3.2.3.1 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a considerat că metodologia sa respectă dispozițiile legale relevante din regulamentul antidumping de bază și este conformă cu practica consacrată și că marjele de dumping provizorii au fost stabilite în mod corect.

(83)

Astfel cum se arată în considerentul 72 și în urma afirmațiilor fundamentate și acceptate ale părților interesate, Comisia a revizuit marjele de dumping.

(84)

În urma comunicării constatărilor provizorii, August Riiggeberg GmbH & Co. KG, PFERD-Riiggeberg S.A. și VDS au prezentat observații cu privire la marjele de dumping.

(85)

August Riiggeberg GmbH & Co. KG și PFERD-Riiggeberg S.A. aususținut că marja de dumping reziduală de 136,36 % este disproporționată și nu reflectă condițiile reale de piață. Părțile respective au susținut că taxa reziduală a fost derivată dintr-un subset restrâns de vânzări ale producătorului cu cea mai mare marjă, ceea ce o face nereprezentativă. Părțile au afirmat, de asemenea, că nu au reușit să verifice calculul din cauza transparenței insuficiente, dar au considerat că acesta este probabil eronat, posibil ca urmare a comparațiilor incompatibile între produse. În opinia lor, diferențele reale de preț dintre corindonul artificial din China și cel din Brazilia sunt semnificativ mai mici decât cele indicate de Comisie, chiar și în timpul fluctuațiilor recente ale pieței legate de războiul din Ucraina și de criza energetică.

(86)

Marja de dumping reziduală a fost stabilită pe baza constatărilor verificate rezultate dintr-un subset de vânzări efectuate de Saite, exportatorul inclus în eșantion cu cea mai mare marjă de dumping. Acest subset, reprezentând 7 % din exporturile sale de produs în cauză către Uniune (și [4,8 %] % din exporturile de produs în cauză efectuate de producătorii-exportatori incluși în eșantion) din cursul perioadei de investigație, a fost considerat o bază adecvată și reprezentativă pentru stabilirea taxei reziduale aplicabile exportatorilor necooperanți, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale care au stat la baza calculului, asigurând în același timp un echilibru adecvat între transparență și protejarea informațiilor confidențiale. Afirmațiile nefondate privind o posibilă eroare sau disproporționalitate nu au putut fi acceptate. Compararea produselor și stabilirea valorii normale au fost efectuate pe baza dispozițiilor legale relevante și a practicii constante a Comisiei. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(87)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(88)

Anumite părți interesate au susținut că analiza provizorie a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate a fost eronată, deoarece nu au fost analizate separat anumite segmente ale pieței. Acestea au susținut că se justifica o analiză segmentată a prejudiciului pentru tipuri diferite de produse, din cauza diferențelor existente în ceea ce privește caracteristicile fizice, chimice și tehnice ale tipurilor de produse. Mai precis, ArcelorMittal, Saite și producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că erau necesare analize separate pentru alumina topită de tip refractar. Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au argumentat, de asemenea, în favoarea unei analize segmentate a prejudiciului pentru corindonul sol-gel. Reckel și Tyrolit au susținut că calculele privind prejudiciul referitoare la Runbao se bazează pe o neconcordanță în gamele de produse, deoarece Runbao a produs în principal alumină topită maro, în timp ce producția industriei Uniunii se axează în principal pe alumina topită albă. În mod similar, Tyrolit a susținut că calculele privind prejudiciul pentru Saite sunt și mai puțin reprezentative, deoarece Saite produce numai alumină topită maro.

(89)

Investigația a stabilit că societățile din Uniune incluse în eșantion produc alumină topită maro. S-a constatat că producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion concurează direct cu produsele fabricate de industria Uniunii, inclusiv cu alumina topită maro. Prin urmare, analiza prejudiciului este reprezentativă și reflectă concurența reală de pe piață.

(90)

În plus, din motivele menționate în considerentele 42-48 din regulamentul provizoriu și reiterate în considerentele 28-39, Comisia a confirmat că produsul care face obiectul investigației ar trebui considerat un singur produs. Comisia a observat că absența interschimbabilității depline a tipurilor de produse și faptul că produsele aparțin unor clase diferite nu sunt suficiente pentru a necesita o evaluare pe segmente. Observațiile primite după comunicarea constatărilor provizorii nu modifică aceste constatări. În plus, toate tipurile de produse sunt distribuite prin aceleași canale și sunt vândute acelorași grupuri de clienți. Aceste elemente demonstrează că produsele fac parte din aceeași piață concurențială. Comisia a confirmat că diferitele tipuri de alumină topită au aceleași caracteristici funcționale de bază într-o măsură suficientă și că diferențele de preț dintre diferitele tipuri de produse sunt deja luate în considerare în cadrul metodei NCP utilizate pentru analiza subcotării prețurilor.

(91)

În lipsa oricăror observații suplimentare cu privire la definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 186-187 din regulamentul provizoriu.

(92)

În lipsa oricăror observații privind consumul la nivelul Uniunii, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 188-190 din regulamentul provizoriu.

(93)

Saite și Runbao au susținut că ajustarea din cadrul NCP referitoare la alumina topită maro, explicată în considerentele 11 și 199 din regulamentul provizoriu, era inexactă, având în vedere distincția tehnică dintre cele două clase. În consecință, Saite și Runbao au susținut că, în absența unei producții de alumină topită maro de clasa a doua în Uniune, alumina topită maro de clasa a doua produsă de producătorii-exportatori ar trebui să fie eliminată din comparația prețurilor sau ajustată în mod corespunzător.

(94)

În plus, producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că analiza subcotării prețurilor este subminată de faptul că nu are un context analitic și se bazează pe o comparație a prețurilor medii care nu ține seama de distincțiile dintre diferitele tipuri de produse. Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că gama largă de prețuri de import ale aluminei topite, observate nu numai la importurile din China, ci și din țări terțe, reflectă divergențe în ceea ce privește natura produselor fabricate, ceea ce conduce la o comparație eronată.

(95)

În plus, producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că nu s-a efectuat nicio evaluare fundamentată a blocării prețurilor.

(96)

În ceea ce privește afirmația referitoare la ajustarea NCP, Comisia a observat, astfel cum se explică în considerentul 11 din regulamentul provizoriu, că investigația a stabilit că distincția dintre alumina topită maro de clasa întâi și cea de clasa doua în NCP a fost artificială, nu reflectă standardele recunoscute de industrie și face obiectul interpretării. Astfel, a fost necesară o ajustare a NCP în ceea ce privește alumina topită maro. Comisia a considerat că, atunci când se compară produsele, elementele critice sunt conținutul de Al2O3 și de Fe2O3, care se reflectă în valorile A1/A2 și F1/F2 din NCP. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(97)

În ceea ce privește afirmația referitoare la analiza subcotării prețurilor, Comisia a observat că metodologia NCP utilizată în cadrul investigației ține seama deja de diferențele de preț dintre tipurile de produse. Acest lucru asigură efectuarea de comparații între produse cu caracteristici fizice și chimice similare, menținând astfel integritatea analizei subcotării prețurilor. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(98)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia nu s-a efectuat o evaluare fundamentată a blocării prețurilor, Comisia a observat că, astfel cum se arată în detaliu la punctul 4.3.2 și la punctul 5.1 din regulamentul provizoriu, a efectuat o analiză aprofundată a tendințelor prețurilor, a evoluției costurilor și a profitabilității industriei Uniunii. Investigația a arătat că, în pofida creșterii costurilor, industria Uniunii nu a reușit să își majoreze corespunzător prețurile de vânzare, ceea ce a condus la blocarea prețurilor și la o deteriorare a profitabilității. Astfel cum a observat Comisia în considerentele 196 și 278 din regulamentul provizoriu, prețul mediu neprejudiciabil al industriei Uniunii în cursul PI a fost de 1 880 EUR pe tonă, spre deosebire de prețul mediu al importurilor din China, de 878 EUR pe tonă. Acest lucru confirmă existența unui prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(99)

Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că scăderea cu 37 % a producției industriei Uniunii nu este legată cauzal de creșterea importurilor din China. În ceea ce privește gradul de utilizare a capacității de producție, producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că capacitățile au fost subutilizate chiar și înainte de creșterea importurilor din China și înainte de începutul perioadei examinate, după cum o demonstrează faptul că gradul de utilizare a capacității de producție a industriei Uniunii era deja de 69 % la începutul perioadei examinate. Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut, de asemenea, că scăderea exporturilor industriei Uniunii nu a fost rezultatul presiunii exercitate de producătorii-exportatori chinezi.

(100)

Comisia a considerat că aceste argumente se referă mai degrabă la legătura de cauzalitate decât la indicatorii macroeconomici ca atare și le-a abordat la punctul 5 de mai jos. Totuși, Comisia a observat că, indiferent de gradul de utilizare a capacității de producție a industriei Uniunii la începutul perioadei examinate, ratele de utilizare au scăzut brusc de la 69 % în 2021 la 43 % în cursul PI, astfel cum s-a constatat în considerentele 206-208 din regulamentul provizoriu, ceea ce demonstrează că gradul de utilizare a capacității de producție a industriei a fost afectat în mod semnificativ în cursul perioadei de investigație.

(101)

În lipsa oricăror observații suplimentare cu privire la producție, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 206-208 din regulamentul provizoriu.

(102)

Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că creșterea importurilor din China și a prețurilor din China în 2022 nu a exercitat o presiune descendentă asupra prețurilor sau asupra cotei de piață a industriei Uniunii, deoarece industria Uniunii a reușit să își majoreze prețurile, pierzând doar un volum limitat de vânzări. În plus, producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au observat că importurile din China au captat doar o mică parte din piața deținută anterior de țări terțe și că pierderea ulterioară din cota de piață a industriei Uniunii în 2023 a avut loc în pofida unei scăderi a volumului importurilor din China, reflectând mai degrabă o scădere generală a pieței Uniunii decât impactul importurilor din China.

(103)

Comisia a observat că întreaga perioadă examinată a fost analizată din punctul de vedere al tendințelor înregistrate în ceea ce privește volumele importurilor, cota de piață, indicatorii de prejudiciu și blocarea prețurilor. În plus, Comisia a observat că acest argument nu ia în considerare variația dimensiunii pieței Uniunii între 2022 și 2023. Astfel cum se explică în considerentele 189-190 din regulamentul provizoriu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut de la 367 672 de tone în 2022 la 294 891 de tone în 2023. Orice evaluare a evoluției cotei de piață și a relației dintre aceasta și volumele importurilor ar trebui efectuată ținând seama de contracția generală a pieței. Comisia a constatat că, în pofida unei scăderi a volumelor importurilor din China între 2022 și 2023, cota de piață a Chinei a crescut de la 48 % la 51 %, în timp ce cota industriei Uniunii a scăzut de la 38 % la 35 %. De asemenea, Comisia a observat că, în 2022, industria Uniunii și-a majorat prețurile în conformitate cu creșterile prețurilor din China, dar a înregistrat totuși o reducere cu 11 % a vânzărilor și o scădere cu 8 % a cotei de piață. În consecință, Comisia a respins afirmația în întregime.

(104)

În lipsa oricăror observații suplimentare cu privire la volumul vânzărilor și cota de piață, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 209-210 din regulamentul provizoriu.

(105)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la creșterea economică în Uniune, se confirmă concluziile expuse în considerentul 211 din regulamentul provizoriu.

(106)

Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că impactul asupra ocupării forței de muncă a fost neglijabil și că au avut loc modificări semnificative doar în cursul PI, nu și în cursul perioadei examinate.

(107)

Astfel cum se arată în considerentele 212-214 din regulamentul provizoriu, numărul angajaților care fabricau produsul în cauză a scăzut cu 8 % între 2021 și 2023 și cu 16 % în cursul perioadei examinate. Faptul că scăderea a atins un vârf în cursul PI nu a modificat concluziile privind tendința observată în cursul perioadei examinate. În lipsa altor observații cu privire la ocuparea forței de muncă și la productivitate, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 212-214 din regulamentul provizoriu.

(108)

În lipsa oricăror observații cu privire la amploarea marjei de dumping și la redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 215-216 din regulamentul provizoriu.

(109)

Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că creșterea importurilor din China și a prețurilor din China în 2022 nu a exercitat o presiune descendentă asupra prețurilor sau asupra cotei de piață a industriei Uniunii, deoarece industria Uniunii a reușit să își majoreze prețurile, pierzând doar un volum limitat de vânzări.

(110)

Comisia a luat în considerare acest argument în considerentul 103.

(111)

În lipsa altor observații cu privire la prețuri și la factorii care influențează prețurile, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 217-219 din regulamentul provizoriu.

(112)

În lipsa oricăror observații cu privire la costul forței de muncă, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 220-221 din regulamentul provizoriu.

(113)

În lipsa oricăror observații cu privire la stocuri, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 222-225 din regulamentul provizoriu.

(114)

Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că evaluarea de către Comisie a scăderii profitabilității a fost eronată, deoarece profitabilitatea și investițiile au crescut în 2022, în pofida unei creșteri cu 25 % a importurilor din China. Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că scăderea ulterioară a profitabilității a rezultat din creșteri substanțiale ale investițiilor și din majorarea costurilor de producție, inclusiv ale energiei, materiilor prime și proceselor de producție, care au continuat să crească chiar și atunci când prețurile energiei electrice au scăzut în 2023, ceea ce demonstrează că presupusul prejudiciu nu a fost cauzat de importurile din China.

(115)

Comisia a considerat că aceste argumente se referă mai degrabă la legătura de cauzalitate decât la indicatorii microeconomici ca atare și le-a abordat la punctul 5 de mai jos.

(116)

În lipsa altor observații cu privire la profitabilitate, la fluxul de lichidități, la investiții, la randamentul investițiilor și la capacitatea de a atrage capital, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 226-231 din regulamentul provizoriu.

(117)

În lipsa altor observații cu privire la definiția produsului, Comisia a confirmat concluziile enunțate în considerentele 232-237 din regulamentul provizoriu.

(118)

În considerentul 270 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză originar din țara în cauză.

(119)

Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că scăderea cu 37 % a producției industriei Uniunii nu este legată cauzal de creșterea importurilor din China. Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că volumul producției industriei Uniunii a scăzut de la 187 988 de tone în 2022 la 139 354 de tone în 2023, într-o perioadă în care importurile din China au scăzut de la 175 343 de tone în 2022 la 151 650 de tone în 2023.

(120)

Comisia a observat că acest argument nu ia în considerare variația dimensiunii pieței Uniunii între 2022 și 2023. Astfel cum se explică în considerentele 189-190 din regulamentul provizoriu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut de la 367 672 de tone în 2022 la 294 891 de tone în 2023. Atunci când a luat în considerare această reducere a dimensiunii pieței, Comisia a observat că, în pofida unei scăderi a volumelor importurilor din China între 2022 și 2023, cota de piață a Chinei a crescut totuși, de la 48 % la 51 %, în timp ce cota industriei Uniunii a scăzut de la 38 % la 35 %. În consecință, Comisia a respins afirmația în întregime.

(121)

În plus, Abranova a susținut că fluctuațiile volumelor importurilor din China în cursul perioadei examinate nu au fost legate cauzal de importurile care fac obiectul unui dumping, ci au fost mai degrabă rezultatul unor factori externi extraordinari. În special, Abranova a susținut că importurile au scăzut în timpul pandemiei de COVID-19, când costurile de transport containerizat au crescut de patru până la cinci ori peste nivelurile normale. În schimb, importurile au crescut semnificativ după războiul din Ucraina ca urmare a interdicției impuse de UE asupra importurilor de alumină topită din Rusia, a tarifelor de transport mai mici și a capacității de producție insuficiente a industriei Uniunii. Prin urmare, Abranova a susținut că variațiile volumelor importurilor înregistrate între 2020 și 2024 au fost determinate de evoluții externe fără precedent și că o comparație adecvată cu nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19 ar demonstra că tendințele observate ale importurilor nu pot fi atribuite efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping.

(122)

Comisia a recunoscut că fluxurile comerciale globale au fost influențate de factori externi precum pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina. Totuși, aceste evoluții nu pun sub semnul întrebării existența unei legături de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Investigația a stabilit că, indiferent de perturbările mai ample ale pieței, importurile din China au intrat în Uniune în volume semnificative, au câștigat cotă de piață și au avut în mod constant prețuri mai mici decât prețurile de vânzare și costurile de producție ale industriei Uniunii. Comisia a confirmat că aceste elemente au demonstrat în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping au fost legate cauzal de prejudiciul suferit de industria Uniunii, întrucât industria Uniunii nu a reușit să își majoreze prețurile de vânzare în conformitate cu creșterea costului de producție, ceea ce a dus la blocarea prețurilor și la o deteriorare a profitabilității.

(123)

În lipsa altor observații cu privire la efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 239-242 din regulamentul provizoriu.

(124)

Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că importurile din țări terțe atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. CCCMC a susținut că importurile din țări terțe și-au menținut o cotă de piață semnificativă de aproximativ 15 % în cursul perioadei examinate și au avut în mod constant prețuri cu mult sub prețurile de vânzare ale industriei Uniunii.

(125)

Comisia a observat că, în comparație cu China, alte țări terțe au avut o prezență limitată pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. Astfel cum se explică în considerentul 244 din regulamentul provizoriu, cota de piață combinată a importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei, a scăzut de la 22 % în 2021 la 15 % în perioada de investigație. Principalele țări terțe exportatoare, și anume Ucraina, Statele Unite, Brazilia și Bahrain, au reprezentat fiecare între 2 % și 5 % din piața Uniunii, iar cota de piață a fiecăreia a rămas, în linii mari, stabilă în cursul perioadei examinate.

(126)

În plus, Comisia a observat că, deși Ucraina și Bahrain au vândut la prețuri mai mici decât China în cursul PI, cotele lor de piață limitate au făcut ca efectul global asupra pieței Uniunii să fie minim. Prețurile importurilor din alte țări terțe au fost, în general, mai mari decât cele din China. Comisia a concluzionat că impactul importurilor din țări terțe nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune și a confirmat concluziile enunțate în considerentele 243-246 din regulamentul provizoriu.

(127)

Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC, PRE, DFFI și Reckel au susținut că deteriorarea rezultatelor la export ale industriei Uniunii atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. În plus, s-a afirmat că scăderea rezultatelor la export nu ar fi putut fi cauzată de exporturile din China către piețe terțe, iar incapacitatea industriei Uniunii de a-și menține cel puțin volumul exporturilor nu este legată cauzal de presiunea asupra prețurilor exercitată de exporturile din China.

(128)

Comisia a confirmat că nu a atribuit deteriorarea rezultatelor la export ale industriei Uniunii exporturilor din China către piețe terțe. Comisia a observat că exporturile au reprezentat doar aproximativ 14 % din vânzările totale ale industriei Uniunii de pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a considerat că exporturile către țări terțe nu ar fi putut avea decât un efect marginal asupra situației prejudiciabile a industriei Uniunii în cursul perioadei de investigație, prin urmare nu ar fi putut întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(129)

Comisia a concluzionat că impactul rezultatelor la export ale industriei Uniunii nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune și a confirmat concluziile enunțate în considerentele 247-250 din regulamentul provizoriu.

(130)

Producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC, PRE, DFFI și Reckel au susținut că contracția cererii și scăderea consumului din Uniune întrerup sau atenuează considerabil legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. PRE și DFFI au susținut că scăderea substanțială a cererii de alumină topită pe piața Uniunii s-a datorat în principal condițiilor macroeconomice nefavorabile începând din 2021. În special, PRE și DFFI au menționat efectele combinate ale unei redresări post-pandemie de scurtă durată, ale costurilor ridicate ale energiei, ale creșterii economice scăzute, ale inflației și ale tensiunilor geopolitice, care au redus în mod semnificativ cererea în sectoare din aval, precum oțelul, construcțiile și industria autovehiculelor.

(131)

Comisia a observat, conform considerentului 252 din regulamentul provizoriu, că consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate, iar vânzările Uniunii au scăzut cu 37 %, ceea ce a dus la o pierdere de 9 % din cota de piață. În mod similar, importurile din toate celelalte țări terțe au scăzut, de asemenea, în mod semnificativ. În schimb, cota de piață a importurilor din China a crescut cu 16 % în aceeași perioadă.

(132)

Comisia a reamintit că existența altor factori care afectează industria Uniunii nu întrerupe legătura de cauzalitate atunci când se constată că importurile care fac obiectul unui dumping, luate separat, au cauzat un prejudiciu important. În cazul de față, deși este posibil ca contracția consumului să fi avut un anumit impact, aceasta ar fi putut juca doar un rol limitat și nu poate explica amploarea deteriorării observate.

(133)

Comisia a concluzionat că scăderea consumului la nivelul Uniunii nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune și a confirmat concluziile enunțate în considerentele 252-253 din regulamentul provizoriu.

(134)

Reckel, Abranova, PRE, DFFI și producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că creșterea costurilor de producție ale industriei Uniunii, în special din cauza prețurilor mai mari ale energiei electrice, a inflației și a creșterii costului materiilor prime importate, întrerupe sau cel puțin atenuează în mod considerabil legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(135)

Comisia a examinat deja această afirmație în regulamentul provizoriu și a concluzionat că creșterea consumului de energie și de materii prime nu explică deteriorarea observată. În special, investigația a arătat că, în 2022, când prețurile la energie au fost la cel mai ridicat nivel, industria Uniunii a rămas profitabilă. Acest lucru a fost posibil deoarece o parte din creșterea costurilor energiei a putut fi transferată utilizatorilor. Ceea ce a permis industriei Uniunii să transfere creșterea costurilor energiei în 2022 a fost creșterea excepțională a prețurilor importurilor din China (cu 44 % începând din 2021, a se vedea tabelul 4 din regulamentul provizoriu), care a redus în mod substanțial forța de susținere a acestor importuri. Totuși, în 2023, prețurile importurilor din China au scăzut brusc până aproape de nivelurile din 2021, sporind în mod semnificativ presiunea supresivă asupra prețurilor industriei Uniunii. În aceste condiții, industria Uniunii nu a mai reușit să transfere costurile energiei, chiar dacă aceste costuri au scăzut în comparație cu 2022. Comisia a observat că, în 2023 și în perioada de investigație, când prețurile energiei au scăzut, industria Uniunii nu a mai reușit să își ajusteze prețurile în consecință din cauza blocării prețurilor ca urmare a importurilor la prețuri scăzute din RPC, ceea ce a dus la prăbușirea profitabilității. În mod similar, nu a fost identificat niciun dezavantaj sistematic în ceea ce privește prețurile materiilor prime.

(136)

Întrucât în etapa definitivă nu a fost prezentat niciun element de probă nou care să justifice o concluzie diferită, Comisia confirmă evaluarea sa prezentată în considerentele 254-259 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia creșterea costurilor de producție nu poate întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(137)

PRE și DFFI au susținut că toți factorii care contribuie la prejudiciu ar trebui să fie evaluați cumulativ, inclusiv scăderea consumului la nivelul Uniunii, rezultatele slabe la export ale Uniunii, creșterea costurilor energiei și ale materiilor prime, precum și importurile din China și din alte țări terțe. Părțile respective au susținut că, atât individual, cât și colectiv, acești factori atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important pretins suferit de industria Uniunii.

(138)

Astfel cum se explică în considerentul 132 de mai sus, Comisia a reamintit că existența altor factori care afectează industria Uniunii nu întrerupe legătura de cauzalitate atunci când se constată că importurile care fac obiectul unui dumping, luate separat, au cauzat un prejudiciu important. Investigația a stabilit că, indiferent de alți factori, luați în considerare în mod individual sau cumulativ, importurile din China au intrat în Uniune în volume semnificative, au câștigat cotă de piață și au avut în mod constant prețuri mai mici decât prețurile de vânzare și costurile de producție ale industriei Uniunii. De asemenea, Comisia a confirmat că, în pofida creșterii costurilor de producție, industria Uniunii nu a reușit să își ajusteze prețurile în consecință, ceea ce a dus la blocarea prețurilor și la o deteriorare a profitabilității. Acest lucru demonstrează că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost legat cauzal de importurile care fac obiectul unui dumping.

(139)

În lipsa altor observații cu privire la legătura de cauzalitate, Comisia a confirmat concluziile enunțate în considerentele 267-270 din regulamentul provizoriu.

(140)

Astfel cum se explică în considerentele 88-90, Comisia a confirmat că analiza prejudiciului este reprezentativă și reflectă concurența reală de pe piață. În lipsa oricăror observații, a fost confirmat considerentul 280 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, nivelul final de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori cooperanți și pentru toate celelalte societăți este următorul:

(141)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive trebuie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(142)

Astfel cum se explică în considerentele 285-288 din regulamentul provizoriu, industria Uniunii este compusă din nouă producători situați în diferite state membre, care angajează aproximativ 962 de lucrători. Majoritatea acestor producători au susținut plângerea fără a se opune deschiderii investigației.

(143)

Industria Uniunii funcționează în prezent în condiții care sunt nesustenabile din punct de vedere economic, ceea ce duce la un nivel inacceptabil de profitabilitate. Marjele de dumping, astfel cum au fost stabilite la punctul 3.5, sunt excepțional de ridicate. Potrivit punctului 4.6, aceste importuri care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu substanțial industriei Uniunii, amenințându-i viabilitatea și capacitatea de a funcționa în condiții normale de piață.

(144)

Este probabil ca absența măsurilor să aibă un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii în ceea ce privește blocarea în continuare a prețurilor și o reducere suplimentară a vânzărilor, ceea ce se traduce prin mai multe pierderi și prin închiderea probabilă a instalațiilor de producție, prin concedieri și, în cele din urmă, prin închiderea unor întreprinderi întregi.

(145)

Astfel de rezultate ar putea perturba continuitatea producției europene de alumină topită și ar putea prezenta riscuri pe termen lung pentru reziliența industrială și autonomia strategică a Uniunii. Alumina topită este un factor de producție esențial în producția unei game largi de produse din aval, inclusiv de materiale refractare, abrazive și ceramică avansată, care, la rândul lor, sunt indispensabile pentru sectoare critice precum producția de oțel, de alte metale, de sticlă și de materiale conexe. Alumina topită este considerată un produs sensibil datorită importanței sale strategice, inclusiv în ceea ce privește aplicațiile militare și cu dublă utilizare (9). Datorită proprietăților sale unice, printre care și duritatea excepțională și stabilitatea termică ridicată, puține materiale o pot înlocui. Importanța strategică și sensibilitatea acestui produs evidențiază necesitatea de a menține un lanț de aprovizionare stabil și sigur în Uniune. Perturbările ar putea afecta în mod direct securitatea economică a Uniunii prin impactul asupra infrastructurii industriale, energetice și de apărare critice care se bazează pe componente pe bază de alumină topită și prin amenințarea rezilienței lanțurilor de aprovizionare la șocuri externe, la constrângeri sau la alte riscuri.

(146)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să instituie măsuri care să permită industriei Uniunii să își recupereze o parte din cotele de piață pierdute și să restabilească concurența loială.

(147)

Importatorul Traxys a susținut că instituirea de măsuri antidumping ar duce la o reducere semnificativă a concurenței pe piața Uniunii. Traxys a susținut, de asemenea, că majorările de costuri nu pot fi transferate producătorilor de materiale refractare și că instituirea de măsuri ar conduce la închiderea unor fabrici ale operatorilor de materiale refractare, la pierderea de locuri de muncă specializate și la o mai mare dependență de importurile de produse refractare finite. S-a afirmat, de asemenea, că măsurile privind alumina topită maro în special ar avea efecte grave și disproporționate asupra industriei siderurgice europene.

(148)

Comisia a observat că argumentele prezentate de Traxys au vizat o evaluare generală a pieței, inclusiv a impactului asupra utilizatorilor și a industriei siderurgice, dar nu au furnizat informații suplimentare cu privire la interesele importurilor și ale comercianților neafiliați în afara celor deja furnizate și abordate în considerentele 290-294 din regulamentul provizoriu. Comisia a observat că argumentele privind creșterea costurilor pentru utilizatori, inclusiv pentru producătorii de materiale refractare, sunt abordate la punctul 7.3 de mai jos. În plus, Comisia abordează argumentele privind concentrarea pieței la punctul 7.4 de mai jos.

(149)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 289-294 din regulamentul provizoriu.

(150)

În urma regulamentului provizoriu, mai mulți utilizatori au prezentat informații care evidențiază efectele negative cu care se confruntau deja după instituirea măsurilor provizorii, în special incapacitatea de a transfera creșterea prețurilor către clienți. Aceste preocupări au fost exprimate și explicate și în etapa provizorie, când utilizatorii au susținut că instituirea de taxe antidumping le-ar crește în mod semnificativ costurile, creștere care ar fi dificil de transferat către clienți. Utilizatorii au susținut că acest lucru le-ar putea amenința profitabilitatea și competitivitatea. Unii utilizatori au avertizat, de asemenea, că creșterile costurilor legate de taxe ar putea pune în pericol sustenabilitatea lor operațională, periclitând viabilitatea continuă a anumitor activități de producție în cadrul Uniunii. Printre consecințele potențiale menționate s-au numărat reducerea dimensiunii, relocarea în afara Uniunii și închiderea întreprinderilor.

(151)

Comisia a observat că informațiile colectate în cursul investigației au fost documentate pe larg, astfel cum se arată în detaliu în considerentul 295 din regulamentul provizoriu. Aproximativ 50 de utilizatori și asociații de utilizatori s-au manifestat și au participat activ la procedură. Mulți dintre acești utilizatori au furnizat răspunsuri complete la chestionar, permițând Comisiei să efectueze o evaluare aprofundată și reprezentativă a situației. Asociațiile industriale din sectoarele materialelor abrazive și refractare au fost deosebit de active, prezentând informații substanțiale și detaliate. Aceste asociații reprezintă un spectru larg de operatori, inclusiv un număr considerabil de întreprinderi mici și mijlocii, precum și utilizatori mai mari. Acest lucru asigură faptul că datele reflectă diversitatea și amploarea industriilor din aval ale Uniunii.

(152)

Din punct de vedere socioeconomic, pe baza informațiilor furnizate de asociațiile industriale, se estimează că industria materialelor refractare are aproximativ 20 000 de angajați în întreaga Uniune și generează o cifră de afaceri anuală de aproximativ 4 miliarde EUR. În ceea ce privește industria materialelor abrazive, aceasta reprezintă aproximativ 8 400 de locuri de muncă numai în Germania și Italia, generând o cifră de afaceri anuală combinată de aproximativ 2,3 miliarde EUR în aceste două state membre. Pe baza informațiilor furnizate de asociațiile de utilizatori din cele două sectoare, industriile materialelor refractare și abrazive din Uniune reprezintă împreună o cifră de afaceri anuală de aproximativ 6,6 miliarde EUR și 39 000 de locuri de muncă directe în Uniune, dintre care peste 22 600 ar fi expuse riscului în mod semnificativ și imediat.

(153)

Astfel, aceste sectoare contribuie în mod semnificativ din punct de vedere economic și al ocupării forței de muncă în țările în care își au sediul. În plus, industriile materialelor abrazive și refractare joacă un rol esențial în producția de oțel, metale și sticlă, precum și de unelte de tăiere, măcinare, lustruire și finisare, unelte care sunt esențiale pentru procesele de producție din sectoare precum industria autovehiculelor, industria aerospațială și construcțiile.

(154)

Comisia a observat că, potrivit răspunsurilor la chestionarul destinat utilizatorilor, aproximativ 50 % din alumina topită utilizată în sectorul materialelor abrazive și aproximativ 65 % din cea utilizată în sectorul materialelor refractare provine din China. Aceste date reflectă dependența semnificativă a industriilor din aval de alumina topită de origine chineză. Deși o parte substanțială a aprovizionării provine din surse alternative, ceea ce ar putea atenua impactul global al taxelor asupra costurilor pentru unele societăți, Comisia a observat, de asemenea, că dependența de importurile la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping, din China rămâne semnificativă. Pentru utilizatorii care se bazează în mare măsură pe materiale din China, orice creștere a prețurilor care rezultă din instituirea de taxe ar avea un impact asupra costurilor de producție.

(155)

Atunci când a evaluat impactul potențial asupra costurilor de producție, Comisia a estimat, astfel cum se explică în considerentul 300 din regulamentul provizoriu, că instituirea de taxe ar putea duce la creșteri ale costurilor pentru industriile utilizatoare cuprinse între 10 % și 30 %, în funcție de societate și sector, presupunând că 100 % din alumina topită provine din China. Mai precis, industria materialelor refractare s-ar putea confrunta cu creșteri ale costurilor cuprinse între 10 % și 30 %, în timp ce industria materialelor abrazive ar putea înregistra creșteri cuprinse între 10 % și 23 %. Prin urmare, Comisia a concluzionat că utilizatorii prezintă în costul lor de producție un grad ridicat de expunere la fluctuațiile prețului aluminei topite.

(156)

În consecință, Comisia a recunoscut vulnerabilitatea economică a industriilor utilizatoare. Industriile utilizatoare sunt extrem de fragmentate, cuprinzând o gamă largă de operatori cu capacități diferite de absorbție a creșterii costurilor. Pentru unii utilizatori, creșterile costurilor care rezultă din taxele antidumping le-ar putea pune în pericol sustenabilitatea operațională. Acest lucru ar putea duce la reducerea dimensiunii, la relocarea operațiunilor în afara UE sau la închiderea întreprinderilor.

(157)

Având în vedere componența industriilor utilizatoare, care includ atât societăți globale mari, cât și numeroase întreprinderi mici și mijlocii, operatorii mai mici sau mai sensibili la costuri ar putea fi afectați deosebit de sever. Comisia a recunoscut că este posibil ca societățile mai mici să nu poată absorbi costurile suplimentare și să fie obligate să își înceteze activitatea. Pe de altă parte, este mai probabil ca societățile mai mari să își transfere producția către instalații existente din afara Uniunii.

(158)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a recunoscut un risc ridicat de dezindustrializare în sectoarele din aval. Multe societăți din sectoarele materialelor refractare și abrazive funcționează deja în pierdere, iar fragilitatea lor financiară reprezintă o amenințare directă la adresa sustenabilității activității industriale în domenii de interes strategic pentru Uniune.

(159)

Unele părți din cadrul industriei materialelor refractare au susținut că înlocuirea importurilor din China ar compromite securitatea aprovizionării pentru industria materialelor refractare din Uniune, având în vedere capacitatea limitată de producție a industriei Uniunii în ceea ce privește tipurile de produse cele mai relevante pentru acest sector, în special alumina topită de tip refractar și alumina topită maro. S-a afirmat că industria Uniunii a fost orientată în mod tradițional către producția de alumină topită de tip abraziv, care reprezintă o parte mai mare din cererea globală, este comercializată la prețuri mai mari și beneficiază de economii de scară care permit o raționalizare mai eficientă a costurilor. În plus, s-a afirmat că importurile din țări terțe nu ar putea constitui o sursă alternativă viabilă de aprovizionare, deoarece cota lor de piață rămâne limitată.

(160)

VDS a susținut, de asemenea, că este insuficient să se evalueze capacitățile de producție în termeni agregați, deoarece există o lipsă de capacitate pentru producerea anumitor calități, pentru anumite tratamente și dimensiuni ale granulelor de alumină topită. În plus, VDS a susținut că, chiar și în țările terțe, adesea nu este posibil să se obțină produse de aceeași calitate ca cele originare din China.

(161)

Comisia a constatat că industria Uniunii este capabilă să aprovizioneze piața Uniunii cu cantitățile necesare, inclusiv pentru diferite tipuri, calități, tratamente și dimensiuni ale granulelor produsului în cauză. Deși volumele de producție ale industriei Uniunii au scăzut substanțial în cursul perioadei examinate din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din China, Comisia a observat că industria Uniunii și-a subutilizat în mod semnificativ capacitatea de producție în perioada respectivă, astfel cum se arată în considerentele 206-208 și 308 din regulamentul provizoriu. Comisia a confirmat că capacitatea suplimentară disponibilă include producția de alumină topită de tip refractar și de alumină topită maro. În special, Comisia a confirmat, de asemenea, că o parte substanțială din capacitatea suplimentară disponibilă se referă la producția de alumină topită maro, care fie este disponibilă imediat, fie poate fi operațională într-o perioadă foarte scurtă de timp.

(162)

În plus, Comisia a reiterat faptul că, pe lângă producția industriei Uniunii, importurile din țări terțe continuă să reprezinte o sursă fiabilă de alumină topită, astfel cum se arată în considerentele 304 și 305 din regulamentul provizoriu. Deși țările terțe au avut o prezență limitată pe piața Uniunii în cursul PI în comparație cu China, Comisia a observat că, în urma instituirii măsurilor provizorii, s-a observat deja o creștere moderată a importurilor din țări terțe, pe baza celor mai recente date disponibile. Această evoluție confirmă faptul că procesul de ajustare se desfășoară conform așteptărilor și, având în vedere caracterul său progresiv, se pot anticipa în mod rezonabil creșteri suplimentare ale importurilor din țări terțe, pe măsură ce operatorii își extind sau își stabilesc prezența pe piața Uniunii. De asemenea, Comisia nu a găsit elemente de probă în sprijinul afirmației potrivit căreia produsele din țări terțe sunt de calitate inferioară în comparație cu cele originare din China. Informațiile de care dispune Comisia indică faptul că producătorii din țări terțe sunt capabili să furnizeze alumină topită cu specificații și caracteristici de performanță comparabile.

(163)

În plus, unele părți au susținut că exporturile chineze de alumină topită către Uniune au fost esențiale pentru menținerea concurenței pe piața Uniunii, în special având în vedere sursele alternative limitate. Părțile au susținut că, deși intenția Comisiei nu este de a exclude producătorii chinezi, taxele antidumping propuse ar avea acest efect în practică prin majorarea prețurilor acestora peste nivelurile Uniunii, ceea ce ar duce la concentrarea pieței, la reducerea concurenței și la potențiale prejudicii pentru utilizatorii din aval.

(164)

Comisia a reamintit că scopul măsurilor antidumping este de a restabili condițiile comerciale echitabile denaturate de importurile care fac obiectul unui dumping, nu de a exclude producătorii-exportatori chinezi de pe piața Uniunii. Astfel cum se arată în considerentul 311 din regulamentul provizoriu, Comisia a confirmat că nu a fost furnizat niciun element de probă întemeiat care să demonstreze că instituirea măsurilor ar avea efecte negative grave asupra structurii pieței, inclusiv comportamente anticoncurențiale ale industriei Uniunii, care ar afecta în mod negativ operatorii din aval.

(165)

Investigația a arătat că confirmarea măsurilor provizorii astfel cum au fost concepute ar crea un risc ridicat de dezindustrializare în sectoarele din aval. Multe societăți din sectoarele materialelor refractare și abrazive funcționează deja în pierdere, iar fragilitatea lor financiară reprezintă o amenințare directă la adresa sustenabilității activității industriale în domenii care constituie interese strategice pentru Uniune.

(166)

În același timp, neinstituirea de măsuri ar avea consecințe negative și ireversibile pentru industria Uniunii, deoarece blocarea continuă a prețurilor și scăderea vânzărilor ar accelera pierderile financiare și ar conduce la închiderea unor instalații de producție. Acest lucru ar putea pune în pericol continuitatea producției europene de alumină topită, care este un material esențial pentru sectoare strategice precum cel al oțelului și cel al apărării, precum și pentru alte aplicații sensibile. Acest lucru ar submina reziliența industrială și autonomia strategică a Uniunii.

(167)

Prin urmare, pentru a evita dispariția industriei Uniunii sau a industriei din aval, Comisia a considerat oportun să ajusteze forma măsurilor discutată la punctul 8.

(168)

În urma publicării măsurilor provizorii, Comisia a continuat să colecteze informații și s-a angajat într-un amplu proces de consultare. Acest proces a fost marcat de un nivel ridicat de interacțiune cu părțile interesate, inclusiv audieri, comunicări scrise, prezentări și schimburi detaliate de informații atât cu producătorii, cât și cu utilizatorii din Uniune.

(169)

Saint-Gobain a prezentat o propunere de extindere a taxelor antidumping la produsul în cauză integrat în produsele din aval. Saint-Gobain a susținut că această propunere ar asigura condiții de concurență echitabile și ar asigura o concurență loială pe piețele din aval, deoarece ar împiedica producătorii din țări terțe care utilizează alumină topită din China la prețuri inechitabile să obțină un avantaj competitiv față de producătorii din Uniune care își desfășoară activitatea pe piețele respective.

(170)

Comisia a considerat că o această abordare ar fi imposibilă în cadrul prezentei investigații. Comisia a observat că investigația antidumping privind importurile de alumină topită a fost deschisă cu un domeniu de aplicare limitat, care acoperă numai produsul în cauză. Ca atare, constatările privind dumpingul și prejudiciul nu pot fi aplicate în mod legal produselor din aval fără o investigație separată. De asemenea, Comisia a constatat că punerea în aplicare a acestei propuneri ar prezenta dificultăți practice substanțiale, deoarece verificarea conținutului de alumină topită în produsele finite din aval ar fi extrem de complexă. În consecință, propunerea a fost respinsă.

(171)

Având în vedere interesele implicate, descrise la punctul 7 de mai sus, Comisia consideră că un contingent tarifar scutit de taxe vamale este cea mai bună formă de măsură pentru a echilibra diferitele interese aflate în joc, prin protejarea poziției producătorilor din Uniune, iar pentru utilizatori, prin evitarea șocurilor în materie de costuri, atenuarea impactului asupra costurilor, asigurarea unui timp suficient pentru adaptare și reducerea dependențelor de China.

(172)

Având în vedere necesitatea de a proteja producătorii din Uniune care suferă un prejudiciu din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping, atenuând în același timp costurile pentru utilizatori și reducând dependențele de China, măsura antidumping definitivă ar trebui să ia forma unui contingent tarifar scutit de taxe vamale. Importurile de produs în cauză în limitele acestui contingent trebuie să fie scutite de taxa antidumping. Totuși, importurile care depășesc volumul contingentului trebuie să facă obiectul taxei antidumping integrale, astfel cum este stabilită în prezentul regulament.

(173)

Comisia a procedat la stabilirea nivelului adecvat pentru un astfel de contingent. Punctul de plecare a fost evaluarea a ceea ce solicită producătorii din Uniune pentru a rămâne viabili. Acest lucru a implicat identificarea volumului de vânzări necesar pentru a menține o prezență stabilă pe piață, pe baza datelor istorice din perioadele în care industria a fost atât competitivă, cât și profitabilă.

(174)

Următorul pas a fost analizarea modului în care ar putea evolua importurile din țări terțe. În cele din urmă, a fost luată în considerare dimensiunea pieței Uniunii. Pe baza ofertei Uniunii și a importurilor preconizate din țări terțe, volumul rămas a fost stabilit ca fiind nivelul care urmează să fie acoperit de contingentul scutit de taxe vamale.

(175)

În urma acestei evaluări, Comisia a stabilit un contingent tarifar scutit de taxe vamale cu un volum inițial de 60 000 de tone pentru 2026. Acest contingent este conceput să scadă treptat cu 7 500 de tone pe an pe o perioadă de cinci ani, ajungând la 30 000 de tone până în 2030, sfârșitul perioadei.

(176)

Contingentul tarifar scutit de taxe vamale funcționează pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Pentru a asigura un acces larg și echitabil, contingentul a fost împărțit (1) în funcție de produs, cu alocări separate pentru alumina topită maro și alumina topită albă; (2) în funcție de granularitate, pentru a asigura o distribuție echilibrată între diferitele aplicații și (3) în funcție de timp, cu distribuiri trimestriale pentru a menține disponibilitatea pe tot parcursul anului. Această structură asigură faptul că măsura sprijină accesul proporțional în toate sectoarele și răspunde nevoilor specifice ale industriei.

(177)

În ceea ce privește modul în care se preconiza că volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale va afecta părțile interesate, Comisia a observat următoarele:

(178)

Pentru industria Uniunii, volumul scutit de taxe vamale s-a bazat pe un punct de referință atunci când industria obținea deja marje de profit rezonabile. El a fost conceput pentru a menține acest nivel de profitabilitate, stimulând în același timp vânzările, cota de piață și producția. Prin reducerea volumului importurilor din China la prețuri inechitabile, se preconiza că industria Uniunii va funcționa într-un mediu mai stabil, permițând o mai bună gestionare a prețurilor și o profitabilitate susținută.

(179)

Mai precis, s-a estimat că vânzările industriei Uniunii vor crește cu 84 % în 2026, ajungând la o creștere de 95 % până în 2031, aproape dublând vânzările înregistrate în cursul PI. Se preconiza că gradul de utilizare a capacității de producție va crește de la 43 % în cursul perioadei de investigație la 67 % în 2026, atingând un nivel maxim de 71 % până în 2031, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 65 %. S-a estimat că cota de piață va crește de la 32 % în cursul perioadei de investigație la 59 % în 2026, ajungând la 63 % până în 2031 și la o creștere de 96 %, aproape dublând nivelul observat în cursul PI. În ceea ce privește prețurile, din cauza datelor limitate, realizarea unor previziuni precise a fost incertă. Mai mulți factori, precum tendințele consumului, comparațiile prețurilor internaționale, gama de produse chinezești și modificările costurilor de producție, ar putea influența nivelurile viitoare ale prețurilor.

(180)

Având în vedere aceste îmbunătățiri preconizate în ceea ce privește vânzările, gradul de utilizare a capacității de producție și cota de piață, contingentul tarifar scutit de taxe vamale a fost conceput pentru a asigura viabilitatea continuă a industriei Uniunii. Prin asigurarea unui cadru previzibil pentru importuri, măsura permite producătorilor să beneficieze de creșterea economică anticipată, să își adapteze planurile de producție și de investiții și să își mențină poziția pe piață.

(181)

Pentru industriile utilizatoare, a fost dificil să se evalueze impactul exact al măsurii propuse, având în vedere marea varietate de societăți implicate. Totuși, abordarea bazată pe un contingent tarifar scutit de taxe vamale oferă o perioadă de tranziție pentru atenuarea impactului inițial asupra costurilor, oferind utilizatorilor timpul necesar pentru a se adapta identificând furnizori alternativi, asigurând certificările necesare ale produselor și aliniindu-se la cerințele clienților. În plus, măsura continuă să ofere un volum substanțial scutit de taxe vamale și introduce un cadru previzibil și transparent care este conceput pentru a sprijini planificarea strategică și pentru a facilita o tranziție mai puțin perturbatoare.

(182)

Mai precis, luând ca referință PI, măsura ar permite ca 37 % din importurile din China să intre în Uniune cu scutire de taxe vamale în primul an, 2026. Contingentul scutit de taxe vamale a fost conceput pentru a fi redus progresiv, ajungând la 19 % până în 2030. Accesul la aceste volume scutite de taxe vamale a însemnat pentru societăți o reducere imediată și substanțială a impactului asupra costurilor, în funcție de gama de produse și de sursele de aprovizionare ale acestora, în comparație cu instituirea standard a taxelor.

(183)

În urma comunicării constatărilor finale și a comunicării constatărilor finale suplimentare, o serie de părți au contestat volumele stabilite în contingentul tarifar scutit de taxe vamale. Pe de o parte, părțile care reprezintă industria Uniunii au susținut că își desfășurau activitatea în condiții nesustenabile din punct de vedere economic, viabilitatea lor fiind amenințată în mod direct de blocarea prețurilor. Prin urmare, în opinia lor, măsurile au fost esențiale pentru restabilirea concurenței loiale și pentru recuperarea cotei de piață pierdute. Acestea au susținut, de asemenea, că, la stabilirea volumului contingentelor scutite de taxe vamale, ar trebui mărit gradul de utilizare a capacității de producție a industriei Uniunii și, în consecință, fie nu ar trebui să fie permis niciun contingent scutit de taxe vamale, fie astfel de contingente ar trebui să fie reduse substanțial. În plus, părțile respective au susținut că o durată de trei ani în loc de cinci pentru contingentul scutit de taxe vamale ar fi mai adecvată, deoarece oferă utilizatorilor suficient timp pentru a-și reduce dependența și a-și diversifica furnizorii.

(184)

Pe de altă parte, industriile utilizatoare au susținut că contingentele la nivelurile actuale sunt insuficiente pentru a răspunde preocupărilor operatorilor din aval și au solicitat reduceri suplimentare ale taxelor, împreună cu creșteri semnificative ale volumelor contingentelor. Acestea au contestat metodologia prin care Comisia a evaluat gradul de utilizare a capacității de producție și au susținut că reducerile de cote sunt prea abrupte. În plus, ele au susținut că este necesar un volum inițial mai mare de contingente gratuite pentru a oferi industriilor utilizatoare posibilități adecvate de a-și adapta operațiunile și de a-și diversifica sursele de aprovizionare și că reducerea progresivă a contingentului scutit de taxe vamale ar trebui eliminată în primii trei ani.

(185)

Comisia a confirmat că metodologia sa este solidă, bazată pe date istorice și pe elemente de probă concrete colectate în cursul investigației, inclusiv pe informații privind costurile, gradul de utilizare a capacității de producție, volumele vânzărilor, dependența de importurile din China și nivelurile globale ale importurilor. În mod similar, Comisia a observat că metodologia sa ia în considerare ceea ce solicită producătorii din Uniune pentru a rămâne viabili. Acest lucru a implicat identificarea volumului de vânzări necesar pentru a menține o prezență stabilă pe piață. În același timp, Comisia a luat în considerare și interesele utilizatorilor în conceperea contingentului scutit de taxe vamale, măsura continuând să asigure un volum substanțial scutit de taxe vamale și să faciliteze o tranziție mai puțin perturbatoare. În special, măsura permite ca peste 37 % din importurile din China înregistrate în cursul perioadei de investigație să intre în Uniune fără taxe vamale în primul an (2026). Contingentul este apoi redus progresiv, ajungând la 19 % până în 2030. Acest mod de concepere atenuează în mod semnificativ impactul asupra costurilor utilizatorilor, oferă o perioadă de tranziție pentru a atenua efectele inițiale și asigură timp pentru adaptare prin identificarea de furnizori alternativi și asigurarea certificărilor necesare ale produselor. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

(186)

În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părți au contestat dependența Comisiei de importurile din țări terțe. Mai mulți utilizatori au susținut că aceste țări nu ar putea acoperi în mod realist deficitul de aprovizionare și că ipotezele Comisiei au fost excesiv de optimiste. Pe această bază, s-a susținut că volumele contingentelor scutite de taxe vamale ar trebui majorate. În special, s-a subliniat că Brazilia s-a retras de pe piața Uniunii din cauza tarifelor impuse de Statele Unite, că producția Ucrainei a fost perturbată de războiul aflat în curs și că India depindea ea însăși de importurile din China. În schimb, industria Uniunii a susținut că există motive serioase pentru a anticipa că importurile din țări terțe vor intra mai rapid pe piața Uniunii după intrarea în vigoare a taxelor antidumping. Ca atare, aceasta a susținut că volumele contingentelor scutite de taxe vamale ar trebui scăzute substanțial. Ea a menționat în special Ucraina, care și-a sporit capacitățile de producție și s-a oferit public să își extindă exporturile către Uniune.

(187)

Comisia a observat că estimarea sa privind creșterea importurilor din țări terțe s-a bazat pe date istorice referitoare la importuri. Pe de o parte, această metodologie a luat în considerare faptul că o creștere nu ar avea loc brusc, ci progresiv, pentru a atinge nivelul maxim al importurilor observat în 2021. Pe de altă parte, Comisia a luat în considerare și fluxurile reale de importuri din țări terțe după instituirea măsurilor provizorii. Aceste date au arătat că importurile erau în creștere, contrar afirmațiilor utilizatorilor, dar nu au crescut brusc, astfel cum a susținut industria Uniunii. Având în vedere argumentele contrare și contradictorii prezentate de diferitele părți, Comisia a observat că metodologia sa s-a bazat atât pe date istorice consacrate privind importurile, cât și pe activitățile de import observate ale țărilor terțe din lunile care au urmat instituirii măsurilor provizorii. Prin urmare, Comisia a considerat că abordarea sa este solidă, robustă și întemeiată pe elemente de probă concrete. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

(188)

Astfel cum se explică la punctul de mai sus, contingentul tarifar scutit de taxe vamale ar trebui să funcționeze pe baza principiului „primul venit, primul servit”.

(189)

Pentru a asigura un acces larg și echitabil, contingentul este fragmentat după cum urmează: în funcție de produs, cu alocări separate pentru alumina topită maro și alumina topită albă și în funcție de granularitate, pentru a asigura un acces echilibrat pentru principalele sectoare utilizatoare. În plus, contingentul ar trebui să fie distribuit trimestrial pentru a asigura disponibilitatea pe tot parcursul anului.

(190)

Această structură este menită să garanteze că contingentul tarifar scutit de taxe vamale este distribuit în mod echitabil și răspunde nevoilor specifice ale diferitelor industrii.

(191)

În ceea ce privește separarea tipurilor de produse, Comisia s-a axat pe principalele categorii distinctive: alumina topită maro și alumina topită albă, ținând seama de fezabilitatea nomenclaturii existente și de diferențierea codurilor TARIC.

(192)

Comisia a evaluat, pe baza datelor istorice privind importurile, a informațiilor colectate prin intermediul chestionarelor, precum și a informațiilor transmise de părțile interesate, nivelurile consumului de alumină topită maro și de alumină topită albă de la nivelul Uniunii, vânzările și producția industriei Uniunii, capacitatea sa de producție și gradul de dependență a utilizatorilor de importurile din China. Evaluarea a luat în considerare, de asemenea, fezabilitatea aprovizionării de la furnizori alternativi, indiferent dacă își au sediul în Uniune sau în țări terțe, la niveluri de cost care nu ar cauza utilizatorilor șocuri perturbatoare ale prețurilor.

(193)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a alocat 70 % din contingentul scutit de taxe vamale pentru alumina topită maro și 30 % pentru alumina topită albă. Având în vedere specificitatea prețului corindonului sol-gel, includerea acestuia în volumul alocat aluminei topite albe ar duce la o utilizare inadecvată a contingentului. Se stabilește un contingent separat pentru corindonul sol-gel.

(194)

Pentru a asigura o distribuție echilibrată a volumelor între principalele industrii utilizatoare, și anume industria materialelor abrazive și cea a materialelor refractare, Comisia a alocat contingentul într-un mod care să permită celor două sectoare să obțină acces la cote adecvate din contingentul scutit de taxe vamale.

(195)

În acest scop, Comisia a evaluat, pe baza informațiilor colectate în cursul investigației, inclusiv a datelor istorice privind importurile și a proporțiilor consumului de pe piață pentru cele două sectoare, nevoile relative și dependențele de aprovizionare ale fiecărei industrii.

(196)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a alocat 60 % din contingent sectorului materialelor abrazive și 40 % sectorului materialelor refractare.

(197)

Se creează coduri TARIC specifice, bazate pe granularitatea și descrierea tehnică a produsului. Deși există o anumită suprapunere, aceste coduri fac distincția în mod eficient între aplicațiile din sectoarele materialelor abrazive și refractare, în timp ce clasificarea rămâne întemeiată pe caracteristicile fizice ale produsului.

(198)

Contingentul scutit de taxe vamale urmează să fie împărțit pe trimestre pentru a se asigura că importurile sunt distribuite uniform pe parcursul anului și pentru a preveni acumularea unor importuri semnificative de produse la începutul perioadei în vederea evitării unor eventuale taxe. Contingentul tarifar trimestrial neutilizat urmează să fie transferat automat în perioada următoare.

(199)

Volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale urmează să fie redus progresiv. Reducerea are loc anual după intrarea în vigoare a prezentului regulament, începând cu 60 000 de tone și scăzând cu 7 500 de tone pe an, pentru a ajunge la 30 000 de tone.

(200)

Se preconiza că această reducere anuală a contingentului de volum va limita treptat prejudiciul suferit de industria Uniunii, permițând producătorilor din Uniune să se redreseze și să își recapete viabilitatea în timp.

(201)

Pentru utilizatori, această abordare este menită să sprijine gestionarea costurilor prin evitarea impactului brusc al prețurilor asupra factorilor de producție critici. Scopul său este să acorde timp pentru reducerea dependenței de China, diversificarea furnizorilor și îndeplinirea cerințelor de certificare și a standardelor clienților. Calendarul propus a asigurat previzibilitatea, permițând utilizatorilor să își planifice și să își ajusteze operațiunile în consecință.

(202)

În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părți interesate au susținut că utilizarea sistemului de contingente tarifare scutite de taxe vamale, în special funcționarea acestuia pe baza principiului „primul venit, primul servit”, a fost inadecvată. Acestea au susținut că un astfel de sistem aduce beneficii disproporționate marilor cumpărători, dezavantajează întreprinderile mici și mijlocii și încurajează comportamentul speculativ și constituirea de stocuri. Potrivit acestor părți, IMM-urile ar fi prejudiciate deoarece, spre deosebire de marii comercianți, ele nu pot stoca sau vămui rapid, ceea ce le face dependente de intermediari. Pentru a asigura un acces echitabil, părțile respective au solicitat metode de alocare cu scop protector, precum limite zilnice de import și contingente specifice pentru IMM-uri.

(203)

Comisia a observat că sistemul de contingente tarifare scutite de taxe vamale a fost conceput pentru a asigura un acces larg și echitabil. Acesta stabilește distincții în funcție de produs, diferențiind între alumina topită maro și alumina topită albă, în funcție de timp, prin distribuție trimestrială, și în funcție de granularitate, creând astfel diferențe de facto în funcție de tipul de utilizatori. Această fragmentare a contingentului este menită să prevină concentrarea și să permită unei game largi de operatori să beneficieze de acesta. În ceea ce privește propunerea de limite zilnice la import pentru fiecare societate, Comisia a observat că un astfel de mecanism ar fi dificil de pus în aplicare și ar crea sarcini administrative disproporționate la nivelul autorităților vamale naționale. În plus, Comisia a observat că IMM-urile pot beneficia de acest sistem atât direct, cât și prin intermediul importatorilor consacrați, care, astfel cum s-a confirmat în cursul investigației, acționează ca un canal de transmitere între exportatorii chinezi și IMM-uri. Întrucât, în multe cazuri, IMM-urile nu importă direct, rolul importatorilor consacrați este esențial în asigurarea accesului acestora la materiale. Introducerea unor limite zilnice pentru fiecare societate ar risca să blocheze acest canal și, în practică, să submineze accesul de care au nevoie IMM-urile. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(204)

În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părți interesate au susținut că distincția făcută de Comisie între tipul abraziv și cel refractar este artificială și nefondată din punct de vedere tehnic. Acestea au susținut că cele două categorii sunt interschimbabile din punct de vedere fizic și chimic și că autoritățile vamale nu dispun de mijloacele necesare pentru a pune în aplicare o astfel de diferențiere. De asemenea, părțile respective au susținut că, fără controale mai stricte, o parte din contingent ar putea fi consumată de alte industrii decât industriile utilizatoare vizate. Pentru a răspunde acestor preocupări, ele au solicitat introducerea certificării utilizatorilor finali.

(205)

Comisia a observat că, deși produsul care face obiectul investigației este același, au fost stabilite coduri TARIC specifice pe baza granularității și a descrierii tehnice a produsului. Deși există o anumită suprapunere, aceste coduri diferențiază în mod eficient, în mare măsură, consumul între aplicațiile din sectorul materialelor abrazive și cele din sectorul materialelor refractare. Prin urmare, clasificarea este întemeiată ferm pe caracteristicile fizice ale produsului, asigurându-se că diferențierea este atât solidă din punct de vedere tehnic, cât și aplicabilă. De asemenea, Comisia a observat că introducerea unei scutiri bazate pe utilizarea finală ar fi dificil de pus în aplicare și ar crea sarcini administrative disproporționate, având în vedere numărul mare de utilizatori potențiali. În plus, o astfel de scutire ar risca să perturbe rolul importatorilor tradiționali, care acționează ca mecanism de transmitere de facto între exportatorii chinezi și IMM-uri. Întrucât în multe cazuri IMM-urile nu importă direct, ele se bazează pe importatori consacrați pentru a asigura accesul la materiale. Introducerea certificării utilizatorilor finali ar putea bloca acest canal și ar putea submina accesul IMM-urilor, mai degrabă decât să îl protejeze. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(206)

În urma comunicării constatărilor finale, anumite părți au contestat volumele contingentelor scutite de taxe vamale în cadrul categoriilor de produse. Mai multe părți interesate au susținut că alumina topită de tip refractar ar trebui să fie scutită de la aplicarea măsurilor sau ar trebui introdusă o scutire specifică bazată pe utilizarea finală pentru alumina topită importată pentru fabricarea de produse refractare destinate industriei siderurgice. Alte părți au susținut că anumite forme ale produsului, precum corindonul sol-gel și bulgării, ar trebui excluse din domeniul de aplicare al contingentului tarifar sau volumele anumitor tipuri de produse, precum alumina topită maro, ar trebui majorate. În plus, mai multe părți interesate care reprezintă industria materialelor refractare au contestat alocarea între materialele refractare și cele abrazive, susținând că criteriul decisiv pentru alocarea între industriile utilizatoare ar trebui să fie dependența, nu consumul.

(207)

Comisia a observat că, atunci când a definit volumele contingentare, a luat în considerare întreaga definiție a produsului și a aplicat o metodologie coerentă tuturor produselor care intră în domeniul de aplicare respectiv. Mai precis, Comisia a stabilit un volum total al contingentului de 60 000 de tone, astfel cum se explică în considerentele 173-175. Din această cantitate, un procent de 70 % a fost alocat aluminei topite brune și un procent de 30 % aluminei topite albe, astfel cum se prevede și la punctul 8.3.1. Volumele au fost apoi distribuite proporțional între codurile TARIC relevante ale acestor categorii, pe baza ponderii importurilor înregistrate în cursul perioadei de investigație.

(208)

Comisia a considerat că această metodologie este solidă, echilibrată și proporțională, tratând produsul în cauză în ansamblu, fără să favorizeze sau să excludă o anumită tipologie. Astfel cum s-a stabilit deja la punctul 222, toate formele sunt considerate ca făcând parte din același produs în cauză. În plus, Comisia a observat că metodologia utilizată pentru a stabili alocarea între industriile utilizatoare a fost solidă, luând în considerare atât dependențele utilizatorilor, cât și nivelurile de consum. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

(209)

În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părți interesate au susținut că ar trebui inclusă o clauză de reexaminare pentru a aborda eventualele modificări ale circumstanțelor, inclusiv evoluțiile producției din Uniune, ale importurilor din țări terțe și ale dimensiunii pieței Uniunii, care ar justifica o ajustare a contingentului scutit de taxe vamale.

(210)

Comisia a observat că, în conformitate cu regulamentul de bază, poate deschide o reexaminare în cazul în care apar modificări ale circumstanțelor, inclusiv modificări ale producției globale a Uniunii, ale consumului de alumină topită de la nivelul Uniunii și ale importurilor din țări terțe. În consecință, Comisia a considerat că nu se justifică includerea unei clauze de reexaminare separate.

(211)

În urma comunicării constatărilor definitive, producătorii-exportatori reprezentați de CCCMC au susținut că producătorilor-exportatori care au cooperat în cursul investigației ar trebui să li se acorde prioritate în alocarea contingentelor.

(212)

Comisia a observat că contingentul tarifar scutit de taxe vamale a fost stabilit, pe baza interesului Uniunii, pentru a atenua impactul măsurilor asupra industriilor utilizatoare și pentru a echilibra interesele tuturor părților, nu pentru a oferi tratament preferențial unor producători-exportatori individuali. Din acest motiv, afirmația potrivit căreia producătorilor cooperanți ar trebui să li se acorde prioritate în alocarea contingentelor a fost respinsă.

(213)

În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părți au susținut că includerea codului TARIC 2818 10 91 20, destinat corindonului sol-gel albastru, în cadrul aluminei topite maro a fost inexactă. Acestea au susținut că, în scopul diferențierii tipurilor de produs în conformitate cu clasificarea TARIC, corindonul sol-gel albastru nu ar trebui să fie considerat un tip special de alumină topită maro. Ele au susținut că corindonul sol-gel albastru are un conținut de oxid de aluminiu mai mic de 98,5 %, motiv pentru care se încadrează la codul NC 2818 10 91 , însă are o interschimbabilitate limitată cu produsele standard din alumină topită maro. S-a susținut, de asemenea, că corindonul sol-gel utilizează ca materie primă principală boemitul, care este un tip special de alumină, în timp ce alumina este, de asemenea, principala materie primă pentru produsele din alumină topită albă, iar alumina topită maro se bazează pe bauxită. În plus, părțile respective au susținut că există un nivel mai ridicat de interschimbabilitate între corindonul sol-gel albastru și cel alb, clasificate la codurile TARIC 2818 10 11 10 și 2818 10 11 20 decât cu clasele standard de alumină topită maro. În mod similar, acestea au susținut că includerea corindonului sol-gel albastru în cadrul aluminei topite maro ar aloca în mod disproporționat volume unui tip de produs de nișă, creând riscul ca niveluri disproporționate de corindon sol-gel albastru să intre în Uniune în cadrul contingentului fără taxe vamale. Pe această bază, părțile au solicitat ca corindonul sol-gel albastru să fie exclus din categoria aluminei topite brune și să fie tratat separat în cadrul contingentului tarifar scutit de taxe vamale.

(214)

Comisia a evaluat cu atenție această solicitare și, în urma argumentelor prezentate, a concluzionat că, deși toate tipurile de produs care intră în domeniul de aplicare al investigației constituie același produs în cauză și au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice esențiale, în scopul diferențierii tipurilor de produs în conformitate cu clasificarea TARIC, corindonul sol-gel albastru nu ar trebui să fie considerat un tip special de alumină topită maro. În schimb, acesta ar trebui inclus în categoria aluminei topite albe. Această concluzie era justificată din punct de vedere tehnic, dar în același timp întemeiată pe considerația conform căreia includerea corindonului sol-gel albastru în cadrul aluminei topite maro ar aloca în mod disproporționat volume unui tip de produs de nișă, creând riscul ca niveluri disproporționate de corindon sol-gel albastru să intre în Uniune în cadrul contingentului fără taxe vamale.

(215)

În plus, Comisia a observat că intenția contingentului scutit de taxe vamale și a alocării mai mari, de 70 %, pentru alumina topită maro a fost de a atenua impactul asupra volumelor substanțiale de consum de alumină topită maro de către majoritatea utilizatorilor. Totuși, includerea corindonului sol-gel albastru în această categorie nu ar modifica în mod semnificativ disponibilitatea generală a volumelor pentru utilizatori, având în vedere consumul său mic, dar ar putea, pe de altă parte, să aducă prejudicii semnificative industriei Uniunii.

(216)

Prin urmare, Comisia a decis ca, în scopul repartizării volumelor, să includă codul TARIC 2818 10 91 20 la alumina topită albă.

(217)

În plus, mai multe părți interesate au susținut că sunt necesare anumite modificări ale descrierilor TARIC pentru corindonul sol-gel pentru acuratețe tehnică și pentru a evita o potențială clasificare eronată a produselor sol-gel importate. Aceste modificări au inclus clarificarea faptului că în codurile TARIC 2818 10 11 10 și 2818 10 91 20 este inclus atât gelul sol-gel sinterizat, cât și cel presinterizat. În plus, unele părți au susținut că este necesară o ajustare a codului TARIC 2818 10 91 20 pentru a evita importul anumitor produse sol-gel cu un conținut de oxid de aluminiu mai mic de 98,5 % sub codul TARIC 2818 10 91 99.

(218)

Comisia a evaluat cu atenție această solicitare și, în urma argumentelor prezentate, a concluzionat că modificările se justifică pentru acuratețe tehnică și pentru a evita o potențială clasificare eronată a produselor sol-gel importate. În plus, Comisia a observat că intenția contingentului scutit de taxe vamale a fost de a atenua impactul asupra volumelor consum caracterizate printr-o dependență ridicată a utilizatorilor. Modificarea codurilor TARIC aferente unei anumite varietăți a produsului nu ar modifica în mod semnificativ disponibilitatea generală a volumelor pentru utilizatori, având în vedere consumul redus al acestora, dar ar putea evita o clasificare eronată care ar putea aduce prejudicii semnificative industriei Uniunii.

(219)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Imerys a indicat o inexactitate tehnică în descrierea unuia dintre codurile TARIC nou create pentru produsele sol-gel și a solicitat revizuirea acestuia.

(220)

Comisia a remarcat faptul că observația a fost exactă și a ajustat în consecință descrierea codurilor TARIC relevante.

(221)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(222)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din China”.

(223)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (10). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care modificarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se va publica un regulament referitor la modificarea denumirii.

(224)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din China”.

(225)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului respectiv al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(226)

În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai scăzute ale taxei crește semnificativ, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. Această investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul individual al taxei (nivelurile individuale ale taxelor) și, ca urmare, de a institui o taxă la scară națională.

(227)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte importuri din China să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi către Uniune în cursul perioadei de investigație.

(228)

Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator ar trebui să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a făcut acest lucru; și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.

(229)

În urma comunicării constatărilor finale, anumite părți au susținut că nu se justifică perceperea taxelor provizorii la nivelul marjelor de dumping. Acestea au susținut că o astfel de percepere ar impune o sarcină nejustificată asupra utilizatorilor și, având în vedere că forma măsurilor definitive a fost modulată, taxele provizorii nu ar trebui să fie percepute în forma lor actuală.

(230)

Comisia a observat că măsurile definitive stabilesc un contingent tarifar scutit de taxe vamale care acoperă o parte din volumul importurilor din China. Pe baza importurilor din China din cursul perioadei de investigație, 62,6 % din volumul total al importurilor nu ar beneficia de contingentul scutit de taxe vamale și, prin urmare, ar face obiectul taxelor antidumping. Pentru a reflecta ponderea reală a importurilor care fac obiectul taxelor și pentru a preveni perceperea excesivă, dincolo de ceea ce s-a instituit în cadrul măsurilor definitive, Comisia a considerat că, pentru perioada cuprinsă între instituirea măsurilor provizorii și intrarea în vigoare a măsurilor definitive, taxele percepute trebuie să corespundă aceleiași proporții a importurilor care nu se încadrează în contingentul tarifar, luând ca referință volumele importurilor din perioada de investigație, adică 62,6 % din nivelul taxei definitive. Această abordare garantează că importurile sunt tratate în mod consecvent, că taxele sunt aplicate proporțional și că nu se percepe nicio taxă excesivă, în plus față de măsurile definitive.

(231)

Având în vedere marjele de dumping stabilite și dat fiind nivelul prejudiciului suferit de industria Uniunii, cuantumurile plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, trebuie să fie percepute definitiv la nivelurile taxei de 62,6 % stabilite în prezentul regulament.

(232)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, cuantumurile asigurate prin taxele antidumping provizorii instituite prin regulamentul provizoriu trebuie să fie percepute definitiv la nivelurile taxei de 62,6 % stabilite în prezentul regulament.

(233)

Astfel cum se menționează la punctul 1.2, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs care face obiectul investigației.

(234)

În cursul etapei finale a investigației au fost evaluate datele colectate în contextul înregistrării. Comisia a analizat dacă sunt îndeplinite sau nu criteriile în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru colectarea retroactivă a taxelor definitive.

(235)

Analiza Comisiei nu a arătat o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul constatat în cursul perioadei de investigație, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a comparat volumele importurilor între: (i) perioada cuprinsă între prima lună completă de după deschidere și ultima lună completă înainte de înregistrare și perioada cuprinsă între prima lună completă de după deschidere și ultima lună completă înainte de adoptarea măsurilor provizorii, pe de o parte, și lunile calendaristice corespunzătoare din perioada de investigație, pe de altă parte, pentru a ține seama de caracterul sezonier; și (ii) media lunară a acestor perioade cu media lunară a întregii perioade de investigație.

(236)

Rezultatul acestei analize a arătat o scădere a volumelor importurilor. Mai precis, datele au arătat o scădere cu 9 % a volumului mediu lunar al importurilor între perioada de șapte luni cuprinsă între deschiderea investigației și publicarea măsurilor provizorii și media lunară din cursul perioadei de investigație. O comparație similară realizată pe parcursul perioadei de două luni dintre deschiderea investigației și înregistrarea importurilor a evidențiat o scădere cu 8 % a volumelor medii lunare ale importurilor. De asemenea, Comisia a comparat volumele importurilor din cursul celor șapte luni care au urmat deschiderii investigației cu aceleași luni calendaristice din cursul perioadei de investigație. Această comparație a arătat o scădere cu 10 % a volumelor importurilor. În plus, atunci când s-au comparat cele două luni dintre deschiderea investigației și înregistrarea importurilor cu aceleași luni din cursul perioadei de investigație, s-a observat o scădere cu 3,2 % a volumelor importurilor.

(237)

Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă nu au susținut existența unei creșteri substanțiale a importurilor după deschiderea investigației. În consecință, Comisia a concluzionat că sunt îndeplinite condițiile pentru instituirea de măsuri cu efect retroactiv.

(238)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (11), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(239)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz cu privire la măsurile prevăzute în prezentul regulament,