(1)

La 24 februarie 2022, președintele Federației Ruse a anunțat o „operație militară specială” în Ucraina, iar forțele armate ruse au început un atac asupra Ucrainei. Acest atac reprezintă o încălcare flagrantă a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei. De atunci, războiul de agresiune împotriva Ucrainei s-a intensificat continuu, iar activitățile destabilizatoare și campaniile hibride derulate de Rusia s-au extins la teritoriul statelor membre ale Uniunii.

(2)

Pe lângă impactul devastator asupra economiei ucrainene, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și acțiunile Rusiei împotriva Uniunii au creat și continuă să creeze provocări economice grave în afara Ucrainei. În condițiile proximității Uniunii față de Rusia și Ucraina, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și ale acțiunilor Rusiei împotriva Uniunii, economia Uniunii a fost afectată și se preconizează că va continua să fie afectată atât timp cât Rusia își continuă războiul de agresiune. În plus, se preconizează că economia Uniunii ar fi afectată și mai grav dacă situația din Ucraina s-ar deteriora.

(3)

Războiul de agresiune nejustificat și neprovocat împotriva Ucrainei a declanșat un șoc pentru economia Uniunii prin perturbări grave ale aprovizionării, o incertitudine sporită, prime de risc mai ridicate, investiții și cheltuieli de consum mai mici în Uniune. Ca urmare, creșterea medie anuală a PIB-ului în perioada 2022-2023 a fost cu 1,9 puncte procentuale mai mică decât se preconizase în previziunile Comisiei din toamna anului 2021 pentru statul membru median.

(4)

În special, invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a dus la creșterea bruscă a prețurilor petrolului, gazelor și alimentelor, pe măsură ce piețele s-au adaptat la pierderea reală sau potențială a exporturilor de la doi furnizori majori de produse de bază. De asemenea, invazia a avut ca rezultat direct perturbarea lanțurilor de aprovizionare pentru importurile Uniunii din Ucraina, în special de cereale și uleiuri vegetale, precum și pentru exporturile din Uniune către Ucraina, creând un impact deosebit de grav asupra sectoarelor agriculturii, prelucrării alimentelor, pescuitului și acvaculturii din Uniune. Unele metale și materii prime au devenit deficitare din cauza agresiunii militare și a măsurilor de retorsiune luate de Rusia, ceea ce a dus la creșterea costurilor pentru industriile Uniunii.

(5)

Având în vedere impactul negativ asupra piețelor energiei cauzat de acțiunile Rusiei, statele membre au instituit mecanisme de sprijin pentru gospodării și întreprinderi. Valoarea măsurilor bugetare adoptate de statele membre în perioada 2022-2024 pentru a reduce la minimum impactul macroeconomic și social al prețurilor ridicate la energie s-a ridicat la peste 365 de miliarde EUR. La 17 martie 2023, Comisia a adoptat Comunicarea privind un cadru temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (1), iar ulterior, la 4 iulie 2025, Comunicarea privind un cadru pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată (Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată) (2).

(6)

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea drept armă de către Rusia a aprovizionării cu energie au accentuat și necesitatea urgentă ca Uniunea să își reducă dependența de combustibilii fosili accelerând introducerea energiei din surse regenerabile, decarbonizarea industriei și implementarea de capacități în sectoare strategice pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, ținând cont, totodată, de provocările globale care reprezintă o amenințare de reorientare a investițiilor în aceste sectoare în favoarea țărilor terțe din afara SEE. La nivelul său, Uniunea a luat mai multe măsuri pentru a răspunde crizei energetice, printre care REPowerEU, care a urmărit să accelereze tranziția către energia verde și să crească independența energetică a Uniunii. În cadrul REPowerEU, o sumă suplimentară de 20 de miliarde EUR a fost pusă la dispoziția statelor membre prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3) pentru a aborda criza energetică generată de impactul războiului de agresiune al Rusiei.

(7)

În plus, Rusia a avut un impact negativ asupra economiei și a întreprinderilor din Uniune prin punerea sub sechestru, confiscarea sau vânzarea forțată a activelor economice din Rusia care aparțin investitorilor din Uniune. Respectivul impact negativ se adaugă plăților și impozitelor separate percepute entităților și investitorilor din Uniune, cărora li se alătură restricțiile semnificative privind libera circulație a capitalurilor, ce denaturează, la rândul lor, investițiile și afectează negativ întreprinderile și piețele. Riscurile unor noi confiscări de active rămân ridicate, având în vedere expunerea existentă și incapacitatea investitorilor din Uniune de a ieși de pe piața rusă. În acest context, la 30 septembrie 2025, președintele Federației Ruse a semnat un decret privind vânzarea accelerată a activelor în urma punerii sub sechestru a acestora.

(8)

Pe lângă pierderea creșterii economice și a puterii de cumpărare, acțiunile Rusiei au condus la costuri bugetare directe semnificative pentru statele membre. Acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care finanțele statelor membre încă se redresează în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. De asemenea, a fost nevoie ca o parte semnificativă a bugetului Uniunii să fie redirecționată către măsuri de răspuns la consecințele directe și indirecte ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

(9)

Aceste elemente diferite arată că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut deja și continuă să aibă repercusiuni directe și indirecte asupra economiei Uniunii și a avut un impact semnificativ asupra situației bugetare a statelor membre. În pofida tuturor măsurilor luate la nivelul Uniunii și al statelor membre, efectele perturbărilor cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de alte acțiuni ale Rusiei pe teritoriul Uniunii au afectat direct și indirect performanța economică a Uniunii și au avut un impact semnificativ asupra situației bugetare a statelor membre.

(10)

Această situație de urgență fără precedent este rezultatul unor factori externi, care nu pot fi controlați de statele membre, și are un impact grav asupra economiilor acestora. Aceasta amenință să le afecteze și mai mult dacă nu se iau măsuri imediate pentru a limita capacitatea Rusiei de a intensifica atacurile hibride pe teritoriul Uniunii. Prin urmare, este necesar un răspuns rapid și coordonat la nivelul Uniunii. O astfel de acțiune ar trebui întreprinsă într-un spirit de solidaritate între statele membre pentru a evita repercusiunile inegale pe care o creștere a amenințării din partea Rusiei riscă să le aibă asupra statelor membre, în special asupra celor care sunt cele mai apropiate de frontierele Rusiei și Ucrainei. Acest răspuns nu afectează măsurile adecvate adoptate de Consiliu în cadrul politicii externe și de securitate comune în legătură cu măsurile restrictive împotriva Rusiei.

(11)

Necesitatea unei acțiuni urgente rezultă din recenta deteriorare puternică a situației de securitate din Ucraina și din statele membre, aceasta reprezentând o amenințare reală la adresa stabilității situației economice a Uniunii și depinde în mare măsură de parametri diferiți și de evoluția lor în timp.

(12)

Având în vedere caracterul urgent al situației sus-menționate, este oportun să se interzică temporar orice transfer direct sau indirect de active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale oricărei persoane juridice, entități sau ale oricărui organism care acționează în numele sau în conformitate cu instrucțiunile Băncii Centrale a Rusiei, cum ar fi Fondul național de patrimoniu al Rusiei (denumite în continuare „Banca Centrală a Rusiei sau entitățile afiliate”), pentru a se asigura că activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei sau entitățile afiliate nu sunt transferate către Banca Centrală a Rusiei sau entitățile afiliate sau în beneficiul acestora și, în ultimă instanță, către Rusia.

(13)

Transferul de fonduri către Rusia ar trebui să fie împiedicat de urgență pentru a limita daunele aduse economiei Uniunii. Cheltuielile militare au impulsionat în mare măsură creșterea solidă a Rusiei începând din 2022, dar ritmul expansiunii economice a Rusiei s-a diminuat semnificativ în 2025. Încetinirea reflectă, printre altele, impactul negativ al dezechilibrelor acumulate, în special inflația ridicată și ratele dobânzilor. Situația bugetară a Rusiei s-a înrăutățit și mai mult în 2025, pe măsură ce prețurile petrolului au scăzut, rubla s-a apreciat, iar eforturile occidentale de sancționare s-au intensificat din nou. Având în vedere poziția bugetară a Rusiei, se poate preconiza că orice resurse suplimentare primite ar fi utilizate direct pentru finanțarea războiului său de agresiune nejustificat și neprovocat împotriva Ucrainei, cu consecințe grave pentru Uniunea Europeană și statele sale membre.

(14)

Acest lucru ar crea dificultăți grave pentru economia Uniunii din două motive principale.

(15)

În primul rând, transferul de resurse suplimentare către Rusia ar agrava riscul unei escaladări a activităților beligerante hibride îndreptate împotriva statelor membre și pe teritoriul statelor membre, creând perturbări economice și costuri bugetare și economice suplimentare și sporind incertitudinea economică. În concluziile sale din 26 iunie 2025, Consiliul European a condamnat ferm toate tipurile de activități hibride, în special campania hibridă continuă a Rusiei, inclusiv sabotajul, perturbarea infrastructurii critice, atacurile cibernetice, manipularea informațiilor și ingerințele, precum și încercările de a submina democrația, inclusiv în procesul electoral. În concluziile respective, Consiliul European a precizat că Uniunea și statele membre vor continua să își consolideze reziliența, să prevină și să descurajeze amenințările hibride ale Rusiei și să răspundă la acestea.

(16)

Activitățile hibride ale Rusiei sunt utilizate tot mai mult în încercarea de a destabiliza nu numai Ucraina, ci și statele membre și Uniunea (de exemplu, prin sabotaje, drone, spionaj economic, ingerințe în procesele electorale și campanii de dezinformare). În acest context, Uniunea, statele sale membre și întreprinderile sale au suferit costuri directe legate de măsurile de răspuns la campania hibridă a Rusiei.

(17)

În absența unei interdicții privind transferul de active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităților afiliate, respectivele resurse sunt susceptibile de a fi utilizate pentru a sprijini campania hibridă a Rusiei, agravând astfel dificultățile economice din Uniune. De exemplu, în ultimele săptămâni a fost încălcat spațiul aerian din Belgia, Țările de Jos, Polonia, România, Danemarca, Estonia, Germania, Lituania și Letonia. Aceste incidente reprezintă un tipar, nu sunt întâmplătoare și riscă să se agraveze în cazul unui transfer de active și rezerve către Banca Centrală a Rusiei sau entitățile afiliate sau în beneficiul acestora și, în ultimă instanță, către Rusia.

(18)

În al doilea rând, disponibilitatea unor fonduri suplimentare pentru războiul de agresiune al Rusiei riscă să prelungească și să agraveze incertitudinea economică și ar necesita un răspuns bugetar mai amplu din partea Uniunii și a statelor sale membre pentru a sprijini Ucraina și economia Uniunii.

(19)

În concluziile sale din 23 octombrie 2025, Consiliul European recunoaște că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și repercusiunile acestuia asupra securității europene și mondiale într-un mediu în schimbare reprezintă o provocare existențială pentru Uniune. Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant și a Comisiei intitulată „Menținerea păcii – Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030” (4) indică faptul că Ucraina rămâne prima linie de apărare a Europei și face parte integrantă din arhitectura de apărare și securitate a Europei.

(20)

În acest context, dacă războiul de agresiune al Rusiei continuă, este de așteptat ca repercusiunile asupra economiei Uniunii să fie și mai grave în cazul în care Ucraina nu ar fi în măsură să sprijine eforturile bugetare necesare pentru a-și continua efortul de război. O înfrângere a Ucrainei ar fi, de asemenea, asociată cu un risc crescut de agresiune, inclusiv prin activități hibride, din partea Rusiei împotriva unuia dintre statele membre sau a unei țări din vecinătatea Ucrainei, inclusiv a țărilor candidate, cu repercusiuni directe și indirecte imediate de o magnitudine fără precedent asupra securității și a situației economice din Uniune. O astfel de situație ar spori și mai mult gradul de incertitudine pentru operatorii economici. Este probabil ca acest impact să fie mai grav în statele membre care sunt mai apropiate de frontierele Ucrainei, Rusiei și Belarusului. Analiza econometrică recentă efectuată de Comisie sugerează că, din cauza războiului, creșterea PIB-ului în perioada 2022-2023 a fost deja cu 1,4-1,8 puncte procentuale mai mică în statele membre care se învecinează cu țările aflate în război în comparație cu media Uniunii, pierderile înregistrând doar o ușoară moderare atunci când au fost extinse până în 2024.

(21)

În octombrie și noiembrie 2025, atacurile aeriene ruse care vizează rețelele de transport, zonele rezidențiale și infrastructura energetică din Ucraina s-au intensificat și mai mult. Rusia a lansat șapte atacuri combinate masive cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune, cauzând perturbări grave ale producției ucrainene de energie și făcând necesare importuri suplimentare de gaze pentru sezonul de încălzire. Cele mai devastatoare atacuri au avut loc pe parcursul nopților de 7 noiembrie, implicând peste 500 de drone și rachete, și 24 noiembrie, cu 464 de drone și 22 de rachete. Conform cifrelor prezentate la 25 noiembrie 2025 de Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, în 2025 (ianuarie-octombrie) numărul victimelor civile din marile orașe a crescut cu 26 % în comparație cu anul precedent, în timp ce numărul civililor răniți a crescut cu 75 % în aceeași perioadă. De la începutul invaziei pe scară largă din partea Rusiei, au fost uciși cel puțin 14 534 de civili, inclusiv 745 de copii, iar 38 472 de persoane au fost rănite, inclusiv 2 349 de copii.

(22)

În plus, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a avut deja ca rezultat o strămutare masivă a cetățenilor ucraineni, atât în interiorul țării, cât și în țările învecinate, cu un aflux fără precedent de persoane strămutate din Ucraina în Uniune, ceea ce are consecințe umanitare și economice majore pentru statele membre. În special, Uniunea și statele sale membre au fost și continuă să fie nevoite să depună un efort bugetar important pentru a găzdui persoanele strămutate din Ucraina. Invadarea Ucrainei de către Rusia a forțat milioane de persoane să își părăsească țara pentru a fi în siguranță, în principal în statele membre. Până la sfârșitul lunii septembrie 2025, un total de 4,3 milioane de cetățeni din afara UE care au fugit din Ucraina au primit protecție temporară în temeiul Directivei 2001/55/CE a Consiliului (5). Începând din 2022, costul bugetar brut pentru Uniune asociat găzduirii persoanelor strămutate din Ucraina este apreciat la aproximativ 0,2 % din PIB pe an, iar diferite estimări arată că în perioada 2022-2025 costurile bugetare rezultate pentru statele membre ar putea ajunge la peste 155 de miliarde EUR. O nouă escaladare a războiului de agresiune al Rusiei ar putea duce la riscul unui aflux brusc și masiv de persoane strămutate din Ucraina sau de persoane care au nevoie de protecție internațională.

(23)

Ca urmare a acțiunilor Rusiei în Ucraina, care reprezintă o amenințare directă la adresa situației în materie de securitate din Uniune, Uniunea și statele sale membre au trebuit să își majoreze substanțial investițiile în capabilități de apărare. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB la nivelul Uniunii a crescut cu aproximativ 0,25 puncte procentuale, ajungând la 1,5 % din PIB în 2024 (sau aproximativ 270 de miliarde EUR). La 28 mai 2025, Consiliul a adoptat, ca măsură de urgență, Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului (6), care urmărește să ofere asistență financiară statelor membre pentru a veni în sprijinul pregătirii lor industriale în domeniul apărării. Previziunile Comisiei din toamna anului 2025 estimează o creștere suplimentară a cheltuielilor pentru apărare cu aproximativ 0,5 puncte procentuale până în 2027, când acestea ar urma să ajungă la 2,0 % din PIB (sau aproximativ 405 miliarde EUR). Pe lângă aceste consecințe pentru economia Uniunii, care sunt cauzate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, Rusia are în sine un impact economic direct asupra economiei Uniunii prin acțiunile sale. Acest impact s-ar agrava brusc și drastic dacă Rusia ar avea acces la fonduri suplimentare în cazul în care nu s-ar aplica o interdicție de transfer.

(24)

Având în vedere aceste diferite considerente, asigurarea unei interdicții privind transferul de active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităților afiliate către Banca Centrală a Rusiei sau entitățile afiliate sau în beneficiul acestora și, în ultimă instanță, în beneficiul Rusiei este o măsură adecvată pentru a evita noi repercusiuni de o magnitudine fără precedent asupra situației economice a Uniunii cauzate de acțiunile Rusiei. În măsura în care este limitată în timp și reversibilă, interdicția nu depășește ceea ce este necesar pentru urmărirea respectivului obiectiv.

(25)

În împrejurările actuale, este de asemenea oportun ca instituțiile financiare care dețin active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităților afiliate să gestioneze separat soldurile de numerar care s-au acumulat pe măsură ce activele ajung la scadență.

(26)

Măsurile specifice prevăzute în prezentul regulament nu aduc atingere activelor Băncii Centrale a Rusiei, care constau într-o creanță față de instituțiile financiare ale Uniunii care face obiectul unor restricții de transfer. Deținerea de astfel de active nu este afectată de măsurile prevăzute în prezentul regulament. Soldurile de numerar acumulate în bilanțurile instituțiilor financiare care dețin active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei ca urmare a interdicției privind transferurile către Banca Centrală a Rusiei sau în beneficiul acesteia nu aparțin Băncii Centrale a Rusiei și nu constituie active suverane. Interdicția privind transferurile de active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităților afiliate este temporară, reversibilă și este reexaminată periodic.

(27)

Aceste măsuri suplimentare creează noi obligații pentru instituțiile financiare care dețin active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităților afiliate în scopul atenuării consecințelor economice asupra Uniunii a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Având în vedere contextul în care sunt luate măsurile respective și faptul că respectivele măsuri urmăresc un obiectiv de politică publică de evitare a deteriorării economiei Uniunii într-o situație de criză în domeniul securității, respectivele măsuri respectă pe deplin drepturile și libertățile fundamentale recunoscute în Carta drepturilor fundamentale, în special articolul 17 coroborat cu articolul 52 din aceasta, întrucât acestea sunt justificate și proporționale cu obiectivele urmărite.

(28)

Măsurile legate de interdicția privind transferurile de active și rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităților afiliate ar trebui să rămână temporare. Acestea ar trebui să fie menținute atât timp cât punerea la dispoziția Rusiei a unor resurse semnificative financiare și de altă natură pentru ca aceasta să își continue acțiunile în contextul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei produce, sau amenință să producă, dificultăți economice grave în cadrul Uniunii și al statelor membre, iar riscul de a se cauza o deteriorare gravă suplimentară a situației economice în Uniune și în statele membre persistă. Prin urmare, este oportun ca măsurile prevăzute în prezentul regulament să înceteze în cazul în care Rusia pune capăt războiului său de agresiune împotriva Ucrainei, acordă Ucrainei reparații în măsura necesară pentru a permite reconstrucția fără consecințe economice și financiare pentru Uniune și în cazul în care acțiunile Rusiei în contextul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei nu mai prezintă în mod obiectiv un risc serios de a genera dificultăți grave pentru economia Uniunii și a statelor sale membre. În acest scop, Consiliul, pe baza unei propuneri a Comisiei, care ar trebui să ia în considerare raportul Comisiei bazat pe reexaminarea anuală a prezentului regulament, ar trebui să modifice prezentul regulament, inclusiv prin stabilirea unor dispoziții privind lichidarea care să fie adecvate, strict necesare și temporare pentru protejarea intereselor legitime ale operatorilor din Uniune și din statele membre, care să includă un calendar adecvat pentru îndeplinirea obligațiilor în urma încetării măsurilor. În special, pentru a asigura securitatea juridică și lichidarea ordonată, ar trebui să fie stabilite norme privind calendarul și modalitățile de rambursare a soldurilor de numerar.

(29)

La aplicarea prezentului regulament ar trebui să se țină seama de necesitatea de a asigura stabilitatea financiară a Uniunii și de a proteja importanța sistemică a depozitarilor centrali de titluri de valoare pentru funcționarea piețelor titlurilor de valoare.

(30)

Având în vedere amploarea crizei, nivelul impactului său social, economic și financiar și necesitatea de a acționa cât mai curând posibil, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(31)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,