(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 248/2011 al Consiliului (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse din fibre de sticlă cu filament continuu („AFS”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China” sau „țara în cauză”). Taxa, bazată pe nivelul de eliminare a prejudiciului, a variat între 7,3 % și 13,8 %.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014 al Comisiei (3), în urma unei investigații antisubvenție și a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping, Comisia a modificat taxa antidumping inițială la valori cuprinse între 0 % și 19,9 % și a impus o taxă compensatorie suplimentară cuprinsă între 4,9 % și 10,3 %. Măsurile compensatorii și antidumping combinate rezultate au variat între 4,9 % și 30,2 %.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei (4), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Comisia a menținut aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 al Comisiei (5), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii, Comisia a decis să mențină aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014.

(5)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1452 al Comisiei (6), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Comisia a decis să mențină aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014.

(6)

Prin urmare, măsurile compensatorii și antidumping combinate rezultate variază de la 4,9 % până la 30,2 %.

(7)

De asemenea, sunt în vigoare măsuri privind importurile de AFS originare din Egipt, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 al Comisiei (7) în urma unei investigații antisubvenție. Taxa aferentă importurilor de anumite produse din fibre de sticlă cu filament continuu originare din Egipt, pe baza nivelului de subvenționare este de 13,1 %.

(8)

La 30 august 2024, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parțială, limitată la prejudiciu, a măsurilor antisubvenție aplicabile importurilor de AFS originare din Republica Populară Chineză. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8).

(9)

La 17 februarie 2025, Comisia a inițiat o procedură antidumping privind importurile de AFS originare din Bahrain, Egipt și Thailanda. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (9).

(10)

La 30 august 2024, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o reexaminare intermediară a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de AFS originare din Republica Populară Chineză, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (10) („avizul de deschidere”).

(11)

Comisia a deschis această reexaminare în urma unei cereri depuse la 3 iunie 2024 de Glass Fibre Europe („solicitantul”). Cererea de reexaminare a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de AFS în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare conținea elemente de probă privind modificări de natură durabilă în structura industriilor producătoare de AFS din China și din Uniune, precum și privind dumpingul și prejudiciul important rezultat, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC și autoritățile din RPC, importatori, utilizatori cunoscuți, precum și asociații despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea investigației, și i-a invitat să participe la aceasta.

(13)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a transmite observații cu privire la deschiderea investigației de reexaminare și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(14)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de AFS originare din RPC. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă de timp în care să poată formula observații cu privire la această comunicare. Observațiile transmise de Glass Fibre Europe, PROXIM, Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd. și Jushi Group Co., Ltd. după comunicarea constatărilor au fost abordate în secțiunea relevantă de mai jos.

(15)

În plus, pe baza unei cereri, părților li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. S-au desfășurat audieri care au implicat Glass Fibre Europe, Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd. și Jushi Group Co., Ltd.

(16)

În urma comunicării constatărilor, menționată în considerentul 14, Comisia a comunicat ulterior tuturor părților interesate o comunicare finală suplimentară. Această comunicare suplimentară conținea constatări și considerații actualizate. Părților li s-a oferit posibilitatea de a transmite observații cu privire la această comunicare suplimentară, iar observațiile primite au fost abordate în secțiunea relevantă de mai jos.

(17)

Nu s-au primit observații privind deschiderea investigației.

(18)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(19)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum al producției și vânzărilor în perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024, raportat de producătorii din Uniune în contextul analizei calității procesuale prealabil deschiderii investigației. Eșantionul a fost alcătuit din trei producători din Uniune, reprezentând peste 60 % din volumul producției totale estimate și peste 69 % din volumul total estimat de vânzări de produs similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să transmită observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(20)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(21)

Nu s-a primit niciun răspuns la formularul de eșantionare de la niciun importator neafiliat. În consecință, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(22)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(23)

Patru producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din doi producători-exportatori/două grupuri, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din RPC, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Eșantionul inițial a fost alcătuit din Jushi Group și Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd („Jiangsu Changhai”). Taishan Fiberglass Group, un grup de producători-exportatori care inițial nu a fost inclus în eșantion, a transmis observații cu privire la relația lui cu una dintre societățile incluse inițial în eșantion, Jushi Group, prin intermediul China National Building Materials Group (denumit și „CNBM” sau „CNBM Group”).

(24)

La 20 septembrie 2024, Comisia a notificat tuturor părților interesate că eșantionul provizoriu s-a modificat și că Taishan Fiberglass Group și Jushi Group vor fi tratate ca societăți afiliate în sensul articolului 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (11) și vor fi considerate ca făcând parte din același grup, și anume CNBM Group. Eșantionul final a constat astfel din CNBM Group și Jiangsu Changhai, reprezentând 98 % din volumul exporturilor din RPC în Uniune. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul definitiv.

(25)

Nicio societate nu s-a manifestat și nu a solicitat o examinare individuală.

(26)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(27)

Comisia a publicat online (12) chestionarele pentru producătorii-exportatori, utilizatori, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune.

(28)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la toți cei trei producători din Uniune selectați în eșantionul de producători din Uniune, de la doi utilizatori și de la producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion și de la comercianții lor afiliați din Uniune.

(29)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea stabilirii existenței dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(30)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

(31)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări constă în fire tăiate din fibre de sticlă, cu o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibre de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibre de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe de filamente din fibre de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă („produsul care face obiectul reexaminării”), care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00 , ex 7019 12 00 , 7019 14 00 și 7019 15 00 (coduri TARIC 7019 12 00 22, 7019 12 00 25, 7019 12 00 26, 7019 12 00 39). Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(32)

Produsul care face obiectul reexaminării este materia primă cel mai des utilizată pentru a consolida rășinile termoplastice și termorezistente din industria materialelor compozite. Materialele compozite care rezultă (materiale plastice armate cu fibre de sticlă cu filament) se utilizează în multe ramuri industriale: industria autovehiculelor, electrică/electronică, a generatoarelor eoliene, a construcțiilor, a rezervoarelor/conductelor, a bunurilor de consum, aerospațială/militară etc.

(33)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din Republica Populară Chineză („produsul în cauză”).

(34)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(35)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

În urma comunicării constatărilor, Glass Fibre Europe a transmis observații cu privire la definiția produsului care face obiectul măsurilor.

(37)

Aceste observații au fost primite după termenul stabilit pentru transmiterea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale. În plus, reexaminarea intermediară s-a limitat la examinarea dumpingului și a prejudiciului.

(38)

Întrucât transmiterile au fost primite în afara termenului stabilit, Comisia nu le-a luat în considerare și a respins cererea.

(39)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă modificarea circumstanțelor privind dumpingul și prejudiciul ar putea fi considerată în mod rezonabil ca fiind de natură durabilă.

(40)

În cerere, solicitanții au susținut că modificările de natură durabilă privind dumpingul au vizat o modificare semnificativă a structurii industriei producătoare de AFS din China, creșterea volumului producției, a capacității de producție și a capacității de producție neutilizate a produsului care face obiectul reexaminării în RPC, precum și supracapacitatea masivă rezultată și presiunea descendentă asupra prețurilor de export.

(41)

Comisia a observat că, în fiecare reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724, datele privind capacitatea excedentară de AFS din China au confirmat o creștere semnificativă a supracapacității, de la 150 000 de tone în 2015 (13), până la 1,1 milioane de tone în 2021 (14).

(42)

Având în vedere datele care susțin argumentul creșterii de natură durabilă a capacității de producție a industriei AFS din RPC, a fost examinată și verificată evoluția capacității producătorilor-exportatori cooperanți. Toți producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion au raportat creșteri ale capacității de producție, de la 1,5 milioane de tone în 2016 la 4,1 milioane de tone în cursul PIR. Între 2020 și 2021, în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19 și a măsurilor de limitare a deplasărilor persoanelor, producătorii chinezi de AFS au fost în măsură să își crească producția cu peste 1 milion de tone într-un singur an.

(43)

Se reamintește faptul că GC nu a cooperat la prezenta reexaminare. Prin urmare, Comisia s-a bazat pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare pentru a stabili cererea internă de AFS din China. Pe această bază, cererea internă de AFS din China s-a ridicat la aproximativ 3,1 milioane de tone între 2023 și 2024, ceea ce înseamnă supracapacități de cel puțin 1 milion de tone în comparație cu datele verificate transmise numai de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Luând în considerare alți producători-exportatori chinezi, cum ar fi Chongqing Polycomp International Corp. (15), Shandong Fiberglass Group Corp. Ltd (16) și Chongqing Sanlei Fiberglass Co. Ltd. (17), precum și creșterile de capacitate anunțate ale acestora, supracapacitățile chineze ar putea depăși 2 milioane de tone.

(44)

În plus, toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au raportat investiții recente în furnale și în linii de producție noi, CNBM Group deschizând două noi fabrici în Taiyuan (18) și Huai’an (19), ceea ce a dus la creșterea capacității de producție cu peste 800 000 de tone pe an.

(45)

În avizul de deschidere, Comisia a indicat că modificările de natură durabilă privind prejudiciul au fost legate de modificări semnificative ale structurii industriei Uniunii din cauza presiunii agresive tot mai mari a importurilor din China în ceea ce privește cantitățile și prețurile cauzate de supracapacitățile chineze de AFS.

(46)

Investigația a confirmat că supracapacitatea persistentă din China, combinată cu prețuri agresive, a împiedicat în mod semnificativ creșterea industriei AFS din Uniune. Producătorii din Uniune au reușit să obțină doar creșteri limitate ale capacității prin optimizarea instalațiilor existente. În urma punerii în aplicare a unor măsuri comerciale suplimentare în 2014, exporturile chineze au continuat să exercite presiuni asupra pieței Uniunii, determinând ieșirea de pe piață a mai multor producători. În 2009, în cursul perioadei de investigație a investigației inițiale, în Uniune existau unsprezece producători de AFS. Până în 2021, începutul perioadei examinate, acest număr a scăzut la zece. Demn de observat, P-D Glasseiden și-a încetat producția în Germania în 2019. Mai recent, Krosglass a întrerupt producția de AFS în iulie 2023 pentru a se concentra asupra activităților din aval. În plus, NEG NL a declarat falimentul (20), în principal din cauza creșterii costurilor energiei și a scăderii cererii din partea sectorului autovehiculelor, care a fost principalul destinatar final pentru produsele sale din fibre optice din sticlă. Prin urmare, această închidere suplimentară a redus numărul producătorilor la doar opt. În paralel, Electric Glass Fiber UK a încetat producția de AFS (21) în 2025. Deși Regatul Unit nu mai face parte din Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2021, această evoluție nu modifică numărul producătorilor din Uniune, deși reduce oferta regională disponibilă și face parte din schimbările de natură durabilă care afectează piața Uniunii.

(47)

Analizând evoluția capacității de producție, în timp ce capacitatea de pe piața Uniunii a fost evaluată numai pentru producătorii incluși în eșantion în cadrul investigației inițiale și nu poate fi utilizată ca punct de referință în acest sens, capacitatea de producție a Uniunii a fost estimată la 725 960 de tone în 2015 în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor antidumping din 2017 (22). În schimb, în investigația actuală, capacitatea a scăzut de la 711 692 de tone în 2021 la 651 196 de tone în cursul PIR (-9 %), și anume cu aproximativ 10 % sub nivelul din 2015 constatat în cadrul investigației inițiale. Chiar și atunci când în indicatorii post-Brexit nu este luat în considerare producătorul din Regatul Unit, tendința descendentă legată de capacitatea de producție a fost confirmată.

(48)

Atunci când se compară datele disponibile din investigația inițială, vânzările industriei Uniunii au scăzut de la 737 818 tone în 2006 la 520 064 de tone în perioada de investigație, cota de piață scăzând de la 75,1 % la 69,5 % în aceeași perioadă. În schimb, în cadrul prezentei investigații, vânzările industriei Uniunii au scăzut la 337 898 de tone în cursul PIR, cota de piață scăzând la 40 % în cursul PIR. Acest aspect arată că vânzările în Uniune au atins în prezent niveluri cu mult sub cele de la mijlocul anilor 2000 și, mai important, cota de piață a scăzut cu aproximativ 30 de puncte procentuale, ceea ce indică o erodare durabilă a poziției industriei Uniunii.

(49)

Situația de pe piața Uniunii a fost, de asemenea, afectată de înființarea unor societăți chineze care produc AFS în țări terțe precum Egipt și Bahrain (23). După înființarea societăților în Egipt, Comisia a instituit taxe compensatorii la importurile de AFS din Egipt (24), cu scopul de a restabili condiții de concurență echitabile având în vedere importurile care fac obiectul unor subvenții care generează prejudicii industriei Uniunii. În plus, au existat creșteri suplimentare ale capacității de producție de AFS în Egipt (25) și Bahrain (26). În pofida măsurilor luate împotriva importurilor de AFS din RPC, industria Uniunii a fost supusă în continuare unei presiuni persistente din partea fluxurilor recurente de AFS comercializate în mod incorect provenite dintr-un număr tot mai mare de țări terțe, inclusiv din fabrici controlate de China din Bahrain și Egipt, care și-au crescut în mod semnificativ cota de piață pe piața Uniunii. La 17 februarie 2025, Comisia a inițiat o procedură antidumping privind importurile de AFS originare din Bahrain, Egipt și Thailanda (27).

(50)

Comisia a stabilit, în plus, că au avut loc schimbări structurale pe piețele energiei din Uniune. Deși costurile energiei au scăzut față de nivelul maxim din 2022 până la sfârșitul PIR, ele au rămas peste nivelurile predominante de la începutul perioadei examinate. Comisia a considerat că este puțin probabil ca prețurile gazelor să revină sau să se stabilizeze ferm la nivelurile observate până la jumătatea anului 2021. Începând cu anul respectiv, majoritatea statelor membre care s-au bazat anterior pe importurile prin conducte de gaze naturale din Rusia au redus treptat această dependență. În urma agresiunii militare nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea și statele sale membre au consolidat și accelerat măsurile de diversificare a aprovizionării cu energie și de eliminare a dependenței de gazele rusești. În acest context, au fost planificate sau sunt în curs de construcție cel puțin 17 terminale noi de GNL (28). Având în vedere amploarea investițiilor necesare pentru infrastructura GNL și angajamentul clar al Uniunii de a pune capăt dependenței de gazul rusesc prin gazoducte (29), Comisia a concluzionat că este foarte puțin probabil ca Uniunea să revină la aprovizionarea cu gaze rusești în volumele și la prețurile care prevalau înainte de 2021. În consecință, este de așteptat ca prețurile gazelor să rămână o lungă perioadă mai mari decât cele observate până în prima jumătate a anului 2021.

(51)

Comisia a observat că industria Uniunii își desfășoară activitatea în contextul unor obligații din ce în ce mai stricte în materie de mediu și de energie. În documentul său de poziție din 2023, solicitantul a avertizat că producătorii de AFS din Uniune se confruntă cu o creștere a costurilor de exploatare legate de respectarea legislației în materie de mediu și de energie (30). În acest sens, o evaluare recentă a ciclului de viață care acoperă aproximativ 95 % din producția Uniunii de țesături din fibre de sticlă a demonstrat că fabricarea unui kilogram de țesătură implică o amprentă de mediu medie de 2,2 kg de emisii de CO2 și de 39 MJ de consum de energie primară (31). Între 2015 și 2021, consumul de energie la nivelul întregii industrii a scăzut cu 8 %, iar emisiile de gaze cu efect de seră cu 3 %. Aceste cifre indică faptul că, deși s-au înregistrat unele progrese, realizarea unor reduceri suplimentare va necesita investiții suplimentare substanțiale. În plus, Comisia a observat că se estimează că legislația Uniunii în domeniul protecției mediului, inclusiv Directiva privind emisiile industriale [Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (32), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului European și a Consiliului (33)], precum și alte măsuri privind clima și economia circulară care fac parte din Pactul verde european, vor genera costuri suplimentare de asigurare a conformității pentru producătorii din Uniune. Considerate împreună, aceste constatări confirmă faptul că se estimează o creștere a costurilor de mediu pentru industria Uniunii în următorii ani. Aceasta constituie o modificare de durată a structurii costurilor industriei Uniunii.

(52)

Comisia reamintește că produsul în cauză este utilizat în principal ca material de ranforsare în producția de materiale compozite. Peste 95 % din cererea de fibre de sticlă din Uniune este legată de astfel de aplicații de ranforsare. Totuși, în ultimii ani, piața Uniunii de materiale compozite s-a contractat. Volumele producției de materiale plastice ranforsate cu fibre de sticlă în Europa au scăzut cu 9 % în 2022 și cu încă 8 % în 2023 (34), ceea ce a dus la o scădere a producției totale la 2,4 milioane de tone în 2024, un nivel care nu a mai fost observat din 2012. În același timp, producția mondială de materiale compozite a crescut cu aproximativ 6 % în 2023, evidențiind scăderea cotei de piață a Uniunii. Această contracție are un impact direct asupra cererii pentru formele de bază de fibre de sticlă care fac obiectul prezentei reexaminări. Pe această bază, Comisia a concluzionat că scăderea cererii de materiale compozite din Uniune, împreună cu creșterea producției la nivel mondial și cu creșterea importurilor din țări terțe, au reprezentat o schimbare de durată a circumstanțelor pieței.

(53)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că, de la investigația inițială, au existat modificări ale circumstanțelor de natură durabilă, atât în ceea ce privește structura industriei și a pieței de AFS din China, cât și în ceea ce privește structura industriei și a pieței din Uniune, care este considerată o modificare relevantă a circumstanțelor, în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(54)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat adecvat să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(55)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea AFS. Două societăți/grupuri incluse în eșantion au transmis informațiile relevante.

(56)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar la GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte punctele lor de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(57)

Până la termenul stabilit nu s-a primit niciun răspuns la chestionar de la GC și niciun punct de vedere privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(58)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(59)

La data de 23 ianuarie 2025, prin intermediul unei prime note („prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor mijloacelor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizate pentru fabricarea AFS. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative și anume Brazilia, Mexic, Thailanda și Turcia.

(60)

La 10 iulie 2025, printr-o a doua notă („a doua notă”), Comisia a răspuns observațiilor referitoare la prima notă primite de la părțile interesate și a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Turcia ca țară reprezentativă. Ea a informat, în plus, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costuri VAG”), precum și profitul, pe baza informațiilor referitoare la societatea Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş, un producător din țara reprezentativă.

(61)

Comisia a primit observații cu privire la a doua notă de la Jushi Group, care face parte din CNBM Group, de le Glass Fibre Europe, Jiangsu Changhai și de la un utilizator, PROXIM. Aceste observații au fost abordate la rubrica respectivă de la punctul 4.2.2 de mai jos.

(62)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite în termenele prevăzute, Comisia a concluzionat că Turcia era adecvată ca țară reprezentativă pentru prețurile și costurile nedistorsionate utilizate în vederea stabilirii valorii normale, cu excepția pirofilitului. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise mai detaliat la punctul 4.2.2 de mai jos.

(63)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(64)

Totuși, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește … că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”).

(65)

Astfel cum se explică suplimentar mai jos, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost adecvată.

(66)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul fibrelor de sticlă din Republica Populară Chineză („RPC”) (35), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(67)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (36). În particular, Comisia a concluzionat că, în sectorul produselor din fibre de sticlă, nu numai că guvernul Chinei („GC”) continuă să dețină în proprietate o mare parte din acest sector, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (37), dar GC este, în plus, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul întreprinderilor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (38). Comisia a constatat, în plus, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție, au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblul lui, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau altminteri importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (39). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute viabile și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (40). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul produselor chimice, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (41), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al societăților comerciale din RPC (42).

(68)

La fel ca în investigațiile sale anterioare referitoare la sectorul fibrei de sticlă din RPC, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă era adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile autohtone din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a efectuat această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv pe baza elementelor de probă conținute în cerere și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (43) („raportul”), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat suplimentar aceste elemente de probă cu propriile sale cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(69)

Solicitantul a susținut că există distorsiuni semnificative în sectorul chinez al ranforsării cu fibre de sticlă. E la făcut trimitere la raport și, în special, la faptul că sistemul economic din RPC este o „economie de piață socialistă” și la rolul activ al Partidului Comunist Chinez ( „PCC” ) atât în sectorul public, cât și în cel privat din RPC.

(70)

Mai precis, în cerere s-au evidențiat următoarele:

(71)

În concluzie, cererea a indicat faptul că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit cererii, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(72)

GC nu a transmis observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la adecvarea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față. Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză.

(73)

În sectorul fibrei de sticlă persistă un grad substanțial de deținere în proprietate și de control din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Investigația a confirmat că cei mai mari trei producători din sectorul AFS, și anume Jushi (50), Taishan Glassfiber (51) și CPIC (52), sunt fie deținuți integral de stat, fie statul deține o participație care permite controlul lor. Acești trei producători reprezintă aproximativ 70 % din capacitatea de producție de fibre de sticlă din China (53).

(74)

În plus, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul întreprinderilor deținute de stat, ci și în societățile private (54), PCC revendicându-și rolul de conducere în aproape toate aspectele economiei țării. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea în materie de politici exercitate de guvern, dat fiind cât de mult au fuzionat structurile statului cu cele ale partidului în China.

(75)

Investigație a constatat că asociația națională industrială care acoperă sectorul fibrei de sticlă este Asociația industriei sticlei din China (China Fiber Glass Industry Association, denumită în continuare „CFGIA” ) (55). CFGIA „respectă rolul de conducere generală al PCC, […] desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid” (56). În plus, „autoritatea de înregistrare și administrare a asociației este Ministerul Afacerilor Civile”  (57), iar condițiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CFGIA includ „să respecte rolul de conducere al PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să dețină bune calități politice”  (58).

(76)

Jushi, Taishan Glassfiber și CPIC sunt membre ale CFGIA (59).

(77)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul fibrelor de sticlă, fac obiectul supravegherii și al orientărilor în privința politicilor. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul fibrelor de sticlă confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest aspect este ilustrat de cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime (60), care menționează acest sector, în special fibrele de sticlă cu utilizări speciale, printre materialele pentru care inovarea tehnologică va fi sprijinită prin politici în cadrul planului. Fibrele de sticlă sunt enumerate printre sectoarele încurajate și în cadrul ediției din 2024 a Catalogului de orientare pentru ajustarea structurală a industriei (61), precum și în Catalogul de orientare din 2024 privind principalele materiale noi eligibile pentru prima utilizare/programe demonstrative (62).

(78)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și de a orienta evoluțiile din acest sector pot fi observate și la nivel de provincie, de exemplu în Shandong, care, în ceea ce privește în mod specific industria fibrelor de sticlă și a materialelor compozite, plănuiește „să promoveze în mod activ întreprinderile de vârf și de bază cu o puternică influență a mărcii și atractivitate comercială, capacități puternice de integrare și efecte de stimulare asupra lanțurilor și clusterelor industriale, precum și să sprijine fuziunile și reorganizarea întreprinderilor între industrii, regiuni și forme de proprietate” și „să dezvolte fibre de sticlă și produse din fibre de sticlă de înaltă performanță [și să] încurajeze dezvoltarea de fibre de sticlă și produse din fibre de sticlă ultrafine, cu rezistență mare, cu modul înalt, rezistente la alcaline, cu constantă dielectrică mică, cu dilatare mică, cu conținut mare de silice, degradabile, cu secțiune transversală de formă specială și alte fibre de sticlă și produse din fibre de sticlă de înaltă performanță. Să se concentreze asupra nevoilor din domeniul informațiilor electronice, din domeniul aerospațial, al energiei noi, al unităților zootehnice de mari dimensiuni, al serelor agricole și din alte domenii, să cerceteze și să se dezvolte și să se promoveze produsele termoplastice ranforsate cu fibre de sticlă și produsele compozite termorigide, precum și plasele compozite din fibre de sticlă pentru proiecte de infrastructură” (63).

(79)

În mod similar, municipalitatea Chongqing, unde se află CPIC, a publicat cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriilor strategice și emergente (64), care prevede „creșterea importanței industriei fibrelor și materialelor compozite de înaltă performanță”, precum și „accelerarea construcției de proiecte precum […] linia de producție a fibrelor de sticlă de înaltă performanță, cu o producție anuală de 150 000 de tone, și a bazei de producție a fibrelor de sticlă și a materialelor compozite ultrafine, astfel încât să crească capacitatea de producție a fibrelor de sticlă și a materialelor compozite de înaltă performanță”.

(80)

În plus, accentul pus pe fibrele de sticlă poate fi observat, de asemenea, în documentele de planificare din alte provincii, precum Guangxi (65), Hubei (66) sau Zhejiang (67).

(81)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în privința prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, Comisia a constatat că mulți producători de AFS evidențiază în mod explicit activități de consolidare a partidului pe site-urile lor de internet sau au membri de partid în conducerea societății și evidențiază afilierea lor la PCC.

(82)

De exemplu, președintele consiliului de administrație al Jushi Group îndeplinește în același timp și funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid (68). În plus, Jushi menționează pe site-ul propriu de internet că „[î]n conformitate cu conducerea corectă a Comitetului de partid al Grupului național privind materialele de construcții din China, […] Comitetul de partid al Jushi pune în aplicare cu hotărâre deciziile Comitetului central de partid […] și respectă întotdeauna la rolul de conducere al comitetului de partid al societății în ceea ce privește „stabilirea direcției, gestionarea situației generale și asigurarea punerii în aplicare”  (69) .

(83)

În plus, articolul 195 din statutul Jushi prevede în mod explicit supravegherea directă de către partid a activităților esențiale ale întreprinderii, conform căruia „comitetul de partid al întreprinderii discută și decide cu privire la aspectele majore ale întreprinderii în conformitate cu reglementările”, principalele responsabilități ale comitetului de partid implicând sarcinile de „a studia și a discuta aspecte majore legate de gestionarea afacerilor societății și de a sprijini adunarea acționarilor, consiliul de administrație, consiliul supraveghetorilor și conducerea executivă să își exercite competențele în conformitate cu legea”, precum și de a „consolida conducerea și controlul selecției și ocupării forței de muncă în cadrul întreprinderii și de a efectua cu succes construirea echipei de conducere a întreprinderii, a echipei cadrelor și a echipei de talente” (70).

(84)

În ceea ce privește Taishan Fiberglass, președintele ocupă, de asemenea, funcția de secretar al Comitetului de partid (71). De asemenea, directorul general al societății îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid (72) și susține că „este necesar să se joace pe deplin rolul de lider al consolidării partidului, să se unească activitatea membrilor de partid, a cadrelor și a lucrătorilor la toate nivelurile și să se promoveze reforma, dezvoltarea, producția și funcționarea societății la un nou nivel (73)”.

(85)

În cazul CPIC, președintele Consiliului de administrație deține în același timp funcția de secretar al Comitetului de partid (74).

(86)

În plus, în sectorul AFS sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Deși politicile industriale se referă în general la numeroase sectoare, mai degrabă decât exclusiv la sectorul AFS, ele fac obiectul a numeroase planuri, orientări, directive și alte documente de politică emise la nivel național, regional și municipal (a se vedea, în plus, considerentele 77-80 de mai sus). Respectivele politici sunt uneori în totală contradicție cu forțele pieței.

(87)

De exemplu, planul de acțiune pe trei ani al provinciei Guangxi privind industriile strategice și emergente, care stabilește, din punct de vedere administrativ, volumele de producție țintă și ratele de creștere viitoare: „până în 2023, valoarea producției industriei materialelor noi va ajunge la 133 de miliarde de yuani, iar valoarea adăugată va ajunge la 44 de miliarde de yuani”  (75).

(88)

În mod similar, Planul de acțiune al Chongqing pentru dezvoltarea de înaltă calitate a clusterelor industriei fibrelor și a materialelor compozite (2023-2027) stabilește, de asemenea, obiective cantitative: „până în 2027, dimensiunea totală a industriei fibrelor și a materialelor compozite din oraș va depăși 50 de miliarde RMB, producția și vânzările de fibre de sticlă și materiale compozite vor reprezenta peste 20 % din totalul național, vor fi create 1-2 întreprinderi și mărci de fibre și materiale compozite de talie mondială, vor fi înființate mai multe întreprinderi de înaltă calitate, nivelul de modernizare a lanțului industrial și a lanțului de aprovizionare va fi îmbunătățit în mod semnificativ, capacitatea de inovare, calitatea și eficiența vor fi îmbunătățite în mod semnificativ, construirea unei baze industriale naționale importante a fibrelor de sticlă și a materialelor compozite va fi accelerată și va fi creat un cluster industrial al fibrelor și al materialelor compozite cu influență internațională (76)”. În acest scop municipalitatea Chongqing urmărește „să accelereze construirea unei baze industriale naționale importante a fibrelor de sticlă și a materialelor compozite și să creeze un cluster industrial al fibrelor și al materialelor compozite cu influență internațională”  (77) .

(89)

În concluzie, GC dispune de măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de sprijinire a industriilor încurajate, inclusiv a producției de AFS. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(90)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul chimic în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(91)

În plus, produsul care face obiectul investigației este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 67. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (78).

(92)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul AFS nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Avizul orientativ menționat anterior, care prevede „îmbunătățirea politicilor de sprijin, consolidarea coordonării dintre politicile fiscale, financiare, regionale, de investiții, de import și de export (…) cu politicile industriale pentru a pune pe deplin în aplicare platforma națională de cooperare între industrie și finanțe și a promova legătura dintre întreprinderi și bănci”  (79), ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenție a statului. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(93)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii produsului care face obiectul investigației cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod clar, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(94)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul investigației pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Ele înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în RPC prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(95)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale terenurilor, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate.

(96)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(97)

Astfel cum se explică în considerentele 59 și 60, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din 23 ianuarie 2025 și a doua notă privind factorii de producție din 10 iulie 2025.

(98)

Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile transmise de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante.

(99)

În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția ei de a considera Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(100)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia, Mexic, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut, despre care se cunoștea că în ele se fabrica produsul care face obiectul investigației.

(101)

În urma primei note, Jushi Group și Jiangsu Changhai au susținut că Turcia ar fi o țară terță inadecvată pentru construirea valorii normale, din cauza ratei mari a inflației, a deprecierii monedei și a unui mediu de reglementare instabil.

(102)

Comisia a respins afirmațiile pe baza faptului că părțile care au transmis observațiile nu au demonstrat modul în care deprecierea lirei turcești și inflația mare ar fi afectat efectiv prețurile factorilor de producție originari din Turcia și, în caz afirmativ, care ar fi impactul real asupra valorii normale, care este calculată în CNY.

(103)

În observațiile sale cu privire la prima notă, Jiangsu Changhai a susținut că Malaysia – o țară care nu este identificată în prima notă – ar trebui să fie considerată o țară reprezentativă, deoarece erau disponibile date financiare pentru producătorul de sticlă Xinyi Energy Smart (M) Sdn Bhd (81). Alegerea Malaysiei a fost, de asemenea, susținută de Jushi Group, având în vedere prezența în țară a unui alt producător al produsului în cauză prin intermediul societății Nippon Electric Glass (Malaysia) Sdn Bhd.

(104)

Comisia a respins Malaysia ca posibilă țară reprezentativă. Xinyi Energy Smart (M) Sdn Bhd. este o filială a unui important producător chinez de sticlă (Xinyi Glass Holdings Ltd). Elementele de probă furnizate de Jushi Group au vizat informații numai la nivelul conturilor consolidate ale grupului japonez. În orice caz, nivelul importurilor în Malaysia din China pentru principalele materii prime a variat între 40 % și 79 %.

(105)

În urma celei de a doua note, PROXIM a susținut că Turcia nu era o țară reprezentativă adecvată, din cauza structurii de producție de AFS a Şişecam Elyaf Sanayii A.Ş., precum și a volumelor produse. Societatea a susținut, de asemenea, că importurile în Turcia din Rusia și Belarus au afectat condițiile de piață ale factorilor de producție, împreună cu nivelul mare al inflației în țară, cu statisticile depășite privind forța de muncă și cu datele netransparente privind consumul de utilități industriale. Având în vedere cele de mai sus, societatea a adăugat că Thailanda sau Malaysia ar fi țări reprezentative alternative mai adecvate.

(106)

Comisia a subliniat că observațiile PROXIM au fost generale și nefondate. În orice caz, aceleași observații privind importurile din Rusia și Belarus (considerentul 116), privind inflația (considerentul 102), statisticile privind forța de muncă (considerentul 111) și Thailanda și Malaysia ca posibile țări reprezentative (considerentele 104, 116 și 119) au fost deja abordate de Comisie în răspunsurile lor la observațiile altor părți. În ceea ce privește afirmația referitoare la datele netransparente privind utilitățile industriale, Comisia a pus la dispoziția tuturor părților sursele și metodologia utilizate pentru calcularea utilităților. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(107)

Pentru țările luate în considerare și menționate mai sus în considerentul 100, Comisia a verificat în continuare datele ușor accesibile, inclusiv datele privind importurile de factori de producție, precum și datele financiare de la producătorii produsului care face obiectul investigației din aceste țări reprezentative potențiale.

(108)

În ceea ce privește prima notă, Glass Fibre Europe a susținut că Comisia ar fi trebuit să includă piesele de schimb în lista factorilor de producție. Comisia a respins această afirmație, pe motiv că era generală și nefondată. Aceeași afirmație a fost reiterată ca reacție la cea de a doua notă, fără a adăuga nicio informație nouă și, prin urmare, a fost respinsă.

(109)

După comunicarea constatărilor, GFE a reiterat faptul că piesele de schimb ar fi trebuit incluse în factorii de producție, deoarece ele fac parte din costurile de producție directe și reprezintă între 1 și 5 % din costurile de producție. Comisia a evidențiat că piesele de schimb au fost incluse în cheltuielile indirecte de fabricație la construirea valorii normale. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(110)

În urma primei note, Jushi Group a susținut că Turcia ar fi o țară terță inadecvată din cauza datelor depășite privind costurile forței de muncă, susținând că ajustarea acestor date utilizând indicele prețurilor de consum ar fi inadecvată, deoarece salariile din Turcia nu au crescut în funcție de rata inflației.

(111)

Societatea a susținut în mod eronat că Comisia a utilizat indicele prețurilor de consum, ceea ce nu s-a întâmplat deoarece a utilizat indicii factorului de producție reprezentat de muncă, care conferă o exactitate mai mare. În plus, nu au fost obținute modificări substanțiale ale tarifului orar după ajustare. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(112)

În observațiile sale la prima notă, Jushi Group a adăugat că datele referitoare la costurile VAG și la profit ale Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş nu ar trebui să fie considerate surse adecvate la nivel consolidat, deoarece producătorul efectiv de produse din fibre de sticlă este filiala sa, Şişecam Elyaf Sanayii A.Ş. În particular, potrivit Jaingsu Changhai, costurile VAG și profitul recalculat de societate pe baza datelor din 2023 și 2024 ar arăta că Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş nu au fost profitabile în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(113)

Comisia a respins afirmația Jushi Group pe baza faptului că segmentul sticlei industriale al Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş includea Şişecam Elyaf și cuprindea produse industriale similare cu structuri de costuri comparabile.

(114)

În ceea ce privește afirmația transmisă de Jiangsu Changhai, Comisia a evidențiat că metodologia utilizată pentru calcularea profitabilității Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş a prezentat limitări semnificative în ceea ce privește coerența politicilor contabile între 2023 și 2024, precum și faptul că metodologia propusă nu a inclus ajustări financiare de sfârșit de an, cum ar fi amortizarea, provizioanele și situațiile fiscale care ar putea să nu fie incluse în rapoartele de la jumătatea anului. Prin urmare, Comisia a respins afirmația Jiangsu Changhai potrivit căreia Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş nu a fost profitabilă în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(115)

Atât în observațiile cu privire la prima notă, cât și în cele cu privire la a doua notă, Jushi Group a susținut că Thailanda ar fi o țară reprezentativă mai adecvată. Societatea a susținut că există o producție a produsului care face obiectul investigației și că sunt disponibile date privind costurile VAG și profitul pentru doi producători (82) și nu există nici importuri de factori de producție din Rusia și Belarus, nici restricții la export privind factorii de producție din Thailanda. În plus, Thailanda nu ar necesita ajustări pentru inflație pe baza indicelui prețurilor de consum.

(116)

Comisia a evidențiat că statisticile thailandeze privind importurile de fibre de sticlă se bazează în mod semnificativ pe factorii de producție importați din China, în special pentru principalele materii prime, cum ar fi caolinul, rășina epoxidică, pirofilitul și minereul de crizantemă albă, variind între 30 % și 71 %, expunându-le la distorsiuni ale costurilor. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație. Comisia a considerat nefondată afirmația potrivit căreia datele provenite de la cei doi producători thailandezi au fost mai adecvate decât datele consolidate auditate privind Şişecam. În ceea ce privește afirmația privind importurile din Rusia și Belarus, Comisia nu a stabilit că ele au denaturat prețurile factorilor de producție, nici în Thailanda, nici în Turcia. Afirmația privind restricțiile la export a fost generală și nefondată. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile.

(117)

În plus, datele privind energia electrică și gazele naturale din Turcia au reflectat cifrele reale privind perioada investigației de reexaminare și nu au necesitat nicio ajustare. Prin urmare, Comisia a constatat că afirmația potrivit căreia datele thailandeze privind utilitățile publice sunt mai exacte decât datele obținute pentru Turcia este nejustificată.

(118)

În a doua notă, Jushi Group a contestat faptul că expunerea Thailandei la importurile din China nu putea fi un criteriu în selectarea unei țări terțe reprezentative, sugerând că factorii de producție cu un procent mare de importuri din China ar putea fi înlocuiți cu date privind importurile din Turcia sau din alte țări cu venituri medii superioare.

(119)

Jushi Group a adăugat că toate societățile thailandeze, inclusiv cele private, au obligația de a transmite situațiile lor financiare auditate autorităților thailandeze, care le pun la dispoziție online (83). Jushi Group a susținut că, datorită acestui fapt, împreună cu faptul că ambele societăți acoperă întregul produs în cauză și aceeași categorie generală de produse (țesături biaxiale, semitorturi țesute, pulpă din fire scurte din bumbac și covoare din fibre sintetice), Thailanda este o țară reprezentativă mai adecvată în comparație cu Turcia.

(120)

Comisia a reiterat faptul că, în primul rând, Thailanda s-a bazat într-un grad mai mare pe importuri provenite din China. Într-adevăr, în Turcia, cei patru factori de producție care erau obținuți în cea mai mare parte din China, reprezentând peste 40 % din volumul total al importurilor, au reprezentat doar aproximativ 1 % din costul total de producție. Pe de altă parte, Thailanda s-a aprovizionat cu mult mai multe materii prime din China, reprezentând, de asemenea, peste 40 % din volumul total al importurilor, adică peste 20 % din costul total de producție. Toate materiile prime comercializate în cantități mari din China și importate în Thailanda, cu excepția pulberii de magneziu ușor arsă și a agenților de cuplare pe bază de silan, au fost importate în cantități mai mici sau nu au fost importate deloc în Turcia.

(121)

În al doilea rând, prin compararea datelor de piață, China a fost cel mai mare producător și exportator de fibre de sticlă din lume. Turcia (84) a reprezentat o piață de export de fibre de sticlă mai mare în comparație cu Thailanda (85), cu un nivel mai mare al exporturilor produsului în cauză. În plus, cei doi producători thailandezi identificați de Jushi Group aveau o capacitate de producție anuală de fibre de sticlă raportată mult mai mică decât societatea turcă. Capacitatea de producție anuală a Wanda New Material (Thailand) Co. Ltd și Thai United Glass Fibre Co. Ltd a fost de 20 000 de tone (86) și, respectiv, de 2 500 de tone (87) de fibre de sticlă. În schimb, în 2022, grupul Şişecam a raportat o capacitate instalată de 70 000 de tone de fibre de sticlă (88). Având în vedere dependența mai mică a Turciei de China și o piață mai mare în ceea ce privește exporturile, Comisia a respins afirmația potrivit căreia Thailanda ar fi o țară mai reprezentativă.

(122)

În urma celei de a doua note, Jushi Group a susținut că Şişecam Elyaf Sanayii A.Ş., producătorul de fibre de sticlă din cadrul grupului Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş, a fost neprofitabil în cursul anului 2024 și că Comisia ar trebui să utilizeze datele privind segmentul din care face parte Şişecam Elyaf Sanayii A.Ş., și anume segmentul industrial, pentru calcularea costurilor VAG și a profitului. Jiangsu Changhai a solicitat Comisiei să utilizeze situațiile financiare actualizate din 2024, care au inclus ajustări în funcție de inflație atât pentru 2024, cât și pentru 2023. Jiangsu Changhai a susținut că, în situațiile consolidate ale grupului Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş, cheltuielile administrative și de marketing generale includeau costuri de transport și comisioane, precum și cheltuieli de ambalare, iar Comisia ar trebui, prin urmare, să excludă aceste cheltuieli din calculul valorii normale.

(123)

Comisia a acceptat afirmația Jushi Group și a revizuit calculele costurilor VAG și ale profitului bazate pe segmentul industrial în locul nivelului consolidat. Comisia a subliniat că afirmația transmisă de Jiangsu Changhai se referea la ajustări la nivelul grupului consolidat și că nu a fost disponibilă nicio defalcare a cheltuielilor administrative și de marketing generale la nivel de segment industrial al sticlei.

(124)

În observațiile cu privire la prima notă, Jiangsu Changhai a evidențiat că codul SA pentru pirofilit este prea amplu și cuprinde diverse alte produse de la subpoziția 2530 90 care nu au legătură cu producția de AFS. Având în vedere diferențele considerabile de preț bazate pe conținutul de aluminiu al pirofilitului, pe care codul SA nu le-a reflectat, Jiangsu Changhai a propus o valoare de referință alternativă bazată pe un raport al pieței (89) care a făcut distincție între tipurile de clase de pirofilit și conținutul de aluminiu.

(125)

Solicitantul a susținut că, pe baza informațiilor cuprinse în raport, prețurile pirofilitului cu un conținut mic de alumină oferite de societatea indoneziană PT. Gunung Bale and Kaolin (Malaysia) Sdn ar fi cea mai adecvată valoare de referință alternativă pentru stabilirea prețului pirofilitului în China.

(126)

Comisia a acceptat să revizuiască valoarea de referință pentru pirofilit și a utilizat prețurile PT. Gunung Bale ca valoare de referință, având în vedere dependența mai mică a Indoneziei de importurile de pirofilit din China în comparație cu Malaysia (mai puțin de 5 % și, respectiv, aproximativ 80 %).

(127)

În urma celei de a doua note, Jushi Group a susținut că Comisia ar fi trebuit să utilizeze prețul mediu la care unul dintre furnizorii săi a achiziționat pirofilit de clasă inferioară de la PT. Gunung Bale. Alternativ, Comisia nu ar trebui să adauge costul mediu de transport la valoarea de referință de 0,60 CNY/kg, deoarece factura transmisă ca dovadă a indicat că transportul a fost deja inclus în cost.

(128)

Comisia a evidențiat că o factură comercială neverificată, împreună cu un certificat de autorizare care conține greșeli de ortografie în numele furnizorului de factori de producție, nu constituie informații care să îi permită Comisiei să ajungă la o constatare suficient de exactă și că nu au fost transmise informații verificabile care ar fi putut permite o astfel de constatare. Prin urmare, Comisia a decis să nu ia în considerare informațiile transmise de Jushi Group și a respins afirmația.

(129)

Aceeași afirmație a fost reiterată în urma comunicării constatărilor finale, susținând că factura transmisă cuprindea cea mai mare parte a volumului achiziționat de la PT. GUNUNG BALE în cursul perioadei de investigație și că datele la care se referea factura (și anume: volumele de pirofilit achiziționate) au fost verificate de Comisie.

(130)

Comisia a evidențiat că evaluarea efectuată în considerentul 128 era încă valabilă și că, deși volumele de achiziții au fost verificate în cadrul datelor privind consumul de pirofilit, factura comercială transmisă nu a putut fi verificată de Comisie. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(131)

În observațiile cu privire la a doua notă, Jiangsu Changhai a susținut că prețurile dolomitului și ale oxidului de calciu din Turcia au fost nereprezentative din cauza volumelor mici ale importurilor și că prețurile din Turcia ale acestor două materii prime nu reflectau tipul utilizat în producția de AFS. În sprijinul afirmației sale, Jiangsu Changhai a transmis două rapoarte ale Multimarket Insights (90) care conțineau informații cu privire la diferite clase și aplicații ale dolomitului și ale oxidului de calciu.

(132)

Comisia a respins valorile de referință propuse pentru dolomit și oxid de calciu furnizate de Jiangsu Changhai, pe motiv că nu dispunea de suficiente dovezi verificabile pentru a stabili dacă valorile de referință propuse erau solide și rezonabile și, prin urmare, ar putea fi considerate o valoare de referință alternativă adecvată. În plus, rapoartele transmise de producătorul-exportator nu au furnizat suficiente informații cu privire la sursele utilizate pentru a stabili diferitele intervale de prețuri pentru diferite tipuri de dolomit și de oxid de calciu. În ceea ce privește dolomitul și oxidul de calciu, societatea a transmis în observațiile sale la a doua notă rapoarte de testare care nu au fost verificabile de către Comisie, iar rapoartele de piață transmise de Jiangsu Changhai nu au furnizat nicio sursă cu privire la modul în care au fost calculate valorile pentru diferite clase de dolomit și de oxid de calciu.

(133)

În schimb, valorile de referință din Multimarket Insights pentru pirofilit (considerentele 124-126) au fost acceptate de Comisie, întrucât prețurile de referință sunt ușor accesibile ca parte a dosarului neconfidențial al cazului și s-a putut verifica în cursul vizitei de verificare cu producătorii-exportatori ce tip de pirofilit a fost utilizat în procesul de producție a AFS și conținutul de minerale al acestora, și s-a putut stabili că valoarea de referință din Turcia nu reflecta aceste specificități. În plus, Comisia a primit observații din partea reclamantului potrivit cărora prețurile pirofilitului cuprinse în raport au fost rezonabile și reflectau realitatea diferitelor clase de pirofilit utilizate în producția de AFS.

(134)

În urma comunicării constatărilor finale, Jiangsu Changhai a reiterat faptul că valorile de referință ale importurilor din Turcia pentru dolomit și oxid de calciu nu au fost adecvate din cauza volumelor mici ale importurilor de astfel de materii prime în Turcia, în special în ceea ce privește consumul de către societate al fiecăreia dintre aceste două materii prime. În acest sens, Jiangsu Changhai a invitat Comisia să revizuiască datele industriei Uniunii pentru aceste două materii prime și să compare costurile acestora cu valoarea de referință turcă. Ca alternativă, Comisia ar trebui să trateze aceste două materii prime drept consumabile.

(135)

Comisia a considerat că argumentul Jiangsu Changhai este nefondat și nejustificat. În primul rând, Jiangsu Changhai nu a stabilit nicio corelație între cantitățile importate și prețuri, în sensul că volumul respectivelor importuri ar face ca prețurile în sine să nu fie adecvate în scopul constatării unui preț nedistorsionat. În al doilea rând, sugestia potrivit căreia scăderea cantităților importate conduce în mod necesar la prețuri atipice ignoră realitățile economice ale modului în care sunt stabilite prețurile. Producătorii-exportatori stabilesc prețurile pe baza unei multitudini de factori, mai degrabă decât pe baza volumelor totale ale importurilor dintr-o singură țară. Prin urmare, chiar dacă cantitățile importate sunt mici, acest aspect nu înseamnă în mod inerent că prețurile sunt distorsionate sau nereprezentative sau că ele nu sunt prețuri de piață. În plus, observația Jiangsu Changhai prezintă în mod eronat practica anterioară a Comisiei care, în orice caz, nu este obligatorie, deoarece fiecare caz este evaluat în funcție de circumstanțele sale. Referirea sa la o investigație anterioară (91) este incompletă și selectivă, deoarece omite să menționeze că, în investigația respectivă, Comisia a renunțat la utilizarea anumitor valori de referință pe baza altor considerații decât cantitatea, cum ar fi nomenclatura vamală care nu permite identificarea importurilor care ar reflecta prețurile factorilor de producție efectiv utilizați de producătorii-exportatori. Jiangsu Changhai nu a făcut nicio astfel de afirmație în cadrul prezentei reexaminări și nici nu a susținut că valorile de referință ale importurilor din Turcia pentru dolomit și oxid de calciu nu au fost reprezentative din vreun alt motiv. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(136)

În observațiile cu privire la prima notă, Jiangsu Changhai a susținut că toate materiile prime, cu excepția pirofilitului, ar fi trebuit să fie clasificate drept consumabile, având în vedere impactul lor mic asupra costului de producție.

(137)

Comisia a respins afirmația, pe baza faptului că restul materiilor prime reprezentau împreună [20-30] % din costul de producție și că erau disponibile valori de referință pentru materiile prime respective.

(138)

În urma celei de a doua note, Jiangsu Changhai a susținut că oxidul de calciu, dolomitul și materialele de ambalare ar trebui tratate drept consumabile din cauza impactului lor mic asupra costului de producție, susținând că, în investigațiile anterioare (92), Comisia a clasificat materialele, inclusiv materialele de ambalare, la consumabile atunci când costul lor agregat a reprezentat aproximativ 4-7 % din costul de producție.

(139)

Comisia a evidențiat că oxidul de calciu și dolomitul constituie deja împreună peste 4 % din costul de producție, iar numai materialele de ambalare reprezintă aproape 7 % din costul de producție. În investigațiile anterioare, factorii de producție care au fost grupați în categoria consumabilelor au avut o pondere neglijabilă în costul total de producție și nu a fost posibil să se găsească valori de referință exacte pentru ei, spre deosebire de prezenta investigație. Având în vedere impactul factorilor de producție evidențiați de Jiangsu Changhai și faptul că valorile de referință pentru acești factori de producție ar putea fi utilizate pentru a stabili valoarea normală, Comisia a respins afirmațiile acestuia.

(140)

În urma comunicării constatărilor finale, Jiangsu Changhai a reiterat faptul că unele materii prime ar fi trebuit să fie grupate în categoria consumabilelor, propunând ca, pentru materiile prime obținute la nivel internațional sau prin intermediul furnizorilor afiliați incluși în categoria consumabilelor, Comisia să le includă și pe cele obținute autohton. Societatea a adăugat că toate materialele de ambalare ar trebui grupate în categoria consumabilelor.

(141)

Comisia și-a reiterat poziția potrivit căreia numai materialele de ambalare reprezintă aproape 7 % din costul de producție, fără a lua în considerare materialele care au fost deja incluse în categoria consumabilelor. Având în vedere existența unor valori de referință rezonabile pentru acești factori de producție, afirmația a fost respinsă.

(142)

Jiangsu Changhai a adăugat că, întrucât calculul valorii normale include costul ambalajelor, pentru a asigura o comparație echitabilă în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, Comisia nu ar fi trebuit să deducă ajustările pentru ambalaje din prețul de export.

(143)

Comisia a acceptat această afirmație și a revizuit calculul marjei pentru Jiangsu Changhai.

(144)

În urma comunicării constatărilor, Jushi Group a evidențiat unele erori materiale în calculul transportului mărfurilor și al manipulării, al încărcării și al cheltuielilor auxiliare la sedii din țara exportatoare în cadrul calculului marjei de dumping agregate.

(145)

Comisia a acceptat afirmația și a revizuit în consecință calculele marjei de dumping a Jushi Group.

(146)

În urma celei de a doua note, Jushi Group a transmis mai multe observații cu privire la factori de producție specifici și la valori de referință alternative care ar putea fi utilizate. În primul rând, potrivit societății, Comisia ar fi trebuit să extragă datele privind pulberea de calcar la nivel de 6 cifre din baza de date COMTRADE a ONU, în loc de la nivel de 4 cifre, solicitând Comisiei să utilizeze prețul unitar calculat de societate de 2,01 CNY/kg în loc de 2,5 CNY/kg.

(147)

Comisia a evidențiat că datele extrase furnizate de societate din baza de date COMTRADE a ONU au inclus date care acoperă luna august 2024, o perioadă care se află în afara perioadei investigației de reexaminare, și au exclus orice date pentru luna august 2023. Extragerea datelor la nivel de 6 cifre care acoperă perioada investigației de reexaminare a confirmat că valoarea de referință corectă este de 2,5 CNY/kg.

(148)

În al doilea rând, societatea a susținut că anumite coduri specifice din Global Trade Atlas (GTA) pentru caolin ar trebui utilizate pentru diferite entități, pentru a reflecta procesele de producție diferite specifice ale societăților, care implicau diferite tipuri de caolin, fie sub formă de pulbere, fie sub formă de minereu.

(149)

Comisia a acceptat această afirmație și a revizuit calculele pentru Jushi Group în consecință.

(150)

În al treilea rând, potrivit susținerilor Jushi Group, Comisia ar fi trebuit să utilizeze codul GTA 251990300019 – Alte tipuri de magnezie complet arsă (sinterizată), deoarece era singurul cod relevant pentru procesul de producție.

(151)

Comisia a evidențiat că cererea Jushi Group a fost generală și nefondată, deoarece nu a furnizat nicio informație specifică cu privire la ce alte tipuri de magnezie arsă au fost incluse în codul GTA și la modul în care acest cod era mai relevant în procesul său de producție în raport cu alte coduri. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(152)

În al patrulea rând, în ceea ce privește pulberea de wollastonit, Jushi Group a susținut că datele privind importurile bazate pe codul SA 2530 90 erau prea ample și a propus utilizarea pulberii de pirofilit ca valoare de referință și creșterea ei prin reflectarea diferenței de cost pe care Jushi o suportă pentru pulberea de wollastonit în comparație cu pirofilitul. Jushi Group a adăugat că aceeași metodologie ar putea fi aplicată și altor factori de producție grupați la codul SA 2530 90 .

(153)

Comisia a evidențiat că această metodologie nu are niciun temei factual privind motivele pentru care Comisia ar trebui să utilizeze pirofilitul ca valoare de referință pentru wollastonit și alte materii prime și de ce aceasta ar fi cea mai exactă metodologie. În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(154)

În cele din urmă, Jushi Group a solicitat Comisiei să nu includă deșeurile de fibre în categoria consumabilelor, pe motiv că acest factor de producție a fost raportat în tabelele lor pentru costul de fabricație cu o valoare de referință disponibilă și că societatea a furnizat, în plus, informații cu privire la valoarea lor de revânzare.

(155)

Afirmația a fost respinsă pe motiv că deșeurile de fibre au avut un impact neglijabil asupra costului de producție. În plus, în comparație cu valoarea medie a societății pentru produse secundare, codurile GTA sugerate de Jushi Group ca valoare de referință nu au putut reflecta în mod rezonabil tipul de fibre generate de procesul de producție al Jushi Group.

(156)

În urma comunicării constatărilor, Jushi Group a transmis observații privind magneziul ușor ars, wollastonitul, deșeurile de fibre și pulberea de calcar.

(157)

În ceea ce privește considerentele 150 și 151, în urma comunicării constatărilor finale, Jushi Group a reiterat aceste afirmații, furnizând elemente de probă suplimentare conform cărora codul SA 2519 90 30 a fost cel utilizat în procesul său de producție. Comisia a utilizat prețul mediu ponderat al valorilor de referință ale codurilor GTA la nivel de 8 cifre care se încheie cu „30”.

(158)

În ceea ce privește wollastonitul (considerentele 152 și 153), Jushi Group a reiterat faptul că prețul de import nu a fost suficient de exact pentru a reflecta diferențele de preț nu numai între pulberea de wollastonit și pulberea de pirofilit, ci și în ceea ce privește pulberea de spodumen și pulberea de lepidolit. Jushi Group a propus calcularea valorilor de referință pentru cele trei pulberi pe baza diferențelor de preț ale grupului dintre pulberile de wollastonit, spodumen și lepidolit în raport cu valoarea de referință pentru pirofilit. Ca alternativă, Jushi Group a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze codurile GTA 2530 90 40 pentru spodumen și lepidolit și codul 2530 90 50 pentru wollastonit, pe baza importurilor turce de wollastonit din SUA (93).

(159)

Comisia a evidențiat că nu a putut accepta un calcul bazat pe datele proprii ale societății privind costurile, deoarece, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, s-a stabilit în considerentul 95 că nu este adecvat să se utilizeze costurile autohtone din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative. Comisia a acceptat afirmația și a extrapolat prețurile pentru spodumen, lepidolit și wollastonit la nivelul de 8 cifre din GTA.

(160)

În ceea ce privește deșeurile de fibre, Jushi Group a susținut că deșeurile și resturile de fibre păreau să fie importate în Turcia sub codul SA 7019 62 10  (94) (în loc de codul SA 7019 90 ), iar Comisia ar trebui să utilizeze prețurile medii de import din Turcia pentru a stabili o valoare de referință pentru deșeurile de fibre. Ca alternativă, Comisia ar trebui să utilizeze prețul de import sau de export pentru UE. În cazul în care Comisia nu aplică o valoare de referință pentru deșeurile de fibre, materiile prime care reprezintă un cost de producție și mai mic ar trebui, în plus, grupate în categoria consumabilelor.

(161)

De la bun început, Comisia a evidențiat că, în tabelele de consum, pentru două dintre entitățile sale, Jushi Group a susținut că codul SA pentru deșeurile de fibre aplicabil era 7019 90 , iar pentru o entitate nu a fost raportat niciun cod SA, evidențiind dificultatea de a găsi un cod aplicabil pentru acest factor specific de producție. În al doilea rând, Comisia a analizat codul 7019 62 10 și a observat că Turcia a importat fie doar în baza codului SA 7019 62 (Alte țesături închise lipite mecanic fabricate din semitorturi din fibre de sticlă) (95), fie în baza codului SA 7019 62 90 (Alte țesături închise lipite mecanic fabricate din semitorturi din fibre de sticlă) și nu a fost disponibilă nicio informație pentru codul SA 7019 62 10 . În al treilea rând, chiar și atunci când se analizează datele din celelalte țări reprezentative posibile identificate în prima notă și în a doua notă, volumele importurilor din China au reprezentat 90 % sau mai mult din totalul importurilor acestui factor de producție pentru majoritatea țărilor. În ansamblu, atât pentru codul SA 7019 90 (considerentul 155), cât și pentru codul 7019 62 , nu a fost posibil să se stabilească ce s-ar încadra la aceste coduri, iar pentru codul 7019 62 10 nu a fost posibil să se găsească o valoare de referință pentru el. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(162)

În urma comunicării constatărilor, Jushi Group a susținut că prețurile de import din Turcia ale pulberii de calcar și ale oxidului de calciu/pulberii de calcar calcinate par nejustificat de mari din cauza volumelor mici ale importurilor, susținând că Comisia ar trebui să revizuiască valorile de referință (a) luând în considerare prețul de export al Turciei și să îl majoreze luând în considerare taxele de import adecvate; sau (b) să utilizeze prețul mediu de import internațional corespunzător GTA; (c) să utilizeze prețul de import în Brazilia sau (d) să utilizeze prețurile de import în UE (sau prețurile de export).

(163)

În ceea ce privește oxidul de calciu și pulberea de calcar, Comisia a abordat deja o observație similară privind corelația dintre cantitățile importate și prețuri în considerentul 135.

(164)

După comunicarea constatărilor, GFE a susținut că utilizarea unui preț mediu ponderat al unui amestec de minereu de caolin și caolin măcinat este inadecvată, deoarece un astfel de amestec nu există în formule de lot efective. În același timp, minereul de caolin nu poate fi utilizat direct în producția de AFS, deoarece trebuie să treacă prin etape intermediare, cum ar fi mărunțirea și măcinarea. GFE a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze doar codul vamal al caolinului mărunțit (250700200012) ca materie primă pentru construirea valorii normale. Comisia a clarificat faptul că a utilizat costul corespunzător fie al minereului de caolin, fie al pulberii de caolin, în funcție de procesele de producție specifice ale societăților. Costurile prelucrării minereului de caolin în pulbere de caolin au fost contabilizate în costul energiei și al forței de muncă printr-un exercițiu de reportare. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(165)

După ce s-a stabilit că, pe baza tuturor elementelor de mai sus, Turcia era singura țară reprezentativă adecvată disponibilă, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului de protecție socială și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(166)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(167)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(168)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. Pentru pirofilit, astfel cum se menționează în considerentul 126, Comisia a utilizat prețurile societății indoneziene Pt. Gunung Bale (96). În plus, Comisia a utilizat Turkstat și Eurostat pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă (97), energiei (98) și gazelor naturale (99). În ceea ce privește apa, Comisia a utilizat datele publicate de Biroul de investiții și finanțe al președinției Republicii Turcia (100).

(169)

În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(170)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai AFS

(171)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente factorilor de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia s-a bazat pe datele furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(172)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (106). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile autohtone din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(173)

În ceea ce privește pirofilitul, astfel cum se explică în considerentul 124, Jiangsu Changhai a susținut că codul SA pentru pirofilit este prea vast și nu reflecta diferența bazată pe conținutul de aluminiu. Prin urmare, societatea a transmis un raport de piață care conține date cu privire la pirofilit, în funcție de aplicații, de regiune și, în plus, care conține prețuri pentru anumite societăți și tipuri specifice de pirofilit. Solicitantul a susținut că prețurile pirofilitului cu un conținut mic de alumină – și anume tipul utilizat în procesul de producție a AFS – de la societatea indoneziană PT. Gunung Bale and Kaolin (Malaysia) Sdn ar fi cea mai adecvată valoare de referință alternativă. Comisia a acceptat această afirmație și a utilizat prețul pirofilitului furnizat de PT. Gunung Bale, având în vedere dependența mai mică a Indoneziei de importurile de pirofilit din China.

(174)

În urma comunicării constatărilor, GFE a susținut că, deși costurile aferente rodiului și platinei au fost reflectate în depreciere, aceste costuri sunt incomplete, deoarece metalele prețioase pot fi deținute ca active sau pot fi acordate în leasing, propunând metodologii de calcul diferite în funcție de deținerea sau oferirea în leasing a duzelor care conțin platină și rodiu. Comisia a evidențiat că consumul de platină/rodiu și placa de scurgere au fost luate în considerare la construirea valorii normale în cadrul cheltuielilor indirecte de fabricație.

(175)

În urma comunicării constatărilor finale, GFE a adăugat că, pe baza constatărilor de la considerentul 42, și anume că industria chineză și-a crescut capacitățile de la 1,5 milioane de tone în 2016 la 4,1 milioane de tone în perioada investigației de reexaminare, Comisia ar fi trebuit să construiască valoarea normală ținând seama de costurile instalațiilor de AFS greenfield și de costurile anuale de amortizare rezultate. Comisia a clarificat faptul că aceste costuri au fost deja incluse în costurile de amortizare. Cererea este respinsă ca fiind lipsită de obiect.

(176)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ei nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor. Acesta a fost cazul aerului comprimat, al oxigenului și al aburului.

(177)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costuri de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că în contextul prezentei investigații ar putea fi folosit, în mod rezonabil și cu titlu orientativ, raportul dintre costul materiilor prime ale producătorului-exportator și costurile de transport raportate, pentru a estima costurile de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(178)

În urma comunicării constatărilor, Jushi Group a susținut că Comisia ar fi trebuit doar să adauge costurile de transport efective raportate la costurile nedistorsionate ale materiilor prime și să nu aplice un raport, ca în cazul țesăturilor din fibre de sticlă (107).

(179)

Comisia a evidențiat că metodologia utilizată reflectă structura costurilor producătorului-exportator, întrucât raportul dintre costul de transport și costul materiei prime este menținut și se aplică în continuare valorii de referință nedistorsionate. Comisia a evidențiat că nu a putut accepta un calcul bazat pe datele proprii ale societății privind costurile, deoarece, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, s-a stabilit în considerentul 95 că nu este adecvat să se utilizeze costurile autohtone din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative. În plus, exemplul menționat de Jushi Group nu înseamnă neapărat că ceea ce a fost utilizat a fost costul efectiv, întrucât „costurile autohtone de transport pentru toate materiile prime au fost estimate pe baza datelor verificate furnizate de producătorii-exportatori cooperanți”. În orice caz, Jushi Group nu a demonstrat motivul pentru care abordarea utilizată de Comisie ar fi trebuit să fie nerezonabilă. Prin urmare, această afirmație a fost considerată nejustificată.

(180)

TurkStat, Structure of Earnings Statistics, 2023 (108) publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Turcia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile pentru 2023, pentru activitatea economică în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2. Valoarea lunară raportată la sfârșitul anului 2023 a fost ajustată în mod corespunzător în funcție de inflație utilizând ajustarea bazată pe indicele costului orar al forței de muncă, astfel cum a fost publicată de TurkStat, Indicii costului forței de muncă, 2009-2024 [2021 = 100] (109).

(181)

Prețul energiei electrice pentru întreprinderi (utilizatori industriali) în Turcia este publicat de Eurostat: Prețurile energiei electrice pentru consumatorii necasnici – date bianuale (începând cu 2007) (nrg_pc_205) (110) în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice industriale din tranșa de consum corespunzătoare, în kWh, din cursul perioadei investigației de reexaminare.

(182)

În urma comunicării constatărilor, Jiangsu Changhai a susținut că Comisia ar fi trebuit să utilizeze tranșa de consum a energiei electrice care ar reflecta consumul de energie electrică al societății. În mod similar, pentru gazele naturale, societatea a susținut că, pe baza utilizării acestora, Comisia ar trebui să aplice tranșa de consum specifică bazată pe utilizare, mai degrabă decât media tuturor benzilor de consum.

(183)

Comisia a acceptat aceste afirmații și a efectuat ajustări ale valorii de referință pentru energia electrică și gazele naturale, reflectând profilurile de consum efectiv ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(184)

Prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Turcia este publicat de Eurostat – Prețurile gazelor pentru consumatorii necasnici – date bianuale (111). Comisia a utilizat datele privind prețurile gazelor naturale industriale din tranșa de consum corespunzătoare, în kWh, din cursul perioadei de investigație.

(185)

Costul apei pentru uz industrial este publicat de Biroul de investiții și finanțe al președinției Republicii Turcia (112). Comisia a utilizat un preț mediu al industriei din regiunea Istanbul legat de zonele industriale organizate (OIZ): Eskişehir OIZ; Balıkesir OIZ; Ankara Başkent OIZ și İzmir Aliağa OIZ.

(186)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(187)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(188)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare pentru 2023 referitoare la Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş, astfel cum au fost extrase din rapoartele anuale ale societății (113).

(189)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(190)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă.

(191)

După ce au fost stabilite costurile de fabricație nedistorsionate, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentele 186-188. Ele au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş astfel cum se explică în considerentul 188.

(192)

Ulterior, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se explică în considerentele 186 și 187, la costul de fabricație nedistorsionat pentru a se ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(193)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul societății Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş. Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute („CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 22,7 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 8,8 %.

(194)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(195)

În urma comunicării constatărilor finale, GFE a susținut că utilizarea datelor comerciale ale Şişecam privind sectorul sticlei industriale pentru determinarea unor sume rezonabile pentru costurile VAG și pentru profit nu era justificată, deoarece (a) Comisia ar fi trebuit să excludă alte venituri din exploatare și venituri financiare din activitatea Şişecam în domeniul sticlei; (b) costurile VAG nu reflectau realitatea economică a producătorilor de AFS; (c) un profit de 8,8 % constatat a fost insuficient pentru industriile mari consumatoare de capital, cum ar fi AFS și, prin urmare, nerezonabil, argumentând că Comisia ar trebui să utilizeze costurile VAG și profitul aferente întregului grup.

(196)

În urma comunicării constatărilor finale, Jiangsu Changhai a susținut că segmentul sticlei industriale al Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş. a fost, de fapt, neprofitabil în 2023, deoarece câștigurile înainte de dobânzi, impozite și depreciere sunt doar rezultatul veniturilor și al profitului realizat din activități de investiții, achiziționarea de active corporale și necorporale și active aferente dreptului de utilizare, nu și din principalele activități de exploatare. Jiangsu Changhai a solicitat să se utilizeze datele ajustate la inflație din 2023 cuprinse în rapoartele anuale din 2024 ale Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş. și să se deducă cheltuielile de transport, comisioanele și cele de ambalare. Ca alternativă, în cazul în care Comisia continuă să utilizeze date specifice de segment, o parte proporțională din costurile VAG la nivel consolidat ar trebui alocată segmentului industrial.

(197)

În ceea ce privește stabilirea unor sume rezonabile pentru costurile VAG, Comisia a acceptat cererea Jiangsu Changhai de a exclude costurile de transport, cheltuielile de ambalare și cheltuielile cu comisioanele ale întregului grup și de a le aloca utilizând cifra de afaceri ca cheie de repartizare. Comisia și-a revizuit calculul profitului pentru segmentul industrial și a confirmat că profitul recalculat, înainte de impozitarea aferentă segmentului industrial, a fost negativ în 2023.

(198)

Situațiile financiare consolidate ale grupului Şişecam au furnizat profitul Şişecam Elyaf și costurile VAG aferente segmentului sticlei industriale. În ceea ce privește Şişecam Elyaf, societatea care produce fibre de sticlă, situațiile financiare disponibile public pentru 2023 au furnizat vânzările nete și profitul, dar nu au inclus informațiile privind costul mărfurilor vândute („CMV”) și nici costul VAG. CMV au fost disponibile la nivelul segmentului industrial al sticlei din grupul Şişecam. Prin urmare, pentru a calcula procentul de profit al Şişecam Elyaf, Comisia a alocat CMV pentru segmentul industrial din care face parte Şişecam Elyaf, utilizând cifra de afaceri ca cheie de repartizare.

(199)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că ar fi adecvat să se stabilească suma rezonabilă pentru costurile VAG pe baza costurilor VAG recalculate pentru segmentul industrial, utilizând datele ajustate la inflația din 2023 incluse în cea mai recentă situație anuală a grupului turc. Comisia a alocat cheltuielile financiare nete ale grupului Şişecam segmentului utilizând cifra de afaceri ca cheie de repartizare și a obținut costurile VAG exprimate ca procent din CMV de 11,24 %.

(200)

Pentru a calcula profitul exprimat ca procent din CMV, Comisia a împărțit profitul Şişecam Elyaf la CMV ale segmentului industrial alocat la Şişecam Elyaf utilizând cifra de afaceri ca cheie de repartizare, astfel cum se explică în considerentul 198. El s-a ridicat la 21,58 %.

(201)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, GFE a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să accepte afirmația Jiangsu Changhai privind costurile de transport, cheltuielile de ambalare și cu comisioanele și, în orice caz, nu ar fi trebuit să aplice ajustarea la toți producătorii-exportatori. În mod similar, nicio altă afirmație referitoare la alți exportatori decât cei specifici care formulează o anumită afirmație nu ar fi trebuit să fie aplicată tuturor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(202)

Comisia a evidențiat că constatările privind costurile VAG și profitul societății reprezentative se referă la „sumele rezonabile” care trebuie utilizate la construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și se aplică tuturor producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Comisia nu poate aplica costuri VAG diferite numai societății care a transmis o cerere de ajustare a costurilor VAG. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(203)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, GFE a susținut, în plus, că nu a existat nicio dovadă că toate costurile de transport se aplică numai tranzacțiilor de ieșire și că, presupunând că ele se refereau atât la costurile tranzacțiilor de intrare, cât și la cele de ieșire, ajustarea Comisiei a fost excesivă, deoarece unii dintre producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion au raportat costuri de transport mult mai mici în rapoartele lor anuale și, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să ajusteze aceste costuri în consecință. În cele din urmă, GFE a susținut că segmentul industrial din situațiile financiare ale Şişecam este alcătuit din produse din mai multe industrii diferite și a argumentat că costurile de transport și de ambalare pentru industria autovehiculelor trebuie să fie mai mari decât pentru industria AFS.

(204)

Comisia a respins aceste afirmații deoarece valoarea normală a trebuit să fie stabilită la nivel franco fabrică, astfel încât aceste costuri au trebuit să fie deduse pentru a stabili sume rezonabile pentru costurile VAG și profitul din țara reprezentativă. În plus, faptul că costurile de transport și de ambalare pentru industria autovehiculelor ar putea fi mai mari decât pentru industria AFS nu are niciun impact în acest caz, deoarece costurile de transport și de ambalare au fost luate în considerare pentru întregul grup și aplicate proporțional pe baza cifrei de afaceri a segmentului industrial și nu a fost disponibilă nicio defalcare pentru costurile de transport specifice segmentului sticlei industriale.

(205)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Jiangsu Changhai a contestat calculul profitului Şişecam Elyaf, susținând că rata costurilor VAG aplicată nu reflectă structura costurilor care a generat profitul raportat, propunând recalcularea profitului Şişecam Elyaf prin încorporarea raportului costurilor VAG în CMV sau prin stabilirea unei cifre combinate pentru costurile VAG și profit pe baza cifrei de afaceri a Şişecam Elyaf minus CMV recalculate.

(206)

Comisia a evidențiat că abordarea urmată pentru calcularea profitului s-a axat pe Şişecam Elyaf ca societate de sine stătătoare, reflectând astfel mai îndeaproape profitul producătorilor de AFS din Turcia. În plus, alocarea CMV peste profitul producătorului de AFS a urmat aceeași logică exactă și aceeași alocare pe care Jiangsu Changhai a propus-o pentru calcularea comisioanelor, a cheltuielilor de ambalare și a costurilor de transport, transferată de la întregul grup la segmentul industrial. Aceeași metodologie a fost deja aplicată anterior, utilizând același grup, același segment industrial și același producător de AFS, în cursul aceluiași an (și anume 2023), pentru calcularea costurilor VAG și a profitului aferente unuia dintre produsele din aval aferente domeniului AFS (114). Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(207)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct la clienți neafiliați, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(208)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct la clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(209)

Pentru vânzările indirecte, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Jurisprudența constantă clarifică faptul că ajustările efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază includ costurile suportate de o entitate cu sediul în afara Uniunii Europene, cu condiția ca o astfel de entitate să pară a fi asociată cu importatorul sau exportatorul și ca respectivele costuri să fie suportate în mod normal de un importator (115). În acest context, jurisprudența echivalează aceste costuri cu cele legate de activitățile de vânzare desfășurate de filiale, deoarece reduc cuantumul primit de producătorul-exportator, având în vedere că aceste costuri sunt suportate în mod obișnuit de importator (116). Astfel cum a remarcat Curtea de Justiție, această abordare este în conformitate cu obiectivul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Potrivit Curții, respectivul obiectiv nu ar fi atins dacă un producător-exportator ar putea pur și simplu să își structureze vânzările astfel încât să asigure implicarea, înainte de importul produsului în cauză în Uniunea Europeană, a unui intermediar asociat lui, care și-ar asuma responsabilitatea pentru costurile suportate în mod normal de un importator, astfel încât să crească prețul de export plătit efectiv de importator (117).

(210)

Potrivit observațiilor Comisiei, comerciantul afiliat producătorilor-exportatori situați în Hong Kong a suportat costuri asumate în mod normal de un importator, inclusiv cele legate de facturarea clienților neafiliați situați în Uniune. Prin urmare, pentru aceste costuri (costurile VAG) și un profit nominal a fost aplicată o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(211)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul acumulat.

(212)

În absența cooperării importatorilor neafiliați în cazul de față, pentru a stabili un preț de export fiabil la nivelul frontierei Uniunii s-a utilizat un profit rezonabil stabilit la 5 % în ancheta inițială privind țesăturile din fibre de sticlă („TFS”) (118) pentru un produs din aval din fibre de sticlă.

(213)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(214)

Astfel cum se explică în considerentul 194, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acea etapă comercială. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(215)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, alte taxe la import, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(216)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit, taxele și comisioanele bancare.

(217)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(218)

Având în vedere gradul mare de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, taxa aplicabilă la „toate celelalte societăți” a fost stabilită la nivelul celei mai mari taxe instituite pentru societățile din eșantion sau care au cooperat în cadrul investigației. Taxa pentru „toate celelalte societăți” va fi aplicată societăților care nu au cooperat în cadrul investigației.

(219)

Chongqing Polycomp International Corporation a fost singurul producător-exportator care s-a manifestat în timpul exercițiului de eșantionare și nu a fost inclus în eșantion. Nivelul taxei sale definitive se stabilește la media ponderată a nivelurilor stabilite pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion.

(220)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(221)

Produsul similar a fost fabricat de zece producători din Uniune la începutul perioadei examinate, în timp ce doi dintre ei și-au încetat producția în cursul PIR, astfel cum se menționează în considerentul 46. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(222)

Producția totală a Uniunii în cursul PIR a fost stabilită la 504 019 tone. Comisia a stabilit cifra pe baza informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, astfel cum au fost furnizate de către Glass Fibre Europe („GFE”). Astfel cum se indică în considerentul 19, în eșantion au fost selectate fabrici de producție a trei producători din Uniune, reprezentând 60 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(223)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza: (i) volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă a Uniunii, conform datelor furnizate de către GFE și (ii) importurilor din țări terțe, potrivit datelor extrase din baza de date Comext a Eurostat.

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(224)

Consumul total de AFS în Uniune a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Creșterea observată în 2022 s-a datorat în principal redresării economice în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19, pe măsură ce utilizatorii au reînceput să plaseze comenzi pentru reconstituirea stocurilor și au reluat producția. Cu toate acestea, în cursul anului 2023, cererea de AFS în Uniune a scăzut, în timp ce în PIR s-a redresat cu 2 %. Scăderea consumului și redresarea slabă ulterioară au fost atribuite comenzilor excesive din anii precedenți și cheltuielilor de consum mai prudente din cauza contextului economic din cursul PIR.

(225)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (în tone) și cota de piață

(226)

Chiar și în contextul măsurilor în vigoare, volumul importurilor din RPC a crescut cu 51 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere evoluția consumului, cota de piață a importurilor provenite din China a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în cursul PIR.

(227)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu al importurilor în Uniune provenite din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(228)

Prețul mediu de import în Uniune al produsului care face obiectul reexaminării a crescut inițial cu 22 % în 2022 din cauza costurilor de transport excepțional de mari care au urmat eliminării măsurilor determinate de COVID-19. Ulterior, s-a putut observa o scădere semnificativă a prețurilor medii de import. În cursul PIR, prețul mediu al importurilor în Uniune a fost cu 28 % mai mic decât în 2021.

(229)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(230)

În ceea ce privește producătorul-exportator Taishan Fiberglass Inc. inclus în eșantion, vânzările realizate în temeiul unui acord special de furnizare cu producătorul din Uniune European Owens Corning Fiberglas SPRL au fost excluse din calculul subcotării, deoarece produsul în cauză – fibre de sticlă rezistente la alcali utilizate pentru ranforsarea cimentului – nu a fost produs în Uniune. În schimb, produsul este fabricat exclusiv în China și Japonia în temeiul unui acord de furnizare lungă durată între aceste două societăți, producția bazându-se pe tehnologia și factorii de producție brevetați ai European Owens Corning Fiberglas SPRL (de exemplu, duze).

(231)

Comparația a arătat că, în cursul PIR, importurile de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC au fost vândute în Uniune la prețuri care subcotau prețurile industriei Uniunii, exprimate ca procent din acestea din urmă, cu un procent între 16,64 % și 30,68 %, chiar și atunci când se includ taxele antidumping și compensatorii aplicabile.

(232)

Pe lângă subcotarea prețurilor, a existat, în plus, o blocare semnificativă a prețurilor în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor exercitate de importurile la prețuri mici care fac obiectul unui dumping din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile pe parcursul PIR în conformitate cu evoluția costurilor de producție, încercând în același timp să atingă un nivel rezonabil de profit, după cum se prezintă în tabelul 9 de mai jos. Blocarea semnificativă a prețurilor a fost confirmată de datele din tabelul 4, precum și de subcotarea prețurilor constatată pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(233)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(234)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 19, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(235)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza informațiilor oferite de GFE. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(236)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(237)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(238)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(239)

Volumul producției în 2022 a crescut ușor în comparație cu 2021, ca urmare a relaxării măsurilor determinate de COVID-19, ceea ce a facilitat o producție mai stabilă. În plus, în 2022, mai mulți producători din Uniune incluși în eșantion au crescut volumul producției pentru a acumula stocuri de produse finite pe măsură ce urmau să aibă loc reconstruiri planificate ale furnalelor. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PIR s-a înregistrat o scădere semnificativă a volumului producției, deoarece producătorii din Uniune vindeau stocurile acumulate, în timp ce industria Uniunii se confrunta, în același timp, cu scăderea cererii și cu creșterea importurilor de AFS din RPC la prețuri mici.

(240)

Capacitatea de producție a scăzut în mod constant pe parcursul perioadei examinate și s-a redus cu 9 %. Astfel cum se explică în considerentul 46, scăderea capacității de producție din 2021 până la sfârșitul PIR s-a datorat faptului că unii producători din Uniune și-au încetat producția, Krosglass S.A. stopând producția de AFS în Polonia, iar Electric Glass Fiber NL, B.V. intrând în procedura de faliment. În plus, în urma Brexit-ului, NEG UK a fost exclusă din industria Uniunii, ceea ce a contribuit, în plus, la scăderea aparentă a capacității în comparație cu investigația de reexaminare anterioară.

(241)

Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 10 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, deoarece volumul producției a scăzut mai mult decât capacitatea de producție.

(242)

Volumul vânzărilor pe piața liberă și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor pe piața liberă și cota de piață (tone)

(243)

În perioada examinată, volumul vânzărilor pe piața liberă a Uniunii (excluzând vânzările captive) și cota de piață a producătorilor din Uniune au înregistrat tendințe descendente semnificative care reflectă o scădere a cererii combinată cu creșterea importurilor din RPC la prețuri mici. În paralel, în timp ce consumul de pe piața liberă a scăzut cu 6 %, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut și mai mult, astfel încât cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 45 % în 2021 la 40 % în cursul PIR.

(244)

Volumul captiv a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul captiv pe piața Uniunii (tone metrice)

(245)

Volumul captiv al industriei Uniunii (compus din transferuri captive și vânzări captive pe piața Uniunii) pe piața Uniunii a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate. În timp ce vânzările atât pe piața liberă, cât și pe piața captivă au urmat o tendință similară din 2021 până la sfârșitul PIR, scăderea vânzărilor pe piața captivă a fost cu 7 puncte procentuale mai mică decât pe piața liberă.

(246)

Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(247)

În perioada examinată, numărul de angajați din industria Uniunii a arătat atât o creștere inițială, cât și o scădere ulterioară. Creșterea inițială din 2022 în comparație cu 2021 a corespuns creșterii producției și a vânzărilor ca urmare a relaxării restricțiilor determinate de COVID-19. Ulterior, industria din Uniune a trebuit să reducă ocuparea forței de muncă pentru a se adapta la condițiile dificile de piață și pentru a menține eficiența operațională, iar unii producători din Uniune au oprit complet producția de AFS, astfel cum se explică în considerentul 46.

(248)

Productivitatea a scăzut între 2021 și 2023 de la 190 de tone/angajat la 166 de tone/angajat înainte de a crește în PIR la 187 de tone/angajat după ce ocuparea forței de muncă s-a contractat în mod semnificativ. Creșterea eficienței a urmat investițiilor în furnale realizate de către mai mulți producători de AFS din Uniune.

(249)

Marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii nu a fost neglijabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(250)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 6 % în perioada examinată. Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut și mai mult, cu 16 %. Prin urmare, industria Uniunii a pierdut din cota de piață, spre deosebire de cota de piață a importurilor provenite din țara în cauză, care a crescut în cursul perioadei examinate.

(251)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pentru clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tone metrice)

(252)

Prețurile medii de vânzare au crescut în 2022 în comparație cu 2021, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în măsură să transfere creșterea costurilor determinată de inflație la clienți din cauza creșterii graduale a cererii. În 2023 și în PIR, prețurile medii de vânzare au scăzut ca urmare a scăderii cererii la nivel mondial și a presiunii crescute asupra prețurilor exercitată de importurile provenite din RPC.

(253)

Costurile unitare de producție au crescut cu 26 % între 2021 și 2023, ca urmare a unei creșteri a costurilor cu forța de muncă și a prețurilor materiilor prime. În plus, costurile energiei au fost volatile, afectând în mod semnificativ industriile care se bazează în mare măsură pe energie. Costul unitar de producție a scăzut în cursul PIR, dar a rămas cu mult peste nivelul din 2021, datorită unei scăderi a prețurilor la energie, îmbunătățirii eficienței energetice și strategiilor reușite de gestionare a costurilor.

(254)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(255)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a urmat o tendință ascendentă constantă, cu o creștere globală de 11 % în cursul perioadei examinate. Creșterea s-a datorat în principal presiunilor de pe piața forței de muncă, întrucât întreprinderile au majorat salariile pentru a păstra și a atrage angajați pe o piață a forței de muncă tensionată după pandemia de COVID-19, marcată de o inflație mare.

(256)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(257)

Creșterea stocurilor în 2022 a fost determinată inițial de o acumulare strategică de stocuri în anticiparea reconstruirii planificate a furnalelor. Acest fenomen s-a aliniat cu o perioadă anterioară în timpul pandemiei de COVID-19, când a existat o creștere semnificativă a cererii și a problemelor legate de lanțul de aprovizionare, care i-au determinat pe producătorii din Uniune să comande excedentar materii prime pentru a răspunde cerințelor de producție. În urma finalizării reconstruirii furnalelor, stocurile au scăzut, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit să vândă stocurile existente în 2023 și în PIR. Creșterea stocurilor în 2022 s-a datorat acumulării de stocuri în perspectiva opririi producției în timpul reconstrucției planificate a furnalelor. Cu toate acestea, odată ce ele au fost reconstruite, s-a înregistrat o scădere a stocurilor, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit să vândă stocurile respective în 2023 și în PIR, ceea ce coincide cu o scădere a volumului producției.

(258)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(259)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar la clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Deși industria Uniunii a înregistrat pierderi în 2021, a existat o creștere a profitabilității în 2022, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au putut transfera creșterea costurilor unitare de producție la clienți datorită condițiilor de piață favorabile legate de cererea mare și de costurile mari de expediere. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PIR, profitabilitatea a scăzut din cauza creșterii costurilor, neputând fi compensată printr-o creștere a prețurilor de vânzare din cauza unei creșteri a volumelor importurilor la prețuri de dumping provenite din RPC care au subcotat prețurile industriei Uniunii.

(260)

Investițiile în cursul perioadei examinate au crescut. Aceste investiții au vizat în principal reconstruirea furnalelor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, menită să asigure longevitatea echipamentelor. Aceste investiții, planificate cu mult timp înainte, au avut loc în contextul unor condiții de piață nefavorabile predominante în 2023 și în cursul PIR.

(261)

Fluxul de lichidități din 2021 până în PIR a arătat fluctuații semnificative determinate de condițiile volatile ale pieței și de limitările operaționale specifice ale anumitor fabrici ca urmare a amânării reconstruirii furnalelor. În cursul perioadei examinate, 2022 a fost singurul an în care toți producătorii din Uniune incluși în eșantion au realizat profituri semnificative, dispărute parțial ca urmare a acumulării stocurilor în perspectiva reconstrucției planificate a furnalelor, ceea ce a condus la un flux de numerar pozitiv. În 2023 și în cursul PIR, deși s-au confruntat cu pierderi grave, fluxurile de numerar au rămas pozitive. Această situație aparent contradictorie, evidentă în special în cursul PIR, ar putea fi atribuită în mare măsură impactului pozitiv semnificativ al fluxurilor de numerar care rezultă din reducerea nivelurilor stocurilor acumulate în 2022.

(262)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a evoluat în concordanță cu profitabilitatea. El a crescut mai întâi în 2022, înainte de a se deteriora în 2023 și chiar mai mult în cursul PIR, ceea ce a îngreunat atragerea de capital și creșterea industriei Uniunii.

(263)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a fost profitabilă doar în 2022, după care a înregistrat din nou pierderi. În 2023 și în cursul PIR, situația generatoare de pierderi a industriei Uniunii a coincis cu o creștere a importurilor din RPC la prețuri mai mici decât prețurile medii de vânzare și costurile de producție ale industriei Uniunii.

(264)

Industria Uniunii a fost în măsură să își crească nivelul prețurilor în 2022 pentru a obține o situație profitabilă. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PIR, a crescut diferența dintre prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și prețurile de import din RPC. Prețurile din Uniune au crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile de import din RPC au scăzut cu 28 % în cursul aceleiași perioade. În consecință, prețurile de import ale produsului care face obiectul reexaminării din RPC au urmat o tendință opusă celei a industriei Uniunii. Prin urmare, deși industria Uniunii a fost obligată să vândă în pierdere, ea a pierdut din cota de piață în fața a importurilor din RPC între 2021 și PIR.

(265)

Aproape toți indicatorii de prejudiciu au arătat o tendință generală negativă pe parcursul perioadei examinate. Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, profitabilitatea, rentabilitatea investițiilor s-au deteriorat, în concordanță cu scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață. În 2022, Uniunea a fost în măsură să se redreseze într-o anumită măsură, pe măsură ce cererea de AFS a crescut în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PIR, din cauza creșterii volumului importurilor la prețuri în scădere, situația industriei Uniunii s-a deteriorat și mai mult, după cum o ilustrează creșterea pierderilor.

(266)

Astfel cum s-a arătat mai sus, alți indicatori economici, cum ar fi randamentul investițiilor, au fost negativi în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2022. Acest aspect a afectat capacitatea industriei Uniunii de a se autofinanța și de a atrage capital, împiedicând astfel creșterea ei și chiar amenințând supraviețuirea sa pe termen mediu și lung.

(267)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(268)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(269)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, în plus, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii luați în considerare de Comisie au fost importurile din alte țări terțe decât RPC, rezultatele la export ale industriei Uniunii, creșterea costului materiilor prime și al energiei pentru industria Uniunii și scăderea cererii.

(270)

Comisia a examinat evoluția volumului importurilor din țara în cauză și impactul acestora asupra industriei Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(271)

Investigația a arătat că, în pofida măsurilor antidumping și compensatorii în vigoare și a consumului în scădere, volumul importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping care subcotează prețurile industriei Uniunii a crescut atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi în cursul perioadei examinate. Luând anul 2021 ca an de referință, volumul importurilor a crescut cu 51 %, în timp ce cota de piață a importurilor originare din RPC a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în cursul PIR.

(272)

În același timp, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu cinci puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(273)

Prețurile unitare medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping au scăzut cu 28 % între 2021 și PIR și au fost mai mici decât cele practicate de industria Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(274)

Industria Uniunii a fost profitabilă în 2022 și ulterior a înregistrat pierderi, ceea ce a coincis cu scăderea semnificativă a prețurilor de import din RPC. Chiar și după scăderea prețurilor ei de vânzare în 2023 și în cursul PIR, industria Uniunii nu și-a menținut cota de piață. Această scădere a prețurilor era în detrimentul profitabilității, conducând la pierderi.

(275)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că nivelul prețurilor importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei Uniunii și, prin urmare, a jucat un rol decisiv în prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(276)

Deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a coincis cu o prezență sporită a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. În contextul unei piețe în scădere, cota de piață crescută a importurilor din RPC, combinată cu prețurile de vânzare medii mici ale lor, au avut un impact negativ asupra situației financiare a industriei Uniunii. Deși industria Uniunii a fost în măsură să se redreseze în 2022, ea nu a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare suficient pentru a acoperi integral creșterea costurilor de producție, din cauza prezenței crescute a importurilor de AFS care fac obiectul unui dumping provenite din RPC. Prin urmare, potrivit concluziilor Comisiei, creșterea importurilor din RPC la prețuri de dumping a coincis cu deteriorarea semnificativă a situației industriei Uniunii în 2023, care a continuat în cursul PIR.

(277)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a stabilit că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din RPC, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(278)

Importurile de AFS din alte țări terțe decât RPC au provenit în principal din Egipt, Malaysia și Regatul Unit.

(279)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cotele de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de AFS din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 13

Importuri din țări terțe

(280)

Tendința importurilor din Malaysia în Uniune între 2021 și PIR a arătat o scădere semnificativă atât a volumului, cât și a cotei de piață, alături de fluctuații ale prețurilor. Volumul importurilor a scăzut brusc de la 136 086 de tone în 2021 la 76 909 tone în 2023, înainte de o redresare minoră la 84 827 de tone până în PIR. În consecință, cota de piață a importurilor din Malaysia a scăzut de la 15 % la 9 %, înainte de a se îmbunătăți ușor la 10 %. Deși prețul mediu per tonă metrică a crescut inițial cu 32 % în 2022, s-a înregistrat o scădere semnificativă în 2023 și în PIR.

(281)

Volumele și cota de piață a importurilor de AFS originare din Egipt au rămas stabile în contextul unor fluctuații semnificative ale prețurilor, în special în comparație cu prețurile medii din Uniune. Volumul importurilor provenite din Egipt a înregistrat o ușoară creștere de aproximativ 5 % între 2021 și 2022, o scădere de aproximativ 10 % în 2023 și o revenire aproape de nivelurile inițiale până în PIR, menținând o cotă de piață constantă de 12 %, care a crescut ușor la 13 % în cursul PIR. Prețurile de import din Egipt au rămas mai mici decât prețurile medii ale industriei Uniunii și decât prețurile importurilor din China.

(282)

Importurile de AFS din Regatul Unit în Uniune între 2021 și PIR au înregistrat o creștere a volumului și o cotă de piață relativ stabilă. Volumul importurilor din Regatul Unit a crescut între 2021 și 2022, înainte de a scădea cu aproximativ 12 % în 2023 și cu încă 5 % până în PIR. Cota de piață a crescut de la 4 % la 6 % în 2022 și 2023, scăzând ușor la 5 % în cursul PIR. Prețul mediu per tonă metrică din Regatul Unit a fost la niveluri similare sau mai mari decât prețul mediu practicat de industria Uniunii și peste prețul importurilor din RPC. Prețurile importurilor provenite din Regatul Unit au crescut mai întâi cu 31 % între 2021 și 2022 și au continuat să crească la 1 397 EUR în 2023, înainte de o ușoară scădere la 1 273 EUR în cursul PIR.

(283)

Importurile de AFS din țări terțe, cu excepția celor specificate anterior, în Uniune în cursul perioadei examinate au înregistrat o creștere a volumului și a cotei de piață, care a crescut de la 18 % la 20 %. Cu toate acestea, prețurile medii din aceste țări au fost mai mari decât prețurile importurilor din RPC.

(284)

Analiza datelor privind importurile de AFS originare din alte țări terțe arată o imagine eterogenă. Importurile din Malaysia au scăzut semnificativ în termeni absoluți și relativi în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile au fost sub prețurile industriei Uniunii. Importurile originare din Egipt au rămas stabile, în timp ce prețurile au fost, de asemenea, sub prețurile medii ale industriei Uniunii. Importurile din Regatul Unit, deși au crescut, au intrat în Uniune la prețuri mai mari în 2023 și în PIR. Volumul importurilor din alte țări terțe care nu au fost menționate mai sus a crescut în termeni absoluți și relativi în cursul perioadei examinate. În concluzie, nu au existat importuri semnificative din țări terțe care să-și fi crescut cota de piață la prețuri mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii în cursul perioadei examinate și, în special, în cursul PIR.

(285)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din alte țări terțe nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC.

(286)

Volumul exporturilor industriei Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune

(287)

Începând din 2021, exporturile industriei Uniunii au crescut treptat, deși au rămas mici în comparație cu vânzările totale. Aceste exporturi au fost alcătuite în mare parte din produse cu specificații tehnice mai evoluate, care le-au protejat de concurența directă prin prețuri. În consecință, Uniunea ar putea obține prețuri mai mari pentru aceste produse AFS pe piețele internaționale în comparație cu piața Uniunii. Acest aspect a reflectat o concentrare strategică asupra piețelor de nișă din străinătate.

(288)

Prin urmare, creșterea vânzărilor la export nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză și prejudiciul suferit de industria Uniunii. Dimpotrivă, vânzările la export au permis industriei Uniunii să își îmbunătățească situația financiară generală datorită creșterii volumului vânzărilor și a nivelurilor atinse ale prețurilor, care au fost mai mari decât cele de pe piața Uniunii.

(289)

Costurile medii cu energia ale industriei Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 15

Prețurile energiei și ale materiilor prime în Uniune

(290)

Tendința prețurilor la energie în Uniune în cursul perioadei examinate a arătat o majorare semnificativă și o eventuală stabilizare. Creșterea abruptă din 2022, în comparație cu 2021, a fost exacerbată de consecințele tensiunilor geopolitice care afectează aprovizionarea cu energie, în principal din cauza războiului de agresiune nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Creșterea abruptă a prețurilor la energie a avut un impact semnificativ asupra costurilor de producție ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Până în 2023, prețurile la energie au scăzut.

(291)

Potrivit constatărilor investigației, costul principalelor materii prime a crescut substanțial în 2022, contribuind la o creștere semnificativă a prețului unitar de vânzare, deoarece industria Uniunii a putut transfera aceste costuri la clienți. Dimpotrivă, în timp ce în 2023 costurile materiilor prime au continuat să crească, prețul unitar de vânzare a scăzut, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere aceste costuri suplimentare la clienți. În cursul PIR, în timp ce costurile materiilor prime au scăzut în comparație cu costurile observate în anii 2023 și 2022, prețurile de pe piața Uniunii au scăzut și mai mult, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să își mențină sau să își crească prețurile din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China.

(292)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că evoluția prețurilor la energie și a costurilor materiilor prime nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și deteriorarea situației economice a industriei Uniunii.

(293)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 245, vânzările atât pe piața liberă, cât și pe piața captivă, au înregistrat o tendință similară în cursul perioadei examinate, vânzările captive înregistrând o scădere mai lentă, mai exact cu 7 puncte procentuale mai puțin. Prin urmare, vânzările captive nu au putut fi considerate un factor care a subminat relația de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și efectul acestora asupra industriei din Uniune.

(294)

Deși a existat o oarecare scădere a cererii, astfel cum se explică în considerentul 171, cota de piață a importurilor provenite din China a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în PIR, în timp ce volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au scăzut. În plus, investigația a concluzionat și cu privire la subcotarea prețurilor și blocarea prețurilor de către importurile provenite din China.

(295)

Pe această bază, conform concluziilor Comisiei, contracția cererii nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și deteriorarea situației economice a industriei Uniunii.

(296)

Situația financiară a industriei Uniunii s-a deteriorat în ansamblu în 2023 și în cursul PIR. Aceste circumstanțe negative au coincis în timp cu o creștere a cotei de piață a importurilor de AFS din RPC, care au fost efectuate la prețuri de dumping care subcotează prețurile și costurile industriei Uniunii, în pofida existenței unor taxe antidumping și compensatorii.

(297)

Au fost analizați și alți factori care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii. În acest sens, s-a constatat că importurile provenite din alte țări terțe, performanțele la export ale industriei Uniunii, creșterea prețurilor la energie, evoluția pieței captive și contracția cererii nu au atenuat legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(298)

Investigația a stabilit că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC în cursul PIR. Astfel cum s-a explicat în considerentul 52, în cursul PIR, doi producători din Uniune au încetat complet producția de AFS din cauza condițiilor de piață nefavorabile.

(299)

Modificarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să își mențină și/sau să își recâștige cota de piață pierdută, să crească producția și gradul de utilizare a capacității de producție, să crească prețurile pentru a acoperi costul de producție și să atingă un nivel de profitabilitate care ar fi de așteptat în condiții normale de concurență. Pe această bază, industria Uniunii ar trebui să revină la o situație sustenabilă care să îi permită să facă investiții viitoare.

(300)

Menținerea măsurilor la același nivel ar conduce probabil la o pierdere suplimentară din cota de piață și la o deteriorare a profitabilității, care a devenit negativă în 2023 și în cursul PIR. Aceste aspecte ar putea duce la închideri suplimentare ale instalațiilor de producție și la disponibilizări, punând astfel în pericol viabilitatea industriei Uniunii.

(301)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că modificarea măsurilor antidumping privind importurile de AFS originare din RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.

(302)

Niciun importator neafiliat nu s-a manifestat și nu a cooperat la această investigație prin transmiterea unui răspuns la chestionar.

(303)

În cursul investigației, numai doi utilizatori, Amiblu Holding GmbH și F.S. Fehrer Automotive GmbH, s-au manifestat și au furnizat răspunsuri extrem de deficitare la chestionar. Comisia a solicitat părților în cauză să furnizeze informațiile restante; cu toate acestea, ele nu au dat curs acestei solicitări în termenul prevăzut.

(304)

După deschidere, un alt utilizator, PROXIM, și-a exprimat obiecțiile cu privire la posibila modificare a măsurilor. PROXIM a afirmat că mulți utilizatori nu aveau cunoștință de investigație, ceea ce i-a împiedicat să transmită chestionarul în termenul stabilit.

(305)

Cu toate acestea, Comisia a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura că toți utilizatorii cunoscuți și importatorii neafiliați menționați în cerere au fost notificați în mod corespunzător. În plus, în Jurnalul Oficial a fost publicat un aviz de deschidere, prin care toate părțile interesate au fost informate cu privire la investigație. Chestionarele destinate utilizatorilor și importatorilor au fost, în plus, publicate pe site-ul de internet al cazului (119).

(306)

În opinia lor, utilizatorii Tolnatext Fonalfeldolgozo es Müszakiszovet-gyàrto Bt. („Tolnatext”) și Dr. Günther Kast GmbH &Co., care fac parte din grupul KAST, au afirmat că punerea în aplicare a unor măsuri comerciale suplimentare ar afecta negativ un lanț de aprovizionare eficient. Potrivit Tolnatext, în pofida faptului că sunt protejați de măsurile existente, producătorii din Uniune nu și-au sporit capacitatea de a aproviziona piața Uniunii cu AFS pentru a răspunde în mod adecvat cererilor utilizatorilor. În plus, el a observat că anumite semitorturi, cum ar fi semitorturile mai fine, nu sunt produse în Uniune și, pentru unele dintre ele, specificațiile tehnice solicitate de utilizatori nu sunt îndeplinite de producătorii din Uniune, ceea ce face ca utilizatorii să fie extrem de dependenți de disponibilitatea anumitor produse din surse alternative. În cele din urmă, utilizatorii din Uniune au fost afectați negativ de scăderea reducerii taxei la export din RPC și de oligopolul din ce în ce mai concentrat al câtorva producători din Uniune. PROXIM a prezentat observații similare în observațiile sale referitoare la a doua notă privind factorii de producție.

(307)

Investigația a stabilit că aceste afirmații erau nefondate. Astfel cum s-a evidențiat în considerentul 260, industria Uniunii a realizat investiții substanțiale în pofida condițiilor de piață dificile. Cu toate acestea, extinderea suplimentară a capacității necesită angajamente de capital pe termen lung, care se bazează pe menținerea unor condiții de concurență echitabile, situație în care producătorii competitivi pot anticipa un randament just al investițiilor. Industria Uniunii s-a confruntat, în plus, cu importuri incorecte din alte țări, cum ar fi Egiptul (120), și cu condiții de piață dificile, care includ impactul pandemiei de COVID-19.

(308)

AFS este, în mare măsură, un produs standardizat. În pofida diferențelor de aspect și a diferențelor potențiale în ceea ce privește aplicațiile finale, toate tipurile diverse de AFS au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt utilizate în esență în aceleași scopuri. Prin urmare, utilizatorii de AFS pot schimba sursele de aprovizionare, deoarece sunt disponibile surse alternative de aprovizionare în afara RPC, inclusiv Malaysia, Egipt, Regatul Unit și alte surse. În plus, industria Uniunii dispune de capacitatea, capabilitatea și tehnologia necesare pentru producția a numeroase tipuri cerute, cum ar fi semitorturile mai fine. Industria Uniunii a făcut investiții în inovare și a colaborat în mod constant cu industriile din aval în eforturile de cercetare și dezvoltare pentru a adapta în mod eficace produsele. Din păcate, astfel cum s-a menționat în considerentul 327, astfel de investiții nu au putut avea loc întotdeauna din cauza concurenței acerbe legate de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC.

(309)

Chiar și cu scăderea reducerii taxelor la export aplicate de RPC în noiembrie 2024, volume mari de importuri au continuat să intre pe piața Uniunii. Acest fapt a sugerat că doar modificarea reducerii respective nu a avut un impact semnificativ asupra dinamicii pieței. Au fost analizate preocupările legate de concentrarea pieței. În acest sens, Comisia a observat că, în general, organismele de reglementare examinează cu atenție fuziunile și achizițiile pentru a preveni comportamentul anticoncurențial. Cu toate acestea, astfel de aspecte nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigații comerciale. Pe această bază, aceste afirmații au fost respinse.

(310)

Utilizatorul OPTIPLAN GmbH a transmis observații după termenul specificat în avizul de deschidere, care impune tuturor părților interesate să transmită punctele lor de vedere, informațiile lor și elementele lor de probă justificative în termen de 37 de zile de la publicarea avizului. În observațiile transmise, OPTIPLAN a susținut că o creștere a taxelor antidumping și compensatorii combinate ar avea un impact asupra activităților sale deoarece i-ar perturba lanțul de aprovizionare, având în vedere oferta limitată și necesitatea de a califica furnizori noi. De asemenea, OPTIPLAN a susținut că măsuri mai stricte ar conduce, în plus, la creșterea costurilor sale.

(311)

Deși OPTIPLAN nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul afirmației sale referitoare la deficitul de ofertă, Comisia face trimitere la considerentul 307 în care această chestiune este deja abordată. În absența răspunsului OPTIPLAN la chestionar, afirmația privind costurile nu a putut fi evaluată. În consecință, aceste observații au fost respinse.

(312)

În urma comunicării constatărilor, PROXIM a susținut că Comisia nu a luat în considerare în mod corespunzător situația și argumentele utilizatorilor din Uniune de ranforsări din fibre de sticlă (AFS). El a susținut că utilizatorii se află într-o poziție concurențială mult mai dificilă decât producătorii din Uniune, în special cei care sunt integrați vertical. PROXIM a susținut, în plus, că Comisia nu a oferit asistență adecvată utilizatorilor pentru a facilita participarea efectivă a acestora la investigație, ceea ce a dus la faptul că preocupările lor nu au fost reflectate în mod corespunzător în constatări.

(313)

Comisia a reamintit că toți utilizatorii cunoscuți și importatorii neafiliați identificați în cerere au fost informați în mod corespunzător cu privire la deschiderea reexaminării. Un aviz de deschidere a fost publicat în Jurnalul Oficial, chestionare pentru utilizatori și importatori au fost puse la dispoziție online și toate părțile au fost invitate să transmită observații și să solicite audieri. Mai mulți utilizatori, printre care și PROXIM, au transmis de fapt informații, iar părților care au solicitat li s-a acordat o audiere. Prin urmare, Comisia a concluzionat că utilizatorilor li s-a oferit toate posibilitățile de a participa și că argumentele lor au fost luate în considerare în conformitate cu cerințele procedurale.

(314)

PROXIM a mai susținut, că, potrivit informațiilor disponibile public, guvernul Republicii Populare Chineze a redus la sfârșitul anului 2024 nivelul reducerilor taxelor la export pentru anumite categorii de produse minerale nemetalice, inclusiv pentru cele aferente liniilor tarifare potențial relevante pentru AFS, de la 13 % la 9 %. În opinia lui, această evoluție a redus efectiv nivelul de subvenționare din partea RPC și ar fi trebuit să fie luată în considerare la stabilirea nivelului măsurilor compensatorii.

(315)

În ceea ce privește trimiterea la diminuarea reducerii taxei la export aplicate de RPC la sfârșitul anului 2024, Comisia a observat că volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au continuat să intre pe piața Uniunii chiar și după această diminuare a reducerii respective. Astfel cum se menționează în investigație, modificarea reducerii respective nu a modificat în mod semnificativ dinamica pieței, care a rămas caracterizată de o subcotare semnificativă a prețurilor și de blocarea prețurilor de către importurile provenite din China. În plus, modificarea reducerii a avut loc după perioada anchetei de reexaminare și, prin urmare, nu a putut fi luată în considerare la stabilirea nivelului de subvenționare în cadrul prezentei proceduri.

(316)

În plus, PROXIM a susținut că nivelul actual al măsurilor riscă să afecteze industriile din aval din Uniune prin creșterea costurilor lor în comparație cu concurenții din afara Uniunii. În particular, el a evidențiat riscul de reducere a competitivității utilizatorilor din Uniune și de posibilă relocare a activităților din aval în afara Uniunii. Prin urmare, PROXIM a solicitat Comisiei să asigure o abordare mai echilibrată între protecția producătorilor din Uniune și interesele utilizatorilor din Uniune, astfel încât să se evite prejudicierea disproporționată a acestora din urmă.

(317)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia măsurile ar crește costurile utilizatorilor și le-ar reduce competitivitatea în comparație cu operatorii din afara Uniunii, Comisia a constatat că se estimează că orice impact asupra costurilor va fi limitat, având în vedere ponderea moderată a ranforsărilor din fibre de sticlă în costurile totale de producție și disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare. Comisia a concluzionat că măsurile nu ar afecta în mod semnificativ competitivitatea utilizatorilor din Uniune și nici nu ar conduce la relocarea activităților din aval. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(318)

Pe baza informațiilor de care dispune Comisia și în absența unui răspuns semnificativ din partea utilizatorilor și a importatorilor, nu a existat niciun element de probă care să contrazică concluzia potrivit căreia se estimează că orice impact negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliați și asupra utilizatorilor va fi limitat și nu va depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.

(319)

Societățile care furnizează rășină epoxidică industriei Uniunii și anume: Olin Epoxy & Chemicals International (US), Westlake Epoxy BV (NL) și Spolek pro chemickou a hutní výrobu, akciová společnost (CZ), au exprimat sprijinul lor pentru punerea în aplicare a măsurilor. Ele au subliniat importanța ca toate componentele și materialele esențiale din cadrul acestui lanț valoric să fie situate în Uniune pentru a asigura reziliența în sectoarele strategice. Ele au afirmat, în plus, că menținerea unei astfel de prezențe va consolida lanțul de aprovizionare și va spori capacitatea Uniunii de a inova și de a răspunde în mod eficace cererilor pieței.

(320)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive covârșitoare pentru care modificarea măsurilor cu privire la importurile de AFS originare din China nu este în interesul Uniunii.

(321)

Astfel cum se concluzionează în considerentul 267, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. În consecință, nivelul actual al măsurilor nu mai este suficient pentru a contracara dumpingul care cauzează prejudicii.

(322)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este evident că măsurile existente nu obțin rezultatele scontate în ceea ce privește eliminarea prejudiciului. Prin urmare, nivelul măsurilor existente ar trebui modificat pentru a preveni prejudiciul cauzat industriei Uniunii prin dumping.

(323)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a analizat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(324)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(325)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(326)

În ceea ce privește nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din RPC, Comisia a analizat profitul realizat de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe o perioadă de 10 ani. S-a observat că importurile din China au fost prezente pe piața Uniunii pe parcursul întregii perioade de 10 ani și, prin urmare, nu a fost posibil să se stabilească o marjă de profit pe baza niciunuia dintre acești ani înainte de creșterea importurilor din RPC. În plus, s-a constatat că anul 2022 a fost puternic influențat de redresarea economică ulterioară pandemiei de COVID-19 și nu a părut adecvat pentru stabilirea profitului indicativ. Prin urmare, s-a considerat că anul 2016 a fost adecvat, deoarece a fost cel mai recent an în care industria Uniunii a funcționat în condiții normale de piață după instituirea măsurilor antidumping și compensatorii în 2014. În anul 2016, industria din Uniune a realizat un profit de 12,28 %, în timp ce importurile din RPC au reprezentat 8 % din consumul Uniunii (121).

(327)

Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiții, de cercetare și dezvoltare (C&D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai mare în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații în cursul vizitelor de verificare la fața locului prin verificarea evidențelor interne ale societăților referitoare la planurile de investiții, deciziile de management și situațiile financiare. Afirmațiile industriei Uniunii s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Pe baza informațiilor verificate privind investițiile care nu au putut fi puse în aplicare în cursul perioadei examinate, marjele de profit indicativ au fost majorate cu o valoare cuprinsă între 0,26 % și 1,99 %, în funcție de producătorii incluși în eșantion.

(328)

Prin urmare, profitul indicativ care a fost stabilit în cadrul prezentei investigații și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază s-a situat între 12,54 % și 14,27 %, în funcție de situația constatată în fiecare dintre societățile incluse în eșantion.

(329)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț care nu generează prejudicii al produsului similar pentru industria Uniunii adăugând marjele de profit indicativ respective la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion din cursul perioadei investigației de reexaminare.

(330)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca ultimă etapă, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale privind mediul și din protocoalele subsecvente lor, la care Uniunea este parte, pe care industria Uniunii le va suporta în perioada de aplicare a măsurii. Pe baza informațiilor transmise, care au fost susținute de instrumentele de raportare și de previziunile societăților, Comisia a stabilit că nu au existat costuri suplimentare de conformitate cu astfel de convenții în cursul PIR.

(331)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, excluzând taxele antidumping și compensatorii, cu prețul mediu ponderat care nu generează prejudicii al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. Astfel cum se explică în considerentul 230, în cazul producătorului-exportator inclus în eșantion Taishan Fiberglass Inc., vânzările efectuate în temeiul acordului special de aprovizionare cu producătorul din Uniune European Owens Corning Fiberglas SPRL au fost excluse din calculul marjei de prejudiciu.

(332)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din RPC” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 218 și 219).

(333)

În urma comunicării constatărilor, Glass Fibre Europe a indicat anumite erori materiale în calcularea marjei de prejudiciu. În urma reexaminării respectivelor observații, Comisia a identificat și a corectat erorile din calcule, care au condus la o ajustare a marjei de prejudiciu care a fost comunicată producătorilor-exportatori chinezi cooperanți.

(334)

În conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (122) și pentru a evita dubla contabilizare, Comisia a instituit mai întâi taxa compensatorie definitivă în vigoare. Taxele compensatorii au rămas neschimbate, cu excepția taxei compensatorii a Jiangsu, deoarece pentru această societate taxa (4,9 %) a fost stabilită la nivelul marjei de prejudiciu în investigația inițială. Ele au fost urmate de taxa antidumping definitivă rămasă, care a corespuns marjei de dumping relevante, redusă cu valoarea taxei compensatorii, și, în cazul Jiangsu, redusă cu valoarea marjei de subvenție (5,8 %). Întrucât investigația a stabilit că marjele de dumping au fost mai mici decât marjele de prejudiciu, taxele antidumping trebuie instituite la nivelul marjelor de dumping. Întrucât marja de dumping a fost redusă cu întreaga valoare a subvenționării, nu a existat nicio problemă de dublă contabilizare.

(335)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care vor fi instituite taxele sunt stabilite după cum urmează:

(336)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul acestor investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(337)

O societate poate solicita aplicarea acestui nivel individual al taxei dacă își modifică ulterior denumirea entității. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (123). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil. În cazul în care schimbarea denumirii întreprinderii nu afectează dreptul ei de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(338)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corespunzătoare a taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping și compensatorii aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(339)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre ar trebui să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a nivelului taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(340)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, în particular după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale cauzată de instituirea măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(341)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor, este necesar ca taxele pentru toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(342)

Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză în Uniune în cursul PIR ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia trebuie să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a procedat astfel; și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă de produs.

(343)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,