(1)

La 11 octombrie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de placaj din lemn de esență tare originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 27 august 2024 de Greenwood Consortium (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei producătoare de placaj din lemn de esență tare a Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de acesta care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării importurilor de placaj din lemn de esență tare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3140 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 12 mai 2025, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind exactitatea calculelor în termen de trei zile lucrătoare. Nu s-au primit observații privind exactitatea calculelor.

(5)

La 10 iunie 2025, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de placaj din lemn de esență tare originar din Republica Populară Chineză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1139 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(6)

În urma comunicării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), China National Forest Products Industry Association (denumită în continuare „CNFPIA”), care reprezenta doi producători-exportatori chinezi printre care societatea Pizhou Jiangshan Wood (denumită în continuare „Jiangshan Wood”), o asociație ad-hoc care reprezenta șapte producători-exportatori (denumită în continuare „Certain Number of Cooperating Exporting Producers” sau „CEP”), o asociație ad-hoc formată din 28 de producători-exportatori chinezi (denumită în continuare „Asociația producătorilor-exportatori” sau „asociația”), reclamantul, utilizatorul Keflico A/S (denumit în continuare „Keflico”), importatorul neafiliat Questwood sp. z.o.o (denumit în continuare „Questwood”), angrosistul și importatorul neafiliat Ljungberg Fritzoe AB (denumit în continuare „Ljungberg Fritzoe”), precum și asociația ad-hoc a importatorilor neafiliați și a utilizatorilor din UE, Plywood Trade Interest Alliance (denumită în continuare „PTIA”), Federația importatorilor neafiliați, a comercianților cu amănuntul și a angrosiștilor European Timber Trade Federation (denumită în continuare „ETTF”) și asociația angrosiștilor, a comercianților cu amănuntul și a importatorilor neafiliați din Germania Gesamtverband Deutscher Holzhandel (denumită în continuare „GD Holz”) au transmis comunicări scrise prin care și-au exprimat opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu (5).

(7)

Părților care au solicitat acest lucru li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu reclamantul, PTIA, CNFPIA, Asociația producătorilor-exportatori și Jiangshan Wood. PTIA a prezentat, de asemenea, o scurtă informare după audiere. În plus, PTIA a solicitat o audiere cu consilierul-auditor. Consilierul-auditor a audiat PTIA în scris, iar la 16 octombrie 2025 a avut loc o audiere ulterioară, în urma unei cereri suplimentare, astfel cum se explică în considerentul 11 de mai jos.

(8)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările finale, Comisia a examinat observațiile prezentate de părțile interesate și și-a revizuit concluziile provizorii, după caz.

(9)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de placaj din lemn de esență tare originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut prezenta observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(10)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia a primit observații de la Asociația producătorilor-exportatori, CEP, CNFPIA, Jiangshan Wood, PTIA, producătorul-exportator Xuzhou Saintland Wood Inc (denumit în continuare „Saintland Wood”) și Andrex B.V. (denumit în continuare „Andrex”), un importator și distribuitor de piese de schimb și materiale pentru containere, inclusiv de pardoseli din placaj din lemn de esență tare. Aceste observații sunt abordate mai jos în secțiunile respective.

(11)

Părților care au solicitat acest lucru li s-a oferit și posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu Jiangshan Wood la 9 octombrie 2025 și cu PTIA la 13 octombrie 2025. În plus, PTIA a solicitat intervenția consilierului-auditor cu privire la dreptul de a fi audiat de consilierul-auditor, dreptul la egalitate de tratament, dreptul de a prezenta observații și de a depune elemente de probă; dreptul de acces la dosarul neconfidențial, dreptul de a fi informat cu privire la principalele fapte și considerații pe care Comisia Europeană și-a bazat constatările și dreptul la bună administrare (6). Audierea a avut loc la 16 octombrie 2025. Consilierul-auditor nu a solicitat nicio acțiune ulterioară în urma audierii desfășurate cu PTIA la 16 octombrie 2025. La 21 octombrie 2025, Jiangshan Wood a solicitat, de asemenea, o audiere cu consilierul-auditor. Cererea de audiere nu a putut fi acceptată, deoarece a fost depusă după termenele prevăzute în secțiunile 5.7 și 11 din avizul de deschidere și, din cauza transmiterii cu întârziere, nu a permis intervenția consilierului-auditor.

(12)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că i-a fost încălcat dreptul său la apărare prin tratamentul confidențial al plângerii. PTIA a susținut că reclamanții nu dispuneau de portofolii specifice de produse care să permită identificarea factorilor individuali de prejudiciu și că faptul că Comisia nu a prezentat datele privind prejudiciul ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion sub formă de intervale în regulamentul provizoriu a demonstrat că aplicarea confidențialității în etapa plângerii a fost nerezonabilă.

(13)

Argumentul PTIA potrivit căruia tratamentul confidențial al datelor prin indexarea sub formă de intervale în plângere încalcă dreptul la apărare al PTIA a fost respins deoarece datele referitoare la producție, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, costul de producție, vânzări, stocuri și ocuparea forței de muncă au fost într-adevăr prezentate sub formă de intervale în plângere, însă au fost întotdeauna însoțite de indicele relevant care indica variația procentuală a acestora. Acest tratament al datelor a asigurat un echilibru adecvat între drepturile reclamantului la confidențialitatea datelor sale cele mai sensibile și dreptul la apărare al părților interesate. În plus, solicitarea tratamentului confidențial pentru datele lor sensibile, și anume prezentarea acestora sub formă de intervale, este o prerogativă a părților interesate în cadrul procedurii. Acest lucru a fost solicitat de reclamanți la deschiderea procedurii și acceptat de Comisie, având în vedere existența unor tipuri specifice de produse ale reclamanților, și anume portofoliile specifice de produse ale acestora care ar fi permis identificarea datelor sensibile ale societăților chiar și dacă ar fi fost agregate. În etapa provizorie, producătorii din Uniune incluși în eșantion nu au solicitat un astfel de tratament confidențial. Prin urmare, în lipsa altor elemente noi, Comisia și-a confirmat constatările și concluziile din considerentul 9 din regulamentul provizoriu.

(14)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a continuat să conteste reprezentativitatea plângerii și a solicitat Comisiei să prezinte modul în care a calculat reprezentativitatea.

(15)

Comisia și-a confirmat constatările privind reprezentativitatea din considerentul 13 din regulamentul provizoriu. Nota privind reprezentativitatea (7) a fost adăugată la dosarul neconfidențial la data deschiderii cazului. Aceasta includea o listă a producătorilor și a asociațiilor din UE contactate de Comisie. Nota nu preciza cifrele privind producția și vânzările producătorilor individuali. Aceste detalii, sub formă de intervale, se regăsesc în răspunsurile individuale privind reprezentativitatea (8). Nota prezenta suficient de detaliat metodologia utilizată în scopul calculării reprezentativității conform articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Mai precis, producătorii din Uniune care susțineau în mod expres plângerea reprezentau peste 25 % din producția totală a produsului similar fabricat de industria Uniunii. Plângerea era susținută de producători din Uniune ale căror producții colective constituiau peste 50 % din producția totală a produsului similar realizată de partea industriei Uniunii care își exprima sprijinul sau opoziția față de plângere. Niciun producător care și-a exprimat opoziția față de plângere nu s-a manifestat în cursul exercițiului de determinare a reprezentativității. Din motive de transparență, Comisia a comunicat, de asemenea, că producătorii din Uniune care au sprijinit în mod expres plângerea au reprezentat aproximativ 25-30 % din producția totală menționată mai sus. În consecință, cererea a fost respinsă. Comisia a observat că PTIA nu a furnizat niciun element de probă substanțial care să demonstreze lipsa reprezentativității reclamanților.

(16)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut din nou că Comisia nu a dezvăluit date de producție suficient de precise care să permită calcularea reprezentativității reclamanților. PTIA a susținut că, în cazul datelor referitoare la nouă reclamanți, comunicarea unor date relevante sub formă de intervale nu se justifică.

(17)

Comisia a prezentat cifrele de producție sub formă de intervale pentru a proteja confidențialitatea acestor informații sensibile care fac obiectul dreptului de proprietate. Prezentând aceste informații sub formă de intervale, Comisia a urmat procedura standard utilizată în cadrul investigațiilor antidumping. Numărul societăților reclamante nu afectează obligația Comisiei de a proteja informațiile sensibile. Comisia a observat din nou că, deși a repetat afirmațiile privind reprezentativitatea, PTIA nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că reclamanților le lipsea reprezentativitatea. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(18)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că, în etapa provizorie, Comisia a ignorat informații esențiale referitoare la interesul Uniunii prin faptul că nu a luat în considerare, în cursul evaluării sale provizorii, comunicarea PTIA din 15 ianuarie 2025 (9), care obiecta la contraargumentele prezentate de reclamant (10) în urma observațiilor transmise de PTIA cu privire la deschiderea procedurii (11). PTIA a susținut că nu a depășit termenul pentru transmiterea datelor în cauză, dar, ca argument de rezervă, a menționat jurisprudența OMC (12), susținând că informațiile transmise după expirarea termenului nu pot fi ignorate în mod automat.

(19)

Comisia a concluzionat că, având în vedere clarificarea oferită referitoare la termenul pentru combaterea comunicărilor depuse de alte părți, argumentul PTIA potrivit căruia obiecția sa la obiectarea de către Greenwood Consortium față de observațiile părților interesate a respectat termenul este incorect.

(20)

În plus și cel mai important, Comisia nu a ignorat conținutul obiecției menționate. Afirmațiile privind interesul Uniunii, prezentate deja de PTIA la 25 noiembrie 2024 (13) și la 3 ianuarie 2025 (14), au fost luate în considerare prin efectuarea unei analize aprofundate a intereselor diferitelor clase de utilizatori, cu referire specifică la opinia PTIA din considerentele 355 și 362 din regulamentul provizoriu.

(21)

Argumentul din comunicarea menționată în considerentul 18, referitor la lipsa reprezentativității industriei Uniunii și la confidențialitatea excesivă a calculelor privind reprezentativitatea, invocat deja de PTIA în comunicările sale din 25 noiembrie 2024 (15) și 3 ianuarie 2025 (16), a fost abordat în considerentele 7-9, 12 și 13 din regulamentul provizoriu, precum și în considerentul 15 de mai sus. Argumentul referitor la concluziile Comisiei și ale Curții cu privire la definiția produsului din investigația privind placajul din lemn de mesteacăn din Rusia (17), invocat deja în comunicările PTIA din 25 noiembrie 2024 (18) și 3 ianuarie 2025 (19), a fost abordat în considerentele 54-56 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a produselor din placaj acoperit cu folie, formulată deja de PTIA la 24 octombrie 2024 (20), 18 noiembrie 2024 (21) și 3 ianuarie 2025 (22), a fost abordată în considerentele 59 și 60 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a produselor din placaj din lemn de esență tare de eucalipt, formulată deja de PTIA la 24 octombrie 2024 (23), 18 noiembrie 2024 (24), 25 noiembrie 2024 (25) și 3 ianuarie 2025 (26), a fost abordată în considerentele 61 și 62 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a produselor referitoare la placajul cu straturi exterioare de maximum 0,3 mm, precum și la placajul subțire cu grosimea mai mică de 6 mm, formulată deja la 24 octombrie 2024 (27), 18 noiembrie 2024 (28), 25 noiembrie 2024 (29) și 3 ianuarie 2025 (30), a fost abordată în considerentele 63 și 64 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a produselor referitoare la placajul cu furnir prelucrat la calitate superioară, prezentată deja la 24 octombrie 2024 (31), 18 noiembrie 2024 (32), 25 noiembrie 2024 (33) și 3 ianuarie 2025 (34), a fost abordată în considerentele 65 și 66 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a speciilor tropicale, prezentată deja la 3 ianuarie 2025 (35), a fost abordată în considerentele 75 și 76 din regulamentul provizoriu.

(22)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut că comunicarea sa din 15 ianuarie 2025 a fost depusă în termenul prevăzut, și anume 25 iunie 2025, termenul-limită pentru transmiterea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor provizorii (36) indicat în secțiunea 7 din avizul de deschidere. PTIA a susținut că, deoarece această comunicare conținea informații noi, nu intra sub incidența termenului de 75 de zile pentru transmiterea de observații cu privire la informațiile prezentate de alte părți interesate (37).

(23)

Comisia a respins acest argument, deoarece comunicarea PTIA din 15 ianuarie 2025 era intitulată „Obiecția Plywood Trade Interest Alliance față de observațiile reclamanților” (38), făcând trimitere în mod clar la prezentarea de observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate, și anume de reclamant, prin urmare era supusă termenului de 75 de zile prevăzut în secțiunea 8 din avizul de deschidere.

(24)

În plus, Comisia a reamintit că termenul pentru transmiterea oricăror informații înainte de instituirea măsurilor provizorii a fost de 70 de zile de la deschiderea investigației, mai scurt decât termenul de 75 de zile pentru transmiterea de observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate (39). Afirmația PTIA potrivit căreia pot fi transmise informații concrete noi până la sfârșitul termenului pentru transmiterea de observații cu privire la comunicarea constatărilor provizorii, indiferent de termenele prevăzute în secțiunea 8 din avizul de deschidere, a fost incorectă. PTIA a susținut că, întrucât termenul final pentru transmiterea de informații noi coincidea cu sfârșitul perioadei prevăzute pentru observații cu privire la măsurile provizorii, orice comunicare care conținea informații noi putea fi transmisă în orice moment. Comisia a respins acest argument, deoarece termenul de 70 de zile de la deschiderea investigației prevăzut pentru comunicările din etapa provizorie a fost stabilit în mod clar în secțiunea 7 din avizul de deschidere.

(25)

De asemenea, Comisia a observat că, contrar afirmațiilor PTIA, în comunicarea acesteia din 15 ianuarie 2025 nu au existat informații noi. În secțiunea intitulată „Afirmații privind presupusa circumvenție” (40), PTIA nu a făcut nicio afirmație și nu a prezentat niciun element de probă cu privire la monitorizarea placajului din lemn de esență tare cu un strat exterior subțire din lemn de esență moale, a se vedea considerentul 382 din regulamentul provizoriu. În schimb, PTIA s-a opus înregistrării importurilor de produse care nu se încadrau în definiția actuală a produsului și a solicitat Comisiei să formuleze fără echivoc definiția produsului. Chestiunea înregistrării produselor care nu intrau în domeniul de aplicare al investigației nu avea niciun temei concret, nu a fost ridicată, prin urmare nu era relevantă pentru acest caz. De asemenea, definiția produsului a fost formulată fără echivoc în avizul de deschidere (41).

(26)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut că Comisia nu a luat în considerare conținutul afirmațiilor sale din comunicarea sa din 15 ianuarie 2025.

(27)

Comisia și-a reiterat afirmațiile din considerentele 20 și 21 cu privire la tratamentul acordat afirmațiilor de fond relevante ale PTIA. Comunicarea în cauză a PTIA reprezintă o contraobiecție la obiecția reclamantului depusă la 20 decembrie 2024 (42), prin care acesta a obiectat față de comunicarea PTIA și ale altor părți interesate prezentate de la deschiderea investigației. În contraobiecția sa, PTIA s-a limitat la aspectele cuprinse în documentul depus de reclamant, document care, la rândul său, s-a limitat la aspecte deja semnalate de PTIA în comunicările sale precedente (24 octombrie 2024 (43), 18 noiembrie 2024 (44) și 25 noiembrie 2024 (45)). Prin urmare, contraobiecția PTIA a fost limitată, prin definiție, la clarificări suplimentare privind afirmații deja formulate anterior.

(28)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut că informațiile cuprinse în anexele la comunicarea din 15 ianuarie 2025 nu au fost luate în considerare de Comisie.

(29)

Comisia a constatat, în special, că conținutul raportului privind performanța prezentat ca anexă, care arată diferența de calitate dintre placajul acoperit cu folie produs în China și cel produs în Uniune, era deja cunoscut și a fost abordat în considerentele 59 și 60 din regulamentul provizoriu. Conținutul elementelor de probă prezentate cu privire la limitarea producției de placaj cu acoperire subțire de către industria Uniunii era deja cunoscut și a fost menționat în considerentele 63 și 64 din regulamentul provizoriu. În comunicarea sa din 25 noiembrie 2024 (46), PTIA a menționat deja „scrisorile de susținere” ale întreprinderilor din Uniune ca fiind „peste 100 de scrisori de susținere”. Prin urmare, existența acestora era cunoscută. În plus, toate scrisorile de susținere au fost redactate pe baza aceluiași model și au abordat exact aceleași aspecte. Opoziția societăților semnatare a fost deja luată în considerare la evaluarea interesului Uniunii, a se vedea considerentul 20.

(30)

PTIA a susținut că Comisia ar trebui să își exercite puterea de apreciere și să nu colecteze taxe provizorii, deoarece măsurile ar putea fi anulate din cauza neregulii legate de dreptul la apărare, și anume neglijarea scrisorilor de opoziție transmise de 140 de societăți în etapa provizorie.

(31)

Comisia a considerat că a analizat în detaliu toate afirmațiile formulate de PTIA cu privire la interesul Uniunii în etapa provizorie, a se vedea considerentul 20. În consecință, argumentul a fost respins.

(32)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a solicitat o explicație pentru neincluderea UPM sau Latvijas Finieris în eșantion.

(33)

Comisia a confirmat motivele pentru selectarea eșantionului de producători din Uniune prevăzut în considerentul 27 din regulamentul provizoriu.

(34)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Asociația producătorilor-exportatori, CEP și CNFPIA au contestat decizia Comisiei de a renunța la eșantion și de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și au prezentat observații cu privire la metoda de stabilire a taxei reziduale, abordate în secțiunea 3.5.2. După comunicarea constatărilor finale, Asociația producătorilor-exportatori a prezentat din nou această afirmație, care a fost abordată mai jos în secțiunea de față.

(35)

CEP a considerat că utilizarea datelor disponibile putea fi aplicată doar în cazul părților care au împiedicat în mod intenționat investigația, nu au comunicat informațiile necesare sau au refuzat să coopereze cu Comisia. De asemenea, CEP a considerat că Comisia a aplicat în mod necorespunzător articolul 18 din regulamentul de bază, deoarece situația juridică a exportatorilor cooperanți neincluși în eșantion nu a fost afectată de lipsa de cooperare a celor două societăți incluse în eșantion, în sensul că părțile nu și-au pierdut poziția de parte cooperantă. În opinia sa, poziția societăților cooperante neincluse în eșantion trebuie diferențiată de poziția părților care nu au cooperat. În plus, întrucât acești producători-exportatori neincluși în eșantion au prezentat în mod corespunzător formulare de eșantionare în care au fost raportate toate datele, CEP a susținut că Comisia se putea baza pe aceste date pentru a stabili nivelul taxei în mod specific pentru părțile cooperante respective. Pe această bază, CEP a solicitat Comisiei să impună taxe diferite pentru Jiangshan Wood, pentru producătorii cooperanți neincluși în eșantion și, în cele din urmă, un nivel al taxei pentru cei care nu au participat la investigație sau nu s-au făcut cunoscuți Comisiei.

(36)

Asociația producătorilor-exportatori a susținut că decizia celor două societăți care au fost incluse în eșantion, dar care nu au cooperat (Xuzhou Shengfeng Wood Co., Ltd și Xuzhou Hongxin Wood Co., Ltd) reflectă opțiunile individuale ale acestora și nu poate fi imputată altor producători-exportatori care au prezentat în mod corespunzător formulare de eșantionare și și-au exprimat dorința de a coopera. Prin urmare, asociația a considerat că decizia Comisiei de a renunța la eșantionare a fost un act discreționar, întrucât nu exista nicio bază factuală pentru a desemna societățile respective drept „necooperante”. De asemenea, asociația a susținut că utilizarea articolului 18 din regulamentul de bază se aplică numai societăților care refuză accesul la informațiile necesare sau care împiedică în mod semnificativ investigația, ceea ce nu a fost valabil în cazul de față – societățile cooperante neincluse în eșantion au prezentat răspunsuri la eșantionare, au rămas disponibile pentru o eventuală selecție și nu au obstrucționat procesul.

(37)

Asociația a susținut, de asemenea, că articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază și articolul 9 alineatul (4) din Acordul privind PAD al OMC mandatează Comisia să calculeze taxa reziduală pe baza mediei ponderate a marjelor de dumping stabilite pentru exportatorii incluși în eșantion, excluzând marjele zero sau de minimis și marjele bazate pe datele disponibile. Asociația a susținut că afirmația Comisiei potrivit căreia existența unei singure societăți incluse în eșantion justifica renunțarea la articolul 9 alineatul (6) nu avea niciun temei juridic. Aceasta a susținut că nici regulamentul de bază, nici Acordul privind PAD al OMC nu prevăd o excepție pentru un singur exportator inclus în eșantion și că utilizarea „datelor disponibile” pentru exportatorii cooperanți neincluși în eșantion a reprezentat o abatere radicală de la legislația și practica consacrată, care a condus la taxe punitive, nereprezentative. Pe lângă faptul că a considerat că această abordare încalcă regulamentul de bază și Acordul privind PAD al OMC, asociația a mai susținut și că nu este echitabil ca societățile cooperante și cele necooperante să fie tratate în mod identic.

(38)

Din motivele menționate mai sus, asociația a solicitat Comisiei să revoce aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază în cazul tuturor producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion. De asemenea, aceasta a solicitat Comisiei să recalculeze nivelul taxei reziduale exclusiv pe baza marjei de dumping a producătorilor cooperanți incluși în eșantion.

(39)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații din următoarele motive: În primul rând, prin prezentarea formularelor de eșantionare, societățile incluse în eșantion și-au exprimat disponibilitatea de a coopera la investigație. Conform articolului 17 din regulamentul de bază, Comisia trebuie, în cooperare cu părțile, să aleagă un eșantion reprezentativ statistic pe baza informațiilor disponibile în momentul selectării sau pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție, de vânzări sau de exporturi care poate face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. Astfel cum s-a menționat în considerentul 38 din regulamentul provizoriu, după ce una dintre cele două societăți incluse în eșantion nu a cooperat, societatea selectată în plus nu a cooperat nici ea nici la trei luni de la deschiderea investigației și, având în vedere termenele procedurale ale investigației antidumping, nu a existat suficient timp pentru a include o altă societate în eșantion. Lipsa cooperării din partea societăților care s-au angajat inițial să facă acest lucru a afectat integritatea procesului de eșantionare și nu a lăsat Comisiei nicio altă opțiune decât să renunțe la eșantionare.

(40)

În al doilea rând, Comisia a considerat că nu putea fi avută în vedere stabilirea unei taxe pentru producătorii-exportatori cooperanți exclusiv pe baza formularelor de eșantionare, deoarece informațiile furnizate în formularul de eșantionare erau foarte limitate și se refereau doar la prețul de export și la volumul exporturilor. Prin urmare, nu ar fi posibil să se stabilească o marjă de dumping pe această bază, inclusiv pentru că nu a existat nicio posibilitate de a verifica informațiile respective.

(41)

În cele din urmă, Comisia nu a fost de acord nici cu faptul că decizia de a renunța la eșantionare a fost ilegală. Dimpotrivă, atât articolul 6.10 din Acordul privind PAD al OMC, cât și articolul 17 din regulamentul de bază prevăd că un eșantion trebuie să fie reprezentativ statistic sau să se bazeze pe cel mai mare volum reprezentativ de producție, de vânzări sau de exporturi. Prin urmare, eșantionul trebuie să fie suficient de reprezentativ pentru ca marja de dumping stabilită pe această bază să fie reprezentativă pentru toate importurile în Uniune. Totuși, după ce doi dintre producătorii incluși inițial în eșantion au încetat să coopereze, o singură societate, Jiangshan Wood, a rămas ca parte cooperantă dintre părțile incluse în eșantion. Comisia a considerat că eșantionul compus dintr-o singură societate, reprezentând doar aproximativ 5 % din totalul exporturilor din China către Uniune, nu era suficient de reprezentativ, prin urmare a renunțat la eșantionare, dar a calculat o taxă individuală pentru Jiangshan Wood. Prin urmare, Comisia a susținut că decizia de a renunța la eșantionare a fost justificată și că situația Jiangshan Wood nu putea fi considerată reprezentativă pentru situația altor producători-exportatori. De asemenea, Comisia a reamintit că articolul 18 nu se aplică în situațiile în care părțile refuză în mod deliberat accesul și nici în situațiile în care părțile nu furnizează informațiile necesare în termenele prevăzute de Comisie. Prin urmare, Comisia a considerat că utilizarea „datelor disponibile” în acest caz specific este justificată și în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(42)

După comunicarea constatărilor finale, Asociația producătorilor-exportatori, CEP și Saintland Wood au prezentat observații cu privire la eșantionare. Asociația producătorilor-exportatori a reiterat faptul că decizia Comisiei de a aplica articolul 18 exportatorilor cooperanți neincluși în eșantion și de a renunța la eșantionare a constituit o eroare juridică gravă care a denaturat în mod semnificativ rezultatul investigației și a încălcat obligații fundamentale prevăzute în reglementările UE și în Acordul privind PAD al OMC. Asociația a susținut că: 1. poziția Comisiei potrivit căreia nu a existat suficient timp pentru a include o nouă societate în eșantion a fost neconvingătoare și irelevantă pentru tratamentul exportatorilor neincluși în eșantion; că 2. lipsa de cooperare a anumitor societăți nu scutea Comisia de obligația de a trata exportatorii cooperanți neincluși în eșantion în conformitate cu regulamentul de bază și cu Acordul privind PAD al OMC; și că 3. sarcina gestionării termenelor procedurale și a procesului de eșantionare îi revenea Comisiei. În plus, asociația a susținut că explicația Comisiei potrivit căreia nu putea stabili o taxă pentru producătorii-exportatori cooperanți exclusiv pe baza formularelor de eșantionare a fost eronată și incompatibilă cu propriile cerințe ale Comisiei, deoarece formularele de eșantionare au fost completate de exportatori în deplină conformitate cu instrucțiunile Comisiei din chestionar. De asemenea, asociația a susținut că afirmația Comisiei potrivit căreia o cotă de 5 % din importurile în Uniune este nereprezentativă ca atare contrazice în mod direct logica hotărârii Hitit Seramik (47), în care s-a considerat suficientă o cotă de 6 % din volumul producției.

(43)

Comisia a reiterat faptul că aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază respectă atât regulamentul de bază, cât și Acordul privind PAD al OMC. Articolul 18 din regulamentul de bază se referă la situațiile în care părțile nu furnizează informațiile necesare în termenele prevăzute de Comisie. Decizia dacă exista sau nu suficient timp pentru a include încă un producător-exportator în eșantion trebuie să fie evaluată în raport cu circumstanțele specifice ale fiecărei investigații, iar în acest caz specific, adăugarea de noi societăți în eșantion nu ar fi permis Comisiei să încheie la timp investigația. Decizia dacă un eșantion este reprezentativ depinde de o serie de factori, cum ar fi reprezentativitatea în ceea ce privește diversitatea produselor, dimensiunea industriei și mulți alții, care trebuie luați în considerare de la caz la caz în cadrul fiecărei investigații. Prin urmare, faptul că, într-un alt caz, un eșantion de producători reprezentând un procent similar din volumul producției a fost considerat reprezentativ nu contrazice concluzia Comisiei, care s-a bazat pe circumstanțele cazului de față. Prin urmare, Comisia a susținut că renunțarea la eșantion și aplicarea „datelor disponibile” în acest caz specific au fost justificate.

(44)

După comunicarea constatărilor finale, CEP a contestat faptul că lipsa cooperării din partea societăților incluse în eșantion a avut ca efect privarea celorlalte părți cooperante de statutul de societăți cooperante și a dus la renunțarea la eșantionare. CEP a susținut că Comisia a aplicat în mod eronat articolul 18 din regulamentul de bază, întrucât mai mulți producători-exportatori s-au manifestat și se așteptau să fie incluși în eșantion. Potrivit CEP, în situația în care doi dintre cei trei producători cooperează și obțin o marjă zero sau de minimis, societățile neincluse în eșantion ar fi considerate cooperante, iar taxa rezultată nu ar fi atât de punitivă. De asemenea, CEP a considerat că eșantionarea este, în general, o măsură excepțională în comparație cu practica obișnuită aplicată în investigațiile standard. CEP a susținut că părțile care au prezentat un formular de eșantionare și au obținut statutul de parte cooperantă nu ar trebui să fie afectate, indiferent dacă Comisia a renunțat sau nu la eșantionare, și că acestor părți ar trebui să li se aplice aceeași taxă ca și părții cooperante.

(45)

Comisia a făcut referire la explicațiile sale de mai sus din această secțiune cu privire la motivele pentru care a trebuit să renunțe la eșantionare. Comisia a considerat că taxa rezultată nu era inechitabilă și că metodologia de stabilire a taxei antidumping detaliată în secțiunea 3.5.2 de mai jos s-a bazat, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pe datele tuturor producătorilor-exportatori. Comisia a considerat că aceasta reprezintă o metodă rezonabilă și precisă de stabilire a marjei de dumping pentru toate celelalte importuri și a reiterat faptul că nu își putea baza marja de dumping pentru toate celelalte importuri exclusiv pe datele unei singure societăți, ale căror importuri în Uniune nu au fost considerate reprezentative pentru totalul importurilor în Uniune. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(46)

După comunicarea constatărilor finale, Saintland Wood și-a exprimat regretul că nu a fost selectată pentru a face parte din eșantion și că nu au fost adăugați în eșantion producători suplimentari după ce două societăți au încetat să coopereze, ceea ce, în opinia sa, s-a datorat lipsei acestora de înțelegere a dreptului UE. Societatea a menționat, de asemenea, că societatea-mamă a fost inclusă în eșantion în urmă cu 20 de ani în cadrul unei investigații în care au fost selectați șase producători, în comparație cu doar doi în cazul de față, prin urmare s-a întrebat dacă s-au modificat normele privind eșantionarea.

(47)

Comisia a reamintit că eșantionarea continuă să se bazeze pe același articol din regulamentul de bază (articolul 17), care nu s-a modificat în esență, și că numărul societăților incluse în eșantion depinde de circumstanțele fiecărui caz în parte. În acest caz specific, eșantionul inițial alcătuit din două societăți a fost considerat reprezentativ. Astfel cum se explică în considerentul 39 din regulamentul provizoriu, având în vedere că ar fi necesar ca oricărei noi societăți incluse în eșantion să i se acorde încă cel puțin 30 de zile pentru a furniza răspunsul la chestionar, răspunsul ar fi venit la mai mult de două luni de la termenul prevăzut inițial, prin urmare s-a considerat că, având în vedere termenele procedurale, nu a existat suficient timp pentru a selecta o nouă societate. De asemenea, Comisia a observat că Saintland Wood nu a solicitat tratament individual în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază prin transmiterea unui răspuns complet la chestionar în termenul impus de Comisie. În consecință, Comisia a respins aceste afirmații.

(48)

În lipsa oricăror observații privind răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare, Comisia a confirmat considerentele 40-43 din regulamentul provizoriu.

(49)

Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(50)

Conform secțiunii 1.7 din regulamentul provizoriu, investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație” sau „PI”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(51)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut în mod repetat, inclusiv prin obiectarea la afirmațiile reclamantului, că domeniul general de aplicare al acestui caz este prea larg, deoarece placajul produs din lemn de pin, de plop, de fag, de mesteacăn și de okumé nu poate fi încadrat într-o singură definiție a produsului. PTIA a făcut referire la constatările Comisiei în cazul privind placajul din lemn de esență tare de mesteacăn din Rusia (48), susținând că constatările Comisiei din cadrul procedurii respective au necesitat o separare clară între placajul de mesteacăn, placajul de plop, placajul de okumé și placajul de fag, adică speciile de lemn de esență tare. Această separare a fost obiectivă și nu a putut fi modificată. PTIA a susținut că însăși Comisia a afirmat în mod explicit că placajul din lemn de specii diferite nu are aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază (49).

(52)

Comisia și-a confirmat constatările din considerentele 55 și 56 din regulamentul provizoriu cu privire la posibilitatea de a defini domeniul de aplicare al investigației pe baza unor criterii obiective ca fiind categoria de produse generală și utilizată pe scară largă a placajului din lemn de esență tare. În special, în considerentul 55 din regulamentul provizoriu, „Comisia a constatat că factorul definitoriu al produsului care face obiectul investigației în cadrul prezentei investigații a fost că furnirul pentru față este fabricat din lemn de esență tare și nu din lemn de esență moale sau din alte produse pe bază de lemn sau din plastic”. Comisia a observat că și importatorii neafiliați care erau membri ai PTIA utilizau categoria de produse placaj din lemn de esență tare, spre deosebire de placajul din lemn de esență moale, în broșurile lor de vânzare (50). De asemenea, standardele europene privind produsele sunt diferite pentru placajul din lemn de esență tare și placajul din lemn de esență moale (51). Existența placajului din lemn de esență tare ca o categorie de produse separată, bine definită, bazată pe caracteristici fizice, tehnice și chimice diferite față de placajul din lemn de esență moale, a fost consolidată prin clasificarea vamală a placajului în categoria lemnului de conifere (lemn de esență moale) și cea a altui lemn decât de conifere (lemn de esență tare) (52).

(53)

În plus, Comisia a reamintit că, potrivit jurisprudenței constante, „pentru definiția produsului în cauză, Comisia poate ține seama de mai mulți factori, precum caracteristicile fizice, tehnice și chimice ale produselor, utilizarea acestora, interschimbabilitatea, percepția avută de consumator, canalele de distribuție, procesul de fabricație, costurile de producție și calitatea” (53). Investigația Comisiei a constatat un grad ridicat de similitudine între tipurile de produse în ceea ce privește majoritatea caracteristicilor menționate mai sus, inclusiv, pe lângă caracteristicile fizice, tehnice și chimice comune, utilizarea acestora, interschimbabilitatea, percepția consumatorilor, canalele de distribuție și procesul de fabricație.

(54)

În plus, Comisia a constatat existența unor linii clare de demarcație între lemnul de esență tare și lemnul de esență moale. Majoritatea lemnului de esență tare are o densitate mai mare decât majoritatea lemnului de esență moale. Lemnul de esență tare are un ritm de creștere mai lent. Lemnul de esență moale este mai puțin rezistent la foc. Lemnul de esență tare are o fibră pronunțată, diferită de fibra fină a lemnului de esență moale. Lemnul de esență tare este tare și durabil, în comparație cu lemnul de esență moale, care este moale și prelucrabil, ceea ce are un impact asupra utilizării lor. Având în vedere aceste elemente, argumentul prezentat de PTIA a fost respins.

(55)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a reiterat faptul că produsul care face obiectul investigației contrazice constatările Comisiei și ale Curții formulate în cauza privind placajul din lemn de mesteacăn din Rusia. În sprijinul acestui argument, PTIA a susținut că, contrar afirmațiilor Comisiei din considerentele 52-54 de mai sus, numai unii dintre producătorii din Uniune au utilizat în broșurile lor de vânzare diferențierea între placajul din lemn de esență tare și placajul din lemn de esență moale, că existența unor standarde europene diferite pentru lemnul de esență moale și lemnul de esență tare nu este relevantă, ca și clasificarea vamală diferită pentru lemnul de esență tare și lemnul de esență moale, deoarece codurile vamale diferențiau și mai mult produsele în funcție de speciile de lemn utilizate. În plus, PTIA a susținut că diferențele dintre caracteristicile speciilor de lemn de esență moale și ale celor de lemn de esență tare, enumerate în considerentul 54, sunt, de asemenea, irelevante.

(56)

Comisia a confirmat argumentele prezentate în considerentele 52-54 de mai sus pentru identificarea placajului din lemn de esență tare drept o categorie de produse unică și distinctă, care poate fi definită ca domeniul de aplicare al unei investigații antidumping pe baza caracteristicilor fizice, tehnice și chimice, precum și pe baza percepției industriei și a consumatorilor. Comisia a constatat că și un importator din Uniune inclus în eșantion, membru al PTIA, a utilizat categoria de produse „placaj din lemn de esență tare” pe site-ul său (54). Comisia a adăugat că și alte autorități de apărare comercială au definit domeniul de aplicare al anumitor investigații antidumping ca fiind placajul din lemn de esență tare, citând cauza din Statele Unite privind anumite produse din placaj din lemn de esență tare provenite din Republica Populară Chineză (55) și cauza din Canada privind placajul decorativ și alte tipuri de placaj nestructural, acesta din urmă utilizând pentru definiția produsului o referire la standardul național american pentru placajul din lemn de esență tare și placajul decorativ, ANSI/HPVA HP-1-2016 (56). În legătură cu acest argument, Comisia a făcut referire la investigația aflată în curs privind importurile de placaj din lemn de esență moale din Brazilia (57), în care definiția produsului a fost formulată ca reprezentând cealaltă categorie majoră de placaj: placajul din lemn de esență moale. În consecință, argumentul a fost respins.

(57)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că faptul că Comisia i-a respins cererea de excludere din definiția produsului „cu una-două propoziții” este un semn că „informațiile prezentate de PTIA nu au fost luate în considerare în mod corespunzător de Comisie”.

(58)

Comisia a reamintit că ceea ce contează este mai degrabă conținutul decât lungimea obiecției și dacă observațiile au fost respinse în mod adecvat. În consecință, argumentul a fost respins.

(59)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că, în cazul privind placajul din lemn de esență tare de mesteacăn din Rusia (58), Comisia a constatat că placajul fabricat din specii diferite de lemn de esență tare nu are aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază și că această constatare a fost confirmată de Tribunal în hotărârea pronunțată în cauza Vyatsky Plywood Mill/Comisia (59). PTIA a susținut că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere a faptelor și o eroare de drept.

(60)

Comisia a abordat deja, parțial, aceste observații în considerentul 52. În plus, Comisia nu a interpretat faptele și nici legea în contradicție cu constatările sale anterioare din cazul referitor la placajul din lemn de esență tare de mesteacăn din Rusia, întrucât nu a stabilit niciodată că placajul din lemn de esență tare de mesteacăn și alte tipuri de placaj din lemn de esență tare sunt identice. În considerentul 55 din regulamentul provizoriu, s-a constatat că placajul din lemn de esență tare „se poate distinge de alte produse [...] prin caracteristicile sale fizice, tehnice și chimice de bază, care includ mai multe subcategorii de produse”. Această constatare și afirmația potrivit căreia placajul din lemn de esență tare de mesteacăn poate fi, în sine, o subcategorie a placajului din lemn de esență tare distinctă de alte tipuri de placaj din lemn de esență tare susceptibile de a face obiectul unei investigații antidumping nu erau contradictorii. În consecință, argumentul a fost respins.

(61)

După comunicarea constatărilor finale, CEP a susținut că definiția produsului a fost formulată într-un mod excesiv de larg și că Comisia a ignorat diferențele substanțiale dintre placajul fabricat din specii diferite de arbori.

(62)

În absența unor elemente de probă justificative, Comisia a respins afirmația și a făcut referire la concluzia sa din considerentul 56.

(63)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA, ETTF și GD Holz (60) au susținut că placajul din lemn de eucalipt ar trebui să fie exclus din domeniul de aplicare al investigației, deoarece industria Uniunii nu poate înlocui placajul din lemn de eucalipt din China, întrucât în Uniune nu există o producție suficientă și nu este disponibilă suficientă materie primă, și anume bușteni de eucalipt. Plantațiile nu puteau fi extinse, deoarece în Spania și Portugalia existau interdicții privind creșterea suprafeței acestora. PTIA a observat că doar trei producători din Uniune oferă produse pe bază de eucalipt. PTIA a susținut, de asemenea, că eucaliptul cultivat în Europa nu este adecvat pentru fabricarea placajului. Keflico a adăugat că producția de placaj din lemn de eucalipt din Uniune constă aproape în întregime în placaj de calitate superioară, clasele inferioare nefiind produse.

(64)

Comisia și-a confirmat constatările din considerentul 62 din regulamentul provizoriu referitoare la cererea de excludere a placajului din lemn de eucalipt din domeniul de aplicare al investigației pe motiv că, astfel cum a recunoscut chiar PTIA, cel puțin trei producători din Uniune oferă produse care utilizează lemn de eucalipt pentru furnirul exterior. De asemenea, Comisia a observat că afirmațiile referitoare la lipsa producției și a materiei prime nu au fost susținute de elemente de probă privind deficitul de aprovizionare. PTIA a susținut că producția de eucalipt a Uniunii se bazează în principal pe materie primă importată, dar Comisia a găsit elemente de probă care demonstrează că și producția chineză utilizează tot furnir importat, astfel cum se explică în considerentul 246, ceea ce subminează afirmația privind lipsa disponibilității materiei prime în Uniune, spre deosebire de RPC. În plus, Keflico a confirmat, în comunicarea sa, faptul că placajul din lemn de eucalipt și placajul din lemn de mesteacăn (61) sunt interschimbabile în industria ambalajelor, ceea ce a contrazis afirmația potrivit căreia placajul din lemn de esență tare produs în Uniune ocupă un segment de piață diferit față de placajul din lemn de eucalipt importat din China. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(65)

În plus, Comisia a considerat că, pentru definirea produsului în cauză, și anume excluderea lemnului de esență tare fabricat din anumite specii, de exemplu eucaliptul, capacitatea industriei Uniunii de a înlocui în întregime placajul din lemn de eucalipt importat din China nu a fost un criteriu relevant. Totuși, argumentul a fost considerat relevant pentru evaluarea interesului Uniunii. În consecință, Comisia a abordat această chestiune mai detaliat în considerentele 245 și 246.

(66)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut că Comisia a respins cererea sa de excludere a placajului din lemn de eucalipt din domeniul de aplicare al investigației fără a oferi motive suficiente care să-i justifice constatările. PTIA a reafirmat că dosarul neconfidențial nu conținea elemente de probă care să demonstreze că industria Uniunii producea placaj din lemn de eucalipt în volume comerciale.

(67)

Argumentul a fost respins deoarece răspunsurile la chestionar primite de la Panguaneta (62) și de la Garnica (63), depuse în dosarul neconfidențial, conțineau referiri la gama lor de produse, care includea și placajul din lemn de eucalipt (64).

(68)

În plus, având în vedere că producătorii de placaj din lemn de esență tare produceau la comandă, nu exista producție de stocat, astfel încât volumul comercial al producției de placaj din lemn de eucalipt dintr-un anumit an era egal cu cantitatea comandată de consumatori. Astfel cum se menționează în considerentul 64, având în vedere comerțul mondial cu furnir de eucalipt practicat de producătorii din China și din Uniune, disponibilitatea materiei prime pentru placajul din lemn de eucalipt nu limita în mod semnificativ volumul care putea fi fabricat de industria Uniunii.

(69)

După comunicarea constatărilor finale, CEP a susținut că motivele invocate pentru respingerea cererilor de excludere din investigație a placajului din lemn de eucalipt și a placajului acoperit cu folie au fost insuficiente. CEP a făcut referire la observațiile PTIA privind excluderea placajului din lemn de eucalipt, fără a preciza comunicarea exactă.

(70)

În absența unor elemente de probă justificative, Comisia a respins afirmația.

(71)

După comunicarea constatărilor finale, Saintland Wood a susținut că, contrar afirmației Comisiei din considerentul 64, industria Uniunii nu putea produce placaj din lemn de eucalipt acoperit cu folie, de unică folosință, într-un mod economic și sustenabil, deoarece costul furnirului, importat sau produs intern din bușteni importați, era prohibitiv, iar industria Uniunii nu dispunea de tehnologia de producție necesară. Saintland Wood nu a indicat scopul acestei comunicări. Având în vedere amplasarea considerentului 64 contestat de Saintland Wood, Comisia a luat în considerare comunicarea prezentată în contextul cererii de excludere a placajului din lemn de eucalipt acoperit cu folie. Comisia a observat că industria Uniunii a susținut că, la nivelul actual al prețului placajului de calitate inferioară și cu o utilizare scăzută, acoperit cu folie, acesta nu și-a putut recupera costurile de producție. Această lipsă intrinsecă de profitabilitate, mai degrabă decât lipsa know-how-ului tehnologic sau a disponibilității materiilor prime, a împiedicat industria Uniunii să producă placaj acoperit cu folie, de unică folosință, din lemn de eucalipt sau din alte specii de lemn de esență tare. Afirmația a fost respinsă.

(72)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA, ETTF, GD Holz și Questwood au susținut că placajul acoperit cu folie din Uniune nu concurează cu placajul acoperit cu folie importat din China și, în special, cu placajul acoperit cu folie utilizat pentru cofraje. Aceste părți interesate au susținut că placajul acoperit cu folie importat este o categorie de produse distinctă, nu este fabricat în Uniune și există limitări legate de producția sa viitoare, nu se află în concurență directă cu produsul similar din Uniune, are o calitate și performanțe diferite, iar eventuala sa dispariție de pe piața Uniunii din cauza măsurilor antidumping ar avea un impact negativ asupra politicii în domeniul locuințelor.

(73)

Afirmația a fost respinsă, deoarece, în pofida faptului că reprezenta o categorie de produse bine definită, placajul acoperit cu folie utilizat pentru cofraje era parte integrantă a tipului de placaj din lemn de esență tare care făcea obiectul investigației. Acesta era compus din materii prime similare (furnir, adeziv și un strat suplimentar de plastic pe suprafața furnirului), produse de aceiași producători-exportatori și importate de aceiași importatori ca și alte panouri din placaj din lemn de esență tare. Comisia și-a menținut constatările din considerentul 60 din regulamentul provizoriu privind lipsa diferențelor în ceea ce privește caracteristicile fizice, tehnice și chimice de bază între placajul acoperit cu folie utilizat pentru cofraje produs în China și cel produs în UE. În plus, Comisia a adunat elemente de probă care arată că placajul acoperit cu folie importat și cel produs pe plan intern sunt similare atât în ceea ce privește utilizarea, cât și durabilitatea (adică de câte ori pot fi utilizate pentru cofraje pentru construcții). Industria Uniunii producea, de asemenea, placaj acoperit cu folie din lemn de fag (65) care, datorită caracteristicilor speciei utilizate, era foarte asemănător cu placajul acoperit cu folie din lemn de eucalipt cu potențial de reutilizare mai scăzut. Având în vedere această suprapunere în ceea ce privește utilizarea și faptul că doar diferențele de calitate a produsului nu justifică excluderea din domeniul de aplicare al investigației, Comisia a constatat că placajul acoperit cu folie importat din China și cel fabricat în Uniune se află în concurență directă. Cu toate acestea, argumentul potrivit căruia nu este viabil din punct de vedere economic ca producătorii din UE să fabrice placaj acoperit cu folie utilizat pentru cofraje de calitate scăzută și ieftin, precum și impactul asupra locuințelor au fost luate în considerare în secțiunea 8 privind interesul Uniunii.

(74)

Comisia a observat că PTIA părea să sugereze în considerentul 84 din comunicarea sa că placajul acoperit cu folie din lemn de mesteacăn din Rusia și importurile din China de placaj acoperit cu folie din lemn de eucalipt și de plop sunt interschimbabile (66) în ceea ce privește utilizarea lor. În absența oricărei indicații contrare în cazul privind placajul din lemn de esență tare de mesteacăn din Rusia (67) sau în prezenta investigație, placajul acoperit cu folie din lemn de mesteacăn din Rusia și placajul acoperit cu folie produs de industria Uniunii au fost, de asemenea, considerate interschimbabile.

(75)

După comunicarea constatărilor finale, Saintland Wood a susținut că placajul acoperit cu folie pe bază de lemn de fag nu era competitiv pe piață și nu a fost produs de industria Uniunii.

(76)

Comisia a considerat că argumentul este nefondat și l-a respins, deoarece industria Uniunii a produs și a vândut placaj din lemn de fag acoperit cu folie (68).

(77)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a solicitat ca distincția dintre „placajul structural și nestructural” să fie luată în considerare în numărul de control al produsului („NCP”), marja de dumping și calculele subcotării prețurilor de vânzare/prețurilor indicative.

(78)

Comisia a respins argumentul referitor la includerea în NCP a presupusei divizări între placajul din lemn de esență tare structural și cel nestructural, deoarece criteriile legate de calitate (grad), aplicare (tipul de adeziv) și specii din structura existentă a NCP acoperă în mod adecvat această distincție. În cursul verificării răspunsului la chestionar al unui importator neafiliat s-a constatat că, la comenzile de importuri din China, nu s-a făcut distincția între placajul structural și cel nestructural, aceasta fiind înlocuită de referiri la alte calități, deja incluse în NCP. În plus, în această etapă a investigației, o revizuire fundamentală a NCP ar împiedica finalizarea în timp util a investigației. În secțiunea 7 din avizul de deschidere, părților interesate li s-au acordat 70 de zile pentru a prezenta observații cu privire la informațiile aferente etapei constatărilor provizorii, însă nu au fost transmise astfel de observații cu privire la componența NCP.

(79)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut că motivul pentru care în comenzi nu se menționa placajul structural și nestructural a fost faptul că întregul placaj importat din China de către importatorul din Uniune inclus în eșantion și verificat era nestructural.

(80)

Gama de produse vândute de importatorul verificat din Uniune includea placaj adecvat pentru utilizări structurale (69) importat atât din China, cât și din alte surse. PTIA nu a furnizat elemente de probă care să arate că în comenzile pentru aceste produse s-a făcut distincția între utilizările structurale și nestructurale. În consecință, argumentul a fost respins.

(81)

În ceea ce privește calculul subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, Comisia a luat în considerare observația PTIA din considerentele 187 și 188.

(82)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a solicitat acordarea unei scutiri pentru utilizarea finală a placajului acoperit cu folie pentru aplicații nestructurale.

(83)

Comisia a considerat că definirea produsului de către PTIA ca fiind „placaj acoperit cu folie” nu stabilea o distincție suficientă pentru a-l considera o categorie specifică de produse. În plus, utilizarea finală prevăzută ca „aplicații nestructurale” nu a fost considerată suficient de precisă pentru a justifica o scutire pentru destinația finală. Cererea a fost respinsă.

(84)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Questwood a susținut că Comisia ar trebui să urmeze abordarea adoptată de Departamentul de Comerț al Statelor Unite (denumit în continuare „DOC”) și de Comisia pentru comerț internațional (denumită în continuare „ITC”), care au exclus anumite tipuri de placaj acoperite cu folie de la plata taxelor antidumping și compensatorii instituite pentru placajul din China (70).

(85)

Comisia nu a considerat că rezultatele investigațiilor efectuate de alte jurisdicții au creat un precedent pentru propriile investigații. Cu toate acestea, Comisia a examinat afirmația și a constatat existența unor diferențe fundamentale între cele două proceduri. Dosarul public al investigației inițiale efectuate de DOC și ITC conținea elemente de probă potrivit cărora reclamantul și industria națională din Statele Unite au convenit să excludă placajul acoperit cu folie importat din China (71), pe motiv că reclamanții nu produceau acest tip de placaj. Acest lucru nu s-a întâmplat în prezenta procedură. Afirmația a fost respinsă.

(86)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Keflico a susținut că placajul subțire din lemn de eucalipt ar trebui să fie exclus din domeniul de aplicare, deoarece nu a fost produs în Uniune în volumele solicitate de industria ambalajelor, iar placajul subțire fabricat din lemn de plop nu este adecvat pentru utilizarea de către această industrie din cauza caracteristicilor sale fizice.

(87)

Comisia a respins afirmația pe motiv că industria Uniunii are capacitatea de a produce placaj din lemn de esență tare destinat în mod special atât ambalajelor grele (72), cât și celor ușoare (73), în cantități suficiente.

(88)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Comisia a primit observații din partea reclamantului și a Jiangshan Wood cu privire la calcularea marjei de dumping.

(89)

În lipsa oricăror observații privind răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare, Comisia a confirmat considerentele 77-82 din regulamentul provizoriu.

(90)

În lipsa oricăror observații privind răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare, Comisia a confirmat considerentele 86-180 din regulamentul provizoriu.

(91)

În lipsa oricăror observații privind răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare, Comisia a confirmat considerentele 181-195 din regulamentul provizoriu.

(92)

În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul și Jiangshan Wood au prezentat observații cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate. Aceste observații sunt abordate mai jos în secțiunea 3.2.4.

(93)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jiangshan Wood a susținut că valorile factorilor de producție menționate în tabelul 1 din regulamentul provizoriu nu corespund valorilor prevăzute în dosarele de calcul și în considerentul 210 din regulamentul provizoriu.

(94)

Comisia a clarificat faptul că valorile din tabelul 1 și din considerentul 210 conțineau o eroare materială legată de un procent din taxa la import care a fost adăugat la fiecare valoare de referință. Însă valorile corecte au fost comunicate tuturor părților în anexele care conțin valorile de referință. Aceste valori corecte au fost aplicate la calcularea dumpingului.

(95)

Având în vedere toate aceste observații, Comisia a confirmat că s-au utilizat următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai produsului care face obiectul investigației

(96)

Reclamantul și Jiangshan Wood au prezentat observații cu privire la valorile de referință pentru buștenii de plop, furnirul de eucalipt și făina de grâu.

(97)

În ceea ce privește buștenii de plop, Jiangshan Wood a considerat că datele GTA privind exporturile din Franța au condus la prețuri mult mai mari decât cele care s-ar fi obținut din valorile Eurostat și a apreciat că acest lucru putea fi cauzat de faptul că datele statistice utilizate de Comisie au combinat datele privind importurile cu datele privind exporturile. Jiangshan Wood a susținut că, întrucât datele Eurostat conțineau doar date raportate direct de autoritățile vamale franceze, acestea erau mai fiabile decât datele sursă ale terților extrase din S&P Global. De asemenea, Jiangshan Wood a prezentat extrasul din baza de date Eurostat conform căruia prețul unitar rezultat era 96,56 EUR/m3 sau 754,66 CNY/m3. În plus, Jiangshan Wood a susținut că nu au existat taxe la importurile de bușteni de plop de origine franceză în țările către care Franța exporta acești bușteni și că, prin urmare, nu este justificată adăugarea unei taxe de import de 4,1 %.

(98)

Reclamantul a susținut că Jiangshan Wood a interpretat în mod eronat datele, deoarece datele utilizate de Comisie nu s-au bazat pe valoarea exporturilor din Franța către țări terțe, ci pe valoarea importurilor în țările terțe de bușteni de plop de origine franceză, metodă pe care acesta a considerat-o corectă. Prin urmare, reclamantul a susținut că datele nu ar trebui modificate.

(99)

Comisia a precizat că, astfel cum a menționat reclamantul, valoarea de referință pentru buștenii de plop nu s-a bazat pe valorile exporturilor de bușteni de plop din Franța, ci, într-adevăr, pe importurile de bușteni de plop de origine franceză în toate țările lumii. Datele statistice s-au bazat pe baza de date GTA, pe care Comisia a considerat-o fiabilă și care a fost utilizată de Comisie în acest scop în multe alte investigații. În plus, Comisia a reamintit că GTA reprezintă o bază de date cuprinzătoare care conține nu doar date din Eurostat, ci și date din baza de date Comtrade a ONU și din numeroase alte surse statistice. Prin urmare, Comisia a considerat că valoarea de referință stabilită pe această bază este suficient de exactă. Comisia a precizat, de asemenea, că taxa la import aplicată buștenilor de plop nu a fost stabilită pe baza exporturilor din Franța, ci pe baza taxelor medii de import pentru buștenii de plop colectate de cele mai mari țări importatoare, astfel cum se menționează în considerentul 218 din regulamentul provizoriu. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(100)

După comunicarea constatărilor finale, Jiangshan Wood a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să adauge o taxă la import de 4,1 % la prețul mediu al buștenilor de plop și că sursa adaosului a fost arbitrară, deoarece s-a bazat pe taxa medie la import din primele 10 țări importatoare, în timp ce prețul de import s-a bazat pe importurile de bușteni de plop de origine franceză în toate țările. Jiangshan Wood a mai subliniat că, în conformitate cu datele privind importurile din baza de date Comtrade a ONU, primele 10 țări importatoare erau diferite de cele enumerate de Comisie la momentul comunicării constatărilor. În opinia sa, Comisia ar fi trebuit să analizeze taxele la import aplicabile numai importurilor de bușteni de plop de origine franceză. Întrucât acestor importuri le era aplicabilă taxa la import de 0 %, Comisia a considerat că nu ar trebui să se aplice nicio taxă.

(101)

Comisia nu a fost de acord cu afirmația potrivit căreia taxa la import adăugată la prețul buștenilor de plop a fost arbitrară. Comisia a considerat că adăugarea unei taxe la import era în conformitate cu practica sa și că această taxă a fost adăugată în permanență la prețurile de import pentru a reflecta faptul că orice societate care achiziționează furnir de eucalipt ar trebui să o plătească. În acest caz particular, întrucât Franța era un producător important de bușteni de plop, Comisia a considerat adecvat să își bazeze valoarea de referință pentru buștenii de plop pe importurile mondiale din Franța. Prin urmare, această valoare de referință a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în ceea ce privește prețul internațional nedistorsionat, și nu prețul de import către o țară reprezentativă. Prin urmare, Comisia nu era obligată să asocieze taxa la import cu o țară reprezentativă și nici, în acest caz, cu Franța. În schimb, Comisia a constatat că nivelul taxei la import bazat pe cele mai importante destinații de import pentru buștenii de plop constituie o metodă rezonabilă de stabilire a acestuia. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia a existat o diferență față de lista celor mai importante destinații de import prezentată de Jiangshan Wood, Comisia și-a bazat lista pe datele GTA, în timp ce Jiangshan Wood a utilizat baza de date Comtrade a ONU. Comisia a considerat că GTA reprezintă o sursă fiabilă de date și că nu există niciun motiv de fond care să justifice înlocuirea acestor date cu date provenite dintr-o altă sursă. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(102)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 206-210 din regulamentul provizoriu, în absența unei alte valori de referință adecvate, prețul de referință pentru furnirul de eucalipt s-a bazat pe un preț mediu de export menționat în baza de date GTA la codul SA 4408 90 , care include furnirul de eucalipt, precum și alte tipuri de furnir. Prețul de referință stabilit și comunicat părților pe această bază a fost de 4 073,134 CNY/m3 sau 521,22 EUR/m3, pe care Comisia l-a considerat a fi exact și în conformitate cu prețul pieței pentru tipul de furnir respectiv.

(103)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jiangshan Wood a pus sub semnul întrebării motivul pentru care multe țări, inclusiv cele mai mari producătoare de furnir de eucalipt, cum ar fi Uruguay, Paraguay, Brazilia sau Chile, nu au fost luate în considerare de către Comisie. Jiangshan Wood a subliniat că, pentru a stabili valoarea de referință, Comisia a luat în considerare datele din Polonia, Suedia și Letonia, țări care nu erau principalele exportatoare de furnir de eucalipt și care se aprovizionau din țări care nu produceau furnir, cum ar fi Ucraina. În plus, Jiangshan Wood a subliniat, de asemenea, că Comisia a inclus în calculul valorii de referință țări care au exportat cantități nesemnificative. Prin urmare, societatea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la fiabilitatea bazei de date utilizate de Comisie.

(104)

De asemenea, Jiangshan Wood a susținut că Comisia ar fi putut utiliza datele din baza de date Comtrade a ONU, care reunește date de la toate țările exportatoare, inclusiv de la țările mari exportatoare de eucalipt. Societatea a susținut că prețul unitar care trebuia utilizat ca valoare de referință pe această bază este de 3 238 CNY/m3 sau 414 EUR/m3. Prin urmare, Jiangshan Wood a solicitat Comisiei să utilizeze această valoare ca valoare de referință sau, ca variantă alternativă, să utilizeze valoarea de 443 EUR/m3 menționată în considerentul 210 din regulamentul provizoriu. Societatea a mai menționat că, în cazul în care Comisia decide să utilizeze valoarea de referință utilizată în etapa provizorie, aceasta este rugată să comunice țările considerate a fi cele mai mari țări exportatoare și să explice de ce principalele țări producătoare de furnir de eucalipt nu au fost luate în considerare. În urma comunicării constatărilor finale, Jiangshan Wood și-a reiterat cererea de comunicare a unor date suplimentare referitoare la valoarea de referință, menționând în același timp diferențele dintre baza de date utilizată de Comisie și Comtrade a ONU.

(105)

În primul rând, Comisia a reiterat faptul că valoarea de 443 EUR/m3 menționată în considerentul 210 din regulamentul provizoriu reprezenta o eroare materială care nu avea o bază factuală reală. De asemenea, Comisia a reiterat faptul că, astfel cum se explică în considerentul 210 din regulamentul provizoriu, statisticile privind exporturile încadrate la codul SA 4408 90 conțineau furnir din specii diferite de lemn și, prin urmare, cu prețuri diferite. Intervalele de preț variau considerabil între furnirul foarte subțire și furnirul cu dimensiuni cuprinse între 0,3 și 0,6 mm, care reprezintă grosimea cea mai frecventă utilizată pentru fabricarea placajului, și între furnirul de calități diferite. De exemplu, numai pentru furnirul de eucalipt, prețul putea varia considerabil dacă furnirul ar fi fost utilizat pentru miezul placajului sau pentru o față. Prin urmare, codul SA nu era doar un cod general care includea mai multe tipuri de furnir decât cel de eucalipt utilizat pentru producerea placajului, ci includea și diferite tipuri și calități de furnir de eucalipt. Nu toate tipurile de furnir puteau fi utilizate în mod special pentru fabricarea placajului.

(106)

Prin urmare, Comisia a luat în considerare numai importurile din țări pentru care prețurile medii de import se situau în intervalul cuprins între 350 EUR/m3 pentru furnirul de eucalipt de calitate inferioară și 720 EUR/m3 pentru furnirul de eucalipt de calitate superioară. Acest interval s-a bazat pe facturi prezentate ca elemente de probă de reclamant pentru furnirul de eucalipt cu prețuri și calități diferite. Prin urmare, intervalul respectiv corespundea unor prețuri care pot fi considerate ca fiind plătite pentru furnir de eucalipt utilizabil la fabricarea placajului din lemn de esență tare. Prin urmare, țările cu prețuri medii de import situate în afara acestui interval nu au fost luate în considerare.

(107)

În consecință, în absența unui cod SA specific pentru furnirul de eucalipt, Comisia a considerat că prețul mediu stabilit pe această bază era rezonabil și reflecta cu exactitate prețul care trebuia plătit pentru acest factor de producție. În plus, Comisia a observat că valoarea de referință prezentată de Jiangshan Wood pe baza datelor din baza de date Comtrade a ONU, de 3 238 CNY/m3 sau 414 EUR/m3, se încadra în intervalul de preț utilizat de Comisie, între 350 EUR/m3 și 720 EUR/m3, fiind în mare măsură conformă cu valoarea de referință de 4 073,14 CNY/m3 sau 521,22 EUR/m3 utilizată de Comisie. De asemenea, Comisia a considerat că a furnizat suficiente detalii în comunicarea constatărilor provizorii și definitive cu privire la modul în care a fost calculată valoarea de referință. Deși a observat diferențele evidențiate de producătorul-exportator atunci când a utilizat o bază de date alternativă, Comisia nu a identificat niciun motiv imperios pentru a respinge utilizarea bazei de date GTA, care este utilizată în toate celelalte investigații și pe care a considerat-o o sursă de date fiabilă. În consecință, Comisia a respins afirmația potrivit căreia statisticile utilizate ar fi putut fi nefiabile și a susținut că valoarea de referință stabilită astfel cum s-a explicat mai sus era rezonabilă și exactă.

(108)

După comunicarea constatărilor finale, Jiangshan Wood a susținut că, în procesul său de producție, a utilizat numai furnir de eucalipt de calitate inferioară pentru miez și a menționat, de asemenea, că nu a achiziționat furnir pentru față. Jiangshan Wood a susținut că intervalul de prețuri pe care Comisia l-a aplicat pentru a stabili valoarea de referință nu trebuie să includă furnirul pentru miez de eucalipt de înaltă calitate și furnirul pentru față. În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, Jiangshan Wood a solicitat Comisiei să prezinte un rezumat relevant al elementelor de probă furnizate de reclamant pe baza cărora s-a stabilit intervalul de preț între 350 și 720 EUR/m3 pentru furnirul de eucalipt. Jiangshan Wood și-a reiterat această afirmație la 14 octombrie 2025, solicitând Comisiei să furnizeze „o comunicare relevantă a acestor facturi și/sau un rezumat pentru fiecare tip de furnir, incluzând condițiile comerciale internaționale, originea și prețul”, întrucât a considerat că necomunicarea acestor informații i-a încălcat dreptul la apărare. Prin e-mailul din 15 octombrie 2025, Comisia a furnizat societății rezumatul solicitat, subliniind totuși că nu consideră că prin necomunicarea facturilor (confidențiale) societății Jiangshan Wood i-a fost încălcat dreptul la apărare. Ulterior, Jiangshan Wood și-a reiterat cererea, solicitând informații și mai detaliate cu privire la facturi, cum ar fi datele acestora și detaliile privind ratele de conversie a prețurilor de la greutatea netă la cea brută.

(109)

Pentru a combate argumentele Jiangshan Wood, reclamantul a susținut că metodologia aplicată de Comisie pentru ajustarea datelor privind importurile încadrate la codul SA 4408 90 a fost rezonabilă, permițând identificarea corespunzătoare și precisă a importurilor de furnir de eucalipt în cadrul acestui cod general care conține și alte tipuri de placaj.

(110)

Comisia a considerat că afirmația Jiangshan Wood este nefondată. Codul SA 4408 90 utilizat pentru a determina valoarea de referință este un coș general care cuprinde și alte tipuri de placaj, iar intervalul aplicat a fost utilizat doar ca substituent pentru a identifica mai precis importurile de furnir de eucalipt în cadrul acestui cod general. Comisia a considerat că această metodă era rezonabilă și că, având în vedere informațiile disponibile și în pofida faptului că nu putea face distincție între calitățile de furnir, ea reflecta în modul cel mai exact prețul furnirului de eucalipt.

(111)

În plus, Comisia a constatat că cererea Jiangshan Wood de a comunica facturile confidențiale era nefondată. Facturile în sine nu au fost utilizate pentru a stabili valorile de referință. Ele au fost utilizate doar ca substituent pentru a stabili un interval de prețuri pentru furnirul de eucalipt, motiv pentru care Comisia nu a considerat că comunicarea facturilor confidențiale ar permite Jiangshan Wood să își susțină afirmația într-un mod mai detaliat. În plus, Comisia a furnizat o explicație foarte detaliată a metodei sale în documentul de informare generală, în considerentele 67 și 72, și a furnizat informații suplimentare sintetizate care conțin toate detaliile privind natura furnirului de eucalipt și prețurile relevante, la cererea Jiangshan Wood, prin e-mailul din 15 octombrie 2025.

(112)

În cele din urmă, Comisia a constatat că afirmația Jiangshan Wood potrivit căreia societatea a utilizat în producția sa doar furnir de eucalipt de calitate inferioară pentru miez este nefondată. Dimpotrivă, facturile de cumpărare ale societății pentru furnirul de eucalipt indicau „clasa 1” sau „clasa întâi”, ceea ce sugera că furnirul achiziționat era de calitate superioară. De asemenea, referirea nu a permis să se stabilească dacă furnirul achiziționat era pentru miez și furnir pentru față, în pofida faptului că societatea a susținut că toate furnirurile pentru față erau produse intern. Prin urmare, Comisia nu a putut verifica afirmația potrivit căreia Jiangshan Wood a achiziționat doar furnir pentru miez de calitate inferioară.

(113)

În consecință, Comisia a respins argumentul potrivit căruia ar trebui utilizat numai furnirul de eucalipt cu preț mai mic. De asemenea, Comisia nu a considerat că, prin necomunicarea de informații suplimentare din facturile confidențiale, dreptul la apărare al Jiangshan Wood a fost încălcat. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(114)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jiangshan Wood a afirmat din nou că piața făinii din Turcia și, prin urmare, prețurile la făină erau în general distorsionate și exagerate din cauza diferitelor măsuri adoptate de Biroul pentru cereale din Turcia care au afectat importul/exportul de făină de grâu. Jiangshan Wood a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede stabilirea unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, iar Comisia a evaluat și existența unor distorsiuni ale pieței atunci când a stabilit valoarea de referință. În opinia sa, o valoare de referință nedistorsionată ar putea fi prețul mediu de import al făinii în celelalte țări cu venituri medii superioare, care este de 3,9 CNY/kg fără taxe la import sau de 4,45 CNY/kg cu tarifele vamale aplicabile.

(115)

Reclamantul a susținut că observațiile formulate de Jiangshan Wood se refereau la boabele de grâu, nu la făina de grâu. Acesta a susținut, de asemenea, că cerințele de licențiere și de inspecție erau cerințe standard din motive de siguranță sanitară, aplicabile tuturor produselor agricole.

(116)

Comisia a confirmat că restricțiile menționate se refereau, într-adevăr, la importurile de boabe de grâu, nu de făină de grâu. Astfel cum s-a menționat în considerentul 213 din regulamentul provizoriu, cantitatea de făină importată în Turcia a fost semnificativă și a existat cerere de făină la prețuri care includeau taxele. Prin urmare, Comisia a susținut că prețurile erau reprezentative pentru prețul de piață.

(117)

În lipsa oricăror observații privind forța de muncă, Comisia a confirmat considerentul 223 din regulamentul provizoriu.

(118)

În lipsa oricăror observații privind energia electrică, Comisia a confirmat considerentul 224 din regulamentul provizoriu.

(119)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 228 din regulamentul provizoriu, atunci când a stabilit valorile de referință pentru costurile VAG și profit, Comisia a utilizat datele guvernului turc privind cheltuielile medii de funcționare și profitul din exploatare ale societăților publicate de Banca Centrală a Turciei cu privire la rezultatele financiare ale celor 3 121 de societăți care desfășoară activități în sectorul fabricării produselor din lemn, a plutei, a paielor și a materialelor de împletit (NACE C-162).

(120)

În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul a susținut că datele nu erau adecvate deoarece acopereau un sector prea larg și că nu reflectau cheltuielile de exploatare reale și profitabilitatea reală a industriei placajului din Turcia. Acesta a susținut că codul NACE C162 include și fabricarea altor produse pe bază de lemn, precum produsele de dulgherie și tâmplărie, pardoselile din lemn, containerele din lemn, materialele de împletit etc., și că subcategoria relevantă C162-1 Fabricarea foilor de furnir și a panourilor pe bază de lemn nu era disponibilă. Reclamantul a susținut că segmentul placajului reprezenta doar 2 % în cadrul categoriei respective și că era dominat de industria panourilor pe bază de lemn, cum ar fi producătorii de PAL și MDF. Acesta a afirmat că produsele din placaj erau produsele premium cele mai sofisticate dintre toate produsele pe bază de lemn și că, întrucât codul NACE agregat cuprindea în principal alte producții, nu era adecvat pentru a stabili costurile VAG și profitul sectorului placajului. Reclamantul a mai susținut că baza de date includea aproape exclusiv date ale unor microîntreprinderi sau întreprinderi mici, dar placajul este produs de întreprinderi mijlocii. Acesta a susținut, de asemenea, că peste 3 000 de societăți luate în considerare erau generatoare de pierderi, ceea ce făcea ca utilizarea datelor macroeconomice să nu fie aplicabilă. În plus, reclamantul a susținut că datele utilizate se refereau la perioada 2022, prin urmare nu reflectau situația societăților din cursul PI.

(121)

Reclamantul a prezentat date financiare din 2024 ale societății Pelit Arslan Kontrplak Fabrikasi Anonim Sirketi (denumită în continuare „Pelit Arslan”), disponibile în baza de date Dun&Bradstreet Finance Analytics (75). Potrivit raportului financiar, costurile VAG din 2024 au reprezentat 21,6 % din costurile mărfurilor vândute, iar profitul înainte de impozitare a fost de 23,6 %. În opinia sa, acești indicatori au fost prudenți, deoarece societatea a demonstrat un nivel și mai ridicat al costurilor VAG și al profitului în anii precedenți. În opinia sa, nivelul propus al costurilor VAG a rămas în mare măsură în concordanță cu costurile VAG identificate de Comisie, în timp ce profitul mai mare a fost în mod clar mai reprezentativ pentru sectorul placajului, care este un produs premium pe bază de lemn în comparație cu alte panouri din lemn. Pe această bază, reclamantul a solicitat Comisiei să revizuiască abordarea și să utilizeze datele societății Pelit Arslan ca valoare de referință pentru costurile VAG și profit.

(122)

Jiangshan Wood a afirmat că nu se opune utilizării datelor guvernului turc publicate de Banca Centrală a Turciei, propuse de Comisie. Societatea a susținut că raportul bazat pe date a arătat că costurile VAG conțineau cheltuieli de distribuție care ar fi trebuit excluse de la construirea valorii normale. Jiangshan Wood a susținut că Comisia ar trebui, prin urmare, să excludă cheltuielile de distribuție conform unui raport rezonabil, fie pe baza datelor producătorilor din Uniune, fie pe baza informațiilor financiare transmise de comerciantul neafiliat Pizhou Ouyme Import and Export Trade Co. Ltd (denumit în continuare „Pizhou Ouyme”), care au arătat că costurile de vânzare directă au reprezentat 62 % din totalul costurilor sale VAG.

(123)

Obiectând față de argumentele prezentate de Jiangshan Wood, reclamantul a susținut că nu era clar ce tipuri de cheltuieli erau incluse în această categorie și că categoria generală „cheltuieli de distribuție” putea face referire (parțial sau exclusiv) la costuri asociate cu punerea unui produs sau serviciu la dispoziția clienților, precum cele de ambalare, marketing, vânzări, stocare și depozitare, gestionare a comenzilor, servicii pentru clienți etc. De asemenea, Jiangshan Wood a susținut că datele financiare ale producătorilor din Uniune nu includeau o defalcare a costurilor VAG pe categorii individuale, ceea ce nu permitea efectuarea de ajustări, și că, în mod similar, ponderea elementelor de cost individuale în categoria „cheltuieli de distribuție” a comerciantului chinez nu era nici aplicabilă, nici fiabilă din cauza distorsiunilor constatate de Comisie în China pentru acest produs și pentru această industrie. În cele din urmă, Jiangshan Wood a subliniat că o astfel de ajustare nu a fost efectuată de Comisie în investigațiile anterioare.

(124)

Obiectând față de observațiile reclamantului, Jiangshan Wood a solicitat Comisiei să nu ia în considerare datele financiare ale societății Pelit Arslan, susținând că, fără a avea acces la date, nu putea să verifice exactitatea calculelor și nici să evalueze fiabilitatea datelor utilizate pentru construirea valorii normale și că acest lucru nu ar fi corectat cu un rezumat relevant al datelor (de exemplu, sub formă de intervale), deoarece costurile VAG și profitul trebuie să fie procente exacte. Jiangshan Wood a subliniat că datele financiare prezentate în contextul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază trebuie să fie „ușor accesibile” și neprotejate de drepturi de autor. Societatea a oferit exemple de cazuri în care utilizarea datelor a fost respinsă din cauza faptului că nu puteau fi introduse în dosarul neconfidențial din motive de încălcare a dreptului de autor.

(125)

Comisia a reamintit că, în etapa provizorie, nu erau disponibile date recente pentru nicio societate turcă, prin urmare baza de date utilizată constituia cel mai bun indicator disponibil pentru a stabili o valoare rezonabilă pentru costurile VAG și profit. Totuși, datele unei societăți producătoare de placaj din lemn de esență tare, prezentate de reclamant, au reprezentat o bază mai rezonabilă pentru determinarea costurilor VAG și a profitului decât o bază de date care reunește date dintr-un sector mult mai larg. De asemenea, pe baza rapoartelor financiare detaliate ale acestei societăți prezentate de reclamant, Comisia a putut verifica dacă procentele aferente costurilor VAG și profitului au fost stabilite cu exactitate. Rapoartele erau disponibile direct, contra unei mici taxe, pe un site public (https://www.informa.es/en). În consecință, Comisia a concluzionat că datele societății Pelit Arslan puteau fi utilizate pentru stabilirea unor valori rezonabile pentru costurile VAG și profit, prin urmare erau în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(126)

După comunicarea constatărilor finale, Jiangshan Wood a considerat că Comisia trebuie să revină la utilizarea datelor financiare de la nivel sectorial și nu trebuie să includă cheltuielile de vânzare atunci când construiește valoarea normală. Societatea a considerat inacceptabil faptul că suma pentru costurile VAG și profitul considerat inițial rezonabil au fost înlocuite, de date financiare ale PELIT Arslan care, în opinia sa, nu sunt ușor accesibile. Jiangshan Wood a susținut că nu a fost posibil să se obțină raportul de pe site și nici de pe site-ului general al Dun & Bradstreet. În plus, societatea a susținut că, întrucât Comisia a obținut raportul prin intermediul reclamantului, nu s-a putut stabili dacă acesta era exact. Jiangshan Wood a susținut, de asemenea, că rezumatul furnizat de Comisie nu a permis evaluarea unor elemente individuale din situațiile financiare care au fost utilizate pentru calcularea costurilor VAG și a profitului. Societatea a considerat că nefurnizarea de către Comisie a unui rezumat relevant i-a încălcat dreptul la apărare și a menționat, de asemenea, o investigație privind anumiți alcooli polivinilici și cauza conexă a Curții, în care Curtea a afirmat că părțile ar trebui să aibă „posibilitatea, în cursul procedurii administrative, să își exprime în mod util punctul de vedere asupra realității și a pertinenței faptelor și a circumstanțelor invocate și asupra elementelor de probă reținute de Comisie în susținerea afirmației sale privind existența unei practici de dumping și a prejudiciului care ar rezulta din aceasta” (76).

(127)

Ca obiecție, reclamantul a susținut că afirmațiile Jiangshan Wood potrivit cărora situațiile financiare nu au putut fi obținute sunt înșelătoare și nefondate. Acesta a subliniat că se poate verifica printr-o căutare online rapidă că, potrivit site-ului, portalul web Informa.es oferă acces online la Dun&Bradstreet Data Cloud, care colectează informații financiare și de marketing online de la peste 600 de milioane de societăți din întreaga lume (77). De asemenea, pentru a dovedi că raportul financiar este și a rămas ușor accesibil, reclamanții l-au cumpărat din nou prin intermediul Informa.es la 9 octombrie 2025 și au transmis datele Comisiei.

(128)

În plus, reclamantul a considerat că referirea făcută de Jiangshan Wood la jurisprudență este înșelătoare. În cadrul investigației privind alcoolii polivinilici din China, Comisia a afirmat că „[î]n conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, datele nu trebuie să fie «disponibile public», ci «ușor accesibile»” și că „expresia «disponibile public» înseamnă disponibilitate pentru publicul larg, în timp ce expresia «ușor accesibile» înseamnă disponibilitate pentru toți, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții, cum ar fi plata unui comision” (78). Reclamantul a precizat, de asemenea, că această constatare a fost confirmată în final printr-o hotărâre definitivă pronunțată de Tribunal în cauza T-763/20 și că Tribunalul a mai confirmat în hotărârea respectivă că Comisia are dreptul să accepte date confidențiale, cu condiția să fie prezentat un rezumat neconfidențial (79). Reclamantul a precizat că un rezumat neconfidențial al situației financiare a fost furnizat în mod corespunzător și depus la dosarul public.

(129)

PTIA a susținut că nu a putut obține rapoartele financiare de pe site-ul https://www.informa.es/en, dar că a reușit să le obțină din alte surse. Aceasta a precizat că, pe baza situațiilor obținute din alte surse, profitul înainte de impozitare a fost de 17 %, și nu de 23,6 %, astfel cum a indicat Comisia.

(130)

Saintland Wood a susținut că a întâmpinat dificultăți în accesarea datelor Pelit Arslan din cauza a ceea ce părea o deficiență tehnică în procesul de conectare al site-ului, ceea ce a împiedicat-o să se înregistreze și, prin urmare, să pregătească și să prezinte o comunicare eficientă și în timp util. Societatea a solicitat Comisiei să furnizeze instrucțiuni clare, pas cu pas sau o metodă alternativă de accesare a datelor.

(131)

Comisia a făcut referire la considerentul 52 din documentul de informare generală, în care se menționa că situațiile financiare detaliate ale Pelit Arslan erau disponibile în baza de date Dun&Bradstreet Finance Analytics. În plus, în considerentul respectiv, Comisia a indicat pagina web informa.es, un furnizor de rapoarte internaționale al Dun&Bradstreet (80) din Spania. Comisia a confirmat că informațiile financiare referitoare la societatea Pelit Arslan erau ușor accesibile și disponibile cu ușurință pe pagina web a Dun&Bradstreet, care furnizează date prin intermediul partenerilor săi internaționali. Rapoartele financiare ale Pelit Arslan puteau fi cumpărate direct, fără înregistrare, în schimbul unei taxe (81). Întrucât datele erau ușor accesibile pe paginile web menționate mai sus, Comisia nu a considerat necesar să furnizeze nicio indicație „pas cu pas”, astfel cum a solicitat Saintland Wood.

(132)

În plus, Comisia a subliniat că în cadrul comunicării constatărilor finale a fost furnizat un rezumat neconfidențial al datelor. Chiar dacă nu permitea părților să identifice informații confidențiale detaliate, rezumatul neconfidențial era, în opinia Comisiei, suficient pentru a furniza părților informațiile cu privire la datele care au fost utilizate. De asemenea, întrucât raportul detaliat era ușor accesibil, Comisia nu a considerat că dreptul la apărare al vreunei părți ar fi fost încălcat – oricare dintre părți, inclusiv Jiangshan Wood, putea obține și verifica datele detaliate în schimbul unei taxe rezonabile, la fel ca PTIA. În plus, afirmația Jiangshan Wood potrivit căreia nu a putut identifica elementele individuale, precum costurile de vânzare care trebuiau deduse, este nefondată – astfel cum se concluzionează mai jos, afirmația potrivit căreia cheltuielile de vânzare ar fi trebuit să fie deduse din valoarea de referință a fost respinsă, astfel cum se detaliază mai jos în secțiunea următoare.

(133)

În ceea ce privește afirmația PTIA potrivit căreia profitul a fost de 17 %, Comisia a confirmat că valoarea de referință pentru marja de profit a societății reprezentative Pelit Arslan a fost calculată în mod corect ca valoare a profitului înainte de impozitare exprimată ca pondere din costul mărfurilor vândute de societate, astfel cum se explică în secțiunea 3.2.4.4 din prezentul regulament, și că profitul înainte de impozitare a fost de 23,6 %.

(134)

Jiangshan Wood a susținut, de asemenea, că Comisia trebuie să facă distincție și să separe cheltuielile de vânzare de celelalte cheltuieli generale și administrative, deoarece Jiangshan Wood nu a avut astfel de cheltuieli și nu le-a raportat Comisiei. În opinia sa, acest lucru era esențial, deoarece includerea în costurile VAG a costurilor de vânzare și distribuție (adică transport, manipulare și ambalare) ar însemna că valoarea normală construită nu ar fi franco fabrică.

(135)

Pentru a combate argumentul Jiangshan Wood, reclamantul a făcut referire la o hotărâre a Tribunalului pronunțată în cauza T-263/22, care menționează că, „deși practica ajustărilor se poate dovedi necesară, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ține seama de diferențele dintre prețul de export și valoarea normală care afectează comparabilitatea acestora, astfel de deduceri nu pot fi realizate asupra unei valori care a fost construită [conform articolului 2 alineatul (6a)] și care, prin urmare, nu este reală. Astfel, această valoare nu este în principiu afectată de elemente care ar putea prejudicia comparabilitatea sa, întrucât ea a fost determinată în mod artificial” (82).

(136)

Reclamantul a susținut că, prin urmare, valoarea normală a fost construită având în vedere distorsiunile structurale din segmentul prelucrării lemnului din China, ceea ce face ca valoarea normală să nu fie „reală”, prin urmare să nu fie predispusă la factori care i-ar afecta comparabilitatea cu prețul de export. Reclamantul a precizat că, potrivit articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” și că această dispoziție impune în mod clar și neechivoc luarea în considerare a costurilor de vânzare la construirea valorii normale în conformitate cu dispoziția menționată. Faptul că Wood Jiangshan „nu are cheltuieli de vânzare” nu schimbă în niciun fel faptul că valoarea normală construită ar trebui să includă cheltuielile de vânzare. Dacă ar proceda altfel, Comisia ar subevalua (subestima) valoarea normală construită, încălcând în mod clar regulamentul de bază.

(137)

Comisia a considerat că afirmația Jiangshan Wood este nefondată. Articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază menționează includerea unei sume rezonabile pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profit, deoarece acestea sunt costurile suportate în mod normal de fiecare societate, inclusiv de societăți precum Jiangshan Wood care vând prin intermediul comercianților. În plus, efectuarea de deduceri din valoarea nedistorsionată a costurilor VAG ale unui producător cu sediul într-o țară reprezentativă pentru a reflecta costurile reale ale Jiangshan Wood ar contraveni scopului de a stabili costurile nedistorsionate ale unei societăți. În cele din urmă, faptul că Jiangshan Wood nu a raportat Comisiei cheltuieli de vânzare nu constituie o dovadă că acestea nu există – în general, sistemul contabil al societății nu a permis identificarea detaliată a costurilor. Cu ocazia vizitei de verificare a societății, serviciile Comisiei au vizitat un departament de vânzări și au avut întâlniri cu un director de vânzări, ceea ce, în sine, indică faptul că societatea are costuri de vânzare. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(138)

PTIA a considerat, de asemenea, că datele sectoriale reprezintă o valoare de referință mai adecvată pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului, deoarece reflectă faptul că industria placajului din China era compusă din IMM-uri și era extrem de fragmentată. În plus, PTIA a susținut că, în cazul în care Comisia ar utiliza datele sectoriale, indicatorii financiari care trebuie luați în considerare ar trebui să reflecte costurile de finanțare semnificative, determinate de inflația extraordinară și de costurile îndatorării anormal de ridicate din Turcia, unde rata dobânzii a fost de 45 % în perioada de investigație, și că ar trebui deduse și costurile de distribuție dacă Jiangshan Wood nu avut astfel de costuri. PTIA a prezentat din nou afirmații similare în comunicarea sa din 16 octombrie 2025. Aceasta a susținut că, contrar afirmațiilor reclamanților, datele sectoriale au fost disponibile nu numai pentru 2022, ci și pentru 2024 și că unele tipuri de placaj ar putea fi mai ieftine decât MDF sau produsele pentru pardoseli de calitate superioară.

(139)

De asemenea, PTIA a considerat că un procent de 45,2 % pentru costurile VAG și profit nu este rezonabil, fiind excesiv de ridicat și distorsionat de hiperinflație, devalorizarea monedei și costuri ridicate ale îndatorării din Turcia și a solicitat Comisiei să îl revizuiască în sens descrescător. PTIA a solicitat Comisiei să utilizeze ca substituent raportul costurilor de finanțare al altor țări și a propus un procent de 6 %.

(140)

De asemenea, PTIA a susținut că, potrivit unei declarații publicate pe site-ul său (83), Pelit Arslan fabrică și alte tipuri de produse, prin urmare situațiile financiare ale acestei societăți includ în mod inevitabil și date de la alte unități operaționale. PTIA a făcut referire și la alte două site-uri asociate unor societăți din cadrul aceluiași grup, care menționează alte produse (84). PTIA a susținut, de asemenea, că societatea utiliza placaj din Rusia și din Vietnam.

(141)

PTIA a mai susținut că datele acestei societăți au fost respinse în cadrul unei investigații privind pardoselile din lemn multistrat în care acestea au fost considerate excesiv de ridicate și, prin urmare, nereprezentative (85).

(142)

Pentru a combate argumentele PTIA, reclamantul a susținut că Pelit Arslan face într-adevăr parte din grupul mai mare Turanlar, dar că Pelit Arslan este un producător de placaj din cadrul grupului. Produsele menționate de PTIA nu erau fabricate de Pelit Arslan, ci de alte societăți afiliate din cadrul grupului, precum PeliParke (pardoseală din lemn, lambriuri, plinte etc.) (86) sau Vezirköpr Orman Ürünleri Ve Kağit San. A.Ș. (MDF, parchet laminate, alte panouri ușoare și lambriuri, produse din hârtie etc.) (87). Reclamantul a susținut că raportul financiar al Pelit Arslan era specific societății, nu un raport consolidat care prezenta date ale grupului, și că rezultatele financiare aferente activității de producere a placajului erau precizate chiar în raport.

(143)

În plus, reclamantul a susținut că datele societății Pelit Arslan reprezentau o valoare de referință mai rezonabilă și mai fiabilă și reflectau mai bine condițiile produsului în cauză din țara reprezentativă decât datele consolidate ale unui sector mult mai larg. Acesta a susținut că nivelul stabilit al costurilor VAG a fost în mare măsură în concordanță cu raportul de 16,1 % al costurilor VAG bazat pe datele Guvernului Turciei pentru industria prelucrării lemnului, care este, de fapt, un nivel reprezentativ pentru industriile mai mari, nu doar pentru segmentul placajului. În ceea ce privește rata de 23,6 % a profitului, reclamantul a precizat că ea trebuie considerată rezonabilă, având în vedere caracterul premium al panourilor fabricate din placaj din lemn de esență tare în comparație cu alte panouri pe bază de lemn, de exemplu MDF sau OSB, precum și cu alte produse din lemn.

(144)

În primul rând, Comisia a respins afirmația potrivit căreia ar trebui să revină la datele sectoriale. Chiar dacă erau disponibile date pentru 2022, Comisia a concluzionat că ele conțineau date ale societăților dintr-un sector mai mare. S-a explicat în detaliu în considerentul 84 din documentul de informare generală că aceste date au fost utilizate inițial din cauza absenței unor informații mai exacte. Datele financiare ale unei societăți care fabrică produsul în cauză constituiau, în opinia sa, un substituent mai bun pentru stabilirea valorii de referință. Comisia a constatat că afirmația potrivit căreia datele financiare ale societății Pelit Arslan ar trebui să fie respinse în cadrul prezentei investigații deoarece societatea nu a fost considerată adecvată în investigația privind pardoselile din lemn multistrat este nefondată – investigația privind pardoselile din lemn multistrat a vizat datele pentru exercițiul financiar 2023, deci nu datele din 2024, care au fost avute în vedere în investigația de față.

(145)

În al doilea rând, Comisia a constatat că afirmația PTIA potrivit căreia Pelit Arslan fabrică și alte produse nu a fost susținută de probe. Astfel cum a arătat reclamantul, site-urile pe care PTIA le-a menționat în comunicarea sa se refereau la activitățile grupului din care face parte Pelit Arslan și la alte societăți din grup. Faptul că rapoartele financiare se referă la producția de placaj este menționat și în situațiile financiare furnizate de baza de date Dun & Bradstreet.

(146)

Comisia a constatat, de asemenea, că afirmația PTIA privind nivelul profitului și al costurilor VAG este nefondată. Astfel cum a arătat reclamantul, acesta a fost în mare măsură în concordanță cu datele sectoriale care includeau și producția de produse cu valoare în general mai mică. Faptul că unele tipuri de placaj ar putea fi mai ieftine decât alte produse din lemn a fost o afirmație generală și nu a demonstrat în sine că valorile de referință indicate erau excesiv de ridicate. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(147)

În ceea ce privește afirmația privind costurile financiare ridicate din Turcia, Comisia a precizat că nu a fost luat în considerare niciun astfel de cost. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(148)

În consecință, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia datele financiare ale Pelit Arslan constituie o valoare de referință adecvată pentru stabilirea nivelului costurilor VAG și al profitului.

(149)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jiangshan Wood a susținut că Comisia a contabilizat de două ori costurile de transport, deoarece, la stabilirea valorii de referință pentru factorii de producție, au fost incluse costuri precum transportul intern în țările exportatoare, transportul maritim și asigurarea, dar Comisia a adăugat costurile de transport și în costurile de producție recalculate.

(150)

Jiangshan Wood a mai susținut că, în cazul în care Comisia ar adăuga costurile de transport, aceasta ar trebui să utilizeze costurile de transport efective raportate, și nu să majoreze valorile prin aplicarea raportului dintre costurile de transport și valoarea de achiziție efectivă a factorilor de producție raportată de Jiangshan Wood. Societatea a susținut că aceste costuri au fost considerate fiabile de către Comisie, deoarece Comisia a utilizat și datele comerciantului chinez Pizhou Ouyme pentru a stabili valoarea CIF. Jiangshan Wood a considerat că regulamentul provizoriu nu a demonstrat că costurile de transport din China au fost distorsionate în mod semnificativ în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și, prin urmare, în cazul în care Comisia ar adăuga costurile de transport la costul de referință, aceasta ar trebui să utilizeze costurile de transport efective.

(151)

Comisia a precizat că costurile de transport care au fost adăugate la prețul de referință erau costurile de transport la nivelul CIF sau FOB, prin urmare includeau costurile de livrare la frontiera unei țări reprezentative. Totuși, aceste costuri nu includeau transportul intern. Întrucât, conform metodologiei aplicate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală ar trebui să reflecte prețul nedistorsionat al materiilor prime din țara reprezentativă, în cazul de față Turcia, aceasta ar trebui, prin urmare, să reflecte prețul pe care un producător l-ar plăti în Turcia pentru o materie primă livrată la poarta fabricii. În consecință, Comisia a adăugat costurile de transport intern ale materiei prime la valoarea de referință. Prin urmare, costurile de transport nu au fost contabilizate de două ori; valoarea de referință a inclus costurile de transport până la frontiera țării reprezentative, iar costurile de transport adăugate la construirea valorii normale au fost costurile interne.

(152)

Comisia a precizat, de asemenea, că costul de transport raportat de Jiangshan Wood a fost utilizat ca procent al costurilor de transport din valoarea efectivă de achiziție a factorilor de producție raportată de Jiangshan Wood, astfel cum se explică în considerentul 222 din regulamentul provizoriu. Investigația a stabilit deja existența unor distorsiuni semnificative în China și caracterul lor sistemic. Comisia a considerat că distorsiunile au afectat în egală măsură costurile de transport. Ca atare, se putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru a estima costurile de transport nedistorsionate ale materiilor prime livrate la fabrica societății. În consecință, Comisia a respins afirmația potrivit căreia ar trebui să utilizeze costurile de transport efective.

(153)

În lipsa altor observații privind aspecte legate de calcul, Comisia a confirmat considerentul 224 din regulamentul provizoriu.

(154)

În lipsa altor observații privind calcularea prețului de export, Comisia a confirmat considerentul 235 din regulamentul provizoriu.

(155)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 236-237 din regulamentul provizoriu, valoarea CIF stabilită pentru a fi utilizată ca numitor pentru calcularea dumpingului s-a bazat pe prețul franco fabrică al Jiangshan Wood la care Comisia a adăugat costurile de transport maritim, precum și pe costurile VAG și pe profitul unui comerciant neafiliat. Astfel cum s-a explicat în regulamentul provizoriu (considerentul 237), pentru a stabili aceste ajustări cu scopul de a ajunge de la prețul franco fabrică la valoarea CIF, Comisia s-a bazat pe informațiile disponibile public (indicele Drewry World Container) în cazul transportului maritim de mărfuri, precum și pe raportul financiar al unuia dintre comercianții neafiliați, pus la dispoziție de Jiangshan Wood.

(156)

Comisia a invitat comercianții neafiliați la Jiangshan Wood să coopereze pentru a-și furniza datele efective privind costurile de transport maritim, costurile VAG și profitul. Au fost furnizate date de către următorii cinci comercianți: Jiangsu Sainty Land-up Pro-trading Co., Ltd, Lianyungang Yuantai International Co., Ltd., Pizhou Ouyme Import & Export Trade Co., Ltd., Sumec International Technology Co., Ltd. și Shanghai Fanhong Commerce Co., Ltd. Analiza informațiilor furnizate de comercianți a corespuns costurilor stabilite de Comisie în etapa provizorie. În consecință, Comisia a confirmat valorile CIF stabilite în comunicarea constatărilor provizorii.

(157)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jiangshan Wood a susținut că o valoare de referință mai adecvată pentru stabilirea valorilor CIF ar fi calcularea unei marje de profit corespunzătoare implicării comercianților, pe baza datelor acestora. Jiangshan Wood a menționat ca motiv faptul că nu erau clare condițiile comerciale internaționale în care comercianții, mai precis Pizhou Ouyme, au vândut produsul în cauză către Uniune.

(158)

Comisia a precizat că costurile comercianților implicați în prețul franco fabrică al Jiangshan Wood au fost stabilite pe baza unor informații furnizate de comercianți care acopereau aproape 90 % din volumul și valoarea vânzărilor Jiangshan Wood către Uniune și că a luat în considerare condiții comerciale internaționale diferite. Prin urmare, această metodologie a fost considerată precisă și fiabilă. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(159)

În absența altor observații, Comisia a confirmat considerentele 236-237 din regulamentul provizoriu.

(160)

În urma afirmațiilor părților interesate detaliate în secțiunea 3, Comisia a revizuit marja de dumping individuală pentru Jiangshan Wood. Marja de dumping definitivă, exprimată ca procent din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

(161)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 1.7, Asociația producătorilor-exportatori, CEP și CNFPIA au contestat decizia de a renunța la eșantionare și faptul că, în consecință, Comisia a stabilit o singură marjă pentru toate importurile, cu excepția Jiangshan Wood, care a primit o marjă de dumping individuală. Aceste părți au solicitat Comisiei să recalculeze nivelul taxei reziduale exclusiv pe baza marjei de dumping a Jiangshan Wood. CNFPIA a susținut, în special, că este inechitabil și nerezonabil ca producătorii-exportatori neincluși în eșantion care au depus la timp formularele de eșantionare să aibă aceeași taxă ca și societățile care nu au cooperat. În opinia sa, producătorii-exportatori neincluși în eșantion care au depus la timp formulare de eșantionare ar fi trebuit să beneficieze de aceeași taxă antidumping ca și Jiangshan Wood. CNFPIA a prezentat din nou aceeași afirmație după comunicarea constatărilor finale. De asemenea, CNFPIA a solicitat Comisiei să comunice lista producătorilor-exportatori neincluși în eșantion care au depus la timp formularele de eșantionare și să arate modul detaliat de calcul al taxei pentru „toate celelalte importuri”, astfel încât să se poată prezenta observații. După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut, de asemenea, că orice societate care a completat formularul de eșantionare ar trebui menționată într-o anexă separată, în caz contrar fiindu-i afectat negativ dreptul la apărare pentru a contesta constatările Comisiei în fața instanțelor UE.

(162)

Comisia a reamintit că prin faptul că nu s-a utilizat, pentru stabilirea taxei reziduale, marja de dumping a singurei părți cooperante dintre părțile incluse inițial în eșantion nu s-a intenționat să se penalizeze societățile cooperante neincluse în eșantion, ci să se stabilească o taxă pe baza celor mai bune date disponibile, având în vedere lipsa de cooperare din partea societăților incluse inițial în eșantion. Comisia nu a fost de acord cu faptul că nivelul taxei pentru producătorii cooperanți neincluși în eșantion ar fi trebuit să fie stabilit pe baza nivelului taxei aplicabile pentru Jiangshan Wood. Este posibil ca stabilirea marjei de dumping pentru toate importurile exclusiv pe baza datelor unei societăți să nu fi condus la o marjă de dumping reprezentativă, deoarece, în acest caz specific, exporturile Jiangshan Wood către Uniune au reprezentat doar aproximativ 5 % din totalul exporturilor către Uniune. Această situație este diferită de cea în care marja de dumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion s-ar baza pe un eșantion suficient de reprezentativ. În cazul de față s-a renunțat la eșantionare, prin urmare nu a putut fi calculată o taxă medie eșantionată pentru societățile cooperante neincluse în eșantion.

(163)

În plus, Comisia a reamintit că, în ceea ce privește prețul de export, taxa reziduală s-a bazat deja pe datele tuturor producătorilor-exportatori, deoarece prețurile de export s-au bazat pe statisticile Eurostat. În ceea ce privește valoarea normală, au fost utilizate datele referitoare la Jiangshan Wood. În consecință, Comisia a considerat că aceasta este o metodă rezonabilă și precisă de calculare a nivelului taxei reziduale, prin urmare a respins afirmația.

(164)

În ceea ce privește cererea de comunicare a listei societăților cooperante neincluse în eșantion, Comisia a reamintit că răspunsurile societăților la eșantionare pot fi consultate în dosarul neconfidențial. Lista societăților ar face parte dintr-un regulament numai în cazul în care aceste societăți obțin un cod TARIC și un nivel individual al taxei, ceea ce nu s-a întâmplat. În plus, faptul că societățile nu au fost enumerate într-o anexă separată nu a afectat dreptul acestora de a contesta constatările Comisiei la instanțele Uniunii. În consecință, Comisia nu a fost de acord cu faptul că ar trebui să comunice în mod special lista producătorilor cooperanți neincluși în eșantion.

(165)

În ceea ce privește calculele, Comisia a considerat că acestea nu pot fi divulgate, deoarece s-au bazat pe valoarea normală a Jiangshan Wood. Prin urmare, divulgarea ar dezvălui date confidențiale ale societății. Totuși, Comisia a subliniat că metoda de stabilire a nivelului taxei pentru toate celelalte importuri a fost detaliată suficient în secțiunea 3.5 din regulamentul provizoriu, ceea ce a permis părților să formuleze observații. În consecință, Comisia a respins afirmația potrivit căreia ar fi trebuit să se comunice calculul detaliat al taxei pentru toate celelalte importuri.

(166)

În urma comunicării constatărilor finale, Saintland Wood a susținut că nu este rezonabil să se stabilească două niveluri ale taxei antidumping, unul pentru Jiangshan Wood și un altul pentru toate celelalte societăți, și că Comisia ar trebui mai degrabă să considere că societățile necooperante s-au comportat la fel ca Jiangshan Wood. Saintland Wood a menționat că, în pofida faptului că unele societăți nu au refuzat să coopereze, ele au făcut obiectul unor măsuri punitive.

(167)

Comisia a reamintit mai întâi că taxa reziduală nu a fost stabilită cu scopul de a produce un efect inechitabil. În cazul lipsei de cooperare, Comisia nu a avut altă opțiune decât să își întemeieze constatările pe „datele disponibile”, iar în acest caz particular, taxa a reflectat prețul de export al tuturor producătorilor necooperanți, prin urmare metoda a reflectat cu mai multă precizie comportamentul producătorilor necooperanți decât în cazul în care taxa s-ar baza exclusiv pe datele societății Jiangshan Wood. Comisia a reamintit că acest lucru a fost explicat în detaliu mai sus în secțiunea 1.6.2. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(168)

Reclamantul a afirmat că atât marja de dumping a Jiangshan Wood, cât și cea a celorlalți producători din China sunt foarte scăzute, având în vedere distorsiunile pieței constatate în China în industria placajului și nivelurile foarte scăzute ale prețurilor disponibile pe scară largă pentru importurile din China în Uniune. Acesta a susținut că marjele de dumping sunt mult mai scăzute și în comparație cu nivelurile de eliminare a prejudiciului constatate de Comisie. Prin urmare, nivelurile taxelor provizorii nu au fost suficiente pentru a asigura condiții de concurență echitabile și pentru a permite producătorilor din Uniune să se redreseze în urma prejudiciului important. De asemenea, reclamantul a susținut că, având în vedere nivelul foarte scăzut de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia ar trebui să facă uz de marja largă de apreciere de care dispune în cazurile de apărare comercială și să aplice cea mai mare taxă antidumping posibilă pentru toți ceilalți producători chinezi care nu au cooperat.

(169)

Reclamantul a mai susținut că, potrivit informațiilor din dosarul neconfidențial (cum ar fi formularul de eșantionare sau notele privind factorii de producție), Jiangshan Wood exportă preponderent placaj din lemn de plop, care este de departe cel mai ieftin tip de placaj din lemn de esență tare, comparativ cu alte tipuri de placaj. Acesta a subliniat faptul că prețul de export a fost stabilit în principal pe baza tuturor importurilor în Uniune, care includeau atât placajul mai ieftin din lemn de plop, cât și placajul mai scump din lemn de eucalipt și de mesteacăn. Reclamantul a prezentat diferențele de preț pe baza datelor Eurostat care demonstrează această diferență. Prin urmare, acesta a solicitat Comisiei să modifice abordarea ajustând prețul de export și utilizând exclusiv prețul de export al placajului din lemn de plop, deoarece a considerat că această metodă ar reflecta mai bine comportamentul de dumping al exportatorilor necooperanți.

(170)

Contrar afirmațiilor reclamantului, Jiangshan Wood a exportat în Uniune nu doar placaj din lemn de plop, ci și alte tipuri mai scumpe de placaj, cum ar fi cel din lemn de eucalipt și de mesteacăn. Prin urmare, nu era justificat ca prețul de export să se bazeze exclusiv pe exporturile de placaj din lemn de plop, întrucât și alte tipuri mai scumpe de placaj au avut o pondere suficientă în cadrul exporturilor Jiangshan Wood. Aceste ponderi ale placajului din lemn de plop și ale altor tipuri, mai scumpe, de placaj exportate de Jiangshan Wood au fost comparabile cu ponderile din totalul importurilor în Uniune de placaj din lemn de esență tare provenit din RPC, ceea ce a confirmat faptul că utilizarea statisticilor Eurostat pentru stabilirea prețului de export în cazul de față a fost rezonabilă și precisă. Prin urmare, Comisia a susținut că metoda pe care a utilizat-o pentru a stabili marja de dumping pentru toate celelalte importuri nu a condus la nicio asimetrie și a fost precisă și rezonabilă. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(171)

În urma revizuirii valorii normale a Jiangshan Wood, astfel cum se detaliază în secțiunea 3.2, marja de dumping definitivă pentru toate celelalte importuri, exprimată ca procent din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

(172)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a subliniat că, în considerentul 247 din regulamentul provizoriu, Comisia s-a bazat pe datele dintr-un chestionar macro transmis de European Panel Federation (denumită în continuare „EPF”) fără a menționa sursa datelor.

(173)

Comisia a îndrumat PTIA către versiunea publică a răspunsului la chestionarul macro (88), care, la rândul ei, face referire la informații confidențiale primite de la EPF. Răspunsul la chestionar al EPF a fost verificat, iar raportul a fost disponibil în dosarul public (89).

(174)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a solicitat Comisiei să indice în mod clar societățile care au fost incluse în termenul „reclamant”.

(175)

Comisia a definit termenul „reclamant” în considerentul 2 din regulamentul provizoriu.

(176)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că analiza prejudiciului este eronată pentru că nu conține o analiză defalcată pe specii de lemn de esență tare.

(177)

Afirmația a fost respinsă pe motiv că, având în vedere definiția produsului în cauză, a se vedea considerentele 45 și 46 din regulamentul provizoriu, nu era justificată o analiză separată a prejudiciului pentru fiecare specie în parte. În plus, principalele specii, și anume plopul, mesteacănul și eucaliptul, au fost examinate atât în cadrul analizei prejudiciului, cât și în cadrul analizei dumpingului.

(178)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a reiterat faptul că a fost împiedicată să efectueze o analiză aprofundată și relevantă a plângerii prin tratamentului confidențial excesiv și nejustificat. Agregarea indicatorilor de prejudiciu pentru cei nouă reclamanți a fost nejustificată, permițând PTIA să vadă tendințele, dar împiedicând verificarea datelor pentru fiecare an în parte sau verificarea coerenței indicatorilor de prejudiciu. PTIA a susținut că nu a fost respectat standardul juridic obiectiv pentru tratamentul confidențial al indicatorilor de prejudiciu.

(179)

Comisia și-a confirmat constatările din considerentul 13. Plângerea a inclus suficiente elemente de probă privind factorii de prejudiciu, în măsura în care acestea erau disponibile în mod rezonabil. Comunicarea acestor date într-un format agregat în dosarul neconfidențial a asigurat un echilibru adecvat între dreptul reclamantului la tratamentul confidențial al informațiilor și dreptul la apărare al părților interesate. Datele au permis o analiză a tendințelor indicatorilor de prejudiciu, furnizând suficiente elemente de probă pentru o determinare prima facie a prejudiciului la momentul deschiderii investigației. Comisia a observat că determinarea sa prima facie pozitivă cu privire la existența unui prejudiciu la momentul deschiderii investigației a fost confirmată atât în etapa provizorie, cât și în etapa finală a investigației.

(180)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut că, în cazul în care Comisia continuă să considere că definiția produsului a fost corectă și coerentă cu cauza privind placajul din lemn de mesteacăn din Rusia, ar trebui efectuată o analiză segmentată a prejudiciului.

(181)

Comisia a respins acest argument, deoarece PTIA nu a definit exact segmentele care ar fi trebuit analizate separat și nici nu a furnizat elemente de probă privind existența acestora și liniile clare de demarcație dintre ele. În acest sens, trimiterea la hotărârea Curții în cauza privind placajul din lemn de mesteacăn din Rusia, care a făcut distincția între plop, mesteacăn și fag ca specii de lemn utilizate pentru furnirul pentru față, nu a fost considerată suficientă sau suficient de precisă. În plus, Comisia a constatat în considerentele 53, 64, 74 și 242 că placajul din lemn de mesteacăn și de eucalipt, precum și placajul din lemn de eucalipt și de fag sunt interschimbabile, prin urmare există o concurență între aceste produse înrudite. Aceste constatări specifice nu au fost contestate de părțile interesate. Având în vedere cele de mai sus, afirmația a fost respinsă.

(182)

În lipsa oricăror observații privind definiția industriei Uniunii, au fost confirmate considerentele 246-247 din regulamentul provizoriu.

(183)

În lipsa oricăror observații privind consumul la nivelul Uniunii, au fost confirmate considerentele 248-250 din regulamentul provizoriu.

(184)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CEP, o asociație ad-hoc de producători chinezi, a susținut că scăderea prețurilor importurilor din China în 2023 și în PI ar fi trebuit să conducă la o creștere semnificativă a importurilor. În schimb, volumul importurilor din China a scăzut în 2023 comparativ cu 2022, anul precedent, și a crescut doar marginal în cursul PI.

(185)

Argumentul a fost respins, deoarece volumul importurilor a fost afectat și de o serie de alți factori, nu doar de prețuri. În 2022, acești factori au fost eliminarea de pe piața Uniunii a placajului provenit din Rusia și Belarus, ca urmare a sancțiunilor impuse, și așteptările de redresare economică după pandemia de COVID-19, context în care comenzile au crescut semnificativ. Acești factori au determinat creșterea volumului importurilor din China în 2022. Totuși, efectul acestor factori a fost mai puțin pronunțat în anii următori, astfel încât importurile mai întâi au scăzut în 2023, apoi au crescut din nou în perioada de investigație.

(186)

În absența oricăror observații privind prețurile importurilor din țara în cauză, au fost confirmate considerentele 258-260 din regulamentul provizoriu.

(187)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a contestat reprezentativitatea calculului privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, argumentând că placajul importat din lemn de eucalipt acoperit cu folie nu poate fi comparat cu producția industriei Uniunii și ar trebui exclus din definiția produsului explicată și abordată în secțiunea 2.1.2. În cazul în care se refuză excluderea din definiția produsului, PTIA a solicitat Comisiei să asigure o comparație echitabilă prin luarea în calcul a diferenței de preț dintre caracteristicile structurale și cele nestructurale.

(188)

Comisia a constatat că majoritatea covârșitoare a placajului din lemn de esență tare acoperit cu folie importat din RPC a fost din lemn de plop și de eucalipt, în timp ce producătorii reclamanți din Uniune incluși în eșantion au produs placaj din lemn de esență tare acoperit cu folie utilizând în principal mesteacăn. A existat o diferență de preț la produsul rezultat din cauza variației prețului materiei prime utilizate. Prin urmare, Comisia a efectuat o ajustare a calității, pe baza diferenței de preț dintre prețul mediu de achiziție plătit în cursul PI pentru buștenii de plop și de mesteacăn în UE, pentru a putea compara în mod relevant tipurile de placaj din lemn de esență tare acoperit cu folie produse de industria Uniunii cu cele corespunzătoare importate din RPC. Rezultatul ajustării a fost o scădere a marjei de subcotare a prețurilor de vânzare de la 46,3 % la 32,3 % și a marjei de subcotare a prețurilor indicative de la 144,37 % la 93,16 % pentru Jiangshan Wood și o scădere corespunzătoare de la 192,7 % la 185,9 % pentru toate celelalte importuri din RPC.

(189)

În lipsa oricăror observații cu privire la comparație, au fost confirmate considerentele 264-268 din regulamentul provizoriu.

(190)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CEP a susținut că capacitatea de producție a rămas stabilă și că o scădere cu 11 % a producției în cursul perioadei examinate era normală.

(191)

Argumentul a fost respins, deoarece scăderea cu 11 % a volumului de producție al industriei Uniunii între 2021 și PI, în special având în vedere golul de pe piață creat de sancțiunile împotriva Rusiei și Belarusului, a fost dăunătoare pentru industria Uniunii.

(192)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că gradul de utilizare a capacității al industriei Uniunii a fost stabil.

(193)

Comisia a respins această afirmație, deoarece gradul de utilizare a capacității a scăzut cu 9 % între 2021 și PI.

(194)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că a fost greșit din partea Comisiei să considere, în considerentul 270 din regulamentul provizoriu, că industria Uniunii și-ar fi putut mări capacitatea de producție pentru a acoperi o parte din golul de pe piață creat prin interzicerea placajului din lemn de esență tare din Rusia și Belarus în 2022.

(195)

După impunerea interdicției asupra placajului din lemn de esență tare din Rusia și Belarus, industria producătoare de placaj a Uniunii, care dispunea de o capacitate de producție neutilizată semnificativă, a avut așteptări justificate că cererea de placaj din lemn de esență tare s-ar putea orienta către produsele sale. În schimb, cel puțin parțial, acea cerere a fost acoperită de importurile prejudiciabile din China care fac obiectul unui dumping. Disponibilitatea materiei prime pentru o astfel de creștere, contestată de PTIA, nu ține seama de exploatarea plantațiilor de rezervă și de comerțul cu bușteni și furnir.

(196)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a observat că un grad de utilizare a capacității de 66 % era realist pentru industria Uniunii. În plus, CEP a susținut că gradul de utilizare a capacității era deja scăzut la începutul perioadei examinate, în 2021. Prin urmare, declinul său ulterior nu putea fi atribuit importurilor din China, ci unei lipse generale de know-how de afaceri a industriei Uniunii.

(197)

Comisia a respins aceste argumente, care nu au fost susținute de niciun element de probă.

(198)

În lipsa oricăror observații privind volumul vânzărilor, au fost confirmate considerentele 273-275 din regulamentul provizoriu.

(199)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a observat că cota de piață a industriei Uniunii a crescut. PTIA a susținut că explicația furnizată în considerentul 276 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia excluderea de pe piața Uniunii a produselor constând în placaj din lemn de esență tare provenite din Rusia și Belarus a condus la o scădere a consumului era ilogică, deoarece placajul rusesc ilegal a continuat să intre pe piața Uniunii, astfel cum reiese din concluziile investigației anticircumvenție privind placajul din lemn de esență tare din lemn de mesteacăn provenit din Kazahstan și Turcia (90) (denumită în continuare „investigația anticircumvenție”). PTIA a adăugat că scăderea consumului a fost legată mai degrabă de o normalizare a cererii ca urmare a redresării economice post-COVID.

(200)

Afirmația a fost respinsă deoarece în cadrul investigației anticircumvenție s-au găsit elemente de probă care arătau că în perioada iulie 2022-iunie 2023 s-au importat prin Kazahstan și Turcia 130 900 m3 de placaj din lemn de esență tare din Rusia, ceea ce însemna mai puțin de 10 % din cantitatea importată din Rusia și Belarus în 2021, adică în ultimul an înainte de introducerea sancțiunilor. Prin urmare, dacă a existat o deplasare a importurilor din Rusia și Belarus către expedieri din Kazahstan și Turcia, aceasta a fost doar limitată.

(201)

În orice caz, vânzările industriei Uniunii au scăzut cu 12 % sau cu peste 165 000 m3 între 2021 și perioada de investigație, în timp ce importurile din RPC au crescut cu 16 % și cu peste 100 000 m3 în aceeași perioadă. Cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu 25 % între 2021 și perioada de investigație, dar cea a importurilor din China a crescut cu 67 % în aceeași perioadă. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(202)

În lipsa oricăror observații cu privire la creștere, a fost confirmat considerentul 278 din regulamentul provizoriu.

(203)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CEP a susținut că nivelul de ocupare a forței de muncă în industria Uniunii a fost stabil și că productivitatea acesteia a înregistrat o evoluție pozitivă.

(204)

Argumentele au fost respinse, deoarece scăderea cu 2 % a ocupării forței de muncă, scăderea cu 11 % a volumului producției și scăderea cu 9 % a productivității au indicat o deteriorare a situației industriei Uniunii, și nu o stabilitate sau îmbunătățire, așa cum a susținut CEP. De asemenea, Comisia a reamintit că analiza prejudiciului nu a fost doar statică, comparând numai punctele finale, ci și dinamică, analizând inclusiv tendința dintre punctele finale. În cazul de față, analiza dinamică a datelor privind ocuparea forței de muncă, volumul producției și productivitatea a confirmat existența unui prejudiciu important.

(205)

În lipsa oricăror observații privind amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, au fost confirmate considerentele 283-284 din regulamentul provizoriu.

(206)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a subliniat că creșterea semnificativă a prețurilor de vânzare în Uniune între 2021 și 2023 a demonstrat că nu a existat niciun prejudiciu pentru industria Uniunii.

(207)

Comisia a respins acest argument, deoarece creșterea prețului de vânzare a fost compensată de creșterea semnificativă a costurilor de producție. Scăderea prețurilor cauzată de importuri a condus la pierderea profitabilității industriei Uniunii, ceea ce indică existența unui prejudiciu important. În plus, Comisia a considerat, de asemenea, că concluziile privind situația generală a industriei Uniunii nu ar trebui să se bazeze pe anumiți indicatori de prejudiciu luați separat, ci pe o evaluare a evoluției întregului set de indicatori de prejudiciu în cursul perioadei examinate.

(208)

În lipsa oricăror observații privind costurile forței de muncă, au fost confirmate considerentele 289 și 290 din regulamentul provizoriu.

(209)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că creșterea nivelului stocurilor ar trebui să fie considerată nesemnificativă, deoarece, exprimată ca procent din producție, aceasta a crescut doar de la 1,74 % în 2021 la 2,43 % în cursul PI.

(210)

Comisia a observat că PTIA nu a contestat faptul că a existat o creștere a stocurilor atât în termeni relativi, cât și în termeni absoluți, conform evaluării Comisiei. Cele 2,43 % din stocurile de placaj din lemn de esență tare nevândute în cursul PI, etichetate ca „nesemnificative” de PTIA, au reprezentat în termeni reali 44 504 m3 de produs care face obiectul investigației, adică mai mult decât cantitatea de placaj din lemn de mesteacăn din Rusia despre care s-a constatat în cadrul investigației anticircumvenție că a eludat măsurile prin Turcia. În plus, orice creștere a stocurilor reprezintă pentru deținătorul lor un cost care trebuie finanțat. Comisia a respins argumentul.

(211)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA și-a exprimat îngrijorarea cu privire la reprezentativitatea profitabilității societăților incluse în eșantion. Aceasta a identificat anumiți producători de placaj din lemn de mesteacăn care au raportat rezultate bune în perioada examinată. PTIA a susținut că nu a reușit să prezinte observații cu privire la speciile de lemn care vor fi afectate mai mult de măsuri, deoarece Comisia nu a efectuat o analiză pentru fiecare segment.

(212)

Comisia a respins acest argument deoarece profitabilitatea industriei Uniunii a fost evaluată prin examinarea unui eșantion reprezentativ selectat în mod corespunzător de producători din Uniune ai produsului care face obiectul investigației. Reprezentativitatea sa nu a fost contestată de părțile interesate în etapa eșantionării. În plus, producătorii din Uniune, inclusiv cei menționați de PTIA, nu au fabricat doar produsul care face obiectul investigației, astfel încât domeniul de aplicare al investigației a fost mai restrâns decât rezultatele lor financiare publicate. Comisia a stabilit în considerentul 55 din regulamentul provizoriu că placajul fabricat din toate speciile de lemn de esență tare au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază, formând o singură categorie de produse, ceea ce face inutilă o analiză pentru fiecare segment. Determinarea privind caracteristicile fizice, tehnice și chimice de bază ale placajului din lemn de esență tare din diferite specii a fost contestată de PTIA pe baza constatărilor și a hotărârii Curții în cauza referitoare la placajul din lemn de mesteacăn din Rusia, însă a fost respinsă în considerentele 55 și 56 din regulamentul provizoriu și în considerentul 52 de mai sus. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(213)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că prețurile din Uniune nu au scăzut și că problemele de profitabilitate au rezultat din creșterile costului de producție. PTIA a susținut că prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au crescut în cursul PI în conformitate cu realitatea pieței, ceea ce a dus la o pierdere a profitabilității, iar volumul vânzărilor din Uniune a urmat tendința generală de scădere a consumului. PTIA a susținut că Comisia a săvârșit o eroare atribuind declinul consumului interdicției instituite pentru placajul din Rusia și Belarus, deoarece investigația anticircumvenție a demonstrat că placajul din lemn de mesteacăn din Rusia a continuat să intre pe piața Uniunii.

(214)

În lipsa altor elemente de probă, Comisia și-a menținut constatările din considerentele 285-288 din regulamentul provizoriu. Argumentul referitor la scăderea consumului a fost abordat în considerentul 200.

(215)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că nu există o valoare de referință pentru investiții care să demonstreze starea de sănătate a unei industrii, că industria placajului din lemn de esență tare nu utilizează intensiv capitalul și că între 2023 și PI investițiile au crescut cu 8 %.

(216)

Comisia și-a susținut constatarea din considerentul 296 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia investițiile industriei Uniunii au scăzut cu 31 % în cursul perioadei examinate. Existența unei valori de referință și intensitatea utilizării capitalului în industria placajului din lemn de esență tare au fost considerate irelevante, deoarece acești indicatori de prejudiciu nu au fost analizați separat, ci ca parte a unei analize mai ample a indicatorilor de prejudiciu important. Astfel, chiar și în lipsa unei valori de referință sau a unei evaluări a intensității utilizării capitalului în industria respectivă, tendința de scădere a investițiilor a susținut, nu a infirmat existența unui prejudiciu important.

(217)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a afirmat că, din motivele discutate mai sus, indicatorii de prejudiciu nu susțin concluzia provizorie a Comisiei potrivit căreia industria Uniunii a suferit un prejudiciu.

(218)

Comisia a abordat afirmațiile PTIA cu privire la o serie de indicatori de prejudiciu mai sus, a se vedea considerentele 172-177, 187-188, 192-196, 199 și 200, 206-207 și 209-210. Cu excepția observației privind subcotarea, afirmațiile PTIA au fost respinse. Totuși, marjele de subcotare recalculate au rămas ridicate, a se vedea considerentul 188.

(219)

Prin urmare, Comisia a menținut concluzia potrivit căreia industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(220)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că Comisia nu a evaluat în mod corespunzător impactul creșterii volumului importurilor și că nu a existat o creștere semnificativă a volumului importurilor de origine chineză în raport cu consumul sau cu cantitatea de producție în 2023 și în PI. Importurile au atins un nivel maxim în 2022, cu o creștere de 32 %, dar în 2023 și în PI importurile au fost doar cu 11 % și, respectiv, cu 16 % mai mari decât în 2021. PTIA a contestat afirmația din considerentul 324 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia producătorii chinezi realizează o creștere „continuă a volumului importurilor la prețuri semnificativ mai mici”.

(221)

Atunci când a evaluat volumul importurilor și impactul acestora asupra prețurilor, Comisia a constatat că creșterea semnificativă a volumului importurilor din 2022 a fost urmată de o creștere mai moderată în 2023 și în PI în comparație cu 2021, în condițiile unei scăderi accentuate a prețurilor. Totuși, aceste tendințe au continuat să indice existența unei legături de cauzalitate între importurile din China și prejudiciul suferit de industria Uniunii. Importurile de placaj din lemn de esență tare din China, raportate la consumul de la nivelul Uniunii, au crescut de la 18 % în 2021 la 26 % în 2022 și la 29 % în 2023, crescând din nou la 31 % în cursul PI. În raport cu producția din Uniune, procentul importurilor din China a fost de 37 % în 2021 și a crescut la 49 %, 44 % și 48 % în 2022, 2023 și, respectiv, în PI. În consecință, argumentul a fost respins.

(222)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că creșterea mai semnificativă a costurilor de producție ale industriei Uniunii în raport cu prețul său de vânzare a fost rezultatul unor evenimente extraordinare, precum creșterea costului materiilor prime, războiul din Ucraina și criza energetică rezultată.

(223)

Comisia a constatat că industria Uniunii a reușit să își majoreze prețurile peste costurile de producție în 2022. Însă, după această creștere, prețurile de vânzare au scăzut și au rămas sub nivelul costurilor de producție. Costurile de producție au fost constante în 2023 și în PI. Elementul care a avut un impact asupra prețurilor industriei Uniunii a fost creșterea volumului și scăderea prețului importurilor din China. Pe această bază, Comisia și-a menținut concluzia potrivit căreia importurile din China au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii.

(224)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CEP a susținut că prețurile de vânzare ale industriei Uniunii nu au fost afectate de scăderea prețurilor de import deoarece, atunci când prețurile de import au scăzut semnificativ în 2023, industria Uniunii a reușit să își majoreze prețurile.

(225)

Astfel cum s-a stabilit deja în considerentele 306 și 307 din regulamentul provizoriu, scăderea prețurilor importurilor din China a împiedicat industria Uniunii să își majoreze prețurile peste costurile sale de producție. Comisia a constatat că, în loc să demonstreze absența cauzalității, afirmația CEP a demonstrat că, într-o situație de creștere a costurilor de producție și de scădere a prețurilor de import, industria Uniunii a încercat, dar nu a reușit să își majoreze prețurile la niveluri sustenabile, tocmai din cauza importurilor la prețuri scăzute.

(226)

În urma comunicării constatărilor provizorii, pentru a demonstra presupusa lipsă a legăturii de cauzalitate, PTIA a făcut referire la datele privind costul de producție din cazul privind placajul din lemn de mesteacăn din Rusia (91), în care din eșantion a făcut parte și Paged, unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion și în cazul de față.

(227)

Referirea a fost considerată irelevantă deoarece viza un caz cu o perioadă de investigație diferită și cu o gamă de produse diferită.

(228)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut că creșterea costurilor de producție ale industriei Uniunii a fost atât de accentuată, încât nu a putut fi transferată integral clienților sub forma unor creșteri de prețuri. Ritmul creșterii costurilor, nu prezența importurilor la prețuri scăzute din China a fost ceea ce a împiedicat industria Uniunii să își majoreze prețurile la un nivel profitabil.

(229)

Comisia a respins acest argument, deoarece creșterea radicală a costurilor de producție ale industriei Uniunii în 2022 comparativ cu anul 2021 a fost însoțită de o creștere corespunzătoare a prețurilor, ceea ce arată că aceasta a putut fi transferată consumatorilor. Ulterior, o creștere mult mai mică a costurilor de producție în 2023 și în perioada de investigație nu a putut fi transferată, ceea ce a condus la o situație în care profitabilitatea industriei Uniunii a devenit negativă, astfel cum se menționează în considerentul 288 din regulamentul provizoriu.

(230)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA și CEP au atribuit prejudiciul suferit de industria Uniunii scăderii performanței la export a acesteia.

(231)

Comisia a constatat că peste 80 % din vânzările industriei Uniunii au fost efectuate în Uniune și că exporturile au fost profitabile pe parcursul întregii perioade examinate. Având în vedere ponderea vânzărilor la export, s-a considerat că scăderea acestora nu atenuează legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile din China care fac obiectul unui dumping.

(232)

Comisia a evaluat impactul tuturor factorilor cunoscuți ținând seama de observațiile părților interesate și a concluzionat că acești factori nu au atenuat legătura de cauzalitate. În consecință, Comisia a confirmat concluziile din considerentele 332-334 din regulamentul provizoriu, potrivit cărora a existat o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unui dumping din China.

(233)

În cazul de față, reclamantul a susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Prin urmare, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei vamale necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de prejudiciu.

(234)

Pe baza informațiilor din baza de date „Surveillance 2”, volumele importurilor din China în cursul celor patru săptămâni anterioare perioadei de comunicare prealabilă au fost cu 82 % mai mici decât volumele medii ale importurilor din perioada de investigație pe o bază de patru săptămâni. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu a existat o creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în perioada de informare prealabilă.

(235)

În consecință, Comisia nu a ajustat nivelul de eliminare a prejudiciului în acest sens.

(236)

Astfel cum se arată în considerentul 188, Comisia a revizuit marjele de prejudiciu. Prin urmare, nivelul final de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori cooperanți și pentru toate celelalte societăți este următorul:

(237)

În considerentul 347 din regulamentul provizoriu s-a stabilit că marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului erau mai mari decât marjele de dumping.

(238)

După revizuirea nivelurilor de eliminare a prejudiciului în etapa finală, marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului au rămas mai mari decât marjele de dumping. În consecință, Comisia a susținut că este adecvat să se stabilească valoarea taxelor definitive în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(239)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(240)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că nu este în interesul industriei Uniunii să se impună măsuri asupra placajului acoperit cu folie utilizat pentru cofraje provenit din China, deoarece, având în vedere limitările producției de placaj pentru cofraje din UE, nu este viabil din punct de vedere economic ca industria Uniunii să îl producă.

(241)

Comisia a observat că placajul acoperit cu folie din China poate avea diferite grade de durabilitate, iar unele pot fi utilizate de până la 10 ori pentru cofraje. Industria Uniunii a produs placaj acoperit cu folie cu o durabilitate ridicată și mai scăzută, utilizând specii diferite de lemn de esență tare. Restabilirea unor prețuri echitabile pe această parte a pieței placajului acoperit cu folie este în mod clar în interesul industriei Uniunii.

(242)

În ceea ce privește placajul acoperit cu folie cu potențial redus de reutilizare, folosit în principal de firmele de construcții pentru cofraje, în cursul verificării răspunsului la chestionar al unuia dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion s-a constatat afirmația potrivit căreia, în cazul unor prețuri echitabile, societatea este capabilă și dispusă să îl producă. Comisia nu are niciun motiv să se îndoiască de această afirmație specifică, în special având în vedere faptul că placajul din lemn de fag produs în Uniune poate fi o alternativă viabilă pentru importurile din China cu un potențial redus de reutilizare, astfel cum se explică în considerentul 73. În consecință, argumentul a fost respins.

(243)

În urma comunicării constatărilor provizorii, ISB, un importator neafiliat din Uniune inclus în eșantion, a susținut în răspunsul său la chestionar că măsurile ar cauza un deficit de aprovizionare cu produse și o creștere a prețului acestora pentru consumatorul final. Altripan, un alt importator neafiliat din Uniune inclus în eșantion, a susținut în răspunsul său la chestionar că importatorii și comercianții care se bazează pe produse de origine chineză s-ar confrunta cu costuri mai mari, ceea ce ar conduce la marje reduse sau la prețuri mai mari pentru cumpărătorii din aval. Altripan a susținut instituirea de taxe antidumping asupra placajului din lemn de mesteacăn, dar, în calitate de membru al PTIA, a susținut excluderea placajului din lemn de mesteacăn și de eucalipt, abordată în secțiunea 2.1.1 și în secțiunea 2.5 din regulamentul provizoriu. PTIA a prezentat scrisori de susținere din partea unor importatori și utilizatori care se opuneau instituirii măsurilor (92). Aceste scrisori au utilizat modele comune și nu au fost susținute de elemente de probă suplimentare.

(244)

Comisia a considerat că, atunci când placajul din lemn de esență tare de mesteacăn din Rusia și Belarus a fost interzis prin sancțiuni în 2022, aprovizionarea a fost înlocuită cu placaj din lemn de esență tare de eucalipt, în principal din RPC. În cazul în care măsurile instituite asupra placajului din lemn de esență tare din RPC în cadrul prezentei investigații ar cauza perturbări temporare pe piața Uniunii, importatorii vor putea recurge la surse din Asia de Sud-Est, din Africa sau din America Latină pentru a se aproviziona cu placaj din lemn de esență tare care să înlocuiască importurile actuale din RPC, dacă importatorii și/sau utilizatorii doresc să recurgă la o sursă alternativă de aprovizionare.

(245)

În urma comunicării constatărilor provizorii, ISB a susținut că oferta limitată de bușteni din anumite centre de producție, în special din Uniune, și lipsa unui comerț mondial cu aceștia ar face imposibilă găsirea unor surse alternative la volumul de placaj din lemn de esență tare furnizat în prezent de China. PTIA a subliniat că acest lucru este valabil în special pentru placajul din lemn de eucalipt, dat fiind că industria Uniunii nu are capacitatea de a aproviziona piața Uniunii cu panouri din placaj din lemn de esență tare de eucalipt din cauza lipsei de bușteni de eucalipt.

(246)

Comisia a găsit elemente de probă privind importurile în Uniune de placaj din lemn de esență tare de eucalipt produs în China din bușteni originari din Uruguay, care demonstrează că există schimburi comerciale cu bușteni și că cantitatea pretins limitată de bușteni disponibilă în Uniune ar putea fi completată cu importuri. Chiar PTIA a susținut că UE se bazează pe importuri pentru producția sa de placaj din lemn de eucalipt.

(247)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susținut că răspunsurile importatorilor neafiliați din Uniune nu au fost verificate.

(248)

Importatorii neafiliați incluși în eșantion care au furnizat un răspuns complet la chestionar au fost verificați înainte de comunicarea constatărilor finale.

(249)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a susținut că beneficiile globale ale măsurilor depășesc impactul negativ potențial pentru importatori și a confirmat concluziile din considerentele 360-361 din regulamentul provizoriu.

(250)

După comunicarea constatărilor finale, Andrex a susținut că nu este în interesul Uniunii să se instituie taxe antidumping asupra plăcilor de placaj pentru pardoselile containerelor, fabricate în întregime din lemn de cauciuc. Acest produs era fundamental diferit de placajul din lemn de mesteacăn, plop sau eucalipt fabricat în Uniune. În UE nu exista niciun producător de placaj pentru pardoselile containerelor de 28 mm, fabricat din lemn de cauciuc. Andrex a susținut, de asemenea, că măsurile ar perturba industria UE de reparare a containerelor, ar obliga operatorii să importe containere finite în loc să le repare pe cele existente și ar submina obiectivele UE privind economia circulară din cadrul Pactului verde.

(251)

Comisia a constatat că plăcile de placaj pentru pardoselile containerelor fabricate în întregime din lemn de cauciuc sunt o alternativă de calitate inferioară la placajul pentru pardoselile containerelor fabricat din lemn de keuring și de apitong, două specii tropicale utilizate pe scară largă pentru pardoseli de containere de cea mai bună calitate. Plăcile de placaj pentru pardoselile containerelor fabricate în întregime din lemn de cauciuc sunt în concurență cu placajul din bambus și cu pardoselile din oțel pentru containere, oferind alternative pentru importatorii de piese pentru containere din Uniune. Comisia a identificat UPM-Kymene Corporation din Finlanda ca fiind un actor semnificativ în industria pardoselilor pentru containere și camioane (93) din Uniune, Overseas Hardwood Company din Statele Unite (94) și mai multe societăți din India (95) care reprezintă surse alternative de aprovizionare pentru importatorii din Uniune de pardoseli de containere din lemn de esență tare atât de calitate superioară, cât și de calitate inferioară. De asemenea, în lipsa unei cooperări anterioare din partea Andrex sau a altor societăți care își desfășoară activitatea în sectorul containerelor și, în consecință, în lipsa unor informații verificabile, Comisia nu a putut confirma afirmațiile formulate de Andrex. În consecință, Comisia a constatat că beneficiile globale ale măsurilor depășesc potențialul impact negativ asupra importatorilor de placaj din lemn de esență tare pentru pardoselile containerelor.

(252)

În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA, susținută de ETTF și de GD Holz, s-a plâns de faptul că elemente de probă esențiale sub forma unor scrisori de susținere din partea utilizatorilor nu au fost luate în considerare în etapa provizorie. În plus, PTIA a transmis scrisori de susținere suplimentare din partea utilizatorilor.

(253)

Comisia a examinat scrisorile de susținere din partea utilizatorilor în etapa finală. Comisia a constatat că majoritatea entităților care le-au depus nu s-au înregistrat ca părți interesate și că unele dintre scrisorile completate manual erau ilizibile, iar altele erau duplicate pe baza unui model comun. Niciuna dintre scrisori nu a fost completată cu elemente de probă concrete pentru susținerea declarațiilor cuprinse în acestea. Totuși, opoziția față de măsuri a utilizatorilor, care reprezintă în principal industria construcțiilor și furnizorii acesteia, precum și alte industrii reprezentate în scrisorile de însoțire, a fost luată în considerare în mod corespunzător în ceea ce privește utilizatorii industriali, de exemplu industria transporturilor, și utilizatorii neindustriali, astfel cum s-a explicat în considerentul 20 și în considerentul 364 din regulamentul provizoriu.

(254)

În urma comunicării constatărilor provizorii, ETTF și PTIA au susținut că industria construcțiilor se confrunta cu dificultăți în Uniune și că situația dificilă a acesteia ar fi agravată de creșterea costului placajului acoperit cu folie. Uniunea trebuie să se asigure că dreptul universal efectiv la locuință este garantat, iar instituirea unor taxe antidumping asupra placajului acoperit cu folie din China ar duce la creșterea costurilor de construcție, care reprezintă una dintre principalele cauze ale crizei locuințelor din UE. Pentru a-și susține poziția, PTIA a enumerat o serie de măsuri adoptate de Comisia Europeană, de Comitetul Economic și Social European și de Parlamentul European.

(255)

Comisia a examinat această observație și a constatat că rămâne valabilă concluzia sa provizorie, enunțată în considerentul 364 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia cheltuielile legate de placajul acoperit cu folie utilizat pentru cofraje în proiecte de construcții reprezintă o mică parte din costurile totale. Prin urmare, o eventuală creștere pentru utilizatorii finali a prețului placajului acoperit cu folie importat din China va avea doar un impact minor asupra costului total și asupra accesibilității prețului locuințelor, precum și asupra cererii de lucrări de construcții. În plus, piața internațională a placajului din lemn de esență tare a fost diversă și flexibilă, cu actori variind de la Indonezia la Uruguay, care pot aproviziona diferite părți ale pieței Uniunii la prețuri competitive și echitabile. De asemenea, nivelul taxelor instituite în cadrul prezentei investigații nu a fost considerat prohibitiv, astfel încât importatorii pot continua să se aprovizioneze de la producătorii-exportatori chinezi la prețuri echitabile.

(256)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susținut că Comisia nu a prezentat calculele pe care se bazează constatarea potrivit căreia cheltuielile legate de placajul acoperit cu folie utilizat pentru cofraje în proiecte de construcții reprezintă o mică parte din costurile totale.

(257)

În etapa provizorie, Comisia a constatat că, în general, pentru majoritatea utilizatorilor industriali, costul panourilor fabricate din placaj din lemn de esență tare utilizate pentru cofraje în construcții nu este foarte semnificativ în raport cu costurile lor totale, astfel cum se menționează în considerentul 364 din regulamentul provizoriu. Comisia a observat că PTIA nu a furnizat elemente de probă care să demonstreze contrariul. În plus, concluzia preliminară a Comisiei potrivit căreia costurile placajului acoperit cu folie pentru cofraje erau scăzute nu a fost contestată în etapa preliminară de nicio parte interesată. Cel mai important aspect, această constatare nu a fost contestată de părțile interesate nici atunci când Comisia a ridicat problema impactului măsurilor asupra proiectelor de construcții, în cursul vizitei de verificare a răspunsului la chestionar furnizat de importatorii incluși în eșantion, inclusiv de un membru al PTIA. În plus, nicio societate de construcții nu s-a înregistrat ca parte interesată și nu a furnizat elemente de probă cu privire la proporția exactă a costurilor placajului acoperit cu folie pentru cofraje în cadrul proiectelor sale. Având în vedere cele de mai sus, argumentul a fost respins.

(258)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a susținut că beneficiile globale ale măsurilor depășesc impactul negativ potențial pentru utilizatori, prin urmare au fost confirmate concluziile din considerentele 362-364 din regulamentul provizoriu.

(259)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperative pentru a se decide că, în mod clar, instituirea măsurilor cu privire la importurile de placaj din lemn de esență tare originar din China nu ar fi în interesul Uniunii.

(260)

După comunicarea constatărilor finale, PTIA a afirmat că, în etapa provizorie, opiniile utilizatorilor, în principal din sectorul construcțiilor, care susțineau PTIA nu au fost luate în considerare deloc și că nu a existat o analiză a prejudiciului pentru fiecare segment de produs, iar aceste presupuse deficiențe fac ca evaluarea interesului Uniunii realizată de Comisie să fie inadecvată.

(261)

Argumentul privind opiniile utilizatorilor din sectorul construcțiilor a fost combătut în considerentele 29 și 253. Argumentul privind necesitatea unei analize segmentate a prejudiciului a fost combătut în considerentele 181 și 212. În consecință, Comisia a respins afirmația potrivit căreia analiza interesului Uniunii este inadecvată.

(262)

După comunicarea constatărilor finale, Saintland Wood a susținut că nu este în interesul Uniunii să înlocuiască produsele fabricate din placaj din China cu importuri din Asia de Sud-Est și din America de Sud, unde, în comparație cu China, nivelul de protecție a mediului este mai scăzut, iar pădurile nu sunt gestionate în mod sustenabil.

(263)

Comisia a respins acest argument, deoarece scopul măsurilor nu este de a înlocui placajul din China cu cel din alte surse, ci de a restabili condiții de concurență echitabile. În cursul verificării importatorilor neafiliați, Comisia a observat că, la nivelul societăților individuale, era răspândită pe scară largă clasificarea FSC (Forest Stewardship Council) (96) a importurilor, deoarece era solicitată de consumatorii de pe piața Uniunii. În cazul în care importurile din China ar fi înlocuite cu importuri din Asia de Sud-Est și din America de Sud, Comisia a considerat că operatorii nou-intrați ar fi supuși presiunii de a respecta aceleași cerințe.

(264)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(265)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie următoarele:

(266)

Nivelul individual al taxei antidumping pentru fiecare societate specificat în prezentul regulament a fost stabilit pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, el reflectă situația constatată în cazul societății respective în cursul prezentei investigații. Prin urmare, acest nivel al taxei este aplicabil exclusiv importurilor de produs care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitatea juridică menționată. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(267)

O societate care își schimbă ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (97). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul acesteia de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(268)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(269)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre ar trebui să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului respectiv al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(270)

În cazul în care volumul exporturilor societății care beneficiază de un nivel individual mai scăzut al taxei crește semnificativ, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(271)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(272)

Datele statistice privind placajul din lemn de esență tare sunt exprimate frecvent în m3. Există o unitate suplimentară pentru codurile NC 4412 31 10 , 4412 31 90 , 4412 33 10 , 4412 33 10 , 4412 33 20 , 4412 33 30 , 4412 33 90 și 4412 34 00 pentru placajul din lemn de esență tare specificat în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (98). Ca atare, unitatea suplimentară m3 se aplică codurilor TARIC 4412 31 10 80, 4412 31 90 00, 4412 33 10 12, 4412 33 10 22, 4412 33 10 82, 4412 33 20 10, 4412 33 30 10, 4412 33 90 10 și 4412 34 00 10 și trebuie înscrisă în declarația de punere în liberă circulație. Greutatea în kg sau tone ar trebui indicată independent de unitatea suplimentară (adică numărul în m3).

(273)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, cuantumurile depuse cu titlu de taxe antidumping provizorii instituite prin regulamentul provizoriu ar trebui percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

(274)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 1.2, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs care face obiectul investigației.

(275)

În cursul etapei finale a investigației au fost evaluate datele colectate în contextul înregistrării. Comisia a analizat dacă sunt îndeplinite sau nu criteriile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru colectarea retroactivă a taxelor definitive.

(276)

Nu a existat nicio nouă creștere substanțială a importurilor, în plus față de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul în cursul perioadei de investigație. Atunci când s-au comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză din cursul perioadei de investigație cu volumele medii lunare ale importurilor din perioada cuprinsă între luna următoare deschiderii prezentei investigații (noiembrie 2024) și, inclusiv, luna în care au fost instituite măsurile provizorii (iunie 2025), s-a observat o scădere cu 39 % a nivelului importurilor în Uniune.

(277)

După comunicarea constatărilor finale, reclamantul a susținut că evaluarea efectuată de Comisie privind condițiile de retroactivitate, în special cea de a patra condiție de la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază, nu a luat în considerare importurile care sosesc în Uniune sub codurile NC ex 4412 10 00 și ex 4412 39 00 (codurile TARIC 4412 10 00 10 și 4412 39 00 20), pentru care a fost introdusă monitorizarea în urma instituirii măsurilor provizorii și a articolului 1 alineatul (5) din regulamentul respectiv.

(278)

Comisia a respins acest argument, deoarece cerința privind o nouă creștere substanțială a importurilor prevăzută la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază se referă la produsul care face obiectul investigației. Produsele monitorizate, fabricate din bambus sau din lemn de esență moale, nu se încadrau în definiția produsului din cadrul investigației, iar codurile lor vamale, create prin regulamentul provizoriu, nu existau în perioada de investigație. Prin urmare, presupusa modificare a configurației importurilor acestora nu a putut fi luată în considerare atunci când s-au comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză din cursul perioadei de investigație cu volumele medii lunare ale importurilor din cursul perioadei care începea cu luna următoare deschiderii prezentei investigații.

(279)

În considerentul 382 din regulamentul provizoriu, Comisia a decis să monitorizeze importurile încadrate la codurile TARIC nou create la codurile NC 4412 10 00 și 4412 39 00 , având în vedere presupusa circumvenție constând în plasarea unor straturi exterioare foarte subțiri de furnir din lemn de esență moale pe furnirul pentru față al placajelor din lemn de esență tare.

(280)

După comunicarea constatărilor provizorii, PTIA și, respectiv, importatorul neafiliat și angrosistul Ljungberg Fritzoe au susținut că importurile de placaj cu ambele straturi exterioare fabricate din lemn de conifere și cu un miez care conține straturi fabricate din alt lemn decât de conifere nu reprezenta o practică nouă, întrucât el a importat acest tip de placaj în trecut. Ljungberg Fritzoe a susținut că acest tip de placaj („placaj K Twin”) îndeplinea un scop specific pe piață, deoarece, datorită greutății sale reduse și a compoziției materialului, era foarte potrivit pentru o gamă largă de aplicații interioare și nestructurale. Totuși, principala sa utilizare era în construcții de ziduri, ca panou de perete în spatele plăcii de ghips. Prin urmare, Ljungberg Fritzoe a considerat că, în absența unei modificări a configurației schimburilor comerciale, practica respectivă nu constituia o circumvenție. De asemenea, Ljungberg Fritzoe a îndemnat Comisia să aplice o abordare consecventă și prudentă în ceea ce privește definiția produsului, deoarece, având în vedere investigația paralelă care vizează placajul din lemn de esență moale din Brazilia, o extindere nejustificată a cazului actual ar risca să submineze securitatea juridică pentru importatori și să slăbească claritatea cadrului de măsuri de apărare comercială al Uniunii. PTIA a enumerat mai multe produse ale industriei Uniunii care combină lemn de esență moale și lemn de esență tare ca dovadă a faptului că plasarea unor straturi exterioare foarte subțiri de furnir din lemn de esență moale pe furnirul pentru față al placajului din lemn de esență tare este o practică obișnuită.

(281)

Comisia a considerat că aceste observații nu constituiau un motiv pentru a înceta monitorizarea importurilor acestui tip de produs. Totuși, aceste elemente vor fi luate în considerare în cadrul oricărei acțiuni ulterioare la care Comisia ar putea recurge în viitor în legătură cu eventuale activități de circumvenție.

(282)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,