(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 al Comisiei (2), în urma unei investigații antisubvenție („investigația inițială”), Comisia a instituit o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de anumite produse din fibre de sticlă cu filament continuu („AFS”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China” sau „țara în cauză”) și în urma unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping, Comisia a modificat taxa antidumping inițială la valori cuprinse între 0 % și 19,9 % și a impus o taxă compensatorie suplimentară cuprinsă între 4,9 % și 10,3 %. Măsurile compensatorii și antidumping combinate rezultate au variat între 4,9 % și 30,2 %.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei (3), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Comisia a menținut aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 al Comisiei (4), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii, Comisia a menținut aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1452 al Comisiei (5), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Comisia a menținut aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014.

(5)

Prin urmare, măsurile compensatorii și antidumping combinate rezultate variază de la 4,9 % până la 30,2 %.

(6)

În plus, sunt în vigoare măsuri privind importurile de AFS originare din Egipt, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 al Comisiei (6) în urma unei investigații antisubvenție. Taxa la importurile de anumite produse din fibre de sticlă cu filament continuu originare din Egipt, pe baza nivelului de subvenționare, este de 13,1 %.

(7)

La 30 august 2024, Comisia a deschis o reexaminare intermediară completă a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de produse din fibre de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7).

(8)

La 17 februarie 2025, Comisia a inițiat o procedură antidumping privind importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Bahrain, Egipt și Thailanda. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8).

(9)

La 30 august 2024, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o reexaminare intermediară parțială limitată la prejudiciu a măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de AFS originare din Republica Populară Chineză, în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (9) („avizul de deschidere”).

(10)

Comisia a deschis această reexaminare în urma unei cereri depuse la 3 iunie 2024 de Glass Fibre Europe („solicitantul”). Cererea de reexaminare a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de AFS în sensul articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare conținea elemente de probă privind modificări de natură durabilă în structura industriilor producătoare de AFS din Uniune, precum și privind prejudiciul important rezultat, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, importatori, utilizatori cunoscuți, precum și asociații despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea investigației și i-a invitat să participe la aceasta.

(12)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a transmite observații cu privire la deschiderea investigației de reexaminare și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(13)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină o taxă compensatorie definitivă la importurile de AFS originare din RPC („comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă de timp în care să poată formula observații cu privire la această comunicare. Observațiile transmise de Glass Fibre Europe și de PROXIM după comunicarea constatărilor au fost abordate în secțiunea relevantă de mai jos.

(14)

În plus, pe baza unei cereri, părților li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Cu toate acestea, nu a fost solicitată nicio audiere și nu s-a solicitat intervenția consilierului-auditor.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza producției și a vânzărilor, el constând în trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 60 % din volumul total estimat al producției și peste 69 % din vânzările totale estimate ale produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să transmită observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)

Nu s-a primit niciun răspuns la formularul de eșantionare de la niciun importator neafiliat. În consecință, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(19)

Comisia a publicat online (10) chestionarele pentru utilizatorii, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune.

(20)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la toți cei trei producători din Uniune selectați în eșantionul de producători din Uniune.

(21)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea stabilirii existenței prejudiciului generat și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(22)

Investigația a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

(23)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări constă în fire tăiate din fibre de sticlă, cu o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibre de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibre de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe de filamente din fibre de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă („produsul care face obiectul reexaminării”), care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00 , ex 7019 12 00 , 7019 14 00 și 7019 15 00 (coduri TARIC 7019 12 00 22, 7019 12 00 25, 7019 12 00 26, 7019 12 00 39). Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(24)

Produsul care face obiectul reexaminării este materia primă cel mai des utilizată pentru a consolida rășinile termoplastice și termorezistente din industria materialelor compozite. Materialele compozite care rezultă (materiale plastice armate cu fibre de sticlă cu filament) se utilizează în multe ramuri industriale: industria autovehiculelor, electrică/electronică, a generatoarelor eoliene, a construcțiilor, a rezervoarelor/conductelor, a bunurilor de consum, aerospațială/militară etc.

(25)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din Republica Populară Chineză („produsul în cauză”).

(26)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(27)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(28)

În urma comunicării constatărilor, Glass Fibre Europe a transmis observații cu privire la definiția produsului care face obiectul măsurilor.

(29)

Aceste observații au fost primite după termenul stabilit pentru transmiterea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale. În plus, chestiunea definiției produsului nu intră în sfera de cuprindere a prezentei proceduri, care se limitează la evaluarea prejudiciului și a legăturii de cauzalitate.

(30)

Din aceste motive, Comisia nu a luat în considerare observațiile transmise și a respins cererea.

(31)

În avizul de deschidere, Comisia a indicat că modificările de natură durabilă privind prejudiciul au fost legate de modificări semnificative ale structurii industriei Uniunii din cauza presiunii agresive tot mai mari a importurilor din China în ceea ce privește cantitățile și prețurile cauzate de supracapacitățile chineze de AFS.

(32)

Investigația a confirmat că supracapacitatea persistentă din China, combinată cu prețuri agresive, a împiedicat în mod semnificativ creșterea industriei AFS din Uniune. Producătorii din Uniune au reușit să obțină doar creșteri limitate ale capacității prin optimizarea instalațiilor existente. În urma punerii în aplicare a unor măsuri comerciale suplimentare în 2014, exporturile chineze au continuat să exercite presiuni asupra pieței Uniunii, determinând ieșirea mai multor producători de pe piață. În 2009, în cursul perioadei de investigație a investigației inițiale, în Uniune existau unsprezece producători de AFS. Până în 2021, începutul perioadei examinate, acest număr a scăzut la zece. Demn de observat, P-D Glasseiden și-a încetat producția în Germania în 2019. Mai recent, Krosglass a întrerupt producția de AFS în iulie 2023 pentru a se concentra asupra activităților din aval. În plus, NEG NL a declarat falimentul (11), în principal din cauza creșterii costurilor energiei și a scăderii cererii din partea sectorului autovehiculelor, care a fost principalul destinatar final pentru produsele sale din fibre optice din sticlă. Prin urmare, această închidere suplimentară a redus numărul producătorilor la doar opt. În paralel, Electric Glass Fiber UK a încetat producția de AFS (12) în 2025. Deși Regatul Unit nu mai face parte din Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2021, această evoluție nu modifică numărul producătorilor din Uniune, deși reduce oferta regională disponibilă și face parte din schimbările de natură durabilă care afectează piața Uniunii.

(33)

Analizând evoluția capacității de producție, în timp ce capacitatea de pe piața Uniunii a fost evaluată numai pentru producătorii incluși în eșantion în cadrul investigației inițiale și nu poate fi utilizată ca punct de referință în acest sens, capacitatea de producție a Uniunii a fost estimată la 770 642 de tone în 2019 în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor compensatorii din 2021 (13). În schimb, în investigația actuală, capacitatea a scăzut de la 711 692 de tone în 2021 la 651 196 de tone în cursul PIR (-9 %), și anume cu aproximativ 10 % sub nivelul din 2015. Chiar și atunci când în indicatorii post-Brexit nu este luat în considerare producătorul din Regatul Unit, tendința descendentă legată de capacitatea de producție a fost confirmată.

(34)

Atunci când se compară datele disponibile din investigația inițială, vânzările industriei Uniunii au scăzut de la 737 818 tone în 2006 la 520 064 de tone în perioada de investigație, cota de piață scăzând de la 75,1 % la 69,5 % în aceeași perioadă. În schimb, în cadrul prezentei investigații, vânzările industriei Uniunii au scăzut la 337 898 de tone în cursul PIR, cota de piață scăzând la 40 % în cursul PIR. Acest aspect arată că vânzările Uniunii au atins în prezent niveluri cu mult sub cele de la mijlocul anilor 2000 și, mai important, cota de piață a scăzut cu aproximativ 30 de puncte procentuale, ceea ce indică o erodare durabilă a poziției industriei Uniunii.

(35)

Situația de pe piața Uniunii a fost, de asemenea, afectată de înființarea unor societăți chineze care produc AFS în țări terțe precum Egipt și Bahrain (14). După înființarea societăților în Egipt, Comisia a instituit taxe compensatorii la importurile de AFS din Egipt (15), cu scopul de a restabili condiții de concurență echitabile având în vedere importurile care fac obiectul unor subvenții care generează prejudicii industriei Uniunii. În plus, au existat creșteri suplimentare ale capacității de producție de AFS în Egipt (16) și Bahrain (17). În pofida măsurilor luate împotriva importurilor de AFS din RPC, industria Uniunii a fost supusă în continuare unei presiuni persistente din partea fluxurilor recurente de AFS comercializate în mod incorect provenite dintr-un număr tot mai mare de țări terțe, inclusiv din fabrici controlate de China din Bahrain și Egipt, care și-au crescut în mod semnificativ cota de piață pe piața Uniunii. La 17 februarie 2025, Comisia a inițiat o procedură antidumping privind importurile de AFS originare din Bahrain, Egipt și Thailanda (18).

(36)

Comisia a stabilit, în plus, că au avut loc schimbări structurale pe piețele energiei din Uniune. Deși costurile energiei au scăzut față de nivelul maxim din 2022 până la sfârșitul PIR, ele au rămas peste nivelurile predominante de la începutul perioadei examinate. Comisia a considerat că este puțin probabil ca prețurile gazelor să revină sau să se stabilizeze ferm la nivelurile observate până la jumătatea anului 2021. Începând cu anul respectiv, majoritatea statelor membre care s-au bazat anterior pe importurile prin conducte de gaze naturale din Rusia au redus treptat această dependență. În urma agresiunii militare nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea și statele sale membre au consolidat și accelerat măsurile de diversificare a aprovizionării cu energie și de eliminare a dependenței de gazele rusești. În acest context, au fost planificate sau sunt în curs de construcție cel puțin 17 terminale noi de GNL (19). Având în vedere amploarea investițiilor necesare pentru infrastructura GNL și angajamentul clar al Uniunii de a pune capăt dependenței de gazul rusesc prin gazoducte (20), Comisia a concluzionat că este foarte puțin probabil ca Uniunea să revină la aprovizionarea cu gaze rusești în volumele și la prețurile care prevalau înainte de 2021. În consecință, este de așteptat ca prețurile gazelor să rămână o lungă perioadă mai mari decât cele observate până în prima jumătate a anului 2021.

(37)

Comisia a observat că industria Uniunii își desfășoară activitatea în contextul unor obligații din ce în ce mai stricte în materie de mediu și de energie. În documentul său de poziție, din 2023, solicitantul a avertizat că producătorii de AFS din Uniune se confruntă cu o creștere a costurilor de exploatare legate de respectarea legislației în materie de mediu și de energie (21). În acest sens, o evaluare recentă a ciclului de viață care acoperă aproximativ 95 % din producția Uniunii de țesături din fibre de sticlă a demonstrat că fabricarea unui kilogram de țesătură implică o amprentă de mediu medie de 2,2 kg de emisii de CO2 și de 39 MJ de consum de energie primară (22). Între 2015 și 2021, consumul de energie la nivelul întregii industrii a scăzut cu 8 %, iar emisiile de gaze cu efect de seră cu 3 %. Aceste cifre indică faptul că, deși s-au înregistrat unele progrese, realizarea unor reduceri suplimentare va necesita investiții suplimentare substanțiale. În plus, Comisia a observat că se estimează că legislația Uniunii în domeniul protecției mediului, inclusiv Directiva privind emisiile industriale [Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (23), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului European și a Consiliului (24)], precum și alte măsuri privind clima și economia circulară care fac parte din Pactul verde european, vor genera costuri suplimentare de asigurare a conformității pentru producătorii din Uniune. Considerate împreună, aceste constatări confirmă faptul că se estimează o creștere a costurilor de mediu pentru industria Uniunii în următorii ani. Aceasta constituie o modificare de durată a structurii costurilor industriei Uniunii.

(38)

Comisia reamintește că produsul în cauză este utilizat în principal ca material de ranforsare în producția de materiale compozite. Peste 95 % din cererea de fibre de sticlă din Uniune este legată de astfel de aplicații de ranforsare. Totuși, în ultimii ani, piața Uniunii de materiale compozite s-a contractat. Volumele producției de materiale plastice ranforsate cu fibre de sticlă în Europa a scăzut cu 9 % în 2022 și cu încă 8 % în 2023 (25), ceea ce a dus la o scădere a producției totale la 2,4 milioane de tone în 2024, un nivel care nu a mai fost observat din 2012. În același timp, producția mondială de materiale compozite a crescut cu aproximativ 6 % în 2023, evidențiind scăderea cotei de piață a Uniunii. Această contracție are un impact direct asupra cererii pentru formele de bază de fibre de sticlă care fac obiectul prezentei reexaminări. Pe această bază, Comisia a concluzionat că scăderea cererii de materiale compozite din Uniune, împreună cu creșterea producției la nivel mondial și cu creșterea importurilor din țări terțe, au reprezentat o schimbare de durată a circumstanțelor pieței.

(39)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că, de la investigația inițială, au existat modificări ale circumstanțelor de natură durabilă în ceea ce privește structura industriei și a pieței din Uniune, care sunt considerate o modificare relevantă a circumstanțelor în sensul articolului 19 din regulamentul de bază.

(40)

Produsul similar a fost fabricat de zece producători din Uniune la începutul perioadei examinate, iar doi dintre ei și-au încetat producția în cursul PIR, astfel cum se menționează în considerentul 32. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(41)

Producția totală a Uniunii în cursul PIR a fost stabilită la 504 019 tone. Comisia a stabilit cifra pe baza informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, astfel cum au fost furnizate de către Glass Fibre Europe („GFE”). Astfel cum s-a indicat în considerentul 16, au fost selectate pentru eșantion fabricile de producție ale trei producători din Uniune, reprezentând 60 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(42)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza: (i) volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă a Uniunii, conform datelor furnizate de către GFE și (ii) importurilor din țări terțe, potrivit datelor extrase din baza de date Comext a Eurostat.

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(43)

Consumul total de AFS în Uniune a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Creșterea observată în 2022 s-a datorat în principal redresării economice în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19, pe măsură ce utilizatorii au reînceput să plaseze comenzi pentru reconstituirea stocurilor și reluarea producției. Cu toate acestea, în cursul anului 2023, cererea de AFS în Uniune a scăzut, în timp ce în PIR s-a redresat cu 2 %. Scăderea consumului și redresarea slabă ulterioară au fost atribuite comenzilor excesive din anii precedenți și cheltuielilor de consum mai prudente din cauza contextului economic din cursul PIR.

(44)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(45)

Chiar și în situația în care există măsuri în vigoare, volumul importurilor din RPC a crescut cu 51 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere evoluția consumului, cota de piață a importurilor provenite din China a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în cursul PIR.

(46)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu al importurilor în Uniune provenite din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import

(47)

Prețul mediu de import în Uniune al produsului care face obiectul reexaminării a crescut inițial cu 22 % în 2022 din cauza costurilor de transport excepțional de mari care au urmat eliminării măsurilor determinate de COVID-19. Ulterior, s-a putut observa o scădere semnificativă a prețurilor medii de import. În cursul PIR, prețul mediu al importurilor în Uniune a fost cu 28 % mai mic decât în 2021.

(48)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul PIR comparând:

(49)

În ceea ce privește producătorul-exportator Taishan Fiberglass Inc. inclus în eșantion, vânzările realizate în temeiul unui acord special de furnizare cu producătorul din Uniune European Owens Corning Fiberglas SPRL au fost excluse din calculul subcotării, deoarece produsul în cauză – fibre de sticlă rezistente la alcali utilizate pentru ranforsarea cimentului – nu a fost produs în Uniune. În schimb, produsul este fabricat exclusiv în China și Japonia în temeiul unui acord de furnizare lungă durată între aceste două societăți, producția bazându-se pe tehnologia și factorii de producție brevetați ai European Owens Corning Fiberglas SPRL (de exemplu, duze).

(50)

Comparația a arătat că, în cursul PIR, importurile de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC au fost vândute în Uniune la prețuri care subcotau prețurile industriei Uniunii, exprimate ca procent din acestea din urmă, cu un procent între 16,64 % și 30,68 %, chiar și atunci când se includ taxele antidumping și compensatorii aplicabile.

(51)

Pe lângă subcotarea prețurilor, a existat, în plus, o blocare semnificativă a prețurilor în sensul articolului 8 alineatul (2) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor cauzate de importurile subvenționate la prețuri mici din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile pe parcursul PIR în conformitate cu evoluția costurilor de producție, încercând în același timp să atingă un nivel rezonabil al profitului, astfel cum se prevede în tabelul 8 de mai jos. Blocarea semnificativă a prețurilor a fost confirmată și de datele din tabelul 3.

(52)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(53)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 16, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(54)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza informațiilor oferite de GFE. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(55)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea subvenționării și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare.

(56)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(57)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(58)

Volumul producției în 2022 a crescut ușor în comparație cu 2021, ca urmare a relaxării măsurilor determinate de COVID-19, ceea ce a facilitat o producție mai stabilă. În plus, în 2022, mai mulți producători din Uniune incluși în eșantion au crescut volumul producției pentru a acumula stocuri de produse finite pe măsură ce urmau să aibă loc reconstruiri planificate ale furnalelor. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PIR s-a înregistrat o scădere semnificativă a volumului producției, deoarece producătorii din Uniune vindeau stocurile acumulate, în timp ce industria Uniunii se confrunta, în același timp, cu scăderea cererii și cu creșterea importurilor de AFS din RPC la prețuri mici.

(59)

Capacitatea de producție a scăzut în mod constant pe parcursul perioadei examinate și s-a redus cu 9 %. Astfel cum s-a explicat în considerentul 32, scăderea capacității de producție s-a datorat faptului că unii producători din Uniune și-au încetat producția, Krosglass S.A. stopând producția de AFS în Polonia și Electric Glass Fiber NL, B.V. intrând în procedură de faliment. În plus, în urma Brexit-ului, NEG UK a fost exclusă din industria Uniunii, ceea ce a contribuit, în plus, la scăderea aparentă a capacității în comparație cu investigația de reexaminare anterioară.

(60)

Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 10 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, deoarece volumul producției a scăzut mai mult decât capacitatea de producție.

(61)

Volumul vânzărilor pe piața liberă și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor pe piața liberă și cota de piață

(62)

În perioada examinată, volumul vânzărilor pe piața liberă a Uniunii și cota de piață a producătorilor din Uniune au înregistrat tendințe descendente semnificative care reflectă o scădere a cererii combinată cu creșterea importurilor din RPC la prețuri mici. În paralel, în timp ce consumul de pe piața liberă a scăzut cu 6 %, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut și mai mult, astfel încât cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 45 % în 2021 la 40 % în cursul PIR.

(63)

Volumul captiv a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul captiv pe piața Uniunii și cota de piață

(64)

Volumul captiv al industriei Uniunii (compus din transferuri captive și vânzări captive pe piața Uniunii) pe piața Uniunii a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate. În timp ce vânzările atât pe piața liberă, cât și pe piața captivă au urmat o tendință similară din 2021 până la sfârșitul PIR, scăderea vânzărilor pe piața captivă a fost cu 7 puncte procentuale mai mică decât pe piața liberă.

(65)

Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(66)

În perioada examinată, numărul de angajați din industria Uniunii a arătat atât o creștere inițială, cât și o scădere ulterioară. Creșterea inițială din 2022 în comparație cu 2021 a corespuns creșterii producției și a vânzărilor ca urmare a relaxării restricțiilor determinate de COVID-19. Ulterior, industria din Uniune a trebuit să reducă ocuparea forței de muncă pentru a se adapta la condițiile dificile de piață și pentru a menține eficiența operațională, iar unii producători din Uniune au oprit complet producția de AFS, astfel cum se explică în considerentul 32.

(67)

Productivitatea a scăzut între 2021 și 2023 de la 190 t/angajat la 166 t/angajat înainte de a crește în PIR la 187 t/angajat după ce ocuparea forței de muncă s-a contractat în mod semnificativ. Creșterea eficienței a urmat investițiilor în furnale realizate de către mai mulți producători de AFS din Uniune.

(68)

Impactul amplorii marjelor de subvenție efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din RPC.

(69)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 6 % în perioada examinată. Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut și mai mult, cu 16 %. Prin urmare, industria Uniunii a pierdut din cota de piață, spre deosebire de cota de piață a importurilor provenite din țările în cauză, care a crescut în cursul perioadei examinate.

(70)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pentru clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune

(71)

Prețurile medii de vânzare au crescut în 2022 în comparație cu 2021, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în măsură să transfere creșterea costurilor determinată de inflație la clienți din cauza creșterii graduale a cererii. În 2023 și în PIR, prețurile medii de vânzare au scăzut ca urmare a scăderii cererii la nivel mondial și a presiunii crescute asupra prețurilor exercitată de importurile originare din RPC.

(72)

Costurile unitare de producție au crescut cu 26 % între 2021 și 2023, ca urmare a unei creșteri a costurilor cu forța de muncă și a prețurilor materiilor prime. În plus, costurile energiei au fost volatile, afectând în mod semnificativ industriile care se bazează în mare măsură pe energie. Costul unitar de producție a scăzut în cursul PIR, dar a rămas cu mult peste nivelul din 2021, datorită unei scăderi a prețurilor la energie, îmbunătățirii eficienței energetice și strategiilor reușite de gestionare a costurilor.

(73)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(74)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a urmat o tendință ascendentă constantă, cu o creștere globală de 11 % în cursul perioadei examinate. Creșterea s-a datorat în principal presiunilor de pe piața forței de muncă, întrucât întreprinderile au majorat salariile pentru a păstra și a atrage angajați pe o piață a forței de muncă tensionată după pandemia de COVID-19, marcată de o inflație mare.

(75)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(76)

Creșterea stocurilor în 2022 a fost determinată inițial de o acumulare strategică de stocuri în anticiparea reconstruirii planificate a furnalelor. Acest fenomen s-a aliniat cu o perioadă anterioară în timpul pandemiei de COVID-19, când a existat o creștere semnificativă a cererii și a problemelor legate de lanțul de aprovizionare, care i-au determinat pe producătorii din Uniune să comande excedentar materii prime pentru a răspunde cerințelor de producție. În urma finalizării reconstruirii furnalelor, stocurile au scăzut, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit să vândă stocurile existente în 2023 și în PIR.

(77)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(78)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar la clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Deși industria Uniunii a înregistrat pierderi în 2021, a existat o creștere a profitabilității în 2022, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au putut transfera creșterea costurilor unitare de producție la clienți datorită condițiilor de piață favorabile legate de cererea mare și de costurile mari de expediere. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PIR, profitabilitatea a scăzut din cauza creșterii costurilor, care nu a putut fi compensată printr-o creștere a prețurilor de vânzare din cauza unei creșteri a volumelor importurilor provenite din RPC care subcotează prețurile industriei Uniunii.

(79)

Investițiile în cursul perioadei examinate au crescut. Aceste investiții se referă în principal reconstruirea furnalelor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, menită să asigure longevitatea echipamentelor. Aceste investiții, planificate cu mult timp înainte, au avut loc în contextul unor condiții de piață nefavorabile predominante în 2023 și în cursul PIR.

(80)

Fluxul de lichidități din 2021 până în PIR a arătat fluctuații semnificative determinate de condițiile volatile ale pieței și de limitările operaționale specifice ale anumitor fabrici ca urmare a amânării reconstruirii furnalelor. În cursul perioadei examinate, 2022 a fost singurul an în care toți producătorii din Uniune incluși în eșantion au realizat profituri semnificative, dispărute parțial ca urmare a acumulării stocurilor în perspectiva reconstrucției planificate a furnalelor, ceea ce a condus la un flux de numerar pozitiv. În 2023 și în cursul PIR, deși s-au confruntat cu pierderi grave, fluxurile de numerar au rămas pozitive. Această situație aparent contradictorie, evidentă în special în cursul PIR, ar putea fi atribuită în mare măsură impactului pozitiv semnificativ al fluxurilor de numerar care rezultă din reducerea nivelurilor stocurilor acumulate în 2022.

(81)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a evoluat în concordanță cu profitabilitatea. El a crescut mai întâi în 2022, înainte de a se deteriora în 2023 și chiar mai mult în cursul PIR, ceea ce a îngreunat atragerea de capital și creșterea industriei Uniunii.

(82)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a fost profitabilă doar în 2022, după care a înregistrat din nou pierderi. În 2023 și în cursul PIR, situația generatoare de pierderi a industriei Uniunii a coincis cu o creștere a importurilor din RPC la prețuri mai mici decât prețurile medii de vânzare și costurile de producție ale industriei Uniunii.

(83)

Industria Uniunii a fost în măsură să își crească nivelul prețurilor în 2022 pentru a obține o situație profitabilă. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PIR, a crescut diferența dintre prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și prețurile de import din RPC. Prețurile din Uniune au crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile de import din RPC au scăzut cu 28 % în cursul aceleiași perioade. În consecință, prețurile de import ale produsului care face obiectul reexaminării din RPC au urmat o tendință opusă celei a industriei Uniunii. Prin urmare, deși industria Uniunii a fost obligată să vândă în pierdere, ea a pierdut din cota de piață în fața a importurilor din RPC între 2021 și PIR.

(84)

Aproape toți indicatorii de prejudiciu au arătat o tendință generală negativă pe parcursul perioadei examinate. Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, profitabilitatea, rentabilitatea investițiilor s-au deteriorat, în concordanță cu scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață. În 2022, Uniunea a fost în măsură să se redreseze într-o anumită măsură, pe măsură ce cererea de AFS a crescut în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PIR, din cauza creșterii volumului importurilor la prețuri în scădere, situația industriei Uniunii s-a deteriorat și mai mult, după cum o ilustrează creșterea pierderilor.

(85)

Astfel cum s-a arătat mai sus, alți indicatori economici, cum ar fi randamentul investițiilor, au fost negativi în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2022. Acest aspect a afectat capacitatea industriei Uniunii de a se autofinanța și de a atrage capital, împiedicând astfel creșterea ei și chiar amenințând supraviețuirea sa pe termen mediu și lung.

(86)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(87)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unor subvenții din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(88)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, în plus, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut prejudicia, în același timp, industria Uniunii. Comisia s-a asigurat că eventualele prejudicii cauzate de alți factori decât importurile care fac obiectul unor subvenții din țara în cauză nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unor subvenții. Factorii luați în considerare de Comisie au fost importurile din alte țări terțe decât RPC, performanțele la export ale industriei Uniunii și creșterea costului materiilor prime, al energiei pentru industria Uniunii și scăderea cererii.

(89)

Comisia a examinat evoluția volumului importurilor provenite din țara în cauză și impactul acestora asupra industriei Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(90)

Investigația a arătat că, în pofida măsurilor antidumping și compensatorii în vigoare și a consumului în scădere, volumul importurilor care fac obiectul unor subvenții din RPC care subcotează prețurile industriei Uniunii a crescut atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi în cursul perioadei examinate. Luând anul 2021 ca an de referință, volumul importurilor a crescut cu 51 %, în timp ce cota de piață a importurilor originare din RPC a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în cursul PIR.

(91)

În același timp, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu cinci puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(92)

Prețurile unitare medii ale importurilor subvenționate au scăzut cu 28 % între 2021 și PIR și au fost mai mici decât cele practicate de industria Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(93)

Industria Uniunii a fost profitabilă în 2022 și ulterior a înregistrat pierderi, ceea ce a coincis cu scăderea semnificativă a prețurilor de import din RPC. Chiar și după scăderea prețurilor ei de vânzare în 2023 și în cursul PIR, industria Uniunii nu și-a menținut cota de piață. Această scădere a prețurilor era în detrimentul profitabilității, conducând la pierderi.

(94)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că nivelul prețurilor importurilor care fac obiectul unor subvenții din RPC a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei Uniunii și, prin urmare, a jucat un rol decisiv în prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(95)

Deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a coincis cu o prezență sporită a importurilor care fac obiectul unor subvenții din RPC. În contextul unei piețe în scădere, cota de piață crescută a importurilor din RPC, combinată cu prețurile de vânzare medii mici ale lor, au avut un impact negativ asupra situației financiare a industriei Uniunii. Deși industria Uniunii a fost în măsură să se redreseze în 2022, ea nu a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare suficient pentru a acoperi integral creșterea costurilor de producție, din cauza prezenței crescute a importurilor de AFS care fac obiectul unor subvenții din RPC. Prin urmare, potrivit concluziilor Comisiei, creșterea importurilor din RPC la prețuri mai mici a coincis cu deteriorarea semnificativă a situației industriei Uniunii în 2023, care a continuat în cursul PIR.

(96)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unor subvenții din RPC, în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(97)

Importurile de AFS din alte țări terțe decât RPC au provenit în principal din Egipt, Malaysia și Regatul Unit.

(98)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cotele de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de AFS din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

(99)

Tendința importurilor din Malaysia în Uniune între 2021 și PIR a arătat o scădere semnificativă atât a volumului, cât și a cotei de piață, alături de fluctuații ale prețurilor. Volumul importurilor a scăzut brusc de la 136 086 de tone în 2021 la 76 909 tone în 2023, înainte de o redresare minoră la 84 827 de tone până în PIR. În consecință, cota de piață a importurilor din Malaysia a scăzut de la 15 % la 9 %, înainte de a se îmbunătăți ușor la 10 %. Deși prețul mediu pe tonă a crescut inițial cu 32 % în 2022, s-a înregistrat o scădere semnificativă în 2023 și în PIR.

(100)

Volumele și cota de piață a importurilor de AFS originare din Egipt au rămas stabile în contextul unor fluctuații semnificative ale prețurilor, în special în comparație cu prețurile medii din Uniune. Volumul importurilor din Egipt a înregistrat o ușoară creștere de aproximativ 5 % între 2021 și 2022, o scădere de aproximativ 10 % în 2023 și o revenire la nivelurile aproape inițiale până în PIR, menținând o cotă de piață constantă de 12 % care a crescut ușor la 13 % în cursul PIR. Prețurile din Egipt au rămas mai mici decât prețurile medii ale industriei Uniunii și decât prețurile importurilor provenite din China.

(101)

Importurile de AFS din Regatul Unit în Uniune între 2021 și PIR au înregistrat o creștere a volumului și o cotă de piață relativ stabilă. Volumul importurilor din Regatul Unit a crescut între 2021 și 2022, înainte de a scădea cu aproximativ 12 % în 2023 și cu încă 5 % până în PIR. Cota de piață a crescut de la 4 % la 6 % în cursul anului 2022 și a rămas la acest nivel până la sfârșitul PIR. Prețul mediu pe tonă din Regatul Unit a fost la niveluri similare sau mai mari decât prețul mediu practicat de industria Uniunii și peste prețul importurilor provenite din RPC. Prețurile importurilor provenite din Regatul Unit au crescut mai întâi cu 31 % între 2021 și 2022 și au continuat să crească la 1 397 EUR în 2023, înainte de o ușoară scădere la 1 273 EUR în cursul PIR.

(102)

Importurile de AFS din țări terțe, cu excepția celor specificate anterior, în Uniune în cursul perioadei examinate au înregistrat o scădere a volumului. În pofida unei scăderi de 6 %, cota lor de piață a rămas relativ constantă, situându-se la 20 %. În plus, prețurile medii din aceste țări au fost mai mari decât prețurile importurilor provenite din RPC.

(103)

Analiza datelor privind importurile de AFS din alte țări terțe arată o imagine eterogenă. Importurile din Malaysia au scăzut semnificativ în termeni absoluți și relativi în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile au fost sub prețurile industriei Uniunii. Importurile din Egipt au rămas stabile, în timp ce prețurile au fost, de asemenea, sub prețurile medii ale industriei Uniunii. Importurile din Regatul Unit, deși au crescut, au intrat în Uniune la prețuri mai mari în 2023 și în PIR. Volumul importurilor din alte țări terțe care nu au fost menționate mai sus a scăzut semnificativ în termeni absoluți și relativi în cursul perioadei examinate. Nivelul prețurilor lor a fost mai mare decât cel al industriei Uniunii în 2023 și în PI. În concluzie, nu au existat importuri semnificative din țări terțe care să-și fi crescut cota de piață la prețuri mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii în cursul perioadei examinate și, în special, în cursul PIR.

(104)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din alte țări terțe nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unor subvenții din RPC.

(105)

Volumul exporturilor industriei Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Performanțele la export ale producătorilor din Uniune

(106)

Începând din 2021, exporturile industriei Uniunii au crescut treptat, deși au rămas mici în comparație cu vânzările totale. Aceste exporturi au fost alcătuite în mare parte din produse cu specificații tehnice mai evoluate, care le-au protejat de concurența directă prin prețuri. În consecință, Uniunea ar putea obține prețuri mai mari pentru aceste produse AFS pe piețele internaționale în comparație cu piața Uniunii. Acest aspect a reflectat o concentrare strategică asupra piețelor de nișă din străinătate.

(107)

Prin urmare, creșterea vânzărilor la export nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unor subvenții din țara în cauză și prejudiciul suferit de industria Uniunii. Dimpotrivă, vânzările la export au permis industriei Uniunii să își îmbunătățească situația financiară generală datorită creșterii volumului vânzărilor și a nivelurilor prețurilor atinse, care au fost mai mari decât cele de pe piața Uniunii.

(108)

Costurile medii cu energia ale industriei Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 14

Prețurile energiei și ale materiilor prime în Uniune

(109)

Tendința prețurilor la energie în Uniune în cursul perioadei examinate a arătat o volatilitate semnificativă și o eventuală stabilizare. Creșterea abruptă din 2022, în comparație cu 2021, a fost exacerbată de consecințele tensiunilor geopolitice care afectează aprovizionarea cu energie, în principal din cauza războiului de agresiune nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Creșterea abruptă a prețurilor la energie a avut un impact semnificativ asupra costurilor de producție ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Până în 2023, prețurile la energie au scăzut.

(110)

Potrivit constatărilor investigației, costul principalelor materii prime a crescut substanțial în 2022, contribuind la o creștere semnificativă a prețului unitar de vânzare, deoarece industria Uniunii a putut transfera aceste costuri la clienți. Dimpotrivă, în timp ce în 2023 costurile materiilor prime au continuat să crească, prețul unitar de vânzare a scăzut, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere aceste costuri suplimentare la clienți. În cursul PIR, în timp ce costurile materiilor prime au scăzut în comparație cu costurile observate în anii 2023 și 2022, prețurile de pe piața Uniunii au scăzut și mai mult, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să își mențină sau să își crească prețurile din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unor subvenții din China.

(111)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că evoluția prețurilor la energie și a costurilor materiilor prime nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unor subvenții și deteriorarea situației economice a industriei Uniunii.

(112)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 62 și 64, vânzările atât pe piața liberă, cât și pe piața captivă au înregistrat o tendință similară în cursul perioadei examinate, vânzările captive înregistrând o scădere mai lentă, mai exact cu 7 puncte procentuale. Prin urmare, vânzările captive nu au putut fi considerate un factor care a subminat relația de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unor subvenții și efectul acestora asupra industriei Uniunii.

(113)

Deși a existat o oarecare scădere a cererii, astfel cum se explică în considerentul 43, cota de piață a importurilor provenite din China a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în PIR, în timp ce volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au scăzut. În plus, investigația a concluzionat și cu privire la subcotarea prețurilor și blocarea prețurilor de către importurile provenite din China.

(114)

Pe această bază, conform concluziilor Comisiei, contracția cererii nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și deteriorarea situației economice a industriei Uniunii

(115)

Situația financiară a industriei Uniunii s-a deteriorat în ansamblu în 2023 și în cursul PIR. Aceste circumstanțe negative au coincis în timp cu o creștere a cotei de piață a importurilor de AFS din RPC, care au fost efectuate la prețuri care subcotează prețurile și costurile industriei Uniunii, în pofida existenței unor taxe antidumping și compensatorii.

(116)

Au fost analizați și alți factori care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii. În acest sens, s-a constatat că importurile din alte țări terțe, performanțele la export ale industriei Uniunii, creșterea prețurilor la energie, evoluția pieței captive și contracția cererii nu au atenuat legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unor subvenții și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(117)

Investigația a stabilit că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unor subvenții din RPC în cursul PIR. Astfel cum s-a explicat în considerentul 32, în cursul PIR, doi producători din Uniune au încetat complet producția de AFS din cauza condițiilor de piață nefavorabile.

(118)

Modificarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să își mențină și/sau să își recâștige cota de piață pierdută, să crească producția și gradul de utilizare a capacității de producție, să crească prețurile pentru a acoperi costul de producție și să atingă un nivel de profitabilitate care ar fi de așteptat în condiții normale de concurență. Pe această bază, industria Uniunii ar trebui să revină la o situație sustenabilă care să îi permită să facă investiții viitoare.

(119)

Menținerea măsurilor la același nivel ar conduce probabil la o pierdere suplimentară din cota de piață și la o deteriorare a profitabilității, care a devenit negativă în 2023 și în cursul PIR. Aceste aspecte ar putea duce la închideri suplimentare ale instalațiilor de producție și la disponibilizări, punând astfel în pericol viabilitatea industriei Uniunii.

(120)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că modificarea măsurilor compensatorii privind importurile de AFS din RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.

(121)

Niciun importator neafiliat nu s-a manifestat și nu a cooperat la această investigație prin transmiterea unui răspuns la chestionar.

(122)

În cursul investigației, numai doi utilizatori, Amiblu Holding GmbH și F.S. Fehrer Automotive GmbH, s-au manifestat și au furnizat răspunsuri extrem de deficitare la chestionar. Comisia a solicitat părților în cauză să furnizeze informațiile restante; cu toate acestea, ele nu au dat curs acestei solicitări în termenul prevăzut.

(123)

După deschidere, un alt utilizator, PROXIM, și-a exprimat obiecțiile cu privire la posibila modificare a măsurilor. PROXIM a afirmat că mulți utilizatori nu aveau cunoștință de investigație, ceea ce i-a împiedicat să transmită chestionarul în termenul stabilit.

(124)

Cu toate acestea, Comisia a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura că toți utilizatorii cunoscuți și importatorii neafiliați menționați în cerere au fost notificați în mod corespunzător. În plus, în Jurnalul Oficial a fost publicat un aviz de deschidere, prin care toate părțile interesate au fost informate cu privire la investigație. Chestionarele destinate utilizatorilor și importatorilor au fost, în plus, publicate pe site-ul de internet al cazului (26).

(125)

În susținerile lor, utilizatorii Tolnatext Fonalfeldolgozo es Müszakiszovet-gyàrto Bt. („Tolnatext”) și Dr. Günther Kast GmbH & Co., care fac parte din KAST Group, au afirmat că punerea în aplicare a unor măsuri comerciale suplimentare ar afecta negativ un lanț de aprovizionare eficient. Potrivit Tolnatext, în pofida faptului că sunt protejați de măsurile existente, producătorii din Uniune nu și-au sporit capacitatea de a aproviziona piața Uniunii cu AFS pentru a răspunde în mod adecvat cererilor utilizatorilor. În plus, el a observat că anumite semitorturi, cum ar fi semitorturile mai fine, nu sunt produse în Uniune și, pentru unele dintre ele, specificațiile tehnice solicitate de utilizatori nu sunt îndeplinite de producătorii din Uniune, ceea ce face ca utilizatorii să fie extrem de dependenți de disponibilitatea anumitor produse din surse alternative. În cele din urmă, utilizatorii din Uniune au fost afectați negativ de scăderea reducerii taxei la export din RPC și de oligopolul din ce în ce mai concentrat al câtorva producători din Uniune.

(126)

Investigația a stabilit că aceste afirmații erau nefondate. Astfel cum s-a evidențiat în considerentele anterioare, industria Uniunii a realizat investiții substanțiale în pofida condițiilor de piață dificile. Cu toate acestea, extinderea suplimentară a capacității necesită angajamente de capital pe termen lung, care se bazează pe menținerea unor condiții de concurență echitabile, situație în care producătorii competitivi pot anticipa un randament just al investițiilor. Industria Uniunii s-a confruntat, în plus, cu importuri neconcurențiale, provenite din alte țări, cum ar fi Egiptul, și cu condiții de piață dificile, inclusiv cu impacturile determinate de COVID-19.

(127)

AFS este, în mare măsură, un produs standardizat. În pofida diferențelor de aspect și a diferențelor potențiale în ceea ce privește aplicațiile finale, toate tipurile diverse de AFS au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt utilizate în esență în aceleași scopuri. Prin urmare, utilizatorii de AFS pot schimba sursele de aprovizionare, deoarece sunt disponibile surse alternative de aprovizionare în afara RPC, inclusiv Malaysia, Egipt, Regatul Unit și alte surse. În plus, industria Uniunii dispune de capacitatea, capabilitatea și tehnologia necesare pentru producția a numeroase tipuri cerute, cum ar fi semitorturile mai fine. Industria Uniunii a făcut investiții în inovare și a colaborat în mod constant cu industriile din aval în eforturile de cercetare și dezvoltare pentru a adapta în mod eficace produsele.

(128)

Chiar și cu scăderea reducerii taxelor la export aplicate de RPC în noiembrie 2024, volume mari de importuri au continuat să intre pe piața Uniunii. Acest fapt a sugerat că doar modificarea reducerii respective nu a avut un impact semnificativ asupra dinamicii pieței. Au fost analizate preocupările legate de concentrarea pieței. În acest sens, Comisia a observat că, în general, organismele de reglementare examinează cu atenție fuziunile și achizițiile pentru a preveni comportamentul anticoncurențial. Cu toate acestea, astfel de aspecte nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigații comerciale. Pe această bază, aceste afirmații au fost respinse.

(129)

Utilizatorul OPTIPLAN GmbH a transmis observații; totuși, acestea au fost primite după termenul specificat în avizul de deschidere, care impune tuturor părților interesate să transmită punctele lor de vedere, informațiile de care dispun și elementele lor de probă justificative în termen de 37 de zile de la publicarea avizului.

(130)

În urma comunicării constatărilor, PROXIM a susținut că Comisia nu a luat în considerare în mod corespunzător situația și argumentele utilizatorilor din Uniune de AFS. El a susținut că utilizatorii se află într-o poziție concurențială mult mai dificilă decât producătorii din Uniune, în special cei care sunt integrați vertical. PROXIM a susținut, în plus, că Comisia nu a oferit asistență adecvată utilizatorilor pentru a facilita participarea efectivă a acestora la investigație, ceea ce a dus la faptul că preocupările lor nu au fost reflectate în mod corespunzător în constatări.

(131)

Comisia a reamintit că toți utilizatorii cunoscuți și importatorii neafiliați identificați în cerere au fost informați în mod corespunzător cu privire la deschiderea reexaminării. Un aviz de deschidere a fost publicat în Jurnalul Oficial, chestionare pentru utilizatori și importatori au fost puse la dispoziție online și toate părțile au fost invitate să transmită observații și să solicite audieri. Mai mulți utilizatori, printre care și PROXIM, au transmis de fapt informații, iar părților care au solicitat li s-a acordat o audiere. Prin urmare, Comisia a concluzionat că utilizatorilor li s-a oferit toate posibilitățile de a participa și că argumentele lor au fost luate în considerare în conformitate cu cerințele procedurale.

(132)

PROXIM a mai susținut, că, potrivit informațiilor disponibile public, guvernul Republicii Populare Chineze a redus la sfârșitul anului 2024 nivelul reducerilor taxelor la export pentru anumite categorii de produse minerale nemetalice, inclusiv pentru cele aferente liniilor tarifare potențial relevante pentru AFS, de la 13 % la 9 %. În opinia lui, această evoluție a redus efectiv nivelul de subvenționare din partea RPC și ar fi trebuit să fie luată în considerare la stabilirea nivelului măsurilor compensatorii.

(133)

În ceea ce privește trimiterea la diminuarea reducerii taxei la export aplicate de RPC la sfârșitul anului 2024, Comisia a observat că volume mari de importuri care fac obiectul unor subvenții provenite din RPC au continuat să intre pe piața Uniunii chiar și după această diminuare a reducerii respective. Astfel cum se menționează în investigație, modificarea reducerii respective nu a modificat în mod semnificativ dinamica pieței, care a rămas caracterizată de o subcotare semnificativă a prețurilor și de blocarea prețurilor de către importurile provenite din China. În plus, modificarea reducerii a avut loc după perioada anchetei de reexaminare și, prin urmare, nu a putut fi luată în considerare la stabilirea nivelului de subvenționare în cadrul prezentei proceduri.

(134)

În plus, PROXIM a susținut că nivelul actual al măsurilor riscă să afecteze industriile din aval din Uniune prin creșterea costurilor lor în comparație cu concurenții din afara Uniunii. În particular, el a evidențiat riscul de reducere a competitivității utilizatorilor din Uniune și de posibilă relocare a activităților din aval în afara Uniunii. Prin urmare, PROXIM a solicitat Comisiei să asigure o abordare mai echilibrată între protecția producătorilor din Uniune și interesele utilizatorilor din Uniune, astfel încât să se evite prejudicierea disproporționată a acestora din urmă.

(135)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia măsurile ar crește costurile utilizatorilor și le-ar reduce competitivitatea în comparație cu operatorii din afara Uniunii, Comisia a constatat că se estimează că orice impact asupra costurilor va fi limitat, având în vedere ponderea moderată a ranforsărilor din fibre de sticlă în costurile totale de producție și disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare. Comisia a concluzionat că măsurile nu ar afecta în mod semnificativ competitivitatea utilizatorilor din Uniune și nici nu ar conduce la relocarea activităților din aval. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(136)

Pe baza informațiilor de care dispune Comisia și în absența unui răspuns semnificativ din partea utilizatorilor și a importatorilor, nu a existat niciun element de probă care să contrazică concluzia potrivit căreia se estimează că orice impact negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliați și asupra utilizatorilor va fi limitat și nu va depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.

(137)

Societățile care furnizează rășini epoxidice industriei Uniunii, Olin Epoxy & Chemicals International (SUA), Westlake Epoxy BV (Țările de Jos) și Spolek pro chemickou a hutní výrobu, akciová společnost (Cehia), și-au exprimat sprijinul pentru punerea în aplicare a măsurilor. Ele au subliniat importanța ca toate componentele și materialele esențiale din cadrul acestui lanț valoric să fie situate în Uniune pentru a asigura reziliența în sectoarele strategice. Ele au afirmat, în plus, că menținerea unei astfel de prezențe va consolida lanțul de aprovizionare și va spori capacitatea Uniunii de a inova și de a răspunde în mod eficace cererilor pieței.

(138)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care modificarea măsurilor compensatorii cu privire la importurile de AFS din RPC să nu fie în interesul Uniunii.

(139)

Astfel cum se concluzionează în considerentul 86, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. În consecință, nivelul actual al măsurilor nu mai este suficient pentru a contracara subvenționarea care cauzează prejudicii.

(140)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia în ceea ce privește prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui mențiune și modificate măsurile compensatorii care să împiedice agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unor subvenții.

(141)

Astfel cum se indică în avizul de deschidere, scopul reexaminării este de a stabili ratele prejudiciului. Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 12 alineatele (1a) și (1b) din regulamentul de bază.

(142)

În conformitate cu articolul 12 alineatul (1a) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(143)

În ceea ce privește nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din RPC, Comisia a analizat profitul realizat de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe o perioadă de 10 ani. S-a observat că importurile din China au fost prezente pe piața Uniunii pe parcursul întregii perioade de 10 ani și, prin urmare, nu a fost posibil să se stabilească o marjă de profit pe baza niciunuia dintre acești ani înainte de creșterea importurilor din RPC. În plus, s-a constatat că anul 2022 a fost puternic influențat de redresarea economică ulterioară pandemiei de COVID-19 și nu a părut adecvat pentru stabilirea profitului indicativ. Prin urmare, s-a considerat că anul 2016 a fost adecvat, deoarece a fost cel mai recent an în care industria Uniunii a funcționat în condiții normale de piață după instituirea măsurilor antidumping și compensatorii în 2014. În anul 2016, industria din Uniune a realizat un profit de 12,28 %, în timp ce importurile din RPC au reprezentat 8 % din consumul Uniunii (27).

(144)

Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiții, de cercetare și dezvoltare (C&D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai mare în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații în cursul vizitelor de verificare la fața locului prin verificarea evidențelor interne ale societăților referitoare la planurile de investiții, deciziile de management și situațiile financiare. Afirmațiile industriei Uniunii s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Pe baza informațiilor verificate privind investițiile care nu au putut fi puse în aplicare în cursul perioadei examinate, marjele de profit indicativ au fost majorate cu o valoare cuprinsă între 0,26 % și 1,99 %, în funcție de producătorii incluși în eșantion.

(145)

Prin urmare, profitul indicativ care a fost stabilit în cadrul prezentei investigații și în conformitate cu articolul 12 alineatul (1a) din regulamentul de bază s-a situat între 12,54 % și 14,27 %, în funcție de situația constatată în fiecare dintre societățile incluse în eșantion.

(146)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț care nu generează prejudicii al produsului similar pentru industria Uniunii adăugând marjele de profit indicativ respective la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion din cursul perioadei investigației de reexaminare.

(147)

În conformitate cu articolul 12 alineatul (1b) din regulamentul de bază, ca ultimă etapă, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele aferente acestora, la care Uniunea este parte, pe care industria Uniunii le va suporta în perioada de aplicare a măsurii. Pe baza informațiilor transmise, care au fost susținute de instrumentele de raportare și de previziunile societăților, Comisia a stabilit că nu au existat costuri suplimentare de conformitate cu astfel de convenții în cursul PIR.

(148)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, excluzând taxele antidumping și compensatorii, cu prețul mediu ponderat care nu generează prejudicii al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(149)

Având în vedere gradul mare de cooperare al producătorilor-exportatori chinezi în cadrul reexaminării intermediare complete a măsurilor antidumping, nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „toate celelalte societăți” a fost stabilit la nivelul cel mai înalt care urma să fie impus societăților incluse în eșantion sau cooperante. Nivelul pentru „toate celelalte societăți” va fi aplicat societăților care nu au cooperat în cadrul investigației.

(150)

Chongqing Polycomp International Corporation a fost singurul producător-exportator care s-a manifestat în timpul exercițiului de eșantionare și nu a fost inclus în eșantion. Nivelul de eliminare a prejudiciului se stabilește la media ponderată a nivelurilor stabilite pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion.

(151)

În urma comunicării constatărilor, Glass Fibre Europe a indicat anumite erori materiale în calcularea marjei de prejudiciu. În urma reexaminării respectivelor observații, Comisia a identificat și a corectat erorile din calcule, care au condus la o ajustare a marjei de prejudiciu care a fost comunicată producătorilor-exportatori chinezi cooperanți.

(152)

În investigația inițială, nivelul de eliminare a prejudiciului stabilit pentru societatea Jiangsu a fost mai mic decât marja sa de subvenție, iar taxa sa compensatorie a fost stabilită la nivelul de eliminare a prejudiciului. Nivelurile de eliminare a prejudiciului stabilite în cadrul prezentei investigații sunt mai mari decât marjele de subvenție stabilite în investigația inițială pentru toate societățile, inclusiv Jiangsu. Pentru a reflecta acest aspect, nivelul taxei compensatorii pentru Jiangsu ar trebui modificat astfel încât să fie stabilit la nivelul marjei sale de subvenție stabilite în investigația inițială.

(153)

Această investigație de reexaminare antisubvenție, limitată la prejudiciu, a fost efectuată în același timp cu o reexaminare intermediară completă separată a măsurilor antidumping (a se vedea considerentul 7). În conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din regulamentul de bază și pentru a evita dubla contabilizare, Comisia instituie mai întâi taxa compensatorie definitivă la nivelul valorii definitive stabilite a subvenționării din cadrul investigației inițiale și apoi instituie taxa antidumping definitivă restantă, care corespunde marjei de dumping relevante din care se scade valoarea taxei compensatorii.

(154)

Întrucât Comisia scade din marja de dumping întreaga valoare a subvenției stabilite pentru RPC, nu există nicio problemă de contabilizare dublă în sensul articolului 24 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(155)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei compensatorii definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

(156)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nivelul taxelor compensatorii, astfel cum a fost stabilit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328, trebuie modificat.

(157)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1037,