(1)

La 19 martie 2025, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de acid fosforos originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 3 februarie 2025 de ICL Europe Coöperatief U.A. (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei producătoare de acid fosforos din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1334 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din Republica Populară Chineză, importatorii și utilizatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Astfel cum s-a menționat în avizul de deschidere, Comisia a pus chestionare la dispoziția singurilor doi producători cunoscuți din Uniune, și anume reclamantul și Italmatch Chemicals SPA. Eșantionarea producătorilor din Uniune nu a fost considerată necesară.

(8)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(9)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Prin urmare, Comisia nu a selectat niciun eșantion de importatori.

(10)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(11)

Cinci societăți din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluse în eșantion:

(12)

Prin răspunsurile lor la eșantionare, Linyi Chunming și Zibo Tiandan au informat Comisia că, pe lângă propriul lor produs, au exportat către Uniune acid fosforos fabricat de alți producători neafiliați. Societățile au susținut că nu erau în măsură să facă distincția, în evidențele lor, între produsul propriu și cel achiziționat.

(13)

Pe această bază, Comisia a considerat că societățile nu au furnizat în termenul stabilit, în răspunsul lor privind eșantionarea, informațiile necesare privind vânzările la export către Uniune de acid fosforos fabricat de societăți. La 14 aprilie 2025, Comisia a informat societățile cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și, prin urmare, de a-și întemeia pe datele disponibile constatările în ceea ce privește valoarea normală, prețul de export și marja de dumping. Societăților li s-a acordat ocazia de a prezenta observații.

(14)

Ca răspuns la scrisorile transmise în temeiul articolului 18, Linyi Chunming și Zibo Tiandan au furnizat clarificări care arată că, contrar afirmațiilor lor anterioare, societățile au fost în măsură să identifice originea (producție sau achiziționare) acidului fosforos vândut în Uniune. Aceste clarificări au fost, în stadiul respectiv, susținute de elemente de probă suficiente. În cazul Linyi Chunming, acest exercițiu a condus la o reducere cu aproximativ o treime a vânzărilor sale la export către Uniune de acid fosforos fabricat de societate.

(15)

În consecință, Comisia a decis să nu aplice dispozițiile articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și a inclus cele două societăți în considerațiile sale la selectarea eșantionului provizoriu de producători-exportatori.

(16)

În plus, Hebei Jia’ao și-a revizuit, fără o justificare adecvată, răspunsul referitor la eșantionare, reducând cantitatea vânzărilor către Uniune la o treime din cantitatea raportată inițial. Comisia a solicitat societății să furnizeze informații suplimentare care să demonstreze exactitatea răspunsului revizuit referitor la eșantionare. Cu toate acestea, societatea nu a prezentat dovezile solicitate.

(17)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că societatea nu a furnizat în termenul stabilit, în răspunsul său referitor la eșantionare, informațiile necesare privind vânzările la export către Uniune de acid fosforos fabricat de societate. La 14 aprilie 2025, Comisia a informat societatea cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și, prin urmare, de a-și întemeia pe datele disponibile constatările referitoare la valoarea normală, prețul de export și marja de dumping, precum și cu privire la motivele acestei decizii.

(18)

Hebei Jia’ao a avut posibilitatea de a formula observații cu privire la intențiile Comisiei și la raționamentul care a stat la baza acestora, descrise în considerentele 16 și 17. Societatea nu a transmis, însă, observații. Prin urmare, Comisia a considerat că societatea nu a cooperat la investigație.

(19)

Printr-o notă verbală din 14 aprilie 2025, Comisia a informat Guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) cu privire la intenția sa de a aplica datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază în cazul constatărilor referitoare la Linyi Chunming, Zibo Tiandan și Hebei Jia’ao și a oferit GC posibilitatea de a prezenta observații. Nu au fost primite observații din partea GC.

(20)

În urma clarificărilor solicitate și primite parțial de la societățile chineze cooperante (a se vedea punctul 1.4.3.1), Comisia a selectat provizoriu două societăți din eșantionul producătorilor exportatori, pe baza celui mai reprezentativ volum al exporturilor efectuate către Uniune în perioada de investigație care putea fi investigat în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil:

(21)

Aceste societăți au reprezentat 15 % din cantitatea estimată a exporturilor de acid fosforos din RPC efectuate către Uniunea Europeană în perioada de investigație și, respectiv, 70 % din exporturile către Uniune ale societăților care au răspuns la întrebările referitoare la eșantionare.

(22)

Printr-o notă verbală din 30 aprilie, Comisia a informat GC cu privire la selectarea eșantionului provizoriu de producători-exportatori și l-a invitat să prezinte observații. Nu au fost primite observații din partea GC.

(23)

De asemenea, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la selectarea eșantionului de producători-exportatori. Au fost primite observații din partea reclamantului.

(24)

Reclamantul a susținut că cele două societăți selectate pentru eșantion nu erau reprezentative pentru industria chineză producătoare de acid fosforos, întrucât ambele societăți produceau acid fosforos dintr-un subprodus al fosfitului de dimetil (denumit în continuare „DMHP”). Reclamantul a susținut că, întrucât ambele societăți produceau acid fosforos dintr-un subprodus, costul lor de producție nu ar reflecta costul real al principalei materii prime – subprodusul DMHP. Prețul său de achiziție ar reflecta mai degrabă economiile teoretice realizate de furnizor prin faptul că nu ar trebui să elimine subprodusul ca deșeu.

(25)

În urma observațiilor reclamantului cu privire la eșantionul provizoriu de producători-exportatori, Comisia a solicitat tuturor societăților chineze cooperante să își explice în detaliu procesul de producție și să furnizeze, pentru fiecare etapă de producție, o descriere detaliată a operațiunii de prelucrare respective, a echipamentelor/utilajelor utilizate, a factorilor de producție utilizați, precum și a produselor și a subproduselor obținute.

(26)

Pe baza răspunsurilor societăților, Comisia a constatat că numai una dintre cele patru societăți producea acid fosforos utilizând procesul de producție descris în considerentul 47, și anume prin hidroliza triclorurii de fosfor (PCl3). Trei societăți au utilizat una sau mai multe dintre următoarele operațiuni de prelucrare:

(27)

În cadrul evaluării inițiale efectuate de Comisie, nicio metodă dintre cele trei descrise mai sus nu a putut fi considerată drept producție de acid fosforos. În toate cele trei situații, acidul fosforos era achiziționat sub formă diluată, uneori împreună cu impurități. Ulterior, acesta era purificat și concentrat.

(28)

La 12 iunie 2025, Comisia a publicat o notă la dosar privind procesele de producție utilizate de societățile chineze cooperante și a solicitat opiniile părților cu privire la măsura în care operațiunile de prelucrare descrise în considerentul 26 ar putea fi considerate producție de acid fosforos și dacă factorii de producție utilizați în procesele respective ar putea fi considerați drept produsul care face obiectul investigației.

(29)

Numai reclamantul și-a prezentat punctul de vedere. Aceasta a susținut că factorii de producție utilizați în toate cele trei operațiuni de prelucrare au constituit produsul care face obiectul investigației, fiind definit ca „acid fosforos, sub formă solidă sau lichidă (apoasă), denumit și acid fosfonic, […]”. În plus, reclamantul a susținut că niciunul dintre cele trei procese nu a constituit producție de acid fosforos. Reclamantul a explicat că în toate cele trei procese, molecula de acid fosforos fusese deja produsă prin hidroliza PCl3 într-o etapă de producție din amonte. Procesele desfășurate de societățile chineze cooperante au reprezentat simpla purificare și/sau uscare a acidului fosforos lichid. Numai în procesul care implică subprodusul DMHP s-a produs un volum neglijabil de acid fosforos nou din reziduul de DMHP conținut în soluție. În consecință, reclamantul a susținut că nu toți producătorii chinezi care efectuează operațiunile de prelucrare descrise în considerentul 26 ar trebui să fie considerați producători-exportatori.

(30)

Comisia a analizat informațiile primite de la societățile chineze cooperante și observațiile prezentate de reclamant. Într-adevăr, reacția chimică responsabilă pentru formarea moleculei de acid fosforos avea loc într-o etapă din amonte a lanțului valoric. Societățile din amonte au produs produsul care face obiectul investigației ca subprodus și au furnizat producătorilor chinezi cooperanți o soluție ce conținea în principal acid fosforos, apă și impurități. Societățile chineze cooperante au realizat operațiuni minore de prelucrare, care s-au limitat în mod special la purificarea și transformarea unui produs lichid în cristale solide.

(31)

Prin urmare, Comisia a decis că următoarele trei societăți chineze cooperante nu ar trebui să fie considerate producători-exportatori ai produsului care face obiectul investigației, deoarece acestea efectuau doar operațiuni de prelucrare limitate:

(32)

Singurul producător-exportator rămas, JQWT, a reprezentat mai puțin de 4 % din volumul estimat de acid fosforos exportat din RPC către Uniune. Astfel, acesta nu a fost suficient de reprezentativ pentru a servi drept bază pentru constatările la nivel național. În plus, deși societatea a indicat că va solicita o examinare individuală, aceasta nu a transmis un răspuns la chestionar în termenul stabilit, și anume informațiile individuale ale singurului producător-exportator nu erau disponibile.

(33)

În consecință, la 10 iulie 2025, Comisia a informat părțile interesate cu privire la rezultatele analizei sale descrise în considerentele 30-32 și că, în opinia sa, gradul de lipsă de cooperare la prezenta investigație este de natură să afecteze în mod semnificativ rezultatul investigației în sensul articolului 17 alineatul (4) din regulamentul de bază și, prin urmare, intenționează să aplice dispozițiile relevante de la articolul 18 din regulamentul de bază pentru a stabili constatările privind dumpingul la nivel național (denumită în continuare „decizia definitivă privind eșantionarea”).

(34)

GC a fost, de asemenea, informat cu privire la decizia definitivă privind eșantionarea printr-o notă verbală din 10 iulie 2025. Acesta nu a transmis comentarii.

(35)

Ca răspuns la decizia definitivă a Comisiei privind eșantionarea, cele trei societăți afectate au solicitat o audiere. În cursul audierii, societățile respective au susținut că, întrucât dețineau linii de producție și prelucrau acidul fosforos lichid ca materie primă pentru a obține acid fosforos solid, ele ar trebui să fie considerați producători și, ca atare, producători-exportatori în cadrul prezentei investigații. Cele două societăți incluse inițial în eșantion au solicitat stabilirea unei marje de dumping individuale în ceea ce le privește.

(36)

Cele trei societăți au confirmat în cursul audierii că au utilizat acidul fosforos lichid ca principal factor de producție în operațiunile de prelucrare pe care le-au efectuat. În plus, acestea nu au furnizat argumente substanțiale împotriva concluziei Comisiei potrivit căreia produsul care face obiectul investigației a fost fabricat într-o etapă din amonte de către furnizorii lor. În consecință, Comisia și-a confirmat concluziile privind gradul de lipsă de cooperare și aplicarea ulterioară a articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili constatările privind dumpingul la nivel național.

(37)

Comisia a trimis GC un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(38)

În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă prima facie privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC cu privire la produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă în cazul RPC se aplică dispozițiile de la articolul 7 alineatul (2a) și articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază. Din acest motiv, Comisia a trimis GC chestionare suplimentare în această privință.

(39)

GC nu a răspuns la niciunul dintre chestionare. Prin urmare, printr-o notă verbală din 10 iulie 2025, Comisia a informat GC că intenționează să utilizeze datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește existența unor distorsiuni semnificative și a unor distorsiuni privind materiile prime în RPC. GC a avut posibilitatea de a prezenta observații. Nu au fost primite observații din partea GC.

(40)

Comisia a trimis chestionare celor două societăți chineze incluse inițial în eșantion.

(41)

Toate chestionarele, inclusiv un chestionar pentru importatorii neafiliați și un chestionar pentru utilizatori, au fost puse la dispoziție online (4) în ziua deschiderii investigației.

(42)

S-a primit un răspuns la chestionar în termenele stabilite din partea reclamantului. Al doilea producător din Uniune, Italmatch Chemicals SPA, nu a răspuns inițial la chestionar. Societatea a explicat Comisiei că acest lucru s-a datorat faptului că nu a vândut produsul care face obiectul investigației pe piața liberă. Cu toate acestea, la cererea Comisiei, într-o etapă ulterioară, aceasta a furnizat un răspuns la chestionar care a permis Comisiei să își bazeze analiza prejudiciului pe întreaga industrie a Uniunii producătoare de acid fosforos (5).

(43)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a prejudiciului și a interesului Uniunii. Astfel cum s-a explicat la punctul 1.4.3.2, determinarea dumpingului s-a bazat pe datele disponibile.

(44)

În temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, s-a efectuat o vizită de verificare la sediul reclamantului, ICL Europe Coöperatief U.A. (Amsterdam, Țările de Jos). Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță ale răspunsului la chestionar al celui de al doilea producător din Uniune, Italmatch Chemicals SPA (Genova, Italia).

(45)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(46)

Produsul care face obiectul investigației este acidul fosforos (denumit în continuare „PA”), sub formă solidă sau lichidă (apoasă), încadrat în prezent la codul NC ex 2811 19 80 (codul TARIC 2811 19 80 60), denumit și acid fosfonic, încadrat de obicei la numerele Chemical Abstracts Service (CAS) 13598-36-2 și 10294-56-1, originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). Numerele Customs and Statistics („CUS”) care corespund de obicei acestui produs sunt 0021895-1 și 0043878-8, iar produsul este originar din Republica Populară Chineză (produsul este denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(47)

Produsul care face obiectul investigației poate fi fabricat prin două metode diferite. Metoda cea mai des utilizată este, de departe, hidroliza PCl3. Acidul fosforos poate, totuși, să fie obținut și prin hidroliza trioxidului de fosfor (P4O6). Există două motive principale pentru care se utilizează în mod obișnuit hidroliza PCl3. În primul rând, PCL3 este utilizată ca factor de producție pentru o gamă variată de produse din aval și, prin urmare, este mai ușor disponibilă decât P4O6. În al doilea rând, P4O6 este mai dificil de produs, mai reactiv și, prin urmare, mai puțin stabil.

(48)

Acidul fosforos este utilizat într-o gamă variată de aplicații, este materia primă în producția de fosfonați și de alte substanțe chimice de specialitate, care au o gamă largă de aplicații în diferite industrii (tratarea apei, detergenți și agenți de curățare, agricultură, petrol și gaze, construcții și materiale de construcții, industria textilă și a pielăriei, industria hârtiei și a celulozei, industria farmaceutică și de îngrijire personală, industria alimentară și a băuturilor).

(49)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din RPC.

(50)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(51)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(52)

Linyi Chunming a formulat două observații. Prima observație a vizat adăugarea unui nou criteriu NCP pentru a identifica materiile prime utilizate în producție. A doua observație a solicitat excluderea acidului său fosforos produs utilizând o altă materie primă în comparație cu producătorul din Uniune. Linyi Chunming și-a justificat cererea explicând că PA produs utilizând procesul său specific de producție și o materie primă diferită a generat un PA cu un nivel de puritate ușor mai scăzut, implică costuri de producție diferite, are un impact redus asupra mediului și ar putea servi unor aplicații diferite în comparație cu PA produs de producătorii din Uniune. Din aceste motive, produsul său ar trebui exclus din investigație.

(53)

Ca răspuns la prima afirmație a Linyi Chunming cu privire la structura NCP, ICL a contestat afirmația Linyi Chunming, explicând că a considerat că aceasta nu este suficient de clară, în special explicația procesului de producție. În plus, s-a constatat că materia primă utilizată conține deja un anumit procent de acid fosforos, care a fost prelucrat ulterior prin uscare și purificare pentru a ajunge la formele finale de cristal. Din aceste motive, ICL a solicitat Comisiei să respingă cererea de modificare a NCP.

(54)

După ce a evaluat afirmațiile Linyi Chunming și observațiile ICL, Comisia a concluzionat că nu există nicio justificare pentru a modifica structura NCP sau pentru a exclude acidul fosforos produs prin procese alternative. Într-o notă la dosar (6) publicată la 12 iunie 2025, Comisia a clarificat faptul că alte metode de producție a acidului fosforos utilizează în principal materii prime care conțin deja acid fosforos. Chiar dacă acești factori de producție sunt supuși unui proces de transformare, aceștia ar trebui să fie deja considerați ca fiind produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, ambele afirmații au fost respinse.

(55)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(56)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului. Astfel cum s-a explicat la punctul 1.4.3.2, gradul de lipsă de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi a fost susceptibil să afecteze în mod semnificativ rezultatul investigației. Prin urmare, Comisia a aplicat dispozițiile relevante de la articolul 18 din regulamentul de bază pentru a stabili constatările privind dumpingul la nivel național.

(57)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. În consecință, Comisia a informat GC că va utiliza datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(58)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Brazilia ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, în plus, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(59)

La 2 septembrie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „nota privind sursele”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota privind sursele, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia) utilizați, precum și a subproduselor generate în procesul de fabricare a acidului fosforos. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat ca țări reprezentative posibile Brazilia, Indonezia, Malaysia și Serbia. Având în vedere disponibilitatea informațiilor necesare în cele patru țări reprezentative potențiale, Comisia a selectat Brazilia ca țară reprezentativă adecvată. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili cheltuielile indirecte de fabricație, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”) și profiturile pe baza informațiilor disponibile pentru doi producători brazilieni de produse din aceeași categorie generală, și anume Nortox S.A. și Vittia S.A.

(60)

Comisia a primit observații cu privire la nota privind sursele din partea reclamantului. Acestea au vizat stabilirea valorii nedistorsionate a subprodusului. Observațiile sunt abordate la punctul 3.2.5.2.

(61)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(62)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(63)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(64)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul produselor chimice din RPC (7), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(65)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (8). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul chimic, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte dintre întreprinderi în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (9), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (10). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (11). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (12). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul produselor chimice, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (13), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al societăților comerciale din RPC (14).

(66)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul produselor chimice din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv pe baza elementelor de probă conținute în plângere și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (15) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(67)

În plângere s-a susținut că există distorsiuni semnificative în sectorul acidului fosforos din China. S-a făcut trimitere la raport și, în special, la faptul că sistemul economic din RPC este o „economie de piață socialistă” și la rolul activ al Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) atât în sectorul public, cât și în cel privat din RPC.

(68)

Mai precis, în plângere s-au subliniat aspectele de mai jos:

(69)

În concluzie, plângerea a indicat faptul că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit plângerii, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(70)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză.

(71)

În această privință, Comisia a evaluat mai întâi dacă sectorul acidului fosforos din RPC este deservit în mod semnificativ de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților chineze sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Sectorul produsului în cauză este deservit atât de societăți private, cum ar fi Taizhou Yongchang Chemical Co. Ltd (24), cât și de întreprinderi deținute de stat, cum ar fi grupul Yuntianhua (25). Raportul exact dintre producătorii privați și cei deținuți de stat pe piața acidului fosforos nu a putut fi determinat. Cu toate acestea, Comisia a constatat că mai mulți producători sunt controlați direct de stat. Printre exemple se numără societatea Yunnan Yuntianhua Co. Ltd., care este controlată de grupul Yuntianhua (26), în cadrul căruia 64,8 % din acțiuni sunt deținute de Comisia de supraveghere și administrare a activelor de stat a guvernului provinciei Yunnan. În plus, societatea Hubei Xingfa Chemicals Group Ltd (27) este controlată de grupul Yichang Xingfa (28), o IDS deținută integral de Comisia de supraveghere și administrare a activelor de stat din districtul Xingshan (29). De asemenea, Hubei Yihua Chemical Industry Co. Ltd. (30) este controlată de Hubei Yihua Group Ltd., o ISD deținută integral de Comisia de supraveghere și administrare a activelor de stat din municipiul Yichang (31), iar SD Lomon (32) este controlată, în ultimă instanță, de Comisia de supraveghere și administrare a activelor de stat din provincia Sichuan (33).

(72)

În plus, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul întreprinderilor deținute de stat, ci și în societățile private (34), PCC revendicându-și rolul de conducere în aproape toate aspectele economiei țării. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, dat fiind că structurile statului și ale partidului s-au dezvoltat împreună în China.

(73)

În urma investigației, s-a constatat că asociația națională a industriei care acoperă sectorul chimic este Federația industriei petrochimice din China (China Petroleum and Chemical Industry Federation, denumită în continuare „CPCIF”). CPCIF aderă la conducerea generală a PCC, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid (35). În plus, „autoritatea de înregistrare și administrare a asociației este Ministerul Afacerilor Civile”  (36) , iar condițiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CPCIF includ „să adere la rolul de conducere al PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice”  (37) .

(74)

Grupul Yichang Xingfa este membru al CPCIF și este unul dintre vicepreședinții săi (38). În plus, grupul Yuntianhua este membru al CPCIF și este unul dintre directorii săi executivi (39). De asemenea, societatea Yihua Chemical Industry Co. Ltd este membră a CPCIF (40).

(75)

Mai precis, investigația a constatat că asociația națională a industriei care reprezintă producătorii de acid fosforos este Asociația industriei îngrășămintelor pe bază de fosfor din China (China Phosphorus Coumpound Fertilizer Industry Association, denumită în continuare „CPFIA”) (41). CPFIA aderă la conducerea generală a PCC, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid (42). În plus, „autoritatea de înregistrare și administrare a asociației este Ministerul Afacerilor Civile” (43), iar condițiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CPFIA includ „să adere la rolul de conducere al PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (44).

(76)

Hubei Xingfa Chemicals Group Ltd, Yuntianhua Group și Hubei Yihua Group Ltd. sunt membri și directori executivi ai CPFIA (45).

(77)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private, din sectorul produselor chimice fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul chimic și petrochimic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest lucru este exemplificat de cel de al 14-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035, potrivit căruia GC intenționează să „accelereze transformarea și modernizarea industriilor-cheie, cum ar fi industria chimică” (46).

(78)

În plus, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal (47) (denumit în continuare „avizul orientativ”) prevede, de asemenea, că GC „va accelera transformarea și modernizarea industriilor tradiționale, va dezvolta în mod activ noi materiale chimice și produse chimice fine […] și va încuraja tranziția Chinei de la o țară petrochimică și chimică mare la o putere petrochimică și chimică de mare anvergură. […] Până în 2025, […] [n]ivelul de concentrare a producției de produse chimice în vrac va crește și mai mult, iar rata de utilizare a capacității va ajunge la peste 80 %; securitatea aprovizionării cu noi materiale chimice va ajunge la peste 75 %” (48). De asemenea, GC „[v]a promova adaptarea structurii industriale: va consolida măsuri specifice și va reglementa din punct de vedere științific amploarea industriei [și] va controla cu strictețe noile creșteri de capacitate […] din industria fosforului galben” (49). Fosforul galben este un factor de producție pentru fabricarea acidului fosforos.

(79)

Această cerință de a controla sectorul de aprovizionare cu fosfor galben este confirmată inclusiv în cel de al 14-lea Plan cincinal cu privire la dezvoltarea industriei materiilor prime (50), precum și în cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei ecologice (51).

(80)

În plus, Catalogul de orientare pentru ajustarea structurală a industriei din 2024 (52) enumeră „tehnologia de producere a fosforului galben printr-un sistem complet închis de stingere a zgurii cu apă sub presiune ridicată” ca fiind o „industrie încurajată”.

(81)

În plus, Planul de punere în aplicare pentru promovarea utilizării eficiente și cu valoare ridicată a resurselor de fosfor urmărește „să pună în aplicare sarcinile-cheie ale planurilor naționale relevante, să obțină o utilizare eficientă și cu valoare ridicată a resurselor de fosfor și să sporească avantajul competitiv al întregului lanț industrial” și prevede că GC „[î]n baza nevoilor strategice naționale, va promova integrarea profundă a producției, învățării, cercetării și aplicării, se va concentra pe depășirea tehnologiilor și echipamentelor esențiale care restricționează dezvoltarea de înaltă calitate a industriei chimice a fosforului, va cultiva cu fermitate o nouă productivitate de calitate și va construi un lanț de aprovizionare industrial independent și controlabil (53)”.

(82)

Exemple similare privind intenția autorităților chineze de a supraveghea și de a orienta evoluțiile din sectorul acidului fosforos pot fi găsite la nivel provincial, de exemplu în cel de al 14-lea plan cincinal al Shandong privind dezvoltarea industriei chimice (54), care urmărește „[s]ă promoveze în mod global modernizarea bazei industriale și a lanțului industrial, să accelereze eliminarea capacităților de producție depășite și ineficiente și să promoveze dezvoltarea produselor chimice în direcția funcționalizării, a perfecționării și a diferențierii; să orienteze întreprinderile către fuziune și reorganizare, să optimizeze alocarea resurselor și structura lanțului industrial și să îmbunătățească eficiența și rentabilitatea producției” (55).

(83)

Mai precis, cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035 al provinciei Hubei solicită să „se transforme și să se actualizeze industriile tradiționale precum industria chimică a fosforului (56)”.

(84)

În plus, cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Hubei privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare solicită, de asemenea să „se transforme și să se actualizeze industriile chimice tradiționale precum industria […] produselor chimice conținând fosfor [și] să se pună accent pe dezvoltarea substanțelor chimice avansate (57)”.

(85)

De asemenea, cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Hubei privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei materialelor noi confirmă intenția GC de a dezvolta „baza industrială pentru materiale noi din Yichang [pentru] a optimiza, a îmbunătăți și a moderniza lanțul industrial al fosforului, concentrându-se pe dezvoltarea sectorului materialelor noi din industria produselor chimice fine conținând fosfor (58).”

(86)

Un alt exemplu care ilustrează intenția autorităților chineze de a supraveghea și de a orienta evoluțiile din sectorul acidului fosforos la nivel provincial poate fi găsit în cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Guizhou privind dezvoltarea clusterelor industriale strategice și emergente, care prevede că GC va „[c]onsolida dezvoltarea industriei chimice a fosfatului fin; va promova, va dezvolta industria chimică a fosfatului și rafinarea, dezvoltarea științifică și rațională și utilizarea resurselor de fosforit, […] să dezvolte energic […] produse post-prelucrare a fosforului galben și se va concentra pe dezvoltarea de produse chimice conținând fosfor, cum ar fi fosforul galben de calitate electronică, soluțiile de corodare și agenții de ignifugare, și se va strădui să extindă lanțul industrial de prelucrare profundă a fosforului galben (59)”.

(87)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul societăților în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, Comisia a constatat că activitățile de consolidare a partidului desfășurate în cadrul grupului Yuntianhua urmăreau „să afișeze noua gândire, noile măsuri și noile rezultate ale consolidării partidului la nivel local integrate în operațiuni de producție și de afaceri [... astfel încât] să transforme în mod eficace principalele avantaje ale consolidării partidului într-un impuls puternic pentru a promova dezvoltarea de înaltă calitate a grupului (60)”.

(88)

În plus, președintele Yunnan Yuntianhua Co. Ltd. îndeplinește funcția de secretar al Comitetului de partid, în timp ce directorul executiv și vicepreședintele societății îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid (61).

(89)

Președintele Hubei Xingfa Group Ltd. îndeplinește, de asemenea, funcția de președinte al societății-mamă Yichang Xingfa Group și de secretar adjunct al comitetului său de partid. De asemenea, unul dintre directorii Hubei Xingfa Group Ltd. îndeplinește, de asemenea, funcția de director general al societății-mamă Yichang Xingfa Group și de secretar adjunct al Comitetului de partid (62).

(90)

Președintele Hubei Yihua Chemical Industry Co. Ltd. îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar al Comitetului de partid, iar directorul general al societății îndeplinește funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid (63).

(91)

A fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între toți producătorii chinezi de acid fosforos și PCC. Cu toate acestea, având în vedere că produsul care face obiectul investigației reprezintă un subsector al sectorului chimic, Comisia a considerat că informațiile stabilite în investigațiile recente privind sectorul chimic, astfel cum se indică în considerentul 65, sunt relevante și pentru produsul care face obiectul investigației.

(92)

În plus, în sectorul acidului fosforos sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Comisia a identificat mai multe documente care demonstrează că industria acidului fosforos beneficiază de îndrumare și intervenții ale statului în sectorul chimic, având în vedere că acidul fosforos reprezintă un subsector al sectorului chimic. În plus, Comisia a găsit, de asemenea, documente care vizau în mod specific sectorul fosforului.

(93)

Industria chimică este considerată în mod constant o industrie esențială de către GC (64). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect produsele chimice, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria chimică pentru optimizare și modernizare (65). De asemenea, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede că GC va „optimiza structura organizatorică: va acționa astfel încât întreprinderile de vârf să devină mai mari și mai puternice, […] va sprijini întreprinderile pentru a accelera fuziunile și reorganizările transregionale și cu participații încrucișate, va spori concentrarea industrială și va desfășura operațiuni internaționale. În industria chimică, petrochimică, siderurgică, a metalelor neferoase, a materialelor de construcții și în alte industrii, va cultiva un grup de întreprinderi principale în lanțul industrial cu o poziție dominantă ecologică și o competitivitate superioară” (66).

(94)

Mai precis, nota explicativă la Planul de punere în aplicare pentru promovarea utilizării eficiente și cu valoare ridicată a resurselor de fosfor prevede că „[e]ste urgent să se pună accentul pe diferitele etape și regiuni ale lanțului industrial și să se pună în aplicare politici specifice pentru a optimiza structura produselor, structura întreprinderii și structura regională (67)”. Nota explicativă precizează, de asemenea, că GC intenționează să „cultive clustere industriale avantajoase, încurajând provinciile Yunnan, Guizhou, Hubei și Sichuan să construiască clustere de producție avansate [și] să construiască o serie de întreprinderi de înaltă calitate pentru a îmbunătăți extracția fosfaților, pentru a crește concentrația producției chimice primare a fosforului, pentru a promova dezvoltarea coordonată a industriilor din amonte și din aval, […] pentru a cultiva societăți chimice de vârf din industria fosforului cu control asupra resurselor și cu o poziție dominantă asupra lanțului industrial, pentru a accelera cultivarea unor «mici giganți» specializați și inovatori și a unor campioni unici ai producției, a consolida clusterele industriale caracteristice ale întreprinderilor mici și mijlocii din industria chimică a fosforului și a promova transformarea și modernizarea lanțului industrial (68)”.

(95)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de sprijinire a industriilor încurajate, inclusiv a fabricării produsului care face obiectul investigației. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(96)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul chimic în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(97)

În plus, produsul care face obiectul investigației este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 65. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (69).

(98)

În plus, în cadrul prezentei investigații, nu s-a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul acidului fosforos nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Avizul orientativ menționat anterior, care prevede „îmbunătățirea politicilor de sprijin, consolidarea coordonării dintre politicile fiscale, financiare, regionale, de investiții, de import și de export (…) cu politicile industriale pentru a pune pe deplin în aplicare platforma națională de cooperare între industrie și finanțe și a promova legătura dintre întreprinderi și bănci” (70), ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenție a statului. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(99)

În sfârșit, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii produsului care face obiectul investigației cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de mijloace de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei se pot împrumuta cu bani care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(100)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile interne de vânzare ale produsului care face obiectul investigației nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru mijloacele de producție ale mijloacelor de producție, și așa mai departe.

(101)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale terenurilor, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă.

(102)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(103)

În această etapă, Comisia nu a primit observații cu privire la distorsiunile semnificative care afectează industria acidului fosforos de la niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi.

(104)

Luând în considerare cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(105)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(106)

Astfel cum se explică în considerentele 59 și 60, Comisia a emis, la 2 septembrie 2025, o notă privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Nota privind sursele descria faptele și elementele de probă aflate la baza criteriilor relevante și comunica părților interesate intenția Comisiei de a considera denumirea țării drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(107)

În nota privind sursele, Comisia a identificat Brazilia, Indonezia, Malaysia și Serbia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări erau clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației sau a unui produs care face parte din aceeași categorie generală.

(108)

În nota privind sursele, Comisia a explicat că, pe baza statisticilor privind exporturile, produsul care face obiectul investigației părea să fie produs numai în Brazilia. Indonezia, Malaysia și Serbia par să producă alți acizi pe bază de fosfor.

(109)

Nu s-a primit nicio observație cu privire la acest aspect.

(110)

În nota privind sursele, Comisia a analizat disponibilitatea și calitatea datelor care ar putea fi utilizate pentru a stabili costul nedistorsionat al materiilor prime, precum și a datelor financiare ale producătorilor produsului care face obiectul investigației sau ai unui produs din aceeași categorie generală.

(111)

Comisia a identificat cele mai importante materii prime. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor veritabili de acid fosforos din RPC, Comisia a utilizat informațiile incluse în plângere ca date disponibile.

(112)

Potrivit plângerii, cea mai importantă materie primă utilizată pentru a produce acid fosforos a fost fosforul galben, care a reprezentat [55-60] % din costul total de producție. Un alt factor de producție important a fost clorul, care a reprezentat [8-11] %. Valoarea acidului clorhidric generat ca subprodus a reprezentat [17-20] % din costul materiilor prime.

(113)

Dintre cele patru țări identificate ca potențiale țări reprezentative, doar Brazilia a importat fosfor galben, clor și acid clorhidric în cantități reprezentative. Cantitățile neglijabile de fosfor galben (mai puțin de 0,5 %) importate în Brazilia au provenit din RPC.

(114)

Pe de altă parte, pe lângă disponibilitatea limitată a importurilor de fosfor galben, cantități semnificative de anumite materii prime importate în Indonezia (aproape 32 % fosfor galben, 52 % sodă caustică și peste 30 % acid clorhidric) și Serbia (aproape 100 % din fosforul galben) au provenit din RPC.

(115)

Comisia a evaluat, de asemenea, existența unor distorsiuni ale pieței prin restricții la export și/sau la import pentru produsul care face obiectul investigației, precum și pentru principalele materii prime (72).

(116)

Nici principalele materii prime, nici produsul care face obiectul investigației nu au făcut obiectul vreunei restricții comerciale cunoscute care ar face ca prețurile interne ale principalilor factori de producție din Brazilia și, prin urmare, prețurile de import ca substituent, să reprezinte o sursă neadecvată de costuri nedistorsionate.

(117)

În Indonezia, toate materiile prime principale, precum și produsul care face obiectul investigației, au făcut obiectul licențelor de export și de import. Regimul de acordare a licențelor a fost relaxat în 2021 pentru societățile cu o bună reputație (73).

(118)

Malaysia a solicitat licențe de import pentru anumite produse pe bază de nicotină, produse chimice și produse destinate renunțării la fumat, inclusiv pentru fosfor, începând din 2016 (74).

(119)

Importurile și exporturile principalelor materii prime și ale produsului care face obiectul investigației nu au făcut obiectul niciunei restricții comerciale cunoscute în Serbia.

(120)

Importurile de materii prime principale și de produs care face obiectul investigației originare din cele patru țări reprezentative potențiale nu au făcut obiectul niciunei măsuri antidumping, antisubvenție sau de salvgardare introduse de țări terțe.

(121)

Contrar indicațiilor inițiale privind producerea acidului fosforos în Brazilia, nici Comisia, nici reclamantul nu au fost în măsură să identifice producători ai produsului care face obiectul investigației care să dispună de informații financiare ușor accesibile.

(122)

Reclamantul a afirmat că societățile care își desfășoară activitatea în industria agrochimică, în care acidul fosforos este utilizat ca precursor în fabricarea produselor agrochimice, ar trebui să fie considerate producători ai unui produs din aceeași categorie generală. Atât produsul care face obiectul investigației, cât și produsele agrochimice vizează clienți similari.

(123)

Pe această bază, Comisia a identificat codul NACE Rev. 2 (75) 20.20 – Fabricarea pesticidelor și a altor produse agrochimice ca fiind codul relevant pentru clasificarea industriei. În plus, având în vedere că acidul fosforos este o substanță chimică anorganică, Comisia a considerat relevant și codul din NACE Rev. 2 20.13 – Fabricarea altor produse chimice anorganice de bază.

(124)

În ceea ce privește Brazilia, Comisia a identificat situațiile financiare ușor accesibile ale Nortox S.A. și Vittia S.A. În plus, datele financiare ale încă trei fabricanți brazilieni de produse din aceeași categorie generală erau ușor accesibile în baza de date Orbis (76). Referitor la datele financiare disponibile în baza de date Orbis, Comisia a constatat că societățile au raportat sume nerezonabile în ceea ce privește costurile VAG și/sau profitul. Prin urmare, Comisia a concluzionat că numai informațiile financiare privind Nortox S.A. și Vittia S.A. ar trebui utilizate ca sursă pentru valorile nedistorsionate ale costurilor VAG și profitului.

(125)

În plus, în baza de date Orbis, Comisia a identificat date financiare ușor accesibile pentru un producător din Indonezia, 11 producători din Malaysia și un producător din Serbia, care fabrică produse din aceeași categorie generală.

(126)

Având în vedere considerațiile de mai sus, în special existența unor valori de referință ușor accesibile pentru cele mai importante materii prime utilizate în producția de acid fosforos, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă adecvată, precum și informațiile financiare ale Nortox S.A. și Vittia S.A., în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, pentru a obține prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(127)

Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă și al Nortox S.A. și Vittia S.A. în calitate de producători de produse din aceeași categorie generală din țara reprezentativă.

(128)

Nu s-au primit observații cu privire la existența unor date ușor accesibile în cele patru țări reprezentative potențiale.

(129)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Brazilia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(130)

Comisia a stabilit că a existat o producție a unui produs din aceeași categorie generală în patru țări la un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC, și anume Brazilia, Indonezia, Malaysia și Serbia. Cu toate acestea, informațiile privind prețurile de import ale principalelor materii prime utilizate în producția de acid fosforos au fost disponibile numai pentru Brazilia. S-a constatat că aceste importuri erau în cantități reprezentative, iar prețurile lor nu au fost distorsionate de importurile substanțiale din RPC sau de existența unor restricții privind comerțul. Au fost disponibile informații financiare ușor accesibile pentru perioada de investigație care conțineau toate datele necesare, cum ar fi costul mărfurilor vândute, sume rezonabile pentru costurile VAG și profit, detalii privind diferitele categorii de venituri, informații detaliate privind costurile de vânzare, pentru doi producători brazilieni de produse din aceeași categorie generală.

(131)

În schimb, informațiile disponibile pentru Indonezia, Malaysia și Serbia au fost lacunare în multe privințe. Aspectul cel mai important este că nu au existat importuri sau au existat importuri foarte puține de materii prime principale. În plus, importurile tuturor sau ale unora dintre aceste materii prime au făcut obiectul unor restricții la export și la import în Indonezia și Malaysia. De asemenea, puținele importuri de fosfor galben efectuate în Serbia erau originare aproape exclusiv din RPC. În cele din urmă, pentru perioada de investigație au fost disponibile date financiare pentru societățile care fabrică produse din aceeași categorie generală în Indonezia, Malaysia și Serbia. Cu toate acestea, unele societăți nu au atins valori rezonabile ale costurilor VAG și ale profitului.

(132)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(133)

În nota privind sursele, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați la fabricarea produsului care face obiectul investigației și a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA (77) pentru a stabili costul nedistorsionat pentru majoritatea factorilor de producție, în special pentru materiile prime. În plus, Comisia a afirmat că va apela la datele statistice naționale ale Braziliei, precum și la statisticile internaționale pentru a stabili costurile nedistorsionate cu forța de muncă și cu energia.

(134)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații disponibile în mod public privind valorile nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. Astfel cum s-a menționat în considerentul 60, numai reclamantul și-a prezentat opiniile cu privire la valoarea nedistorsionată a subprodusului.

(135)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și elementele disponibile în dosarul investigației, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai produsului care face obiectul investigației

(136)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente mijloacelor de producție menționate mai sus. Pentru a stabili această valoare, Comisia a utilizat situațiile financiare ale Vitia S.A., care conțineau informațiile necesare. Metodologia este explicată în mod corespunzător la punctul 3.2.5.7.

(137)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele la import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (78). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.2.1 că nu era oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(138)

În ceea ce privește taxele la import, Comisia a adăugat taxe la import la prețul mediu ponderat de import al fiecărei materii prime, pe baza codului său de mărfuri și a țării de origine respective. Pentru a stabili nivelul aplicabil al taxei la import, Comisia s-a bazat pe informațiile colectate de Market Access Map (79).

(139)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat informațiile disponibile public pentru a estima costul suportat în mod normal de o societate din Brazilia pentru transportul factorilor de producție între un furnizor și sediul său. În urma neregulilor constatate în ceea ce privește punctajul acordat anumitor țări (80) în cadrul raportului Doing Business, Banca Mondială a publicat un nou raport în 2024, utilizând metodologii îmbunătățite. Cu toate acestea, raportul Business Ready („B-Ready”) (81) nici nu a acoperit Brazilia în 2024 și nici nu a inclus un studiu privind costurile de transport intern al exporturilor și importurilor. Prin urmare, Comisia s-a bazat pe cel mai recent raport (82) Doing Business (83) și a aplicat o ajustare a inflației (84).

(140)

În ceea ce privește acidul clorhidric, subprodusul, Comisia a utilizat metodologia descrisă în considerentele 137 și 138, cu excepția faptului că costul de transport nu a fost adăugat la prețul de import. Comisia a considerat că, întrucât subprodusul a fost fabricat de un producător brazilian de acid fosforos, și prin urmare el nu a trebuit să fie transportat la sediul acestuia de la un furnizor, valoarea sa nedistorsionată s-a reflectat suficient în prețul franco vămuit al subprodusului.

(141)

În observațiile sale referitoare la nota privind sursele, reclamantul a susținut că acidul clorhidric a fost comercializat în diferite clase de puritate, ceea ce a influențat prețul acestuia. Potrivit reclamantului, acidul clorhidric obținut ca subprodus din fabricarea acidului fosforos este de calitate industrială scăzută, cu o concentrație de aproximativ 30 %. Reclamantul a afirmat că nomenclatura tarifară a Braziliei nu permitea diferențierea diverselor clase de puritate ale acidului clorhidric. În plus, acesta a susținut că importurile în Brazilia conțineau, de asemenea, acid clorhidric cu un grad ridicat de puritate, pe baza prețurilor de import unitare ridicate. Reclamantul a sugerat Comisiei să ia în considerare numai importurile de acid clorhidric în cazul cărora prețul unitar nu a depășit 0,30 USD/kg, deoarece acest nivel al prețului corespundea prețului acidului clorhidric de calitate industrială, pe baza cunoștințelor reclamantului.

(142)

Comisia a considerat că reclamantul nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul afirmațiilor sale privind concentrația obișnuită de subprodus acid clorhidric obținut la fabricarea acidului fosforos, puritatea acidului clorhidric importat în Brazilia sau prețul tipic al acidului clorhidric de calitate industrială. În plus, nu a fost clar dacă prețul tipic pretins al acidului clorhidric de calitate industrială era, de asemenea, predominant pe piața braziliană atunci când Brazilia a fost selectată ca țară reprezentativă adecvată. În cele din urmă, Comisia a considerat că prețurile neobișnuit de ridicate ale anumitor importuri ar fi putut fi cauzate mai degrabă de cantitățile scăzute de import decât de diferențele semnificative în ceea ce privește puritatea acidului clorhidric. Având în vedere cantitățile mici ale acestor importuri la prețuri ridicate, acestea au avut doar un impact neglijabil asupra prețului de import mediu ponderat. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(143)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de reclamant au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în perioada investigației. Întrucât valoarea utilizată pentru acestea nu a avut un impact semnificativ asupra calculării marjei de dumping, Comisia a decis să includă aceste costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 157.

(144)

Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (IBGE) (85) publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Brazilia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile, și anume informații privind numărul de angajați, costurile salariale anuale totale și contribuțiile sociale, compensațiile și costurile beneficiilor, care acoperă perioada de investigație, pentru a determina costul mediu cu forța de muncă în sectorul industrial 20.12 – Fabricarea de produse intermediare pentru îngrășăminte (86).

(145)

În plus, Comisia a utilizat informațiile privind numărul mediu săptămânal de ore lucrate pe persoană angajată în Brazilia în 2024, astfel cum au fost publicate de ILOSTAT (87).

(146)

Prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatori industriali) din Brazilia este publicat de Ministerul minelor și energiei din Brazilia (88) (Ministério de Minas e Energia).

(147)

Tarifele publicate în buletinul lunar includeau „Imposto sobre Circulação de Mercadorias e Serviços” (denumită în continuare „ICMS”), o taxă percepută de statele braziliene pe circulația mărfurilor și pe furnizarea de servicii de transport și comunicații interstatale și intercomunale. Rambursarea acestei taxe poate fi solicitată de utilizatorii industriali, prin urmare, această taxă a fost dedusă din valoarea de referință stabilită. Întrucât ICMS a fost colectat la o rată cuprinsă între 17 % și 18 % în funcție de stat, în cursul perioadei de investigație, Comisia a recalculat valoarea de referință pentru energia electrică, scăzând o medie de 17,5 % pentru ICMS.

(148)

Comisia a calculat costul nedistorsionat al aburului pornind de la costul nedistorsionat al gazelor naturale pe baza prețului plătit de utilizatorii industriali în perioada de investigație, astfel cum a fost publicat în buletinele lunare de către Ministerul minelor și energiei din Brazilia (89).

(149)

Prețul gazelor naturale a inclus taxele (90). Cu toate acestea, nu a existat niciun element de probă în această etapă care să ateste că taxele respective erau similare cu un impozit pe vânzări/TVA, a cărui rambursare putea fi, în mod normal, solicitată de către societate și, prin urmare, nu ar fi fost inclus în costurile societății.

(150)

Comisia a calculat prețul aburului în Brazilia utilizând metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie al SUA (91). Această metodologie prevede un cost pentru abur bazat pe aportul termic necesar pentru producerea acestuia. Comisia și-a bazat calculul pe gazele naturale ca aport de căldură, astfel cum s-a sugerat și în plângere. Utilizând informațiile incluse în plângere, Comisia a stabilit costul nedistorsionat al aburului cu presiune scăzută, care este echivalent cu 150 psig în metodologia de calcul.

(151)

Comisia a adăugat, de asemenea, un cost operațional estimat la 10 % din costul total de producție a aburului, precum și costurile VAG și profitul unui producător și distribuitor brazilian de gaze naturale, societatea Petrobras.

(152)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(153)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia s-a bazat pe informațiile privind cheltuielile indirecte de fabricație cuprinse în situațiile financiare ale Vitia S.A. (92), unul dintre producătorii brazilieni de produse din aceeași categorie generală.

(154)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a costurilor VAG și a profitului, Comisia a utilizat informațiile financiare a doi producători brazilieni de produse din aceeași categorie generală, Nortox S.A. (93) și Vittia S.A. Informațiile financiare au fost ușor accesibile, auditate, consolidate, au acoperit perioada de investigație și au evidențiat niveluri rezonabile ale costurilor VAG și ale profitului.

(155)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(156)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de reclamant în plângere cu privire la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale, energie și forță de muncă) pentru fabricarea de acid fosforos. Consumul unitar al fiecărui factor de producție a fost înmulțit cu costul nedistorsionat pe baza datelor din țara reprezentativă, astfel cum se descrie la punctul 3.2.5. Pe această bază, Comisia a stabilit costul direct total nedistorsionat.

(157)

Astfel cum se explică la punctul 3.2.5.3, Comisia a tratat costul anumitor materiale și surse de energie neglijabile drept consumabile. Comisia a exprimat costul consumabilelor suportat de reclamant ca procent din costul direct total al reclamantului, și anume costul materialelor, al energiei și al forței de muncă. Acest procent, care se ridică la [4-4,5 %], a fost apoi aplicat pe lângă costul direct total nedistorsionat.

(158)

Suma costurilor nedistorsionate ale materiilor prime, energiei, forței de muncă și consumabilelor reprezintă costul de producție nedistorsionat.

(159)

După ce au fost stabilite costurile de fabricație nedistorsionate, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează la punctul 3.2.5.7.

(160)

Cheltuielile indirecte de fabricație au fost determinate pe baza situațiilor financiare ale Vittia S.A. Acestea reprezentau 6,6 % din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”). În acest calcul, CMV sunt considerate un echivalent al costului de producție, și anume costul de fabricație plus cheltuielile indirecte de fabricație. Prin urmare, costul de producție nedistorsionat a fost majorat astfel încât cheltuielile indirecte de fabricație au reprezentat 6,6 % din costul de producție nedistorsionat rezultat.

(161)

Prin adăugarea cheltuielilor indirecte de fabricație nedistorsionate la costul de producție nedistorsionat, Comisia a stabilit costul de producție nedistorsionat.

(162)

Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Nortox S.A. și Vittia S.A., astfel cum se explică la punctul 3.2.5.7. Costurile VAG și profitul au reprezentat 31,1 % și, respectiv, 19,2 % din CMV. Procentele respective ale costurilor VAG nedistorsionate și ale profitului au fost aplicate pe lângă costul de producție nedistorsionat pentru a se ajunge la valoarea normală nedistorsionată înainte de o ajustare legată de subproduse.

(163)

În cele din urmă, din valoarea normală nedistorsionată menționată în considerentul 162, Comisia a scăzut valoarea nedistorsionată a subprodusului acid clorhidric, determinată astfel cum se explică în considerentul 140, pentru a ține seama de partea din cost și profit care ar trebui alocată subprodusului obținut la fabricarea acidului fosforos.

(164)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Valoarea normală construită a fost de 28 850,04 CNY/tonă.

(165)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, prețul de export a fost stabilit pe baza statisticilor privind importurile, astfel cum se detaliază în considerentul 182. Prețul de import CIF la frontiera Uniunii înregistrat în baza de date Surveillance 3 (94) a fost de 13 558,63 CNY/tonă.

(166)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export determinate la nivelul întregii țări în etapa comercială franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică.

(167)

Astfel cum se explică în considerentul 164, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acea etapă comercială. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(168)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de costurile de transport maritim și de asigurare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază.

(169)

Prețul de export la nivel franco fabrică s-a ridicat la 12 195,27 CNY/tonă.

(170)

Astfel cum se menționează în considerentul 33, Comisia a concluzionat că gradul de lipsă de cooperare la prezenta investigație este de natură să afecteze în mod semnificativ rezultatul investigației în sensul articolului 17 alineatul (4) din regulamentul de bază și, prin urmare, intenționează să stabilească constatările privind dumpingul la nivel național.

(171)

Marja de dumping provizorie, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, este după cum urmează:

(172)

Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(173)

Întrucât industria Uniunii este formată din doar doi producători din Uniune, cifrele pentru analiza prejudiciului sunt prezentate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate.

(174)

Producția totală din Uniune pe parcursul perioadei de investigație a fost stabilită în intervalul [8 400-9 200] de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsurilor la chestionar ale celor doi producători din Uniune.

(175)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(176)

Acidul fosforos este utilizat ca material intermediar pentru producția de fosfonați și de alte substanțe chimice de specialitate, care au o gamă largă de aplicații în diferite industrii (tratarea apei, detergenți și agenți de curățare, agricultură, petrol și gaze naturale, construcții și materiale de construcții, industria textilă și a pielăriei, industria hârtiei și a celulozei, industria farmaceutică și de îngrijire personală, industria alimentară și a băuturilor).

(177)

Comisia a constatat că producția totală de acid fosforos a unuia dintre cei doi producători din Uniune a fost destinată utilizării captive. Adesea, produsul a fost pur și simplu transferat (fără factură) și/sau livrat la prețuri de transfer în cadrul aceluiași grup de societăți situate în țări terțe, cu alte cuvinte în afara Uniunii. Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză.

(178)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici pentru analiza macroeconomică atât ai ICL, cât și ai Italmatch. Având în vedere absența vânzărilor pe piața liberă de către Italmatch, analiza microeconomică (prețul de vânzare, costul de producție, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor) s-a bazat numai pe datele ICL.

(179)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza: (i) statisticilor de import din Surveillance 3 (a se vedea punctul 4.4.1); și (ii) a volumelor de vânzări verificate ale industriei Uniunii.

(180)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(181)

Consumul Uniunii a atins un nivel maxim în 2021, în contextul redresării economice post-COVID. Ulterior, consumul a scăzut progresiv în 2022 și 2023, după care s-a redresat puternic în perioada de investigație (rămânând, cu toate acestea, cu 21 % sub nivelul din 2021). Cea mai semnificativă scădere a avut loc între 2022 și 2023, aceasta fiind cuprinsă între 3 000 și 3 300 de tone (– 32 puncte procentuale).

(182)

Importurile de acid fosforos sunt clasificate de Eurostat la un cod TARIC general (2811 19 80 90), care include multe alte produse. Prin urmare, reclamantul a utilizat, în plângere, un raport de analiză a pieței. Totuși, aceste date au fost protejate prin drepturi de autor și nu au fost puse la dispoziția publicului. În plus, acestea s-au bazat pe cantitățile exportate din China raportate mai degrabă decât pe cantitățile importate în UE, iar o descriere a mărfurilor în cauză lipsea.

(183)

Comisia a constatat că utilizarea datelor statistice din baza de date Surveillance 3 privind importurile ar permite un calcul mai exact al importurilor produsului în cauză. Aceste date oferă, în general, o descriere clară a mărfurilor, permițând Comisiei să identifice și să izoleze numai operațiunile de import de acid fosforos. Deși nu au fost disponibile detalii specifice referitoare la produs pentru toate operațiunile, în special din perioadele anterioare perioadei de investigație, Comisia a fost în măsură să utilizeze estimări rezonabile pentru a completa imaginea.

(184)

Comisia a comunicat integral metodologia aplicată pentru stabilirea importurilor de acid fosforos într-o notă la dosar (95).

(185)

Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața liberă a Uniunii, astfel cum a fost determinat la punctul 4.2.

(186)

Pe baza metodologiei descrise mai sus, astfel cum este prevăzută în nota la dosar menționată anterior, importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Cantitatea importurilor și cota de piață

(187)

Tabelul 3 arată că, în cursul perioadei examinate, importurile din RPC au scăzut în termeni absoluți cu 14 %. În ceea ce privește cota de piață, importurile din RPC au crescut de la [52-58] % până la [57-63] % în cursul perioadei examinate, sau cu aproximativ cinci puncte procentuale.

(188)

Comisia a stabilit prețurile importurilor cu ajutorul informațiilor din baza de date Surveillance 3, astfel cum se explică la punctul 4.4.1 de mai sus. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza prețului mediu de import din RPC rezultat, ajustat la nivelul prețului franco vămuit din UE, și a prețului mediu de vânzare al tuturor tipurilor de produse sub formă de cristale vândute de reclamant.

(189)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(190)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a scăzut în ansamblu cu 18 % în cursul perioadei examinate.

(191)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(192)

Compararea prețurilor s-a realizat la același nivel comercial, ele fiind ajustate în mod adecvat, când a fost necesar, și după deducerea comisioanelor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorului din Uniune înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 23 % și 27 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. S-a constatat existența subcotării pentru toate importurile de acid fosforos originar din China.

(193)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(194)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii de prejudiciu macroeconomici și microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. Datele macroeconomice se refereau pe deplin la ambii producători din Uniune, dar lipseau vânzările pe piața liberă ale Italmatch, iar pentru anumite date microeconomice, Comisia a trebuit să se bazeze numai pe răspunsul la chestionar al reclamantului. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(195)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(196)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(197)

Analiza datelor statistice efectuată de Comisie a arătat că, în cursul perioadei de investigație, acidul fosforos a fost importat numai sub formă solidă/de cristale din China, în timp ce industria Uniunii a vândut produsul care face obiectul investigației atât sub formă solidă, cât și sub formă lichidă. Pentru a asigura comparabilitatea, Comisia a convertit volumele diferiților indicatori în formă solidă, atunci când a fost necesar.

(198)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(199)

Tendința volumului producției a înregistrat o scădere de la 9 600-10 700 de tone în 2021 la 5 300-5 900 de tone în 2023 (-45 %), urmată de o creștere la 8 000-8 900 de tone în 2024. Capacitatea de producție a rămas stabilă, la 11 900-13 200 de tone, în cursul perioadei examinate, în timp ce tendința utilizării capacității de producție a scăzut de la 75 %-83 % în 2021 la 42 %-46 % în 2023 și apoi a crescut la 63 %-69 % în 2024.

(200)

Cantitatea vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Cantitatea vânzărilor și cota de piață

(201)

Vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii au scăzut de la 4 500-5 100 de tone în 2021 la 2 500-2 800 de tone în 2023 (-45 %) și apoi au crescut la 3 100-3 600 de tone în 2024. În ansamblu, vânzările industriei Uniunii pe piața sa internă au scăzut cu 31 %, ceea ce reprezintă o scădere mai puternică decât cea a consumului (-21 %).

(202)

Prin urmare, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 41-45 % în 2021 la 35-39 % în perioada de investigație.

(203)

Industria Uniunii a înregistrat o creștere negativă în cursul perioadei examinate, în special în 2022 și 2023, în comparație cu 2021. Industria Uniunii a prezentat un grad mai mare de reziliență în perioada de investigație, când, la costul scăderii prețurilor, a fost în măsură să crească volumul vânzărilor în comparație cu anii precedenți.

(204)

Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(205)

În perioada examinată, ocuparea forței de muncă în Uniune a rămas stabilă. În pofida volumelor de producție mai scăzute în perioada examinată, industria Uniunii și-a menținut personalul cu înaltă instruire și calificare, în speranța că situația pieței se va normaliza și că volumele de producție mai mari ar putea fi reluate.

(206)

Din considerentul anterior și din considerentul 204 rezultă că productivitatea a scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate, ca urmare a scăderii volumelor de producție.

(207)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(208)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(209)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale reclamantului către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

(210)

Prețurile medii de vânzare ale reclamantului pe piața Uniunii s-au dublat în mod excepțional între 2021 și 2022 și apoi au scăzut semnificativ în următorii doi ani, în comparație cu nivelul prețurilor din 2022. Prețurile de vânzare medii mai mari au reflectat parțial creșterea costului de producție și o situație specială a pieței în 2022 și în 2023, când China s-a confruntat cu doi ani problematici din cauza perturbărilor din lanțul intern de aprovizionare cu materii prime și a creșterii costurilor de transport maritim către Uniune.

(211)

Costul unitar de producție a crescut cu 67 % între 2021 și 2022, apoi a scăzut cu 32 puncte procentuale în 2023. În perioada de investigație, costul unitar de producție a fost cu 30 % mai mare în comparație cu 2021.

(212)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii ale forței de muncă pe angajat

(213)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 4 % în perioada 2021-2022. Creșterea salarială care a avut loc în 2022 s-a datorat primelor acumulate plătite pentru anumite categorii de personal relevante pentru performanța financiară din cursul anului. În 2023 și în perioada de investigație, costul mediu cu forța de muncă per angajat a scăzut cu 5 % în comparație cu 2021, ca urmare a reducerii primelor și a înlocuirii cu noi angajați a angajaților cu experiență, care implicau un cost mai ridicat al forței de muncă.

(214)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor deținute de industria Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 10

Stocuri

(215)

Nivelul stocurilor finale a urmat tendința descendentă a producției în primii doi ani. Apoi, acesta a crescut în 2023, revenind la același nivel din 2021, pentru a scădea în cele din urmă în perioada de investigație.

(216)

Ca procent din volumele de producție, nivelul stocurilor a scăzut de la 3 %-4 % în 2021 la 1 %-3 % în 2022. În 2023, stocurile epuizate au trebuit să fie reconstituite. În perioada de investigație, stocurile finale exprimate ca procent din producție au revenit la același nivel din 2021.

(217)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor finale au fost neglijabile. Deși acest lucru ar putea părea să indice o gestionare eficientă a stocurilor, lipsa unor stocuri semnificative a compromis, de fapt, flexibilitatea operațională a industriei Uniunii. Deținerea unor stocuri adecvate este esențială pentru gestionarea eficace a fluctuațiilor cererii.

(218)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor reclamantului au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(219)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Industria Uniunii a înregistrat pierderi în anul 2021, în 2022 profitabilitatea a crescut la [29-33] %, a scăzut în 2023 la [13-16] %, iar în perioada de investigație reclamantul a obținut un profit redus, de [1-2] %.

(220)

Profitabilitatea în perioada de doi ani 2022-2023 a fost influențată de circumstanțele economice generate de încetinirea cererii și de o scădere temporară a importurilor din RPC, cauzată de creșterea costurilor de transport maritim pentru a livra produsul către Uniune. În 2022 și 2023, în pofida crizei energetice care a apărut după începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în 2022 și a perturbărilor lanțului de aprovizionare cu materii prime din Europa (care a afectat și producția chineză – a se vedea punctul 5.2.1), industria Uniunii a reușit să transfere creșterea costurilor asupra utilizatorilor din Uniune. Marja de profit observată față de costurile de producție a fost excepțional de ridicată [1 200-1 400] EUR/tonă în 2022 și [300-500] EUR/tonă în 2023.

(221)

Profitabilitatea industriei Uniunii în cursul perioadei de investigație a rămas ușor peste pragul de rentabilitate, o consecință a impactului creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping. Industria Uniunii a pierdut controlul asupra prețurilor produsului, din cauza disponibilității acidului fosforos din țara în cauză la prețuri foarte scăzute, ceea ce a condus la o situație de blocare a prețurilor în cursul perioadei de investigație.

(222)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a urmat tendința profitabilității, aceasta a evoluat pozitiv în cursul perioadei examinate, permițând industriei Uniunii să investească în întreținerea și înlocuirea necesară a utilajelor, dar în principal în 2022.

(223)

În cursul perioadei examinate, fluxul anual al investițiilor în produsul care face obiectul investigației realizate de industria Uniunii a început să crească în special în anul 2022, în urma creșterii nivelurilor de profitabilitate. Investițiile au ajuns la aproximativ 300 000-500 000 EUR în a doua parte a perioadei examinate, fiind legate de întreținerea și înlocuirea utilajelor în unitatea de producție.

(224)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a fost negativ în 2021, s-a îmbunătățit semnificativ în perioada 2020-2022, în concordanță cu creșterea profitabilității, pentru a scădea în cele din urmă la [9-11] % în cursul perioadei de investigație.

(225)

Industria Uniunii a pierdut volume semnificative de vânzări și o cotă de piață de [4-7] puncte procentuale pe o piață în scădere a Uniunii. În ceea ce privește prețurile, industria Uniunii a înregistrat pierderi în 2021 și a fost doar ușor profitabilă în perioada de investigație, dar în 2022 și 2023 a realizat profituri. Cu toate acestea, profiturile realizate în acești doi ani s-au datorat unor circumstanțe excepționale, iar în perioada de investigație profitabilitatea industriei Uniunii a fost doar ușor peste pragul de rentabilitate.

(226)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(227)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, efectele creșterii bruște a prețurilor fosforului galben, efectele importurilor din alte țări terțe, performanța la export a industriei Uniunii, creșterea costului de producție și scăderea consumului la nivelul Uniunii.

(228)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a pierdut volume semnificative de vânzări pe piața Uniunii, deoarece volumele vânzărilor sale în Uniune au scăzut cu 31 %. Întrucât consumul a scăzut cu 21 %, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la [41 %-45 %] la [35 %-39 %]. Întrucât consumul a scăzut cu 21 %, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la [40,5 %-45 %] la [35,4 %- 39,3 %].

Scăderea cotei de piață a industriei Uniunii ar putea fi atribuită integral unei creșteri paralele a importurilor din țara în cauză, deoarece nu au existat alte surse de importuri semnificative. Într-adevăr, cota de piață a Chinei a crescut de la [52 %-58 %] la [57 %-63 %]. În același timp, prețurile importurilor din China au subcotat prețurile industriei Uniunii cu peste 25 % în cursul perioadei de investigație. Acest lucru a dus la o blocare semnificativă a prețurilor pe piața Uniunii.

(229)

Din cauza volumelor de vânzări pierdute, industria Uniunii a înregistrat, de asemenea, o scădere semnificativă a cantităților de producție. Pentru a rămâne competitivă, industria Uniunii a fost obligată să își reducă prețurile de vânzare (cu 35 % în anul 2023 și cu 15 % în anul 2024), ceea ce a afectat profitabilitatea. În perioada de investigație, profitabilitatea sa a depășit doar ușor pragul de rentabilitate.

(230)

Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile de acid fosforos din China care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(231)

Fosforul galben este principala materie primă, reprezentând peste 50 % din costul de producție al acidului fosforos. Această materie primă a cunoscut o creștere extraordinară a prețului în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a evaluat posibilul efect prejudiciabil al creșterii prețului fosforului galben asupra situației economice a industriei Uniunii.

Tabelul 12

Evoluția prețului fosforului galben (USD/kg)

(232)

Comisia a constatat că, la nivel global, prețul fosforului galben a crescut în mod anormal pe piață la începutul perioadei examinate. Această creștere a prețurilor a fost globală și, prin urmare, a afectat și producătorii chinezi.

(233)

Industria Uniunii a fost în măsură să transfere creșterea costurilor asupra clienților săi în 2022, când importurile din China s-au situat la niveluri comparabile cu cele din 2021 și în 2023, când importurile din China au scăzut cu 38 % (a se vedea tabelul 3). Întrucât prețul fosforului galben a scăzut semnificativ în perioada de investigație, în timp ce situația economică a industriei Uniunii s-a deteriorat în aceeași perioadă, fluctuațiile prețurilor fosforului galben nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(234)

Cantitatea importurilor din țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Importuri din țări terțe

(235)

Importurile din țări terțe au reprezentat [0,5 %- 1,5 %] din consum în perioada de investigație și mai puțin de 1 % în ceilalți trei ani din perioada examinată (și s-au ridicat la [106-119] de tone în perioada de investigație). Cu un nivel atât de scăzut al importurilor din țări terțe, Comisia a concluzionat că importurile din țări terțe nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(236)

Volumul exporturilor industriei Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Performanța la export a industriei Uniunii

(237)

În medie, volumele exporturilor au reprezentat 3 % din vânzările totale de acid fosforos ale industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. În plus, scăderea vânzărilor la export a fost mult mai pronunțată decât scăderea vânzărilor Uniunii, chiar și în termeni relativi. De asemenea, s-a constatat că prețurile exporturilor industriei Uniunii au fost în mod constant mai mari decât cele de pe piața Uniunii. Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că rezultatele la export ale industriei Uniunii nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(238)

Investigația a arătat o corelație între creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Creșterea semnificativă a volumelor importurilor la prețuri mai mici a exercitat o presiune puternică asupra prețurilor pe piața Uniunii și a condus la o scădere puternică a volumului producției și vânzărilor industriei Uniunii, precum și a cotei sale de piață pe piața sa internă.

(239)

Prețurile medii de import din China au fost sub prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii începând din 2023. În același timp, cota de piață a importurilor din China, care se situa deja la [52 %-58 %] la începutul perioadei examinate, a crescut în continuare cu 8 %. Pierderea volumului vânzărilor și, în consecință, a volumului producției a condus la o creștere a costurilor fixe care a dus la o creștere considerabilă a costurilor unitare ale industriei Uniunii. Industria Uniunii și-a aliniat prețurile la costul de producție crescut, dar acest lucru a condus la un nivel al prețurilor care nu a fost competitiv cu importurile din China care fac obiectul unui dumping, care au continuat să crească semnificativ în termeni absoluți și relativi la prețuri care erau inferioare costurilor și prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii. Această situație a creat o blocare semnificativă a prețurilor pe piața Uniunii, conducând la o scădere a vânzărilor, a cotei de piață și a profitabilității.

(240)

Prin urmare, Comisia a stabilit o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(241)

Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, efectul acestor factori asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii a fost nesemnificativ.

(242)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit.

(243)

În speță, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping calculată la nivelul întregii țări (a se vedea punctul 3.5 de mai sus) ar fi mai mare decât marja de prejudiciu (a se vedea considerentele 244-250 de mai jos).

(244)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(245)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (R&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(246)

Ca un prim pas, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență, pe baza profitabilității obținute înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, și anume în perioada 2017-2019. Această marjă de profit a fost stabilită la 9,96 %.

(247)

Pe această bază, prețul neprejudiciabil este de [2 400-2 800] EUR/tonă, rezultat din aplicarea marjei de profit menționate anterior, de 10 %, la costul de producție din cursul perioadei de investigație al reclamantului.

(248)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Industria Uniunii nu a raportat, totuși, astfel de costuri viitoare.

(249)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț care nu generează prejudiciu de [2 400-2 800] EUR/tonă pentru produsul similar al industriei Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționată mai sus (a se vedea considerentul 246) la costul de producție al reclamantului în cursul perioadei de investigație.

(250)

În continuare, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu comparând prețul de import mediu ponderat pentru țara în cauză, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de reclamant pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(251)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, investigația va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(252)

Conform elementelor de probă din plângere, fosforul galben, care reprezintă [55-60 %] din costul de producție al produsului în cauză, face obiectul unei taxe la export de 20 % în RPC.

(253)

Prin urmare, astfel cum s-a anunțat în avizul de deschidere, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat presupusa distorsiune și orice alte distorsiuni din RPC care fac obiectul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, precum și impactul unei (unor) astfel de distorsiuni asupra producției de acid fosforos din RPC. Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a producătorilor-exportatori din RPC, Comisia și-a bazat constatările pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, în special pe informațiile disponibile public privind documentele de reglementare relevante care impun restricții care constituie distorsiuni legate de materiile prime care intră sub incidența articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază și pe informațiile cuprinse în plângere.

(254)

Comisia a identificat mai întâi principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză. Sunt considerate materii prime principale acele materii prime care ar putea reprezenta cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. Comisia a stabilit că numai fosforul galben îndeplinea această condiție.

(255)

Comisia a examinat apoi dacă prețul din China al fosforului galben a fost distorsionat de una dintre măsurile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază: sisteme tarifare duale, taxe la export, suprataxe la export, contingente la export, interdicții la export, drepturi fiscale aplicate exporturilor, cerințe de obținere a unei autorizații, prețuri minime de export, reducerea sau anularea rambursării taxei pe valoarea adăugată (TVA), restricții privind punctele de vămuire accesibile exportatorilor, liste cu exportatori agreați, obligații legate de piața internă, drepturi exclusive de exploatare minieră.

(256)

Reclamantul a făcut trimitere la Avizul Comisiei pentru tarife vamale a Consiliului de Stat privind ajustarea taxelor la export pentru anumite produse [2009] nr. 6 (96), în care se afirmă că „se va percepe în continuare o taxă la export de 20 % pentru fosforul galben”. Comisia a confirmat că măsura era încă în vigoare în cursul perioadei de investigație (97).

(257)

Comisia a stabilit că prețul intern al fosforului galben din China a fost distorsionat printr-o măsură menționată la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, și anume o taxă la export.

(258)

Ulterior, Comisia a comparat prețul practicat în China pentru fosforul galben cu prețurile de pe piețele internaționale reprezentative. Plângerea a făcut trimitere la indicele prețurilor publicat de furnizorul de informații privind piața Business AnalytIQ. Această sursă a furnizat lunar prețurile fosforului galben practicate în China, SUA, Europa și Asia de Sud-Est în cursul perioadei de investigație. În plus, Comisia a utilizat valoarea nedistorsionată a fosforului galben stabilită în țara reprezentativă, Brazilia. Comisia a constatat că prețurile de pe aceste piețe internaționale au fost mai mari cu un procent cuprins între 22 % (Europa) și 67 % (Brazilia) decât prețurile practicate în RPC.

(259)

În cele din urmă, Comisia a examinat dacă fosforul galben afectat de taxa la export descrisă în considerentul 256 a reprezentat cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC, Comisia s-a bazat pe costul de producție al reclamantului. În scopul efectuării acestui calcul, s-a utilizat un preț nedistorsionat al materiei prime, astfel cum este stabilit pe piețele internaționale, menționat în considerentul 258. Comisia a stabilit că fosforul galben reprezenta peste 50 % din costul real de producție al reclamantului.

(260)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că fosforul galben a făcut obiectul unei distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(261)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că este în interesul Uniunii să se determine valoarea taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor informațiilor pertinente pentru prezenta investigație, inclusiv a capacităților neutilizate din țara exportatoare, a concurenței pentru materiile prime și a efectului asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune.

(262)

Comisia a stabilit că producătorii chinezi de acid fosforos dețin capacități de producție neutilizate excepțional de mari, ceea ce creează un risc grav de continuare a exporturilor către piața Uniunii chiar și după posibila instituire a măsurilor. Conform elementelor de probă din plângere, s-a constatat că capacitatea totală instalată în RPC a fost de peste patruzeci de ori mai mare decât volumul consumului din Uniune. Aproximativ 23 % din această capacitate a rămas neutilizată în cursul perioadei de investigație și, prin urmare, ar putea fi redirecționată cu ușurință înspre exporturile către Uniune.

(263)

Comisia a analizat condițiile de pe piață pentru principala materie primă utilizată la fabricarea acidului fosforos. Fosforul galben, principala materie primă pentru producția de acid fosforos, este supus în China unei taxe la export de 20 %. Această măsură restricționează aprovizionarea internațională și menține în mod artificial prețurile interne din China la un nivel scăzut, oferind producătorilor chinezi un avantaj în materie de costuri. Fosforul galben reprezintă [55-60 %] din costul de producție al acidului fosforos. Acest decalaj semnificativ în materie de costuri denaturează concurența și creează un dezavantaj structural pentru producătorii din Uniune.

(264)

Comisia a analizat impactul potențial al instituirii de măsuri asupra lanțurilor de aprovizionare din Uniune, inclusiv efectele asupra pieței din aval și asupra disponibilității produsului în cauză în Uniune. Această evaluare s-a bazat pe informațiile furnizate de părțile interesate care au cooperat. Un singur utilizator a transmis un răspuns complet la chestionar și, prin urmare, Comisia s-a bazat în principal pe datele furnizate de utilizatorul respectiv. Analiza a arătat că instituirea de măsuri nu ar avea un impact negativ semnificativ asupra profitabilității utilizatorului respectiv, care ar rămâne la un nivel sustenabil, permițându-i să își continue operațiunile fără perturbări semnificative. În plus, Comisia a stabilit că industria Uniunii păstrează o capacitate neutilizată suficientă pentru a crește producția și, prin urmare, pentru a satisface o cotă mai mare din cererea Uniunii.

(265)

În urma evaluării tuturor informațiilor pertinente care au stat la baza prezentei investigații, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să se stabilească valoarea taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(266)

În urma evaluării de mai sus, este necesar ca taxele antidumping provizorii să fie stabilite, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, la nivelul următor:

(267)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat inclusiv dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida stabilirii existenței unui dumping prejudiciabil, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(268)

Producătorul din Uniune care a transmis plângerea și care constituie întreaga producție din Uniune disponibilă pe piața liberă a cooperat pe deplin la investigație și și-a exprimat interesul pentru instituirea de măsuri. Celălalt producător din Uniune, Italmatch, a cooperat, de asemenea, pe deplin, furnizând răspunsuri specifice la chestionar.

(269)

Se preconizează că instituirea de taxe va restabili condiții comerciale echitabile pe piața Uniunii și va permite industriei Uniunii să se redreseze în urma prejudiciului important suferit în cursul perioadei de investigație. În special, măsurile ar permite producătorului din Uniune să recâștige volumele de vânzări și cota de piață pierdute, să își îmbunătățească profitabilitatea și să asigure funcționarea durabilă a instalațiilor de producție. Prin urmare, este probabil ca instituirea de măsuri să aibă un impact pozitiv asupra viabilității și competitivității pe termen lung a industriei Uniunii.

(270)

În absența măsurilor, producătorii-exportatori chinezi ar continua să exporte produsul în cauză către Uniune la prețuri de dumping, reducând astfel și mai mult prețurile de pe piața Uniunii și erodând profitabilitatea industriei Uniunii. Aceasta ar submina capacitatea industriei Uniunii de a investi, de a inova și de a menține producția, amenințându-i, în cele din urmă, viabilitatea.

(271)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea de măsuri asupra importurilor originare din RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.

(272)

Comisia nu a primit răspunsuri la chestionar din partea importatorilor sau comercianților din Uniune. Un importator (S. Goldmann GmbH & Co. KG – Germania) a prezentat observații scrise, exprimându-și opoziția față de măsuri.

(273)

Goldmann a susținut că măsurile ar oferi reclamantului o poziție de monopol care i-ar crește, probabil, propriile costuri și ar pune, de asemenea, în pericol lanțul de aprovizionare din Uniune, întrucât ICL nu poate acoperi întreaga cerere. În ceea ce privește securitatea lanțului de aprovizionare, Comisia a concluzionat că singurele surse de acid fosforos sunt reclamantul și producătorii chinezi. Pierderea industriei Uniunii ar face ca RPC să rămână singura sursă de acid fosforos. În ceea ce privește poziția de monopol a industriei Uniunii, Comisia a concluzionat că măsurile ar restabili condiții comerciale echitabile pentru toate părțile; industria din aval ar putea în continuare să se aprovizioneze cu materiale din RPC, dar la prețuri echitabile care nu fac obiectul unui dumping.

(274)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu au fost prezentate suficiente elemente de probă care să demonstreze că instituirea de taxe antidumping la importurile de acid fosforos originar din RPC ar avea un efect negativ de durată asupra profitabilității importatorilor sau a comercianților.

(275)

Un utilizator, Giovanni Bozzetto Spa, s-a manifestat în cursul investigației și a furnizat un răspuns la chestionar și o observație scrisă, exprimându-și opoziția față de măsuri. Acidul fosforos este una dintre materiile prime pentru Bozzetto în producția de detergenți și în formulele de tratare a apei.

(276)

Pe baza datelor raportate în răspunsul la chestionar al societății și a importurilor totale din RPC prezentate în tabelul 3, Comisia a stabilit că Bozzetto a reprezentat între 15 % și 25 % din totalul importurilor produsului în cauză din RPC în Uniune.

(277)

Bozzetto a susținut că măsurile ar oferi reclamantului o poziție de monopol care i-ar crește probabil propriile costuri și ar pune, de asemenea, în pericol lanțul de aprovizionare din Uniune, întrucât reclamantul nu poate acoperi întreaga cerere.

(278)

În ceea ce privește efectele asupra securității lanțului de aprovizionare, Comisia a precizat că măsurile antidumping nu sunt menite să blocheze importurile, ci mai degrabă să restabilească condiții comerciale echitabile pentru toate părțile; industria din aval ar putea în continuare să se aprovizioneze cu materiale din China și, prin urmare, industria Uniunii nu s-ar bucura de o poziție de monopol. În schimb, pierderea industriei Uniunii ar face ca unica sursă de acid fosforos să fie China.

(279)

Bozzetto și-a exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea producătorilor chinezi integrați vertical de a evita măsurile, prin prelucrarea ulterioară a acidului fosforos în fosfonați și prin exportul produsului din aval în Uniune care denaturează concurența pe piața fosfonaților din Uniune. Producătorii chimici din țări terțe pentru produsele din aval ar obține un avantaj concurențial față de producătorii din Uniune, deoarece aceștia ar continua să achiziționeze acid fosforos chinez fără taxe antidumping și, prin urmare, să vândă produsul final la un preț mai mic în Uniune. De asemenea, importatorii de acid fosforos din țări terțe ar putea efectua activități de asamblare specifice pentru produsul originar din China și ar putea eluda măsurile prin exportarea produsului pe piața Uniunii.

(280)

În ceea ce privește posibila circumvenție și creșterea bruscă a importurilor pe piețele produselor din aval, Comisia dispune de instrumente pentru a aborda aceste probleme, în cazul în care acestea apar.

(281)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de acid fosforos originar din RPC.

(282)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(283)

Este necesar să fie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de acid fosforos originar din RPC, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în considerentul 266 că este necesar ca nivelul adecvat pentru eliminarea prejudiciului să fie marja de dumping.

(284)

Pe baza informațiilor de mai sus, taxa antidumping provizorie, exprimată pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie să fie stabilită la nivelul de 122,8 %.

(285)

Acest nivel al taxei este aplicabil exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză.

(286)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(287)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să fie întreruptă.

(288)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

(289)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al Direcției Generale Comerț și Securitate Economică. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(290)

Trei societăți cooperante chineze au transmis observații în termenul prevăzut. Cu toate acestea, observațiile respective nu se refereau la acuratețea calculelor. Prin urmare, observațiile respective vor fi abordate corespunzător în etapa finală a investigației.

(291)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(292)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,