1.

Alias: (a) Gran Grif de Savien; (b) Savien gang; (c) Baz Gran Grif

Adresă: Haiti

Data desemnării de către ONU: 8 iulie 2025

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni: Gran Grif este cea mai mare bandă din departamentul Artibonite din Haiti. Din 2022, banda Gran Grif este răspunzătoare pentru 80 % din decesele în rândul civililor înregistrate în Artibonite. Gran Grif a atacat poliția națională haitiană și misiunea multinațională de sprijin în materie de securitate (MSS) autorizată de ONU, inclusiv în februarie 2025, ocazie cu care a ucis un ofițer kenyan din cadrul misiunii MSS. La 11 ianuarie 2024, membrii Gran Grif au ucis și au dezmembrat un bărbat după ce acesta s-a opus agresiunilor bandei. La 3 octombrie 2024, banda Gran Grif, condusă de Luckson Elan (HTi.007), a lansat atacuri asupra localității Pont-Sondé din comuna Saint-Marc (departamentul Artibonite), despre care există informații că provocat decesul a aproximativ 100 de persoane și rănirea altor 16 persoane. Au fost dovedite cel puțin cinci cazuri de viol, dintre care unul a inclus un minor. De asemenea, masacrul a forțat peste 6 000 de persoane să își părăsească locuințele. La 11 decembrie 2024, Gran Grif a ucis 70 de persoane în Petite-Rivière-de-l’Artibonite după ce, între 9 și 10 decembrie 2024, un grup de autoapărare linșase 39 de persoane acuzate de complicitate cu banda. În perioada decembrie 2023-iulie 2024, banda Gran Grif a răpit 157 de persoane în cadrul a nouă incursiuni separate în Petite-Rivière-de-l’Artibonite. La 30 noiembrie 2024, o femeie de 22 de ani a fost ucisă prin împușcare cu două gloanțe în vagin pentru că refuzase să întrețină relații sexuale cu liderul bandei Gran Grif, Luckson Elan, în Petite-Rivière-de-l’Artibonite. De asemenea, membrii bandei Gran Grif au comis violuri. În aprilie și mai 2024, doi avocați au fost uciși de banda Gran Grif. Aceste atacuri care au marcat profesia juridică vizează crearea unui climat de teamă și intimidare și constituie amenințări grave la adresa exercitării independenței judiciare și a reprezentării juridice.

2.

Alias: (a) Living Together; (b) G-9; (c) G9 Family and Allies; (d) G9 Fanmi e Alye; (e) The Revolutionary Forces of the G9 Family and Allies; (f) Fòs Revolisyonè G9 an Fanmi e Alye; (g) G-Pèp; (h) G-People

Adresă: Haiti

Data desemnării de către ONU: 8 iulie 2025

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni: Viv Ansanm, condusă de Jimmy Chérizier (HTi.001), este o grupare care a luat ființă în septembrie 2023 sub forma unei coaliții de bande printr-o alianță între cele două facțiuni principale care operează în Port-au-Prince, G-9 și G-Pèp. Gruparea asigură o platformă unificată pentru grupurile infracționale care utilizează violența pentru a destabiliza Haiti și pentru a înăbuși acțiunile care vizează să restabilească controlul statului. Viv Ansanm a lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii critice din Haiti, inclusiv asupra închisorilor, asupra clădirilor administrației publice și asupra principalului aeroport din Haiti, situat în Port-au-Prince, ca parte a unei campanii care, printre altele, a forțat demisia fostului prim-ministru haitian Ariel Henry. Cele două coaliții de bande rivale – G9 și G-Pèp – au reactivat coaliția Viv Ansanm la 29 februarie 2024, pentru a crea un front comun împotriva guvernului de tranziție. De la sfârșitul lunii februarie până în mai 2024, Port-au-Prince a fost scena unor violențe fără precedent, marcate de atacuri coordonate ale bandelor împotriva principalelor clădiri ale administrației publice și împotriva infrastructurii critice. De atunci, nivelul violenței continuă să crească, dată fiind intenția Viv Ansanm de a-și consolida teritoriul și de a pune stăpânire și pe alte zone din Port-au-Prince. Între 11 și 19 noiembrie 2024, bandele Viv Ansanm au comis atacuri în mai multe cartiere din zona metropolitană Port-au-Prince, cum ar fi Pernier, Nazon și Vivy Mitchel, în încercarea de a invada Delmas și Pétionville. În urma violențelor s-au înregistrat cel puțin 220 de persoane decedate, 92 de persoane rănite și aproape 41 000 de persoane strămutate. În perioada 26-29 ianuarie 2025, Viv Ansanm a lansat mai multe atacuri în Kenscoff (Departamentul Vest), la sud de Port-au-Prince, cu scopul de a prelua controlul asupra zonei și de a-și asigura accesul către partea de sud-est a țării. Se estimează că în cursul masacrului au fost ucise între 90 și 150 de persoane.

Violențele au condus, de asemenea, la distrugerea a peste 100 de gospodării și la strămutarea a 3 139 de persoane. De la începutul lunii martie 2024, Viv Ansanm a lansat cel puțin 10 atacuri majore împotriva Palatului Național. De asemenea, Viv Ansanm a atacat în mod repetat, printre altele, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării și Ministerul Internelor, fosta clădire a Cour Supérieure des Comptes et du Contentieux Administratif și spitalul general, precum și unități ale poliției naționale haitiene, inclusiv Unité Départementale de Maintien d’Ordre și sediul poliției din Port-au-Prince. În comunele nordice ale capitalei, două bande care fac parte din Viv Ansanm, 5 Segonn și Canaan, au ucis cel puțin 10 persoane și au ars mai multe case în cursul atacurilor din 6 august 2024 împotriva comunelor Arcahaïe și Cabaret, în încercarea de a extinde controlul asupra zonei Golfului Port-au-Prince, probabil pentru a facilita tranzitul drogurilor și accesul către alte zone. Au fost implicați minori în atacurile Viv Ansanm din Port-au-Prince și în gestionarea punctelor de control. Copiii sunt folosiți pentru sarcini diferite, în funcție de vârstă, sex și competențe. De exemplu, de obicei, fetele participă la sarcinile casnice și acționează ca spioni pentru a strânge informații privind eventuale răpiri sau pentru a verifica mișcările poliției sau ale altor bande. Există, de asemenea, informații potrivit cărora fetele poartă arme și eventual participă la înfruntări. În perioada februarie-mai 2024, Viv Ansanm a adoptat ca tactică distrugerea și devastarea iresponsabilă a unor infrastructuri și proprietăți publice și private din zona metropolitană Port-au-Prince. De exemplu, la 24 martie 2024, Viv Ansanm a lansat un atac fără discriminare la scară largă asupra mai multor clădiri de blocuri din jurul Palatului Național. Scopul atacului a fost să golească zona de populație și să provoace cât mai multe daune posibil. Johnson «Izo» André (HTi.002), liderul lui 5 Segonn, a fost identificat ca fiind unul dintre principalii agresori în cadrul atacului. În martie 2024, Viv Ansanm a distrus spitalul Jude-Anne și a devastat spitalul și centrul de sănătate Saint Martin din zona Delmas 18.

În perioada februarie-mai 2024, membrii Viv Ansanm au vandalizat și au incendiat, printre multe alte spații de învățământ, sediul Facultății de Științe, al Facultății de Lingvistică, al Facultății de Agronomie și Medicină Veterinară, al Facultății de Medicină și Farmacie, al École Normale Supérieure de la Universitatea de Stat din Haiti, al Școlii Naționale de Arte, al Școlii Mixte Les Frères Nau și al Bibliotecii Naționale din Port-au-Prince. De la sfârșitul lunii februarie 2024, membrii Viv Ansanm au atacat infrastructura critică, au furat containere care transportau materiale de prim ajutor și au jefuit spitale și farmacii, printre alte amplasamente destinate ajutorului umanitar, în special în zona metropolitană Port-au-Prince. Drumurile blocate și închiderea principalului aeroport și a principalului port maritim au limitat drastic circulația materialelor vitale și a personalului umanitar. Aceste perturbări au agravat penuriile existente și au împiedicat furnizarea de ajutor umanitar esențial. La 15 martie 2024, membrii Viv Ansanm, cu ajutorul unor civili, au jefuit un container aparținând UNICEF cu ajutor umanitar care consta în materiale esențiale destinate salvării de vieți în rândul copiilor. Închiderea principalului port comercial din Port-au-Prince (Autorité portuaire nationale/Caribbean Port Services) a afectat pe scară largă lanțul de aprovizionare cu produse de bază, conducând la o penurie a echipamentelor umanitare.”