(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 214/2013 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză („China”, „RPC”, sau „țara în cauză”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 (3), Consiliul a instituit în paralel taxe compensatorii asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din China. Nivelul taxelor compensatorii în vigoare în prezent variază între 13,7 % și 44,7 %.

(3)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, la 2 mai 2019, Comisia a extins măsurile antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC prin Regulamentul (UE) 2019/687 („reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”) (4). Nivelul taxelor antidumping în vigoare în prezent variază între 0 % și 26,1 %.

(4)

Nivelul taxelor antidumping și antisubvenție combinate variază între 13,7 % și 58,3 %.

(5)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping definitive în vigoare (5), Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „cererea”).

(6)

Cererea a fost transmisă la data de 2 februarie 2024 de Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „EUROFER” sau „solicitantul”) în numele industriei producătoare de anumite produse din oțel cu acoperire organică din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor antidumping ar conduce probabil la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(7)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 30 aprilie 2024, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile în Uniune de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(8)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să contacteze Comisia pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune, importatorii neafiliați cunoscuți din Uniune, utilizatorii neafiliați din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, producătorii cunoscuți din RPC și autoritățile din RPC cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(10)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că selectase în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(13)

Înainte de deschiderea investigației, 14 producători din Uniune furnizaseră informațiile solicitate pentru selectarea eșantionului și își exprimaseră disponibilitatea de a coopera cu Comisia. Pe această bază, Comisia selectase, în mod provizoriu, un eșantion de trei producători, care au fost considerați reprezentativi pentru industria Uniunii în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 28 % din producția totală estimată a industriei Uniunii și 26 % din volumul total al vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(14)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații, iar eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(15)

Cererea de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor a identificat zece importatori neafiliați care au fost invitați să furnizeze informații necesare pentru eșantionare. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens.

(16)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(17)

Niciun producător-exportator nu a returnat formularul de eșantionare. Ulterior, la 2 august 2024, Comisia a informat guvernul chinez (denumit în continuare „GC”) că producătorii-exportatori din RPC nu au cooperat și, prin urmare, va aplica dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului.

(18)

Comisia a trimis GC un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, Comisia nu a primit un răspuns la chestionar din partea GC cu privire la această chestiune. În consecință, la 2 august 2024, Comisia a informat GC că intenționează să aplice dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(19)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, precum și Eurofer. Chestionarele destinate producătorilor, importatorilor neafiliați, utilizatorilor din Uniune și producătorilor-exportatori din RPC au fost puse la dispoziție și online (7) în ziua deschiderii investigației.

(20)

Au fost primite răspunsuri la chestionare de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la Eurofer.

(21)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(22)

La data de 6 iunie 2025, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate.

(23)

Nicio parte nu a formulat observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Niciuna dintre părți nu a solicitat o audiere.

(24)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel definit în investigația inițială și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, mai precis anumite produse din oțel cu acoperire organică (denumit în continuare „OAO”), și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor „panouri tip sandwich”, precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant situat între acestea, cu excepția produselor cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc, care conține cel puțin 70 % zinc în greutate) și cu excepția produselor cu substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu, încadrate în prezent la codurile NC ex 7210 70 80 , ex 7212 40 80 , ex 7225 99 00 și ex 7226 99 70 (coduri TARIC 7210 70 80 11, 7210 70 80 91, 7212 40 80 01, 7212 40 80 21, 7212 40 80 82, 7225 99 00 11, 7225 99 00 91, 7226 99 70 11 și 7226 99 70 91) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „OAO”).

(25)

Produsul care face obiectul reexaminării este obținut prin aplicarea unui strat de acoperire organică produselor laminate plate din oțel. Acoperirea organică conferă produselor din oțel proprietăți de protecție, de natură estetică și funcțională.

(26)

OAO este utilizat în principal în sectorul construcțiilor și pentru prelucrarea ulterioară a produselor utilizate în construcții. Printre alte utilizări se numără aparatele electrocasnice.

(27)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(28)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială și s-a confirmat în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a reconfirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de OAO din RPC practic au dispărut. Potrivit Eurostat, importurile de OAO din RPC au reprezentat aproximativ 0,06 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 13,6 % în timpul investigației inițiale și de 0,1 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În termeni absoluți, importurile au scăzut de la 702 452 de tone în timpul investigației inițiale la 6 338 de tone în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și, ulterior, la 2 554 de tone în perioada investigației de reexaminare a prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia a concluzionat că importurile din perioada investigației de reexaminare nu au fost suficient de reprezentative pentru a formula concluzii valabile privind continuarea dumpingului.

(30)

Astfel, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a investigat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, relația dintre prețurile din Uniune și prețurile din RPC; raportul între prețurile de export către țări terțe și valoarea normală din RPC; raportul între prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune și atractivitatea pieței Uniunii.

(31)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 17, niciunul dintre exportatorii/producătorii din RPC nu a cooperat la investigație. În consecință, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(32)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la continuarea sau probabilitatea reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe statisticile comerciale colectate de Eurostat (8) și de Global Trade Atlas (9), pe informațiile privind costurile de transport din datele OCDE „International Transport and Insurance Costs of Merchandise Trade” (Costurile de transport și de asigurare ale comerțului internațional de mărfuri) (10) și pe raportul Doing Business (11) al Băncii Mondiale, pe informațiile privind factorii de producție și consumul acestora de la un producător reprezentativ din Uniune, pe informațiile privind evoluția pieței chineze a OAO din raportul anual Mysteel (12).

(33)

Pentru a analiza probabilitatea reapariției dumpingului, în special în scopul comparării prețurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea normală, astfel cum se detaliază în secțiunea 3.2 de mai jos.

(34)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(35)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, la 2 august 2024, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(36)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, Mexicul reprezenta o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(37)

La 19 martie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „nota”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de OAO. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Mexicul drept țară reprezentativă adecvată. Comisia a primit observații cu privire la notă din partea solicitantului. Solicitantul și-a exprimat sprijinul pentru alegerea de către Comisie a unei țări reprezentative.

(38)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(39)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(40)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(41)

Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în RPC există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, ceea ce face inadecvată utilizarea prețurilor și a costurilor interne din țara respectivă. Analiza respectivă a vizat următoarele elemente de probă cu privire la diversele criterii relevante pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative.

(42)

În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative.

(43)

Solicitantul a susținut că piața chineză a produsului care face obiectul reexaminării este deservită de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților chineze sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților chineze. În această privință, solicitantul a subliniat existența unei participări semnificative a statului în sectorul siderurgic chinez, în special în rândul marilor producători de OAO, cum ar fi grupul Baowu, Grupul Ansteel și Grupul Shandong Steel, toate acestea fiind întreprinderi deținute de stat („IDS”).

(44)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că prezența statului chinez în cadrul producătorilor de OAO face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor. Solicitantul a susținut că acest lucru este valabil atât pentru întreprinderile deținute de stat, cât și pentru societățile private. În fapt, solicitantul a luat act de obligația constituțională, în conformitate cu articolul 33 din Constituția RPC, potrivit căreia „[o]rganizațiile de partid la nivel înalt din cadrul entităților din afara sectorului public pun în aplicare principiile și politicile partidului, ghidează și supraveghează respectarea de către întreprinderile lor a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statului”. În plus, articolul 19 din Legea privind societățile comerciale din RPC subliniază obligația societăților „de a asigura condițiile necesare desfășurării activităților partidului” și cerința de a desemna în cadrul societății „o organizație a Partidului Comunist din China [...] pentru a desfășura activitățile partidului”.

(45)

În ceea ce privește în mod specific producătorii de OAO, cererea a luat act de încurajarea adresată de președintele Xi Jinping grupului Baowu Steel, și anume de a continua să colaboreze cu economia de stat (13). În plus, a fost remarcată declarația președintelui Societății chineze pentru metale, care „a revizuit instrucțiunile importante relevante ale celui de al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez”, în special în ceea ce privește necesitatea „de a pune în aplicare politici cuprinzătoare referitoare la optimizarea structurii industriale, controlul extinderii capacității, promovarea concentrării industriale, îmbunătățirea calității și a eficienței” (14). În cele din urmă, având în vedere că OAO sunt utilizate în principal în construcții, solicitantul a subliniat importanța acordată construcțiilor în zonele rurale și urbane în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal al Chinei pentru dezvoltare economică și socială națională.

(46)

În continuare, solicitantul a indicat că autoritățile chineze aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. În această privință, solicitantul a constatat că sectorul siderurgic din China face obiectul a numeroase planuri naționale și municipale, în special în ceea ce privește optimizarea și restructurarea industriei siderurgice și modernizarea la nivelul lanțului de aprovizionare. În plus, Asociația pentru fier și oțel din China (China Iron and Steel Association), în conformitate cu articolul 3 din statutul său, „aderă la conducerea generală a Partidului Comunist din China” și „acceptă îndrumarea în afaceri, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile pentru consolidarea partidului și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei”.

(47)

Solicitantul a subliniat totodată lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea. Potrivit solicitantului, acestea ar reieși din influența autorităților chineze în cadrul procedurilor de insolvență. Având în vedere subordonarea instanțelor față de GC, multe întreprinderi insolvabile beneficiază de planuri de restructurare care decurg din garanțiile guvernamentale de facto acordate întreprinderilor deținute de stat. În plus, reclamanta a invocat lipsa de transparență a normelor privind furnizarea și achiziția de terenuri.

(48)

În plus, cererea a subliniat distorsionarea costurilor salariale în China și, în special, în sectorul OAO. Astfel de distorsiuni au fost deja reamintite în prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, iar solicitantul nu a găsit nicio dovadă că sectorul OAO este protejat de distorsiunile în materie de costuri salariale.

(49)

În al doilea rând, în cadrul investigațiilor recente privind sectorul oțelului din RPC (15), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (16). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul siderurgic, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (17), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (18). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au totodată un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are drept rezultat direcționarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în locul alocării acestora după cum dictează forțele pieței (19). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (20). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul oțelului, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (21), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (22).

(50)

În al treilea rând, în cea mai recentă reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la produsul care face obiectul reexaminării (23), Comisia a concluzionat în sensul existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoștință de schimbări structurale majore în RPC, care să poată influența această concluzie.

(51)

În al patrulea rând, elementele de probă suplimentare disponibile în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Chinei (24), elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, au indicat existența unor distorsiuni semnificative și în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(52)

În al cincilea rând, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(53)

Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(54)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(55)

Astfel cum se explică în considerentul 37, Comisia a publicat o notă la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Această notă descrie faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. În notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Mexicul drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(56)

Având în vedere lipsa de cooperare, Comisia a confirmat că Mexicul, care era cunoscut de Comisie ca posibilă țară reprezentativă la deschiderea investigației, era într-adevăr o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC, potrivit Băncii Mondiale, cu alte cuvinte a fost clasificată de Banca Mondială drept țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(57)

În observațiile sale cu privire la notă, solicitantul și-a exprimat sprijinul față de intenția Comisiei de a considera Mexicul drept țară reprezentativă adecvată.

(58)

În notă, Comisia a explicat că produsul care face obiectul reexaminării a fost fabricat în Mexic în cantități semnificative și printr-un proces de producție similar.

(59)

Comisia nu a primit nicio observație cu privire la producția de OAO în Mexic.

(60)

În notă, Comisia a indicat că a găsit informații financiare ușor accesibile pentru un producător de OAO din Mexic, care acoperă exercițiul financiar ce se încheie în decembrie 2023. De asemenea, putea fi stabilit și costul nedistorsionat al principalilor factori de producție, al energiei electrice, al gazelor și al forței de muncă.

(61)

Comisia a constatat că toți factorii de producție au fost importați în Mexic în cantități reprezentative.

(62)

Volumele nesemnificative ale importurilor au provenit din RPC în cazul majorității factorilor de producție. În ceea ce privește vopseaua poliuretanică, aproximativ 20 % a fost importată din RPC. Cu toate acestea, prețul unitar al importurilor din alte țări decât RPC a fost semnificativ mai mare decât prețul de import din China. Prin urmare, Comisia a considerat că aceste prețuri nu au fost afectate de importurile originare din RPC.

(63)

Niciunul dintre factorii de producție utilizați la fabricarea OAO nu a fost importat în Mexic din Rusia. Prin urmare, Comisia nu a analizat dacă eventuala existență a unor sancțiuni împotriva importurilor din Rusia ar fi putut distorsiona prețurile de import în Mexic.

(64)

Pentru a se asigura că exporturile factorilor de producție utilizați pentru producția de OAO nu au făcut obiectul niciunei restricții la export, Comisia a consultat baza de date Global Trade Alert (27) și Market Access Map (28). Aceasta a constatat că Mexicul nu a impus nicio restricție asupra exporturilor de factori de producție utilizați în producția de OAO. Prin urmare, s-a concluzionat că nici prețurile interne, nici prețurile de import ale acestor factori de producție nu au fost distorsionate de o creștere artificială a ofertei de factori de producție pe piața mexicană.

(65)

Comisia a analizat în continuare dacă vreo țară terță a aplicat măsuri de apărare comercială împotriva importurilor de OAO originare din Mexic. Existența unor astfel de măsuri ar putea indica faptul că rezultatele financiare ale producătorilor mexicani de OAO au fost denaturate de practicile de dumping sau de subvenționare. S-a constatat că nu a fost în vigoare nicio măsură de apărare comercială împotriva importurilor de OAO din Mexic în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(66)

Comisia nu a primit nicio observație cu privire la disponibilitatea datelor publice relevante în Mexic.

(67)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Mexicul, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(68)

Având în vedere analiza de mai sus, Mexicul a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(69)

În notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori, lista s-a bazat pe factorii de producție utilizați de un producător reprezentativ din Uniune.

(70)

În continuare, Comisia a afirmat în notă că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza informațiile publicate de autoritățile de reglementare și de statistică din Mexic, precum și de principalele societăți de utilități publice pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă (29) și ale energiei (30).

(71)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile furnizate de un producător reprezentativ din Uniune, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai oțelului cu acoperire organică

(72)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele la import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (31). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în secțiunea 3.2.2 că nu era oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectau în egală măsură materiile prime utilizate pentru fabricarea produselor destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(73)

În ceea ce privește taxele la import, Comisia a adăugat taxe la import la prețul mediu ponderat de import al fiecărei materii prime, pe baza codului său de mărfuri și a țării de origine respective. Pentru a stabili nivelul aplicabil al taxei la import, Comisia s-a bazat pe informațiile colectate de Market Access Map (32).

(74)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat informațiile disponibile public pentru a estima costul suportat în mod normal de o societate din Mexic pentru transportul factorilor de producție între un furnizor și sediul său. Comisia și-a bazat această estimare pe costurile de transport intern aferente importurilor în Mexic, astfel cum au fost publicate în cel mai recent raport Doing Business (33). Acest cost de transport intern este inclus în costul nedistorsionat prezentat în tabelul 1 de mai sus.

(75)

Institutul Național de Statistică și Geografie („INEGI”) publică informații detaliate privind salariile și numărul de ore lucrate în diferite sectoare economice din Mexic. Comisia a utilizat datele pentru sectorul 331 – Industria metalurgică în perioada investigației de reexaminare (34).

(76)

Pentru a stabili un cost orar mediu al forței de muncă, Comisia s-a bazat pe informațiile privind salariile totale plătite în sectorul 331 și numărul total de ore lucrate în sectorul respectiv. Având în vedere că scopul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor nu este de a stabili un nivel precis de dumping, Comisia nu a adăugat costurile suplimentare legate de muncă, de exemplu contribuțiile sociale, la valoarea de referință utilizată pentru costul nedistorsionat al forței de muncă. Orice cost suplimentar legat de muncă nu ar face decât să crească valoarea normală și, prin urmare, marja de dumping rezultată.

(77)

Prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Mexic era disponibil pe site-ul web al unei mari societăți de distribuție a energiei electrice Comisión Federal de Electricidad (denumită în continuare „CFE”). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice industriale din două categorii tarifare aplicabile utilizatorilor industriali din diferite regiuni ale Mexicului în cursul perioadei investigației de reexaminare (35).

(78)

Prețul gazelor naturale în Mexic este publicat de Comisión Reguladora de Energía (denumită în continuare „CRE”). Comisia a utilizat informațiile privind prețurile gazelor naturale per GJ în fiecare lună a perioadei investigației de reexaminare pentru a stabili un preț mediu nedistorsionat al gazelor naturale (36).

(79)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(80)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia s-a bazat pe informațiile privind cheltuielile indirecte de fabricație furnizate de un producător reprezentativ de OAO din Uniune.

(81)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a costurilor VAG și a profitului, Comisia a utilizat informațiile financiare ale Ternium S.A., un producător de OAO din Mexic (37). Informațiile financiare au fost ușor accesibile, auditate, consolidate și au vizat anul 2023.

(82)

Deși informațiile financiare au fost consolidate, Comisia a constatat că peste jumătate din cifra de afaceri totală provenea din vânzările din Mexic. Aproape întreaga cifră de afaceri a fost realizată din vânzările de produse din oțel și aproximativ 1/3 din cifra de afaceri a fost realizată în mod specific din vânzările de produse cu acoperire (38). În consecință, Comisia a considerat că, în sensul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, informațiile financiare au fost suficient de relevante ca sursă de costuri VAG și profit nedistorsionate.

(83)

Anul de referință 2023 selectat a corespuns pe deplin perioadei investigației de reexaminare. În anul selectat, societatea a fost profitabilă și a prezentat un nivel rezonabil al costurilor VAG.

(84)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(85)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de un producător reprezentativ de OAO din Uniune cu privire la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale, energie și forță de muncă) pentru fabricarea de OAO. Consumul unitar al fiecărui factor de producție a fost înmulțit cu costul nedistorsionat pe baza datelor din țara reprezentativă. Suma costurilor nedistorsionate ale materiilor prime, energiei și forței de muncă reprezintă costul de producție nedistorsionat.

(86)

După ce a fost stabilit costul de producție nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul.

(87)

Cheltuielile indirecte de fabricație ale unui producător reprezentativ de OAO din Uniune au fost exprimate ca raport al costurilor sale de producție. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație. Cheltuielile indirecte de fabricație au reprezentat 1,5-2 % din costurile de producție. Prin adăugarea valorii nedistorsionate a cheltuielilor indirecte de fabricație la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate.

(88)

Costurile și VAG și profitul au fost stabilite pe baza informațiilor financiare ale Ternium S.A. pentru 2023, astfel cum se explică în considerentele 81-83. Costurile VAG și profitul au reprezentat 4,7 % și, respectiv, 15,8 % din costurile mărfurilor vândute. Procentele respective de costuri VAG și profit nedistorsionate au fost aplicate pe lângă costul de producție nedistorsionat.

(89)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Valoarea normală construită a fost de 14 977,99 CNY/tonă.

(90)

Capacitatea de producție a OAO în China a crescut treptat în cursul perioadei examinate, deoarece combinatele siderurgice integrate pe verticală au investit în fabricarea de produse din aval, cum ar fi produsele din tablă colorată. Capacitatea totală de producție de OAO a crescut de la 50 de milioane de tone în 2020 la peste 55 de milioane de tone în 2023 (39).

(91)

În 2020, au fost adăugate opt noi linii de producție de tablă colorată, cu o capacitate totală de 1,59 milioane de tone. Cinci noi linii de producție au fost puse în funcțiune în 2021, cu o capacitate de 800 000 de tone. În 2022, se preconiza construirea unei capacități suplimentare de 2,3 milioane de tone repartizate pe 11 noi linii de producție în mai multe provincii, printre care Tianjin, Liaoning, Fujian, Guangdong, Hebei și Fujian (40). Cu toate acestea, unele proiecte au fost întârziate din cauza stagnării cererii interne de bobine din tablă colorată. În 2023, au fost lansate opt noi linii de producție, cu o capacitate totală de 1,9 milioane de tone. Industria chineză de OAO urma să crească în continuare și în 2024, cu o capacitate suplimentară de 2,07 milioane de tone planificată pentru opt noi linii de producție (41).

(92)

Capacitatea de producție din China continuă să crească masiv, în pofida gradului său de utilizare. Noua capacitate adăugată numai în cursul perioadei examinate ar fi în măsură să satisfacă pe deplin cererea de pe piața Uniunii.

(93)

Investițiile suplimentare în liniile de producție de OAO au fost efectuate în pofida faptului că gradul de utilizare a capacității s-a menținut la un nivel constant scăzut. În cursul perioadei examinate, gradul de utilizare a capacității a scăzut de la 68 % în 2020 (42) la aproximativ 50 % în 2022 și 2023 (43). Astfel, în perioada investigației de reexaminare, producătorii chinezi de OAO dispuneau de o capacitate neutilizată de aproape șapte ori mai mare decât cererea de OAO din Uniune.

(94)

În consecință, Comisia a considerat că, în eventualitatea abrogării măsurilor, producătorii chinezi de OAO ar fi în măsură să invadeze piața Uniunii cu produsul lor.

(95)

Comisia a stabilit valoarea normală, astfel cum se explică în secțiunea 3.2.

(96)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, prețul de export către țări terțe a fost stabilit pe baza statisticilor comerciale ale GTA.

(97)

În consecință, Comisia a identificat Thailanda, Indonezia, India, Coreea de Sud și Turcia (în ordinea volumelor exporturilor) ca fiind principalele piețe de export pentru OAO din China în perioada investigației de reexaminare. Importurile în aceste cinci țări au reprezentat 38 % din importurile mondiale de OAO originare din RPC.

(98)

Prețul de import mediu ponderat pe țară la nivel CIF a fost corectat la nivelul franco fabrică. Astfel, prețul CIF a fost redus cu costul transportului maritim și al asigurării, precum și cu costul transportului intern.

(99)

Comisia și-a bazat reducerea prețului CIF la nivelul franco fabrică pentru transportul maritim și asigurare pe coeficientul CIF-to-FOB publicat de OCDE în baza de date ITIC. Coeficientul mediu aplicabil a fost stabilit pentru fiecare dintre cele patru țări în mod individual și pe baza celor patru coduri HS4 care vizează produsul care face obiectul reexaminării.

(100)

Comisia a estimat costurile de transport intern pe baza datelor referitoare la exporturile din RPC, astfel cum au fost publicate în cel mai recent raport Doing Business (44).

(101)

Prețurile de export la nivel franco fabrică stabilite astfel cum se detaliază în considerentele 96-100 au variat între 5 177,18 CNY/tonă pentru Thailanda și 6 563,66 CNY/tonă pentru India.

(102)

Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export către țări terțe pe o bază franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(103)

Comisia a exprimat în continuare diferența de preț ca procent din prețul CIF practicat pe fiecare dintre principalele piețe de export.

(104)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că RPC a exportat OAO pe piața principală de export la un preț semnificativ mai mic decât valoarea normală a OAO. Diferența de preț a variat între 118 % pentru India și 173 % pentru Thailanda.

(105)

Aceste constatări reflectă comportamentul în materie de prețuri al exportatorilor chinezi de OAO pe toate piețele de export. Comisia a concluzionat că există posibilitatea ca exporturile chineze către Uniune să fie efectuate la prețuri de dumping în cazul în care măsurile ar înceta să existe.

(106)

Astfel cum s-a discutat în secțiunea 3.3, producătorii chinezi de OAO dețin o vastă capacitate de producție neutilizată. Piața Uniunii reprezintă o oportunitate atractivă de a deservi o piață de dimensiuni semnificative la prețuri care depășesc în mod considerabil prețurile interne ale OAO din China, precum și prețurile de export percepute clienților de pe principalele piețe de export ale Chinei, sporind astfel gradul de utilizare a capacității de producție în ansamblu. Acest lucru este valabil în special deoarece o serie de țări terțe reglementează accesul pe piața lor pentru oțelul cu acoperire din China utilizând măsuri de salvgardare și antidumping (a se vedea secțiunea 3.5.3).

(107)

Potrivit rapoartelor anuale ale Mysteel pe 2022 și 2023, volumul anual total al exporturilor de produse din tablă colorată din China s-a menținut la peste 6 milioane de tone din 2018, ajungând la 6,4 milioane de tone în 2023.

(108)

Astfel, Uniunea, cu un consum de 3,9 milioane de tone de OAO în perioada investigației de reexaminare, reprezintă o oportunitate atractivă de a crește exporturile cu peste 60 %.

(109)

Prin urmare, Comisia a considerat că dimensiunea pieței Uniunii ar putea motiva producătorii chinezi să își reactiveze capacitățile de producție neutilizate și să crească exporturile care vizează piața Uniunii.

(110)

În perioada investigației de reexaminare, prețul practicat de producătorii din Uniune a fost cu 30-60 % mai mare decât prețul de export perceput de exportatorii chinezi de OAO pe cele cinci piețe principale de export, ajustat la prețul CIF la frontiera Uniunii.

(111)

Prin urmare, Comisia a considerat că nivelurile prețurilor practicate pe piața Uniunii reprezintă un stimulent pentru exportatorii chinezi de OAO de a-și redirecționa exporturile din țări terțe către Uniune în cazul în care măsurile ar înceta să existe.

(112)

Măsurile antidumping în ceea ce privește exporturile de OAO din China sunt în vigoare în Australia (45), Malaysia (46), Mexic (47), Pakistan (48), Uniunea vamală sud-africană („SACU”) (49), Thailanda (50), Regatul Unit (51) și Vietnam (52).

(113)

În plus, importurile, printre altele, de OAO din China fac obiectul unor măsuri de salvgardare (53) în Canada, India, Maroc, Turcia, Regatul Unit, Zambia, precum și în țările membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului și SACU.

(114)

Prin urmare, Comisia a considerat că, în eventualitatea abrogării măsurilor actuale, este probabil ca producătorii chinezi de OAO să își redirecționeze exporturile către Uniune la prețuri de dumping.

(115)

Prețurile practicate pe principalele piețe de export chineze sugerează că exporturile chineze de OAO ar fi probabil vândute la prețuri de dumping pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Capacitatea neutilizată existentă în China este suficientă pentru a acoperi întregul consum la nivelul Uniunii. S-a constatat că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii chinezi de OAO în ceea ce privește dimensiunea sa, precum și prețurile. Consumul total de OAO în Uniune oferă RPC posibilitatea de a-și extinde în mod semnificativ exporturile.

(116)

În plus, prețurile predominante pe piața Uniunii sunt considerabil mai mari decât prețurile de export chineze către principalele piețe de export. Faptul că o serie de piețe terțe rămân închise sau cu accesibilitate limitată din cauza măsurilor de apărare comercială în vigoare contribuie la atractivitatea pieței Uniunii.

(117)

Toate cele de mai sus servesc drept stimulent puternic pentru ca producătorii chinezi (a) să reactiveze capacitatea de producție neutilizată și/sau (b) să își redirecționeze vânzările interne sau vânzările către piețe terțe către Uniune. Astfel de exporturi către Uniune s-ar realiza probabil la prețuri de dumping, subcotând în același timp prețul producătorilor din Uniune.

(118)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că exista o probabilitate a reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor.

(119)

În timpul perioadei investigației de reexaminare, produsele OAO au fost fabricate de peste 20 de producători cunoscuți din Uniune, dintre care unii având legătură cu alții. O serie de producători fac parte din grupurile în domeniul siderurgic.

(120)

Producția totală a Uniunii a fost estimată la 3 981 155 de tone în perioada investigației de reexaminare pe baza răspunsurilor la chestionare prezentate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și a datelor prezentate de solicitant. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(121)

S-a constatat în cursul investigației că o parte a industriei Uniunii folosește producția în scopul utilizării captive, adică este adesea pur și simplu transferată (fără factură) și/sau livrată la prețuri de transfer în cadrul aceleiași societăți sau aceluiași grup de societăți, în vederea prelucrării ulterioare în aval. Ca și în investigația inițială [în considerentele 68-69 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/687 al Comisiei din 2 mai 2019], s-a considerat că indicatorii economici cum ar fi producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a atrage capital depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este destinată utilizării captive sau este vândută pe piața liberă. Cu toate acestea, volumul și prețurile vânzărilor de pe piața Uniunii, cota de piață, creșterea, volumul exporturilor și prețurile se concentrează asupra situației predominante pe piața liberă (și, astfel, excluzând activitățile captive). Prin urmare, indicatorii de prejudiciu au fost corectați în ceea ce privește utilizarea captivă și vânzările cunoscute la nivelul industriei Uniunii. Ca urmare a acestui calcul, dat fiind că, pe de o parte, volumul utilizat în mod captiv era în sine limitat (între 5 și 10 % din producție) și, pe de altă parte, a evoluat în conformitate cu volumele vândute pe piața liberă, acesta nu a mai fost analizat separat.

(122)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza (i) statisticilor de import ale Eurostat și a (ii) volumelor de vânzări ale industriei Uniunii, astfel cum au fost prezentate de solicitant. Respectivele volume de vânzări au făcut obiectul verificărilor încrucișate și au fost actualizate, după caz, în ceea ce privește producătorii din Uniune incluși în eșantion ca urmare a vizitelor de verificare la sediile acestora.

(123)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(124)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 8 %. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au explicat scăderea consumului la nivelul Uniunii în perioada investigației de reexaminare prin performanța economică mai scăzută a Germaniei și prin scăderea cererii de OAO.

(125)

Comisia a stabilit volumul importurilor și prețurile pe baza statisticilor de import la nivelul codului TARIC, utilizând informațiile colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(126)

În cursul perioadei examinate, importurile din China în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Cantitatea importurilor (tone) și cota de piață

(127)

Volumul importurilor din China a fost neglijabil pe parcursul întregii perioade examinate.

(128)

În cursul perioadei examinate, prețul importurilor din China în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(129)

În cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au crescut cu 97 %, însă s-au aplicat întotdeauna volumelor minime de importuri. Aceste volume minime de importuri nu pot fi considerate reprezentative și nu permit niciun calcul semnificativ al subcotării prețurilor.

(130)

Importurile de oțel cu acoperire organică din alte țări terțe decât China au provenit în principal din India, Republica Coreea, Regatul Unit, Vietnam, Turcia, Taiwan, Macedonia de Nord și Rusia.

(131)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de oțel cu acoperire organică din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importuri din țări terțe

(132)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor provenite din țări terțe a crescut, ajungând la o cotă de piață de 16,5 %. Majoritatea acestor importuri proveneau din India și Coreea, urmate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Vietnam, Turcia și Taiwan. Importurile din India și Republica Coreea au crescut semnificativ, iar cota lor de piață combinată aproape s-a dublat, ajungând la 9,7 % în perioada investigației de reexaminare. Prețurile medii ale importurilor din India și Republica Coreea au fost mai mici decât prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii și au exercitat o presiune asupra prețurilor OAO predominante pe piața Uniunii.

(133)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(134)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 12, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(135)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul verificat la chestionar al solicitantului, făcând obiectul verificărilor încrucișate cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion (a se vedea considerentul 21). Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(136)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, creșterea, importanța marjelor de dumping și redresarea în urma efectelor dumpingului anterior) au fost evaluați la nivelul întregii industrii a Uniunii. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant, făcând obiectul verificărilor încrucișate cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(137)

Analiza indicatorilor microeconomici (stocurile, prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de mobilizare a capitalurilor și salariile) a fost realizată la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de producătorii respectivi, care au fost verificate în mod corespunzător în timpul unei vizite de verificare la fața locului.

(138)

Producția totală din Uniune, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(139)

Volumul producției a crescut pentru prima dată în 2021, deoarece sectorul construcțiilor a avut rezultate bune în timpul pandemiei de COVID-19 în 2020 și 2021. Capacitatea de producție a crescut, de asemenea. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate s-a înregistrat o scădere generală a volumului producției (-16 %) și a gradului de utilizare a capacității de producție (-17 %), deoarece, începând din 2022, economia Uniunii s-a confruntat cu o scădere a performanței economice, cu o inflație în creștere și cu creșterea costului de producție (creșterea salariilor și creșterea prețurilor materialelor de construcții).

(140)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor (tone) și cota de piață

(141)

Vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii au scăzut cu 15 % în cursul perioadei examinate, urmând tendința economică descrisă în considerentele 124 și 139.

(142)

Astfel cum se arată în tabelul 7, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate de la 89,6 % la 83,5 %.

(143)

Industria Uniunii a reușit să beneficieze temporar de creșterea de pe piața Uniunii în ceea ce privește performanța mai ridicată a sectorului construcțiilor și cererea mai mare de produse siderurgice în 2020 și 2021. Industria Uniunii a păstrat cote importante de piață pe parcursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, ca urmare a provocărilor economice descrise în considerentul 139, capacitatea viitoare de creștere este pusă în pericol.

(144)

Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(145)

Atât gradul de ocupare a forței de muncă, cât și productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție anuală (tone) pe persoană angajată, au scăzut în cursul perioadei examinate. Aceste tendințe descrescătoare reflectă creșterea generală a producției și a volumului vânzărilor.

(146)

Întrucât volumele importurilor care fac obiectul unui dumping din China au fost scăzute, Comisia a concluzionat că importurile din China în perioada examinată nu au stat la baza constatării dumpingului sau a amplorii acestuia. Comisia a precizat în considerentul 160 de mai jos că industria Uniunii în ansamblu a înregistrat o redresare în urma practicilor anterioare de dumping din cursul anilor 2021 și 2022. Totuși, această redresare a fost cauzată de circumstanțe excepționale, în special de boomul din sectorul construcțiilor cauzat de pandemia de COVID-19. Comisia a concluzionat în considerentul 166 de mai jos că prejudiciul important suferit de industria Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost cauzat de creșterea costului de producție, de scăderea consumului și de creșterea importurilor din alte țări, în special India și Republica Coreea.

(147)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pentru clienții neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(148)

În cursul perioadei examinate, costul de producție al industriei Uniunii a crescut cu 52 %. Această creștere a costurilor a fost deosebit de puternică în 2021 și 2022, din cauza războiului de agresiune nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a determinat prețurile la energie să atingă niveluri ridicate fără precedent, creșterea prețurilor anumitor alte materii prime, creșterea inflației și creșterea salariilor. În plus, scăderea semnificativă a cererii din Uniune în 2022 și în perioada investigației de reexaminare a condus la volume de producție semnificativ mai mici, care, în plus, s-au adăugat la costurile unitare fixe. În 2023, această tendință s-a inversat ușor, iar costul de producție a scăzut cu 6 % față de 2022.

(149)

Cu toate acestea, deși industria Uniunii a fost în măsură, în 2021 și 2022, să își crească prețurile de vânzare chiar mai mult decât prin transferarea acestor costuri suplimentare, acest lucru nu a mai fost posibil în 2023. Scăderea cererii din Uniune în perioada investigației de reexaminare, coroborată cu prețurile scăzute ale importurilor din India și Republica Coreea, în special, a determinat industria Uniunii să vândă sub costul său de producție în perioada investigației de reexaminare.

(150)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(151)

Nivelurile salariale medii au crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate, parțial din cauza ratei ridicate a inflației.

(152)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(153)

Producătorii din Uniune și-au redus stocurile în perioada examinată, în concordanță cu scăderea producției și a vânzărilor. Totuși, acest indicator nu este considerat a fi foarte relevant pentru evaluarea situației economice a producătorilor din Uniune. Producția de OAO se realizează în cea mai mare parte pe bază de comenzi. În orice caz, stocurile reprezentau mai puțin de 2 % din totalul vânzărilor în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(154)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(155)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri rezultată din vânzările respective.

(156)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a fost profitabilă în 2021 și 2022. În ansamblu, sectorul construcțiilor a avut rezultate bune în timpul pandemiei de COVID-19 în 2020 și în urma pandemiei de COVID-19 în 2021 și 2022. Ratele scăzute ale dobânzii, perioadele scurte de limitare a mișcării persoanelor în sectorul construcțiilor, creșterea investițiilor și a lucrărilor de renovare a proprietăților au stimulat cererea de produse pentru construcții. Prin urmare, industria Uniunii a reușit să își crească volumul vânzărilor și volumul de producție, precum și prețurile de vânzare și a atins marje de profit semnificative, toate acestea în anii care au urmat instituirii măsurilor inițiale. Cu toate acestea, după ce consumul începuse să se diminueze în 2022 și această scădere a continuat în 2023, profitabilitatea industriei Uniunii a devenit negativă, iar industria Uniunii a suferit o pierdere semnificativă de 5,7 % în perioada investigației de reexaminare.

(157)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a urmat evoluția profitabilității globale a industriei Uniunii.

(158)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. În timpul perioadei examinate, industria Uniunii, mare consumatoare de capital, a făcut investiții periodice pentru optimizarea și modernizarea echipamentelor de producție existente. Mai mult decât atât, au fost realizate investiții majore în vederea respectării cerințelor legale în materie de eficiență energetică, protecție a mediului și îmbunătățire a gradului de siguranță. În funcție de societate, investițiile realizate au vizat reducerea costurilor, optimizarea energiei și/sau, de asemenea, retehnologizarea instalațiilor care au fost afectate negativ de utilizarea redusă a capacității, observată în timpul perioadei investigației inițiale.

(159)

Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate a urmat îndeaproape tendința profitabilității. De la data instituirii măsurilor, capacitatea de a mobiliza capital s-a îmbunătățit.

(160)

Investigația a constatat că industria Uniunii în ansamblu a înregistrat o redresare în urma practicilor anterioare de dumping din cursul anilor 2021 și 2022. Totuși, această redresare a fost cauzată de circumstanțe excepționale, în special de boomul din sectorul construcțiilor cauzat de pandemia de COVID-19. Odată ce situația de pe piață a revenit la normal, a existat o inversare a acestei redresări.

(161)

Acest lucru este deosebit de evident în ceea ce privește profitabilitatea industriei Uniunii, deoarece, având în vedere incapacitatea sa de a crește prețurile în concordanță cu creșterea costurilor, industria Uniunii a înregistrat pierderi în perioada investigației de reexaminare. Prejudiciul este vizibil și în raport cu alți indicatori importanți, cum ar fi o pierdere semnificativă a producției și a volumului vânzărilor, precum și a cotei de piață.

(162)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (1) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(163)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a pierdut volume semnificative de vânzări pe piața Uniunii, deoarece vânzările sale în Uniune au scăzut cu 15 %. Întrucât consumul a scăzut cu 8 %, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut, de asemenea, în mod semnificativ, cu 6,1 puncte procentuale, de la 89,6 % la 83,5 %.

(164)

Importurile din China nu au jucat un rol în prejudiciul suferit de industria Uniunii. Astfel cum se indică în considerentul 129, nivelul importurilor din China a fost neglijabil pe parcursul perioadei examinate. Importurile din alte țări au jucat un rol: acestea au deținut o cotă de piață de 10,3 % în 2020, iar în perioada investigației de reexaminare cota lor de piață din Uniune a crescut la 16,5 %. În plus, prețurile celor mai importante două surse de importuri, fiecare având o cotă de piață de aproximativ 5 % în perioada investigației de reexaminare, India și Republica Coreea, au atras scăderea prețurilor practicate de industria Uniunii. Prețurile scăzute ale acestora au determinat imposibilitatea industriei Uniunii de a-și reflecta costul total de producție în prețurile sale de vânzare din perioada investigației de reexaminare.

(165)

Industria Uniunii s-a confruntat cu o creștere puternică a prețurilor la energie și la materiile prime esențiale în urma începerii războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Industria Uniunii a putut să facă față inițial acestei situații, profitând de piața construcțiilor aflată în plină expansiune în anii 2021 și 2022 care au urmat pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, să reflecte aceste costuri în prețurile sale de vânzare. Cu toate acestea, în 2023, acest lucru nu a mai fost posibil.

(166)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile din China nu au contribuit la prejudiciul important adus industriei Uniunii, dar că alți factori, în special creșterea costului de producție, scăderea consumului și creșterea importurilor din alte țări, în special India și Republica Coreea, au cauzat prejudiciul respectiv.

(167)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a decis să analizeze în continuare dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva importurilor în cauză.

(168)

Comisia a evaluat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC; atractivitatea pieței Uniunii și a prețurilor de export pentru piețele țărilor terțe; capacitatea posibilă de absorbție a piețelor țărilor terțe; nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(169)

Așa cum se menționează în considerentele 90-94, există o capacitate substanțială de producție și o capacitate neutilizată în China pentru a crește rapid exporturile către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. Capacitatea de producție din China s-a ridicat la 55 de milioane de tone în perioada investigației de reexaminare. Întrucât gradul de utilizare a capacității de producție a fost de 50 %, numai capacitatea neutilizată este de 6-7 ori consumul la nivelul Uniunii.

(170)

Astfel cum se menționează în considerentele 106-114, piața Uniunii este o piață atractivă atât din punctul de vedere al dimensiunii, cât și din punctul de vedere al prețurilor. În 2023, cu o piață liberă de 4,2 milioane de tone, piața Uniunii este una dintre cele mai mari piețe din lume. În plus, prețurile de pe piața Uniunii sunt semnificativ mai mari decât prețurile interne ale OAO din China și prețurile de export chineze către principalele piețe de export ale Chinei în prezent.

(171)

Astfel cum se menționează în considerentul 112, măsurile antidumping împotriva importurilor de OAO din China sunt în vigoare pe șase piețe importante din țări terțe. Acest lucru face ca aceste piețe să fie mai puțin atractive pentru producătorii-exportatori chinezi și este un element suplimentar care sprijină constatarea că actuala capacitate de producție a RPC ar fi, cel mai probabil, utilizată pentru a deservi piața Uniunii, în cazul abrogării măsurilor.

(172)

Astfel cum se explică în considerentele 110-111, prețurile chineze de pe principala lor piață de export sunt semnificativ mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii în perioada investigației de reexaminare. Există probabilitatea ca producătorii chinezi de OAO să adopte un comportament comparabil în materie de prețuri atunci când exportă către Uniune în cazul expirării măsurilor inițiale. În absența continuării măsurilor antidumping, astfel de prețuri vor subcota grav prețurile practicate de industria Uniunii și vor duce la blocarea prețurilor cauzată de importurile din China.

(173)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China la prețuri prejudiciabile și, prin urmare, ar agrava și mai mult situația prejudiciabilă a industriei Uniunii.

(174)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(175)

Investigația a arătat că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situația industriei Uniunii s-ar deteriora în continuare rapid în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și a prețurilor de vânzare, generând creșterea pierderilor. Continuarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să își exploateze în continuare potențialul pe o piață a Uniunii care este un mediu de concurență echitabil.

(176)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(177)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 15, zece importatori cunoscuți au fost contactați în cadrul prezentei investigații și au fost invitați să coopereze. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens și nu a cooperat în niciun fel în cadrul investigației.

(178)

Se reamintește faptul că, în cadrul investigației inițiale, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale importatorilor, s-a constatat că orice eventual impact negativ al instituirii măsurilor asupra importatorilor nu ar fi disproporționat.

(179)

În cadrul investigației actuale nu există dovezi care să indice contrariul și, prin urmare, se poate confirma că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(180)

Cincizeci și nouă de utilizatori cunoscuți au fost contactați în cadrul prezentei investigații și au fost invitați să coopereze. Niciun utilizator nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens și nu a cooperat în niciun fel în cadrul investigației.

(181)

Se reamintește că, în investigația inițială, zece utilizatori au transmis răspunsuri la chestionar. La data respectivă s-a constatat că, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale utilizatorilor, eventualul impact al impunerii măsurilor asupra utilizatorilor nu ar fi disproporționat.

(182)

În cadrul investigației actuale nu există dovezi care să indice că măsurile în vigoare i-au afectat în mod negativ. În fapt, solicitantul a prezentat dovezi în sprijinul faptului că utilizatori-cheie au înregistrat îmbunătățiri la nivelul profitabilității în perioada analizată. Potrivit cererii, măsurile în vigoare nu au un impact semnificativ asupra utilizatorilor și consumatorilor, dat fiind că OAO reprezintă o parte neglijabilă din costul produselor din aval (de exemplu, 0,42 EUR din costul fabricării unei mașini de spălat sau 0,4 % din investiția într-o clădire industrială goală).

(183)

Pe această bază, se confirmă faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a utilizatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(184)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor antidumping definitive asupra importurilor de oțel cu acoperire organică originar din China.

(185)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la reapariția dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, este necesar ca măsurile antidumping privind oțelul cu acoperire organică din China să fie menținute.

(186)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile la autoritățile vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(187)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului mai scăzut al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(188)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare cauzată de instituirea măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile corespunzătoare, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(189)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din China și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de oțel cu acoperire organică fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”. Ele trebuie să nu fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(190)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (54). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(191)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări. Nu s-au primit observații.

(192)

Un exportator sau un producător care nu a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile în prezent exporturilor sale poate solicita Comisiei să fie supus nivelului taxei antidumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile exporturilor sale; (ii) nu este afiliat unei societăți care a făcut acest lucru și, prin urmare, face obiectul taxelor antidumping și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.

(193)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (55), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(194)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,