(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului (2), Consiliul a instituit o taxă compensatorie asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză („China”, „RPC”, sau „țara în cauză”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 214/2013 al Consiliului (3), Consiliul a instituit în paralel o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din China. Nivelul taxelor antidumping în vigoare în prezent variază între 0 % și 26,1 %.

(3)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, la 2 mai 2019, Consiliul a reinstituit taxele compensatorii definitive asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC prin Regulamentul (UE) 2019/688 (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”) (4). Nivelul taxelor compensatorii în vigoare în prezent variază între 13,7 % și 44,7 %.

(4)

Nivelul taxelor antidumping și compensatorii combinate variază între 13,7 % și 58,3 %.

(5)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor compensatorii în vigoare (5), Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază (denumită în continuare „cererea”).

(6)

Cererea a fost transmisă la data de 2 februarie 2024 de Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „EUROFER” sau „solicitantul”) în numele industriei producătoare de anumite produse din oțel cu acoperire organică din Uniune, în sensul articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază, reprezentând peste 70 % din producția totală a Uniunii de anumite produse din oțel cu acoperire organică. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor compensatorii ar favoriza probabil continuarea sau reapariția subvenției și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(7)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 25 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există elemente de probă suficiente care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 30 aprilie 2024, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii aplicabile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(8)

Înainte de a proceda la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a înștiințat Guvernul Chinei (denumit în continuare „GC”) că a primit o cerere de reexaminare documentată în mod corespunzător și a invitat autoritățile chineze să demareze consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază. Comisia nu a primit nicio cerere de consultări prealabile deschiderii procedurii.

(9)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 30 aprilie 2024 (7), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (8) în perspectiva expirării măsurilor antidumping definitive în vigoare în ceea ce privește importurile în Uniune de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC.

(10)

Investigația privind probabilitatea unei continuări sau reapariții a subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune, importatorii neafiliați cunoscuți din Uniune, utilizatorii neafiliați din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, producătorii cunoscuți din RPC și autoritățile din RPC cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(12)

Părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile Comisiei responsabile cu investigația și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(13)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că selectase în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază. Înainte de deschiderea investigației, 14 producători din Uniune furnizaseră informațiile solicitate pentru selectarea eșantionului și își exprimaseră disponibilitatea de a coopera cu Comisia. Pe această bază, Comisia a selectat, în mod provizoriu, un eșantion de trei producători, care au fost considerați reprezentativi pentru industria Uniunii în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 26 % din producția totală estimată a industriei Uniunii și 28 % din volumul total al vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare (PIR). Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Întrucât nu au fost primite observații, eșantionul provizoriu a fost confirmat.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat celor zece importatori neafiliați identificați în cerere să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens.

(16)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară în ceea ce privește producătorii-exportatori și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(17)

Niciun producător-exportator nu a returnat formularul de eșantionare. Ulterior, la 2 august 2024, Comisia a informat guvernul chinez (denumit în continuare „GC”) că producătorii-exportatori din RPC nu au cooperat și, prin urmare, va aplica dispozițiile articolului 28 din regulamentul de bază în ceea ce privește constatările privind continuarea subvenționării.

(18)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, solicitantului și GC. Chestionarele destinate producătorilor, importatorilor neafiliați, utilizatorilor din Uniune și producătorilor-exportatori din RPC au fost puse la dispoziție și online (9) în ziua deschiderii investigației.

(19)

Au fost primite răspunsuri la chestionare de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la solicitant.

(20)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului, precum și a criteriului interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(21)

La 6 iunie 2025, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele compensatorii în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate.

(22)

Nicio parte nu a formulat observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Niciuna dintre părți nu a solicitat o audiere.

(23)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel definit în investigația inițială, mai precis anumite produse din oțel cu acoperire organică, și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor panouri „tip sandwich”, precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant situat între acestea, cu excepția produselor cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc, care conține cel puțin 70 % zinc în greutate) și cu excepția produselor cu substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu, încadrate în prezent la codurile NC ex 7210 70 80 , ex 7212 40 80 , ex 7225 99 00 și ex 7226 99 70 (codurile TARIC 7210 70 80 11, 7210 70 80 91, 7212 40 80 01, 7212 40 80 21, 7212 40 80 82, 7225 99 00 11, 7225 99 00 91, 7226 99 70 11 și 7226 99 70 91) (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „OAO”).

(24)

Produsul care face obiectul reexaminării este obținut prin aplicarea unui strat de acoperire organică produselor laminate plate din oțel. Acoperirea organică conferă produselor din oțel proprietăți de protecție, de natură estetică și funcțională.

(25)

OAO este utilizat în principal în sectorul construcțiilor și pentru prelucrarea ulterioară a produselor utilizate în construcții. Printre alte utilizări se numără aparatele electrocasnice.

(26)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(27)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială și s-a confirmat în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a reconfirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în înțelesul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(28)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat mai întâi probabilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare a subvenționării.

(29)

La 21 mai 2024, Comisia a trimis GC un chestionar, împreună cu anexe specifice, pe care GC a fost invitat să îl adreseze băncilor și altor instituții financiare cunoscute de către GC că ar fi oferit împrumuturi industriei în cauză, precum și producătorilor și distribuitorilor de oțel laminat la cald și la rece care furnizează materii prime pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(30)

Comisia nu a primit niciun răspuns la chestionarele menționate anterior, nici de la autoritățile chineze, nici de la instituțiile financiare sau de la întreprinderile din amonte.

(31)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 17, prin nota verbală din 2 august 2024, Comisia a informat autoritățile chineze că, în urma lipsei cooperării din partea GC și a producătorilor chinezi de produs care face obiectul reexaminării, Comisia intenționa să își bazeze constatările pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază. De asemenea, autoritățile chineze au fost informate asupra faptului că o constatare pe baza datelor disponibile poate fi mai puțin favorabilă decât în cazul în care autoritățile chineze și producătorii-exportatori ar fi cooperat.

(32)

Nu au fost primite observații în această privință. În conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, Comisia a avut în vedere utilizarea datelor disponibile necesare pentru a stabili continuarea practicilor de subvenționare din China în industria producătoare de oțel cu acoperire organică.

(33)

Cu privire la utilizarea datelor disponibile, organul de apel a reamintit că articolul 12.7 din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii permite utilizarea datelor înregistrate exclusiv în scopul înlocuirii informațiilor care ar putea lipsi, pentru a ajunge la o determinare precisă a subvenționării sau a prejudiciului. În consecință, Organul de apel a explicat că „trebuie să existe o legătură între «informațiile necesare» individuale care lipsesc și «datele disponibile» pe care se bazează o determinare în temeiul articolului 12.7”. Prin urmare, „o autoritate care investighează trebuie să utilizeze «datele disponibile» care «înlocuiesc în mod rezonabil informațiile pe care o parte interesată nu le-a furnizat», pentru a ajunge la o determinare exactă”. Organul de apel a explicat în continuare că „datele disponibile” se referă la datele care sunt în posesia autorității care investighează și în raportul scris al acesteia. Întrucât determinările realizate în temeiul articolului 12.7 trebuie făcute pe baza „datelor disponibile”, „acestea nu pot fi făcute pe baza ipotezelor sau speculațiilor subiective”. În plus, în motivarea și evaluarea datelor disponibile care pot înlocui în mod rezonabil informațiile care lipsesc, „trebuie să se țină seama de toate informațiile verificate de la dosar” de către o autoritate care investighează. Organul de apel a explicat că stabilirea „substitutelor rezonabile pentru «informațiile necesare» lipsă implică un proces de motivare și evaluare” din partea autorității care investighează. În cazul în care la dispoziția unei autorități care investighează sunt puse mai multe informații din care trebuie să aleagă, „ar părea evident că procesul de motivare și evaluare ar presupune un anumit grad de comparație” pentru a ajunge la o determinare precisă. Evaluarea „datelor disponibile” care este impusă și forma pe care o poate lua aceasta depinde de circumstanțele specifice ale unui caz dat, inclusiv de natura, calitatea și cantitatea probelor aflate la dosar și de determinările individuale care trebuie făcute. Natura și amploarea explicațiilor și analizelor necesare variază de la o determinare la alta (10).

(34)

În consecință, Comisia a utilizat pentru analiza sa toate datele disponibile, în special:

(35)

Înainte de a analiza subvenționarea presupusă a fi acordată sub formă de subvenții sau programe de subvenționare specifice (secțiunea 3.4 și următoarele de mai jos), Comisia a evaluat planurile, proiectele și alte documente guvernamentale, care au fost relevante pentru mai multe subvenții sau programe de subvenționare. Aceasta a constatat că toate subvențiile sau programele de subvenționare care fac obiectul evaluării fac parte din procesul de implementare a planificării centralizate a autorităților chineze din următoarele motive.

(36)

În cadrul prezentei investigații, Comisia a stabilit că principalul document relevant în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriilor materiilor prime, cum ar fi industria siderurgică. Industria siderurgică fiind o parte importantă a industriilor materiilor prime, ea reprezintă un domeniu-cheie care conturează avantajele competitive ale Chinei pe plan internațional și „principalul teren de luptă” pentru restructurarea fundației industriale și dezvoltarea industrială ecologică. Planul pune accentul pe cultivarea unui grup de întreprinderi de vârf din lanțul industrial, cu o poziție de lider ecologic și o competitivitate de bază.

(37)

Preambulul celui de al 14-lea plan cincinal al Chinei, publicat în martie 2021 și care acoperă perioada investigației de reexaminare, confirmă rolul strategic pe care trebuie să îl joace oțelul în economia chineză:

„Industria materiilor prime (15) reprezintă fundamentul economiei reale, o industrie de bază care sprijină dezvoltarea economiei naționale și un domeniu-cheie pentru obținerea de avantaje competitive la nivel internațional. Aceasta este principala forță în reproiectarea bazei industriale și principalul teren de luptă pentru dezvoltarea ecologică a industriei. Pentru a pune în aplicare «Cel de al paisprezecelea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială națională a Republicii Populare Chineze și obiectivele pe termen lung pentru 2035» și pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența dezvoltării industriei materiilor prime, acest plan este formulat.”

(38)

În plus față de cele de mai sus, Comisia a examinat cel de al 14-lea plan cincinal adoptat de regiunile și orașele din întreaga China și a concluzionat că aceste entități, care pun în aplicare cel de al 14-lea plan cincinal național al Chinei, continuă să adopte politici de sprijin specifice sectorului siderurgic. Extrase din unele dintre aceste documente sunt citate mai jos pentru a prezenta exemple în materie de:

(39)

Planul provinciei Hebei din 2023 prevede: „Pentru a accelera formarea capacităților inovatoare ale întreprinderilor siderurgice, crearea unui motor important pentru dezvoltarea unei noi industrializări, îmbunătățirea în continuare a competitivității de bază, promovarea transformării «oțelului în materiale, a prelucrării în servicii» și promovarea dezvoltării de vârf, inteligente și ecologice pe baza situației reale din provincia noastră….”

(40)

Planul orașului Chongqing prevede:

„Materiale siderurgice avansate. Dezvoltarea în mod susținut a oțelului pentru construcții de înaltă calitate, a oțelului pentru automobile și motociclete, a oțelului special de înaltă calitate și a oțelului inoxidabil de înaltă calitate, precum și a unui sistem de reciclare a deșeurilor siderurgice. [În domeniul] oțelului pentru construcții de înaltă calitate, axarea pe dezvoltarea oțelului patinat, a oțelului pentru secțiuni de mari dimensiuni, a oțelului pentru inginerie offshore, precum și a oțelului structural de înaltă rezistență și accelerarea dezvoltării barelor din oțel rezistente la cutremur de înaltă rezistență, a barelor nervurate din oțel laminate la rece cu nivel ridicat de ductilitate și a altor produse pentru structuri de construcții. Susținerea aplicațiilor precum folia pasivă fără crom galvanizată la cald și plăcile colorate fără crom. În domeniul oțelului pentru automobile și motociclete, accelerarea cercetării și dezvoltării și a industrializării oțelului cu rezistență foarte înaltă și a oțelului format la cald, sprijinirea dezvoltării barelor și a sârmei laminate pentru a fi utilizate la automobile și motociclete și accelerarea dezvoltării și utilizării oțelului pentru vehiculele cu consum redus de energie și alimentate cu noi tipuri de energie, echipamentele avansate de tranzit feroviar și alte produse.

În domeniul oțelului special de înaltă calitate, axarea pe dezvoltarea oțelului rezistent la temperaturi ridicate, a oțelului rezistent la coroziune, a oțelului din siliciu neorientat, a oțelului pentru rulmenți, a oțelului pentru scule de înaltă performanță și a oțelului pentru matrițe, a oțelului electric orientat de înaltă performanță, a oțelului cu expansiune redusă, a aliajelor amorfe, a aliajelor de înaltă temperatură și a altor produse. Cultivarea și dezvoltarea de pulberi și oțeluri aliate de înaltă calitate pe bază de fier pentru a fi utilizate în fabricarea semiconductorilor. În domeniul oțelului inoxidabil de calitate superioară, axarea pe dezvoltarea tablei, a foliei, a sârmei, a tijei din oțel inoxidabil și a oțelului inoxidabil pentru a fi utilizate în țevi decorative, țevi sudate fluide și țevi fără sudură. Sprijinirea construirii unui sistem de reciclare a deșeurilor de oțel, dezvoltarea în mod susținut a industriei intravenoase [industrii cu un accent special pe reutilizarea și reciclarea deșeurilor] și încurajarea proceselor scurte de topire pentru a produce oțel special și oțel inoxidabil de înaltă calitate”.

(41)

Cel de al 14-lea plan cincinal al orașului Anshan stabilește obiective pe termen lung până în 2035. Preambulul marchează realizările celui de al 13-lea plan cincinal după cum urmează: „Optimizarea și modernizarea industriilor tradiționale prin fabricarea oțelului, a magnezitului și a echipamentelor ca «aripă unică» au înregistrat rezultate remarcabile. Mai multe proiecte majore de promovare a modernizării industriale, cum ar fi foile auto de înaltă rezistență ale Kobe Steel și șina de oțel Zizhu, au fost puse în aplicare cu succes. […] Reforma structurală în ceea ce privește oferta a înregistrat rezultate remarcabile. întreprinderile «ditiaogang» (oțel sub standarde) au fost desființate, au fost eliminate 4,6 milioane de tone de capacitate de producție inversă, iar îmbunătățirea «multor mine, mici, dispersate și haotice» a înregistrat rezultate remarcabile”.

(42)

De acum până în 2035, planul pentru industria siderurgică din regiunea Anshan vizează:

„Îmbunătățirea competitivității globale a industriei siderurgice. Sprijinirea optimizării și modernizării produselor grupului Angang (16) și consolidarea în mod cuprinzător a competitivității internaționale și interne a produselor «de vârf», cum ar fi oțelul pentru fabricarea navelor, oțelul pentru transportul feroviar greu și pentru autovehicule cu rezistență foarte înaltă. Punerea în aplicare a planului de sprijin al întreprinderii siderurgice private din Anshan, formarea unei alianțe de întreprinderi, promovarea în mod activ a construirii de proiecte majore, cum ar fi înlocuirea capacităților Grupului Houying și a oțelului patinat pentru stâlpi și turnuri de transmisie de către Grupul Zizhu. Ghidarea îmbunătățirii și modernizării calității și realizarea unei dezvoltări diferențiate, caracteristice și îmbunătățite. Integrarea întreprinderilor siderurgice și metalurgice în economia provincială și în cea a întregii regiuni de nord-est pentru a construi un cluster al industriei de prelucrare profundă a oțelului cu grupul Angang în calitate de lider și «IMM-uri specializate și sofisticate care fabrică produse noi și unice» având un rol de susținere. Extinderea lanțului industriei siderurgice și a lanțului de aprovizionare. Dezvoltarea industriei siderurgice ușoare, concentrarea asupra produselor siderurgice de care au nevoie piețele locale specializate, cum ar fi piața PET, dezvoltarea produselor de consum final fabricate din materiale siderurgice și extinderea produselor siderurgice de la produsele grele în vrac la produsele ușoare, de mici dimensiuni și rafinate. Dezvoltarea activă a industriei deșeurilor siderurgice, sprijinirea fermă a dezvoltării întreprinderilor locale producătoare de deșeuri siderurgice în orașul Anshan, introducerea activă a unor întreprinderi de prelucrare a deșeurilor siderurgice, promovarea localizării piețelor de resurse pentru deșeuri siderurgice în nord-estul Chinei și, bazându-se pe zona de dezvoltare economică Lishan, construirea unei baze de reciclare a resurselor pentru deșeuri siderurgice la nivel național. Transformarea și modernizarea în continuare a pieței de logistică în domeniul siderurgic și construirea unei piețe moderne de comercializare a oțelului care să integreze tranzacționarea spot, logistica în materie de depozitare, comerțul electronic, serviciile de sprijin și alte funcții. Finalizarea și îmbunătățirea lanțului de dezvoltare a industriei siderurgice din Anshan, crearea unui lanț complet pentru minerit, producție și servicii conexe, cel mai cuprinzător lanț de aprovizionare al industriei siderurgice din țară […]. Intensificarea în mod cuprinzător a integrării «Double Anshan». Susținerea deplină a reformei și dezvoltării grupului Angang și soluționarea în mod activ a aspectelor legate de moșteniri. Având în subordine 113 întreprinderi transferate, societatea Anshan Metallurgical Industry Chain Group a fost înființată pentru a deservi grupul Angang în ceea ce privește extinderea principalelor sale operațiuni siderurgice. Orientarea reformei bidirecționale a diversificării capitalului între întreprinderile locale și Grupul Angang, îmbunătățirea alocării resurselor miniere, a capitalului, a brevetelor tehnologice, a platformelor de piață și a altor resurse pentru maximizarea beneficiilor. Dezvoltarea în comun a altor industrii decât cele siderurgice, construirea în mod activ și în comun de parcuri industriale și concentrarea pe promovarea construirii de energie pe bază de hidrogen, a deșeurilor siderurgice, a prelucrării profunde a gudronului de cărbune și a altor proiecte. Pe baza Platformei pentru achiziții publice a grupului Angang, instituirea unei platforme de schimb și cooperare pentru întreprinderile locale și construirea unei platforme terțe de tranzacționare online spot care să fie lider în industrie și care să ofere servicii cuprinzătoare pentru întregul lanț al industriei siderurgice și pentru întregul lanț de aprovizionare. Cooperarea cu grupul Angang pentru a consolida eforturile în materie de cercetare și dezvoltare, contractarea de proiecte, proiectarea tehnică, inspecția și testarea și logistica modernă. Încurajarea transformării locale a realizărilor tehnologice ale grupului Angang. Desfășurarea unor activități aprofundate de promovare a investițiilor pentru lanțul industrial și lanțul de aprovizionare al grupului Angang cu scopul de a spori varietatea produselor furnizate de întreprinderile locale.”

(43)

Planul regional Anshan urmează să fie pus în aplicare prin intermediul subvenționării, după cum urmează:

„Creșterea sprijinului politic. Încurajarea întreprinderilor să sporească investițiile în cercetare și dezvoltare și să pună în aplicare în mod activ politici, cum ar fi super deduceri pentru fondurile de cercetare și dezvoltare, subvenții post-investiții pentru cercetare și dezvoltare, reduceri ale impozitului pe profit și scutiri pentru întreprinderile de înaltă tehnologie și reduceri fiscale favorabile incluziunii, precum și scutiri pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi. Punerea în aplicare în mod cuprinzător a măsurilor de reformă legate de sprijinul național pentru inovare. Sprijinirea cercetării privind tehnologiile-cheie și punerea în aplicare a mai multor proiecte majore care reflectă intențiile strategice naționale și evidențiază avantajele științifice și tehnologice ale Anshan. Depunerea eforturilor în scopul de a depăși o serie de blocaje în materie de tehnologii-cheie și de a dezvolta mai multe produse inovatoare majore. Adoptarea pe deplin a rolului de lider al inovării corporative, orientarea grupului Angang și a întreprinderilor-cheie locale să intensifice eforturile în materie de cercetare și dezvoltare și accelerarea cercetării și dezvoltării în materie de produse, a modernizării proceselor și a altor procese legate de produse. Explorarea în mod activ a unor noi căi de dezvoltare, cum ar fi «parcurile de enclave» și «incubatoarele din afara amplasamentului», ghidarea cultivării în afara amplasamentului și incubarea locală a resurselor inovatoare, precum și sprijinirea întreprinderilor în sensul creării unor baze de cercetare și dezvoltare în Beijing, Shanghai, Nanjing și în alte regiuni. Extinderea canalelor de sprijin financiar. Furnizarea de servicii financiare științifice și tehnologice solide, adoptarea pe deplin a rolului coordonator al fondurilor guvernamentale, mobilizarea capitalului financiar și a investițiilor private pentru a transforma realizările științifice și tehnologice, sporirea sprijinului financiar pentru întreprinderile științifice și tehnologice și facilitarea industrializării și a aplicării pe scară largă a noilor tehnologii. Integrarea diverselor fonduri speciale pentru sprijin științific și tehnologic și concentrarea resurselor financiare asupra inovațiilor tehnologice majore din industriile-cheie și domeniile-cheie. Îmbunătățirea în mod inovator a modelului de credit tehnologic, adoptarea pe deplin a funcției de compensare a riscurilor corespunzătoare creditelor bazate pe tehnologie și utilizarea în mod corespunzător a produselor financiare, cum ar fi «împrumuturile pentru inovare tehnologică», finanțarea gajurilor de proprietate intelectuală și asigurarea tehnologică pentru a spori creditele, a diversifica riscurile și a reduce costurile pentru întreprinderile orientate către tehnologie. Promovarea valorizării cunoștințelor pentru întreprinderile bazate pe tehnologie și explorarea unor noi modele de finanțare prin îndatorare care să fie ușor de utilizat, bazate pe credite și convenabile.”

(44)

Ordinul nr. 35 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă – Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice (2005) (denumit în continuare „Ordinul nr. 35”) este un alt document de politică ce reglementează industria siderurgică din China. Adoptat de Consiliul de Stat, acesta vizează diverse aspecte ale controlului GC asupra industriei, printre care:

(45)

Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat care clasifică sectoarele industriale din punct de vedere investițional în diverse categorii, și anume „proiecte încurajate, restrictive și eliminate”. Potrivit acestei decizii, „Catalogul liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale”, care este o măsură de punere în aplicare a Deciziei nr. 40, constituie o bază importantă pentru orientarea direcțiilor pentru investiții. De asemenea, catalogul oferă îndrumări GC privind administrarea proiectelor de investiții și formularea și punerea în aplicare a politicilor privind finanțele publice, fiscalitatea, creditele, terenurile, importul și exportul (17). Industria siderurgică este indicată ca o industrie încurajată în capitolul VIII din acest catalog de îndrumări. În ceea ce privește natura sa juridică, Comisia a observat că Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat, care este cel mai înalt organism administrativ din RPC. În acest sens, decizia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru alte organisme publice și pentru operatorii economici (18).

(46)

Planul pentru ajustarea și revitalizarea industriei siderurgice (2009) constituie un plan de acțiune pentru industria siderurgică. Planul își propune să soluționeze criza financiară internațională și să abordeze cerințele generale de politică ale GC pentru a menține creșterea economică. De asemenea, el urmărește „garantarea funcționării stabile a industriei”, dat fiind că „industria este privită ca un pilon important al economiei naționale”. Documentul prevede următoarele:

(47)

În conformitate cu capitolul VIII din Catalogul îndrumător privind ajustarea structurii industriale (2019), sectorul siderurgic este un sector încurajat.

(48)

Având în vedere documentele la care se face referire anterior și dispozițiile prevăzute în acestea, Comisia și-a reafirmat concluzia din investigația inițială conform căreia, în perioada investigației de reexaminare, industria siderurgică din China a fost considerată în continuare drept o industrie-cheie/strategică, a cărei dezvoltare este urmărită în mod activ și condusă de autoritățile chineze ca obiectiv strategic de politică.

(49)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori din China menționați la considerentele 17 și 31, Comisia a decis să examineze dacă s-a continuat subvenționarea după cum urmează. În primul rând, Comisia a examinat dacă subvențiile care au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor au continuat să confere beneficii industriei producătoare de oțel cu acoperire organică. Ulterior, Comisia a analizat dacă industria în cauză a beneficiat de subvenții care nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumite în continuare „subvenții suplimentare”), astfel cum se susține în cerere.

(50)

Comisia a decis că, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării în ceea ce privește majoritatea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesară investigarea tuturor celorlalte subvenții a căror existență o susține solicitantul. Într-adevăr, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, este necesar să se examineze de către Comisie dacă există dovezi ale continuării subvențiilor, indiferent de valoarea acestora.

(51)

În cadrul investigației inițiale (20), Comisia a stabilit că întreprinderile deținute de stat care au furnizat producătorilor de OAO oțel laminat la cald și oțel laminat la rece (denumite în continuare „OLC” și „OLR”) au fost organisme publice în conformitate cu testul stabilit de Organul de apel al OMC (21), deoarece execută funcții guvernamentale și, astfel, exercită autoritate guvernamentală.

(52)

De asemenea, Comisia a stabilit că producătorii privați de OLC și OLR din China au primit mandatul și ordinul autorităților chineze pentru a furniza mărfuri în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (iii) și (iv) din regulamentul de bază și pentru a acționa în același mod ca și întreprinderile siderurgice deținute de stat (22).

(53)

În cadrul analizei ulterioare (23), Comisia a concluzionat în mod pozitiv cu privire la existența unui avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază pentru producătorii-exportatori de OAO. Acest avantaj a rezultat din furnizarea de materii prime contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată de către producătorii de OLC și OLR, indiferent dacă întreprinderile de stat acționează ca organisme publice sau întreprinderi private sub mandatul și ordinul autorităților chineze în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(54)

Pentru a calcula acest avantaj, Comisia a comparat prețurile OLC și OLR plătite de către producătorii-exportatori de OAO în cauză la nivelul de referință relevant. Organul de apel a confirmat faptul că, în cazul în care piața țării furnizoare este denaturată prin rolul statului, este permisă utilizarea unor criterii de referință externe.

(55)

Pe baza informațiilor din dosar furnizate în cadrul investigației inițiale, s-a stabilit că prețurile practicate la vânzarea de OLC și OLR de către întreprinderile deținute de stat din China erau denaturate. Aceasta a fost ca urmare a predominanței puternice a întreprinderilor deținute de stat pe piața OLC și OLR din China și din cauza faptului că prețurile furnizorilor privați de OLC și OLR erau aliniate cu prețurile întreprinderilor deținute de stat.

(56)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu existau prețuri de piață fiabile în China pentru OLC și OLR și a calculat valoarea de referință pe baza prețurilor pentru OLC și OLR de pe piața mondială, care sunt publicate în mod regulat în diverse reviste specializate în domeniul siderurgiei, precum Steel Business Briefing, MEPS și CRU.

(57)

O comparație a prețurilor practicate de producătorii de OLC și OLR cu valoarea de referință din afara țării a arătat că prețurile din China erau cu mult sub prețurile de referință și, în consecință, au dus la un avantaj pentru producătorii-exportatori chinezi de OAO în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(58)

În plus, respectivul program de subvenționare a fost considerat specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât OLC și OLR sunt utilizate numai de către un număr restrâns de sectoare și întreprinderi din China în procesul lor de producție.

(59)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion a variat între 23,02 % și 27,63 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 32,44 %.

(60)

În cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, s-a concluzionat că producătorii chinezi de OAO au continuat să beneficieze de furnizarea de OLC și OLR contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată pentru producția de OAO, care acoperea atât achizițiile de la întreprinderi deținute de stat, cât și de la celelalte întreprinderi.

(61)

Într-o primă etapă, solicitantul a pus la dispoziție dovezi potrivit cărora furnizorii de OLC și OLR sunt în continuare organisme publice în conformitate cu testul stabilit de Organul de apel al OMC (a se vedea considerentul 51). Reclamantul a indicat că autoritățile chineze controlează și gestionează în diferite moduri întreprinderile deținute de stat.

(62)

Într-o primă etapă, cadrul instituțional a permis autorităților chineze să dețină un control strict asupra întreprinderilor deținute de stat prin intermediul diverselor organisme.

(63)

Comisia de supraveghere și administrare a activelor din proprietatea statului din cadrul Consiliului de Stat (denumită în continuare „CSAAPS”) este proprietarul final al tuturor întreprinderilor deținute de stat din China. Toți administratorii și directorii CSAAPS sunt numiți de către Partidul Comunist din China. CSAAPS are un rol central în ceea ce privește gestionarea întreprinderilor deținute de stat, inclusiv supravegherea disciplinară, și se asigură că întreprinderile deținute de stat respectă obiectivele stabilite de autoritățile chineze. De asemenea, ea participă în cadrul procesului de luare a deciziilor în materie de investiții și la tranzacțiile cu acțiuni și stocuri. Prin urmare, CSAAPS poate fi considerată drept autoritatea publică de reglementare a întreprinderilor deținute de stat.

(64)

Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (denumită în continuare „CNDR”) este o altă autoritate de reglementare care controlează întreprinderile deținute de stat. CNDR este responsabilă cu elaborarea strategiilor de dezvoltare macroeconomică și industrială și cu asigurarea faptului că actorii locali implementează în mod corespunzător politica autorităților chineze. CNDR adoptă orientări și directive și aprobă proiecte majore de investiții. Toate investițiile producătorilor de oțel din China trebuie aprobate de CNDR.

(65)

CNDR colaborează îndeaproape cu Asociația pentru fier și oțel din China (China Iron and Steel Association, denumită în continuare „CISA”). CISA reprezintă industria siderurgică în fața autorităților chineze și a altor actori de pe piață. Cu toate acestea, CISA are un rol semi-guvernamental, prin care este implicată în elaborarea orientărilor privind dezvoltarea și în aprobarea tranzacțiilor care includ producători străini. CISA este succesoarea ramurii siderurgice a Ministerului Industriilor Metalurgice.

(66)

În al doilea rând, autoritățile chineze exercită un control strict asupra industriei siderurgice prin lege. Sectorul siderurgic este clasificat în categoria „industriilor de bază și pilon”, la nivelul cărora statul trebuie să „mențină o putere de control relativ puternică” (24). De asemenea, el face parte din categoria industriilor „încurajate” și, datorită acestui statut, beneficiază de diferite avantaje în ceea ce privește, de exemplu, împrumuturi, drepturi de utilizare a terenurilor și politici fiscale preferențiale. Acest control este consolidat și mai mult de faptul că în industria siderurgică este interzis acționariatul majoritar străin, care ar putea diminua controlul deținut de autoritățile chineze.

(67)

Se impune a fi subliniat faptul că toate dovezile de mai sus cu privire la administrarea, conducerea și controlul efectiv al întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile chineze se bazează pe analiza acelorași documente, legi și regulamente principale ca cele din investigația inițială, care sunt încă în vigoare pe parcursul perioadei investigației de reexaminare (25). Singurul amendament major de la investigația inițială a fost înlocuirea celui de al 13-lea plan cincinal cu cel de al 14-lea plan cincinal. Cu toate acestea, o astfel de înlocuire nu a modificat rolul predominant al autorităților chineze în industria siderurgică.

(68)

În a doua etapă, solicitantul a furnizat dovezi în ceea ce privește prezența semnificativă și dominația continuă a întreprinderilor deținute de stat în industria siderurgică în general și în sectoarele OAO și OLC în special. Cererea a rezumat recentele constatări ale investigațiilor efectuate de autoritățile australiene (26) și americane (27) în această privință.

(69)

În a treia etapă, solicitantul a furnizat dovezi în sprijinul faptului că întreprinderile private din sectorul OLR și OLC erau în continuare sub mandatul și ordinul autorităților chineze să furnizeze mărfuri în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și punctul (iv) din regulamentul de bază și că stabilirea prețurilor în acest sens este similară cu cea în cazul întreprinderilor deținute de stat. Prin urmare, concluziile Comisiei din investigația inițială rămân valabile pe parcursul perioadei investigației de reexaminare.

(70)

Pentru a-și susține cererea, solicitantul a indicat faptul că producătorii care nu sunt întreprinderi deținute de stat au fost în continuare obligați să respecte planurile naționale și locale pe cinci ani și că sunt supuși unor intervenții puternice din partea autorităților chineze asupra pieței și, de asemenea, asupra structurilor corporative ale acestora. Pentru a demonstra continuitatea interacțiunilor puternice dintre autoritățile publice, partidul comunist și producătorii care nu sunt întreprinderi deținute de stat, solicitantul a invocat concluziile recentei investigații antisubvenție americane (28) și documentele de punere în aplicare a celui de al 14-lea plan cincinal la nivel regional.

(71)

Dovezile de mai sus arată comportamentul continuu al întreprinderilor deținute de stat în sectoarele OLR și OLC, în calitate de organisme publice, precum și mandatul sau ordinul adresate producătorilor care nu sunt întreprinderi deținute de stat. În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să pună sub semnul întrebării dovezile prezentate de solicitant în această privință. Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii de OAO beneficiază în continuare de aprovizionarea cu materii prime din partea producătorilor de OLR și OLC contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, astfel cum a fost stabilită în investigația inițială.

(72)

În plus, Raportul privind China referitor la sectorul siderurgic în general (29) a confirmat aspectele esențiale referitoare la instituirea acestui program de subvenționare și continuarea sa, cum ar fi: comportamentul întreprinderilor deținute de stat în calitate de organisme publice, poziția lor dominantă în sectorul în cauză, mandatul și ordinul adresate producătorilor care nu sunt întreprinderi deținute de stat și denaturarea prețurilor.

(73)

Furnizarea, de către organismele publice, de OLR și OLC contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată producătorilor de OAO constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază. Furnizarea aceluiași material de către societăți private generează o subvenție în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv), întrucât aceste organisme private sunt sub mandatul sau ordinul autorităților chineze să acționeze în acest sens la o valoare mai mică decât valoarea de piață.

(74)

Acest program implică un avantaj pentru producătorii de OAO, care nu poate fi măsurat pe piața internă a OAO din China, deoarece este denaturat. Acest avantaj trebuie calculat utilizând un criteriu de referință internațional compus din aceleași țări ca în cazul inițial. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume.

(75)

Subvenția vizată este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât OLR și OLC sunt utilizate numai de către un număr restrâns de sectoare din China în producția lor.

(76)

În ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, subvenția se referă la producătorii de OAO care nu sunt producători de oțel integrați pe verticală, și anume cei care au fie (i) o linie de laminare la rece și trebuie să cumpere OLC ca substrat pentru laminarea la rece, fie (ii) o linie de acoperire și trebuie să achiziționeze OLR ca substrat.

(77)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că furnizarea de OLC și OLR la rate preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(78)

În cadrul investigației inițiale (30), Comisia a stabilit că acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor (denumite în continuare „DFT”) de către GC ar trebui să fie considerată o măsură de subvenționare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Deoarece nu există o piață funcțională a terenurilor în China, autoritățile chineze acordă drepturi de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, conferind astfel un avantaj societăților beneficiare. Utilizarea unui indicator de referință extern a demonstrat că suma plătită pentru drepturile de folosință asupra terenurilor de către producătorii de OAO este mult inferioară valorii normale de piață.

(79)

De asemenea, Comisia a stabilit că subvenția este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (c) din regulamentul de bază, deoarece accesul la terenurile industriale este limitat prin lege numai la societățile care respectă politicile industriale stabilite de către stat. În plus, doar anumite operațiuni au făcut obiectul unei proceduri de cerere de ofertă, prețurile fiind deseori stabilite de către autorități, iar practicile autorităților publice în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(80)

Utilizând indicatorul de referință al prețurilor terenurilor din Taiwan, rata subvenției cu privire la această măsură a fost stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion între 0,34 % și 1,12 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 1,36 %.

(81)

În cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, s-a concluzionat că producătorii chinezi de OAO au beneficiat în continuare de acordarea DFT contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(82)

În cerere, solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de OAO au continuat să beneficieze de drepturile de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(83)

Solicitantul a indicat că legea care reglementează această chestiune nu s-a schimbat de la data investigației inițiale. Proprietatea privată asupra terenurilor este interzisă în China. Legea privind administrarea terenurilor, și în special articolul 2, prevede în continuare că toate terenurile din China sunt, în ultimă instanță, deținute de GC, deoarece aparțin în mod colectiv Chinei. Legea proprietății (articolele 45-48) specifică faptul că terenurile din China sunt fie „deținute în mod colectiv”, fie „se află în proprietatea statului”. Terenurile nu pot fi vândute, dar se pot acorda drepturi de folosire a terenurilor prin proceduri de ofertare, cotații sau licitații publice.

(84)

Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au furnizat dovezi care să sugereze că industria OAO a încetat să beneficieze de acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată.

(85)

Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a concluziilor Raportului privind China (31) în această privință și a constatărilor investigației privind HRF cu privire la unele societăți siderurgice producătoare de OAO (32), precum și a celor mai recente investigații privind BEV și PEM (33), Comisia a concluzionat că tarifele plătite pentru utilizarea terenurilor au fost în continuare subvenționate, dat fiind faptul că sistemul impus de autoritățile chineze nu respectă principiile pieței.

(86)

Având în vedere lipsa unei piețe a terenurilor în China, se impune utilizarea unei valori de referință externe pentru a stabili un preț de piață adecvat și pentru a calcula valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare, în conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază. Prețurile terenurilor din Taiwan la care se face referire anterior, utilizate în mod normal ca punct de referință pentru astfel de calcule, au fost actualizate și ajustate în sens crescător, ca urmare a constatărilor celor mai recente investigații în materie de compensare.

(87)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Având în vedere aceste aspecte, dat fiind că prețurile de referință din Taiwan erau mai mari decât cele utilizate în cadrul investigației inițiale și al primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, este probabil ca, în orice caz, subvenționarea să fi continuat la aceleași niveluri.

(88)

Subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (c) din regulamentul de bază. Drepturile de folosință asupra terenurilor sunt acordate doar unui grup restrâns de întreprinderi. În plus, industria siderurgică, făcând parte din categoria încurajată în contextul Deciziei nr. 40 a Consiliului de Stat, este una dintre industriile care beneficiază de drepturi de folosință asupra terenurilor. În plus, acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor în China este în continuare o practică netransparentă.

(89)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor la rate preferențiale este o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii și care a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(90)

În cadrul investigației inițiale (34), Comisia a constatat că CNDR deține responsabilitatea stabilirii prețurilor energiei electrice aplicabile în diferitele provincii. S-a constatat faptul că birourile locale pentru prețuri acționează doar ca un braț executiv al deciziei luate la nivel central de CNDR. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de faptul că CNDR a publicat avize în care stabilește prețurile efective pentru fiecare provincie. Apoi, aceste avize sunt transpuse în mod formal în avizele locale adoptate de către birourile locale pentru prețuri și sunt puse în aplicare la nivel local.

(91)

Investigația inițială a stabilit, de asemenea, că prețurile diferențiate ale energiei electrice aplicabile anumitor sectoare și/sau la nivel provincial și local sunt stabilite în conformitate cu anumiți factori, printre care, în special, urmărirea obiectivelor politicii industriale stabilite de autoritățile centrale și locale în planurile lor cincinale, precum și în planurile la nivel sectorial.

(92)

În continuare, Comisia a stabilit că unul dintre producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion a beneficiat de un preț al energiei electrice mai mic decât prețul aplicabil, în general, marilor utilizatori industriali. S-a constatat că, în zona specifică în care era situat acest exportator, o subcategorie de anumiți utilizatori industriali, inclusiv cei care produc produsul în cauză, aveau dreptul la acest preț mai scăzut. Astfel, întreprinderea a primit o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază, și anume autoritățile publice i-au furnizat energie electrică prin intermediul întreprinderii deținute de stat locale de distribuție a energiei electrice. Aceasta a constituit o contribuție a statului sub forma furnizării de bunuri altele decât infrastructură generală, în sensul regulamentului de bază.

(93)

S-a constatat că subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prețul mai scăzut al energiei electrice a fost stabilit în avizul relevant al CNDR și încorporat în avizul emis de biroul local pentru prețuri. Prin urmare, el a fost mandatat de o autoritate centrală și gestionat la nivel local. Acest preț mai scăzut a fost limitat la anumite întreprinderi, în anumite sectoare specifice. Subvenția a fost, de asemenea, limitată la o anumită regiune întrucât se aplică doar la o zonă geografică desemnată limitată în care producătorul-exportator își avea sediul.

(94)

În cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a confirmat că legea privind stabilirea prețurilor energiei electrice nu s-a schimbat (35) și că producătorii de OAO au continuat să plătească beneficii de pe urma prețurilor scăzute ale energiei electrice.

(95)

În cerere, solicitantul a indicat că legea care reglementează această chestiune nu s-a schimbat de la data investigației inițiale și a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(96)

Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori din China nu au furnizat dovezi care să sugereze că industria OAO a încetat să beneficieze de furnizarea de energie electrică pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată.

(97)

Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a concluziilor Raportului privind China (36), Comisia a concluzionat că tarifele plătite la energia electrică sunt preferențiale în funcție de întreprinderile individuale, de sectorul industrial sau de localizarea lor geografică.

(98)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Având în vedere aceste aspecte, nivelul de subvenționare nu pare să fi scăzut în comparație cu investigația inițială.

(99)

Potrivit explicațiilor furnizate în considerentul 93, sistemul era specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(100)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că furnizarea de energie electrică la rate preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(101)

În cadrul investigației inițiale (38), Comisia a stabilit că băncile deținute de stat sunt considerate organisme publice deoarece execută funcții guvernamentale și, astfel, exercită autoritate guvernamentală. În continuare, s-a concluzionat că, pe parcursul perioadei investigației inițiale, primele cinci mari bănci comerciale deținute de stat reprezentau peste jumătate din sectorul bancar chinez.

(102)

În privința băncilor care au acordat împrumuturi producătorilor-exportatori de OAO cooperanți, acestea erau în mare majoritate deținute de stat. Pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că cel puțin 14 din cele 17 bănci raportate erau bănci deținute de stat, inclusiv principalele bănci comerciale din China, cum ar fi Bank of China, China Construction Bank și Industrial and Commercial Bank of China. În continuare, s-a constatat că aceste bănci comerciale deținute de stat ocupau un loc predominant pe piață, iar în calitate de organisme publice erau implicate în acordarea de împrumuturi la o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață. În consecință, s-a concluzionat că autoritățile chineze aveau o politică de furnizare de împrumuturi în condiții preferențiale pentru sectorul OAO.

(103)

De asemenea, Comisia a stabilit, pe baza articolelor 34 și 38 din Legea privind activitățile bancare comerciale și a articolelor 24 și 25 din Ordinul nr. 35 - Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice, că băncile comerciale private din China erau mandatate și dirijate de autoritățile chineze să ofere împrumuturi preferențiale producătorilor de OAO în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(104)

Prin urmare, Comisia a concluzionat următoarele: a existat o contribuție financiară acordată producătorilor de OAO sub forma unui transfer direct de fonduri de la autoritățile publice, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază; iar băncile private au fost, de asemenea, mandatate sau dirijate de autorități să ofere contribuții financiare acelorași producători în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(105)

S-a constatat existența unui avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, în măsura în care împrumuturile acordate de stat prevedeau condiții mai favorabile decât cele pe care beneficiarul le-ar putea obține în mod normal pe piață. Deoarece s-a stabilit că împrumuturile neguvernamentale din China nu reprezintă o valoare de referință a pieței adecvată (băncile private fiind mandatate și dirijate de autoritățile chineze), aceasta a fost construită pe baza ratei standard de împrumut a Băncii Populare a Chinei. Această rată a fost ajustată astfel încât să reflecte riscul normal de piață prin adăugarea primei corespunzătoare aferente obligațiunilor emise de societăți cu rating de obligațiuni de tip „rating speculativ” (la rata BB).

(106)

În cadrul investigației inițiale (39), s-a constatat că acest program de subvenționare este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece industria siderurgică aparținea categoriei încurajate în conformitate cu Decizia nr. 40, iar acordarea de împrumuturi era limitată doar întreprinderilor siderurgice care respectau pe deplin politicile de dezvoltare pentru industria siderurgică (Ordinul nr. 35).

(107)

Mai mult, s-a constatat că programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că anumite planuri și documente guvernamentale erau încurajatoare și conțineau prevederi privind acordarea de sprijin financiar industriei siderurgice și în anumite regiuni geografice din China.

(108)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion a variat între 0,25 % și 0,89 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 0,97 %.

(109)

În cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat elemente de probă potrivit cărora băncile deținute de stat au continuat să fie organisme publice și și-au menținut prezența semnificativă și poziția dominantă pe piață în sistemul bancar chinez, în timp ce băncile private au continuat să fie mandatate și dirijate de autoritățile chineze să acorde împrumuturi subvenționate. În plus, solicitantul a furnizat dovezi că industria bancară a respectat obiectivele strategice naționale prevăzute în diverse linii directoare și recomandări cu caracter obligatoriu, inclusiv în cel de al 13-lea plan cincinal pentru sectorul siderurgic. Pe această bază, s-a concluzionat că producătorii chinezi de OAO au beneficiat în continuare de împrumuturi și de rate ale dobânzii preferențiale.

(110)

Constatările recentelor investigații antisubvenție privind HRF, BEV și PEM (40), precum și concluziile respective din Raportul privind China (41) au confirmat că, în ceea ce privește constatările de mai sus cu privire la distorsiunile din sectorul bancar chinez menționate în considerentul 109, acestea sunt încă în vigoare.

(111)

În plus, în cererea și anexa corespunzătoare (42), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de OAO au continuat să beneficieze de împrumuturi preferențiale și o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață din partea băncilor naționale din China. Seria de dovezi se bazează pe comunicatele de presă ale producătorilor de OAO și băncilor deținute de stat care acordă împrumuturi producătorului de OAO, prin care își anunță acordurile de credit reciproc. Aceste dovezi arată nu numai că băncile deținute de stat continuă să furnizeze fonduri producătorilor de OAO, ci și că finanțarea se realizează astfel încât să respecte politica de stat în materie de sprijinire a producției siderurgice în China.

(112)

La 20 februarie 2020, sucursala din Shanghai a Export-Import Bank of China a anunțat că a acordat Baoshan Iron and Steel Co. Ltd (43) un împrumut în valoare de 1,5 miliarde RMB.

„Sucursala din Shanghai a Export-Import Bank of China a acordat recent un împrumut în valoare de 1,5 miliarde RMB societății Baoshan Iron and Steel Co., Ltd. pentru a furniza lichiditățile necesare reluării producției și a producției suplimentare în timpul pandemiei.”

Comunicatul de presă a precizat în continuare:

„După ce a aflat despre nevoile financiare ale clientului, sucursala din Shanghai a Export-Import Bank of China a creat un canal verde, coordonat în mod eficient cu mai multe departamente, a accelerat progresul în ceea ce privește plata împrumutului și a acordat Baosteel Co., Ltd. un împrumut în valoare de 1,5 miliarde RMB într-o perioadă relativ scurtă de timp pentru a satisface nevoile de capital de producție ale societății în timpul epidemiei și pentru a se asigura că întreprinderile își pot relua producția în mod organizat. În etapa următoare, sucursala din Shanghai a Export-Import Bank of China va continua să consolideze responsabilitățile instituțiilor financiare în timpul pandemiei, să sporească sprijinul pentru finanțarea împrumutului și să ajute întreprinderile să combată pandemia și să reia producția.”

(113)

La 20 ianuarie 2023, Export-Import Bank of China a arătat (44) că a acordat împrumuturi în valoare de 1,5 mii de miliarde CNY, din care 80 % către industria prelucrătoare. În continuare, a afirmat că întreaga sa politică de creditare a industriei prelucrătoare s-a bazat pe politica de stat de sprijinire a producției atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.

„La baza acestui fapt, comitetul de partid al Export-Import Bank of China [și anume comitetul PCC care, prin lege, trebuie consultat cu privire la toate deciziile din cadrul întreprinderilor] acordă o foarte mare importanță acordării sprijinului pentru dezvoltarea industriei prelucrătoare”. Fulin Wu, președintele Export-Import Bank, a declarat: „Industria prelucrătoare este fundamentul unei țări și condiția indispensabilă pentru o țară puternică. Export-Import Bank pune întotdeauna activitatea de sprijinire a dezvoltării de înaltă calitate a industriei prelucrătoare în prim-plan și depune eforturi susținute în acest sens. […] Printr-o serie de «combinații» de politici, cum ar fi formularea de planuri de servicii speciale, organizarea de planuri speciale de credit, crearea unor produse de credit exclusive și rafinarea politicilor industriale, Export-Import Bank of China a acordat prioritate alocării resurselor de credit în industria prelucrătoare și în alte domenii ale economiei reale. [Aceasta] continuă să asigure o ofertă de credite stabilă și eficientă, să ajute întreprinderile să își consolideze capacitățile internaționale de extindere în ceea ce privește tehnologia, marca, piața și alte aspecte, precum și să își consolideze competitivitatea internațională.”

Nu există nicio îndoială că această finanțare a fost pusă la dispoziția industriei OAO și a fost preluată de aceasta, care este un sector încurajat în cadrul industriei prelucrătoare din China. Export-Import Bank of China a anunțat un seminar într-un comunicat de presă din 23 octombrie 2023  (45):

„La 20 octombrie, Export-Import Bank of China a organizat cu succes un seminar privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei siderurgice. Scopul acestui eveniment este de a pune în aplicare deciziile și acordurile Conferinței de lucru economică centrală, de a sprijini buna funcționare a industriei siderurgice și de a explora modalitățile de promovare a dezvoltării de înaltă calitate a industriei.”

(114)

Împrumutul acordat de Export-Import Bank of China către HBIS, un producător de OAO, a fost confirmat într-un articol publicat în China Metallurgical News din 5 ianuarie 2022 (46):

„În prima zi lucrătoare din 2022, și anume la 4 ianuarie, a avut loc la sediul grupului HBIS ceremonia de semnare de către grupul HBIS, China Development Bank-China, Export-Import Bank în scopul de a sprijini proiectul de transformare și modernizare al grupului HBIS. Procesul de semnare este o mutare eficace a celor trei părți de a aprofunda integrarea industriei și a finanțelor și de a coordona dezvoltarea. Cele trei părți vor construi în mod activ un nou tip de relație de cooperare și vor crea un nou criteriu de referință și un nou model pentru cooperarea dintre bancă și întreprindere și între bănci. Dl Yong Yu, secretar al comitetului de partid și președinte al grupului HBIS, dl Hongyan Guan, secretar al comitetului de partid și președinte al filialei Hebei a Băncii de Dezvoltare a Chinei, și dl Xiaoyong Xu, secretar al comitetului de partid și președinte al filialei Hebei a China Export-Import Bank, au participat la ceremonia de semnare și au susținut discursuri.”

(115)

În cele din urmă, solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora sistemul de rating de credit din China nu este încă fiabil (47).

(116)

Conform documentului de lucru al Fondului Monetar Internațional din 2016 (48), peste 90 % din obligațiunile chineze sunt evaluate de la AA la AAA de către agențiile locale de credit din China. FMI a remarcat că, în SUA, doar 2 % dintre întreprinderi aveau acest rating.

(117)

Un document de perspectivă a pieței elaborat de Bloomberg din 2021 a arătat (49) că 90 % din obligațiuni beneficiază de un rating AAA din partea a cinci agenții locale de rating. Ratingurile Standard și Poor pentru aceleași instrumente sunt acordate de la A la BBB. Ratingurile nu sunt determinate de riscul de credit, ci de importanța strategică pentru autoritățile chineze sau pentru PCC.

(118)

Solicitantul a furnizat lista ratingurilor de credit de care beneficiază producătorii chinezi de OAO în conformitate cu sistemul de rating local din China. În 2023, ratingul cel mai scăzut al acestor societăți a fost AA+, în timp ce ratingul mediu ponderat a fost AAA. Ratingurile au fost declarate „stabile”. Din aceste motive, solicitantul a considerat că ratele dobânzii percepute pentru împrumuturile acordate de organismul public sau de băncile mandatate și dirijate și bazate pe ratinguri de credit nefiabile nu puteau constitui baza pentru determinarea costului de piață al împrumuturilor în sine.

(119)

Problema unui sistem de rating de credit nefiabil în China a fost confirmată de constatările recentelor investigații antisubvenție privind BEV și PEM (50).

(120)

În absența cooperării din partea GC, nu au fost prezentate argumente care să pună sub semnul întrebării dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește situația actuală a sistemului bancar chinez și aplicarea în continuare a dispozițiilor privind împrumuturile preferențiale pentru producătorii de OAO.

(121)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Cu toate acestea, nicio referință nu indică faptul că nivelul de subvenționare a scăzut în comparație cu investigația inițială.

(122)

Programul de subvenționare în cauză era în continuare specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, având în vedere că situația juridică descrisă la considerentul 106 nu s-a schimbat și în lumina celui de al 14-lea nou plan cincinal, confirmând industria siderurgică ca o industrie încurajată.

(123)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că acordarea de împrumuturi preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(124)

În cadrul investigației inițiale (51), Comisia a stabilit că mai mulți producători de oțel, inclusiv producători de OAO, au primit granturi în cadrul a patru sisteme: Programul China World Top Brand, programul Famous Brands (Mărci Celebre), fondul State Key Technology Project (Fondul de stat pentru proiecte tehnologice esențiale) și programe de reducere a taxelor juridice antidumping. În continuare, s-a constatat că mai multe granturi au fost acordate producătorilor de OAO în cadrul programelor regionale (printre altele în provinciile Liaoning, Jiangsu și Hebei).

(125)

Având în vedere că autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație cu privire la acest program, ancheta inițială și-a întemeiat concluziile cu privire la aceste programe pe informațiile cuprinse în cerere, pe constatările autorităților americane în contextul altor investigații antisubvenție (52), precum și pe propriile constatări ale Comisiei în cadrul investigației având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (53).

(126)

Investigația inițială a concluzionat, de asemenea, în mod pozitiv cu privire la existența unui număr de subvenții ad-hoc acordate anumitor producători de OAO enumerați în cerere, pe baza analizei conturilor auditate ale întreprinderilor în cauză. Aceste subvenții au fost fie granturi, fie alte scutiri sau reduceri de impozite pentru a finanța anumite proiecte sau active. Potrivit cererii, acestea au fost acordate în contextul politicilor strategice generale pentru modernizarea industriei siderurgice.

(127)

S-a constatat că aceste granturi și alte subvenții ad-hoc constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sub forma unui transfer direct de fonduri în ceea ce privește granturile și transferurile similare ale resurselor. Mai mult decât atât, acestea constituiau o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri nepercepute pentru diferitele scutiri sau reduceri de impozite și/sau taxe la nivel central, provincial sau municipal, în mod normal, exigibile.

(128)

De asemenea, s-a constatat că acestea sunt specifice fie în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece accesul este limitat numai la anumite întreprinderi specifice, fie în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b), ținând seama de lipsa aparentă de criterii și condiții obiective pentru punerea în aplicare a acestor programe de către autoritatea care acordă subvenția.

(129)

S-a constatat că unele dintre aceste subvenții sunt specifice în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât accesul la acestea a fost limitat la anumite întreprinderi situate în regiuni geografice desemnate într-o anumită provincie sau în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a), deoarece s-a constatat că avantajul este condiționat de rezultatele la export (de exemplu, în cazul produselor desemnate ca „mărci celebre”).

(130)

În cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat o listă detaliată a subvențiilor ad-hoc pentru fiecare producător de OAO în parte, inclusiv trimiteri la liniile specifice ale rapoartelor anuale auditate ale întreprinderilor în cauză. Subvențiile în cauză erau, în esență, subvenții aferente activelor sau subvenții aferente veniturilor. Pe această bază, s-a concluzionat că producătorii de OAO au primit în continuare granturi ca subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare a primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(131)

În cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora cel puțin 23 de producători de OAO au continuat să beneficieze de programe de finanțare, deși principalele sisteme utilizate sunt uneori diferite de cele constatate în investigația inițială și în cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(132)

Subvențiile în cauză erau, în esență, subvenții aferente activelor sau subvenții aferente veniturilor.

(133)

Subvențiile aferente activelor sunt creditate într-un cont de venituri amânate. Acestea sunt înregistrate în contul de profit și pierdere curent („P&L”) ca venituri neoperative de-a lungul ciclului de viață utilă estimată a activului respectiv în rate anuale egale sau deduse din valoarea contabilă a activului și înregistrate în contul de profit și pierdere prin reducerea cheltuielii cu amortizarea.

(134)

Subvențiile aferente veniturilor și utilizate pentru compensarea cheltuielilor sau pierderilor viitoare aferente sunt recunoscute ca venituri amânate și se înregistrează în contul curent de profit și pierdere, iar cele utilizate pentru compensarea cheltuielilor sau pierderilor aferente sunt incluse direct în contul curent de profit și pierdere corespunzător perioadei contabile respective.

(135)

Subvențiile acordate pentru a compensa cheltuielile sau pierderile anterioare sunt recunoscute în contul de profit și pierdere în perioada în care este primită subvenția. Soldul pozitiv dintre plățile compensatorii și valoarea compensației transferate la venitul amânat se impune a fi considerat drept rezervă de capital.

(136)

În funcție de tipul de finanțare, solicitantul a furnizat în cerere o cuantificare a avantajului obținut de fiecare producător de OAO pentru a demonstra că subvențiile sub formă de granturi primite de producătorii de OAO nu s-au diminuat de la investigația inițială.

(137)

Toate granturile și alte subvenții ad-hoc analizate mai sus constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sub forma unui transfer direct de fonduri în ceea ce privește granturile și transferurile similare ale resurselor.

(138)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de OAO de pe urma granturilor, fie că sunt acordate în vederea reducerii supracapacității sau în cadrul programelor specifice, fie că sunt acordate ad-hoc.

(139)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Acestea fiind spuse, pe baza rapoartelor anuale ale producătorilor de OAO, astfel de sume nu sunt neglijabile.

(140)

Aceste subvenții au fost considerate specifice, în drept sau în fapt, în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază. În absența cooperării autorităților chineze, acestea sunt considerate a fi acordate unui număr restrâns de întreprinderi siderurgice în sectorul siderurgic încurajat și/sau din cauza modului în care autoritățile abilitate și-au exercitat puterea discreționară pentru acordarea lor.

(141)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că producătorii de OAO au primit în continuare granturi ca subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(142)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a stabilit că producătorii de OAO beneficiau de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în legătură cu tratamentul preferențial în cadrul programelor și politicilor privind impozitul pe profit și alte impozite directe.

(143)

În ceea ce privește două programe specifice: Politici fiscale pentru deducerea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare și Facilități fiscale pentru regiunile Centrală și de Vest, Comisia, bucurându-se de o cooperare suficientă din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, și-a întemeiat constatările în ceea ce privește temeiul juridic, eligibilitatea, natura subvenției și specificitatea acesteia pe răspunsurile verificate la chestionar și a fost în măsură să calculeze ratele individuale ale subvenției pentru societățile incluse în eșantion.

(144)

În ceea ce privește alte opt programe și politici, din cauza lipsei cooperării autorităților chineze, Comisia și-a întemeiat constatările pe dovezile furnizate în cerere și pe rezultatele investigațiilor antisubvenție ale autorităților americane privind anumite țevi pentru conducte de transport și canalizări fără sudură din aliaj de oțel și din oțel cu carbon (54), anumite roți de oțel (55), pardoseli din sârmă (56), anumite mașini de tuns iarba cu remorcă (57), precum și pe propria investigație a Comisiei având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară. Trebuie menționat faptul că s-a constatat că două dintre aceste opt programe nu pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(145)

În cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a concluzionat că numeroși producători de oțel din China, inclusiv cel puțin trei producători de OAO, continuă să beneficieze de cel puțin două programe de subvenționare a impozitelor directe care fac obiectul unor măsuri compensatorii în investigația inițială, și anume Politici fiscale preferențiale pentru societățile care sunt încurajate în calitate de întreprinderi cu tehnologie înaltă și nouă și Politici fiscale pentru deducerea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare. De asemenea, s-a confirmat faptul că sistemele se întemeiază în continuare pe același temei juridic și, prin urmare, nu există schimbări în ceea ce privește concluziile privind eligibilitatea, aplicarea practică a sistemelor, avantajele conferite în raport cu utilizarea și specificitatea acestora.

(146)

În cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat, de asemenea, dovezi potrivit cărora anumiți producători de OAO beneficiau de trei politici preferențiale suplimentare privind impozitul pe profit, care nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul investigației inițiale, și anume: „Privilegii legate de impozitul pe profit al întreprinderilor pentru produse obținute din resurse prin utilizare sinergică” (Enterprise Income Tax Privileges for Resource Products from Synergic Utilization), „Scutirea de impozit aferentă folosinței terenurilor” (Land Use Tax Exemption) și „Reducerea impozitului pentru minereul de fier” (Tax Reduction on Iron Ore). Dovezile în această privință s-au bazat pe constatările investigației HFR inițiale și pe conturile auditate ale întreprinderilor în cauză.

(147)

Pe fondul cooperării insuficiente a autorităților chineze și al faptului că societățile incluse în eșantion nu beneficiau de aceste sisteme în cadrul investigației inițiale, Comisia și-a întemeiat concluziile cu privire la temeiul juridic, eligibilitatea, natura subvenției și specificitatea acesteia pe dovezile furnizate în cerere și pe rezultatele investigației antisubvenție a autorităților americane cu privire la tabla galvanizată (58), precum și pe propria investigație a Comisiei având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (59).

(148)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a stabilit că producătorii de OAO beneficiau și de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în legătură cu tratamentul preferențial în cadrul a două programe de fiscalitate indirectă și programe tarifare la import:

(149)

În plus, încă un sistem regional și multe alte privilegii fiscale ad-hoc legate de impozitele indirecte au făcut obiectul măsurilor compensatorii.

(150)

În cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, pe baza investigației inițiale privind HRF, s-a concluzionat că anumite întreprinderi fiind în același timp producători de HRF și OAO au continuat să beneficieze cel puțin de primul sistem menționat în considerentul 148. De asemenea, a fost confirmat faptul că temeiul juridic al sistemului nu a fost modificat și, prin urmare, nu există schimbări în ceea ce privește concluziile privind eligibilitatea, aplicarea practică a sistemului, avantajele conferite în raport cu utilizarea și specificitatea acestuia.

(151)

Programele de fiscalitate directă și indirectă și programele tarifare la import descrise mai sus au fost considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(152)

De asemenea, s-a constatat că sistemele de subvenționare sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă subvenția a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii. În plus, lipsa cooperării din partea autorităților chineze nu a permis Comisiei să ajungă la concluzia că au existat criterii obiective de eligibilitate pentru anumite sisteme care le-au făcut specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(153)

Al doilea sistem la care se face trimitere în considerentul 148 a fost considerat, de asemenea, specific în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază, ca fiind condiționat de utilizarea produselor naționale în mod preferențial față de cele importate, în vreme ce sistemul regional și privilegiile ad-hoc au fost considerate specifice în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul respectiv, dat fiind că eligibilitatea acestora a fost limitată la anumite regiuni desemnate și la municipalități care intră în sfera de competență a autorității care acordă subvenția.

(154)

În cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora cel puțin 27 de (grupuri de) producători de OAO au continuat să beneficieze de o serie de privilegii legate de impozitul pe profit al întreprinderilor și în materie de TVA.

(155)

Analiza și datele furnizate în cerere acoperă perioada 2018-iunie 2023 și se bazează pe rapoartele financiare ale întreprinderilor care fac obiectul reexaminării și, în măsura posibilului, raportează cu privire la anumite societăți, tipul de avantaj fiscal și anul avantajului.

(156)

În plus, investigația recentă privind HRF a confirmat că producătorii de HRF (fiind adesea și producători de OAO) au continuat să beneficieze de sisteme de subvenționare a impozitelor directe și indirecte în perioada investigației de reexaminare a procedurii privind HRF, care a vizat anul 2021 (60).

(157)

Constatările prezentei investigații, precum și ale celor mai recente investigații privind BEV și MAR au confirmat faptul că principalele sisteme fiscale se întemeiază în continuare pe același temei juridic și, prin urmare, nu există schimbări în ceea ce privește concluziile privind eligibilitatea, aplicarea practică a sistemelor, avantajele conferite în raport cu utilizarea și specificitatea acestora.

(158)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de OAO de pe urma programelor și politicilor privind impozitul pe profit și alte impozite directe, precum și indirecte.

(159)

Sistemele în cauză sunt considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(160)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume.

(161)

Sistemele sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă autorizația a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii.

(162)

În plus, lipsa cooperării din partea autorităților chineze nu a permis Comisiei să ajungă la concluzia că au existat criterii obiective de eligibilitate pentru anumite sisteme care le-au făcut specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(163)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că există suficiente dovezi care arată că unele dintre programele de fiscalitate directă și indirectă au continuat să fie subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(164)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii de OAO din China au beneficiat în continuare de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(165)

Ca urmare a constatării existenței subvenționării în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a analizat probabilitatea continuării importurilor subvenționate din țara în cauză, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China; disponibilitatea altor piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

(166)

Având în vedere lipsa cooperării, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(167)

Capacitatea de producție a OAO în China a crescut treptat în cursul perioadei examinate, deoarece combinatele siderurgice integrate pe verticală au investit în fabricarea de produse din aval, cum ar fi produsele din tablă colorată. Capacitatea totală de producție de OAO a crescut de la 50 de milioane de tone în 2020 la peste 55 de milioane de tone în 2023 (61).

(168)

În 2020, au fost adăugate opt noi linii de producție de tablă colorată, cu o capacitate totală de 1,59 milioane de tone. Cinci noi linii de producție au fost puse în funcțiune în 2021, cu o capacitate de 800 000 de tone. În 2022, se preconiza construirea unei capacități suplimentare de 2,3 milioane de tone repartizate pe 11 noi linii de producție în mai multe provincii, printre care Tianjin, Liaoning, Fujian, Guangdong, Hebei și Fujian (62). Cu toate acestea, unele proiecte au fost întârziate din cauza stagnării cererii interne de bobine din tablă colorată. În 2023, au fost lansate opt noi linii de producție, cu o capacitate totală de 1,9 milioane de tone. Industria chineză de OAO urma să crească în continuare și în 2024, cu o capacitate suplimentară de 2,07 milioane de tone planificată pentru opt noi linii de producție (63).

(169)

Capacitatea de producție din China continuă să crească masiv, în pofida gradului său de utilizare. Noua capacitate adăugată numai în cursul perioadei examinate ar fi în măsură să deservească pe deplin cererea de pe piața Uniunii.

(170)

Investițiile suplimentare în liniile de producție de OAO au fost efectuate în pofida faptului că gradul de utilizare a capacității s-a menținut la un nivel constant scăzut. În cursul perioadei examinate, gradul de utilizare a capacității a scăzut de la 68 % în 2020 (64) la aproximativ 50 % în 2022 și 2023 (65). Astfel, în perioada investigației de reexaminare, producătorii chinezi de OAO dispuneau de o capacitate neutilizată de aproape șapte ori mai mare decât cererea de OAO din Uniune.

(171)

În consecință, Comisia a considerat că, în eventualitatea abrogării măsurilor, producătorii chinezi de OAO ar fi în măsură să invadeze piața Uniunii cu produsul lor.

(172)

Măsuri de apărare comercială în ceea ce privește exporturile de OAO din China sunt în vigoare în Australia, India, Malaysia, Mexic, Pakistan și Turcia.

(173)

În plus, importurile, printre altele, de OAO din China fac obiectul unor măsuri de salvgardare în Canada, India, Maroc, Turcia, Regatul Unit, Zambia, precum și în țările membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului și ale Uniunii vamale sud-africane.

(174)

Prin urmare, Comisia a considerat că, în eventualitatea abrogării măsurilor actuale, este probabil ca producătorii chinezi de OAO să își redirecționeze exporturile către Uniune.

(175)

Astfel cum se descrie în secțiunea 3.5, producătorii chinezi de OAO dețin o vastă capacitate de producție neutilizată. Piața Uniunii reprezintă o oportunitate atractivă de a deservi o piață de dimensiuni semnificative la prețuri care depășesc în mod considerabil prețurile interne ale OAO din China, precum și prețurile de export percepute clienților de pe principalele piețe de export ale Chinei, sporind astfel gradul de utilizare a capacității de producție în ansamblu. Acest lucru este valabil în special deoarece o serie de țări terțe reglementează accesul pe piața lor pentru oțelul cu acoperire din China utilizând măsuri de salvgardare și de apărare comercială.

(176)

Potrivit rapoartelor anuale ale Mysteel pe 2022 și 2023, volumul anual total al exporturilor de produse din tablă colorată din China s-a menținut la peste 6 milioane de tone din 2018, ajungând la 6,4 milioane de tone în 2023.

(177)

Astfel, Uniunea, cu un consum de 3,9 milioane de tone de OAO în perioada investigației de reexaminare, reprezintă o oportunitate atractivă de a crește exporturile cu peste 60 %.

(178)

Prin urmare, Comisia a considerat că dimensiunea pieței Uniunii ar putea motiva producătorii chinezi să își reactiveze capacitățile de producție neutilizate și să crească exporturile care vizează piața Uniunii.

(179)

În perioada investigației de reexaminare, prețul practicat de producătorii din Uniune a fost cu 30-60 % mai mare decât prețul de export perceput de exportatorii chinezi de OAO pe cele cinci piețe principale de export, ajustat la prețul CIF la frontiera Uniunii.

(180)

În plus, prețurile de import ale OAO originare din India și Coreea au fost, de asemenea, mai mari decât prețurile de export chineze pe principalele piețe de export, și anume cu 10-35 % în cazul celor originare din India și cu 30-60 % în cazul celor originare din Coreea.

(181)

Prin urmare, Comisia a considerat că nivelurile prețurilor practicate pe piața Uniunii reprezintă un stimulent pentru exportatorii chinezi de OAO de a-și redirecționa exporturile din țări terțe către Uniune în cazul în care măsurile ar înceta să existe.

(182)

Pe baza celor mai bune date disponibile, Comisia concluzionează că există suficiente dovezi că subvenționarea industriei de OAO în RPC a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare și este probabil să continue în viitor.

(183)

Subvenționarea industriei de OAO permite producătorilor chinezi să își sporească capacitățile de producție până la un nivel care depășește cu mult cererea internă. Această capacitate enormă rămâne în mare măsură neutilizată din cauza stagnării cererii interne. Capacitatea neutilizată existentă este suficientă pentru a invada piața Uniunii cu produse subvenționate. S-a constatat că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii chinezi de OAO în ceea ce privește dimensiunea sa, precum și prețurile. Consumul total de OAO în Uniune oferă RPC posibilitatea de a-și extinde în mod semnificativ exporturile. În plus, prețurile predominante pe piața Uniunii sunt considerabil mai mari decât prețurile interne chineze și prețurile de export chineze către principalele piețe de export. Faptul că o serie de piețe terțe rămân închise sau cu accesibilitate limitată din cauza măsurilor de apărare comercială în vigoare contribuie la atractivitatea pieței Uniunii. Toate cele de mai sus servesc drept stimulent puternic pentru ca producătorii chinezi (a) să reactiveze capacitatea de producție neutilizată și/sau (b) să își redirecționeze vânzările interne sau vânzările către piețe terțe către Uniune. Astfel de exporturi către Uniune s-ar realiza probabil la prețuri mai mari decât cele practicate pe piața internă sau pentru exporturile către piețe terțe, subcotând în același timp în continuare prețul producătorilor din Uniune. Astfel, producătorii de OAO din China ar putea elimina cu ușurință producătorii din Uniune de pe piața Uniunii și ar putea câștiga o cotă de piață semnificativă.

(184)

Prin urmare, Comisia a constatat că abrogarea măsurilor compensatorii este probabil să conducă la redirecționarea pe piața Uniunii a unor volume semnificative de importuri subvenționate ale produsului care face obiectul reexaminării. Autoritățile chineze oferă în continuare diferite programe de subvenționare industriei de OAO, iar Comisia a stabilit că industria de OAO a beneficiat de o serie de astfel de programe în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(185)

În timpul perioadei investigației de reexaminare, produsele OAO au fost fabricate de peste 20 de producători cunoscuți din Uniune, dintre care unii având legătură cu alții. O serie de producători fac parte din grupurile în domeniul siderurgic.

(186)

Producția totală a Uniunii a fost estimată la 3 981 155 de tone în perioada investigației de reexaminare pe baza răspunsurilor la chestionare prezentate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și a datelor prezentate de solicitant. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria Uniunii în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(187)

S-a constatat în cursul investigației că o parte a industriei Uniunii folosește producția în scopul utilizării captive, adică este adesea pur și simplu transferată (fără factură) și/sau livrată la prețuri de transfer în cadrul aceleiași societăți sau aceluiași grup de societăți, în vederea prelucrării ulterioare în aval. Ca și în investigația inițială [în considerentele 462-463 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/688], s-a considerat că indicatorii economici cum ar fi producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a atrage capital depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este destinată utilizării captive sau este vândută pe piața liberă. Cu toate acestea, volumul și prețurile vânzărilor de pe piața Uniunii, cota de piață, creșterea, volumul exporturilor și prețurile se concentrează asupra situației predominante pe piața liberă (și, astfel, excluzând activitățile captive). Prin urmare, indicatorii de prejudiciu au fost corectați în ceea ce privește utilizarea captivă și vânzările cunoscute la nivelul industriei Uniunii. Ca urmare a acestui calcul, dat fiind că, pe de o parte, volumul utilizat în mod captiv era în sine limitat (între 5 și 10 % din producție) și, pe de altă parte, a evoluat în conformitate cu volumele vândute pe piața liberă, acesta nu a mai fost analizat separat.

(188)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza (i) statisticilor de import ale Eurostat și a (ii) volumelor de vânzări ale industriei Uniunii, astfel cum au fost prezentate de solicitant. Respectivele volume de vânzări au făcut obiectul verificărilor încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, în ceea ce privește producătorii din Uniune incluși în eșantion ca urmare a vizitelor de verificare la sediile acestora.

(189)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(190)

În cursul perioadei examinate, consumul din Uniune a scăzut cu 6 %. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au explicat scăderea consumului la nivelul Uniunii în perioada investigației de reexaminare prin performanța economică mai scăzută a Germaniei și prin scăderea cererii de OAO.

(191)

Comisia a stabilit volumul importurilor și prețurile pe baza statisticilor de import la nivelul codului TARIC, utilizând informațiile colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(192)

În cursul perioadei examinate, importurile din China în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Cantitatea importurilor (tone) și cota de piață

(193)

Volumul importurilor din China a fost neglijabil pe parcursul întregii perioade examinate.

(194)

În cursul perioadei examinate, prețul importurilor din China în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(195)

În cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au crescut cu 97 %, însă s-au aplicat întotdeauna volumelor minime de importuri. Aceste volume minime de importuri nu pot fi considerate reprezentative și nu permit niciun calcul semnificativ al subcotării prețurilor.

(196)

Importurile de oțel cu acoperire organică din alte țări terțe decât China au provenit în principal din India, Coreea de Sud, Regatul Unit, Vietnam, Turcia, Taiwan, Macedonia de Nord și Rusia.

(197)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de oțel cu acoperire organică din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importuri din țări terțe

(198)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor provenite din țări terțe a crescut, ajungând la o cotă de piață de 16,5 %. Majoritatea acestor importuri proveneau din India și Coreea, urmate de Regatul Unit, Vietnam, Turcia și Taiwan. Importurile din India și din Republica Coreea au crescut semnificativ, iar cota lor de piață combinată aproape s-a dublat, ajungând la 9,7 % în perioada investigației de reexaminare. Prețurile medii ale importurilor din India și Republica Coreea au fost mai mici decât prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii și au exercitat o presiune asupra prețurilor OAO predominante pe piața Uniunii.

(199)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unor subvenții asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(200)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 16, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(201)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul verificat la chestionar al solicitantului, făcând obiectul verificărilor încrucișate cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion (a se vedea considerentul 20). Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(202)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, creșterea, importanța marjelor compensatorii și redresarea în urma efectelor subvenționării anterioare) au fost evaluați la nivelul întregii industrii a Uniunii. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant, făcând obiectul verificărilor încrucișate cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(203)

Analiza indicatorilor microeconomici (stocurile, prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de mobilizare a capitalurilor și salariile) a fost realizată la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de producătorii respectivi, care au fost verificate în mod corespunzător în timpul unei vizite de verificare la fața locului.

(204)

În perioada examinată, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție corespunzătoare industriei Uniunii au evoluat astfel:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(205)

Volumul producției a crescut pentru prima dată în 2021, deoarece sectorul construcțiilor a avut rezultate bune în timpul pandemiei de COVID-19 în 2020 și 2021. Capacitatea de producție a crescut, de asemenea. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate s-a înregistrat o scădere generală a volumului producției (-16 %) și a gradului de utilizare a capacității de producție (-17 %), deoarece, începând din 2022, economia Uniunii s-a confruntat cu o scădere a performanței economice, cu o inflație în creștere și cu creșterea costului de producție (creșterea salariilor și creșterea prețurilor materialelor de construcții).

(206)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor (tone) și cota de piață

(207)

Vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii au scăzut cu 15 % în cursul perioadei examinate, urmând tendința economică descrisă în considerentele 190 și 205.

(208)

Astfel cum se arată în tabelul 6, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate de la 89,6 % la 83,5 %.

(209)

Industria Uniunii a reușit să beneficieze temporar de creșterea de pe piața Uniunii în ceea ce privește performanța mai ridicată a sectorului construcțiilor și cererea mai mare de produse siderurgice în 2020 și 2021. Industria Uniunii a păstrat cote importante de piață pe parcursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, ca urmare a provocărilor economice descrise în considerentul 205, capacitatea viitoare de creștere este pusă în pericol.

(210)

În cursul perioadei examinate, gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea la nivelul industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(211)

Atât gradul de ocupare a forței de muncă, cât și productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție anuală (tone) pe persoană angajată, au scăzut în cursul perioadei examinate. Aceste tendințe descrescătoare reflectă creșterea generală a producției și a volumului vânzărilor.

(212)

Subvenționarea a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare la un nivel semnificativ, după cum se explică în secțiunea 3 de mai sus. Se remarcă faptul că producătorii chinezi au subcotat într-o măsură semnificativă prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și că industria Uniunii se află în continuare într-o situație delicată.

(213)

Deoarece volumul importurilor subvenționate din China a fost mult mai mic decât în perioada investigației inițiale, Comisia a concluzionat că impactul amplorii marjei compensatorii asupra industriei Uniunii a fost mult mai puțin pronunțat decât în investigația inițială.

(214)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pentru clienții neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tone)

(215)

În cursul perioadei examinate, costul de producție al industriei Uniunii a crescut cu 52 %. Această creștere a costurilor a fost deosebit de puternică în 2021 și 2022, din cauza războiului de agresiune nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a determinat prețurile la energie să atingă niveluri ridicate fără precedent, creșterea prețurilor anumitor alte materii prime, creșterea inflației și creșterea salariilor. În plus, scăderea semnificativă a cererii din Uniune în 2022 și în perioada investigației de reexaminare a condus la volume de producție semnificativ mai mici, care, în plus, s-au adăugat la costurile unitare fixe. În 2023, această tendință s-a inversat ușor, iar costul de producție a scăzut cu 6 % față de 2022.

(216)

Cu toate acestea, deși industria Uniunii a fost în măsură, în 2021 și 2022, să își crească prețurile de vânzare chiar mai mult decât prin transferarea acestor costuri suplimentare, acest lucru nu a mai fost posibil în 2023. Scăderea cererii din Uniune în perioada investigației de reexaminare, coroborată cu prețurile scăzute ale importurilor din India și Republica Coreea, în special, a determinat industria Uniunii să vândă sub costul său de producție în perioada investigației de reexaminare.

(217)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(218)

Nivelurile salariale medii au crescut ușor pe parcursul perioadei examinate (+12 %), dar mai puțin decât costul unitar de producție.

(219)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(220)

Producătorii din Uniune și-au redus stocurile în perioada examinată, în concordanță cu scăderea producției și a vânzărilor. Totuși, acest indicator nu este considerat a fi foarte relevant pentru evaluarea situației economice a producătorilor din Uniune. Producția de OAO se realizează în cea mai mare parte pe bază de comenzi. În orice caz, stocurile reprezentau mai puțin de 2 % din totalul vânzărilor în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(221)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(222)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri rezultată din vânzările respective.

(223)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a fost profitabilă în 2021 și 2022. În ansamblu, sectorul construcțiilor a avut rezultate bune în timpul pandemiei de COVID-19 în 2020 și în urma pandemiei de COVID-19 în 2021 și 2022. Ratele scăzute ale dobânzii, perioadele scurte de limitare a mișcării persoanelor în sectorul construcțiilor, creșterea investițiilor și a lucrărilor de renovare a proprietăților au stimulat cererea de produse pentru construcții. Prin urmare, industria Uniunii a reușit să își crească volumul vânzărilor și volumul de producție, precum și prețurile de vânzare și a atins marje de profit semnificative, toate acestea în anii care au urmat instituirii măsurilor inițiale. Cu toate acestea, după ce consumul începuse să se diminueze în 2022 și această scădere a continuat în 2023, profitabilitatea industriei Uniunii a devenit negativă, iar industria Uniunii a suferit o pierdere semnificativă de 5,7 % în perioada investigației de reexaminare.

(224)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a urmat evoluția profitabilității globale a industriei Uniunii.

(225)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. În timpul perioadei examinate, industria Uniunii, mare consumatoare de capital, a făcut investiții periodice pentru optimizarea și modernizarea echipamentelor de producție existente. Mai mult decât atât, au fost realizate investiții majore în vederea respectării cerințelor legale în materie de eficiență energetică, protecție a mediului și îmbunătățire a gradului de siguranță. În funcție de societate, investițiile realizate au vizat reducerea costurilor, optimizarea energiei și/sau, de asemenea, retehnologizarea instalațiilor care au fost afectate negativ de utilizarea redusă a capacității, observată în timpul perioadei investigației inițiale.

(226)

Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate a urmat îndeaproape tendința profitabilității. De la data instituirii măsurilor, capacitatea de a mobiliza capital s-a îmbunătățit.

(227)

Investigația a constatat că industria Uniunii în ansamblu a înregistrat o redresare în urma practicilor anterioare de subvenționare din cursul anilor 2021 și 2022. Totuși, această redresare a fost cauzată de circumstanțe excepționale, în special de boomul din sectorul construcțiilor cauzat de pandemia de COVID-19. Odată ce situația de pe piață a revenit la normal, a existat o inversare a acestei redresări.

(228)

Acest lucru este deosebit de evident în ceea ce privește profitabilitatea industriei Uniunii, deoarece, având în vedere incapacitatea sa de a crește prețurile în concordanță cu creșterea costurilor, industria Uniunii a înregistrat pierderi în perioada investigației de reexaminare. Prejudiciul este vizibil și în raport cu alți indicatori importanți, cum ar fi o pierdere semnificativă a producției și a volumului vânzărilor, precum și a cotei de piață.

(229)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 alineatul (1) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(230)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a pierdut volume semnificative de vânzări pe piața Uniunii, deoarece vânzările sale în Uniune au scăzut cu 15 %. Întrucât consumul a scăzut cu 6 %, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut, de asemenea, în mod semnificativ, cu 6,1 puncte procentuale, de la 89,6 % la 83,5 %.

(231)

Importurile din China nu au jucat un rol în prejudiciul suferit de industria Uniunii. Astfel cum se indică în considerentul 195, nivelul importurilor din China a fost neglijabil pe parcursul perioadei examinate. Importurile din alte țări au jucat un rol: acestea au deținut o cotă de piață de 10,3 % în 2020, iar în perioada investigației de reexaminare cota lor de piață din Uniune a crescut la 16,5 %. În plus, prețurile celor mai importante două surse de importuri, fiecare având o cotă de piață de aproximativ 5 % în perioada investigației de reexaminare, India și Republica Coreea, au atras scăderea prețurilor practicate de industria Uniunii. Prețurile scăzute ale acestora au determinat imposibilitatea industriei Uniunii de a-și reflecta costul total de producție în prețurile sale de vânzare din perioada investigației de reexaminare.

(232)

Industria Uniunii s-a confruntat cu o creștere puternică a prețurilor la energie și la materiile prime esențiale în urma începerii războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Industria Uniunii a putut să facă față inițial acestei situații, profitând de piața construcțiilor aflată în plină expansiune în anii 2021 și 2022 care au urmat pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, să reflecte aceste costuri în prețurile sale de vânzare. Cu toate acestea, în 2023, acest lucru nu a mai fost posibil.

(233)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile din China nu au contribuit la prejudiciul important adus industriei Uniunii, dar că alți factori, în special creșterea costului de producție, scăderea consumului și creșterea importurilor din alte țări, în special India și Republica Coreea, au cauzat prejudiciul respectiv.

(234)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia a decis să analizeze în continuare dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unor subvenții din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva importurilor în cauză.

(235)

După cum se arată în secțiunea 4.5 de mai sus, industria Uniunii s-a redresat în urma prejudiciului anterior cauzat de importurile din China care fac obiectul unui dumping, dar s-a aflat într-o situație de prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare, cauzată de factorii descriși în considerentele 215 și 216. Cu toate acestea, prezenta secțiune va analiza dacă situația precară a industriei Uniunii se va deteriora în continuare, favorizând reapariția prejudiciului important în cazul expirării măsurii.

(236)

În eventualitatea abrogării măsurilor, se estimează că volumul importurilor din China va crește dramatic. Se reamintește faptul că importurile în perioada investigației inițiale au depășit 702 000 de tone, în timp ce în perioada investigației de reexaminare valoarea acestora a fost de 2 554 de tone.

(237)

Supracapacitatea Chinei în domeniul producției de oțel este dovedită. Solicitantul a prezentat date colectate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit cărora capacitatea nominală de producție a oțelului brut a Chinei în 2022 a fost de 1 149 de milioane de tone (66), reprezentând în 2022 47 % din capacitatea mondială de producție a oțelului. Prin comparație, capacitatea Uniunii de producere a oțelului s-a ridicat la 213 milioane de tone. Conform unui raport ulterior al OCDE (67), capacitatea nominală de producție a oțelului brut a Chinei în 2023 a scăzut ușor la 1 141 de milioane de tone, dar a păstrat 47 % din capacitatea mondială de producție a oțelului și se preconiza că va crește în continuare capacitățile.

(238)

Reclamantul a prezentat date de la GMK Center (68), care demonstrează că producția de oțel a Chinei a crescut treptat în ultimii 10 ani. În 2021, aceasta a atins un nivel maxim de 1 033 miliarde de tone și a scăzut în 2022 pentru a crește din nou în 2023, ajungând la 1 019 miliarde de tone în comparație cu 1 013 miliarde de tone în 2022 (69). Datele sunt confirmate de datele privind producția de oțel brut publicate de World Steel Association (70).

(239)

Potrivit OCDE (71), capacitatea de producție a oțelului din China a depășit cererea internă de oțel cu 191 de milioane de tone în 2022. Potrivit unei surse chineze privind producția de OAO, în 2023, capacitatea de producție de OAO a fost de 55,26 milioane de tone, iar producția a ajuns la 27,63 milioane de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 7,46 % de la an la an (72). În plus, din ianuarie până în noiembrie 2023, exporturile totale de OAO ale Chinei s-au ridicat la 5,98 milioane de tone și se preconiza că vor fi de aproximativ 6,4 milioane de tone pentru 2023.

(240)

Cu toate acestea, pe cât de importante sunt piețele de export pentru industria chineză, China se confruntă cu tot mai multe dificultăți în a le accesa. Între 2018 și 2025, țări precum SUA, Canada, Australia, Regatul Unit, Malaysia, Pakistan și Thailanda au instituit măsuri de apărare comercială care afectează produsele OAO originare din China. În ceea ce privește SUA, începând din aprilie 2025, oțelul (inclusiv OAO) originar din China face obiectul unui tarif de 125 %.

(241)

Uniunea este cea mai mare piață de OAO după cele din Asia și America de Nord/Centrală.

(242)

Baza de date chineză arată că, în ultimul timp, China a exportat volume semnificative către țări din afara Uniunii la prețuri mici. În perioada 2020-2023, prețurile FOB din China către Uniune au fost cu 27 %-63 % mai mari decât, de exemplu, către Turcia (prima) sau Thailanda (a doua), principala piață de export a Chinei pentru acest produs. În timpul perioadei investigației de reexaminare, volumele exportate către țări din afara Uniunii au fost mai mari decât producția totală a industriei Uniunii și consumul aparent din Uniune. Pe fondul atractivității pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile, deschiderea (nu există taxe vamale pentru acest produs) și creșterea aparentă a consumului, se consideră că, în cazul eliminării măsurilor, este posibil ca exportatorii chinezi să redirecționeze volume semnificative de OAO către piața mai profitabilă a Uniunii. Faptul că Uniunea a adoptat recent măsuri de protecție privind anumite produse din oțel, inclusiv OAO, nu modifică această concluzie. Volumele importurilor în cadrul contingentelor tarifare sunt stabilite la niveluri care pot permite Chinei să exporte cantități semnificative de OAO.

(243)

Piața produselor de OAO este foarte competitivă din punct de vedere al prețului, deoarece concurența are loc în principal pe baza prețurilor. Presiunea potențială asupra prețurilor industriei Uniunii este exacerbată și mai mult de faptul că, potrivit cererii, vânzările chinezești au loc, de obicei, pentru cantități relativ mari. Dacă importurile ieftine și subvenționate sunt vândute în cantități semnificative pe piața Uniunii, producătorii din Uniune vor pierde volume mari de vânzări. Capacitatea de a mobiliza capitaluri și de a investi ar putea fi îngreunată în cazul în care rentabilitatea producătorilor din Uniune scade în continuare sau devine negativă.

(244)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unor subvenții din China la prețuri prejudiciabile și, prin urmare, ar agrava și mai mult situația prejudiciabilă a industriei Uniunii.

(245)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor compensatorii existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(246)

Investigația a arătat că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situația industriei Uniunii s-ar deteriora rapid în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și a prețurilor de vânzare, generând o scădere puternică a profitabilității. Continuarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să își exploateze în continuare potențialul pe o piață a Uniunii care este un mediu de concurență echitabil.

(247)

Prin urmare, menținerea măsurilor compensatorii în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(248)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 15, zece importatori cunoscuți au fost contactați în cadrul prezentei investigații și au fost invitați să coopereze. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens și nu a cooperat în niciun fel în cadrul investigației.

(249)

Se reamintește faptul că, în cadrul investigației inițiale, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale importatorilor, s-a constatat că orice eventual impact negativ al instituirii măsurilor asupra importatorilor nu ar fi disproporționat.

(250)

În cadrul investigației actuale nu există dovezi care să indice contrariul și, prin urmare, se poate confirma că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(251)

59 de utilizatori cunoscuți au fost contactați în cadrul prezentei investigații și au fost invitați să coopereze. Niciun utilizator nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens și nu a cooperat în niciun fel în cadrul investigației.

(252)

Se reamintește că, în investigația inițială, zece utilizatori au transmis răspunsuri la chestionar. La data respectivă s-a constatat că, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale utilizatorilor, eventualul impact al instituirii măsurilor asupra utilizatorilor nu ar fi disproporționat.

(253)

În cadrul investigației actuale nu există dovezi care să indice că măsurile în vigoare i-au afectat în mod negativ. În fapt, solicitantul a prezentat dovezi în sprijinul faptului că utilizatori-cheie au înregistrat îmbunătățiri la nivelul profitabilității în perioada analizată. Potrivit cererii, măsurile în vigoare nu au un impact semnificativ asupra utilizatorilor și consumatorilor, dat fiind că OAO reprezintă o parte neglijabilă din costul produselor din aval (de exemplu, 0,42 EUR din costul fabricării unei mașini de spălat sau 0,4 % din investiția într-o clădire industrială goală).

(254)

Pe această bază, se confirmă faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a utilizatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(255)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor compensatorii definitive asupra importurilor de oțel cu acoperire organică originar din China.

(256)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la reapariția subvenției, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, este necesar ca măsurile compensatorii privind oțelul cu acoperire organică din China să fie menținute.

(257)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție generate de diferențele dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale care să asigure aplicarea taxelor compensatorii individuale. Aplicarea de taxe compensatorii individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei compensatorii aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(258)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei compensatorii la importuri, ea nu trebuie să fie singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului mai scăzut al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(259)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai scăzute ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 23 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile corespunzătoare, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(260)

Nivelurile individuale ale taxei compensatorii prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare întreprindere se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării, originar din China și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de oțel cu acoperire organică fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei compensatorii.

(261)

O societate poate solicita aplicarea acelorași niveluri individuale ale taxei compensatorii în cazul în care își schimbă denumirea ulterior. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei. Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(262)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (73), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(263)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,