(1)

La 23 mai 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de lizină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 8 aprilie 2024 de către Metex Noovistago (3) (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de lizină în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2732 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 17 decembrie 2024, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind acuratețea calculelor într-un termen de trei zile lucrătoare.

(5)

Nu s-au primit observații privind exactitatea calculelor.

(6)

Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de lizină originară din RPC prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/74 al Comisiei (5) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(7)

În urma comunicării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), un producător-exportator cooperant, menționat în regulamentul provizoriu ca Qiqihar Longjiang Fufeng Biotechnology Co., Ltd, a afirmat că denumirea sa ar trebui să fie corectată în Qiqihar Longjiang Fufeng Biotechnologies. Având în vedere informațiile prezentate de societate în cursul investigației, Comisia a acceptat cererea.

(8)

În urma comunicării constatărilor provizorii, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion: Meihua Holdings Group Co. Ltd (denumit în continuare „Meihua”) și Heilongjiang Eppen Biotech Co., Ltd (denumit în continuare „Eppen”); reclamantul, un utilizator: Vall Companys, importatorii: Andres Pintaluba, Dutch Protein & Services B.V., Barentz Iberia și Kyowa Hakko Europe, asociațiile de utilizatori Federația europeană a producătorilor de furaje, Confederația spaniolă a producătorilor de furaje (CESFAC) și asociația importatorilor Danish Grain and Feed Association (Asociația daneză a producătorilor de cereale și furaje) au prezentat observații scrise prin care și-au exprimat opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(9)

De asemenea, Camera de Comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China (denumită în continuare „CCCMC”), care a fost împuternicită de patru producători-exportatori să îi reprezinte (6), a prezentat observații în termenul stabilit.

(10)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările finale, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile preliminare, dacă a fost cazul.

(11)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de lizină originară din RPC (acțiune denumită în continuare „comunicare a constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(12)

În urma comunicării constatărilor finale, reclamantul, Eppen, Meihua, CCCMC, Federația europeană a producătorilor de furaje (FEFAC), CESFAC și Asociația daneză a producătorilor de cereale și furaje au prezentat observații. Observațiile au fost abordate în secțiunile respective de mai jos.

(13)

CCCMC și-a reiterat preocupările cu privire la un rezumat neconfidențial deficitar, susținând că este o obligație a autorităților responsabile de investigație să se asigure că părțile la o investigație furnizează rezumate neconfidențiale suficient de detaliate pentru a permite înțelegerea de manieră rezonabilă a conținutului informațiilor comunicate cu titlu confidențial.

(14)

Comisia a reiterat faptul că, astfel cum se explică în considerentele 12 și 13 din regulamentul provizoriu, plângerea conținea informații suficiente de care reclamantul dispunea în mod rezonabil și că rezumatul neconfidențial al plângerii conținea factorii și indicii relevanți care influențează situația industriei Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia nu este de acord cu faptul că dreptul la apărare al societăților reprezentate de CCCMC a fost încălcat în etapa de deschidere.

(15)

În lipsa altor observații privind eșantionarea, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 18-23 din regulamentul provizoriu.

(16)

În lipsa oricăror observații, considerentul 24 din regulamentul provizoriu a fost confirmat.

(17)

În lipsa oricăror observații, considerentele 24-28 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(18)

În lipsa oricăror observații, considerentul 29 din regulamentul provizoriu a fost confirmat.

(19)

După comunicarea constatărilor, CCCMC și-a reiterat afirmația potrivit căreia sulfatul de lizină ar trebui exclus din investigație și, prin urmare, definiția produsului ar trebui să se limiteze la clorhidratul de lizină (HCl) și la lizina lichidă. Aceasta a precizat că sulfatul de lizină, lizina HCl și lizina lichidă diferă în ceea ce privește caracteristicile, percepția consumatorilor și calitatea. În special, citând dintr-un studiu de cercetare, CCCMC a susținut că sulfatul de lizină are o calitate mai scăzută decât lizina HCl și conține o proporție mai mare de impurități. Prin urmare, CCCMC a susținut, contrar concluziilor Comisiei din considerentul 37 din regulamentul provizoriu, că lizina HCl și sulfatul de lizină nu sunt interschimbabile și, prin urmare, sulfatul de lizină nu se află în concurență directă cu lizina HCl și lizina lichidă produse de industria Uniunii.

(20)

Comisia a observat că articolul citat de CCCMC a susținut efectiv poziția Comisiei cu privire la caracterul interschimbabil. Articolul compară efectul celor două categorii ca hrană pentru creveți (7), dovedind această similitudine în ceea ce privește utilizarea. Articolul menționează în secțiunea introductivă: „Monoclorhidratul de L-lizină (L-lizină HCl), care conține minimum 78 % lizină […], este o sursă comună de lizină liberă ca aditiv în alimentația păsărilor de curte și a acvaculturii. O alternativă este sulfatul de L-lizină”. În continuare, în aceeași secțiune, „sulfatul de L-lizină a demonstrat o eficacitate egală cu cea a L-lizinei HCl în studiile efectuate pe pui și porci”. Faptul că mai multe studii de cercetare au evaluat în detaliu avantajele relevante ale diferitelor forme de utilizare în hrana pentru animale – și au concluzionat adesea că acestea sunt echivalente – a indicat în mod clar că acestea sunt considerate interschimbabile de către consumatori și concurează unele cu altele pentru aceeași piață, și anume hrana pentru animale. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(21)

Dutch Protein Services B.V., un importator de lizină de uz alimentar, a susținut că, în ceea ce privește lizina, ar trebui să se facă distincție între lizina destinată utilizării în industria hranei pentru animale și lizina utilizată la prepararea produselor pentru consumul uman și a solicitat ca lizina utilizată în industria alimentară și clasificată în prezent la subpoziția TARIC 2922 41 00 90 să nu facă obiectul taxelor antidumping. Acesta a susținut că lizina de uz alimentar nu se află în concurență cu lizina de uz furajer, deoarece există diferențe în ceea ce privește domeniul de aplicare al lizinei de uz alimentar și de uz furajer, care este, de asemenea, definită conform legii. Cercul producătorilor ambelor produse este diferit și există, de asemenea, o diferență în ceea ce privește nivelul prețului mediu între lizina de uz alimentar și cea de uz furajer. Importatorul a susținut că niciunul dintre producătorii chinezi de lizină de uz furajer nu deține o licență relevantă pentru a produce și lizină de uz alimentar. Cifrele referitoare la vânzările din sectorul alimentar sunt semnificativ mai mici în ceea ce privește volumul, cu un nivel al prețurilor mult mai ridicat.

(22)

Importatorul a observat, de asemenea, că niciunul dintre producătorii chinezi de lizină de uz alimentar nu a fost abordat de Comisie și a subliniat că nicio lizină de uz alimentar nu este produsă în Uniune și că o astfel de producție are loc în totalitate în afara Uniunii. Prin urmare, importatorul a susținut că importurile de lizină de uz alimentar nu pot cauza un prejudiciu important industriei Uniunii, nu pot determina vânzări în Uniune sub costul de producție sau pierderi semnificative și nu pot conduce la o pierdere semnificativă a volumului vânzărilor și a cotei de piață a industriei Uniunii. De asemenea, potrivit importatorului, codul NC 2922 41 00 90 este utilizat de fapt în industria alimentară și nu în industria furajeră.

(23)

Kyowa Hakko Europe GmbH, un importator de lizină utilizată în domeniul farmaceutic, alimentar și industrial, a susținut că lizina este produsă în principal pentru hrana animalelor, în timp ce piața destinată utilizării în produsele farmaceutice este o piață de nișă segmentată, care prezintă diferențe foarte mari în ceea ce privește participanții pe piață, volumele și prețurile în comparație cu piața destinată vânzării hranei pentru animale. Cifrele referitoare la vânzările din sectorul farmaceutic sunt semnificativ mai mici în ceea ce privește volumul, cu un nivel al prețurilor mult mai ridicat. În plus, acesta a susținut că piața lizinei HCl utilizată în scopuri farmaceutice, spre deosebire de piața lizinei utilizate în hrana pentru animale, este în creștere. Kyowa Hakko Europe GmbH a susținut că segmentarea pieței și diferențele de preț nu au fost luate în considerare în mod suficient în cadrul investigației.

(24)

Importatorul a susținut totodată că nu există indicii potrivit cărora importul de lizină în vederea utilizării ca ingredient farmaceutic activ a condus la introducerea produsului pe piața Uniunii sub valoarea sa normală și, prin urmare, nu există niciun prejudiciu pentru industria Uniunii. Kyowa Hakko Europe GmbH a solicitat Comisiei să excludă lizina utilizată în sectorul farmaceutic din definiția produsului sau, în mod alternativ, să aplice regimul de destinație finală în conformitate cu articolul 254 din CVU în cadrul procedurilor speciale.

(25)

Afirmațiile Dutch Protein Services B.V. și Kyowa Hakko Europe GmbH sunt abordate împreună în considerentele care urmează.

(26)

Comisia a anunțat în avizul de deschidere (8) că produsul care face obiectul investigației este lizina și esterii ei, sărurile acestor produse, indiferent de aplicare. Astfel cum se rezumă în considerentul 37 din regulamentul provizoriu, în cursul investigației, Comisia a analizat aplicarea lizinei într-o gamă largă de aplicații, cum ar fi piața furajelor, produsele farmaceutice și produsele alimentare, și a concluzionat că forma lizinei și conținutul de lizină din produs nu modifică definiția sa de bază, caracteristicile sale sau percepția pe care o au diferite părți asupra acestuia. Diferitele forme de lizină au aceeași funcție, și anume de a furniza lizină foarte digerabilă animalelor și oamenilor, fie în produsele farmaceutice, fie în alimente (ca supliment alimentar), fie în hrana pentru animale. Prin urmare, forma lizinei este irelevantă și toate cele trei forme sunt interschimbabile, deoarece este vorba despre același nutrient.

(27)

Având în vedere afirmațiile de mai sus, Comisia a analizat aplicarea lizinei într-o gamă largă de aplicații, cum ar fi piața furajelor, produsele farmaceutice și produsele alimentare (supliment alimentar), și a concluzionat că forma lizinei și conținutul de lizină din produs nu modifică definiția sa de bază, caracteristicile sale sau percepția pe care o au diferite părți asupra acestuia. Chiar dacă cerințele privind puritatea lizinei farmaceutice și alimentare sunt mai ridicate, diferitele forme de lizină au aceeași funcție, și anume de a furniza lizină foarte digerabilă animalelor și oamenilor, fie în produsele farmaceutice, fie în alimente (ca supliment alimentar), fie în hrana pentru animale. Această lizină nu este diferită de niciun alt produs fabricat și comercializat în diferite tipuri de produse. Comisia a clarificat în continuare că industria Uniunii a produs și a vândut lizină în sectorul farmaceutic și alimentar în perioada de investigație. Deși industria Uniunii a aprovizionat în principal piața hranei pentru animale, aceasta s-a dovedit a fi în măsură să aprovizioneze și piețele farmaceutice și alimentare cu exigențe mai mari în materie de puritate a lizinei.

(28)

În ceea ce privește afirmația privind codul NC, Comisia a clarificat faptul că, în ceea ce privește codul NC 2922 41 00 , acesta a fost publicat în avizul de deschidere și a făcut parte din domeniul de aplicare al investigației de la început. Codul NC aparține categoriei produselor chimice organice și este subdivizat în:

(29)

Comisia a observat că atât lizina HCl, cât și lizina lichidă, pentru orice tip de utilizare, sunt importate sub aceste coduri TARIC. Prin urmare, sărurile de lizină, acetatul de lizină și aspartatul de lizină, destinate pentru uz farmaceutic, se încadrează la codul NC 2922 41 00 și fac obiectul prezentei investigații.

(30)

Comisia a respins afirmația potrivit căreia nu a contactat producătorii chinezi de lizină de uz alimentar. Într-adevăr, Comisia a reamintit că, astfel cum se specifică în considerentul 21 din regulamentul provizoriu, a contactat toți producătorii cunoscuți de lizină din RPC, indiferent de grad sau de utilizare, și care au solicitat asistență din partea Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană pentru a verifica și, dacă este necesar, pentru a completa lista pe care a utilizat-o. Ulterior, aceasta a inclus în eșantion cei mai mari producători-exportatori care s-au manifestat, astfel cum se prevede în considerentele 21-23 din regulamentul provizoriu. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 23 din regulamentul provizoriu, singurele rezerve exprimate de părțile interesate în ceea ce privește eșantionul de producători-exportatori au vizat numărul de societăți incluse în eșantion, nu tipul de lizină pe care societățile incluse în eșantion îl vând pe piața Uniunii.

(31)

În ceea ce privește cererea de scutire în baza regimului de destinație finală, Comisia a observat că, în plus față de elementele detaliate în considerentul 37 din regulamentul provizoriu, Meihua Holdings Group Co., Ltd, unul dintre producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion, a fost de acord să achiziționeze activitatea legată de aminoacizi a Kyowa Hakko Bio Co., Ltd (9). Comisia a observat, de asemenea, că tranzacția face obiectul aprobării de către autoritățile de reglementare și se preconizează că va fi finalizată în al patrulea trimestru al anului 2025. Comisia consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a aplica scutirea în baza regimului de destinație finală prevăzută la articolul 254 din Codul vamal al Uniunii (10), având în vedere că, în prezent, Kyowa Hakko Bio Co., Ltd este în curs de a deveni o societate afiliată Meihua Holdings Group Co., Ltd.

(32)

Pe baza considerațiilor de mai sus, au fost confirmate considerentele 30-38 din regulamentul provizoriu.

(33)

În urma comunicării constatărilor provizorii, producătorii-exportatori incluși în eșantion Meihua și Eppen, CCCMC și reclamantul au formulat observații cu privire la constatările provizorii privind dumpingul.

(34)

Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost stabilite în considerentele 39-228 din regulamentul provizoriu.

(35)

Nu s-au primit observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în RPC. În consecință, au fost confirmate concluziile formulate în considerentele 52-151 din regulamentul provizoriu.

(36)

Nu s-au primit observații cu privire la constatarea potrivit căreia Columbia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. Concluziile din considerentele 152-174 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(37)

În urma comunicării constatărilor, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au transmis răspunsuri individuale cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea costurilor și a valorilor de referință.

(38)

Eppen a formulat observații cu privire la calculul utilizat de Comisie pentru calcularea valorilor de referință pentru subproduse. Acesta s-a opus utilizării calculului proporțional utilizat de Comisie și a solicitat Comisiei să utilizeze în schimb prețurile GTA. În anexa II la a doua notă privind factorii de producție, Comisia notificase că intenționa să utilizeze în cazul subproduselor fie GTA, fie alte surse alternative. În considerentele 187 și 188 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat că subprodusele raportate de producători prezintă o mare diversitate în ceea ce privește calitatea, care se reflectă apoi în diversitatea lor în ceea ce privește stabilirea prețurilor, dar, în toate cazurile, principalul factor determinant al prețului rămâne porumbul. Analizând observațiile producătorilor, Comisia a observat, de asemenea, că toate codurile SA declarate pentru subproduse se caracterizează printr-o mare diversitate, deoarece sunt așa-numitele coduri de tip „coș”, care acoperă o mare varietate de produse foarte diverse, ce nu corespund subproduselor declarate. Luând în considerare diversitatea prețurilor pentru subprodus în sine și varietatea produselor care fac obiectul codurilor, Comisia a concluzionat că datele GTA pentru aceste coduri nu sunt fiabile pentru determinarea valorilor de referință. În absența altor date disponibile în GTA sau dintr-o altă sursă, Comisia a concluzionat că cea mai bună aproximare a prețului pentru aceste subproduse este de a adera la o practică deja utilizată în cadrul unei proceduri antidumping pentru un produs din aceeași categorie cu lizina (11) și de a utiliza un calcul proporțional. Întrucât producătorul nu a furnizat nicio informație suplimentară care să conducă la o estimare mai fiabilă a valorii de referință, observațiile sale au fost respinse.

(39)

În considerentele 176, 178 și 196 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat că valoarea de referință pentru aburul utilizat în producția de lizină a fost calculată pe baza costului gazelor naturale. Eppen a susținut că achiziționează abur de la o societate afiliată care utilizează cărbunele drept combustibil și a solicitat ajustarea calculului prețului pe baza cărbunelui bituminos.

(40)

În această privință, se remarcă faptul că societatea afiliată nu a fost inclusă în informațiile transmise de grupul Eppen în răspunsurile sale la chestionar pentru a permite verificarea în cursul vizitei la fața locului. Nu au fost prezentate informații suplimentare privind procedura de producție a aburului sau elemente de probă care să susțină această afirmație. În plus, în alte cazuri din aceeași categorie generală de produse (de exemplu, eritritol), Comisia a utilizat gazele naturale pentru conversia aburului. În absența elementelor de probă, Comisia a respins afirmația.

(41)

Meihua a prezentat elemente de probă și a făcut trimitere la elemente de verificare, potrivit cărora cărbunele utilizat de Meihua Jilin și Meihua Xingjiang constă în lignit (cod SA 2702 10 ) și, respectiv, cărbune subbituminos (cod SA 2701 19 ). Meihua a solicitat Comisiei să adapteze valoarea de referință pentru cărbune pentru a reflecta cărbunele utilizat. Acesta a propus fie utilizarea prețurilor GTA pentru lignit și cărbunele subbituminos, fie, în mod alternativ, utilizarea prețurilor practicate de Columbia pentru cărbunele bituminos.

(42)

Pentru a stabili o valoare de referință pentru cărbune, Comisia a utilizat media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor către toate țările originare din toate țările, cu excepția RPC și a țărilor menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (12), astfel cum au fost raportate în GTA (considerentele 178 și 185 din regulamentul provizoriu). Valoarea de referință a fost stabilită pe baza prețului antracitului (codul SA 2701 11 ), întrucât acesta a fost codul declarat de producătorul-exportator în răspunsul său la chestionar. Cu toate acestea, având în vedere elementele de probă prezentate, Comisia a acceptat afirmația, întrucât utilizarea prețurilor GTA pentru lignit și cărbunele subbituminos reprezintă cu o mai mare precizie tipurile de cărbune utilizate de grupul Meihua. Comisia a actualizat valoarea de referință pentru cărbune pentru Jilin Meihua utilizând datele GTA pentru lignit la 0,502 CNY/kg și valoarea de referință pentru Xingjiang Meihua utilizând datele GTA pentru cărbunele subbituminos la 0,969 CNY/kg

(43)

Stabilirea valorii de referință pentru cărbune în regulamentul provizoriu nu a luat în considerare costurile de transport, întrucât Meihua nu a declarat niciun cost de transport în răspunsul său la chestionar. Analizând datele suplimentare prezentate de Meihua în ceea ce privește achizițiile de cărbune menționate în considerentul 41 de mai sus, Comisia a observat că tranzacțiile includeau costuri de transport care nu fuseseră declarate în chestionarele producătorilor, astfel cum a solicitat Comisia.

(44)

Pe baza noilor observații, Comisia a stabilit costurile de transport ca reprezentând 11,4 % din costurile de achiziție a lignitului pentru Jilin Meihua și 44,6 % din costurile de achiziție a cărbunelui subbituminos pentru Xingjiang Meihua. Pentru a calcula costul total, Comisia a aplicat aceste procente ca marjă de profit la prețurile de referință pentru cărbune derivate din GTA, astfel cum se explică în considerentul 42. Aceasta a dus la un preț final de 0,560 CNY/kg pentru lignitul utilizat de Jilin și de 1,402 CNY/kg pentru cărbunele subbituminos utilizat de Xingjiang Meihua, inclusiv costurile de achiziție.

(45)

În observațiile transmise, Meihua a solicitat o revizuire a calculelor privind valoarea de referință pentru costul forței de muncă. Acesta a remarcat că valoarea de referință s-a bazat pe datele OIM privind câștigurile lunare pentru „Sectorul general: Industria” din Columbia în 2023, în timp ce orele lucrate săptămânal au reflectat „alte activități de producție” din Columbia în 2023. Comisia a acceptat că există o eroare materială și a analizat în continuare datele disponibile în baza de date a OIM. Comisia a identificat în aceeași sursă (LFS – Anchetă integrată privind gospodăriile) o valoare de referință pentru câștigurile salariale orare medii ale angajaților din industriile chimice din Columbia în perioada de investigație. Această valoare de referință reflectă mai bine sectorul producției de lizină decât veniturile mai generice din sectorul industrial. Astfel, Comisia a decis să utilizeze această valoare de referință, care se ridică la 19,8 CNY/oră după includerea contribuțiilor, cum ar fi asigurările sociale menționate în considerentul 189 din regulamentul provizoriu.

(46)

În urma comunicării constatărilor finale, Meihua a susținut că practica Comisiei este de a stabili valori de referință pentru materiile prime prin trimitere la statisticile privind importurile. Valorile de referință sunt prețurile la nivelul CIF, care includ deja costurile de transport. Astfel, la stabilirea criteriilor de referință pentru lignit și cărbune subbituminos (considerentul 44), Comisia a adăugat în mod eronat marja pentru costurile de transport.

(47)

Comisia a fost de acord că valorile de referință internaționale de 0,502 CNY/kg pentru lignit și de 0,969 CNY/kg pentru cărbunele subbituminos sunt la nivelul prețului CIF și includ costurile de transport la frontieră. Cu toate acestea, practica constantă a Comisiei este de a include în calcularea valorii normale costurile de transport de la frontieră la poarta fabricii. Calculul valorii normale include o creștere a valorii de referință internaționale cu raportul dintre costurile de transport și costurile materialelor, astfel cum a fost raportat de producătorii-exportatori. Numai prin adăugarea acestor costuri valoarea materiilor prime, astfel cum sunt livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, este reflectată în mod corespunzător. În acest scop, Comisia a aplicat raporturile rezultate din răspunsurile la chestionar ale Meihua. Întrucât Comisia a urmat metodologia stabilită, cererea Meihua de a elimina marja pentru transport este respinsă, iar calculele comunicate Meihua și marjele de dumping rezultate au rămas neschimbate.

(48)

Eurolysine a formulat, de asemenea, observații cu privire la calcularea valorilor de referință pentru cărbune. Aceasta s-a opus modificării valorii de referință pentru lignit și cărbune subbituminos, afirmând că, în ceea ce privește Comisia, aceasta nu ar fi trebuit să modifice valoarea de referință inițială bazată pe antracit, deoarece Meihua a solicitat modificarea valorilor de referință pentru cărbune numai după comunicarea constatărilor provizorii. Comisia a observat că încearcă întotdeauna să își formuleze concluziile pe baza unor fapte corecte și a celor mai bune date disponibile. Astfel cum s-a menționat în considerentul 41, Comisia a fost în măsură să își întemeieze concluziile pe datele deja transmise și verificate în cursul vizitei de verificare la fața locului la fabrica Meihua (a se vedea considerentul 28 din regulamentul provizoriu) și, prin urmare, ar putea accepta observația Meihua cu privire la tipurile de cărbune utilizate de societățile din grup. Prin urmare, observația a fost respinsă.

(49)

Eurolysine a formulat în continuare obiecții cu privire la utilizarea valorilor de referință internaționale pentru cărbune, invocând faptul că această abordare diferă de cea aplicată în regulamentul provizoriu. De asemenea, potrivit acesteia, Comisia nu a inclus importurile în China în calculul valorilor de referință. Ambele observații sunt incorecte din punct de vedere factual. Comisia a utilizat o valoare de referință internațională pentru antracit, astfel cum se arată în considerentul 185 din regulamentul provizoriu. Comisia a inclus importurile în China, astfel cum se poate observa în versiunea accesibilă public a calculelor valorii de referință pentru cărbune furnizate în contextul comunicării constatărilor finale (13). Prin urmare, observațiile au fost respinse.

(50)

Eurolysine a afirmat, de asemenea, că există o eroare materială în luarea în calcul a costurilor de transport, care este descrisă în considerentul 44, propunând o metodă alternativă de calcul pentru marja de transport. Astfel cum se explică în considerentul 47, calculul marjei a respectat cu strictețe metodologia Comisiei. Prin urmare, observația a fost respinsă.

(51)

În urma comunicării constatărilor finale, Eppen și-a reiterat cererea ca valoarea de referință pentru abur să fie calculată pe baza lignitului și nu a gazelor, astfel cum se prevede în considerentul 195 din regulamentul provizoriu. Acesta a susținut că aburul a fost achiziționat de la o societate afiliată „Eppen Energy” care a fost raportată Comisiei și care ar fi trebuit să fie inclusă în vizita de verificare. Societatea prezintă Comisiei capturi de ecran ale sistemului contabil al societății afiliate, indicând lignitul ca material pentru producția aburului. Comisia observă că, în cursul vizitei de verificare, nu au fost prezentate date privind utilizarea cărbunelui. În urma celei de a doua note privind factorii de producție, Eppen a avut mai multe oportunități de a prezenta informații cu privire la utilizarea cărbunelui – și la calitatea specifică a cărbunelui – pentru a produce abur. Nu au fost prezentate date înainte de etapa definitivă, iar datele transmise în cadrul comunicării constatărilor finale nu pot fi verificate. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(52)

În absența altor observații, ca urmare a valorii de referință actualizate privind forța de muncă menționată în considerentul 38 de mai sus și a modificărilor valorii de referință pentru cărbune rezumate în considerentul 42 de mai sus, au fost confirmate constatările privind valoarea normală, astfel cum se prevede în considerentele 39-208 din regulamentul provizoriu. Din motive de claritate, următoarele rânduri înlocuiesc rândurile „Forța de muncă” și „Cărbune” din tabelul 1 din regulamentul provizoriu:

„Tabelul 1

Factori de producție ai lizinei

(53)

În lipsa observațiilor cu privire la calcularea prețului de export, considerentele 209-212 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(54)

Astfel cum se explică în considerentul 218 din regulamentul provizoriu, au fost efectuate ajustări ale prețului de export în cazurile în care produsele au fost vândute de societatea producătoare către alte societăți din același grup și apoi exportate către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, pentru a ține cont de marja primită de comerciantul afiliat, ori de câte ori s-a considerat că comercianții au îndeplinit funcții similare celor ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Meihua a solicitat Comisiei să excludă din calculul prețului de export costurile VAG și contribuția la profit a societăților comerciale afiliate, susținând că acestea nu îndeplinesc funcția de agent. Acesta a susținut că toate societățile grupului Meihua (atât entitățile de producție, cât și cele comerciale) sunt supuse unui control economic unic, funcționează împreună ca o singură întreprindere cu o diviziune a funcțiilor în scopul producerii și comercializării produsului care face obiectul investigației, iar relațiile lor nu sunt organizate pe baza unor relații comerciale similare cu cele ale unei agenții sau nu fac obiectul unui comision.

(55)

Comisia a observat că răspunsurile la chestionar transmise de Meihua, în special „Graficul fizic și financiar al vânzărilor la export”, caracterizează societățile comerciale drept „comercianți” și determină existența unor negocieri între societățile producătoare și comercianți.

(56)

Faptul că societățile comerciale acționează în calitate de agenți care lucrează pe bază de comision este confirmat și de existența unor contracte de vânzare între cei doi comercianți și fabrici. Mai important, contractul de vânzare-cumpărare dintre Meihua HQ și Jilin Meihua cuprinde clauze care constituie o clauză de răspundere și, respectiv, o clauză privind soluționarea litigiilor pe cale amiabilă sau, în caz de eșec, în fața unei instanțe. Existența acestor elemente de probă nu permite caracterizarea societăților Meihua cu sediul în Republica Populară Chineză ca entitate economică unică. Potrivit jurisprudenței, prezența unei clauze compromisorii prin care se urmărește soluționarea litigiilor contractuale susceptibile să apară între cele două societăți contractante, precum și lipsa solidarității dintre aceste societăți presupun nu numai existența a două persoane juridice distincte, ci și a două entități economice cu interese divergente și nu pare să fie conciliabilă cu existența unei entități economice unice și cu calificarea uneia dintre aceste societăți drept departament de vânzări intern (14). Acest lucru este valabil într-o și mai mare măsură în cazul Meihua HK, o filială cu sediul în Hong Kong, un teritoriu vamal separat de China, având ca unică activitate „comerțul”, astfel cum a susținut Meihua, și care negociază condiții cu fabricile și semnează contracte relevante. Prin urmare, Comisia a respins afirmația Meihua și a confirmat concluziile enunțate în considerentul 218 din regulamentul provizoriu.

(57)

În urma comunicării constatărilor finale, Meihua și-a reiterat afirmațiile privind statutul de entitate economică unică al societăților Meihua, dar nu a prezentat informații noi în acest sens. Prin urmare, afirmația sa a fost respinsă.

(58)

Eppen a formulat, de asemenea, observații în urma comunicării constatărilor finale, cu privire la statutul Eppen Asia. Eppen a solicitat ca Eppen Asia să nu fie considerată o entitate separată și să nu se efectueze nicio deducere pentru profit și costurile VAG pentru a se ajunge la prețul de export franco fabrică. Eppen a susținut că Eppen Asia este o societate de tip „cutie poștală” fără nicio operațiune substanțială și nu acționează în calitate de agent care lucrează pe bază de comision.

(59)

Cu toate acestea, Comisia a observat că Eppen a afirmat în observațiile sale în urma comunicării constatărilor finale că prețul vânzărilor de la Heilongjiang Eppen către Eppen Asia a fost stabilit prin deducerea unei mici marje din prețul final al prețului final de la clienții independenți, care reprezintă însăși natura unui comision. În plus, unul dintre contractele prezentate de Eppen și citate în observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale include clauze de răspundere și de arbitraj privind soluționarea litigiilor pe cale amiabilă sau, în caz de eșec, în fața Comisiei internaționale de arbitraj economic și comercial din China, în conformitate cu dispozițiile comisiei menționate. Existența acestor elemente de probă nu permite caracterizarea Eppen Asia ca parte a unei entități economice unice. Astfel cum s-a arătat și în considerentul 56, potrivit jurisprudenței, prezența unei clauze compromisorii prin care se urmărește soluționarea litigiilor contractuale susceptibile să apară între cele două societăți contractante, precum și lipsa solidarității dintre aceste societăți presupun nu numai existența a două persoane juridice distincte, ci și a două entități economice cu interese divergente. Astfel, aceasta nu pare să fie conciliabilă cu existența unei entități economice unice și cu calificarea uneia dintre aceste societăți drept departament de vânzări intern. Acest lucru este valabil într-o și mai mare măsură în cazul Eppen Asia, o filială cu sediul în Singapore, o țară distinctă. Prin urmare, Comisia a respins afirmația Eppen și a confirmat concluziile enunțate în considerentul 218 din regulamentul provizoriu.

(60)

În cele din urmă, Eppen a susținut că lista angajaților dovedește faptul că Eppen Asia nu are funcții de vânzare, deoarece nu există personal angajat pe posturi de vânzări. În acest sens, Comisia observă că în contractele de muncă prezentate de Eppen se menționează în mod clar că „societatea are dreptul de a îndruma angajatul să presteze servicii pentru oricare dintre serviciile conexe care nu sunt menționate în fișa postului”. Pe baza celor de mai sus, cererea privind entitatea economică unică este respinsă.

(61)

Atât Meihua, cât și Eppen au formulat observații cu privire la metodologia Comisiei pentru calcularea contribuției costurilor VAG la construirea valorii normale și, în consecință, la compararea valorii normale cu prețul de export la nivel franco fabrică. Aceste observații reprezintă o continuare a observațiilor abordate în considerentele 219-222 din regulamentul provizoriu.

(62)

În observațiile prezentate în urma măsurilor provizorii, Eppen a observat că, în ceea ce privește costurile VAG ale societății columbiene Sucroal utilizate de Comisie pentru a construi valoarea normală, acestea conțin trei elemente: costuri de distribuție, costuri administrative și „alte costuri”. Potrivit Eppen, „costurile de distribuție” corespund elementelor de cost care sunt cheltuieli directe suportate peste nivelul franco fabrică. Ca atare, acestea nu ar trebui incluse în calculul valorii normale construite a societății care face obiectul investigației. Comisia observă că Eppen nu a furnizat nicio dovadă cu privire la defalcarea costurilor de distribuție, în sprijinul afirmației. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(63)

În mod similar, potrivit Meihua, Comisia a inclus în mod incorect costurile de distribuție în raportul costurilor VAG construite, deși a dedus simultan astfel de costuri din calculul prețului de export al grupului Meihua. Afirmația Meihua se bazează exclusiv pe ipoteza că defalcarea costurilor VAG ale Sucroal referitoare la „costurile de distribuție” reflectă cheltuieli precum manipularea și încărcarea, transportul și alte cheltuieli auxiliare care au fost deduse din prețul de export pentru a-l aduce la nivelul franco fabrică. Totuși, această ipoteză nu este susținută de niciun element de probă la dosar.

(64)

În ceea ce privește ambele afirmații, Comisia observă că respectivele „costuri de distribuție” raportate de Sucroal fac parte din costurile VAG. Acest lucru este demonstrat de faptul că „alte costuri” raportate în baza de date Orbis sunt defalcate în „costuri de distribuție”, „costuri administrative” și „alte costuri” în datele furnizate de autoritățile columbiene. Datele disponibile nu fac o distincție suplimentară în cadrul costurilor de distribuție care ar permite identificarea și excluderea anumitor categorii de costuri. Ca atare, costurile de distribuție sunt costuri de vânzare, care pot include costurile de transport, dar și alte categorii de costuri, cum ar fi închirierea instalațiilor de depozitare și distribuție, inclusiv utilajele și vehiculele necesare, sau publicitate și studii de piață, care nu au fost deduse din prețul de export.

(65)

Meihua a susținut în continuare că sarcina probei revine Comisiei, deoarece trebuie să demonstreze că a utilizat o sumă „nedistorsionată și rezonabilă” pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profit, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Aceste afirmații au fost abordate în considerentul 220 din regulamentul provizoriu. În cele mai recente observații, potrivit celor susținute de Meihua în continuare, Comisia ar trebui să accepte că îi revine sarcina probei făcând trimitere la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/58 al Comisiei (15) de instituire a unor taxe antidumping la importurile de anumite anvelope pneumatice originare din RPC.

(66)

Comisia a observat că, în considerentul 267 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/58, Comisia a abordat chestiunea caracterului adecvat al costurilor VAG doar în mod general, afirmând astfel: „costurile VAG și profitul nu păreau a fi disproporționat de mari și, prin urmare, au fost considerate adecvate”. În ceea ce privește informațiile detaliate privind costurile VAG, Comisia observă că, în cazul anvelopelor pneumatice, astfel cum se prevede în considerentele 270 și 271 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/58, Comisia a scăzut într-adevăr cheltuielile de transport din calculul costurilor VAG pentru a le aduce la nivelul franco fabrică, pe baza informațiilor disponibile în situațiile financiare ale societății. Cu toate acestea, în cazul Sucroal, astfel de informații detaliate nu au fost ușor accesibile și nici nu au fost puse la dispoziție de producătorii-exportatori (Eppen și Meihua) pentru a permite Comisiei să scadă costurile de transport.

(67)

În urma comunicării constatărilor finale, atât Meihua, cât și Eppen și-au reiterat afirmațiile privind metodologia Comisiei pentru calcularea contribuției costurilor VAG la construirea valorii normale, dar nu au prezentat informații noi. Prin urmare, afirmațiile lor au fost respinse.

(68)

În lipsa oricăror informații suplimentare care să permită excluderea anumitor costuri din calculul costurilor VAG, Comisia a considerat că nivelul costurilor VAG ale Sucroal este nedistorsionat și rezonabil pentru nivelul comercial franco fabrică și a respins afirmațiile primite. În lipsa altor observații referitoare la „Comparație”, au fost confirmate considerentele 213-222 din regulamentul provizoriu.

(69)

Astfel cum se descrie în considerentul 52 de mai sus, în urma afirmațiilor părților interesate și în absența oricăror observații suplimentare, Comisia a recalculat marjele de dumping.

(70)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(71)

În lipsa observațiilor privind stabilirea industriei Uniunii și a producției Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 229-231 din regulamentul provizoriu.

(72)

Revizuirea datelor privind importurile de lizină din China în perioada de investigație, astfel cum se explică în considerentele 79-82 și menționate în tabelul 3 revizuit, a avut un impact asupra tabelului 2 din regulamentul provizoriu. Tabelul 2 definitiv este următorul:

„Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone în echivalent HCl)

(73)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 14 puncte procentuale.

(74)

În lipsa observațiilor privind consumul la nivelul Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 234-236 din regulamentul provizoriu.

(75)

În considerentele 237 și 238 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat că, pentru a nu include în mod nejustificat alte produse, datele privind importurile de sulfat de lizină pe care le-a utilizat proveneau de la furnizori specializați de informații privind piața pentru statisticile privind comerțul din China și din Indonezia. Sursa exactă nu a putut fi divulgată la cererea furnizorului de date, dar Comisia a fost în măsură să verifice încrucișat aceste date.

(76)

După comunicarea constatărilor, CESFAC și Vall Companys au susținut că decizia Comisiei de a nu divulga sursa datelor privind importurile de sulfat de lizină presupunea faptul că părțile interesate trebuie să le ia la valoarea nominală. În plus, potrivit acestora, Comisia și Eurolysine nu au prezentat metodologia utilizată de furnizori sau ajustările care au fost efectuate ulterior în raport cu datele privind exporturile sau importurile pentru a permite identificarea importurilor de sulfat de lizină în vederea clasificării acestora în coduri generale NC.

(77)

CESFAC și Vall Companys au prezentat cifre revizuite pentru lizina importată din China, utilizând datele Eurostat privind importurile de lizină HCl și de sulfat de lizină pe care le-au obținut de la Kemiex, un furnizor de informații de piață care urmează lanțurile de aprovizionare cu materii prime esențiale. Datele combinate ale Eurostat și Kemiex au indicat un volum al importurilor din China de 296 869 de tone în perioada de investigație, care este cu 11 % mai mic decât volumul de 329 052 de tone publicat de Comisie în tabelul 3 din regulamentul provizoriu. CESFAC și grupul Vall Companys au remarcat că, în calculul lor revizuit, importurile de lizină din China s-au menținut la un nivel relativ stabil pe parcursul perioadei în cauză, scăzând din 2020 până în 2022 și redresându-se din 2022 până în 2023. În ansamblu, importurile din China au crescut cu doar 6 % între 2020 și perioada de investigație în comparație cu procentul de 8 % raportat de Comisie și au crescut cu 9 % în loc de 15 % în perioada 2022-2023.

(78)

În aceeași ordine de idei, Comisia nu a reușit în opinia CCCMC să demonstreze că a existat o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, fie în termeni absoluți, fie în raport cu consumul sau producția, afirmând că o creștere a volumului importurilor cu 8 % nu este semnificativă. Aceasta a prezentat statistici oficiale privind exporturile de lizină HCl din China, indicând o scădere generală a volumelor exportate în perioada examinată de 14 % între 2021 și 2022 și o scădere suplimentară de 16 % între 2022 și 2023 (perioada de investigație). CCCMC a prezentat datele Eurostat privind importurile de sulfat de lizină (NC 2309 90 31 și 2309 90 96 ) pentru perioada examinată pentru a demonstra o scădere a volumelor importate în Uniune, susținând că, în ceea ce privește Comisia, aceasta nu a evaluat în mod corespunzător volumele importurilor de lizină și toate tendințele observate în cursul perioadei de investigație.

(79)

În regulamentul provizoriu, Comisia a aplicat datele privind importurile de sulfat de lizină din informații specializate privind piața pentru întreaga perioadă examinată pentru a asigura coerența pentru sulfatul de lizină, chiar dacă în 2023 a fost creat un cod NC separat pentru sulfatul de lizină. Având în vedere argumentul CESFAC privind volumul importat de sulfat de lizină din China în perioada de investigație, Comisia a reevaluat situația. Având în vedere disponibilitatea unui cod NC separat pentru sulfatul de lizină începând din 2023, Comisia a concluzionat că este mai adecvat să se utilizeze, pentru anul respectiv, datele Eurostat privind importurile pentru tipul de produs respectiv, întrucât respectivele date sunt cele mai fiabile. Pentru anii precedenți, întrucât sulfatul de lizină a fost importat sub coduri generale, iar datele Eurostat nu au fost disponibile strict pentru sulfatul de lizină, iar datele Kemiex prezentate de CESFAC au fost subevaluate în comparație cu statisticile Eurostat privind importurile de sulfat de lizină în perioada de investigație, Comisia a considerat că datele privind importurile obținute din informații specializate privind piața pe care le-a utilizat în etapa provizorie erau în continuare cea mai fiabilă sursă.

(80)

În plus, Comisia a observat că există indicii clare că datele Kemiex utilizate de CESFAC conțineau deficiențe grave, deoarece, astfel cum a observat și reclamantul, CESFAC a admis că, pentru perioada de investigație (2023), volumul estimat al exporturilor de sulfat de lizină din China, și anume 31 205 tone, a fost mai mic decât cota aplicabilă, confirmată de Comisie ca fiind epuizată la 6 octombrie 2023. Comisia a reamintit că CESFAC a utilizat mai degrabă o informație specializată privind piața pentru lanțurile de aprovizionare cu materii prime esențiale decât o bază de date privind importurile/exporturile.

(81)

Datele furnizate de CESFAC au fost cu 5 % mai mici decât datele Eurostat privind importurile pentru perioada de investigație, ceea ce a confirmat că volumele importurilor conform Kempiex sunt subestimate.

(82)

Având în vedere statisticile actualizate privind importurile, astfel cum se descrie în considerentul 79 de mai sus, tabelul 3 din regulamentul provizoriu se revizuiește după cum urmează:

„Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(83)

Comisia a stabilit că, în cursul perioadei examinate, importurile din China au crescut cu 3 %, în timp ce cota de piață a acestor importuri a crescut de la [60 %-69 %] în 2020 la [70 %-79 %] în perioada de investigație. Importurile din China au menținut o cotă dominantă pe piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate, iar creșterea globală a volumelor importate a avut loc în momentul în care consumul de lizină la nivelul Uniunii a scăzut cu 14 %, ceea ce a dus la o creștere a cotei de piață cu 20 %. Pe această bază, Comisia respinge afirmația potrivit căreia nu a existat o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China.

(84)

În ceea ce privește afirmația privind tratamentul netransparent al sursei datelor privind importurile de sulfat de lizină în perioada 2020-2022, Comisia a explicat în considerentele 98-101 de mai jos motivul pentru care a considerat că este justificat să nu divulge informațiile specializate privind piața.

(85)

Reclamantul a afirmat că obiectivul comunicării de către industria lizinei din UE la 7 noiembrie 2024 cu privire la sulfatul de lizină a fost de a furniza date mai exacte. Această comunicare a fost făcută într-un mod pe deplin transparent, cu posibilitatea ca toate părțile interesate să acceseze și să verifice datele, inclusiv defalcarea între diferitele tipuri de lizină. Având în vedere că numărul furnizorilor specializați de informații privind piața este limitat, reclamantul nu a dezvăluit sursa.

(86)

Potrivit CCCMC, Comisia nu a evaluat cu diligență ratele de conversie dintre lizina HCl, lizina lichidă și sulfatul de lizină, susținând că aceasta nu a furnizat elemente de probă care să susțină corectitudinea conversiilor. CCCMC a remarcat că sulfatul de lizină este, de asemenea, disponibil sub formă lichidă. Formele lichide conțin 25 % lizină, iar formele solide aproximativ 50 %. Prin urmare, CCCMC a susținut că cifrele privind importurile prezentate de Comisie sunt incorecte și exagerate și nu clarifică modul în care Comisia a aplicat ratele de conversie importurilor încadrate la codul NC 2922 41 00 , care acoperă atât lizina HCl, cât și lizina lichidă.

(87)

De asemenea, potrivit CCCMC, Comisia nu a furnizat explicații motivate și adecvate cu privire la elementele de probă care demonstrează că sulfatul de lizină este produs numai în China și Indonezia și nu a efectuat o analiză segmentată a prejudiciului făcând distincție între lizina HCl, lizina lichidă și sulfatul de lizină.

(88)

Comisia a colectat elemente de probă la nivelul producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion potrivit cărora societățile chineze exportă numai lizină HCl (conținut de lizină de 78 % în produs) și sulfat de lizină (conținut de lizină de 55 % în produs), și anume cu conținutul de lizină utilizat în ratele de conversie pentru a converti sulfatul de lizină în echivalent de lizină HCL. Comisia a reiterat faptul că aceste rate sunt explicate în considerentul 234 din regulamentul provizoriu. Comisia a observat că acestea se bazează pe compoziția chimică și pe masele moleculare ale produselor aflate la dispoziția publicului și bine cunoscute și au fost verificate în cursul vizitelor la producătorii-exportatori chinezi. În plus, conținutul divulgat de lizină este folosit de utilizatori și nu a fost contestat de importatori sau de utilizatori. Singurii exportatori cunoscuți de sulfat de lizină în cursul perioadei examinate au fost producătorii-exportatori chinezi și indonezieni. Niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat dovezi împotriva acestei afirmații. În ceea ce privește analiza segmentată a prejudiciului, Comisia a concluzionat în considerentul 37 din regulamentul provizoriu că forma lizinei este irelevantă, toate cele trei forme (HCl, lichid și sulfat) fiind interschimbabile, deoarece este vorba despre același nutrient cu aceeași funcție. Comisia a concluzionat, de asemenea, în considerentul 27 de mai sus că utilizarea preconizată a lizinei, forma lizinei și conținutul de lizină din produs nu modifică definiția sa de bază, caracteristicile sale sau percepția pe care o au diferite părți asupra acestuia. Prin urmare, nu a fost necesară efectuarea unei analize segmentate a prejudiciului. Comisia a respins afirmația.

(89)

În urma comunicării constatărilor finale, CCCMC a susținut că, în ceea ce privește Comisia, aceasta a tratat datele privind importurile de sulfat de lizină și sursa datelor cu titlu confidențial excesiv. În primul rând, potrivit CCCMC, Comisia nu a divulgat date separate pentru importurile de sulfat de lizină din China, ci doar pentru importurile consolidate deja convertite în lizină HCl.

(90)

Comisia a explicat în regulamentul provizoriu (considerentul 37) că toate formele de lizină sunt interschimbabile, deoarece este vorba despre același nutrient și au caracteristici fizice, tehnice și chimice esențiale similare. Deși Comisia a publicat importurile consolidate convertite în lizină HCl, Comisia a explicat, de asemenea, în regulamentul provizoriu că numai lizina HCl și sulfatul de lizină sunt importate din China. Importurile de lizină HCl au fost extrase din Eurostat. Prin urmare, este posibil să se calculeze volumele de HCl convertite ale importurilor de sulfat de lizină prin aplicarea factorului de conversie de 0,705 tone de sulfat de lizină în echivalent HCl descris în considerentul 234 din regulamentul provizoriu. Această afirmație este respinsă.

(91)

În al doilea rând, potrivit CCCMC, Comisia nu a demonstrat că divulgarea sursei datelor privind importurile de sulfat de lizină și a datelor privind importurile în sine ar „avantaja în mod semnificativ un competitor” sau ar avea „un efect nefavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informațiile sau pentru cea de la care persoana respectivă le-a obținut”, susținând că exportatorii chinezi ar trebui să aibă acces la aceste informații, deoarece se referă la importurile lor.

(92)

Comisia a explicat în considerentul 238 din regulamentul provizoriu că sursa datelor privind importurile chineze nu a putut fi divulgată la cererea furnizorului de date. Comisia a explicat în continuare în considerentul 99 de mai jos motivul pentru care a considerat că este suficient să divulge datele privind importurile de sulfat de lizină din China fără a divulga originea datelor respective. Comisia a susținut că datele privind importurile de sulfat de lizină au fost divulgate (considerentul 82 de mai sus) și că divulgarea sursei acestor date ar fi contrară condițiilor furnizorului de date privind sursa.

(93)

În al treilea rând, în urma comunicării constatărilor finale, CCCMC a reiterat faptul că, în ceea ce privește Comisia, aceasta nu a efectuat o analiză segmentată a prejudiciului prin care să facă distincție între lizina HCl, lizina lichidă și sulfatul de lizină, susținând că formele de lizină nu sunt interschimbabile și că aceasta dispunea de datele necesare pentru a efectua o astfel de analiză.

(94)

Comisia și-a menținut poziția prezentată în considerentul 88 de mai sus și a explicat, de asemenea, că lizina este utilizată în cea mai mare parte în hrana pentru animale, pentru care interschimbabilitatea formelor de lizină a fost confirmată de utilizatorii de lizină. Articolul științific citat de CCCMC în considerentul 20 de mai sus a demonstrat că formele de lizină se află în concurență directă. Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia regulamentul provizoriu conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor furnizate în mod confidențial pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare.

(95)

Potrivit celor susținute în continuare de CCCMC, Comisia nu a abordat observații cu privire la evaluarea impactului importurilor din China asupra situației industriei Uniunii în ceea ce privește scăderea consumului la nivelul Uniunii și tendințele volumelor de producție ale industriei Uniunii coroborate cu importurile din China către Uniune. În special, CCCMC a susținut că producția industriei Uniunii a suferit de pe urma celei mai mari scăderi în perioada 2021-2022, și anume atunci când importurile de lizină din China au scăzut și ele și, prin urmare, nu au constituit valoarea explicativă a tendinței descrescătoare.

(96)

Comisia a susținut că observațiile prezentate de CCCMC au fost abordate suficient de detaliat în considerentele 79, 83, 88 de mai sus și în considerentele 103, 105, 106 și 107 de mai jos. Pe scurt, contrar afirmațiilor CCCMC, din tabelul 2 reiese clar că consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 14 puncte procentuale în perioada de investigație, în timp ce producția Uniunii a scăzut cu 83 de puncte procentuale (tabelul 5). În aceeași perioadă, importurile din China au menținut cota de piață dominantă în Uniune (tabelul 3) și, deși volumele importate au scăzut cu 3 puncte procentuale în 2022, scăderea a fost mai mică decât scăderea consumului la nivelul Uniunii (-5 puncte procentuale). În plus, Comisia a abordat observația privind efectul de spirală în perioada de investigație în considerentul 284 din regulamentul provizoriu. Argumentul a fost respins.

(97)

CCCMC a susținut că, potrivit Eurostat pentru codurile NC 2922 41 00 , 2309 90 96 (cod general) și 2309 90 31 (cod general), scăderea prețurilor importurilor din China în perioada 2022-2023 este mult mai mare în comparație cu prețurile furnizate de Comisie în regulamentul provizoriu (datele Eurostat pentru codul NC 2922 41 00 și datele Eurolysine pentru sulfatul de lizină) și că tratarea cu caracter confidențial a datelor privind importurile afectează în mare măsură dreptul său la apărare.

(98)

În ceea ce privește statisticile privind importurile, Comisia a clarificat faptul că, deși Eurostat este o bază de date accesibilă public cu privire la statisticile privind importurile pentru codurile NC de opt cifre, în ceea ce privește sulfatul de lizină Comisia nu a putut utiliza statisticile privind importurile de la codurile TARIC actuale 2309 90 31 51, 2309 90 31 59, 2309 90 96 51, 2309 90 96 59, întrucât respectivele coduri TARIC erau „coduri generale”, care includeau și alte produse decât produsul în cauză în perioada 2020-2022. În plus, în regulamentul provizoriu, Comisia a explicat în considerentele 237 și 238 că datele privind importurile de lizină HCl (China) au fost extrase de la Eurostat, iar datele privind importurile de sulfat de lizină au fost verificate încrucișat pe baza unor informații specializate privind piața pentru a obține o imagine mai exactă a importurilor de sulfat de lizină. În mod concret, Comisia a extras statisticile privind importurile de sulfat de lizină (coduri generale) de la Eurostat și Surveillance pentru perioada examinată și a observat că volumele importurilor s-au situat între 662 896 de tone în 2020 și 537 126 de tone în 2023, și anume cu mult peste contingentul tarifar scutit de taxe vamale. Având în vedere că respectivul contingent scutit de taxe vamale pentru sulfatul de lizină a fost epuizat în fiecare an din perioada examinată în lunile de toamnă, Comisia a considerat că statisticile Eurostat nu sunt exacte. Comisia a analizat datele privind exporturile de sulfat de lizină din China extrase din informații specializate privind piața și a observat că datele respective arată o imagine mai exactă a importurilor de sulfat de lizină în Uniune.

(99)

În plus, Comisia a observat că, în cauza T-326/21 (16), Tribunalul a concluzionat la punctele 52 și 53 că „anumite afirmații din comunicare par să reproșeze Comisiei că nu a comunicat reclamantelor originea datelor utilizate. Cu toate acestea, reclamantele nu explică modul în care divulgarea originii datelor era necesară pentru apărarea intereselor lor, întrucât datele în sine le fuseseră comunicate, iar Comisia răspunsese obiecțiilor lor. În lumina celor de mai sus, nu reiese nicidecum că informațiile necesare nu au fost comunicate de Comisie reclamantelor pentru a le permite să își exprime efectiv punctul de vedere cu privire la realitatea și la pertinența faptelor și a circumstanțelor invocate, precum și cu privire la elementele de probă invocate de aceasta”. Având în vedere această jurisprudență, Comisia a considerat, prin urmare, că este suficient să divulge datele privind importurile de sulfat de lizină din China fără a divulga originea datelor respective. Prin urmare, afirmația CCCMC a fost respinsă.

(100)

În continuare, Comisia a reamintit că respectivele coduri NC 2309 90 96 și 2309 90 31 , utilizate de CCCMC pentru a demonstra scăderea prețului mediu pentru sulfatul de lizină în perioada 2022-2023, au fost „coduri generale” care conțin alte produse importate până în 2023. Prin urmare, orice demonstrație a evoluției prețurilor cu privire la aceste coduri NC de către CCCMC este nefondată și incorectă, deoarece prețurile utilizate au reprezentat o medie a prețurilor corespunzătoare lizinei și altor produse. Comisia a explicat în continuare volumele importate de lizină din China în secțiunile 4.3.1 și 5.1 din regulamentul definitiv.

(101)

Comisia a considerat astfel că plângerea și regulamentul provizoriu conțineau toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor furnizate în mod confidențial pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii. Se reamintește faptul că articolul 19 din regulamentul de bază și articolul 6 alineatul (5) din Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din Acordul general pentru tarife și comerț permit protejarea informațiilor de natură confidențială în cazul în care divulgarea acestora ar avantaja în mod semnificativ un competitor sau ar avea un efect nefavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informațiile sau pentru cea de la care persoana respectivă le-a obținut. Informațiile furnizate cu titlu confidențial se încadrează în aceste categorii. În orice caz, reclamantul a furnizat rezumate ale conținutului segmentelor confidențiale ale plângerii. De asemenea, Comisia a explicat în considerentul 17 din regulamentul provizoriu că, întrucât industria Uniunii este formată dintr-un singur producător, este de înțeles că factorii de prejudiciu au fost prezentați în plângere sub formă de intervale și sub formă de indici. Prin urmare, Comisia a respins faptul că dreptul la apărare al societăților reprezentate de CCCMC a fost încălcat în cadrul investigației.

(102)

De asemenea, potrivit CCCMC, Comisia nu a prezentat date pentru a arăta tendința de subcotare, un comportament în materie de prețuri care continuă pe parcursul perioadei examinate. Potrivit celor susținute în continuare de CCCMC, Comisia nu a furnizat elemente de probă cu privire la modul în care importurile din China și din Uniune au interacționat în cursul perioadei examinate, susținând că respectiva constatare a Comisiei privind existența subcotării prețurilor este incompatibilă cu obligația de a efectua o examinare obiectivă. Având în vedere această afirmație, reclamantul a susținut că industria Uniunii a demonstrat în plângere că subcotarea nu a fost statică, deoarece a început cu mult înainte de perioada de investigație și a înregistrat o continuă creștere.

(103)

Comisia a observat că o analiză obiectivă a subcotării prețurilor ar trebui să se bazeze pe o comparație a prețurilor între tipurile de produse similare. Prin urmare, practica constantă a Comisiei este de a efectua această analiză pe baza datelor detaliate privind vânzările producătorilor-exportatori incluși în eșantion și ale industriei Uniunii în perioada de investigație, deoarece datele respective permit o comparație în funcție de tip. O astfel de analiză nu poate fi efectuată pentru anii precedenți, în absența unor astfel de date detaliate. Afirmația a fost respinsă.

(104)

CCCMC a susținut în continuare că datele Eurostat indică prețuri substanțial mai mari ale importurilor din China decât datele furnizate de Comisie în tabelul 4 din regulamentul provizoriu, iar Comisia nu a furnizat suficiente elemente de probă cu privire la subcotarea prețurilor, scăderea prețurilor și blocarea prețurilor importurilor din China către industria Uniunii. Aceasta a subliniat că volumul importurilor din China și cota de piață au scăzut în 2021, iar prețurile practicate de China au crescut semnificativ, în timp ce industria Uniunii a înregistrat pierderi semnificative. CCCMC a susținut că, în cazul în care importurile din China ar fi blocat prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, profitabilitatea industriei Uniunii ar fi trebuit să se îmbunătățească în 2021.

(105)

În ceea ce privește prețurile importurilor din China, astfel cum s-a explicat deja în regulamentul provizoriu, prețul mediu al importurilor de lizină HCl din China este extras din Eurostat pentru codul NC 2922 41 00 . Prețul mediu al importurilor chineze de sulfat de lizină este extras din informațiile specializate privind piața furnizate de reclamant. Datele publicate în tabelul 4 sunt rezultatul unei medii ponderate a prețului de import al lizinei HCl și al sulfatului de lizină, pe baza volumelor importate pentru fiecare formă într-un anumit an.

(106)

Comisia reiterează faptul că este incorect să se ia în considerare prețurile medii de import de la codurile NC 2309 90 31 și 2309 90 96 , deoarece aceste coduri NC au inclus o serie de alte produse în perioada 2020-2022. În ceea ce privește perioada de investigație, Comisia a explicat în considerentele 79-82 de mai sus că a actualizat datele privind importurile de sulfat de lizină în perioada de investigație pentru codurile NC 2309 90 31 și 2309 90 96 , întrucât aceste coduri au fost rezervate numai pentru sulfatul de lizină în 2023. Datele actualizate au condus la o modificare a prețului mediu de import în perioada de investigație și, prin urmare, tabelul 4 din regulamentul provizoriu este revizuit după cum urmează:

„Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(107)

În ceea ce privește afirmația care pune sub semnul întrebării scăderea prețurilor și blocarea prețurilor cauzate de importurile din China industriei Uniunii, Comisia a observat că prețurile importurilor din China care fac obiectul unui dumping au fost mult mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii (și prețurile de import ale lizinei din Brazilia, Indonezia și Coreea de Sud) în cursul perioadei examinate. Este clar că astfel de prețuri scăzute, coroborate cu o cotă de piață foarte ridicată, care s-a ridicat la [70 %-79 %] în perioada de investigație, au avut drept consecință scăderea prețurilor industriei Uniunii, astfel cum reiese din cifrele care le reflectă profitabilitatea.

(108)

CCCMC a solicitat Comisiei să furnizeze o versiune neconfidențială detaliată a calculului marjei de prejudiciu, care să arate că s-a constatat existența unui prejudiciu pentru 100 % din volumele importate ale societăților incluse în eșantion, inclusiv ajustările efectuate de Comisie. Comisia a respins cererea și a reamintit CCCMC că, în ceea ce privește calculele subcotării, acestea au fost comunicate producătorilor exportatori incluși în eșantion numai pentru că respectivele calcule sunt specifice societății și conțin date sensibile privind prețurile, având, prin urmare, caracter confidențial. Toți furnizorii de date au avut posibilitatea de a verifica în detaliu calculul relevant efectuat de Comisie și de a formula observații cu privire la acesta.

(109)

În urma comunicării constatărilor finale, potrivit celor susținute de CCCMC, Comisia nu a furnizat o bază concretă pentru constatarea existenței subcotării prețurilor „pentru 100 % din volumele importate ale societăților incluse în eșantion”, considerând că există o neconcordanță între formele de lizină.

(110)

Comisia a informat că detaliile calculelor subcotării prețurilor sunt confidențiale și că acestea au fost comunicate producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion în cauză. Comisia a susținut că abordarea aplicată a fost în conformitate cu regulamentul de bază.

(111)

Potrivit celor susținute în continuare de CCCMC, Comisia nu a furnizat o bază concretă pentru constatarea potrivit căreia importurile din China, despre care se presupune că au fost la prețuri scăzute, au exercitat o scădere a prețurilor pentru industria Uniunii și că regulamentul provizoriu nici măcar nu menționa scăderea prețurilor.

(112)

Comisia a clarificat faptul că în considerentele 250 și 289 din regulamentul provizoriu este descrisă blocarea prețurilor exercitată de importurile din China. Comisia a explicat că importurile din China au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii în perioada de investigație, iar prețurile practicate de China au fost sub prețurile industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, determinând reducerea prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii și agravând într-o și mai mare măsură pierderile financiare. Acest lucru a fost demonstrat de volumul importurilor din China, de cota de piață și de prețul mediu de import. Afirmația a fost respinsă.

(113)

În lipsa oricăror observații, considerentele 244-250 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(114)

În lipsa oricăror observații, considerentele 251-254 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(115)

În lipsa oricăror observații, considerentele 255-258 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(116)

Revizuirea datelor privind importurile de lizină din China în perioada de investigație, astfel cum se explică în considerentul 79 și menționate în tabelul 3 revizuit, a avut un impact asupra tabelului 6 din regulamentul provizoriu. Tabelul 6 definitiv este următorul:

„Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(117)

În lipsa oricăror observații, considerentele 259-261 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(118)

În lipsa oricăror observații, considerentul 262 din regulamentul provizoriu a fost confirmat.

(119)

În lipsa oricăror observații, considerentele 263-265 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(120)

În lipsa oricăror observații, considerentele 266-267 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(121)

În lipsa oricăror observații, considerentele 268-271 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(122)

În lipsa oricăror observații, considerentele 272-273 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(123)

În lipsa oricăror observații, considerentele 274-275 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(124)

În urma comunicării constatărilor finale, potrivit celor susținute de CCCMC, Comisia nu a abordat observațiile privind creșterea fluxului de lichidități al industriei Uniunii și randamentul investițiilor.

(125)

Comisia a susținut că tendința fluxului de lichidități a fost explicată în considerentul 278, iar randamentul investițiilor a fost explicat în considerentul 280 din regulamentul provizoriu. Deși fluxul de lichidități s-a îmbunătățit în perioada de investigație din cauza vânzărilor din stoc, acesta a rămas negativ pe parcursul perioadei examinate. Tendința aparent de îmbunătățire a randamentului investițiilor în perioada de investigație a fost atribuită unei pierderi în materie de profitabilitate mai reduse decât în anii precedenți, cauzată de producția scăzută din perioada de investigație. Efectul importurilor din China asupra scăderii volumelor de producție a fost descris în secțiunile 4.3 și 4.4 din regulamentul provizoriu. Afirmațiile au fost respinse.

(126)

În lipsa oricăror observații, considerentele 276-281 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(127)

Toate afirmațiile părților în urma publicării regulamentului provizoriu au fost respinse. Prin urmare, Comisia a concluzionat, pe baza constatărilor comunicate în regulamentul provizoriu, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază și, prin urmare, considerentele 282-286 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(128)

CCCMC, CESFAC și Vall Companys au susținut că regulamentul provizoriu nu a abordat în mod adecvat legătura de cauzalitate dintre importurile din China și vânzările industriei Uniunii și dacă importurile de lizină din China au cauzat efectiv prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Prin urmare, aceasta s-a bazat parțial pe propriile date CESFAC privind importurile (alternative), pe care Comisia le-a respins, astfel cum se explică în mod corespunzător în secțiunea 4.3 de mai sus.

(129)

CCCMC, CESFAC și Vall Companys au susținut că evoluția volumelor de vânzări ale industriei Uniunii nu are nicio corelație cu evoluția importurilor din China, în special deoarece volumul importurilor din China a scăzut între 2021 și 2022, iar industria Uniunii nu a profitat de această scădere, deoarece vânzările sale au scăzut și în 2022. Cu toate acestea, astfel cum se arată în tabelele 2 și 3 din regulamentul provizoriu, consumul a scăzut semnificativ între 2021 și 2022, într-o măsură mult mai mare decât volumul importurilor din China și, prin urmare, industria Uniunii nu a avut posibilitatea de a recupera o parte din volumele pierdute pe piețele chineze, dacă acest lucru ar fi fost posibil în ceea ce privește costurile și prețurile. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(130)

De asemenea, potrivit celor susținute de CCCMC, Comisia nu a demonstrat subcotarea prețurilor și faptul că importurile din China au cauzat scăderea și blocarea prețurilor industriei Uniunii. În acest sens, Comisia a observat că prețurile importurilor din China care fac obiectul unui dumping au fost mult mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și decât prețurile de import ale lizinei din Brazilia, Indonezia și Coreea de Sud (tabelul 12 din regulamentul provizoriu). Este evident astfel că prețul lizinei din China, cu o poziție dominantă pe piața Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate, a exercitat blocarea prețurilor și scăderea prețurilor pentru industria Uniunii, precum și pentru importurile din alte surse decât China. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(131)

În urma comunicării constatărilor finale, CCCMC a susținut că criteriul atribuirii certe a impactului importurilor din China prin volumul lor, efectele asupra prețurilor și impactul asupra industriei Uniunii nu este îndeplinit și că importurile din China nu au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii. Potrivit CCCMC, Comisia nu a examinat suficient de detaliat modul în care volumele și prețurile importurilor în cauză au interacționat cu prețurile produselor similare de pe piața internă în cursul perioadei examinate pentru a cauza subcotarea, blocarea prețurilor și prejudiciul industriei Uniunii.

(132)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație și a considerat că un nivel suficient de analiză în acest sens a fost comunicat în secțiunea 4 din regulamentul provizoriu și în documentul de informare finală (care se reflectă în secțiunea 4 din prezentul regulament). Afirmația a fost respinsă.

(133)

În lipsa oricăror observații, considerentele 288-291 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(134)

CESFAC și Vall Companys au susținut că importurile din țări terțe au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul invocat de reclamant în cursul perioadei examinate, în special în 2022, iar Comisia nu a evaluat impactul importurilor din alte țări terțe asupra prejudiciului în cursul perioadei examinate.

(135)

Comisia a reamintit că a analizat rolul pe care importurile din alte țări terțe l-ar fi putut avea asupra prejudiciului suferit de industria Uniunii în temeiul considerentelor 292-298 din regulamentul provizoriu. În cadrul acestei analize, Comisia a concluzionat astfel: (i) cota de piață a țărilor terțe altele decât China a scăzut cu 4 % între 2020 și PI și a fost de [20 %-25 %] în perioada de investigație; și (ii) prețurile de import ale importurilor din China care fac obiectul unui dumping au fost mult mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și decât prețurile de import ale lizinei din Brazilia, Indonezia și Coreea de Sud, trei dintre celelalte patru surse de importuri; în timp ce prețurile importurilor din SUA s-au situat la niveluri similare, dar volumele importurilor din SUA au fost reduse la jumătate din 2020 până în perioada de investigație. CESFAC și Vall Companys nu au contestat aceste constatări și, prin urmare, afirmația a fost respinsă. Revizuirea datelor privind importurile de lizină din China în perioada de investigație, astfel cum se explică în considerentul 79 și menționate în tabelul 3 revizuit, a avut un impact asupra cotei de piață din perioada de investigație a celui de al treilea producător-exportator de lizină care nu este din China. Comisia a comunicat intervalele în tabelul 12 din regulamentul provizoriu. Noile cote de piață rămân în intervalele comunicate în regulamentul provizoriu.

(136)

În lipsa oricăror observații, considerentele 292-298 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(137)

CESFAC și Vall Companys au susținut că vânzările la export care reprezintă 20 % din vânzările totale ale industriei Uniunii reprezintă o cotă semnificativă și nu ar trebui neglijate în analiza Comisiei.

(138)

Comisia a susținut, din motivele explicate în considerentele 300 și 301 din regulamentul provizoriu (în special volumul, tendința volumului și prețurile) că aceste vânzări nu au atenuat legătura de cauzalitate.

(139)

În urma comunicării constatărilor finale, CCCMC a susținut că rezultatele slabe la export, autoimporturile și trecerea de la lizină la produse de specialitate și situația financiară preexistentă precară au întrerupt presupusa legătură de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important constatat.

(140)

Comisia a susținut, astfel cum se explică în considerentele 300 și 301 din regulamentul provizoriu, că exporturile industriei Uniunii au scăzut liniar odată cu scăderea producției în perioada examinată. Comisia a demonstrat deja în secțiunea 4.3 din regulamentul provizoriu și în documentul de informare finală (care se reflectă în secțiunea 4.3 de mai sus) că scăderea producției s-a datorat importurilor din China. În ceea ce privește afirmația privind autoimporturile, Comisia a explicat în considerentul 303 din regulamentul provizoriu că importurile respective au fost considerate marginale, având scopul de a îmbunătăți poziția industriei Uniunii privind fluxul de lichidități. În mod similar, în considerentul 310 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat că producția altor aminoacizi este separată de procesul de producție a lizinei și nu are impact asupra utilizării capacității de producție a fabricii de lizină. Comisia a susținut, de asemenea, că afirmația privind situația economică preexistentă precară a industriei Uniunii a fost abordată în mod suficient în considerentul 312 din regulamentul provizoriu. Afirmația a fost respinsă.

(141)

În lipsa oricăror observații, considerentele 299-301 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(142)

În lipsa oricăror observații, considerentele 302-313 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(143)

Toate afirmațiile părților în urma publicării regulamentului provizoriu au fost respinse. Comisia a concluzionat, prin urmare, pe baza constatărilor din regulamentul provizoriu, că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat sau întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit.

(144)

CCCMC, CESFAC și Vall Companys au susținut că în dosarul neconfidențial nu au fost furnizate informații privind planurile de investiții și proiectele amânate și că această valoare nu ar trebui utilizată la calcularea profitului indicativ, specificând că „condițiile normale de concurență” nu ar trebui să fie echivalente cu „condițiile ideale de concurență” și că evaluarea profitului indicativ trebuie efectuată în raport cu condițiile (normale) reale de concurență de pe piața în cauză.

(145)

Reclamantul a susținut că principalele aspecte ale strategiei sale au fost industrializarea producției de acid glicolic și crearea unei capacități de producție suplimentare pentru valină, iar cele două proiecte necesitau investiții semnificative. Din cauza performanței economice slabe cauzate de lizina care face obiectul unui dumping din China, reclamantul nu a fost niciodată în măsură să materializeze aceste investiții.

(146)

Comisia a reamintit că, în regulamentul provizoriu și într-o notă adăugată la dosar (17), a explicat că a verificat informațiile furnizate de reclamant în această privință și a considerat că afirmația este justificată. Comisia a explicat, de asemenea, modul în care a stabilit ajustarea relevantă. Din motive de confidențialitate, nu au putut fi furnizate detalii cu privire la planurile de investiții și la proiectele amânate ale reclamantului. Comisia a considerat că, în condiții normale de concurență, piața nu ar fi denaturată de importurile care fac obiectul unui dumping și cauzează un prejudiciu. Afirmația verificată privind investițiile la care s-a renunțat ar putea fi legată în mod clar de situația distorsionată a pieței și, prin urmare, Comisia a confirmat că era justificată o ajustare a prețului indicativ în temeiul articolului 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(147)

În urma comunicării constatărilor finale, CCCMC a susținut că faptele esențiale nu demonstrau că ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază sunt justificate. CCCMC a susținut că investițiile la care s-a renunțat nu ar putea fi legate în mod clar de situația denaturată a pieței.

(148)

Comisia a susținut că, din motive de confidențialitate, informațiile cuprinse în nota adăugată la dosar menționată în considerentul 146 de mai sus au fost considerate suficiente pentru a demonstra că planurile de investiții amânate erau legate de importurile din China care fac obiectul unui dumping. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(149)

În al doilea rând, CCCMC și CESFAC nu au fost de acord cu calcularea de către Comisie a costurilor de mediu actuale și viitoare ale industriei Uniunii efectuate în temeiul articolului 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, inclusiv în vederea ajustării prețului indicativ. CCCMC a susținut că standardele de mediu aplicate de Comisie au majorat în mod artificial prețul indicativ și că normele OMC nu permit utilizarea politicilor antidumping pentru a asigura respectarea standardelor de mediu sau de muncă la nivel extrateritorial. De asemenea, CCCMC nu a fost de acord cu calcularea costului viitor al certificatelor de emisii, susținând că cifra calculată de Comisie este supraestimată, și a susținut că reclamantul a primit în mod constant mai multe certificate ETS gratuite decât avea nevoie pentru a-și acoperi emisiile efective. Reclamantul a contestat afirmația CCCMC potrivit căreia industria lizinei din UE a primit mai multe alocări decât era necesar pentru a-și acoperi emisiile efective și a susținut că CCCMC a luat în considerare doar datele pentru o instalație din registrul francez și că producția de aminoacizi nu este eligibilă pentru compensarea costurilor indirecte ale emisiilor de CO2 asociate energiei electrice.

(150)

Comisia a respins afirmația CCCMC și CESFAC. Comisia a remarcat că valoarea certificatelor ETS primite se bazează pe volumul producției din anii precedenți. Prin urmare, pentru următorii câțiva ani, reclamantul va primi mai puține certificate, deoarece volumul său de producție în ultimii ani a fost mai mic din cauza presiunii exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping. Cifrele utilizate sunt, prin urmare, sume realiste, verificate și nu supraestimate, astfel cum susțin părțile. În ceea ce privește presupusa incompatibilitate cu OMC a includerii costurilor de mediu actuale și viitoare în prețul indicativ, afirmația a fost nefondată și s-a bazat pe ipoteza incorectă potrivit căreia calcularea prețului indicativ are efecte extrateritoriale sau a fost menită să asigure respectarea standardelor de mediu sau de muncă în țări terțe.

(151)

CESFAC și Vall Companys au afirmat, de asemenea, că metodologia Comisiei de calculare a costului ETS pare să se bazeze pe volumul total al emisiilor de poluanți atribuit în prezent reclamantului, mai degrabă decât pe emisiile asociate exclusiv producției de lizină. Comisia a clarificat faptul că a stabilit costurile suplimentare viitoare estimate numai în legătură cu producția produsului în cauză și cu produsele din amonte care generează emisii de CO2. Metodologia a fost explicată în nota adăugată la dosar menționată anterior.

(152)

CCCMC a contestat în continuare un profit indicativ de 10,69 % ca fiind un scenariu nerealist și nerezonabil. Comisia a reamintit că metodologia de calculare a prețului indicativ este stabilită în considerentele 318-326 din regulamentul provizoriu și respectă cu strictețe dispozițiile articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază. Comisia a aplicat o marjă rezonabilă de profit, astfel cum se prevede în regulamentul de bază, de 6 %. Ulterior, Comisia a calculat 4,69 % din investițiile la care s-a renunțat, cercetare și dezvoltare, inovare (IRI) și ETS pe baza cifrelor verificate ale industriei Uniunii. CCCMC nu a explicat de ce a considerat ajustarea rezultată ca fiind nerealistă și nerezonabilă și, prin urmare, afirmația este respinsă.

(153)

În urma comunicării constatărilor finale, CCCMC a reiterat faptul că abordarea Comisiei de a stabili profitul indicativ de 10,69 %, care cuprinde profitul de bază, costurile IRI și ETS, a fost incorectă. CCCMC a susținut că industria Uniunii a înregistrat pierderi pe parcursul perioadei examinate și că aplicarea unei marje de profit de 6 % a fost nejustificată de fapt și de drept. CCCMC a susținut că, în absența profitului industriei Uniunii, profitul indicativ ar fi trebuit să fie stabilit la 6 %.

(154)

Comisia a explicat în considerentul 320 din regulamentul provizoriu că, întrucât industria Uniunii a suferit pierderi pe parcursul întregii perioade examinate, iar datele privind industria Uniunii nu au putut fi utilizate, Comisia a stabilit o marjă de profit de 6 % ca profit de bază. În plus, nivelul investițiilor, al cercetării și dezvoltării (C&D) și al inovării de 4,69 % în condiții normale de concurență a fost calculat pe baza planurilor de investiții verificate ale industriei Uniunii, astfel cum se explică în considerentul 146 de mai sus, și a fost adăugat la profitul de bază pentru a obține profitul indicativ.

(155)

Comisia a considerat corectă afirmația CCCMC potrivit căreia, în absența profitului industriei Uniunii din cauza importurilor semnificative din China pe parcursul perioadei examinate, profitul de bază ar trebui, într-adevăr, să fie stabilit la 6 %, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază (18). Cu toate acestea, Comisia a observat că acest profit de bază este stabilit ca nivel minim și nu ca nivel maxim în temeiul articolului 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază. În plus, acest profit de bază trebuie ajustat în cazul în care industria Uniunii susține în mod legitim că profitul indicativ ar trebui să includă o sumă reprezentând cheltuielile de cercetare și dezvoltare și de inovare la care s-a renunțat. 4,69 % reprezintă numai acea sumă care trebuie adăugată la profitul de bază. Interpretarea CCCMC ar conduce la o concluzie ilogică, și anume aceea că o industrie în circumstanțele industriei lizinei ar avea dreptul la un profit de 6 %, indiferent dacă susține cu succes că ar fi renunțat la astfel de investiții.

(156)

Prin urmare, Comisia a observat că profitul indicativ global stabilit la un total de 10,69 %, care include un profit de bază și investiții în cercetare și dezvoltare în condiții normale de concurență, este în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(157)

În orice caz, chiar dacă afirmația ar fi fost acceptată și profitul indicativ global ar fi fost stabilit la 6 %, marjele de prejudiciu rezultate ar fi fost în continuare semnificativ mai mari decât marjele de dumping, care au stabilit nivelul taxelor, pentru toate părțile. Prin urmare, Comisia a considerat că afirmația este lipsită de obiect, deoarece nu ar fi avut un impact asupra nivelului taxei pentru niciunul dintre producătorii-exportatori.

(158)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentul 328 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, nivelul definitiv de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori cooperanți și pentru toate celelalte societăți este următorul:

(159)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive trebuie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Valoarea taxei definitive este stabilită în considerentul 204 de mai jos.

(160)

CESFAC și Vall Companys au susținut că Eurolysine și predecesorii săi au promis să crească producția de lizină în repetate rânduri și nu și-au îndeplinit în mod constant această promisiune, în pofida faptului că au beneficiat de o protecție extinsă și de un sprijin financiar substanțial din partea statului francez.

(161)

Comisia a reiterat faptul că, din cauza prezenței covârșitoare pe piața Uniunii a importurilor din China care fac obiectul unui dumping la prețuri mai mici decât costul de producție al industriei Uniunii, industria Uniunii a fost în cele din urmă obligată să ajusteze volumele de producție la niveluri foarte scăzute.

(162)

Reclamantul a susținut că, de la deschiderea investigației, cererea de lizină produsă în Europa a crescut, ceea ce, la rândul său, a crescut producția Eurolysine și a susținut că industria Uniunii intenționează să extindă masiv producția de lizină și să crească producția Uniunii de aminoacid (cum ar fi lizina, triptofanul, valina, izoleucina, leucina și arginina) prin intermediul unui plan de investiții în valoare de 130 de milioane EUR până în 2030, în vederea dezvoltării capacității de producție a Eurolysine, a îmbunătățirii eficienței sale energetice și a modernizării instalațiilor existente. Reclamantul a subliniat că neadoptarea măsurilor antidumping ar duce la închiderea instalațiilor Eurolysine.

(163)

În absența altor observații referitoare la interesul industriei Uniunii, se confirmă considerentele 331-335 din regulamentul provizoriu.

(164)

Federația europeană a producătorilor de furaje (FEFAC) a susținut că măsurile antidumping pot perturba importurile de lizină, deoarece producția Uniunii și alte țări terțe nu pot înlocui importurile din China și nu pot satisface cererea din Uniune. Asociația daneză a producătorilor de cereale și furaje (DAKOFO) a susținut că, prin restricționarea importurilor din China, taxele propuse riscă să creeze o piață monopolizată, să limiteze opțiunile de aprovizionare pentru producătorii de furaje din UE și să crească volatilitatea prețurilor.

(165)

De asemenea, potrivit Barentz, capacitatea combinată a industriei Uniunii și a țărilor terțe (cu excepția Chinei) este insuficientă pentru a satisface consumul de lizină la nivelul Uniunii, care a fost de aproximativ 435 000 de tone în cursul perioadei de investigație. Barentz a subliniat că industria Uniunii și alte țări terțe pot furniza aproximativ 41 % din cererea totală de lizină din UE, în timp ce numai industria UE ar putea satisface doar 18 % din cererea UE, generând un deficit de 59 % pentru satisfacerea cererilor utilizatorilor. Barentz a concluzionat că utilizatorii și importatorii de lizină din UE vor fi obligați să achiziționeze în continuare cea mai mare parte a cererii lor de lizină din China și să plătească taxa antidumping, ceea ce ar duce la creșterea costurilor lizinei pentru producătorii de furaje și fermieri.

(166)

Reclamantul a susținut că poziția FEFAC s-a bazat pe o serie de ipoteze incorecte, și anume că producția de lizină a industriei Uniunii va stagna și nu va crește în cazul instituirii măsurilor, că furnizorii chinezi se vor retrage de pe piața europeană în cazul instituirii măsurilor, că furnizorii din țări terțe altele decât China nu îndeplinesc cerințele de reglementare pentru a vinde lizina utilizatorilor de furaje din UE. Reclamantul a observat, de asemenea, că există mari supracapacități în China, care vor fi direcționate către piața Uniunii având în vedere cele mai recente măsuri comerciale din Brazilia și SUA.

(167)

În ceea ce privește capacitățile de producție neutilizate de lizină din Brazilia, Indonezia, Republica Coreea și SUA, reclamantul a susținut că, în trecut, acești producători-exportatori au furnizat un volum mai mare clienților din Uniune înainte de creșterea semnificativă a transporturilor de lizină din China, și anume înainte de perioada examinată. Reclamantul a afirmat că, în 2023, capacitățile neutilizate din țările terțe altele decât China se situau între 500 000 și 600 000 de tone. Reclamantul a concluzionat că măsurile antidumping vor spori atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii de lizină din Uniune și din țările terțe printr-o concurență loială.

(168)

În ceea ce privește producția și capacitatea de producție neutilizată suplimentară din țările terțe altele decât China, Comisia a observat că a existat o supraproducție uriașă de lizină în China în perioada examinată (aproximativ 2 500 000 de tone de producție, în timp ce doar 300 000 de tone au fost consumate pe piața internă). În ansamblu, pe baza analizei datelor privind capacitatea de producție și producția din Brazilia, Indonezia, Coreea de Sud și SUA, astfel cum au fost raportate în Feedinfo, Comisia a observat că au existat capacități de producție suplimentare neutilizate în țările terțe altele decât China, totalizând 500 000 de tone (19) în 2023. Aceste capacități neutilizate suplimentare, care depășesc dimensiunea totală a pieței UE, sunt complementare celor 100 000 de tone de lizină care au fost deja importate din țări terțe altele decât China în perioada de investigație. Pe această bază, Comisia se aștepta ca, întrucât instituirea de măsuri definitive ar restabili o situație concurențială pe piața Uniunii cu prețuri mai mari, aceste măsuri ar fi un stimulent pentru ca producătorii din țări terțe să își crească vânzările în UE. În ultimii ani, țările terțe altele decât China au putut exporta numai lizină lichidă către Uniune, deoarece acest segment de piață nu a fost vizat de importurile din China care s-au concentrat pe cel mai mare grup de produse lizină HCl și sulfat de lizină. Această situație s-a schimbat odată cu măsurile în vigoare. Prin urmare, analiza de mai sus a confirmat că siguranța furnizării nu este pusă în pericol; industria UE își va crește în mod semnificativ producția și volumul vânzărilor, importurile din China nu vor fi oprite și va exista o creștere a ofertei de importuri din afara Chinei pe piață care, dacă este necesar, ar putea satisface întreaga cerere de lizină importată. Astfel cum se explică în considerentul 162, industria Uniunii și-a reluat producția de lizină. Reclamantul a prezentat date de producție care demonstrează o creștere substanțială a producției începând din iulie 2024, cu scopul de a atinge întreaga capacitate de producție în 2026 (20).

(169)

Comisia a considerat în continuare că taxele antidumping definitive, care sunt stabilite la nivelul dumpingului, nu erau prohibitive. Motivele sunt următoarele: în primul rând, marjele de subcotare au fost cu mult peste nivelul taxelor (a se vedea tabelul de la considerentul 204); în al doilea rând, pe baza prețurilor observate în perioada examinată, prețul importurilor din China (tabelul 4 din regulamentul provizoriu) cu taxele antidumping definitive s-ar situa într-un interval de prețuri similar cu prețurile importurilor din țări terțe altele decât China (tabelul 12); în al treilea rând, impactul taxei asupra utilizatorilor este limitat, astfel cum se explică în secțiunea 7.3.2 de mai jos. Prin urmare, se preconiza că importurile din China către Uniune vor continua, deși în volume mai mici, deoarece își mențin caracterul competitiv, chiar și în condițiile în care măsurile antidumping sunt în vigoare. Se preconiza că măsurile vor garanta o aprovizionare continuă și în creștere din partea producătorului din Uniune și vor restabili condiții de concurență echitabile fără a bloca importurile din China. Prin urmare, Comisia a considerat că, atunci când se restabilesc condiții de concurență echitabile, ceilalți producători de lizină din țări terțe altele decât China ar fi în măsură să se adapteze la condițiile pieței și să crească volumele de lizină importate în Uniune, dacă este necesar. Acest argument este respins.

(170)

În lipsa altor observații privind interesul importatorilor, observațiile formulate cu privire la interesul importatorilor au fost respinse. Prin urmare, considerentele 336-340 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(171)

Asociația daneză a producătorilor de cereale și furaje (DAKOFO) a susținut că taxele antidumping propuse vor genera un cost anual suplimentar de aproximativ 230 de milioane DKK (30,8 milioane EUR) pentru producătorii danezi de furaje și că aceste costuri vor fi, în cele din urmă, transferate crescătorilor de animale, reducându-le competitivitatea la nivel mondial și crescând costurile de producție de alimente în Danemarca și în Uniune.

(172)

DAKOFO a îndemnat Comisia să ia în considerare măsuri alternative care să răspundă preocupărilor fără a afecta competitivitatea producătorilor de furaje și a crescătorilor de animale din UE, cum ar fi facilitarea investițiilor în capacitatea suplimentară de producție de lizină în Europa, reducerea dependenței de importuri mai degrabă prin măsuri orientate spre piață decât prin măsuri protecționiste, precum și să simplifice procesele de aprobare a ingredientelor alternative pentru furaje și să se asigure că producătorii europeni de furaje au acces la materii prime la prețuri competitive la nivel mondial.

(173)

Barentz și CESFAC au susținut că adoptarea de măsuri antidumping va afecta în mod negativ interesul Uniunii, deoarece impactul negativ asupra întregului lanț valoric al lizinei din Uniune ar depăși interesele reclamantului, iar instituirea de măsuri antidumping ar crea o creștere semnificativă a costului hranei pentru animale și ar restrânge concurența pe piața Uniunii. CESFAC a susținut, de asemenea, că industria utilizatorilor din aval generează mici marje de profit și că hrana pentru animale reprezintă aproximativ 65 % din costurile de producție a produselor din carne de porc și de pasăre.

(174)

Barentz a susținut că fermierii vor avea de suportat costuri mai mari, pe care vor trebui să le transfere clienților lor din cauza marjelor de profit foarte scăzute. Barentz se teme că, prin măsurile în vigoare, fermierii vor deveni mai puțin competitivi în comparație cu crescătorii de animale din țări terțe care nu se confruntă cu costuri crescute ale lizinei și ar putea beneficia chiar de un preț mai mic al lizinei, deoarece exportatorii chinezi și-ar putea redirecționa volumele de lizină către țări terțe.

(175)

În ceea ce privește observațiile DAKOFO și Barentz cu privire la impactul taxei asupra poziției financiare a fermierilor, Comisia a observat că aceste afirmații erau nefondate. În orice caz, Comisia a considerat că un cost suplimentar al producției de hrană pentru animale de mai puțin de 1 % pentru producătorii de furaje (a se vedea considerentul 179 de mai jos) nu se traduce neapărat printr-un cost suplimentar pentru fermieri, în funcție de ceea ce cei dintâi își pot transfera costurile către cei din urmă. Creșterea costurilor suplimentare a condus, în orice caz, la o creștere mult mai mică a costurilor cărnii de porc și de pasăre, deoarece hrana pentru animale este un element important, dar nu singurul element al costurilor de creștere a animalelor. Prin urmare, afirmația în cauză a fost respinsă.

(176)

Comisia a abordat celelalte observații formulate de DAKOFO, CESFAC și Barentz în secțiunea 7.3.2.

(177)

Federația europeană a producătorilor de furaje (FEFAC) a prezentat o evaluare a impactului taxelor antidumping provizorii pentru importurile de lizină din China. Studiul s-a bazat pe simulări efectuate în șapte regiuni ale Uniunii (acoperind 25 de state membre) și a explorat diferite scenarii de creștere a prețului lizinei ca urmare a introducerii măsurilor antidumping în raport cu o valoare de referință care corespunde prețului mediu al sulfatului de lizină și al lizinei HCl în perioada ianuarie 2023-martie 2024. FEFAC a concluzionat că ar avea loc o creștere potențială a costurilor de producție a furajelor industriale pentru porcine și păsări de curte în intervalul 1,11 %-1,51 % la nivelul UE combinat, ceea ce s-ar traduce prin creșterea costurilor de producție ale furajelor industriale pentru porcine și păsări de curte de 300-400 de milioane EUR, în funcție de scenarii, și printr-o estimare a costurilor suplimentare de 100-140 de milioane EUR pentru mixarea la domiciliu. În ceea ce privește consumul de făină de soia, FEFAC a estimat că cererea potențială a crescut între 450 000 și 600 000 de tone.

(178)

În ceea ce privește evaluarea impactului realizată de FEFAC, Comisia a identificat mai multe deficiențe materiale, în special în ceea ce privește calcularea prețurilor CIF, care au supraestimat impactul taxelor, astfel cum au fost stabilite provizoriu. Comisia a observat, de asemenea, că scenariile FEFAC s-au bazat pe nivelurile taxelor din regulamentul provizoriu, care au fost semnificativ mai mari decât cele stabilite în final.

(179)

Având în vedere nivelurile revizuite ale taxelor, Comisia a evaluat impactul acestora pe baza răspunsului verificat la chestionar al singurului utilizator cooperant Vall Companys, un important producător de furaje și de produse din carne. Comisia a aplicat taxe antidumping definitive la achizițiile sale de lizină în perioada de investigație și a stabilit creșterea cu mai puțin de 1 % a cotei de cost a lizinei în costurile sale de producție a produselor pentru hrana animalelor. În scenariul cel mai pesimist se presupune că toate celelalte circumstanțe (sursele de achiziție, prețurile de achiziție fără taxe vamale, formulele pentru furaje) rămân la fel, ceea ce este puțin probabil, deoarece este de așteptat ca operatorii economici să se adapteze la circumstanțele modificate și, prin urmare, să își reducă costurile prin achiziționarea din surse mai ieftine (de exemplu, din țări terțe altele decât China), prin achiziționarea din surse fără taxe antidumping sau prin modificarea formulei pentru furaje pentru a obține un conținut mai scăzut de lizină. Comisia a considerat, printre altele, că utilizatorii pot apela la furnizori de lizină la costuri mai mici (indiferent dacă fac sau nu obiectul unor taxe antidumping) sau își pot modifica rețetele formulelor pentru furaje pentru a obține un conținut mai scăzut de lizină.

(180)

Pe această bază, Comisia a susținut că impactul măsurilor asupra producătorilor de furaje este foarte limitat.

(181)

În urma comunicării constatărilor finale, FEFAC a susținut că, de la deschiderea investigației, cotația de preț a lizinei a crescut cu 47 %, ceea ce, la rândul său, ar avea un impact suplimentar asupra utilizatorilor de lizină (estimat la 220-240 de milioane EUR pentru industriile producătoare de hrană pentru animale și 300 de milioane EUR pentru mixarea la domiciliu) decât s-a calculat în evaluarea inițială a impactului realizată de FEFAC.

(182)

Comisia a observat în considerentul 214 de mai jos că, pe baza statisticilor Eurostat privind importurile, prețurile importurilor din China au crescut după perioada de investigație și au fost cu 9 %-15 % peste prețurile medii înregistrate în perioada de investigație, și nu cu 47 %. Astfel cum a concluzionat Comisia în considerentul 179 de mai sus, cota de cost a lizinei în costurile sale de producție a produselor pentru hrana animalelor va crește cu mai puțin de 1 %. Chiar și în condițiile unei creșteri a prețului lizinei cu 9 %-15 %, impactul costurilor asupra hranei pentru animale rămâne sub 1 %. Afirmația a fost respinsă.

(183)

CESFAC și Vall Companys au susținut că o creștere a costului furajelor cu mai puțin de 1 % s-a tradus în aproximativ 220 de milioane EUR pentru toți producătorii de furaje din Uniune și au considerat costul suplimentar important având în vedere profiturile scăzute ale producătorilor de furaje și ale producătorilor de carne.

(184)

Comisia a luat act de argumentele prezentate de CESFAC și a susținut că impactul costurilor suplimentare și posibilitatea ca utilizatorii de lizină să absoarbă sau să transfere acest cost suplimentar au fost analizate cu atenție de către Comisie. Comisia a concluzionat în considerentul 179 de mai sus că o creștere a costului furajelor cu mai puțin de 1 % poate fi absorbită sau transferată de industriile din aval.

(185)

Barentz și FEFAC au susținut că principala opțiune de a înlocui lizina ca aditiv furajer este de a utiliza surse de materii prime proteice brute, cum ar fi soia, și, în contextul taxelor antidumping în vigoare, consumul de soia în hrana pentru animale va crește. Soia este o soluție mai puțin eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru producția de hrană pentru animale, are un efect negativ asupra mediului, deoarece producția de soia este legată de defrișări în țări terțe, iar utilizarea boabelor de soia în hrana pentru animale ar contribui la creșterea emisiilor de metan, protoxid de azot și dioxid de carbon în Uniune. FEFAC a estimat în evaluarea impactului o creștere cu 3 % a utilizării făinii de soia, ceea ce se traduce printr-o creștere cu 500 000 de tone a cererii de făină de soia care ar trebui importată din țări terțe. DAKOFO a reiterat consecințele negative economice și de mediu și a susținut că, pentru a compensa prețurile mai mari ale lizinei, producătorii danezi de furaje pot ajusta formulele pentru furaje, ceea ce duce la o creștere anuală a cererii de importuri de soia cu aproximativ 20 000-40 000 de tone pe an, ceea ce înseamnă o pierdere pentru producătorii danezi de furaje de 1-2 milioane EUR.

(186)

În ceea ce privește preocupările legate de mediu, reclamantul a subliniat că amprenta de carbon a lizinei produse în Uniune este de cinci ori mai mică decât amprenta de carbon a lizinei produse în China și de trei ori mai mică decât lizina produsă în țări terțe altele decât China. Prin urmare, acesta a susținut că importul continuu de lizină din China contribuie la problema relocării emisiilor de dioxid de carbon și subminează Pactul verde și alte obiective ambițioase de mediu ale Uniunii.

(187)

Comisia a analizat afirmațiile privind impactul negativ asupra mediului și a observat că evaluarea impactului nu avea o corelație adecvată între prețul crescut al lizinei și procentul volumelor de furaje care s-ar reorienta către soia ca sursă de lizină brută. Deși evaluarea impactului a identificat în mod corect că soia poate fi utilizată în hrana pentru animale pentru a înlocui lizina, aceasta nu a furnizat rezultate concludente cu privire la creșterea volumelor importate pe baza unei serii de ipoteze incorecte din evaluarea impactului. În plus, chiar dacă importurile de făină de soia ar crește în Uniune, astfel de importuri ar face obiectul regulamentului UE privind produsele care nu implică defrișări (21), care ar răspunde oricăror preocupări de mediu. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(188)

În urma comunicării constatărilor finale, CESFAC și Vall Companys au susținut că, în ceea ce privește Comisia, aceasta nu a evaluat securitatea aprovizionării cu făină de soia în ceea ce privește tarifele SUA și contramăsurile ulterioare din partea țărilor terțe. CESFAC și Vall Companys au susținut că tarifele SUA la importurile din China și măsurile de retorsiune adoptate ulterior de China au perturbat fluxurile comerciale mondiale de soia. CESFAC și Vall Companys au susținut că importurile de soia din Brazilia în China ar crește în viitor în detrimentul importurilor de soia din SUA în China, determinând o concurență directă pentru importurile de soia din Brazilia în Uniune. CESFAC și Vall Companys s-au așteptat, de asemenea, ca prețul la soia să crească din cauza eventualelor deficite de pe piața Uniunii, cauzate de creșterea importurilor de soia în China, precum și de Regulamentul UE privind defrișările.

(189)

Comisia a observat că, de la începutul anului 2025, tarifele SUA și măsurile de retorsiune ulterioare au evoluat în mod constant și, prin urmare, a fost dificil să se stabilească impactul asupra importurilor de soia în Uniune. În ceea ce privește importurile de soia din Brazilia, Comisia a observat că acordul comercial UE-Mercosur ar reduce tarifele la export pe care Mercosur le-a impus exporturilor către UE de produse din soia, care reprezintă una dintre materiile prime esențiale pentru hrana efectivelor de animale din UE. Comisia a observat totodată că CESFAC și Vall Companys au recunoscut că fluctuația prețurilor afectează și importurile de soia. Această afirmație nu contrazice „principiul formulării celui mai mic cost”. Dimpotrivă, odată cu creșterea prețului la soia, producătorii de furaje vor opta probabil pentru lizină.

(190)

FEFAC a susținut că nu toți producătorii de furaje combinate din UE sunt dotați cu echipamente pentru prelucrarea lizinei lichide și, prin urmare, importurile de lizină HCl și sulfat de lizină din China sunt în continuare necesare. În aceeași ordine de idei, CESFAC a susținut că formele solide de lizină sub formă de pulbere și formele lichide de lizină nu sunt interschimbabile pentru utilizatori din punct de vedere practic sau tehnologic și că instituirea de măsuri antidumping ar afecta în mod disproporționat producătorii mici și mijlocii de furaje, producătorii de premixuri și producătorii de furaje în cadrul exploatațiilor care se bazează pe forme solide de lizină produse de producătorii-exportatori chinezi și nu pot trece la forme lichide de lizină.

(191)

Potrivit reclamantului, consumul spaniol de lizină lichidă a fost substanțial mai mare în ultimii ani, ceea ce indică faptul că respectivii clienți nu se limitează la lizină HCl și la sulfat de lizină. Reclamantul a susținut că societățile spaniole de furaje sunt în măsură să consume cantități mult mai mari de lizină lichidă fără a fi necesar să investească în echipamente noi, iar creșterea consumului de lizină lichidă între 2023 și 2024 confirmă faptul că, având în vedere efectul pozitiv al investigației antidumping, furnizorii de lizină din afara Chinei revin deja pe piața UE de la deschiderea investigației și vor continua dacă măsurile sunt instituite definitiv.

(192)

În ceea ce privește posibilitatea utilizatorilor de a trece, dacă este necesar, de la forma uscată la forma lichidă sau invers, Comisia a constatat că, potrivit datelor din FeedInfo, consumul de lizină lichidă a fost mult mai mare în 2021 decât în anii următori (22). Întrucât China nu exportă lizină lichidă către UE, această evoluție poate fi atribuită pierderii de cantități și de cote de piață ale țărilor terțe altele decât China și ale industriei Uniunii. Feedinfo prezintă, de asemenea, o creștere a consumului de lizină lichidă între 2023 și 2024, ceea ce sugerează că o serie de utilizatori sunt deja în măsură să treacă de la lizina uscată la cea lichidă. În plus, reclamantul a prezentat date din informații specializate privind piața care dovedesc că importurile de lizină HCl din țări terțe altele decât China au crescut semnificativ în 2024 (de la 207 tone în T1 la 3 262 de tone în T4), în urma deschiderii investigației, în timp ce nicio lizină HCl nu a fost exportată de țările terțe altele decât China în perioada examinată (23). Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii de furaje vor continua să aibă la dispoziție ambele opțiuni de lizină uscată și lichidă, chiar și în condițiile unei scăderi a importurilor din China.

(193)

În al doilea rând, Comisia a observat că motivul potrivit căruia lizina lichidă a fost cel mai important tip de produs importat în Uniune din alte țări decât China în perioada examinată nu a fost legat de incapacitatea producătorilor din țări terțe de a produce sau de a vinde lizină HCl sau sulfat de lizină, ci s-a datorat prezenței copleșitoare pe piață a importurilor de lizină HCl și sulfat de lizină din China, ceea ce a dus la scăderea prețurilor. Odată cu instituirea măsurilor, vânzarea de produse, altele decât lizina lichidă, în Uniune va prezenta din nou interes pentru producătorii din țări terțe. Printr-o metodă standard de fabricație, producătorii de lizină obțin mai întâi lizina lichidă, care este ulterior transformată în lizină HCl sau sulfat de lizină cu ajutorul unui echipament folosit în procesul de uscare. Prin urmare, este un proces simplu pentru producătorii de lizină să transforme lizina lichidă sub formă de pulbere de lizină. Comisia a respins argumentul.

(194)

În lipsa altor observații referitoare la interesul utilizatorilor, se confirmă considerentele 341-347 din regulamentul provizoriu.

(195)

CESFAC și Vall Companys au pus sub semnul întrebării dacă volumul vânzărilor Eurolysine pe piața Uniunii va crește în urma punerii în aplicare a măsurilor antidumping. CESFAC și Vall Companys și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Eurolysine, în urma achiziționării de către Group Avril, va vinde volume semnificative de lizină pentru utilizare captivă cu scopul de a sprijini propria activitate a Avril în sectorul furajer, Sanders, și nu va vinde lizină concurenților săi din sectorul furajer.

(196)

Reclamantul a respins faptul că există riscul ca preluarea Eurolysine de către Group Avril să conducă la o blocare a aprovizionării cu lizină pe piața Uniunii. Acesta a subliniat că Eurolysine rămâne o unitate comercială independentă în cadrul Group Avril, care, în plus, nu este o societate de furaje integrată vertical și că, prin urmare, din perspectiva Eurolysine, Sanders este un client potențial precum Vall Companys și orice alt client. De asemenea, Comisia a observat că Sanders nu cumpără volume semnificative de lizină. Comisia a salutat asigurarea reclamantului potrivit căreia lizina industriei Uniunii nu va fi rezervată pentru o utilizare captivă și a respins afirmația pe această bază.

(197)

CESFAC a susținut că reînnoirea contingentelor tarifare autonome scutite de taxe vamale pentru importurile de lizină HCl și lizină lichidă (contingentul tarifar 092563) și importurile de sulfat de lizină (contingentul tarifar 092925) de către Consiliu (24) demonstrează că Eurolysine continuă să producă lizină în cantități insuficiente pentru a aproviziona utilizatorii din Uniune, că utilizatorii din UE care produc hrană pentru animale și produse farmaceutice continuă să depindă de importurile de lizină și că este în continuare în interesul Uniunii să asigure o aprovizionare adecvată cu lizină și să evite orice perturbare a pieței. CESFAC a susținut că taxele antidumping provizorii sunt în contradicție cu contingentele tarifare autonome scutite de taxe vamale și, prin urmare, sunt în interesul Uniunii.

(198)

Comisia a observat că actualele contingente sunt revizuite periodic de Consiliu pentru a se asigura că menținerea lor nu intră în conflict cu nicio altă politică a Uniunii. Întrucât investigația era în curs la momentul aprobării contingentelor tarifare autonome scutite de taxe vamale, iar constatările definitive nu au fost încă atinse, Comisia nu consideră că taxele antidumping provizorii intră în conflict cu contingentele tarifare autonome scutite de taxe vamale pentru lizină.

(199)

În plus, Comisia a luat act de declarația comună a Republicii Cehe, Ungariei, Italiei, Țărilor de Jos, României, Slovaciei, Spaniei și Franței cu privire la industria chimică europeană (25), prin care se solicită o lege a UE privind substanțele chimice critice în cadrul Consiliului Competitivitate din 12 martie 2025 (26), care să clasifice lizina printre substanțele chimice critice. Având în vedere că opt state membre menționează în mod direct lizina ca substanță chimică critică pentru a fi protejată de Uniune, Comisia și-a ponderat poziția în evaluarea interesului Uniunii. Comisia a considerat, de asemenea, că, având în vedere supraproducția semnificativă din China, menținerea producției de lizină a Uniunii contribuie la securitatea economică a Uniunii. Argumentul potrivit căruia taxele antidumping ar intra în conflict cu contingentele tarifare autonome scutite de taxe vamale a fost respins.

(200)

În lipsa altor observații privind interesul Uniunii, se confirmă considerentul 348 din regulamentul provizoriu.

(201)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(202)

În urma comunicării constatărilor finale, Eppen a susținut că, din cauza sursei limitate de aprovizionare și, în special, a aprovizionării insuficiente din partea industriei Uniunii, va fi necesar ca utilizatorii din Uniune să importe în continuare lizină din China și să plătească taxa antidumping, ceea ce va duce la creșterea costurilor pentru producătorii de furaje și fermieri. Eppen a susținut că un preț minim la import sau taxe fixe pe tonă ar fi o formă mai adecvată a măsurilor antidumping.

(203)

Afirmația nu a fost justificată, iar Eppen nu a explicat motivul pentru care o taxă fixă ar fi mai adecvată. În plus, Comisia a subliniat că este puțin probabil ca taxele fixe să constituie o cale de atac eficientă pentru mărfurile care fac obiectul unor variații semnificative ale prețurilor în timp. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(204)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(205)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(206)

O întreprindere care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (27). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament vizând schimbarea denumirii.

(207)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(208)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului respectiv al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(209)

În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute crește semnificativ, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. Investigația poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxei (taxelor) și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională.

(210)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(211)

Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator ar trebui să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a făcut acest lucru și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de exportare a unor cantități substanțiale.

(212)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, cuantumurile plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii instituite prin regulamentul provizoriu trebuie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

(213)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 1.2, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs care face obiectul investigației.

(214)

În cursul etapei finale a investigației au fost evaluate datele colectate în contextul înregistrării. Comisia a analizat dacă sunt îndeplinite sau nu criteriile în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru colectarea retroactivă a taxelor definitive.

(215)

În temeiul articolului 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, „în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei în care s-a desfășurat examinarea, [trebuie] să existe o nouă creștere substanțială a importurilor care, ținând seama de momentul în care sunt efectuate, de volumul lor sau de alți factori, este de natură să compromită grav efectul corectiv al taxei antidumping definitive care urmează să fie aplicată”.

(216)

Pentru această analiză, Comisia a comparat mai întâi volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de investigație cu media lunară a volumelor importurilor din luna următoare deschiderii prezentei investigații până în ultima lună completă care a precedat instituirea măsurilor provizorii. Comisia a stabilit o creștere a importurilor din China cu 32 %. De asemenea, atunci când s-au comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de investigație cu volumele medii lunare ale importurilor din luna următoare deschiderii prezentei investigații până în, inclusiv, luna în care au fost instituite măsurile provizorii, Comisia a observat o creștere a importurilor din China cu 43 %.

(217)

Cu toate acestea, de la deschiderea prezentei investigații, prețurile importurilor din China au crescut și au fost cu 9 %-15 % peste prețurile medii înregistrate în perioada de investigație. Comisia nu deține informații la dosar conform cărora, în pofida unei astfel de creșteri a prețurilor, industria Uniunii ar fi supusă unor prejudicii suplimentare.

(218)

Pe această bază și în special având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor importurilor din China de la deschiderea investigației, Comisia a concluzionat că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru aplicarea retroactivă a taxei antidumping definitive.

(219)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (28), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(220)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz cu privire la măsurile prevăzute în prezentul regulament,