(1)

Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a introdus în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) cerința privind indicatorul de finanțare stabilă netă (NSFR) pentru instituțiile de credit. Această cerință reflecta o parte din standardele Basel III convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) care au fost elaborate cu scopul de a se asigura faptul că instituțiile de credit dispun de o finanțare stabilă suficientă pentru un orizont de timp de un an, prevenindu-se astfel o neconcordanță excesivă a scadențelor între active și datorii și o dependență excesivă de finanțarea interbancară pe termen scurt. Cerința privind NSFR se aplică de la 28 iunie 2021.

(2)

Articolul 428r alineatul (1) litera (g), articolul 428s alineatul (1) litera (b) și articolul 428v litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevăd în prezent factorii de finanțare stabilă pentru sumele datorate din tranzacțiile de finanțare realizate cu clienți financiari, în cazul în care tranzacțiile respective au o scadență reziduală mai mică de șase luni. În funcție de tranzacția de finanțare în cauză, acești factori de finanțare sunt 0 %, 5 % sau 10 %. Cu toate acestea, la articolul 510 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se prevede că, până la 28 iunie 2025, respectivii factori de finanțare ar trebui să fie majorați la 10 %, 15 % și, respectiv, 15 %. Această majorare amânată urmărea să acorde instituțiilor de credit suficient timp pentru a se adapta treptat la o calibrare mai prudentă și pentru a evalua dacă această calibrare era adecvată. Pe lângă această majorare amânată, s-au adoptat și alte ajustări pentru a se asigura că introducerea cerinței privind NSFR nu afecta lichiditatea piețelor garanțiilor reale conexe, nici a piețelor obligațiunilor suverane.

(3)

În temeiul articolului 510 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană) (ABE) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6) a fost mandatată să evalueze caracterul adecvat al tratamentului aplicat cu privire la finanțarea stabilă necesară pentru a acoperi riscul de finanțare legat de operațiunile de finanțare prin titluri de valoare (SFT-uri) și de tranzacțiile negarantate cu clienți financiari în cazul în care SFT-urile sau tranzacțiile negarantate respective au o scadență reziduală mai mică de șase luni. În concordanță cu mandatul respectiv, ABE a prezentat un raport referitor la aspecte specifice ale cadrului NSFR la 16 ianuarie 2024. În raportul respectiv s-a concluzionat că majorarea factorilor de finanțare stabilă necesară aplicabili tranzacțiilor menționate la articolul 428r alineatul (1) litera (g), la articolul 428s alineatul (1) litera (b) și la articolul 428v litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, ar avea un impact neglijabil asupra nivelurilor NSFR ale instituțiilor de credit. Cu toate acestea, în respectivul raport nu au fost evaluate dimensiunea mai largă sau efectele de propagare asupra lichidității piețelor datoriilor suverane și efectele asupra piețelor obligațiunilor suverane. Prin urmare, considerațiile care au justificat amânarea majorării factorilor de finanțare stabilă necesară, astfel cum se prevede la articolul 510 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sunt în continuare valabile. Mai precis, întrucât cea mai mare parte a SFT-urilor sunt garantate cu instrumente de datorie suverană, o majorare a finanțării stabile necesare aferente ar putea reduce lichiditatea pe piețele în cauză. Acest lucru ar risca, la rândul său, să genereze costuri de finanțare suplimentare pentru statele membre și să modifice mecanismele de transmisie a politicii monetare.

(4)

În plus, alte jurisdicții care sunt membre ale BCBS au stabilit niveluri de factori de finanțare stabilă necesară pentru SFT-uri care sunt identice cu cele aplicabile în prezent în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013. În acest context, având în vedere concurența internațională intensă de pe piața SFT-urilor, majorarea factorilor de finanțare stabilă necesară până la 28 iunie 2025 ar crea condiții de concurență inechitabile la nivel internațional, care ar fi în detrimentul piețelor financiare din Uniune.

(5)

Pentru a se evita aceste consecințe nedorite, factorii actuali de finanțare stabilă pentru SFT-uri și pentru tranzacțiile negarantate cu clienți financiari, în cazul în care astfel de tranzacții au o scadență reziduală mai mică de șase luni, ar trebui să devină permanenți.

(6)

Pentru a se asigura o monitorizare suficientă a interacțiunilor dintre cerințele de finanțare stabilă și lichiditatea pe piață a activelor primite ca garanții reale în cadrul SFT-urilor și a tranzacțiilor negarantate cu clienți financiari, în cazul în care aceste tranzacții au o scadență reziduală mai mică de șase luni, inclusiv atunci când sunt garantate cu datorii suverane, și a interacțiunilor cu riscul de finanțare pentru instituțiile de credit, precum și o monitorizare suficientă a posibilelor evoluții internaționale în acest domeniu, ABE ar trebui să prezinte Comisiei, la fiecare cinci ani, un raport privind caracterul adecvat al respectivelor cerințe de finanțare stabilă.

(7)

Întreruperea temporară a tratamentului prudențial pentru sumele datorate din SFT-uri și pentru tranzacțiile negarantate cu o scadență reziduală mai mică de șase luni realizate cu clienți financiari, ar crea insecuritate juridică pentru participanții la piață și o sarcină administrativă și financiară nejustificată pentru sectorul bancar din Uniune în general, care ar putea fi atenuată prin stabilirea clară a datei preconizate de aplicare a dispozițiilor în cauză. Prin urmare, pentru a asigura continuitatea respectivului tratament prudențial, prezentul regulament de modificare ar trebui să se aplice de la 29 iunie 2025.

(8)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui să fie modificat în consecință,

1.

Alineatul (6) se modifică după cum urmează:

2.

Alineatele (7) și (8) se elimină.