(1)

La 24 mai 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de vanilină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 9 aprilie 2024 de către Syensqo (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de vanilină în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2716 al Comisiei (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”) (3) .

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile RPC, importatorii, furnizorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

Un utilizator, Frey & Lau GmbH (denumit în continuare „Frey & Lau”), care este, de asemenea, importator, s-a înregistrat ca parte interesată, dar nu a trimis un răspuns la chestionar. Acesta și-a exprimat opoziția față de deschiderea investigației. Argumentele sale sunt rezumate mai jos.

(7)

Frey & Lau a susținut că, întrucât producătorul din Uniune reclamant nu fabrica toate tipurile de vanilină, el nu putea constitui industria Uniunii pentru tipurile de vanilină pe care nu le fabrica. El a menționat, de asemenea, importurile realizate chiar de producătorul din Uniune reclamant ca fiind un factor care compromite statutul său de producător autentic din Uniune. Această afirmație este abordată la punctul 4.1 de mai jos.

(8)

Astfel cum se detaliază la punctele 2.4 și 4.1 de mai jos, producătorul din Uniune reclamant ar putea constitui industria Uniunii în conformitate cu regulamentul de bază, deoarece producția sa de produs similar a reprezentat peste 98 % din producția totală din Uniune de produs similar, astfel cum este definită în considerentele 41 și 44. Prin urmare, producătorul din Uniune constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază pentru produsul similar definit în considerentele menționate anterior.

(9)

Potrivit Frey & Lau, calculele valorii normale prezentate de reclamant sunt incorecte, deoarece lista teoretică de materiale utilizate pentru etilvanilină și vanilină sintetică nu ar trebui să fie luată în considerare pentru Brazilia, țara reprezentativă propusă de reclamant, de vreme ce nu există producție de astfel de tipuri de vanilină în țara respectivă. Frey & Lau a susținut, de asemenea, că reclamantul a calculat marja de dumping pentru două produse care nu sunt fabricate în Uniune, în special etilvanilina și biovanilina, și că nu este adecvată calcularea unei marje de dumping unice pentru toate tipurile de vanilină, având în vedere intervalele de prețuri diferite ale celor patru tipuri de vanilină. În cererea sa, Frey & Lau a propus utilizarea Indiei ca țară reprezentativă adecvată. Acesta a susținut că India ar fi adecvată ca țară reprezentativă, deoarece India ar avea un nivel similar de dezvoltare economică cu cel al Chinei, prețurile de export ale vanilinei din India ar fi comparabile cu cele din China, iar în India ar exista producție de vanilină.

(10)

Industria Uniunii a răspuns la observațiile prezentate de Frey & Lau cu privire la plângere, clarificând faptul că calculul valorii normale și al marjei de dumping sunt în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Cu privire la acest aspect, Comisia a observat că Frey & Lau nu a prezentat elemente de probă în sprijinul afirmației sale potrivit căreia calculele valorii normale și ale marjei de dumping efectuate de industria Uniunii sunt eronate și nici nu a prezentat calcule revizuite. Prin urmare, afirmația sa a fost respinsă.

(11)

Comisia a remarcat faptul că India nu aparține grupului de țări cu același nivel de dezvoltare economică ca și China, conform definiției Băncii Mondiale. China este considerată o țară cu venituri medii superioare, în timp ce India este considerată o țară cu venituri medii inferioare. Prin urmare, cererea de a lua India în considerare drept țară reprezentativă a fost respinsă.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea selecta un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

Astfel cum s-a menționat în avizul de deschidere, Comisia a pus chestionare la dispoziția singurilor doi producători cunoscuți din Uniune, și anume reclamantul și Ennolys. Eșantionarea producătorilor din Uniune nu a fost considerată necesară.

(14)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(15)

Doi importatori neafiliați s-au manifestat și au transmis răspunsuri la chestionare. Doar unul dintre aceștia a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul limitat de răspunsuri, Comisia a considerat că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(16)

Comisia a primit răspunsuri la chestionare de la doi utilizatori care erau, de asemenea, importatori, dintre care unul este menționat în considerentul anterior. A se vedea punctele 7.2 și 7.3 de mai jos.

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(18)

Șase producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție. Eșantionul selectat era alcătuit din doi producători-exportatori, și anume, Jiaxing Zhonghua Chemical Co., Ltd („Jiaxing Zhonghua”) și Jiangxi Brother Pharmaceutical Co., Ltd („Jiangxi Brother”). În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți, precum și autoritățile din țara în cauză. Comisia nu a primit observații cu privire la eșantionul selectat și, prin urmare, eșantionul a fost confirmat la 11 iunie 2024.

(19)

În cursul investigației, Comisia a stabilit că Brother Holding, deținător al unei participații majoritare din acțiunile Jiangxi Brother, deține, de asemenea, o participație semnificativă din acțiunile Jiaxing Zhonghua. Ambele părți au declarat că acționează independent una de cealaltă. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că, deoarece o parte terță posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambii producători-exportatori, aceștia din urmă trebuie considerați afiliați în sensul articolului 127 litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (4).

(20)

În urma comunicării constatărilor definitive, Jiangxi Brother a contestat concluzia Comisiei potrivit căreia Jiangxi Brother și Jiaxing Zhonghua ar trebui să fie tratate ca părți afiliate. Aceasta a reiterat faptul că ambele societăți își desfășoară activitatea în mod independent și nu au nicio legătură semnificativă în ceea ce privește proprietatea, gestionarea sau comportamentul pe piață și, în practică, sunt concurenți direcți pe piața vanilinei. Cu toate acestea, ea nu a pus sub semnul întrebării evaluarea Comisiei potrivit căreia o parte terță posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile cu drept de vot emise de ambii producători-exportatori. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(21)

Având în vedere faptele explicate în considerentul 19, eșantionul final este format din două entități afiliate.

(22)

Așa cum s-a menționat în considerentul 28, la 20 decembrie 2024, în conformitate cu articolul 19a alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate printr-o notă la dosar că intenționează să nu instituie măsuri provizorii. Astfel cum s-a explicat în nota la dosar, această decizie s-a datorat complexității tehnice a cazului. Cu alte cuvinte, având în vedere această complexitate tehnică, volumul de muncă asociat producătorilor-exportatori incluși în eșantion era deja de așa natură încât împiedica instituirea de măsuri provizorii. În acest context, Comisia a decis că orice examinare individuală ar complica inutil procedura și ar pune în pericol finalizarea la timp a investigației în sensul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. În comunicarea constatărilor definitive, Comisia a explicat că un producător-exportator din RPC neinclus în eșantion – Xiamen Oamic Biotech Co., Ltd (denumit în continuare „Oamic”) – solicitase o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, ea a afirmat că societatea nu transmisese un răspuns la chestionar în termenul stabilit de Comisie. În observațiile sale privind comunicarea constatărilor definitive, Oamic a subliniat că această afirmație a fost incorectă din punct de vedere faptic, deoarece transmisese un răspuns la chestionar. Deși Comisia a recunoscut eroarea sa materială și faptul că afirmația Oamic a fost corectă, acest lucru nu modifică totuși concluzia potrivit căreia, din cauza complexității cazului și a volumului de muncă generat de producătorii-exportatori incluși în eșantion, orice examinare individuală ar fi complicat în mod inutil procedura și ar fi împiedicat finalizarea investigației în timp util. În consecință, cererea de examinare individuală prezentată de Oamic a fost respinsă.

(23)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune cunoscuți, utilizatorilor și producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online în ziua deschiderii investigației.

(24)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(25)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea producătorului din Uniune reclamant, a doi utilizatori din Uniune și a producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion.

(26)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(27)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(28)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, termenul pentru instituirea de măsuri provizorii a fost 24 ianuarie 2025. La 20 decembrie 2024, în conformitate cu articolul 19a alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să nu instituie măsuri provizorii.

(29)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale.

(30)

În procesul de formulare a constatărilor sale definitive, Comisia a luat în considerare observațiile prezentate de părțile interesate.

(31)

La 8 aprilie 2025, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de vanilină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. În urma evaluării unei observații prezentate de producătorul-exportator Oamic, o comunicare suplimentară a fost trimisă tuturor părților la 16 aprilie 2025 (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale suplimentare”).

(32)

În urma comunicării constatărilor definitive, Comisia a primit observații din partea Arethia Services Germany GmbH & Co. KG („Arethia”), o parte interesată nou înregistrată (utilizator); din partea utilizatorului Frey & Lau; din partea reclamantului, a producătorilor-exportatori chinezi Jiangxi Brother, Oamic și Chongqing Thrive Fine Chemicals Co., Ltd. („Thrive”); Orchidlinn Biotech Co. Ltd (denumit în continuare „Orchidlinn”), un producător al produsului în cauză care nu a exportat în Uniune în cursul perioadei de investigație. Orchidlinn a solicitat o audiere în prezența consilierului-auditor pentru proceduri de apărare comercială, care a avut loc la 13 mai 2025. De asemenea, la 23 aprilie 2025 a avut loc o audiere cu Oamic.

(33)

Orchidlinn a informat Comisia că pregătește o cerere de reexaminare în ceea ce privește un nou exportator, care urmează să fie transmisă după instituirea măsurilor. El a considerat că Comisia și-a modificat concluzia privind eșantionarea după ce a realizat și a corectat descrierea eronată a situației Oamic, astfel cum se explică în considerentul 22. Cu toate acestea, Orchidlinn a susținut că procedura de eșantionare și determinarea examinării individuale constituie două proceduri distincte și eșalonate din punct de vedere juridic, întrucât procedura de eșantionare intervine mai întâi, iar constatările examinării individuale sunt efectuate ulterior. Acesta a susținut că o modificare a celei de a doua etape, examinarea individuală, nu poate conduce la o modificare a etapei precedente, și anume eșantionarea.

(34)

Comisia a recunoscut faptul că, atunci când a efectuat corecția cu privire la Oamic, astfel cum se menționează în considerentul 33, a descoperit și a corectat de asemenea o eroare materială la alineatul precedent din documentul de informare finală. Alineatul respectiv se referea la eșantionare și a fost înlocuit cu un alineat care se reflectă în considerentul 22 din prezentul regulament. Prin urmare, părțile interesate au fost pe deplin informate cu privire la corecția respectivă în documentul suplimentar de informare finală. Orchidlinn a susținut că Comisia nu a justificat motivul pentru care a considerat că eșantionarea nu fusese abandonată, astfel cum a indicat în mod eronat în documentul emis la 8 aprilie 2025. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 18 de mai sus, în cursul procedurii, Comisia a informat părțile interesate că șase producători-exportatori se manifestaseră în cadrul exercițiului de eșantionare (5) și că a selectat un eșantion de doi producători-exportatori pe care, în absența oricăror observații, l-a confirmat părților interesate la scurt timp (6). Comisia nu a revocat, nici nu a renunțat ulterior la eșantionul respectiv. Menționarea renunțării la eșantionare în documentul trimis părților interesate la 8 aprilie 2025 a fost, așadar, vădit eronată, iar Comisia a utilizat trimiterea documentului suplimentar de informare finală, la 16 aprilie, drept ocazie pentru a corecta și această eroare materială.

(35)

Orchidlinn a susținut, de asemenea, că eșantionul nu era reprezentativ, deoarece tipul de produs pe care îl produce, vanilina naturală, nu este produs de niciuna dintre părțile incluse în eșantion. În ceea ce privește această afirmație, astfel cum s-a concluzionat în analiza de la punctul 2.4, Comisia a concluzionat că domeniul de aplicare al investigației a fost definit în mod corect și că cele patru tipuri de produs, vanilina naturală fiind unul dintre ele, sunt substituibile și se află în concurență directă unele cu altele. Comisia a reiterat, de asemenea, faptul că eșantionul a fost selectat în temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, și anume prin selectarea celui mai mare volum reprezentativ de exporturi care poate face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. Un eșantion care reprezintă peste 80 % din importuri este, în orice caz, reprezentativ.

(36)

În cele din urmă, Orchidlinn a îndemnat Comisia ca, în cazul în care Comisia și-ar menține afirmația cu privire la aplicarea eșantionării, să permită totuși noilor producători-exportatori de vanilină naturală să solicite marje de dumping individuale prin intermediul unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator, deoarece acest tip de produs nu este fabricat de părțile incluse în eșantion. Comisia nu a identificat niciun temei juridic pentru o astfel de acțiune, întrucât articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, care reglementează stabilirea marjelor individuale de dumping pentru noii producători-exportatori, menționează în mod explicit că acesta nu se aplică în cazul în care au fost instituite taxe în temeiul articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, și anume în cazul în care s-a aplicat eșantionarea. În orice caz, posibilitatea de a solicita periodic rambursări în conformitate cu articolul 11 alineatul (8) rămâne posibilă.

(37)

Oamic a susținut că nota Comisiei pentru dosar din 20 decembrie menționată în considerentul 28 nu a respectat cerința prevăzută la articolul 19a alineatul (2), deoarece, prin intermediul notei respective, Oamic nu a fost informat dacă cererea sa de examinare individuală a fost acceptată sau nu. Cu toate acestea, articolul 19a alineatul (2) obligă Comisia să informeze părțile interesate cu privire la neinstituirea de măsuri provizorii într-un anumit termen, nu să le furnizeze un raport intermediar. În plus, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 22, nota menționează că neinstituirea de măsuri provizorii s-a datorat complexității tehnice a cazului. În sfârșit, Comisia a observat că Oamic nu a întrebat niciodată dacă Comisia intenționa să evalueze cererea de examinare individuală și nici nu a contactat Comisia între prezentarea cererii sale de examinare individuală, la 3 iulie 2024, și observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, prezentate la 11 aprilie 2025. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(38)

Oamic a susținut că cele două părți incluse în eșantion ar fi trebuit să fie tratate, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, ca o singură entitate din grup. Prin urmare, a susținut că eșantionarea nu a fost, într-adevăr, necesară. Comisia a înțeles că nivelul taxei medii ponderate în temeiul dispoziției privind eșantionarea înseamnă că marja de dumping se calculează pe baza a (cel puțin) două părți neafiliate, separate și independente care au cooperat.

(39)

În ceea ce privește această afirmație, Comisia a confirmat că s-a aplicat eșantionarea, întrucât șase producători-exportatori s-au manifestat, iar Comisia a selectat cele mai mari două societăți dintre cele care formează eșantionul. Părțile au fost, de asemenea, informate în consecință și au acceptat decizia respectivă, astfel cum s-a reamintit în considerentul 34 de mai sus. Calculele privind dumpingul și prejudiciul au fost efectuate și comunicate fiecăreia dintre cele două părți în mod individual, întrucât Comisia a constatat că Jiangxi Brother și Jiaxing Zhonghua nu au funcționat, în practică, ca o singură entitate. Această situație este diferită de cele în care în care există legături operaționale strânse între părțile afiliate și valoarea normală, prețul de export, dumpingul și prejudiciul sunt, prin urmare, calculate prin combinarea datelor financiare relevante de la societățile în cauză și se efectuează un singur calcul al dumpingului și al prejudiciului pentru grup. Cu toate acestea, în temeiul dispozițiilor articolului 127 litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, Comisia a considerat părțile ca fiind afiliate (a se vedea considerentele 19-21). Astfel, Jiangxi Brother și Jiaxing Zhonghua ar trebui să primească taxa medie ponderată care revine celor două societăți, iar aceeași taxă medie ponderată a fost atribuită părților cooperante neincluse în eșantion, din motivele explicate în considerentul 187.

(40)

Observațiile primite din partea celorlalte părți menționate în considerentul 32 sunt abordate în secțiunile corespunzătoare din prezentul regulament.

(41)

Produsul care face obiectul investigației este vanilina cu formula moleculară C8H8O3 sau C9H10O3 și cu un nivel de puritate mai mare de 95 % din greutate (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”). Produsul care face obiectul investigației include vanilina sintetică, vanilina naturală, vanilina sintetică obținută din surse biologice (biovanilină) și etilvanilina. Numărul de înregistrare Chemical Abstracts Service (numărul CAS) pentru vanilina sintetică, vanilina naturală și vanilina sintetică obținută din surse biologice (biovanilina) este 121-33-5. Numărul CAS pentru etilvanilină este 121-32-4. Produsul care face obiectul investigației nu acoperă amestecurile de diferite substanțe chimice aromatizante care conțin concentrații de vanilină mai mici de 95 % din greutate.

(42)

Vanilina este utilizată în sectorul alimentar (gust și arome) și în sectorul produselor cosmetice (parfumuri) prin intermediul unui ingredient în rețetele utilizatorilor.

(43)

Produsul despre care se afirmă că face obiectul unui dumping este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC, încadrat în prezent la codurile NC ex 2912 41 00 pentru vanilina sintetică, vanilina naturală și vanilina sintetică obținută din surse biologice și ex 2912 42 00 pentru etilvanilină (codurile TARIC 2912 41 00 10 și 2912 42 00 10). (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(44)

Potrivit investigației, următoarele produse au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau similare, precum și aceleași utilizări principale:

(45)

Comisia a decis că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(46)

Utilizatorul Frey & Lau, care este, de asemenea, importator al produsului în cauză, a susținut că tipurile de vanilină descrise în considerentul 43 nu pot fi considerate un singur produs și, prin urmare, nu pot fi considerate „produsul în cauză”. Acest utilizator a susținut că există diferențe mari între vanilina sintetică, vanilina naturală, vanilina sintetică din surse biologice („biovanilina”) și etilvanilina, în ceea ce privește calitatea, prețul și intensitatea aromei. Aceste produse sunt utilizate în moduri diferite și în cantități diferite în rândul clienților care le pot utiliza, la rândul lor, pentru a pregăti, printre altele, componente pentru fabricanții de parfumuri și de alimente, precum și de amestecuri utilizate în brutărie-patiserie.

(47)

Frey & Lau și-a susținut afirmația subliniind diferențele în ceea ce privește obligația de declarare și conformitatea cu reglementările pe care Frey & Lau și deținătorul mărcii din aval trebuie să le îndeplinească, precum și faptul că orice trecere de la un tip de vanilină la altul ar necesita o activitate de reglementare semnificativă și analize aprofundate ale diferențelor în ceea ce privește profilurile și intensitățile aromelor. Frey & Lau a susținut că, prin urmare, reclamantul nu putea constitui industria Uniunii în sensul regulamentului de bază pentru acele tipuri de vanilină pe care nu le-a fabricat în Uniune, deoarece a fabricat numai vanilină sintetică și vanilină naturală în cursul perioadei de investigație și numai vanilină naturală începând din mai 2024. În consecință, atât biovanilina și etilvanilina ar trebui excluse din domeniul de aplicare al investigației, cât și vanilina sintetică, deoarece producția acestora a încetat în Uniune în mai 2024.

(48)

Ca răspuns la aceste observații, industria Uniunii a considerat că, deși există anumite diferențe între cele patru tipuri de vanilină, acest lucru nu le împiedică să constituie un singur produs în scopul unei investigații antidumping și să se încadreze într-un singur domeniu de aplicare al acesteia. Aceasta a susținut că toate tipurile de vanilină sunt artificiale, sunt utilizate în aceleași scopuri și au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, după cum urmează:

Tabelul 1

(49)

Comisia a reamintit că prin „produs similar” de la articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază se înțelege un produs identic, și anume, asemănător în toate privințele cu produsul în cauză sau, în absența unui astfel de produs, un alt produs care, deși nu este asemănător în toate privințele, prezintă caracteristici foarte apropiate celor ale produsului în cauză.

(50)

Comisia a considerat că domeniul de aplicare al investigației este definit în mod corect, întrucât toate tipurile de vanilină sunt molecule artificiale, cu un miros și un gust asemănător vaniliei. Toate tipurile de vanilină sunt utilizate în mod similar și în același scop, și anume pentru a constitui o materie primă în parfumuri și rețete alimentare, printre altele. Cele patru tipuri de produse sunt substituibile și se află în concurență directă între ele. Prin urmare, excluderea oricărui tip de vanilină ar putea să priveze o măsură potențială de efectul ei util.

(51)

În ceea ce privește îndeplinirea de către industria Uniunii a cerinței legale referitoare la reprezentativitate în temeiul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia face trimitere la considerentul 189 și următoarele din prezentul regulament de punere în aplicare.

(52)

În urma comunicării constatărilor definitive, Frey & Lau și-a reiterat opoziția față de definiția produsului în cauză. De asemenea, producătorul-exportator neinclus în eșantion Thrive și-a exprimat opoziția împotriva definiției menționate.

(53)

Frey & Lau și Thrive au susținut că etilvanilina nu poate fi considerată un produs similar cu vanilina sintetică. Cei doi de mai sus au susținut, de asemenea, că vanilina din surse biologice și vanilina naturală aveau un cost de producție considerabil mai mare și, în consecință, un preț de vânzare mai mare decât vanilina sintetică și că acestea erau prezente în cantități mult mai mici pe piața Uniunii. Prin urmare, acestea nu pot fi considerate un produs similar cu vanilina sintetică.

(54)

Un alt utilizator, Arethia, care până în prezent nu s-a făcut cunoscut și nici nu a prezentat un chestionar, a transmis, de asemenea, observații. Acesta a reiterat opinia Frey & Lau (a se vedea considerentele 46 și 47), potrivit căreia etilvanilina este un produs separat în comparație cu vanilina sintetică și vanilina naturală.

(55)

Astfel cum se menționează în tabelul de la considerentul 48 de mai sus, Comisia recunoaște că există diferențe chimice minore între diferitele tipuri de vanilină și că acestea nu sunt similare din toate punctele de vedere.

(56)

Totuși, așa cum s-a subliniat mai sus, toate tipurile de vanilină sunt utilizate în mod similar și în același scop, și anume pentru a constitui o materie primă în parfumuri și rețete alimentare, printre altele. În acest scop, excluderea unui tip de vanilină poate compromite eficacitatea măsurilor antidumping, deoarece utilizatorii din aval își pot adapta rețetele și dozele tipului de vanilină care este exceptat de la aplicarea măsurilor.

(57)

Comisia recunoaște că riscul de înlocuire a unui tip de vanilină cu altul nu este imediat, având în vedere că procesul de adaptare a rețetelor de către utilizator implică un volum semnificativ de testări înainte de introducerea pe piață, astfel cum a subliniat deja Frey & Lau în considerentul 47. Însă, întrucât măsurile sunt propuse pentru o perioadă de cinci ani, eficacitatea măsurilor antidumping trebuie evaluată dintr-o perspectivă pe termen mai lung.

(58)

Pe această bază, Comisia a considerat că toate tipurile de vanilină menționate în plângere și în considerentul 42 constituie produsul similar în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(59)

Având în vedere dovezile suficiente care erau disponibile la deschiderea investigației și care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în ceea ce privește RPC, Comisia a considerat adecvat să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(60)

Prin urmare, cu scopul a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea vanilinei. Șase producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(61)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.6 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(62)

În urma deschiderii investigației, Comisia a primit observații cu privire la aplicabilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază din partea Frey & Lau, Jiangxi Brother și Thrive. Aceste observații sunt abordate la punctul 3.2.2 de mai jos.

(63)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(64)

La 21 octombrie 2024, prin intermediul unei note la dosar (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor mijloacelor de producție, cum ar fi materiile prime și factorii de producție, forța de muncă și energia, care au fost utilizate la fabricarea vanilinei. În plus, pe baza criteriilor care ghidează alegerea prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat două țări reprezentative posibile, și anume Brazilia și Turcia. Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea reclamantului, din partea Jiangxi Brother, un producător-exportator inclus în eșantion și din partea Thrive. Observațiile sunt abordate la punctele relevante de mai jos.

(65)

La 3 ianuarie 2025, într-o a doua notă la dosar (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a răspuns observațiilor referitoare la prima notă primite de la părțile interesate și a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor referitoare la societățile Dexxos Participações S.A. și Prox do Brasil.

(66)

Comisia a primit observații cu privire la a doua notă din partea reclamantului și a producătorilor-exportatori Jiaxing Zhonghua și Thrive referitoare la sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate din țara reprezentativă. Acestea au fost abordate la rubricile respective de la punctul 3.4 de mai jos.

(67)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite, Comisia a concluzionat că Brazilia este adecvată ca țară reprezentativă ale cărei prețuri și costuri nedistorsionate să fie utilizate pentru stabilirea valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt dezvoltate în detaliu la punctul 3.3 de mai jos.

(68)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(69)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(70)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost justificată.

(71)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul produselor chimice (7) din RPC (8), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(72)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (9). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul chimic, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte dintre întreprinderi în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (10), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (11). Comisia a constatat, în plus, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție, au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau considerate importante într-un alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (12). Mai mult, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (13). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul produselor chimice, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (14), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al societăților comerciale din RPC (15).

(73)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul produselor chimice din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a celor conținute în plângere și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (16) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe surse la dispoziția publicului. Această examinare a vizat nu numai intervențiile substanțiale ale statului în economia RPC în general, ci și situația specifică a pieței din sectorul relevant, inclusiv produsul în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(74)

Reclamantul, făcând referire la propriile sale informații privind piața, la raport, la investigațiile anterioare ale Comisiei în materie de apărare comercială și la alte surse de informații aflate la dispoziția publicului (17), a susținut că în China există distorsiuni semnificative care influențează prețul intern al produsului în cauză.

(75)

Mai precis, plângerea a evidențiat următoarele practici care afectează piața chineză a produsului în cauză:

(76)

În plus, plângerea a subliniat caracterul sistematic al distorsiunilor în sensul că politicile intervenționiste ale statului exercită o influență decisivă asupra alocării resurselor și asupra prețurilor acestora, conducând la costuri mai mici ale materiilor prime și ale producției și, în cele din urmă, la scăderea prețurilor produselor finite, cum ar fi produsul în cauză.

(77)

În concluzie, plângerea a indicat faptul că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit plângerii, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(78)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile interne din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză.

(79)

Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăți private, cum ar fi Jiangxi Brother (33), Kunshan Asia Aroma (34) („Asia Aroma”) sau Thrive (35), și de societăți private în care statul deține o participație minoritară, cum ar fi Jiaxing Zhonghua (36), dar și, într-o anumită măsură, de întreprinderi deținute de stat precum Sinopec Group (37) și Sinochem Group (38), ambele întreprinderi centrale controlate de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat (SASAC), care furnizează monoetilenglicol, o materie primă utilizată pentru producerea acidului glioxilic (39) care, la rândul său, este utilizat pentru producția de vanilină.

(80)

În plus, investigația a constatat că asociația națională a industriei care reprezintă producătorii de produse chimice și petrochimice, din care face parte și produsul în cauză, Federația industriei petroliere și chimice din China (China Petroleum and Chemical Industry Federation – „CPCIF”), a instituit un comitet special pentru produsele chimice de specialitate de calitate superioară (40), precum vanilina. CPCIF respectă directivele generale ale PCC, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid (41). În plus, „autoritatea de înregistrare și gestionare a asociației este Ministerul Afacerilor Civile” (42), iar condițiile pentru a fi eligibil ca reprezentant al CPCIF includ „să adere la conducerea PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare fermă linia, principiile și politicile partidului și să dețină bune calități politice” (43).

(81)

Dispoziții similare se regăsesc și în statutul Asociației aditivilor alimentari și ingredientelor din China (China Food Additives and Ingredients Association – „CFAA”) (44). Sucursala de partid a CFAA (45) își propune, de asemenea, „să consolideze în permanență capacitățile de cercetare, […] să consolideze activitatea de consolidare a partidului, a asociațiilor industriale și să pună pe deplin în aplicare cerințele generale pentru consolidarea partidului în noua eră” (46). CFAA a înființat, de asemenea, un comitet special privind aromele alimentare și parfumurile, care reglementează vanilina (47).

(82)

Investigația a confirmat că Sinopec Group și Sinopec Group sunt, ambele, membre ale CPCIF (48).

(83)

În plus, la nivel provincial, Asociația aditivilor alimentari și a ingredientelor din Jiangxi a explicat pe site-ul său web că asociația „trebuie să se afle sub conducerea partidului, să își asume valorile socialiste ca rol principal” (49). Investigația a confirmat că Jiangxi Brother, cu sediul în Jiangxi, este membru al asociației (50).

(84)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul chimic fac obiectul îndrumării și al supravegherii în privința politicilor. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul produselor chimice confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale.

(85)

Aceste aspecte sunt exemplificate de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035 (denumit în continuare „Al 14-lea Plan cincinal”), potrivit căruia GC intenționează „[să] transforme și să modernizeze industriile tradiționale, să promoveze optimizarea ajustării configurării și structurii industriilor materiilor prime [și] să accelereze transformarea și modernizarea industriilor esențiale, cum ar fi industria chimică și fabricarea hârtiei” (51).

(86)

În plus, al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime solicită ca „[i]ndustriile esențiale, cum ar fi petrochimia, industria produselor chimice și industria siderurgică, să se concentreze asupra obiectivelor și sarcinilor planului” (52).

(87)

În plus, avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice din cadrul celui de al 14-lea plan cincinal („avizul orientativ”) prevede, de asemenea, că GC va „[p]romova ajustarea structurii industriale: va consolida măsuri specifice și va reglementa din punct de vedere științific amploarea industriei” și „[v]a dezvolta viguros noi materiale chimice și substanțe chimice fine” (53).

(88)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori, a fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între producătorii produsului în cauză și PCC. Cu toate acestea, având în vedere că produsul în cauză face parte dintr-un subsector al sectorului produselor chimice, informațiile stabilite în investigațiile recente privind sectorul produselor chimice, astfel cum se indică în considerentul 72, sunt relevante și pentru produsul în cauză.

(89)

În plus, investigația a constatat că membrii PCC ai Jiaxing Zhonghua trebuie „să studieze și să pună în aplicare temeinic spiritul celui de al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist din China, pentru a participa activ la toate aspectele producției și funcționării societății” (54).

(90)

În plus, președintele și directorul general al Thrive a primit titlul de „Întreprinzător privat remarcabil din Chongqing” acordat de către Comitetul municipal din Chongqing al Partidului Comunist din China și de către Guvernul popular municipal din Chongqing, în semn de recunoaștere a faptului că „aderă la orientările lui Xi Jinping incluse în «Gândurile despre socialism cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră»” (55).

(91)

În plus, în ceea ce-i privește pe furnizorii de materii prime, președintele Consiliului de administrație al Sinochem Group îndeplinește funcția de secretar al comitetului de partid, iar mai mulți membri ai consiliului de administrație îndeplinesc funcția de secretari adjuncți ai comitetului de partid (56). În plus, Sinochem Group se prezintă ca o societate care „aderă la orientările lui Xi Jinping incluse în «Gândurile despre socialism cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră», consolidează efectiv conducerea generală a partidului asupra întreprinderii, aprofundează consolidarea partidului [și] conferă un rol deplin organizațiilor de partid la toate nivelurile” (57).

(92)

În mod similar, președintele Consiliului de administrație al Sinopec Group este secretarul comitetului de partid, iar mai mulți membri ai consiliului de administrație îndeplinesc funcția de secretari adjuncți ai comitetului de partid (58). Sinopec Group a declarat că intenționează „să se concentreze asupra noii misiuni și a noilor sarcini ale societății în noua călătorie întreprinsă, să ducă mai departe spiritul autorevoluționar al partidului, să consolideze rolul de conducere al partidului și să aprofundeze consolidarea partidului într-un mod cuprinzător și integrat, precum și să promoveze în mod sistematic o guvernanță cuprinzătoare și strictă a partidului, astfel încât să ofere o garanție solidă pentru o nouă eră a industriei petrochimice moderne din China” (59).

(93)

În plus, în sectorul produsului în cauză există în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Investigația a identificat documente care arată că industria beneficiază de orientări și intervenții guvernamentale în sectorul produselor chimice, având în vedere că produsul în cauză face parte dintr-unul dintre subsectoarele lui.

(94)

Industria produselor chimice este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie esențială (60). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect produsele chimice, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria produselor chimice ca necesitând optimizare și modernizare (61).

(95)

În mod similar, cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede că GC va „[p]romova dezvoltarea standardizată a clusterelor. Va formula condițiile pentru identificarea parcurilor chimice, va îndruma administrațiile locale pentru a identifica o serie de parcuri chimice și va orienta dezvoltarea de clustere și dezvoltarea standardizată a întreprinderilor din industria chimică. […] Va promova construirea de noi baze naționale de industrializare demonstrativă pentru industria materiilor prime, va promova transformarea și modernizarea aglomerărilor industriale în clustere. […] [V]a crea o serie de clustere din industria chimică, petrochimică […] și a materialelor noi. Va optimiza structura organizatorică: Va acționa astfel încât întreprinderile de vârf să devină mai mari și mai puternice, […] [V]a sprijini întreprinderile pentru a accelera fuziunile și reorganizările transregionale și cu participații încrucișate, pentru a spori concentrarea industrială și pentru a desfășura operațiuni internaționale. În industria chimică, petrochimică, siderurgică, a metalelor neferoase, a materialelor de construcții și a altor sectoare industriale, va cultiva un grup de întreprinderi principale în lanțul industrial cu o poziție dominantă ecologică și o competitivitate superioară” (62).

(96)

În plus, la nivel provincial, sectorul chimic este, de asemenea, identificat ca fiind un sector care trebuie promovat, cum ar fi, de exemplu, în municipalitatea Jiaxing, unde are sediul Jiaxing Zhonghua. Avizul Biroului municipal de economie și tehnologia informației privind cultivarea și dezvoltarea clusterului industriei chimice și a materialelor noi din Jiaxing prevede că „[p]ână în 2025, proporția de materiale chimice noi de înaltă calitate din orașul nostru va fi mult mai mare, noile materiale chimice avansate și substanțele chimice fine de vârf se vor dezvolta rapid […], iar supracapacitatea va fi soluționată în mod eficace. […] [Municipalitatea] se va strădui să depășească, până în 2025, 300 de miliarde RMB ca valoare totală a producției întreprinderilor producătoare de materiale chimice noi, se va asigura că există 3 întreprinderi cu o valoare a producției de 10 miliarde RMB, 5 întreprinderi cu o valoare a producției de cel puțin 5 miliarde RMB și 20 de întreprinderi cu o valoare a producției de cel puțin 1 miliard RMB”. În acest scop, municipalitatea Jiaxing intenționează să „[p]ună în aplicare politici de sprijin naționale și provinciale relevante, [și] [s]ă sporească sprijinul pentru transformarea tehnologică a industriei noilor materiale chimice” (63) .

(97)

Mai precis, subsectorul aditivilor alimentari este, de asemenea, identificat la nivel de provincie ca în Chongqing, unde are sediul Jiangxi Brother. Cel de al 14-lea plan cincinal al Guvernului popular municipal din Chongqing privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare impune „introducerea și cultivarea activă a întreprinderilor producătoare de aditivi alimentari” (64).

(98)

Produsul în cauză este afectat și de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 72 de mai sus. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de drept al muncii în RPC) (65).

(99)

În plus, în cadrul prezentei investigații, părțile interesate nu au prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază.

(100)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale lor) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(101)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(102)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe o piață liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate.

(103)

La deschiderea investigației, Jiangxi Brother a solicitat Comisiei să respingă afirmația reclamantului privind presupusele distorsiuni semnificative și a îndemnat Comisia să accepte prețurile și costurile interne raportate de exportatorii chinezi cooperanți. Cu toate acestea, ea nu a justificat afirmația care, prin urmare, a fost respinsă.

(104)

Frey & Lau a contestat, de asemenea, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Acesta a susținut că nu ar putea exista nicio distorsiune în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, întrucât prețul pieței fluctuant din ultimii ani, în combinație cu supracapacitățile existente în RPC, ar arăta absența intervenției statului și ar demonstra existența unor prețuri nedistorsionate ale produsului care face obiectul investigației, deoarece, în caz contrar, prețurile ar fi fost menținute constante sau scăzute. Comisia a considerat că stabilitatea prețurilor nu este o consecință necesară a unei distorsiuni în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. De asemenea, prețurile fluctuante nu demonstrează lipsa unor astfel de distorsiuni. Prin urmare, argumentele prezentate de Frey & Lau nu au demonstrat absența unei distorsiuni de preț sau a unei intervenții a statului. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(105)

Ca răspuns la prima notă a Comisiei, Thrive a susținut că o comparație a prețurilor interne pentru mijloacele de producție ale vanilinei sintetice și etilvanilinei – în special energia, materiile prime esențiale și forța de muncă – cu prețurile din țările reprezentative examinate de Comisie nu indică prezența unor denaturări ale pieței în China. Comisia a observat că Thrive nu a susținut nici că prin urmare, articolul 2 alineatul (6a) nu ar trebui să fie aplicat, nici nu a justificat motivul pentru care această analiză a prețurilor ar implica faptul că articolul 2 alineatul (6a) nu poate fi aplicat. În orice caz, Comisia a considerat că analiza prețurilor furnizată de Thrive era incompletă, întrucât nu cuprindea decât un număr limitat de factori de producție.

(106)

În urma comunicării constatărilor definitive, Thrive a prezentat, la 8 aprilie 2025, un set suplimentar de observații, subliniind următoarele presupuse inexactități sau neînțelegeri din plângere sau din argumentația Comisiei privind existența unor distorsiuni semnificative: (i) capacitatea de producție aprobată a societății nu corespunde nivelurilor indicate de reclamant (a se vedea considerentul 75); (ii) Jiaxing Zhonghua nu a înființat un nou sit de producție, astfel cum a indicat reclamantul, ci o nouă societate; în plus, capacitățile de producție ale producătorilor chinezi indicate de reclamant sunt incorecte (a se vedea considerentul 75); (iii) evoluția pieței chineze, caracterizată prin incapacitatea pieței de a absorbi volumele producției produsului care face obiectul investigației, astfel cum a fost descrisă de reclamant (a se vedea considerentul 75), nu corespunde percepției pe care o are Thrive cu privire la evoluția pieței; (iv) faptul că directorului general al Thrive i s-a acordat titlul de „Întreprinzător privat remarcabil din Chongqing” (a se vedea considerentul 90) s-a datorat contribuției Thrive la venitul din impozit și la responsabilitatea socială a societății, iar atribuirea titlului nu are nicio legătură cu poziția politică a directorului general; în orice caz, directorul general al Thrive nu este membru al PCC; (v) Jiangxi Brother nu își are sediul în Chongqing și, prin urmare, nu face obiectul celui de al 14-lea plan cincinal al Chongqing privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare (a se vedea considerentul 97); (vi) în ceea ce privește subsectorul aditivilor alimentari, identificat la nivel provincial că face obiectul unui sprijin guvernamental (a se vedea considerentul 97), în timp ce etilvanilina și vanilina sunt considerate aditivi alimentari, industria chimică producătoare de arome sintetice nu este menționată în planul cincinal citat de Comisie și, prin urmare, Thrive nu beneficiază de sprijin guvernamental și nu i se acordă niciun tratament special prin intermediul politicilor.

(107)

Comisia a luat act de observațiile Thrive și a subliniat că: (i) indiferent de exactitatea capacității de producție indicate de reclamant, nivelurile capacității de producție furnizate de Thrive confirmă argumentul reclamantului privind creșterea bruscă a capacității de producție a produsului în cauză în China, capacitatea de producție indicată de Thrive fiind chiar mai mare decât capacitatea menționată de reclamant; (ii) Thrive s-a limitat să afirme că capacitățile de producție ale altor producători chinezi, indicate de reclamant, sunt incorecte, fără a furniza date care ar pune efectiv sub semnul întrebării observațiile reclamantului; (iii) în mod similar, observația Thrive privind dinamica pieței produsului în cauză nu a fost susținută de date sau explicații suplimentare și, prin urmare, Comisia nu a identificat niciun motiv pentru a pune la îndoială informațiile furnizate de reclamant; (iv) Comisia nu a susținut că directorul general al Thrive ar fi membru al PCC și nici nu a făcut vreo declarație cu privire la convingerile politice ale directorului; Comisia a observat doar că titlul a fost acordat de Comitetul municipal Chongqing al Partidului Comunist din China și de către Guvernul popular municipal din Chongqing și că aderarea directorului la orientările lui Xi Jinping incluse în „Gândurile despre socialism cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră” (Thought on Socialism with Chinese Characteristics for a New Era) a fost considerată relevantă de către autoritățile respective atunci când au acordat titlul. În plus, investigația a arătat că directorul general al Thrive promovează activitatea de consolidare a PCC în cadrul societății și „are încredere că, dacă Thrive poate combina și integra conceptele și practicile PCC, Thrive va putea, de asemenea, să ajungă la o dezvoltare foarte bună și va câștiga competitivitate la nivel mondial” (66); (v) în ceea ce privește referirea la Chongqing ca municipalitate în care își are sediul Jiangxi Brother, aceasta este o eroare materială din partea Comisiei, întrucât considerentul 97 ar fi trebuit să facă referire la Thrive, care își are sediul în Chongqing; prin urmare, deși se poate accepta faptul că Jiangxi Brother nu face obiectul politicilor industriale din Chongqing menționate în considerentul 97, acesta face în continuare obiectul ingerinței guvernamentale din partea autorităților din Jiangxi (a se vedea considerentul 83), precum și al distorsiunilor la nivel național descrise în considerentele 83-102; în mod corespunzător, politicile din Chongqing sunt relevante pentru producătorii locali de vanilină, cum ar fi Thrive; (vi) indiferent dacă Thrive beneficiază sau nu în mod specific de mandat guvernamental pentru a cultiva întreprinderi producătoare de aditivi alimentari în Chongqing datorită faptului că sprijinul politic este direcționat către societăți care produc aditivi alimentari, dar nu și către producătorii de arome sintetice, Comisia a explicat mai sus (a se vedea în special punctele 2.1-2.4) de ce toate tipurile de vanilină constituie produse similare; prin urmare, trimiterea din considerentul 97 la cel de al 14-lea plan cincinal al Chongqing privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare rămâne pe deplin relevantă în scopul identificării intervențiilor guvernamentale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În consecință, observațiile Thrive nu au putut modifica constatările Comisiei privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul produsului în cauză.

(108)

Luând în considerare cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată la punctul următor.

(109)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(110)

Astfel cum se explică în considerentele 64-67, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă, la 21 octombrie 2024, și a doua notă, la 3 ianuarie 2025. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile transmise de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Brazilia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(111)

În prima notă, Comisia a observat că produsul care face obiectul investigației nu este fabricat în nicio țară cu același nivel de dezvoltare economică precum China. Apoi, în absența unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca vanilina, astfel cum se descrie la punctul 3.3.3 de mai jos, Comisia a identificat Brazilia, Indonezia, Mexic și Turcia ca fiind țări în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea de produse încadrate la același cod NACE (68) ca produsul care face obiectul investigației și cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC, conform Băncii Mondiale, cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială ca țări cu „venituri medii superioare” pe baza venitului național brut.

(112)

S-au primit observații din partea Thrive. Aceasta a susținut că țările alese nu sunt adecvate din cauza costurilor ridicate de transport generate de absența disponibilității materiilor prime de bază la nivel local. Costurile de transport al acestor materii prime către aceste țări s-ar ridica la 50 %-100 % din costurile acestor produse sau chiar le-ar depăși. Thrive a susținut, de asemenea, că complexitatea sistemului de impozitare din Brazilia ar crește în mod nejustificat costul de producție al vanilinei, descalificându-l și mai mult. Thrive a sugerat că numai Statele Unite ale Americii, China, India și Europa dețin condițiile prealabile pentru producția de vanilină sintetică și etilvanilină.

(113)

Cu toate acestea, țările menționate mai sus, inclusiv statele membre ale UE, cu excepția Chinei, care, în mod evident, nu a putut fi luată în considerare, nu au un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC, potrivit Băncii Mondiale. Astfel cum s-a explicat în prima notă, Comisia nu a putut identifica nicio țară cu același nivel de dezvoltare economică ca și China în care este produsă vanilina și, prin urmare, și-a concentrat analiza asupra țărilor în care sunt fabricate produse cu același cod NACE cu cel al produsului care face obiectul investigației. Comisia a observat că prezența materiilor prime în țara reprezentativă nu este un criteriu care trebuie luat în considerare și că afirmația potrivit căreia sistemul de impozitare din Brazilia ar fi un factor major pentru creșterea costurilor nu a fost însoțită de niciun element de probă subiacent. De asemenea, Thrive nu a reușit să explice de ce ar trebui selectată o altă țară decât o țară cu „venituri medii superioare”. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile formulate de Thrive.

(114)

În prima notă, Comisia a explicat că, în pofida cercetărilor ample, nu a putut identifica producția produsului care face obiectul investigației sau a unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca vanilina în țări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC, în combinație cu date financiare ușor accesibile pentru producătorii în cauză, astfel cum se explică în considerentul 118. Prin urmare, Comisia a indicat că va extinde domeniul de aplicare al cercetării sale la produse încadrate la același cod NACE ca produsul care face obiectul investigației, și anume fabricarea de produse chimice organice, pentru a stabili o țară reprezentativă adecvată pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și a identificat Brazilia, Indonezia, Mexic și Turcia ca fiind astfel de țări.

(115)

Nicio parte interesată nu a prezentat observații cu privire la intenția Comisiei de a utiliza societăți care își desfășoară activitatea în domeniul producerii de produse încadrate la același cod NACE ca produsul care face obiectul investigației. Nicio parte interesată nu a prezentat o propunere pentru un produs alternativ.

(116)

În prima notă, Comisia a indicat că, pentru țările identificate ca țări în care sunt fabricate produse cu același cod NACE ca produsul care face obiectul investigației, și anume Brazilia, Indonezia, Mexic și Turcia, va continua să caute date financiare fiabile și ușor accesibile de la producătorii care își desfășoară activitatea în sectorul cu același cod NACE ca produsul care face obiectul investigației.

(117)

În ceea ce privește Indonezia, Comisia a analizat importurile principalilor factori de producție. Pentru patru dintre cele opt mijloace principale de producție, care reprezintă în total 33 %-52 % din costul total de producție al vanilinei, au existat volume mari de importuri (43 %, 53 %, 80 % și 90 %) din RPC. În plus, alte trei mijloace principale de producție sunt importate din China în volume importante, cuprinse între 6 % și 11 %. În plus, Comisia a constatat că Indonezia importă cărbune bituminos din Rusia la prețuri distorsionate. Având în vedere aceste observații, Comisia a considerat că principalii factori de producție importați în Indonezia sunt afectați de distorsiuni de preț. Ca urmare, Comisia a concluzionat că Indonezia nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(118)

În ceea ce privește Mexicul, în prima notă, Comisia a căutat societăți active în producția de vanilină naturală cu situații financiare ușor accesibile și nu a putut identifica astfel de producători. În consecință, Comisia a concluzionat că Mexicul nu putea fi considerat ca țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(119)

În prima notă, Comisia a observat că a găsit date financiare ușor accesibile referitoare la două societăți braziliene, Dexxos Participações S.A. și Prox do Brasil și la șapte societăți din Turcia (69) care fabrică alte produse chimice organice de bază.

(120)

În observațiile sale la prima notă, Thrive a afirmat că nu consideră societățile braziliene și turce identificate de Comisie ca fiind comparabile cu activitatea lui. Comisia a clarificat faptul că, din cauza absenței producției de produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca vanilina în țările care ar putea fi considerate potențiale țări reprezentative adecvate, ea și-a extins domeniul de aplicare al cercetării sale la produse încadrate la același cod NACE ca produsul care face obiectul investigației. Thrive nu a prezentat niciun element de probă care să ateste că o astfel de abordare ar fi eronată și nici nu a justificat motivul pentru care aceste societăți ar fi inadecvate. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(121)

Jiangxi Brother a afirmat că cei doi producători brazilieni fabrică produse care sunt diferite de substanțele chimice folosite pentru parfum, gust și aromă și, prin urmare, nu ar trebui să fie utilizate pentru calcularea valorii normale. În ceea ce privește producătorii turci, Jiangxi Brother a susținut că societatea Mercan Kimya dispune de situații financiare publice, care oferă detalii financiare mai bune decât celelalte șase societăți, în special costurile VAG fiind prezentate în mod explicit. În sprijinul acestei afirmații, Jiangxi Brother a făcut trimitere la cauza Tribunalului T-762/20, Sinopec Chongqing SVW Chemical și alții/Comisia (70), care prevede că costurile VAG ale unei societăți din țara reprezentativă suportate peste nivelul franco fabrică nu ar trebui luate în considerare la construirea valorii normale în aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Potrivit Jiangxi Brother, datele financiare care nu dezvăluie un astfel de nivel de detalii nu ar trebui luate în considerare deoarece nu permit excluderea costurilor VAG. În plus, Jiangxi Brother a observat, de asemenea, că Turcia pare să aibă cel mai mic procent de importuri din China și din țări care nu sunt membre ale OMC și, pe această bază, a sugerat Turcia ca fiind cea mai adecvată țară reprezentativă.

(122)

În cea de a doua notă, Comisia a abordat afirmațiile de mai sus. În special, Comisia a observat că Jiangxi Brother nu a contestat utilizarea datelor financiare ale societăților la nivelul codului NACE la care sunt încadrați cei doi producători brazilieni. În plus, Comisia a constatat că faptul că unele dintre produsele lor nu sunt similare cu produsele chimice aromatizante utilizate în sectorul aromelor sau parfumurilor – categoria mai specifică căreia îi aparține produsul care face obiectul investigației – nu constituie o considerație relevantă pentru evaluarea Comisiei. Se remarcă faptul că se întâmplă cel mai adesea ca societățile considerate adecvate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază să fabrice mai multe produse. Comisia a clarificat, de asemenea, că, în egală măsură, se întâmplă foarte frecvent ca nivelul de detaliu al datelor financiare ușor accesibile referitoare la societățile adecvate din țara reprezentativă să nu permită, de obicei, efectuarea unei analize mai detaliate a costurilor VAG și a profitului la nivelul produselor individuale.

(123)

În ceea ce privește afirmația Jiangxi Brother cu privire la detaliile disponibile în datele financiare ale producătorilor turci, Comisia a explicat că, deși este de acord că nivelul de detaliere disponibil în situațiile financiare este un factor relevant, acesta nu constituie un criteriu suficient pentru a exclude datele financiare disponibile de la alte societăți. În plus, astfel cum se explică în considerentul 125, Turcia a fost exclusă din cauza distorsiunilor de preț legate de mijloacele de producție cheie. Din motivele prezentate mai sus, Comisia a respins afirmațiile Jiangxi Brother cu privire la anumite date financiare.

(124)

În ceea ce privește afirmația Jiangxi Brother potrivit căreia Turcia ar avea o cotă mai mică din importurile principalilor factori de producție decât Brazilia, provenite din RPC sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (71), în prima notă, Comisia a considerat că ambele țări ar putea fi utilizate ca țară reprezentativă adecvată, deoarece astfel de volume ale importurilor au fost, în general, relativ limitate pentru fiecare dintre aceste țări.

(125)

După analizarea observațiilor la prima notă, Comisia a analizat în continuare datele privind importurile factorilor de producție în Brazilia și Turcia. Comisia a constatat că a existat o distorsiune majoră a importurilor de fenol în Turcia, unul dintre cei mai importanți factori de producție (72). În special, aceasta a constatat că Turcia importă volume mari de fenol din Rusia (40 % în cursul perioadei de investigație), în timp ce importurile acestei materii prime din Rusia fac în prezent obiectul sancțiunilor UE (73). Evoluția descendentă a prețurilor importurilor din Rusia în urma impunerii de sancțiuni din partea UE și creșterea volumelor de fenol importate din Rusia în Turcia sugerează existența unei distorsiuni. Pe această bază, Comisia a respins afirmația Jiangxi Brother potrivit căreia Turcia ar fi mai adecvată decât Brazilia ca țară reprezentativă.

(126)

O analiză suplimentară a datelor privind importurile factorilor de producție în Brazilia a arătat că importurile în Brazilia din China și din țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 nu au avut un impact asupra stabilirii prețului mijloacelor de producție, cu excepția acidului glioxilic. În ceea ce privește acidul glioxilic, Comisia nu a utilizat prețurile de import în Brazilia ca valoare de referință din motivele explicate în considerentul 141 de mai jos.

(127)

Comisia a constatat că nu au existat importuri din China în Brazilia de metanol, acid sulfuric, etilvanilină brută și etanol. Comisia a stabilit că au existat importuri din China pentru următorii factori de producție și, după caz, importuri din țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755:

(128)

Pentru toți factorii de producție de mai sus, Comisia a concluzionat că prețurile de import în Brazilia din toate celelalte țări nu au fost distorsionate, deoarece nu erau în concordanță cu prețurile importurilor din RPC sau din țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755. Pentru toți ceilalți factori de producție, inclusiv acidul glioxilic, Comisia nu a utilizat prețurile de import în Brazilia ca valoare de referință, din motivele explicate în considerentul 141.

(129)

Părțile interesate au fost informate cu privire la acest lucru în cea de a doua notă. În nota respectivă, Comisia a informat, de asemenea, părțile că a revizuit lista factorilor de producție, deoarece a stabilit că doi factori de producție nu au fost, de fapt, utilizați de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(130)

Având în vedere considerațiile de mai sus, în special distorsiunile cu privire la importurile de fenol în Turcia, deși nu există astfel de distorsiuni în Brazilia și având în vedere cantitățile totale ale importurilor din cele două țări examinate, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă și societățile Dexxos Participações S.A. și Prox do Brasil, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, pentru a obține prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru calcularea valorii normale.

(131)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă și al societăților Dexxos Participações S.A. și Prox do Brasil ca producători din țara reprezentativă.

(132)

Reclamantul a fost de acord cu propunerea Comisiei. Jiangxi Brother nu a prezentat observații cu privire la caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă, însă a prezentat observații cu privire la anumite date financiare ale unuia dintre cei doi producători identificați de Comisie, astfel cum se menționează în considerentul 165 de mai jos. Comisia a abordat aceste observații în același considerent.

(133)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Brazilia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(134)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(135)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor accesibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(136)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas (74) („GTA”) și valori de referință internaționale nedistorsionate (75) pentru a stabili costul nedistorsionat al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza statisticile furnizate de Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (denumit în continuare „IBGE”) pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă (76) și statisticile publicate de Ministerul Minelor și Energiei din Brazilia pentru energie electrică (77).

(137)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 2

Factorii de producție ai vanilinei

(138)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente mijloacelor de producție menționate mai sus. Pentru a stabili această valoare, Comisia a utilizat procentul cheltuielilor indirecte de producție din costurile de producție suportate efectiv de producătorii-exportatori. Metodologia este explicată în mod corespunzător la punctul 3.4.8.

(139)

Valorile lor au fost preluate din răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori. Noua valoare pentru cheltuielile generale de producție a fost exprimată ca procent al costurilor de fabricație raportate și a fost aplicată costurilor de fabricație recalculate.

(140)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în Brazilia, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor terțe, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755. Cantitățile rămase au fost considerate ca fiind reprezentative. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.2 de mai sus că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(141)

Pentru acidul glioxilic, gaiacolul/guetolul, toluenul, sulfatul de cupru și peroxidul de hidrogen, datele privind importurile obținute din GTA pentru Brazilia nu au fost considerate adecvate, din cauza absenței unor importuri semnificative și/sau a includerii mai multor etichete ale produsului în cadrul aceluiași produs din GTA. Pentru aceste materii prime, Comisia a identificat un preț internațional nedistorsionat ca fiind cea mai bună alternativă, în funcție de disponibilitatea datelor pentru fiecare dintre aceste mijloace de producție. În ceea ce privește toluenul, sulfatul de cupru și peroxidul de hidrogen, Comisia a observat că Brazilia este un exportator net de cantități semnificative (78) la un preț rezonabil. Pentru aceste trei materii prime, Comisia a stabilit prețurile internaționale pe baza prețurilor franco la bord obținute din datele GTA privind exporturile braziliene către toți partenerii comerciali.

(142)

Pentru acidul glioxilic, produsul codificat 2918 30 00 utilizat în Brazilia pentru a importa produsul include o combinație de mai multe produse (și anume, descrierea tarifară din GTA: „acizi carboxilici cu funcție aldehidă sau cetonă, dar fără altă funcție oxigenată, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii și derivații lor halogenați, sulfonați, nitrați sau nitrozați”), iar Comisia nu a fost în măsură să se bazeze pe statisticile privind importurile obținute din GTA. Comisia a constatat că un astfel de produs este fabricat numai în Franța și RPC și, pentru a limita riscul de selectare a unui preț de referință incorect, ea a utilizat statisticile din GTA privind exporturile din Franța către toate țările (cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC). Pentru gaiacol/guetol, care au limitat schimburile comerciale la nivel mondial, inclusiv exporturile/importurile din/către Brazilia, Comisia a stabilit valoarea de referință pe baza importurilor din toate țările (cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC).

(143)

În observațiile sale la cea de a doua notă, Jiaxing Zhonghua a contestat datele extrase din GTA propuse de Comisie pentru gaiacol/guetol, susținând că produsele care fac obiectul extracției includeau alte produse, cum ar fi triclosanul, eugenolul, izoeugenolul, alți eter-fenoli, eteri-alcool-fenoli și derivații halogenați ai acestora. Societatea a susținut că această metodologie este inexactă pentru evaluarea gaiacolului sau a guetolului. Comisia a analizat afirmația și a considerat că problema ar putea fi abordată prin restrângerea selecției materiei prime prin identificarea, pe baza descrierii liniei tarifare, numai a tranzacțiilor care precizează denumirea de gaiacol (și/sau guetol). Comisia a considerat că abordarea revizuită ar răspunde acestei obiecții a societății.

(144)

În observațiile sale la cea de a doua notă, Jiaxing Zhonghua a susținut, de asemenea, că, în calculul valorii normale, Comisia nu ar trebui să utilizeze un preț de referință pentru gaiacol/guetol, ci să înceapă calculul valorii normale la un nivel mai în amonte al mijloacelor de producție, utilizând informațiile furnizate de furnizorul afiliat. În sprijinul afirmației sale, Jiaxing Zhonghua a prezentat un tabel consolidat recent privind costurile de producție (79). Comisia a respins afirmația din trei motive: (i) Jiaxing Zhonghua a prezentat tabelul consolidat privind costurile de producție în sprijinul afirmației sale într-un stadiu excesiv de tardiv al procedurii, ceea ce a făcut imposibilă verificarea în mod rezonabil de către Comisie a exactității acestuia; (ii) Comisia a constatat că tabelul consolidat privind costurile de producție este inexact (și anume, cheltuielile indirecte suportate de furnizorul afiliat pentru fabricarea gaiacolului/guetolului din catecol lipseau); (iii) Comisia a considerat, de asemenea, nefondată și fără merit sugestia de a evalua catecolul nu pe baza unui preț internațional, ci prin utilizarea aceluiași preț al fenolului, care este materia primă utilizată pentru producerea gaiacolului/guetolului, iar societatea nu a furnizat elemente de probă care să justifice lipsa oricărei ajustări ascendente a prețurilor pentru a ține seama de prelucrarea fenolului în catecol.

(145)

Jiaxing Zhonghua și Jiangxi Brother au prezentat observații cu privire la a doua notă în ceea ce privește valoarea nedistorsionată a acidului glioxilic. Potrivit observațiilor Jiaxing Zhonghua, codul HTS 2918 30 00 acoperă un coș de produse diferite și, prin urmare, nu reflectă cu exactitate prețul internațional al acidului glioxilic. Din acest motiv, acesta a susținut că Comisia ar trebui să preia prețul de referință al acidului glioxilic din alte surse, cum ar fi datele furnizate de Procurement Resource (80). Jiangxi Brother a susținut că metodologia Comisiei ar trebui îmbunătățită în continuare. În special, acesta a explicat că acidul glioxilic este utilizat atât în industria vanilinei, cât și în industria farmaceutică, cu variații ale purității și ale concentrației adaptate la cerințele specifice ale fiecărei utilizări. Nivelul de puritate și concentrarea au un impact semnificativ asupra prețului final și, prin urmare, sunt factori esențiali care ar trebui luați în considerare. Jiangxi Brother a explicat că Franța (unde își are sediul singurul producător din UE) exportă o cantitate mare de acid glioxilic către diferite țări, iar dintre aceste țări doar un număr limitat de țări produc vanilină. Jiangxi Brother a sugerat Comisiei să își perfecționeze metodologia prin utilizarea exclusivă a exporturilor franceze către SUA, deoarece, în ceea ce privește volumele, aceste exporturi sunt reprezentative și există un producător de vanilină în SUA, în timp ce în alte țări nu se întâmplă acest lucru. Prețurile acidului glioxilic vândut pe piața americană ar fi, prin urmare, mai reprezentative pentru prețurile acidului glioxilic utilizat în producția de vanilină decât prețurile acidului glioxilic din țări care nu produc vanilină. În plus, Brother a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să ajusteze prețurile Eurostat pentru a reflecta diferențele de preț rezultate din diferențele de puritate.

(146)

Comisia a analizat solicitarea formulată de Jiangxi Brother de a stabili prețul acidului glioxilic pe baza exporturilor din Franța către SUA. În primul rând, această solicitare nu a fost susținută de niciun element de probă conform căruia prețul acidului glioxilic utilizat pentru producția de vanilină diferă de cel utilizat în alte scopuri, cum ar fi produsele farmaceutice. În al doilea rând, statisticile disponibile nu permiteau nici să se facă distincția între acidul glioxilic utilizat pentru vanilină și orice alte utilizări. În al treilea rând, deși producția de vanilină este într-adevăr prezentă în SUA, niciun element prezentat de producătorul-exportator sau disponibil la dosar nu sugerează că, având în vedere dimensiunea enormă a pieței americane pentru utilizarea acidului glioxilic, statisticile privind exporturile către SUA ar reflecta mai bine acidul glioxilic utilizat pentru vanilină decât exporturile totale din Franța către toate celelalte țări. Prin urmare, Comisia a respins solicitarea formulată de Jiangxi Brother.

(147)

Comisia a respins, de asemenea, cererea Jiaxing Zhonghua de a utiliza o sursă alternativă, cum ar fi Procurement Resource, în locul GTA pentru a stabili valoarea de referință. Datele furnizate de Jiaxing Zhonghua din Procurement Resource nu au fost autorizate pentru utilizare în ceea ce privește drepturile de autor și, prin urmare, nu au putut fi divulgate în dosarul accesibil publicului.

(148)

În urma comunicării constatărilor definitive, Jiangxi Brother și-a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia ar trebui să stabilească prețul de referință pentru acidul glioxilic numai pe baza exporturilor din Franța către SUA. Jiangxi Brother a susținut că este mai probabil ca exporturile franceze către alte țări să fie destinate producției în industria farmaceutică. În plus, Jiangxi Brother a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze datele Eurostat privind prețurile de export la nivelul codului format din 10 cifre, la care are acces, deoarece acestea ar fi mai precise și, prin urmare, ar oferi un preț mai exact al acidului glioxilic.

(149)

Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 146, Comisia și-a reafirmat poziția și a respins afirmația din cauza lipsei de elemente de probă din partea Jiangxi Brother. Jiangxi Brother nu a reușit să demonstreze că exporturile din Franța către alte țări sunt destinate în principal producției în industria farmaceutică, spre deosebire de exporturile către SUA, care sunt destinate industriei chimice. În plus, în ceea ce privește a doua afirmație, Comisia a observat că codul TARIC format din 10 cifre este disponibil numai pentru importurile în UE, în timp ce toate datele statistice privind exporturile UE către țări terțe sunt colectate la nivelul NC de 8 cifre (81).

(150)

Jiangxi Brother a prezentat, de asemenea, observații cu privire la a doua notă în ceea ce privește soda caustică. Brother a subliniat că puritatea este un element important în ceea ce privește acest produs, constatând că valoarea de referință identificată de Comisie este semnificativ mai mare decât prețul de achiziție al societății pentru această materie primă. Jiangxi Brother a sugerat Comisiei să verifice puritatea raportată în datele din GTA privind importurile și să evalueze dacă prețul aferent ar putea fi legat de nivelul de puritate.

(151)

Comisia a observat, în primul rând, că prețul de achiziție plătit de Jiangxi Brother pe piața sa internă este irelevant, având în vedere existența stabilită a unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a observat, de asemenea, că afirmația nu a fost justificată și că Jiangxi Brother nu a furnizat o metodă pentru o posibilă ajustare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(152)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiilor prime și costurile de transport declarate de producătorii-exportatori ar putea fi folosit, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(153)

În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție utilizați de producătorii-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, și pentru materialele auxiliare (82), precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre aceste materiale în costul total de producție, toate materialele auxiliare identificate au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul materialelor consumabile din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(154)

IBGE publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Brazilia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2022 privind costul mediu al forței de muncă în sectorul de producție a substanțelor chimice organice, în conformitate cu Clasificarea braziliană CNAE 2.0 (83). Valorile au fost indexate în funcție de inflație, utilizându-se indicele costului forței de muncă publicat de Institutul Brazilian de Geografie și Statistică (84) pentru a reflecta costurile pe parcursul perioadei de investigație.

(155)

Jiangxi Brother a susținut că tariful orar calculat de Comisie este excesiv de ridicat în comparație cu tariful orar dintr-un alt caz de dumping (85). În plus, Jiangxi Brother a susținut că Comisia ar trebui să verifice în continuare dacă tariful orar include impozite și taxe suplimentare.

(156)

Comisia a reamintit, în primul rând, că fiecare caz trebuie evaluat în funcție de specificitatea sa. În al doilea rând, Jiangxi Brother nu a contestat metodologia aplicată de Comisie și nici nu a identificat erori metodologice. În al treilea rând, deși în cazurile anterioare de dumping, precum cazul citat de Jiangxi Brother, Comisia a utilizat statisticile OIM pentru a calcula tariful orar al forței de muncă, ea a renunțat la acest procedeu, deoarece statisticile OIM nu fac distincție între salarii în funcție de categorii economice specifice și deoarece nu există nicio distincție în funcție de dimensiunea societăților. Prin urmare, Comisia a considerat că statisticile IBGE sunt mai exacte. Din motivele explicate în considerentul de mai sus, afirmația Jiangxi Brother privind costul forței de muncă este respinsă. În ceea ce privește a doua parte a afirmației, Comisia confirmă că tariful orar calculat include numai contribuțiile sociale, indemnizațiile de muncă și prestațiile, nu și impozitele și taxele suplimentare.

(157)

Prețul energiei electrice pentru utilizatorii industriali din Brazilia este publicat de Guvernul Braziliei în Buletinul lunar privind energia (86). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în CNY/MWh, astfel cum au fost publicate în perioada de investigație.

(158)

Astfel cum s-a explicat în prima notă, Comisia a constatat că cantități semnificative de cărbune importate în Brazilia provin din Rusia, care face în prezent obiectul sancțiunilor UE (87). Comisia a constatat că importurile de cărbune din Rusia au crescut cu 52 % în 2022, anul în care au fost impuse sancțiunile, iar importurile de cărbune din Rusia au rămas ulterior la niveluri ridicate comparabile, reprezentând 39 % din importurile din perioada de investigație. Comisia a observat, de asemenea, o scădere bruscă a prețului de import al cărbunelui din Rusia în cursul perioadei de investigație, cu 29 % în comparație cu anul precedent și a constatat că scăderea prețului importurilor din Rusia a declanșat o scădere a prețurilor importurilor de cărbune din alte țări până la niveluri scăzute similare. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că prețurile cărbunelui importat în Brazilia sunt distorsionate.

(159)

În ceea ce privește cărbunele, Rusia deține a doua cea mai mare rezervă de cărbune din lume și și-a extins producția în ultimul deceniu ca urmare a creșterii exporturilor (88). Împreună cu sancțiunile, această circumstanță a redus prețul exporturilor rusești, iar importurile de cărbune rusesc ale Turciei au crescut semnificativ în ultimii ani (89).

(160)

Jiangxi Brother a formulat observații cu privire la prima notă, susținând că Comisia ar trebui să utilizeze ca valoare de referință prețul de export australian al cărbunelui obținut din datele Băncii Mondiale privind prețul produselor de bază (90), făcând trimitere la o investigație anterioară (91) în care Comisia a aplicat aceeași abordare. Prin urmare, Comisia a examinat afirmația formulată de Jiangxi Brother. Comisia a considerat că valoarea de referință propusă este rezonabilă și coerentă cu metodologia aplicată în alte cazuri. Prin urmare, Comisia a acceptat afirmația Jiangxi Brother și a decis să utilizeze prețul cărbunelui australian publicat de Banca Mondială ca preț de referință.

(161)

În a doua notă, Comisia a indicat că intenționează să calculeze prețul aburului în Brazilia utilizând metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie al SUA (92). Această metodologie prevede un cost pentru abur bazat pe aportul termic necesar pentru producerea acestuia. În acest scop, Comisia a utilizat cărbunele ca aport de căldură și a utilizat prețul cărbunelui calculat astfel cum se explică în considerentul anterior.

(162)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(163)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de fiecare producător-exportator inclus în eșantion au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorul-exportator. Acest procent a fost utilizat pentru a determina valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(164)

Astfel cum s-a propus în a doua notă, pentru stabilirea unei sume nedistorsionate și rezonabile pentru costurile VAG și pentru profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare pentru anul 2023 furnizate de societățile braziliene Dexxos Participações S.A. și Prox do Brasil, extrase din Orbis și de pe site-urile web ale societății, atunci când erau disponibile. În ceea ce privește calculul costurilor VAG ale societății Dexxos Participações S.A., în cea de a doua notă, Comisia a identificat costurile de transport legate de vânzări care au fost raportate în cadrul costului total al mărfurilor vândute („CMV”) al societății și a dedus o cotă reprezentativă din aceste costuri de transport din CMV la calcularea costurilor VAG franco fabrică.

(165)

Ca răspuns la cea de a doua notă, Jiangxi Brother a solicitat o clarificare cu privire la calculul costurilor VAG, deoarece suspecta că calculul Comisiei, astfel cum este descris mai sus, a condus la o valoare subestimată a CMV și, în consecință, a supraestimat nivelul costurilor VAG.

(166)

Comisia a evaluat această afirmație. Ea a recunoscut că, în situațiile financiare ale celor două societăți braziliene, nu a fost posibil să se identifice dacă valoarea costurilor de transport și a costurilor aferente a fost raportată în cadrul CMV sau al costurilor VAG. Prin urmare, fără această informație, Comisia a constatat că nu era în măsură să revizuiască valoarea costurilor VAG sau a CMV pentru a calcula valorile respective la nivel franco fabrică. Prin urmare, Comisia și-a revizuit calculele privind nivelul costurilor VAG, limitate la Dexxos Participações S.A., acceptând afirmația Jiangxi Brother potrivit căreia prețul transportului, comisioanele și redevențele nu ar trebui deduse din CMV.

(167)

Costurile VAG și profitul nedistorsionate au fost determinate ca procent din costurile mărfurilor vândute la nivelul de 6,76 % și, respectiv, de 14,22 %. Aceste niveluri au fost considerate de Comisie ca fiind rezonabile, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază, pentru etapa comercială franco fabrică.

(168)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(169)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a înmulțit cantitatea verificată consumată efectiv din fiecare mijloc de producție pentru producătorii-exportatori cooperanți cu costurile unitare nedistorsionate ale mijloacelor de producție respective observate în țara reprezentativă, astfel cum se descrie la punctul 3.4.

(170)

În al doilea rând, partea din costurile de fabricație nedistorsionate care reflectă valoarea nedistorsionată a consumabilelor a fost stabilită prin înmulțirea valorii nedistorsionate a materiilor prime, determinată astfel cum se descrie în considerentul 169, cu procentul consumabilelor determinat astfel cum se descrie în considerentul 153.

(171)

În al treilea rând, Comisia a stabilit valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație înmulțind valoarea nedistorsionată a costurilor de fabricație cu procentul cheltuielilor indirecte de fabricație determinat astfel cum se descrie în considerentul 163.

(172)

Prin adăugarea valorii nedistorsionate a cheltuielilor indirecte de fabricație la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație, Comisia a stabilit costul de fabricație nedistorsionat.

(173)

În cele din urmă, Comisia a stabilit sumele nedistorsionate pentru costurile VAG și profit înmulțind valoarea nedistorsionată a costului de producție cu rata costurilor VAG și rata profitului determinate astfel cum se explică în considerentele 164-167. Valorile nedistorsionate aferente costurilor VAG și profitului, care au fost considerate de Comisie ca fiind rezonabile pentru nivelul comercial franco fabrică, au fost adăugate la costul de producție nedistorsionat.

(174)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(175)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au efectuat exporturi în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate situate în afara Uniunii.

(176)

În cazul vânzărilor directe, prețul de export a fost prețul efectiv plătit sau de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(177)

Pentru vânzările indirecte, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Jurisprudența constantă clarifică faptul că ajustările efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază includ costurile suportate de o entitate cu sediul în afara Uniunii Europene, cu condiția ca o astfel de entitate să pară a fi asociată cu importatorul sau exportatorul și ca respectivele costuri să fie suportate în mod normal de un importator (93). În acest context, jurisprudența echivalează aceste costuri cu cele legate de activitățile de vânzare desfășurate de filiale, deoarece reduc cuantumul primit de producătorul-exportator, având în vedere că aceste costuri sunt suportate în mod obișnuit de importator (94). Astfel cum a remarcat Curtea de Justiție, această abordare este în conformitate cu obiectivul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Potrivit Curții, acest obiectiv nu ar fi atins dacă un producător-exportator ar putea pur și simplu să își structureze vânzările astfel încât să asigure implicarea, înainte de importul produsului în cauză în Uniunea Europeană, a unui intermediar asociat acestuia, care și-ar asuma responsabilitatea pentru costurile suportate în mod normal de un importator, astfel încât să crească prețul de export plătit efectiv de importator (95).

(178)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a observat că comercianții afiliați producătorilor-exportatori cu sediul în țări terțe îndeplinesc funcții similare cu cele ale importatorilor. Costurile asociate acestor funcții ar fi, în mod normal, suportate de un importator afiliat și, prin urmare, se justifică o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru aceste costuri (costuri VAG) și un profit nominal.

(179)

Costurile VAG s-au bazat pe datele furnizate de partea afiliată. În ceea ce privește ajustarea în funcție de profit, având în vedere că un singur importator independent a cooperat în cursul investigației și, din motive de confidențialitate, marja sa de profit nu a putut fi comunicată, Comisia s-a bazat pe profitul realizat de importatorii neafiliați implicați în comerțul cu produse chimice într-o investigație anterioară. Astfel, nivelul de profit de 6,89 % constatat în cazul alcoolilor polivinilici (96) a fost considerat rezonabil, deoarece a fost realizat de importatorii neafiliați din sectorul industrial chimic.

(180)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în etapa comercială franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce la nivelul din etapa comercială franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(181)

Astfel cum se explică în considerentul 174, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu cuantumurile corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acea etapă comercială. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală la nivelul din etapa franco fabrică.

(182)

Prin urmare, Comisia nu a identificat niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(183)

Pentru a aduce prețul de export la nivelul din etapa comercială franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de costurile de manipulare, de încărcare și de costurile auxiliare, de transportul în țara în cauză, de navlul maritim, de asigurarea maritimă, de taxele vamale, de alte taxe de import și de navlul în Uniune.

(184)

S-a ținut seama de următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costul creditului și comisioanele bancare.

(185)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(186)

Având în vedere elementele de probă colectate în cursul vizitelor de verificare, Comisia a considerat cei doi producători-exportatori incluși în eșantion ca fiind societăți afiliate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a calculat o medie ponderată a marjelor de dumping stabilite pentru fiecare dintre aceste societăți și a supus ambele entități marjei de dumping unice astfel calculate.

(187)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Întrucât societățile cooperante au acoperit aproape toate importurile din țara în cauză, Comisia a considerat oportun ca taxa stabilită pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion să se aplice tuturor producătorilor-exportatori din țara în cauză.

(188)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(189)

Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Unul dintre aceștia, Syensqo, reclamantul, a reprezentat 98 % din producția totală din Uniune și a constituit „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(190)

Întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute doar de la un producător din Uniune, cifrele pentru analiza prejudiciului sunt prezentate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate. Cu toate acestea, indicii se bazează pe date reale și nu pe intervale.

(191)

Producția totală din Uniune pe parcursul perioadei de investigație a fost stabilită în intervalul 1 500-1 900 de tone. Comisia a stabilit cifra reală pe baza unei verificări a răspunsurilor la chestionar ale singurului producător din Uniune care a cooperat, și anume Syensqo.

(192)

Utilizatorul Frey & Lau, care este, de asemenea, importator, a susținut că reclamantul nu avea suficientă reprezentativitate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, deoarece și-a întrerupt producția de vanilină sintetică, iar restul producției de vanilină naturală constituia volume foarte limitate. În plus, Frey & Lau a menționat, de asemenea, relația Syensqo cu un producător-exportator chinez – Solvay Zhenjiang Chemicals Co Ltd – ca motiv pentru neîndeplinirea cerinței privind producătorii din Uniune autentici în sensul regulamentului de bază.

(193)

Reclamantul a reamintit că decizia sa de a întrerupe temporar producția de vanilină sintetică a fost direct legată de concurența în materie de prețuri din partea importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. În plus, scoaterea temporară din uz a acestui proces de fabricație a fost efectuată după sfârșitul perioadei de investigație și, întrucât este o acțiune temporară ca răspuns la concurența în materie de prețuri, producția sa în cursul perioadei de investigație ar trebui să fie inclusă în calculul reprezentativității în temeiul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(194)

Reclamantul a reamintit că regulamentul de bază stabilește un prag pentru ca o plângere să fie considerată a fi fost depusă de industria Uniunii sau în numele acesteia. Acest lucru este valabil în cazul în care plângerea este susținută de producătorii din Uniune ale căror producții colective reprezintă peste 50 % din producția totală a produsului similar realizată de partea industriei Uniunii care își exprimă sprijinul sau opoziția față de plângere. Având în vedere că producția reclamantului a reprezentat 98 % din producția din Uniune în cursul perioadei de investigație, reclamantul s-a calificat să constituie industria Uniunii în conformitate cu regulamentul de bază.

(195)

În ceea ce privește dreptul de proprietate comun cu un producător-exportator chinez, reclamantul a susținut că această relație nu a influențat modelul său de afaceri pe termen lung în Uniune, fapt care a fost exemplificat prin decizia sa de a solicita deschiderea procedurii antidumping împotriva RPC, care ar urma să vizeze, de asemenea, propria sa entitate afiliată.

(196)

Comisia consideră că reclamantul constituie „industria Uniunii” în sensul regulamentului de bază, deoarece producția sa de vanilină a reprezentat 98 % din producția totală de produs similar pe teritoriul Uniunii. Deși industria Uniunii a închis într-adevăr anumite operațiuni de producție, acest lucru a avut loc după sfârșitul perioadei de investigație și a fost o acțiune temporară ca răspuns la situația predominantă a pieței și nu ar trebui să aibă un impact asupra reprezentativității sale în cadrul prezentei proceduri.

(197)

Comisia consideră că simplul fapt că o parte a industriei Uniunii are o relație economică cu un producător-exportator chinez nu exclude, în sine, posibilitatea ca un producător din Uniune să fie tratat ca atare în temeiul regulamentului de bază. Producătorul-exportator chinez afiliat industriei Uniunii a furnizat numai cantități limitate de produs în cauză pe piața Uniunii, ceea ce ar putea fi considerat un act temporar pentru a-și menține clienții din Uniune fără alte efecte economice.

(198)

În raport cu afirmația Frey & Lau potrivit căreia imaginea prejudiciului din plângere este eronată, având în vedere că Comisia consideră că toate tipurile de vanilină sunt produse similare (a se vedea considerentul 49), industria Uniunii este definită în mod corect ca incluzând reclamantul și, în consecință, analiza prejudiciului care urmează să fie efectuată în cadrul prezentei investigații implică și o evaluare a situației reclamantului.

(199)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând: (i) vânzările verificate ale industriei Uniuni și (ii) toate importurile din țări terțe în Uniune.

(200)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(201)

Deși consumul la nivelul UE a fost stabil în primii doi ani ai perioadei examinate, acesta a fost volatil în 2022 și în perioada de investigație. Lanțul de aprovizionare al multor mărfuri a fost perturbat din cauza lipsei de forță de muncă în multe țări exportatoare (cum ar fi în țara în cauză) și a fost exacerbat de o penurie a posibilităților de transport naval și de evenimente neprevăzute, cum ar fi blocarea Canalului Suez (care a determinat creșterea prețurilor transportului naval) și, ulterior, de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (care a dus la creșteri ale prețurilor la energie, în special în Uniune) (97).

(202)

Cererea din Uniune la nivelul utilizatorilor a crescut în 2022, dar apoi s-a inversat în cursul perioadei de investigație, ceea ce a dus la o scădere cu 23 % între 2022 și perioada de investigație.

(203)

Astfel cum se explică în considerentul 43, produsul în cauză se încadrează la două coduri NC separate:

(204)

Cota de piață a exporturilor din China către Uniune a fost stabilită prin compararea volumelor exporturilor cu consumul de pe piața Uniunii (a se vedea tabelul 3 de mai sus).

(205)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor și cota de piață

(206)

Tabelul 4 arată că, în cursul perioadei examinate, importurile din RPC au crescut în termeni absoluți cu 34 %. În ceea ce privește cota de piață, importurile din RPC au crescut de la 42 % la 65 % în cursul perioadei examinate sau cu aproximativ șapte puncte procentuale pe an.

(207)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor privind importurile furnizate de Eurostat. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion.

(208)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețuri de import (EUR/tonă)

(209)

Deși prețurile au fost stabile în primii doi ani ai perioadei examinate, această stabilitate a prețurilor a fost înlocuită de o perioadă de volatilitate ridicată în 2022 și 2023, în care a existat o creștere bruscă a prețurilor în 2022, în cursul căreia prețurile au crescut cu 40 % în comparație cu anul precedent.

(210)

Această tendință a fost inversată în cursul perioadei de investigație, când prețurile au fost aproape înjumătățite în comparație cu 2022, prețurile din cursul perioadei de investigație fiind cu 27 % mai mici decât în 2020.

(211)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(212)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții din aceeași etapă comercială, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor.

(213)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorului cunoscut din Uniune, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 45 % și 55 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. Subcotarea a fost constatată pentru toate volumele importate ale societăților incluse în eșantion.

(214)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(215)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici și microeconomici pe baza datelor din reclamație și din răspunsul la chestionar al unicului producătorului cunoscut din Uniune cooperant (reclamantul). Întrucât reclamantul reprezintă 98 % din producția totală a Uniunii, iar celălalt producător din Uniune este mic, s-a constatat că ambele seturi de date sunt reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(216)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 190, deși cifrele reale sunt cuprinse în intervale, indicii se bazează pe cifrele reale.

(217)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(218)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(219)

Per total, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(220)

Producția totală cuprinde atât volumele de producție de vanilină sintetică, cât și volumele de producție de vanilină naturală, fiecare având linii de producție separate.

(221)

În conformitate cu consumul la nivelul Uniunii (a se vedea tabelul 3 de mai sus), volumele de producție ale industriei Uniunii au fost stabile în primii doi ani ai perioadei examinate.

(222)

În 2022, în pofida creșterii consumului la nivelul UE, o creștere a costului de producție (astfel cum se explică în considerentul 239 de mai jos), a forțat industria Uniunii să reducă volumele de producție pentru a menține un nivel sustenabil al prețurilor.

(223)

În 2023, când consumul UE a scăzut și prețurile de import din RPC au scăzut la jumătate (a se vedea tabelul 5 de mai sus), industria Uniunii a fost obligată să reducă și mai mult producția, volumele de producție în cursul perioadei de investigație fiind de doar 39 % din volumele înregistrate în 2020 și 2021.

(224)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Capacitatea ușor mai mare din 2022 și 2023 se datorează perioadelor mai scurte de întreținere periodică planificată.

(225)

Gradul de utilizare a capacității de producție reflectă evoluția producției. În timp ce gradul de utilizare a fost satisfăcător în 2020 și 2021, în timpul reducerii volumelor de producție, astfel cum s-a menționat mai sus, gradul de utilizare a echipamentului de producție a scăzut la un nivel foarte redus, un nivel care nu este sustenabil din punct de vedere financiar pe termen lung.

(226)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(227)

Reflectând evoluția consumului la nivelul UE (a se vedea tabelul 3), volumul vânzărilor pe piața Uniunii a fost menținut stabil în primii doi ani ai perioadei examinate.

(228)

În urma perturbării lanțului de aprovizionare menționată în considerentul 201 care, printre altele, a crescut costul anumitor materii prime și al energiei pentru industria Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 222, industria Uniunii a trebuit să selecteze comenzile pe baza a ceea ce era sustenabil din punct de vedere financiar. Prin urmare, volumul vânzărilor a scăzut cu 6 % între 2021 și 2022.

(229)

Atunci când perturbarea lanțului de aprovizionare s-a încheiat în 2023, tendința s-a inversat, iar prețurile importurilor din RPC pe piață au scăzut drastic (a se vedea tabelul 5 de mai sus). Industria Uniunii a fost nevoită să reducă și mai mult volumul vânzărilor, deoarece nivelul prețurilor predominante nu a acoperit întregul cost de producție. Prin urmare, volumul vânzărilor în cursul perioadei de investigație a scăzut cu mai mult de jumătate în comparație cu volumele vândute în 2020 și 2021.

(230)

Industria Uniunii a suferit o creștere negativă în cursul perioadei examinate. Deși situația a fost stabilă în 2020 și 2021, aceasta s-a schimbat în 2022, un an în care volumul vânzărilor a continuat să scadă, creșterea prețurilor a compensat volumele pierdute, iar cifra de afaceri totală a crescut.

(231)

În perioada de investigație, întrucât prețurile importurilor din China s-au înjumătățit, industria Uniuni nu a mai putut concura și a pierdut volume semnificative de vânzări și, prin urmare, venituri din vânzări.

(232)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(233)

În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă din Uniune a crescut cu 6 %. În pofida volumelor de producție mai scăzute în cursul anului 2022 și al perioadei de investigație, reclamantul nu a suspendat temporar și nici nu a concediat personalul înalt instruit și calificat în speranța că situația pieței se va normaliza și că volumele de producție mai mari ar putea fi reluate.

(234)

Din considerentul anterior și considerentul 222 rezultă că productivitatea a scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate, deoarece personalul a fost utilizat pentru întreținere și alte sarcini preconizate, în timp ce volumul producției a scăzut.

(235)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză.

(236)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(237)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorului din Uniune practicate pentru clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

(238)

Prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii pe piața Uniunii au fost destul de stabile între 2020 și 2021 și au crescut începând cu 2022, inclusiv în perioada de investigație. Prețurile medii de vânzare mai ridicate au reflectat parțial creșterea cererii pe piața europeană în 2022 (a se vedea considerentul 201), dar sunt menite, de asemenea, parțial să acopere creșterea costurilor de producție.

(239)

Reflectând creșterea costurilor pentru energie, printre altele, și creșterea costurilor fixe pe unitate din cauza gradului mai scăzut de utilizare a capacității de producție, costul mediu de producție a crescut cu 44 % în cursul perioadei examinate.

(240)

Ar trebui remarcat faptul că partea costurilor fixe de producție (cheltuielile generale de producție) din totalul costurilor de producție este destul de mică, între 9 % și 15 % din costul unitar de producție în cursul perioadei de investigație.

(241)

În plus, industria Uniunii a suportat, de asemenea, costuri asociate întreruperii procesului de producție, costuri de producție/demarare mai puțin eficiente, din cauza volumelor de producție mai mici. Acestea au reprezentat între 5 % și 10 % din costul unitar de producție în cursul perioadei de investigație.

(242)

Prin urmare, volumele de producție mai scăzute din 2022 și 2023, inclusiv întreruperile producției și costurile fixe mai mari (cheltuielile generale de producție și costurile VAG), au afectat costul unitar de producție cu aproximativ 15 %-25 %.

(243)

Costurile cu forța de muncă ale industriei Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(244)

În cursul perioadei examinate și în afară de 2022, costul mediu cu forța de muncă per angajat a fost destul de stabil, cu o ușoară scădere în perioada de investigație. Creșterea salarială care a avut loc în 2022 s-a datorat primelor acumulate plătite pentru anumite categorii de personal relevante pentru performanța financiară din anii precedenți.

(245)

Nivelurile stocurilor reclamantului au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(246)

Nivelul stocurilor a crescut în cursul perioadei examinate cu 77 % în termeni absoluți, în principal în 2022 și 2023, când s-a manifestat volatilitatea pieței.

(247)

În ceea ce privește producția, nivelul stocurilor a crescut începând cu 2022. Ca procent din volumele de producție, nivelul stocurilor a crescut de la 13 %-17 % în 2022 la 47 %-57 % în 2023. Într-adevăr, în 2023, nivelul stocurilor a reprezentat aproximativ jumătate din volumul producției în cursul anului respectiv.

(248)

Această creștere a stocurilor în raport cu producția are o motivație dublă.

(249)

Pe de o parte, ea este motivată de așteptările privind reducerea volumelor de producție în avans (scoaterea temporară din uz a liniei de producție a vanilinei sintetice începând din mai 2024, astfel cum se menționează în considerentul 193 a fost planificată și comunicată cu mult înainte de luna respectivă) și pe de altă parte de faptul că, pentru a evita o penurie de vanilină sintetică pentru clienții săi, reclamantul a început să constituie stocuri menite să-i permită, de asemenea, să își aprovizioneze în continuare clienții cu vanilină sintetică.

(250)

Creșterea stocurilor în raport cu producția se datorează, de asemenea, nivelurilor mult mai scăzute a producției de vanilină sintetică.

(251)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor reclamantului au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(252)

Profitabilitatea vânzărilor Uniunii a crescut în primii trei ani ai perioadei examinate. În cursul anilor 2020 și 2021, astfel cum se menționează în tabelul 9, prețurile medii de vânzare au fost stabile, în timp ce costul unitar de producție a scăzut.

(253)

Această situație s-a schimbat în 2022, când atât prețurile medii de vânzare din Uniune, cât și costul unitar de producție au crescut. În perioada de investigație, a existat o concurență sporită în ceea ce privește prețurile. Prețurile importurilor din China au scăzut semnificativ, în timp ce costul unitar de producție al industriei Uniunii a crescut anual, ceea ce a dus la o pierdere considerabilă pentru industria Uniunii.

(254)

Pierderea a fost cauzată într-o măsură limitată de volume de producție mai mici, ceea ce a dus la creșterea costului unitar (astfel cum s-a menționat în considerentele 239-242), proporția costurilor fixe din costul unitar total fiind limitată la intervalul 10 %-20 %). Cu toate acestea, principalul factor care a cauzat pierderea a fost concurența acerbă în materie de prețuri din partea importurilor care fac obiectul unui dumping. În cursul perioadei de investigație, industria Uniunii a vândut produsul care face obiectul investigației sub costul său de producție, pentru a evita pierderea unei cote de piață și mai mari.

(255)

Evoluția fluxului de lichidități reflectă evoluția profitului în cursul perioadei examinate, cu un flux de lichidități negativ în cursul perioadei de investigație.

(256)

Randamentul investițiilor (active fixe) reflectă, de asemenea, evoluția profitabilității, cu un randament negativ clar al investițiilor în perioada de investigație.

(257)

Capacitatea reclamantului de a mobiliza capital nu a fost grav afectată, deoarece acesta face parte dintr-un grup important de societăți, iar accesul la finanțare este gestionat la nivel de grup.

(258)

Industria Uniunii a înregistrat rezultate bune la începutul perioadei examinate, indicatorii de prejudiciu situându-se, în general, la niveluri pozitive și înregistrând o tendință ascendentă în cursul anilor 2020 și 2021.

(259)

Cu toate acestea, în 2022 s-a înregistrat o schimbare bruscă a situației de pe piața industriei Uniunii, cu o creștere bruscă atât a prețurilor de vânzare predominante, cât și a costului unitar de producție.

(260)

Această tendință s-a inversat în 2023, când utilizatorii au trebuit să își reducă stocurile pentru a nu își bloca capitalul în materii prime și atunci când producătorii-exportatori chinezi și-au continuat pătrunderea pe piața Uniunii, accelerată de o concurență și mai agresivă în materie de prețuri. Prețurile importurilor din China în 2023 au fost la jumătate din prețurile din anul precedent.

(261)

Întrucât costul unitar de producție a fost determinat să crească de costul ridicat al materiilor prime și al energiei, în 2023, industria Uniunii a trebuit să se concentreze asupra acelor comenzi în care prețurile de vânzare acopereau, cel puțin într-o anumită măsură, costul unitar de producție. Însă aceste volume au fost departe de a fi suficiente, iar industria Uniunii a trebuit să reducă semnificativ producția.

(262)

În cele din urmă, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 52 %, de la [27 %-30 %] la [12 %-15 %], în timp ce cota de piață a importurilor din RPC a crescut de la 42 % până la 65 %.

(263)

Pe scurt, prețurile de import extrem de agresive din China în perioada de investigație, situate cu mult sub costul unitar de producție al industriei Uniunii și prețurile de vânzare medii, au forțat industria Uniunii să își reducă producția și vânzările pe piața Uniunii, ceea ce a dus la o pierdere semnificativă de [între -15 % și -18 %] în cursul perioadei de investigație.

(264)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(265)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări terțe, rezultatele la export ale industriei Uniunii, consumul la nivelul Uniunii și alți factori legați de costuri și importurile din RPC efectuate de industria Uniunii.

(266)

Astfel cum se menționează în considerentul 206, volumul importurilor de produs în cauză din RPC a crescut cu 34 % în cursul perioadei examinate, crescând astfel cota de piață a Chinei pe piața Uniunii cu 23 de puncte procentuale, de la 42 % până la 65 %. În cursul aceleiași perioade, astfel cum se menționează în considerentul 226, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu peste 50 %, iar cota sa de piață a scăzut de la [25 %-30 %] până la [10 %-15 %]. Acest lucru s-a întâmplat într-un context în care consumul la nivelul Uniunii a fost volatil și a crescut în ansamblu cu 14 % în cursul perioadei examinate.

(267)

Ar trebui remarcat faptul că, în perioada anterioară perioadei de investigație, și anume 2020-2022, industria Uniunii și-a crescut profitul în paralel cu o creștere a volumelor importurilor din RPC. Într-adevăr, industria Uniunii a pierdut atât din volumele vânzărilor, cât și cote de piață în această perioadă. Motivul pentru care industria Uniunii a fost încă în măsură să genereze profit s-a datorat creșterii prețurilor pieței până în 2022.

(268)

În cursul perioadei de investigație, când prețurile pieței au scăzut brusc, din cauza comportamentului de dumping al producătorilor-exportatori chinezi, situația industriei Uniunii s-a deteriorat rapid.

(269)

Astfel cum se arată la punctul 4.3.2 de mai sus, pentru perioada de investigație, prin compararea prețurilor unitare medii ale industriei Uniunii din tabelul 9 cu prețurile importurilor din China furnizate de Eurostat în tabelul 5, importurile din China au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii. Într-adevăr, în cursul perioadei de investigație, prețul mediu de import din China a fost mai puțin de jumătate din prețul industriei Uniunii, când industria Uniunii a trebuit să reducă în mod semnificativ producția din cauza volumelor reduse de vânzări.

(270)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în cursul perioadei de investigație, o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri care subcotau în mod semnificativ prețurile din Uniune a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(271)

Comisia a analizat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți sunt capabili, separat sau împreună, să atenueze legătura de cauzalitate creată între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important, a cărui existență a fost constatată, având efectul ca această legătură să nu mai fie reală și substanțială.

(272)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Importurile din țări terțe

(273)

După cum se prevede în considerentul 206, volumul importurilor de produs în cauză din RPC a crescut cu 34 % în cursul perioadei examinate. În paralel, volumul importurilor din Statele Unite a scăzut cu 27 %, ajungând la o cotă de piață de [13 %-15 %] în cursul perioadei de investigație, în timp ce importurile din Norvegia au scăzut cu 42 %, scăzând până la o cotă de piață de [3 %-5 %] în cursul perioadei de investigație. Volumele din alte țări terțe au fost marginale.

(274)

În timp ce prețurile medii de import ale vanilinei originare din Norvegia (tabelul 13) depășesc în mod constant prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii (tabelul 9), prețul mediu de import din Statele Unite a subcotat prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii cu aproximativ 30 % în cursul perioadei examinate.

(275)

Ar trebui remarcat faptul că majoritatea volumelor importurilor din Statele Unite, dacă nu chiar totalitatea acestora, provin de la un producător-exportator care este afiliat reclamantului și ale cărui exporturi către Uniune, deși se încadrează în descrierea produsului în cauză, completează tipul de produs similar fabricat în Uniune și sunt revândute de industria Uniunii atât pe piața Uniunii, cât și pe piețele sale de export. Tipul de vanilină importat din Statele Unite care completează producția industriei Uniunii în Uniune reprezintă între 85 % și 95 % din totalul importurilor din Statele Unite efectuate de industria Uniunii.

(276)

Prin urmare, prețul mediu mai mic al cantităților importate din Statele Unite reflectă costul mai scăzut de fabricație a etilvanilinei în comparație cu tipul de vanilină fabricat în Uniune (vanilină naturală și vanilină sintetică).

(277)

Prețurile importurilor din alte țări terțe provin din cantități foarte mici. Cantitățile mici implică faptul că impactul lor a fost marginal.

(278)

În ceea ce privește importurile din țări terțe, Comisia a concluzionat că, pe lângă faptul că aceste importuri nu au fost efectuate la prețuri mai mici decât prețurile industriei Uniunii (cum este cazul importurilor din Norvegia) și nici nu au completat oferta industriei Uniunii adresată clienților săi europeni (cum este cazul importurilor din Statele Unite), aceste importuri au fost în continuare efectuate la prețuri semnificativ mai mari decât cele ale importurilor din RPC. Prin urmare, acestea nu au întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(279)

Volumul exporturilor industriei Uniunii către clienți neafiliați a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(280)

Volumul exporturilor industriei Uniunii a scăzut considerabil în cursul perioadei examinate, cu 64 %. Pierderea cotelor de piață pe piețele de export s-a datorat în principal concurenței din partea exporturilor originare din RPC.

(281)

Pierderea din volumul vânzărilor la export a avut un efect negativ asupra volumului producției și a gradului de utilizare a capacității producătorului din Uniune, contribuind astfel la o creștere a costurilor sale fixe per unitate produsă.

(282)

În consecință, Comisia a concluzionat că rezultatele la export ale industriei Uniunii, deși au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii, nu au întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză și prejudiciul important care a fost constatat.

(283)

Astfel cum s-a explicat la punctul 4.2 de mai sus, consumul de vanilină a scăzut în cursul perioadei de investigație.

(284)

În plus, având în vedere volatilitatea din 2022 și 2023, există o mare incertitudine cu privire la măsura în care scăderea consumului (și anume, vânzările către utilizatori) reflectă o scădere a utilizării efective a vanilinei.

(285)

În concluzie, nu se poate exclude faptul că o scădere a consumului, și anume vânzările de vanilină către utilizatorii din Uniune, a avut un impact negativ asupra performanței financiare a industriei Uniunii. Cu toate acestea, având în vedere cota de piață crescută a importurilor din China la prețuri de dumping, Comisia consideră că scăderea consumului din Uniune nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză și prejudiciul important constatat.

(286)

În ceea ce privește costul de producție, astfel cum se menționează în considerentul 239, costul unitar a crescut cu 25 % în cursul perioadei examinate. Comisia a examinat dacă această creștere ar fi putut avea vreun impact asupra prejudiciului important suferit de reclamant. În pofida creșterii costurilor energiei (în principal pentru gaze) ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, industria Uniunii a fost împiedicată să își transfere costurile, având în vedere creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping puternic în perioada de investigație.

(287)

În ceea ce privește costurile fixe, astfel cum se menționează la punctul 4.4.3.1, atunci când volumele de producție au scăzut, costurile fixe pe unitate produsă au crescut. Comisia a examinat dacă evoluția costurilor fixe pe unitate produsă ar fi putut avea vreun impact asupra prejudiciului important suferit de reclamant. Concluzia este că creșterea relativă a costurilor fixe ca procent din costurile unitare de producție se datorează volumelor de producție mai mici, care pot fi atribuite volumelor mai mici ale vânzărilor cauzate de concurența neloială cu importurile care fac obiectul unui dumping, și nu unei creșteri absolute (98) a costurilor fixe în sine. Prin urmare, creșterea relativă a costurilor fixe nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză și prejudiciul important constatat.

(288)

Confruntată cu o concurență acerbă a prețurilor din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii a trebuit să recurgă la achiziționarea de cantități de vanilină de la societatea sa afiliată din RPC.

Tabelul 15

Importurile de vanilină realizate de industria Uniunii

(289)

Din cele de mai sus rezultă că volumele importurilor de la producătorul-exportator afiliat din RPC au crescut cu 52 % în cursul perioadei examinate, reflectând, pe de o parte, angajamentul industriei Uniunii de a vinde vanilină clienților săi, dar și pe de altă parte, incapacitatea de a acoperi costul unitar de producție la unitatea sa de producție europeană într-o perioadă în care prețul importurilor care fac obiectul unui dumping a fost înjumătățit (a se vedea considerentul 208).

(290)

În ceea ce privește ponderea importurilor totale din RPC, în timp ce volumele au crescut în termeni absoluți, cota importurilor care pot fi atribuite industriei Uniunii a rămas între 7 % și 14 % pe întreaga perioadă examinată.

(291)

Aceste importuri au contribuit într-o anumită măsură la prejudiciul suferit de industria Uniunii, contribuind la evoluția negativă a prețurilor observată în cursul perioadei de investigație. Cu toate acestea, importurile respective nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping efectuate de producătorii-exportatori neafiliați, cărora li se pot atribui între 86 % și 93 % din volumul total al importurilor, și prejudiciul important suferit de industria Uniunii, astfel cum a fost stabilit de investigație.

(292)

Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentele 259-264, în urma unei situații stabile a pieței în 2020 și 2021, industria Uniunii s-a confruntat cu o situație diferită a pieței în 2022.

(293)

Astfel cum se explică în considerentul 201, după pandemia de COVID-19 a existat o creștere a cererii, ceea ce a condus la creșterea prețurilor de vânzare în Uniune. Prin urmare, industria Uniunii și-a putut menține marjele de profit chiar dacă costurile energiei au crescut în paralel. Situația pieței a atras, de asemenea, volume semnificative de importuri din China.

(294)

Această tendință s-a inversat complet în cursul perioadei de investigație, când importurile din China au contracarat această nouă situație de pe piață prin reducerea agresivă a prețurilor de vânzare, cu aproximativ 50 %.

(295)

Industria Uniunii nu a putut urma comportamentul agresiv în materie de prețuri și a trebuit să își reducă volumele de producție și, într-o măsură limitată, a început să importe volume mai mari de la societatea sa afiliată din RPC pentru a se proteja.

(296)

Industria Uniunii s-a confruntat, de asemenea, cu un comportament agresiv în materie de prețuri pe piețele sale de export, volumul exporturilor înregistrând pierderi în favoarea producătorilor-exportatori chinezi.

(297)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Efectul acestor factori asupra situației economice a industriei Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost totuși limitat.

(298)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. Prejudiciul constă în special în reducerea volumelor de producție și de vânzări, a profiturilor, a cotei de piață, a randamentului investițiilor și a gradului de utilizare a capacității de producție.

(299)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(300)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(301)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din RPC, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D), precum și inovarea (denumite în continuare „cheltuielile IRI”) și nivelul de profitabilitate așteptat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(302)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. În absența unor date care să indice un profit mai mare realizat în condiții normale de concurență, Comisia a utilizat în această etapă un profit-țintă de 6 %, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază. Aceasta constituie o abordare conservatoare în comparație cu profiturile realizate de reclamant în 2021 și 2022, care, cu toate acestea, au fost afectate de redresarea post-COVID-19.

(303)

Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul său de cheltuieli legate de investiții, cercetare și dezvoltare și inovare („IRI”) în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile IRI în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de IRI în cursul perioadei examinate. Această diferență, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost de 1,2 %.

(304)

Procentul de 1,2 % a fost adăugat la marja de profit de bază de 6,0 % menționată în considerentul 302, ceea ce a condus la un profit indicativ de 7,2 %.

(305)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat viitoarele costuri care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia la regulamentul de bază, care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. În absența unor elemente de probă disponibile, nu au fost adăugate costuri viitoare suplimentare.

(306)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț mediu ponderat neprejudiciabil în intervalul 20 200-22 200 EUR per tonă pentru produsul similar al industriei Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus (a se vedea considerentul 304) la costul de producție al reclamantului, astfel cum se descrie în tabelul 9, efectuând apoi ajustările vizate la articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază.

(307)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din RPC, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, și prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorul din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație.

(308)

Nivelul marjei de prejudiciu pentru „producători-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion” și „toate celelalte societăți” este stabilit în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea punctul 3.8).

(309)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive ar trebui stabilite la nivelul marjei de prejudiciu, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentul de bază.

(310)

Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping prejudiciabil, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază.

(311)

Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(312)

Investigația a arătat că industria Uniunii suferă un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză. Aceste importuri au subcotat în mod semnificativ prețurile producătorului din Uniune și au cauzat pierderi semnificative de cotă de piață și de profituri către sfârșitul perioadei examinate și în cursul perioadei de investigație, astfel cum se arată în considerentele 214-298 de mai sus.

(313)

Instituirea de măsuri ar împiedica, probabil, o nouă creștere bruscă a importurilor din RPC la prețuri foarte mici, care fac obiectul unui dumping. În absența măsurilor, producătorii-exportatori chinezi vor continua să vândă produsul în cauză la un preț de dumping pe piața Uniunii, împiedicând industria Uniunii să reia producția în totalitate, să vândă la un preț adecvat și să genereze un profit suficient, cauzând, astfel, un prejudiciu important suplimentar industriei Uniunii.

(314)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea de măsuri asupra importurilor de vanilină din RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.

(315)

Comisia nu a primit un răspuns la chestionar din partea niciunui importator din Uniune a cărui activitate constă exclusiv în importul și revânzarea produsului în cauză.

(316)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că este puțin probabil ca instituirea de taxe antidumping asupra vanilinei originare din RPC să aibă un impact negativ asupra situației importatorilor și a comercianților neafiliați din Uniune.

(317)

Doi utilizatori, care sunt și importatori, s-au manifestat în cadrul investigației și au furnizat un răspuns la chestionar. Ulterior, unul dintre aceștia a refuzat să permită verificarea răspunsului la chestionar, iar Comisia a trimis o scrisoare de refuz al cooperării în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(318)

Singurul utilizator din Uniune care a cooperat pe deplin, inclusiv permițând Comisiei să efectueze o verificare a răspunsului său la chestionar, a declarat că se opune instituirii de taxe asupra importurilor de vanilină din China, deoarece a considerat că astfel de taxe i-ar compromite capacitatea de a se aproviziona cu materii prime din mai multe origini, având în vedere că reclamantul era singurul producător din Uniune al anumitor tipuri de produs similar.

(319)

Pentru acest utilizator, costul vanilinei era important pentru acele produse finite care includeau vanilina ca materie primă. În același timp, vânzările acestor produse au generat o contribuție pozitivă la rezultatul financiar global al societății.

(320)

Cu toate acestea, acest utilizator a recunoscut necesitatea ca un producător din Uniune să obțină un profit sustenabil din vânzările sale în Uniune.

(321)

Astfel, măsurile având drept scop restabilirea unor condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii nu ar fi împotriva interesului utilizatorilor din Uniune, deoarece ar proteja aprovizionarea cu vanilină din mai multe surse, inclusiv din Uniune, și nu ar permite o situație de monopol a vanilinei importate.

(322)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că este puțin probabil ca instituirea oricăror măsuri antidumping să afecteze grav situația utilizatorilor.

(323)

În urma comunicării constatărilor definitive, Frey & Lau și noua parte interesată, Arethia (a se vedea considerentul 54), au subliniat impactul grav pe care orice măsuri antidumping l-ar avea asupra industriei din aval, inclusiv asupra propriei industrii.

(324)

În acest context, Comisia a observat că nici Frey & Lau, nici Arethia nu au transmis răspunsuri la chestionar, care ar fi permis Comisiei să măsoare impactul pe care eventualele măsuri l-ar avea asupra lor. Prin urmare, Comisia a putut măsura impactul la nivelul industriei din aval numai pe baza informațiilor furnizate de utilizatorul care a cooperat pe deplin (a se vedea considerentul 318). Acest utilizator nu a prezentat observații cu privire la comunicarea constatărilor definitive și, pe această bază, Comisia a considerat că a rămas valabilă concluzia formulată în considerentul 322.

(325)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive covârșitoare în baza cărora instituirea măsurilor definitive asupra importurilor de vanilină originară din țara în cauză să nu fie în interesul Uniunii.

(326)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(327)

Pe baza informațiilor de mai sus, taxa antidumping definitivă, exprimată pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie să fie stabilită la nivelul de 131,1 %.

(328)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs care face obiectul investigației.

(329)

Întrucât nu au fost instituite măsuri antidumping provizorii în cursul prezentei proceduri, nu sunt întrunite condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază referitoare la aplicarea retroactivă a taxei antidumping definitive.

(330)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (99), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(331)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat în baza articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,