(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1136/2006 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Prin Regulamentul (UE) nr. 796/2012 (3), Consiliul a reinstituit măsurile antidumping definitive privind importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”) în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(3)

Prin Regulamentul (UE) 2018/1684 (4), Comisia Europeană a reinstituit măsurile antidumping definitive la importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(4)

Nivelul taxelor antidumping în vigoare în prezent este de 27,1 % la importurile provenite de la producătorul-exportator inclus în eșantion și, respectiv, de 47,4 % la importurile provenite de la toate celelalte societăți din Republica Populară Chineză.

(5)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Cererea de reexaminare a fost prezentată la data de 8 august 2023 de Asociația producătorilor mecanisme cu pârghie în formă de arc (Lever Arch Mechanism Manufacturers Association) (denumită în continuare „solicitantul”) în numele industriei Uniunii producătoare de mecanisme cu pârghie în formă de arc, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect reapariția dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(7)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 8 noiembrie 2023, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de mecanisme cu pârghie în formă de arc originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(8)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023 (denumită „perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(9)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod expres solicitantul, producătorii chinezi cunoscuți, autoritățile chineze, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(10)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere s-a avut în vedere eșantionarea producătorilor din Uniune, însă, după ce a contactat toți producătorii cunoscuți ai produsului similar din Uniune, Comisia a primit informații numai de la doi producători din Uniune. Prin urmare, Comisia a invitat ambii producători din Uniune să completeze chestionarul destinat producătorilor din Uniune.

(13)

În avizul de deschidere s-a avut în vedere eșantionarea importatorilor neafiliați, însă niciun importator neafiliat nu a furnizat informații pentru eșantionare în termenul stabilit în avizul de deschidere. Un comerciant/importator neafiliat s-a prezentat ca parte interesată în termenul stabilit. Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și a invitat singurul comerciant/importator neafiliat care s-a făcut cunoscut să completeze chestionarul destinat importatorilor.

(14)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. Nu au fost primite răspunsuri.

(15)

Chestionarele destinate producătorilor din Uniune, precum și cele destinate importatorilor, utilizatorilor și producătorilor din China au fost puse la dispoziție online în ziua deschiderii investigației (7).

(16)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(17)

Comisia a invitat cei doi producători din Uniune și un importator neafiliat care s-a manifestat după deschiderea investigației să completeze chestionarele.

(18)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea a doi producători din Uniune. Nu s-au primit răspunsuri la chestionar din partea comercianților/importatorilor neafiliați.

(19)

Nici GC, nici vreun producător din China nu au furnizat răspunsuri la chestionar.

(20)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(21)

La data de 7 noiembrie 2024, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă de timp în care să poată formula observații cu privire la această comunicare. Nu s-au primit observații. Niciuna dintre părți nu a solicitat o audiere.

(22)

Produsul care face obiectul reexaminării este același ca în investigația inițială și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume mecanismele cu pârghie în formă de arc utilizate în general pentru arhivarea foilor volante și a altor documente în bibliorafturi sau în dosare. Aceste mecanisme sunt compuse din arcuri metalice rezistente (în mod normal două) fixate pe un suport și prevăzute cu cel puțin un dispozitiv de deschidere care permite inserarea și îndosarierea foilor și a altor documente (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”) și sunt încadrate în prezent la codul NC ex 8305 10 00 (cod TARIC 8305 10 00 50).

(23)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din China, încadrat în prezent la codurile NC ex 8305 10 00 (codul TARIC 8305 10 00 50).

(24)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(25)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(26)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă în perioada investigației de reexaminare a existat sau nu dumping și dacă exista probabilitatea ca el să continue sau să reapară în cazul unei posibile expirări a măsurilor în vigoare.

(27)

Astfel cum se menționează în considerentul 19, niciun producător/exportator din China nu a cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din China că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la China. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(28)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cererea de reexaminare și pe informațiile obținute de la părțile care au cooperat în cursul investigației de reexaminare (și anume solicitantul) și pe informații din alte surse aflate la dispoziția publicului, în special Global Trade Atlas („GTA”) (8).

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(30)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(31)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(32)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic (9) din China (10), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(33)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în China există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (11). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea mecanismelor cu pârghie în formă de arc, nu numai că persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (12), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (13). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (14). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce conduce la distorsiuni, în special atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în China (15). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul oțelului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (16), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din China (17).

(34)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul oțelului din China, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din China, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a dovezilor conținute în cerere, precum și în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (18) (denumit în continuare „raportul”) și în versiunea actualizată a acestuia (denumită în continuare „raportul actualizat”) (19), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Această analiză a vizat examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(35)

În cerere se afirmă că economia chineză în ansamblu este puternic influențată și afectată de intervenții guvernamentale semnificative, din cauza cărora prețurile și costurile interne ale industriei siderurgice chineze nu pot fi utilizate în prezenta investigație. Pentru a-și susține poziția, cererea a făcut trimitere la raport, la legislația chineză, la rapoarte suplimentare, precum și la alte dovezi empirice ale distorsiunilor puse în aplicare în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(36)

Mai precis, cererea a subliniat că, în contextul doctrinei „economiei de piață socialiste”, consacrată în Constituția Chinei, al omniprezenței Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) și al influenței statului asupra economiei prin intermediul inițiativelor de planificare strategică, intervenționismul GC îmbracă diverse forme, administrative, financiare și de reglementare.

(37)

Cererea a furnizat exemple de elemente care indică existența unor distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază. Mai precis, solicitantul a susținut că:

(38)

Cererea a subliniat, de asemenea, caracterul sistematic al distorsiunilor. În consecință, nu numai că prețurile de vânzare pe piața internă ale mecanismelor cu pârghie în formă de arc nu pot fi utilizate, dar și toate costurile factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, inclusiv benzile nichelate din oțel laminat la rece, care reprezintă aproximativ 50 % din costul total al mecanismelor cu pârghie în formă de arc și sârma nichelată, care reprezintă aproximativ 30 %, energia, terenurile, finanțarea, forța de muncă etc. sunt, de asemenea, afectate deoarece formarea prețurilor lor este afectată de intervenția substanțială a statului.

(39)

În concluzie, cererea a indicat faptul că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit cererii, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(40)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul (actualizat) și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(41)

Având în vedere că niciun exportator chinez al produsului care face obiectul reexaminării nu a cooperat, nu se poate stabili proporția exactă a producătorilor privați și a celor deținuți de stat. Cu toate acestea, în ceea ce privește sectorul oțelului, care este una dintre principalele materii prime în fabricarea mecanismelor cu pârghie în formă de arc, mai mulți producători de oțel sunt controlați direct de stat. Printre exemple se numără Baowu Steel Group – care este o întreprindere deținută de stat din cadrul SASAC de la nivel central (21) – și filialele sale Chongqing Iron & Steel Company Ltd. (22) și Maanshan Iron & Steel Company Limited (23); Baotou Steel Group – o IDS deținută de Guvernul Mongoliei Interioare (24) –, Angang Steel Group – o întreprindere deținută de stat din cadrul SASAC de la nivel central (25), precum și Shougang Group – o IDS deținută în proporție de 100 % de Beijing State-Owned Asset Management Ltd (26).

(42)

În plus, investigația a constatat că asociația națională a industriei care reprezintă producătorii de articole de papetărie (articole pentru birou), cum ar fi mecanismele cu pârghie în formă de arc, Asociația pentru articole de papetărie și articole sportive din China (China Stationery & Sporting Goods Association, denumită în continuare „CSSGA”) (27) aderă la conducerea generală a Partidului Comunist din China, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid (28). În plus, „autoritatea de înregistrare și gestionare a Asociației este Ministerul Afacerilor Civile, iar organizația de lucru pentru consolidarea partidului este Comitetul de partid al Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat. Condițiile pentru ca o persoană să fie eligibilă ca reprezentant al asociației sunt, printre altele: să adere la conducerea Partidului Comunist Chinez, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (29).

(43)

În plus, la nivel provincial, Asociația industriei de papetărie din Ningbo (30) a explicat pe site-ul său web că asociația este o organizație socială industrială a industriei articolelor de papetărie din Ningbo și o punte de legătură între întreprinderi și guvern. În special, în martie 2020, asociația a primit titlul onorific de „Grup extraordinar de organizații sociale ale orașului” acordat de către Comitetul municipal al PCC din Ningbo și de către guvernul popular municipal din Ningbo. În plus, site-ul web menționează că „asociația a aderat întotdeauna la scopul de a fi un sprijin guvernamental, promotor al industriei și susținător al întreprinderilor și a acordat întotdeauna atenția cuvenită satisfacerii necesităților guvernului, așteptărilor întreprinderii și contribuțiilor din partea asociației”.

(44)

Investigația a constatat, de asemenea, că unul dintre producătorii-exportatori, Anhui Qitian Stationery Mfg Co. Ltd., este situat în „Zona de dezvoltare economică Anhui Chaohu” (31). Există dovezi care susțin faptul că PCC intervine în această zonă de dezvoltare economică (32). În special, investigația a constatat că zona este „motorul creșterii economice a orașului în anul următor și se înscrie în eșalonul fruntaș al zonelor de dezvoltare din provincie din cursul perioadei de aplicare a celui de al 14-lea Plan cincinal”. De asemenea, zona oferă un sistem de servicii financiare preferențiale, iar Anhui Qitian a beneficiat de acest sistem, astfel cum s-a explicat în cursul unei reuniuni care a avut loc la 24 septembrie 2022 și la care au participat, printre alții, un membru al Comitetului muncitoresc de partid și directorul adjunct al Comitetului director al zonei, precum și Echipa financiară specială pentru știință și tehnologie din cadrul filialei provinciale a Băncii pentru comunicații, reprezentanți ai filialei Chaohu a Băncii pentru comunicații, Oficiul economic și comercial, Oficiul financiar, Oficiul pentru piețe, Oficiul pentru promovarea investițiilor, Oficiul pentru impozite, reprezentanți ai Grupului Dongxin și directorii a 10 întreprinderi. În cadrul reuniunii, filiala Chaohu a Băncii pentru comunicații a prezentat în detaliu produsele financiare și politicile de sprijin conexe, cum ar fi „împrumutul pentru un parc industrial” (33), „împrumutul special pentru tehnologie” și „împrumutul pentru consolidarea bazei industriale” ca răspuns la nevoile de finanțare personalizate ale întreprinderilor și a participat la schimburi aprofundate cu întreprinderile cu privire la creșterea garanției factorilor de finanțare, simplificarea procesului de aprobare și reducerea pragului de garantare, astfel încât să se extindă canalele de finanțare pentru întreprinderi.

(45)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul oțelului fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul oțelului confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de avizul orientativ al MIIT privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei oțelului, care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (34), de cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, conform căruia sectorul va „adera la combinația dintre poziția de lider de piață și promovarea guvernamentală” (35) și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază”, de cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei deșeurilor siderurgice, ale cărui obiective principale sunt „creșterea continuă a ratei de valorificare a deșeurilor siderurgice, astfel încât, până la sfârșitul celui de al 14-lea plan cincinal, rata totală a deșeurilor din producția națională de oțel va ajunge la 30 %” (36), sau de Planul de lucru privind creșterea stabilă a industriei siderurgice din 2023 (37), care stabilește obiectivele următoare: „În 2023, […] investițiile în active fixe din întreaga industrie vor menține o creștere constantă, iar beneficiile economice se vor îmbunătăți semnificativ; investițiile în cercetare și dezvoltare ale industriei vor ajunge, în cele din urmă, la 1,5 %; creșterea valorii adăugate a industriei va ajunge la aproximativ 3,5 %; în 2024, mediul de dezvoltare a industriei și structura industriei trebuie să fie optimizate în continuare, trecerea la produse de înaltă performanță, inteligente și ecologice trebuie să continue, iar creșterea valorii adăugate a industriei trebuie să depășească 4 %”, ceea ce necesită o colaborare pentru a „orienta produsele, echipamentele, tehnologia, serviciile etc. siderurgice din China pentru a ajunge la nivel mondial în mod coordonat, a promova cooperarea ecologică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în industria siderurgică mondială și pentru a îmbunătăți reziliența și nivelul de siguranță al lanțurilor industriale și de aprovizionare globale [și pentru] a pune în aplicare acțiuni de îmbunătățire a capacității de aprovizionare menite să asigure funcționarea stabilă și eficientă a industriei” și care prevede consolidarea întreprinderilor din sectorul oțelului mandatate de guvern: „[s]ă se încurajeze întreprinderile de la vârful industriei să pună în aplicare fuziuni și achiziții, să se construiască grupuri de întreprinderi siderurgice foarte mari, de talie mondială și să se promoveze configurarea optimă a capacității naționale de producție de fier și oțel. Să se sprijine întreprinderile specializate cu poziție de lider din anumite segmente ale pieței siderurgice pentru a integra în continuare resursele și a crea un ecosistem al industriei siderurgice. Să se încurajeze întreprinderile siderurgice să efectueze […] fuziuni și reorganizări transregionale […]. Să se aibă în vedere acordarea unui sprijin de politică mai larg pentru înlocuirea capacităților întreprinderilor siderurgice care au finalizat fuziuni și reorganizări substanțiale”.

(46)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și a direcționa evoluțiile din acest sector pot fi observate la nivel provincial, cum ar fi în provincia Hebei, care intenționează să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă pentru sprijin” și să „extindă în continuare canalele de reciclare și de circulație a deșeurilor siderurgice, să consolideze sortarea și clasificarea deșeurilor siderurgice”. În plus, planul provinciei Hebei în sectorul oțelului prevede: „Aderarea la ajustarea structurală și evidențierea diversificării produselor. Promovarea fermă a ajustării structurale și optimizării logisticii aferente industriei siderurgice, promovarea consolidării, a reorganizării, a transformării și a modernizării întreprinderilor, precum și a dezvoltării globale a industriei siderurgice în direcția unor întreprinderi de mare anvergură, a modernizării echipamentelor tehnice, a diversificării proceselor de producție și a diversificării produselor din aval”.

(47)

În mod similar, Planul de punere în aplicare al provinciei Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „construirea de baze caracteristice de producție a oțelului […], construirea a șase baze caracteristice de producție a oțelului în Anyang, Jiyuan, Pingdingshan, Xinyang, Shangqiu, Zhoukou etc., precum și îmbunătățirea anvergurii, a intensificării și a specializării industriei. Printre acestea, până în 2025, capacitatea de producție de fontă brută din Anyang va fi controlată în limita a 14 milioane de tone, iar capacitatea de producție de oțel brut va fi controlată în limita a 15 milioane de tone”.

(48)

Alte obiective de politică industrială pot fi observate și în documentele de planificare ale altor provincii, cum ar fi Jiangsu, Shandong, Shanxi, Liaoning Dalian sau Zhejiang.

(49)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori, a fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul reexaminării și PCC. Cu toate acestea, având în vedere că produsul care face obiectul reexaminării reprezintă un subsector al sectorului oțelului, informațiile stabilite în investigațiile recente referitoare la sectorul oțelului, astfel cum se indică în considerentul 33, sunt relevante și pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(50)

În plus, în sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Investigația a identificat alte documente care arată că industria beneficiază de orientări și intervenții guvernamentale în sectorul oțelului, având în vedere că produsul care face obiectul reexaminării reprezintă unul dintre subsectoarele acestuia.

(51)

Industria oțelului este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie-cheie (38). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect oțelul care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria oțelului pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (39). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar stimula dezvoltarea sectorului siderurgic în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând, prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (40). În plus, planul de lucru privind creșterea stabilă a industriei siderurgice menționat anterior (a se vedea considerentul 45) demonstrează modul în care autoritățile chineze pun accentul pe sectorul oțelului în contextul mai larg al orientării de către GC a economiei chineze: „[s]prijinirea întreprinderilor siderurgice să urmărească îndeaproape nevoile în materie de noi infrastructuri, noi activități de urbanizare, de revitalizare rurală și privind industriile emergente, să se asocieze cu proiecte majore de inginerie legate de «cel de-al 14-lea plan cincinal» în diferite regiuni și să depună toate eforturile pentru a asigura aprovizionarea cu oțel. Instituirea și aprofundarea mecanismelor de cooperare în amonte și în aval între sectorul oțelului și principalele sectoare care utilizează oțelul, cum ar fi construcțiile navale, transporturile, construcțiile, energia, automobilele, aparatele electrocasnice, utilajele agricole și echipamentele grele, desfășurarea de activități de corelare a producției cu cererea și extinderea activă a domeniilor în care se utilizează oțelul” (41).

(52)

Produsul care face obiectul reexaminării este afectat, de asemenea, de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat și în considerentele 33 și 37 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China) (42).

(53)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Planul de lucru privind creșterea stabilă menționat anterior (a se vedea considerentul 45) ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenție a statului: „Să se încurajeze instituțiile financiare să furnizeze în mod activ servicii financiare întreprinderilor siderurgice care pun în aplicare fuziuni și reorganizări, ajustări ale configurației, transformări și modernizări, în conformitate cu principiul controlului riscurilor și al sustenabilității întreprinderilor”. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(54)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs care face obiectul reexaminării cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(55)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului (actualizat). Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(56)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(57)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(58)

Comisia a emis o notă pentru dosarul privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale în care sunt descrise faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante (denumită în continuare „nota”). În notă, Comisia a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a utiliza Turcia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față.

(59)

În notă, Comisia a identificat Turcia drept țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, ambele țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii superioare” pe baza venitului național brut.

(60)

În notă, Comisia a explicat că, pe lângă China și Uniunea Europeană, produsul care face obiectul reexaminării pare să fie fabricat numai în India și Iran. Nici India, nici Iranul nu sunt țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei, în conformitate cu criteriile menționate în considerentul 57.

(61)

În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel similar de dezvoltare economică, s-a luat în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu produsul care face obiectul reexaminării. Prin urmare, Comisia a indicat că va utiliza producția de produse încadrate la același cod NACE ca mecanismele cu pârghie în formă de arc (și anume NACE 2599 – Fabricarea altor articole din metal) pentru a stabili o țară reprezentativă adecvată pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În cadrul codului NACE 2599, Turcia are fabrici de prelucrare a metalelor și mari întreprinderi producătoare de automobile și produse siderurgice din aval, cu volume semnificative de producție atât pentru piața regională, cât și pentru cea mondială.

(62)

În notă, Comisia a indicat că, pentru Turcia, informațiile financiare referitoare la producătorii de produse din aceeași categorie generală și/sau sector al produsului care face obiectul reexaminării, precum și datele privind importurile pentru materiile prime, energia și forța de muncă relevante sunt ușor accesibile.

(63)

Astfel, Comisia a căutat în Orbis Bureau van Dijk disponibilitatea datelor financiare ale societăților producătoare din Turcia (45). Au fost găsite date ușor accesibile pentru un producător din Turcia – Iskenderun Demir Ve Celik A.S. Cele mai recente situații financiare ale acestei societăți au vizat exercițiul financiar 2022. În plus, Turcia dispunea de date privind factorii de producție, energia electrică și costurile forței de muncă.

(64)

Comisia a informat părțile interesate în notă că intenționează să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată și datele transmise de societatea Iskenderun Demir Ve Celik A.S., în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(65)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Turciei ca țară reprezentativă și al societății Iskenderun Demir Ve Celik A.S. ca producător din țara reprezentativă.

(66)

În urma publicării notei, solicitantul a transmis observații și a menționat faptul că Iskenderun Demir Ve Celik A.S. este un grup complex format din 98 de conglomerate a căror activitate principală este producția și comercializarea de produse plate și lungi din fier și oțel, precum și comercializarea de subproduse formate în cursul procesului de producție. Solicitantul a susținut, de asemenea, că societatea propusă a fabricat anumite materii prime care au fost utilizate la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și că activitatea sa era, prin urmare, în amonte față de producția de mecanisme cu pârghie în formă de arc. Prin urmare, solicitantul a propus utilizarea datelor financiare ale societăților din sectorul prelucrării metalelor și utilizarea unor procese precum tăierea metalelor, ștanțarea, îndoirea sârmei și nichelarea. În special, solicitantul a propus societățile Inka Yapi Baglanti Elemanlari Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi și Samet Kalip Ve Madeni Esya Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi ale căror date sunt disponibile pentru anul 2022.

(67)

Ambele societăți își desfășoară activitatea principală în același sector ca mecanismele cu pârghie în formă de arc (NACE 2599) și fabrică produse care utilizează materii prime similare cu mecanismele cu pârghie în formă de arc. În plus, aceste societăți au date disponibile public pentru 2022.

(68)

Comisia a fost de acord să utilizeze informațiile furnizate de Inka Yapi Baglanti Elemanlari Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi și Samet Kalip Ve Madeni Esya Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi pentru a stabili valori nedistorsionate pentru costurile VAG și profit.

(69)

După ce s-a stabilit că Turcia este o țară reprezentativă adecvată, pe baza tuturor elementelor de mai sus și că niciuna dintre părțile interesate nu a contestat utilizarea Turciei, nici nu a propus o altă țară reprezentativă, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(70)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(71)

În notă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării pe baza informațiilor transmise de solicitant și care reflectă procesul de producție utilizat în Uniune. Comisia a afirmat, de asemenea, că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas („GTA”) (46) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va apela la datele Institutului de Statistică al Turciei pentru a stabili costul nedistorsionat al forței de muncă și al energiei (47).

(72)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații disponibile în mod public privind valorile nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. Comisia nu a primit nicio observație cu privire la lista factorilor de producție ca urmare a publicării notei.

(73)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile ulterioare analizate de Comisie, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai mecanismelor cu pârghie în formă de arc

(74)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în baza de date GTA, în care au fost incluse taxele de import și la care au fost adăugate costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (52).

(75)

Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 56 că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din China în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(76)

Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei (53). Comisia a stabilit valoarea de referință pentru PIR pe baza costului mediu al forței de muncă per oră pentru industria prelucrătoare în 2020 pentru codul NACE, care include costurile forței de muncă din sectorul de producție (54). Costul mediu orar al forței de muncă per ENI (55) se ridică la 39,69 CNY/oră.

(77)

În notă, Comisia a afirmat că va utiliza ca valoare nedistorsionată pentru prețurile energiei electrice un grup de țări la un nivel de dezvoltare economică similar celui din China (Brazilia, Malaysia și Thailanda). Cu toate acestea, Comisia a stabilit ulterior că evoluția prețului energiei electrice în Turcia în cursul PIR a fost în concordanță cu rata inflației din țară și, prin urmare, utilizarea prețurilor energiei electrice într-un grup de țări, astfel cum se prevede în notă și în considerentul 71, nu a fost necesară, iar prețul energiei electrice din Turcia a putut fi utilizat. Prețul energiei electrice pentru întreprinderile (utilizatorii industriali) din Turcia este publicat de Autoritatea turcă de reglementare a pieței energiei (56). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice industriale, astfel cum au fost publicate la 15 iulie 2024. Aceste statistici indică un tarif industrial mediu pentru 2023 de 1,313 CNY per kWh.

(78)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(79)

Pentru a stabili valori nedistorsionate ale cheltuielilor indirecte de fabricație, costurilor VAG și profitului și ținând cont de lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(80)

Utilizând date de la doi producători care își desfășoară activitatea în același sector ca sectorul mecanismelor cu pârghie în formă de arc (NACE 2599), care fabrică produse care utilizează materii prime similare cu cele ale mecanismelor cu pârghie în formă de arc din Turcia, identificați în considerentul 68 (și anume, Inka Yapi Baglanti Elemanlari Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi și Samet Kalip Ve Madeni ESYA Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi), Comisia a calculat costurile VAG (16,0 %) și profitul (15,7 %) ca procent din costul mărfurilor vândute.

(81)

Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare pentru a calcula costurile generale de producție. Aceste costuri au fost determinate ca procent, împărțind cheltuielile indirecte de fabricație la costurile directe și indirecte. Acest procent (8,9 %) a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(82)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(83)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea mecanismelor cu pârghie în formă de arc. Comisia a înmulțit raportul dintre consum și costurile nedistorsionate per unitate observate în țara reprezentativă, Turcia, astfel cum se descrie la punctul 3.3.2.

(84)

După ce a fost stabilit costurile de fabricație nedistorsionate, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum sunt descrise la punctul 3.3.2.5.

(85)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(86)

În cursul perioadei examinate și, în special, în cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc din China au fost neglijabile. Potrivit Eurostat, în cursul perioadei examinate, aproape nu au existat importuri de mecanisme cu pârghie în formă de arc din China. În consecință, cota de piață a Chinei a fost de aproape 0 % pe parcursul întregii perioade examinate. Prin comparație, cota de piață a importurilor din China s-a ridicat la 51 % în perioada de investigație a investigației inițiale, care a fost ianuarie-decembrie 2004.

(87)

Acest volum neglijabil nu a putut constitui baza pentru analiza continuării dumpingului. Comisia a analizat așadar probabilitatea reapariției dumpingului în secțiunea următoare.

(88)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a investigat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Au fost analizate următoarele elemente: prețurile de export din China către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, atractivitatea pieței Uniunii și posibila capacitate de absorbție a piețelor țărilor terțe având în vedere măsurile antidumping în vigoare în aceste țări.

(89)

Comisia a analizat nivelul prețurilor exporturilor chineze către țări terțe în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(90)

Comisia a analizat mai întâi datele privind exporturile din China către țări terțe la nivel de cod al mărfurilor de opt cifre în GTA în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, s-a considerat că prețurile de export respective nu reflectau cu exactitate prețurile mecanismelor cu pârghie în formă de arc, întrucât clasificările la nivelul în cauză includeau o gamă largă de produse, în afară de produsul în cauză, al căror volum depășea cu mult volumul exporturilor de mecanisme cu pârghie în formă de arc. Prin urmare, datele GTA privind exporturile chineze nu au furnizat dovezi concludente cu privire la prețurile de export chineze pe alte piețe.

(91)

În schimb, din cauza lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori din China, estimarea prețurilor de export din China către țări terțe s-a bazat pe informațiile de care dispune Comisia, și anume informațiile furnizate în cererea de reexaminare, și anume unsprezece cotații online efective efectuate de producătorii-exportatori chinezi către piața mondială.

(92)

Prețul mediu de export global estimat astfel cum se descrie în considerentul 102 a fost de 140 EUR/1 000 de bucăți, exprimat în FOB.

(93)

Prețul mediu de export către piețe mondiale rezultat, constatat în cursul perioadei investigației de reexaminare, a fost cu 58 % mai mic decât valoarea normală stabilită astfel cum se descrie la punctele 3.2 și 3.3. Prin urmare, s-a considerat că este probabil ca, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori chinezi să înceapă să vândă către Uniune la niveluri sub valoarea normală respectivă.

(94)

În ceea ce privește capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, din cauza lipsei de cooperare a producătorilor chinezi, a trebuit ca constatările să se bazeze pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora capacitatea de producție de mecanisme cu pârghie în formă de arc din China a fost estimată la aproximativ 760 de milioane de bucăți pe an (57), situându-se în intervalul capacității de producție estimate în investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (600-850 de milioane de bucăți) (58). Capacitatea de producție a fost estimată a fi mai mare decât producția reală, care a fost estimată la aproximativ 421 de milioane de bucăți. Capacitatea neutilizată rezultată este de 342 de milioane de bucăți.

(95)

Prin urmare, capacitatea de producție din China este de aproximativ cinci ori mai mare decât consumul Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare (variind între 100 și 150 de milioane de bucăți în cursul PIR) și de peste patru ori mai mare decât producția Uniunii în aceeași perioadă (variind între 150 și 200 de milioane de bucăți). În mod similar, capacitatea neutilizată este de aproximativ două ori mai mare decât consumul Uniunii în cursul PIR.

(96)

În plus, astfel cum s-a stabilit deja în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor (59), având în vedere natura procesului de fabricație din China (în principal forța de muncă), capacitatea de producție de mecanisme cu pârghie în formă de arc a Chinei poate crește ușor, printre altele, prin angajarea de forță de muncă suplimentară, cu investiții limitate în echipamente.

(97)

În final, în lipsa oricăror alte informații, Comisia a considerat că nici cererea internă, nici cererea la nivel mondial nu va fi capabilă să absoarbă capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în China.

(98)

Acest lucru a confirmat concluziile Comisiei din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor (60), potrivit cărora producătorii chinezi dispun de o capacitate neutilizată suficientă pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(99)

Pentru a stabili posibila evoluție a importurilor în cazul în care măsurile ar fi abrogate, Comisia a examinat atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile. Piața Uniunii este atractivă datorită dimensiunii și prețurilor.

(100)

În ceea ce privește dimensiunea, în pofida scăderii consumului de mecanisme cu pârghie în formă de arc pe piața Uniunii, cererea de mecanisme cu pârghie în formă de arc din Uniune rămâne substanțială și reprezintă aproximativ 45 % din piața mondială. Piața Uniunii rămâne cea mai mare piață mondială pentru mecanismele cu pârghie în formă de arc.

(101)

În plus, există doar un număr limitat de piețe în care se utilizează mecanisme cu pârghie în formă de arc. În plus, piețe importante, cum ar fi SUA și Canada, rămân închise, deoarece consumatorii utilizează alte formate de arhivare. Piețele rămase au o dimensiune mult mai mică decât piața Uniunii și, prin urmare, nu ar putea absorbi supracapacitatea Chinei. În plus, pe baza informațiilor disponibile, consumul de mecanisme cu pârghie în formă de arc din China este foarte scăzut și nu se preconizează că va crește în mod semnificativ. Acest lucru indică faptul că este probabil ca exporturile chineze în cantități mari care provin din capacitatea neutilizată să fie redirecționate către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(102)

În ceea ce privește prețurile, în cursul PIR, prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii a variat între 200 și 250 EUR per 1 000 de unități. Acesta este semnificativ mai mare decât prețul de vânzare al mecanismelor cu pârghie în formă de arc chineze pe piața mondială (și anume 140 EUR/1 000 de bucăți, a se vedea considerentul 92), estimat pe baza cotațiilor online efective ale exporturilor chineze către piața mondială incluse în cererea de reexaminare.

(103)

Aceste prețuri de export au fost considerabil mai mici în comparație cu prețurile industriei Uniunii și, prin urmare, piața Uniunii, în ceea ce privește prețurile, a rămas atractivă pentru producătorii chinezi.

(104)

Pe baza celor de mai sus, în special având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în China și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar conduce probabil la o reapariție a dumpingului și că exporturile care fac obiectul unui dumping vor intra pe piața Uniunii în cantități semnificative. Prin urmare, se consideră că există o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea actualelor măsuri antidumping.

(105)

Produsul similar a fost fabricat de patru producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(106)

S-a stabilit că producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare s-a încadrat în intervalul 150-200 de milioane de bucăți. Comisia a stabilit producția totală a Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi cererea de reexaminare și răspunsurile verificate ale celor doi producători din Uniune. Cei doi producători din Uniune (din Slovenia și din Republica Cehă) care au răspuns la chestionar au reprezentat peste 90 % din producția totală a Uniunii de produs similar în perioada investigației de reexaminare. Dintre ceilalți doi producători din Uniune, cel din Italia a încetat definitiv producția produsului similar în martie 2023.

(107)

Având în vedere că, dintre cei patru producători din Uniune, doi sunt afiliați și ambii au răspuns la chestionar, datele utilizate pentru întreaga analiză a prejudiciului sunt furnizate sub formă de intervale și de indici în prezentul regulament, pentru a păstra confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial între cei doi producători cooperanți din Uniune, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază. Prin urmare, datele au fost furnizate sub formă de intervale și s-au utilizat indici pentru a ilustra tendințele pe parcursul perioadei examinate.

(108)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului total al vânzărilor producătorilor din Uniune și a importurilor totale în Uniune provenite de la Eurostat la nivel de cod TARIC. Întrucât Eurostat înregistrează volumul importurilor în kilograme, acesta a fost convertit în bucăți utilizând rata de conversie medie a celor doi producători din Uniune care au răspuns la chestionar.

(109)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul din Uniune

(110)

În total, consumul din Uniune a scăzut cu 22 % în cursul perioadei examinate, acest fapt explicându-se în principal prin continua digitalizare a gestiunii administrative și prin arhivarea electronică, ceea ce a condus la un grad mai redus de îndosariere a exemplarelor pe suport de hârtie și, în consecință, la scăderea consumului produsului care face obiectul reexaminării.

(111)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat la nivel de coduri TARIC, astfel cum se indică în considerentul 108. Pe această bază, importurile în Uniune din RPC și cota de piață a acesteia au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(112)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor de mecanisme cu pârghie în formă de arc din China a scăzut considerabil, ajungând la doar câteva mii de bucăți până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare.

(113)

În consecință, cota de piață a importurilor din China a fost nesemnificativă.

(114)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat.

(115)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import

(116)

Cu toate că prețurile de import au crescut cu 41 % în 2021 și apoi au scăzut cu 21 % până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare, această tendință nu este foarte relevantă din cauza cantității foarte mici a importurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(117)

Importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc din țări terțe, altele decât China, au provenit în principal din India.

(118)

Volumul total al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor în cazul importurilor de mecanisme cu pârghie în formă de arc provenite din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importuri din țări terțe

(119)

În total, volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 33 % în cursul perioadei examinate. Această scădere a condus la o reducere a cotei lor de piață în aceeași perioadă de la 6,2 % în 2020 la 5,3 % în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(120)

În cursul perioadei examinate, prețul mediu al produsului importat din alte țări terțe a scăzut în 2021, dar apoi a crescut în 2022 și a continuat să crească în perioada investigației de reexaminare. Per ansamblu, prețurile au crescut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(121)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(122)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din cererea de reexaminare (atunci când au fost disponibile) și din răspunsurile la chestionar verificate furnizate de cei doi producători din Uniune. Astfel, datele s-au referit la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de cei doi producători din Uniune. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(123)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(124)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(125)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(126)

Volumul total al producției Uniunii a crescut în 2021, dar de atunci a scăzut în mod continuu. În ansamblu, s-a înregistrat o scădere de 23 % în cursul perioadei examinate, urmând tendința de scădere a consumului pe piața Uniunii.

(127)

Capacitatea de producție a Uniunii a rămas stabilă în perioada 2020-2022. Cu toate acestea, ea a scăzut cu 12 % din cauza faptului că un producător din Uniune și-a încetat activitatea în perioada investigației de reexaminare.

(128)

Rata de utilizare a capacității de producție a urmat tendința producției. Prin urmare, aceasta a scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate.

(129)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(130)

Volumul vânzărilor producătorilor din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu 21 % în cursul perioadei examinate. Prin comparație, cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu 1 %, în principal din cauza scăderii consumului la nivelul Uniunii și a scăderii importurilor din alte țări terțe, cum ar fi India.

(131)

În perioada examinată, producția industriei Uniunii a scăzut cu 23 %, consumul Uniunii a scăzut cu 23 %, în timp ce volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 21 %.

(132)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(133)

Ocuparea forței de muncă a scăzut cu 8 % pe parcursul perioadei examinate. Productivitatea a evoluat în concordanță cu modificările producției și ale ocupării forței de muncă, și anume a crescut cu 8 % între 2020 și 2021, apoi a scăzut în 2022 și în perioada investigației de reexaminare. În ansamblu, s-a înregistrat o scădere de 3 % în cursul perioadei examinate.

(134)

Astfel cum se explică în considerentul 87, nu a fost posibil să se stabilească o determinare afirmativă a dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, nu s-a putut stabili nicio marjă de dumping. Prin urmare, investigația s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(135)

Măsurile antidumping instituite în urma investigației inițiale au permis industriei Uniunii să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare, astfel cum arată datele pentru perioada investigației de reexaminare, când profitabilitatea s-a menținut la un nivel superior nivelului înregistrat de profitul indicativ, astfel cum se descrie mai jos.

(136)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii practicate de cei doi producători din Uniune care au răspuns la chestionar față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune

(137)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii în cazul clienților neafiliați din Uniune a crescut cu 37 % pe parcursul perioadei examinate.

(138)

În aceeași perioadă, costul unitar mediu de producție a crescut mai vizibil decât prețul de vânzare unitar mediu, cu 47 %, în principal din cauza creșterii costului materiilor prime și a prețurilor la energie. Acest lucru a dus la scăderea profitabilității, astfel cum se detaliază mai jos.

(139)

Costurile medii cu forța de muncă ale celor doi producători din Uniune care au răspuns la chestionar au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(140)

Costurile medii ale forței de muncă au crescut cu 29 % în cursul perioadei examinate.

(141)

Nivelul stocurilor celor doi producători din Uniune care au răspuns la chestionar a evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 11

Stocurile

(142)

Nivelul stocurilor a crescut cu 50 % pe parcursul perioadei examinate. Această creștere a stocurilor la sfârșitul perioadei examinate a fost explicată de industria Uniunii ca un efect sezonier al vânzărilor, întrucât perioada investigației de reexaminare s-a încheiat în septembrie, în timp ce vârful vânzărilor pentru mecanismele cu pârghie în formă de arc are loc în mod tradițional în decembrie, în timp ce producția este stabilă pe tot parcursul anului.

(143)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor celor doi producători din Uniune care au răspuns la chestionar au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(144)

Comisia a stabilit profitabilitatea celor doi producători din Uniune care au răspuns la chestionar prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut în mod continuu în cursul perioadei examinate. În ansamblu, aceasta a scăzut cu 43 % în cursul perioadei examinate, dar a rămas peste profitul-țintă de 5 %, astfel cum s-a stabilit în investigațiile anterioare cu privire la același produs.

(145)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a scăzut din 2020 până în 2022, cu 7 % în ansamblu, în timp ce în perioada investigației de reexaminare el a crescut, dar a rămas în continuare cu 39 % mai mic decât la începutul perioadei examinate.

(146)

Investițiile industriei Uniunii, în principal în menținerea producției de produse similare, au crescut cu 8 % în 2021, apoi au scăzut cu 35 % în 2022. Cu toate acestea, până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare, acestea au crescut ca urmare a înlocuirii anumitor utilaje de producție, ceea ce a dus la o creștere globală de 70 % în cursul perioadei examinate.

(147)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a scăzut din 2020 până în 2022 cu 35 %, apoi s-a stabilizat până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare.

(148)

Investigația a arătat că, în cursul perioadei examinate, având în vedere taxele antidumping instituite, industria Uniunii a fost în măsură să continue să se redreseze în urma prejudiciului suferit anterior. Deși indicatorii de prejudiciu, cum ar fi producția și vânzările, au scăzut în conformitate cu tendința de scădere a consumului, cota de piață a industriei a crescut cu două puncte procentuale din cauza unei reduceri a importurilor din alte țări terțe, în special India. Profitabilitatea a rămas peste profitul-țintă pe tot parcursul perioadei, deși a scăzut pe măsură ce costul mediu de producție a crescut mai puternic decât prețul mediu de vânzare. Cu toate acestea, profitabilitatea pozitivă și fluxul pozitiv de lichidități au permis industriei Uniunii să continue să investească.

(149)

Importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc din China în cursul perioadei examinate nu au avut aproape niciun impact asupra situației industriei Uniunii. Datorită măsurilor în vigoare, cota lor de piață a fost minimă pe parcursul întregii perioade.

(150)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, deși unii dintre indicatorii de prejudiciu s-au deteriorat, industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(151)

Comisia a concluzionat, în considerentul 150, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(152)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China și atractivitatea pieței Uniunii, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din China în absența măsurilor antidumping, precum și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(153)

Astfel cum se explică la punctul 3.3.5.2, producătorii din China dispun de capacități considerabile de producție în China și, prin urmare, de o capacitate de producție neutilizată care a fost de două ori mai mare decât consumul total al Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(154)

În plus, nu au fost identificate elemente care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii interne de mecanisme cu pârghie în formă de arc în China sau pe piața unei alte țări terțe în viitorul apropiat. Luând în considerare scăderea consumului de mecanisme cu pârghie în formă de arc al Uniunii în perioada examinată, Comisia a concluzionat că cererea internă din China sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție neutilizată disponibilă în China.

(155)

Astfel cum se menționează la punctul 3.3.5.3, piața Uniunii este cea mai mare piață unică pentru mecanismele cu pârghie în formă de arc și, în plus, prețurile sunt atractive pentru producătorii chinezi. Nu există alte piețe majore de export care să absoarbă supracapacitatea din China, deoarece mecanismele cu pârghie în formă de arc sunt utilizate numai pe un număr limitat de piețe. Din aceste motive, producătorii-exportatori chinezi ar avea un stimulent puternic de a-și redirecționa exporturile către Uniune, unde ar obține prețuri mai mari și, în același timp, ar putea să subcoteze în continuare în mod semnificativ prețul de vânzare al industriei Uniunii. În plus, ei ar avea un stimulent să utilizeze cel puțin o parte din capacitatea lor de producție neutilizată pentru a exporta la prețuri scăzute pe piața Uniunii.

(156)

Prin urmare, se concluzionează că producătorii-exportatori din China au potențialul și motivația de a spori semnificativ volumul exporturilor lor de mecanisme cu pârghie în formă de arc către Uniune la prețuri de dumping, cu subcotarea substanțială a prețurilor industriei Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(157)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 14, nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori din China, iar importurile din China au fost nesemnificative în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, cea mai adecvată bază pentru nivelurile posibile ale prețurilor importurilor din China a fost prețul mediu de export către piețele mondiale constatat în cursul perioadei investigației de reexaminare, astfel cum se explică în detaliu în considerentele 92 și 93. Pe baza acestor prețuri de export, ajustate pentru a ține seama de costurile de transport, de debarcare și de taxele vamale convenționale, importurile din China în Uniune, excluzând taxa antidumping, ar subcota prețul de vânzare din Uniune cu 27 % în cursul PIR. Acest lucru indică faptul că importurile din China, în volume crescute, ar impune o presiune substanțială asupra prețurilor industriei Uniunii în absența măsurilor.

(158)

Astfel, se concluzionează că, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate, există o probabilitate foarte mare ca importurile din China să exercite o presiune puternică asupra prețului practicat de industria Uniunii.

(159)

O creștere a importurilor la prețuri scăzute ar exercita o presiune semnificativă asupra pieței sensibile la prețuri a Uniunii. În cazul în care industria Uniunii și-ar menține nivelurile actuale ale prețurilor, aceasta ar pierde probabil volumul vânzărilor și cota de piață în raport cu importurile mai ieftine din China. Este foarte probabilă creșterea rapidă a cotei de piață a importurilor chineze pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, având un impact direct asupra industriei Uniunii. Pierderea volumului vânzărilor ar duce la o rată de utilizare mai scăzută și la o creștere a costului mediu de producție. Aceasta ar conduce la o deteriorare a situației financiare a industriei Uniunii și la o scădere a profitabilității sale, care, deși a fost peste ținta de profit pe tot parcursul perioadei examinate, a scăzut cu mai mult de 40 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare. Conform acestui scenariu, orice creștere a costurilor ar determina scăderea profitabilității sub ținta de profit pe termen scurt, ceea ce ar duce la anularea eforturilor de redresare depuse în trecut de industria Uniunii, care până în prezent a reușit să mențină nivelul necesar de investiții pentru a rămâne competitivă.

(160)

Cu toate acestea, în cazul în care industria Uniunii decide să își reducă prețurile în încercarea de a-și menține volumul vânzărilor și cota de piață, deteriorarea situației sale financiare s-ar produce aproape imediat. Într-adevăr, în cazul în care industria Uniunii ar trebui să își reducă prețurile de vânzare pe piața Uniunii cu 27 %, pentru a corespunde prețurilor noilor produse chinezești, această reducere ar fi imediat generatoare de pierderi.

(161)

În acest scenariu, expirarea măsurilor ar avea probabil un impact negativ imediat asupra industriei Uniunii, punând-o într-o situație generatoare de pierderi. Pe termen mediu, acest lucru ar deveni nesustenabil și ar duce la închiderea locurilor de producție și, în cele din urmă, la dispariția industriei Uniunii. Deja în cursul perioadei examinate, numărul producătorilor din Uniune a scăzut de la patru la trei din cauza condițiilor dificile de piață.

(162)

Prin urmare, se poate concluziona că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor existente să conducă la o reapariție a prejudiciului cauzat de importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc din China și ca situația economică a industriei Uniunii să se deterioreze în continuare și să conducă la un prejudiciu important.

(163)

Faptul că importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc din China intră în prezent pe piața Uniunii în număr mult mai mic decât înainte de instituirea măsurilor arată că taxele antidumping actuale au reușit să restabilească condiții de concurență nedenaturată între exportatorii chinezi de produs care face obiectul reexaminării și industria Uniunii.

(164)

Comisia concluzionează că abrogarea măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor chineze de mecanisme cu pârghie în formă de arc care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează prețurile industriei Uniunii și ar avea ca rezultat reapariția prejudiciului important cauzat industriei Uniunii de importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc care fac obiectul unui dumping din China. Prin urmare, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unui risc grav.

(165)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului general al Uniunii. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(166)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(167)

Trebuie amintit că, în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, s-a considerat că adoptarea de măsuri nu era împotriva interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta investigație este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, prin care se analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri antidumping, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(168)

Pe această bază s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului și a prejudiciului, ar exista motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu ar fi în interesul Uniunii.

(169)

Investigația a arătat că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Aceasta ar conduce în scurt timp la o scădere a profitabilității și chiar la pierderi pentru industria Uniunii, având, de asemenea, un impact negativ asupra altor factori de prejudiciu, cum ar fi volumul producției, ratele de utilizare, investițiile și ocuparea forței de muncă. Pe termen lung, această situație nu ar fi viabilă, obligându-i pe producătorii din Uniune să își închidă operațiunile pe piața Uniunii.

(170)

În trecut, industria Uniunii s-a dovedit a fi o industrie viabilă, cu rezultate economice și financiare pozitive. În absența aproape totală a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, aceasta a reușit să rămână profitabilă, marja de profit depășind ținta de profit.

(171)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(172)

Importatorii de mecanisme cu pârghie în formă de arc sunt, de obicei, și utilizatori de mecanisme cu pârghie în formă de arc, deoarece ei importă aceste mecanisme pentru a produce bibliorafturi. Astfel cum se indică în considerentul 18, niciun utilizator, comerciant-importator neafiliat nu a răspuns la chestionar, mai mulți dintre aceștia au furnizat opinii pozitive sau negative cu privire la măsurile antidumping, fără informații fundamentate.

(173)

După cum au arătat investigațiile anterioare, costul mecanismelor cu pârghie în formă de arc în prețul de vânzare cu amănuntul al bibliorafturilor reprezenta doar un procent foarte mic și, prin urmare, impactul taxelor (dacă a existat) nu a fost considerat semnificativ. În consecință, în absența unor elemente de probă care să sugereze contrariul, se poate confirma faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ important asupra situației lor financiare și că menținerea măsurilor nu ar afecta în mod necorespunzător importatorii/comercianții.

(174)

În plus, investigația a arătat că este probabil ca, în absența unor măsuri împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii să piardă cea mai mare parte a prezenței sale pe piață și, pe termen lung, chiar să dispară. Acest lucru ar conduce, cu siguranță, la dependența de importuri a producătorilor de bibliorafturi și la o reducere semnificativă a concurenței pe piața Uniunii.

(175)

Pe această bază, se poate concluziona că măsurile privind mecanismele cu pârghie în formă de arc nu contravin interesului general al Uniunii.

(176)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase, în ceea ce privește interesul Uniunii, împotriva menținerii măsurilor existente privind importurile de mecanisme cu pârghie în formă de arc originare din Republica Populară Chineză.

(177)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la reapariția dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, este necesar ca măsurile antidumping privind mecanismele cu pârghie în formă de arc din Republica Populară Chineză să fie menținute.

(178)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile cărora li se aplică taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(179)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(180)

În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai scăzute ale taxei crește semnificativ după impunerea măsurilor în cauză, [poate fi adăugat un procent, în funcție de caz, deși nu este recomandabil] s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie în sine o modificare a structurii schimburilor comerciale, cauzată de impunerea de măsuri în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(181)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din [țara/țările în cauză] și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă întreprindere care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(182)

O întreprindere care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (61). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii întreprinderii nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament vizând schimbarea denumirii.

(183)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (62), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(184)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,