(1)

La 23 mai 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de lizină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) („avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 8 aprilie 2024 de către Metex Noovistago (3) (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de lizină în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2732 al Comisiei din 24 octombrie 2024 (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”) (4).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din Republica Populară Chineză, importatorii, comercianții și utilizatorii cunoscuți, precum și asociații cunoscute ca fiind părți vizate, cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În urma deschiderii procedurii, Confederación Española de Fabricantes de Alimentos Compuestos para animales („CESFAC” – Confederația spaniolă a producătorilor de furaje), Andrés Pintaluba S.A. (un importator și distribuitor de lizină) și Vall Companys Group (un utilizator de lizină și producător de hrană pentru animale reprezentat, de asemenea, de CESFAC) au susținut că statisticile Eurostat privind importurile de la codul NC 2922 41 00 , prezentate în plângere, nu permit examinarea obiectivă a factorilor de prejudiciu, întrucât acestea se bazează pe datele de import „astfel cum au fost raportate”, deoarece Eurostat nu face distincție între diferitele tipuri de lizină importată [clorhidrat de lizină („HCl”) și lizină lichidă], care au niveluri variabile de aminoacizi. CESFAC, Pintaluba și Vall Companys au susținut că agregarea tipurilor de lizină cu concentrații semnificativ diferite pe unitate de măsură, fără nicio ajustare pentru a le aduce la același nivel, conduce la denaturări ale volumului și ale prețurilor. Acestea au susținut, de asemenea, că toate elementele prejudiciului care se bazează pe statisticile privind importurile (și anume, volumul importurilor, cota de import, consumul la nivelul Uniunii, datele privind cota de piață) descrise în plângere s-au bazat pe datele „astfel cum au fost raportate” inadecvate și că Metex Noovistago nu a dezvăluit statisticile privind importurile „astfel cum au fost corectate” în versiunea neconfidențială a plângerii. CESFAC, Pintaluba și Vall Companys au remarcat că refuzul industriei din Uniune de a divulga statisticile privind importurile „astfel cum au fost corectate” a subminat drepturile lor la apărare în cadrul acestei proceduri și încalcă articolul 19 din regulamentul de bază. Din acest motiv, acestea au solicitat Comisiei să furnizeze datele „astfel cum au fost corectate” sau cel puțin să divulge un rezumat neconfidențial complet al informațiilor.

(7)

În primul rând, Comisia a fost de acord că diferite tipuri de lizină cu concentrații variabile, fără o ajustare care să țină seama de acest lucru, nu permit o evaluare obiectivă a consumului din Uniune, a volumului de lizină importat și a calculării prețurilor. Ajustarea de către Comisie a volumelor și prețurilor importate în cadrul investigației este prezentată în considerentul 234.

(8)

Deși este adevărat că unele dintre statisticile privind importurile din plângere se bazează pe date „astfel cum au fost raportate” de Eurostat, Comisia a observat că versiunea neconfidențială a plângerii conține, în secțiunea „Date de piață cu corecție pentru conținutul de lizină”, rata de conversie de la lizina lichidă la lizina HCl, precum și rata de conversie a sulfatului de lizină în lizina HCl. Pentru a obține valorile de import pentru importurile încadrate la NC 2922 41 00 , exprimate în „echivalent HCL pentru lizină”, industria din Uniune a aplicat ratele de conversie menționate mai sus. Prin urmare, Comisia a considerat că, întrucât industria din Uniune a comunicat datele Eurostat privind importurile, factorii de conversie corespunzători pentru ajustarea lizinei lichide și a sulfatului de lizină la echivalentul HCl, precum și prețurile de import convertite (punctul 265 din versiunea neconfidențială a plângerii), toate părțile interesate au avut acces la datele finale privind importurile „astfel cum au fost corectate”. Prin urmare, afirmațiile au rămas fără obiect.

(9)

În urma deschiderii investigației, Camera de Comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice (denumită în continuare „CCCMC”) din China a prezentat, de asemenea, observații referitoare la plângere și la deschiderea investigației.

(10)

CCCMC a susținut că investigația a fost deschisă în absența unor elemente de probă suficiente și obiective privind prejudiciul, astfel cum se prevede la articolul 5.3 din Acordul antidumping al OMC („Acordul privind PAD”) și la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, și că Comisia nu a examinat în mod corespunzător informațiile din plângere, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(11)

În special, CCCMC a susținut că evaluarea industriei Uniunii cu privire la evoluția volumelor de sulfat de lizină se bazează pe simple ipoteze și că afirmația privind prețurile scăzute din China se bazează pe date neobiective și incorecte. Afirmația se bazează pe utilizarea de către industria din Uniune a datelor Eurostat privind importurile, care, prin natura lor, nu sunt suficient de detaliate pentru a estima volumele, și apoi pe aplicarea ipotezelor privind raporturile diferitelor volume.

(12)

De la bun început, Comisia a constatat că a efectuat examinarea plângerii în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază și a ajuns la concluzia că au fost îndeplinite cerințele pentru deschiderea unei investigații, și anume faptul că existau suficiente elemente de probă pentru a deschide investigația.

(13)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, o plângere trebuie să conțină informațiile pe care industria Uniunii le poate obține în mod rezonabil. Standardul juridic al elementelor de probă necesar pentru deschiderea unei investigații („elemente de probă suficiente”) este diferit de standardul necesar pentru stabilirea preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate. Prin urmare, elemente de probă care sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ pentru a justifica o determinare preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate, pot fi, totuși, suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații. În acest sens, CCCMC nu a justificat motivul pentru care raportul aplicat de reclamant datelor Eurostat privind importurile nu a fost adecvat. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(14)

CCCMC a susținut și faptul că Comisia nu a examinat și nu a luat în considerare dificultățile cunoscute cu care s-a confruntat industria Uniunii în ceea ce privește achiziționarea principalelor materii prime și a energiei în cantitățile necesare la prețuri competitive, și nici constatările științifice care sunt susceptibile să afecteze alegerile consumatorilor și să modifice modelul de consum în UE.

(15)

În această privință, Comisia a observat că afirmația CCCMC depășește cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât rolul Comisiei în etapa de deschidere este de a examina exactitatea și caracterul adecvat al elementelor de probă furnizate de industria Uniunii pentru a stabili dacă au existat elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea procedurii. CCCME nu a explicat modul în care presupusele dificultăți și constatări științifice pun sub semnul întrebării această concluzie. Prin urmare, afirmația CCCMC a fost respinsă.

(16)

În plus, CCCMC a susținut că dreptul său la apărare a fost grav încălcat deoarece (i) versiunea plângerii accesibilă publicului a tratat volumele importurilor astfel cum au fost raportate de Eurostat fără a divulga datele „astfel cum au fost corectate” prin aplicarea ratelor de conversie, (ii) factorii de prejudiciu nu ar permite o înțelegere obiectivă a datelor transmise cu titlu confidențial, (iii) anexele relevante pentru prețurile de export au fost raportate ca nefiind susceptibile de a fi rezumate în calitate de sume „astfel cum au fost corectate” și (iv) majoritatea surselor de informații pe care s-a bazat plângerea nu au fost divulgate.

(17)

În ceea ce privește afirmațiile de mai sus, Comisia a observat că, întrucât industria Uniunii este formată dintr-un singur producător, este justificat faptul că factorii de prejudiciu au fost prezentați sub formă de intervale și sub formă de indici în plângere pentru a păstra caracterul confidențial al acestor date. Volumele importurilor „astfel cum au fost corectate”, indicii și intervalele prezentate de Eurostat permit o înțelegere a tendințelor și a nivelurilor datelor privind diferiții indici de prejudiciu prezentați de solicitant în mod confidențial. În ceea ce privește nedivulgarea surselor pentru conversie, industria din Uniune a furnizat datele „astfel cum au fost corectate” și a explicat sursele de informații utilizate (5); prin urmare, această parte a afirmației a rămas fără obiect. Având în vedere aceste considerații, afirmația CCCMC a fost respinsă.

(18)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(20)

Trei importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(21)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(22)

Șase producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de două societăți, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză.

(23)

Producătorul-exportator CJ (Liaocheng) Biotech Co., Ltd. (denumit în continuare „CJ”) a susținut că utilizarea unui eșantion de două grupuri s-a îndepărtat de la practica consacrată a Comisiei de a selecta trei producători-exportatori și că includerea sa în eșantion ar oferi beneficii deoarece nu există producători străini în eșantionul provizoriu și că adăugarea unui al treilea grup la eșantion va evita dificultăți inutile în cazul în care se constată că unul dintre cei incluși în eșantion nu cooperează într-o etapă ulterioară. Comisia observă că eșantionul selectat inițial, la 4 iunie 2024, a acoperit o parte substanțială a importurilor în Uniune de produs care face obiectul investigației originar din Republica Populară Chineză, evaluat inițial la [67-77]%. În plus, Comisia a considerat că un astfel de eșantion ar putea fi examinat în mod rezonabil în timpul disponibil. Comisia a observat că un eșantion de mai puțin de trei producători nu este excepțional și a afirmat că nu poate anticipa eventualele retrageri din cadrul cooperării. În cele din urmă, Comisia a reamintit că prezența societăților cu capital străin în eșantion nu este un criteriu enumerat la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. În consecință, Comisia a respins afirmația prezentată de CJ și a confirmat eșantionul selectat la 4 iunie 2024.

(24)

Niciun producător-exportator din RPC nu a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(25)

Comisia a trimis chestionare producătorului din Uniune, producătorilor-exportatori incluși în eșantion din RPC și importatorilor care s-au manifestat. De asemenea, aceasta a furnizat un chestionar unui utilizator care s-a făcut cunoscut Comisiei. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online în ziua deschiderii investigației.

(26)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(27)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la singurul producător din Uniune, de la cei doi producători-exportatori chinezi incluși în eșantion, de la trei importatori și de la un utilizator. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC.

(28)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(29)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(30)

Produsul care face obiectul investigației este lizina și esterii ei, sărurile acestor produse și aditivii furajeri, cu un conținut de sulfat de L-lizină (exprimat în substanță uscată) de minimum 68 % și de maximum 80 % și un conținut de alte componente precum carbohidrați sau alți aminoacizi de maximum 32 % (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(31)

Numărul de înregistrare CAS (Chemical Abstracts Service) pentru clorhidratul de L-lizină este 657-27-2, cel pentru soluția apoasă de lizină este 56-87-1, iar cele pentru sulfatul de lizină sunt 60343-69-3 și 94195-18-3.

(32)

Lizina este un aminoacid esențial, un element de bază pentru producerea proteinelor, care este necesar pentru sănătatea umană și animală. Lizina este produsă prin biofermentare: transformarea carbohidraților în aminoacizi prin interacțiunea dintre tulpinile bacteriene. Lizina este utilizată într-o gamă largă de aplicații, de exemplu pe piața hranei pentru animale, în industria farmaceutică și în alimente (supliment alimentar).

(33)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC, încadrat în prezent la codurile NC ex 2309 90 31 și ex 2309 90 96 pentru sulfatul de lizină și la codul NC 2922 41 00 pentru clorhidratul de lizină și soluția apoasă de lizină (codurile TARIC 2309 90 31 41, 2309 90 31 49, 2309 90 96 41, 2309 90 96 49) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(34)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(35)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

CCCMC a susținut că domeniul de aplicare al investigației ar trebui să fie limitat la clorhidratul de lizină și nu ar trebui să acopere sulfatul de lizină, deoarece acesta din urmă nu este produs de industria Uniunii. CCCMC a susținut că sulfatul de lizină și clorhidratul de lizină sunt produse diferite, cu propriile caracteristici și utilizări distincte.

(37)

În acest sens, Comisia a observat mai întâi că toate cele trei forme de lizină (HCl, lichid și sulfat) trebuiau să facă obiectul descrierii produsului din considerentele 30-32. În continuare, Comisia a observat că investigația a arătat că clorhidratul de lizină și sulfatul de lizină au caracteristici fizice, tehnice și chimice esențiale similare. Procesul de producție a celor trei forme de lizină (HCl, lichid și sulfat) este foarte asemănător. Principala diferență apare la sfârșitul procesului de fabricație, în funcție de forma finală a lizinei (pulbere sau lichid). Ca nutrient, lizina poate fi introdusă sub diferite forme, iar aceste forme diferite concurează unele cu altele. În plus, variațiile produsului care face obiectul investigației, și anume forma lizinei și conținutul de lizină din produs, nu modifică definiția sa de bază, caracteristicile sale sau percepția pe care o au diferite părți asupra acestuia. Diferitele forme de lizină au aceeași funcție, și anume de a furniza lizină foarte digerabilă animalelor și oamenilor, fie în produsele farmaceutice, fie în alimente (ca supliment alimentar), fie în hrana pentru animale. Forma lizinei este irelevantă, toate cele trei forme fiind interschimbabile, deoarece este vorba despre același nutrient. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de un importator de lizină din UE și de un utilizator în răspunsurile lor la chestionar și în observațiile lor scrise (6). În cele din urmă, faptul că acest tip de produs nu este fabricat în prezent de industria din Uniune este irelevant având în vedere concurența directă dintre cele trei tipuri principale de produse, astfel cum s-a explicat mai sus.

(38)

Prin urmare, această afirmație este respinsă în acest stadiu al investigației.

(39)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(40)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea lizinei. Șase producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(41)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(42)

În urma deschiderii investigației, Comisia a primit din partea CCCMC observații cu privire la aplicabilitatea articolului 2 alineatul (6a), care sunt abordate la punctul 3.2.10 de mai jos.

(43)

La punctul 5.3.2. din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(44)

La 28 iunie 2024, Comisia a informat părțile interesate prin intermediul unei note adăugate la dosar cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale (denumită în continuare „prima notă”).

(45)

În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea lizinei. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat trei posibile țări reprezentative, și anume Brazilia, Columbia și Thailanda. Din cauza lipsei de date pentru producătorii de lizină din posibilele țări reprezentative, Comisia a informat că își va baza calculele pe date privind producția de acid citric, un produs din același sector ca lizina și cu un proces de producție similar. Comisia a primit observații cu privire la prima notă de la reclamant, de la producătorii-exportatori Heilongjiang Eppen Biotech Co., Ltd (denumit în continuare „Eppen”) și Meihua Holdings Group Co. Ltd (denumit în continuare „Meihua”) și de la utilizatorii Barentz Iberia S.L.U și Agri Nutrition B.V. Observațiile sunt abordate în secțiunile relevante de mai jos.

(46)

La 31 octombrie 2024, într-o a doua notă la dosar (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a răspuns observațiilor referitoare la prima notă primite de la părțile interesate și a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Columbia ca țară reprezentativă. Aceasta a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza informațiilor disponibile referitoare la societatea Sucroal S.A. (Sucroal), un producător din țara reprezentativă.

(47)

Comisia a primit observații cu privire la a doua notă din partea reclamantului și a producătorilor-exportatori Eppen și Meihua referitoare la sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate în țara reprezentativă. Acestea au fost abordate la rubricile respective de la punctul 3.4 de mai jos. În plus, Eppen și-a reiterat poziția exprimată în observațiile sale cu privire la prima notă potrivit căreia nu există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și, prin urmare, în cadrul investigației ar trebui utilizate costurile și prețurile interne. Aceste observații sunt abordate la punctul 3.2. de mai jos.

(48)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite, Comisia a concluzionat că Columbia este adecvată ca țară reprezentativă ale cărei prețuri și costuri nedistorsionate să fie utilizate pentru stabilirea valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt dezvoltate în detaliu la punctul 3.3 de mai jos.

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(50)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(51)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(52)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(53)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă.

(54)

Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie să fie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(55)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(56)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul”) (7), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare (cum ar fi sectorul chimic). Părțile interesate au fost invitate să prezinte obiecții, observații sau completări la elementele de probă din dosarul investigației la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul investigației la deschiderea procedurii.

(57)

Industria Uniunii a susținut că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, și că, prin urmare, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală.

(58)

În sprijinul acestei poziții, industria Uniunii a făcut trimitere la elementele de probă incluse în raport (8), la constatările din cadrul mai multor investigații recente ale Comisiei, și anume la cele privind gluconatul de sodiu (9), anumiți alcooli polivinilici (10), acidul sulfanilic (11), acidul citric (12) și glutamatul monosodic (13), precum și la concluziile autorității comerciale a SUA privind acidul citric și gluconatul de sodiu. De asemenea, aceasta a făcut trimitere la determinările SUA privind prețurile și costurile din China, subliniind factori precum doctrina economiei de piață socialiste, rolul de lider al Partidului Comunist din China (denumit în continuare „PCC” sau „Partidul”) și politica economică intervenționistă a statului chinez.

(59)

În plus, subliniind faptul că producătorii din cadrul investigațiilor Comisiei menționate mai sus sunt aceiași cu cei din sectorul lizinei, industria Uniunii a reamintit următoarele elemente care au condus la distorsiuni semnificative.

(60)

În primul rând, sectorul chimic, inclusiv subsectorul lizinei, este deservit în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților de stat:

(61)

În al doilea rând, prezența statului în societățile producătoare de lizină permite, de asemenea, autorităților să intervină în ceea ce privește prețurile și/sau costurile:

(62)

În al treilea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă:

(63)

În al patrulea rând, la fel ca în alte sectoare din economia chineză, sectorul chimic face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea:

(64)

În al cincilea rând, cheltuielile salariale sunt distorsionate și în sectorul chimic:

(65)

În al șaselea rând, producătorii de lizină au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează în mod independent față de stat:

(66)

Industria Uniunii a susținut în continuare că distorsiunile menționate mai sus sunt sistemice. Intervențiile statului se regăsesc în întreaga țară și în toate sectoarele economiei, printre altele, în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime. Investigația privind gluconatul de sodiu a arătat că, atunci când producătorii cumpără sau contractează factori de producție, prețurile plătite și înregistrate drept costuri sunt expuse distorsiunilor sistemice descrise mai sus. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor, împrumută fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital și fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(67)

În concluzie, industria Uniunii a susținut că în sectorul lizinei sunt prezente distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(68)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a efectuat această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, precum și în versiunea sa actualizată (denumită în continuare „raportul actualizat”) (26), care se bazează pe surse disponibile public.

(69)

Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China.

(70)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (27).

(71)

Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are obligația de a asigura „consolidarea și creșterea” acesteia (28). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății statului asupra proprietății private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(72)

Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect în acest sens: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea statului joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (29).

(73)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate.

(74)

În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție.

(75)

După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (30). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei.

(76)

Acest rol de conducător și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele pieței libere.

(77)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (31). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul mediului de reglementare.

(78)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare.

(79)

Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite privind realizările.

(80)

În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale, fiindu-le atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.).

(81)

Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (32).

(82)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale statului mai degrabă decât să evalueze avantajele economice ale unui anumit proiect (33).

(83)

Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de participațiuni private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (34).

(84)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (35).

(85)

În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (36).

(86)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (37).

(87)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(88)

Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăți private, cum ar fi: Grupul Meihua (38); Grupul Industrial Yufeng (39); Grupul Fufeng (40); Grupul Heilongjiang Wanli Lida (41).

(89)

Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit o regulă nu numai în întreprinderile deținute de stat („IDS”), ci și în întreprinderile private (42), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei naționale. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților are ca rezultat efectiv faptul că operatorii economici se află sub controlul și supravegherea în privința politicilor din partea autorităților de stat, având în vedere cât de departe structurile de stat și de partid au evoluat împreună în China.

(90)

În plus, sectorul lizinei face obiectul mai multor politici guvernamentale, cum ar fi politicile-cheie din 2022 anunțate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Afacerilor Rurale: „[d]ezvoltarea integrată a industriei agricole. Coordonarea amenajării și construirii unor parcuri industriale agricole moderne la nivel național, a unor clustere industriale avantajoase și caracteristice și a comunelor industriale agricole puternice. Axarea pe asigurarea securității alimentare naționale și a aprovizionării eficiente cu produse agricole importante, cu accent pe orez, grâu, porumb, […] construirea unui sistem industrial rural modern, bazat pe orașe industriale puternice, cu parcuri industriale drept motor și clustere industriale drept coloană vertebrală și o configurație provincială, județeană și municipală, precum și promovarea coordonată a punctelor, liniilor și zonelor, pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența dezvoltării industriale în ansamblu” (43). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind promovarea modernizării agriculturii în zonele rurale stabilește următoarele obiective: „[c]onstruirea centurii naționale de securitate alimentară. Pe baza producției și a ofertei de orez, grâu, porumb, boabe de soia etc., coordonează structura consolidării capacităților în materie de producție, prelucrare, depozitare și circulație și construiește centuri industriale de securitate alimentară […]” (44). În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea bioeconomiei impune, de asemenea, să „fie dezvoltate preparate enzimatice, preparate microbiene, furaje fermentate, aminoacizi furajeri și alte furaje biologice [...]” (45).

(91)

Controlul și supravegherea în privința politicilor exercitate de către stat pot fi observate și la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (46).

(92)

De exemplu, Asociația industriei biotehnologiilor fermentative din China („CBFIA”) declară, la articolul 3 din statutul său, că organizația „acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (47). Filiala de partid a CBFIA (48) solicită asociației „să examineze și să desfășoare activități specifice pentru a promova guvernanța cuprinzătoare și strictă a partidului și pentru a contribui la consolidarea partidului [...] și să recunoască pe deplin faptul că promovarea aprofundată a guvernanței cuprinzătoare și stricte de către partid în ceea ce privește asociațiile industriale naționale și camerele de comerț este o cerință politică care ghidează eforturile asociațiilor industriale și ale camerelor de comerț de a adera la conducerea partidului și de a o consolida” (49).

(93)

Meihua Group și Fufeng Group se numără printre membrii CBFIA, ambii fiind vicepreședinți ai consiliului de administrație al asociației (50).

(94)

În ceea ce privește asociația CSIA, aceasta urmărește obiectivul de a „face publice și de a pune în aplicare politicile industriale naționale, de a deservi industria pe deplin și de a promova producția industrială” (51). În plus, articolul 3 din statutul asociației prevede că CSIA „instituie o organizație a Partidului Comunist din China, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid” și „acceptă orientările comerciale, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (52).

(95)

Grupul Meihua se numără printre vicepreședinții Consiliului executiv al CSIA (53).

(96)

În consecință, chiar și producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării.

(97)

GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri.

(98)

Conform Legii chineze privind societățile comerciale, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (54)), iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid.

(99)

În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (55), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (56).

(100)

Încă din 2018 s-a raportat că există celule de partid în 73 % din cele aproximativ 2,57 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (57). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(101)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumit în continuare „orientările”) (58), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(102)

Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”, iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților comerciale și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (59).

(103)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și calitatea de membru sau de responsabil al PCC există și în sectorul lizinei. Pentru a oferi un exemplu, vicepreședintele grupului Meihua deține funcția de secretar general al filialei de partid a grupului (60).

(104)

În plus, președintele Grupului industrial Yufeng îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar al comitetului de partid și de reprezentant al Congresului Popular provincial Hebei (61).

(105)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (62). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul lizinei și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(106)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, provinciale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației.

(107)

În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (63).

(108)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză.

(109)

Politicile-cheie ale Ministerului Finanțelor și ale Ministerului Agriculturii și Afacerilor Rurale menționate mai sus pentru 2022 (a se vedea considerentul 90) conțin, de asemenea, următoarele dispoziții care influențează funcționarea sectorului: „[s]tatul va continua să pună în aplicare politici precum subvențiile pentru producătorii de porumb și de soia, subvenții pentru orez și stimulente pentru județele mari producătoare de cereale, astfel încât să se consolideze eficacitatea reformei structurale din perspectiva ofertei în agricultură și să se asigure securitatea alimentară națională” sau „[r]ecompense pentru principalele județe producătoare de semințe. Extinderea domeniului de aplicare al sprijinului pentru principalele județe producătoare de semințe de orez, grâu, porumb […], și promovarea transformării și modernizării industriei semințelor” (64).

(110)

Cel de al 14-lea plan cincinal privind modernizarea agriculturii și a zonelor rurale (65) are ca obiective “[î]mbunătățirea politicilor de sprijinire a producției de cereale. Stabilizarea subvențiilor producătorilor de cereale, îmbunătățirea politicii privind prețul minim de achiziție pentru orez și grâu, precum și a politicii de subvenționare pentru producătorii de porumb și soia. Îmbunătățirea mecanismului de compensare pentru interesele marilor zone producătoare de cereale și îmbunătățirea sistemului de politici de sprijin pentru principalele județe producătoare de cereale” (66). În conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea sectorului cultivării plantelor la nivel național (67), „[î]n cursul perioadei acoperite de cel de al 14-lea plan cincinal, vom explora potențiala extindere, vom crește capacitatea de producție, vom optimiza structura, vom promova o dezvoltare diversificată și vom îmbunătăți capacitățile de garantare a aprovizionării” (68).

(111)

Cel de al 14-lea plan cincinal al CSIA (69) arată, de asemenea, politicile guvernamentale existente în acest sector, explicând că „[î]ncepând din 2016, statul a ajustat politica de depozitare temporară a porumbului din cele trei provincii de nord-est și din regiunea autonomă Mongolia Interioară la un nou mecanism de «achiziție orientată spre piață» plus «subvenție», care a cauzat o scădere bruscă a prețurilor porumbului și a redus considerabil costul de producție al amidonului de porumb; pentru a gestiona stocurile excesive de porumb, Heilongjiang, Jilin, Liaoning, Mongolia Interioară și alte regiuni au acordat grade diferite de subvenții întreprinderilor de prelucrare profundă a porumbului, continuând astfel să crească capacitatea de producție a prelucrării profunde a porumbului și a producției de amidon de porumb” (70).

(112)

Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea bioeconomiei abordează în mod direct sectorul produsului în cauză, vizând să „[c]onsolideze poziția principală a inovării în întreprinderi. Să faciliteze rolul de lider și de sprijin al principalelor întreprinderi din domeniul biologic, să îndrume întreprinderile mari către deschiderea resurselor, cum ar fi inovarea tehnologică, lanțul de aprovizionare și serviciile financiare în amonte și în aval de lanțul industrial și să promoveze integrarea și inovarea în întreprinderile mici și mijlocii. Axându-se pe domenii-cheie cu o influență largă și de mare amploare, cum ar fi biomedicina, bioagricultura și bioproducția, întreprinderile bioinovatoare sunt încurajate să își aprofundeze cultivarea în domenii subdivizate, să își fructifice avantajele în materie de dezvoltare și să le cultive în campioni individuali cu competitivitate globală” (71). Mai precis, planul impune, de asemenea, entităților în cauză să „dezvolte preparate enzimatice, preparate microbiene, furaje fermentate, aminoacizi furajeri și alte furaje biologice [...]”.

(113)

În mod similar, la nivel de provincie, în conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal al Hebei privind industriile strategice și emergente (72), autoritățile guvernamentale urmează să modeleze structura industrială a sectorului după cum urmează: „Dezvoltarea puternică a industriilor biofermentației, a bioproduselor și a produselor biologice caracteristice și promovarea aplicării integrate a biotehnologiei în domeniul medicinei, al industriei chimice, al materialelor, al prelucrării profunde a alimentelor și al energiei noi. Consolidarea și îmbunătățirea avantajelor aminoacizilor, zaharurilor amidonului, preparatelor enzimatice, vitaminelor și a altor produse și dezvoltarea de noi materiale biologice, cum ar fi biofibrele, bioprodusele chimice” (73).

(114)

În plus, în 2024, Shandong a emis o politică majoră de promovare, modernizare și dezvoltare a industriei porumbului (74), oferind un sprijin fiscal important pentru cercetare și dezvoltare.

(115)

În mod similar, Jilin a emis politici preferențiale specifice care favorizează industria produsului în cauză. Potrivit unui raport publicat pe site-ul său internet, „Biroul pentru Impozitare Provincială din Jilin [...] formulează și ajustează lista beneficiilor în materie de politici, precum și lista subiectelor care necesită un răspuns rapid. Întreprinderile au nevoi, iar impozitarea răspunde la aceste nevoi. Pe calea modernizării industriei, sunt disponibile suficiente instrumente de politică”  (75) . Acest lucru este confirmat de un reprezentant al Grupului Meihua: „[î]n 2017, societatea s-a stabilit în Jilin Baicheng Industrial Park ca fiind prima societate din Baicheng, cu o investiție totală de 10 miliarde CNY. După ani de dezvoltare și creștere treptată, cu sprijinul puternic al politicilor fiscale preferențiale, [...] competitivitatea pe piață a produselor a fost îmbunătățită în mod eficace. Numai în prima jumătate a anului 2023, societatea noastră a beneficiat de o reducere a taxei la export în valoare de 139 de milioane CNY, ceea ce ne-a eliberat de îngrijorări în procesul de producție a produselor, iar noi putem face față mai bine riscurilor și provocărilor de pe piața internațională și putem extinde și mai mult amploarea exporturilor” (76). Președintele Grupului Meihua a declarat, de asemenea, că „Jilin Meihua a primit un sprijin și un ajutor considerabile din partea liderilor de la toate nivelurile provinciei și municipalității, ceea ce a ajutat Meihua să se dezvolte rapid” (77), indicând astfel că politicile preferențiale nu se limitau la politicile fiscale.

(116)

Măsuri de sprijin similare sunt, de asemenea, disponibile în Heilongjiang, astfel cum se indică în planul de dezvoltare a sistemului industrial al municipalității Suihua pentru perioada 2023-2026 (78), în care Heilongjiang Chengfu Food Group, un producător de lizină, care reprezintă 7,39 % din capacitatea de producție internă de lizină (79), este enumerat ca întreprindere esențială.

(117)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, astfel, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte.

(118)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(119)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu.

(120)

Este de notorietate faptul că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (80).

(121)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (81). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (82). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (83).

(122)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Pe baza elementelor de probă disponibile, rezultă că aceste considerații par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul chimic și, în consecință, în sectorul lizinei. Prezenta investigație nu a dezvăluit niciun element care să pună la îndoială aceste constatări.

(123)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză.

(124)

În China nu se poate dezvolta pe deplin un sistem de salarizare bazată pe piață, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții fundamentale ale OIM, în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (84).

(125)

Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (85). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(126)

Acest lucru are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (86). Aceste aspecte conduc la distorsionarea costurilor salariale în China.

(127)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul lizinei nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate la producerea acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(128)

Accesul la capital al societăților comerciale din China este afectat de diverse distorsiuni.

(129)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (87), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (88) și aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(130)

În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (89). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(131)

De exemplu, GC a clarificat faptul că până și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (90). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (91).

(132)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ratingurile de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (92). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțările către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (93). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(133)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(134)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (94). Mass-media oficială din China a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (95). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(135)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării capitalului, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele companii „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(136)

În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(137)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(138)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raportul actualizat sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului actualizat, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului actualizat.

(139)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă ce face obiectul distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descris, în detaliu în considerentele 87-137 de mai sus. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de lizină fiind supuși acestor norme la fel ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(140)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului actualizat.

(141)

Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea capitalului, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(142)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(143)

În urma deschiderii investigației, CCCMC, Eppen și Barentz au prezentat observații cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. CCCMC a susținut că (i) articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu dreptul OMC și că (ii) afirmația privind distorsiunile semnificative care afectează sectorul lizinei din China nu se bazează pe elemente de probă pozitive. De asemenea, Eppen a considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu normele OMC, remarcând, în plus, că utilizarea metodologiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu poate fi o concluzie predeterminată. În ceea ce privește Barentz, aceasta a considerat că, în cazul de față, este oportun să se utilizeze prețurile interne din China pentru a stabili existența dumpingului deoarece nu au fost demonstrate distorsiuni semnificative.

(144)

În sprijinul primului său argument, CCCMC a susținut că metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru stabilirea valorii normale este incompatibilă cu acordurile și jurisprudența OMC. CCCMC a susținut că, începând cu 12 decembrie 2016, UE trebuia să adere la metodologiile standard din Acordul privind PAD pentru a stabili valoarea normală a producătorilor-exportatori chinezi, care prevăd utilizarea prețurilor și a costurilor reale ale producătorilor-exportatori chinezi. În ceea ce privește articolul 2.1 sau 2.2 din Acordul privind PAD, precum și raportul grupului special în cauza DS538 Pakistan – Pelicule din polipropilenă orientată biaxial (EAU) și raportul Organului de apel în cauza DS437 UE – Biomotorină (Argentina), CCCMC a adoptat poziția potrivit căreia, deși, în circumstanțe excepționale, valoarea normală poate fi construită, datele referitoare la costul de producție și la costurile VAG, precum și la profituri trebuie obținute întotdeauna din sursele din țara exportatoare. Potrivit CCCMC, nicio dispoziție din Acordul privind PAD nu permite unei autorități de investigație să nu țină seama de costurile și de prețurile producătorului-exportator (sau de cele existente în țara exportatoare) și să le înlocuiască cu prețuri sau valori de referință presupus nedistorsionate într-o altă țară pe motiv că ar exista distorsiuni semnificative în țara exportatoare, în timp ce noțiunea de distorsiuni semnificative nici măcar nu există în Acordul privind PAD.

(145)

În cadrul celui de al doilea argument al său, CCCMC nu a fost de acord cu considerația Comisiei din avizul de deschidere potrivit căreia plângerea conținea suficiente elemente de probă care demonstrau că utilizarea prețurilor și a costurilor interne în China este inadecvată din cauza distorsiunilor semnificative care afectează astfel de prețuri și costuri și că, prin urmare, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este justificată. În sprijinul acestui punct de vedere, CCCMC a enumerat o serie de elemente și a susținut că: (i) industria Uniunii s-a bazat în mare măsură pe raportul din 2017, care, în opinia CCCMC, este depășit; (ii) industria din Uniune s-a bazat pe investigații anterioare ale Comisiei care nu aveau legătură din punct de vedere temporal, au vizat produse și sectoare foarte diferite și s-au bazat mai degrabă pe datele disponibile decât pe elemente de probă pozitive; CCCMC a făcut trimitere, în acest context, la raportul Organului de apel în cauza DS379 US – AD și CVD (China); (iii) industria Uniunii a furnizat elemente de probă privind intervenția substanțială a statului, care se bazează în principal pe proprietatea statului, ceea ce, în opinia CCCMC, este un criteriu care nu constituie suficiente elemente de probă privind „controlul semnificativ”, „însărcinarea” sau „îndrumarea” din partea autorităților publice; (iv) industria Uniunii s-a bazat pe documente de politică extrem de generale, fără caracter obligatoriu, cum ar fi cel de al 14-lea plan cincinal; (v) industria Uniunii s-a bazat pe alte documente prea vaste și prea generale pentru a constitui elemente de probă; (vi) neaplicarea TVA-ului de 13 % la exporturi nu reprezintă nici o subvenție, nici vreo intervenție a statului pe piață. Este vorba doar despre evitarea dublei impuneri; (vii) alegerea locului de producție de către producătorii de lizină este legată mai degrabă de aspecte practice decât de vreo influență a factorilor politici sau de o presiune din partea GC; (viii) chiar dacă s-ar presupune că există intervenții ale statului, industria din Uniune nu a furnizat elemente de probă care să demonstreze că astfel de intervenții sunt cauza unor distorsiuni semnificative.

(146)

Argumentele CCCMC nu au putut fi acceptate. În ceea ce privește compatibilitatea cu acordurile OMC și cu jurisprudența, Comisia a considerat că dispoziția de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este pe deplin coerentă cu obligațiile Uniunii Europene în cadrul OMC și cu jurisprudența citată de CCCMC. Într-adevăr, existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din țara exportatoare. Astfel cum a fost clarificat în mod explicit de organul de apel în cauza DS473 (96), legislația OMC permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când această ajustare este necesară și justificată. Comisia a remarcat în acest sens că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare, valoarea normală se construiește pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Aceeași dispoziție din regulamentul de bază permite, de asemenea, utilizarea costurilor interne în cazul în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate. În acest context, producătorii-exportatori au avut posibilitatea de a furniza elemente de probă care să ateste că costurile lor individuale nu au fost distorsionate. Cu toate acestea, nu a fost prezentat niciun element de probă pozitiv cu privire la factorii de producție nedistorsionați ai producătorilor-exportatori individuali. Prin urmare, indiferent dacă evidențele contabile ale societăților chineze au fost sau nu păstrate în conformitate cu principiile contabile general acceptate din China sau dacă evidențele reflectă sau nu în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului care face obiectul investigației originar din China, acest fapt nu este de natură să afecteze concluzia privind aplicarea metodologiei în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(147)

În ceea ce privește afirmațiile privind caracterul suficient al elementelor de probă din plângere, Comisia a amintit că, astfel cum a confirmat Tribunalul în Hotărârea Viraj Profiles, cantitatea și calitatea elementelor de probă necesare pentru a îndeplini criteriile privind caracterul suficient al elementelor de probă în scopul deschiderii unei investigații sunt diferite de cele care sunt necesare în vederea stabilirii preliminare sau finale a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate (97). Plângerea a îndeplinit standardele prevăzute la articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, coroborat cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d). Într-adevăr, astfel cum se indică în avizul de deschidere, Comisia a considerat în etapa de deschidere că existau suficiente elemente de probă în conformitate cu articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru a demonstra că, din cauza distorsiunilor semnificative care afectează prețurile și costurile, utilizarea prețurilor și a costurilor de pe piața internă a RPC nu ar fi adecvată, justificând astfel deschiderea unei investigații în baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a procedat la demonstrarea acestor distorsiuni în secțiunile 3.2.2-3.2.9. Într-adevăr, procedând astfel, Comisia a completat elementele de probă și argumentele prezentate de industria din Uniune prin propriile sale investigații și, în cele din urmă, a demonstrat, pe baza întregului set de elemente de probă disponibile, prezența unor distorsiuni semnificative care justifică utilizarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru a stabili valoarea normală.

(148)

Eppen a subliniat că nu există nicio trimitere la conceptul de distorsiuni semnificative la articolul 2.2 din Acordul privind PAD, deoarece acesta nu se încadrează în niciuna dintre categoriile pentru metodele alternative de calcul prevăzute în dispoziția respectivă. În plus, Eppen a susținut că utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată sau a prețurilor internaționale pentru a construi valoarea normală nu este, în opinia sa, în concordanță cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD, care permite doar utilizarea costului de producție din țara de origine plus o sumă rezonabilă pentru costurile administrative, de vânzare și generale și pentru profituri atunci când se construiesc valorile normale. Eppen a citat, de asemenea, în acest sens, cerința de la articolul 2.2.1.1. din Acordul privind PAD, conform căruia costurile trebuie să fie în mod normal calculate pe baza evidențelor exportatorului sau producătorului care face obiectul investigației, cu condiția ca aceste evidențe să fie ținute în concordanță cu principiile contabile general acceptate în țara exportatoare și să reflecte în mod rezonabil costurile asociate producerii și vânzării produsului respectiv. În plus, Eppen a adoptat poziția potrivit căreia jurisprudența OMC, și anume DS437 UE – Biomotorină (Argentina) și DS494 Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia), sprijină argumentul său privind incompatibilitatea cu normele OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(149)

Comisia nu a putut accepta argumentul Eppen din motivele expuse mai sus în considerentul 146. În plus, în ceea ce privește DS494, raportul grupului special a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. Totodată, Comisia a subliniat că atât UE, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost aprobate de Organul de soluționare a litigiilor printr-o decizie a membrilor OMC.

(150)

Barentz a subliniat că afirmațiile industriei din Uniune privind distorsiunile de pe piața lizinei din China sunt formulate în general, pe baza rapoartelor sau a deciziilor anterioare ale UE privind distorsiunile din alte sectoare. Cu toate acestea, pentru a aplica articolul 2 alineatele (6a) și (6b) din regulamentul de bază, este necesar să se demonstreze că prețurile interne din China nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci că acestea sunt afectate de intervenția substanțială a statului în cazul specific al lizinei. Nu este suficient să fie invocată o intervenție generală a guvernului chinez în economie. Dimpotrivă, este necesar să se demonstreze existența unor ajutoare chineze specifice pentru piața lizinei și a legăturii dintre acțiunile guvernului și prețurile lizinei. În consecință, Barentz a susținut utilizarea prețurilor interne din China pentru a stabili dacă are loc sau nu dumpingul.

(151)

Argumentul Barentz a trebuit să fie respins din motivele deja menționate în considerentul 147 de mai sus. Comisia a subliniat, în special, că constatările care justifică aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu au fost efectuate pe baza afirmației industriei din Uniune, ci pe baza investigației proprii a Comisiei, astfel cum se descrie în detaliu la punctele 3.2.2-3.2.9.

(152)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(153)

Astfel cum se explică în considerentele 44-46, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție la 28 iunie 2024 și a doua notă privind factorii de producție la 31 octombrie 2024. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile transmise de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a lua în considerare utilizarea Columbiei drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(154)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Brazilia ca fiind unica țară care are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, această țară este clasificată de Banca Mondială drept țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(155)

S-au primit observații din partea Eppen și din partea Barentz-Agri Nutrition NV, un importator/utilizator din Uniune, prin care se propune utilizarea Indoneziei ca țară reprezentativă, deoarece aceasta produce și exportă lizină către Uniune. Comisia observă că Indonezia a atins statutul de țară cu venituri medii superioare abia în iulie 2023, ceea ce înseamnă că nu a avut același nivel de dezvoltare economică ca RPC pentru întreaga perioadă de investigație și că, în consecință, nu este adecvată. Prin urmare, propunerea a fost respinsă.

(156)

În ceea ce privește Brazilia, Comisia a analizat importurile principalilor factori de producție în Brazilia. Analiza datelor privind importurile a arătat că importurile în Brazilia ale principalilor factori de producție nu au fost afectate de importurile din RPC.

(157)

Meihua a afirmat că Brazilia nu este o țară reprezentativă adecvată, observând discrepanța dintre prețurile de import braziliene și prețurile internaționale. Eppen și industria Uniunii au susținut, de asemenea, opinia potrivit căreia prețurile de import ale Braziliei pentru porumb nu sunt adecvate ca valori de referință.

(158)

În prima notă, Comisia a indicat faptul că, în cazul țării identificate ca având un nivel economic similar cu cel al RPC și ca fiind de asemenea un producător de lizină, și anume Brazilia, disponibilitatea datelor publice trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare publice de la producătorii produsului care face obiectul investigației.

(159)

Cu toate acestea, în ceea ce privește datele financiare, Comisia nu a putut găsi date financiare ușor accesibile pentru producătorii de lizină din Brazilia în privința celor două societăți care au fost identificate în prima notă drept producători de lizină, și anume Evonik Brazil și CJ do Brazil. Pentru cei doi producători de lizină identificați de industria din Uniune, și anume Birla Carbon (99) și QGP Quimica (100), Comisia a investigat în continuare și a concluzionat că aceste societăți nu produceau produsul care face obiectul investigației și că procesele lor de producție nu erau similare cu procesul de producție a lizinei.

(160)

Comisia a găsit informații financiare privind o societate braziliană din industria fermentativă, Union Agro S.A. Această societate produce îngrășăminte care conțin, de asemenea, aminoacizi, proteine și enzime. Cu toate acestea, cea mai recentă perioadă pentru care sunt disponibile date ale Union Agro S.A. este 2022.

(161)

Întrucât nu au existat date financiare disponibile public pentru nicio societate din Brazilia care fabrică produsul care face obiectul investigației pentru perioada de investigație, Comisia a concluzionat că Brazilia nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(162)

Întrucât nu au fost disponibile date financiare pentru țările care au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC și în care există o producție de lizină, Comisia a luat în considerare producția unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector al produsului care face obiectul investigației. În prima notă, Comisia a concluzionat că acidul citric este un produs substituent adecvat din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu lizina, în vederea identificării unei valori nedistorsionate într-o țară reprezentativă cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC pentru aceleași mijloace de producție utilizate în producția de lizină. Acidul citric este un produs din aceeași categorie generală și subcategorie a produsului care face obiectul investigației (substanțe chimice, în special acizi organici obținuți prin fermentare). La fel ca lizina, acidul citric este un produs chimic organic produs prin fermentarea carbohidraților din produsele agricole. Atât acidul citric, cât și lizina sunt produse printr-un proces de fermentare cu etape reglementate, urmate de o fază de cristalizare (101) și de uscarea cristalelor. Atât lizina, cât și acidul citric pot fi comercializate fie sub formă de substanță uscată, fie în soluții apoase, ambele produse fiind utilizate în mod obișnuit în industria farmaceutică și în industria alimentară.

(163)

Comisia a considerat că acidul citric, fiind un acid organic slab esențial, utilizat pe scară largă în industria farmaceutică și în industria alimentară, este un produs adecvat din aceeași subcategorie, deoarece are aceleași materii prime de bază, consumabile relevante în comun și procese de producție foarte similare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că acidul citric este un produs adecvat din aceeași subcategorie (acizi organici obținuți prin fermentare) ca produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, Comisia a indicat că ar utiliza producția de acid citric, un produs similar cu lizina, pentru a stabili o țară reprezentativă adecvată pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, s-a considerat că datele financiare pentru producătorii de acid citric ar putea fi considerate reprezentative și pentru producătorii-exportatori ai produsului în cauză.

(164)

Barentz, un importator din Uniune, a obiectat cu privire la utilizarea datelor privind acidul citric, deoarece acesta este destinat consumului uman, în timp ce lizina este un aditiv pentru hrana animalelor, propunând utilizarea, în locul acestuia, a glutamatului monosodic. Comisia observă că aspectul definitoriu necesar este similaritatea procedurii de producție și că, în orice caz, produsele alimentare și hrana pentru animale fac obiectul acelorași cadre de reglementare în ceea ce privește importurile în UE. Prin urmare, observația a fost respinsă.

(165)

Analiza nivelului veniturilor și a producției de acid citric a identificat Brazilia, Columbia și Thailanda ca posibile țări reprezentative cu același nivel de dezvoltare ca RPC și în care are loc producția de acid citric.

(166)

Industria din Uniune și al doilea exportator au fost de acord cu alegerea provizorie a Columbiei ca țară reprezentativă, observând lipsa distorsiunilor și a dependenței de importurile din RPC.

(167)

În ceea ce privește Thailanda, Comisia a informat în cea de a doua notă că, astfel cum a remarcat și Meihua în răspunsul său la prima notă, prețul porumbului este distorsionat din cauza unui contingent de import aplicabil pentru porumb și, în plus, datele financiare ale societății nu sunt, în general, auditate și, prin urmare, sunt considerate de o calitate mai scăzută. Prin urmare, Comisia nu a luat în considerare Thailanda ca țară reprezentativă adecvată.

(168)

În ceea ce privește Brazilia, Comisia a concluzionat că importurile în Brazilia ale principalilor factori de producție nu au fost afectate de importurile din RPC. Cu toate acestea, importurile în Brazilia de porumb, cel mai important factor de producție, au avut un volum limitat, deoarece Brazilia este un exportator important de porumb. În plus, prețul importurilor a fost cu 15 % mai mic decât prețul exporturilor și cu aproximativ 30 % mai mic decât prețul mediu al importurilor totale din întreaga lume. Prin urmare, prețurile de import vămuite achitate în Brazilia nu au putut fi considerate o valoare de referință adecvată pentru porumb și, în absența unei valori de referință pentru cel mai semnificativ factor de producție, Brazilia nu a putut fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(169)

În ceea ce privește Columbia, aceeași analiză a arătat de asemenea că aceasta ar putea fi utilizată ca țară reprezentativă adecvată întrucât are același nivel economic ca RPC, iar importurile principalilor factori de producție în această țară nu au fost afectate material de importurile din RPC sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (102). În plus, în prima notă, Comisia a informat că a identificat un producător de acid citric, Sucroal, ale cărui date financiare erau disponibile pentru perioada de investigație. Unul dintre producătorii-exportatori și industria din Uniune au sprijinit utilizarea Columbiei și nu s-a ridicat nicio obiecție cu privire la utilizarea Sucroal.

(170)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Columbia ca țară reprezentativă adecvată și Sucroal S.A., în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(171)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Columbiei ca țară reprezentativă și al întreprinderii Sucroal ca producător din țara reprezentativă.

(172)

Ca răspuns la a doua notă, reclamantul și Meihua au sprijinit utilizarea Columbiei și a Sucroal. Eppen a observat că, între prima și a doua notă, Comisia a revizuit datele financiare pe care le-a furnizat pentru Sucroal și a solicitat o explicație a revizuirii. Societatea a solicitat, de asemenea, date mai detaliate pentru a se asigura că celelalte costuri de exploatare ale Sucroal nu includ elemente care sunt deduse din prețul de export atunci când se efectuează ajustări la nivelul de comercializare franco fabrică. În ceea ce privește actualizarea datelor Sucroal, Comisia a observat că datele financiare pot fi revizuite, de exemplu în urma unui audit, și că analiza Comisiei se bazează pe datele cele mai actualizate și mai exacte disponibile. Pentru a asigura acest lucru, Comisia a extras datele financiare ale Sucroal de la autoritățile columbiene. Datele respective sunt în acord cu datele furnizate în a doua notă și, prin urmare, Comisia consideră că a furnizat datele cele mai actualizate și mai exacte și, în consecință, observația a fost abordată. Cererea privind defalcarea „altor cheltuieli de funcționare” este abordată în considerentul 219 de mai jos.

(173)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Columbia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(174)

Având în vedere analiza de mai sus, Columbia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(175)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații deja disponibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(176)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas (103) („GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al materiilor prime și al carbonului. Comisia a afirmat, de asemenea, că va utiliza prețurile energiei electrice din Columbia (104) deja accesibile pentru a determina prețurile energiei electrice, precum și pentru gaze și abur (utilizând datele deja disponibile pentru a calcula energia necesară pentru generarea de aburi pe baza datelor publicate de guvernul SUA (105)), respectiv statisticile OIM (106) pentru determinarea costurilor forței de muncă.

(177)

În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(178)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai lizinei

(179)

Pentru conversia prețurilor din pesos columbieni (COP) în yuani chinezești (CNY), Comisia a utilizat rata de conversie a COP în USD din 2023 disponibilă pe site-ul Băncii Mondiale și ratele de conversie pentru USD și CNY disponibile via Banca Centrală Europeană. Cursul de schimb a fost: 1 CNY = 0,001637 COP.

(180)

Reclamantul a formulat observații cu privire la eficiența producției și la cantitățile de factori de producție necesari. Întrucât a verificat cantitățile și factorii de producție necesari cu ocazia vizitelor la fața locului, Comisia va utiliza pentru calcularea valorii normale cantitățile și factorii de producție raportați de producătorii-exportatori și verificați de Comisie.

(181)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente mijloacelor de producție menționate mai sus. Pentru a stabili această valoare, Comisia a utilizat costurile de producție raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, care nu au fost incluse în factorii de producție individuali de mai sus, cum ar fi amortizarea, costurile pentru controlul calității și costurile de întreținere. Aceste costuri includ costul pentru microorganismele utilizate în procesul de fermentație.

(182)

Cuantumurile acestora au fost preluate din răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori. Noua sumă pentru cheltuielile generale de producție a fost exprimată ca procent al costurilor de fabricație raportate și a fost aplicată costurilor de fabricație recalculate.

(183)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în Columbia, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor terțe menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 (112). Cantitățile rămase au fost considerate ca fiind reprezentative. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.2. de mai sus că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(184)

Porumbul utilizat în producția de lizină în RPC nu este OMG. Reclamantul a remarcat în răspunsul său la a doua notă că Columbia importă porumb în principal din SUA și Brazilia, unde ratele de adoptare a OMG-urilor sunt ridicate. Porumbul fără OMG beneficiază de o primă în raport cu porumbul modificat genetic, datorită, printre altele, unor randamente mai mici, precum și unor costuri de producție și de asigurare a conformității mai ridicate. Prețul porumbului importat în Columbia a fost astfel adaptat pentru a reflecta diferența de preț. Datele utilizate au constat în prima acordată pentru porumbul fără OMG pe piața americană, provenite de pe site-ul Fastmarkets.org.

(185)

În ceea ce privește cărbunele, acidul clorhidric și alte melase, cantitățile importate în Columbia au fost limitate. Prin urmare, prețurile stabilite pe baza importurilor au fost considerate nereprezentative. În scopul de a stabili o valoare de referință pentru acești factori de producție, Comisia a utilizat media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor originare din toate țările, cu excepția RPC și a țărilor menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755, astfel cum au fost raportate în GTA cu partenerii lor la nivel mondial. În tabelul 1 nu se raportează nicio valoare de referință pentru acidul sulfuric care a fost enumerat în a doua notă deoarece producătorii-exportatori nu utilizau această materie primă în procesele lor.

(186)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigație. Întrucât valoarea utilizată pentru aceștia nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor. După cea de a doua notă, lista factorilor de producție a fost redusă și mai mult din cauza contribuției neglijabile a anumitor materiale la costul de producție și a absenței prețurilor de import din Columbia în GTA. Prin urmare, valorile materialelor de ambalare, ale soluției apoase de amoniac și ale aerului comprimat au fost, de asemenea, adăugate la valoarea consumabilelor.

(187)

Comisia a analizat practicile contabile ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion referitoare la subproduse și a căutat prețurile disponibile pentru aceștia. Principalele categorii de subproduse raportate sunt cele care rezultă din tratarea porumbului pentru a produce glucoză, de exemplu germenii de porumb, făina de porumb, pleava de porumb. Reclamantul a comentat și a furnizat elemente de probă conform cărora caracteristicile și utilizările produselor incluse în aceste categorii de subproduse sunt foarte diverse, ceea ce se reflectă apoi în diversitatea prețurilor. Cu toate acestea, prețurile acestor produse sunt direct legate de prețul porumbului din care sunt fabricate.

(188)

Astfel, pentru aceste subproduse, în absența oricăror alte date disponibile, Comisia a luat în considerare în mod provizoriu raportul dintre prețul din RPC pentru subprodus și prețul din RPC pentru porumb raportat de producătorii-exportatori incluși în eșantion. Acest raport a fost aplicat ulterior prețului porumbului în Columbia, astfel cum rezultă din GTA, pentru a calcula valoarea de referință pentru aceste subproduse.

(189)

OIM publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Columbia. Comisia a utilizat ultimele date disponibile public din statisticile OIM (113) pentru a determina salariile din sectorul industrial din Columbia. Valoarea medie lunară din perioada de investigație a fost ajustată în mod corespunzător pentru alte contribuții prin adăugarea asigurărilor sociale plătite de angajator, inclusiv a pensiei și a impozitului pe riscul profesional: 12 % drept contribuție a angajatorului la fondul de pensii, 8,5 % pentru asigurările de sănătate și 6,5 % pentru impozitele pe salarii (114) (115). Costul mediu orar al forței de muncă per ENI se ridică la 20,1 CNY/oră de lucru.

(190)

Un producător-exportator a susținut că contribuția de solidaritate indicată în a doua notă nu se aplică angajatorilor și că contribuția de 8,5 % pentru sănătate și impozitul pe salarii de 4-9 % se aplică numai atunci când salariile angajaților depășesc 10 salarii lunare minime.

(191)

Întrucât salariul mediu lunar din industrie depășește salariul minim lunar pentru 2023 în Columbia (1 160 000 COP plus 140 000 COP pentru taxele de transport), contribuțiile la impozitul pe sănătate și pe salarii sunt aplicabile, iar afirmația a fost respinsă.

(192)

Același producător a susținut, de asemenea, că media orelor de lucru săptămânale din Columbia în cursul perioadei de investigație a fost de 39,3 ore (116). Comisia a acceptat această afirmație și contribuția de solidaritate nu a fost inclusă în calcule, iar media orelor săptămânale utilizate a fost adaptată la 39,3 ore pe săptămână.

(193)

Comisia a utilizat ratele relevante ale prețurilor energiei electrice pentru utilizatorii industriali, astfel cum au fost publicate de principalul furnizor de energie electrică din Columbia, respectiv Enel (117), pe site-ul său web.

(194)

Un producător-exportator a observat că energia electrică utilizată de fabricile chineze este la o tensiune mai mare decât cea corespunzătoare nivelului 2 (118) pentru industria din Columbia. În consecință, Comisia a adaptat valoarea de referință pentru a reflecta prețurile pentru nivelul 3. Nu au fost adăugate taxe suplimentare, deoarece prețul raportat acoperă toate cheltuielile. Prețul per kWh preluat din această sursă s-a ridicat la 1,18 CNY.

(195)

Comisia a utilizat prețul gazelor pentru întreprinderile din Columbia, astfel cum a fost publicat de GlobalPetroPrices (119) pe site-ul său web. Comisia a utilizat prețul mediu al gazelor naturale pentru întreprinderile din Columbia în 2023 (și anume 53 EUR/MWh sau 405,8 CNY/MWh). Aceste rate de preț includ toate taxele, impozitele și alte componente ale facturii de gaz. Se menționează că 1 m3 de gaz natural ≈ 10,55 kWh. Prin urmare, costul nominal al unui metru cub de gaze naturale este de 4,28 CNY pe metru cub.

(196)

Costul aburului a fost determinat prin utilizarea costului gazelor naturale exprimat în KWh și a cantității de gaz exprimate în KWh care este necesară pentru producerea unei tone de aburi. În răspunsul său la a doua notă, industria Uniunii a observat că, în calculul pentru abur inclus în a doua notă, Comisia nu a luat în considerare faptul că presiunea aburului utilizată pentru producția de lizină este de 13 bari. Prin urmare, Comisia a luat în considerare ratele de conversie a energiei general recunoscute (120) pentru a calcula că sunt necesari 897,8 kWh pentru a converti 1 tonă de apă în abur la 13 bari. Aceasta echivalează cu 85,1 m3 de gaz natural necesar pentru a produce 1 tonă de aburi. Întrucât costul gazelor naturale este de 405,8 CNY/MWh, costul producerii a 1 tonă de abur la 13 bari este de 364,33 CNY.

(197)

Costul apei a fost stabilit pe baza costului apei de la furnizorul de apă columbian (121), luând în considerare costurile variabile pe m3 și costurile fixe repartizate între cantitățile de apă consumate. Un exportator a solicitat să se utilizeze numai „tariffas por consume”. Cu toate acestea, prețurile fixe, deși reprezintă o contribuție foarte mică, fac parte din costurile fixe pentru apă în Columbia, astfel încât observația a fost respinsă.

(198)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru costurile generale de fabricație care să acopere costurile neincluse în mijloacele de producție menționate anterior.

(199)

Comisia a utilizat cele mai recente date disponibile pentru 2023 privind societatea columbiană Sucroal S.A. ca bază pentru stabilirea costurilor VAG și a ratelor de profit pentru a construi valoarea normală. Întrucât datele extrase din Orbis și raportate în a doua notă au fost actualizate și pentru a se asigura că calculele s-au bazat pe cele mai recente date disponibile, Comisia a obținut cele mai recente date financiare de la autoritățile columbiene (122) și va utiliza aceste date pentru calcule.

(200)

Comisia a considerat că ratele astfel stabilite ar conduce la sume pentru costurile VAG și pentru profit, în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care sunt rezonabile pentru nivelul comercial franco fabrică.

(201)

Meihua, un producător-exportator, a solicitat să fie utilizat profitul net mai degrabă decât profitul înainte de impozitare. Acesta a susținut că profitul net ar reflecta mai exact situația financiară reală a societății din țara reprezentativă. Întrucât profitul înainte de impozitare oferă o imagine a eficienței operaționale, în timp ce profitul net depinde de circumstanțele fiscale reale din Columbia și, prin urmare, nu poate fi transferat condițiilor fiscale din China, Comisia consideră că este rezonabil să se utilizeze profitul înainte de impozitare pentru calcularea valorii normale. Meihua a susținut, de asemenea, că, întrucât Comisia include impactul impozitelor, de exemplu în calculul costului forței de muncă, este corect să se includă impactul impozitelor în evaluarea performanței financiare a societății în țara reprezentativă. Comisia observă că profitul este utilizat pentru calcularea prețului franco fabrică și pentru a-l compara cu prețul de export, care, în mod necesar, nu include impactul taxelor, deoarece acestea sunt impuse la sfârșitul exercițiului financiar. Prin urmare, includerea profitului net mai degrabă decât a profitului înainte de impozitare ar crea un dezechilibru. În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(202)

Atât Eppen, cât și Meihua au remarcat că datele furnizate de Sucroal includ „alte costuri de exploatare” și au solicitat să se furnizeze date mai detaliate pentru a se asigura că acestea nu includ cheltuieli precum costurile de transport, de manipulare, de asigurare și bancare care sunt excluse din calculul prețului de export franco fabrică. Cele mai recente date financiare ale Sucroal obținute de la autoritățile columbiene, astfel cum se explică în considerentul 199, indică faptul că „alte cheltuieli de funcționare” acoperă „costurile de distribuție”, „costurile administrative” și „alte costuri”. Nicio defalcare suplimentară nu a fost ușor accesibilă pentru costurile VAG ale Sucroal.

(203)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori respectivi. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(204)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(205)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Aceste rate de consum furnizate de solicitant au fost examinate în cadrul verificării. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică la punctul 3.4.

(206)

Pentru a ajunge la costurile de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat mai întâi cheltuielile indirecte de producție și amortizarea la costul de producție nedistorsionat, pe baza raportului dintre cheltuielile indirecte de producție și costurile materialelor, astfel cum au fost raportate de fiecare producător.

(207)

În continuare, Comisia a aplicat ratele pentru costurile VAG și pentru profit, astfel cum sunt descrise la punctul 3.4.9. Acestea din urmă au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Sucroal, astfel cum se explică în considerentul 199.

(208)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul societății Sucroal S.A. Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 23,3 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 9,5 %.

(209)

Un producător-exportator inclus în eșantion a exportat în Uniune direct către clienți independenți. Celălalt a efectuat anumite exporturi prin intermediul unei societăți afiliate care acționează în calitate de importator.

(210)

În cazul exporturilor produsului în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(211)

În cazul exporturilor produsului în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator, de către un producător-exportator inclus în eșantion, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul realizat.

(212)

Având în vedere lipsa informațiilor privind profitul importatorilor independenți cooperanți, Comisia s-a bazat în mod provizoriu pe profitul de 6,89 % considerat rezonabil în cadrul unei investigații anterioare privind importurile de anumiți alcooli polivinilici originari din RPC (123). Într-adevăr, în cadrul prezentei proceduri, doar un singur importator cooperant a raportat obținerea de profit din vânzările sale de produs în cauză. Prin urmare, a fost imposibil să se utilizeze profitul importatorului cooperant, păstrând în același timp caracterul confidențial al datelor sale. Astfel, nivelul profitului de 6,89 % a fost considerat rezonabil, deoarece a fost realizat de importatorii neafiliați implicați în comerțul cu produse chimice.

(213)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(214)

Astfel cum se explică în considerentul 204, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(215)

Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(216)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial net franco fabrică au fost efectuate ajustări în funcție de costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și de ambalare.

(217)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit și comisioanele bancare.

(218)

În plus, în cazurile în care produsele au fost vândute de producător către alte societăți din același grup și apoi exportate către Uniune, au fost efectuate ajustări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, pentru a ține cont de marja primită de comercianții afiliați, ori de câte ori s-a considerat că comercianții au îndeplinit funcții similare celor ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Marja a fost calculată prin adăugarea costurilor VAG și a profiturilor acumulate. Costurile VAG s-au bazat pe datele furnizate de comercianții afiliați, în timp ce profitul utilizat a fost de 6,89 %, astfel cum se explică în considerentul 212 de mai sus.

(219)

Un producător-exportator inclus în eșantion a solicitat, făcând trimitere la o hotărâre recentă a Tribunalului (124), ca raportul costurilor VAG al Sucroal să fie ajustat pentru a exclude anumite categorii de cheltuieli de vânzare, generale și administrative care pot fi incluse în propriul preț de export, atunci când comparația se efectuează pe o bază franco fabrică. Acesta a susținut, de asemenea, că, în cazul în care Comisia nu poate identifica aceste cheltuieli în categoria „Alte cheltuieli de funcționare” din cadrul informațiilor financiare ale Sucroal, aceasta ar trebui să se abțină de la orice ajustare a prețului său de export pentru a elimina costurile VAG care fac parte din prețul de export. Astfel cum se explică în considerentul 213, Comisia a ales să compare prețul de export și valoarea normală la nivel comercial franco fabrică. Astfel cum se explică în considerentul 204, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(220)

În hotărârea pronunțată în cauza CCCME (125), care a fost ulterioară hotărârii în cauza Sinopec, Tribunalul a reamintit mai întâi că, în conformitate cu jurisprudența, dacă o parte solicită, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, ajustări pentru ca valoarea normală și prețul de export să devină comparabile în vederea stabilirii marjei de dumping, partea respectivă trebuie să facă dovada faptului că cererea sa este justificată. Sarcina de a dovedi că trebuie operate ajustările specifice enumerate la articolul 2 alineatul (10) literele (a)-(k) din regulamentul de bază revine celor care doresc să se prevaleze de acestea (126). Rezultă că, în speța menționată, ca și în prezenta investigație, revine părților interesate, în temeiul acestei jurisprudențe, sarcina de a demonstra necesitatea ajustării solicitate în sprijinul elementelor de probă pe care le-au adus în cursul investigației (127).

(221)

În continuare, Tribunalul a considerat că trebuie arătat că, deși practica ajustărilor se poate dovedi necesară, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ține seama de diferențele dintre prețul de export și valoarea normală care afectează comparabilitatea acestora, astfel de deduceri nu pot fi realizate asupra unei valori care a fost construită și care, prin urmare, nu este reală. Această valoare nu este în principiu afectată de elemente care ar putea prejudicia comparabilitatea sa, întrucât ea a fost determinată în mod artificial (128). În plus, la fel ca în cazul CCCME, în cazul de față, construirea valorii normale pe tip de produs pe o bază „franco fabrică” a inclus o sumă rezonabilă pentru costurile VAG și nu au existat informații disponibile care să arate că costurile VAG respective ale Sucroal includeau cheltuielile în cauză. Prin urmare, având în vedere puterea largă de apreciere de care Comisia dispune în aplicarea articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază (129), abordarea Comisiei a respectat cea mai recentă jurisprudență privind afirmațiile nefondate potrivit cărora sumele pentru costurile VAG utilizate la construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a), care sunt considerate de Comisie ca fiind rezonabile pentru nivelul comercial franco fabrică, conțin costurile de transport.

(222)

În cele din urmă și independent de hotărârea CCCME, soluția propusă potrivit căreia elementele de cost relevante sunt menținute în prețul de export nu ar aborda problema identificată de producătorul-exportator. Chiar dacă costurile VAG ale Sucroal conțineau elementele de cost relevante (și acest lucru nu a fost demonstrat), este practic imposibil ca valoarea acestor elemente să fie comparabilă cu cea a producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Prin urmare, eliminarea acestora nu ar aborda pretinsa asimetrie dintre valoarea normală și prețul de export. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(223)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(224)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(225)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare a fost măsurat prin volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în perioada de investigație, care au fost stabilite pe baza datelor din formularul de eșantionare, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori neincluși în eșantion, și a datelor verificate din răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(226)

În cazul de față, nivelul de cooperare a fost considerat ridicat, întrucât totalul exporturilor realizate de producătorii-exportatori cooperanți, atât cei incluși, cât și cei neincluși în eșantion, a reprezentat totalitatea importurilor din cursul perioadei de investigație.

(227)

Din aceste motive, Comisia a considerat oportun să stabilească marja de dumping pentru toți producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății incluse în eșantion având cea mai mare marjă de dumping.

(228)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(229)

Produsul similar a fost fabricat de un producător din Uniune în cursul perioadei de investigație. El constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(230)

Întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute de la doar un producător din Uniune, cifrele pentru analiza prejudiciului sunt prezentate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate. Cu toate acestea, indicii se bazează pe date reale și nu pe intervale.

(231)

Producția totală din Uniune pe parcursul perioadei de investigație a fost stabilită în intervalul 11 000-13 000 de tone. Comisia a stabilit cifra reală pe baza unei verificări a rapoartelor auditate ale industriei din Uniune, și anume Eurolysine.

(232)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza (i) vânzărilor verificate ale industriei Uniunii și (ii) a importurilor din țara în cauză și din toate celelalte țări terțe.

(233)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone în echivalent HCI)

(234)

Pentru a compara diferitele tipuri de lizină, Comisia a observat că o tonă de lizină HCl conține, de regulă, 78 % lizină, în timp ce o tonă de lizină lichidă conține, de regulă, 50 % lizină. Prin urmare, Comisia consideră că o tonă de lizină lichidă este echivalentă cu 0,641 tone de lizină HCl. În mod similar, o tonă de lizină HCl conține, de regulă, 78 % lizină, în timp ce o tonă de sulfat de lizină conține, de regulă, 55 % lizină. Prin urmare, Comisia consideră că o tonă de sulfat de lizină este echivalentă cu 0,705 tone de lizină HCl.

(235)

Pe această bază, Comisia a calculat consumul de lizină la nivelul Uniunii în echivalent HCl și a observat o volatilitate a consumului la nivelul Uniunii, cu o scădere globală a consumului la nivelul Uniunii de 11 % în cursul perioadei examinate. Scăderea generală a consumului la nivelul Uniunii a fost consecința gripei aviare grave din Uniune, combinată cu reducerea cererii de lizină din sectorul porcinelor (130), care are un efect direct asupra consumului de lizină.

(236)

În scopul comparării corecte dintre lizina HCl, lizina lichidă și sulfatul de lizină, toate volumele de lizină produse în Uniune și importate în cadrul prezentului regulament au fost convertite în echivalent HCl utilizând ratele de conversie stabilite în considerentul 234.

(237)

Întrucât clorhidratul de L-lizină și soluția apoasă de L-lizină sunt importate sub codul NC 2922 41 00 , Comisia s-a bazat, pentru aceste două grupe de produse, pe datele Eurostat privind importurile. Cu toate acestea, sulfatul de lizină se încadrează în prezent la codurile generale ex 2309 90 31 și ex 2309 90 96 pentru preparatele de tipul celor utilizate pentru hrana animalelor și nu este posibil să se evalueze statisticile privind importurile furnizate de Eurostat. Prin urmare, statisticile privind importurile de sulfat de lizină, al treilea grup de produse, s-au bazat pe statisticile privind comerțul din China și din Indonezia obținute de la furnizori specializați de informații privind piața (131).

(238)

Sursa datelor privind importurile chineze nu a putut fi divulgată la cererea furnizorului de date. Cu toate acestea, Comisia a verificat încrucișat datele furnizate de industria Uniunii cu alte surse statistice disponibile (Eurostat și Surveillance) și cu eșantionarea și răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori chinezi cooperanți.

(239)

Pentru a stabili cota de piață a importurilor, Comisia a analizat diferitele forme de lizină și a aplicat ratele de conversie prevăzute în considerentul 234. Comisia a comparat volumele importurilor convertite în echivalent de lizină HCl cu consumul de pe piața Uniunii exprimat în echivalent de lizină HCl.

(240)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(241)

Tabelul 3 prezintă o scădere a importurilor din China în 2021, care este atribuită circumstanțelor extraordinare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de China, precum și de criza energetică. Cu toate acestea, între 2022 și perioada de investigație, volumul importurilor a crescut cu 15 %.

(242)

În cursul perioadei examinate, importurile de lizină din China, convertite în echivalent HCl, au crescut cu 25 037 de tone sau cu 8 %. Acest lucru a dus la o creștere cu 21 % a cotei de piață totale a importurilor din China în Uniune în cursul aceleiași perioade.

(243)

CESFAC, Pintaluba și Vall Companys au susținut că o creștere a volumului cu 8 % nu reprezintă o creștere absolută semnificativă a importurilor de lizină din China și că creșterea cotei de piață a acestor importuri, estimată la 5 puncte procentuale, nu poate fi considerată nici semnificativă. Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. O creștere a volumului importurilor cu 25 037 de tone, reprezentând în sine 8 % din consumul Uniunii în perioada de investigație, este, în orice caz, semnificativă. Comisia a observat că calculul creșterii cotei de piață efectuat de CESFAC, Pintaluba și Vall Companys a fost eronat și că, de fapt, aceasta nu se ridica la 9 % (sau 5 puncte procentuale), ci la 21 %, astfel cum arată tabelul de mai sus. O astfel de creștere a cotei de piață este semnificativă.

(244)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza informațiilor de la Eurostat și a informațiilor specializate privind piața indicate în considerentul 237. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion.

(245)

Prețul ponderat al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(246)

Prețurile importurilor din China au crescut în 2021 și 2022. Industria din Uniune a susținut că, în anul 2020, prețurile s-au redresat de la nivelul minim istoric observat ca urmare a epidemiei de pestă porcină africană din China. Prețurile au crescut în 2021 din cauza crizei energetice din China și a restricțiilor legate de pandemia de COVID-19, care au declanșat închiderea temporară a unora dintre fabricile de lizină. Prețurile au crescut în continuare în 2022, apoi au scăzut semnificativ în perioada de investigație.

(247)

Prețurile vămuite din China au rămas sub prețurile industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2021, când China a fost afectată de crizele energetice interne și de restricțiile legate de pandemia de COVID-19, iar exporturile de lizină către Uniune au scăzut.

(248)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(249)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a industriei Uniunii, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 38 % și 42 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. Subcotarea a fost constatată pentru 100 % din volumele importate ale societăților incluse în eșantion.

(250)

Comisia a analizat în continuare și alte efecte asupra prețurilor, în special existența unei blocări semnificative a prețurilor. Astfel cum s-a menționat în considerentele 269-271, începând cu 2022, industria Uniunii a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor sale unitare de producție, determinată atât de costurile indirecte per unitate, cât și de prețurile energiei și ale materiilor prime. Având în vedere că, în perioada de investigație, prețul importurilor din China a scăzut semnificativ, industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețul de vânzare pentru a-și acoperi costul de producție. Această blocare a prețurilor confirmă, de asemenea, că importurile care fac obiectul unui dumping din China au dus la pierderea profitabilității industriei Uniunii.

(251)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(252)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Întrucât Eurolysine este singurul producător de produs similar din Uniune, ambele seturi de date au fost stabilite pe baza răspunsului verificat la chestionar al Eurolysine și considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(253)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(254)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(255)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(256)

În cursul perioadei examinate, în pofida unei ușoare creșteri a consumului la nivelul Uniunii în 2021, astfel cum se arată în tabelul 2, volumul producției industriei Uniunii a scăzut dramatic ulterior. Producția Uniunii a scăzut brusc, ajungând la doar 17 % din volumul său din 2020 în perioada de investigație. Industria Uniunii nu a fost în măsură să concureze cu importurile care fac obiectul unui dumping din China, care, în perioada de investigație, au fost la prețuri semnificativ mai mici decât costul de producție al industriei Uniunii. Prin urmare, industria Uniunii a trebuit să ajusteze producția la un volum de vânzări foarte scăzut, ceea ce a dus la o suspendare temporară a producției.

(257)

Această scădere a volumelor de producție a fost mai semnificativă decât scăderea cu 14 % a consumului la nivelul Uniunii în cursul perioadei examinate. Creșterea temporară a volumelor de producție observată în 2021 a fost atribuită condițiilor de export defavorabile din China, astfel cum a fost explicat în considerentele 241 și 247 de mai sus.

(258)

Cifrele raportate privind capacitatea de producție se referă la capacitatea instalată, care a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Pe lângă lizină, producătorul din Uniune fabrică și alte produse speciale, cum ar fi valina, arginina sau triptofanul. Cu toate acestea, fabrica este destinată să producă [77 % - 87 %] lizină și [13 % - 23 %] alte produse de specialitate.

(259)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(260)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a crescut pentru prima dată cu 32 % în 2021 comparativ cu 2020, în principal din cauza scăderii menționate mai sus a presiunii exercitate de importurile din China. În 2021, întrucât producătorii-exportatori chinezi s-au confruntat cu obstacole pe piața internă, iar exporturile de lizină către Uniune au scăzut, vânzările și cota de piață a industriei din Uniune au înregistrat o creștere stabilă. Începând din 2022, vânzările industriei din Uniune în UE au scăzut semnificativ. În perioada de investigație, volumul vânzărilor a scăzut radical, cu 84 % în comparație cu 2020.

(261)

Cota de piață reflectă, de asemenea, această realitate. Având în vedere creșterea puternică a exporturilor chineze, cota Uniunii s-a redus semnificativ, scăzând cu 82 % în cursul perioadei examinate.

(262)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut ușor în cursul perioadei examinate, iar volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut brusc. Prin urmare, industria Uniunii a înregistrat o pierdere semnificativă de 9 puncte procentuale din cota de piață. În același timp, cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut cu 22 % în aceeași perioadă.

(263)

Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(264)

Industria Uniunii și-a redus constant forța de muncă pe parcursul perioadei examinate, întrucât volumul producției și al vânzărilor sale a scăzut. O scădere frapantă a avut loc în cursul perioadei de investigație, când producătorul din Uniune a trebuit să oprească temporar producția produsului care face obiectul investigației.

(265)

Productivitatea a urmat evoluția producției și a ocupării forței de muncă. În cursul perioadei examinate, productivitatea a scăzut cu 58 %, înregistrându-se o creștere temporară în 2021 datorită creșterii producției și vânzărilor industriei Uniunii ca urmare a scăderii importurilor produsului în cauză din China.

(266)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(267)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(268)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorului din Uniune practicate pentru clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

(269)

Tabelul 8 de mai sus arată că, în cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare au crescut continuu, în principal din cauza creșterii costurilor energiei electrice și a aburului, a principalelor materii prime (cum ar fi zahărul, amoniacul sau sulfatul de amoniu) și a costurilor fixe. Acest lucru a fost deosebit de pronunțat începând din 2022, când industria Uniunii a fost afectată ca urmare a atingerii unui nivel maxim al prețurilor la energie, iar consumul de lizină din UE a început să scadă (a se vedea considerentul 235).

(270)

Pe parcursul întregii perioade examinate, prețul de vânzare unitar mediu a fost mai mic decât costul unitar de producție, decalajul dintre acestea continuând să crească an de an.

(271)

Costul unitar de producție a înregistrat o creștere majoră de 141 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru a fost deosebit de pronunțat în 2022, când prețurile la energie au atins un nivel maxim, și în perioada de investigație, când costurile fixe au fost împărțite la un volum de producție mai mic.

(272)

Costurile medii cu forța de muncă ale solicitantului au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(273)

În cursul perioadei examinate, salariul mediu per angajat a crescut cu 11 %. Creșterea a fost mai pronunțată în perioada de investigație, cu o creștere anuală de 13 %.

(274)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor deținute de industria Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(275)

Nivelul stocurilor în termeni absoluți a scăzut cu 65 % în 2021, când industria din Uniune a fost în măsură să își crească volumul vânzărilor și cota de piață ca urmare a scăderii temporare a importurilor din China. Întrucât industria din Uniune a început să își piardă și mai mult poziția pe piață în 2022, inclusiv în perioada de investigație, volumul stocurilor a crescut din nou, iar producția prevăzută nu a fost vândută în întregime. Scăderea globală a stocurilor este liniară, în paralel cu scăderea producției din Uniune. Creșterea stocurilor finale ca procent din producție este liniară, având în vedere volumul scăzut al producției din perioada de investigație.

(276)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(277)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Pe parcursul întregii perioade examinate, industria din Uniune a înregistrat pierderi substanțiale. Aceasta a suferit o pierdere considerabilă în perioada de investigație, când producția a fost oprită timp de patru luni, având în vedere creșterea continuă a importurilor care fac obiectul unui dumping și scăderea prețurilor, ceea ce a dus la pierderi de vânzări și la suspendarea temporară a producției. În cursul perioadei examinate, profitabilitatea sa a scăzut cu 120 de puncte procentuale.

(278)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a urmat un model similar cu cel al profitabilității pe parcursul perioadei examinate. Deși mai puțin pronunțat decât pierderile mari, fluxul de lichidități a rămas negativ pe parcursul întregii perioade examinate. În cursul perioadei de investigație, nivelul vânzărilor din stoc a reprezentat aproximativ 20 % din totalul vânzărilor, un nivel care – deși a fost mai mare decât în perioadele anterioare – a contribuit la existența unui flux de lichidități mai puțin negativ în comparație cu anii precedenți.

(279)

Investițiile nete au scăzut, înregistrând o ușoară creștere în 2021, de 12 % în cursul perioadei examinate. Situația economică dificilă a industriei din Uniune și, în consecință, lipsa profitabilității reprezintă principalul motiv al lipsei de noi investiții în producția de lizină.

(280)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Având în vedere evoluțiile descrise mai sus, randamentul investițiilor (active fixe utilizate pentru producție) a fost negativ în cursul perioadei examinate. Această îmbunătățire aparentă este atribuită unei pierderi mai mici a profitabilității decât în anii precedenți, cauzată de producția scăzută din perioada de investigație.

(281)

Capacitatea industriei din Uniune de a mobiliza capital a fost grav afectată de nivelurile negative semnificative ale fluxului de lichidități și ale profitabilității atinse în perioada examinată.

(282)

Toți indicatorii principali de prejudiciu au arătat o tendință negativă și majoritatea au fost în mod constant negativi în cursul perioadei examinate, în timp ce situația industriei din Uniune s-a deteriorat și mai mult în perioada de investigație.

(283)

Volumul producției și volumul vânzărilor industriei din Uniune au scăzut cu 83 % și, respectiv, 84 %. În consecință, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 11 % în 2020 la 2 % în perioada de investigație.

(284)

În plus, industria Uniunii s-a confruntat cu o creștere semnificativă a costului de producție, care a crescut cu 141 % în cursul perioadei examinate. Ea nu a putut transfera această creștere a costurilor asupra clienților: din cauza scăderii puternice a volumului vânzărilor, industria din Uniune a putut mări prețurile medii cu cel mult 105 %. Prin urmare, situația industriei din Uniune, care a înregistrat deja pierderi de două cifre în primul an al perioadei examinate, s-a deteriorat puternic și, în perioada de investigație, industria a trebuit să își înceteze temporar producția pentru a limita daunele. Această înrăutățire dramatică a situației industriei din Uniune s-a reflectat, de asemenea, în dezvoltarea altor indicatori-cheie, cum ar fi ocuparea forței de muncă, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor.

(285)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(286)

Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 250 de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din China care fac obiectul unui dumping au exercitat o blocare a prețurilor asupra industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(287)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări terțe, performanța la export a producătorilor din Uniune și alți factori, cum ar fi importurile efectuate de industria din Uniune, creșterea costului de producție, scăderea consumului, alte activități ale industriei din Uniune și situația industriei din Uniune la începutul perioadei examinate.

(288)

Astfel cum se menționează în considerentul 242, volumele importurilor de produs în cauză din China au crescut cu 8 %, exprimate în echivalent de lizină HCl, ceea ce înseamnă o creștere de 13 puncte procentuale a cotei de piață a importurilor din China în Uniune în cursul perioadei examinate. În cursul aceleiași perioade, astfel cum se menționează în considerentele 260 și 261, industria Uniunii nu a fost în măsură să concureze cu producătorii-exportatori chinezi și a înregistrat o scădere a volumului vânzărilor cu 84 %, respectiv a cotei de piață cu 82 %. Acest lucru s-a întâmplat într-un context în care consumul la nivelul Uniunii a fluctuat și a crescut în ansamblu cu 11 % în cursul perioadei examinate.

(289)

Astfel cum se arată în considerentul 249, importurile din China au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii în perioada de investigație, iar prețurile acestora s-au situat sub prețurile industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, ceea ce a condus la o deteriorare din ce în ce mai gravă a situației industriei Uniunii. Importurile din China au condus, de asemenea, la blocarea prețurilor în cursul perioadei examinate, când industria Uniunii nu a fost capabilă să vândă la prețuri mai mari decât costurile sale de producție, având în vedere presiunea generată de importurile care fac obiectul unui dumping. Blocarea prețurilor a fost deosebit de pronunțată în perioada de investigație.

(290)

Astfel cum se arată în tabelul 12, creșterea cotei de piață a importurilor din China coincide, de asemenea, cu scăderea drastică a cotei de piață a producătorului din Uniune și a importurilor din țări terțe în perioada de investigație.

(291)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China la prețuri care subcotau în mod semnificativ prețurile din Uniune a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(292)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

(293)

Comisia a observat că, în perioada de investigație, importurile din Indonezia au reprezentat cea mai mare pondere a importurilor în Uniune din alte țări terțe decât RPC. Comisia a observat, de asemenea, că Indonezia exportă în principal lizină lichidă, urmată de sulfat de lizină (6 % din importurile indoneziene în perioada de investigație).

(294)

În 2020, volumul importurilor din cele mai mari surse de import, altele decât China, și anume Indonezia și SUA, precum și din toate țările terțe luate împreună, a scăzut puternic pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2022, când Brazilia și Coreea de Sud și-au îmbunătățit cota de piață potrivit datelor Eurostat. Volumele importurilor din Indonezia și SUA urmează o tendință similară celei observate pentru vânzările industriei din Uniune – o creștere a importurilor în 2021 și apoi o scădere bruscă în 2022 și în perioada de investigație. Importurile din toate celelalte țări terțe (Brazilia și Coreea de Sud), care și-au sporit poziția pe piață în 2022, au pierdut, de asemenea, din cota de piață în perioada de investigație în comparație cu 2022.

(295)

Comisia a observat că, în 2021 și 2022, prețul de import din SUA a fost mai mic decât prețul de import din China. Cu toate acestea, prețul de import din SUA a scăzut semnificativ în cursul perioadei de investigație în comparație cu anii precedenți, sugerând o blocare a prețurilor cauzată de importurile dominante din China.

(296)

În schimb, Comisia a stabilit că prețurile vămuite ale totalului importurilor din China au scăzut semnificativ, și anume cu 66 % în perioada de investigație, și au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 40,2 % în perioada de investigație.

(297)

Comisia a examinat apoi importanța importurilor din China, Indonezia, SUA, Brazilia și Coreea de Sud pe piața totală a Uniunii. Astfel cum arată tabelele 3 și 12 de mai sus, volumul total al importurilor din China în perioada de investigație este de trei ori mai mare decât cel al importurilor din celelalte țări terțe. În plus, importurile din Indonezia și SUA au pierdut din cota de piață în perioada de investigație. În schimb, importurile din China sunt singurele care au câștigat cotă de piață între 2022 și perioada de investigație.

(298)

Comisia a observat că prețul mediu din China a fost mai mic decât prețurile de import din alte țări terțe, ceea ce a dus, de asemenea, la scăderea prețurilor din țări terțe la un nivel inferior costului de producție al industriei Uniunii. Având în vedere volumele relativ scăzute ale importurilor pe țară, care erau mult mai mici decât cele din China, cu o tendință descrescătoare și la prețuri mai mari decât cele din China, dar la prețuri mai mici decât ale industriei din Uniune, Comisia a concluzionat, prin urmare, că impactul importurilor din Indonezia, SUA, Brazilia și Coreea de Sud nu poate fi considerat în mod individual ca fiind semnificativ.

(299)

Volumul exporturilor industriei Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Vânzări la export

(300)

Volumul exporturilor industriei din Uniune a fost relativ mic în cursul perioadei examinate, reprezentând 20 % din vânzările industriei din Uniune în primul an al perioadei examinate. De atunci, acestea au scăzut liniar odată cu scăderea producției. Prețurile medii de vânzare pentru exporturi au urmat, de asemenea, o tendință similară cu cea a vânzărilor interne, și anume au crescut ca urmare a creșterii costului de producție.

(301)

Prin urmare, pe baza volumelor relativ mici ale exporturilor pe parcursul perioadei examinate și a tendințelor similare celor observate pentru vânzările industriei din Uniune în interiorul Uniunii, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că performanța la export a industriei din Uniune nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză și prejudiciul important constatat.

(302)

CESFAC, Pintaluba, Vall Companys și CCCMC au susținut că prejudiciul a fost cauzat de importurile de lizină ale industriei din Uniune de la producătorii-exportatori chinezi, care au reprezentat aproximativ 10-15 % din vânzările sale în Uniune.

(303)

Comisia a confirmat că industria din Uniune a importat volume limitate de lizină din China și Coreea de Sud pentru a fi distribuită în continuare pe piața Uniunii în vederea îmbunătățirii poziției sale privind fluxul de lichidități. Cu toate acestea, aceste volume au scăzut treptat începând cu 2020, iar în 2023, astfel de importuri nu au mai fost efectuate. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(304)

Aceleași părți au subliniat, de asemenea, creșterea substanțială a costului de producție al Uniunii, determinată în principal de creșterea costului sfeclei de zahăr și al energiei electrice, care ar putea fi o posibilă cauză a prejudiciului.

(305)

Astfel cum se menționează în considerentul 269, costul de producție al industriei Uniunii s-a mărit din cauza creșterii prețurilor la energie și la materii prime, cum ar fi sfecla de zahăr, amoniacul sau sulfatul de amoniu. În condiții normale de piață, producătorii pot reflecta creșterea costurilor în prețurile lor de vânzare. În 2021, industria Uniunii a putut, într-o anumită măsură, să își crească prețurile ca reacție la creșterea costului de producție. Cu toate acestea, în 2022 și în cursul perioadei de investigație, având în vedere nivelul foarte scăzut al prețurilor importurilor din China și chiar scăderea puternică a acestora în perioada de investigație, astfel cum s-a raportat în tabelul 4, acest lucru nu a mai fost posibil. Prin urmare, cauza prejudiciului nu a fost creșterea costurilor ca atare, ci, ca urmare a prezenței masive pe piață a importurilor la prețuri scăzute tranzacționate în mod neloial din China, incapacitatea industriei din Uniune de a reflecta cu acuratețe aceste creșteri ale costurilor în prețurile sale de vânzare.

(306)

CESFAC, Pintaluba, Vall Companys și CCCMC au susținut că prejudiciul este cauzat parțial de scăderea consumului de lizină al Uniunii.

(307)

Tabelul 2 confirmă faptul că, în cursul perioadei examinate, consumul de lizină a scăzut cu 55 000-60 000 de tone sau cu 11 %. Cu toate acestea, în timp ce consumul a scăzut, importurile din China au crescut cu 25 000 de tone în aceeași perioadă. În consecință, cota de piață a industriei din Uniune, care era de 10,7 % la începutul perioadei examinate, a scăzut la sub 2 % în perioada de investigație.

(308)

O scădere a volumului vânzărilor industriei UE proporțională cu scăderea consumului ar fi fost de ordinul a 6 000-8 000 de tone, în timp ce în prezent, din cauza evoluției opuse a importurilor din China, aceasta s-a ridicat la 44 500-48 000 de tone. Scăderea consumului ca atare nu poate fi considerată semnificativă.

(309)

CESFAC, Pintaluba, Vall Companys și CCCMC au susținut, de asemenea, că producătorul din Uniune a transferat un volum substanțial de capacitate de producție de la lizină la așa-numiții „aminoacizi speciali” din cauza volatilității pieței lizinei și că industria Uniunii a transformat 40 000 de tone din capacitatea instalată de lizină în „produse speciale”, cum ar fi valina, arginina și triptofanul, retrăgându-se astfel în mod conștient de pe piața lizinei din Uniune.

(310)

Astfel cum se arată în tabelul 5, Comisia a observat, în primul rând, că capacitatea de producție de lizină a producătorului din Uniune a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Produsele speciale sunt fabricate de instalații auxiliare care nu au legătură cu producția de lizină. Industria din Uniune a crescut producția de aminoacizi speciali în cursul perioadei examinate pentru a atenua pierderile substanțiale suferite de aceasta în ceea ce privește producția și vânzările de lizină. Cu toate acestea, capacitatea de producție a acestor aminoacizi speciali este separată de procesul de producție a lizinei și nu ar trebui să fie considerată interschimbabilă. Astfel cum s-a menționat în considerentul 258, principala activitate economică a reclamantului este producția de lizină. Capacitatea de producție a aminoacizilor speciali este limitată în comparație cu capacitatea de producție a lizinei. Prin urmare, este probabil ca eventuala încetare a producției de lizină să conducă la încetarea producției altor aminoacizi speciali. Prin urmare, Comisia a considerat că creșterea producției de aminoacizi speciali nu contribuie la prejudiciu.

(311)

CESFAC, Pintaluba, Vall Companys și CCCMC au susținut că performanța economică și financiară insuficientă a industriei Uniunii a început înainte de perioada examinată și a culminat cu decizia industriei Uniunii, la începutul anului 2024, de a solicita proceduri de insolvență în fața instanțelor franceze. Acestea au susținut că dificultățile financiare preexistente sunt rezultatul propriilor decizii și strategii comerciale și financiare, în moduri care nu au legătură cu nicio presiune concurențială exercitată de importurile de lizină din China.

(312)

Ca răspuns la această afirmație, Comisia a observat mai întâi că afirmația nu a fost susținută de elemente de probă, deoarece nu a specificat deciziile financiare sau comerciale deficitare pe care industria din Uniune le-ar fi luat în trecut și care ar fi putut explica dificultățile sale. În al doilea rând, Comisia a observat că producătorii nu sunt obligați să aibă un istoric recent în materie de profitabilitate pentru a solicita ajutor prin măsuri de apărare comercială. În al treilea rând, într-adevăr, încă de la începutul perioadei examinate, industria din Uniune înregistra pierderi, astfel cum se arată în tabelul 11. Fără a trage concluzii cu privire la rolul importurilor din China în situația industriei din Uniune în anul respectiv, Comisia a observat totuși că importurile din China aveau deja o prezență foarte importantă în 2020, reprezentând o cotă de piață de peste 50 %. Mai important, aceasta a observat că, de atunci, importurile din China au continuat să crească substanțial pe piața Uniunii, în timp ce diferența dintre prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și prețurile importurilor din China a crescut dramatic, de la [125-325] EUR/tonă în 2020 la [1 097-1 397] EUR/tonă în perioada de investigație.

(313)

Pe această bază, rezultă în mod clar că situația industriei din Uniune, astfel cum a evoluat în perioada examinată, nu poate fi atribuită unei gestionări defectuoase. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(314)

Analiza de mai sus arată că, în timp ce piața Uniunii s-a contractat, a existat o creștere majoră a volumului importurilor originare din China în cursul perioadei examinate. Prețurile scăzute ale importurilor din China care fac obiectul unui dumping au împiedicat industria din Uniune să își crească prețurile la niveluri sustenabile, ceea ce a dus la o situație de pierdere continuă care s-a accentuat. În plus, industria din Uniune a pierdut, de asemenea, o cotă de piață semnificativă în favoarea importurilor din China și, din cauza scăderii semnificative a vânzărilor, a trebuit chiar să oprească temporar producția în 2023. Prin urmare, Comisia a stabilit o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(315)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei Uniunii și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, efectul acestor factori asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii a fost nesemnificativ.

(316)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important. Prejudiciul este global și constă, printre altele, în pierderi în domeniile producției, vânzărilor, cotei de piață, profitabilității și ocupării forței de muncă.

(317)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a analizat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(318)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(319)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C&D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(320)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Întrucât industria din Uniune a suferit pierderi pe parcursul întregii perioade examinate, iar datele industriei din Uniune nu au putut fi utilizate, Comisia a stabilit o marjă de profit rezonabilă de 6 %.

(321)

Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiții, de cercetare și dezvoltare (C&D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații pe baza planurilor de investiții și a proiectelor amânate. Într-adevăr, afirmațiile industriei Uniunii s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare (denumite în continuare „cheltuielile IRI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria UE și verificate de Comisie, și cheltuielile IRI realizate efectiv în cursul perioadei examinate. Această diferență, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost de 4,69 %.

(322)

Procentul de 4,69 % a fost adăugat la profitul de bază de 6 % menționat în considerentul 319, ceea ce a condus la un profit indicativ de 10,69 %.

(323)

Producătorul din Uniune nu a produs cantități semnificative de produs în cauză în cursul perioadei de investigație. Prin urmare, costurile sale de producție nu au fost considerate adecvate în scopul stabilirii prețului indicativ. Aceste costuri au fost afectate de o creștere semnificativă a costurilor fixe pe unitate cauzată de pierderile din volumul vânzărilor (atât pe piața internă, cât și pe piața de export), care au condus inclusiv la pierderi de volum de producție. Producătorul din Uniune a încetat, de asemenea, producția de lizină timp de 4 luni în cursul perioadei de investigație. Prin urmare, Comisia a considerat că volumul producției din 2022 (ajustat la indicele inflației din decembrie 2023 pentru Franța) este adecvat pentru prezenta investigație.

(324)

Pe această bază, prețul mediu ponderat neprejudiciabil este cuprins între 2 800 și 3 300 EUR pe tonă, rezultând din aplicarea marjei de profit de 10,69 % menționate mai sus la costul de producție din cursul perioadei de investigație al singurului producător din Uniune.

(325)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a stabilit un cost suplimentar de [240-270] EUR/tonă. Acesta a fost adăugat la prețul neprejudiciabil menționat în considerentul 324.

(326)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil de [3 040-3 570] EUR/tonă al produsului similar pentru industria Uniunii prin aplicarea marjei profitului indicativ menționate mai sus (a se vedea considerentul 324) la costul de producție al industriei din Uniune în cursul perioadei de investigație, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(327)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria Uniunii incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(328)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din China” este definit în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți și importuri (a se vedea punctul 3.3 de mai sus).

(329)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping prejudiciabil, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază.

(330)

Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(331)

Singurul producător de lizină din Uniune, care a depus plângerea, a cooperat pe deplin la investigație și și-a exprimat interesul pentru instituirea de măsuri.

(332)

Investigația a arătat că producătorul din Uniune suferă un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză. Aceste importuri au dus la o scădere semnificativă a prețurilor, obligând industria din Uniune să vândă sub nivelul costurilor. Prin urmare, industria din Uniune a înregistrat pierderi semnificative. Importurile din China au subcotat în continuare sever prețurile industriei din Uniune, iar creșterea volumului acestor importuri a cauzat o scădere semnificativă a volumului vânzărilor și a cotei de piață ale industriei din Uniune.

(333)

Instituirea de măsuri ar împiedica probabil o nouă creștere bruscă a importurilor din China la prețuri foarte scăzute și ar permite industriei să își înceapă procesul de redresare. Fără instituirea de măsuri, producătorii chinezi vor continua să vândă produsul în cauză la un preț de dumping pe piața Uniunii și nu va dura mult timp până când industria din Uniune va trebui să își înceteze activitatea.

(334)

Întrucât industria din Uniune este în măsură să furnizeze doar aproximativ 20 % din consumul Uniunii, în urma instituirii măsurilor antidumping provizorii, se preconizează că importurile din China către Uniune vor continua, dar că volumul vânzărilor și prețurile industriei din Uniune pe piața Uniunii vor crește, îmbunătățind astfel profitabilitatea și alți indicatori financiari ai acestei industrii și împiedicând încetarea activității acesteia.

(335)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea de măsuri împotriva Chinei ar fi în interesul industriei Uniunii.

(336)

Trei importatori au cooperat la investigație prin furnizarea unui răspuns la chestionar. Împreună, aceștia au reprezentat 26 % din importurile de lizină din China.

(337)

Andres Pintaluba S.A. și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că adoptarea de măsuri antidumping asupra importurilor de lizină din China ar crea un risc grav de deficit de aprovizionare pe piața UE și a prezentat elemente de probă ale unor deficite prelungite și persistente de aprovizionare cu lizină lichidă înregistrate în trecut, înainte de intrarea pe piață a furnizorilor chinezi de lizină.

(338)

Comisia a clarificat faptul că scopul taxelor antidumping nu este de a închide piața Uniunii pentru importurile din țara în cauză, ci mai degrabă de a combate practicile de piață neloiale și de a restabili condițiile de concurență echitabile, permițând tocmai funcționarea normală a pieței. Este puțin probabil ca producătorul din Uniune și producătorii-exportatori din țări terțe altele decât China să fie în măsură să aprovizioneze pe deplin piața Uniunii. Având în vedere poziția dominantă a producătorilor-exportatori chinezi și poziția mondială în scădere a altor producători din țări terțe, măsurile antidumping vor spori producția industriei din Uniune și vor restabili condiții de concurență echitabile, fără a bloca importurile din China. Prin urmare, Comisia a respins argumentele de mai sus ca nefondate.

(339)

Barentz, CESFAC, Pintaluba și Vall Companys au susținut, de asemenea, că instituirea de taxe antidumping ar fi, de asemenea, contrară interesului Uniunii din motive de mediu, întrucât creșterea prețului lizinei ar crea un stimulent pentru producătorii de preamestecuri pentru furaje și de hrană pentru animale combinată pentru ca aceștia să ajusteze amestecul de materii prime furajere și aditivi pentru hrana animalelor în scopul de a crește proporția alternativelor mai ieftine și bogate în proteine, cum ar fi aditivii pe bază de soia și de proteine brute.

(340)

Afirmația a fost respinsă, deoarece Comisia a observat că rata de includere a aditivilor pe bază de soia și de proteine brute în dietele furajere este determinată în principal de prețul acestor materii prime, iar principalii factori de variație a prețurilor (volumul recoltei, fluctuația cursului de schimb EUR – USD, tariful de navlu) sunt independenți de prețul lizinei.

(341)

Un utilizator s-a manifestat în cadrul investigației și a furnizat un răspuns la chestionar. Această societate, Vall Companys Group, își desfășoară activitatea pe piața hranei pentru animale, una dintre cele trei piețe principale ale lizinei. Aceasta a reprezentat mai puțin de 5 % din lizina importată din China în perioada de investigație. Vall Companys Group a fost audiată de Comisie și a fost efectuată o verificare la fața locului a răspunsului său la chestionar.

(342)

Grupul Vall Companys a susținut că instituirea de măsuri antidumping ar conduce la (i) o creștere semnificativă a costului hranei pentru animale și al altor produse din aval în Uniune, (ii) ar crea un risc grav de deficit de aprovizionare cu lizină, (iii) ar slăbi în mod semnificativ concurența pe piața Uniunii, creând condiții pentru un comportament anticoncurențial și (iv) ar submina politica de mediu a Uniunii.

(343)

În ceea ce privește primul punct, Vall Companys a susținut că lizina reprezintă aproximativ [0 %-10 %] din costurile de producție a hranei pentru animale. Utilizatorul a explicat, de asemenea, că costul hranei pentru animale reprezintă aproximativ 65 % din costurile de producție ale produselor pe bază de carne de porc și de pasăre, considerând că lizina reprezintă aproximativ [0 %-5 %] din aceste costuri. Utilizatorul a susținut că această parte din costurile de producție este semnificativă, având în vedere natura industriei cărnii și faptul că produsele pe bază de carne de porc și de pasăre sunt vândute pe piețele de mărfuri cu marje scăzute. Prin urmare, orice creștere a costurilor lizinei va afecta în mod disproporționat profitul producătorilor de carne și/sau va avea un impact negativ asupra consumatorilor sub forma unor prețuri mai mari ale produselor din carne.

(344)

Comisia a recunoscut că măsurile antidumping ar avea un impact asupra prețului lizinei. Cu toate acestea, astfel cum a afirmat societatea Eurolysine (132), în ceea ce privește utilizarea pentru producția de hrană pentru animale, componentele nutritive din hrana pentru animale sunt selectate în funcție de contribuția lor nutrițională la furaje și de prețul lor. Întrucât industria utilizează modelele matematice bazate pe „principiul formulării celui mai mic cost”, compoziția furajelor se modifică în funcție de disponibilitate și de preț. Modificarea în timp a prețurilor materiilor prime pentru hrana animalelor are un impact de aproximativ 15 % asupra prețurilor formulelor alimentare, în timp ce impactul prețului lizinei este de 2 %. Pe această bază, Comisia a considerat că impactul măsurilor antidumping asupra producătorilor de hrană pentru animale va fi limitat.

(345)

În ceea ce privește al doilea punct, acest aspect este deja abordat în considerentul 338 de mai sus. Comisia a observat, de asemenea, că, în ceea ce privește riscul de comportament anticoncurențial pe piața Uniunii, existența în continuare a industriei Uniunii, pe lângă aprovizionarea provenind din țara în cauză și din alte surse, reprezintă mai degrabă o garanție decât o amenințare la adresa unei piețe competitive. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia măsurile ar submina politica de mediu a Uniunii, acest aspect este abordat în considerentul 340 de mai sus.

(346)

Vall Companys Group s-a opus, de asemenea, instituirii de măsuri antidumping, deoarece societatea se teme că acestea ar putea avea repercusiuni asupra accesului pe piața chineză a exporturilor de bucăți de carne de porc produse în Spania, pe care le-a considerat o activitate economică importantă. Cu toate acestea, societatea respectivă nu și-a justificat afirmația care, prin urmare, a fost respinsă.

(347)

În lipsa unor informații suplimentare furnizate de utilizatori, având în vedere cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că este puțin probabil ca instituirea oricăror măsuri antidumping să afecteze grav situația utilizatorilor.

(348)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de lizină originare din Republica Populară Chineză.

(349)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(350)

Trebuie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de lizină originară din Republica Populară Chineză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping (punctul 6.2 de mai sus). Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(351)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(352)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul investigației. Aceste niveluri ale taxei vamale sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(353)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(354)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(355)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(356)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(357)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, este necesar ca înregistrarea importurilor să înceteze.

(358)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

(359)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(360)

Au fost primite observații din partea grupurilor Eppen și Meihua. Cu toate acestea, observațiile primite nu au vizat exactitatea calculelor, ci mai degrabă metodologiile utilizate de Comisie la stabilirea marjelor lor de dumping respective. Observațiile respective vor fi luate în considerare împreună cu toate celelalte observații după publicarea măsurilor provizorii.

(361)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(362)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,