(1)

La 4 mai 2018, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a adoptat Regulamentul (UE) 2018/683 (2) de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121 (denumite în continuare „anvelope” sau „produsul în cauză”), originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

La 18 octombrie 2018, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1579 (3) de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii impuse asupra importurilor de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „regulamentul antidumping inițial”).

(3)

La 9 noiembrie 2018, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690 (4) de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 (denumit în continuare „regulamentul antisubvenție inițial”).

(4)

În urma unei contestații introduse de China Rubber Industry Association (denumită în continuare „CRIA”) și de Camera de comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China (denumită în continuare „CCCMC”), Tribunalul Uniunii Europene a anulat, la 4 mai 2022, în hotărârea sa în cauzele conexate T-30/19 și T-72/19 (5) (denumită în continuare „hotărârea Tribunalului”), regulamentul antidumping inițial și regulamentul antisubvenție inițial în ceea ce privește mai mulți producători-exportatori.

(5)

În urma hotărârii Tribunalului, Comisia a redeschis investigațiile și, la 4 aprilie 2023, Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/737 al Comisiei (6) (denumit în continuare „al doilea regulament antidumping”) și o taxă compensatorie definitivă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/738 al Comisiei (7) (denumit în continuare „al doilea regulament antisubvenție”).

(6)

La 6 septembrie 2024, Comisia a încheiat două reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping și compensatorii aplicabile importurilor de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane și cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză (8) (9).

(7)

Taxele compensatorii în vigoare în prezent sunt exprimate în euro per articol, variind între 3,75 și 57,28 EUR per articol.

(8)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (10), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(9)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 11 august 2023 de Coaliția împotriva importurilor neloiale de anvelope (denumită în continuare „solicitantul”), în numele industriei din Uniune producătoare de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, în sensul articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția subvenționării și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(10)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 25 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 10 noiembrie 2023, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile în Uniune de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (11) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(11)

Investigația privind continuarea sau reapariția subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2022 și 30 iunie 2023 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(12)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. De asemenea, Comisia a informat în mod specific solicitantul, producătorii cunoscuți din Republica Populară Chineză și autoritățile Republicii Populare Chineze, importatorii cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca părți vizate în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să ia parte la aceasta.

(13)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea eșantiona părțile interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza:

(16)

Acest eșantion a fost format din 6 producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 25 % din volumul total estimat al producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune.

(17)

În conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Astfel, eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(19)

Un importator neafiliat s-a făcut cunoscut Comisiei, dar nu a furnizat informațiile solicitate și nici nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Nu s-a prezentat niciun alt importator neafiliat.

(20)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze și asociațiilor de producători-exportatori să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(21)

trei producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Două grupuri de producători-exportatori au acoperit aproximativ 50 % din volumul raportat exportat către Uniunea Europeană în perioada iulie 2022-iunie 2023, în timp ce volumul exporturilor celui de-al treilea producător-exportator a fost considerat nesemnificativ. În conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de două grupuri de producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu au fost formulate observații.

(22)

În cadrul investigației inițiale, 49 de producători-exportatori au fost de acord să fie incluși în eșantion. În cadrul prezentei investigații de reexaminare, în timp ce peste 140 de producători-exportatori au fost enumerați în plângere, doar 3 producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori au furnizat un răspuns privind eșantionarea.

(23)

Producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 50 % din volumul total al importurilor de anvelope din RPC în Uniunea Europeană și au reprezentat mai puțin de 2 % din producția totală de anvelope din RPC. Întrucât cota de piață în Uniune a importurilor din RPC a fost de aproximativ 5,4 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a considerat că jumătate dintre aceste importuri ar furniza informații suficiente pentru a evalua prețul de export și existența continuării sau a reapariției subvenționării în cursul perioadei investigației de reexaminare și că, prin urmare, acestea pot fi considerate reprezentative pentru totalul importurilor din RPC.

(24)

Comisia a trimis chestionare celor două grupuri de exportatori incluse în eșantion și celor șase producători din Uniune incluși în eșantion. Același chestionar a fost pus la dispoziție și online în ziua deschiderii investigației. În plus, Comisia i-a transmis un chestionar solicitantului.

(25)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor două grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion și din partea unui număr de șase producători din Uniune. Răspunsul primit de la un producător din Uniune, Recauchutagem São Mamede, Lda (denumit în continuare „RSM”), a fost incomplet, iar Comisia a solicitat acestui producător să își completeze răspunsul. Nu s-a primit niciun răspuns suplimentar, iar Comisia a informat RSM că intenționează să aplice articolul 28 din regulamentul de bază și să utilizeze datele disponibile. Nu s-au primit alte observații din partea acestui producător din Uniune.

(26)

În consecință, Comisia a utilizat datele furnizate de ceilalți 5 producători din Uniune. Neobținerea datelor de la RSM a avut doar un impact marginal asupra reprezentativității eșantionului. Cei cinci producători din Uniune rămași au reprezentat în continuare peste 25 % din volumul total estimat al producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune. Prin urmare, acest eșantion rămas de 5 producători din Uniune a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(27)

Comisia a trimis un chestionar Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”). Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar.

(28)

Prin urmare, vizitele de verificare în conformitate cu articolul 26 din regulamentul de bază s-au efectuat numai la sediile următoarelor societăți:

(29)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, încadrate în prezent la codurile NC 4011 20 90 și ex 4012 12 00 (cod TARIC 4012 12 00 10). Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ și fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare („produsul care face obiectul reexaminării”).

(30)

Produsul care face obiectul reexaminării cuprinde atât anvelopele pneumatice noi, cât și anvelopele pneumatice reșapate care sunt utilizate pentru autobuze sau camioane și care au aceleași caracteristici esențiale fizice, chimice și tehnice. Ambele tipuri de produs în cauză sunt fabricate din aceleași materii prime (chiar dacă pot exista diferențe la nivelul tehnologiei utilizate) și au o structură similară. Variațiile la nivelul materiilor prime și al structurii au ca rezultat caracteristici de performanță diferite.

(31)

Procesul de fabricație al anvelopelor noi de camioane și autobuze implică: (1) amestecarea și malaxarea cauciucului; (2) prepararea componentelor anvelopei; (3) fabricarea anvelopei (verzi); (4) prelucrarea termică (vulcanizarea) și (5) inspecția finală. Toate anvelopele de camioane și autobuze sunt fabricate din aceleași materii prime de bază, și anume cauciuc natural, cauciuc sintetic, oțel, negru de fum, alte substanțe chimice și uleiuri, precum și materiale textile; ele au aceleași componente, și anume banda de rulare, flancurile, carcasa interioară, taloanele, benzile de oțel, pliurile carcasei, chiar dacă între diferiții producători ai acestui produs există anumite diferențe.

(32)

S-a constatat, de asemenea, că procesul de fabricație a anvelopelor noi de camioane și autobuze implică tehnologii variate, fapt care nu a afectat însă constatările generale privind interschimbabilitatea.

(33)

Reșaparea este, în esență, un proces de reciclare cu ajutorul căruia anvelopele uzate sunt renovate prin înlocuirea benzii de rulare pe o carcasă veche. Carcasele sunt elemente principale ale procesului de reșapare și, prin urmare, o parte substanțială a activității reșapatorilor o reprezintă selectarea și achiziționarea de carcase adecvate pentru reșapare. Astfel, carcasele sunt principala materie primă a procesului de producție și constituie – în funcție de calitatea lor – fie un adevărat produs „semifinit”, fie un deșeu.

(34)

Din nou, acest proces poate implica tehnologii variate, fără impact asupra constatărilor Comisiei privind interschimbabilitatea.

(35)

Anvelopele de camioane și autobuze sunt produse într-o mare varietate de tipuri și dimensiuni și pot fi întâlnite pe o gamă largă de vehicule comerciale, de la camioane și autobuze pentru transportul local în contexte urbane sau regionale, la camioane și autobuze pentru transportul pe distanțe lungi, în funcție de dimensiunile și de specificațiile lor privind indicele de sarcină. Ele nu sunt adecvate nici pentru utilizarea în cazul vehiculelor de călători sau al altor vehicule utilitare ușoare, nici pentru vehiculele exclusiv de teren, cum ar fi tractoarele agricole.

(36)

Anvelopele pentru camioane sau autobuze sunt comercializate sub două tipuri și în patru categorii. Anvelopa de tip cu cameră este o opțiune mai tradițională; aceasta are o cameră interioară cu valvă proprie, amplasată în interiorul anvelopei. În cazul anvelopelor de tip fără cameră, anvelopa și janta roții formează un sigiliu etanș, valva fiind montată direct pe jantă. Majoritatea covârșitoare a anvelopelor pentru camioane sau autobuze vândute în Uniune sunt anvelope fără cameră. Cele patru categorii de anvelope pentru camioane sau autobuze sunt: pentru roțile directoare, pentru roțile motoare, pentru remorcă și multipoziție. Anvelopele pentru roțile directoare sunt concepute pentru a fi utilizate pe axa față pentru a ajuta la controlul direcției, dar pot fi utilizate pentru toate pozițiile pe camioane sau autobuze, în funcție de utilizarea vehiculului. Anvelopele pentru roțile motoare sunt concepute pentru sistemul de transmisie și asigură o tracțiune mai bună. Anvelopele pentru remorci sunt concepute pentru a fi montate pe remorci, în timp ce anvelopele multipoziție sunt concepute pentru a fi utilizate pe un vehicul în toate pozițiile, în funcție de utilizarea acestuia.

(37)

Anvelopele, noi sau reșapate, sunt supuse acelorași cerințe de siguranță pe piața Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13).

(38)

Informațiile colectate și primite de Comisie indică faptul că piața anvelopelor de autobuze și camioane din Uniune este segmentată pe trei niveluri sau segmente. Deși nu există linii clare de demarcație între niveluri, există un acord general la nivelul părților interesate și al constatărilor Comisiei privind următoarea clasificare.

(39)

Anvelopele de nivelul 1 acoperă anvelopele noi premium, purtând marca emblematică a principalilor fabricanți. Recunoașterea mărcii este un factor-cheie pentru anvelopele de acest nivel, ea justificând plătirea unor prețuri semnificativ mai mari pentru performanțele înalte așteptate, precum și pentru investițiile de marketing deosebit de semnificative. Anvelopele fabricate de producătorii de echipamente originale pentru camioane sau autobuze („OE1”) sunt incluse în principal la acest nivel. Calitatea anvelopelor de nivelul 1 asigură un nivel înalt de reșapabilitate al acestora, ele fiind concepute să fie anvelope cu mai multe cicluri de utilizare (multi-life tyres), fapt ce mărește și mai mult kilometrajul semnificativ mai mare al produsului original (până la trei reșapări pentru o utilizare normală). Anvelopele de nivelul 1 sunt, de asemenea, asociate unui nivel mai ridicat de siguranță și beneficiază adesea de un bun nivel al serviciilor postvânzare.

(40)

Anvelopele de nivelul 2 acoperă majoritatea anvelopelor non premium, atât noi cât și reșapate, cu prețuri variind între aproximativ 65 % și 80 % din prețul anvelopelor de nivelul 1. Anvelopele fabricate de producătorii de echipamente originale pentru remorci („OE2”) pot fi incluse la acest nivel. Recunoașterea mărcii rămâne importantă la acest nivel, iar mărcile sunt de obicei cunoscute de cumpărători, care sunt de asemenea în măsură să identifice producătorii anvelopelor. Ele sunt în general reșapabile cel puțin o dată și oferă bune performanțe în ceea ce privește kilometrajul, deși mai limitate decât cele ale anvelopelor de nivelul 1.

(41)

Anvelopele de nivelul 3 acoperă atât anvelopele noi, cât și anvelopele reșapate, cu performanțe mai reduse în ceea ce privește kilometrajul și cu o reșapabilitate foarte limitată sau chiar inexistentă. În mod obișnuit, prețul lor este stabilit la mai puțin de 65 % din prețul anvelopelor de nivelul 1, acest procent reprezentând și limita performanței lor în ceea ce privește kilometrajul. La acest nivel, recunoașterea mărcii este aproape inexistentă, iar prețul devine factorul determinant în decizia clientului de a cumpăra. În general, aceste anvelope nu sunt furnizate cu servicii postvânzare.

(42)

Anvelopele reșapate pot fi clasificate la nivelul 2 sau la nivelul 3. Deși unele anvelope chineze sunt reșapabile, în China se efectuează foarte puține reșapări. Pe de altă parte, reșaparea este destul de larg răspândită în Uniune și pe alte piețe, de exemplu în Brazilia. Activitatea de reșapare din Uniune include:

(43)

Comisia a aplicat aceeași cartografiere a anvelopelor noi și a anvelopelor reșapate în funcție de marcă ca în investigația inițială. Aceste informații au fost, de asemenea, furnizate de solicitant și au fost puse la dispoziția tuturor părților interesate în ziua deschiderii investigației.

(44)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(45)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(46)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în înțelesul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(47)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a subvenționării produsului în cauză originar din RPC.

(48)

Comisia a decis că, având în vedere constatările de mai jos care confirmă existența continuării subvenționării în ceea ce privește subvențiile care fac obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul investigației inițiale, precum și existența unor noi subvenții suplimentare (și anume acceptări bancare), nu a fost necesară investigarea tuturor subvențiilor a căror existență o susține solicitantul. Într-adevăr, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, este necesar să se examineze de către Comisie dacă există dovezi ale continuării subvențiilor, indiferent de valoarea acestora.

(49)

Pe baza informațiilor cuprinse în cererea de reexaminare și în avizul de deschidere, Comisia a investigat următoarele practici de subvenționare:

(50)

În ceea ce privește furnizarea de bunuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată pentru materiile prime, în investigația inițială, Comisia a concluzionat că nu a existat niciun avantaj pentru achizițiile interne de materii prime utilizate cel mai frecvent, și anume cauciucul natural, cauciucul sintetic, negrul de fum și cordonul de nailon. Prin urmare, în cadrul actualei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a concluzionat că nu este necesar să investigheze o astfel de schemă.

(51)

La 15 martie 2024, Comisia a transmis la GC un chestionar. De asemenea, GC a fost invitat să transmită chestionare destinate băncilor și altor instituții financiare despre care GC știe că au acordat împrumuturi industriei anvelopelor din China, Corporației Chineze a Asigurărilor pentru Exporturi și Credite (Chinese Export & Credit Insurance Corporation, „Sinosure”) și producătorilor și distribuitorilor de oțel laminat la cald și la rece care au furnizat factori de producție pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(52)

Nici GC, nici oricare dintre ceilalți destinatari vizați ai chestionarelor menționate mai sus nu au răspuns solicitării Comisiei.

(53)

Prin nota verbală din 26 aprilie 2024, Comisia a informat autoritățile chineze că, în urma lipsei cooperării din partea GC și a producătorilor chinezi de produs care face obiectul reexaminării, Comisia intenționa să își bazeze constatările pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază. De asemenea, autoritățile chineze au fost informate asupra faptului că o constatare pe baza datelor disponibile poate fi mai puțin favorabilă decât în cazul în care GC și producătorii ar fi cooperat. Comisia nu a primit nicio observație.

(54)

Ca atare, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, Comisia a considerat că utilizarea datelor disponibile este necesară pentru a stabili continuarea sau reapariția subvenționării produsului în cauză originar din RPC.

(55)

În consecință, Comisia a utilizat pentru analiza sa toate datele disponibile, în special:

(56)

Înainte de a analiza subvenționarea presupusă a fi acordată sub formă de subvenții sau programe de subvenționare specifice (punctul 3.4 și următoarele de mai jos), Comisia a evaluat planurile, proiectele și alte documente guvernamentale, care au fost relevante pentru mai multe subvenții sau programe de subvenționare. Aceasta a constatat că toate subvențiile sau programele de subvenționare care fac obiectul evaluării fac parte din procesul de implementare a planificării centralizate a GC din următoarele motive.

(57)

Constatările investigației inițiale bazate pe planurile guvernamentale în vigoare la acea dată sunt susținute în cadrul prezentei investigații de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În cadrul investigației de reexaminare, Comisia a stabilit că o serie de documente de politică indică faptul că industria anvelopelor este o industrie „încurajată”. Acesta este cazul, în special, al Programului de inovare tehnologică industrială din cadrul celui de al 14-lea Plan cincinal, emis de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (25).

(58)

Cel de al 14-lea Plan cincinal (denumit în continuare „cel de al 14-lea Plan cincinal”) (26) pentru perioada 2021-2025 evidențiază viziunea strategică a GC privind îmbunătățirea și promovarea industriilor-cheie. În partea a treia, articolul VIII, se stabilesc viziunile strategice ale GC pentru transformarea și modernizarea industriilor tradiționale. În plus, articolul IX prevede axa de dezvoltare pentru industriile strategice emergente, printre care industriile materialelor noi, ale vehiculelor energetice noi și ale echipamentelor de vârf. Aceasta include industria anvelopelor prin sprijin orientat către industria cauciucului sau petrochimie. Planul vizează, de asemenea, tehnologiile-cheie utilizate pentru fabricarea anvelopelor, și anume petrochimie, cauciucuri, oțel și textile.

(59)

Cel de al 14-lea Plan cincinal este pus în aplicare în continuare prin intermediul unor planuri sectoriale, care stabilesc direcția politicilor care urmează să fie puse în aplicare pentru dezvoltarea industriilor și sectoarelor strategice. „Avizele orientative privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice în cadrul celui de al 14-lea Plan cincinal” includ anvelopele în cadrul industriei cauciucului.

(60)

„Made in China 2025” este o politică industrială condusă de stat care urmărește să aducă RPC într-o poziție dominantă în producția mondială de înaltă tehnologie prin subvenții guvernamentale, întreprinderi deținute de stat și achiziții de proprietate intelectuală, înlocuind astfel capacitatea externă. Aceasta include măsuri direct relevante pentru fabricarea anvelopelor, vizând atât anvelopele, cât și factorii de producție pentru producția lor. În conformitate cu Foaia de parcurs „Made in China 2025”, „materialele noi de bază” sunt definite ca incluzând „fierul și oțelul, produsele neferoase, petrochimice, materialele de construcții, industria ușoară, textilele și alte materii de bază în categoria materialelor de înaltă calitate” (principalii factori de producție ai producției de anvelope). Politica se referă, de asemenea, la „explorarea utilizării fondurilor industriale, a câștigurilor din capital de stat și a altor canale pentru a sprijini globalizarea […] sectorului automobilelor, […] și alte echipamente și capacități industriale bine poziționate, precum și pentru a efectua investiții și operațiuni de fuziune și de achiziție în străinătate” (27). Astfel, prin includerea atât a anvelopelor cât și a factorilor de producție esențiali pentru producția lor în rândul „industriilor-cheie” și al „materialelor noi” care sunt „încurajate” în cadrul politicii „Made in China 2025”, industria chineză a anvelopelor are acces la finanțare de stat substanțială.

(61)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a stabilit, cu referire la „Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat” (28) („Decizia nr. 40”), că respectivul act este un ordin al Consiliului de Stat, cel mai înalt organism administrativ din RPC, și rămâne obligatorie din punct de vedere juridic pentru alte organisme publice și pentru operatori economici. În temeiul Deciziei nr. 40, mai multe sectoare relevante sunt identificate ca fiind încurajate, în special produsele petrochimice, substanțele chimice fine, produsele biochimice, transportul și transportul public urban (autobuze). Sectoarele încurajate primesc mai multe subvenții. În special, anvelopele pentru camioane, autobuze și radiale („anvelopele TBR”) sunt clasificate în categoria „încurajate” (în cadrul „industriei petrochimice și chimice”) în ediția din 2019 a Catalogului de orientare, după cum urmează: „Anvelope radiale de înaltă performanță (inclusiv anvelopele radiale fără cameră pentru camioane), anvelope radiale de mega-inginerie (peste 49 inch), cu secțiune transversală joasă și plată (mai puțin decât seria 55) și tehnologie și echipamente de fabricare inteligentă, anvelope de aviație, anvelope radiale agricole și materiale și echipamente speciale de sprijin, dezvoltarea și aplicarea unui nou tip de cauciuc natural” (29). Alte sectoare direct relevante pentru producția de anvelope sunt, de asemenea, „încurajate”, cum ar fi cauciucul natural, cauciucul sintetic, echipamentele de fabricare, reciclarea, textilele și siderurgia. În plus, ediția din 2022 a Catalogului industriilor încurajate pentru investiții străine include, de asemenea, mai multe industrii legate de anvelope, cum ar fi producția de cauciuc natural și sintetic, echipamentele de producție și textilele (30).

(62)

Principalele planuri industriale emise de GC prevăd, de asemenea, sprijin pentru industrii care sunt esențiale pentru producția de anvelope, în special:

(63)

Industria chineză a anvelopelor este ghidată, de asemenea, de orientările din cel de al 14-lea Plan cincinal pentru dezvoltarea industriei cauciucului, publicate de CRIA, care vizează întregul lanț de aprovizionare al industriei cauciucului, stabilind obiective și direcționând resurse.

(64)

Prin urmare, atât producția de anvelope în sine, cât și întregul său lanț de aprovizionare fac parte din industriile „încurajate” de GC și, prin urmare, beneficiază de sprijinul GC, care include accesul la finanțare preferențială și la factori de producție pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată [terenuri, energie electrică, cauciuc (sintetic) etc.].

(65)

În cadrul investigației inițiale (36), Comisia a stabilit că băncile deținute de stat sunt considerate organisme publice deoarece exercită autoritate guvernamentală.

(66)

În privința băncilor care au acordat împrumuturi producătorilor care au cooperat la investigația inițială, acestea erau în mare majoritate deținute de stat. Informațiile disponibile din investigația inițială și din cele mai recente investigații antisubvenție menționate în considerentul 55 de mai sus au arătat că majoritatea băncilor majore au continuat să fie deținute de stat, inclusiv principalele bănci comerciale din China, cum ar fi Bank of China, China Construction Bank, Agricultural Bank of China și Industrial and Commercial Bank of China. În continuare, s-a constatat că aceste bănci comerciale deținute de stat ocupau un loc predominant pe piață, iar în calitate de organisme publice erau implicate în acordarea de împrumuturi la o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață. În consecință, s-a concluzionat că GC avea o politică de furnizare de împrumuturi în condiții preferențiale pentru sectorul anvelopelor.

(67)

Comisia a stabilit, de asemenea, pe baza, printre altele, a articolului 34 din Legea RPC privind băncile comerciale (denumită în continuare „Legea bancară”) și a articolelor 17 și 18 din Decizia nr. 40, că băncile comerciale private din China au primit sarcini și ordine din partea GC să acorde împrumuturi preferențiale industriei anvelopelor, deoarece aparține categoriei „încurajate”, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(68)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că a existat o contribuție financiară pentru producătorii de anvelope sub forma unui transfer direct de fonduri de la GC în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază; iar băncile private au fost, de asemenea, mandatate sau dirijate de autorități să ofere contribuții financiare acelorași producători în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(69)

Pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cerere și, de asemenea, a informațiilor din investigațiile recente menționate mai sus în considerentul 55, Comisia a concluzionat că ratingurile de credit chineze nu oferă o estimare fiabilă a riscului de credit al activului suport. Pe această bază, chiar dacă anumite societăți incluse în eșantion în cadrul actualei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor primiseră un rating de credit bun din partea unei agenții de rating chineze, Comisia a concluzionat că aceste ratinguri nu sunt fiabile.

(70)

S-a constatat existența unui avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, în măsura în care împrumuturile acordate de stat prevedeau condiții mai favorabile decât cele pe care beneficiarul le-ar putea obține în mod normal pe piață. Deoarece s-a stabilit că împrumuturile neguvernamentale din China nu reprezintă o valoare de referință a pieței adecvată (băncile private fiind mandatate și dirijate de GC), aceasta a fost construită pe baza ratei standard de împrumut a Băncii Populare a Chinei. Această rată a fost ajustată astfel încât să reflecte riscul normal de piață prin adăugarea primei corespunzătoare aferente obligațiunilor emise de societăți cu rating de obligațiuni de tip „rating speculativ” (la rata BB).

(71)

S-a constatat că acest program de subvenționare este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece industria anvelopelor aparține categoriei încurajate în conformitate cu Decizia nr. 40.

(72)

Mai mult, s-a constatat că programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că anumite planuri și documente guvernamentale erau încurajatoare și conțineau prevederi privind acordarea de sprijin financiar industriei siderurgice și în anumite regiuni geografice din China.

(73)

Rata subvenției stabilită în investigația inițială pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a variat între 0,34 % și 48,37 %.

(74)

În cerere (37), solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora producătorii chinezi de anvelope au continuat să beneficieze de împrumuturi preferențiale și de rate ale dobânzii sub nivelul pieței din partea băncilor naționale din RPC.

(75)

Solicitantul a furnizat dovezi privind prezența semnificativă și dominarea continuă pe piață a băncilor deținute de stat în sectorul bancar chinez. Cererea a enumerat principalele bănci deținute de stat care au acordat împrumuturi în condiții preferențiale producătorilor de anvelope din China.

(76)

În cele din urmă, solicitantul a indicat faptul că băncile private erau în continuare sub mandatul și ordinul GC să acorde împrumuturi subvenționate, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(77)

În absența cooperării din partea GC și având în vedere că părțile interesate nu au prezentat niciun argument în cursul investigației care să conteste elementele de probă prezentate de solicitant cu privire la situația actuală a sistemului bancar chinez, Comisia este de părere că constatările sale din investigația inițială continuă să fie aplicabile.

(78)

În plus, aspectele critice esențiale în ceea ce privește stabilirea acestui program de subvenționare și continuarea sa, și anume acționarea ca organisme publice de către băncile deținute de stat, poziția lor dominantă în sectorul bancar, împuternicirea și dirijarea băncilor private, au fost confirmate de constatările celor mai recente investigații privind produsele din oțel cu acoperire organică, fibrele de sticlă, foliile de aluminiu și BEV (38).

(79)

În continuare, Comisia a calculat valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. Pentru acest calcul, ea a evaluat avantajul acordat beneficiarilor în cursul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „PIR”). Conform articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiari este considerat a fi diferența dintre valoarea dobânzii plătite de societate pentru împrumutul acordat de guvern și suma pe care societatea ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil obținut pe piață.

(80)

Ca și în investigația inițială, Comisia a calculat avantajul obținut de pe urma practicilor de acordare de împrumuturi preferențiale pentru fiecare grup de producători-exportatori inclus în eșantion, în mod individual, și a alocat acest avantaj produsului în cauză.

(81)

Cei doi producători-exportatori ai Grupului Hankook (denumit în continuare „Hankook”) au situații financiare foarte diferite. Prima societate, Jiangsu Hankook Tire Co. Ltd (denumită în continuare „JHKT”), este o întreprindere matură, cu profituri constante în perioada 2020-2023. A doua societate, Chongqing Hankook Tire Co. Ltd (denumită în continuare „CHKT”), a acumulat pierderi importante de la înființarea sa în 2010, deși a realizat profit net în 2020 și 2023. Această evaluare a fost confirmată în timpul vizitei de verificare. Raportul dintre datorii și active este destul de scăzut în primul caz și foarte ridicat în al doilea caz.

(82)

Comisia a observat că JHKT a primit ratinguri de credit AAA- din partea instituțiilor financiare chineze deținute de stat, în timp ce CHKT a primit ratinguri de credit variind de la A la AA din partea acelorași instituții financiare deținute de stat. Având în vedere distorsiunile globale ale ratingurilor de credit chineze menționate la punctul 3.4.1.1 de mai sus, Comisia a concluzionat că acest rating nu este fiabil.

(83)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, unul dintre producători a obținut anumite fonduri din împrumuturi pe termen scurt prin vânzarea creanțelor sale la export către băncile chineze. CHKT nu a contractat niciun împrumut și a utilizat doar concentrarea lichidităților între societăți pentru a-și finanța operațiunile.

(84)

Comisia a considerat că situația financiară generală a grupului corespunde unui rating BB, care reprezintă ratingul cel mai înalt care nu se mai califică drept rating „investment grade”. Ratingul „investment grade” înseamnă că obligațiunile emise de societate sunt evaluate de agenția de rating ca fiind cel mai probabil suficiente pentru a satisface obligațiile de plată și că băncile sunt autorizate să investească în acestea.

(85)

Prima estimată pentru obligațiunile emise de societățile având acest rating (BB) a fost apoi aplicată la rata standard de împrumut a Băncii Populare a Chinei („PBOC”) pentru a determina rata pieței.

(86)

Această marjă a fost determinată prin calcularea marjei de credit relative dintre indicii obligațiunilor corporative cu rating AA din SUA și cei ai obligațiunilor corporative cu rating BB din SUA pe baza datelor Bloomberg pentru segmente industriale. Marja de credit relativă astfel calculată a fost apoi adăugată la ratele dobânzii de referință publicate de PBOC la data acordării împrumutului (39) și pentru aceeași durată ca împrumutul în cauză. Acest calcul a fost efectuat în mod individual pentru fiecare împrumut acordat societății.

(87)

În observațiile la comunicarea constatărilor finale, Hankook a susținut că ratingul de credit pentru JHKT nu ar trebui să fie redus, deoarece acest lucru nu este nejustificat. Societatea a susținut că situația financiară a întregului grup nu ar trebui să aibă un impact asupra evaluării ratingului societății. Comisia a efectuat evaluarea situației financiare a societăților pe baza datelor colectate în cadrul investigației. Comisia a luat în considerare situația financiară a întregului grup din cauza legăturilor strânse și a relațiilor dintre societățile grupului. Societățile nu numai că au tranzacții legate direct, ci sunt, de asemenea, implicate în scheme de finanțare cum ar fi concentrarea lichidităților sau scontarea cambiilor. Prin urmare, afirmațiile nu au fost luate în considerare, iar evaluarea ratingurilor de credit ale societăților rămâne neschimbată.

(88)

Producătorii-exportatori ai Grupului Giti (denumit în continuare „Giti”), Giti Radial Anhui și Giti Fujian, au situații financiare foarte diferite. Unul dintre ei a înregistrat un profit în perioada examinată. Un altul a fost, de asemenea, profitabil în perioada în cauză, cu excepția anului 2022. În plus, alți indicatori financiari, cum ar fi raportul dintre datorii și active, au un nivel de peste 50 %. Cu toate acestea, un alt producător a înregistrat pierderi pe parcursul întregii perioade examinate, iar datoriile sale au depășit activele. În pofida acestui fapt, acesta nu a beneficiat de împrumuturi din partea unei instituții financiare și a fost finanțat de societatea-mamă.

(89)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a considerat că, în cazul Grupului GITI, pentru a calcula avantajul global conferit anvelopelor din cauza lipsei unei evaluări adecvate a riscurilor, este oportun să se utilizeze valoarea de referință BB menționată în considerentele 65-80 de mai sus la nivelul activităților grupului.

(90)

Din cauza lipsei de cooperare din partea băncilor și a faptului că situația financiară a societății nu a suferit modificări considerabile în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a concluzionat că această valoare de referință rămâne adecvată.

(91)

Programul de subvenționare în cauză era încă specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, având în vedere că situația juridică descrisă în secțiunea 3.4.1 nu se schimbase în comparație cu momentul în care a fost evaluată de Comisie în cursul investigației inițiale și având în vedere noul al 14-lea Plan cincinal pentru sectorul petrochimic și chimic, care confirmă faptul că anvelopele din industria cauciucului sunt o industrie încurajată.

(92)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că acordarea de împrumuturi ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(93)

Valoarea subvenției stabilită în legătură cu împrumuturile acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare grupurilor de societăți incluse în eșantion se ridică la:

Împrumuturi

(94)

Scopul unei linii de credit este de a stabili o limită pentru împrumuturi pe care societatea o poate utiliza în orice moment pentru a-și finanța operațiunile curente, astfel încât finanțarea capitalului de lucru să devină flexibilă și disponibilă imediat atunci când este necesar. Prin urmare, Comisia a considerat că, în principiu, toate finanțările pe termen scurt ale societăților incluse în eșantion, cum ar fi împrumuturile pe termen scurt, ordinele de acceptare bancare etc., ar trebui să fie acoperite de un instrument constând într-o linie de credit.

(95)

Ca și în cazul investigației inițiale, investigația a arătat că instituțiile financiare chineze au furnizat, de asemenea, linii de credit în conjuncție cu acordarea de împrumuturi individuale fiecăreia dintre societățile incluse în eșantion. Acestea au constat în acorduri-cadru, pe baza cărora banca urma să permită societăților incluse în eșantion să retragă fonduri, până la concurența unei anumite sume maxime, sub forma mai multor instrumente de datorie (împrumuturi, incassouri documentare, finanțări comerciale, acceptare bancară etc.). În condiții normale de piață, astfel de linii de credit ar fi în mod normal supuse unui așa-numit comision de „intermediere” sau de „angajament”, pentru a compensa costurile și riscurile băncii, precum și unor comisioane de reînnoire percepute anticipat pentru reînnoirea valabilității liniilor de credit. Cu toate acestea, Comisia a constatat că toate societățile incluse în eșantion beneficiau de linii de credit acordate fără comisioane.

(96)

Conform articolului 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază, avantajul acordat beneficiarilor este considerat a fi diferența dintre suma plătită de societate pentru liniile de credit acordate de instituțiile financiare chineze și suma pe care societatea ar plăti-o pentru o linie de credit comercial comparabilă care poate fi obținută pe piață.

(97)

Nivelul comisioanelor utilizat ca valoare de referință a fost aplicat proporțional la valoarea fiecărei linii de credit în cauză, pentru a obține valoarea subvenției (minus orice fel de comisioane plătite efectiv). În cazurile în care durata liniei de credit depășea un an, valoarea totală a subvenției a fost distribuită pe întreaga durată a liniei de credit, iar perioadei de investigație i s-a atribuit valoarea corespunzătoare.

(98)

Astfel cum se menționează în considerentul 67, în conformitate cu Decizia nr. 40, instituțiile financiare trebuie să ofere sprijin de tip credit industriilor încurajate.

(99)

Comisia a considerat că liniile de credit reprezintă o formă de sprijin financiar preferențial acordat de instituțiile financiare industriilor încurajate, printre care și industria anvelopelor. Astfel cum se specifică la punctul 3.3 de mai sus, industria anvelopelor se numără printre industriile încurajate și, prin urmare, este eligibilă pentru orice sprijin financiar posibil.

(100)

În conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază, Comisia a considerat avantajul acordat beneficiarilor drept diferența dintre suma plătită de aceștia cu titlu de comision pentru deschiderea sau reînnoirea liniilor de credit acordate de instituțiile financiare chineze și suma pe care ar plăti-o pentru o linie de credit comercial obținută la o valoare nedistorsionată pe piață.

(101)

Valorile de referință adecvate pentru comisionul de contractare și pentru comisionul de reînnoire au fost stabilite la 1,5 % și, respectiv, 1,25 % în raport cu datele disponibile public (40) și cu valorile de referință utilizate în investigațiile anterioare enumerate în considerentul 55 de mai sus.

(102)

În principiu, comisionul de contractare și comisionul de reînnoire sunt plătibile pe bază de sumă forfetară la momentul deschiderii unei noi linii de credit sau, respectiv, al reînnoirii unei linii de credit existente. Cu toate acestea, în scopul calculării, Comisia a luat în considerare liniile de credit care fuseseră deschise sau reînnoite înainte de perioada investigației de reexaminare, dar care erau disponibile pentru grupurile incluse în eșantion în cursul perioadei de investigație, precum și liniile de credit care au fost deschise în cursul perioadei de investigație. Ulterior, Comisia a calculat avantajul pe baza perioadei din perioada investigației de reexaminare în care a fost disponibilă linia de credit.

(103)

În urma comunicării constatărilor, Giti a susținut că valoarea de referință utilizată nu era cea adecvată și că Comisia s-a bazat în mod necorespunzător pe liniile de credit în GBP emise de o bancă mică pentru a concluziona că absența comisioanelor percepute pentru deschiderea liniilor de credit de către băncile din China constituie o subvenție. Giti a susținut, de asemenea, că unele dintre liniile de credit au fost, de fapt, reînnoiri ale celor anterioare, însă, în acest sens, Comisia a aplicat valoarea de referință a comisionului de deschidere.

(104)

Comisia nu a considerat că valoarea de referință utilizată era nejustificat de mare. De fapt, ea a fost foarte apropiată de cea utilizată în investigațiile anterioare și s-a bazat pe informații disponibile public. Faptul că producătorii nu operează în GBP nu a fost considerat relevant pentru caracterul adecvat al valorii de referință alese, pentru care contează doar condițiile de piață oferite pentru a împrumuta bani (indiferent de monedă). În plus, în răspunsul la chestionar, Giti nu a raportat nicio linie de credit și Comisia a constatat abia în timpul vizitei de verificare că societatea a avut linii de credit active în cursul PIR. Cu toate acestea, exportatorul nu a furnizat nicio dovadă, cum ar fi un acord scris, care să indice că aceste linii de credit reprezintă o reînnoire a celor anterioare. Prin urmare, Comisia a aplicat valoarea de referință a comisionului de deschidere în cazurile respective.

(105)

Hankook a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să recurgă în primul rând la datele disponibile în țara în care se acordă liniile de credit. Societatea susține că sucursala Băncii Coreene din China oferă linii de credit pentru comision și, prin urmare, acest comision ar trebui să se aplice la calcularea avantajului pentru toate liniile de credit ale exportatorului. Comisia a aplicat comisioanele din țările terțe, deoarece nu a putut găsi nicio linie de credit acordată societăților incluse în eșantion care ar face obiectul vreunuia dintre comisioanele care s-a plăti în mod normal pe piață. Prin urmare, chiar dacă, de fapt, o bancă chineză cu capital străin furnizează linii de credit cu comision, astfel cum susține exportatorul, acest comision nu este plătibil sau este foarte distorsionat. Având în vedere lipsa de cooperare a băncilor chineze în cadrul investigației în curs, Comisia nu este în măsură să verifice aceste informații în cadrul prezentei investigații. În plus, exportatorul nu a furnizat nicio altă dovadă, cu excepția documentului imprimat de pe un site internet necunoscut în limba coreeană (parțial tradus), conform căreia acest comision taxă este perceput efectiv în China. Prin urmare, nu s-a ținut cont nici de această afirmație.

(106)

Valoarea subvenției stabilită în legătură cu împrumuturile preferențiale acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare grupurilor de societăți incluse în eșantion se ridică la:

Linii de credit

(107)

Ordinele de acceptare bancare sunt un produs financiar menit să dezvolte o atitudine mai activă pe piața monetară internă prin extinderea facilităților de credit. Acestea reprezintă o formă de finanțare pe termen scurt care ar putea „reduce costurile de finanțare și crește eficiența capitalului” emitentului (41). În plus, după cum declară PBOC pe site-ul său internet, „ordinul de acceptare bancar poate garanta stabilirea și executarea contractului dintre cumpărător și vânzător, precum și promovarea randamentului capitalului prin intervenția creditului Băncii Populare Chineze” (42). În plus, pe site-ul său internet, DBS Bank promovează ordinele de acceptare bancare ca un mijloc de a „îmbunătăți capitalul circulant prin amânarea plăților” (43).

(108)

Comisia a stabilit deja în cadrul investigațiilor anterioare că ordinele de acceptare bancare sunt utilizate în mare măsură ca mijloc de plată în tranzacțiile comerciale, înlocuind astfel un ordin de plată și facilitând astfel cifra de afaceri în numerar și capitalul circulant al emitentului (44). Din punctul de vedere al numerarului, instrumentul acordă de facto emitentului un termen de plată amânat de 6 luni sau de 1 an, deoarece plata efectivă în numerar a valorii tranzacției are loc la scadența ordinului de acceptare bancar și nu în momentul în care acesta ar fi fost nevoit să își plătească furnizorul. În absența unui astfel de instrument financiar, emitentul ar utiliza fie propriul său capital de lucru, care are un cost, fie ar contracta un împrumut pentru capital de lucru pe termen scurt la o bancă pentru a-și plăti furnizorii, acesta având, de asemenea, un cost. De fapt, plătind cu ordine de acceptare bancare, emitentul utilizează bunurile sau serviciile furnizate pentru o perioadă de la 3 luni până la 1 an, fără a plăti numerar în avans și fără a suporta vreun cost.

(109)

În condiții normale de piață, ca instrument financiar, ordinele de acceptare bancare ar implica un cost de finanțare pentru emitent. Investigația de reexaminare a arătat că Grupul GITI a utilizat ordine de acceptare bancare în cursul perioadei investigației de reexaminare și a plătit doar un comision pentru serviciile de acceptare furnizate de bancă, care a fost în general de 0,05 % din valoarea nominală a ordinului. Cu toate acestea, grupul nu a suportat cheltuieli pentru finanțarea prin intermediul ordinelor de acceptare bancare prin amânarea plății în numerar a bunurilor livrate și a prestării de servicii. Prin urmare, Comisia a considerat că societățile din Grupul GITI care fac obiectul investigației au beneficiat de finanțare sub formă de ordine de acceptare bancare pentru care nu au suportat nicio cheltuială. Nu s-a găsit nicio dovadă a unui astfel de avantaj pentru Hankook.

(110)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că sistemul de acceptare bancară instituit în RPC a oferit producătorilor-exportatori o finanțare gratuită a operațiunilor lor curente, care a conferit un avantaj care putea face obiectul unor măsuri compensatorii, astfel cum se arată în considerentele 115-120 de mai jos, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) subpunctul (i) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(111)

În cadrul unei investigații anterioare (45), Comisia a stabilit că ordinele de acceptare bancare au același scop și efecte ca împrumuturile pentru capitalul circulant pe termen scurt, dat fiind că sunt utilizate de societăți pentru a-și finanța operațiunile curente, în loc să utilizeze împrumuturi pentru capitalul circulant pe termen scurt și că, prin urmare, acestea ar trebui să aibă un cost echivalent unei finanțări pe termen scurt a împrumuturilor pentru capitalul circulant pe termen scurt.

(112)

În ceea ce privește specificitatea, astfel cum se menționează în considerentul 71, în conformitate cu Decizia nr. 40, instituțiile financiare oferă sprijin financiar industriilor încurajate.

(113)

Comisia a considerat că ordinele de acceptare bancare sunt o altă formă de sprijin financiar preferențial acordat de instituțiile financiare industriilor încurajate, printre care și industria anvelopelor. Într-adevăr, astfel cum se specifică la punctul 3.3 de mai sus, industria anvelopelor se numără printre industriile încurajate și, prin urmare, este eligibilă pentru orice sprijin financiar posibil. Ordinele de acceptare bancare, ca formă de finanțare, fac parte din sistemul de sprijin financiar preferențial acordat de către instituțiile financiare industriilor încurajate, precum industria anvelopelor.

(114)

Nu a fost furnizat niciun element de probă care să arate că vreo întreprindere din RPC (din afara industriilor încurajate) poate beneficia de ordine de acceptare bancare în aceiași termeni și condiții preferențiale.

(115)

Pentru calcularea valorii subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, Comisia a evaluat avantajul acordat beneficiarilor în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(116)

Comisia a constatat că Grupul GITI a utilizat ordine de acceptare bancare pentru a-și satisface nevoile de finanțare pe termen scurt fără a plăti o remunerație.

(117)

Comisia a concluzionat că emitenții de ordine de acceptare bancare ar trebui să plătească o remunerație pentru perioada de finanțare. Comisia a considerat că perioada de finanțare a început la data emiterii ordinului de acceptare bancar și s-a încheiat la data scadenței ordinului de acceptare bancar. În ceea ce privește ordinele de acceptare bancare emise înainte de perioada investigației de reexaminare și ordinele de acceptare bancare având scadența după încheierea perioadei investigației de reexaminare, Comisia a calculat avantajul numai pentru perioada de finanțare acoperită de perioada investigației de reexaminare.

(118)

În conformitate cu articolul 6 litera (b) din regulamentul de bază, având în vedere că ordinele de acceptare bancare reprezintă o formă de finanțare pe termen scurt și că acestea au efectiv același scop ca împrumuturile pentru capitalul circulant pe termen scurt, Comisia a considerat că avantajul acordat beneficiarilor reprezintă diferența dintre suma pe care societatea a plătit-o efectiv drept remunerație a finanțării prin ordine de acceptare bancare și suma pe care ar trebui să o plătească prin aplicarea unei rate a dobânzii pentru finanțarea pe termen scurt.

(119)

Comisia a stabilit avantajul rezultat din neplata unui cost de finanțare pe termen scurt. Astfel cum s-a stabilit în investigațiile anterioare (46), Comisia a considerat că ordinele de acceptare bancare ar trebui să suporte un cost echivalent unei finanțări prin împrumut pe termen scurt. Prin urmare, Comisia a aplicat aceeași metodologie de finanțare a împrumuturilor pe termen scurt exprimată în CNY.

(120)

Valoarea subvenției stabilită în legătură cu împrumuturile preferențiale acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare grupurilor de societăți incluse în eșantion se ridică la:

Ordine de acceptare bancare

(121)

Investigația de reexaminare a arătat că ambele grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion au beneficiat de împrumuturi preferențiale în cursul perioadei investigației de reexaminare. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj pentru producătorii-exportatori și a specificității, aceste împrumuturi, linii de credit și ordine de acceptare bancare ar trebui considerate drept subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(122)

Valoarea subvenției stabilită în legătură cu împrumuturile preferențiale acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare grupurilor de societăți incluse în eșantion se ridică la:

Acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale

(123)

În cerere, solicitantul a susținut că Sinosure a oferit producătorilor de produs în cauză o asigurare a creditului la export în condiții preferențiale.

(124)

Temeiul juridic pentru subvențiile acordate de Sinosure este următorul:

(125)

Avizul privind cultivarea și dezvoltarea al Consiliului de Stat vizând decizia strategică referitoare la accelerarea industriilor emergente [GuoFa (2010) nr. 32 din 18 octombrie 2010], emis de Consiliul de Stat și Orientările sale de punere în aplicare [GuoFa (2011) nr. 310 din 21 octombrie 2011] (47).

(126)

În cadrul investigațiilor antisubvenție recente (48), Comisia a constatat că Sinosure este un organism public în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază. În particular, la fel ca în contextul acordării de împrumuturi în condițiile preferențiale descris mai sus, concluzia că Sinosure este învestită cu autoritatea de a exercita funcții guvernamentale se bazează pe datele disponibile referitoare la proprietatea de stat, pe indiciile formale ale controlului guvernamental, precum și pe dovezile care arată că GC continuă să exercite un control semnificativ asupra comportamentului Sinosure.

(127)

Astfel cum s-a confirmat în alte investigații recente (49), guvernul exercită pe deplin dreptul de proprietate și controlul financiar asupra Sinosure. Sinosure este o entitate care are un singur proprietar, statul, și care este deținută 100 % de Consiliul de stat. Statutul (Articles of Association – „AoA”) specifică faptul că departamentul competent tutelar al societății este Ministerul de Finanțe. Sinosure are obligația de a transmite rapoarte financiare și contabile și raportul privind bugetul fiscal la Ministerul de Finanțe în vederea examinării și a aprobării.

(128)

În ceea ce privește controlul exercitat de autoritatea publică, întrucât Sinosure este o entitate deținută integral de stat, aceasta nu are un consiliu de administrație. În ceea ce privește Consiliul de supraveghere, toți supraveghetorii sunt numiți de Consiliul de stat și își exercită atribuțiile în conformitate cu „Regulamentul interimar privind consiliile de supraveghere ale unor instituții financiare importante deținute de stat”. Personalul de conducere al Sinosure este, de asemenea, numit de autoritatea publică.

(129)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că Sinosure a prezentat indicii formale privind controlul guvernamental asupra industriei anvelopelor. Comisia a observat că, în conformitate cu Avizul privind punerea în aplicare a strategiei de promovare a comerțului prin știință și tehnologie, utilizând asigurarea creditelor la export, se preconiza că Sinosure își va spori sprijinul acordat industriilor-cheie și produselor de înaltă tehnologie. Aceste produse sunt menționate în mod specific în Catalogul chinez al exporturilor de produse de înaltă tehnologie din 2006, care include „anvelopele radiale pneumatice noi pentru vehiculele de pasageri sau de marfă (se referă la anvelope de cauciuc pentru autovehicule, cu o lățime a secțiunii transversale ≥ 24 inch)” (50).

(130)

În cerere, solicitantul a susținut că Catalogul de export al produselor de înaltă tehnologie este încă aplicabil până la această dată, fără vreo indicație cu privire la eventualele modificări previzibile ale acestuia.

(131)

Pe baza elementelor de mai sus și în absența cooperării din partea GC, concluzia Comisiei este că Sinosure este un organism public, fiind învestit cu autoritatea de a exercita funcții guvernamentale. Aceleași concluzii au fost formulate în investigațiile antisubvenție anterioare privind industriile încurajate din RPC, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 55.

(132)

Întrucât Sinosure este un organism public învestit cu autoritate guvernamentală și pune în aplicare planuri și legi guvernamentale, furnizarea de asigurări ale creditelor la export pentru producătorii de anvelope constituie o contribuție financiară sub forma unui potențial transfer direct de fonduri de la autoritățile publice, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază.

(133)

Pe baza informațiilor furnizate în cerere, precum și pe baza constatărilor investigațiilor recente, Comisia a concluzionat că există un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 6 litera (c) din regulamentul de bază, deoarece Sinosure, fiind mandatată politic, oferă asigurări ale creditelor la export în condiții mai favorabile decât cele pe care beneficiarul le-ar putea obține în mod normal pe piață sau oferă asigurări care, altminteri, nu ar fi deloc disponibile pe piață. Specificitatea

(134)

Subvențiile sunt condiționate de performanțele exporturilor în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, sunt specifice.

(135)

S-a constatat că una dintre societățile incluse în eșantion a beneficiat de această schemă, și anume Grupul Hankook. Comisia a calculat avantajul pentru acest producător. Comisia nu a găsit elemente de probă care să ateste că Grupul Giti a beneficiat de această schemă de subvenții.

(136)

Deoarece Sinosure reprezintă aproximativ 90 % din piața internă a asigurărilor la export din RPC, Comisia nu a putut găsi o primă de asigurare internă, bazată pe piață. Astfel, în concordanță cu investigațiile antisubvenție anterioare, Comisia a utilizat cea mai adecvată valoare de referință externă, pentru care informațiile erau imediat disponibile, și anume ratele primelor aplicate de Banca de Export-Import („Ex-Im Bank”) a Statelor Unite ale Americii în cazul instituțiilor nefinanciare la exporturile destinate țărilor OCDE.

(137)

Restituirile primelor de asigurare la export acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost tratate ca granturi. Întrucât nu exista niciun element de probă al unor costuri suplimentare suportate de societăți, pentru care ar fi fost necesară o ajustare, avantajul a fost calculat ca fiind suma totală a restituirilor primite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(138)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Hankook a observat că, beneficiul total al tuturor exporturilor nu ar trebui să fie alocat în calcul numai exporturilor produsului în cauză către Uniune. Comisia a corectat eroarea, fără ca aceasta să ducă la vreo modificare semnificativă în ceea ce privește valoarea subvenției constatate, și a alocat beneficiul la cifra de afaceri totală a tuturor exporturilor.

(139)

Valoarea subvenției, stabilită în cursul perioadei investigației de reexaminare în legătură cu această schemă pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, se ridică la:

Finanțare și asigurare preferențiale: asigurarea creditelor la export

(140)

Niciunul dintre producătorii de cauciuc natural, cauciuc sintetic, negru de fum și cordon de nailon care au furnizat factori de producție societăților incluse în eșantion nu a răspuns chestionarelor specifice pe care Comisia a rugat GC să li le transmită.

(141)

Întrucât Comisia nu a primit nicio informație privind guvernanța corporativă a producătorilor deținuți de stat care au furnizat factori de producție societăților incluse în eșantion și nicio informație specifică societății cu privire la stabilirea prețurilor factorilor de producție furnizați societăților incluse în eșantion de furnizorii de factori de producție, Comisia a trebuit să se bazeze pe datele disponibile pentru constatările sale privind furnizarea de cauciuc natural, cauciuc sintetic, negru de fum și cordon de nailon contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(142)

Toate societățile incluse în eșantion au achiziționat energia electrică pe baza unui contract cu furnizorii de energie. Prețurile de achiziție pentru energia electrică provenită din rețea respectau nivelurile de preț fixate în mod oficial la nivel de provincie pentru marii clienți industriali. După cum s-a stabilit în investigațiile anterioare (51), în pofida implantării reformei privind liberalizarea prețului de piață al energiei, piața achizițiilor de energie electrică este încă puternic reglementată.

(143)

În cursul investigației de reexaminare, Comisia a stabilit că societățile incluse în eșantion au beneficiat de reduceri sau restituiri ale unei părți din costul energiei electrice.

(144)

Temeiul juridic este următorul:

(145)

Comisia a stabilit că societățile incluse în eșantion achiziționau energia electrică și beneficiau de reduceri sau rambursări/ajustări ale unei părți din costul energiei electrice, deoarece aceste societăți participau la programul-pilot pentru tranzacții de energie electrică orientate către piață.

(146)

Având în vedere că nu a existat cooperare din partea GC, Comisia s-a bazat pe informațiile din investigația inițială. Comisia a constatat în continuare că societățile care fac obiectul investigației sunt autorizate să achiziționeze energie electrică direct de la producătorii de energie electrică prin semnarea unor acorduri de achiziție directe, în loc să cumpere energie electrică de la rețea. Astfel de contracte prevăd o anumită cantitate de energie electrică la un anumit preț, care este mai mic decât prețurile oficiale stabilite la nivel provincial pentru marii utilizatori industriali.

(147)

După cum s-a stabilit în investigațiile anterioare (52), posibilitatea de a încheia astfel de contracte directe nu este în prezent deschisă tuturor marilor consumatori industriali. La nivel național, avizele Comitetului Central al Partidului Comunist din China și al Consiliului de Stat privind aprofundarea în continuare a reformei sistemului energetic precizează, de exemplu, faptul că „întreprinderile care nu se conformează politicii industriale naționale și ale căror produse și procese sunt eliminate nu ar trebui să participe la tranzacții directe” (53). Potrivit acelorași avize, „după stabilirea standardelor de acces, ar trebui, de asemenea, să actualizăm cataloagele întreprinderilor locale producătoare de energie electrică și ale comercianților cu amănuntul de energie electrică ce respectă standardele publicate anual de guverne și pun în aplicare reglementarea dinamică a catalogului utilizatorului. Întreprinderile producătoare de energie electrică, comercianții cu amănuntul de energie electrică și utilizatorii incluși în catalog se pot înregistra în mod voluntar la instituțiile de tranzacționare pentru a deveni actori de pe piață”. Prin urmare, pentru a participa la sistemul de comercializare directă, o societate ar trebui să îndeplinească anumite standarde și să fie inclusă în „catalogul utilizatorului”.

(148)

În practică, comercializarea directă a energiei electrice este efectuată de provincii. Societățile trebuie să solicite autorităților provinciale aprobarea de a participa la regimul-pilot de achiziționare directă a energiei electrice și trebuie să îndeplinească anumite criterii. Pentru anumite societăți, nu există o negociere sau o procedură de ofertare efectivă bazată pe piață, deoarece cantitățile achiziționate în baza contractelor directe nu se bazează pe cererea și oferta reală. Într-adevăr, nici producătorii, nici utilizatorii de energie electrică nu sunt liberi să vândă sau să cumpere direct toată energia electrică de care au nevoie. Ei sunt restricționați de contingente cantitative, care le sunt alocate de guvernul local. În plus, deși prețurile ar trebui să fie negociate direct între producătorii și utilizatorii de energie electrică sau prin intermediul societăților de servicii intermediare, facturile către societăți sunt, de fapt, emise de societatea de stat furnizoare de electricitate. În final, toate contractele de cumpărare directă semnate trebuie să fie depuse la guvernul local pentru a fi înregistrate.

(149)

În 2018, GC a emis Circulara Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă și a Administrației Naționale a Energiei privind promovarea în mod activ a tranzacțiilor de energie electrică orientate către piață și continuarea îmbunătățirii mecanismului de schimburi comerciale. Deși vizează creșterea numărului de tranzacții directe pe piața energiei electrice, circulara menționează în mod specific anumite industrii, printre care industriile de înaltă tehnologie, cum este și industria anvelopelor, ca fiind sprijinite și beneficiind de pe urma liberalizării pieței energiei electrice. În special, în secțiunea III, „Deschiderea pentru a permite intrarea utilizatorilor care îndeplinesc cerințele”, punctul 2 prevede: „sprijinirea industriilor emergente care prezintă o valoare adăugată ridicată, cum ar fi industriile de înaltă tehnologie, industria internetului, industria volumelor mari de date și industriile prelucrătoare de produse de calitate superioară, precum și întreprinderile cu avantaje și caracteristici distincte și cu conținut tehnologic ridicat, să participe la tranzacții, fără restricții privind nivelurile de tensiune și consumul de energie”.

(150)

În plus, în conformitate cu Avizul privind liberalizarea deplină a Planului de generare și consum de energie electrică pentru utilizatorii operaționali pe plan comercial, care vizează liberalizarea în continuare a pieței energiei electrice, „printre utilizatorii comerciali de energie electrică, cei care nu respectă politicile industriale naționale nu participă, cu titlu provizoriu, la tranzacții orientate către piață, iar utilizatorii de energie electrică ale căror produse și procese fac parte din categoriile eliminate și restrânse din «Catalogul liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale» pun în aplicare cu strictețe actuala politică a prețurilor diferențiate la energia electrică”.

(151)

Prin urmare, legislația prevede o aplicare selectivă a tranzacțiilor directe pe piața energiei electrice, limitată la anumite industrii, cum ar fi industriile care respectă politicile industriale naționale, cu un accent deosebit pe industriile de înaltă tehnologie. Ca urmare, aceste industrii plătesc prețuri mai mici la energia electrică.

(152)

Prin urmare, Comisia a considerat că prețul redus al energiei electrice și rambursările/ajustările care rezultă din comerțul direct cu energie electrică, la care au participat societățile incluse în eșantion, constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care GC renunță (și anume, operatorul rețelei), ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia realizată la prețul energiei electrice, fie prin reducerea prețurilor energiei electrice, fie prin rambursări/ajustări, întrucât energia electrică a fost furnizată la prețuri mai mici decât prețul normal din rețea, plătit de alți mari utilizatori industriali care nu au putut beneficia de furnizarea directă sau care nu au participat la proiectul-pilot de furnizare directă.

(153)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestei scheme numai la întreprinderile care se conformează anumitor obiective ale politicii industriale stabilite de stat și ale căror produse sau procese sunt considerate eligibile.

(154)

Prin urmare, Comisia concluzionează că schema de subvenționare era pusă în aplicare în cursul perioadei investigației de reexaminare și că aceasta este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(155)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii a fost calculată în raport cu avantajul conferit beneficiarilor în cursul perioadei investigației de reexaminare. Acest avantaj a fost calculat ca diferența dintre prețul total al energiei electrice care trebuie plătit în conformitate cu prețul normal din rețea și prețul total al energiei electrice care trebuie plătit în conformitate cu prețul redus.

(156)

În urma comunicării constatărilor finale, Hankook a susținut că, în calculul pentru o societate din grup, CHKT, Comisia nu a utilizat versiunea revizuită a dosarului prezentat de societate în răspunsul la chestionar. Inițial, societatea a calculat taxele aplicabile sumelor plătite pentru energia electrică pe baza tarifelor excluzând taxele guvernamentale, în timp ce tarifele de rețea includeau aceste taxe. Prin urmare, înainte de vizita de verificare, societatea a prezentat versiunea revizuită a prețurilor energiei electrice plătite de CHKT. CHKT a susținut că Comisia ar trebui să calculeze avantajul pe baza tarifelor revizuite. Comisia a analizat această afirmație și a considerat-o justificată. Prin urmare, Comisia a corectat eroarea și a calculat avantajul pe baza tarifelor plătite de CHKT, incluzând taxele guvernamentale.

(157)

În plus, Hankook a susținut că Comisia a aplicat în mod incorect metoda „reducerii la zero” și a ignorat tranzacțiile lunare în care avantajul nu a fost constatat. Comisia a reamintit că avantajul a fost calculat luând în considerare fiecare tranzacție și apoi le-a comparat cu tarifele de rețea pentru a verifica dacă societății i s-a furnizat serviciul contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată. Comparația a fost efectuată între servicii identice sau cele mai similare, de exemplu între același tip de tarif (tarif de vârf ridicat, de vârf, normal, redus), perioadă și zonă. Prin urmare, atunci când, în unele cazuri, avantajul nu a fost constatat, respectivele tranzacții nu au fost luate în considerare în beneficiul total. Comisia nu a constatat niciun motiv pentru care metoda de compensare susținută de societate ar fi justificată și aplicată la calcularea valorii subvenției și, prin urmare, afirmația nu a fost luată în considerare.

(158)

Valoarea subvenției, stabilită în cursul perioadei investigației de reexaminare în legătură cu această schemă pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, se ridică la:

Furnizarea de electricitate contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată

(159)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a stabilit că industria anvelopelor din RPC a beneficiat de punerea la dispoziție a unor terenuri și, mai precis, a unor drepturi de folosință asupra unor terenuri în schimbul unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(160)

Dispozițiile privind dreptul de folosință a terenurilor în China decurg din Legea privind administrarea terenurilor din Republica Populară Chineză. În plus, temeiul juridic cuprinde și următoarele documente:

(161)

În conformitate cu articolul 10 din „Dispozițiile privind alocarea drepturilor de folosință a terenurilor publice pentru construcții prin cereri de oferte, licitații și cotații”, autoritățile locale stabilesc prețurile terenurilor în conformitate cu sistemul de evaluare a terenurilor urbane, care este actualizat doar o dată la trei ani, și cu politica industrială a guvernului.

(162)

În cadrul investigațiilor anterioare (61), Comisia a constatat că prețurile plătite pentru DFT în RPC nu erau reprezentative pentru un preț al pieței stabilit de cererea și oferta de pe piața liberă, deoarece sistemul de licitații s-a dovedit a fi neclar, lipsit de transparență și nefuncțional în practică, iar prețurile s-au dovedit a fi fixate în mod arbitrar de către autorități. Așa cum s-a menționat în considerentul anterior, autoritățile fixează prețurile în conformitate cu Sistemul de evaluare a terenurilor urbane, care le impune, printre alte criterii, să ia în considerare și politica industrială atunci când stabilesc prețurile terenurilor industriale.

(163)

În contextul accesului preferențial la terenurile industriale pentru societățile care aparțin anumitor industrii, Comisia a remarcat faptul că prețul stabilit de autoritățile locale trebuie să țină seama de politica industrială a administrației publice, astfel cum s-a menționat mai sus. Conform acestei politici industriale, industria anvelopelor este clasificată drept industrie încurajată. În plus, în conformitate cu Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat, autoritățile publice trebuie să ia în considerare Catalogul de îndrumare privind restructurarea industriei și politicile industriale atunci când acordă terenuri. Articolul XVIII din Decizia nr. 40 precizează explicit faptul că industriile „restricționate” nu vor avea acces la drepturi de folosință asupra terenurilor. De aici rezultă că subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât accesul preferențial la terenurile industriale este limitat la societățile care aparțin anumitor industrii, în acest caz industriei anvelopelor, iar practicile guvernului în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(164)

Investigația de reexaminare nu a indicat nicio modificare semnificativă în ceea ce privește producătorii incluși în eșantion. Un singur producător-exportator din Grupul Giti a achiziționat o nouă parcelă de teren până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare.

(165)

Constatările prezentei investigații confirmă faptul că situația privind punerea la dispoziție și achiziționarea de terenuri în RPC este netransparentă și că prețurile au fost stabilite în mod arbitrar de către autorități.

(166)

La fel ca în investigațiile anterioare (62) și în conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază, prețurile terenurilor din Teritoriul vamal distinct Taiwan, Penghu, Kinmen și Matsu („Taiwan”) au fost utilizate ca valoare de referință externă (63). Avantajul acordat beneficiarilor se calculează luând în considerare diferența dintre suma plătită efectiv de fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion (și anume, prețul efectiv plătit așa cum este declarat în contract și, după caz, prețul menționat în contract, din care se scade suma aferentă restituirilor/granturilor acordate de autoritățile locale) pentru drepturile de folosință asupra terenurilor și suma care ar fi trebuit să fie plătită în mod normal, pe baza valorii de referință din Taiwan.

(167)

Comisia a considerat că Taiwan reprezintă o referință externă adecvată din următoarele motive:

(168)

Urmând metodologia aplicată în cadrul investigațiilor anterioare (64) (65), Comisia a utilizat prețul mediu pe metru pătrat de teren stabilit în Taiwan, ajustat în funcție de inflație și evoluția PIB-ului începând cu datele contractelor respective privind drepturile de folosință asupra terenurilor. Informațiile privind prețurile terenurilor industriale din 2015 au fost obținute de pe site-ul internet al Biroului industrial al Ministerului Afacerilor Economice din Taiwan (66). Pentru anii precedenți, prețurile au fost corectate utilizând ratele inflației și evoluția PIB pe cap de locuitor la prețurile curente în USD pentru Taiwan, astfel cum au fost publicate de FMI pentru anul 2015.

(169)

În urma comunicării constatărilor, doi producători-exportatori au susținut că Taiwanul nu este o țară adecvată pentru valoarea de referință deoarece, printre altele, Taiwanul nu are același nivel de dezvoltare economică, în timp ce există alte țări cu același grad de infrastructură industrială. Grupul Hankook a susținut că, prin urmare, Comisia ar trebui să recurgă la Thailanda ca țară adecvată pentru valoarea de referință, astfel cum a procedat Regatul Unit. Giti a susținut că utilizarea Taiwanului pentru valoarea de referință nu este adecvată pentru că nu reflectă condițiile de piață din RPC și pentru că prețurile terenurilor nu au fost ajustate în niciun fel pentru a ține seama de condițiile de piață din China continentală.

(170)

Comisia a considerat că alegerea Taiwanului pentru valoarea de referință externă adecvată s-a bazat pe examinarea mai multor factori enumerați în considerentul 168 din regulament și în investigația recentă (67), care a justificat alegerea Taiwanului pentru o valoare de referință valabilă, inclusiv luând în considerare comparația dintre zonele industriale din Taiwan și provinciile industriale relevante din China. Totuși, Comisia a considerat că, chiar dacă ar exista anumite diferențe în ceea ce privește condițiile de piață între drepturile de folosință asupra terenurilor din China continentală și vânzarea de terenuri din Taiwan, acestea nu ar fi de o asemenea natură încât să invalideze alegerea Taiwanului ca referință valabilă. În cursul investigației, Comisia nu a putut identifica nicio altă valoare de referință adecvată sau metodă de ajustare care să reflecte în mod adecvat aceste diferențe în ceea ce privește condițiile de piață. În plus, concluzia Comisiei s-a bazat pe valoarea de referință rezultată în urma propriei evaluări și a rezultatului investigației și nu pe constatările altor țări terțe în cadrul propriilor lor proceduri. Pe această bază, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(171)

Giti a susținut că terenul asupra căruia a dobândit drepturi în cursul PIR nu ar trebui să fie luat în considerare la calcularea avantajului, deoarece nu este utilizat în scopul fabricării produsului în cauză. Societatea însăși admite că scopul achiziționării terenului este de a construi noua fabrică și, în cele din urmă, de a transfera producția în acest loc. Simplul fapt că producția nu are loc în prezent acolo nu este relevant pentru valoarea subvenției primite de societate. Societatea a primit avantajul și, prin urmare, acest teren a fost, de asemenea, inclus în calculul valorii subvenției în cursul PIR. Afirmația nu a fost luată în considerare.

(172)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la perioada investigației de reexaminare utilizându-se durata de viață normală a drepturilor de folosință asupra terenurilor în scopuri industriale, și anume 50 de ani. Această valoare a fost raportată ulterior la cifra totală de afaceri a societății respective în cursul perioadei investigației de reexaminare, întrucât subvenția nu este subordonată rezultatelor la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(173)

Valoarea subvenției, stabilită în cursul perioadei investigației de reexaminare în legătură cu această subvenție pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, se ridică la:

Acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată

(174)

În conformitate cu Legea Republicii Populare Chineze privind impozitul pe profit al întreprinderilor, întreprinderilor care utilizează tehnologie avansată și nouă, cărora statul trebuie să le acorde un sprijin strategic, li se acordă o cotă redusă a impozitului pe profit de 15 %, în locul cotei normale de impozitare de 25 %.

(175)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a stabilit că producătorii de anvelope beneficiau de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii sub formă de tratament preferențial în cadrul programelor și politicilor privind impozitul pe profit și alte impozite directe.

(176)

În ceea ce privește trei programe specifice [și anume, privilegiile privind impozitul pe profit al întreprinderilor (Enterprise Income Tax – „EIT”) pentru produsele provenite din utilizarea sinergică a resurselor, compensarea privind EIT pentru cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea și scutirile fiscale pentru utilizarea terenurilor], Comisia, având în vedere lipsa de cooperare din partea GC, și-a bazat constatările privind temeiul juridic, eligibilitatea, natura subvenției și specificitatea acesteia pe constatările investigațiilor anterioare (68) și pe răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Ca atare, Comisia a fost în măsură să calculeze ratele individuale ale subvenției pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(177)

S-a constatat că veniturile și alte programe de impozitare directă constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(178)

Temeiul juridic al acestui program este articolul 28 și articolul 30 alineatul (1) din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor și articolul 93 din Normele de punere în aplicare a Legii privind impozitul pe profit al întreprinderilor, precum și:

(179)

Pot beneficia de reducerea fiscală numai societățile care fac parte din anumite domenii ale tehnologiilor strategice înalte și noi sprijinite de stat, precum și din prioritățile actuale privind domeniile de înaltă tehnologie sprijinite de stat, astfel cum sunt enumerate în Orientările privind cele mai recente domenii de dezvoltare prioritare strategice ale industriilor de înaltă tehnologie. Aceste orientări menționează în mod clar tehnologia de fabricație și materiile prime esențiale pentru anvelope ca domenii prioritare.

(180)

Societățile care beneficiază de această măsură trebuie să depună la dosar declarația privind impozitul pe profit și anexele relevante. Valoarea efectivă a avantajului este inclusă în declarația privind profitul.

(181)

Potrivit Comisiei, compensarea fiscală în cauză constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care GC renunță, ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj. Avantajul pentru societățile care au primit subvenții este egal cu economiile fiscale. Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestei scheme numai la întreprinderile care operează în anumite domenii prioritare de înaltă tehnologie stabilite de stat, cum ar fi anumite tehnologii esențiale din sectorul anvelopelor.

(182)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii a fost calculată în raport cu avantajul conferit beneficiarilor în cursul perioadei investigației de reexaminare. Acest avantaj a fost calculat ca diferența dintre impozitul total de plătit conform ratei normale a impozitului și impozitul total de plătit conform ratei reduse a impozitului.

(183)

Valoarea subvenției, stabilită în cursul perioadei investigației de reexaminare în legătură cu această subvenție pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, se ridică la:

Programele de scutire sau de reducere a impozitelor directe

(184)

După cum s-a stabilit în investigația inițială, acest program acordă o scutire de TVA și scutiri tarifare la import pentru importurile de echipamente esențiale utilizate în procesul lor de producție. În rândul societăților incluse în eșantion au fost identificate scutiri atât de TVA cât și de taxe la import în cursul perioadei investigației de reexaminare. Acestea au inclus scutiri pentru echipamentele importate în anii anteriori, dar pentru care avantajul a fost amortizat pe durata de viață a respectivelor echipamente și a fost, astfel, parțial alocat perioadei investigației de reexaminare. Deși Comisia nu a găsit niciun element de probă care să ateste că scutirile fiscale erau direct aplicabile în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a stabilit că societățile incluse în eșantion au beneficiat în continuare, în cadrul acestui program, de unele avantaje limitate de la scutirile aplicabile în anii precedenți.

(185)

După cum s-a stabilit în investigația inițială, acest program oferă o contribuție financiară sub formă de venituri la care GC renunță, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), întrucât întreprinderile cu investiții străine și alte întreprinderi naționale eligibile sunt scutite de la plata TVA și/sau a tarifelor care ar fi datorate în caz contrar. De asemenea, acesta acordă un avantaj societăților beneficiare în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(186)

Programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Legislația în temeiul căreia acționează autoritatea care acordă scutirile și reducerile limitează accesul numai la societățile care investesc în anumite categorii de societăți definite în mod exhaustiv prin lege și care aparțin fie unei categorii încurajate, fie categoriei B restricționate în temeiul Catalogului pentru îndrumarea sectoarelor industriale cu privire la investițiile străine și transferul de tehnologie sau categoriilor compatibile cu Catalogul tehnologiilor, produselor și sectoarelor industriale esențiale a căror dezvoltare este încurajată de stat. În plus, nu există criterii obiective de limitare a eligibilității pentru acest program și nu există niciun element de probă concludent pentru a deduce că eligibilitatea este automată în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(187)

Valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii s-a calculat pe baza avantajului conferit beneficiarilor, a cărui existență este constatată în cursul perioadei investigației de reexaminare. Avantajul conferit beneficiarilor este valoarea scutirii de TVA și de taxe pentru echipamentele importate. Pentru a garanta faptul că valoarea care face obiectul măsurilor compensatorii vizează numai perioada investigației de reexaminare, avantajul primit a fost amortizat pe durata de viață utilă a echipamentului, în conformitate cu procedurile contabile obișnuite ale societății.

(188)

Toate societățile incluse în eșantion au beneficiat de reduceri în cadrul acestei scheme. Valoarea subvenției stabilite pentru această schemă specifică a fost stabilită la nivelul de 0,005 % pentru Grupul Hankook și de 0,02 % pentru Grupul GITI.

(189)

Comisia a stabilit în investigația inițială că toate societățile incluse în eșantion fuseseră calificate drept „întreprinderi care operează în regim de perfecționare”. În cursul investigației de reexaminare, Comisia a constatat că această schemă a continuat să se aplice în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(190)

În conformitate cu articolul 3 din Măsurile Vămii Republicii Populare Chineze pentru supravegherea bunurilor în regim de perfecționare (69), „termenul «regim de perfecționare» se referă la activități economice în care întreprinderea de exploatare importă o parte sau totalitatea materiilor prime sau auxiliare, a pieselor și a componentelor, a părților componente și a materialelor de ambalare, și reexportă produsele finite după prelucrare sau asamblare, inclusiv prelucrarea materialelor furnizate și a celor importate”. Articolul 5 mai prevede că „Atunci când se colectează taxe cu ocazia importului în conformitate cu dispozițiile relevante, autoritățile vamale reduc valoarea impozitelor colectate în conformitate cu cantitatea verificată de bunuri efectiv prelucrate și reexportate după exportarea produselor finite”.

(191)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt:

(192)

În cursul investigației de reexaminare, Comisia a constatat că toate societățile incluse în eșantion se înregistraseră la Vamă pentru regimul de perfecționare și că toate primiseră scutiri de la „taxele colectate cu ocazia importului” (adică, de la taxele la import), în cazul importurilor de cauciuc natural utilizat la producția de anvelope exportate.

(193)

O astfel de structură corespunde unui sistem de rambursare a taxelor descris în regulamentul de bază anexa I punctul (i). În conformitate cu litera (i) de la anexa I, sistemele de drawback pentru inputurile de substituire pot constitui o subvenție la export în măsura în care ele permit restituirea unei sume superioare impunerilor la import aplicate inițial asupra inputurilor importate pentru care se solicită rambursare.

(194)

Pentru a stabili dacă a existat o astfel de rambursare excesivă, în conformitate cu regulamentul de bază anexa III secțiunea II, Comisia a solicitat informații suplimentare din partea GC cu privire la regimul de perfecționare în general și, mai exact, cu privire la existența și aplicarea efectivă a procedurilor de verificare și monitorizare conexe. Autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație în acest sens. Ca atare, Comisia a stabilit existența subvenționării pe baza constatărilor din investigația inițială și a informațiilor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion în cadrul investigației de reexaminare.

(195)

După cum s-a stabilit în investigația inițială, GC a instituit un cadru legislativ pentru monitorizarea regimului de perfecționare. Cu toate acestea, Comisia a observat și că unele elemente integrate în regim ar putea conduce la rambursări excesive:

(196)

În plus, în cursul vizitelor de verificare la producătorii-exportatori incluși în eșantion, a părut să reiasă că acest cadru nu era pus efectiv în aplicare. De exemplu, Comisia a constatat că exportatorul a declarat în sistemul vamal electronic date privind importurile de cauciuc natural și cantitățile de anvelope exportate, inclusiv produsul în cauză. Consumul de cauciuc se declară pe baza consumului standard și apoi se compară cu consumul real. Majoritatea producătorilor incluși în eșantion au utilizat aceleași rate de consum în regimul de perfecționare ca și în producția lor, cu excepția unuia. În cursul vizitei de verificare, Comisia a constatat că GITI Fujian a raportat un consum pentru producția de cauciuc care nu a fost utilizat efectiv în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, Comisia a calculat utilizarea anumitor tipuri de cauciuc și a stabilit că consumul real variază față de cel raportat în sistemul electronic vamal. Trebuie remarcat faptul că diferența a avut loc în pofida verificărilor la fața locului efectuate la sediile societății incluse în eșantion de către autoritățile vamale în cursul perioadei investigației de reexaminare. Astfel de constatări au fost comunicate GC, pentru a-i permite să efectueze o examinare suplimentară a tranzacțiilor în cauză.

(197)

Prin urmare, unul dintre exportatorii din Grupul GITI nu a plătit toate taxele la import care ar fi trebuit să fie datorate.

(198)

Comisia a concluzionat că sistemul GC de monitorizare a regimului de perfecționare nu era efectiv aplicat în ceea ce privește cauciucul natural. În plus, Comisia a stabilit că regimul de perfecționare aplicat cauciucului natural utilizat la anvelopele exportate a condus la rambursări excesive, care constituie o subvenție ce poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece ele conduc la o rambursare excesivă a impunerilor la import aplicate inițial asupra factorilor de producție importați pentru care se solicită rambursarea.

(199)

Aceste rambursări excesive sunt și specifice, având în vedere faptul că ele sunt subordonate rezultatelor la export în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(200)

Avantajul a fost calculat ca diferența dintre valoarea taxelor la import datorate în cursul perioadei de investigație și valoarea reală a taxelor la import plătite în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(201)

Valoarea subvenției stabilită în legătură cu acest tip de subvenții în cursul perioadei investigației de reexaminare pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost următoarea:

Rambursarea taxelor la importul de cauciuc natural

(202)

Valoarea totală a subvenției stabilită în legătură cu toate schemele de impozite și tarife indirecte la import în cursul perioadei investigației de reexaminare pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost următoarea:

Scutiri și reduceri ale impozitelor indirecte

(203)

În investigația inițială, Comisia a constatat că unele dintre societățile incluse în eșantion au beneficiat de diverse granturi legate de protecția mediului și de reducerea emisiilor, precum și de granturi legate de cercetare și dezvoltare, modernizarea tehnologică și inovare.

(204)

La fel ca în investigația inițială, ambii exportatori incluși în eșantion au beneficiat de mai multe granturi ad hoc.

(205)

Marea majoritate a programelor raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion s-au bazat pe avizele emise de autoritățile locale. În plus, s-a stabilit că aceste programe reflectă politicile generale stabilite, printre altele, în următoarele acte:

(206)

Având în vedere lipsa cooperării din partea GC, Comisia și-a bazat constatările în ceea ce privește programele de granturi pe datele disponibile, inclusiv pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și pe informațiile transmise de producătorii-exportatori incluși în eșantion. Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori au continuat să beneficieze de programe similare în cursul perioadei investigației de reexaminare, astfel cum s-a constatat în investigația inițială.

(207)

Solicitantul a susținut în cerere că exportatorii de anvelope din RPC beneficiază de aceste programe. De exemplu, el a susținut că, în mai 2022, Ministerul Finanțelor a lansat sprijinul fiscal pentru lucrările încadrate în programul privind nivelul maxim și neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon care vizează „atingerea obiectivului de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon, consolidarea politicilor de sprijin financiar și cel de al 14-lea Plan cincinal național”. Prin urmare, acest document urmărește să pună în aplicare politici financiare guvernamentale pentru a „sprijini regiunile și industriile să accelereze transformarea verde și cu emisii scăzute de carbon”. Industria anvelopelor, precum și întreaga economie a Chinei, beneficiază astfel de pe urma politicilor de mediu. În vederea promovării unei industrii mai ecologice, MIIT a publicat Planul de dezvoltare industrială ecologică pentru perioada 2016-2020. Planul vizează tehnologiile-cheie poluante utilizate pentru fabricarea anvelopelor, și anume petrochimia, cauciucul, oțelul și textilele (70).

(208)

Mai mult, solicitantul a afirmat că cel de al 14-lea Plan cincinal prevede sprijin pentru „cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare și stimulente fiscale pentru întreprinderile de înaltă tehnologie”. Cel de al 14-lea Plan cincinal include, în dispozițiile referitoare la cercetare și dezvoltare, proiecte științifice și tehnologice (71).

(209)

Aceste programe sunt considerate subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece transferă fonduri de la GC, prin intermediul unor granturi destinate producătorilor produsului în cauză.

(210)

Comisia a constatat, de asemenea, că aceste subvenții sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât doar întreprinderile care își desfășoară activitatea în domenii sau tehnologii strategice menționate în orientări, în măsurile administrative și în cataloagele publicate în mod regulat sunt eligibile pentru a le primi. Sectorul anvelopelor și/sau cel (petro)chimic figurează în rândul sectoarelor eligibile.

(211)

Avantajul a fost calculat ca fiind suma primită în cursul perioadei investigației de reexaminare, sau suma alocată perioadei investigației de reexaminare, atunci când suma a fost amortizată pe durata de viață utilă a activelor fixe de care era legată subvenția, ca și în cazul investigației inițiale.

(212)

Valoarea subvenției stabilită în legătură cu acest tip de subvenție în cursul perioadei de investigație pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost următoarea:

Granturi în domeniul economisirii și conservării energiei și al reducerii emisiilor

(213)

Pentru societățile incluse în eșantion, Comisia a calculat valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii prin examinarea fiecărei subvenții sau a fiecărui program de subvenționare, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, și a adunat aceste cifre pentru a calcula valoarea totală a subvenției acordate fiecărui producător-exportator în cursul perioadei investigației de reexaminare. Pentru calcularea subvenționărilor totale de mai jos, Comisia a calculat mai întâi procentajul reprezentat de subvenție, acesta fiind egal cu valoarea subvenției, considerată ca procent din cifra totală de afaceri a societății. Acest procent a fost apoi utilizat pentru a calcula subvenția alocată exporturilor de produs în cauză către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Ulterior a fost calculată valoarea subvenției pe tonă de produs în cauză exportat către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, iar marjele de mai jos au fost calculate ca procentaj din valoarea „Cost, asigurare și navlu” (CIF) a acelorași exporturi pe tonă.

(214)

Ratele subvenției exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, s-au situat, în medie, la nivelul de [4-8] % la nivel național. Prin urmare, s-a concluzionat că sistemele de subvenții examinate erau în vigoare în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(215)

Ca urmare a constatării existenței subvenționării în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării subvenționării, în eventualitatea abrogării măsurilor.

(216)

În acest context, Comisia a investigat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune și atractivitatea pieței Uniunii.

(217)

Comisia a examinat dacă s-ar efectua volume mari de importuri subvenționate din RPC către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În absența cooperării din partea GC, Comisia a stabilit capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC pe baza informațiilor disponibile public și a informațiilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(218)

În cerere, CRIA a raportat o producție de 122,39 de milioane de anvelope în RPC în 2021, pentru o capacitate de producție estimată la 141,76 de milioane de anvelope în același an, ceea ce marchează o creștere a anvelopelor produse cu 2,72 milioane față de anul precedent. Ratele de utilizare a capacității derivate din aceste cifre s-ar situa la aproximativ 86 %. În 2022, au fost deja adăugate cel puțin 1,5 milioane de unități de capacități suplimentare de producție a anvelopelor, astfel cum a raportat CRIA. Astfel, capacitatea totală de producție a anvelopelor se ridică la aproximativ 143,25 de milioane de unități pentru 2022. Dacă se iau în considerare aceleași rate de utilizare a capacității ca și pentru anul 2021, producția s-ar ridica la aproximativ 123,67 de milioane de anvelope produse. Prin urmare, capacitatea neutilizată disponibilă în China în 2022 s-a ridicat la aproape 20 de milioane de unități, ceea ce a fost aproape echivalent cu consumul total de pe piața UE (care este de aproximativ 20 de milioane de unități, astfel cum se menționează în considerentul 232 de mai jos).

(219)

Producătorii chinezi de anvelope, în conformitate cu politicile industriale ale GC și PCC prezentate mai sus, au continuat să își crească capacitățile de producție deja supradezvoltate începând cu PI inițială (care era de aproximativ 110 milioane). Investigația antidumping din Brazilia, din 2021, a evidențiat deja existența unor capacități de producție semnificative în RPC, cu dovezi privind mai multe investiții în capacitățile de producție ale principalilor producători chinezi de anvelope (72). Investigația antidumping din Africa de Sud din 2022 a stabilit, în mod similar, supracapacitatea semnificativă de producție a producătorilor chinezi de anvelope (cel puțin 30 % capacitate neutilizată), care ar putea conduce la creșterea exporturilor produsului care face obiectul investigației (73).

(220)

Comisia a analizat dacă există probabilitatea ca producătorii-exportatori din China să își continue vânzările la export la prețuri subvenționate pe piața Uniunii în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor. Comisia a analizat mai întâi nivelul prețurilor exporturilor chineze către piețele țărilor terțe și le-a comparat cu nivelul prețurilor exporturilor chineze către piața Uniunii, pentru a stabili dacă piața Uniunii era atractivă în ceea ce privește nivelurile prețurilor.

(221)

Comisia a examinat nivelul prețurilor raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion și a constatat că, pentru tranzacții comparabile (și anume, factura comercială stabilită pe baza Incoterms FOB), prețul unitar al anvelopelor pentru camioane exportate către țări terțe a reprezentat aproximativ 80 % din prețul lor unitar în UE. În plus, atractivitatea pieței Uniunii a fost demonstrată de faptul că, în pofida măsurilor în vigoare, volumele exporturilor chineze către Uniune au rămas la aproximativ 30 % din volumul importurilor observate în cursul investigației inițiale.

(222)

Statisticile arată că piața Uniunii, a doua cea mai mare piață ca mărime după Statele Unite, este atractivă pentru exporturile din China în ceea ce privește prețurile. În 2023, nivelul prețurilor exporturilor chineze către Uniune a fost cu până la 20 % mai mare în comparație cu prețurile medii chineze de export către alte destinații, cum ar fi Statele Unite, Mexic, EAU, Indonezia, Malaysia, Arabia Saudită, Nigeria, Algeria, Egipt și Kenya.

(223)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că piața Uniunii constituie o piață atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi de anvelope pentru camioane, atât în ceea ce privește prețurile, cât și dimensiunea sa.

(224)

Este puțin probabil ca capacitatea neutilizată a producătorilor-exportatori chinezi să fie utilizată pentru a crește exporturile către alte țări terțe decât UE. Comisia a constatat că sunt în vigoare măsuri de apărare comercială privind importurile produsului în cauză din RPC în Armenia, Botswana, Brazilia, Egipt, Eswatini, Kazahstan, Republica Kârgâză, Lesotho, Namibia, Federația Rusă, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii (74). În consecință, piețele din aceste țări terțe, care sunt consumatori importanți de anvelope pentru camioane, sunt mai puțin atractive pentru producătorii-exportatori chinezi.

(225)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că există o continuare a subvenționării. Investigația a arătat că importurile din RPC au continuat să intre pe piața Uniunii în volume mari (în comparație cu dimensiunea pieței) la prețuri subvenționate în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(226)

În plus, în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a constatat că supracapacitatea neutilizată din RPC a fost semnificativă în comparație cu consumul din Uniune. Atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea și prețurile de vânzare a indicat, de asemenea, că exporturile chineze ar fi probabil direcționate către piața Uniunii, în cazul expirării măsurilor compensatorii.

(227)

Ca atare, Comisia a constatat că este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să își crească exporturile de anvelope la prețuri subvenționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor compensatorii.

(228)

În cursul perioadei examinate, produsul similar a fost fabricat de peste 400 de producători din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(229)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 18 milioane de anvelope. Comisia a stabilit cifra totală a producției Uniunii pe baza informațiilor furnizate de European Tyre & Rubber Manufacturers Association („ETRMA”), de solicitant și de statisticile Eurostat. Astfel cum se indică în considerentul 26, cinci producători din Uniune din eșantionul final reprezintă peste 25 % din producția și vânzările Uniunii de produs similar. Prin urmare, indicatorii microeconomici au fost examinați pe baza datelor obținute din răspunsurile celor cinci producători din Uniune.

(230)

S-a constatat că unii dintre producătorii incluși în eșantion importă produsul în cauză din RPC și îl revând pe piața Uniunii. Cu toate acestea, în comparație cu vânzările lor globale, importurile rămân marginale (sub 1 % din vânzările lor totale) și nu afectează încadrarea lor ca producători din Uniune.

(231)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza informațiilor furnizate de ETRMA și Eurostat.

(232)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1 -

Consumul Uniunii (exprimat în articole)

(233)

Consumul de pe piața Uniunii a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate. S-a înregistrat o creștere semnificativă între 2020 și 2022. Este probabil ca acest lucru să fie legat de redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID și se explică prin faptul că consumul de anvelope este legat în mod intrinsec de numărul de kilometri parcurși de flotele care, la rândul lor, depind foarte mult de activitatea economică globală și, în special, de volumul de mărfuri transportate pe cale rutieră. Creșterea consumului a atins un nivel maxim în 2022 și a încetinit în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(234)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului Uniunii, conform tabelului 1.

(235)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2 –

Volumul importurilor (articole) și cota de piață

(236)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. Cota de piață a importurilor pe baza consumului Uniunii se regăsește în tabelul 2.

(237)

Volumele importurilor din RPC au crescut cu 22 % în cursul perioadei examinate, de la circa 900 000 de anvelope în 2020, la aproximativ 1,1 milioane de anvelope în perioada de investigație. Creșterea importurilor din China a fost deosebit de semnificativă în 2022, când măsurile inițiale au fost anulate parțial de Tribunalul Uniunii Europene, astfel cum se descrie în considerentul 4. Volumele importurilor au rămas la același nivel și în cursul perioadei investigației de reexaminare, în pofida scăderii cererii. Aceasta a dus la o creștere a cotei de piață a importurilor chineze cuprinsă între 4,9 % și 5,4 % în cursul perioadei examinate.

(238)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat.

(239)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3 –

Prețuri de import (EUR/articol)

(240)

În cursul perioadei examinate, prețurile medii ale importurilor chineze în Uniune (toate nivelurile) au crescut cu 61 %.

(241)

Întrucât producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în principal anvelope de nivel 1 și de nivel 2, Comisia nu a furnizat informații detaliate cu privire la exporturile chineze încadrate la nivelul 3, unde a avut loc principalul prejudiciu în cursul investigației inițiale, cauzând ulterior un efect în cascadă invers în celelalte două niveluri.

(242)

Din acest motiv, Comisia a estimat subcotarea prețurilor pentru totalitatea importurilor pe baza statisticilor privind importurile.

(243)

Prin urmare, Comisia a efectuat o comparație între:

(244)

Această comparație a arătat că, pentru importurile rămase, prețul mediu de import franco vămuit din China (270 EUR/articol) a fost sub prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune (281 EUR/articol) și doar cu puțin peste costul mediu de producție al industriei din Uniune (260 EUR/articol). În cazul în care prețul franco vămuit ar fi stabilit fără taxele antidumping și compensatorii, acesta s-ar ridica la 251 EUR/articol, ceea ce ar subcota în mod semnificativ prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune și ar fi, de asemenea, sub costul de producție al industriei din Uniune.

(245)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în ansamblu, prețurile importurilor din China au fost mai mici decât prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii.

(246)

În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Hankook a susținut că Comisia și-a modificat în mod incorect metodologia de calcul al subcotării în comparație cu investigația inițială. Grupul Hankook a susținut că, în loc să estimeze subcotarea prețurilor pentru totalitatea importurilor pe baza statisticilor privind importurile, Comisia ar fi trebuit să efectueze o analiză pentru fiecare tip de produs sau pentru fiecare nivel în parte. În versiunea sensibilă a observațiilor sale, Grupul Hankook a prezentat, de asemenea, date privind volumele și prețurile sale de export și a susținut că, prin utilizarea acestor date, Comisia ar fi putut deduce prețurile de import pentru toate nivelurile și ar fi putut efectua o analiză a subcotării pentru fiecare nivel în parte.

(247)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. În primul rând, din cauza lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori chinezi care își desfășoară activitatea pe nivelul 3 și astfel cum se menționează în considerentul 241, Comisia nu a dispus de informații detaliate cu privire la exporturile chineze, în special cele de la nivelul 3, și nu a fost în măsură să efectueze o analiză a subcotării pentru fiecare nivel în parte. Prin urmare, a existat o modificare a datelor subiacente aflate la dispoziția Comisiei. În al doilea rând, datele prezentate de Grupul Hankook cu privire la propriile volume și prețuri de export au fost insuficiente pentru a efectua o analiză mai detaliată a subcotării. Chiar și în conformitate cu aceste date, rămâne valabil faptul că există și alți operatori pe nivelurile 1, 2 și 3 pentru care nu există informații detaliate disponibile și, contrar celor susținute de Grupul Hankook, aceste date nu sunt suficiente pentru a furniza informații suplimentare privind subcotarea la fiecare nivel sau pentru a invalida oricare dintre rezultatele analizei subcotării efectuate de Comisie. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(248)

Importurile de anvelope din alte țări terțe decât China au provenit în principal din Thailanda, Turcia și Vietnam.

(249)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cotele de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de anvelope din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4 –

Importuri din țări terțe

(250)

În cursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe au crescut cu aproximativ 2 milioane de articole, și anume cu 41 %. Acest lucru este mai rapid decât evoluția consumului la nivelul Uniunii și a condus la o creștere a cotei de piață de la 26,5 % la 33,5 %.

(251)

Principala creștere a avut loc în urma importurilor din Thailanda (856 000 de articole), Turcia (590 000 de articole) și Vietnam (486 000 de articole). Pentru alte țări terțe, creșterea a fost doar una modestă (53 000 de articole).

(252)

Nivelul prețurilor importurilor din alte țări terțe, în special din Thailanda și Vietnam, a fost cu mult sub prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(253)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(254)

Așa cum s-a menționat în considerentele 15-17, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(255)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în cererea de reexaminare, a statisticilor Eurostat și a informațiilor transmise de ETRMA. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(256)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de subvenție și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare.

(257)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(258)

Investigația inițială a efectuat o analiză asupra situației economice a industriei din Uniune pe o bază agregată, iar, în ceea ce privește anumiți indicatori microeconomici, această analiză vizează, de asemenea, nivelurile, dată fiind segmentarea pieței Uniunii. În cadrul investigației actuale, Comisia a analizat mai întâi situația economică a industriei din Uniune pe o bază agregată.

(259)

De asemenea, Comisia a efectuat analiza anumitor indicatori pentru fiecare nivel în parte. După cum se indică în considerentele 301-308, această analiză confirmă faptul că tendințele pentru produsul în cauză, luate în ansamblu, corespund în general tendințelor pentru fiecare nivel, considerat separat.

(260)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a ponderat rezultatele producătorilor din Uniune incluși în eșantion, în conformitate cu ponderea lor în vânzările totale în Uniune ale producătorilor din Uniune, pentru a se asigura că IMM-urile erau reprezentate în toți microindicatorii în conformitate cu ponderea lor din totalul vânzărilor în Uniune. Întrucât IMM-urile își desfășoară activitatea doar pe nivelul 3, această ajustare a avut drept consecință directă creșterea ponderii vânzărilor de anvelope de nivelul 3 în cadrul setului de date provenite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(261)

În cadrul investigației actuale, Comisia a considerat că ponderarea inițială nu era necesară pentru a efectua o evaluare obiectivă a situației industriei Uniunii în contextul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Într-adevăr, investigația a constatat că situația prejudiciului pentru IMM-urile care își desfășoară activitatea doar la nivelul 3 a fost chiar mai gravă decât cea a prejudiciului de la nivelul 3 în ansamblu. Mai mult, Comisia a constatat că, și fără ponderarea datelor provenite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, industria Uniunii a suferit prejudicii la toate nivelurile (a se vedea considerentele 301-308). Astfel, în mod logic, orice ponderare nu ar face decât să accentueze tendințele negative observate în prezent în situația generală a prejudiciului.

(262)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 5 –

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(263)

Pe lângă creșterea pieței și a vânzărilor pe piața Uniunii, și volumele de producție au crescut între 2020 și 2021. Ulterior, producția a scăzut în 2022, această scădere devenind și mai pronunțată în perioada investigației de reexaminare. Scăderea volumelor de producție s-a datorat scăderii volumelor de vânzări, care, la rândul său, a fost legată de scăderea consumului din Uniune și a condus la pierderea cotei de piață a industriei din Uniune. În perioada investigației de reexaminare, volumele de producție ale industriei din Uniune au revenit la același nivel ca în 2020. Cu toate acestea, industria din Uniune a fost în măsură să își adapteze capacitatea la modificările volumelor de producție, atenuând fluctuațiile ratei de utilizare a capacității – care chiar s-a îmbunătățit ușor (cu 3 %) pe parcursul întregii perioade examinate.

(264)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6 –

Volumul vânzărilor și cota de piață

(265)

În condițiile unei piețe în creștere, volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut între 2020 și 2021. În cursul anului 2022, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut în pofida creșterii pieței și a continuat să scadă în perioada investigației de reexaminare. În perioada investigației de reexaminare, volumele de vânzări ale industriei din Uniune au revenit la același nivel ca în 2020. Deoarece vânzările industriei din Uniune au rămas în urmă față de creșterea pieței înregistrată în 2022 și s-au deteriorat mai rapid decât piața în perioada investigației de reexaminare, cota de piață a scăzut de la 69 % la 61 % în cursul perioadei examinate.

(266)

În observațiile sale privind deschiderea investigației, Grupul Hankook a susținut că vânzările industriei din Uniune, precum și cota sa de piață au rămas, în esență, stabile în cursul perioadei examinate și că ușoara scădere din 2022 până în perioada investigației de reexaminare ar putea fi explicată prin scăderea consumului.

(267)

Constatările investigației nu susțin această afirmație. Deși vânzările industriei din Uniune s-au situat la același nivel în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020, a existat o scădere importantă (13 %) din 2022 până în perioada investigației de reexaminare. De asemenea, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 69 % la 61 % în cursul perioadei examinate.

(268)

Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(269)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut mai întâi în perioada 2020-2022, în concordanță cu creșterea activității economice după pandemia de COVID. Creșterea consumului a atins un nivel maxim în 2022 și a încetinit în cursul perioadei investigației de reexaminare, ceea ce a dus la o creștere globală de 11 % în cursul perioadei examinate. Numai în cursul anului 2021 vânzările industriei din Uniune au putut urma tendința pozitivă a pieței. În 2022, vânzările industriei din Uniune nu au crescut în același ritm cu piața și s-au deteriorat mai rapid decât piața în perioada investigației de reexaminare. Aceasta a dus la o scădere cu 8 procente a cotei de piață (de la 69 % la 61 %) în cursul perioadei examinate.

(270)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7 –

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(271)

Pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune a pierdut peste 2 700 de locuri de muncă directe. Atunci când volumele de producție ale industriei din Uniune au crescut, din 2020 până în 2021, a crescut și nivelul de ocupare a forței de muncă. Cu toate acestea, întrucât industria din Uniune a fost, de asemenea, în măsură să își îmbunătățească productivitatea, nivelul de ocupare a forței de muncă nu a crescut în același ritm cu volumele de producție. Scăderea volumelor de producție din 2021 până în perioada investigației de reexaminare a dus la scăderea locurilor de muncă și, de asemenea, la o oarecare pierdere a productivității.

(272)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, marjele de subvenționare individuale constatate pentru producătorii-exportatori cooperanți au fost încă substanțiale (a se vedea considerentul 214 de mai sus).

(273)

Cu toate acestea, în pofida faptului că a continuat subvenționarea din partea Chinei, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare au avut un impact pozitiv asupra industriei din Uniune la începutul perioadei examinate. Totuși, această situație pozitivă s-a inversat în 2022, când situația industriei din Uniune s-a deteriorat din nou.

(274)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8 –

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/articol)

(275)

Prețurile de vânzare ale anvelopelor către clienți independenți de pe piața Uniunii au crescut cu 25 % în perioada examinată. În perioada 2020-2021, creșterea prețurilor a coincis cu o creștere a cererii. În această situație, industria din Uniune a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare cu mai mult (7 %) decât a crescut costul de producție (4 %).

(276)

Această situație favorabilă s-a schimbat în 2022, după care industria din Uniune nu a fost în măsură să transfere creșterile costurilor în prețurile sale de vânzare. Deși prețurile de vânzare au crescut cu 18 puncte procentuale între 2021 și perioada investigației de reexaminare, aceste creșteri ale prețurilor nu au fost în concordanță cu creșterea costului de producție.

(277)

În ansamblu, costul de producție a crescut cu 40 % pe parcursul perioadei examinate. Cea mai semnificativă creștere a avut loc între 2021 și 2022, când costul de producție a crescut cu 30 %.

(278)

Indicatorii-cheie de prejudiciu au fost analizați și pentru cele trei niveluri.

(279)

Pe nivelul 1, prețul de vânzare unitar mediu a crescut cu 55 EUR, în timp ce costurile unitare au crescut cu 75 EUR pe parcursul aceleiași perioade. Prețul mediu de vânzare a crescut cu 24 %, în timp ce costul de producție a crescut cu 39 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 9 –

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/articol) – Nivelul 1

(280)

Pe nivelul 2, prețul de vânzare unitar mediu a crescut cu 60 EUR, în timp ce costurile unitare au crescut cu 68 EUR pe parcursul aceleiași perioade. Prețul mediu de vânzare a crescut cu 29 %, în timp ce costul de producție a crescut cu 39 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 10 –

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/articol) – Nivelul 2

(281)

Pe nivelul 3, prețul de vânzare unitar mediu a crescut cu 40 EUR, în timp ce costurile unitare au crescut cu 58 EUR pe parcursul aceleiași perioade. Prețul mediu de vânzare a crescut cu 24 %, în timp ce costul de producție a crescut cu 34 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 11 –

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/articol) – Nivelul 3

(282)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12 –

Costuri medii cu forța de muncă per angajat

(283)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 9 % între 2020 și 2021 și apoi cu 20 % între 2021 și 2022, rămânând la același nivel în perioada investigației de reexaminare.

(284)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13 —

Stocurile

(285)

În comparație cu producția, stocurile finale au rămas la același nivel în perioada 2020-2022 (reprezentând 14 %-16 % din volumul producției). S-a observat o creștere (cu până la 21 % din volumul producției) atunci când s-a comparat stocul final de la sfârșitul perioadei de investigație (30 iunie 2023) cu nivelurile stocurilor de la sfârșitul anului din perioada 2020-2022. Totuși, această creștere se explică în mare măsură prin caracterul sezonier. În a doua jumătate a anului se vând volume mai mari de anvelope în comparație cu prima jumătate a anului, în timp ce producția este mai puțin sezonieră. Din cauza acestui caracter sezonier, volumele stocurilor sunt, de obicei, mai mari la sfârșitul lunii iunie comparativ cu sfârșitul lunii decembrie. Prin urmare, ca atare, creșterea aparentă a nivelurilor stocurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare nu indică situația financiară a producătorilor din Uniune.

(286)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 14 –

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(287)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(288)

Profitabilitatea globală s-a îmbunătățit mai întâi în perioada 2020-2021, când cererea de anvelope a crescut în urma redresării transporturilor rutiere în urma crizei provocate de coronavirus și când importurile globale nu crescuseră încă în aceeași măsură ca ulterior. Astfel cum se explică în considerentul 275, industria din Uniune a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare în 2021 cu mai mult decât a crescut costul de producție, ceea ce a contribuit la creșterea marjelor de profit de la 7,9 % la 13,4 %.

(289)

Situația s-a schimbat în 2022, când industria din Uniune nu a fost în măsură să își crească prețurile în conformitate cu creșterile costurilor. În consecință, profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut la niveluri joase (1,8 % în 2022 și 1,3 % în perioada investigației de reexaminare).

(290)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat negativ pe parcursul întregii perioade examinate. Aceasta a fost influențată de doi factori principali. Pe de o parte, profitabilitatea globală a industriei din Uniune a contribuit în mod pozitiv la fluxul de lichidități la începutul perioadei examinate. Această contribuție a fost practic epuizată după scăderea profitabilității în 2022. Pe de altă parte, creșterea volumelor de producție și a stocurilor finale a absorbit capitalul circulant și, prin urmare, a avut un impact negativ asupra fluxului de lichidități încă din 2021. Per total, fluxul de lichidități a scăzut de la +96 de milioane EUR la -95 de milioane EUR în cursul perioadei examinate.

(291)

În cursul perioadei examinate, investițiile au crescut de la 50 de milioane EUR la 66 de milioane EUR, adică cu 32 %. În ansamblu, nivelul lor a rămas sub 10 % din cifra de afaceri totală pe parcursul întregii perioade examinate.

(292)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a crescut mai întâi de la –2,1 % la 3,9 % între 2020 și 2021, odată cu îmbunătățirea profitabilității. Ulterior, atunci când profitabilitatea globală a industriei din Uniune s-a deteriorat, randamentul investițiilor a scăzut la –15,2 % în 2022 și la –16,3 % în perioada investigației de reexaminare.

(293)

Industria Uniunii este fragmentată între grupuri mari de societăți multinaționale și peste 400 de IMM-uri din întreaga Uniune și este eterogenă în ceea ce privește capacitatea lor de a mobiliza capital.

(294)

S-a efectuat o analiză separată, pe baza aceleiași metodologii descrise, pentru profitabilitate în cadrul celor trei niveluri.

(295)

Evoluția profitabilității în cadrul nivelului 1 în cursul perioadei examinate a fost similară cu fluctuația profitabilității industriei din Uniune în ansamblu. Aceasta s-a îmbunătățit mai întâi din 2020 până în 2021 și apoi a scăzut la niveluri joase (1,9 % în 2022 și 1,3 % în perioada investigației de reexaminare).

(296)

La nivelul 1, fluxul net de lichidități a scăzut de la +85 de milioane EUR la -56 de milioane EUR în cursul perioadei examinate. Randamentul investițiilor mai întâi a crescut de la 1,1 % la 7,6 %, iar apoi a scăzut la –14,0 % în perioada investigației de reexaminare.

Tabelul 15 –

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor – Nivelul 1

(297)

Evoluția profitabilității la nivelul 2 în cursul perioadei examinate s-a îmbunătățit mai întâi din 2020 până în 2021, apoi a scăzut la 3,5 % în 2022 și la 2,5 % în perioada investigației de reexaminare.

(298)

La nivelul 2, fluxul net de lichidități a scăzut de la +5,5 milioane EUR la –34,5 milioane EUR în cursul perioadei examinate. Randamentul investițiilor a scăzut de la 15,8 % în 2020 la –28,0 % în perioada investigației de reexaminare.

Tabelul 16 –

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor – Nivelul 2

(299)

Nivelul 3 a fost neprofitabil pe parcursul întregii perioade examinate. În cursul perioadei examinate, situația s-a înrăutățit, iar profitabilitatea negativă de –1,6 % din 2020 a scăzut la –3,5 % în perioada investigației de reexaminare. Situația a fost și mai gravă pentru IMM-urile care își desfășurau activitatea la nivelul 3, pentru care profitabilitatea a fluctuat între 4,6 % și –7,0 % în cursul perioadei examinate. Ușoara „îmbunătățire” între 2022 și perioada investigației de reexaminare a arătat succesul limitat al eforturilor industriei de a se adapta la situația dificilă.

(300)

La nivelul 3, fluxul net de lichidități a scăzut de la +5,3 milioane EUR la –4,2 milioane EUR în cursul perioadei examinate. Randamentul investițiilor a fost negativ pe parcursul întregii perioade examinate, scăzând de la –5,9 % la –20,0 % în cursul acestei perioade.

Tabelul 17 –

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor – Nivelul 3

(301)

Investigația a constatat că industria din Uniune în ansamblu a înregistrat o redresare în urma practicilor anterioare de subvenționare din cursul anului 2021. Între 2022 și perioada investigației de reexaminare, a existat o inversare a acestei redresări.

(302)

Acest lucru este evident în special în scăderea profitabilității industriei din Uniune, pierderea cotei de piață și incapacitatea de a crește prețurile în concordanță cu creșterea costurilor. În plus, indicatorii referitori la profitabilitate, cum ar fi fluxul de lichidități și randamentul investițiilor, s-au deteriorat, de asemenea. Acest lucru a fost observat în special în rândul producătorilor de nivel 3, care sunt deosebit de expuși la presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile la prețuri scăzute, care, la rândul său, afectează în mod negativ nivelurile superioare prin efectul de cascadă invers descris în investigația inițială (75).

(303)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(304)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii și-a pierdut cota de piață în favoarea importurilor din alte țări, în special Thailanda, Vietnam, Turcia și, de asemenea, China.

(305)

Deteriorarea cotei de piață a industriei din Uniune s-a datorat parțial creșterii importurilor din China ca urmare a anulării parțiale a taxelor antidumping și, mai important, ca urmare a creșterii importurilor din alte țări la prețuri mici. Importurile la prețuri mai mici au îngreunat creșterea prețurilor industriei din Uniune și menținerea cotei sale de piață în contextul creșterii costurilor.

(306)

În urma începerii războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prețurile materiilor prime și ale energiei au crescut considerabil, ceea ce a dus la o creștere rapidă a costului de producție. În același timp, volumele importurilor au crescut și, începând din 2022, industria din Uniune nu a fost în măsură să reflecte creșterile costurilor în prețurile sale de vânzare. Deși prețurile de vânzare au crescut cu 18 % între 2021 și perioada investigației de reexaminare, aceste creșteri ale prețurilor au fost insuficiente pentru a compensa creșterea costului de producție.

(307)

Prin urmare, Comisia observă, de asemenea, că situația prejudiciabilă în care se găsește industria Uniunii survine într-un moment în care au existat pe piață și alți factori, cum ar fi creșteri semnificative ale costurilor și o creștere substanțială a importurilor la prețuri scăzute din alte țări, în special Thailanda, Vietnam și Turcia. Astfel cum se arată în considerentele 248-252 de mai sus, importurile din Thailanda și Vietnam au crescut substanțial, iar nivelurile prețurilor acestora au fost cu mult sub prețurile industriei din Uniune.

(308)

Din acest motiv, Comisia a concluzionat că importurile subvenționate din China au contribuit la prejudiciul important adus industriei din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare; cu toate acestea, alți factori, în special creșterea costurilor și importurile din alte țări, au fost de natură să pună sub semnul întrebării relația reală dintre importurile care fac obiectul unor subvenții și efectele asupra industriei din Uniune. Prin urmare, Comisia a decis să evalueze în continuare probabilitatea ca prejudiciul cauzat de importurile subvenționate din China să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(309)

În urma comunicării constatărilor finale, Hankook a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune nu este cauzat de importurile din China. Hankook a susținut că importurile din China nu subcotează prețurile industriei Uniunii la nivelul 3 și nici la nivelul 1. În sprijinul afirmației sale, Hankook a prezentat date sensibile privind prețurile și volumele sale de export.

(310)

Comisia nu este de acord cu această afirmație. Astfel cum se menționează în considerentul 247, datele furnizate de Hankook sunt insuficiente pentru efectuarea oricărei analize suplimentare a subcotării, deoarece nu conțin suficiente informații cu privire la alți operatori activi pe nivelurile 1, 2 și 3. În consecință, aceste date nu au putut invalida niciunul dintre rezultatele analizei subcotării efectuate de Comisie. Prin urmare, Comisia consideră că premisa acestei afirmații, și anume că nu există nicio subcotare la nivelul 1 sau la nivelul 3, este incorectă și, prin urmare, această afirmație este respinsă.

(311)

În urma comunicării constatărilor finale, Hankook a susținut, de asemenea, că prejudiciul suferit de industria Uniunii nu este cauzat de importurile din China, ci de anvelopele importate din alte țări terțe.

(312)

Astfel cum se menționează în considerentul 308, Comisia a concluzionat că importurile din China care fac obiectul unui dumping au contribuit la prejudiciul important adus industriei din Uniune, dar și alți factori, în special creșterea costurilor și importurile din alte țări, au fost de natură să pună sub semnul întrebării relația reală dintre importurile care fac obiectul unui dumping și efectele asupra industriei din Uniune. Prin urmare, Comisia consideră că această afirmație nu invalidează concluzia de mai sus și, prin urmare, este respinsă.

(313)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unei subvenționări provenite din China, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(314)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, atractivitatea pieței Uniunii și prețurile de export către piețele țărilor terțe și relația dintre prețurile din Uniune și din China, posibila capacitate de absorbție a piețelor țărilor terțe, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din China în absența măsurilor antisubvenție și impactul acestora asupra industriei din Uniune, inclusiv subcotarea și nivelul prejudiciabil și creșterea importurilor din China în urma anulării temporare a taxelor antidumping.

(315)

Așa cum se menționează în considerentele 217-219, există o capacitate substanțială de producție și o capacitate neutilizată în China pentru a crește rapid exporturile către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antisubvenție. Astfel cum s-a stabilit în considerentul 218, capacitatea neutilizată disponibilă în China în 2022 se ridică la aproape 20 de milioane de unități, aproape echivalentă cu consumul total de pe piața UE.

(316)

Astfel cum se menționează în considerentele 220-223, piața Uniunii, care este a doua piață ca mărime din lume după Statele Unite, este o piață atractivă atât în ceea ce privește prețurile, cât și dimensiunea sa. În 2023, nivelul prețurilor exporturilor din China către Uniune a fost semnificativ mai mare în comparație cu prețurile medii de export din China către alte destinații principale, printre care și SUA. În plus, în pofida măsurilor antisubvenție în vigoare, importurile din China în Uniune au rămas la aproximativ 30 % din volumul importurilor în cursul investigației inițiale.

(317)

Astfel cum se prevede în considerentul 224, măsurile de apărare comercială privind exporturile de produs similar din RPC sunt în vigoare pe majoritatea piețelor țărilor terțe care sunt consumatori importanți de anvelope pentru camioane. Așadar aceste piețe sunt mai puțin atractive pentru producătorii-exportatori chinezi. Acesta este un element suplimentar care sprijină constatarea că actuala capacitate de producție a RPC s-ar orienta, cel mai probabil, spre piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor.

(318)

Așa cum se arată în tabelul 3, prețurile importurilor din China în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost de 218 EUR/articol, ceea ce este cu mult sub prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune de 283 EUR/articol indicat în tabelul 8 și, de asemenea, sub costul de producție de 260 EUR/articol.

(319)

Prin urmare, este probabil ca, în absența taxelor antisubvenție, importurile din China să subcoteze în mod semnificativ prețurile din Uniune.

(320)

Astfel cum se arată în tabelul 2 și în considerentul 237, creșterea importurilor din China a fost deosebit de semnificativă în 2022, când măsurile inițiale au fost anulate parțial de Tribunalul Uniunii Europene.

(321)

Acest lucru indică faptul că producătorii-exportatori chinezi rămân interesați de piața Uniunii și că este probabil ca importurile să crească din nou, în eventualitatea abrogării măsurilor.

(322)

În observațiile sale privind deschiderea investigației, Grupul Hankook a susținut că tendințele importurilor indică faptul că nu există nicio amenințare de continuare sau de reapariție a prejudiciului. Potrivit Grupului Hankook, cota de piață actuală a importurilor din China nu ar putea avea un impact semnificativ asupra viitorului industriei Uniunii. De asemenea, Grupul Hankook a susținut că creșterea capacității de producție a Chinei nu a fost dedicată pieței Uniunii, ci altor piețe.

(323)

Comisia nu a fost de acord cu această opinie. Chiar dacă taxele actuale protejează într-o oarecare măsură industria din Uniune de importurile subvenționate din RPC, importurile din China și-au putut crește în continuare cota de piață în cursul perioadei examinate. Având în vedere nivelurile prețurilor fără taxe din China și capacitatea neutilizată disponibilă în China, este probabil ca cota de piață a importurilor din China să crească substanțial în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. De asemenea, afirmația potrivit căreia creșterea capacității chineze a fost direcționată în principal către alte piețe în cursul perioadei examinate nu a fost susținută cu probe. Chiar dacă ea ar fi corectă, Comisia consideră că piața Uniunii rămâne atractivă pentru importurile din China.

(324)

Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(325)

În urma comunicării constatărilor finale, Hankook a susținut că nu există suficiente elemente de probă privind probabilitatea reapariției prejudiciului. În special, Hankook a susținut că creșterea importurilor în 2022 nu poate fi legată de anularea parțială a măsurilor în 2022 și nu indică un comportament al producătorilor-exportatori chinezi. Hankook a susținut, de asemenea, că nu a existat nicio subcotare pe nivelul 3, că producătorii chinezi ar prefera să își crească profiturile decât să-și reducă prețurile în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor și că, având în vedere că piața Uniunii reprezintă doar 4 % din volumul total al exporturilor chineze, piața Uniunii nu poate fi considerată atractivă.

(326)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. În primul rând, anularea în parte a măsurilor de către Tribunal a transmis pieței un semnal cu privire la posibilitatea anulării parțiale și a rambursării ulterioare a taxelor, făcând importurile potențial mai atractive. În al doilea rând, după cum s-a explicat în considerentele 247 și 310 de mai sus, premisa afirmației potrivit căreia nu există subcotare pe nivelul 3 este incorectă. În al treilea rând, Hankook nu a prezentat niciun element de probă în sprijinul afirmației sale potrivit căreia producătorii chinezi ar prefera să își crească profiturile decât să-și reducă prețurile în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În fine, nivelul actual al exporturilor chineze către Uniune, când taxele sunt în vigoare, nu pot invalida faptul că piața Uniunii rămâne atractivă din motivele enumerate în considerentele 220-223 și 316 de mai sus. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(327)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor ar duce probabil la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unei subvenții provenite din China la prețuri prejudiciabile și, prin urmare, la agravarea situației prejudiciabile suferite de industria Uniunii.

(328)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antisubvenție existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor finali.

(329)

Producătorii din Uniune, reprezentând peste 25 % din volumul producției Uniunii, au cooperat la investigație.

(330)

Investigația a arătat că industria din Uniune se afla într-o situație vulnerabilă, în care nu a fost în măsură să transfere pe deplin creșterile costurilor în prețurile sale de vânzare, iar marjele sale de profit s-au diminuat.

(331)

Comisia concluzionează că, având în vedere că industria din Uniune suferă deja un prejudiciu și, în cazul expirării măsurilor, există o mare probabilitate de creștere a importurilor subvenționate din China la prețuri prejudiciabile, acest lucru ar conduce la creșterea presiunii asupra prețurilor pe piața Uniunii și ar agrava și mai mult prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(332)

Astfel, continuarea măsurilor este în mod evident în interesul industriei Uniunii.

(333)

Niciun importator sau utilizator nu a cooperat la investigație.

(334)

Investigația inițială a concluzionat că, deși măsurile nu sunt în interesul importatorilor care se bazează în principal pe importul de anvelope foarte ieftine din China, este puțin probabil ca importatorii cu un portofoliu mai larg să fie grav afectați de restabilirea concurenței loiale.

(335)

Prin urmare, în absența unor noi elemente de probă, Comisia a concluzionat că, la fel ca în investigația inițială, continuarea măsurilor nu va afecta în mod semnificativ importatorii sau utilizatorii.

(336)

Investigația inițială a constatat că măsurile de protecție a producătorilor de anvelope premium din industria din Uniune care produc anvelope noi de înaltă calitate, concepute să aibă un ciclu lung de viață și care pot fi reșapate, precum și a reșapatorilor activi pe piața de nivel 3, sunt în interesul politicii Uniunii de reducere a deșeurilor și de gestionare a materiilor prime într-un mod durabil. În plus, dat fiind faptul că IMM-urile sunt în principal entitățile active în activitatea de reșapare, instituirea de măsuri ar fi, de asemenea, în conformitate cu obiectivul important al Comisiei de a sprijini IMM-urile (76)..

(337)

În cadrul investigației inițiale, furnizorii de bandă de rulare au prezentat observații în sprijinul instituirii de măsuri antisubvenție, susținând că astfel de măsuri sunt esențiale pentru supraviețuirea industriei de reșapare și afirmând că, fără activități de reșapare, activitatea lor va fi grav afectată. Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile ar fi în interesul furnizorilor de bandă de rulare.

(338)

În consecință, în absența unor noi elemente de probă, Comisia a concluzionat că, la fel ca în investigația inițială, măsurile ar fi în interesul furnizorilor de bandă de rulare.

(339)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase, în temeiul articolului 31 din regulamentul de bază, conform cărora menținerea măsurilor existente asupra importurilor de anvelope originare din Republica Populară Chineză nu ar fi în interesul Uniunii.

(340)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea subvenționării, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, este necesar ca măsurile antisubvenție privind anvelopele din China să fie menținute.

(341)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antisubvenție individuale. Aplicarea unei taxe compensatorii individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să facă obiectul taxei compensatorii aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(342)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei compensatorii la importuri, ea nu trebuie să fie singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul [1 alineatul (3)] din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(343)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(344)

Nivelurile individuale ale taxei compensatorii aplicabile societăților menționate în prezentul regulament se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din Republica Populară Chineză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei compensatorii.

(345)

O societate poate solicita aplicarea acelorași niveluri individuale ale taxei compensatorii în cazul în care își schimbă denumirea ulterior. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (77). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament vizând schimbarea denumirii.

(346)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare.

(347)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (78), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(348)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului instituit prin articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (79),