(1)

Cerințele de raportare joacă un rol esențial în ceea ce privește asigurarea monitorizării corespunzătoare și a aplicării corecte a actelor juridice ale Uniunii. Cu toate acestea, este important ca astfel de cerințe să fie simplificate pentru a se asigura faptul că acestea îndeplinesc scopul pentru care au fost instituite și pentru a limita sarcina administrativă.

(2)

În comunicarea sa din 16 martie 2023 intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, Comisia s-a angajat să raționalizeze și să simplifice cerințele de raportare, cu scopul final de a reduce aceste sarcini cu 25 %, fără a submina obiectivele de politică aferente.

(3)

Directivele 1999/2/CE (3), 2000/14/CE (4), 2011/24/UE (5) și 2014/53/UE (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului conțin o serie de cerințe de raportare în domeniul produselor și ingredientelor alimentare, al zgomotului exterior, al drepturilor pacienților și al echipamentelor radio.

(4)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Directiva 1999/2/CE, statele membre trebuie să raporteze anual Comisiei rezultatele verificărilor efectuate asupra unităților de iradiere cu ionizare și ale verificărilor efectuate în stadiul de comercializare a produselor. Articolul 7 alineatul (4) din directiva respectivă prevede obligația Comisiei de a publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un raport bazat pe informațiile furnizate în fiecare an de statele membre. Articolul 113 din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (7) prevede că fiecare stat membru trebuie să transmită Comisiei în fiecare an, până la 31 august, un raport care să precizeze rezultatele controalelor oficiale efectuate în anul precedent în cadrul planului său de control național multianual. Planurile de control naționale multianuale acoperă, printre altele, și domeniul de aplicare al Directivei 1999/2/CE. În plus, articolul 114 din Regulamentul (UE) 2017/625 prevede că, în fiecare an, Comisia trebuie să pună la dispoziția publicului un raport anual privind efectuarea controalelor oficiale în statele membre, luând în considerare rapoartele anuale prezentate de către statele membre în temeiul articolului 113 din regulamentul respectiv. Întrucât obligațiile de raportare anuală prevăzute la articolele 113 și 114 din Regulamentul (UE) 2017/625 asigură deja aplicarea și monitorizarea actelor juridice ale Uniunii privind produsele și ingredientele alimentare iradiate, obligația de raportare anuală similară prevăzută în prezent în Directiva 1999/2/CE ar trebui să fie eliminată pentru a reduce sarcina administrativă a autorităților competente și a Comisiei.

(5)

În conformitate cu articolul 16 din Directiva 2000/14/CE, fabricanții sau reprezentanții lor autorizați trebuie să transmită autorităților responsabile ale statelor membre și Comisiei o copie a declarației de conformitate CE pentru echipamentele utilizate în exterior care intră în domeniul de aplicare al directivei respective. Comisia trebuie să colecteze datele și să publice periodic informațiile relevante. Consumatorii pot găsi direct pe echipament informațiile relevante privind emisiile de zgomot ale echipamentelor care intră sub incidența Directivei 2000/14/CE, întrucât articolul 4 alineatul (1) din directiva respectivă prevede, între altele, obligația indicării pe echipament a nivelului de putere acustică garantat. Prin urmare, obligațiile statelor membre și ale Comisiei prevăzute la articolul 16 din Directiva 2000/14/CE de a furniza documentație, de a centraliza date și de a publica informații sunt inutile și, din motive de raționalitate și pentru a limita sarcina administrativă a întreprinderilor și a autorităților, acestea ar trebui să fie eliminate.

(6)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2000/14/CE, Comisia trebuie să înainteze Parlamentului European și Consiliului o dare de seamă privind datele referitoare la zgomot, culese conform articolului 16 din aceeași directivă. Întrucât aceste date referitoare la zgomot nu vor mai fi colectate, această obligație ar trebui, de asemenea, să fie eliminată.

(7)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2011/24/UE, la fiecare trei ani, Comisia trebuie să înainteze Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea directivei respective. Raportul respectiv se bazează în mare măsură pe asistența și informațiile furnizate de autoritățile naționale competente. Articolul 14 alineatul (1) din Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei (8) dispune că rețelele europene de referință instituite în temeiul Directivei 2011/24/UE trebuie să fie evaluate o dată la cinci ani. Pentru a alinia cerințele de raportare și evaluare și pentru a reduce sarcina administrativă a Comisiei și a statelor membre, cărora li se solicită să furnizeze informații cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2011/24/UE, frecvența raportării de către Comisie ar trebui să fie modificată la o dată la cinci ani. Având în vedere că cel mai recent raport privind aplicarea Directivei 2011/24/UE a fost publicat în 2022, următorul raport ar trebui să fie publicat în 2027.

(8)

În conformitate cu articolul 47 alineatul (1) din Directiva 2014/53/UE, statele membre trebuie să transmită Comisiei rapoarte periodice privind aplicarea directivei respective, cel puțin o dată la doi ani. Frecvența acestei raportări obligatorii este mai mare decât este necesar. Din motive de raționalitate și pentru a limita sarcina administrativă a statelor membre, frecvența raportării obligatorii de către statele membre ar trebui să fie modificată la o dată la cinci ani, astfel încât să corespundă obligației care îi revine Comisiei în temeiul articolului 47 alineatul (2) din directiva respectivă de a raporta Parlamentului European și Consiliului cu privire la funcționarea directivei respective. O astfel de frecvență va continua să furnizeze Comisiei informațiile necesare pentru evaluarea pe care trebuie să o efectueze atunci când adoptă acte delegate în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Directiva 2014/53/UE pentru a specifica ce categorii de echipamente radio sunt vizate de cerința de înregistrare și va permite Comisiei să utilizeze mai eficient informațiile din rapoartele statelor membre.

(9)

Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume simplificarea cerințelor de raportare prevăzute în Directivele 1999/2/CE, 2000/14/CE, 2011/24/UE și 2014/53/UE, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(10)

Prin urmare, Directivele 1999/2/CE, 2000/14/CE, 2011/24/UE și 2014/53/UE ar trebui să fie modificate în consecință,

1.

Articolul 16 se elimină.

2.

La articolul 20 alineatul (1), litera (a) se elimină.