|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2024/2141 |
13.9.2024 |
Acord de parteneriat și cooperare consolidat între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Kârgâză, pe de altă parte
REGATUL BELGIEI,
REPUBLICA BULGARIA,
REPUBLICA CEHĂ,
REGATUL DANEMARCEI,
REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,
REPUBLICA ESTONIA,
IRLANDA,
REPUBLICA ELENĂ,
REGATUL SPANIEI,
REPUBLICA FRANCEZĂ,
REPUBLICA CROAȚIA,
REPUBLICA ITALIANĂ,
REPUBLICA CIPRU,
REPUBLICA LETONIA,
REPUBLICA LITUANIA,
MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,
UNGARIA,
REPUBLICA MALTA,
REGATUL ȚĂRILOR DE JOS,
REPUBLICA AUSTRIA,
REPUBLICA POLONĂ,
REPUBLICA PORTUGHEZĂ,
ROMÂNIA,
REPUBLICA SLOVENIA,
REPUBLICA SLOVACĂ,
REPUBLICA FINLANDA,
REGATUL SUEDIEI,
părți contractante la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, denumite în continuare „statele membre”,
și
UNIUNEA EUROPEANĂ,
pe de o parte,
și REPUBLICA KÂRGÂZĂ,
pe de altă parte,
în continuare denumite împreună „părțile”,
AVÂND ÎN VEDERE legăturile lor puternice și valorile lor comune,
AVÂND ÎN VEDERE dorința lor de a consolida cooperarea reciproc avantajoasă instituită în trecut prin Acordul de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Kârgâză, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 9 februarie 1995,
AVÂND ÎN VEDERE dorința lor de a-și îmbunătăți relațiile pentru a reflecta noile realități politice și economice și progresul parteneriatului lor,
EXPRIMÂNDU-ȘI dorința comună de a-și consolida, aprofunda și diversifica cooperarea la toate nivelurile cu privire la aspecte bilaterale, regionale și internaționale de interes reciproc,
REAFIRMÂNDU-ȘI angajamentul de a consolida promovarea, protejarea și punerea în aplicare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și respectul pentru principiile democratice, pentru statul de drept și pentru buna guvernanță, precum și dezvoltarea democrației parlamentare,
CONFIRMÂNDU-ȘI angajamentul față de principiile înscrise în Carta Organizației Națiunilor Unite (denumită în continuare „Carta ONU”), Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată prin Rezoluția A/RES/217 (III) A a Adunării Generale a ONU la 10 decembrie 1948 (denumită în continuare „DUDO”), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (denumită în continuare „OSCE”), în special Actul final de la Helsinki adoptat la 1 august 1975 cu ocazia Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (denumit în continuare „Actul final de la Helsinki al OSCE”), Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice adoptat prin Rezoluția 2200A (XXI) a Adunării Generale a ONU din 16 decembrie 1966 și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale adoptat prin Rezoluția 2200A (XXI) a Adunării Generale a ONU din 16 decembrie 1966, precum și față de principiile și normele dreptului internațional,
REITERÂNDU-ȘI angajamentul de a promova în mod activ pacea și securitatea internațională, precum și de a se angaja într-un multilateralism eficace și în soluționarea pașnică a diferendelor, în special prin cooperarea în cadrul ONU și al OSCE,
AVÂND ÎN VEDERE dorința lor de a continua dezvoltarea dialogului politic periodic privind aspectele bilaterale și internaționale de interes reciproc,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor față de obligațiile internaționale de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor purtători ai acestora,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a-și consolida cooperarea în domeniul justiției, libertății și securității, inclusiv în domeniul combaterii corupției,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a contribui, prin cooperarea lor amplă într-un spectru larg de domenii de interes comun, la dezvoltarea politică, socioeconomică și instituțională a Republicii Kârgâze,
AVÂND ÎN VEDERE dorința lor de a-și consolida relațiile economice pe baza principiilor unei economii de piață libere și de a crea un climat favorabil extinderii relațiilor bilaterale în materie de comerț și de investiții, precum și a conectivității,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a respecta drepturile și obligațiile care decurg din calitatea de membru al Organizației Mondiale a Comerțului (denumită în continuare „OMC”), precum și angajamentul lor față de punerea în aplicare în mod transparent și nediscriminatoriu a drepturilor și obligațiilor respective,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a respecta principiul dezvoltării durabile și de a colabora în vederea atingerii obiectivelor documentului final intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” al summitului ONU pentru adoptarea agendei de dezvoltare post-2015, adoptată prin Rezoluția A/RES/70/1 a Adunării Generale a ONU la 25 septembrie 2015 (denumită în continuare „Agenda 2030”), ținând seama în mod corespunzător de programele lor interne,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a asigura durabilitatea și protecția mediului, precum și punerea în aplicare a acordurilor multilaterale de mediu la care sunt părți, precum și angajamentul lor de a consolida cooperarea în domeniile mediului și reducerii riscului de dezastre, precum și în toate domeniile politicilor climatice, în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 12 decembrie 2015 (denumit în continuare „Acordul de la Paris privind schimbările climatice”),
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a promova cooperarea transfrontalieră și interregională,
LUÂND ACT de faptul că, în cazul în care părțile decid, în cadrul prezentului acord, să încheie acorduri specifice în spațiul de libertate, securitate și justiție, încheiate de Uniunea Europeană în temeiul părții a treia titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) ulterior intrării în vigoare a prezentului acord, dispozițiile unor astfel de viitoare acorduri specifice nu vor fi obligatorii pentru Irlanda, cu excepția cazului în care Uniunea Europeană, simultan cu Irlanda, în ceea ce privește relațiile sale bilaterale anterioare, notifică Republicii Kârgâze faptul că Irlanda și-a asumat obligații în temeiul unor astfel de viitoare acorduri specifice ca parte a Uniunii Europene, în conformitate cu Protocolul nr. 21 privind poziția Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la TFUE; luând act, de asemenea, că orice măsuri interne ulterioare ale Uniunii Europene care sunt adoptate în temeiul părții a treia titlul V din TFUE pentru punerea în aplicare a prezentului acord nu vor fi obligatorii pentru Irlanda, cu excepția cazului în care Irlanda și-a notificat intenția de a participa la astfel de măsuri sau de a le accepta în conformitate cu Protocolul nr. 21; și luând act și de faptul că astfel de acorduri viitoare sau astfel de măsuri interne ulterioare ale Uniunii Europene vor intra în domeniul de aplicare al Protocolului (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE,
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
TITLUL I
OBIECTIVE ȘI PRINCIPII GENERALE
ARTICOLUL 1
Obiective
(1) Prezentul acord stabilește un parteneriat și o cooperare consolidate între părți, bazate pe valori comune, interese comune și ambiția de a-și consolida relațiile în toate domeniile de aplicare a acordului, în beneficiul lor reciproc.
(2) Această cooperare este un proces între părți care contribuie la dezvoltarea durabilă, pace, stabilitate și securitate, printr-o convergență sporită în ceea ce privește politica externă și de securitate, cooperarea politică și economică și multilateralismul eficace.
ARTICOLUL 2
Principii generale
(1) Respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în special în Carta ONU, DUDO, Actul final de la Helsinki al OSCE și alte instrumente internaționale referitoare la drepturile omului la care participă părțile, precum și respectarea principiilor statului de drept, reprezintă fundamentul politicilor interne și internaționale ale părților și constituie un element esențial al prezentului acord.
(2) Părțile își reafirmă respectul față de principiile bunei guvernanțe, inclusiv combaterea corupției la toate nivelurile.
(3) Părțile își reiterează angajamentul față de principiile economiei de piață, promovând dezvoltarea durabilă și combaterea schimbărilor climatice.
(4) Părțile se angajează în favoarea combaterii diferitelor forme de criminalitate organizată transnațională și de terorism, a proliferării armelor de distrugere în masă (denumite în continuare „ADM”) și a vectorilor purtători ai acestora, precum și în favoarea multilateralismului eficace.
(5) Părțile pun în aplicare prezentul acord pe baza valorilor comune, a principiilor dialogului, încrederii și respectului reciproc, cooperării regionale, multilateralismului eficace și respectării obligațiilor lor internaționale care decurg, în special, din calitatea lor de membri ai ONU și OSCE.
TITLUL II
DIALOGUL POLITIC ȘI REFORMA; COOPERAREA ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE ȘI DE SECURITATE
ARTICOLUL 3
Obiectivele dialogului politic
Părțile dezvoltă un dialog politic eficace în toate domeniile de interes reciproc, inclusiv politica externă și de securitate și reforma internă. Obiectivele dialogului politic sunt:
|
(a) |
sporirea eficacității cooperării politice și a convergenței în ceea ce privește politica externă și de securitate și promovarea, menținerea și consolidarea păcii și a stabilității și securității regionale și internaționale pe baza unui multilateralism eficace; |
|
(b) |
consolidarea democrației și a dezvoltării politice, precum și a dezvoltării durabile socioeconomice și instituționale în Republica Kârgâză; |
|
(c) |
consolidarea respectării principiilor democratice, a statului de drept și a bunei guvernanțe, a drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a principiului nediscriminării și intensificarea cooperării în aceste domenii; |
|
(d) |
dezvoltarea dialogului și aprofundarea cooperării în domeniul securității și apărării; |
|
(e) |
promovarea soluționării pașnice a conflictelor și a principiilor integrității teritoriale, inviolabilității frontierelor, suveranității și independenței; |
|
(f) |
îmbunătățirea condițiilor de cooperare regională. |
ARTICOLUL 4
Democrația și statul de drept
Părțile consolidează dialogul și cooperarea în scopul:
|
(a) |
asigurării aplicării principiilor democratice și a statului de drept; |
|
(b) |
dezvoltării, consolidării și sporirii stabilității, eficacității și responsabilității instituțiilor democratice; |
|
(c) |
continuării reformei judiciare și juridice și a funcționării eficace a instituțiilor în domeniile asigurării aplicării legii și administrării justiției, astfel încât să se asigure accesul egal la justiție și dreptul la un proces echitabil (inclusiv drepturile procedurale ale suspecților, acuzaților și victimelor), să se garanteze independența, responsabilitatea, calitatea și eficiența sistemului judiciar, a urmăririi penale și a asigurării respectării legii; |
|
(d) |
promovării e-guvernării și continuării reformei administrației publice pentru a construi o guvernanță responsabilă, eficientă și transparentă la nivel național, regional și local; |
|
(e) |
consolidării proceselor electorale și a capacităților organismelor de gestionare a alegerilor; |
|
(f) |
asigurării combaterii eficace a corupției la toate nivelurile. |
ARTICOLUL 5
Drepturile omului și libertățile fundamentale
Părțile cooperează pentru promovarea și protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și consolidează dialogul și cooperarea în scopul:
|
(a) |
asigurării respectării drepturilor omului, a principiului nediscriminării și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților și grupurilor vulnerabile; |
|
(b) |
asigurării protecției libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare, a libertății de întrunire și de asociere, precum și a libertății mass-mediei și a libertății religioase; |
|
(c) |
promovării drepturilor economice, sociale și culturale: |
|
(d) |
promovării egalității de gen, promovării, protejării și respectării drepturilor fetelor și ale femeilor, inclusiv prin asigurarea participării lor active în sfera publică și privată; |
|
(e) |
consolidării instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului, inclusiv prin participarea acestora la procesele decizionale; |
|
(f) |
consolidării cooperării în cadrul organismelor Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile omului și al procedurilor speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului, inclusiv monitorizarea adecvată a recomandărilor acestora în conformitate cu legislația națională a părților. |
ARTICOLUL 6
Societatea civilă
Părțile cooperează pentru a consolida societatea civilă și rolul acesteia în dezvoltarea economică, socială și politică a unei societăți democratice deschise, în special prin:
|
(a) |
consolidarea capacității, a independenței și a transparenței organizațiilor societății civile; |
|
(b) |
încurajarea implicării societății civile în procesele de legiferare și de elaborare a politicilor prin stabilirea unui dialog deschis, transparent și regulat între instituțiile publice, pe de o parte, și reprezentanții societății civile, pe de altă parte; |
|
(c) |
încurajarea consolidării contactelor, a schimbului de informații și de experiență, inclusiv prin seminare și consultări între toate sectoarele societății civile din Uniunea Europeană și din Republica Kârgâză, inclusiv prin punerea în aplicare a prezentului acord. |
ARTICOLUL 7
Politica externă și de securitate
(1) Părțile își reafirmă angajamentul față de principiile și normele de drept internațional, inclusiv cele consacrate în Carta ONU și în Actul final de la Helsinki al OSCE, și față de promovarea acestor principii și norme în relațiile lor bilaterale și multilaterale.
(2) Părțile își intensifică dialogul și cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate, inclusiv în ceea ce privește diverse aspecte ale politicii de securitate și apărare, și abordează, în special, aspecte legate de prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor, reducerea riscurilor, securitatea cibernetică, funcționarea eficientă a sectorului de securitate, stabilitatea regională, dezarmare, neproliferare, controlul armelor și controlul exporturilor.
ARTICOLUL 8
Infracțiunile grave care afectează comunitatea internațională
(1) Părțile reafirmă faptul că cele mai grave infracțiuni care afectează întreaga comunitate internațională nu trebuie să rămână nepedepsite și că trebuie asigurată urmărirea penală eficace a acestora prin adoptarea de măsuri la nivel intern și internațional.
(2) Părțile consideră că înființarea și funcționarea eficace a Curții Penale Internaționale constituie o evoluție importantă pentru pacea și justiția internaționale. Părțile își consolidează cooperarea în ceea ce privește promovarea păcii și a justiției internaționale. Părțile promovează universalitatea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și vor discuta chestiunea ratificării și a punerii în aplicare, ținând seama de cadrele lor juridice și constituționale.
(3) Părțile convin să coopereze îndeaproape pentru a preveni genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război prin utilizarea cadrelor bilaterale și multilaterale corespunzătoare.
ARTICOLUL 9
Prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor
Părțile cooperează în ceea ce privește prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor și acționează împotriva conflictelor din regiune pentru a crea un mediu de pace și stabilitate.
ARTICOLUL 10
Cooperarea regională și soluționarea pașnică a conflictelor
(1) Părțile își intensifică eforturile comune de îmbunătățire a condițiilor pentru continuarea cooperării regionale în domenii-cheie precum apa, energia, mediul și schimbările climatice, gestionarea integrată a resurselor de apă și hidroenergie, managementul frontierelor care facilitează fluxul transfrontalier de persoane și mărfuri, precum și dezvoltarea democratică și durabilă, contribuind astfel la relațiile de bună vecinătate, la stabilitate și securitate în Asia Centrală. Părțile depun eforturi în vederea soluționării pașnice a conflictelor.
(2) Eforturile menționate la alineatul (1) urmăresc obiectivul de menținere a păcii și securității internaționale, astfel cum este consacrat în Carta ONU, în Actul final de la Helsinki al OSCE și în alte acte multilaterale relevante la care părțile aderă.
ARTICOLUL 11
Combaterea proliferării ADM
(1) Părțile consideră că proliferarea ADM și a vectorilor purtători ai acestora, atât către actorii statali, cât și către cei nestatali, reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa stabilității și securității internaționale. Părțile convin, prin urmare, să coopereze și să contribuie la combaterea proliferării ADM și a vectorilor purtători ai acestora prin respectarea în totalitate și prin punerea în aplicare la nivel național a obligațiilor care le revin în temeiul tratatelor și acordurilor internaționale privind dezarmarea și neproliferarea și al altor obligații internaționale relevante. Părțile convin că această dispoziție reprezintă un element esențial al prezentului acord.
(2) Mai mult, părțile convin să coopereze și să contribuie la combaterea proliferării ADM și a vectorilor purtători ai acestora prin:
|
(a) |
luarea de măsuri în vederea semnării sau a ratificării instrumentelor internaționale relevante ori a aderării la acestea, după caz, și în vederea punerii în aplicare pe deplin a acestora; |
|
(b) |
stabilirea unui sistem eficace de control al exporturilor naționale, care să controleze atât exporturile, cât și tranzitul bunurilor legate de armele de distrugere în masă, inclusiv un control al utilizării finale a tehnologiilor cu dublă utilizare legată de armele de distrugere în masă, și care să prevadă sancțiuni eficace în cazul nerespectării controalelor exporturilor. |
(3) Părțile convin să stabilească un dialog politic periodic care să însoțească și să consolideze aceste elemente.
ARTICOLUL 12
Armele de calibru mic și armamentul ușor și controlul exporturilor de arme convenționale
(1) Părțile recunosc că fabricarea, transferul și circulația ilicite de arme de calibru mic și armament ușor (denumite în continuare „SALW”), inclusiv muniția aferentă, precum și acumularea în exces a acestora, gestionarea lor necorespunzătoare, stocurile securizate în mod neadecvat și răspândirea necontrolată a acestor arme reprezintă în continuare o amenințare gravă la adresa păcii și securității internaționale.
(2) Părțile convin să respecte și să pună în aplicare pe deplin obligațiile care le revin de a soluționa problema comerțului ilicit cu SALW, inclusiv cu muniția aferentă, în temeiul acordurilor internaționale în vigoare, al rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, precum și al angajamentelor pe care și le-au asumat în cadrul altor instrumente internaționale aplicabile în acest domeniu, cum ar fi Programul de acțiune al ONU pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale, adoptat la 20 iulie 2001.
(3) Părțile recunosc importanța sistemelor de control intern pentru transferurile de arme convenționale, în conformitate cu standardele internaționale existente. Părțile recunosc importanța aplicării acestor controale într-un mod responsabil, pentru a contribui astfel la pacea, securitatea și stabilitatea internațională și regională, la reducerea suferinței umane, precum și la prevenirea deturnării armelor convenționale.
(4) Prin urmare, părțile se angajează să coopereze și să asigure coordonarea, complementaritatea și sinergia în eforturile lor de reglementare sau de îmbunătățire a reglementării comerțului internațional cu arme convenționale, precum și de prevenire, combatere și eradicare a comerțului ilicit cu arme. Părțile convin să stabilească un dialog politic periodic, care să însoțească și să consolideze acest demers.
TITLUL III
JUSTIȚIE, LIBERTATE ȘI SECURITATE
ARTICOLUL 13
Protecția datelor cu caracter personal
(1) Părțile recunosc importanța promovării și asigurării drepturilor fundamentale la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, ca factor central al încrederii cetățenilor în economia digitală și ca element esențial pentru dezvoltarea în continuare a schimburilor comerciale și a cooperării în materie de aplicare a legii.
(2) Părțile cooperează pentru a asigura protecția și aplicarea efectivă a acestor drepturi, inclusiv în contextul prevenirii și combaterii terorismului și a altor infracțiuni transnaționale. Cooperarea poate include consolidarea capacităților, asistența tehnică și schimbul de informații și de expertiză, precum și alte forme.
(3) Părțile cooperează pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal, prin schimbul de cele mai bune practici și de experiență, luând în considerare instrumentele juridice și standardele europene și internaționale. Ca modalitate de a facilita cooperarea, Republica Kârgâză va depune eforturi pentru aderarea la Convenția Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la 28 ianuarie 1981, și la Protocolul adițional la Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autoritățile de control și fluxul transfrontalier al datelor, încheiat la 8 noiembrie 2001, precum și pentru punerea în aplicare a convenției menționate și a protocolului adițional la aceasta.
ARTICOLUL 14
Cooperarea în domeniul migrației, al azilului și al managementului frontierelor
(1) Părțile reafirmă importanța stabilirii unui dialog amplu cu privire la toate aspectele legate de migrație, inclusiv migrația legală, după caz, protecția internațională și combaterea migrației ilegale, precum şi combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane.
(2) Cooperarea se bazează pe o evaluare a nevoilor specifice, efectuată prin consultare reciprocă între părți, și este pusă în aplicare în conformitate cu legislația relevantă în vigoare a părților. Aceasta se axează, în special, pe:
|
(a) |
abordarea cauzelor profunde ale migrației; |
|
(b) |
elaborarea și punerea în aplicare a legislației și practicilor naționale în materie de protecție internațională, în vederea respectării dispozițiilor Convenției privind statutul refugiaților, adoptată la 28 iulie 1951, și ale Protocolului privind statutul refugiaților, încheiat la 31 ianuarie 1967; |
|
(c) |
reamintirea Declarației de la New York pentru refugiați și migranți, adoptată prin Rezoluția A/RES/71/1 a Adunării Generale a ONU la 19 septembrie 2016; |
|
(d) |
normele în materie de admisie, drepturile și statutul persoanelor admise, tratamentul echitabil și integrarea persoanelor care nu au cetățenia statului-gazdă aflate în situație de ședere legală, educația, formarea și măsurile de combatere a rasismului și a xenofobiei; |
|
(e) |
stabilirea unei politici preventive eficace împotriva migrației ilegale, a introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, care să includă mijloacele de combatere a rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți și de traficanți și de asigurare a protecției victimelor acestui tip de trafic în cadrul instrumentelor internaționale relevante; |
|
(f) |
aspecte cum ar fi organizarea, formarea, bunele practici și alte măsuri operaționale în domeniile gestionării migrației, în special a migrației ilegale, securității documentelor, politicii în domeniul vizelor, precum și sistemelor de management al frontierelor și sistemelor de informații privind migrația. |
ARTICOLUL 15
Readmisia și combaterea migrației ilegale
(1) În cadrul cooperării lor care vizează prevenirea și combaterea migrației ilegale, părțile convin că:
|
(a) |
Republica Kârgâză readmite orice resortisant al său care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile în vigoare privind intrarea, prezența sau șederea pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, la cererea acestuia din urmă și fără alte formalități; |
|
(b) |
fiecare stat membru al Uniunii Europene readmite orice resortisant al său care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile în vigoare privind intrarea, prezența sau șederea pe teritoriul Republicii Kârgâze, la cererea acesteia din urmă și fără alte formalități; |
|
(c) |
statele membre ale Uniunii Europene și Republica Kârgâză furnizează resortisanților lor documente de călătorie corespunzătoare în acest scop sau acceptă utilizarea documentului european de călătorie instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1953 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în scopul returnării. În cazul în care persoana care urmează a fi readmisă nu este în posesia niciunui document sau a unei alte dovezi a cetățeniei sale, reprezentanțele diplomatice și consulare competente ale statului membru în cauză sau ale Republicii Kârgâze, la cererea Republicii Kârgâze sau a statului membru în cauză, cooperează pe deplin în vederea stabilirii cetățeniei persoanei respective. |
(2) Părțile convin să încheie, la cerere, un acord între Uniunea Europeană și Republica Kârgâză, prin care să reglementeze obligațiile specifice pentru statele membre ale Uniunii Europene și Republica Kârgâză în ceea ce privește readmisia, inclusiv dispoziții detaliate privind readmisia resortisanților altor țări și a apatrizilor. De asemenea, părțile pot lua în considerare, în cazul în care condițiile permit acest lucru, o posibilă negociere a unui acord între Uniunea Europeană și Republica Kârgâză privind facilitarea eliberării vizelor pentru cetățenii Uniunii Europene și ai Republicii Kârgâze.
ARTICOLUL 16
Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului
(1) Părțile cooperează în vederea prevenirii și a combaterii eficace a utilizării instituțiilor lor financiare și a întreprinderilor și profesiilor nefinanciare desemnate pentru spălarea produselor provenite din activități infracționale și pentru finanțarea terorismului.
(2) În acest scop, părțile fac schimb de informații în cadrul legislației lor respective și cooperează pentru a asigura punerea în aplicare efectivă și deplină a recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și a altor standarde adoptate de organismele internaționale relevante care își desfășoară activitatea în acest domeniu. Cooperarea respectivă poate include, printre altele, identificarea, depistarea, sechestrarea, confiscarea și recuperarea activelor sau a fondurilor provenite din veniturile obținute din infracțiuni.
ARTICOLUL 17
Drogurile ilicite
(1) Părțile cooperează pentru a asigura o abordare echilibrată, bazată pe dovezi și integrată în ceea ce privește drogurile ilicite, precum și noile substanțe psihoactive.
(2) Politicile și acțiunile în materie de droguri sunt menite să consolideze structurile de prevenire și combatere a drogurilor ilicite, să reducă furnizarea, traficul și cererea de droguri ilicite și să abordeze consecințele de ordin sanitar și social ale utilizării de droguri ilicite, în vederea reducerii efectelor nocive. Părțile cooperează pentru a preveni deturnarea precursorilor chimici utilizați la fabricarea ilicită a stupefiantelor și a substanțelor psihotrope, precum și a substanțelor psihoactive noi.
(3) Părțile convin asupra metodelor de cooperare necesare pentru atingerea obiectivelor menționate la alineatul (1). Acțiunile se bazează pe principiile convenite de comun acord, prevăzute în convențiile relevante ale ONU privind controlul drogurilor, precum și pe recomandările stabilite în documentul final intitulat „Angajamentul nostru comun pentru abordarea și combaterea eficientă a problemei drogurilor la nivel mondial”, adoptat prin Rezoluția A/RES/S-30/1 a Adunării Generale a ONU la 19 aprilie 2016, acesta fiind cel mai recent consens internațional privind politica internațională în materie de droguri, pentru a face bilanțul punerii în aplicare a angajamentelor asumate pentru abordarea și combaterea în comun a problemei drogurilor la nivel mondial.
ARTICOLUL 18
Combaterea criminalității organizate și a corupției
(1) Părțile cooperează în ceea ce privește prevenirea și combaterea activităților infracționale și ilegale, inclusiv a activităților transnaționale, organizate sau nu, cum ar fi:
|
(a) |
introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane; |
|
(b) |
contrabanda și traficul de arme de foc, inclusiv de SALW; |
|
(c) |
contrabanda și traficul de droguri ilicite; |
|
(d) |
contrabanda și traficul de bunuri; |
|
(e) |
activitățile economice și financiare ilegale, cum ar fi contrafacerea, frauda fiscală și fraudele legate de achizițiile publice; |
|
(f) |
deturnarea de fonduri în cadrul unor proiecte finanțate de donatori internaționali; |
|
(g) |
corupția activă și pasivă, atât în sectorul privat, cât și în cel public; |
|
(h) |
falsificarea de documente și prezentarea de declarații false; |
|
(i) |
criminalitatea informatică. |
(2) Părțile consolidează cooperarea bilaterală, regională și internațională între organismele de aplicare a legii, inclusiv formarea și schimbul de experiență. Părțile pun în aplicare în mod eficace standardele internaționale relevante, în special pe cele consacrate în Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate adoptată prin Rezoluția A/RES/55/25 a Adunării Generale a ONU la 8 ianuarie 2001 și protocoalele la aceasta.
(3) Părțile cooperează în vederea prevenirii și combaterii corupției în concordanță cu standardele internaționale relevante, în special cu cele consacrate în Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției adoptată prin Rezoluția A/RES/58/4 a Adunării Generale a ONU la 31 octombrie 2003 și cu recomandările care decurg din evaluările efectuate pe baza acestei convenții.
ARTICOLUL 19
Combaterea terorismului
(1) Părțile reafirmă importanța luptei împotriva terorismului și a prevenirii acestuia și convin să colaboreze la nivel bilateral, regional și internațional pentru a preveni și a combate terorismul în toate formele și manifestările sale.
(2) Părțile convin asupra faptului că este esențial ca lupta împotriva terorismului să se realizeze cu respectarea deplină a statului de drept și în deplină conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu dreptul internațional al drepturilor omului, cu dreptul internațional al refugiaților și cu dreptul internațional umanitar, cu principiile Cartei ONU, precum și cu toate instrumentele internaționale relevante în materie de combatere a terorismului.
(3) Părțile subliniază importanța ratificării universale și a punerii în aplicare a tuturor convențiilor și protocoalelor ONU legate de combaterea terorismului. Părțile convin să promoveze dialogul cu privire la proiectul de convenție generală privind terorismul internațional și să coopereze în vederea punerii în aplicare a Strategiei globale a Organizației Națiunilor Unite de combatere a terorismului, adoptată prin Rezoluția A/RES/60/288 a Adunării Generale a ONU la 8 septembrie 2006, precum și a tuturor rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.
(4) Părțile reafirmă importanța unei abordări judiciare și de asigurare a respectării legii în ceea ce privește lupta împotriva terorismului și convin să coopereze în domeniul prevenirii și al eradicării terorismului, în special prin:
|
(a) |
schimbul de informații referitoare la grupurile teroriste, teroriști și rețelele lor de sprijin, în conformitate cu reglementările internaționale și naționale, îndeosebi în ceea ce privește protecția datelor și a vieții private; |
|
(b) |
schimbul de experiență în ceea ce privește prevenirea și eradicarea terorismului, mijloacele, metodele și aspectele tehnice ale acestora, precum și în ceea ce privește formarea, în conformitate cu legislația aplicabilă; |
|
(c) |
schimbul de opinii privind radicalizarea și recrutarea și privind modalitățile de combatere a radicalizării și de promovare a deradicalizării și a reabilitării; |
|
(d) |
schimbul de opinii și de experiență în ceea ce privește circulația și deplasările transfrontaliere ale unor persoane suspectate de terorism, precum și în ceea ce privește amenințările teroriste; |
|
(e) |
schimbul de bune practici în materie de protecție a drepturilor omului în lupta împotriva terorismului, în special în ceea ce privește procedurile penale; |
|
(f) |
asigurarea incriminării infracțiunilor de terorism și luarea de măsuri de combatere a finanțării terorismului; |
|
(g) |
adoptarea unor măsuri împotriva amenințării pe care o reprezintă terorismul de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară și întreprinderea măsurilor necesare pentru a preveni achiziția, transferul și utilizarea în scopuri teroriste a materialelor chimice, biologice, radiologice și nucleare, precum și pentru a preveni actele ilegale îndreptate împotriva instalațiilor chimice, biologice, radiologice și nucleare de mare risc. |
(5) Cooperarea se bazează pe evaluările disponibile relevante și se desfășoară prin consultarea reciprocă dintre părți.
ARTICOLUL 20
Cooperarea judiciară și juridică
(1) Părțile consolidează cooperarea existentă privind asistența judiciară reciprocă și extrădarea pe baza acordurilor internaționale relevante. Părțile consolidează mecanismele existente și, după caz, iau în considerare dezvoltarea de noi mecanisme pentru a facilita cooperarea internațională în acest domeniu. Cooperarea respectivă include, după caz, aderarea la instrumentele internaționale relevante și punerea în aplicare a acestora, precum și o cooperare mai strânsă cu Eurojust.
(2) Părțile dezvoltă o cooperare judiciară și juridică în materie civilă și comercială, în special, în ceea ce privește negocierea, ratificarea și punerea în aplicare a convențiilor multilaterale privind cooperarea judiciară în materie civilă, inclusiv a convențiilor Conferinței de la Haga de drept internațional privat.
ARTICOLUL 21
Protecția consulară
Autoritățile diplomatice și consulare ale oricărui stat membru al Uniunii Europene reprezentat acordă protecție oricărui resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene care nu are o reprezentanță permanentă în Republica Kârgâză în măsură să ofere efectiv protecție consulară într-un anumit caz, în aceleași condiții ca în cazul resortisanților respectivului stat membru.
În vederea stabilirii unei proceduri coordonate care să le permită resortisanților Republicii Kârgâze să beneficieze de protecție consulară în statele membre ale Uniunii Europene în care Republica Kârgâză nu are o reprezentanță permanentă în măsură să ofere efectiv protecție consulară într-un anumit caz, se renunță la cerința ca oficiile consulare ale Republicii Kârgâze stabilite într-un stat membru al Uniunii Europene să transmită o notificare în temeiul articolului 7 din Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare, adoptată la 24 aprilie 1963.
TITLUL IV
COMERȚ ȘI ASPECTE LEGATE DE COMERȚ
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII ORIZONTALE
ARTICOLUL 22
Obiective
Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:
|
(a) |
extinderea, diversificarea și facilitarea comerțului între părți, în special prin dispoziții privind regimul vamal și facilitarea comerțului, barierele tehnice în calea comerțului, precum și măsurile sanitare și fitosanitare, menținând, în același timp, dreptul fiecărei părți de a legifera în vederea atingerii obiectivelor de politică publică; |
|
(b) |
facilitarea comerțului cu servicii și a investițiilor între părți, inclusiv prin intermediul transferului liber al plăților curente și al circulației capitalurilor; |
|
(c) |
deschiderea efectivă și reciprocă a piețelor de achiziții publice ale părților; |
|
(d) |
promovarea inovării și a creativității prin asigurarea unei protecții adecvate și eficiente a tuturor drepturilor de proprietate intelectuală; |
|
(e) |
promovarea condițiilor care favorizează concurența nedenaturată în cadrul activităților economice ale părților, în special în ceea ce privește comerțul și investițiile dintre acestea; |
|
(f) |
dezvoltarea comerțului internațional într-un mod care să contribuie la dezvoltarea durabilă în dimensiunile sale economice, sociale și de mediu; |
|
(g) |
stabilirea unui mecanism eficace, echitabil și previzibil de soluționare a litigiilor privind interpretarea și aplicarea prezentului titlu. |
ARTICOLUL 23
Definiții
În sensul prezentului titlu:
|
(a) |
„Acordul privind agricultura” înseamnă Acordul privind agricultura inclus în anexa 1A la Acordul OMC; |
|
(b) |
„Acordul privind procedurile de acordare a licențelor de import” înseamnă Acordul privind procedurile de acordare a licențelor de import inclus în anexa 1A la Acordul OMC; |
|
(c) |
„Acordul antidumping” înseamnă Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994, inclus în anexa 1A la Acordul OMC; |
|
(d) |
„zile” înseamnă zile calendaristice, inclusiv weekenduri și sărbători; |
|
(e) |
„Tratatul privind Carta energiei” înseamnă Tratatul privind Carta energiei, întocmit la Lisabona la 17 decembrie 1994; |
|
(f) |
„existent” înseamnă în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului acord; |
|
(g) |
„GATT 1994” înseamnă Acordul general pentru tarife și comerț din 1994, inclus în anexa 1A la Acordul OMC; |
|
(h) |
„GATS” înseamnă Acordul General privind Comerțul cu Servicii inclus în anexa 1B la Acordul OMC; |
|
(i) |
„măsură” include orice măsură luată de o parte sub formă de act cu putere de lege, de normă administrativă, de normă, de procedură, de decizie, de acțiune administrativă sau sub orice altă formă (2); |
|
(j) |
„măsuri luate de o parte” înseamnă orice măsuri adoptate sau menținute de (3):
|
|
(k) |
„persoană” înseamnă o persoană fizică sau juridică; |
|
(l) |
„Convenția de la Kyoto revizuită” înseamnă Convenția internațională pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale, încheiată la Kyoto la 18 mai 1973, astfel cum a fost modificată; |
|
(m) |
„Acordul privind măsurile de salvgardare” înseamnă Acordul privind măsurile de salvgardare inclus în anexa 1A la Acordul OMC; |
|
(n) |
„Acordul SMC” înseamnă Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii inclus în anexa 1A la Acordul OMC; |
|
(o) |
„Acordul SPS” înseamnă Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare inclus în anexa 1A la Acordul OMC; |
|
(p) |
„Acordul BTC” înseamnă Acordul privind barierele tehnice în calea comerțului inclus în anexa 1A la Acordul OMC; |
|
(q) |
„țară terță” înseamnă o țară sau un teritoriu care se situează în afara domeniului geografic de aplicare a prezentului acord; |
|
(r) |
„Acordul privind facilitarea comerțului” înseamnă Acordul privind facilitarea comerțului din anexa 1A la Acordul OMC; |
|
(s) |
„Acordul TRIPS” înseamnă Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală inclus în anexa 1C la Acordul OMC; |
|
(t) |
„Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor” înseamnă Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor, încheiată la Viena la 23 mai 1969; |
|
(u) |
„Declarația de la Arusha a Organizației Mondiale a Vămilor” înseamnă Declarația Consiliului de Cooperare Vamală privind buna guvernanță și integritatea vămilor, astfel cum a fost revizuită ultima dată în iunie 2003; |
|
(v) |
„OMC” înseamnă Organizația Mondială a Comerțului; |
|
(w) |
„Acordul OMC” înseamnă Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, încheiat la 15 aprilie 1994. |
ARTICOLUL 24
Relația cu alte acorduri internaționale
(1) Părțile își afirmă drepturile și obligațiile pe care le au una față de alta în temeiul Acordului OMC și al oricăror altor acorduri la care ambele sunt părți.
(2) Nicio dispoziție a prezentului acord nu se interpretează ca obligând-o pe vreuna dintre părți să acționeze într-un mod incompatibil cu obligațiile care îi revin în temeiul Acordului OMC.
ARTICOLUL 25
Trimiteri la acte cu putere de lege și norme administrative, precum și la alte acorduri
(1) Orice trimitere din prezentul titlu la acte cu putere de lege și norme administrative, fie în general, fie prin trimitere la un anumit statut, regulament sau directivă, se interpretează ca trimitere la actele cu putere de lege și normele administrative modificate, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
(2) Orice trimitere sau încorporare, prin intermediul unei trimiteri, în prezentul titlu, la alte acorduri sau instrumente juridice, în totalitate sau în parte, se interpretează, cu excepția cazului în care se prevede altfel, ca incluzând:
|
(a) |
anexele, protocoalele, notele de subsol, notele interpretative și notele explicative aferente; și |
|
(b) |
acordurile succesoare la care părțile au aderat sau modificările care sunt obligatorii pentru părți, cu excepția cazului în care trimiterea se referă la drepturi existente. |
ARTICOLUL 26
Dreptul de acțiune în temeiul dreptului intern
O parte nu prevede un drept de acțiune în conformitate cu dreptul său împotriva celeilalte părți, pe motiv că o măsură a celeilalte părți este incompatibilă cu prezentul acord.
ARTICOLUL 27
Sarcini specifice ale Consiliului de cooperare care acționează în configurația „Comerț”
(1) Atunci când îndeplinește oricare dintre sarcinile care îi sunt conferite în legătură cu prezentul titlu, Consiliul de cooperare este compus din reprezentanți ai părților responsabili cu aspectele legate de comerț, în conformitate cu cadrele juridice respective ale părților, sau din persoane desemnate de aceștia.
(2) Consiliul de cooperare, acționând în configurația sa „Comerț”:
|
(a) |
are competența de a adopta decizii în vederea actualizării sau a modificării următoarelor elemente, pe baza consimțământului reciproc, respectând în mod corespunzător finalizarea procedurilor interne ale părților, astfel cum se prevede în legislația lor:
actualizările și modificările respective sunt confirmate de schimbul de note diplomatice dintre părți și intră în vigoare la data acestuia, cu excepția cazului în care părțile convin altfel; |
|
(b) |
poate adopta decizii în vederea interpretării dispozițiilor din prezentul titlu; |
|
(c) |
poate adopta decizii de înființare a unor subcomitete suplimentare față de cele prevăzute în prezentul titlu, compuse din reprezentanți ai părților, și le poate atribui acestora responsabilități care țin de competența sa; Consiliul de cooperare poate decide, de asemenea, modificarea funcțiilor atribuite subcomitetelor pe care le înființează, precum și dizolvarea acestora. |
(3) Consiliul de cooperare, acționând în configurația sa „Comerț”, adoptă decizii și formulează recomandările corespunzătoare în urma finalizării procedurilor interne ale părților, astfel cum se prevede în legislația acestora.
(4) În cazul în care nu sunt disponibile reuniuni ale Consiliului de cooperare, deciziile menționate la alineatul (2) pot fi adoptate prin procedură scrisă.
ARTICOLUL 28
Sarcini specifice ale Comitetului de cooperare care acționează în configurația „Comerț”
(1) Atunci când îndeplinește oricare dintre sarcinile care îi sunt conferite prin prezentul titlu, Comitetul de cooperare este compus din reprezentanți ai părților responsabili cu aspectele legate de comerț sau din persoanele desemnate de aceștia.
(2) Comitetul de cooperare acționând în configurația „Comerț” are, în special, următoarele sarcini:
|
(a) |
asistă Consiliul de cooperare în îndeplinirea sarcinilor sale referitoare la chestiuni legate de comerț; |
|
(b) |
răspunde de implementarea și de punerea în aplicare corespunzătoare a prezentului titlu; în acest sens și fără a aduce atingere drepturilor stabilite în capitolul 14, oricare dintre părți poate supune atenției Comitetului de cooperare orice chestiune legată de aplicarea sau interpretarea prezentului titlu; |
|
(c) |
supraveghează elaborarea ulterioară a prezentului titlu, după caz, și evaluează rezultatele obținute în urma aplicării sale; |
|
(d) |
caută modalități adecvate de prevenire și soluționare a problemelor care ar putea apărea în alte condiții în domeniile reglementate de prezentul titlu; și |
|
(e) |
supraveghează activitatea tuturor subcomitetelor înființate în temeiul prezentului titlu. |
(3) În îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, Comitetul de cooperare poate prezenta propuneri privind necesitatea de a adopta deciziile de a efectua actualizări sau modificări, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (2) litera (a), sau de a emite interpretări, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (2) litera (b), atunci când nu sunt disponibile reuniuni ale Consiliului de cooperare.
(4) Comitetul de cooperare, acționând în configurația sa „Comerț”, adoptă decizii și formulează recomandările corespunzătoare în urma finalizării procedurilor interne ale părților, astfel cum se prevede în legislația acestora.
ARTICOLUL 29
Coordonatori
(1) Uniunea Europeană și Republica Kârgâză numesc fiecare un coordonator pentru prezentul titlu în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului acord și își notifică reciproc datele de contact ale coordonatorilor.
(2) Coordonatorii stabilesc în comun ordinea de zi și efectuează toate celelalte pregătiri necesare pentru reuniunile Consiliului de cooperare și ale Comitetului de cooperare în conformitate cu prezentul capitol și dau curs deciziilor acestor organisme, după caz.
ARTICOLUL 30
Subcomitete
(1) Subcomitetele sunt alcătuite din reprezentanți ai Uniunii Europene, pe de o parte, și din reprezentanți ai Republicii Kârgâze, pe de altă parte.
(2) Subcomitetele se reunesc în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului acord și, ulterior, o dată pe an sau la cererea oricăreia dintre părți sau a Comitetului de cooperare, la un nivel corespunzător. În cazul reuniunilor față în față, acestea au loc alternativ la Bruxelles sau la Bișkek. Reuniunile pot avea loc, de asemenea, prin orice mijloace tehnice de care dispun părțile.
(3) Subcomitetele sunt coprezidate de reprezentanții părților.
CAPITOLUL 2
COMERȚUL CU MĂRFURI
ARTICOLUL 31
Domeniul de aplicare
Cu excepția cazului în care în prezentul acord se prevede altfel, prezentul capitol se aplică schimburilor comerciale cu mărfuri ale unei părți.
ARTICOLUL 32
Definiții
În sensul prezentului capitol:
|
(a) |
„tranzacții consulare” înseamnă procedura de obținere, din partea unui consul al părții importatoare pe teritoriul părții exportatoare sau pe teritoriul unui terț, a unei facturi consulare sau a unei vize consulare pentru o factură comercială, un certificat de origine, un manifest, o declarație de export a unui expeditor sau orice alt document vamal în legătură cu importul mărfurilor; |
|
(b) |
„taxă vamală” înseamnă orice taxă sau impunere de orice tip, instituită pentru importul unei mărfi sau în legătură cu acesta; aceasta nu include:
|
|
(c) |
„procedură de acordare a licențelor de export” înseamnă o procedură administrativă care necesită depunerea unei cereri sau a altor documente (altele decât cele necesare în general în scopul vămuirii) la organul (organele) administrativ(e) competent(e), ca o condiție prealabilă pentru exportul de pe teritoriul părții exportatoare; |
|
(d) |
„marfă a unei părți” înseamnă o marfă internă în înțelesul din GATT 1994; |
|
(e) |
„Sistemul armonizat” sau „SA” înseamnă Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, inclusiv toate notele juridice și modificările acestuia, elaborat de Organizația Mondială a Vămilor; |
|
(f) |
„procedură de acordare a licențelor de import” înseamnă o procedură administrativă care necesită depunerea unei cereri sau a altor documente (altele decât cele necesare în general în scopul vămuirii) la organul (organele) administrativ(e) competent(e), ca o condiție prealabilă pentru importul pe teritoriul părții importatoare; |
|
(g) |
„marfă reprelucrată” înseamnă o marfă încadrată în capitolele 84, 85, 87, 90 sau la poziția 9402 din Sistemul armonizat:
|
ARTICOLUL 33
Clauza națiunii celei mai favorizate
(1) Fiecare parte acordă clauza națiunii celei mai favorizate mărfurilor celeilalte părți în conformitate cu articolul I din GATT 1994, inclusiv cu notele și dispozițiile suplimentare ale acestuia, care sunt încorporate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul tratamentului preferențial acordat de oricare dintre părți mărfurilor dintr-o țară terță în conformitate cu Acordul OMC.
ARTICOLUL 34
Tratamentul național
Fiecare parte acordă tratament național mărfurilor celeilalte părți în conformitate cu articolul III din GATT 1994, inclusiv cu notele și dispozițiile suplimentare ale acestuia. În acest scop, articolul III din GATT 1994 și notele și dispozițiile suplimentare ale acestuia sunt încorporate în prezentul acord și devin parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
ARTICOLUL 35
Restricții la import și la export
Niciuna dintre părți nu adoptă și nu menține alte interdicții sau restricții decât taxele, impozitele sau alte impuneri aplicate prin intermediul contingentelor, al licențelor de import sau de export ori al altor măsuri, la importul oricărei mărfi a celeilalte părți sau la exportul ori vânzarea oricărei mărfi destinate teritoriului celeilalte părți, cu excepția celor în conformitate cu articolul XI din GATT 1994, inclusiv cu notele și dispozițiile suplimentare ale acestuia. În acest scop, articolul XI din GATT 1994 și notele și dispozițiile suplimentare ale acestuia sunt încorporate în prezentul acord și devin parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
ARTICOLUL 36
Taxe, impozite sau alte impuneri la export
(1) Niciuna dintre părți nu introduce și nu menține nicio taxă, niciun impozit și nicio altă impunere de orice tip instituită pentru exportul unei mărfi către cealaltă parte sau în legătură cu exportul unei mărfi către cealaltă parte și nicio altă măsură cu efect echivalent, alta decât cele pentru mărfuri, în conformitate cu lista din anexa 2 la prezentul acord. Prezenta dispoziție nu se aplică mărfurilor aflate în tranzit pe teritoriul unei părți în sensul articolului V din GATT 1994 sau mărfurilor care, în conformitate cu un acord internațional încheiat între Republica Kârgâză și o parte terță, au fost importate în Republica Kârgâză fără impunerea de taxe la export care altfel ar fi putut fi impuse de partea terță respectivă la exportul către Uniunea Europeană în conformitate, după caz, cu lista de concesii tarifare a terțului respectiv anexată la GATT 1994 sau cu orice angajamente bilaterale cu Uniunea Europeană.
(2) Nicio dispoziție a prezentului articol nu împiedică o parte să impună, la exportul unei mărfi către cealaltă parte, o taxă sau o impunere permisă în temeiul articolului 38.
ARTICOLUL 37
Controalele exporturilor de produse cu dublă utilizare
Părțile fac schimb de informații și de bune practici cu privire la controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, în vederea promovării convergenței controlului exporturilor din Uniunea Europeană și din Republica Kârgâză.
ARTICOLUL 38
Taxe și formalități
(1) Articolul VIII din GATT 1994 și notele sale interpretative, precum și orice excepție și exceptare de la obligații și derogări de la acestea prevăzute la articolul VIII din GATT 1994 aplicabile în temeiul Acordului OMC sunt încorporate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2) Fiecare parte publică prompt toate taxele și impunerile pe care le aplică în legătură cu importul sau exportul, astfel încât să permită guvernelor, comercianților și altor părți interesate să ia cunoștință de ele.
(3) Fiecare parte reexaminează periodic taxele și impunerile pe care le aplică, în scopul de a reduce numărul și diversitatea lor, atunci când este posibil.
(4) Niciuna dintre părți nu prevede tranzacții consulare, deci nici taxe și impuneri conexe, în legătură cu importul oricărei mărfi a celeilalte părți.
ARTICOLUL 39
Mărfuri reprelucrate
(1) O parte trebuie să facă tot posibilul pentru a acorda mărfurilor reprelucrate ale celeilalte părți un tratament care nu este mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă mărfurilor echivalente în stare nouă.
(2) Dacă una dintre părți adoptă sau menține interdicții de import și export sau restricții asupra mărfurilor utilizate, partea respectivă trebuie să facă tot posibilul pentru a nu aplica aceste măsuri mărfurilor reprelucrate.
(3) O parte poate solicita ca mărfurile reprelucrate să fie identificate ca atare pentru distribuție sau vânzare pe teritoriul său și ca acestea să îndeplinească toate cerințele tehnice în vigoare aplicabile mărfurilor echivalente în stare nouă.
ARTICOLUL 40
Admiterea temporară a mărfurilor
O parte acordă celeilalte părți e scutire de la plata impunerilor și a taxelor la import aferente mărfurilor admise temporar, în cazurile și în conformitate cu procedurile prevăzute în orice convenții internaționale privind admiterea temporară a mărfurilor pe care partea în cauză are obligația să le respecte. Scutirea respectivă se aplică în conformitate cu legislația fiecărei părți.
ARTICOLUL 41
Tranzit
Articolul V din GATT 1994 este încorporat în prezentul acord și face parte integrantă din acesta. Părțile iau toate măsurile necesare pentru a facilita tranzitul de produse energetice, în conformitate cu principiul libertății de tranzit și cu articolul 7 alineatele (1) și (3) din Tratatul privind Carta energiei.
ARTICOLUL 42
Monopoluri la import și la export
Niciuna dintre părți nu desemnează și nu menține un monopol desemnat la import sau la export. În sensul prezentului articol, monopol la import sau la export înseamnă dreptul exclusiv sau autorizația exclusivă, acordată de una dintre părți unei entități, de a importa o marfă din cealaltă parte sau de a exporta o marfă către cealaltă parte (4).
ARTICOLUL 43
Marcajul originii
(1) În cazul în care solicită o marcă de origine la importul de produse din Uniunea Europeană, Republica Kârgâză acceptă marcajul originii „Made in EU” („Fabricat în UE”) sau echivalentul acestuia într-o limbă prevăzută în cerințele din Republica Kârgâză privind marcajul originii, în condiții care nu sunt mai puțin favorabile decât cele aplicate mărcilor de origine ale statelor membre ale Uniunii Europene.
(2) În sensul mărcii de origine „Made in UE”, Republica Kârgâză tratează Uniunea Europeană ca un teritoriu unic.
ARTICOLUL 44
Proceduri de acordare a licențelor de import
Fiecare parte adoptă și administrează procedurile de acordare a licențelor de import în conformitate cu articolele 1, 2 și 3 din Acordul privind procedurile de acordare a licențelor de import. În acest scop, articolele 1, 2 și 3 din Acordul privind procedurile de acordare a licențelor de import sunt încorporate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
ARTICOLUL 45
Proceduri de acordare a licențelor de export (5)
(1) Fiecare parte, în conformitate cu competențele sale (6), asigură transparența în ceea ce privește procedurile de acordare a licențelor de export și publică orice nouă procedură de acordare a licențelor de export sau orice modificare a unei proceduri existente de acordare a licențelor de export, astfel încât să permită guvernelor, comercianților și altor părți interesate să ia cunoștință de ele. Această publicare are loc, ori de câte ori este posibil, cu cel puțin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a oricărei noi proceduri de acordare a licențelor de export sau a oricărei modificări a oricărei proceduri existente de acordare a licențelor de export și, în orice caz, nu mai târziu de data la care procedura sau modificarea respectivă intră în vigoare.
(2) Publicarea procedurilor de acordare a licențelor de export conține următoarele informații:
|
(a) |
textele procedurilor de acordare a licențelor de export sau orice modificări aduse acestora; |
|
(b) |
mărfurile care fac obiectul fiecărei proceduri de acordare a unei licențe de export; |
|
(c) |
pentru fiecare procedură, descrierea procesului de solicitare a unei licențe de export și a criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a fi eligibil să solicite o licență de export, cum ar fi deținerea unei licențe de activitate, efectuarea ori menținerea unei investiții sau operarea într-o anumită formă de stabilire pe teritoriul unei părți; |
|
(d) |
punctul sau punctele de contact de unde persoanele interesate pot obține mai multe informații referitoare la condițiile pentru obținerea unei licențe de export; |
|
(e) |
organul sau organele administrative la care trebuie să se depună cererea sau alte documente pertinente; |
|
(f) |
o descriere a oricărei (oricăror) măsuri pe care procedura de acordare a licențelor de export este concepută să o (le) pună în aplicare; |
|
(g) |
perioada în care fiecare procedură de acordare a licențelor de export va fi în vigoare, cu excepția cazului în care procedura va rămâne în vigoare până la retragerea sau revizuirea sa printr-o nouă publicare; |
|
(h) |
dacă partea intenționează să utilizeze o procedură de acordare a licențelor de export pentru a administra un contingent la export, cantitatea totală și, dacă este cazul, valoarea contingentului și datele de deschidere și de închidere a acestuia; și |
|
(i) |
orice scutiri sau excepții de la cerința de a obține o licență de export, modul de solicitare sau utilizare a respectivelor scutiri sau excepții și criteriile de acordare a acestora. |
(3) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului acord, fiecare parte îi notifică celeilalte părți procedurile proprii existente de acordare a licențelor de export. O parte care adoptă o nouă procedură de acordare a licențelor de export sau modifică orice procedură existentă de acordare a licențelor de export notifică celeilalte părți procedura sau modificarea în termen de 60 de zile de la publicare. Notificarea include o trimitere la sursa (sursele) unde sunt publicate informațiile solicitate în temeiul alineatului (2) și include, după caz, adresa site-ului web oficial relevant.
ARTICOLUL 46
Măsuri de apărare comercială
Părțile își reafirmă drepturile și obligațiile care le revin în temeiul:
|
(a) |
articolului XIX din GATT 1994; |
|
(b) |
Acordului privind măsurile de salvgardare; |
|
(c) |
articolului 5 din Acordul privind agricultura; |
|
(d) |
articolului VI din GATT 1994; |
|
(e) |
Acordului antidumping; și |
|
(f) |
Acordului SMC. |
ARTICOLUL 47
Transparența instrumentelor de apărare comercială
(1) Părțile convin că instrumentele de apărare comercială (măsuri de salvgardare antidumping, antisubvenții și globale) ar trebui utilizate în deplină conformitate cu cerințele OMC relevante și pe baza unui sistem echitabil și transparent.
(2) Înainte de luarea unei decizii finale cu privire la măsurile antidumping sau compensatorii, părțile garantează comunicarea tuturor faptelor esențiale examinate care stau la baza deciziei de aplicare a măsurilor, fără a aduce atingere articolului 6.5 din Acordul antidumping și articolului 12.4 din Acordul SMC. Comunicările se efectuează în scris și acordă părților interesate timp suficient pentru a formula observații.
(3) Fiecărei părți interesate i se oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în cursul anchetelor antidumping și antisubvenții, cu condiția ca acest lucru să nu întârzie în mod inutil desfășurarea anchetelor.
(4) Prezentul articol nu face obiectul capitolului 14 din prezentul titlu.
CAPITOLUL 3
VAMĂ
ARTICOLUL 48
Cooperarea vamală
(1) Părțile își consolidează cooperarea în domeniul vamal pentru a garanta un mediu comercial transparent, a facilita comerțul, a întări securitatea lanțului de aprovizionare, a promova siguranța consumatorilor, a împiedica fluxurile de mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală și a combate contrabanda și frauda.
(2) În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alineatul (1) și în limita resurselor disponibile, părțile cooperează, printre altele, pentru:
|
(a) |
a îmbunătăți legislația în domeniul vamal și a armoniza și a simplifica procedurile vamale, în conformitate cu convențiile și standardele internaționale aplicabile în domeniul vamal și al facilitării comerțului, inclusiv cu cele elaborate de OMC (inclusiv Acordul privind facilitarea comerțului), Organizația Mondială a Vămilor (în special Convenția de la Kyoto revizuită), și ținând seama de instrumentele și de bunele practici dezvoltate de Uniunea Europeană, inclusiv de orientările practice în domeniul vamal; |
|
(b) |
a stabili sisteme vamale moderne, inclusiv tehnologii moderne de vămuire; dispoziții privind operatorii economici autorizați; analize și controale automate bazate pe riscuri; proceduri simplificate pentru acordarea liberului de vamă; audit postvămuire; transparența în determinarea valorii în vamă și dispoziții pentru parteneriatele dintre autoritățile vamale și întreprinderi; |
|
(c) |
a asigura facilitarea și controlul efectiv al operațiunilor de transbordare și al celor de tranzit pe teritoriile lor respective; a asigura cooperarea și coordonarea între toate autoritățile și agențiile vizate de pe teritoriile lor respective, pentru a facilita traficul în tranzit; și a aprofunda, atunci când este relevant și adecvat, posibilitățile de asigurare a compatibilității sistemelor lor de tranzit vamal; |
|
(d) |
a încuraja cele mai înalte standarde de etică profesională, în special la frontieră, prin aplicarea unor măsuri care să reflecte principiile Declarației de la Arusha a Organizației Mondiale a Vămilor; |
|
(e) |
a face schimb de cele mai bune practici și a oferi asistență tehnică pentru planificare și pentru asigurarea celor mai înalte standarde de etică profesională; |
|
(f) |
a face schimb, după caz, de informații și date relevante, respectând în același timp normele fiecărei părți privind confidențialitatea datelor sensibile și protecția datelor cu caracter personal; |
|
(g) |
a participa, atunci când este relevant și adecvat, la acțiuni vamale coordonate între autoritățile lor vamale. |
ARTICOLUL 49
Asistența administrativă reciprocă
Fără a aduce atingere altor forme de cooperare prevăzute la prezentul acord, în special la articolul 48, părțile își acordă reciproc asistență administrativă în domeniul vamal, în conformitate cu protocolul.
ARTICOLUL 50
Determinarea valorii în vamă
(1) Pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul comerțului dintre părți, se aplică articolele 1-17 din Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din GATT 1994, inclus în anexa 1A la Acordul OMC. În acest scop, dispozițiile respective sunt încorporate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2) Părțile cooperează în vederea adoptării unei abordări comune privind chestiunile legate de determinarea valorii în vamă.
CAPITOLUL 4
BARIERE TEHNICE ÎN CALEA COMERȚULUI
ARTICOLUL 51
Obiectiv
Prezentul capitol are ca obiectiv facilitarea comerțului cu mărfuri între părți prin prevenirea, identificarea și eliminarea barierelor tehnice inutile în calea comerțului.
ARTICOLUL 52
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul capitol se aplică elaborării, adoptării și aplicării tuturor standardelor, reglementărilor tehnice, precum și procedurilor de evaluare a conformității, astfel cum au fost definite în Acordul BTC, care pot avea un impact asupra schimburilor comerciale de mărfuri între părți.
(2) În pofida alineatului (1) prezentul capitol nu se aplică:
|
(a) |
specificațiilor pentru achiziții elaborate de organismele guvernamentale pentru nevoile de producție sau de consum ale acestor organisme; sau |
|
(b) |
măsurilor sanitare și fitosanitare, astfel cum au fost definite în anexa A la Acordul SPS, care intră sub incidența capitolului 5 din prezentul acord. |
ARTICOLUL 53
Relația cu Acordul BTC
Părțile își afirmă drepturile și obligațiile reciproce existente în conformitate cu Acordul BTC, care este inclus în prezentul acord și face parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
ARTICOLUL 54
Reglementări tehnice
(1) Fiecare parte efectuează, în conformitate cu normele și procedurile aplicabile părții respective, o evaluare a impactului normativ al reglementărilor tehnice planificate, luând în considerare alternativele de reglementare și de altă natură disponibile la reglementarea tehnică propusă care pot îndeplini obiectivele legitime ale părții în conformitate cu articolul 2.2 din Acordul BTC.
(2) Fiecare parte utilizează standardele internaționale relevante ca bază pentru reglementările sale tehnice, cu excepția cazului în care poate demonstra că respectivele standarde internaționale ar constitui mijloace ineficace sau inadecvate de îndeplinire a obiectivelor legitime urmărite.
(3) În cazul în care nu a utilizat standardele internaționale ca bază pentru reglementările sale tehnice, o parte, la cererea celeilalte părți, ia măsuri pentru a se asigura că orice abatere substanțială de la standardul internațional relevant este identificată și explică motivele pentru care aceste standarde au fost considerate inadecvate sau ineficace pentru scopul urmărit.
(4) Fiecare parte își reexaminează reglementările tehnice pentru a spori convergența acestora cu standardele internaționale relevante, luând în considerare, printre altele, orice nouă evoluție a standardelor internaționale relevante sau orice modificare a împrejurărilor care au condus la divergențe față de un standard internațional relevant.
(5) Atunci când elaborează reglementări tehnice majore care pot avea un efect semnificativ asupra comerțului, fiecare parte ia măsuri pentru a se asigura, în conformitate cu normele și procedurile sale respective, că există proceduri care le permit persoanelor să își aducă contribuția în cadrul unei dezbateri publice, cu excepția cazurilor în care apar sau riscă să apară probleme urgente de siguranță, sănătate, protecție a mediului sau securitate națională, și că rezultatele acestor discuții sunt făcute publice.
ARTICOLUL 55
Standarde
(1) În vederea armonizării standardelor pe o bază cât mai largă posibil, fiecare parte încurajează organismele de standardizare stabilite pe teritoriul său și organismele regionale de standardizare în care aceasta sau organismele de standardizare stabilite pe teritoriul său sunt membre:
|
(a) |
să participe, în limita resurselor de care dispun, la elaborarea standardelor internaționale de către organismele internaționale de standardizare competente; |
|
(b) |
să utilizeze standardele internaționale relevante ca bază pentru standardele pe care le elaborează, exceptând cazurile în care aceste standarde internaționale sunt ineficace sau inadecvate, de exemplu, din cauza unui nivel de protecție insuficient a factorilor climatici sau geografici esențiali sau a unor probleme tehnologice fundamentale; |
|
(c) |
să evite dublarea sau suprapunerea cu activitățile organismelor internaționale de standardizare; |
|
(d) |
să revizuiască, la intervale regulate, standardele naționale sau regionale care nu au la bază standarde internaționale relevante, pentru a spori convergența lor cu aceste standarde internaționale; |
|
(e) |
să coopereze cu organismele de standardizare relevante ale celeilalte părți în ceea ce privește activitățile internaționale de standardizare; această cooperare poate avea loc în cadrul organismelor internaționale de standardizare sau la nivel regional; și |
|
(f) |
să încurajeze cooperarea bilaterală între acestea și organismele de standardizare ale celeilalte părți. |
(2) Părțile ar trebui să facă schimb de informații cu privire la procesele lor de standardizare și la gradul de utilizare a standardelor internaționale, regionale sau subregionale ca bază pentru standardele lor naționale.
(3) În cazul în care cerințele standardelor devin obligatorii în cadrul unui proiect de reglementare tehnică sau al unei proceduri de evaluare a conformității, se îndeplinesc obligațiile de transparență prevăzute la articolul 58 din prezentul acord și la articolul 2 sau articolul 5 din Acordul BTC.
(4) Standardele internaționale adoptate de Organizația Internațională de Standardizare, Comisia Electrotehnică Internațională, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, Comisia Codex Alimentarius înființată de Organizația pentru Alimentație și Agricultură sunt considerate standarde internaționale relevante în sensul articolelor 2 și 5 din Acordul BTC și al anexei 3 la acordul respectiv, fără a exclude utilizarea altor standarde internaționale.
(5) Un standard elaborat de alte organizații internaționale ar putea fi considerat, de asemenea, drept standard internațional relevant în sensul articolelor 2 și 5 din Acordul BTC și al anexei 3 la acordul respectiv, cu condiția ca acesta să fi fost elaborat:
|
(a) |
de către un organism de standardizare care urmărește stabilească un consens între:
|
|
(b) |
în conformitate cu Decizia Comitetului pentru principiile aplicabile elaborării standardelor, orientărilor și recomandărilor internaționale în legătură cu articolele 2 și 5 din Acordul BTC și cu anexa 3 la acordul respectiv. |
ARTICOLUL 56
Evaluarea conformității
(1) Dispozițiile prevăzute la articolul 52 cu privire la elaborarea, adoptarea și aplicarea reglementărilor tehnice se aplică mutatis mutandis procedurilor de evaluare a conformității.
(2) În cazul în care o parte solicită evaluarea conformității ca garanție pozitivă că un produs respectă o reglementare tehnică, partea respectivă selectează proceduri de evaluare a conformității (7) proporționale cu riscurile implicate, astfel cum au fost stabilite pe baza evaluării riscurilor, inclusiv, după caz, utilizarea declarației de conformitate a furnizorului.
(3) În cazul în care o parte solicită evaluarea conformității de către o parte terță ca asigurare pozitivă că un produs respectă o reglementare tehnică și nu a rezervat această sarcină unei autorități guvernamentale, astfel cum se prevede la alineatul (4), partea respectivă:
|
(a) |
utilizează în mod preferențial acreditarea pentru recunoașterea organismelor de evaluare a conformității; |
|
(b) |
utilizează în mod optim standardele internaționale pentru acreditare și evaluarea conformității, precum și acordurile internaționale care implică organismele de acreditare ale părților, de exemplu prin intermediul mecanismelor Cooperării Internaționale pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC) și ale Forumului internațional de acreditare (IAF); |
|
(c) |
ia în considerare posibilitatea de a adera la orice acorduri sau înțelegeri internaționale funcționale pentru armonizarea sau facilitarea acceptării rezultatelor evaluării conformității sau de a încuraja organismele sale de evaluare a conformității să adere la astfel de acorduri sau înțelegeri, după caz; |
|
(d) |
se asigură că operatorii economici au posibilitatea de a alege între organismele de evaluare a conformității acceptate de autoritățile unei părți pentru un anumit produs; |
|
(e) |
se asigură că organismele de evaluare a conformității sunt independente de producători, importatori și operatorii economici în general și că nu există conflicte de interese între organismele de acreditare și organismele de evaluare a conformității; |
|
(f) |
permite organismelor de evaluare a conformității să utilizeze subcontractanți pentru a efectua încercări sau inspecții în legătură cu evaluarea conformității; și |
|
(g) |
publică pe un site web unic o listă a organismelor pe care le-a desemnat să efectueze evaluarea conformității și informații relevante cu privire la domeniul de aplicare al desemnării fiecărui astfel de organism. |
(4) Nicio dispoziție de la alineatul (3) litera (f) nu se interpretează ca interzicând unei părți să solicite subcontractanților să îndeplinească aceleași cerințe pe care organismul de evaluare a conformității cu care au încheiat un contract ar trebui să le îndeplinească pentru a efectua el însăși încercările sau inspecțiile care fac obiectul contractului.
(5) Nicio dispoziție a prezentului articol nu împiedică una dintre părți să impună ca evaluarea conformității pentru anumite produse să fie efectuată de către anumite autorități guvernamentale. În astfel de cazuri, partea respectivă:
|
(a) |
limitează taxele de evaluare a conformității la costul aproximativ al serviciilor furnizate și, la cererea solicitantului unei evaluări a conformității, explică modul în care taxele pe care le percepe pentru acea evaluare a conformității sunt limitate la costul aproximativ al serviciilor furnizate; și |
|
(b) |
face publice taxele de evaluare a conformității. |
(6) La trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, părțile inițiază discuții privind acceptarea unei declarații de conformitate a furnizorului ca dovadă a conformității cu reglementările tehnice existente, în special în următoarele domenii:
|
(a) |
aspecte legate de siguranța echipamentelor electrice și electronice; |
|
(b) |
aspecte legate de siguranța mașinilor; |
|
(c) |
compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor; |
|
(d) |
eficiența energetică, inclusiv cerințele în materie de proiectare ecologică; și |
|
(e) |
restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. |
ARTICOLUL 57
Cooperarea în domeniul barierelor tehnice în calea comerțului
(1) Părțile își consolidează cooperarea în ceea ce privește standardele, reglementările tehnice, metrologia, supravegherea pieței, acreditarea și procedurile de evaluare a conformității, pentru îmbunătățirea înțelegerii reciproce a sistemelor lor și pentru facilitarea accesului la piețele lor. În acest scop, părțile urmăresc să identifice și să dezvolte mecanisme și inițiative de cooperare care să fie adecvate pentru anumite aspecte și sectoare și care pot include, printre altele:
|
(a) |
schimbul de informații și de experiență privind elaborarea și aplicarea reglementărilor lor tehnice și a procedurilor lor de evaluare a conformității; |
|
(b) |
încurajarea cooperării dintre organismele lor responsabile de metrologie, standardizare, evaluarea conformității și acreditare; și |
|
(c) |
schimbul de informații privind evoluțiile din cadrul forurilor regionale și multilaterale relevante în materie de standarde, reglementări tehnice, proceduri de evaluare a conformității și acreditare. |
(2) În vederea promovării schimburilor comerciale dintre ele, părțile:
|
(a) |
încearcă să reducă diferențele care există între ele cu privire la reglementările tehnice, metrologie, standardizare, supravegherea pieței, acreditare și procedurile de evaluare a conformității, inclusiv prin încurajarea utilizării instrumentelor relevante convenite la nivel internațional; |
|
(b) |
promovează, în conformitate cu normele internaționale, utilizarea acreditării pentru a contribui la evaluarea competenței tehnice a organismelor de evaluare a conformității și a activităților acestora; și |
|
(c) |
promovează participarea și, dacă este posibil, aderarea Republicii Kârgâze și a organismelor sale naționale relevante la organizațiile europene și internaționale a căror activitate este legată de standarde, evaluarea conformității, acreditare, metrologie și alte funcții conexe. |
ARTICOLUL 58
Transparența
(1) La transmiterea unei propuneri de reglementare tehnică sau de procedură de evaluare a conformității către Registrul central de notificări al OMC, o parte acordă celeilalte părți un termen de cel puțin 60 de zile pentru a prezenta observații scrise, cu excepția cazului în care apar sau riscă să apară probleme urgente de siguranță, sănătate, protecție a mediului sau securitate națională. O parte examinează o cerere rezonabilă de a prelungi perioada pentru prezentarea de observații.
(2) Dacă o parte primește de la cealaltă parte observații scrise privind propunerea sa de reglementare tehnică sau de procedură de evaluare a conformității, partea respectivă:
|
(a) |
la cererea celeilalte părți, discută observațiile scrise cu participarea autorității sale de reglementare competente, într-un moment în care acestea pot fi luate în considerare; și |
|
(b) |
răspunde în scris la observații până cel târziu la data publicării reglementării tehnice sau a procedurii de evaluare a conformității. |
(3) Fiecare parte publică pe un site web răspunsurile sale la observațiile pe care le primește în urma notificării menționate la alineatul (1), până cel târziu la data publicării reglementării tehnice sau a procedurii de evaluare a conformității adoptate.
(4) Fiecare parte oferă, la cererea celeilalte părți, informații privind obiectivele, temeiul juridic și justificarea pentru o reglementare tehnică sau o procedură de evaluare a conformității pe care partea a adoptat-o sau își propune să o adopte.
(5) Fiecare parte se asigură că reglementările tehnice și procedurile de evaluare a conformității pe care le-a adoptat sunt publicate pe un site web, în mod gratuit.
(6) Fiecare parte oferă informații referitoare la adoptarea și intrarea în vigoare a reglementării tehnice și a procedurii de evaluare a conformității și la textul final adoptat printr-un addendum la notificarea inițială transmisă către OMC.
(7) Este prevăzut un interval rezonabil între publicarea reglementărilor tehnice și intrarea acestora în vigoare, pentru a le permite operatorilor economici ai celeilalte părți să se adapteze. Prin expresia „interval rezonabil” se înțelege o perioadă de cel puțin șase luni, cu excepția cazurilor în care aceasta ar fi un mijloc ineficient de realizare a obiectivelor legitime urmărite.
(8) O parte examinează pozitiv o cerere rezonabilă din partea celeilalte părți, primită înainte de sfârșitul perioadei de prezentare a observațiilor care urmează transmiterii către OMC a unei propuneri de reglementare tehnică, astfel cum se menționează la alineatul (1), de prelungire a perioadei de timp dintre adoptarea reglementării tehnice și intrarea sa în vigoare, cu excepția cazurilor în care întârzierea ar fi un mijloc ineficient pentru îndeplinirea obiectivelor legitime urmărite.
ARTICOLUL 59
Marcare și etichetare
(1) Părțile convin ca o reglementare tehnică să poată include sau să poată viza exclusiv cerințe privind marcarea sau etichetarea. În astfel de cazuri, părțile aplică principiile prevăzute la articolul 2.2 din Acordul BTC.
(2) În cazul în care o parte solicită marcarea sau etichetarea obligatorie a produselor:
|
(a) |
partea respectivă cere numai informațiile relevante pentru consumatorii sau utilizatorii produsului pentru indicarea conformității produsului cu cerințele tehnice obligatorii; |
|
(b) |
partea respectivă nu impune aprobarea, înregistrarea sau certificarea prealabilă a etichetelor sau marcajelor produselor și nici achitarea vreunei taxe drept condiție prealabilă pentru introducerea pe piața sa a unor produse care altminteri îndeplinesc cerințele sale tehnice obligatorii, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar având în vedere riscurile pe care le prezintă produsele pentru sănătatea sau viața oamenilor, a animalelor sau a plantelor, pentru mediu sau pentru securitatea națională; |
|
(c) |
în cazul în care impune operatorilor economici utilizarea unui număr unic de identificare, partea respectivă eliberează un astfel de număr operatorilor economici ai celeilalte părți fără întârzieri nejustificate și în mod nediscriminatoriu; |
|
(d) |
cu condiția ca elementele enumerate mai jos să nu inducă în eroare, să nu fie contradictorii sau generatoare de confuzii în legătură cu informațiile solicitate în partea care importă mărfurile, partea respectivă permite:
|
|
(e) |
partea respectivă acceptă ca etichetarea, inclusiv etichetarea suplimentară sau corecturile aduse etichetării, să aibă loc în antrepozite vamale sau în alte zone desemnate ca alternativă la etichetarea din țara de origine; și |
|
(f) |
dacă este cazul, partea respectivă va lua în considerare acceptarea etichetelor nepermanente sau detașabile ori marcarea sau etichetarea în documentația însoțitoare, mai degrabă decât atașarea fizică pe produs. |
ARTICOLUL 60
Consultări
(1) O parte poate solicita consultări cu cealaltă parte cu privire la orice chestiune referitoare la prezentul capitol, prin transmiterea unei cereri scrise către coordonatorul pentru capitolul privind BTC al celeilalte părți. Părțile depun toate eforturile pentru a soluționa problema într-un mod reciproc satisfăcător și pot convoca Comitetul de cooperare în acest scop.
(2) Pentru mai multă certitudine, prezentul articol nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților în temeiul capitolului 14.
ARTICOLUL 61
Coordonatorul pentru capitolul privind BTC
(1) Fiecare parte numește un coordonator pentru capitolul privind BTC și informează cealaltă parte în cazul în care apar modificări. Coordonatorii pentru capitolul privind BTC lucrează în comun pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului capitol și cooperarea între părți în toate chestiunile legate de Acordul BTC.
(2) Printre funcțiile fiecărui coordonator pentru capitolul privind BTC se numără:
|
(a) |
monitorizarea punerii în aplicare și a administrării prezentului capitol, inclusiv orice aspect legat de elaborarea, adoptarea, aplicarea sau asigurarea respectării standardelor, a reglementărilor tehnice și a procedurilor de evaluare a conformității; |
|
(b) |
comunicarea cu coordonatorul pentru capitolul privind BTC al celeilalte părți cu privire la inițiativele luate de părți pentru consolidarea cooperării în ceea ce privește elaborarea și îmbunătățirea standardelor, a reglementărilor tehnice și a procedurilor de evaluare a conformității și schimbul de informații cu privire la evoluțiile din cadrul forurilor neguvernamentale, regionale și multilaterale legate de standarde, reglementări tehnice și proceduri de evaluare a conformității. |
(3) Coordonatorii pentru capitolul privind BTC comunică între ei prin orice metodă convenită care este adecvată pentru îndeplinirea funcțiilor lor.
CAPITOLUL 5
CHESTIUNI SANITARE ȘI FITOSANITARE
ARTICOLUL 62
Obiectiv
Obiectivul prezentului capitol este de a stabili principiile aplicabile măsurilor sanitare și fitosanitare (denumite în continuare „SPS”) în cadrul schimburilor comerciale dintre părți, precum și de a coopera cu privire la bunăstarea animalelor, protecția plantelor și rezistența la antimicrobiene. Principiile stabilite în prezentul capitol se aplică de către părți într-un mod care facilitează comerțul și evită crearea de bariere nejustificate în calea comerțului dintre ele, menținând în același timp nivelul fiecărei părți de protecție a vieții sau sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor.
ARTICOLUL 63
Obligații multilaterale
Părțile își reafirmă drepturile și obligațiile asumate în temeiul Acordului SPS.
ARTICOLUL 64
Principii
(1) Părțile se asigură că măsurile SPS sunt elaborate și aplicate pe baza principiilor proporționalității, transparenței, nediscriminării și justificării științifice, ținând seama de standardele internaționale [Convenția internațională pentru protecția plantelor, semnată la Roma la 6 decembrie 1951 (denumită în continuare „CIPP”), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (denumită în continuare „OIE”) și Comisia Codex Alimentarius (denumită în continuare „Codex Alimentarius”)].
(2) Fiecare parte se asigură că măsurile sale SPS nu creează discriminări arbitrare sau nejustificate între teritoriul său și teritoriul celeilalte părți în măsura în care prevalează condiții identice sau similare. Măsurile SPS nu se aplică într-un mod care să constituie o restricție disimulată asupra comerțului dintre părți.
(3) Fiecare parte se asigură că măsurile, procedurile sau controalele SPS sunt puse în aplicare, iar solicitările de informații primite din partea unei autorități competente a celeilalte părți sunt soluționate fără întârzieri nejustificate și într-un mod care nu este mai puțin favorabil pentru produsele importate decât pentru produsele interne similare.
ARTICOLUL 65
Cerințe de import
(1) Cerințele de import ale părții importatoare se aplică întregului teritoriu al părții exportatoare, sub rezerva articolului 64.
(2) Cerințele de import prevăzute în certificatele care pot fi necesare pentru comerțul cu produse alimentare și produse agricole între părți se bazează pe principiile CIPP, OIE și Codex Alimentarius și pe standardele relevante ale acestora, cu excepția cazului în care cerințele de import sunt susținute de o evaluare a riscurilor bazată pe date științifice, efectuată în conformitate cu normele internaționale aplicabile prevăzute în Acordul SPS.
(3) Cerințele prevăzute în licențele de import astfel cum sunt emise de Republica Kârgâză nu conțin condiții sanitare și veterinare mai stricte decât cele prevăzute în certificatele menționate la alineatul (2). Fiecare parte ar trebui să aplice certificate de import armonizate care sunt gestionate la nivel central și care sunt aplicabile întregului teritoriu al părții exportatoare.
ARTICOLUL 66
Măsuri legate de sănătatea animalelor și a plantelor
În conformitate cu Acordul SPS și cu standardele, orientările sau recomandările CIPP, OIE și Codex Alimentarius relevante:
|
(a) |
părțile recunosc conceptul de zone indemne de dăunători sau boli și zone cu o prevalență redusă a dăunătorilor sau a bolilor; |
|
(b) |
partea importatoare își bazează măsurile sanitare aplicabile părții exportatoare al cărei teritoriu este afectat de un dăunător sau de o boală pe decizia de zonare luată de partea exportatoare, cu condiția ca nivelul adecvat de protecție al părții importatoare să fie atins; |
|
(c) |
atunci când stabilesc zonele indemne de dăunători sau boli și zonele cu o prevalență redusă a dăunătorilor sau a bolilor, părțile iau în considerare factori cum ar fi situarea geografică, ecosistemele, supravegherea epidemiologică și eficacitatea controalelor sanitare sau fitosanitare din aceste zone. |
ARTICOLUL 67
Inspecții și audituri
Inspecțiile și auditurile efectuate de către partea importatoare pe teritoriul părții exportatoare pentru a evalua și a recunoaște sistemele de inspecție și de certificare ale acesteia din urmă se efectuează în conformitate cu standardele, orientările și recomandările CIPP, OIE și Codex Alimentarius relevante. Costurile aferente inspecțiilor și auditurilor se suportă de către partea care efectuează auditurile și inspecțiile.
ARTICOLUL 68
Schimbul de informații și cooperarea
(1) Părțile discută și fac schimb de informații cu privire la măsurile SPS existente și la măsurile existente în materie de bunăstare a animalelor, precum și cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a acestora. În astfel de discuții și schimburi de informații se ține cont, după caz, de Acordul SPS și de standardele, orientările sau recomandările CIPP, OIE și Codex Alimentarius.
(2) Părțile convin să coopereze cu privire la aspecte legate de siguranța alimentară, sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, protecția plantelor și rezistența la antimicrobiene prin schimbul de informații, de cunoștințe de specialitate și de experiență în vederea consolidării capacităților în aceste domenii. O astfel de cooperare poate include asistență tehnică.
(3) La cererea oricăreia dintre părți, părțile stabilesc în timp util un dialog pe teme SPS pentru a examina chestiuni legate de SPS și alte aspecte urgente reglementate de prezentul capitol. Comitetul de cooperare poate adopta norme pentru desfășurarea unor astfel de dialoguri.
(4) Părțile desemnează și actualizează cu regularitate punctele de contact pentru comunicarea cu privire la chestiunile reglementate de prezentul capitol.
ARTICOLUL 69
Transparență
Fiecare parte:
|
(a) |
urmărește transparența în ceea ce privește măsurile SPS aplicabile comerțului și, în mod special, în ceea ce privește cerințele SPS aplicate importurilor care provin de la cealaltă parte; |
|
(b) |
la cererea celeilalte părți și în termen de două luni de la data cererii respective, comunică cerințele aplicabile importului de produse specifice și indică dacă este necesar să se efectueze o evaluare a riscurilor; și |
|
(c) |
notifică punctului de contact al celeilalte părți, fără întârzieri nejustificate, prin poștă, fax sau e-mail, orice risc grav sau semnificativ pentru sănătatea animalelor sau a plantelor, inclusiv orice urgențe alimentare legate de mărfurile comercializate între părți. |
CAPITOLUL 6
COMERȚUL CU SERVICII ȘI INVESTIȚIILE
ARTICOLUL 70
Obiectiv, domeniu de aplicare și incidență
(1) Părțile, afirmându-și angajamentele asumate în cadrul Acordului OMC, stabilesc prin prezentul acord dispozițiile necesare pentru îmbunătățirea condițiilor reciproce în ceea ce privește comerțul cu servicii și investițiile.
(2) Nicio dispoziție a prezentului capitol nu se interpretează ca impunând vreo obligație privind achizițiile publice care intră sub incidența capitolului 9.
(3) Prezentul capitol nu se aplică subvențiilor acordate de oricare dintre părți.
(4) Părțile își reafirmă dreptul de reglementare pe teritoriul lor respectiv, în vederea realizării unor obiective politice legitime, cum ar fi protecția sănătății publice, serviciile sociale, educația publică, siguranța, mediul, inclusiv schimbările climatice, moralitatea publică, protecția socială sau a consumatorilor, protecția vieții private și a datelor și promovarea și protejarea diversității culturale.
(5) Prezentul capitol nu se aplică măsurilor referitoare la persoanele fizice care doresc să intre pe piața forței de muncă a părților și nici măsurilor privind cetățenia, rezidența sau angajarea cu titlu permanent.
(6) Prezentul capitol nu împiedică nicio parte să aplice măsuri pentru reglementarea admiterii sau a șederii temporare a persoanelor fizice pe teritoriul său, inclusiv măsuri necesare pentru a proteja integritatea frontierelor sale și pentru a asigura trecerea ordonată a frontierelor sale de către persoanele fizice, cu condiția ca aceste măsuri să nu fie aplicate într-o manieră care să anuleze sau să reducă avantajele ce decurg pentru cealaltă parte din prezentul capitol. Simpla solicitare a unei vize pentru resortisanții persoane fizice ai unei țări, fără a solicita același lucru și pentru resortisanții altor țări nu se consideră ca fiind o anulare sau o reducere a avantajelor care decurg din prezentul capitol.
(7) În sensul prezentului capitol, nu se ține seama de tratamentul acordat de una dintre părți:
|
(a) |
în temeiul unui acord care liberalizează substanțial comerțul cu servicii (inclusiv stabilirea în domeniul serviciilor) și care îndeplinește criteriile prevăzute la articolele V și Va din GATS sau al unui acord care liberalizează substanțial stabilirea în alte activități economice și care îndeplinește aceleași criterii în ceea ce privește activitățile respective; |
|
(b) |
care rezultă din măsuri ce prevăd recunoașterea, inclusiv a standardelor sau a criteriilor pentru autorizarea, acordarea de licențe sau certificarea unei persoane fizice sau a unei întreprinderi în vederea desfășurării unei activități economice, sau a unor măsuri prudențiale. |
(8) Prezentul capitol nu se aplică sectorului audiovizual.
ARTICOLUL 71
Definiții
În sensul prezentului capitol:
|
(a) |
„activitate desfășurată în exercitarea autorității guvernamentale” înseamnă o activitate, inclusiv un serviciu prestat, care nu este desfășurată pe bază comercială și nici în concurență cu unul sau mai mulți operatori economici; |
|
(b) |
„sucursală” înseamnă un loc de desfășurare a activității stabilit într-o parte, care nu are personalitate juridică, cu aparența permanenței, de exemplu prelungirea unei societăți-mamă stabilite în cealaltă parte, care are propria conducere și dotarea materială necesară pentru a putea purta negocieri de afaceri cu terții astfel încât aceștia din urmă, deși cunosc faptul că, dacă este necesar, există o legătură juridică între sucursală și societatea-mamă cu sediul în cealaltă parte, nu sunt obligați să aibă relații direct cu societatea-mamă, ci pot efectua tranzacții comerciale la locul de desfășurare a activității care reprezintă prelungirea societății-mamă; |
|
(c) |
„prestare transfrontalieră de servicii” înseamnă prestarea unui serviciu:
|
|
(d) |
„activitate economică” înseamnă orice serviciu sau activitate cu caracter industrial, comercial sau profesional, sau o activitate artizanală, cu excepția serviciilor prestate sau a activităților desfășurate în exercitarea autorității guvernamentale; |
|
(e) |
„întreprindere” înseamnă o persoană juridică, o sucursală sau o reprezentanță înființată prin stabilire; |
|
(f) |
„stabilire” înseamnă înființarea sau achiziționarea unei persoane juridice, inclusiv prin intermediul participării la capital sau înființarea unei sucursale sau a unei reprezentanțe, în Uniunea Europeană sau în Republica Kârgâză, în vederea formării sau menținerii unor legături economice de durată; |
|
(g) |
„persoană transferată în cadrul aceleiași companii” înseamnă o persoană fizică ce a fost angajată de o persoană juridică a unei părți sau a fost asociată a acesteia, pe o perioadă de cel puțin un an imediat înaintea datei la care solicită intrarea și șederea temporară pe teritoriul celeilalte părți, și care este transferată temporar într-o întreprindere de pe teritoriul celeilalte părți care face parte din același grup ca prima persoană juridică, inclusiv reprezentanța, filiala, sucursala sau societatea-mamă a acesteia, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
|
|
(h) |
„investitor” al unei părți înseamnă orice persoană fizică sau juridică a părții respective care dorește să desfășoare sau desfășoară o activitate economică prin stabilire în cealaltă parte; |
|
(i) |
„persoană juridică” înseamnă orice entitate juridică constituită în mod corespunzător sau altfel organizată în temeiul legislației aplicabile, cu scop lucrativ sau nu, aflată în proprietate publică sau privată, inclusiv orice corporație, trust, societate de persoane, întreprindere comună, societate cu asociat unic sau asociație; |
|
(j) |
„persoană juridică a unei părți” înseamnă o persoană juridică constituită în conformitate cu legislația Uniunii Europene sau a statelor sale membre sau cu legislația Republicii Kârgâze și care își are sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității pe teritoriul Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Kârgâze; în cazurile în care o persoană juridică constituită în conformitate cu legislația Uniunii Europene sau a statelor sale membre sau cu legislația Republicii Kârgâze are numai sediul social sau administrația centrală pe teritoriul Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Kârgâze, aceasta nu este considerată persoană juridică a unei părți decât dacă desfășoară operațiuni comerciale substanțiale pe teritoriul Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Kârgâze; dispozițiile prezentului capitol se aplică, de asemenea, companiilor maritime stabilite în afara Uniunii Europene sau a Republicii Kârgâze și controlate de resortisanți ai unui stat membru al Uniunii Europene, respectiv ai Republicii Kârgâze, dacă navele lor sunt înregistrate, în conformitate cu legislația aplicabilă, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Republica Kârgâză și arborează pavilionul acelui stat membru al Uniunii Europene sau al Republicii Kârgâze; |
|
(k) |
„persoană fizică din Uniunea Europeană” și „persoană fizică din Republica Kârgâză” înseamnă un resortisant al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene și, respectiv, un resortisant al Republicii Kârgâze, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative interne ale respectivului stat membru al Uniunii Europene (9) sau, respectiv, ale Republicii Kârgâze; |
|
(l) |
„exploatare” înseamnă conducerea, administrarea, menținerea, folosirea, beneficierea și vânzarea sau o altă formă de cedare a unei întreprinderi; |
|
(m) |
„servicii” înseamnă toate serviciile prestate (10), indiferent de sector, cu excepția serviciilor prestate în exercitarea autorității guvernamentale; |
|
(n) |
„prestator de servicii” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care dorește să presteze sau prestează un serviciu; |
|
(o) |
„filială a unei persoane juridice a unei părți” înseamnă o persoană juridică controlată de o altă persoană juridică din partea respectivă; |
|
(p) |
„prestarea unui serviciu” înseamnă producerea, distribuția, comercializarea, vânzarea și furnizarea unui serviciu. |
ARTICOLUL 72
Clauza națiunii celei mai favorizate și tratamentul național
(1) În ceea ce privește stabilirea și exploatarea unei întreprinderi pentru a desfășura activități economice pe teritoriul său, Uniunea Europeană acordă investitorilor din Republica Kârgâză și întreprinderilor acestora un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat investitorilor din orice țară terță și întreprinderilor acestora.
(2) În ceea ce privește stabilirea și exploatarea unei întreprinderi pentru a desfășura activități economice pe teritoriul său, Republica Kârgâză acordă investitorilor din Uniunea Europeană și întreprinderilor acestora un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat propriilor investitori și întreprinderilor acestora sau investitorilor oricărei țări terțe și întreprinderilor acestora, oricare dintre acestea este mai favorabil.
(3) Pentru mai multă certitudine, tratamentul menționat la alineatele (1) și (2) nu include procedurile de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat prevăzute în alte acorduri internaționale. Dispozițiile de fond din alte acorduri internaționale încheiate de o parte cu o parte terță nu constituie în sine un tratament prevăzut la prezentul articol. Măsurile luate de o parte în temeiul acestor dispoziții (11) pot constitui tratamentul menționat la alineatele (1) și (2) și, prin urmare, pot duce la o încălcare a prezentului articol.
(4) Dispozițiile prevăzute la alineatele (1), (2) sau (3) din prezentul articol nu se aplică transportului aerian, maritim sau pe căi navigabile interioare.
ARTICOLUL 73
Restricție orizontală privind serviciile
(1) În pofida oricărei alte dispoziții din prezentul capitol, o parte nu ar trebui să fie obligată să acorde, în ceea ce privește sectoarele sau măsurile reglementate de GATS, un tratament mai favorabil decât cel pe care partea respectivă este obligată să îl acorde în temeiul GATS, în ceea ce privește fiecare sector și subsector de servicii și fiecare mod de prestare.
(2) Pentru mai multă certitudine, în ceea ce privește serviciile, listele de angajamente specifice ale părților în cadrul GATS, inclusiv rezervele și, pentru Uniunea Europeană, anexa la acesta privind excepțiile de la articolul II (lista de scutiri pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate) se încorporează în prezentul acord, fac parte integrantă din acesta și se aplică.
ARTICOLUL 74
Excepția prudențială
(1) Nicio dispoziție a prezentului acord nu se interpretează ca împiedicând o parte să adopte sau să mențină măsuri prudențiale, cum ar fi protecția investitorilor, deponenților, asiguraților sau persoanelor față de care prestatorul de servicii financiare are o obligație fiduciară, sau să asigure integritatea și stabilitatea sistemului financiar. În cazul în care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului acord, astfel de măsuri nu se utilizează drept mijloc de a eluda angajamentele sau obligațiile părții în temeiul prezentului acord.
(2) Nicio dispoziție a prezentului acord nu se interpretează ca impunând unei părți divulgarea de informații referitoare la afacerile și la conturile unor clienți individuali sau de orice informații confidențiale sau protejate deținute de organismele publice.
ARTICOLUL 75
Refuzul acordării de beneficii
O parte poate refuza acordarea beneficiilor prevăzute în prezentul capitol unei persoane juridice a celeilalte părți sau unei întreprinderi înființate de persoana juridică respectivă pe teritoriul său, în cazul în care partea care refuză acordarea adoptă sau menține măsuri legate de menținerea păcii și securității internaționale, inclusiv de protecția drepturilor omului, care:
|
(a) |
interzic tranzacțiile cu persoana juridică respectivă sau cu întreprinderea acesteia; ori |
|
(b) |
ar fi încălcate sau eludate dacă beneficiile prevăzute în prezentul capitol ar fi acordate persoanei juridice sau întreprinderii acesteia, inclusiv în cazul în care măsurile interzic tranzacțiile cu o persoană fizică care deține sau controlează respectiva persoană juridică sau întreprinderea acesteia. |
ARTICOLUL 76
Persoane transferate în cadrul aceleiași companii
(1) Fiecare parte permite investitorilor celeilalte părți să angajeze în întreprinderile lor persoane fizice ale celeilalte părți, cu condiția ca acești angajați să fie persoane transferate în cadrul aceleiași companii.
(2) Intrarea și șederea temporară a persoanelor fizice menționate la alineatul (1) se efectuează pentru următoarele perioade:
|
(a) |
pentru directori sau cadre de conducere, o perioadă de până la trei ani; |
|
(b) |
pentru specialiști, o perioadă de până la trei ani; și |
|
(c) |
pentru angajați stagiari, o perioadă de până la un an. |
(3) Toate celelalte cerințe în temeiul actelor cu putere de lege și actelor administrative ale părților în ceea ce privește intrarea, șederea, munca și măsurile de securitate socială continuă să se aplice, inclusiv reglementările privind perioada de ședere, salariile minime, precum și contractele colective de salarizare.
(4) Prezentul articol nu se aplică în cazurile în care intenția sau efectul prezenței temporare a unei persoane transferate în cadrul aceleiași companii este de a perturba sau de a influența în alt mod rezultatul oricărui litigiu sau al oricărei negocieri în materie de muncă sau de gestionare.
ARTICOLUL 77
Liberalizarea progresivă a investițiilor
Părțile recunosc importanța acordării reciproce a tratamentului național pentru investitori în ceea ce privește stabilirea și exploatarea întreprinderilor pe teritoriile lor respective și vor analiza posibilitatea unei evoluții în acest sens, în condiții reciproc avantajoase și în lumina recomandărilor Comitetului de cooperare.
ARTICOLUL 78
Clauza suspensivă
(1) Fiecare parte depune toate eforturile necesare pentru a evita luarea unor măsuri sau întreprinderea unor acțiuni care să impună condiții de stabilire și de exploatare a întreprinderilor investitorilor celeilalte părți pe teritoriul său mai restrictive decât cele din ziua anterioară datei semnării prezentului acord.
(2) Acționând în spiritul parteneriatului și al cooperării și având în vedere capitolul 13, Republica Kârgâză informează Uniunea Europeană cu privire la intenția sa de a adopta noi acte cu putere de lege sau norme administrative care pot face condițiile de stabilire sau exploatare a întreprinderilor investitorilor din Uniunea Europeană în Republica Kârgâză mai restrictive decât cele din ziua anterioară datei semnării prezentului acord.
(3) Uniunea Europeană poate solicita Republicii Kârgâze să comunice proiectele de noi acte cu putere de lege sau norme administrative menționate la alineatul (2) și să inițieze consultări cu privire la astfel de proiecte.
(4) În cazul în care noile acte cu putere de lege sau norme administrative introduse în Republica Kârgâză ar face în așa fel încât condițiile de exploatare a întreprinderilor investitorilor din Uniunea Europeană să devină mai restrictive decât situația existentă la data semnării prezentului acord, aceste acte cu putere de lege sau norme administrative nu se aplică timp de trei ani de la intrarea lor în vigoare întreprinderilor deja stabilite în Republica Kârgâză la data intrării lor în vigoare.
(5) Pentru mai multă certitudine, măsurile fiscale aplicate de Republica Kârgâză în mod nediscriminatoriu nu sunt considerate a fi mai restrictive în sensul alineatului (4).
ARTICOLUL 79
Prestarea transfrontalieră de servicii
(1) Părțile se angajează, în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol, să ia măsurile necesare pentru a permite treptat prestarea transfrontalieră de servicii între părți, ținând seama de dezvoltarea sectoarelor lor de servicii.
(2) Consiliul de cooperare formulează recomandări pentru punerea în aplicare a prezentului articol.
ARTICOLUL 80
Cooperarea pentru un sector al serviciilor orientat către piață în Republica Kârgâză
Părțile cooperează în scopul dezvoltării unui sector al serviciilor orientat către piață în Republica Kârgâză.
ARTICOLUL 81
Servicii de transport maritim
(1) Părțile aplică principiul accesului nerestricționat pe piețele și la schimburile comerciale maritime internaționale pe baze comerciale și în mod nediscriminatoriu.
(2) La aplicarea principiului menționat la alineatul (1), părțile:
|
(a) |
se abțin să introducă, în acordurile bilaterale viitoare încheiate cu țări terțe privind serviciile de transport maritim, clauze de partajare a încărcăturilor, inclusiv comerțul în vrac de mărfuri uscate și lichide și traficul de linie, și reziliază, într-un interval rezonabil de timp, orice astfel de clauze de partajare a încărcăturilor existente în acorduri precedente; și |
|
(b) |
abrogă și se abțin să introducă, de la intrarea în vigoare a prezentului acord, orice măsură unilaterală și orice obstacol administrativ, tehnic și de alt tip care ar putea constitui restricții disimulate sau ar putea avea efecte discriminatorii asupra libertății de a presta servicii în domeniul transportului maritim internațional. |
ARTICOLUL 82
Alte servicii de transport
În vederea asigurării dezvoltării coordonate a transporturilor între părți, adaptate la nevoile lor comerciale, acorduri specifice, negociate între părți după intrarea în vigoare a prezentului acord, pot aborda condițiile de acces reciproc pe piață și de prestare de servicii în domeniul transportului rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare și, dacă este cazul, în domeniul transportului aerian.
CAPITOLUL 7
CIRCULAȚIA CAPITALURILOR, PLĂȚI, TRANSFERURI ȘI MĂSURI DE SALVGARDARE TEMPORARE
ARTICOLUL 83
Contul curent
Fără a aduce atingere altor dispoziții ale prezentului acord, părțile permit orice plăți referitoare la tranzacțiile aferente contului curent al balanței de plăți dintre părți, într-o monedă liber convertibilă și în conformitate cu Statutul Fondului Monetar Internațional adoptat la Conferința monetară și financiară a Organizației Națiunilor Unite la 22 iulie 1944, după caz.
ARTICOLUL 84
Circulația capitalurilor
(1) În ceea ce privește tranzacțiile aferente contului de capital și contului financiar din balanța de plăți, de la data intrării în vigoare a prezentului acord fiecare parte asigură libera circulație a capitalurilor referitoare la investițiile directe realizate în conformitate cu legislația aplicabilă pe teritoriul său și cu dispozițiile capitolului 6, precum și lichidarea și repatrierea respectivului capital investit și a oricărui profit generat de acesta.
(2) Fără a aduce atingere altor dispoziții ale prezentului acord, niciuna dintre părți nu introduce noi restricții cu privire la circulația capitalurilor și plățile curente între rezidenții statelor membre ale Uniunii Europene și ai Republicii Kârgâze și nu înăsprește restricțiile prevăzute de regimurile existente.
(3) Părțile se consultă în vederea facilitării circulației capitalurilor între ele pentru a promova comerțul și investițiile.
ARTICOLUL 85
Aplicarea actelor cu putere de lege și a normelor administrative referitoare la circulația capitalurilor, plăți sau transferuri
(1) Articolele 83 și 84 nu împiedică o parte să aplice propriile acte cu putere de lege și norme administrative referitoare la:
|
(a) |
faliment, insolvență sau protejarea drepturilor creditorilor; |
|
(b) |
emiterea, comercializarea sau tranzacționarea instrumentelor financiare; |
|
(c) |
raportarea financiară sau înregistrarea contabilă a circulației capitalurilor, a plăților sau a transferurilor atunci când acest lucru este necesar pentru a veni în sprijinul autorităților de aplicare a legii sau al autorităților de reglementare financiară; |
|
(d) |
infracțiuni sau delicte ori practici înșelătoare sau frauduloase; |
|
(e) |
asigurarea respectării ordinelor sau hotărârilor pronunțate în cadrul procedurilor judecătorești; sau |
|
(f) |
sistemele de securitate socială, sistemele publice de pensii sau de economisire obligatorie. |
(2) Actele cu putere de lege și normele administrative menționate la alineatul (1) nu se aplică în mod arbitrar sau discriminatoriu ori într-un mod care constituie în alt fel o restricție disimulată a circulației capitalurilor, a plăților sau a transferurilor.
ARTICOLUL 86
Măsuri de salvgardare temporare
(1) În circumstanțe excepționale în care se înregistrează dificultăți grave ale funcționării politicii monetare și a cursului de schimb, în cazul Republicii Kârgâze sau al unui stat membru al Uniunii Europene care nu a adoptat moneda euro, sau ale funcționării uniunii economice și monetare, în cazul Uniunii Europene, ori în cazul unor amenințări în acest sens, partea în cauză poate adopta sau menține măsuri de salvgardare cu privire la circulația capitalurilor, plăți și transferuri pentru o perioadă care nu depășește șase luni.
(2) Măsurile menționate la alineatul (1) se limitează la ceea ce este strict necesar.
ARTICOLUL 87
Restricții în caz de dificultăți în ceea ce privește balanța de plăți și finanțarea externă
(1) În cazul în care o parte se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăți majore în ceea ce privește balanța de plăți sau finanțarea externă, partea respectivă poate adopta sau menține măsuri restrictive în ceea ce privește circulația capitalurilor, plățile sau transferurile. (12)
(2) Măsurile menționate la alineatul (1):
|
(a) |
sunt conforme cu Statutul Fondului Monetar Internațional, după caz; |
|
(b) |
nu depășesc ceea ce este necesar pentru a face față dificultăților grave legate de balanța de plăți sau finanțarea externă ori riscului de apariție a unor astfel de dificultăți; |
|
(c) |
sunt temporare și sunt eliminate progresiv pe măsură ce circumstanțele menționate la alineatul (1) se ameliorează; |
|
(d) |
evită afectarea inutilă a intereselor comerciale, economice sau financiare ale celeilalte părți; |
|
(e) |
nu tratează cealaltă parte într-un mod mai puțin favorabil decât o parte necontractantă în situații similare. |
(3) În cazul comerțului cu mărfuri, fiecare parte poate adopta măsuri restrictive pentru a-și proteja poziția financiară externă sau balanța de plăți. Astfel de măsuri trebuie să fie conforme cu GATT 1994 și cu Înțelegerea privind dispozițiile referitoare la balanța de plăți din Acordul general pentru tarife și comerț din 1994.
(4) În cazul comerțului cu servicii, fiecare parte poate adopta măsuri restrictive pentru a-și proteja poziția financiară externă sau balanța de plăți. Astfel de măsuri trebuie să fie conforme cu articolul XII din Acordul GATS.
(5) O parte care menține sau care a adoptat măsuri menționate la alineatele (1) și (2) i le notifică celeilalte părți cu promptitudine.
(6) În cazul în care se adoptă sau se mențin restricții în conformitate cu prezentul articol, se organizează de urgență consultări în cadrul Comitetului de cooperare, cu excepția cazului în care au loc consultări în cadrul altor foruri. Consultările evaluează dificultatea privind balanța de plăți sau privind finanțarea externă care a condus la măsurile respective, luând în considerare, printre altele, factori precum:
|
(a) |
natura și amploarea dificultăților legate de balanța de plăți sau de finanțarea externă; |
|
(b) |
mediul economic și comercial extern; și |
|
(c) |
măsurile corective alternative care pot fi disponibile. |
(7) În cadrul consultărilor menționate la alineatul (6) se examinează conformitatea oricărei măsuri restrictive cu alineatele (1) și (2). Sunt acceptate toate constatările relevante de natură statistică sau factuală prezentate de Fondul Monetar Internațional în cazul în care sunt disponibile, iar concluziile iau în considerare evaluarea de către Fondul Monetar Internațional a balanței de plăți și a situației financiare externe a părții în cauză.
CAPITOLUL 8
DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
DISPOZIȚII GENERALE
ARTICOLUL 88
Obiective
Obiectivele prezentului capitol sunt:
|
(a) |
facilitarea producției și a comercializării de produse și servicii inovatoare și creative între părți, contribuind astfel la dezvoltarea unei economii mai durabile și mai favorabile incluziunii pentru părți; |
|
(b) |
facilitarea și reglementarea comerțului dintre părți, precum și reducerea denaturărilor și a obstacolelor din calea acestui comerț; și |
|
(c) |
atingerea unui nivel adecvat și efectiv de protecție și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală. |
ARTICOLUL 89
Natura obligațiilor și domeniul de aplicare al acestora
(1) Părțile pun în aplicare tratatele internaționale privind drepturile de proprietate intelectuală la care sunt părți, inclusiv Acordul TRIPS. Prezentul capitol completează și precizează drepturile și obligațiile care le revin părților în temeiul Acordului TRIPS și al altor tratate internaționale în domeniul proprietății intelectuale la care sunt părți.
(2) În sensul prezentului capitol, termenul „drepturi de proprietate intelectuală” se referă la toate categoriile de proprietate intelectuală menționate la articolele 92-136 din prezentul acord și la secțiunile 1-7 din partea a II-a a Acordului TRIPS.
(3) Protecția drepturilor de proprietate intelectuală include protecția împotriva concurenței neloiale, astfel cum este menționată la articolul 10a din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale din 20 martie 1883, astfel cum a fost modificată la 28 septembrie 1979 (denumită în continuare „Convenția de la Paris”).
(4) Prezentul capitol nu împiedică nicio parte să aplice legislația sa care introduce standarde mai ridicate pentru protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu prezentul capitol.
ARTICOLUL 90
Epuizare
(1) Fiecare parte prevede un regim de epuizare pe plan național sau regional a drepturilor de proprietate intelectuală, în conformitate cu legislația sa în ceea ce privește drepturile de autor, drepturile conexe și mărcile.
(2) În domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, epuizarea drepturilor se aplică numai în cazul distribuirii către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a originalului operelor sau a altor obiecte protejate sau a copiilor acestora.
ARTICOLUL 91
Tratamentul național
(1) În ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală reglementate de prezentul capitol, fiecare parte acordă resortisanților celeilalte părți un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă propriilor resortisanți în ceea ce privește protecția (13) drepturilor de proprietate intelectuală, sub rezerva excepțiilor prevăzute deja în:
|
(a) |
Convenția de la Paris; |
|
(b) |
Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice, adoptată la 9 septembrie 1886 (denumită în continuare „Convenția de la Berna”); |
|
(c) |
Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune, încheiată la Roma la 26 octombrie 1961 (denumită în continuare „Convenția de la Roma”); sau |
|
(d) |
Tratatul asupra proprietății intelectuale în materie de circuite integrate, adoptat la Washington la 26 mai 1989. |
În ceea ce privește artiștii interpreți sau executanți, producătorii de fonograme și organismele de radiodifuziune, obligația menționată la primul paragraf se aplică numai în ceea ce privește drepturile prevăzute în prezentul acord.
(2) O parte se poate prevala de excepțiile deja prevăzute în instrumentele internaționale menționate la alineatul (1) în ceea ce privește procedurile sale judiciare și administrative, inclusiv de a solicita unui resortisant al celeilalte părți să desemneze un domiciliu pentru notificarea sau comunicarea pe teritoriul său sau să numească un agent pe teritoriul său, cu condiția ca aceste excepții:
|
(a) |
să fie necesare pentru asigurarea respectării actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale părții care nu sunt incompatibile cu prezentul capitol; și |
|
(b) |
să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui o restricție disimulată asupra comerțului. |
(3) Alineatul (1) nu se aplică procedurilor prevăzute în acordurile multilaterale încheiate sub auspiciile Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (denumită în continuare „OMPI”) privind dobândirea sau menținerea drepturilor de proprietate intelectuală.
STANDARDE PRIVIND DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
DREPTURILE DE AUTOR ȘI DREPTURILE CONEXE
ARTICOLUL 92
Acorduri internaționale
(1) Fiecare parte își reafirmă angajamentul față de următoarele tratate, pe care le respectă:
|
(a) |
Convenția de la Berna; |
|
(b) |
Convenția de la Roma; |
|
(c) |
Tratatul OMPI privind dreptul de autor (TDA), adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996; |
|
(d) |
Tratatul OMPI privind interpretările și execuțiile și fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996; și |
|
(e) |
Tratatul de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, adoptat la Marrakesh la 28 iunie 2013. |
(2) Fiecare parte respectă Tratatul de la Beijing privind interpretările și execuțiile audiovizuale, adoptat la Beijing la 24 iunie 2012, și depune toate eforturile rezonabile pentru a-l ratifica sau a adera la acesta.
ARTICOLUL 93
Autori
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al autorilor de a autoriza sau de a interzice:
|
(a) |
reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parțială, prin orice mijloc și sub orice formă a operelor lor; |
|
(b) |
orice formă de distribuție către public, prin vânzarea originalului sau a copiilor operelor lor ori prin alte mijloace; |
|
(c) |
orice comunicare către public a operelor lor, prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv punerea la dispoziția publicului a operelor lor, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc și în orice moment ales în mod individual; și |
|
(d) |
închirierea comercială către public a originalului sau a copiilor operelor lor. |
ARTICOLUL 94
Artiști interpreți sau executanți
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al artiștilor interpreți sau executanți de a autoriza sau de a interzice:
|
(a) |
fixarea (14) interpretărilor sau a execuțiilor lor; |
|
(b) |
reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parțială, prin orice mijloc și sub orice formă, a fixărilor interpretărilor sau execuțiilor lor; |
|
(c) |
distribuirea către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a fixărilor interpretărilor sau execuțiilor lor; |
|
(d) |
punerea la dispoziția publicului a fixărilor interpretărilor sau execuțiilor lor, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc și în orice moment ales în mod individual; |
|
(e) |
radiodifuzarea prin mijloace fără fir și comunicarea către public a interpretărilor sau a execuțiilor lor, cu excepția cazului în care interpretarea sau execuția este ea însăși deja o interpretare sau o execuție radiodifuzată sau efectuată pornind de la o fixare; și |
|
(f) |
închirierea comercială către public a fixării interpretărilor sau execuțiilor lor. |
ARTICOLUL 95
Producătorii de fonograme
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al producătorilor de fonograme de a autoriza sau de a interzice:
|
(a) |
reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parțială, prin orice mijloc și sub orice formă a fonogramelor lor; |
|
(b) |
distribuirea către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a fonogramelor lor, inclusiv a copiilor acestora; |
|
(c) |
punerea la dispoziția publicului a fonogramelor lor, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc și în orice moment ales în mod individual; și |
|
(d) |
închirierea comercială către public a fonogramelor lor. |
ARTICOLUL 96
Organisme de radiodifuziune
Fiecare parte prevede pentru organismele de radiodifuziune dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice următoarele:
|
(a) |
fixarea emisiunilor lor, indiferent dacă aceste emisiuni se transmit prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit; |
|
(b) |
reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloc și sub orice formă, totală sau parțială, a fixărilor emisiunilor lor, indiferent dacă aceste emisiuni se transmit prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit; |
|
(c) |
punerea la dispoziția publicului, prin mijloace cu fir sau fără fir, a fixărilor emisiunilor lor, indiferent dacă aceste emisiuni se transmit prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc și în orice moment ales în mod individual; |
|
(d) |
distribuirea către public, prin vânzare sau în alt mod, a fixărilor emisiunilor lor, inclusiv a copiilor acestora, indiferent dacă emisiunile se transmit prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit; și |
|
(e) |
reluarea emisiunilor lor prin mijloace fără fir, precum și comunicarea către public a emisiunilor lor, dacă respectiva comunicare este făcută în locuri accesibile publicului prin plata unei taxe de intrare. |
ARTICOLUL 97
Radiodifuzarea și comunicarea publică a fonogramelor publicate în scopuri comerciale (15)
(1) Fiecare parte prevede pentru artiștii interpreți sau executanți și pentru producătorii de fonograme dreptul la o remunerație echitabilă, în cazul în care o fonogramă publicată în scop comercial sau o reproducere a fonogramei respective este folosită pentru radiodifuzare sau pentru comunicare către public.
(2) Fiecare parte se asigură că remunerația prevăzută la alineatul (1) este repartizată între artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme. În absența unui acord între artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme, fiecare parte poate stabili condițiile de repartizare a remunerației între aceștia.
ARTICOLUL 98
Durata protecției
(1) Drepturile unui autor asupra unei opere se aplică pe întreaga durată de viață a autorului și timp de 70 de ani după decesul autorului, indiferent de data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziția publicului.
(2) Protecția unei compoziții muzicale cu text încetează după 70 de ani de la decesul ultimului supraviețuitor dintre următoarele persoane, indiferent dacă acestea au fost sau nu desemnate drept coautori: textierul și compozitorul, cu condiția ca ambele contribuții să fi fost create în mod specific pentru respectiva compoziție muzicală cu text.
(3) În cazul în care dreptul de autor aparține în comun colaboratorilor la o operă, durata menționată la alineatul (1) se calculează de la data decesului ultimului supraviețuitor dintre autori.
(4) În cazul operelor anonime sau publicate sub pseudonim, durata protecției este de 70 de ani de la data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziția publicului. Cu toate acestea, în cazul în care pseudonimul adoptat de autor nu lasă nici o îndoială asupra identității sale sau în cazul în care autorul își dezvăluie identitatea în perioada menționată în prima teză a prezentului alineat, durata de protecție care se aplică este cea indicată la alineatul (1).
(5) Durata de protecție a unei opere cinematografice sau audiovizuale încetează după 70 de ani de la decesul ultimului supraviețuitor dintre următoarele persoane, indiferent dacă acestea au fost sau nu desemnate drept coautori:
|
(a) |
regizorul sau realizatorul principal; |
|
(b) |
autorul scenariului; |
|
(c) |
autorul dialogului; și |
|
(d) |
compozitorul muzicii create special pentru a fi utilizată în opera cinematografică sau audiovizuală. |
Republica Kârgâză poate exclude sau adăuga una sau mai multe persoane pe această listă în legislația sa.
(6) Drepturile organismelor de radiodifuziune expiră după 50 de ani de la prima difuzare a unei emisiuni, indiferent dacă emisiunea respectivă a fost difuzată prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit.
(7) Drepturile artiștilor interpreți sau executanți expiră după 50 ani de la data fixării interpretării sau a execuției. Totuși, în cazul în care fixarea interpretării sau a execuției face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestei perioade, durata protecției se calculează de la data primei publicări sau comunicări către public, luând în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date.
În ceea ce privește fixarea interpretării sau a execuției pe o fonogramă, durata protecției este de 70 de ani de la data primei publicări sau comunicări către public.
(8) Drepturile producătorilor de fonograme expiră după 50 de ani de la efectuarea fixării. Totuși, în cazul în care în această perioadă fonograma face obiectul unei publicări legale, drepturile expiră după 70 ani de la prima astfel de publicare. În cazul în care nu a avut loc o publicare legală în perioada menționată la prima teză, iar fonograma face obiectul unei comunicări publice legale în această perioadă, drepturile respective expiră după 70 de ani de la data primei comunicări publice legale. Fiecare parte poate adopta măsuri pentru a se asigura că profitul generat în cursul celor 20 de ani de protecție ulteriori perioadei de 50 de ani este împărțit în mod echitabil între artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme.
(9) Duratele prevăzute la prezentul articol se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc evenimentul.
(10) Fiecare parte poate stabili durate de protecție mai îndelungate decât cele prevăzute la prezentul articol.
(11) În termen de cel mult doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Republica Kârgâză stabilește duratele de protecție menționate la prezentul articol.
ARTICOLUL 99
Dreptul de suită
(1) Fiecare parte prevede, în beneficiul autorului unei opere originale de artă grafică sau plastică, un drept de suită, definit ca un drept inalienabil la care nu se poate renunța, nici chiar anticipat, de a încasa o redevență pe baza prețului de vânzare obținut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări a operei de către autor.
(2) Dreptul menționat la alineatul (1) se aplică tuturor actelor de revânzare care implică, în calitate de vânzători, cumpărători sau intermediari, profesioniști ai pieței obiectelor de artă, precum saloane, galerii de artă și, în general, orice comerciant de opere de artă.
(3) Fiecare parte poate prevedea că dreptul menționat la alineatul (1) nu se aplică actelor de revânzare în cadrul cărora vânzătorul a achiziționat opera direct de la autorul acesteia cu mai puțin de trei ani înainte de data revânzării în cauză și dacă prețul de revânzare nu depășește o anumită sumă minimă.
(4) Procedura de percepere a remunerației și a cuantumului acesteia este un aspect care se stabilește prin legislația internă.
ARTICOLUL 100
Gestiunea colectivă a drepturilor
(1) Părțile promovează cooperarea între societățile lor de gestiune colectivă, pentru a stimula disponibilitatea operelor și a altor obiecte protejate pe teritoriile părților și transferul veniturilor provenite din drepturi între societățile lor de gestiune colectivă pentru utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate de acest fel.
(2) Fiecare parte promovează transparența societăților de gestiune colectivă, în special cu privire la veniturile provenite din drepturi pe care le colectează, deducerile pe care le aplică asupra veniturilor provenite din drepturi pe care le colectează, utilizarea veniturilor provenite din drepturi pe care le colectează, politica de repartizare și repertoriul lor.
(3) Fiecare parte se angajează să se asigure că, în cazul în care o societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul uneia dintre părți reprezintă, în temeiul unui acord de reprezentare, o altă societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul celeilalte părți, societatea de gestiune colectivă care asigură reprezentarea nu îi discriminează pe titularii de drepturi ai societății de gestiune colectivă pe care o reprezintă.
(4) Fiecare parte depune eforturi pentru a prevedea că, în cazul în care o societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul unei părți reprezintă o altă societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul celeilalte părți prin intermediul unui acord de reprezentare, societatea de gestiune colectivă care asigură reprezentarea achită cu exactitate, cu regularitate și cu diligență sumele datorate organizațiilor de gestiune colectivă reprezentate și, în același timp, furnizează organizației de gestiune colectivă pe care o reprezintă informații privind cuantumul veniturilor provenite din drepturi pe care le colectează în numele acesteia și deducerile aplicate asupra acestor venituri provenite din drepturi.
ARTICOLUL 101
Excepții și limitări
Fiecare parte restrânge limitările sau excepțiile privind drepturile stabilite la articolele 93-96 la anumite cazuri speciale care nu aduc atingere exploatării normale a operei sau a altui obiect protejat și nici nu cauzează un prejudiciu nejustificat intereselor legitime ale titularilor de drepturi.
ARTICOLUL 102
Protecția măsurilor tehnologice
(1) Fiecare parte prevede o protecție juridică împotriva eludării măsurilor tehnologice eficace, pe care persoana respectivă o efectuează cu bună știință sau având motive întemeiate să știe că eludează o măsură tehnologică eficace.
(2) Fiecare parte prevede o protecție juridică împotriva fabricării, a importului, a distribuirii, a vânzării, a închirierii, a publicității în scopul vânzării sau al închirierii ori împotriva posesiunii în scopuri comerciale a dispozitivelor, a produselor sau a componentelor ori împotriva prestării de servicii care:
|
(a) |
fac obiectul unei promovări, publicități sau comercializări în scopul eludării unei măsuri tehnologice eficace; |
|
(b) |
au numai un scop semnificativ limitat sau o utilizare semnificativă limitată din punct de vedere comercial, altul (alta) decât eludarea unei măsuri tehnologice eficace; sau |
|
(c) |
sunt proiectate, produse, adaptate sau realizate în principal în scopul de a permite sau de a facilita eludarea unei măsuri tehnologice eficace. |
(3) În sensul prezentei subsecțiuni, sintagma „măsuri tehnologice” înseamnă orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care, în cadrul funcționării sale normale, este proiectată pentru a preveni sau a limita, în ceea ce privește operele sau alte obiecte protejate, acte care nu sunt autorizate de titularul dreptului de autor sau al unui drept conex, conform legislației naționale. Măsurile tehnologice sunt considerate „eficace” dacă utilizarea unei opere protejate sau a unui alt obiect protejat este controlată de către titularii de drepturi prin aplicarea unui control al accesului sau a unui procedeu de protecție, cum ar fi criptarea, bruierea sau alte transformări ale operei ori ale altui obiect protejat, sau prin aplicarea unui mecanism de control al copierii, care îndeplinește obiectivul de protecție.
(4) În pofida protecției juridice prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, în absența unor măsuri voluntare luate de titularii de drepturi, fiecare parte poate lua măsuri corespunzătoare, dacă este necesar, pentru a se asigura că protecția juridică adecvată împotriva eludării măsurilor tehnologice eficace prevăzută în conformitate cu prezentul articol nu îi împiedică pe beneficiarii excepțiilor sau limitărilor stabilite în conformitate cu articolul 101 să se bucure de respectivele excepții sau limitări.
ARTICOLUL 103
Obligații referitoare la informațiile privind regimul drepturilor
(1) Fiecare parte asigură protecție juridică împotriva oricărei persoane care, în cunoștință de cauză, desfășoară fără autoritate oricare dintre următoarele acte, în cazul în care persoana respectivă știe sau are motive întemeiate să știe că, procedând astfel, săvârșește, permite, facilitează sau ascunde o încălcare a unui drept de autor sau a oricăror drepturi conexe prevăzute în legislația națională:
|
(a) |
eliminarea sau modificarea oricăror informații în format electronic privind regimul drepturilor; și |
|
(b) |
distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziția publicului a unor opere sau a altor obiecte protejate în temeiul prezentei subsecțiuni, din care au fost eliminate sau modificate fără autorizație informațiile privind regimul drepturilor în format electronic. |
(2) În sensul prezentului articol, sintagma „informații privind regimul drepturilor” înseamnă orice informație furnizată de titularii de drepturi care identifică opera sau alt obiect protejat menționat la prezentul articol, autorul sau orice alt titular al drepturilor și informații despre clauzele și condițiile de utilizare a operei sau a altui obiect protejat, precum și orice număr sau cod care reprezintă astfel de informații.
(3) Alineatul (2) se aplică atunci când informațiile privind regimul drepturilor sunt asociate unei copii a unei opere sau a altui obiect protejat menționat la prezentul articol ori apar în legătură cu o comunicare publică a operei sau a obiectului protejat respectiv.
MĂRCI
ARTICOLUL 104
Acorduri internaționale
Fiecare parte:
|
(a) |
aderă la Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor, adoptat la Madrid la 27 iunie 1989, astfel cum a fost modificat la 3 octombrie 2006 și la 12 noiembrie 2007; |
|
(b) |
respectă Tratatul privind dreptul mărcilor, încheiat la Geneva la 27 octombrie 1994, și Aranjamentul de la Nisa din 15 iunie 1957 privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor; și |
|
(c) |
depune toate eforturile rezonabile pentru a adera la Tratatul de la Singapore privind dreptul mărcilor, încheiat la Singapore la 27 martie 2006. |
ARTICOLUL 105
Semne care pot să constituie o marcă
(1) Pot constitui mărci toate semnele, în special cuvintele, inclusiv numele de persoane, sau desenele și modelele, literele, numerele, culorile, forma produsului sau a ambalajului produsului sau sunetele, cu condiția ca astfel de semne:
|
(a) |
să permită distingerea produselor sau serviciilor unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; și |
|
(b) |
să poată fi reprezentate, în registrul mărcilor ținut de fiecare parte, într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească cu claritate și precizie obiectul protecției conferite titularului respectivei mărci. |
(2) În termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Republica Kârgâză depune eforturi pentru a face posibilă înregistrarea sunetului ca marcă.
ARTICOLUL 106
Drepturi conferite de o marcă, inclusiv asupra produselor aflate în tranzit
(1) Marca înregistrată conferă titularului său drepturi exclusive. Titularul are dreptul să împiedice orice terț să utilizeze, fără acordul său, în cadrul operațiunilor comerciale orice semn:
|
(a) |
identic cu marca înregistrată pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care este înregistrată marca; |
|
(b) |
în cazul căruia, întrucât este identic sau similar cu marca înregistrată și întrucât produsele sau serviciile acoperite de această marcă sunt identice sau similare cu cele acoperite de semn, există un risc de confuzie din partea publicului, care include riscul de asociere între semn și marca înregistrată. |
(2) Titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să interzică oricărui terț, în cursul unei operațiuni comerciale, să introducă produse în partea în care este înregistrată marca fără ca acestea să fie puse în liberă circulație în partea respectivă, atunci când produsele respective, inclusiv ambalajele, provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă care este identică cu marca înregistrată pentru produsele respective sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de acea marcă. (16)
(3) Dreptul titularului mărcii, prevăzut la alineatul (2), se stinge dacă, în cursul procedurilor de constatare a contrafacerii mărcii înregistrate, declarantul sau deținătorul produselor prezintă dovezi potrivit cărora titularul mărcii înregistrate nu este îndreptățit să interzică introducerea produselor pe piață în țara de destinație finală.
ARTICOLUL 107
Procedura de înregistrare
(1) Fiecare parte prevede un sistem pentru înregistrarea mărcilor, în care fiecare decizie negativă finală adoptată de autoritatea competentă în materie de mărci, inclusiv deciziile de refuz parțial, se motivează în mod corespunzător și se comunică în scris părții relevante, care are posibilitatea de a o contesta.
(2) Fiecare parte oferă terților posibilitatea de a se opune cererilor de înregistrare a mărcilor sau, după caz, înregistrărilor de mărci. Aceste proceduri de opoziție sunt contradictorii.
(3) Fiecare parte furnizează o bază de date electronică aflată la dispoziția publicului care conține cererile de înregistrare de mărci și înregistrările de mărci. În termen de cel mult doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Republica Kârgâză furnizează o bază de date electronică a cererilor de înregistrare de mărci menționată la prima teză a prezentului alineat, cu condiția ca Uniunea Europeană să fi oferit asistență tehnică adecvată, în conformitate cu legislația Uniunii Europene.
ARTICOLUL 108
Mărcile notorii
Pentru a pune în aplicare protecția mărcilor notorii, astfel cum este menționată la articolul 6a din Convenția de la Paris și la articolul 16 alineatele (2) și (3) din Acordul TRIPS, fiecare parte aplică Recomandarea comună referitoare la dispozițiile privind protecția mărcilor notorii, adoptată de Adunarea Uniunii de la Paris pentru Protecția Proprietății Industriale și de Adunarea generală a OMPI în cadrul celei de a treizeci și patra serii de sesiuni ale adunărilor statelor membre ale OMPI, care a avut loc în perioada 20-29 septembrie 1999.
ARTICOLUL 109
Excepții de la drepturile conferite de o marcă
(1) Fiecare parte:
|
(a) |
prevede excepții limitate de la drepturile conferite de o marcă, precum utilizarea corectă a termenilor descriptivi, inclusiv a indicațiilor geografice; și |
|
(b) |
poate prevedea alte excepții limitate de la drepturile conferite de o marcă. |
Atunci când prevede excepțiile limitate menționate la primul paragraf literele (a) și (b), fiecare parte ține seama de interesele legitime ale titularului mărcii și ale terților.
(2) O marcă nu îndreptățește titularul să interzică unui terț utilizarea, în cadrul operațiunilor comerciale, a următoarelor elemente, atâta timp cât acestea sunt folosite conform practicilor loiale în domeniul industrial sau comercial:
|
(a) |
numele sau adresa terțului, în cazul în care respectivul terț este o persoană fizică; |
|
(b) |
semnele sau indicațiile privind felul, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, proveniența geografică sau data fabricației produsului ori a furnizării serviciului sau a altor caracteristici ale produsului ori serviciului; și |
|
(c) |
marca, atunci când se impune indicarea destinației unui produs sau a unui serviciu, în special ca accesorii sau piese detașate. |
(3) Dreptul conferit de marcă nu permite titularului său să interzică unui terț utilizarea, în cadrul operațiunilor comerciale, a unui drept anterior cu aplicabilitate locală dacă acest drept este recunoscut prin legislația părții în cauză și în limita teritoriului în care este recunoscut.
ARTICOLUL 110
Cauze de decădere
(1) Fiecare parte prevede că titularul unei mărci poate fi decăzut din drepturile sale dacă, pe o durată neîntreruptă de cel puțin trei ani, marca respectivă nu a făcut obiectul unei utilizări efective pe teritoriul relevant în cauză pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată și dacă nu există motive întemeiate pentru a nu fi fost utilizată.
(2) Nimeni nu poate pretinde ca titularul mărcii să fie decăzut din drepturi în cazul în care, între expirarea duratei minime de trei ani și depunerea cererii de decădere, marca a început sau a reînceput să fie utilizată efectiv.
(3) Începerea sau reluarea utilizării făcută într-un interval de timp de trei luni înainte de prezentarea unei cereri de revocare, interval de timp care începe să curgă cel mai devreme la expirarea duratei neîntrerupte de cinci ani de neutilizare, nu este luată în considerare atunci când pregătirile pentru începerea sau reluarea utilizării intervin doar după ce titularul a luat la cunoștință de eventuala depunere a cererii de revocare.
(4) Titularul unei mărci poate fi decăzut din drepturile sale atunci când, după data înregistrării sale, marca:
|
(a) |
a devenit, prin activitatea sau inactivitatea titularului său, denumirea comercială obișnuită a unui produs sau serviciu pentru care este înregistrată; |
|
(b) |
în urma utilizării de către titularul acesteia sau cu acordul titularului pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată, poate induce în eroare publicul, în special în ceea ce privește natura, calitatea sau originea geografică a acestor produse sau servicii. |
ARTICOLUL 111
Cereri formulate cu rea-credință
O marcă poate fi declarată nulă în cazul în care cererea de înregistrare a mărcii a fost făcută cu rea-credință de către solicitant. Fiecare parte poate să prevadă, de asemenea, că o astfel de marcă nu trebuie să fie înregistrată.
DESENE ȘI MODELE
ARTICOLUL 112
Acorduri internaționale
Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, iar Republica Kârgâză respectă acest act.
ARTICOLUL 113
Protecția desenelor sau modelelor înregistrate
(1) Fiecare parte asigură protecția desenelor sau modelelor create în mod independent care sunt noi și originale. Această protecție este asigurată prin înregistrare și conferă titularului desenului sau modelului înregistrat un drept exclusiv în conformitate cu prezenta subsecțiune.
(2) Titularul unui desen sau model înregistrat are dreptul să împiedice terții care nu au consimțământul său cel puțin să fabrice, să ofere spre vânzare, să vândă, să importe, să exporte, să dețină produse care conțin sau sunt însoțite de desenul sau modelul protejat ori să utilizeze articole care poartă sau încorporează desenul sau modelul protejat, atunci când aceste acțiuni sunt întreprinse în scopuri comerciale.
(3) Un desen sau un model aplicat unui produs sau încorporat într-un produs care constituie o parte componentă a unui produs complex este considerat ca fiind nou și original:
|
(a) |
dacă, după încorporarea în produsul complex, partea componentă rămâne vizibilă în timpul unei utilizări normale a produsului; și |
|
(b) |
în măsura în care caracteristicile vizibile ale părții componente îndeplinesc, în sine, condițiile de noutate și de originalitate. |
(4) În sensul alineatului (3) litera (a), sintagma „utilizare normală” înseamnă utilizarea de către utilizatorul final, excluzând lucrările de întreținere, de service sau de reparații.
(5) În sensul prezentului articol, o parte poate considera că un desen sau model care are un caracter individual este original.
ARTICOLUL 114
Durata protecției
Fiecare parte se asigură că un desen sau model este protejat pentru o perioadă de cinci ani de la data depunerii cererii și că titularul de drepturi are dreptul de a reînnoi durata protecției pentru una sau mai multe perioade de cinci ani, până la o durată totală de cel puțin 15 ani de la data depunerii.
ARTICOLUL 115
Protecția desenelor și modelelor neînregistrate
(1) Fiecare parte prevede mijloace juridice pentru prevenirea utilizării desenelor sau modelelor neînregistrate, numai în cazul în care utilizarea contestată rezultă din copierea desenului sau modelului neînregistrat pe teritoriul său. Această utilizare include cel puțin oferirea spre vânzare, introducerea pe piață, importul sau exportul produsului.
(2) Republica Kârgâză asigură protecția disponibilă pentru desenul sau modelul neînregistrat menționat la alineatul (1) din prezentul articol în termen de cel mult 10 ani de la data la care prezentul titlu începe să se aplice, cu condiția ca Uniunea Europeană să fi furnizat asistență tehnică, la cerere și în conformitate cu nevoile Republicii Kârgâze, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene.
(3) Durata protecției disponibile pentru desenul sau modelului neînregistrat menționat la alineatul (1) este de cel puțin trei ani de la data la care desenul sau modelul respectiv a fost pus la dispoziția publicului într-una dintre părți.
ARTICOLUL 116
Excepții și excluderi
(1) Fiecare parte poate să prevadă excepții limitate de la protecția desenelor sau modelelor, inclusiv a celor neînregistrate, cu condiția ca aceste excepții să nu intre în conflict în mod nerezonabil cu exploatarea normală a desenelor sau modelelor protejate și să nu aducă prejudicii nerezonabile intereselor legitime ale titularului desenului sau modelului protejat, ținând seama de interesele legitime ale terților.
(2) Protecția desenelor sau modelelor nu se extinde la un desen sau model numai pe baza considerentelor sale tehnice sau funcționale. Un desen sau un model nu conferă drepturi asupra caracteristicilor aspectului unui produs care trebuie să fie reproduse obligatoriu în forma și dimensiunile lor exacte pentru ca produsul în care este încorporat sau căruia i se aplică desenul sau modelul să poată fi racordat mecanic la un alt produs, să poată fi plasat în interiorul sau în jurul unui alt produs sau pus în contact cu un alt produs, astfel încât fiecare dintre produse să își îndeplinească funcția proprie.
(3) Dreptul pentru un desen sau model nu conferă drepturi asupra unui desen sau model care contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.
(4) Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, în condițiile stabilite la articolul 113 alineatul (1), un desen sau un model conferă drepturi asupra unui desen sau model care are drept obiectiv să permită asamblarea sau conectarea multiplă a unor produse interschimbabile în interiorul unui sistem modular.
ARTICOLUL 117
Relația cu drepturile de autor
Fiecare parte se asigură că un desen sau model, inclusiv desenul sau modelul neînregistrat, poate beneficia de protecție în temeiul legislației sale privind drepturile de autor începând cu data la care desenul sau modelul a fost creat sau fixat sub orice formă. Fiecare parte stabilește măsura și condițiile în care se poate conferi protecția în cauză, inclusiv gradul de originalitate necesar.
INDICAȚII GEOGRAFICE
ARTICOLUL 118
Domeniul de aplicare
(1) În sensul prezentei subsecțiuni, „indicație geografică” înseamnă o indicație geografică astfel cum este definită la articolul 22 alineatul (1) din Acordul TRIPS. (17)
(2) Prezenta subsecțiune se aplică recunoașterii și protecției indicațiilor geografice originare din teritoriile părților.
(3) Indicațiile geografice ale unei părți care trebuie să fie protejate de cealaltă parte intră sub incidența prezentei subsecțiuni numai dacă se încadrează în domeniul de aplicare al legislației menționate la articolul 119.
ARTICOLUL 119
Proceduri
(1) În urma examinării legislației Republicii Kârgâze enumerate în secțiunea A din anexa 8-A, Uniunea Europeană concluzionează că legislația respectivă conține elementele pentru înregistrarea și controlul indicațiilor geografice prevăzute în secțiunea B din anexa 8-A.
(2) În urma examinării legislației Uniunii Europene enumerate în secțiunea A din anexa 8-A, Republica Kârgâză concluzionează că legislația respectivă conține elementele pentru înregistrarea și controlul indicațiilor geografice prevăzute în secțiunea B din anexa 8-A.
(3) După finalizarea unei proceduri de opoziție în conformitate cu criteriile stabilite în anexa 8-B și a unei examinări a indicațiilor geografice pentru produsele din Uniunea Europeană care urmează să fie protejate în Republica Kârgâză enumerate în secțiunea A din anexa 8-C care au fost înregistrate de Uniunea Europeană în temeiul legislației menționate la alineatul (2) din prezentul articol, Republica Kârgâză protejează indicațiile geografice respective în conformitate cu nivelul de protecție prevăzut în prezenta subsecțiune.
(4) După finalizarea unei proceduri de opoziție în conformitate cu criteriile stabilite în anexa 8-B și a unei examinări a indicațiilor geografice pentru produsele din Republica Kârgâză care urmează să fie protejate în Uniunea Europeană enumerate în secțiunea B din anexa 8-C care au fost înregistrate de Republica Kârgâză în temeiul legislației menționate la alineatul (1) din prezentul articol, Uniunea Europeană protejează indicațiile geografice respective în conformitate cu nivelul de protecție prevăzut în prezenta subsecțiune.
ARTICOLUL 120
Modificarea listei indicațiilor geografice
Părțile pot modifica lista indicațiilor geografice care urmează să fie protejate din anexa 8-C, în conformitate cu articolul 27. Se adaugă noi indicații geografice după finalizarea procedurii de opoziție și după examinarea acestora, astfel cum se menționează la articolul 119 alineatul (3) sau (4).
ARTICOLUL 121
Protecția indicațiilor geografice
(1) Indicațiile geografice enumerate în anexa 8-C, inclusiv indicațiile geografice adăugate în conformitate cu articolul 120, sunt protejate împotriva:
|
(a) |
oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei denumiri protejate:
|
|
(b) |
utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă este indicată adevărata origine a produsului sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă sau transliterată ori este însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „metodă”, „manieră”, „imitație”, „gust”, „similar” sau altele asemănătoare, inclusiv atunci când aceste produse sunt utilizate ca ingredient; |
|
(c) |
oricărei indicații false sau înșelătoare privind originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care apare pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul în cauză, precum și ambalarea produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie eronată cu privire la originea acestuia, inclusiv atunci când aceste produse sunt utilizate ca ingredient; și |
|
(d) |
oricărei alte practici de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului. |
(2) Indicațiile geografice enumerate în anexa 8-C, inclusiv cele adăugate în conformitate cu articolul 120, nu devin generice pe teritoriile părților.
(3) Nicio dispoziție a prezentului acord nu obligă o parte să protejeze o indicație geografică a celeilalte părți care nu este protejată sau care încetează să mai fie protejată pe teritoriul de origine. Fiecare parte notifică celeilalte părți faptul că o indicație geografică a încetat să mai fie protejată pe teritoriul părții de origine respective. Notificarea respectivă se efectuează în conformitate cu articolul 154.
(4) Nicio dispoziție a prezentului acord nu aduce atingere dreptului oricărei persoane de a utiliza, în cadrul operațiunilor comerciale, propriul nume și/sau numele predecesorului său în activitățile comerciale, cu excepția cazului în care numele respectiv este folosit astfel încât să inducă în eroare publicul.
ARTICOLUL 122
Dreptul de utilizare a indicațiilor geografice
(1) O denumire protejată în temeiul prezentului acord poate fi utilizată de orice persoană fizică sau juridică ce comercializează un produs conform cu caietul de sarcini corespunzător.
(2) Odată ce o indicație geografică este protejată în temeiul prezentei subsecțiuni, utilizarea acestei denumiri protejate nu mai face obiectul niciunei înregistrări a utilizatorilor și al niciunei taxe aferente.
ARTICOLUL 123
Relația cu mărcile
(1) În cazul în care o indicație geografică este protejată în temeiul prezentului acord, părțile refuză înregistrarea unei mărci a cărei utilizare ar fi contrară articolului 121 alineatul (1), cu condiția ca o cerere de înregistrare a mărcii să fie depusă după data depunerii cererii de protecție a indicației geografice pe teritoriul părții în cauză.
(2) În cazul indicațiilor geografice menționate la articolul 119, data depunerii cererii de protecție menționate la alineatul (1) din prezentul articol este data intrării în vigoare a prezentului acord.
(3) Mărcile înregistrate cu încălcarea alineatului (1) se invalidează.
(4) În cazul indicațiilor geografice menționate la articolul 120, data depunerii cererii de protecție menționate la alineatul (1) din prezentul articol este data transmiterii către cealaltă parte a unei cereri de protecție a indicației geografice.
(5) Fără a aduce atingere alineatului (7) din prezentul articol, fiecare parte protejează indicațiile geografice și în cazul în care există o marcă prealabilă. O „marcă prealabilă” înseamnă o marcă a cărei utilizare este contrară articolului 121 alineatul (1) și care a făcut obiectul unei cereri, a fost înregistrată sau consacrată prin utilizare, dacă această posibilitate este prevăzută de legislația în cauză, cu bună-credință, pe teritoriul uneia dintre părți, anterior datei la care cererea de protecție a indicației geografice a fost depusă de cealaltă parte în temeiul prezentului acord.
(6) O marcă prealabilă poate continua să fie utilizată și reînnoită în pofida protecției acordate indicației geografice, cu condiția să nu existe motive de anulare sau de revocare a mărcii respective în legislația fiecărei părți referitoare la mărci. În astfel de cazuri, se permite utilizarea indicației geografice protejate, precum și utilizarea mărcilor relevante.
(7) O parte nu este obligată să protejeze o denumire ca indicație geografică în temeiul prezentului acord în cazul în care, având în vedere reputația și renumele unei mărci, precum și durata utilizării acesteia, denumirea respectivă este de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata identitate a produsului.
ARTICOLUL 124
Asigurarea respectării protecției
Fiecare parte asigură respectarea protecției prevăzute la articolele 119-123 prin măsuri administrative și judiciare adecvate sau la cererea unei părți interesate pentru a preveni sau a opri utilizarea ilegală a unei indicații geografice protejate.
ARTICOLUL 125
Norme generale
(1) Prezentul acord se aplică fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților în temeiul acordului OMC.
(2) O parte nu este obligată să protejeze ca indicație geografică o denumire în temeiul prezentului acord în cazul în care denumirea respectivă este în contradicție cu denumirea unui soi de plante sau a unei rase de animale și, în consecință, poate induce consumatorul în eroare cu privire la adevărata origine a produsului.
(3) O denumire omonimă care induce consumatorii în eroare făcându-i să creadă că produsul provine dintr-un alt teritoriu nu este protejată, chiar dacă denumirea este exactă în ceea ce privește teritoriul, regiunea sau locul din care este originar produsul în cauză. Fără a aduce atingere articolului 23 din Acordul TRIPS, părțile decid de comun acord cu privire la condițiile practice de utilizare care vor permite diferențierea indicațiilor geografice omonime sau parțial omonime, ținând seama de necesitatea de a asigura un tratament echitabil pentru producătorii în cauză și de a evita inducerea în eroare a consumatorilor.
(4) Atunci când una dintre părți, în contextul negocierilor bilaterale cu un terț, propune protejarea unei indicații geografice a terțului care este omonimă sau parțial omonimă cu o indicație geografică a celeilalte părți protejată în temeiul prezentului acord, partea respectivă poate informa cealaltă parte în acest sens și îi poate acorda posibilitatea de a prezenta observații înainte ca indicația geografică a terțului să devină protejată.
(5) Orice problemă care decurge din caietele de sarcini ale indicațiilor geografice protejate este tratată în cadrul Subcomitetului pentru drepturile de proprietate intelectuală menționat la articolul 154.
(6) Protecția indicațiilor geografice protejate în temeiul prezentului acord poate fi anulată numai de către partea din care este originar produsul.
(7) Un caiet de sarcini menționat în prezentul acord este cel aprobat, inclusiv orice modificare aprobată, la rândul ei, de către autoritățile părții de pe teritoriul căreia este originar produsul.
ARTICOLUL 126
Dispoziții tranzitorii
(1) Nicio dispoziție a prezentului capitol nu obligă o parte să pună în aplicare protecția acordată indicațiilor geografice enumerate în anexa 8-C, astfel cum se prevede la articolele 118-125, pe parcursul unei perioade de tranziție de maximum șapte ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.
(2) O parte refuză să înregistreze o marcă ce corespunde oricăreia dintre situațiile menționate la articolul 121 în legătură cu indicațiile geografice protejate pentru produse similare, cu condiția ca pentru marca respectivă să se depună o cerere de protecție pe teritoriul în cauză după intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(3) O marcă înregistrată cu încălcarea alineatului (2) se invalidează.
(4) După perioada de tranziție prevăzută la alineatul (1), pentru o perioadă de tranziție de trei ani, protecția în temeiul prezentului acord a următoarelor indicații geografice pentru produsele din Uniunea Europeană nu împiedică utilizarea indicațiilor geografice respective pentru a desemna și a prezenta anumite produse comparabile originare din Republica Kârgâză:
|
(a) |
Φέτα (Feta); |
|
(b) |
Calvados; |
|
(c) |
Asti; |
|
(d) |
České pivo. |
(5) După perioada de tranziție prevăzută la alineatul (1), pentru o perioadă de tranziție de opt ani, protecția în temeiul prezentului acord a următoarelor indicații geografice pentru produsele din Uniunea Europeană nu împiedică utilizarea indicațiilor geografice respective pentru a desemna și a prezenta anumite produse comparabile originare din Republica Kârgâză:
|
(a) |
Champagne; |
|
(b) |
Cognac. |
(6) Produsele care au fost fabricate și etichetate în conformitate cu legislația unei părți înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord, dar care nu îndeplinesc cerințele prezentului acord, pot fi vândute în continuare până la epuizarea stocurilor.
(7) Produsele care au fost fabricate și etichetate, în conformitate cu legislația unei părți, cu indicațiile geografice enumerate la alineatele (4) și (5) după intrarea în vigoare a prezentului acord și înainte de încheierea perioadelor de tranziție menționate la alineatele (4) și (5), dar care nu respectă cerințele prezentei subsecțiuni, pot fi vândute în continuare până la epuizarea stocurilor.
ARTICOLUL 127
Asistența tehnică
În scopul de a facilita punerea în aplicare a prezentei subsecțiuni în Republica Kârgâză, precum și de a acorda asistență industriei din Republica Kârgâză, Uniunea Europeană acordă Republicii Kârgâze, sub rezerva cererii acesteia și în funcție de nevoile sale, asistență tehnică adecvată, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene.
BREVETE
ARTICOLUL 128
Acorduri internaționale
Fiecare parte se asigură că procedurile prevăzute în Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, încheiat la Washington la 19 iunie 1970, sunt disponibile pe teritoriul său și depune toate eforturile rezonabile pentru a se conforma Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva la 1 iunie 2000.
ARTICOLUL 129
Brevetele și sănătatea publică
(1) Părțile recunosc importanța Declarației privind Acordul TRIPS și sănătatea publică, adoptată la Doha la 14 noiembrie 2001 de Conferința ministerială a OMC (denumită în continuare „Declarația de la Doha”). În interpretarea și punerea în aplicare a drepturilor și obligațiilor care decurg din prezenta subsecțiune, fiecare parte asigură coerența cu Declarația de la Doha.
(2) Fiecare parte pune în aplicare articolul 31a din Acordul TRIPS, precum și anexa la Acordul TRIPS și apendicele la anexa la Acordul TRIPS, care a intrat în vigoare la 23 ianuarie 2017.
ARTICOLUL 130
Protecție suplimentară pentru medicamente (18)
(1) Părțile recunosc că medicamentele protejate de un brevet pe teritoriile lor pot să facă obiectul unei proceduri de autorizare administrativă înainte de introducerea pe piețele lor respective (denumită în continuare „procedura de autorizare a introducerii pe piață”). Părțile recunosc că perioada cuprinsă între depunerea cererii de brevet și prima autorizare de introducere a produsului pe piață, astfel cum este definită în acest scop în legislația lor respectivă, poate să reducă durata protecției efective conferite de brevet.
(2) Fiecare parte prevede un mecanism adecvat și eficace de despăgubire a titularului brevetului pentru reducerea duratei efective de valabilitate a brevetelor care rezultă din întârzieri nerezonabile (19) în acordarea primei autorizații de introducere pe piață pe teritoriul său respectiv în conformitate cu legislația sa.
(3) Ca alternativă la alineatul (2), o parte poate prevedea o durată suplimentară de protecție pentru un medicament care este protejat de un brevet și care a făcut obiectul unei proceduri de autorizare a introducerii pe piață, pentru o perioadă egală cu perioada scursă între data la care a fost depusă cererea de brevet și data primei autorizații de introducere pe piață a produsului pe teritoriul părții, redusă cu o perioadă de cinci ani. Durata unei astfel de protecții suplimentare nu depășește cinci ani. Această perioadă poate fi extinsă cu o prelungire suplimentară de șase luni în cazul unor medicamente care au făcut obiectul unor studii pediatrice, iar rezultatele studiilor respective se reflectă în informațiile referitoare la produs.
ARTICOLUL 131
Prelungirea duratei de protecție conferită de un brevet în ceea ce privește produsele de protecție a plantelor
(1) Fiecare parte stabilește cerințele în materie de siguranță și eficacitate înainte de a autoriza introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor.
(2) Părțile recunosc că produsele de protecție a plantelor protejate de un brevet pe teritoriile lor respective pot să facă obiectul unei proceduri de autorizare administrativă înainte de introducerea pe piețele lor. Părțile recunosc că perioada cuprinsă între depunerea cererii de brevet și prima autorizare de a introduce produsul pe piețele lor, astfel cum este definită în acest scop în legislația relevantă, poate să reducă perioada durata efective conferite de brevet.
(3) Fiecare parte prevede o durată suplimentară de protecție pentru un produs de protecție a plantelor care este protejat de un brevet și a făcut obiectul unei proceduri de autorizare administrativă, pentru o perioadă egală cu perioada menționată la a doua teză din alineatul (2), din care se scad cinci ani.
(4) În pofida alineatului (3), durata suplimentară de protecție nu depășește cinci ani.
PROTECȚIA INFORMAȚIILOR NEDIVULGATE
ARTICOLUL 132
Domeniul de aplicare al protecției secretelor comerciale
(1) Atunci când își îndeplinește obligația de respectare a Acordului TRIPS, în special a articolului 39 alineatele (1) și (2) din Acordul TRIPS, fiecare parte prevede proceduri judiciare și măsuri reparatorii adecvate în materie civilă pentru orice deținător de secrete comerciale, cu scopul de a preveni dobândirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial și de a obține reparații pentru o astfel de acțiune ori de câte ori este efectuată într-un mod care contravine practicilor comerciale loiale.
(2) În sensul prezentei subsecțiuni:
|
(a) |
„secret comercial” înseamnă informații care:
|
|
(b) |
„deținătorul secretului comercial” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce deține în mod legal controlul asupra unui secret comercial. |
(3) În sensul prezentei subsecțiuni, cel puțin următoarele forme de comportament sunt considerate contrare practicilor comerciale loiale:
|
(a) |
dobândirea unui secret comercial fără acordul deținătorului secretului comercial, ori de câte ori este săvârșită prin accesul neautorizat, însușirea sau copierea oricăror documente, obiecte, materiale, substanțe sau fișiere electronice care se află în mod legal sub controlul deținătorului secretului comercial și care conțin secretul comercial sau din care poate fi dedus secretul comercial; |
|
(b) |
utilizarea sau divulgarea unui secret comercial ori de câte ori este săvârșită fără acordul deținătorului secretului comercial, de o persoană despre care se constată că îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:
|
|
(c) |
dobândirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial, ori de câte ori este săvârșită de o persoană care, în momentul dobândirii, utilizării sau divulgării, avea cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință, în circumstanțele date, de faptul că secretul comercial a fost obținut, direct sau indirect, de la o altă persoană care a utilizat sau a divulgat secretul comercial în mod ilegal în înțelesul literei (b). |
(4) Nicio dispoziție a prezentei subsecțiuni nu se interpretează în sensul că impune oricărei părți obligația de a considera oricare din următoarele forme de comportament ca fiind contrară practicilor comerciale loiale:
|
(a) |
descoperirea sau crearea independentă; |
|
(b) |
ingineria inversă a unui produs de către o persoană care se află în mod legal în posesia acestuia și căreia nu i se aplică nicio obligație valabilă din punct de vedere legal de a limita dobândirea informațiilor relevante; |
|
(c) |
dobândirea, utilizarea sau divulgarea de informații impusă sau permisă de legislația unei părți; |
|
(d) |
limitarea utilizării de către angajați a experienței și a competențelor dobândite în mod onest ca urmare a desfășurării normale a activității lor profesionale. |
(5) Nicio dispoziție a prezentei subsecțiuni nu se interpretează în sensul unei îngrădiri a libertății de exprimare și de informare, inclusiv a libertății mass-mediei, astfel cum este protejată pe teritoriul aflat sub jurisdicția fiecăreia dintre părți.
ARTICOLUL 133
Procedurile și măsurile reparatorii în materie civilă pentru deținătorii de secrete comerciale
(1) Fiecare parte se asigură că orice persoană care participă la procedurile judiciare în materie civilă menționate la articolul 132 sau care are acces la documente ce fac parte din aceste proceduri nu are voie să folosească sau să divulge secrete comerciale sau presupuse secrete comerciale pe care autoritățile judiciare, ca răspuns la o cerere motivată corespunzător a unei părți interesate, le-au calificat drept confidențiale și de care au luat cunoștință în urma acestei participări sau a acestui acces.
(2) În cadrul procedurilor judiciare în materie civilă menționate la articolul 132, fiecare parte prevede că autoritățile sale judiciare sunt abilitate cel puțin:
|
(a) |
să dispună măsuri provizorii pentru a preveni dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretelor comerciale într-un mod contrar practicilor comerciale loiale; |
|
(b) |
să dispună acțiuni în încetare pentru a preveni dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretelor comerciale într-un mod contrar practicilor comerciale loiale; |
|
(c) |
să dispună ca persoana care știa sau ar fi trebuit să știe că dobândește, utilizează sau divulgă un secret comercial într-un mod contrar practicilor comerciale loiale să plătească deținătorului secretului comercial daune-interese adecvate pentru a compensa prejudiciul real suferit ca urmare a dobândirii, a utilizării sau a divulgării ilegale a secretului comercial; |
|
(d) |
să ia măsuri specifice pentru a proteja confidențialitatea oricărui secret comercial sau presupus secret comercial prezentat în cadrul procedurilor judiciare în materie civilă privind presupusa dobândire, utilizare și divulgare a unui secret comercial într-un mod care contravine practicilor comerciale loiale; aceste măsuri specifice pot include, în conformitate cu dreptul unei părți relevante, posibilitatea de:
|
|
(e) |
a impune sancțiuni oricărei persoane care participă la procedurile judiciare și care nu respectă sau refuză să respecte hotărârile judecătorești privind protecția secretului comercial sau a presupusului secret comercial. |
(3) Părțile nu sunt obligate să prevadă procedurile judiciare în materie civilă și măsurile reparatorii menționate la articolul 132 în cazul în care faptele contrare practicilor comerciale loiale sunt săvârșite, în conformitate cu legislația relevantă a unei părți, cu scopul de a dezvălui abateri, fapte ilegale sau activități ilegale ori în scopul protejării unui interes legitim recunoscut prin legislația lor.
ARTICOLUL 134
Protecția datelor pentru medicamente (20)
(1) În vederea punerii în aplicare a articolului 39 din Acordul TRIPS și în cursul asigurării unei protecții eficiente împotriva concurenței neloiale, astfel cum se prevede la articolul 10a din Convenția de la Paris, fiecare parte protejează informațiile comerciale confidențiale prezentate în vederea obținerii unei autorizații de introducere pe piață a medicamentelor (denumită în continuare „autorizație de introducere pe piață”) împotriva divulgării către terți, cu excepția cazului în care se iau măsuri pentru a se asigura că datele sunt protejate împotriva utilizării comerciale neloiale și cu excepția cazului în care divulgarea este necesară pentru un interes public superior.
(2) În cazul în care o parte solicită, ca o condiție pentru aprobarea introducerii pe piață a unui medicament, prezentarea unor date privind teste nepublicate sau a altor date nedezvăluite, a căror generare implică un efort considerabil, partea respectivă protejează astfel de date împotriva utilizării comerciale neloiale. În plus, fiecare parte protejează astfel de date împotriva divulgării, cu excepția cazului în care este necesară protejarea interesului public.
(3) Fiecare parte se asigură că, pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, autoritatea responsabilă cu acordarea autorizației de introducere pe piață nu acceptă nicio cerere ulterioară de acordare a unei autorizații de introducere pe piață care se referă la datele menționate la alineatul (2) prezentate în cererea pentru prima autorizație de introducere pe piață fără consimțământul explicit al titularului primei autorizații de introducere pe piață, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru protejarea interesului public.
ARTICOLUL 135
Protecția datelor pentru produsele de protecție a plantelor
(1) Fiecare parte recunoaște un drept temporar, denumit în continuare „protecția datelor”, al proprietarului unui raport de testare sau de studiu prezentat pentru prima oară în vederea obținerii unei autorizații de introducere pe piață a unui produs de protecție a plantelor. În această perioadă, raportul de testare sau de studiu nu va fi utilizat în favoarea unei alte persoane care dorește să obțină o autorizație de introducere pe piață a unui produs de protecție a plantelor, cu excepția cazului în care se dovedește că primul proprietar și-a exprimat consimțământul explicit în acest sens.
(2) Raportul de testare sau de studiu ar trebui să fie:
|
(a) |
necesar în scopul autorizării sau al modificării unei autorizații pentru a permite utilizarea pe alte culturi; și |
|
(b) |
recunoscut ca fiind conform cu principiile de bună practică de laborator sau de bună practică experimentală. |
(3) Durata de protecție a datelor este de cel puțin 10 ani de la data primei autorizații eliberate de autoritatea respectivă pe teritoriul părții în cauză. În cazul produselor de protecție a plantelor cu risc scăzut, durata poate fi prelungită până la 13 ani.
(4) Durata de protecția a datelor se prelungește cu trei luni pentru fiecare prelungire a autorizației pentru utilizări minore în cazul în care cererile de autorizare sunt prezentate de titularul autorizației după cel târziu cinci ani de la data primei autorizații. Durata totală de protecție a datelor nu poate depăși în niciun caz 13 ani. În cazul produselor de protecție a plantelor cu risc scăzut, durata totală de protecție a datelor nu poate depăși în niciun caz 15 ani.
(5) Un raport de testare sau de studiu este protejat, de asemenea, dacă este necesar pentru reînnoirea sau revizuirea unei autorizații. În aceste cazuri, durata de protecție a datelor este de 30 de luni.
(6) În pofida alineatelor (3), (4) și (5), organismul public responsabil cu acordarea unei autorizații de introducere pe piață nu ia în considerare informațiile menționate la alineatele (1) și (2) pentru nicio autorizație de introducere pe piață ulterioară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu pusă la dispoziția publicului.
(7) Fiecare parte adoptă măsuri care să oblige solicitantul și titularii de autorizații anterioare stabiliți pe teritoriile lor să facă schimb de informații proprietare, astfel încât să se evite repetarea testelor pe animale vertebrate.
SOIURI DE PLANTE
ARTICOLUL 136
Dispoziții generale
Fiecare parte protejează drepturile de proprietate asupra soiurilor de plante, în conformitate cu Convenția internațională pentru protecția noilor soiuri de plante (denumită în continuare „Convenția UPOV”), inclusiv excepțiile opționale de la dreptul amelioratorului prevăzute la articolul 15 alineatul (2) din Convenția UPOV, și cooperează pentru a promova și a asigura respectarea acestor drepturi.
ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
PROCEDURI CIVILE ȘI ADMINISTRATIVE PENTRU ASIGURAREA RESPECTĂRII NORMELOR
ARTICOLUL 137
Obligații generale
(1) Părțile își reafirmă angajamentele asumate în temeiul Acordului TRIPS, în special partea a III-a a acordului respectiv, și prevăd măsurile, procedurile și măsurile reparatorii necesare pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Măsurile, procedurile și măsurile reparatorii respective sunt corecte și echitabile și nu presupun o complexitate sau costuri inutile, termene nerezonabile sau întârzieri nejustificate. În sensul secțiunii C din prezentul capitol, termenul „drepturi de proprietate intelectuală” nu include drepturile reglementate de secțiunea B subsecțiunea 6 din prezentul capitol.
(2) Măsurile, procedurile și măsurile reparatorii menționate la alineatul (1) sunt eficace, proporționale și disuasive și se aplică astfel încât să se evite crearea de bariere în calea comerțului, iar părțile prevăd garanții împotriva utilizării lor abuzive.
ARTICOLUL 138
Persoanele care au dreptul de a solicita aplicarea de măsuri, proceduri și măsuri reparatorii
Fiecare parte recunoaște ca persoane eligibile să solicite aplicarea măsurilor, procedurilor și măsurilor reparatorii menționate în prezenta subsecțiune și în partea a III-a a Acordului TRIPS următoarele categorii:
|
(a) |
titularii de drepturi de proprietate intelectuală, în conformitate cu legislația aplicabilă; |
|
(b) |
toate celelalte persoane autorizate să utilizeze drepturile respective, în special beneficiarii de licențe, în măsura în care acest lucru este permis și conform cu legislația aplicabilă; |
|
(c) |
organismele de gestiune colectivă a drepturilor de proprietate intelectuală care sunt recunoscute cu regularitate ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis și conform cu legislația aplicabilă; |
|
(d) |
organismele de apărare a intereselor profesionale care sunt recunoscute cu regularitate ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis de legislația aplicabilă și conform cu aceasta. |
ARTICOLUL 139
Elemente de probă
(1) Fiecare parte se asigură că, încă înainte de demararea procedurilor de examinare pe fond a cauzei, autoritățile judiciare sunt în măsură să dispună, la cererea unei persoane care a prezentat elemente de probă accesibile în mod rezonabil în sprijinul cererii conform căreia dreptul său de proprietate intelectuală a fost încălcat sau este pe cale de a fi încălcat, adoptarea de măsuri provizorii prompte și eficiente pentru a păstra elementele de probă relevante în ceea ce privește presupusa încălcare, sub rezerva protejării informațiilor confidențiale. Atunci când dispun măsuri provizorii, autoritățile judiciare iau în considerare interesele legitime ale presupusului autor al încălcării.
(2) Măsurile provizorii menționate la alineatul (1) pot include descrierea detaliată, cu sau fără prelevarea de eșantioane, ori confiscarea mărfurilor care fac obiectul presupusei încălcări și, în cazurile adecvate, confiscarea materialelor și a echipamentelor utilizate pentru a produce sau a distribui aceste mărfuri, precum și a documentelor referitoare la acestea.
(3) Fiecare parte ia măsurile care se impun, în cazul în care un drept de proprietate intelectuală este încălcat la nivel comercial, pentru a permite autorităților judiciare să dispună, după caz și în urma unei cereri în acest sens din partea unei persoane, comunicarea documentelor bancare, financiare sau comerciale aflate sub controlul persoanei adverse, sub rezerva protejării informațiilor confidențiale.
ARTICOLUL 140
Dreptul la informare
(1) Fiecare parte se asigură că, în cadrul unor proceduri judiciare în materie civilă având ca obiect încălcarea unui drept de proprietate intelectuală și ca urmare a unei cereri a reclamantului, justificată și proporțională, autoritățile judiciare sunt în măsură să dispună ca autorul încălcării sau orice altă persoană care este parte la un litigiu sau martor la acesta să furnizeze informații privind originea și rețelele de distribuție a mărfurilor sau serviciilor care încalcă un drept de proprietate intelectuală.
(2) În sensul alineatului (1), expresia „orice altă persoană” înseamnă o persoană:
|
(a) |
despre care s-a constatat că deține în scop comercial mărfuri care încalcă drepturi de proprietate intelectuală; |
|
(b) |
despre care s-a constatat că folosește în scop comercial servicii care încalcă drepturi de proprietate intelectuală; |
|
(c) |
despre care s-a constatat că prestează în scop comercial servicii utilizate în cadrul unor activități care încalcă drepturi de proprietate intelectuală; sau |
|
(d) |
care a fost semnalată, de către o persoană care desfășoară o activitate menționată la litera (a), (b) sau (c), ca fiind implicată în producerea, fabricarea sau distribuirea mărfurilor sau în furnizarea serviciilor. |
(3) Informațiile prevăzute la alineatul (1) includ, după caz:
|
(a) |
numele și adresele producătorilor, ale fabricanților, ale distribuitorilor, ale furnizorilor și ale altor deținători anteriori ai mărfurilor sau ai serviciilor, precum și ale angrosiștilor și ale vânzătorilor cu amănuntul destinatari; și |
|
(b) |
informații privind cantitățile produse, fabricate, livrate, primite sau comandate, precum și prețul obținut pentru mărfurile sau serviciile în cauză. |
(4) Alineatele (1) și (2) se aplică fără a aduce atingere legislației fiecărei părți care:
|
(a) |
acordă titularului de drepturi dreptul de a primi informații suplimentare; |
|
(b) |
reglementează utilizarea informațiilor comunicate în temeiul prezentului articol în procedurile judiciare în materie civilă; |
|
(c) |
reglementează răspunderea pentru utilizarea abuzivă a dreptului la informație; |
|
(d) |
oferă posibilitatea de a refuza furnizarea de informații care ar constrânge persoana menționată la alineatul (1) să recunoască propria participare sau participarea rudelor apropiate la o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală; sau |
|
(e) |
reglementează protejarea confidențialității surselor de informații sau prelucrarea datelor cu caracter personal. |
ARTICOLUL 141
Măsuri provizorii și asigurătorii
(1) Fiecare parte se asigură că autoritățile judiciare sunt în măsură, la cererea reclamantului, să emită împotriva presupusului autor al încălcării o ordonanță președințială cu scopul de a preveni orice încălcare iminentă a unui drept de proprietate intelectuală, de a interzice, cu titlu provizoriu și sub rezerva, dacă este cazul, a plății unei daune cominatorii atunci când legislația internă prevede acest lucru, ca prezumatele încălcări ale acestui drept să continue sau de a subordona continuarea lor constituirii unor garanții destinate să asigure despăgubirea titularului dreptului. De asemenea, se poate emite o ordonanță președințială, în aceleași condiții, împotriva unui intermediar ale cărui servicii, inclusiv servicii de internet, sunt utilizate de către un terț pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală.
(2) De asemenea, se poate emite o ordonanță președințială în vederea confiscării sau predării mărfurilor asupra cărora există o suspiciune privind încălcarea unui drept de proprietate intelectuală, pentru a împiedica introducerea sau circulația lor în circuitele comerciale.
(3) În cazul unei presupuse încălcări săvârșite în scop comercial, fiecare parte se asigură că, în cazul în care reclamantul dovedește că există circumstanțe care ar pune în pericol acoperirea prejudiciului, autoritățile judiciare sunt în măsură să dispună, în conformitate cu dreptul intern, sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale presupusului autor al încălcării, inclusiv blocarea conturilor sale bancare și a altor active. În acest scop, autoritățile competente pot dispune comunicarea unor documente bancare, financiare sau comerciale ori accesul corespunzător la informațiile relevante.
ARTICOLUL 142
Măsuri reparatorii
(1) Fiecare parte se asigură că, la cererea reclamantului și fără a aduce atingere daunelor-interese datorate titularului de drepturi ca urmare a încălcării săvârșite, autoritățile judiciare sunt în măsură să dispună, fără nicio despăgubire, distrugerea sau cel puțin scoaterea definitivă din circuitele comerciale a mărfurilor despre care s-a constatat că încalcă un drept de proprietate intelectuală. De asemenea, fiecare parte se asigură că, după caz, autoritățile judiciare sunt în măsură să dispună distrugerea materialelor și a instrumentelor utilizate predominant la crearea sau fabricarea mărfurilor respective.
(2) Autoritățile judiciare ale fiecărei părți au competența de a dispune ca măsurile reparatorii menționate la alineatul (1) să fie puse în aplicare pe cheltuiala autorului încălcării, cu excepția cazului în care se invocă motive speciale care să împiedice acest lucru.
(3) Atunci când se examinează o cerere de măsuri reparatorii, se iau în considerare nevoia de proporționalitate între gravitatea încălcării și măsurile reparatorii dispuse, precum și interesele terților.
ARTICOLUL 143
Ordine în încetare
Fiecare parte se asigură că, atunci când s-a constatat, printr-o hotărâre judecătorească, o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală, autoritățile judiciare sunt în măsură să pronunțe împotriva autorului încălcării, precum și a unui intermediar ale cărui servicii sunt utilizate de un terț pentru încălcarea unui drept de proprietate intelectuală un ordin în încetare prin care interzic continuarea încălcării.
ARTICOLUL 144
Măsuri alternative
Fiecare parte poate să prevadă că, în cazurile în care este necesar și la cererea persoanei susceptibile să facă subiectul măsurilor reparatorii prevăzute la articolul 142 sau 143, autoritățile judiciare sunt în măsură să dispună plata unei despăgubiri bănești în favoarea părții vătămate în locul aplicării măsurilor reparatorii prevăzute la articolele menționate, dacă persoana respectivă a acționat fără intenție și fără neglijență, dacă aplicarea măsurilor reparatorii în chestiune ar cauza persoanei respective un prejudiciu disproporționat și dacă despăgubirile bănești acordate părții vătămate par a fi, în mod rezonabil, satisfăcătoare.
ARTICOLUL 145
Daune-interese
(1) Fiecare parte se asigură că, la cererea părții vătămate, autoritățile judiciare au competența de a obliga autorul unei încălcări care a acționat cu bună știință sau având motive rezonabile de a fi în cunoștință de cauză la plata către titularul dreptului a unor daune-interese adecvate pentru a compensa prejudiciul real suferit de titularul de drepturi ca urmare a încălcării. La stabilirea daunelor-interese, autoritățile judecătorești:
|
(a) |
iau în considerare toți factorii corespunzători, cum ar fi consecințele economice negative, inclusiv pierderea câștigurilor, suferite de partea vătămată, beneficiile realizate în mod neloial de către autorul încălcării și, după caz, alte elemente decât factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat de încălcarea respectivă titularului dreptului; sau |
|
(b) |
ca alternativă la litera (a), pot, atunci când este cazul, să stabilească o sumă forfetară pentru daune-interese, pe baza unor factori cum ar fi, cel puțin, valoarea redevențelor sau a drepturilor care ar fi fost datorate dacă autorul încălcării ar fi cerut autorizația de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală în cauză. |
(2) În cazul în care autorul încălcării a săvârșit încălcarea nefiind în cunoștință de cauză sau neavând motive rezonabile de a fi în cunoștință de cauză, părțile pot să prevadă că autoritățile judiciare sunt în măsură să dispună în favoarea părții vătămate recuperarea câștigurilor sau plata de daune-interese, care pot fi prestabilite.
ARTICOLUL 146
Cheltuieli de judecată
Fiecare parte se asigură că, în general, partea care cade în pretenții suportă cheltuielile de judecată rezonabile și proporționale, precum și alte cheltuieli efectuate de partea care a avut câștig de cauză referitoare la procedurile judiciare, cu excepția situației în care principiile de echitate nu permit acest lucru.
ARTICOLUL 147
Publicarea hotărârilor judecătorești
Fiecare parte se asigură că, în cadrul acțiunilor în justiție inițiate în legătură cu încălcarea unui drept de proprietate intelectuală, autoritățile judiciare sunt în măsură să dispună, la cererea reclamantului și pe cheltuiala autorului încălcării, luarea de măsuri corespunzătoare pentru difuzarea informațiilor cu privire la hotărâre, inclusiv afișarea hotărârii, precum și publicarea sa integrală sau parțială.
ARTICOLUL 148
Prezumția calității de autor sau de titular al dreptului
Părțile recunosc că, în scopul aplicării măsurilor, procedurilor și măsurilor reparatorii prevăzute în prezenta secțiune, este suficient ca numele autorului să fie menționat pe opera literară sau artistică în modul obișnuit pentru ca autorul operei respective să fie, până la proba contrară, considerat ca atare și îndreptățit, prin urmare, să introducă o acțiune în constatarea încălcării drepturilor. Prezentul articol se aplică mutatis mutandis titularilor drepturilor conexe dreptului de autor în ceea ce privește obiectul protejat de acestea.
ARTICOLUL 149
Proceduri administrative
În măsura în care orice acțiune corectivă civilă poate fi ordonată ca urmare a procedurilor administrative cu privire la fondul unui caz, aceste proceduri sunt conforme cu principii echivalente, pe fond, cu cele enunțate în dispozițiile relevante din prezenta secțiune.
ASIGURAREA RESPECTĂRII LEGII LA FRONTIERE
ARTICOLUL 150
Măsuri la frontieră
(1) În ceea ce privește mărfurile supuse controlului vamal, fiecare parte adoptă sau menține proceduri prin care un titular de drepturi poate depune o cerere prin care solicită autorităților vamale să rețină sau să suspende acordarea liberului de vamă pentru mărfurile suspectate că încalcă drepturile de proprietate intelectuală, în special mărcilor, drepturilor de autor și drepturilor conexe, indicațiilor geografice, brevetelor, modelelor de utilitate, desenelor și modelelor industriale, topografiilor circuitelor integrate și drepturilor de proprietate asupra soiurilor de plante (denumite în continuare „mărfuri suspectate”).
(2) Fiecare parte dispune de sisteme electronice pentru gestionarea de către autoritățile vamale a cererilor aprobate sau înregistrate. În termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Republica Kârgâză asigură stabilirea unor astfel de sisteme electronice.
(3) Atunci când o parte percepe o taxă pentru acoperirea costurilor administrative care rezultă din cerere sau înregistrare, taxa respectivă este proporțională cu serviciul prestat și cu costurile suportate.
(4) Fiecare parte se asigură că autoritățile sale vamale decid cu privire la aprobarea sau înregistrarea unei cereri într-un termen rezonabil, în conformitate cu legislația sa.
(5) Fiecare parte prevede că cererea menționată la alineatul (1) se aplică în cazul transporturilor multiple.
(6) Fiecare parte se asigură că, în ceea ce privește mărfurile supuse controlului vamal, autoritățile sale vamale sunt în măsură să acționeze din proprie inițiativă pentru a reține sau a suspenda acordarea liberului de vamă pentru mărfurile suspectate.
(7) Fiecare parte se asigură că autoritățile sale vamale utilizează analiza riscurilor pentru a identifica mărfurile suspectate.
(8) Fiecare parte dispune de proceduri care permit distrugerea mărfurilor suspectate, fără a fi necesare proceduri administrative sau judiciare prealabile pentru stabilirea formală a încălcărilor, în special în cazul în care persoanele în cauză sunt de acord sau nu se opun distrugerii. În cazurile în care mărfurile cu privire la care s-a stabilit că încalcă drepturile de proprietate intelectuală nu sunt distruse, fiecare parte se asigură că, în afara circumstanțelor excepționale, astfel de mărfuri sunt îndepărtate din circuitele comerciale astfel încât să se evite orice prejudiciu care ar putea fi adus titularului de drepturi.
(9) În cazul în care se constată ulterior că mărfurile reținute sau suspendate nu încalcă un drept de proprietate intelectuală, titularul de drepturi este răspunzător față de orice deținător sau declarant al mărfurilor care a suferit prejudicii în această privință, în conformitate cu legislația aplicabilă a fiecărei părți.
(10) Fiecare parte poate dispune de proceduri care permit distrugerea rapidă a mărcilor contrafăcute și a mărfurilor piratate transmise prin mesageria poștală sau prin serviciile de curierat.
(11) Fiecare parte poate decide să nu aplice prezentul articol în cazul importului de mărfuri introduse pe piață într-o altă țară de către titularii de drepturi sau cu consimțământul acestora. Părțile pot exclude de la aplicarea prezentului articol mărfurile cu caracter necomercial aflate în bagajele personale ale călătorilor.
(12) Fiecare parte se asigură că autoritățile sale vamale întrețin un dialog periodic și promovează cooperarea cu părțile interesate relevante și cu alte autorități cu atribuții în asigurarea aplicării legislației în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.
(13) Părțile cooperează în ceea ce privește comerțul internațional cu mărfuri suspectate. În special, părțile convin să facă schimb de informații privind comerțul cu mărfuri suspectate care afectează cealaltă parte, fără a aduce atingere legislației aplicabile privind protecția datelor cu caracter personal în fiecare parte.
(14) Fără a aduce atingere altor forme de cooperare, în ceea ce privește încălcarea legislației în materie de drepturi de proprietate intelectuală a cărei asigurare a respectării este de competența autorităților vamale în conformitate cu prezentul articol se aplică protocolul privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal.
(15) Subcomitetul pentru drepturile de proprietate intelectuală menționat la articolul 154 este responsabil cu asigurarea funcționării și a punerii în aplicare corespunzătoare a prezentului articol, în special în ceea ce privește cooperarea dintre părți.
ARTICOLUL 151
Coerența cu GATT 1994 și cu Acordul TRIPS
În vederea punerii în aplicare a măsurilor la frontieră pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale, indiferent dacă acestea intră sau nu sub incidența prezentei subsecțiuni, părțile asigură coerența cu obligațiile care le revin în temeiul GATT 1994 și al Acordului TRIPS și, în special, cu articolul V din GATT 1994 și cu articolul 41 și secțiunea 4 din partea a III-a a Acordului TRIPS.
DISPOZIȚII FINALE
ARTICOLUL 152
Cooperarea
(1) Părțile convin să coopereze în vederea sprijinirii punerii în aplicare a angajamentelor și obligațiilor asumate în temeiul prezentului capitol.
(2) Cooperarea dintre părți include următoarele activități:
|
(a) |
schimbul de informații privind cadrul juridic referitor la drepturile de proprietate intelectuală și normele relevante în materie de protecție și de asigurare a respectării acestora; |
|
(b) |
schimbul de experiență între părți cu privire la progresul legislativ; |
|
(c) |
schimbul de experiență între părți cu privire la asigurarea respectării, la nivel central și subcentral, a drepturilor de proprietate intelectuală; |
|
(d) |
coordonarea pentru prevenirea exporturilor de mărfuri contrafăcute, inclusiv cu alte țări; |
|
(e) |
asistența tehnică, consolidarea capacităților; schimb de personal și formarea personalului; |
|
(f) |
protejarea și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală și difuzarea de informații în această privință, printre altele către mediul de afaceri și societatea civilă; |
|
(g) |
sensibilizarea consumatorilor și a titularilor de drepturi; îmbunătățirea cooperării instituționale, în special între oficiile cu competență în materie de proprietate intelectuală; |
|
(h) |
sensibilizarea și educarea publicului larg cu privire la politicile privind protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală; |
|
(i) |
promovarea protecției și a asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală prin intermediul colaborării dintre sectorul public și cel privat, cu implicarea întreprinderilor mici și mijlocii; |
|
(j) |
elaborarea unor strategii eficiente în vederea identificării publicului și a programelor de comunicare pentru a sensibiliza consumatorii și mijloacele de informare în masă cu privire la impactul încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv riscul pentru sănătate și securitate și legătura cu criminalitatea organizată. |
(3) Fiecare parte poate face publice caietul de sarcini al produselor sau o fișă rezumat a acestuia, precum și punctele de contact relevante pentru controlul sau gestionarea indicațiilor geografice ale celeilalte părți, care sunt protejate în temeiul subsecțiunii 4.
(4) Părțile păstrează legătura fie direct, fie prin intermediul Subcomitetului pentru drepturile de proprietate intelectuală menționat la articolul 154, cu privire la toate aspectele legate de punerea în aplicare și funcționarea prezentului capitol.
ARTICOLUL 153
Inițiative voluntare ale părților interesate
Fiecare parte depune eforturi pentru a facilita inițiative voluntare ale părților interesate de reducere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv prin internet și pe alte piețe, care să se axeze pe probleme concrete și să caute soluții practice realiste, echilibrate, proporționale și echitabile pentru toate părțile implicate, de exemplu în următoarele moduri:
|
(a) |
fiecare parte depune eforturi pentru reunirea consensuală a părților interesate pe teritoriul său, cu scopul de a facilita inițiativele voluntare pentru găsirea de soluții și eliminarea diferențelor în ceea ce privește protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și reducerea încălcărilor; |
|
(b) |
părțile se străduiesc să facă schimb de informații cu privire la eforturile de facilitare a inițiativelor voluntare ale părților interesate pe teritoriile lor; și |
|
(c) |
părțile depun eforturi pentru a promova dialogul deschis și cooperarea între părțile interesate ale fiecăreia dintre ele și pentru a încuraja părțile interesate respective să caute soluții comune și să elimine împreună diferențele în ceea ce privește protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și reducerea încălcărilor. |
ARTICOLUL 154
Dispozițiile instituționale
(1) Părțile înființează un Subcomitet pentru drepturile de proprietate intelectuală (denumit în continuare „Subcomitetul pentru DPI”), format din reprezentanți ai Uniunii Europene și ai Republicii Kârgâze și însărcinat să monitorizeze punerea în aplicare a prezentului capitol și să intensifice cooperarea și dialogul dintre părți cu privire la drepturile de proprietate intelectuală.
(2) Subcomitetul pentru DPI se întrunește la cererea oricăreia dintre părți, prin rotație, în Uniunea Europeană și în Republica Kârgâză, la o dată, într-un loc și într-un mod, care poate include videoconferința, stabilite de comun acord de către părți, dar nu mai târziu de 90 de zile de la prezentarea cererii.
CAPITOLUL 9
ACHIZIȚII PUBLICE
ARTICOLUL 155
Definiții
În sensul prezentului capitol:
|
(a) |
„bunuri și servicii comerciale” înseamnă bunuri și servicii de tipul celor care sunt în general vândute sau oferite spre vânzare în comerț altor cumpărători decât autoritățile publice, cumpărate de regulă de aceștia și utilizate în alte scopuri decât cele ale autorităților publice; |
|
(b) |
„servicii de construcție” înseamnă servicii al căror obiectiv este realizarea prin orice mijloc de lucrări civile sau de construcție, pe baza diviziunii 51 din Clasificarea centrală a produselor a Organizației Națiunilor Unite; |
|
(c) |
„licitație electronică” înseamnă un proces repetitiv care implică utilizarea de mijloace electronice pentru prezentarea de către furnizori a unor prețuri noi și/sau a unor valori noi pentru elementele netarifare cuantificabile ale licitației care au legătură cu criteriile de evaluare, ceea ce duce la o clasificare sau la o reclasificare a ofertelor; |
|
(d) |
„în scris” sau „scris(ă)” înseamnă orice expresie scrisă cu litere sau cu cifre care poate fi citită, reprodusă și comunicată ulterior și include informațiile transmise și stocate prin mijloace electronice; |
|
(e) |
„licitație restrânsă” înseamnă o metodă de achiziții publice prin care entitatea contractantă contactează unul sau mai mulți furnizori aleși de aceasta; |
|
(f) |
„măsură” înseamnă orice act cu putere de lege, reglementare, procedură, document de orientare ori practică administrativă sau orice acțiune a unei entități contractante legată de achizițiile publice reglementate; |
|
(g) |
„listă multifuncțională” înseamnă o listă de furnizori calificați pe care entitatea contractantă intenționează să o utilizeze de mai multe ori; |
|
(h) |
„anunț de intenție” înseamnă un anunț publicat de o entitate contractantă prin care invită furnizorii interesați să depună o cerere de participare, o ofertă sau ambele; |
|
(i) |
„compensare” înseamnă orice condiție sau măsură care încurajează dezvoltarea locală sau îmbunătățește conturile balanței de plăți ale unei părți, precum utilizarea conținutului de origine națională, acordarea de licențe pentru tehnologie, investițiile, comercializarea în contrapartidă și măsuri sau cerințe similare; |
|
(j) |
„licitație deschisă” înseamnă o metodă de achiziții publice prin care toți furnizorii interesați pot depune o ofertă; |
|
(k) |
„entitate contractantă” înseamnă o entitate care intră sub incidența subsecțiunii unei părți din secțiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9; |
|
(l) |
„furnizor calificat” înseamnă un furnizor care este recunoscut de o entitate contractantă ca îndeplinind condițiile de participare; |
|
(m) |
„licitație selectivă” înseamnă o metodă de achiziție prin care numai furnizorii calificați sunt invitați de entitatea contractantă să depună o ofertă; |
|
(n) |
„serviciile” includ serviciile de construcții, în absența unor dispoziții contrare; |
|
(o) |
„standard” înseamnă un document aprobat de un organism recunoscut, care prevede, pentru utilizare comună și repetată, norme, orientări sau caracteristici pentru bunuri sau servicii sau pentru procesele și metodele de producție aferente acestora, document a cărui respectare nu este obligatorie. Acesta poate, de asemenea, să includă sau să se refere exclusiv la cerințe privind terminologia, simbolurile, ambalarea, marcarea sau etichetarea aplicabile unui bun, unui serviciu, unui proces sau unei metode de producție; |
|
(p) |
„furnizor” înseamnă o persoană sau un grup de persoane care furnizează sau ar putea furniza bunuri sau servicii; |
|
(q) |
„specificație tehnică” înseamnă o cerință din cadrul licitației care:
|
|
(r) |
„CPC ONU” înseamnă Clasificarea centrală a produselor a Organizației Națiunilor Unite (Statistical Papers, seria M, nr. 77, Departamentul pentru afaceri economice și sociale internaționale, Oficiul de Statistică al Organizației Națiunilor Unite, New York, 1991). |
ARTICOLUL 156
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul capitol se aplică oricărei măsuri în domeniul achizițiilor publice reglementate, fie că este efectuată sau nu, exclusiv sau parțial, prin mijloace electronice.
(2) În sensul prezentului capitol, „achiziție publică reglementată” înseamnă o procedură de achiziție publică desfășurată în scopuri guvernamentale:
|
(a) |
pentru un bun, un serviciu sau orice combinație a acestora:
|
|
(b) |
prin orice mijloace contractuale, inclusiv: cumpărare; leasing și închiriere sau cumpărare în rate, cu sau fără opțiune de cumpărare; |
|
(c) |
a cărei valoare, estimată în conformitate cu alineatele (6), (7) și (8) din prezentul articol, este egală sau mai mare decât cea a pragului relevant specificat în secțiunile 1, 2 și 3 din anexa 9, la momentul publicării unui anunț în conformitate cu articolul 160; |
|
(d) |
de către o entitate contractantă; și |
|
(e) |
care nu este exclusă în alt mod din domeniul de aplicare al alineatului (3) din prezentul articol sau al subsecțiunii părții relevante din secțiunile 1, 2, 3 sau 5 din anexa 9. |
(3) Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în anexa 9, prezentul capitol nu se aplică:
|
(a) |
achiziției sau închirierii de terenuri, de construcții existente sau de alte bunuri imobile sau a drepturilor aferente; |
|
(b) |
acordurilor necontractuale sau oricărei forme de asistență pe care o acordă o parte, inclusiv acordurilor de cooperare, granturilor, împrumuturilor, infuziilor de capital, garanțiilor și stimulentelor fiscale; |
|
(c) |
achizițiilor sau cumpărării de servicii de consiliere fiscală sau de depozit, de servicii de lichidare și gestionare pentru instituții financiare reglementate sau de servicii legate de vânzarea, de amortizarea și de distribuirea datoriei publice, inclusiv de împrumuturi și de obligațiuni de stat, de bonuri de trezorerie și de alte titluri de valoare; |
|
(d) |
contractelor de ocupare a forței de muncă în sectorul public; |
|
(e) |
achizițiilor publice organizate:
|
(4) Angajamentele fiecărei părți privind achizițiile publice reglementate și accesul la informații aferent sunt stabilite în anexa 9 după cum urmează:
|
(a) |
în secțiunea 1, entitățile guvernamentale centrale ale căror achiziții publice sunt reglementate de prezentul capitol, inclusiv pragurile aplicabile pentru bunurile și serviciile vizate; |
|
(b) |
în secțiunea 2, entitățile guvernamentale subcentrale ale căror achiziții publice sunt reglementate de prezentul capitol, inclusiv pragurile aplicabile pentru bunurile și serviciile vizate; |
|
(c) |
în secțiunea 3, toate celelalte entități ale căror achiziții publice sunt reglementate de prezentul capitol, inclusiv pragurile aplicabile pentru bunurile și serviciile vizate; |
|
(d) |
în secțiunea 4, serviciile, altele decât cele de construcții, care sunt reglementate de prezentul capitol; |
|
(e) |
în secțiunea 5, notele generale și derogările; și |
|
(f) |
în secțiunea 6, mijloacele media în care partea își publică anunțurile de achiziții publice, anunțurile de atribuire a contractelor și alte informații legate de sistemul său de achiziții publice, astfel cum se prevede în prezentul capitol. |
(5) În cazul în care, în contextul unei achiziții publice reglementate, o entitate contractantă îi solicită unei persoane care nu intră sub incidența subsecțiunii unei părți relevante din secțiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9 să organizeze proceduri de achiziții publice în conformitate cu anumite cerințe, articolul 4 din prezentul articol se aplică mutatis mutandis unor astfel de cerințe.
Determinarea valorii
(6) La estimarea valorii unei achiziții publice pentru a stabili dacă este o achiziție publică reglementată, o entitate contractantă:
|
(a) |
nu o împarte în mai multe achiziții publice separate și nici nu selectează sau utilizează o anumită metodă de evaluare pentru a estima valoarea unei achiziții publice cu intenția de a o exclude total sau parțial din domeniul de aplicare al prezentului capitol; și |
|
(b) |
include valoarea totală maximă estimată a achiziției publice pe toată durata sa, indiferent dacă este atribuită unuia sau mai multor furnizori, luând în considerare toate formele de remunerare, inclusiv:
|
(7) În cazul în cazul în care o solicitare individuală de achiziție conduce la atribuirea a mai mult de un contract sau la atribuirea de contracte în părți separate (denumite în continuare „contracte recurente”), baza de calcul al valorii totale maxime estimate este:
|
(a) |
valoarea contractelor recurente pentru același tip de bunuri sau servicii, atribuite în cursul ultimelor 12 luni sau în ultimul exercițiu financiar al entității contractante, corectată, dacă este posibil, pentru a ține seama de modificările anticipate de cantitate sau de valoare a bunurilor ori a serviciilor contractate pentru următoarele 12 luni; sau |
|
(b) |
valoarea estimată a contractelor recurente pentru același tip de bunuri sau servicii, care urmează a fi atribuite în cursul perioadei de 12 luni care urmează atribuirii contractului inițial sau anului fiscal al entității contractante. |
(8) În cazul achizițiilor prin leasing, închiriere sau cumpărare în rate de bunuri și servicii, sau al achizițiilor pentru care nu se specifică un preț total, baza pentru determinarea valorii este:
|
(a) |
pentru contractele cu durată determinată:
|
|
(b) |
pentru contractele pe perioadă nedeterminată, tranșa lunară estimată înmulțită cu 48; și |
|
(c) |
în cazul în care nu se poate stabili cu certitudine dacă durata contractului este determinată, se aplică litera (b). |
ARTICOLUL 157
Securitate și excepții de ordin general
(1) Nicio dispoziție a prezentului capitol nu se interpretează ca împiedicând o parte să ia orice măsură sau să nu divulge informații pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor sale esențiale de securitate în ceea ce privește achizițiile:
|
(a) |
de arme, muniție sau material de război; |
|
(b) |
indispensabile pentru securitatea națională; sau |
|
(c) |
în scopul apărării naționale. |
(2) Sub rezerva cerinței ca astfel de măsuri să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificabilă între părți în cazurile în care există aceleași condiții sau o restricție disimulată în calea comerțului dintre părți, nicio dispoziție a prezentului capitol nu se interpretează ca împiedicând o parte să stabilească sau să aplice măsuri:
|
(a) |
necesare pentru protejarea moralității, a ordinii sau a siguranței publice; |
|
(b) |
necesare pentru protecția vieții sau a sănătății oamenilor, a animalelor sau a plantelor; |
|
(c) |
necesare pentru protejarea proprietății intelectuale; ori |
|
(d) |
legate de bunuri sau servicii furnizate de persoane cu handicap, instituții filantropice sau prin munca deținuților. |
ARTICOLUL 158
Principii generale
(1) În ceea ce privește orice măsură privind achiziția publică reglementată, orice parte, inclusiv entitățile contractante ale acesteia, acordă de îndată și necondiționat bunurilor și serviciilor celeilalte părți și furnizorilor celeilalte părți care oferă mărfurile sau serviciile respective un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul pe care partea respectivă, inclusiv entitățile contractante ale acesteia, îl acordă bunurilor, serviciilor și furnizorilor proprii.
(2) În ceea ce privește orice măsură în domeniul achizițiilor publice reglementate, orice parte, inclusiv entitățile contractante ale acesteia:
|
(a) |
nu acordă unui furnizor stabilit pe plan local un tratament mai puțin favorabil decât cel acordat unui alt furnizor stabilit pe plan local, pe baza gradului de control străin sau de participare străină la capital; sau |
|
(b) |
nu discriminează un furnizor stabilit pe plan local pe baza faptului că bunurile sau serviciile oferite de furnizorul respectiv pentru o anumită achiziție publică sunt mărfuri sau servicii ale celeilalte părți. |
(3) Fiecare parte se asigură că furnizorii celeilalte părți care și-au stabilit o prezență comercială pe teritoriul său prin constituirea, achiziționarea sau menținerea unei persoane juridice beneficiază, în ceea ce privește toate achizițiile publice ale părții pe teritoriul său, de un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul acordat furnizorilor săi interni, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale.
Se aplică excepțiile generale prevăzute la articolul 157.
(4) Atunci când organizează prin mijloace electronice o procedură de achiziții publice reglementată, orice entitate contractantă:
|
(a) |
se asigură că procedura de achiziții publice se desfășoară folosind sisteme și software de tehnologie a informațiilor, inclusiv cele legate de autentificarea și criptarea informațiilor, care sunt disponibile publicului larg și interoperabile cu alte sisteme și software de tehnologie a informațiilor disponibile publicului larg; |
|
(b) |
menține mecanisme care asigură integritatea cererilor de participare și a ofertelor, inclusiv în ceea ce privește stabilirea momentului primirii ofertei și prevenirea accesului necorespunzător; și |
|
(c) |
utilizează mijloace electronice de informare și comunicare pentru publicarea anunțurilor și a documentației de atribuire în cadrul procedurilor de achiziții publice și, în cea mai mare măsură posibilă, pentru depunerea ofertelor. |
(5) Orice entitate contractantă organizează procedurile de achiziții publice reglementate într-un mod transparent și imparțial care:
|
(a) |
respectă dispozițiile prezentului capitol, utilizând metode precum licitația deschisă, licitația selectivă și licitația restrânsă; |
|
(b) |
evită conflictele de interese; și |
|
(c) |
împiedică practicile de corupție. |
(6) În scopul procedurilor de achiziții publice reglementate, nicio parte nu poate aplica importurilor sau furnizării de bunuri sau servicii de la cealaltă parte reguli de origine diferite de regulile de origine pe care partea respectivă le aplică în același timp, în cursul schimburilor comerciale obișnuite, importurilor sau furnizării acelorași bunuri sau servicii.
(7) În ceea ce privește achizițiile publice reglementate, orice parte, inclusiv entitățile sale contractante, nu are în vedere, nu solicită și nici nu impune vreo operațiune de compensare.
(8) Alineatele (1) și (2) nu se aplică:
|
(a) |
taxelor vamale și impunerilor de orice natură aplicate la import sau în legătură cu importul; |
|
(b) |
metodei de percepere a acestor taxe și impuneri vamale; și |
|
(c) |
altor reglementări sau formalități de import și măsurilor care afectează comerțul cu servicii, altele decât măsurile care guvernează achizițiile publice reglementate. |
(9) Fiecare parte se asigură că dispune de măsuri adecvate pentru a combate corupția în cadrul achizițiilor sale publice. Măsurile respective pot include proceduri prin care se asigură faptul că devin neeligibili pentru participarea la achizițiile publice ale părții, fie pe o perioadă nedeterminată, fie pentru o anumită perioadă de timp, furnizorii cu privire la care autoritățile judiciare sau autoritățile competente ale statului părții respective au stabilit, printr-o hotărâre definitivă, că s-au angajat în acțiuni frauduloase sau în alte acțiuni ilegale în legătură cu achizițiile publice pe teritoriul părții respective. Fiecare parte se asigură, de asemenea, că dispune de politici și proceduri pentru a elimina, în măsura posibilului, sau pentru a gestiona orice potențial conflict de interese al persoanelor implicate în achiziții publice sau care au influență asupra achizițiilor publice.
ARTICOLUL 159
Informații privind sistemul de achiziții publice
(1) Fiecare parte:
|
(a) |
publică prompt orice acte cu putere de lege, reglementări, hotărâri judecătorești, hotărâri administrative cu aplicare generală și clauze contractuale standard care sunt obligatorii în temeiul unui act cu putere de lege sau al unei reglementări și care sunt incluse ca referință în anunțuri, în documentația de atribuire și în procedura de achiziții privind achizițiile publice reglementate și orice modificări ale acestora, pe un suport electronic sau de hârtie desemnat oficial, care este difuzat pe scară largă și rămâne accesibil publicului; și |
|
(b) |
furnizează celeilalte părți, la cerere, o explicație în acest sens. |
(2) Fiecare parte enumeră în secțiunea 6 din anexa 9:
|
(a) |
mijloacele electronice sau pe suport de hârtie folosite de partea respectivă pentru a publica informațiile descrise la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol; |
|
(b) |
mijloacele electronice sau pe suport de hârtie în care partea publică anunțurile prevăzute la articolul 160, articolul 162 alineatul (7) și articolul 169 alineatul (2); și |
|
(c) |
adresa sau adresele site-ului sau site-urilor web folosite de partea respectivă pentru a-și publica anunțurile referitoare la contractele atribuite în temeiul articolului 169 alineatul (2). |
(3) O parte notifică prompt Comitetului de cooperare orice modificare a informațiilor care figurează, în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, în secțiunea 6 din anexa 9.
ARTICOLUL 160
Anunțuri
(1) Toate anunțurile menționate la prezentul articol (anunțul de intenție, anunțul succint și anunțul privind achizițiile publice planificate) sunt direct accesibile, prin mijloace electronice, în mod gratuit, prin intermediul unui punct de acces online unic. În plus, anunțurile pot fi publicate, de asemenea, pe un suport de hârtie adecvat, care este difuzat pe scară largă, și rămân ușor accesibile publicului, cel puțin până la expirarea termenului indicat în anunț.
(2) Pentru fiecare achiziție reglementată, orice entitate contractantă publică un anunț de intenție, cu excepția situațiilor prevăzute la articolul 166.
(3) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol, fiecare anunț de intenție include:
|
(a) |
denumirea și adresa entității contractante și alte informații necesare în vederea contactării entității contractante și a obținerii tuturor documentelor pertinente privind achiziția publică, inclusiv informații privind costurile și condițiile de plată, dacă este cazul; |
|
(b) |
o descriere a achiziției publice, inclusiv natura și cantitatea bunurilor sau serviciilor care urmează să facă obiectul achizițiilor publice sau, atunci când cantitatea nu este cunoscută, cantitatea estimată; |
|
(c) |
în cazul contractelor recurente, dacă este posibil, o estimare a calendarului publicării următoarelor anunțuri de intenție; |
|
(d) |
o descriere a eventualelor opțiuni; |
|
(e) |
termenul prevăzut pentru livrarea bunurilor sau a serviciilor sau durata contractului; |
|
(f) |
metoda de achiziții publice care va fi utilizată și dacă aceasta va presupune negociere sau desfășurarea unei licitații electronice; |
|
(g) |
după caz, adresa și eventualul termen pentru depunerea cererilor de participare; |
|
(h) |
adresa și termenul pentru depunerea ofertelor; |
|
(i) |
limba sau limbile în care pot fi depuse ofertele sau cererile de participare, dacă acestea pot fi depuse într-o altă limbă decât o limbă oficială a părții entității contractante; |
|
(j) |
o listă și o scurtă descriere a oricăror condiții privind participarea, inclusiv a oricăror cerințe privind documente sau certificări specifice care trebuie prezentate de furnizori în legătură cu o astfel de participare, cu excepția cazului în care aceste cerințe sunt incluse în documentația de atribuire care este pusă la dispoziție tuturor furnizorilor interesați odată cu anunțul de intenție; |
|
(k) |
în cazul în care, în temeiul articolului 162, o entitate contractantă intenționează să selecteze un număr limitat de furnizori calificați care să fie invitați să participe la licitație, criteriile care vor fi utilizate pentru a-i selecta și, în cazurile aplicabile, orice limită privind numărul de furnizori calificați cărora li se va permite să depună oferte; și |
|
(l) |
o mențiune cu privire la faptul că achiziția publică este o achiziție publică reglementată. |
(4) Pentru fiecare achiziție publică preconizată, entitatea contractantă publică un anunț succint care este ușor accesibil, în același moment în care publică anunțul de intenție, în una dintre limbile OMC. Anunțul succint conține cel puțin următoarele informații:
|
(a) |
obiectul contractului de achiziții publice; |
|
(b) |
ultima zi în care se pot depune oferte sau, după caz, orice ultimă zi în care se pot depune cereri de participare sau cereri de includere pe o listă multifuncțională; și |
|
(c) |
adresa de la care se pot solicita documentele referitoare la procedura de achiziții publice. |
(5) Entitățile contractante sunt încurajate să publice, cât mai devreme în fiecare an fiscal, prin mijloacele electronice și, dacă este disponibil, pe suportul de hârtie menționat în secțiunea 6 din anexa 9, un anunț privind planurile lor viitoare referitoare la procedurile de achiziții (denumit în continuare „anunțul privind achizițiile publice planificate”). Anunțul privind achizițiile publice planificate se publică, de asemenea, pe site-ul web dedicat punctului unic de acces menționat în secțiunea 6 din anexa 9, sub rezerva alineatului (3) din prezentul articol. Anunțul ar trebui să includă obiectul achiziției publice și data planificată pentru publicarea anunțului de intenție.
(6) Orice entitate contractantă care intră sub incidența secțiunii B sau C poate utiliza un anunț privind achizițiile publice planificate ca anunț de intenție cu condiția ca acesta să includă toate informațiile prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol de care dispune entitatea contractantă, precum și o declarație prin care furnizorii interesați ar trebui să își exprime față de entitatea contractantă interesul pentru procedura de achiziție publică respectivă.
ARTICOLUL 161
Condiții de participare
(1) Orice entitate contractantă limitează condițiile de participare la o procedură de achiziții publice la condițiile esențiale pentru a asigura faptul că un furnizor dispune de capacitățile juridice și financiare și de abilitățile comerciale și tehnice pentru a se achita de obligațiile care îi revin în cazul în care este declarat câștigător al procedurii de achiziții publice respective.
(2) Atunci când stabilește condițiile de participare, orice entitate contractantă:
|
(a) |
nu impune condiția ca, pentru ca un furnizor să participe la o procedură de achiziții publice, acesta trebuie să fi câștigat anterior unul sau mai multe contracte atribuite de o entitate contractantă a unei anumite părți; și |
|
(b) |
poate solicita o experiență anterioară relevantă dacă aceasta este esențială pentru ca furnizorul să îndeplinească cerințele procedurii de achiziții publice (21). |
(3) Atunci când evaluează dacă un furnizor îndeplinește condițiile de participare, entitatea contractantă:
|
(a) |
evaluează capacitatea financiară și abilitățile comerciale și tehnice ale furnizorului pe baza activităților economice ale furnizorului respectiv desfășurate atât pe teritoriul părții de care aparține entitatea contractantă, cât și în afara acestuia; și |
|
(b) |
își bazează evaluarea pe condițiile pe care le-a specificat în prealabil în anunțuri sau în documentația de atribuire. |
(4) În cazul în care există dovezi justificative, o parte, inclusiv entitățile sale contractante, poate exclude un furnizor de la participarea la o procedură de achiziții publice din motive precum:
|
(a) |
falimentul; |
|
(b) |
falsul în declarații; |
|
(c) |
deficiențe semnificative sau persistente în îndeplinirea oricărei cerințe sau obligații de fond în cadrul oricărui contract anterior; |
|
(d) |
sentințe definitive privind comiterea unor infracțiuni grave sau a altor încălcări grave; |
|
(e) |
abateri profesionale sau fapte ori omisiuni care se reflectă negativ asupra integrității comerciale a furnizorului; sau |
|
(f) |
neplata impozitelor. |
ARTICOLUL 162
Calificarea furnizorilor
(1) Orice parte, inclusiv entitățile sale contractante, poate menține un sistem de înregistrare în cadrul căruia furnizorii interesați sunt obligați să se înregistreze și să furnizeze anumite informații. În acest caz, partea se asigură că furnizorii interesați au acces, în măsura posibilului, prin mijloace electronice, la informațiile privind sistemul de înregistrare și că pot solicita înregistrarea în orice moment. Entitatea contractantă îi informează într-un termen rezonabil cu privire la decizia de a aproba sau de a respinge această cerere. În cazul în care cererea este respinsă, decizia este motivată în mod corespunzător.
(2) Fiecare parte se asigură că:
|
(a) |
entitățile sale contractante depun eforturi în vederea reducerii la minimum a diferențelor în ceea ce privește propriile proceduri de calificare; și |
|
(b) |
în cazul în care entitățile sale contractante mențin sisteme de înregistrare, entitățile contractante depun eforturi în vederea reducerii la minimum a diferențelor în ceea ce privește propriile sisteme de înregistrare. |
(3) O parte, inclusiv entitățile sale contractante, nu adoptă și nici nu aplică un sistem de înregistrare sau o procedură de calificare care are drept scop sau efect crearea de obstacole inutile în calea participării furnizorilor celeilalte părți în cadrul procedurii sale de ofertare.
(4) Atunci când intenționează să utilizeze licitația selectivă, orice entitate contractantă:
|
(a) |
include în anunțul de intenție cel puțin informațiile prevăzute la articolul 160 alineatul (3) literele (a), (b), (f), (g), (j), (k) și (l) și invită furnizorii să depună o cerere de participare; și |
|
(b) |
până la începerea perioadei de depunere a ofertelor, pune la dispoziția furnizorilor calificați cel puțin informațiile prevăzute la articolul 160 alineatul (3) literele (c), (d), (e), (h) și (i), cărora le notifică acest lucru în conformitate cu articolul 164 alineatul (3) litera (b). |
(5) Orice entitate contractantă permite tuturor furnizorilor calificați să participe la o anumită procedură de achiziții publice, exceptând situația în care entitatea contractantă menționează în anunțul de intenție o limitare a numărului de furnizori calificați cărora li se va permite să depună oferte și criteriile de selecție a numărului limitat de furnizori. O invitație de a depune o ofertă se adresează unui număr de furnizori calificați necesari pentru a asigura o concurență efectivă.
(6) În cazul în care documentația de atribuire nu este pusă la dispoziția publicului de la data publicării anunțului menționat la alineatul (4) litera (a), o entitate contractantă se asigură că documentele respective sunt concomitent puse la dispoziția tuturor furnizorilor calificați selectați în conformitate cu alineatul (5).
(7) Orice entitate contractantă poate menține o listă multifuncțională sub rezerva ca un anunț prin care furnizorii interesați sunt invitați să solicite includerea pe listă:
|
(a) |
să fie publicat anual pe suportul adecvat menționat în secțiunea 6 din anexa 9; și |
|
(b) |
în cazul în care este publicat prin mijloace electronice, să fie disponibil permanent în mijlocul de comunicare corespunzător indicat în secțiunea 6 din anexa 9. |
(8) Anunțul prevăzut la alineatul (7) cuprinde:
|
(a) |
o descriere a bunurilor sau a serviciilor ori a categoriilor acestora pentru care se poate folosi lista; |
|
(b) |
condițiile de participare care trebuie îndeplinite de către furnizori pentru a figura pe listă și metodele pe care entitatea contractantă le va utiliza pentru a verifica dacă un furnizor îndeplinește aceste condiții; |
|
(c) |
denumirea și adresa entității contractante și alte informații necesare în vederea contactării entității contractante și obținerii tuturor documentelor pertinente privind lista; |
|
(d) |
perioada de valabilitate a listei și mijloacele de reînnoire sau de încetare a utilizării acesteia sau, în cazul în care nu se prevede perioada de valabilitate, o menționare a metodei prin care se va notifica încetarea utilizării listei; și |
|
(e) |
o mențiune conform căreia lista poate fi utilizată pentru achizițiile publice reglementate. |
(9) În pofida alineatului (7), atunci când valabilitatea unei liste multifuncționale este de trei ani sau mai puțin, o entitate contractantă poate publica anunțul menționat la alineatul (7) numai o dată, la începutul perioadei de valabilitate a listei, cu condiția ca:
|
(a) |
anunțul să precizeze perioada de valabilitate a listei și faptul că nu vor mai fi publicate anunțuri ulterioare; și |
|
(b) |
anunțul să fie publicat prin mijloace electronice și să fie disponibil permanent în mijlocul de comunicare corespunzător indicat în secțiunea 6 din anexa 9. |
(10) O entitate contractantă permite furnizorilor să solicite în orice moment să fie incluși pe o listă multifuncțională și îi include pe listă, într-un termen rezonabil de scurt, pe toți furnizorii calificați.
(11) În cazul în care un furnizor care nu este inclus pe o listă multifuncțională depune o cerere de participare la o procedură de achiziții publice bazată pe o listă multifuncțională, împreună cu toate documentele necesare, în termenul prevăzut la articolul 164 alineatul (2), entitatea contractantă examinează cererea. Entitatea contractantă nu poate refuza să ia în calcul furnizorul respectiv pentru procedura de achiziție pe motiv că entitatea contractantă nu dispune de suficient timp pentru a examina cererea, decât în cazuri excepționale când, având în vedere complexitatea achiziției, entitatea contractantă nu poate finaliza examinarea cererii în termenul prevăzut pentru prezentarea ofertelor.
(12) Orice entitate contractantă care intră sub incidența secțiunilor 2 și 3 din anexa 9 poate utiliza ca anunț de intenție un anunț prin care furnizorii interesați sunt invitați să solicite includerea pe o listă multifuncțională cu condiția ca:
|
(a) |
anunțul să fie publicat în conformitate cu alineatul (7) din prezentul articol și să includă informațiile prevăzute la alineatul (8) din prezentul articol, cât mai multe din informațiile cerute la articolul 160 alineatul (2) și o declarație conform căreia acesta reprezintă un anunț de intenție sau că numai furnizorii de pe lista multifuncțională vor primi anunțurile de achiziție viitoare acoperite de lista multifuncțională; și |
|
(b) |
entitatea contractantă să furnizeze prompt furnizorilor care și-au exprimat interesul pentru o anumită procedură de achiziții publice suficiente informații pentru a le permite să își evalueze interesul pentru procedura de achiziții publice respectivă, inclusiv toate celelalte informații necesare în temeiul articolului 160 alineatul (2), în măsura în care aceste informații sunt disponibile. |
(13) Orice entitate contractantă care intră sub incidența secțiunilor 2 sau 3 din anexa 9 poate permite unui furnizor care a solicitat includerea pe o listă multifuncțională să depună o ofertă în cadrul unei anumite proceduri de achiziții publice atunci când entitatea contractantă are suficient timp pentru a analiza dacă furnizorul respectiv îndeplinește condițiile de participare.
(14) Entitatea contractantă informează prompt orice furnizor care depune o cerere de participare la o procedură de achiziții publice sau o solicitare de includere pe o listă multifuncțională cu privire la decizia entității contractante referitoare la respectiva cerere sau solicitare.
(15) În cazul în care o entitate contractantă respinge cererea unui furnizor de participare la o procedură de achiziții publice sau solicitarea acestuia de includere pe o listă multifuncțională, nu mai recunoaște un furnizor ca fiind un furnizor calificat sau îl elimină de pe o listă multifuncțională, entitatea contractantă îl informează prompt pe furnizor și, la cererea acestuia, îi transmite o explicație în scris a motivelor deciziei sale.
ARTICOLUL 163
Specificații tehnice și documentația de atribuire
(1) Nicio parte, inclusiv entitățile sale contractante, nu pregătește, nu adoptă și nu aplică nicio specificație tehnică și nu stabilește nicio procedură de evaluare a conformității care are drept scop sau efect crearea unor obstacole inutile în calea comerțului dintre părți.
(2) Dacă este cazul, atunci când stabilește specificațiile tehnice pentru bunurile sau serviciile care fac obiectul procedurii de achiziții publice, entitatea contractantă:
|
(a) |
definește specificațiile tehnice mai degrabă în termeni de performanță și cerințe funcționale decât de caracteristici de proiectare sau descriptive; și |
|
(b) |
fundamentează specificațiile tehnice pe standardele internaționale, atunci când acestea există; în caz contrar, le fundamentează pe reglementări tehnice naționale, pe standarde naționale recunoscute sau pe coduri pentru construcții. |
(3) Atunci când în specificațiile tehnice se menționează caracteristici de proiectare sau descriptive, entitatea contractantă indică, atunci când este cazul, că va lua în considerare ofertele de bunuri sau servicii echivalente care îndeplinesc, în mod demonstrabil, cerințele procedurii de achiziții publice, incluzând formulări precum „sau echivalent(ă)” în documentația de atribuire.
(4) Entitatea contractantă nu stabilește specificații tehnice care necesită sau care fac trimitere la o anumită marcă sau denumire comercială, brevet, drept de autor, desen sau model, tip, origine specifică ori la un anumit producător sau furnizor, cu excepția cazului în care nu există o cale îndeajuns de precisă sau de inteligibilă pentru a descrie cerințele procedurii de achiziții publice respective și cu condiția includerii, de către entitatea contractantă, a unor formulări precum „sau echivalent(ă)” în documentația de atribuire.
(5) Entitatea contractantă nu solicită și nici nu acceptă, într-o manieră care ar putea avea ca efect eliminarea concurenței, din partea unei persoane care poate avea un interes comercial în ceea ce privește achiziția respectivă, consiliere care poate fi folosită la elaborarea sau adoptarea specificațiilor tehnice pentru o anumită achiziție.
(6) Orice parte, inclusiv entitățile contractante ale acesteia, poate să pregătească, să adopte sau să aplice specificații tehnice pentru a promova conservarea resurselor naturale sau protejarea mediului, cu condiția să facă acest lucru în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.
Orice parte poate:
|
(a) |
să permită entităților contractante să țină seama de considerentele de mediu și sociale pe tot parcursul procedurii de achiziții publice, cu condiția ca acestea să fie nediscriminatorii și să aibă legătură cu obiectul contractului în cauză; și |
|
(b) |
să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura respectarea obligațiilor care îi revin în domeniile dreptului mediului, dreptului social și dreptului muncii, inclusiv a obligațiilor prevăzute în capitolul 10. |
(7) O entitate contractantă le pune la dispoziție furnizorilor documentația de atribuire, care include toate informațiile necesare pentru a le permite acestora să pregătească și să depună oferte admisibile. Cu excepția cazului în care aceste informații sunt prevăzute deja în anunțul de intenție, documentația de atribuire include o descriere completă privind:
|
(a) |
achiziția publică, inclusiv natura și cantitatea bunurilor și serviciilor care urmează a fi achiziționate sau, în cazul în care cantitatea nu este cunoscută, cantitatea estimată și orice cerințe ce trebuie îndeplinite, inclusiv orice specificație tehnică, certificat de evaluare a conformității, planuri, desene sau materiale instructive; |
|
(b) |
toate condițiile de participare, inclusiv o listă a informațiilor și a documentelor pe care furnizorii sunt obligați să le prezinte în ceea ce privește participarea; |
|
(c) |
toate criteriile de evaluare pe care entitatea contractantă le va aplica la atribuirea contractului și, exceptând cazul în care prețul este singurul criteriu, importanța relativă a criteriilor respective; |
|
(d) |
dacă entitatea contractantă va desfășura procedura de achiziție publică prin mijloace electronice, orice cerințe privind autentificarea și criptarea sau alte cerințe legate de transmiterea informațiilor și a documentelor prin mijloace electronice; |
|
(e) |
dacă entitatea contractantă va organiza o licitație electronică, regulile, inclusiv privind identificarea elementelor ofertei legate de criteriile de evaluare, pe baza cărora va fi desfășurată licitația; |
|
(f) |
dacă ofertele vor fi deschise în cadrul unei ședințe publice, data, ora și locul deschiderii și, după caz, persoanele autorizate să fie prezente; |
|
(g) |
orice alte clauze sau condiții, inclusiv condițiile de plată și orice limitare a mijloacelor prin care pot fi depuse ofertele, de exemplu pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice; și |
|
(h) |
orice date la care trebuie furnizate mărfurile sau prestate serviciile stabilite în conformitate cu alineatul (8). |
(8) La stabilirea datei de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor care fac obiectul procedurii de achiziții publice, entitatea contractantă ține seama de anumiți factori precum complexitatea procedurii de achiziții publice, nivelul de subcontractare necesar și intervalul de timp realist necesar pentru producția, scoaterea din stoc și transportul bunurilor de la punctul de livrare sau pentru furnizarea serviciilor.
(9) Criteriile de evaluare specificate în documentația de atribuire pot include, printre altele, prețul și alți factori de cost, calitatea, valoarea tehnică, caracteristicile de mediu și condițiile de livrare.
(10) În cel mai scurt timp posibil, orice entitate contractantă:
|
(a) |
pune la dispoziție documentația de atribuire, astfel încât furnizorii interesați să dispună de suficient timp pentru a depune oferte admisibile; |
|
(b) |
furnizează, la cerere, documentația de atribuire oricărui furnizor interesat; și |
|
(c) |
răspunde oricărei cereri rezonabile de informații relevante, adresată de orice furnizor interesat sau participant, cu condiția ca aceste informații să nu ofere respectivului furnizor un avantaj față de ceilalți furnizori. |
(11) Atunci când, înaintea atribuirii unui contract, o entitate contractantă modifică criteriile sau cerințele prevăzute în anunțul de intenție sau în documentația de atribuire pusă la dispoziția furnizorilor care participă la procedură ori modifică sau republică anunțul sau documentația de atribuire, entitatea respectivă transmite în scris orice astfel de modificări sau anunțul ori documentația de atribuire modificată sau republicată:
|
(a) |
tuturor furnizorilor care participă la procedură în momentul modificării, al amendării sau al republicării, dacă aceștia sunt cunoscuți de către entitatea contractantă, și, în toate celelalte cazuri, în același mod în care au fost puse la dispoziție informațiile originale; și |
|
(b) |
într-un termen adecvat, care să le permită furnizorilor respectivi să își modifice ofertele și să le depună din nou, după caz. |
ARTICOLUL 164
Perioade de timp
(1) O entitate contractantă acordă furnizorilor, în conformitate cu propriile necesități rezonabile, suficient timp pentru a pregăti și a depune cereri de participare și oferte admisibile, ținând seama de factori precum:
|
(a) |
natura și complexitatea procedurii de achiziții publice; |
|
(b) |
măsura în care se anticipează că va fi necesară subcontractarea; și |
|
(c) |
termenele necesare pentru a transmite oferte din puncte situate în străinătate sau în țara respectivă unde nu sunt utilizate mijloace electronice. |
Aceste perioade de timp, inclusiv orice prelungire a acestora, sunt aceleași pentru toți furnizorii interesați sau participanți.
(2) Orice entitate contractantă care utilizează licitația selectivă stabilește că termenul pentru depunerea cererilor de participare nu poate fi, în principiu, mai scurt de 25 de zile de la data publicării anunțului de intenție. În cazul în care respectarea unei astfel de termen nu este posibilă din cauza apariției unei situații urgente, justificate corespunzător de entitatea contractantă, termenul poate fi redus la nu mai puțin de zece zile.
(3) Cu excepția alineatelor (4), (5), (7) și (8), o entitate contractantă stabilește că termenul de depunere a ofertelor nu poate fi mai scurt de 40 de zile de la data la care:
|
(a) |
este publicat anunțul de intenție, în cazul unei licitații deschise; sau |
|
(b) |
entitatea contractantă le comunică furnizorilor că vor fi invitați să prezinte oferte, indiferent dacă folosește sau nu o listă multifuncțională, în cazul licitației selective. |
(4) Orice entitate contractantă poate reduce perioada de depunere a ofertelor, stabilită în conformitate cu alineatul (3), la nu mai puțin de 10 zile în cazul în care:
|
(a) |
entitatea contractantă a publicat un anunț privind achizițiile publice planificate, astfel cum se menționează la articolul 160 alineatul (4), cu cel puțin 40 de zile și cel mult 12 luni înainte de publicarea anunțului de intenție, iar anunțul privind achizițiile publice planificate conține:
|
|
(b) |
în cazul achizițiilor publice recurente, entitatea contractantă indică într-un anunț inițial de intenție faptul că în anunțurile ulterioare se vor preciza perioadele de depunere a ofertelor, în temeiul prezentului alineat; sau |
|
(c) |
respectarea termenului de depunere a ofertelor, stabilit în conformitate cu alineatul (3), nu este posibilă din cauza apariției unei situații urgente, justificate corespunzător de entitatea contractantă. |
(5) O entitate contractantă poate reduce cu cinci zile termenul de ofertare stabilit în conformitate cu alineatul (3) pentru fiecare dintre următoarele situații:
|
(a) |
anunțul de intenție se publică prin mijloace electronice; |
|
(b) |
documentația de atribuire este pusă la dispoziție prin mijloace electronice la data publicării anunțului de intenție; și |
|
(c) |
entitatea contractantă acceptă depunerea de oferte prin mijloace electronice. |
(6) Utilizarea alineatului (5) coroborat cu alineatul (4) nu poate conduce în niciun caz la o reducere a termenului de ofertare stabilit în conformitate cu alineatul (3) la mai puțin de 10 zile de la data publicării anunțului de intenție.
(7) În pofida oricărei alte dispoziții din prezentul articol, orice entitate contractantă care achiziționează bunuri sau servicii comerciale ori o combinație a acestora poate reduce termenul de ofertare stabilit în conformitate cu alineatul (3) la cel puțin 13 zile, cu condiția să publice simultan prin mijloace electronice anunțul de intenție și documentația de atribuire. În plus, atunci când acceptă oferte de bunuri sau servicii comerciale prin mijloace electronice, entitatea contractantă poate reduce termenul de depunere a ofertelor stabilit în conformitate cu alineatul (3) la cel puțin 10 zile.
(8) Orice entitate contractantă care intră sub incidența secțiunii 2 sau 3 din anexa 9 care a selectat toți furnizorii calificați sau un număr limitat al acestora poate stabili termenul de ofertare prin acord reciproc între entitatea contractantă și furnizorii selectați. În absența unui acord, termenul nu poate fi mai scurt de 10 zile.
ARTICOLUL 165
Negocierea
(1) Orice parte poate prevedea ca entitățile sale contractante să desfășoare negocieri cu furnizorii în cazul în care:
|
(a) |
entitatea contractantă și-a manifestat intenția de a purta negocieri în anunțul de intenție prevăzut la articolul 160 alineatul (3) litera (f); sau |
|
(b) |
din evaluare rezultă că nicio ofertă nu este în mod clar cea mai avantajoasă în ceea ce privește criteriile specifice de evaluare stabilite în anunțul de intenție sau în documentația de atribuire. |
(2) Orice entitate contractantă:
|
(a) |
se asigură că orice eliminare a furnizorilor care participă la negocieri se efectuează în conformitate cu criteriile de evaluare prevăzute în anunțul de intenție sau în documentația de atribuire; și |
|
(b) |
atunci când negocierile sunt încheiate, stabilește, pentru restul furnizorilor participanți, un termen comun de depunere a oricăror oferte noi sau revizuite. |
ARTICOLUL 166
Licitația restrânsă
(1) Cu condiția să nu aplice prezenta dispoziție în scopul evitării concurenței între furnizori sau într-o manieră care să creeze o discriminare față de furnizorii celeilalte părți ori o protecție în favoarea furnizorilor interni, orice entitate contractantă poate recurge la licitația restrânsă și poate opta să nu aplice articolele 160, 161 și 162, articolul 163 alineatele (7)-(11) și articolele 164-167 în oricare dintre următoarele situații:
|
(a) |
cu condiția ca cerințele din documentația de atribuire să nu fie modificate semnificativ, dacă:
|
|
(b) |
dacă bunurile sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit furnizor și nu există bunuri sau servicii alternative sau substitutive rezonabile din oricare dintre următoarele motive:
|
|
(c) |
pentru livrări suplimentare efectuate de către furnizorul inițial de bunuri sau servicii, care nu au fost incluse în procedura de achiziții publice inițială, dacă schimbarea furnizorului de astfel de bunuri sau servicii suplimentare:
|
|
(d) |
dacă, și doar în măsura în care este strict necesar, din motive de extremă urgență apărute ca urmare a unor evenimente care nu au putut fi prevăzute de către entitatea contractantă, bunurile sau serviciile nu ar putea fi obținute la timp prin organizarea unei licitații deschise sau a unei licitații selective; |
|
(e) |
pentru bunuri achiziționate pe o piață de materii prime; |
|
(f) |
dacă o entitate contractantă achiziționează un prototip sau un bun sau un serviciu nou, care a fost dezvoltat la cererea sa și pentru aceasta, în cursul unui anumit contract de cercetare, de experimentare, de studiu sau de dezvoltare inițială; dezvoltarea inițială a unui prototip sau a unui bun sau serviciu nou poate include producția sau furnizarea limitată în scopul încorporării rezultatelor testelor de pe teren și pentru a demonstra că bunul sau serviciul este adecvat pentru producția sau furnizarea pe scară largă la standarde acceptate de calitate, însă nu include producția sau furnizarea pe scară largă pentru a stabili viabilitatea comercială sau pentru a amortiza cheltuielile de cercetare și dezvoltare; |
|
(g) |
pentru achiziții efectuate în condiții extrem de avantajoase disponibile numai pentru o perioadă foarte scurtă de timp, în cadrul unor vânzări neobișnuite de bunuri, cum sunt cele care rezultă dintr-o lichidare, o administrare judiciară sau un faliment, și nu pentru achizițiile curente de la furnizori obișnuiți; sau |
|
(h) |
dacă un contract este atribuit câștigătorului unui concurs de proiectare, cu condiția ca:
|
(2) Orice entitate contractantă întocmește un raport în scris cu privire la fiecare contract atribuit în conformitate cu alineatul (1). Raportul conține denumirea entității contractante, valoarea și tipul de bunuri sau servicii care fac obiectul procedurii de achiziții și o declarație în care se precizează circumstanțele și condițiile menționate la alineatul (1) care au justificat utilizarea licitației restrânse.
ARTICOLUL 167
Licitații electronice
Orice entitate contractantă care intenționează să organizeze o procedură de achiziții publice reglementată prin intermediul unei licitații electronice pune la dispoziția fiecărui participant, înainte de începerea licitației electronice:
|
(a) |
metoda de evaluare automată, inclusiv formula matematică, care se bazează pe criteriile de evaluare prevăzute în documentația de atribuire și care va fi utilizată la clasificarea sau reclasificarea automată din timpul licitației; |
|
(b) |
rezultatele oricărei evaluări inițiale a elementelor ofertei sale atunci când contractul se atribuie pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase; și |
|
(c) |
orice alte informații relevante referitoare la modul de desfășurare a licitației electronice. |
ARTICOLUL 168
Tratarea ofertelor și atribuirea contractelor
(1) Orice entitate contractantă primește, deschide și tratează toate ofertele în cadrul unor proceduri care garantează echitatea și imparțialitatea procesului de achiziții publice, precum și confidențialitatea ofertelor.
(2) Nicio entitate contractantă nu penalizează niciun furnizor a cărui ofertă este primită după termenul specificat pentru primirea ofertelor în cazul în care întârzierea se datorează exclusiv unei erori de tratare a ofertei de către entitatea contractantă.
(3) Orice entitate contractantă care oferă unui furnizor ocazia de a corecta erori neintenționate de formă în perioada dintre deschiderea ofertelor și atribuirea contractului oferă aceeași ocazie tuturor furnizorilor participanți.
(4) Pentru a fi luată în considerare la atribuirea contractului, o ofertă trebuie să fie transmisă în scris și, în momentul deschiderii ofertelor, trebuie să îndeplinească cerințele esențiale prevăzute în anunțuri și în documentația de atribuire și să îi aparțină unui furnizor calificat.
(5) Cu excepția cazului în care constată că nu este în interesul public să atribuie un contract, orice entitate contractantă atribuie contractul furnizorului calificat cu privire la care entitatea contractantă a stabilit că are capacitatea de a duce la îndeplinire contractul și că, pe baza doar a criteriilor de evaluare precizate în anunțuri și în documentația de atribuire, a depus:
|
(a) |
cea mai avantajoasă ofertă; sau |
|
(b) |
atunci când prețul este singurul criteriu, oferta care prevede cel mai mic preț. |
(6) Atunci când entitatea contractantă primește o ofertă care prevede un preț neobișnuit de scăzut față de prețurile prevăzute în celelalte oferte depuse, aceasta poate verifica cu furnizorul că îndeplinește condițiile de participare și poate duce la îndeplinire contractul. Entitatea contractantă poate verifica, de asemenea, dacă furnizorul a obținut subvenții. În acest caz, oferta poate fi respinsă numai din acest motiv, cu excepția cazului în care furnizorul este în măsură să dovedească, într-un termen suficient stabilit de entitatea contractantă, că subvenția a fost acordată în conformitate cu normele referitoare la subvenții prevăzute în secțiunea B din capitolul 11.
(7) Nicio entitate contractantă nu utilizează opțiuni, nu anulează o procedură de achiziții publice și nu modifică contracte deja atribuite într-un mod care eludează obligațiile prevăzute în prezentul capitol.
(8) Fiecare parte prevede, ca regulă generală, o perioadă de așteptare între atribuirea și încheierea unui contract, cu scopul de a acorda suficient timp ofertanților necâștigători pentru a reexamina și a contesta decizia de atribuire.
ARTICOLUL 169
Transparența informațiilor privind procedura de achiziții publice
(1) Entitatea contractantă informează prompt furnizorii participanți cu privire la deciziile sale referitoare la atribuirea contractului și, la cererea unui furnizor, transmite informațiile respective în scris. Sub rezerva articolului 170 alineatele (2) și (3), o entitate contractantă îi transmite, la cerere, unui furnizor a cărui ofertă nu a fost considerată câștigătoare, o explicație cu privire la motivele pentru care entitatea contractantă nu a selectat oferta sa și cu privire la avantajele relative ale ofertei declarate câștigătoare.
(2) Orice entitate contractantă publică un anunț pe suportul electronic sau pe suportul de hârtie adecvat, menționat în secțiunea 6 din anexa 9, în termen de cel mult 72 de zile de la atribuirea fiecărui contract care intră sub incidența prezentului capitol. În cazul în care entitatea contractantă publică anunțul exclusiv pe suport electronic, informațiile rămân ușor accesibile pentru o durată rezonabilă. Anunțul include cel puțin următoarele informații:
|
(a) |
o descriere a bunurilor sau a serviciilor achiziționate; |
|
(b) |
denumirea și adresa entității contractante; |
|
(c) |
denumirea și adresa furnizorului declarat câștigător; |
|
(d) |
valoarea ofertei declarate câștigătoare sau a ofertelor cu cel mai mare și cel mai mic preț luate în considerare la atribuirea contractului; |
|
(e) |
data atribuirii contractului; și |
|
(f) |
tipul metodei de achiziționare utilizate și, în cazurile în care s-a utilizat licitația restrânsă în conformitate cu articolul 166, o descriere a circumstanțelor și a condițiilor menționate la alineatul (1) din articolul respectiv, care justifică utilizarea licitației restrânse. |
(3) Pentru o perioadă de cel puțin trei ani de la data atribuirii unui contract, fiecare entitate contractantă păstrează:
|
(a) |
documentația și rapoartele procedurilor de achiziții și ale contractelor atribuite referitoare la achizițiile publice reglementate, inclusiv rapoartele prevăzute la articolul 166; și |
|
(b) |
date care asigură trasabilitatea adecvată a desfășurării achizițiilor publice reglementate prin mijloace electronice. |
ARTICOLUL 170
Divulgarea de informații
(1) La cererea celeilalte părți, orice parte furnizează prompt orice informații necesare pentru a stabili dacă procedura de achiziții publice reglementate s-a desfășurat în mod corect, imparțial și cu respectarea dispozițiilor din prezentul capitol, inclusiv informații privind caracteristicile și avantajele relative ale ofertei declarate câștigătoare. În cazul în care divulgarea acestor informații ar putea aduce atingere concurenței în cadrul viitoarelor proceduri de achiziții publice, partea care primește informațiile nu le divulgă niciunui furnizor decât după obținerea consimțământului părții care a furnizat informațiile.
(2) În pofida oricărei alte dispoziții din prezentul capitol, nicio parte, inclusiv entitățile contractante ale acesteia, nu pune la dispoziția niciunui furnizor informații care ar putea aduce atingere concurenței echitabile dintre furnizori.
(3) Nicio dispoziție a prezentului capitol nu se interpretează ca reprezentând o obligație pentru oricare dintre părți, inclusiv entitățile sale contractante, autoritățile sale și organismele sale de control de a divulga informații confidențiale, în cazul în care divulgarea acestora:
|
(a) |
ar obstrucționa aplicarea legii; |
|
(b) |
ar putea aduce atingere concurenței echitabile dintre furnizori; |
|
(c) |
ar prejudicia interesele comerciale legitime ale anumitor persoane, inclusiv protecția drepturilor de proprietate intelectuală; sau |
|
(d) |
ar contraveni în alt mod interesului public. |
ARTICOLUL 171
Procedurile de control interne
(1) Fiecare parte prevede o procedură de control administrativ sau judiciar efectuată în timp util, eficace, transparentă și nediscriminatorie prin care un furnizor poate reclama, în contextul unei achiziții publice reglementate în care furnizorul respectiv are sau a avut un interes:
|
(a) |
o încălcare a prezentului capitol; sau |
|
(b) |
în cazul în care furnizorul nu are dreptul de a reclama direct o încălcare a prezentului capitol în temeiul legislației unei părți, nerespectarea măsurilor uneia dintre părți de punere în aplicare a prezentului capitol. |
Normele de procedură pentru toate contestațiile se prezintă în scris și sunt puse la dispoziția publicului.
(2) În cazul în care un furnizor depune o reclamație în contextul unei achiziții publice reglementate în care furnizorul are sau a avut un interes, prin care invocă existența unei încălcări sau nerespectări, astfel cum este menționată la alineatul (1), partea în cauză își încurajează entitatea contractantă care se ocupă de procedura de achiziții publice reglementate și furnizorul să soluționeze plângerea prin desfășurarea de consultări. Entitatea contractantă analizează imparțial și în timp util orice astfel de reclamație într-un mod care nu aduce atingere participării furnizorului în cauză la proceduri de achiziții publice reglementate în curs sau viitoare ori dreptului acestuia de a cere măsuri corective în cadrul procedurii de control administrativ sau judiciar.
(3) Fiecărui furnizor i se acordă un interval de timp suficient pentru a pregăti și a depune o contestație. Acest interval de timp suficient nu este în niciun caz mai scurt de zece zile de la data la care furnizorul a luat cunoștință de motivul contestație sau ar fi trebuit în mod rezonabil să ia cunoștință de acesta.
(4) Fiecare parte stabilește sau desemnează cel puțin o autoritate administrativă sau judiciară imparțială, care este independentă de entitățile sale contractante, pentru a primi și a analiza o contestație depusă de către un furnizor în contextul unei achiziții publice reglementate.
(5) În cazul în care un alt organism decât una dintre autoritățile menționate la alineatul (4) analizează inițial o contestație, partea relevantă se asigură că furnizorul poate ataca decizia inițială în fața unei autorități administrative sau judiciare imparțiale care este independentă de entitatea contractantă a cărei achiziție publică reglementată face obiectul contestației.
(6) Fiecare parte se asigură că un organismul de soluționare a contestațiilor, menționat la alineatul (5), care nu este o instanță supune decizia sa procedurii de control judiciar sau dispune de proceduri care prevăd că:
|
(a) |
entitatea contractantă trebuie să răspundă în scris contestației și să divulge toate documentele relevante organismului de soluționare a contestațiilor; |
|
(b) |
participanții la proceduri (denumiți în continuare „participanții”) au dreptul de a fi audiați înainte ca organismul de soluționare a contestațiilor să ia o hotărâre cu privire la contestație; |
|
(c) |
participanții au dreptul să fie reprezentați și însoțiți; |
|
(d) |
participanții au acces la toate procedurile; |
|
(e) |
participanții au dreptul de a solicita ca procedurile să se desfășoare în public și să fie prezenți martori; și |
|
(f) |
organismul de soluționare a contestațiilor trebuie să adopte [hotărârile sau recomandările sale cu promptitudine, în scris, și să includă] o explicație a motivelor care stau la baza fiecărei hotărâri sau recomandări. |
(7) Fiecare parte adoptă sau menține proceduri care prevăd măsuri interimare prompte pentru a menține posibilitatea furnizorului de a participa la procedura de achiziții publice reglementate. Astfel de măsuri interimare pot duce la suspendarea procesului de achiziții publice. Procedurile pot prevedea că, atunci când se decide dacă ar trebui aplicate astfel de măsuri, se poate ține cont de consecințele negative majore asupra intereselor vizate, inclusiv asupra interesului public. Justețea deciziei de a nu acționa se motivează în scris.
De asemenea, fiecare parte adoptă sau menține proceduri care prevăd acțiuni corective sau despăgubiri pentru pierderea sau daunele suferite, în cazurile în care un organism de soluționare a contestațiilor a stabilit că a avut loc o încălcare sau o nerespectare, astfel cum se menționează la alineatul (1). Despăgubirea pentru pierderea sau daunele suferite se poate limita fie la costurile de pregătire a ofertei, fie la costurile aferente contestației, fie la ambele.
ARTICOLUL 172
Modificări și rectificări ale domeniului de reglementare
(1) Orice parte poate propune modificarea clauzelor privind achizițiilor sale publice prevăzute în anexa 9 sau rectificarea subsecțiunii relevante din secțiunile 1, 2 sau 3 din anexa 9.
(2) O parte care intenționează să propună o modificare a anexei 9:
|
(a) |
notifică acest lucru celeilalte părți în scris; și |
|
(b) |
include în notificare o propunere de ajustări compensatorii adecvate pentru cealaltă parte, în vederea menținerii unui nivel de reglementare comparabil celui existent anterior modificării. |
(3) În pofida alineatului (2) litera (b), nu este necesar ca o parte să furnizeze ajustări compensatorii dacă modificarea vizează o entitate contractantă asupra căreia partea a renunțat să exercite control sau influență ori dacă entitatea contractantă își va desfășura activitatea în viitor ca o întreprindere comercială supusă concurenței pe o piață la care accesul nu este restricționat.
Se consideră că o parte exercită control sau influență asupra unei entități contractante dacă entitatea respectivă:
|
(a) |
este finanțată, în cea mai mare parte, de stat sau de un organism controlat de stat; |
|
(b) |
face obiectul unui control de gestiune de către stat ori de către un organism controlat de stat; sau |
|
(c) |
are un consiliu de administrație, de conducere sau de supraveghere alcătuit din membri desemnați în proporție de peste 50 % de către stat sau de către un organism controlat de stat. |
(4) Cealaltă parte trebuie să prezinte obiecții în scris cu privire la o propunere de modificare a anexei 9, notificată în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, în cazul în care contestă faptul că:
|
(a) |
o ajustare propusă în temeiul alineatului (2) litera (b) este adecvată pentru a menține un nivel comparabil de reglementare stabilită de comun acord; |
|
(b) |
modificarea nu vizează o entitate contractantă asupra căreia partea a renunțat să exercite control sau influență, în temeiul alineatului (3); sau |
|
(c) |
entitatea contractantă în cauză funcționează ca o întreprindere comercială supusă concurenței pe o piață la care accesul nu este restricționat. |
În cazul în care nu se prezintă nicio obiecție în scris în termen de 45 de zile de la data primirii notificării menționate la alineatul (2) litera (a), se consideră că cealaltă parte a acceptat ajustarea sau modificarea.
(5) Următoarele modificări, în secțiunea 1, 2 sau 3 a anexei 9, ale subsecțiunii unei părți sunt considerate a fi rectificări de natură pur formală, cu condiția ca acestea să nu aducă atingere nivelului de reglementare stabilit de comun acord prevăzut în prezentul capitol:
|
(a) |
o modificare a denumirii unei entități contractante; |
|
(b) |
fuziunea a două sau mai multe entități contractante; și |
|
(c) |
separarea unei entități contractante în două sau mai multe entități care sunt toate adăugate entităților contractante vizate de aceeași secțiune din anexa 9. |
Partea care efectuează o astfel de rectificare de natură pur formală nu este obligată să prevadă ajustări compensatorii.
(6) În cazul unor propuneri de rectificare, în secțiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9, a unei subsecțiuni a unei părți, partea notifică cealaltă parte la fiecare doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului capitol.
(7) O parte poate notifica în scris celeilalte părți o obiecție la o rectificare propusă în termen de 45 de zile de la data la care a primit notificarea. O parte care depune o obiecție își prezintă motivele pentru care consideră că propunerea de rectificare nu intră în domeniul de aplicare al alineatului (5) și descrie efectul propunerii de rectificare asupra nivelului de reglementare stabilit de comun acord prevăzut în prezentul capitol. În cazul în care nicio astfel de obiecție nu este transmisă în scris în termen de 45 de zile de la primirea notificării, se consideră că cealaltă parte este de acord cu propunerea de rectificare.
(8) În cazul în care cealaltă parte ridică obiecții cu privire la modificarea sau rectificarea propusă, părțile încearcă să soluționeze problema prin consultări. În cazul în care nu se ajunge la niciun acord în termen de 60 de zile de la data primirii obiecției, partea care dorește să modifice sau să rectifice subsecțiunea sa din secțiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9 poate deferi chestiunea procedurii de soluționare a litigiilor în temeiul capitolului 14 pentru a stabili dacă obiecția este justificată.
(9) De îndată ce părțile convin asupra oricărei modificări sau rectificări propuse, inclusiv în cazul în care o parte nu a ridicat obiecții în termen de 45 de zile în conformitate cu alineatul (4) sau (7) ori în cazul în care problema a fost soluționată prin procedura de soluționare a litigiilor menționată la alineatul (8), Consiliul de cooperare, acționând în configurația sa „Comerț”, modifică anexa 9 în consecință.
ARTICOLUL 173
Dispoziții instituționale
La cererea uneia dintre părți, Comitetul de cooperare se reunește pentru a aborda aspecte legate de punerea în aplicare și executarea prezentului capitol, precum și a anexei 9, cum ar fi:
|
(a) |
necesitatea unei modificări a anexei 9; |
|
(b) |
chestiuni referitoare la achizițiile publice înaintate de către una din părți; |
|
(c) |
orice alte aspecte referitoare la aplicarea prezentului capitol. |
ARTICOLUL 174
Perioada tranzitorie
Prezentul capitol încetează să se aplice la trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.
CAPITOLUL 10
COMERȚUL ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ
ARTICOLUL 175
Context și obiective
(1) Părțile reamintesc Agenda 21 a Conferinței ONU din 1992 privind mediul și dezvoltarea, Declarația Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”) din 1998 privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, Declarația ministerială a Consiliului Economic și Social al ONU din 2006 privind ocuparea integrală a forței de muncă și munca decentă, Declarația OIM din 2008 privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă și Agenda 2030 a ONU din 2015 pentru dezvoltare durabilă, împreună cu obiectivele sale de dezvoltare durabilă (denumite în continuare „ODD”).
(2) Părțile își reafirmă angajamentul de a promova dezvoltarea comerțului și a investițiilor internaționale astfel încât să contribuie la obiectivul dezvoltării durabile și la combaterea schimbărilor climatice. În acest context, părțile recunosc că dezvoltarea economică, dezvoltarea socială și protecția mediului sunt interdependente și sunt componente ale dezvoltării durabile care se consolidează reciproc.
ARTICOLUL 176
Dreptul de a reglementa și nivelurile de protecție
(1) Părțile recunosc dreptul fiecărei părți de a-și stabili propriile niveluri de protecție internă a mediului și a muncii, de a adopta sau de a modifica în consecință propria legislație și propriile politici relevante, în conformitate cu standardele și acordurile recunoscute la nivel internațional și în vederea realizării unor niveluri ridicate de protecție a mediului și a muncii.
(2) Părțile recunosc că este inoportună încurajarea comerțului sau a investițiilor prin diminuarea sau reducerea nivelului de protecție prevăzut în legislația lor în domeniul mediului sau în standardele și legislația lor în domeniul muncii.
(3) Niciuna dintre părți nu încearcă să încurajeze comerțul sau investițiile prin derogarea de la legislația sa în domeniul mediului și al muncii ori prin acțiuni susținute sau repetate ori prin inacțiune, omițând să asigure respectarea legislației sale în domeniul mediului și al muncii.
ARTICOLUL 177
Acorduri multilaterale în domeniul mediului și convenții în domeniul muncii
(1) Părțile recunosc valoarea guvernanței și a acordurilor internaționale în materie de mediu ca răspuns al comunității internaționale la provocările de mediu globale sau regionale, precum și a ocupării integrale și productive a forței de muncă, inclusiv dezvoltarea competențelor și munca decentă pentru toți, ca element-cheie al dezvoltării durabile pentru toate țările și ca obiectiv prioritar al cooperării internaționale.
(2) În acest context și ținând seama de articolele 259-265 din prezentul acord, părțile își reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod eficace acordurile multilaterale de mediu, inclusiv Acordul de la Paris privind schimbările climatice, pe care le-au ratificat.
(3) Ținând seama de articolele 285-288 din prezentul acord, părțile își reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod eficace convențiile fundamentale ale OIM, precum și alte convenții ale OIM pe care le-au ratificat, precum și de a menține un sistem eficient de inspecție a muncii, în conformitate cu angajamentele asumate în calitate de membri ai OIM.
ARTICOLUL 178
Comerțul și investițiile în sprijinul dezvoltării durabile
(1) Părțile își reafirmă angajamentul de a consolida contribuția comerțului la obiectivul dezvoltării durabile. În consecință, părțile convin să promoveze utilizarea sistemelor de asigurare a durabilității, cum ar fi comerțul echitabil și etic sau etichetarea ecologică, responsabilitatea socială a întreprinderilor și practicile de conduită responsabilă în afaceri, comerțul și investițiile în bunuri și servicii de mediu, precum și în produse și tehnologii favorabile climei.
(2) Părțile fac schimb de informații și de experiență cu privire la acțiunile pe care le întreprind pentru a promova coerența și susținerea reciprocă dintre politicile comerciale, sociale și de mediu și consolidează dialogul și cooperarea pe marginea aspectelor de dezvoltare durabilă care pot apărea în contextul relațiilor lor comerciale.
(3) Dialogul și cooperarea menționate, care se desfășoară între părți, ar trebui să implice părțile interesate relevante, în special partenerii sociali, precum și alte organizații ale societății civile, inclusiv prin intermediul cooperării cu societatea civilă înființate în temeiul articolului 314, după caz.
ARTICOLUL 179
Soluționarea litigiilor
Articolele 223, 224 și 225 nu se aplică în cazul litigiilor reglementate de prezentul capitol. Pentru orice astfel de litigiu, după ce comisia de arbitraj și-a prezentat raportul final în temeiul articolelor 219 și 220, părțile, ținând seama de raportul respectiv, discută măsurile adecvate care trebuie puse în aplicare. Comitetul de cooperare monitorizează punerea în aplicare a unor astfel de măsuri și ține această chestiune sub observație, inclusiv prin intermediul mecanismului menționat la articolul 178 alineatul (3).
CAPITOLUL 11
COMPORTAMENTUL ANTICONCURENȚIAL, CONTROLUL CONCENTRĂRILOR ECONOMICE ȘI SUBVENȚIILE
ARTICOLUL 180
Principii
Părțile recunosc importanța unei concurențe libere și nedenaturate în relațiile lor comerciale și în relațiile lor de investiții. Părțile recunosc faptul că practicile comerciale anticoncurențiale și intervențiile statului sunt susceptibile să denatureze buna funcționare a piețelor și să reducă avantajele liberalizării comerțului și a investițiilor.
ARTICOLUL 181
Neutralitatea concurențială
Părțile aplică prezentul capitol tuturor întreprinderilor, publice și private.
ARTICOLUL 182
Activități economice
Prezentul capitol se aplică activităților economice.
În sensul prezentului capitol, „activități economice” înseamnă activitățile legate de oferirea de bunuri și servicii pe o piață.
COMPORTAMENTUL ANTICONCURENȚIAL ȘI CONTROLUL CONCENTRĂRILOR ECONOMICE
ARTICOLUL 183
Cadrul legislativ
Fiecare parte adoptă sau menține o legislație în domeniul concurenței care se aplică tuturor întreprinderilor, în toate sectoarele economiei (22), și care abordează, în mod eficace, următoarele practici:
|
(a) |
acordurile orizontale și verticale dintre întreprinderi, deciziile asociațiilor de întreprinderi și practicile concertate care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restricționarea sau denaturarea concurenței; |
|
(b) |
abuzul de poziție dominantă din partea uneia sau mai multor întreprinderi; și |
|
(c) |
concentrările dintre întreprinderi, care ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă, în special în urma creării sau a consolidării unei poziții dominante. |
ARTICOLUL 184
Servicii de interes economic general
Părțile se asigură că întreprinderile cărora le-a fost încredințată prestarea de servicii de interes economic general fac obiectul normelor prevăzute în prezenta secțiune, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea sarcinilor atribuite acestor întreprinderi. Sarcinile atribuite sunt transparente, iar orice limitare sau abatere de la aplicarea normelor prevăzute în prezenta secțiune nu depășește ceea ce este strict necesar pentru îndeplinirea sarcinilor respective.
ARTICOLUL 185
Punerea în aplicare
(1) Fiecare parte înființează sau menține o autoritate în domeniul concurenței independentă din punctul de vedere al funcționării care este responsabilă cu punerea integrală în aplicare și asigurarea eficace a respectării legislației sale în materie de concurență menționate la articolul 183 și care este dotată în mod corespunzător cu competențele și resursele necesare în acest scop.
(2) Fiecare parte aplică legislația sa în materie de concurență menționată la articolul 183 într-un mod transparent, respectând principiile echității procedurale, inclusiv dreptul la apărare al întreprinderilor în cauză, în special dreptul de a fi audiat și dreptul la exercitarea unei căi de atac.
ARTICOLUL 186
Cooperarea
(1) Părțile recunosc că este în interesul lor comun să promoveze cooperarea în ceea ce privește politica în domeniul concurenței și asigurarea respectării legislației.
(2) Pentru a facilita o astfel de cooperare, autoritățile de concurență ale părților pot face schimb de informații, sub rezerva normelor de confidențialitate prevăzute în legislația părților.
(3) Autoritățile de concurență ale părților se străduiesc să își coordoneze, în măsura posibilului și dacă este cazul, activitățile de asigurare a respectării legislației referitoare la comportamente sau cazuri similare sau conexe.
ARTICOLUL 187
Neaplicarea dispozițiilor privind soluționarea litigiilor
Capitolul 14 nu se aplică prezentei secțiuni.
SUBVENȚII
ARTICOLUL 188
Definiție și domeniu de aplicare
(1) În sensul prezentei secțiuni, „o subvenție” înseamnă o măsură care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 1 alineatul 1.1 din Acordul SMC, indiferent dacă este acordată unei întreprinderi care fabrică bunuri sau unei întreprinderi care prestează servicii (23).
(2) Prezenta secțiune se aplică subvențiilor care sunt specifice în sensul articolului 2 din Acordul SMC sau care intră sub incidența articolului 192 din prezentul acord.
(3) Părțile se asigură că subvențiilor acordate întreprinderilor cărora le-a fost încredințată prestarea de servicii de interes economic general li se aplică normele prevăzute în prezenta secțiune, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea sarcinilor atribuite acestor întreprinderi. Sarcinile atribuite sunt transparente, iar orice limitare sau abatere de la aplicarea normelor prevăzute în prezenta secțiune nu depășește ceea ce este strict necesar pentru îndeplinirea sarcinilor respective.
(4) Articolul 191 din prezentul acord nu se aplică subvențiilor legate de comerțul cu mărfuri care intră sub incidența anexei 1 la Acordul privind agricultura.
(5) Articolele 191 și 192 nu se aplică sectorului audiovizual.
(6) Articolul 192 nu se aplică subvențiilor convenite sau acordate în mod oficial înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord sau în termen de cinci ani de la această dată.
ARTICOLUL 189
Relația cu OMC
Nicio dispoziție a prezentei secțiuni nu aduce atingere drepturilor sau obligațiilor care revin fiecărei părți în temeiul Acordului SMC, al Acordului privind agricultura, al articolului XVI din GATT 1994 sau al articolului XV din GATS.
ARTICOLUL 190
Transparența
(1) În ceea ce privește o subvenție acordată sau menținută pe teritoriul său, fiecare parte face publice următoarele informații:
|
(a) |
temeiul juridic și scopul subvenției; |
|
(b) |
forma subvenției; |
|
(c) |
cuantumul subvenției sau suma înscrisă în buget pentru subvenție; și |
|
(d) |
dacă este posibil, numele beneficiarului subvenției. |
(2) O parte respectă alineatul (1) prin:
|
(a) |
transmiterea unei notificări în temeiul articolului 25 din Acordul SMC, care este prezentată cel puțin o dată la doi ani; |
|
(b) |
transmiterea unei notificări în temeiul articolului 18 din Acordul privind agricultura; sau |
|
(c) |
asigurarea faptului că informațiile menționate la alineatul (1) sunt publicate de sine stătător sau în numele său pe un site web accesibil publicului până la data de 31 decembrie a anului calendaristic următor anului în care a fost acordată sau menținută subvenția. |
ARTICOLUL 191
Consultări
(1) În cazul în care o parte consideră că o subvenție afectează sau poate afecta în mod negativ interesele sale comerciale sau în materie de liberalizare a investițiilor, aceasta își poate exprima preocuparea în scris către cealaltă parte și poate solicita informații suplimentare cu privire la această chestiune.
(2) Cererea menționată la alineatul (1) include o explicație a modului în care subvenția afectează sau poate afecta în mod negativ interesele părții solicitante. Partea solicitantă poate solicita următoarele informații cu privire la subvenție:
|
(a) |
temeiul juridic și obiectivul politicii sau scopul subvenției; |
|
(b) |
forma subvenției; |
|
(c) |
datele și durata subvenției și orice alte termene aferente subvenției; |
|
(d) |
cerințele de eligibilitate pentru subvenție; |
|
(e) |
suma totală sau suma anuală înscrisă în buget pentru subvenție; |
|
(f) |
dacă este posibil, numele beneficiarului subvenției; și |
|
(g) |
orice alte informații care permit evaluarea efectelor negative ale subvenției. |
(3) Partea solicitată furnizează informațiile solicitate în scris într-un termen rezonabil, în principiu de cel mult 60 de zile de la data transmiterii cererii. În cazul în care partea solicitată nu furnizează niciuna dintre informațiile solicitate, partea respectivă explică absența acestor informații în răspunsul său scris în același termen.
(4) După primirea informațiilor solicitate, partea solicitantă poate solicita consultări pe această temă. Consultările dintre părți pentru a discuta preocupările ridicate se desfășoară într-un termen rezonabil, în principiu de cel mult 60 de zile de la data transmiterii cererii de consultări.
(5) Părțile depun toate eforturile pentru a ajunge la o soluție reciproc satisfăcătoare.
ARTICOLUL 192
Subvenții supuse condițiilor
(1) În sensul prezentei secțiuni, sunt permise următoarele subvenții, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de mai jos:
|
(a) |
subvențiile prin intermediul cărora un guvern garantează datoriile sau pasivele anumitor întreprinderi, cu condiția ca valoarea acestor datorii și pasive sau durata unei astfel de garanții să fie limitate; și |
|
(b) |
subvențiile acordate întreprinderilor insolvabile sau aflate în dificultate, sub diferite forme, cu condiția ca:
|
(2) Alineatul (1) litera (b) nu se aplică subvențiilor acordate întreprinderilor ca sprijin temporar de lichiditate sub formă de garanții pentru împrumuturi sau împrumuturi în perioada necesară pentru pregătirea unui plan de restructurare. Un astfel de sprijin temporar de lichiditate se limitează la suma necesară pentru a menține întreprinderea în activitate.
(3) Sunt permise subvențiile pentru a asigura ieșirea ordonată de pe piață a unei întreprinderi.
(4) Prezentul articol nu se aplică subvențiilor ale căror valori sau bugete cumulate sunt mai mici de 200 000 EUR per întreprindere pe o perioadă de trei ani consecutivi.
(5) Alineatul (1) nu se aplică subvențiilor care sunt acordate pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unei părți. O perturbare a economiei unei părți este considerată gravă dacă este excepțională, temporară și semnificativă.
(6) În măsura în care nu intră sub incidența articolului 188 alineatul (3), subvențiile prevăzute pentru punerea în aplicare a programelor, în special în domeniul locuințelor sociale și al transportului feroviar de mărfuri, sunt exceptate de la respectarea condițiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol, cu condiția să aibă caracter social.
ARTICOLUL 193
Utilizarea subvențiilor
Fiecare parte se asigură că întreprinderile utilizează subvențiile doar pentru obiectivul de politică pentru care au fost acordate (24).
CAPITOLUL 12
ÎNTREPRINDERI DEȚINUTE DE STAT, ÎNTREPRINDERI CĂRORA LI S-AU CONFERIT DREPTURI SAU PRIVILEGII SPECIALE ȘI MONOPOLURI DESEMNATE
ARTICOLUL 194
Definiții
În sensul prezentului capitol:
|
(a) |
„acord” înseamnă Acordul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (denumită în continuare „OCDE”) privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială sau un angajament ulterior, elaborat în cadrul sau în afara OCDE, care a fost adoptat de cel puțin 12 membri inițiali ai OMC care erau participanți la acord la 1 ianuarie 1979; |
|
(b) |
„activități comerciale” înseamnă activități al căror rezultat final este producerea unui bun sau prestarea unui serviciu, care vor fi vândute în cantități și la prețuri stabilite de o întreprindere și care sunt realizate cu o orientare către profit; (25) |
|
(c) |
„considerente de ordin comercial” înseamnă preț, calitate, disponibilitate, vandabilitate, transport și alte clauze și condiții de achiziționare sau de vânzare ori alți factori care ar fi luați în considerare, în mod normal, în deciziile comerciale ale unei întreprinderi private care își desfășoară activitatea în conformitate cu principiile economiei de piață în ramura de activitate relevantă sau sectorul relevant; |
|
(d) |
„monopol desemnat” înseamnă o entitate, inclusiv un consorțiu sau o agenție guvernamentală, care, pe o piață relevantă de pe teritoriul unei părți, este desemnată ca unic furnizor sau cumpărător al unui bun sau serviciu, fără a include o entitate căreia i s-a conferit un drept exclusiv de proprietate intelectuală, numai pentru motivul că i s-a conferit acest drept; |
|
(e) |
„a desemna” înseamnă a stabili sau a autoriza un monopol sau a extinde domeniul de aplicare al unui monopol astfel încât să acopere un bun sau un serviciu suplimentar; |
|
(f) |
„o întreprindere căreia i s-au acordat drepturi sau privilegii speciale” înseamnă o întreprindere, publică sau privată, căreia o parte i-a acordat, în drept sau în fapt, drepturi sau privilegii speciale prin desemnarea sau limitarea la două sau mai multe a numărului de întreprinderi autorizate să furnizeze un bun sau un serviciu, în funcție de alte criterii decât criteriile obiective, proporționale și nediscriminatorii, afectând astfel în mod substanțial capacitatea oricărei alte întreprinderi de a furniza același bun sau serviciu în aceeași zonă geografică în condiții în mod semnificativ echivalente; |
|
(g) |
„serviciu furnizat în exercitarea autorității guvernamentale” înseamnă un serviciu furnizat în exercitarea autorității guvernamentale conform definiției din GATS inclusiv, după caz, din anexa privind serviciile financiare la GATS; |
|
(h) |
„întreprindere deținută de stat” înseamnă o întreprindere în care una dintre părți:
|
ARTICOLUL 195
Domeniul de aplicare
(1) Părțile își confirmă drepturile și obligațiile care le revin în temeiul articolului XVII alineatele (1), (2) și (3) din GATT 1994, al Înțelegerii privind interpretarea articolului XVII din GATT 1994, precum și în temeiul articolului VIII alineatele (1), (2) și (5) din GATS.
(2) Prezentul capitol se aplică întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale și monopolurilor desemnate care desfășoară o activitate comercială. În cazul în care astfel de întreprinderi sau monopoluri desfășoară atât activități comerciale, cât și activități necomerciale, numai activitățile comerciale sunt reglementate de prezentul capitol.
(3) Prezentul capitol se aplică întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale și monopolurilor desemnate la toate nivelurile de guvernare.
(4) Prezentul capitol nu se aplică întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori monopolurilor desemnate atunci când acționează în calitate de entități contractante care intră sub incidența anexelor fiecărei părți la apendicele I la Acordul privind achizițiile publice, încheiat la Marrakesh la 15 aprilie 1994, care figurează în anexa 4 la Acordul OMC sau sub incidența anexei 9 la prezentul acord în scopuri guvernamentale, și atunci când nu acționează în vederea revânzării bunurilor sau serviciilor achiziționate pe bază comercială sau în vederea utilizării bunurilor sau serviciilor achiziționate în producția de bunuri sau în prestarea de servicii în scopul vânzării comerciale.
(5) Prezentul capitol nu se aplică niciunui serviciu prestat în exercitarea autorității guvernamentale.
(6) Prezentul capitol nu se aplică întreprinderilor de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori monopolurilor desemnate care îți desfășoară activitatea exclusiv în producția de produse militare și din domeniul apărării. (26)
(7) Prezentul capitol nu se aplică unei întreprinderi de stat, unei întreprinderi căreia i s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori unui monopol desemnat, dacă în oricare dintre ultimele trei exerciții fiscale consecutive veniturile anuale provenite din activitățile comerciale ale întreprinderii sau ale monopolului în cauză au fost mai mici de 50 de milioane de drepturi speciale de tragere.
(8) Articolul 197 nu se aplică furnizării de servicii financiare de către o întreprindere deținută de stat în temeiul unui mandat guvernamental, dacă această furnizare de servicii financiare:
|
(a) |
sprijină exporturile sau importurile, cu condiția ca serviciile respective:
|
|
(b) |
sprijină investițiile private în afara teritoriului părții, cu condiția ca serviciile:
|
|
(c) |
să fie oferite în condiții conforme cu acordul, cu condiția să intre sub incidența acordului (27). |
(9) Articolul 197 nu se aplică sectoarelor de servicii din afara domeniului de aplicare al prezentului acord, astfel cum se prevede în capitolul 6.
ARTICOLUL 196
Dispoziții generale
(1) Fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor care îi revin fiecărei părți în temeiul prezentului capitol, nicio dispoziție a prezentului capitol nu împiedică o parte să stabilească sau să mențină întreprinderi deținute de stat, să acorde întreprinderilor drepturi sau privilegii speciale ori să desemneze sau să mențină monopoluri.
(2) Părțile nu obligă și nu încurajează o întreprindere deținută de stat, o întreprindere căreia i s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori un monopol desemnat să acționeze într-o manieră incompatibilă cu prezentul capitol.
ARTICOLUL 197
Tratament nediscriminatoriu și considerații de ordin comercial
(1) Fiecare parte se asigură că întreprinderile deținute de stat, întreprinderile cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale și monopolurile desemnate, atunci când desfășoară activități comerciale:
|
(a) |
acționează în conformitate cu considerente de ordin comercial în achiziționarea sau vânzarea unui bun ori a unui serviciu, cu excepția cazurilor în care își îndeplinesc oricare dintre obligațiile aferente mandatului lor de serviciu public (28), de exemplu în ceea ce privește programele și proiectele cu caracter social, care nu sunt incompatibile cu litera (b) sau (c); |
|
(b) |
la achiziționarea unui bun sau a unui serviciu:
|
|
(c) |
la vânzarea unui bun sau serviciu:
|
(2) Alineatul (1) nu împiedică întreprinderile deținute de stat, întreprinderile cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori monopolurile desemnate:
|
(a) |
să achiziționeze sau să furnizeze bunuri ori servicii în condiții diferite, inclusiv privind prețul, cu condiția ca achiziționarea sau furnizarea să fie în conformitate cu considerentele de ordin comercial; sau |
|
(b) |
să refuze să achiziționeze sau să furnizeze bunuri ori servicii, cu condiția ca acest refuz să fie în conformitate cu considerentele de ordin comercial. |
ARTICOLUL 198
Cadrul de reglementare
(1) Părțile depun eforturi pentru a respecta și a utiliza în mod optim standardele internaționale relevante, inclusiv Orientările OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor deținute de stat.
(2) Fiecare parte se asigură că orice organism de reglementare pe care îl înființează sau îl menține sau orice organism pe care îl însărcinează cu o funcție de reglementare:
|
(a) |
este independent de oricare dintre întreprinderile pe care le reglementează organismul respectiv și nu răspunde în fața acestora, astfel încât să se asigure eficacitatea funcției de reglementare; și |
|
(b) |
acționează imparțial (29) cu privire la toate întreprinderile pe care acest organism le reglementează, inclusiv întreprinderile deținute de stat, întreprinderile cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale și monopolurile desemnate (30). |
(3) Fiecare parte aplică actele sale cu putere de lege și actele administrative întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale și monopolurilor desemnate în mod consecvent și nediscriminatoriu.
ARTICOLUL 199
Transparența
(1) O parte care are motive întemeiate să considere că interesele sale în temeiul prezentului capitol sunt afectate în mod negativ de activitățile comerciale ale unei întreprinderi deținute de stat, ale unei întreprinderi căreia i s-au acordat drepturi sau privilegii speciale sau unui monopol desemnat al celeilalte părți poate solicita în scris celeilalte părți să furnizeze informații cu privire la operațiunile întreprinderii sau monopolului legate de punerea în aplicare a prezentului capitol.
(2) Solicitările de informații menționate la alineatul (1) menționează:
|
(a) |
întreprinderea sau monopolul în cauză; |
|
(b) |
bunurile sau serviciile și piețele în cauză; |
|
(c) |
interesele în temeiul prezentului capitol pe care partea solicitantă le consideră a fi afectate în mod negativ; |
|
(d) |
practicile desfășurate de întreprindere sau de monopol care împiedică comerțul sau investițiile între părți într-un mod incompatibil cu prezentul capitol; și |
|
(e) |
care dintre următoarele informații trebuie furnizate:
|
(3) În cazul în care partea solicitată nu dispune de informațiile solicitate, partea respectivă comunică motivele în scris părții solicitante.
CAPITOLUL 13
TRANSPARENȚA
ARTICOLUL 200
Definiții
În sensul prezentului capitol:
|
(a) |
„decizie administrativă” înseamnă o decizie cu efect juridic care afectează drepturile și obligațiile unei anumite persoane într-un caz individual și se referă la o acțiune administrativă sau la neluarea unei măsuri sau decizii administrative, astfel cum se prevede în legislația părții; |
|
(b) |
„persoană interesată” înseamnă orice persoană care este afectată sau poate fi afectată de o măsură cu aplicare generală; |
|
(c) |
„măsură cu aplicare generală” înseamnă dispoziții legislative, reglementări, proceduri și hotărâri administrative cu aplicare generală care ar putea avea un impact asupra oricărui aspect care intră sub incidența prezentului titlu. |
ARTICOLUL 201
Obiectiv
Recunoscând impactul pe care mediul lor de reglementare îl poate avea asupra schimburilor comerciale și a investițiilor dintre ele, părțile au drept obiectiv promovarea unui mediu de reglementare previzibil și a unor proceduri eficiente pentru operatorii economici, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol.
ARTICOLUL 202
Publicare
(1) Fiecare parte se asigură că o măsură cu aplicare generală cu privire la orice aspect care intră sub incidența prezentului titlu:
|
(a) |
este publicată cu promptitudine prin intermediul unui suport desemnat în mod oficial și, atunci când este fezabil, prin mijloace electronice sau este pusă la dispoziție în alt mod, de așa manieră încât să îi permită oricui să ia cunoștință de aceasta; |
|
(b) |
oferă o explicație a obiectivului și a temeiului acestei măsuri; și |
|
(c) |
prevede un interval de timp suficient între publicarea și intrarea în vigoare a acestei măsuri, cu excepția cazurilor când acest lucru nu este posibil din motive de urgență. |
(2) Atunci când adoptă sau modifică acte cu putere de lege sau norme administrative cu aplicare generală cu privire la orice aspect care intră sub incidența prezentului titlu, fiecare parte, în conformitate cu normele și procedurile sale respective:
|
(a) |
publică într-o etapă timpurie adecvată proiectul de act cu putere de lege, proiectul de normă administrativă sau documentele de consultare care oferă detalii cu privire la obiectivul și justificarea propunerii de act cu putere de lege sau de normă administrativă; |
|
(b) |
oferă posibilități rezonabile și o perioadă de timp adecvată pentru ca persoanele interesate să își prezinte observațiile; și |
|
(c) |
se străduiește să ia în considerare observațiile primite. |
ARTICOLUL 203
Cereri de informații
(1) Fiecare parte stabilește sau menține mecanisme adecvate pentru a răspunde cererilor de informații din partea oricărei persoane referitoare la măsurile cu aplicare generală care sunt propuse sau sunt în vigoare, cu privire la orice aspect care intră sub incidența prezentului titlu.
(2) La cererea unei părți, cealaltă parte furnizează prompt informații și răspunde la întrebările referitoare la orice măsură cu aplicare generală sau la orice propunere de adoptare, modificare sau abrogare a oricărei măsuri cu aplicare generală cu privire la orice aspect care intră sub incidența prezentului titlu și despre care partea solicitantă consideră că ar putea afecta funcționarea prezentului acord.
ARTICOLUL 204
Administrarea măsurilor cu aplicare generală
(1) Fiecare parte administrează în mod obiectiv, imparțial și rezonabil toate măsurile cu aplicare generală cu privire la orice aspect reglementat de prezentul titlu.
(2) La aplicarea măsurilor menționate la alineatul (1) anumitor persoane, bunuri sau servicii ale celeilalte părți în cazuri individuale, fiecare parte:
|
(a) |
se străduiește să transmită, atunci când se inițiază o procedură, un preaviz rezonabil, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele sale administrative, persoanelor interesate care sunt direct afectate de procedură, inclusiv o descriere a naturii procedurii, o declarație a autorității juridice în temeiul căreia este inițiată procedura, precum și, după caz, o descriere generală a aspectelor în litigiu; și |
|
(b) |
acordă persoanelor interesate o posibilitate rezonabilă de a prezenta faptele și argumentele în sprijinul pozițiilor lor înaintea oricărei decizii administrative definitive, în măsura în care timpul, natura procedurilor și interesul public o permit. |
ARTICOLUL 205
Reexaminare
(1) Fiecare parte stabilește sau menține instanțe sau proceduri judiciare, arbitrale sau administrative în scopul de a asigura o reexaminare promptă și, dacă este cazul, corectarea unor decizii administrative cu privire la orice aspect care intră sub incidența prezentului titlu. Fiecare parte se asigură că procedurile sale de reexaminare sunt efectuate în mod nediscriminatoriu și imparțial. Fiecare parte se asigură că instanțele sale care efectuează o astfel de reexaminare sunt imparțiale și independente de oficiul sau autoritatea însărcinată cu asigurarea respectării normelor administrative și nu au niciun interes substanțial în ceea ce privește soluționarea problemei.
(2) Fiecare parte se asigură că părțile la procedurile menționate la alineatul (1) au dreptul la:
|
(a) |
o posibilitate rezonabilă de a-și susține sau apăra pozițiile respective; și |
|
(b) |
o decizie bazată pe probele și pe elementele depuse la dosar sau, în cazurile aplicabile, pe dosarul constituit de autoritatea administrativă competentă. |
(3) Decizia menționată la alineatul (2) litera (b) este pusă în aplicare, sub rezerva unei căi de atac sau a controlului de legalitate, astfel cum se prevede în legislația fiecărei părți, de către oficiul sau autoritatea însărcinată cu asigurarea respectării normelor administrative.
ARTICOLUL 206
Calitatea reglementării, performanța și bunele practici de reglementare
(1) Părțile recunosc principiile bunelor practici de reglementare și promovează calitatea și performanța în materie de reglementare, inclusiv prin:
|
(a) |
încurajarea utilizării evaluărilor impactului reglementărilor atunci când se elaborează inițiative majore; și |
|
(b) |
stabilirea sau menținerea procedurilor de promovare a evaluării periodice retrospective a măsurilor lor cu aplicare generală. |
(2) Părțile depun eforturi pentru a coopera în cadrul forurilor regionale și multilaterale și pentru a promova bunele practici de reglementare și transparența în ceea ce privește comerțul și investițiile internaționale în domeniile reglementate de prezentul titlu.
ARTICOLUL 207
Dispoziții specifice
Prezentul capitol se aplică fără a aduce atingere vreunei norme specifice în materie de transparență stabilite în alte capitole din prezentul titlu.
CAPITOLUL 14
SOLUȚIONAREA LITIGIILOR
OBIECTIV ȘI DOMENIU DE APLICARE
ARTICOLUL 208
Obiectiv
Obiectivul prezentului capitol este de a prevedea un mecanism eficace și eficient pentru evitarea și soluționarea litigiilor între părți în legătură cu interpretarea și aplicarea prezentului titlu pentru a se ajunge, dacă este posibil, la o soluție convenită de comun acord.
ARTICOLUL 209
Domeniul de aplicare
Prezentul capitol se aplică oricărui litigiu între părți cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului titlu (denumite în continuare „dispoziții vizate”), cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul titlu.
ARTICOLUL 210
Definiții
(1) În sensul capitolului 14 și al anexelor 14-A și 14-B:
|
(a) |
„personal administrativ” înseamnă persoane, altele decât asistenții, aflate sub conducerea și controlul unui membru al comisiei de arbitraj; |
|
(b) |
„consilier” înseamnă o persoană angajată de o parte pentru a consilia sau a asista respectiva parte în cadrul procedurii de arbitraj; |
|
(c) |
„asistent” înseamnă o persoană care, în temeiul mandatului unui membru al comisiei de arbitraj și sub coordonarea și controlul unui membru al comisiei de arbitraj, desfășoară activități de documentare sau îl asistă pe respectivul membru al comisiei de arbitraj în activitatea sa; |
|
(d) |
„candidat” înseamnă o persoană al cărei nume se află pe lista membrilor comisiei de arbitraj menționată la articolul 214 și care este luată în considerare pentru a fi selectată ca membru al unei comisii de arbitraj, în conformitate cu articolul 213; |
|
(e) |
„parte reclamantă” înseamnă o parte care solicită constituirea unei comisii de arbitraj în temeiul articolului 212; |
|
(f) |
„mediator” înseamnă o persoană care a fost selectată ca mediator în conformitate cu articolul 236; |
|
(g) |
„comisie de arbitraj” înseamnă o comisie constituită în temeiul articolului 213; |
|
(h) |
„membru al comisiei de arbitraj” înseamnă un membru al unei comisii de arbitraj; |
|
(i) |
„parte pârâtă” înseamnă o parte acuzată de încălcarea dispozițiilor vizate; |
|
(j) |
„reprezentant” înseamnă un angajat sau orice persoană numită de un departament sau de o agenție guvernamentală sau de orice altă entitate publică a unei părți, care reprezintă partea respectivă în cadrul unui litigiu care intră sub incidența prezentului titlu. |
CONSULTĂRI
ARTICOLUL 211
Consultări
(1) Părțile depun eforturi pentru soluționarea oricărui litigiu menționat la articolul 209, prin inițierea de consultări cu bună-credință, în scopul de a ajunge la o soluție convenită de comun acord.
(2) O parte solicită consultări prin prezentarea unei cereri scrise celeilalte părți, în care identifică măsura pusă în discuție și dispozițiile vizate pe care le consideră aplicabile.
(3) Partea căreia îi este adresată cererea de consultări răspunde la aceasta prompt și în orice caz în termen de maximum 10 zile de la data transmiterii cererii. Consultările se organizează în termen de maximum 30 de zile de la data transmiterii cererii și au loc, cu excepția cazului în care părțile convin altfel, pe teritoriul părții căreia i-a fost adresată cererea. Consultările se consideră încheiate în termen de 30 de zile de la data transmiterii cererii, cu excepția cazului în care părțile convin continuarea acestora.
(4) Consultările cu privire la chestiuni urgente, inclusiv cele privind bunurile perisabile sau bunurile sau serviciile sezoniere, se organizează în termen de 15 zile de la data transmiterii cererii. Consultările se consideră încheiate în termen de 15 zile de la data transmiterii cererii, cu excepția cazului în care părțile convin continuarea acestora.
(5) În cursul consultărilor, fiecare parte furnizează celeilalte părți suficiente informații factuale pentru a permite o examinare completă a modului în care măsura în cauză ar putea afecta aplicarea dispozițiilor vizate. Fiecare parte se străduiește să asigure participarea unor membri ai personalului autorităților sale publice competente care au cunoștințe de specialitate în privința chestiunii care face obiectul consultărilor.
(6) Consultările, în special orice informații desemnate drept confidențiale și opiniile exprimate de părți în cursul consultărilor, sunt confidențiale și nu aduc atingere drepturilor de care beneficiază părțile în cadrul oricăror proceduri ulterioare.
PROCEDURILE COMISIEI DE ARBITRAJ
ARTICOLUL 212
Inițierea procedurilor comisiei de arbitraj
(1) O parte care a solicitat consultări în conformitate cu articolul 211 poate solicita constituirea unei comisii de arbitraj în cazul în care:
|
(a) |
partea căreia îi este adresată cererea de consultări în conformitate cu articolul 211 nu răspunde la aceasta în termen de 10 zile de la data transmiterii cererii; |
|
(b) |
consultările nu au loc în termenele menționate la articolul 211 alineatul (3) sau (4); |
|
(c) |
părțile convin să nu organizeze consultări; sau |
|
(d) |
consultările s-au încheiat și nu s-a ajuns la nicio soluție convenită de comun acord. |
(2) Partea care solicită constituirea unei comisii de arbitraj (denumită în continuare „partea reclamantă”) face acest lucru printr-o cerere scrisă adresată părții despre care se presupune că încalcă dispozițiile vizate (denumită în continuare „partea pârâtă”). Partea reclamantă identifică măsura în cauză în cererea sa și explică modul în care măsura respectivă este incompatibilă cu dispozițiile vizate, astfel încât temeiul juridic al plângerii să fie prezentat în mod clar.
ARTICOLUL 213
Constituirea unei comisii de arbitraj
(1) O comisie de arbitraj se compune din trei membri.
(2) În termen de 14 zile de la data transmiterii cererii scrise de constituire a unei comisii de arbitraj, părțile se consultă pentru a ajunge la un acord privind componența comisiei de arbitraj.
(3) În cazul în care părțile nu reușesc să ajungă la un acord cu privire la componența comisiei de arbitraj în termenul prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol, fiecare parte numește un membru al comisiei de arbitraj din sublista sa stabilită în temeiul articolului 214 în termen de cinci zile de la expirarea termenului prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol. Dacă o parte nu numește un membru al comisiei de arbitraj din sublista sa în termenul respectiv, copreședintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă selectează membrul prin tragere la sorți, în termen de cinci zile de la expirarea termenului respectiv, din sublista părții care nu a numit un membru al comisiei de arbitraj. Copreședintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă poate delega această selecție prin tragere la sorți a membrului comisiei de arbitraj.
(4) Dacă părțile nu reușesc să ajungă la un acord cu privire la președintele comisiei de arbitraj în termenul prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol, copreședintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă selectează președintele comisiei de arbitraj prin tragere la sorți, în termen de cinci zile de la expirarea termenului respectiv, din sublista președinților stabilită în temeiul articolul 214. Copreședintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă poate delega această selecție prin tragere la sorți a președintelui comisiei de arbitraj.
(5) Dacă nu a fost întocmită oricare dintre listele prevăzute la articolul 214 sau nu conține suficiente nume în momentul formulării unei cereri în temeiul articolului 212, membrii comisiei de arbitraj sunt selectați în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
(6) Data constituirii comisiei de arbitraj este data la care toți cei trei membri ai comisiei de arbitraj selectați și-au notificat acceptarea acestei numiri în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
ARTICOLUL 214
Lista membrilor comisiei de arbitraj
(1) Comitetul de cooperare stabilește, în cel mult șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului acord, o listă cu cel puțin 15 persoane fizice care doresc și sunt în măsură să îndeplinească funcția de membri ai unei comisii de arbitraj. Lista se compune din trei subliste:
|
(a) |
o sublistă de persoane fizice stabilită pe baza propunerilor Uniunii Europene; |
|
(b) |
o sublistă de persoane fizice stabilită pe baza propunerilor Republicii Kârgâze; și |
|
(c) |
o sublistă de persoane fizice care nu sunt resortisanți ai niciuneia dintre părți și care doresc și sunt în măsură să îndeplinească funcția de președinte al comisiei de arbitraj. |
(2) Fiecare sublistă cuprinde cel puțin cinci persoane fizice. Comitetul de cooperare se asigură că fiecare sublistă este menținută permanent la acest număr minim de persoane fizice.
(3) Comitetul de cooperare poate întocmi liste suplimentare de persoane fizice care au cunoștințe de specialitate în sectoarele specifice reglementate de prezentul titlu. Cu condiția obținerii consimțământului părților, aceste liste suplimentare se utilizează pentru a constitui comisia de arbitraj în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 213.
ARTICOLUL 215
Cerințe pentru membrii comisiei de arbitraj
(1) Fiecare membru al comisiei de arbitraj trebuie:
|
(a) |
să aibă o experiență confirmată în drept, comerț internațional și alte domenii reglementate de prezentul titlu.; |
|
(b) |
să fie independent de fiecare parte și să nu fie afiliat niciuneia dintre părți și să nu primească instrucțiuni din partea niciuneia dintre ele; |
|
(c) |
să își exercite funcția în nume propriu și să nu accepte instrucțiuni din partea niciunei organizații și a niciunui guvern în ceea ce privește aspectele în litigiu; și |
|
(d) |
să respecte Codul de conduită pentru membrii comisiilor de arbitraj și pentru mediatori prevăzut în anexa 14-B. |
(2) Președintele trebuie să aibă, de asemenea, experiență în procedurile de soluționare a litigiilor.
(3) În funcție de obiectul unui anumit litigiu, părțile pot conveni să deroge de la cerințele enumerate la alineatul (1) litera (a).
ARTICOLUL 216
Funcțiile comisiei de arbitraj
Comisia de arbitraj:
|
(a) |
efectuează o evaluare obiectivă a problemei pe care o cercetează, inclusiv o evaluare obiectivă a elementelor concrete ale cazului, a aplicabilității dispozițiilor vizate și a conformității cu acestea; |
|
(b) |
expune, în deciziile și rapoartele sale, faptele constatate, aplicabilitatea dispozițiilor vizate și motivele care au stat la baza constatărilor și a concluziilor sale; și |
|
(c) |
ar trebui să se consulte la intervale regulate cu părțile și să ofere oportunități adecvate pentru ajungerea la o soluție convenită de comun acord. |
ARTICOLUL 217
Mandat
(1) Cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel, în termen de cinci zile de la data constituirii comisiei de arbitraj, aceasta din urmă are ca mandat:
„ să examineze, din perspectiva dispozițiilor relevante din prezentul titlu invocate de către părți, chestiunea menționată în cererea de constituire a comisiei de arbitraj, să formuleze constatări cu privire la conformitatea măsurii în cauză cu respectivele dispoziții și să prezinte un raport în conformitate cu articolele 219 și 220. ”
(2) În cazul în care convin cu privire la un alt mandat, părțile notifică mandatul convenit comisiei de arbitraj, în termenul prevăzut la alineatul (1).
ARTICOLUL 218
Decizia privind chestiunile urgente
(1) Dacă o parte solicită acest lucru, comisia de arbitraj decide, în termen de 10 zile de la constituirea sa, dacă respectivul caz se referă sau nu la o chestiune urgentă.
(2) În caz de urgență, termenele aplicabile prevăzute în prezenta secțiune sunt reduse la jumătate din perioada prevăzută în aceasta, cu excepția termenelor menționate la articolele 213 și 217.
ARTICOLUL 219
Raportul intermediar
(1) În termen de cel mult 90 de zile de la data constituirii sale, comisia de arbitraj transmite părților un raport intermediar. În cazul în care comisia de arbitraj consideră că acest termen nu poate fi respectat, președintele comisiei de arbitraj notifică părților, în scris, acest lucru, precizând motivele întârzierii și data la care comisia de arbitraj intenționează să transmită raportul său intermediar. Comisia de arbitraj nu poate în niciun caz să transmită raportul său intermediar mai târziu de 120 de zile de la data constituirii sale.
(2) Fiecare parte poate adresa comisiei de arbitraj o cerere scrisă de reexaminare a unor aspecte precise ale raportului intermediar în termen de 10 zile de la data transmiterii acestuia. O parte poate prezenta observații la solicitarea celeilalte părți în termen de șase zile de la transmiterea solicitării în cauză.
ARTICOLUL 220
Raportul final
(1) În termen de 120 de zile de la data constituirii sale, comisia de arbitraj transmite părților raportul său final. În cazul în care comisia de arbitraj consideră că acest termen nu poate fi respectat, președintele comisiei de arbitraj notifică părților, în scris, acest lucru, precizând motivele întârzierii și data la care comisia de arbitraj intenționează să transmită raportul său final. Comisia de arbitraj nu poate în niciun caz să transmită raportul său final mai târziu de 150 de zile de la data constituirii sale.
(2) Raportul final include o discuție cu privire la eventualele cereri scrise ale părților referitoare la raportul intermediar și răspunde cu claritate la observațiile părților.
ARTICOLUL 221
Măsuri de conformare
(1) Partea pârâtă ia toate măsurile necesare pentru a se conforma cu promptitudine constatărilor și concluziilor din raportul final, astfel încât să respecte dispozițiile vizate.
(2) Partea pârâtă notifică în scris părții reclamante, în termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea raportului final, măsurile pe care le-a luat sau pe care intenționează să le ia pentru a se conforma raportului final.
ARTICOLUL 222
Termen rezonabil
(1) În cazul în care nu este posibilă conformarea imediată în conformitate cu articolul 221 alineatul (1), partea pârâtă notifică în scris părții reclamante, în termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea raportului final, durata termenului rezonabil pe care îl va solicita. Părțile depun eforturi pentru a conveni asupra termenului rezonabil necesar pentru a se conforma raportului final.
(2) În cazul în care părțile nu sunt în măsură să ajungă la un acord cu privire la termenul rezonabil menționat la alineatul (1), partea reclamantă poate, cel mai devreme la 20 de zile de la transmiterea notificării menționate la alineatul (1), să solicite în scris comisiei de arbitraj inițiale să stabilească durata termenului rezonabil. Comisia de arbitraj transmite părților decizia sa în termen de 20 de zile de la data transmiterii solicitării.
(3) Partea pârâtă notifică în scris părții reclamante progresele înregistrate în ceea ce privește conformarea la raportul final cu cel puțin o lună înainte de expirarea termenului rezonabil stabilit în conformitate cu alineatul (2).
(4) Părțile pot conveni să prelungească termenul rezonabil stabilit în conformitate cu alineatul (2).
ARTICOLUL 223
Reexaminarea conformității
(1) Partea pârâtă notifică în scris părții reclamante, până cel târziu la data expirării termenului rezonabil menționat la articolul 222, orice măsuri luate pentru a se conforma raportului final.
(2) În cazul în care părțile nu sunt de acord cu privire la existența măsurilor luate pentru a se conforma raportului final sau la compatibilitatea acestor măsuri cu dispozițiile vizate, partea reclamantă poate transmite comisiei de arbitraj inițiale o solicitare scrisă de a lua o decizie în această privință. În solicitarea respectivă se precizează care este măsura în cauză și se explică de ce măsura respectivă constituie o încălcare a dispozițiile vizate, astfel încât să reiasă în mod clar temeiul juridic al plângerii. Comisia de arbitraj transmite părților decizia sa în termen de 46 de zile de la data transmiterii solicitării.
ARTICOLUL 224
Măsuri corective temporare
(1) La cererea părții reclamante și după consultarea acesteia, partea pârâtă prezintă o ofertă de compensație temporară în cazul în care:
|
(a) |
partea pârâtă notifică în scris părții reclamante că nu este posibil să se conformeze raportului final; |
|
(b) |
partea pârâtă nu transmite în scris o notificare referitoare la nicio măsură întreprinsă în vederea conformării la raportul final în termenul menționat la articolul 221 alineatul (2) sau înainte de data expirării termenului rezonabil; ori |
|
(c) |
comisia de arbitraj consideră că nu a fost întreprinsă nicio măsură pentru a se asigura conformitatea sau că măsura întreprinsă în acest sens nu este compatibilă cu dispozițiile vizate. |
(2) În oricare dintre situațiile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c), partea reclamantă poate transmite o notificare scrisă părții pârâte cu privire la intenția sa de a suspenda aplicarea obligațiilor care decurg din dispozițiile vizate în cazul în care:
|
(a) |
partea reclamantă decide să nu transmită o cerere în temeiul alineatului (1); sau |
|
(b) |
în cazul în care partea reclamantă a înaintat o cerere în temeiul alineatului (1) din prezentul articol, părțile nu convin asupra unei compensații temporare în termen de 20 de zile de la expirarea termenului rezonabil menționat la articolul 222 sau de la transmiterea deciziei comisiei de arbitraj în temeiul articolului 223 alineatul (2). |
În notificare se precizează nivelul suspendării preconizate a obligațiilor.
(3) Partea reclamantă poate suspenda obligațiile în temeiul dispozițiilor vizate la 10 de zile de la data transmiterii notificării menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care partea pârâtă a transmis o cerere în temeiul alineatului (5).
(4) Nivelul suspendării obligațiilor nu depășește nivelul echivalent cu anularea sau prejudiciile cauzate de încălcarea dispozițiilor vizate.
(5) În cazul în care consideră că nivelul notificat de suspendare a obligațiilor depășește un nivel echivalent cu anularea sau prejudiciile cauzate de încălcare, partea pârâtă poate adresa o cerere scrisă comisiei de arbitraj inițiale înainte de expirarea perioadei de 10 zile prevăzute la alineatul (3) pentru a lua o decizie în această privință. Comisia de arbitraj transmite părților decizia sa în termen de 30 de zile de la data transmiterii cererii. Obligațiile nu se suspendă până când comisia de arbitraj nu își pronunță decizia. Suspendarea obligațiilor trebuie să fie conformă cu această decizie.
(6) Compensarea sau suspendarea obligațiilor menționată la prezentul articol este temporară și nu se aplică după ce:
|
(a) |
părțile au ajuns la o soluție convenită de comun acord în temeiul articolului 240; |
|
(b) |
părțile au convenit că măsura întreprinsă în vederea conformării la raportul final asigură respectarea de către partea pârâtă a dispozițiilor vizate; sau |
|
(c) |
orice măsură adoptată pentru a asigura conformitatea cu raportul final pe care comisia de arbitraj a considerat-o incompatibilă cu dispozițiile vizate a fost retrasă sau modificată astfel încât să se asigure respectarea de către partea pârâtă a dispozițiilor respective. |
ARTICOLUL 225
Evaluarea măsurilor întreprinse în vederea asigurării conformității după adoptarea măsurilor corective temporare
(1) Partea pârâtă notifică în scris părții reclamante orice măsură adoptată pentru a se conforma raportului final în urma suspendării obligațiilor sau în urma aplicării compensației temporare, după caz. Cu excepția cazurilor în care se aplică alineatul (2), partea reclamantă încetează suspendarea obligațiilor în termen de 30 de zile de la transmiterea notificării. În cazurile în care a fost aplicată o compensație, cu excepția cazurilor prevăzute la alineatul (2), partea pârâtă poate înceta aplicarea compensației respective în termen de 30 de zile de la data la care a transmis notificarea privind conformarea sa.
(2) Dacă, în termen de 30 de zile de la data transmiterii notificării, părțile nu ajung la un acord cu privire la faptul că în urma luării măsurii notificate în conformitate cu alineatul (1) partea pârâtă se conformează dispozițiilor vizate, partea reclamantă poate transmite comisiei de arbitraj inițiale o solicitare scrisă de a lua o decizie în această privință. Comisia de arbitraj transmite părților decizia sa în termen de 46 de zile de la data transmiterii solicitării. În cazul în care comisia de arbitraj constată că măsura întreprinsă în vederea conformării la raportul final este compatibilă cu dispozițiile vizate, suspendarea obligațiilor sau, după caz, aplicarea compensației ia sfârșit. Dacă este cazul, partea reclamantă ajustează nivelul suspendării obligațiilor sau nivelul compensației în funcție de decizia comisiei de arbitraj.
(3) În cazul în care consideră că nivelul suspendării pus în aplicare de către partea reclamantă depășește nivelul echivalent cu anularea sau prejudiciile cauzate de încălcare, partea pârâtă poate transmite comisiei de arbitraj inițiale o solicitare scrisă de a lua o decizie în această privință. Comisia de arbitraj transmite decizia sa în termen de 46 de zile de la data transmiterii solicitării.
ARTICOLUL 226
Înlocuirea membrilor comisiei de arbitraj
În cazul în care, în cursul procedurilor de soluționare a litigiilor, un membru al comisiei de arbitraj nu poate participa, se retrage sau trebuie înlocuit deoarece nu respectă Codul de conduită pentru membrii comisiilor de arbitraj și pentru mediatori prevăzut în anexa 14-B, se aplică procedura prevăzută la articolul 213. Termenele pentru transmiterea rapoartelor sau a deciziilor comisiei de arbitraj prevăzute în prezenta secțiune se prelungesc, dacă este necesar, pentru numirea noului membru al comisiei de arbitraj.
ARTICOLUL 227
Regulamentul de procedură
(1) Procedurile comisiei de arbitraj sunt reglementate de prezentul capitol și de regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
(2) Orice audiere a comisiei de arbitraj este deschisă publicului, în absența unor dispoziții contrare din regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
ARTICOLUL 228
Suspendare și încetare
La cererea ambelor părți, comisia de arbitraj își suspendă în orice moment activitatea, pentru o perioadă convenită de părți și care nu depășește 12 luni consecutive. Comisia de arbitraj își reia activitatea înainte de încheierea perioadei de suspendare, la cererea scrisă a ambelor părți, sau la sfârșitul perioadei de suspendare, la cererea scrisă a oricăreia dintre părți. În acest din urmă caz, partea solicitantă notifică în scris cererea celeilalte părți. În cazul în care niciuna dintre părți nu solicită reluarea activității comisiei de arbitraj la sfârșitul perioadei de suspendare, autoritatea comisiei de arbitraj expiră, iar procedura de soluționare a litigiilor se încheie. În cazul suspendării activității comisiei de arbitraj, perioadele relevante prevăzute în prezenta secțiune sunt prelungite cu o perioadă echivalentă cu cea în care a fost suspendată activitatea comisiei de arbitraj.
ARTICOLUL 229
Primirea informațiilor
(1) La cererea unei părți sau din proprie inițiativă, comisia de arbitraj poate solicita părților informațiile relevante pe care le consideră necesare și oportune. Părțile răspund cu promptitudine și în mod complet la orice solicitare de astfel de informații venită din partea comisiei de arbitraj.
(2) La cererea unei părți sau din proprie inițiativă, comisia de arbitraj poate solicita orice informație pe care o consideră oportună din orice sursă. Comisia de arbitraj poate, de asemenea, să ceară avizul experților dacă îl consideră necesar, sub rezerva eventualelor clauze și condiții convenite de părți, după caz.
(3) Persoanele fizice ale unei părți sau persoanele juridice stabilite pe teritoriul unei părți pot depune observații amicus curiae în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
(4) Orice informație obținută de comisia de arbitraj în temeiul prezentului articol este comunicată părților. Părțile pot prezenta observații cu privire la aceste informații.
ARTICOLUL 230
Norme de interpretare
Comisia de arbitraj interpretează dispozițiile vizate în conformitate cu normele obișnuite de interpretare a dreptului public internațional, inclusiv cu normele codificate în Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor. Comisia de arbitraj ține seama, totodată, de interpretările relevante cuprinse în rapoartele grupurilor speciale de soluționare a litigiilor ale OMC și în rapoartele organului de apel, adoptate de Organul de soluționare a litigiilor al OMC în temeiul Memorandumului de înțelegere privind soluționarea litigiilor, inclus în anexa 2 la Acordul OMC (denumit în continuare „Memorandumul de înțelegere al OMC privind soluționarea litigiilor”). Rapoartele și deciziile comisiei de arbitraj nu pot extinde sau restrânge drepturile și obligațiile părților prevăzute în prezentul acord.
ARTICOLUL 231
Rapoartele și deciziile comisiei de arbitraj
(1) Deliberările comisiei de arbitraj rămân confidențiale. Comisia de arbitraj face tot posibilul pentru ca rapoartele elaborate și deciziile pronunțate să fie adoptate prin consens. În cazul în care acest lucru nu este posibil, comisia de arbitraj decide cu majoritate de voturi. În niciun caz nu se fac publice opiniile separate ale membrilor comisiei de arbitraj.
(2) Rapoartele și deciziile comisiei de arbitraj sunt acceptate necondiționat de către părți. Acestea nu creează drepturi sau obligații în ceea ce privește persoanele fizice sau juridice.
(3) Fiecare parte face publice rapoartele și deciziile comisiei de arbitraj, precum și comunicările acesteia, sub rezerva protejării informațiilor confidențiale.
(4) Comisia de arbitraj și părțile tratează drept confidențiale orice informații transmise de una dintre părți comisiei de arbitraj în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
ARTICOLUL 232
Alegerea forului
(1) În cazul în care apare un litigiu privind o anumită măsură care constituie o presupusă încălcare a unei obligații în temeiul prezentului titlu și a unei obligații în mod substanțial echivalente în temeiul unui alt acord internațional la care ambele părți au aderat, inclusiv Acordul OMC, partea reclamantă alege forul care soluționează litigiul.
(2) Odată ce partea reclamantă a ales forul și a inițiat procedurile de soluționare a litigiilor în temeiul prezentei secțiuni sau al unui alt acord internațional, partea respectivă nu inițiază proceduri de soluționare a litigiilor în temeiul celuilalt acord internațional cu privire la măsura specifică menționată la alineatul (1), cu excepția cazului în care forul ales inițial nu se pronunță din motive procedurale sau jurisdicționale.
(3) În sensul prezentului articol:
|
(a) |
se consideră că procedurile de soluționare a litigiilor în temeiul prezentei secțiuni sunt inițiate prin depunerea de către o parte a unei cereri de constituire a unei comisii de arbitraj prevăzute la articolul 212; |
|
(b) |
se consideră că procedurile de soluționare a litigiilor în temeiul Acordului OMC sunt inițiate în momentul depunerii de către o parte a unei cereri de constituire a unei comisii de arbitraj în temeiul articolului 6 din Memorandumul de înțelegere al OMC privind soluționarea litigiilor; |
|
(c) |
se consideră că procedurile de soluționare a litigiilor în temeiul oricărui alt acord internațional sunt inițiate în conformitate cu dispozițiile relevante din respectivul acord. |
(4) Fără a aduce atingere alineatului (2), nicio prevedere din prezentul acord nu trebuie să împiedice o parte să suspende obligațiile autorizate de Organismul de soluționare a litigiilor al OMC sau autorizate în temeiul procedurilor privind soluționarea litigiilor ale altui acord internațional la care au aderat ambele părți aflate în litigiu. Acordul OMC sau orice alt acord internațional încheiat între părți nu trebuie invocat pentru a împiedica o parte să suspende obligațiile care decurg din prezenta secțiune.
MECANISMUL DE MEDIERE
ARTICOLUL 233
Obiectiv
Obiectivul mecanismului de mediere este de a facilita găsirea unei soluții convenite de comun acord pe baza unei proceduri complete și rapide, cu asistența unui mediator.
ARTICOLUL 234
Solicitarea de informații
(1) În orice moment înainte de inițierea procedurii de mediere, o parte poate solicita celeilalte părți, în scris, informații cu privire la o măsură care are un impact negativ asupra comerțului sau a investițiilor dintre părți. Partea căreia i se adresează o astfel de cerere transmite, în termen de 20 de zile de la data transmiterii cererii, un răspuns scris care conține observațiile sale cu privire la informațiile solicitate.
(2) În cazul în care estimează că nu va fi în măsură să transmită un răspuns în termen de 20 de zile de la data transmiterii cererii, partea căreia i se adresează cererea de informații notifică imediat părții solicitante acest lucru, precizând motivele întârzierii și furnizând o estimare a termenului cel mai scurt în care va fi în măsură să transmită răspunsul.
(3) În mod normal, se așteaptă ca o parte să depună o cerere de informații în conformitate cu alineatul (1) înainte de inițierea procedurii de mediere.
ARTICOLUL 235
Inițierea procedurii de mediere
(1) O parte poate solicita în orice moment inițierea unei proceduri de mediere cu privire la o măsură care are un impact negativ asupra comerțului sau a investițiilor dintre părți.
(2) Cererea menționată la alineatul (1) se formulează prin intermediul unei cereri scrise transmise celeilalte părți. Cererea prezintă preocupările părții solicitante în mod clar și suficient de detaliat și:
|
(a) |
identifică măsura specifică în cauză; |
|
(b) |
conține o expunere a efectelor negative pe care, în opinia părții solicitante, le are sau le va avea măsura asupra comerțului sau a investițiilor dintre părți; și |
|
(c) |
explică modul în care partea solicitantă consideră că efectele respective sunt legate de măsura în cauză. |
(3) Procedura de mediere nu poate începe decât prin acordul părților pentru a se putea analiza soluții convenite de comun acord și a se lua în considerare orice recomandare și soluții propuse de către mediator. Partea căreia i se adresează cererea de inițiere a unei proceduri de mediere examinează cererea cu bunăvoință și transmite acceptarea sau respingerea în scris părții solicitante în termen de 10 de zile de la data transmiterii acesteia. În cazul în care partea căreia i se adresează cererea nu transmite în scris acceptarea sau respingerea în termenul respectiv, cererea se consideră respinsă.
ARTICOLUL 236
Selectarea mediatorului
(1) Părțile depun eforturi pentru a conveni asupra unui mediator în termen de 10 de zile de la inițierea procedurii de mediere.
(2) În cazul în care părțile nu reușesc să ajungă la un acord cu privire la mediator în termenul prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol, oricare dintre părți poate solicita copreședintelui Comitetului de cooperare din partea care solicită inițierea unei proceduri de mediere să selecteze mediatorul prin tragere la sorți, în termen de cinci zile de la solicitare, din sublista președinților stabilită în conformitate cu articolul 214. Copreședintele Comitetului de cooperare din partea care solicită inițierea unei proceduri de mediere poate delega această selecție prin tragere la sorți a mediatorului.
(3) În cazul în care sublista președinților prevăzută la articolul 214 alineatul (1) litera (c) nu a fost întocmită în momentul formulării unei cereri în temeiul articolului 235, mediatorul este selectat prin tragere la sorți dintre persoanele fizice care au fost propuse în mod oficial de una dintre părți sau de ambele părți pentru sublista respectivă.
(4) Mediatorul nu poate fi resortisant al niciuneia dintre părți, nici angajat de oricare dintre părți, cu excepția cazului în care părțile convin altfel.
(5) Mediatorul respectă Codul de conduită pentru membrii comisiilor de arbitraj și pentru mediatori prevăzut în anexa 14-B.
ARTICOLUL 237
Regulamentul procedurii de mediere
(1) În termen de 10 zile de la data la care mediatorul a fost convenit în temeiul articolului 236 alineatul (1) sau a fost selectat în temeiul articolului 236 alineatul (2) sau (3), partea care a inițiat procedura de mediere transmite mediatorului și celeilalte părți o descriere scrisă detaliată a preocupărilor sale, în special în ceea ce privește aplicarea măsurii în cauză și posibilele sale efecte negative asupra comerțului sau investițiilor dintre părți. Cealaltă parte poate prezenta observații scrise cu privire la descrierea respectivă în termen de 20 de zile de la data transmiterii acesteia. Fiecare parte poate include orice informații pe care le consideră relevante în descrierea sau în observațiile sale.
(2) Mediatorul asistă părțile în mod transparent pentru a clarifica măsura în cauză și posibilele sale efecte negative asupra comerțului sau investițiilor dintre părți. În special, mediatorul poate să organizeze reuniuni ale părților, să consulte părțile împreună sau individual, să solicite asistență sau consultanță din partea experților relevanți și a părților interesate și să furnizeze orice sprijin suplimentar solicitat de părți. Mediatorul se consultă cu părțile înainte de a solicita asistență sau de a se consulta cu experții relevanți și cu părțile interesate.
(3) Mediatorul poate acorda consiliere și propune o soluție care să fie examinată de părți. Părțile pot accepta sau respinge soluția propusă sau pot conveni asupra unei soluții diferite. Mediatorul nu acordă consiliere și nu formulează observații referitoare la conformitatea măsurii în cauză cu prezentul titlu.
(4) Procedura de mediere are loc pe teritoriul părții căreia i-a fost adresată cererea sau, de comun acord, în orice alt loc sau prin orice alt mijloc.
(5) Părțile depun eforturi pentru a ajunge la o soluție convenită de comun acord în termen de 60 de zile de la data la care mediatorul a fost convenit în temeiul articolului 236 alineatul (1) sau a fost selectat în temeiul articolului 236 alineatul (2) sau (3). În așteptarea unui acord final, părțile pot lua în considerare posibile soluții provizorii, în special în cazul în care măsura se referă la bunuri perisabile sau la bunuri sau servicii sezoniere.
(6) O soluție convenită de comun acord poate fi adoptată printr-o decizie a Comitetului de cooperare. Oricare dintre părți poate condiționa soluția convenită de comun acord de îndeplinirea procedurilor interne necesare în acest scop. Soluțiile convenite de comun acord sunt aduse la cunoștința publicului. Versiunea adusă la cunoștința publicului nu poate conține informații pe care una dintre părți le-a desemnat ca fiind confidențiale.
(7) La cererea oricăreia dintre părți, mediatorul transmite părților un proiect de raport faptic care cuprinde:
|
(a) |
un scurt rezumat al măsurii specifice în cauză; |
|
(b) |
procedurile urmate; și |
|
(c) |
după caz, soluția convenită de comun acord, inclusiv posibilele soluții provizorii. |
Mediatorul prevede un termen de 15 zile în care părțile pot să trimită observații privind proiectul de raport faptic. După analizarea observațiilor părților, mediatorul transmite părților, în termen de 15 zile, un raport faptic final. Raportul faptic final nu include nicio interpretare a dispozițiilor prezentului titlu.
(8) Procedura se încheie:
|
(a) |
prin adoptarea unei soluții convenite de comun acord de către părți, la data adoptării acesteia; |
|
(b) |
prin acordul comun al părților, în orice etapă a procedurii, la data respectivului acord; |
|
(c) |
printr-o declarație scrisă a mediatorului, după consultarea părților, atestând că eforturile suplimentare de mediere ar rămâne fără efect, la data respectivei declarații; sau |
|
(d) |
printr-o declarație scrisă a uneia dintre părți după examinarea soluțiilor propuse în cadrul procedurii de mediere și după examinarea recomandărilor și a soluțiilor propuse de mediator, la data respectivei declarații. |
ARTICOLUL 238
Confidențialitate
Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, toate etapele procedurii de mediere, inclusiv orice recomandare sau soluție propusă, sunt confidențiale. Fiecare parte poate aduce la cunoștința publicului publicului faptul că este în curs o procedură de mediere.
ARTICOLUL 239
Relația cu procedurile de soluționare a litigiilor
(1) Procedura de mediere nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților prevăzute în secțiunile B și C din prezentul capitol sau în cadrul procedurilor de soluționare a litigiilor în temeiul oricărui alt acord internațional.
(2) O parte nu introduce ca probe și nu se bazează, în alte proceduri de soluționare a litigiilor prevăzute în prezentul titlu sau în orice alt acord internațional, pe următoarele elemente, iar comisia de arbitraj nu ia în considerare:
|
(a) |
pozițiile adoptate de cealaltă parte în cursul procedurii de mediere sau informațiile colectate exclusiv în conformitate cu articolul 237 alineatul (2); |
|
(b) |
faptul că cealaltă parte și-a arătat disponibilitatea de a accepta o soluție în legătură cu măsura care face obiectul medierii; sau |
|
(c) |
recomandările sau propunerile formulate de mediator. |
(3) Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, un mediator nu poate avea calitatea de membru al unei comisii de arbitraj în cadrul procedurilor de soluționare a litigiilor în temeiul prezentului titlu sau al oricărui alt acord internațional referitor la aceeași problemă pentru care a avut calitatea de mediator.
DISPOZIȚII COMUNE
ARTICOLUL 240
Soluție convenită de comun acord
(1) Părțile pot ajunge, în orice moment, la o soluție convenită de comun acord în privința oricărui litigiu care intră sub incidența articolului 209.
(2) În cazul în care se ajunge la o soluție convenită de comun acord în cursul procedurii comisiei de arbitraj sau al unei proceduri de mediere, părțile notifică în comun soluția respectivă președintelui comisiei de arbitraj sau mediatorului, după caz. După efectuarea acestei notificări, procedura comisiei de arbitraj sau procedura de mediere încetează.
(3) Fiecare parte ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare, în termenul convenit, soluția convenită de comun acord.
(4) Înainte de expirarea termenului convenit, fiecare parte informează în scris cealaltă parte cu privire la orice măsură pe care a adoptat-o pentru a pune în aplicare soluția convenită de comun acord.
ARTICOLUL 241
Termene
(1) Toate termenele prevăzute în prezentul capitol se calculează în zile calendaristice începând din ziua următoare actului la care se referă.
(2) Orice termen menționat în prezentul capitol poate fi modificat prin acordul reciproc al părților.
(3) În temeiul secțiunii C, comisia de arbitraj poate propune părților, în orice moment, să modifice orice termen menționat în prezentul capitol, precizând motivele care stau la baza propunerii.
ARTICOLUL 242
Costuri
(1) Fiecare parte suportă cheltuielile aferente participării sale la procedura comisiei de arbitraj sau la procedura de mediere.
(2) Părțile împart în comun și în mod egal cheltuielile aferente aspectelor organizatorice, inclusiv remunerația și cheltuielile membrilor comisiei de arbitraj și ale mediatorului. Remunerația membrilor comisiei de arbitraj și a mediatorului este în conformitate cu practica OMC și se stabilește în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
ARTICOLUL 243
Anexe
Consiliul de cooperare poate modifica anexele 14-A și 14-B.
CAPITOLUL 15
EXCEPȚII
ARTICOLUL 244
Excepții generale
(1) În scopul capitolelor 2, 3, 6 și 12, articolul XX din GATT 1994, inclusiv notele și dispozițiile suplimentare ale acestuia, este încorporat în prezentul acord și face parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2) Sub rezerva cerinței ca aceste măsuri să nu se aplice într-o manieră care ar constitui fie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între părțile în care există astfel de condiții sau o restricție disimulată în calea liberalizării investițiilor sau a comerțului cu servicii, nicio dispoziție cuprinsă în capitolul 6 sau în capitolul 12 nu se interpretează ca împiedicând adoptarea sau aplicarea de către oricare dintre părți a măsurilor necesare pentru:
|
(a) |
protejarea securității publice sau a moralității publice ori pentru menținerea ordinii publice; (31) |
|
(b) |
protecția vieții sau a sănătății oamenilor, a animalelor sau a plantelor; |
|
(c) |
asigurarea respectării actelor cu putere de lege sau a normelor administrative care nu contravin dispozițiilor prezentului acord, inclusiv a celor referitoare la:
|
(3) Pentru mai multă certitudine, părțile înțeleg că, atât cât măsurile care intră sub incidența alineatelor (1) și (2) din prezentul articol sunt altminteri incompatibile cu capitolele 6 și 12:
|
(a) |
măsurile menționate la articolul XX litera (b) din GATT 1994 și la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol includ măsurile de mediu care sunt necesare pentru protejarea vieții și sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor; |
|
(b) |
articolul XX litera (g) din GATT 1994 se aplică măsurilor legate de conservarea resurselor naturale biologice și nebiologice epuizabile; și |
|
(c) |
măsurile luate pentru a pune în aplicare acordurile multilaterale de mediu pot intra sub incidența articolului XX litera (b) sau (g) din GATT 1994 sau a alineatului (2) litera (b) din prezentul articol. |
(4) Înainte ca o parte să adopte oricare dintre măsurile prevăzute la articolul XX literele (i) și (j) din GATT 1994, partea respectivă furnizează celeilalte părți toate informațiile relevante, în vederea căutării unei soluții acceptabile pentru părți. Dacă nu se ajunge la un acord în termen de 30 de zile de la furnizarea informațiilor respective, partea în cauză poate să aplice măsurile relevante. În cazul în care circumstanțe excepționale și critice care necesită o acțiune imediată fac imposibilă furnizarea de informații în prealabil, partea care intenționează să ia măsurile poate aplica imediat măsurile de precauție necesare pentru a face față situației. Partea în cauză informează imediat în acest sens cealaltă parte.
ARTICOLUL 245
Fiscalitate
(1) Nicio dispoziție a prezentului titlu nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor Republicii Kârgâze, ale Uniunii Europene sau ale statelor sale membre în temeiul oricărei convenții fiscale. În cazul unei incompatibilități între prezentul acord și orice astfel de convenție fiscală, convenția fiscală prevalează în ceea ce privește dispozițiile incompatibile.
(2) Articolele 33 și 72 din prezentul acord nu se aplică unui avantaj acordat de o parte în temeiul unei convenții fiscale.
(3) Sub rezerva cerinței conform căreia măsurile de acest tip nu sunt puse în aplicare într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între părți atunci când există condiții similare sau o restricție disimulată privind comerțul și investițiile, nicio dispoziție a prezentului titlu nu se interpretează ca împiedicând adoptarea, menținerea sau asigurarea aplicării de către o parte a oricărei măsuri menite să asigure impunerea sau colectarea echitabilă sau eficace a impozitelor directe care:
|
(a) |
face o distincție între contribuabilii care nu se găsesc în aceeași situație, în special în ceea ce privește reședința lor sau locul unde capitalurile lor sunt investite; ori |
|
(b) |
urmărește să prevină frauda sau evaziunea fiscală în conformitate cu dispozițiile oricărei convenții fiscale sau ale oricărei legislații fiscale interne. |
(4) În sensul prezentului articol:
|
(a) |
„reședință” înseamnă reședința fiscală; |
|
(b) |
„convenție fiscală” înseamnă o convenție ce vizează evitarea dublei impuneri sau orice alt acord sau regim internațional care se referă în întregime sau în principal la fiscalitate, la care Republica Kârgâză sau Uniunea Europeană sau statele sale membre sunt părți. |
ARTICOLUL 246
Divulgarea de informații
(1) Nicio dispoziție a prezentului titlu nu se interpretează ca impunând uneia dintre părți să pună la dispoziție informații confidențiale a căror divulgare ar împiedica aplicarea legii, ar fi contrară interesului public într-un alt mod sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale anumitor întreprinderi publice sau private, cu excepția cazului în care o comisie de arbitraj solicită astfel de informații confidențiale în cadrul procedurii de soluționare a litigiilor în temeiul capitolului 14. În astfel de cazuri, tratamentul informațiilor confidențiale este reglementat de dispozițiile relevante din capitolul 14.
(2) Atunci când o parte transmite celeilalte părți, inclusiv prin intermediul organismelor înființate în temeiul prezentului acord, informații care sunt considerate confidențiale în temeiul actelor sale cu putere de lege și al normelor sale administrative, cealaltă parte tratează informațiile respective ca fiind confidențiale, cu excepția cazului în care partea care transmite informațiile convine altfel.
ARTICOLUL 247
Derogări OMC
În cazul în care o obligație prevăzută în prezentul titlu este în mod substanțial echivalentă cu o obligație prevăzută în Acordul OMC, orice măsură luată în conformitate cu o derogare adoptată în temeiul articolului IX din Acordul OMC este considerată a fi în conformitate cu dispoziția în mod substanțial echivalentă din prezentul acord.
TITLUL V
COOPERAREA ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DURABILE
ARTICOLUL 248
Obiective generale de cooperare
(1) Părțile cooperează cu privire la reforma economică, îmbunătățind înțelegerea comună a mecanismelor fundamentale ale economiei fiecăreia dintre ele, precum și elaborarea și punerea în aplicare a politicilor economice.
(2) Republica Kârgâză ia măsuri suplimentare pentru a dezvolta o economie de piață funcțională și durabilă, inclusiv pentru a îmbunătăți climatul de investiții și a integra într-o măsură mai mare sectorul privat. Părțile colaborează în vederea asigurării unor politici macroeconomice solide și a unei gestionări a finanțelor publice compatibile cu principiile fundamentale ale eficacității, transparenței și responsabilității.
ARTICOLUL 249
Principii generale de cooperare
Părțile:
|
(a) |
fac schimb de experiență și de bune practici legate de strategiile de dezvoltare durabilă, inclusiv promovarea drepturilor economice, sociale și culturale; |
|
(b) |
fac schimb de informații privind tendințele și politicile macroeconomice, precum și privind reformele structurale; |
|
(c) |
fac schimb de cunoștințe de specialitate și de bune practici în domenii precum finanțele publice, cadrele politicii monetare și politicii privind cursul de schimb, politica referitoare la sectorul financiar și statisticile economice; |
|
(d) |
fac schimb de informații și de experiență privind integrarea economică regională, inclusiv funcționarea uniunii economice și monetare europene; |
|
(e) |
revizuiesc statutul cooperării bilaterale în domeniul economic, financiar și statistic. |
ARTICOLUL 250
Gestionarea finanțelor publice, controlul financiar și auditul extern
Părțile cooperează în vederea dezvoltării în continuare a unor sisteme solide de gestionare a finanțelor publice pentru Republica Kârgâză, esențiale pentru cadrul financiar al țării în care guvernul Republicii Kârgâze își îndeplinește obiectivele de politică economică și socială în beneficiul cetățenilor săi și care se bazează pe cele mai bune principii și practici, după cum urmează:
|
(a) |
guvernul publică un cadru bugetar pe termen mediu pentru administrația publică, care se bazează pe previziuni credibile și acoperă o perioadă minimă de trei ani, iar toate instituțiile bugetare își desfășoară activitatea în cadrul bugetar respectiv; |
|
(b) |
bugetul este formulat în concordanță cu cadrul juridic național, cu credite de cheltuieli cuprinzătoare care sunt în concordanță cu cadrul bugetar pe termen mediu și sunt respectate; |
|
(c) |
autoritatea bugetară centrală sau autoritatea de trezorerie autorizată controlează la nivel central plata fondurilor din contul unic de trezorerie și asigură disponibilitatea lichidităților; |
|
(d) |
există o strategie clară de administrare a datoriei, care este pusă în aplicare astfel încât obiectivul general al țării privind datoria să fie respectat, iar costurile cu serviciul datoriei să fie ținute sub control; |
|
(e) |
se asigură transparența și controlul bugetar; |
|
(f) |
cadrul operațional pentru controlul intern definește responsabilitățile și competențele și este pus în aplicare de instituțiile bugetare în conformitate cu politica generală de control intern; |
|
(g) |
cadrul operațional pentru auditul intern reflectă standardele internaționale și este aplicat în mod consecvent de către instituțiile guvernamentale; |
|
(h) |
reglementările privind achizițiile publice sunt aliniate la principiile economiei, eficienței, transparenței, deschiderii și responsabilității recunoscute la nivel internațional și există o capacitate instituțională și administrativă centrală de a dezvolta, a pune în aplicare și a monitoriza politica de achiziții publice în mod eficace și eficient; |
|
(i) |
sistemul de căi de atac este aliniat la acordurile și reglementările internaționale aplicabile, la bunele practici recunoscute la nivel internațional în materie de independență, probitate și transparență și prevede tratarea rapidă și competentă a plângerilor și a sancțiunilor; |
|
(j) |
operațiunile de achiziții publice respectă principiile de bază ale egalității de tratament, nediscriminării, proporționalității și transparenței și asigură cea mai eficientă utilizare a fondurilor publice, iar autoritățile contractante dispun de capacități adecvate și utilizează tehnici moderne de achiziții publice; |
|
(k) |
independența, mandatul și organizarea instituției supreme de audit sunt stabilite și protejate de cadrele constituționale și juridice și sunt respectate în practică; |
|
(l) |
instituția supremă de audit aplică standardele într-un mod neutru și obiectiv pentru a asigura audituri de înaltă calitate care au un impact pozitiv asupra guvernanței și funcționării sectorului public. |
ARTICOLUL 251
Cooperarea în domeniul fiscal
Părțile recunosc și se angajează să pună în aplicare principiile bunei guvernanțe în domeniul fiscal, inclusiv standardele la nivel mondial privind transparența și schimbul de informații, impozitarea echitabilă și standardele minime pentru combaterea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor („BEPS”). Părțile promovează buna guvernanță în chestiuni fiscale, îmbunătățesc cooperarea internațională în domeniul fiscal și facilitează colectarea veniturilor fiscale legitime.
ARTICOLUL 252
Cooperarea în domeniul statistic
(1) Părțile promovează armonizarea metodelor și a practicii statistice, inclusiv a colectării și difuzării statisticilor, prin intermediul unui sistem statistic național durabil, eficient și independent din punct de vedere profesional.
(2) Cooperarea în domeniul statistic se axează pe schimbul de cunoștințe, promovarea bunelor practici și respectarea principiilor fundamentale ale statisticilor oficiale adoptate prin Rezoluția 68/261 a Adunării Generale a ONU din 29 ianuarie 2014 și, după caz, a Codului revizuit de bune practici al statisticilor europene adoptat de Comitetul Sistemului Statistic European la 16 noiembrie 2017, inclusiv eventualele modificări ulterioare.
(3) Părțile fac schimb de bune practici în domeniul formării și al consolidării capacităților în toate domeniile statistice.
ARTICOLUL 253
Obiective generale de cooperare în domeniul energiei
(1) Părțile cooperează în domeniul energiei cu obiectivul de a promova utilizarea surselor regenerabile de energie, eficiența energetică și securitatea energetică.
(2) Cooperarea se bazează pe un parteneriat cuprinzător și este ghidată de principiile interesului reciproc, reciprocității, transparenței și previzibilității, în conformitate cu principiile economiei de piață și cu Tratatul privind Carta energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994.
(3) Această cooperare urmărește, de asemenea, promovarea cooperării regionale în domeniul energiei, acordând o atenție deosebită integrării țărilor din Asia Centrală între ele și pe piețele și coridoarele internaționale.
ARTICOLUL 254
Cooperarea în sectorul energetic
Cooperarea în sectorul energetic vizează, printre altele, următoarele domenii:
|
(a) |
consolidarea surselor regenerabile de energie, a eficienței energetice și a securității energetice, în special a fiabilității, siguranței și durabilității aprovizionării cu energie, prin promovarea cooperării regionale în domeniul energiei, inclusiv prin crearea unor piețe regionale ale energiei și prin facilitarea comerțului și schimburilor intraregionale și interregionale în domeniul energiei; |
|
(b) |
punerea în aplicare a strategiilor și a politicilor în domeniul energiei, discutarea perspectivelor și a scenariilor, inclusiv cu privire la condițiile de piață globale pentru produsele energetice, precum și îmbunătățirea sistemului statistic în sectorul energetic; |
|
(c) |
crearea unui climat de investiții atractiv și stabil și încurajarea investițiilor reciproce în domeniul energiei pe o bază nediscriminatorie și transparentă; |
|
(d) |
schimburile cu Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și alte instituții și instrumente financiare internaționale relevante în domeniul energiei; |
|
(e) |
schimburi științifice și tehnice pentru dezvoltarea tehnologiilor energetice, acordând o atenție deosebită tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic și ecologice; |
|
(f) |
colaborarea în cadrul forurilor, inițiativelor și instituțiilor multilaterale din domeniul energiei; |
|
(g) |
schimbul de cunoștințe și experiență, precum și transferul de tehnologie în domeniul inovării, inclusiv în domeniile gestionării și tehnologiilor energetice. |
ARTICOLUL 255
Surse regenerabile de energie
Cooperarea se desfășoară, printre altele, prin:
|
(a) |
dezvoltarea surselor regenerabile de energie în mod economic și ecologic, inclusiv cooperarea privind aspectele de reglementare, certificarea și standardizarea, precum și privind dezvoltarea tehnologică; |
|
(b) |
facilitarea schimburilor și a cooperării în materie de cercetare dintre instituțiile, laboratoarele și entitățile din sectorul privat din Uniunea Europeană și din Republica Kârgâză, inclusiv prin intermediul unor programe comune, cu scopul de a pune în aplicare cele mai bune practici în vederea creării energiei viitorului și a unei economii verzi; |
|
(c) |
desfășurarea unor seminare, conferințe și programe de formare comune, schimbul de informații și date statistice deschise, precum și de informații privind dezvoltarea unor surse regenerabile de energie. |
ARTICOLUL 256
Eficiența energetică și economii de energie
Cooperarea pentru promovarea eficienței energetice și a economiilor de energie, inclusiv în ceea ce privește sectorul cărbunelui, arderea la faclă (și utilizarea de gaze asociate), clădirile, aparatura și transporturile, se efectuează, printre altele, prin:
|
(a) |
schimbul de informații cu privire la politicile de eficiență energetică, cadrele juridice și de reglementare, precum și planurile de acțiune; |
|
(b) |
facilitarea schimburilor de experiență și de know-how în materie de eficiență energetică și de economii de energie; |
|
(c) |
inițierea și punerea în aplicare de proiecte, inclusiv proiecte demonstrative, pentru introducerea de tehnologii și soluții inovatoare în materie de eficiență energetică și de economii de energie; |
|
(d) |
programe de formare și cursuri de formare în domeniul eficienței energetice în vederea realizării obiectivelor prezentului acord. |
ARTICOLUL 257
Obiective generale de cooperare în domeniul transporturilor
Părțile cooperează în domeniul transporturilor cu următoarele obiective:
|
(a) |
promovarea complementarității între sectoarele lor de transport; |
|
(b) |
consolidarea conectivității regionale și internaționale durabile a rețelelor lor de transport; |
|
(c) |
promovarea unor operațiuni de transport eficiente, desfășurate în condiții de siguranță și securitate; |
|
(d) |
dezvoltarea unor sisteme de transport durabile, inclusiv a aspectelor sociale și de mediu ale acestora, în special în ceea ce privește schimbările climatice. |
ARTICOLUL 258
Cooperarea în domeniul transporturilor
Cooperarea în domeniul transporturilor cuprinde, printre altele:
|
(a) |
schimbul de bune practici privind politicile de transport; |
|
(b) |
îmbunătățirea circulației pasagerilor și a mărfurilor, creșterea fluidității fluxurilor de transport prin eliminarea obstacolelor administrative, tehnice și de altă natură, precum și urmărirea unei integrări mai strânse a pieței; |
|
(c) |
îmbunătățirea infrastructurii de transport și promovarea interoperabilității de-a lungul coridoarelor de transport; |
|
(d) |
schimbul de informații, desfășurarea unor activități comune la nivel regional și internațional și punerea în aplicare a acordurilor și convențiilor internaționale aplicabile; |
|
(e) |
îmbunătățirea siguranței transporturilor și a protecției mediului; |
|
(f) |
schimbul de experiență în domeniul tehnologiilor verzi pentru sistemele de transport, inclusiv în ceea ce privește introducerea transportului ecologic; |
|
(g) |
interacțiunea în domeniul transportului aerian. |
ARTICOLUL 259
Obiective generale de cooperare în domeniul mediului
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea în chestiuni de mediu, contribuind prin aceasta la dezvoltarea durabilă și la buna guvernanță în materie de protecție a mediului și de reducere a riscului de dezastre.
ARTICOLUL 260
Cooperarea în domeniul mediului
(1) Cooperarea în domeniul mediului vizează conservarea, protejarea, îmbunătățirea și reabilitarea calității mediului, protecția sănătății umane, utilizarea sustenabilă a resurselor naturale și promovarea măsurilor la nivel internațional pentru soluționarea problemelor de mediu la nivel regional sau mondial, inclusiv în următoarele domenii:
|
(a) |
guvernanța în materie de mediu și aspectele orizontale, inclusiv planificarea strategică, evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea strategică de mediu, educația și formarea, sistemele de monitorizare și de informare în domeniul mediului, inspecțiile și asigurarea respectării legislației, răspunderea pentru daunele aduse mediului, combaterea infracțiunilor împotriva mediului, accesul public la informațiile legate de mediu, procesele de luare a deciziilor și procedurile eficace de control administrativ și jurisdicțional; |
|
(b) |
calitatea aerului; |
|
(c) |
calitatea apei și gestionarea resurselor de apă, inclusiv îmbunătățirea sistemului de monitorizare a poluării apei; |
|
(d) |
gestionarea resurselor și a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase; |
|
(e) |
utilizarea eficientă a resurselor, economia verde și circulară; |
|
(f) |
protecția naturii, inclusiv silvicultura și conservarea biodiversității; |
|
(g) |
poluarea industrială și pericolele industriale; |
|
(h) |
gestionarea substanțelor chimice; |
|
(i) |
reducerea riscurilor de dezastre. |
(2) Cooperarea vizează, de asemenea, integrarea mediului în politicile sectoriale, altele decât politica de mediu, pentru a contribui la punerea în aplicare a Agendei 2030.
ARTICOLUL 261
Integrarea mediului în alte sectoare
Părțile fac schimb de experiență în ceea ce privește promovarea integrării mediului în alte sectoare, inclusiv schimbul de bune practici, aprofundarea cunoștințelor și competențelor, educația în domeniul mediului și sensibilizarea în domeniile menționate în prezentul capitol.
ARTICOLUL 262
Cooperarea în domeniul mediului la nivel regional și internațional
Părțile fac schimb de informații și de expertiză și accentuează cooperarea în domeniul mediului la nivel regional și internațional, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor multilaterale în domeniul mediului, ratificate de părți.
ARTICOLUL 263
Obiective generale de cooperare în domeniul schimbărilor climatice
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea în domeniul combaterii schimbărilor climatice și al adaptării la acestea. Cooperarea se desfășoară ținând seama de interesele părților, pe baza egalității și a beneficiului reciproc, precum și de interdependența existentă între angajamentele bilaterale și multilaterale în acest domeniu.
ARTICOLUL 264
Măsuri la nivel național, regional și internațional
Cooperarea promovează adoptarea de măsuri la nivel național, regional și internațional, inclusiv în ceea ce privește:
|
(a) |
atenuarea schimbărilor climatice; |
|
(b) |
adaptarea la schimbările climatice; |
|
(c) |
mecanismele de piață și de altă natură pentru combaterea schimbărilor climatice; |
|
(d) |
promovarea unor tehnologii noi, inovatoare, sigure și durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a unor tehnologii de adaptare; |
|
(e) |
punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice după ratificarea acestuia de către părți; |
|
(f) |
integrarea aspectelor legate de climă în politicile generale și sectoriale; |
|
(g) |
activitățile de sensibilizare, educare și formare. |
ARTICOLUL 265
Cooperarea în domeniul schimbărilor climatice
(1) Părțile se angajează, printre altele:
|
(a) |
să facă schimb de informații și de cunoștințe de specialitate; |
|
(b) |
să pună în aplicare activități comune de cercetare și schimburi de informații referitoare la tehnologii mai curate și mai ecologice; |
|
(c) |
să pună în aplicare activități comune la nivel regional și internațional, inclusiv cu privire la acordurile de mediu multilaterale ratificate de părți, cum ar fi Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 9 mai 1992 și Acordul de la Paris privind schimbările climatice. |
(2) Cooperarea în domeniul schimbărilor climatice vizează, printre altele:
|
(a) |
măsuri menite să consolideze capacitatea de a întreprinde acțiuni eficace în domeniul climei; |
|
(b) |
punerea în aplicare a unei strategii climatice și a unui plan de acțiune pentru atenuarea pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice și pentru adaptarea la acestea, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; |
|
(c) |
elaborarea de evaluări ale vulnerabilității și ale adaptării; |
|
(d) |
măsuri destinate promovării transferului de tehnologie; |
|
(e) |
măsuri legate de substanțele care diminuează stratul de ozon și de gazele fluorurate. |
(3) Părțile promovează cooperarea regională în domeniul schimbărilor climatice.
ARTICOLUL 266
Obiective generale de cooperare în domeniul politicii industriale și privind întreprinderile
Părțile depun eforturi pentru a-și dezvolta și a-și consolida cooperarea în domeniul politicii industriale și privind întreprinderile, îmbunătățind astfel mediul de afaceri pentru toți operatorii economici și acordând o atenție specială întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare „IMM-uri”).
ARTICOLUL 267
Cooperarea în domeniul politicii industriale și privind întreprinderile
Cooperarea în domeniul politicii industriale și privind întreprinderile include, printre altele:
|
(a) |
schimbul de informații și de bune practici pentru a sprijini antreprenoriatul și politicile de dezvoltare a IMM-urilor; |
|
(b) |
schimbul de informații și de bune practici privind productivitatea și eficiența utilizării resurselor, inclusiv reducerea consumului de energie și o producție mai curată; |
|
(c) |
schimbul de informații și de bune practici pentru a consolida rolul întreprinderilor și al industriei în cadrul dezvoltării durabile și respectarea drepturilor omului; |
|
(d) |
măsuri de sprijin public pentru sectoarele industriale, pe baza cerințelor OMC și a altor norme internaționale aplicabile părților; |
|
(e) |
încurajarea dezvoltării politicii de inovare, prin schimbul de informații și bune practici privind comercializarea rezultatelor cercetării și dezvoltării (inclusiv instrumente de sprijin pentru întreprinderile nou-înființate bazate pe tehnologie), dezvoltarea de clustere și accesul la finanțare; |
|
(f) |
promovarea inițiativelor de afaceri și a cooperării industriale dintre întreprinderile din Uniunea Europeană și din Republica Kârgâză; |
|
(g) |
promovarea unui mediu mai favorabil întreprinderilor, pentru a stimula potențialul de creștere, schimburile comerciale și oportunitățile de investiții. |
ARTICOLUL 268
Obiectivele generale de cooperare în domeniul dreptului societăților comerciale
Părțile recunosc importanța unui set eficace de norme și practici în domeniile dreptului societăților comerciale și guvernanței corporative, precum și în domeniile contabilității și auditului, într-o economie de piață funcțională, care dispune de un mediu de afaceri previzibil și transparent, și subliniază importanța promovării convergenței în materie de reglementare în acest sector.
ARTICOLUL 269
Cooperarea în domeniul dreptului societăților comerciale
Părțile cooperează în următoarele domenii:
|
(a) |
schimbul de bune practici pentru asigurarea disponibilității informațiilor referitoare la organizarea și reprezentarea întreprinderilor înregistrate și a posibilității de consultare a acestor informații într-un mod transparent și ușor accesibil; |
|
(b) |
dezvoltarea în continuare a politicii privind guvernanța corporativă în concordanță cu standardele internaționale, în special cu standardele OCDE; |
|
(c) |
continuarea punerii în aplicare și aplicarea consecventă a Standardelor internaționale de raportare financiară elaborate de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate pentru conturile consolidate ale societăților cotate la bursă; |
|
(d) |
apropierea normelor contabile și de raportare financiară, inclusiv în ceea ce privește IMM-urile; |
|
(e) |
schimbul de experiență și de bune practici în reglementarea și supravegherea activităților de audit și de contabilitate; |
|
(f) |
aplicarea standardelor internaționale de audit și a Codului etic al Federației Internaționale a Contabililor, cu scopul de a îmbunătăți nivelul profesional al auditorilor prin respectarea standardelor și a normelor etice ale organizațiilor profesionale, ale organizațiilor de audit și ale auditorilor. |
ARTICOLUL 270
Obiective generale de cooperare în domeniul serviciilor și al piețelor financiare
(1) Părțile convin cu privire la importanța unei legislații și a unor practici eficace și cooperează în domeniul serviciilor și al piețelor financiare, cu următoarele obiective:
|
(a) |
îmbunătățirea reglementării serviciilor și a piețelor financiare; |
|
(b) |
asigurarea protecției eficace și adecvate a investitorilor și a consumatorilor de servicii financiare; |
|
(c) |
contribuția la stabilitatea și integritatea piețelor financiare; |
|
(d) |
promovarea cooperării între diferiți actori de pe piețele financiare, inclusiv autoritățile de reglementare și de supraveghere; |
|
(e) |
promovarea unei supravegheri independente și eficace. |
(2) Părțile promovează convergența în materie de reglementare cu standardele internaționale pentru piețe financiare solide.
ARTICOLUL 271
Obiective generale de cooperare în domeniul economiei și societății digitale
Părțile promovează cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea economiei și a societății digitale, inclusiv în ceea ce privește infrastructura și guvernanța aferente, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor, prin disponibilitatea pe scară largă a tehnologiilor informației și comunicațiilor (denumite în continuare „TIC”) și printr-o mai bună calitate a serviciilor electronice la prețuri accesibile, în special în domeniile comerțului, sănătății și educației, precum și în domeniul guvernării și administrației în general. Această cooperare vizează promovarea dezvoltării concurenței pe piețele TIC și a deschiderii acestora, precum și încurajarea investițiilor în acest sector.
ARTICOLUL 272
Cooperarea în domeniul economiei și societății digitale
Cooperarea în domeniul economiei și societății digitale vizează, printre altele:
|
(a) |
schimbul de informații și de bune practici privind punerea în aplicare a strategiilor digitale naționale, inclusiv a inițiativelor care vizează promovarea accesului la conexiuni în bandă largă, îmbunătățirea normelor privind transferul transfrontalier de date și securitatea rețelelor și dezvoltarea serviciilor publice online (e-guvernare); |
|
(b) |
schimbul de informații, bune practici și experiență cu scopul de a promova elaborarea unui cadru de reglementare cuprinzător pentru comunicațiile electronice, inclusiv rolul unei autorități naționale de reglementare, de a încuraja o mai bună utilizare a resurselor spectrului și de a promova interoperabilitatea infrastructurii de comunicații electronice în Uniunea Europeană și în Republica Kârgâză. |
ARTICOLUL 273
Cooperarea dintre autoritățile de reglementare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor
Părțile promovează cooperarea dintre autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană și organismul de stat autorizat din Republica Kârgâză în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, inclusiv al comunicațiilor electronice, după caz.
ARTICOLUL 274
Obiectivele generale de cooperare în domeniul turismului
Părțile cooperează în domeniul turismului, urmărind consolidarea dezvoltării unui sector competitiv și durabil al turismului, ca factor generator de creștere economică, de emancipare, de ocupare a forței de muncă și de schimburi în sectorul turismului.
ARTICOLUL 275
Principiile cooperării în domeniul turismului durabil
Cooperarea în domeniul turismului durabil se bazează pe următoarele principii:
|
(a) |
respectarea integrității și a intereselor comunităților locale, în special în zonele rurale; |
|
(b) |
importanța conservării patrimoniului cultural, istoric și natural; și |
|
(c) |
interacțiunea pozitivă dintre turism și conservarea mediului. |
ARTICOLUL 276
Cooperarea în domeniul turismului
Cooperarea în domeniul turismului cuprinde, printre altele:
|
(a) |
schimbul de informații privind statisticile din turism, tehnologiile inovatoare, practicile comerciale și noile cerințe ale pieței; |
|
(b) |
promovarea unor modele durabile și responsabile de dezvoltare a turismului și schimbul de bune practici, experiență și know-how; |
|
(c) |
schimbul de informații și de bune practici în ceea ce privește formarea și dezvoltarea competențelor în domeniul turismului; |
|
(d) |
încurajarea intensificării contactelor dintre părțile interesate private, publice și comunitare din statele membre ale Uniunii Europene și din Republica Kârgâză. |
ARTICOLUL 277
Obiectivele generale de cooperare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale
Cooperarea dintre părți în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale vizează, printre altele:
|
(a) |
facilitarea înțelegerii reciproce a politicilor agricole și de dezvoltare rurală; |
|
(b) |
schimbul de bune practici în ceea ce privește consolidarea capacităților administrative la nivel central și local în planificarea, evaluarea și punerea în aplicare a politicilor agricole și de dezvoltare rurală; |
|
(c) |
promovarea modernizării și dezvoltării durabile a producției agricole; |
|
(d) |
schimbul de cunoștințe și de bune practici în domeniul politicilor de dezvoltare rurală, cu scopul de a promova bunăstarea economică a comunităților rurale; |
|
(e) |
îmbunătățirea competitivității sectorului agricol, inclusiv dezvoltarea unor cooperative agricole, și a eficienței și a transparenței piețelor; |
|
(f) |
schimbul de experiență în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor de calitate, inclusiv a indicațiilor geografice și a mecanismelor de control, siguranța alimentară și dezvoltarea agriculturii ecologice; |
|
(g) |
promovarea diseminării cunoștințelor și furnizarea de servicii de informare publică pentru subiectele din sectorul agricol; |
|
(h) |
schimbul de experiență în ceea ce privește politicile referitoare la dezvoltarea durabilă a industriei agroalimentare și la prelucrarea și distribuția produselor agricole; |
|
(i) |
promovarea cooperării în cadrul proiectelor de investiții și inovații agroindustriale, în special în ceea ce privește dezvoltarea sectorului creșterii animalelor și al culturilor. |
ARTICOLUL 278
Cooperarea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale
Părțile cooperează pentru a promova dezvoltarea agricolă și rurală, în special prin schimbul de cunoștințe și de bune practici și prin convergența progresivă a politicilor și a legislației, în domeniile de interes pentru părți.
ARTICOLUL 279
Obiective generale de cooperare în domeniile industriei miniere și materiilor prime
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea în domeniile industriei miniere și producției de materii prime, având drept obiectiv promovarea înțelegerii reciproce, îmbunătățirea mediului de afaceri, schimbul de informații și cooperarea privind alte aspecte decât cele legate de energie, în special de extracția minereurilor metalifere și a mineralelor industriale.
ARTICOLUL 280
Cooperarea în domeniile industriei miniere și materiilor prime
Cooperarea în domeniul industriei miniere și materiilor prime vizează, printre altele:
|
(a) |
schimbul de informații cu privire la evoluțiile sectorului minier și ale sectorului materiilor prime ale fiecărei părți; |
|
(b) |
schimbul de informații cu privire la aspecte legate de comerțul cu materii prime, în vederea promovării schimburilor bilaterale; |
|
(c) |
schimbul de informații și de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a industriilor miniere, inclusiv în ceea ce privește aplicarea tehnologiilor curate în procesele miniere; |
|
(d) |
schimbul de informații și de bune practici în ceea ce privește activitățile legate de securitate și sănătate în industriile miniere; |
|
(e) |
schimbul de informații și de bune practici în ceea ce privește consolidarea capacităților și formarea în sectorul minier; |
|
(f) |
dezvoltarea unor inițiative științifice și tehnologice comune. |
ARTICOLUL 281
Domenii de cooperare în materie de cercetare și inovare și obiective generale
Părțile promovează cooperarea:
|
(a) |
în toate domeniile activităților de cercetare științifică civilă și de dezvoltare tehnologică, pe baza beneficiului reciproc și cu condiția ca drepturile de proprietate intelectuală să fie protejate în mod adecvat și eficace; și |
|
(b) |
pentru încurajarea inovării. |
ARTICOLUL 282
Cooperarea în domeniul cercetării și inovării
Cooperarea în domeniul cercetării și inovării vizează, printre altele:
|
(a) |
dialogul în materie de politici și schimbul de informații științifice și tehnologice; |
|
(b) |
schimbul de informații și de bune practici în ceea ce privește inovarea și comercializarea cercetării și a dezvoltării, inclusiv privind instrumentele de sprijin pentru întreprinderile nou-înființate bazate pe tehnologie, dezvoltarea de clustere și accesul la finanțare; |
|
(c) |
facilitarea accesului la programele respective în materie de cercetare și inovare ale fiecăreia dintre părți; |
|
(d) |
creșterea capacității de cercetare a entităților de cercetare din Republica Kârgâză și facilitarea participării acestora la Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene și la alte potențiale inițiative finanțate de Uniunea Europeană; |
|
(e) |
dezvoltarea și promovarea de proiecte comune de cercetare și inovare; |
|
(f) |
promovarea comercializării rezultatelor obținute în urma proiectelor comune de cercetare și inovare; |
|
(g) |
facilitarea accesului noilor tehnologii la piețele interne ale părților; |
|
(h) |
organizarea unor activități de formare și programe de mobilitate pentru oameni de știință, cercetători și alte categorii de personal implicate în activitățile de cercetare și inovare ale părților; |
|
(i) |
facilitarea, în cadrul legislației aplicabile, a liberei circulații a personalului de cercetare care participă la activitățile ce intră sub incidența prezentului acord și a circulației transfrontaliere a mărfurilor destinate utilizării în cadrul acestor activități; |
|
(j) |
alte forme de cooperare în materie de cercetare și inovare, inclusiv prin abordări și inițiative regionale, pe baza unui acord reciproc. |
ARTICOLUL 283
Sinergii cu alte activități
Cu ocazia desfășurării activităților de cooperare prevăzute la articolul 282, ar trebui căutate sinergii cu activitățile finanțate de Centrul Internațional pentru Știință și Tehnologie și cu alte activități derulate în cadrul cooperării financiare dintre Uniunea Europeană și Republica Kârgâză, astfel cum se prevede la articolul 304.
TITLUL VI
ALTE DOMENII DE COOPERARE
ARTICOLUL 284
Cooperarea în domeniul protecției consumatorilor
Părțile recunosc importanța asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și, în acest scop, depun eforturi pentru a coopera în domeniul politicii de protecție a consumatorilor. Părțile convin că o astfel de cooperare în acest domeniu implică, în măsura posibilului:
|
(a) |
schimbul de informații cu privire la cadrele lor respective de protecție a consumatorilor, inclusiv cu privire la legislația în materie de protecție a consumatorilor, siguranța produselor de consum, despăgubirea consumatorilor, asigurarea respectării și punerea în aplicare a legislației privind protecția consumatorilor și sensibilizarea consumatorilor; |
|
(b) |
încurajarea dezvoltării asociațiilor independente de consumatori și a contactelor dintre reprezentanții consumatorilor. |
ARTICOLUL 285
Obiective generale de cooperare în domeniile ocupării forței de muncă, politicii sociale și egalității de șanse
(1) Părțile, ținând seama de Agenda 2030 și de ODD nr. 8 al acesteia: promovează o creștere economică susținută, favorabilă incluziunii și durabilă, o ocupare integrală și productivă a forței de muncă și condiții de muncă decente pentru toți și recunosc faptul că ocuparea integrală și productivă a forței de muncă și condițiile de muncă decente pentru toți sunt elemente-cheie ale dezvoltării durabile.
(2) Părțile intensifică dialogul și cooperarea lor în scopul de a promova Agenda OIM privind munca decentă, politica privind ocuparea forței de muncă, condițiile de viață și de muncă, sănătatea și siguranța la locul de muncă, dialogul social, protecția socială, incluziunea socială, egalitatea de gen și combaterea discriminării, contribuind astfel la promovarea unui număr sporit de locuri de muncă și de o calitate mai bună, la reducerea sărăciei, la consolidarea coeziunii sociale, la dezvoltarea durabilă și la îmbunătățirea calității vieții.
(3) Părțile urmăresc intensificarea cooperării în materie de muncă decentă, ocuparea forței de muncă și politică socială în cadrul tuturor forurilor și organizațiilor relevante.
ARTICOLUL 286
Convențiile OIM și implicarea părților interesate
(1) Părțile își reafirmă angajamentul de a pune în aplicare convențiile OIM aplicabile pe care le-au ratificat și de a promova ratificarea în continuare a acestora.
(2) Părțile încurajează, în concordanță cu Declarația OIM din 1998 cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și cu Declarația OIM din 2008 privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă, implicarea tuturor părților interesate relevante, în special a partenerilor sociali, în dezvoltarea politicii lor sociale și în cooperarea dintre Uniunea Europeană și Republica Kârgâză în temeiul prezentului acord.
ARTICOLUL 287
Cooperarea în domeniile ocupării forței de muncă, politicii sociale și egalității de șanse
Cooperarea în domeniile ocupării forței de muncă, politicii sociale și egalității de șanse, bazată pe schimbul de informații și de bune practici, vizează, printre altele:
|
(a) |
reducerea sărăciei și îmbunătățirea coeziunii sociale; piețe ale muncii favorabile incluziunii și integrarea persoanelor vulnerabile; |
|
(b) |
promovarea unui număr sporit de locuri de muncă și de o calitate mai bună, în special în vederea reducerii economiei informale și a muncii informale și în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață; |
|
(c) |
îmbunătățirea condițiilor de muncă, în special protecția și asigurarea respectării drepturilor lucrătorilor și a nivelului de protecție a sănătății și securității la locul de muncă; |
|
(d) |
consolidarea egalității de gen prin promovarea participării femeilor la viața socială și economică și prin asigurarea egalității de șanse între bărbați și femei în materie de ocupare a forței de muncă, educație, formare, economie, societate și în cadrul procesului decizional; |
|
(e) |
combaterea tuturor formelor de discriminare în domeniile ocupării forței de muncă și afacerilor sociale, în conformitate cu obligațiile care îi revin fiecărei părți în temeiul standardelor și convențiilor internaționale; |
|
(f) |
creșterea nivelului de protecție socială pentru toți, precum și modernizarea sistemelor de protecție socială din punctul de vedere al calității, adecvării, accesibilității și sustenabilității financiare; |
|
(g) |
participarea mai activă a partenerilor sociali și promovarea dialogului social, inclusiv prin dezvoltarea capacității partenerilor sociali. |
ARTICOLUL 288
Cooperarea privind gestionarea responsabilă a lanțurilor de aprovizionare
(1) Părțile recunosc importanța gestionării responsabile a lanțurilor de aprovizionare prin intermediul unui comportament responsabil în afaceri și al unor practici responsabile în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor și prin asigurarea unui mediu favorabil. Părțile sprijină diseminarea și utilizarea instrumentelor internaționale relevante, cum ar fi Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale adoptate la 21 iunie 1976 ca parte a Declarației privind investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale, Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială adoptată la Geneva la 16 noiembrie 1977, Pactul mondial al ONU lansat la New York la 26 iulie 2000 și Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului aprobate de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU prin Rezoluția 17/4 din 16 iunie 2011.
(2) Părțile fac schimb de informații, precum și de bune practici și, după caz, cooperează între ele, la nivel regional și în cadrul forurilor internaționale, cu privire la aspectele reglementate de prezentul articol.
ARTICOLUL 289
Obiectivele generale de cooperare în domeniul sănătății
Părțile își dezvoltă cooperarea în domeniul sănătății publice, cu scopul de a ameliora nivelul de protecție a sănătății umane și de a reduce inegalitățile în materie de sănătate, în concordanță cu valorile și principiile comune în domeniul sănătății și ca o condiție prealabilă pentru dezvoltarea durabilă și creșterea economică.
ARTICOLUL 290
Cooperarea în domeniul sănătății
Cooperarea în domeniul sănătății vizează prevenirea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile, inclusiv prin schimbul de informații privind sănătatea, promovarea unei abordări care să integreze sănătatea în cadrul tuturor politicilor, cooperarea cu organizațiile internaționale, în special cu Organizația Mondială a Sănătății (denumită în continuare „OMS”), și promovarea punerii în aplicare a acordurilor internaționale din domeniul sănătății, cum ar fi Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului încheiată la Geneva la 21 mai 2003 și Regulamentul sanitar internațional adoptat de Adunarea Mondială a Sănătății a OMS la 23 mai 2005.
ARTICOLUL 291
Obiectivele generale de cooperare în domeniul educației și formării
(1) Părțile cooperează în domeniul educației și formării în vederea apropierii sistemelor de educație și formare profesională din Republica Kârgâză de cele din Uniunea Europeană. Părțile cooperează pentru a promova învățarea pe tot parcursul vieții și a încuraja colaborarea și transparența la toate nivelurile de educație și formare.
(2) Obiectivul cooperării dintre părți în domeniul educației și formării este de a sprijini politica în materie de educație pe baza Agendei 2030 și a ODD nr. 4, care vizează asigurarea unei educații incluzive și de calitate pentru toți și promovarea învățării pe tot parcursul vieții.
ARTICOLUL 292
Cooperarea în domeniul educației și formării
Cooperarea în domeniul educației și formării se concentrează pe următoarele aspecte:
|
(a) |
promovarea învățării pe tot parcursul vieții, care este esențială pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă și care le poate permite cetățenilor să participe pe deplin la viața socială; |
|
(b) |
modernizarea sistemelor de educație și de formare, inclusiv a sistemelor de formare a funcționarilor publici, îmbunătățirea calității și a relevanței tuturor ciclurilor de învățământ, precum și îmbunătățirea accesului la acestea, de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari până la învățământul universitar; |
|
(c) |
promovarea convergenței și a reformelor coordonate în învățământul superior; |
|
(d) |
consolidarea cooperării academice internaționale și îmbunătățirea participării la programele de cooperare ale Uniunii Europene și a mobilității studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; |
|
(e) |
dezvoltarea în continuare a cadrului național al calificărilor pentru a îmbunătăți transparența și recunoașterea calificărilor și a competențelor; |
|
(f) |
intensificarea cooperării pentru dezvoltarea în continuare a educației și formării profesionale, ținând seama de bunele practici din Uniunea Europeană. |
ARTICOLUL 293
Cooperarea în domeniul politicii de tineret
Cooperarea în domeniul politicii de tineret sprijină Agenda 2030 și punerea în aplicare a ODD-urilor acesteia.
ARTICOLUL 294
Cooperarea în domeniul politicii de tineret
Părțile:
|
(a) |
consolidează cooperarea și schimburile în domeniile politicii de tineret și educației nonformale pentru tineri și pentru lucrătorii de tineret; |
|
(b) |
facilitează participarea activă a tuturor tinerilor în cadrul societății; |
|
(c) |
sprijină mobilitatea tinerilor și a lucrătorilor de tineret ca mijloc de promovare a dialogului intercultural și a dobândirii de cunoștințe, aptitudini și competențe în afara sistemelor educaționale formale, inclusiv pe bază de voluntariat; și |
|
(d) |
promovează cooperarea dintre organizațiile de tineret în vederea sprijinirii societății civile. |
ARTICOLUL 295
Cooperarea în domeniul culturii
(1) Părțile promovează cooperarea culturală în conformitate cu principiile consacrate în Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (denumită în continuare „UNESCO”) la 20 octombrie 2005, pentru a promova dialogul intercultural, diversitatea culturală, înțelegerea reciprocă și cunoașterea culturilor lor.
(2) Părțile iau măsurile necesare pentru a promova schimburile culturale și pentru a încuraja inițiativele comune în diferite domenii culturale și pentru a face schimb de bune practici în domeniul formării și al consolidării capacităților artiștilor și profesioniștilor și organizațiilor din domeniul culturii.
(3) Părțile cooperează în cadrul tratatelor internaționale multilaterale și al organizațiilor internaționale, inclusiv UNESCO, pentru a sprijini diversitatea culturală și a conserva și valorifica patrimoniul cultural și istoric.
ARTICOLUL 296
Cooperarea în materie de politică în domeniul mass-mediei și audiovizualului
(1) Părțile cooperează în materie de politică în domeniul mass-mediei și audiovizualului, în special prin schimbul de informații și de bune practici în ceea ce privește politicile în domeniul mass-mediei și audiovizualului și formarea jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei, cinematografiei și audiovizualului.
(2) Părțile cooperează în vederea consolidării independenței și a profesionalismului mass-mediei, pe baza standardelor stabilite în convențiile internaționale aplicabile, inclusiv în convențiile UNESCO și ale Consiliului Europei, după caz.
(3) Părțile cooperează în materie de politică în domeniul mass-mediei și audiovizualului în cadrul forurilor internaționale, cum ar fi UNESCO și OMC.
ARTICOLUL 297
Cooperarea în domeniul sportului și activității fizice
Părțile cooperează în domeniul sportului și activității fizice pentru a încuraja un stil de viață sănătos, pentru a promova buna guvernanță în cadrul valorilor sociale și educaționale și pentru a combate amenințările la adresa sportului, cum ar fi dopajul, aranjarea meciurilor, rasismul și violența. Cooperarea în domeniul sportului și activității fizice include schimbul de informații și de bune practici, know-how-ul sportiv, gestionarea sportului și marketingul.
ARTICOLUL 298
Cooperarea în domeniul dezvoltării regionale
Părțile promovează înțelegerea reciprocă și cooperarea bilaterală în domeniul politicii de dezvoltare regională, inclusiv metode de formulare și de punere în aplicare a politicilor regionale, guvernanța și parteneriatul pe mai multe niveluri, cu un accent deosebit pe dezvoltarea zonelor defavorizate și pe cooperarea teritorială, având ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor de viață, promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și intensificarea schimbului de informații și de experiență între autoritățile naționale, regionale și locale, precum și a participării actorilor socioeconomici și a societății civile.
ARTICOLUL 299
Politica regională și cooperarea transfrontalieră
Părțile sprijină și consolidează implicarea autorităților de la nivel local și regional în cooperarea în materie de politică regională și cooperarea transfrontalieră, pentru a promova înțelegerea reciprocă și schimbul de informații, pentru a dezvolta măsuri de consolidare a capacităților, pentru a promova crearea unor structuri relevante și a unui cadrul legislativ adaptat și pentru a consolida rețelele economice și de afaceri transfrontaliere.
ARTICOLUL 300
Cooperarea transfrontalieră în alte domenii
Părțile consolidează și încurajează dezvoltarea cooperării transfrontaliere și în alte domenii care intră sub incidența prezentului acord, cum ar fi comerțul, transporturile, energia, apa, mediul, schimbările climatice, rețelele de comunicații, cultura, educația, cercetarea, turismul și securitatea frontierelor.
ARTICOLUL 301
Conectivitatea durabilă
Părțile promovează conectivitatea durabilă în regiunea Asiei Centrale și în dincolo de aceasta. În acest scop, părțile cooperează în chestiuni de interes comun pentru a promova strategii și inițiative în materie de conectivitate care să fie sustenabile din punct de vedere economic, fiscal, ecologic și social pe termen lung și aliniate la normele și reglementările convenite la nivel internațional.
ARTICOLUL 302
Cooperarea în domeniul apropierii legislației
(1) Părțile consideră că un aspect important al consolidării legăturilor dintre Republica Kârgâză și Uniunea Europeană este o convergență treptată a legislației existente și viitoare a Republicii Kârgâze cu cea a Uniunii Europene. Republica Kârgâză va urmări ca treptat legislația să devină compatibilă cu cea a Uniunii Europene, în domeniile convenite care fac obiectul prezentului acord.
(2) Această cooperare vizează, printre altele, dezvoltarea capacității administrative și instituționale a Republicii Kârgâze, în măsura necesară pentru punerea în aplicare a prezentului acord și realizarea reformelor structurale și a apropierii legislative necesare, după caz.
ARTICOLUL 303
Asistența tehnică
Uniunea Europeană depune eforturi pentru a acorda Republicii Kârgâze asistență tehnică în vederea punerii în aplicare a măsurilor menționate la articolul 302, printre altele prin intermediul:
|
(a) |
schimbului de experți; |
|
(b) |
furnizării de informații rapide, în special în domeniul legislației relevante; |
|
(c) |
organizării de seminare; |
|
(d) |
unor activități de formare, inclusiv online. |
ARTICOLUL 304
Asistența financiară și tehnică
(1) Pentru a atinge obiectivele prezentului acord, Republica Kârgâză poate primi asistență financiară din partea Uniunii Europene sub formă de granturi și împrumuturi, eventual în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții și cu alte instituții financiare internaționale. Republica Kârgâză poate beneficia, de asemenea, de asistență tehnică.
(2) Asistența financiară poate fi acordată în conformitate cu instrumentele de finanțare relevante ale Uniunii Europene privind acțiunea externă. Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (32) se aplică în cazul finanțării acordate de către Uniunea Europeană.
(3) Asistența financiară se bazează pe programele de acțiune anuale stabilite de Uniunea Europeană în urma consultărilor cu Republica Kârgâză.
(4) Uniunea Europeană și Republica Kârgâză pot cofinanța programe și proiecte. Părțile coordonează programele și proiectele privind cooperarea financiară și tehnică și fac schimb de informații privind toate sursele de asistență.
(5) Furnizarea de asistență financiară din partea Uniunii Europene către Republica Kârgâză se bazează pe principiile eficacității ajutorului, astfel cum sunt prevăzute în Declarația de la Paris a OCDE privind eficacitatea ajutorului, adoptată la 2 martie 2005, în noul Consens european privind dezvoltarea semnat de Uniunea Europeană și de statele sale membre la 7 iunie 2017, în rapoartele Curții de Conturi Europene și în învățămintele desprinse din programele de cooperare puse în aplicare și în desfășurare ale Uniunii Europene în Republica Kârgâză.
ARTICOLUL 305
Principii generale
(1) Părțile pun în aplicare asistența financiară în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și cooperează cu privire la asigurarea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale Republicii Kârgâze. Părțile iau măsuri eficace pentru prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale Republicii Kârgâze.
(2) Fără a aduce atingere aplicării directe a articolului 308, orice alt acord sau instrument de finanțare care urmează să fie încheiat între părți în cursul punerii în aplicare a prezentului acord prevede clauze specifice de cooperare financiară referitoare la verificări la fața locului, inspecții, controale și măsuri antifraudă, inclusiv, printre altele, cele efectuate de Curtea de Conturi Europeană și de Oficiul European de Luptă Antifraudă (denumit în continuare „OLAF”).
ARTICOLUL 306
Coordonarea finanțatorilor
Pentru o utilizare optimă a resurselor disponibile, părțile se angajează să se asigure că Uniunea Europeană avansează contribuții în strânsă coordonare cu contribuțiile provenite de la alte surse, țări terțe și instituții financiare internaționale. În acest scop, părțile fac periodic schimb de informații privind toate sursele de asistență. Asistența acordată de Uniunea Europeană poate fi cofinanțată de Republica Kârgâză.
ARTICOLUL 307
Prevenire și comunicare
(1) Atunci când execuția fondurilor Uniunii Europene (denumite în continuare „fondurile UE”) se încredințează Republicii Kârgâze sau aceasta este un beneficiar al fondurilor UE în gestiune directă asigurată de Uniunea Europeană, autoritățile din Republica Kârgâză iau toate măsurile corespunzătoare pentru a preveni neregulile, frauda, corupția și orice alte activități ilegale în detrimentul fondurilor UE și, după caz, al fondurilor de cofinanțare ale Republicii Kârgâze. În acest scop, Comisia Europeană și autoritățile Republicii Kârgâze fac schimb, la cerere, de informații relevante.
(2) Autoritățile Republicii Kârgâze transmit Uniunii Europene informațiile de care au luat cunoștință cu privire la cazuri presupuse sau reale de fraudă, corupție, conflict de interese sau alte nereguli legate de fondurile UE. În mod similar, Uniunea Europeană transmite autorităților din Republica Kârgâză aceste informații în legătură cu fondurile de cofinanțare ale Republicii Kârgâze.
ARTICOLUL 308
Cooperarea cu OLAF
(1) În cadrul prezentului acord, OLAF este autorizat să efectueze controale și inspecții la fața locului pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (33) și cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 (34) și (CE, Euratom) nr. 2988/95 (35) ale Consiliului.
(2) Controalele și inspecțiile la fața locului sunt pregătite și efectuate de OLAF în strânsă cooperare cu autoritățile competente din Republica Kârgâză. Funcționarii autorităților competente din Republica Kârgâză pot participa la controalele și inspecțiile la fața locului.
(3) Dacă un operator economic se împotrivește unui control sau unei inspecții la fața locului, autoritățile competente din Republica Kârgâză oferă OLAF asistența necesară pentru ca acesta să își poată îndeplini atribuția de a efectua controale sau inspecții la fața locului.
(4) Autoritățile competente din Republica Kârgâză fac schimb cu OLAF, la cerere, de informații care ar putea fi relevante pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.
(5) Pentru transferul și prelucrarea datelor cu caracter personal, se aplică normele de protecție a datelor ale părții care efectuează transferul.
(6) OLAF poate conveni cu autoritățile competente din Republica Kârgâză asupra continuării cooperării în domeniul combaterii fraudei, inclusiv asupra încheierii unor acorduri administrative.
ARTICOLUL 309
Investigarea și urmărirea penală
Autoritățile competente din Republica Kârgâză asigură investigarea și urmărirea penală a cazurilor presupuse și reale de fraudă, corupție și orice alte activități ilegale în detrimentul fondurilor UE. Dacă este cazul, OLAF poate furniza autorităților competente din Republica Kârgâză asistență în îndeplinirea acestei sarcini.
TITLUL VII
DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE, GENERALE ȘI FINALE
ARTICOLUL 310
Consiliul de cooperare
(1) Se înființează un Consiliu de cooperare care urmărește realizarea obiectivelor prezentului acord și supraveghează punerea în aplicare a acestuia. Consiliul examinează orice aspecte importante care decurg din prezentul acord, precum și orice altă problemă bilaterală sau internațională de interes comun.
(2) Consiliul de cooperare se reunește la intervale regulate, în mod normal în fiecare an.
(3) Consiliul de cooperare este compus din reprezentanți ai părților la nivel ministerial. Consiliul de cooperare se reunește în toate configurațiile necesare, cu acordul reciproc al părților.
(4) Consiliul de cooperare își stabilește propriul regulament de procedură, precum și regulamentul de procedură al Comitetului de cooperare.
(5) Consiliul de cooperare este prezidat, prin rotație, de un reprezentant al Uniunii Europene și de un reprezentant al Republicii Kârgâze.
(6) Consiliul de cooperare are competența de a lua decizii și de a formula recomandările corespunzătoare, astfel cum se prevede în prezentul acord. În cadrul domeniului de aplicare al titlurilor I, II, III, V și VI, Consiliul de cooperare are, de asemenea, competența de a lua decizii și de a formula recomandări, astfel cum convin părțile de comun acord. Deciziile sunt obligatorii pentru părți. Consiliul de cooperare adoptă decizii și formulează recomandări în urma finalizării procedurilor interne ale părților, astfel cum se prevede în legislația acestora.
(7) Consiliul de cooperare poate delega Comitetului de cooperare oricare dintre funcțiile sale.
ARTICOLUL 311
Comitetul de cooperare
(1) Se înființează un Comitet de cooperare care să asiste Consiliul de cooperare în îndeplinirea atribuțiilor sale.
(2) Comitetul de cooperare este prezidat, prin rotație, de un reprezentant al Uniunii Europene și de un reprezentant al Republicii Kârgâze.
(3) Comitetul de cooperare este compus din reprezentanți ai părților la nivel de înalți funcționari.
(4) Comitetul de cooperare se reunește o dată pe an sau de comun acord, la o dată și cu o ordine de zi convenite în prealabil de către părți, alternativ la Bruxelles și la Bișkek. Pot fi convocate reuniuni extraordinare de comun acord, la cererea oricăreia dintre părți.
(5) Comitetul de cooperare se poate reuni într-o configurație specifică pentru a aborda toate aspectele legate de titlul IV. Atunci când abordează aspecte legate de titlul IV, Comitetul de cooperare este compus din reprezentanți ai fiecărei părți responsabili de aspectele legate de comerț.
(6) Comitetul de cooperare are competența de a adopta decizii astfel cum se prevede în prezentul acord sau în cazul în care această competență i-a fost delegată de Consiliul de cooperare. Deciziile sunt obligatorii pentru părți. Comitetul de cooperare adoptă decizii și formulează recomandări în urma finalizării procedurilor interne ale părților, astfel cum se prevede în legislația acestora. Atunci când exercită competențe delegate, Comitetul de cooperare ia decizii în conformitate cu regulamentul de procedură al Consiliului de cooperare.
ARTICOLUL 312
Subcomitete și alte organisme
(1) Consiliul de cooperare poate înființa subcomitete sau alte organisme care să asiste la îndeplinirea atribuțiilor sale și să abordeze sarcini sau subiecte specifice. Acesta poate modifica sarcinile atribuite oricărui subcomitet sau organism ori poate dizolva un astfel de subcomitet sau alt organism.
(2) Consiliul de cooperare convine asupra mandatului subcomitetelor.
(3) Subcomitetele și alte organisme prezintă periodic sau la cerere Comitetului de cooperare rapoarte cu privire la activitățile lor.
(4) Subcomitetele sau alte organisme se reunesc la cererea oricăreia dintre părți sau a Comitetului de cooperare, cu excepția cazului în care părțile convin altfel.
(5) Înființarea sau existența oricăruia dintre subcomitete și a altor organisme nu împiedică niciuna dintre părți să sesizeze direct Comitetul de cooperare cu privire la orice aspect.
ARTICOLUL 313
Comisia parlamentară de cooperare
(1) Se înființează o Comisie parlamentară de cooperare. Aceasta este un forum pentru reuniuni și schimburi de opinii în scopul aprofundării și consolidării relațiilor dintre părți.
(2) Comisia parlamentară de cooperare este formată din membri ai Parlamentului European și din membri ai Jogorku Keneș (Consiliul Suprem) al Republicii Kârgâze.
(3) Comisia parlamentară de cooperare se reunește la intervale pe care le stabilește ea însăși.
(4) Comisia parlamentară de cooperare își stabilește propriul regulament de procedură.
(5) Comisia parlamentară de cooperare este prezidată, prin rotație, de un reprezentant al Parlamentului European și de un reprezentant al Jogorku Keneș (Consiliul Suprem) al Republicii Kârgâze, în conformitate cu regulamentul său de procedură.
(6) Comisia parlamentară de cooperare este informată cu privire la deciziile și recomandările Consiliului de cooperare.
(7) Comisia parlamentară de cooperare poate adresa recomandări Consiliului de cooperare.
ARTICOLUL 314
Participarea societății civile
În vederea informării și consultării societății civile cu privire la punerea în aplicare a prezentului acord, astfel cum se prevede la articolul 6, părțile pot înființa un organism specific în acest scop, în conformitate cu procedura definită la articolul 312.
ARTICOLUL 315
Aplicarea teritorială
(1) Prezentul acord se aplică:
|
(a) |
teritoriilor în care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în condițiile stabilite în aceste Tratate; și |
|
(b) |
teritoriului Republicii Kârgâze. |
Trimiterile la „teritoriu” din prezentul acord se interpretează în acest sens, cu excepția dispozițiilor contrare exprese.
Trimiterile la „teritoriu” din prezentul acord includ spațiul aerian și marea teritorială, astfel cum se prevede în Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării încheiată la Montego Bay la 10 decembrie 1982.
(2) În privința dispozițiilor prezentului acord referitoare la cooperarea vamală, prezentul acord se aplică, de asemenea, în ceea ce privește Uniunea Europeană, acelor zone ale teritoriului vamal al Uniunii menționate la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (36), care nu intră sub incidența alineatului (1) primul paragraf litera (a) din prezentul articol.
ARTICOLUL 316
Îndeplinirea obligațiilor
(1) Părțile iau toate măsurile generale sau specifice necesare pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul prezentului acord.
(2) Dacă oricare dintre părți consideră că cealaltă parte nu și-a îndeplinit oricare dintre obligațiile care îi revin în temeiul titlului IV, se aplică mecanismele specifice prevăzute în titlul respectiv.
(3) Dacă oricare dintre părți consideră că cealaltă parte nu și-a îndeplinit oricare dintre obligațiile care sunt descrise ca elemente esențiale ale prezentului acord la articolele 2 și 11, aceasta poate lua măsurile corespunzătoare. În sensul prezentului alineat, „măsurile corespunzătoare” pot include suspendarea, parțială sau totală, a prezentului acord.
(4) Dacă oricare dintre părți consideră că cealaltă parte nu și-a îndeplinit oricare dintre obligațiile din prezentul acord, cu excepția celor care intră sub incidența alineatelor (2) și (3) din prezentul articol, aceasta notifică cealaltă parte. Părțile organizează consultări sub auspiciile Consiliului de cooperare în vederea găsirii unei soluții reciproc acceptabile. În cazul în care Consiliul de cooperare nu ajunge la o soluție reciproc acceptabilă pentru ambele părți, partea care a transmis notificarea poate lua măsurile corespunzătoare. În sensul prezentului alineat, „măsurile corespunzătoare” pot include doar suspendarea titlului I, II, III, V sau VI ori a prezentului titlu.
(5) Măsurile corespunzătoare menționate la alineatele (3) și (4) se iau cu respectarea deplină a dreptului internațional și trebuie să fie proporționale cu neîndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul acord. Trebuie să se acorde prioritate măsurilor care perturbă cel mai puțin funcționarea prezentului acord.
ARTICOLUL 317
Excepții privind securitatea
Nicio dispoziție a prezentului acord nu se interpretează:
|
(a) |
ca impunând unei părți obligația de a furniza sau de a oferi acces la orice informație a cărei divulgare este considerată de partea respectivă contrară intereselor sale esențiale în domeniul securității; sau |
|
(b) |
ca împiedicând o parte să întreprindă o acțiune pe care partea respectivă o consideră necesară pentru protecția intereselor sale esențiale în domeniul securității fiind:
|
|
(c) |
ca împiedicând o parte să întreprindă o acțiune în scopul de a-și îndeplini obligațiile internaționale care îi revin în temeiul Cartei ONU pentru menținerea păcii și a securității internaționale. |
ARTICOLUL 318
Intrarea în vigoare și aplicarea cu titlu provizoriu
(1) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni următoare datei la care părțile și-au notificat reciproc finalizarea procedurilor interne necesare în acest scop.
(2) În pofida alineatului (1), părțile pot aplica prezentul acord, integral sau parțial, cu titlu provizoriu, în conformitate cu procedurile lor interne respective. Aplicarea cu titlu provizoriu începe în prima zi a celei de a doua luni următoare datei la care Uniunea Europeană și Republica Kârgâză și-au notificat reciproc următoarele:
|
(a) |
în cazul Uniunii Europene: finalizarea procedurilor interne necesare în acest scop, indicând părțile din acord care se aplică cu titlu provizoriu; și |
|
(b) |
în cazul Republicii Kârgâze: finalizarea procedurilor interne necesare în acest scop, confirmând acordul său cu privire la părțile din acord care se aplică cu titlu provizoriu. |
(3) Oricare dintre părți poate notifica în scris celeilalte părți intenția sa de a pune capăt aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord. O astfel de încetare produce efecte din prima zi a celei de a doua luni care urmează notificării respective.
(4) În sensul aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord, termenul „intrarea în vigoare a prezentului acord” înseamnă data aplicării cu titlu provizoriu. Consiliul de cooperare și alte organisme înființate în temeiul prezentului acord își pot exercita funcțiile în timpul aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord, în măsura în care aceste funcții sunt necesare pentru a asigura aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului acord. Orice decizii adoptate în exercitarea funcțiilor acestora încetează să mai producă efecte în cazul în care aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului acord încetează în temeiul alineatului (3).
(5) În cazul în care, în conformitate cu alineatul (2), părțile aplică o dispoziție a prezentului acord înainte de intrarea în vigoare a acestuia, orice trimitere la data de intrare în vigoare a prezentului acord care figurează într-o astfel de dispoziție se înțelege ca desemnând data de la care părțile convin să aplice dispoziția respectivă cu titlu provizoriu în conformitate cu alineatul (2).
(6) Notificările efectuate în conformitate cu prezentul articol se transmit, în ceea ce privește Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene și, în ceea ce privește Republica Kârgâză, Ministerului Afacerilor Externe.
ARTICOLUL 319
Alte acorduri
(1) Acordul de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Kârgâză, pe de altă parte, care a fost semnat la Bruxelles la 9 februarie 1995 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1999, se abrogă și se înlocuiește cu prezentul acord.
(2) Trimiterile la acordul menționat la alineatul (1) în toate celelalte acorduri dintre părți se interpretează ca trimiteri la prezentul acord.
(3) Părțile pot completa prezentul acord prin încheierea de acorduri specifice în orice domeniu de cooperare care intră sub incidența prezentului acord. Astfel de acorduri specifice fac parte integrantă din relațiile bilaterale globale reglementate de prezentul acord și fac obiectul unui cadru instituțional comun stabilit în prezentul acord.
ARTICOLUL 320
Anexe, protocoale și note de subsol
Anexele, protocoalele și notele de subsol la prezentul acord constituie parte integrantă a acestuia.
ARTICOLUL 321
Aderarea unor noi state membre la Uniunea Europeană
(1) Uniunea Europeană va informa Republica Kârgâză cu privire la orice cerere de aderare a unei țări terțe la Uniunea Europeană.
(2) Uniunea Europeană notifică Republicii Kârgâze intrarea în vigoare a oricărui tratat privind aderarea unei țări terțe la Uniunea Europeană (denumit în continuare „Tratatul de aderare”).
(3) Un nou stat membru al Uniunii Europene aderă la prezentul acord în conformitate cu condițiile stabilite de Consiliul de cooperare. Cu excepția cazului în care se prevede altfel la alineatul (4), aderarea produce efecte de la data aderării noului stat membru la Uniunea Europeană, iar prezentul acord se modifică printr-o decizie a Consiliului de cooperare de stabilire a condițiilor de aderare.
(4) Titlul IV se aplică între noul stat membru al Uniunii Europene și Republica Kârgâză de la data aderării acestui nou stat membru la Uniunea Europeană.
(5) Pentru a facilita punerea în aplicare a alineatului (4) din prezentul articol, de la data semnării Tratatului de aderare, Comitetul de cooperare, în configurația sa „Comerț”, examinează efectele aderării asupra prezentului acord. Comitetul de cooperare decide cu privire la modificările tehnice necesare ale anexelor 8-A, 8-C și 9 la prezentul acord, precum și cu privire la alte ajustări sau măsuri tranzitorii necesare. Orice decizie a Comitetului de cooperare intră în vigoare la data aderării noului stat membru la Uniunea Europeană.
ARTICOLUL 322
Drepturile private
Nicio dispoziție a prezentului acord nu se interpretează ca acordând drepturi sau impunând obligații asupra persoanelor, altele decât cele constituite între părți în temeiul dreptului internațional public, nici ca permițând invocarea directă a prezentului acord în sistemele juridice interne ale părților.
ARTICOLUL 323
Accesul public la documentele oficiale
Prezentul acord nu aduc atingere aplicării legislației relevante a părților privind accesul public la documente.
ARTICOLUL 324
Durată
Prezentul acord este valabil pe termen nelimitat.
ARTICOLUL 325
Definiția părților
În sensul prezentului acord, termenul „părți” înseamnă Uniunea Europeană, sau statele membre ale acesteia, ori Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, în conformitate cu competențele care le revin, pe de o parte, și Republica Kârgâză, pe de altă parte.
ARTICOLUL 326
Denunțare
Oricare dintre părți poate notifica celeilalte părți, printr-o notificare scrisă transmisă pe cale diplomatică, intenția sa de a denunța prezentul acord. Denunțarea intră în vigoare la șase luni de la data primirii notificării.
ARTICOLUL 327
Texte autentice
Prezentul acord este întocmit în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, irlandeză, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză, kârgâză și rusă, fiecare dintre aceste texte fiind în egală măsură autentic.
DREPT PENTRU CARE, subsemnații plenipotențiari, pe deplin autorizați în acest scop, au semnat prezentul acord.
(1) Regulamentul (UE) 2016/1953 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind instituirea unui document european de călătorie pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și de abrogare a Recomandării Consiliului din 30 noiembrie 1994 (JO UE L 311, 17.11.2016, p. 13).
(2) Pentru mai multă certitudine, termenul „măsură” include omisiunea de a acționa.
(3) Pentru mai multă certitudine, termenul „măsuri luate de o parte” vizează măsurile luate de entitățile enumerate la litera (j) punctele (i) și (ii), care sunt adoptate sau menținute prin impunerea, dirijarea sau controlarea, în mod direct sau indirect, a comportamentului altor entități în legătură cu respectivele măsuri.
(4) Pentru mai multă certitudine, prezentul articol nu aduce atingere capitolului 6 și nu include un drept care rezultă din acordarea unui drept de proprietate intelectuală.
(5) Pentru mai multă certitudine, nicio dispoziție a prezentului articol nu impune unei părți să acorde o licență de export și nici nu împiedică o parte să pună în aplicare obligațiile sau angajamentele care îi revin în temeiul rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, precum și al regimurilor multilaterale de neproliferare și al aranjamentelor de control al exporturilor.
(6) În ceea ce privește Republica Kârgâză, prezentul articol se aplică doar în ceea ce privește măsurile aplicate de Republica Kârgâză în mod unilateral, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative aplicate pe teritoriul său.
(7) Pentru Republica Kârgâză, procedurile de evaluare a conformității sunt stabilite prin reglementări tehnice.
(8) Întreprinderii-gazdă i se poate solicita să prezinte, spre aprobare prealabilă, un program de formare care să acopere durata șederii, demonstrând că scopul șederii este formarea profesională. Pentru AT, CZ, DE, FR, ES, HU și LT, formarea trebuie să aibă legătură cu diploma universitară obținută.
(9) Definiția noțiunii de „persoană fizică din Uniunea Europeană” include, de asemenea, o persoană fizică având reședința permanentă în Republica Letonia, care nu este cetățean al Republicii Letonia sau al altui stat, dar care are dreptul, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative din Republica Letonia, să i se elibereze un pașaport pentru non-cetățeni.
(10) Pentru o mai mare claritate, în sensul prezentului capitol, serviciile sunt considerate a fi cele enumerate în versiunea cea mai recentă a documentului MTN.GNS/W/120 al OMC în versiunea sa actualizată.
(11) Pentru mai multă certitudine, simpla transpunere formală a dispozițiilor respective de către o parte în dreptul său, în măsura în care acest lucru este necesar pentru încorporarea lor în ordinea juridică internă, nu constituie în sine o măsură.
(12) În cazul Uniunii Europene, astfel de măsuri pot fi luate de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene în alte situații decât cele menționate la articolul 86, care afectează economia respectivului stat membru al Uniunii Europene.
(13) În sensul prezentului alineat, termenul „protecție” include aspectele legate de disponibilitatea, dobândirea, domeniul de aplicare, menținerea și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum și aspectele legate de utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală abordate în mod specific în prezentul capitol. În plus, în sensul prezentului alineat, termenul „protecție” include și măsuri de prevenire a eludării măsurilor tehnologice eficace și măsuri referitoare la informațiile privind regimul drepturilor.
(14) „fixare” înseamnă încorporarea sunetelor sau a reprezentărilor acestora sau încorporarea audiovizuală a unor imagini mobile, însoțite sau nu de sunete, sau a reprezentărilor acestora, pe un suport care permite perceperea lor, reproducerea lor sau comunicarea lor cu ajutorul unui dispozitiv.
(15) Fiecare parte poate acorda artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme drepturi mai extinse în ceea ce privește radiodifuzarea și comunicarea publică a fonogramelor publicate în scopuri comerciale.
(16) Părțile pot lua măsuri suplimentare adecvate pentru a asigura tranzitul neperturbat al medicamentelor generice.
(17) Pentru mai multă certitudine, Republica Kârgâză își reafirmă angajamentele asumate în cadrul Acordului TRIPS, în special faptul că legislația sa care stabilește o definiție pentru denumirile de origine ale produselor este conformă cu articolul 22 alineatul (1) din Acordul TRIPS.
(18) În sensul prezentului capitol, „medicament” înseamnă cel puțin orice substanță sau combinație de substanțe care: (a) este prezentată ca având proprietăți de tratare sau de prevenire a bolilor la oameni sau la animale; ori (b) poate fi folosită sau administrată oamenilor sau animalelor fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcțiilor fiziologice prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical.
(19) În sensul prezentului articol, o „întârziere nerezonabilă” înseamnă cel puțin o întârziere de peste doi ani a primului răspuns oferit solicitantului începând de la data depunerii cererii de acordare a autorizației de introducere pe piață. La stabilirea întârzierii respective, nu este necesar să fie luate în considerare întârzierile care au loc la acordarea autorizației de introducere pe piață ca urmare a unor perioade care pot fi atribuite solicitantului sau a oricărei perioade care nu face obiectul controlului autorității competente în materie de autorizare a introducerii pe piață.
(20) În sensul prezentului articol, „interesul public” include sănătatea publică în conformitate cu Declarația de la Doha și cu legislația internă.
(21) Pentru mai multă certitudine: în cazul în care o entitate contractantă solicită demonstrarea unei experiențe anterioare, este suficient ca furnizorul să demonstreze că această experiență anterioară a fost dobândită pe orice teritoriu.
(22) Pentru mai multă certitudine, în temeiul articolului 42 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, legislația în domeniul concurenței în Uniunea Europeană se aplică sectorului agricol în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
(23) Această definiție nu aduce atingere rezultatului oricăror discuții viitoare din cadrul OMC cu privire la definiția subvențiilor pentru servicii. În funcție de evoluția acestor discuții la nivelul OMC, părțile pot actualiza prezentul acord în această privință.
(24) Pentru mai multă certitudine, atunci când o parte a instituit cadrul legislativ și procedurile administrative relevante în acest sens, obligația este considerată ca fiind îndeplinită.
(25) Pentru mai multă certitudine, acestea exclud activitățile unei întreprinderi: (a) care își desfășoară activitatea fără scop lucrativ sau (b) care își desfășoară activitatea pe principiul recuperării costurilor;
(26) Pentru mai multă certitudine, în măsura în care aceste întreprinderi sau monopoluri desfășoară activități comerciale care nu au legătură cu activitățile militare sau din domeniul apărării, astfel de activități sunt reglementate de prezentul capitol.
(27) Pentru mai multă claritate, părțile recunosc că Republica Kârgâză nu este un participant la acord, dar, cu toate acestea, părțile înțeleg că această dispoziție conferă drepturi în mod egal părților la prezentul acord.
(28) Pentru mai multă claritate, băncilor deținute de stat li se poate conferi un mandat de serviciu public pentru a acorda împrumuturi preferențiale pentru sectorul agricol. Astfel de împrumuturi sunt considerate sprijin intern pentru agricultură.
(29) Pentru mai multă certitudine, imparțialitatea cu care organismul de reglementare își exercită funcțiile de reglementare trebuie să fie evaluată în funcție de metoda sau practica generală a organismului de reglementare respectiv.
(30) Pentru mai multă certitudine, în cazul sectoarelor în privința cărora părțile au convenit, în alte capitole, asupra unor obligații specifice referitoare la organismul de reglementare, prevalează dispoziția relevantă din celelalte capitole.
(31) Excepțiile legate de securitatea publică și ordinea publică pot fi invocate numai atunci când există o amenințare efectivă și suficient de gravă la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societății.
(32) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO UE L 193, 30.7.2018, p. 1).
(33) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO UE L 248, 18.9.2013, p. 1)..
(34) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO CE L 292, 15.11.1996, p. 1).
(35) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO CE L 312, 23.12.1995, p. 1).
(36) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
ANEXA 2
TAXE, IMPOZITE SAU ALTE IMPUNERI LA EXPORT
|
Codul SA |
Descriere |
Nivelul taxei |
|
1206 00 100 0 |
– destinate însămânțării |
10 %, dar nu mai puțin de 15 EUR/1 000 kg |
|
1206 00 910 0 |
– – decorticate; în coji cu dungi albe sau gri |
10 %, dar nu mai puțin de 15 EUR / 1 000 kg |
|
1206 00 990 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 15 EUR / 1 000 kg |
|
2505 10 000 0 |
nisipuri silicioase și nisipuri cuarțoase |
50 %, dar nu mai puțin de 100 EUR / 1 000 kg |
|
2505 90 000 0 |
altele |
50 %, dar nu mai puțin de 100 EUR / 1 000 kg |
|
2506 10 000 0 |
– – cuarț |
50 %, dar nu mai puțin de 100 EUR / 1 000 kg |
|
2514 00 000 0 |
Ardezie, chiar degroșată sau simplu debitată prin tăiere cu ferăstrăul sau prin alt procedeu, în blocuri sau în plăci de formă pătrată sau dreptunghiulară |
50 %, dar nu mai puțin de 100 EUR / 1 000 kg |
|
2515 11 000 0 |
– – brute sau degroșate |
100 %, dar nu mai puțin de 50 EUR / 1 000 kg |
|
2515 12 000 0 |
– – simplu debitate, prin tăiere cu ferăstrăul sau prin alt procedeu, în blocuri sau în plăci de formă pătrată sau dreptunghiulară |
100 %, dar nu mai puțin de 50 EUR / 1 000 kg |
|
2515 20 000 0 |
– ecausin și alte pietre calcaroase pentru cioplit sau pentru construcții; alabastru |
30 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
2516 11 000 0 |
– granit: - - brut sau degroșat |
30 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
2516 12 000 0 |
– granit: - - simplu debitat, cu ferăstrăul sau prin alte procedee, în blocuri sau plăci de formă pătrată sau dreptunghiulară |
30 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
2516 90 000 0 |
– alte pietre pentru cioplit sau pentru construcții |
30 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
2518 10 000 0 |
– dolomită necalcinată, nesinterizată, denumită „crudă” |
30 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
2521 00 000 0 |
Piatră de var pentru furnale; piatră de var și alte roci calcaroase de tipul celor folosite pentru fabricarea varului sau a cimentului |
30 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
2601 11 000 0 |
– – neaglomerate |
30 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
2601 12 000 0 |
– – aglomerate |
30 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
2603 00 000 0 |
Minereuri de cupru și concentratele lor |
30 %, dar nu mai puțin de 100 EUR / 1 000 kg |
|
2604 00 000 0 |
Minereuri de nichel și concentratele lor |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2605 00 000 0 |
Minereuri de cobalt și concentratele lor |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2606 00 000 0 |
Minereuri de aluminiu și concentratele lor |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2607 00 000 1 |
– cu un conținut de plumb de minimum 45 % în greutate |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2607 00 000 9 |
– altele |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2608 00 000 0 |
Minereuri de zinc și concentratele lor |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2609 00 000 0 |
Minereuri de staniu și concentratele lor |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2610 00 000 0 |
Minereuri de crom și concentratele lor |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2611 00 000 0 |
Minereuri de tungsten și concentratele lor |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2613 10 000 0 |
– prăjite |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2613 90 000 0 |
– altele |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2616 90 000 0 |
– altele |
30 %, dar nu mai puțin de 100 EUR / 1 000 kg |
|
2617 10 000 0 |
– minereuri de antimoniu și concentratele lor |
25 %, dar nu mai puțin de 60 EUR / 1 000 kg |
|
2617 90 000 0 |
– altele |
50 %, dar nu mai puțin de 100 EUR / 1 000 kg |
|
2709 00 100 9 |
– – altele |
5 % |
|
2709 00 900 1 |
– – densitatea țițeiului la 20 oC este mai mare de 887,6 kg/m3, dar nu mai mare de 994 kg/m3 cu un conținut de sulf de minimum 0,015 % și maximum 3,47 % în greutate |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2709 00 900 2 |
– – densitatea țițeiului la 20 oC este de minimum 694,7 kg/m3, dar nu mai mare de 980 kg/m3 cu un conținut de sulf de minimum 0,04 % și maximum 5 % în greutate |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2709 00 900 3 |
– – densitatea țițeiului la 20 oC este de minimum 694,7 kg/m3, dar nu mai mare de 887,6 kg/m3 cu un conținut de sulf de minimum 0,04 % și maximum 1,5 % în greutate |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2709 00 900 4 |
– – – densitatea țițeiului la 20 oC este de minimum 750 kg/m3, dar nu mai mare de 900 kg/m3 cu un conținut de sulf de minimum 4 % în greutate |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2709 00 900 9 |
– – – altele |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 12 411 0 |
– – – – – – – – – – cu cifra octanică (COR) sub 80 |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 12 412 0 |
– – – – – – – – – – cu cifra octanică (COR) de minimum 80, dar sub 92 |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 12 413 0 |
– – – – – – – – – – cu cifra octanică (COR) de minimum 92 |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 12 419 0 |
– – – – – – – – – altele |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 12 450 0 |
– – – – – – – – cu cifra octanică (COR) de minimum 95, dar sub 98 |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 12 490 0 |
– – – – – – – – cu cifra octanică (COR) de minimum 98 |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 12 510 0 |
– – – – – – – – cu cifra octanică (COR) sub 98 |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 12 590 0 |
– – – – – – – – cu cifra octanică (COR) de minimum 98 |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 19 421 0 |
– – – – – – – – vară |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 19 422 0 |
– – – – – – – – iarnă |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 19 460 0 |
– – – – – – cu un conținut de sulf de peste 0,05 %, dar de maximum 0,2 % în greutate |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 19 510 9 |
– – – – – – altele |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 19 550 9 |
– – – – – – altele |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 19 620 9 |
– – – – – – – altele |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 19 710 0 |
– – – – – destinate a fi supuse unui tratament specific |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 19 980 0 |
– – – – – – alte uleiuri lubrifiante și alte uleiuri |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
2710 99 000 0 |
– – altele |
a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
|
4101 20 100 0 |
– – piei proaspete |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4101 20 300 0 |
– – piei sărate umed |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4101 20 500 0 |
– – uscate sau sărate uscat |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4101 20 800 0 |
– – altele |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4101 50 100 0 |
– – proaspete |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4101 50 300 0 |
– – sărate umed |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4101 50 500 0 |
– – uscate sau sărate uscat |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4101 50 900 0 |
– – altele |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4101 90 000 0 |
– altele, inclusiv crupoanele, semicrupoanele și flancurile |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4102 10 100 0 |
– – de miel |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4102 10 900 0 |
– – altele |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4102 21 000 0 |
– – piclate |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4102 29 000 0 |
– – altele |
20 %, dar nu mai puțin de 200 EUR / 1 000 kg |
|
4104 11 100 0 |
– – – piei întregi de bovine (inclusiv de bivoli) cu o suprafață unitară de maximum 28 picioare pătrate (2,6 m2) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 11 510 0 |
– – – – – piei întregi cu o suprafață unitară de peste 28 picioare pătrate (2,6 m2) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 11 590 0 |
– – – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 11 900 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 19 100 0 |
– – – piei întregi de bovine (inclusiv de bivoli) cu o suprafață unitară de maximum 28 picioare pătrate (2,6 m2) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 19 510 0 |
– – – – – piei întregi cu o suprafață unitară de peste 28 picioare pătrate (2,6 m2) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 19 590 0 |
– – – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 19 900 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 41 190 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 41 510 0 |
– – – – – piei întregi cu o suprafață unitară de peste 28 picioare pătrate (2,6 m2) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 41 590 0 |
– – – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 41 900 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 49 190 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 49 510 0 |
– – – – – piei întregi, cu o suprafață unitară de peste 28 picioare pătrate (2,6 m2) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 49 590 0 |
– – – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4104 49 900 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4105 10 000 0 |
– în stare umedă (inclusiv pielea tăbăcită cu crom, wet-blue) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4105 30 900 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4106 21 000 0 |
– în stare umedă (inclusiv pielea tăbăcită cu crom, wet-blue) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4106 22 900 0 |
– – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4106 40 900 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 11 110 0 |
– – – – piele box de vițel (box-calf) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 11 190 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 11 900 0 |
– – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 12 110 0 |
– – – – piele box de vițel (box-calf) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 12 190 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 12 910 0 |
– – – – de bovine (inclusiv de bivoli) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 12 990 0 |
– – – – de ecvidee |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 19 100 0 |
– – – piei întregi de bovine (inclusiv de bivoli), cu o suprafață unitară de maximum 28 picioare pătrate (2,6 m2) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 19 900 0 |
– – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 91 100 0 |
– – – pentru tălpi |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 91 900 0 |
– – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 92 100 0 |
– – – de bovine (inclusiv de bivoli) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 92 900 0 |
– – – de ecvidee |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 99 100 0 |
– – – de bovine (inclusiv de bivoli) |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4107 99 900 0 |
– – – de ecvidee |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4112 00 000 0 |
Piei prelucrate după tăbăcire sau după uscare și piei pergamentate, de ovine, epilate, chiar șpăltuite, altele decât cele de la poziția 4114 |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4113 10 000 0 |
– de caprine |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4113 90 000 0 |
– altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4114 10 100 0 |
– – piei tăbăcite în grăsimi, de ovine |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4114 10 900 0 |
– – piei tăbăcite în grăsimi, de alte animale |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4114 20 000 0 |
– piei lăcuite sau lăcuite stratificate; piei metalizate |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4115 10 000 0 |
– piele reconstituită pe bază de piele sau de fibre de piele, sub formă de plăci, foi sau benzi, chiar rulate |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4115 20 000 0 |
– resturi sau alte deșeuri de piele sau de piele prelucrată sau de piele reconstituită, neutilizabile pentru fabricarea unor articole din piele; praf, pudră și făină de piele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
4707 10 000 0 |
– hârtii sau carton kraft nealbite sau hârtie sau cartoane ondulate |
10 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
4707 20 000 0 |
– alte hârtii sau cartoane obținute în principal din pastă chimică albită, necolorate în masă |
10 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
4707 30 100 0 |
– – numere vechi sau nevândute de ziare, reviste, anuare telefonice, broșuri și imprimate publicitare |
10 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
4707 30 900 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
4707 90 100 0 |
– – altele, inclusiv deșeurile netriate |
10 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
4707 90 900 0 |
– – altele, inclusiv deșeurile triate |
10 %, dar nu mai puțin de 70 EUR / 1 000 kg |
|
5101 11 000 0 |
– – lână tunsă |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5101 19 000 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5101 21 000 0 |
– – lână tunsă |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5101 29 000 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5101 30 000 0 |
– carbonizată |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5102 20 000 0 |
– păr grosier |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5103 10 100 0 |
– – necarbonizate |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5103 10 900 0 |
– – carbonizate |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5103 20 000 0 |
– alte deșeuri de lână sau de păr fin de animale |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5103 30 000 0 |
– deșeuri de păr grosier de animale |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5104 00 000 0 |
Destrămătură de lână sau de păr fin sau grosier de animale |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5105 10 000 0 |
– lână cardată |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5105 21 000 0 |
– – „lână pieptănată în vrac” |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5105 29 000 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5105 39 000 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5105 40 000 0 |
– păr grosier, pieptănat sau cardat |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5106 10 100 0 |
– – nealbite |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5106 10 900 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5106 20 100 0 |
– – cu un conținut de lână și de păr fin de animale de minimum 85 % din greutate |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5106 20 910 0 |
– – – nealbite |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5106 20 990 0 |
– – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5107 10 100 0 |
– – nealbite |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5107 10 900 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5107 20 100 0 |
– – – nealbite |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5107 20 300 0 |
– – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5107 20 510 0 |
– – – – nealbite |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5107 20 590 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5107 20 910 0 |
– – – – nealbite |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5107 20 990 0 |
– – – – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5108 10 100 0 |
– – nealbite |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5108 10 900 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5108 20 100 0 |
– – nealbite |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
5108 20 900 0 |
– – altele |
10 %, dar nu mai puțin de 90 EUR / 1 000 kg |
|
7106 91 000 9 |
– – – altele |
25 % |
|
7106 92 000 0 |
– – semiprelucrate |
25 % |
|
7108 12 000 9 |
– – – altele |
25 % |
|
7108 13 800 0 |
– – – altele |
15 % |
|
7108 20 000 9 |
– – altele |
15 % |
|
7118 90 000 0 |
– altele |
25 % |
|
7204 10 000 0 |
– deșeuri și resturi de fontă |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 21 100 0 |
– – – cu un conținut de nichel de minimum 8 % din greutate |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 21 900 0 |
– – – altele |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 29 000 0 |
– – altele |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 30 000 0 |
– deșeuri și resturi de fier sau de oțel cositorit |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 41 100 0 |
– – – deșeuri de așchiere, șpan, deșeuri de măcinare, pilitură |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 41 910 0 |
– – – – sub formă de baloturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 41 990 0 |
– – – – altele |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 49 100 0 |
– – – fragmentate |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 49 300 0 |
– – – – sub formă de baloturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 49 900 0 |
– – – – altele |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7204 50 000 0 |
– deșeuri lingotate |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7404 00 100 0 |
– de cupru rafinat |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7404 00 910 0 |
– – pe bază de cupru-zinc (alamă) |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7404 00 990 0 |
– – altele |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7503 00 100 0 |
– din nichel nealiat |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7503 00 900 0 |
– din aliaje de nichel |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7602 00 110 0 |
– – deșeuri de așchiere, șpan, deșeuri de măcinare, pilitură; deșeuri de foi și de benzi subțiri, colorate, acoperite sau lipite între ele, cu o grosime de maximum 0,2 mm (fără suport) |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7602 00 190 0 |
– – altele (inclusiv rebuturile de fabricație) |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7602 00 900 0 |
– resturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7802 00 000 0 |
Deșeuri și resturi de plumb |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
7902 00 000 0 |
Deșeuri și resturi din zinc |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
8101 97 000 0 |
– – deșeuri și resturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
8102 97 000 0 |
– – deșeuri și resturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
8103 30 000 0 |
– deșeuri și resturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
8104 20 000 0 |
– deșeuri și resturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
8105 30 000 0 |
– deșeuri și resturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
8106 00 100 0 |
– Bismut sub formă brută; deșeuri și resturi; pulberi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
8107 30 000 0 |
– deșeuri și resturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
8108 30 000 0 |
– deșeuri și resturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
8109 30 000 0 |
– deșeuri și resturi |
15 %, dar nu mai puțin de 150 USD / 1 000 kg |
|
Formula pentru taxele la export pentru țiței |
|
|
în cazul în care prețurile mondiale (W.p.) ale țițeiului sunt: |
Nivelul taxei |
|
<= 109,5 USD/t |
0 |
|
> 109,5 , dar <= 146 USD/t |
<= 0,35 (W.p. - 109,5 ) USD/t |
|
> 146, dar <= 182,5 USD/t |
<= 12,78 USD/t +0,45 (W.p. - 146) USD/t |
|
> 182,5 USD/t |
<= 29,2 USD/t +0,65 (W.p. - 182,5 ) USD/t |
ANEXA 8-A
INDICAȚII GEOGRAFICE – LEGISLAȚIA PĂRȚILOR ȘI ELEMENTE PENTRU ÎNREGISTRARE ȘI CONTROL
SECȚIUNEA A
LEGISLAȚIA PĂRȚILOR
Legislația Republicii Kârgâze
|
— |
Codul civil al Republicii Kârgâze (partea II secțiunea V și actele de punere în aplicare a acestuia (1)); |
|
— |
Legea Republicii Kârgâze privind mărcile, mărcile de serviciu și denumirile de origine ale mărfurilor și actele de punere în aplicare a acesteia (2). |
Legislația Uniunii Europene
|
— |
Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare și actele de punere în aplicare a acestuia (3); |
|
— |
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (4), în special articolele 92-111 privind denumirile de origine și indicațiile geografice, și actele de punere în aplicare a acestuia; |
|
— |
Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (5) și actele de punere în aplicare a acestuia; |
|
— |
Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 (6); |
|
— |
Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (7) și actele de punere în aplicare a acestuia. |
SECȚIUNEA B
ELEMENTE PENTRU ÎNREGISTRAREA ȘI CONTROLUL INDICAȚIILOR GEOGRAFICE
|
— |
un registru în care sunt enumerate indicațiile geografice protejate pe teritoriul respectiv; |
|
— |
o procedură administrativă prin care se verifică dacă indicațiile geografice identifică un produs ca fiind originar de pe un teritoriu, dintr-o regiune sau dintr-o localitate a uneia dintre părți, atunci când o anumită calitate, reputația sau o altă caracteristică a produsului poate fi atribuită în mod esențial originii geografice a acestuia; |
|
— |
o cerință ca o denumire înregistrată să corespundă unuia sau mai multor produse specifice pentru care s-a stabilit un caiet de sarcini care poate fi modificat numai printr-o procedură administrativă adecvată; |
|
— |
dispoziții de control care se aplică producției; |
|
— |
asigurarea respectării protecției denumirilor înregistrate, prin măsuri administrative adecvate luate de autoritățile publice; |
|
— |
norme juridice care prevăd că o denumire înregistrată poate fi utilizată de orice persoană fizică sau juridică care comercializează produse conforme cu specificația corespunzătoare; |
|
— |
dispoziții privind înregistrarea, care pot include refuzarea înregistrării, a termenilor omonimi sau parțial omonimi cu termeni înregistrați, cu termeni din limbajul cotidian utilizați ca denumiri comune pentru produse și cu termeni care cuprind sau includ denumiri de soiuri de plante și de rase de animale; aceste dispoziții trebuie să ia în considerare interesele legitime ale tuturor părților interesate; |
|
— |
norme privind relația dintre indicațiile geografice și mărcile comerciale, care să prevadă o exceptare limitată de la drepturile conferite în temeiul dreptului mărcilor, în sensul că existența unei mărci anterioare nu este un motiv care să împiedice înregistrarea și utilizarea unei denumiri ca indicație geografică înregistrată, cu excepția cazului în care, având în vedere notorietatea mărcii și durata de timp în care aceasta fost utilizată, consumatorii ar fi induși în eroare de înregistrarea și utilizarea indicației geografice pentru produse care nu sunt acoperite de marcă; |
|
— |
dreptul oricărui producător stabilit în regiunea geografică care se supune sistemului de control de a produce produsul etichetat cu denumirea protejată, cu condiția să respecte caietul de sarcini al produsului; |
|
— |
o procedură de opoziție prin care se pot lua în considerare interesele legitime ale utilizatorilor anteriori ai denumirilor, indiferent dacă acestea sunt protejate sau nu sub formă de proprietate intelectuală. |
(1) „Erkin Too” 27.02.1998, N 18-25; „Vedomosti Jogorku Kenesha Kyrgyzskoi Respubliki”, 1998, N6, p. 226.
(2) „Vedomosti Jogorku Kenesha Kyrgyzskoi Respubliki”, 1998, N 3, p. 68; „Erkin Too” 28.01.1998, N 8-9; „Normativnye akty Kyrgyzskoi Respubliki”, 1998, N 2; „Normativnye akty Kyrgyzskoi Respubliki”, 02.2008, N 7.
(3) JO UE L 343, 14.12.2012, p. 1.
(4) JO UE L 347, 20.12.2013, p. 671.
(5) JO UE L 39, 13.2.2008, p. 16.
ANEXA 8-B
CRITERII PENTRU PROCEDURA DE OPOZIȚIE
1.
În procedura de opoziție se includ următoarele elemente:|
(a) |
lista denumirilor, cu transcrierea corespunzătoare în caractere latine sau kârgâze; |
|
(b) |
tipul produsului; |
|
(c) |
o invitație:
care are un interes legitim, de a prezenta obiecții cu privire la protecția unei indicații geografice prin depunerea unei declarații motivate corespunzător. |
2.
Declarațiile de opoziție menționate la punctul 3 trebuie să parvină Comisiei Europene sau Republicii Kârgâze în termen de două luni de la data publicării notei de informare.
3.
Declarațiile de opoziție sunt admisibile numai dacă sunt primite în termenul prevăzut la punctul 2 și:|
(a) |
în cazul în care demonstrează că protecția denumirii propuse:
|
|
(b) |
oferă detalii care indică faptul că denumirea pentru care se are în vedere protecția și înregistrarea este generică. |
4.
Criteriile enumerate la punctul 3 sunt evaluate de autoritățile competente și în raport cu teritoriile respective ale părții în cauză, care, în cazul drepturilor de proprietate intelectuală, se referă numai la teritoriul sau teritoriile în care aceste drepturi sunt protejate.
ANEXA 8-C
INDICAȚII GEOGRAFICE PENTRU PRODUSELE CARE URMEAZĂ SĂ FIE PROTEJATE
SECȚIUNEA A
INDICAȚII GEOGRAFICE PENTRU PRODUSELE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ CARE URMEAZĂ SĂ FIE PROTEJATE ÎN REPUBLICA KÂRGÂZĂ
1. Lista produselor agricole și alimentare altele decât vinurile, băuturile spirtoase și vinurile aromatizate
|
Stat membru |
Denumirea care urmează a fi protejată |
Categoria de produse |
Transcrierea în caractere latine |
Transcrierea în caractere kârgâze |
|
AT |
Steirisches Kürbiskernöl |
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.) |
|
Штайришес Кюрбискернөл |
|
AT |
Tiroler Speck |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Тиролер Шпек |
|
AT |
Vorarlberger Bergkäse |
Brânzeturi |
|
Форарльбергер Бергезе |
|
BE |
Jambon d'Ardenne |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Жамбоӊ Д'Арден |
|
BG |
Българско розово масло |
Uleiuri esențiale |
Bulgarsko rozovo maslo |
Булгарско розово масло |
|
CZ |
Budějovické pivo |
Bere |
|
Будейовицке пиво |
|
CZ |
Budějovický měšťanský var |
Bere |
|
Будейовицки мештански вар |
|
CZ |
České pivo |
Bere |
|
Ческе пиво |
|
CZ |
Českobudějovické pivo |
Bere |
|
Ческобудейовицке пиво |
|
CZ |
Žatecký chmel |
Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.) |
|
Жатецки хмел |
|
DE |
Bayerisches Bier |
Bere |
|
Байеришес Бир |
|
DE |
Münchener Bier |
Bere |
|
Мюнхенер Бир |
|
DE |
Nürnberger Bratwürste / Nürnberger Rostbratwürste |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Нюрнбергер Братвюрсте / Нюрнбергер Ростбратвюрсте |
|
DK |
Danablu |
Brânzeturi |
|
Данаблю |
|
EL |
Ακτινίδιο Πιερίας |
Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate |
Aktinidio Pierias |
Актинидио Пиериас |
|
EL |
Ελιά Καλαμάτας |
Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate |
Elia Kalamatas |
Элиа Каламатас |
|
EL |
Καλαμάτα |
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.) |
Kalamata |
Каламата |
|
EL |
Κεφαλογραβιέρα |
Brânzeturi |
Kefalograviera |
Кефалогравиера |
|
EL |
Κολυμβάρι Χανίων Κρήτης |
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.) |
Kolymvari Chanion Kritis |
Колимвари Ханьон Критис |
|
EL |
Κρόκος Κοζάνης |
Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.) |
Krokos Kozanis |
Крокос Козанис |
|
EL |
Μαστίχα Χίου |
Gume și rășini naturale |
Masticha Chiou |
Мастиха Хиу |
|
EL |
Πράσινες Ελιές Χαλκιδικής |
Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate |
Prasines Elies Chalkidikis |
Прасинес Элиес Халькидикис |
|
EL |
Σητεία Λασιθίου Κρήτης |
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.) |
Sitia Lasithiou Kritis |
Сития Ласитхиу Критис |
|
EL |
Φέτα |
Brânzeturi |
Feta |
Фета |
|
ES |
Azafrán de la Mancha |
Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.) |
|
Азафран де ла Манча |
|
ES |
Baena |
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.) |
|
Баэна |
|
ES |
Cítricos Valencianos / Cítrics Valencians |
Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate |
|
Ситрикос Валенсианос/Ситрикс Валенсианс |
|
ES |
Jabugo (ex Jamón de Huelva) |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Хабуго (экс Хамон де Уельва) |
|
ES |
Jamón de Teruel |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Хамон де Теруэль |
|
ES |
Jijona |
Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți |
|
Хихона |
|
ES |
Priego de Córdoba |
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.) |
|
Приего де Кордоба |
|
ES |
Queso Manchego |
Brânzeturi |
|
Кесо Манчего |
|
ES |
Sierra de Segura |
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.) |
|
Сьерра де Сегура |
|
ES |
Sierra Mágina |
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.) |
|
Сьерра Махина |
|
ES |
Turrón de Alicante |
Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți |
|
Туррон де Аликанте |
|
FR |
Beurre Charentes-Poitou |
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.) |
|
Бөр Шарант-Пуату |
|
FR |
Brie de Meaux |
Brânzeturi |
|
Бри де Мо |
|
FR |
Camembert de Normandie |
Brânzeturi |
|
Камамбер де Норманди |
|
FR |
Canard à foie gras du Sud-Ouest (Chalosse, Gascogne, Gers, Landes, Périgord, Quercy) |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Канар а фуа гра дю Сюд-Уэст (Шалос, Гасконь, Жер, Ланд, Перигор, Куэрси) |
|
FR |
Charolais de Bourgogne |
Carne și organe comestibile proaspete |
|
Шароле де Бургонь |
|
FR |
Comté |
Brânzeturi |
|
Конте |
|
FR |
Crème d'Isigny |
Alte produse de origine animală (ouă, miere, produse lactate cu excepția untului etc.) |
|
Крем д'Исиньи |
|
FR |
Emmental de Savoie |
Brânzeturi |
|
Эмменталь де Савуа |
|
FR |
Gruyère |
Brânzeturi |
|
Груйер |
|
FR |
Huile essentielle de lavande de Haute-Provence |
Uleiuri esențiale |
|
Үл эссенсель де лаванд де От-Прованс |
|
FR |
Jambon de Bayonne |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Жамбо де Байонн |
|
FR |
Pruneaux d'Agen; Pruneaux d'Agen mi-cuits |
Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate |
|
Прюно д'Ажен; Прюно д'Ажен ми-кюи |
|
FR |
Reblochon / Reblochon de Savoie |
Brânzeturi |
|
Реблошон/Реблошон де Савуа |
|
FR |
Roquefort |
Brânzeturi |
|
Рокфор |
|
HU |
Szegedi szalámi / Szegedi téliszalámi |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Сегеди салами / Сегеди телисалами |
|
IT |
Aceto Balsamico di Modena |
Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.) |
|
Ачето Бальсамико ди Модена |
|
IT |
Aceto balsamico tradizionale di Modena |
Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.) |
|
Ачето бальсамико традисионале ди Модена |
|
IT |
Asiago |
Brânzeturi |
|
Азиаго |
|
IT |
Bresaola della Valtellina |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Брезаола делла Вальтеллина |
|
IT |
Fontina |
Brânzeturi |
|
Фонтина |
|
IT |
Gorgonzola |
Brânzeturi |
|
Горгонзола |
|
IT |
Grana Padano |
Brânzeturi |
|
Грана Падано |
|
IT |
Mortadella Bologna |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Мортаделла Болонья |
|
IT |
Mozzarella di Bufala Campana |
Brânzeturi |
|
Моцарелла ди Буфала Кампана |
|
IT |
Parmigiano Reggiano |
Brânzeturi |
|
Пармиджано Реджано |
|
IT |
Pecorino Romano |
Brânzeturi |
|
Пекорино Романо |
|
IT |
Prosciutto di Parma |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Прошутто ди Парма |
|
IT |
Prosciutto di San Daniele |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Прошутто ди Сан Даньеле |
|
IT |
Prosciutto Toscano |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Прошутто Тоскано |
|
IT |
Provolone Valpadana |
Brânzeturi |
|
Проволоне Вальпадана |
|
IT |
Taleggio |
Brânzeturi |
|
Таледжо |
|
NL |
Edam Holland |
Brânzeturi |
|
Эдам Холланд |
|
NL |
Gouda Holland |
Brânzeturi |
|
Гауда Холланд |
|
PT |
Queijo S. Jorge |
Brânzeturi |
|
Кеихо Сан Хорхе |
|
SI |
Kranjska Klobasa |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Краньска Клобаса |
|
SI |
Kraški pršut |
Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.) |
|
Крашки пршут |
2. Lista de băuturi spirtoase
|
Stat membru |
Denumirea care urmează a fi protejată |
Categoria de produse |
Transcrierea în caractere latine |
Transcrierea în caractere kârgâze |
|
AT |
Inländerrum |
Băutură spirtoasă |
|
Инлендеррум |
|
AT |
Jägertee / Jagertee / Jagatee |
Băutură spirtoasă |
|
Ягерте |
|
CY |
Ζιβανία / Τζιβανία / Ζιβάνα |
Băutură spirtoasă |
Zivania |
Зивания |
|
DE/AT/BE |
Korn / Kornbrand |
Băutură spirtoasă |
|
Корн/Корнбранд |
|
EL/CY |
Ούζο |
Băutură spirtoasă |
Ouzo |
Узо |
|
ES |
Brandy de Jerez |
Băutură spirtoasă |
|
|
|
ES |
Pacharán Navarro |
Băutură spirtoasă |
|
Пачаран Наварро |
|
FI |
Suomalainen Marjalikööri / Suomalainen Hedelmälikööri / Finsk Bärlikör / Finsk Fruktlikör / Finnish berry liqueur / Finnish fruit liqueur |
Băutură spirtoasă |
|
Суомалайнен Марьяликөри / Суомалайнен Хедельмяликөри/Финск Бярликөр / Финск Фруктиликөр / Финиш берри ликөр / Финниш фрут ликёр |
|
FI |
Suomalainen Vodka / Finsk Vodka / Vodka of Finland |
Băutură spirtoasă |
|
Суомалайнен Водка/Финск Водка/Водка оф Финленд |
|
FR |
Armagnac |
Băutură spirtoasă |
|
Арманьяк |
|
FR |
Calvados |
Băutură spirtoasă |
|
Кальвадос |
|
FR |
Cognac/Eau de vie de Cognac/Eau de vie des Charentes |
Băutură spirtoasă |
|
Коньяк / О де ви де коньяк / О де ви де Шарант |
|
HU |
Pálinka |
Băutură spirtoasă |
|
Палинка |
|
HU |
Törkölypálinka |
Băutură spirtoasă |
|
Төркөлипалинка |
|
IE |
Irish Cream |
Băutură spirtoasă |
|
Айриш Крем |
|
IE |
Irish Whiskey / Uisce Beatha Eireannach / Irish Whisky |
Băutură spirtoasă |
|
Айриш Виски / Ишке баха Эреннах / Айриш Виски |
|
IT |
Grappa |
Băutură spirtoasă |
|
Граппа |
|
LT |
Originali lietuviška degtinė / Original Lithuanian vodka |
Băutură spirtoasă |
|
Оригинали лиетувишка дегтине / Ориджинал литуаниан водка |
|
NL/BE/ DE/FR |
Genièvre / Jenever / Genever |
Băutură spirtoasă |
|
Женьевре / Женевер / Женевер |
|
PL |
Herbal vodka from the North Podlasie Lowland aromatised with an extract of bison grass / Wódka ziołowa z Niziny Północnopodlaskiej aromatyzowana ekstraktem z trawy żubrowej |
Băutură spirtoasă |
|
Хербал водка фром зе норз Подласи Лоулэнд ароматайзд виз эн экстракт оф бизон грас / Вудка зөлова з Низины Пулноцноподляскей ароматызована экстрактем з травы |
|
PL |
Polish Cherry |
Băutură spirtoasă |
|
Полиш Черри |
|
PL |
Polska Wódka / Polish Vodka |
Băutură spirtoasă |
|
Польска Водка / Полиш Водка |
|
SE |
Svensk Vodka / Swedish Vodka |
Băutură spirtoasă |
|
Свенск Водка / Свидиш Водка |
3. Lista de vinuri
|
Stat membru |
Denumirea care urmează a fi protejată |
Categoria de produse |
Transcrierea în caractere latine |
Transcrierea în caractere kârgâze |
|
BG |
Дунавска равнина |
Vin |
Danube Plain |
Дунавска равнина |
|
BG |
Тракийска низина |
Vin |
Thracian Lowlands |
Тракийска низина |
|
CY |
Κουμανδαρία |
Vin |
Commandaria |
Коммандария |
|
DE |
Mosel |
Vin |
|
Мозель |
|
DE |
Rheingau |
Vin |
|
Рейнгау |
|
DE |
Rheinhessen |
Vin |
|
Райнхессен |
|
EL |
Σάμος |
Vin |
Samos |
Самос |
|
ES |
Cariñena |
Vin |
|
Кариньена |
|
ES |
Cataluña/ Catalunya |
Vin |
|
Каталунья |
|
ES |
Cava |
Vin |
|
Кава |
|
ES |
Empordà |
Vin |
|
Эмпорда |
|
ES |
Jerez-Xérès-Sherry / Jerez / Xérès / Sherry |
Vin |
|
Херес-Шерри |
|
ES |
La Mancha |
Vin |
|
Ла Манча |
|
ES |
Málaga |
Vin |
|
Малага |
|
ES |
Navarra |
Vin |
|
Наварра |
|
ES |
Priorat |
Vin |
|
Приорат |
|
ES |
Rías Baixas |
Vin |
|
Риас Байшас |
|
ES |
Ribera del Duero |
Vin |
|
Рибера дель Дуэро |
|
ES |
Rioja |
Vin |
|
Рьоха |
|
ES |
Rueda |
Vin |
|
Руэда |
|
ES |
Somontano |
Vin |
|
Сомонтано |
|
ES |
Toro |
Vin |
|
Торо |
|
ES |
Valdepeñas |
Vin |
|
Вальдепеньяс |
|
ES |
Valencia |
Vin |
|
Валенсия |
|
FR |
Alsace / Vin d'Alsace |
Vin |
|
Эльзас / Ваң д'Эльзас |
|
FR |
Anjou |
Vin |
|
Анжу |
|
FR |
Beaujolais |
Vin |
|
Божоле |
|
FR |
Bordeaux |
Vin |
|
Бордо |
|
FR |
Bourgogne |
Vin |
|
Бургонь |
|
FR |
Chablis |
Vin |
|
Шабли |
|
FR |
Champagne |
Vin |
|
Шампань |
|
FR |
Châteauneuf-du-Pape |
Vin |
|
Шато нөф-дю-Пап |
|
FR |
Coteaux du Languedoc / Languedoc |
Vin |
|
Кото дю Лангедок / Лангедок |
|
FR |
Côtes de Provence |
Vin |
|
Кот де Прованс |
|
FR |
Côtes du Rhône |
Vin |
|
Кот дю Рон |
|
FR |
Côtes du Roussillon |
Vin |
|
Кот дю Руссийон |
|
FR |
Graves |
Vin |
|
Грав |
|
FR |
Haut-Médoc |
Vin |
|
О-Медок |
|
FR |
Margaux |
Vin |
|
Марго |
|
FR |
Médoc |
Vin |
|
Медок |
|
FR |
Saint-Émilion |
Vin |
|
Сэн-Эмильон |
|
FR |
Sauternes |
Vin |
|
Сотерн |
|
FR |
Touraine |
Vin |
|
Турен |
|
FR |
Val de Loire |
Vin |
|
Валь де Луар |
|
HR |
Dingač |
Vin |
|
Дингач |
|
HU |
Tokaj / Tokaji |
Vin |
|
Токай / Токайи |
|
IT |
Asti |
Vin |
|
Асти |
|
IT |
Brunello di Montalcino |
Vin |
|
Брунелло ди Монтальчино |
|
IT |
Chianti |
Vin |
|
Кьянти |
|
IT |
Conegliano Valdobbiadene – Prosecco / Conegliano – Prosecco / Valdobbiadene – Prosecco |
Vin |
|
Конельяно Вальдобьядене-Просекко/Конельяно-Просекко/Вальдобьядене-Просекко |
|
IT |
Franciacorta |
Vin |
|
Франчакорта |
|
IT |
Lambrusco di Sorbara |
Vin |
|
Ламбруско ди Сорбара |
|
IT |
Lambrusco Grasparossa di Castelvetro |
Vin |
|
Ламбруско Граспаросса ди Кастельветро |
|
IT |
Montepulciano d'Abruzzo |
Vin |
|
Абруццо |
|
IT |
Prosecco |
Vin |
|
Просекко |
|
IT |
Soave |
Vin |
|
Соаве |
|
IT |
Toscano / Toscana |
Vin |
|
Тоскано / Тоскана |
|
IT |
Vino Nobile di Montepulciano |
Vin |
|
Вино Нобиле ди Монтепульчано |
|
PT |
Alentejo |
Vin |
|
Алентехо |
|
PT |
Bairrada |
Vin |
|
Байрадда |
|
PT |
Dão |
Vin |
|
Дао |
|
PT |
Douro |
Vin |
|
Дуро |
|
PT |
Madeira / Madera / Vinho da Madeira / Madeira Wein / Madeira Wine / Vin de Madère / Vino di Madera / Madeira Wijn |
Vin |
|
Мадейра / Мадера / Винью да Мадейра / Мадейра Вайн / Мадейра Вайн / Ваң де Мадер / Вино ди Мадера / Мадейра Вейн |
|
PT |
Lisboa |
Vin |
|
Лисбоа |
|
PT |
Porto / Oporto / Vinho do Porto / Vin de Porto / Port / Port Wine / Portwein / Portvin / Portwijn |
Vin |
|
Порто / Опорто / Виньо до Порто / Ваң де Порто / Порт / Порт Вайн / Портвейн / Портвин / Портвейн |
|
PT |
Setúbal/Península de Setúbal |
Vin |
|
Сетубал / Пенинсула де Сетубал |
|
PT |
Tejo |
Vin |
|
Техо |
|
PT |
Vinho Verde |
Vin |
|
Винью Верде |
|
RO |
Cotnari |
Vin |
|
Котнари |
|
RO |
Dealu Mare |
Vin |
|
Дялу Маре |
|
RO |
Murfatlar |
Vin |
|
Мурфатлар |
|
SK |
Vinohradnícka oblasť Tokaj |
Vin |
|
Виноградницка область Токай |
SECȚIUNEA B
INDICAȚII GEOGRAFICE PENTRU PRODUSELE DIN REPUBLICA KÂRGÂZĂ CARE URMEAZĂ SĂ FIE PROTEJATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
|
— |
XXX |
|
— |
XXX |
ANEXA 9
ACHIZIȚII PUBLICE
SECȚIUNEA 1
ENTITĂȚI GUVERNAMENTALE CENTRALE
Praguri:
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă și sub rezerva notelor la prezenta secțiune și a notelor generale din secțiunea 5, capitolul 9 se aplică entităților contractante ale părților enumerate în subsecțiunile A și B din prezenta secțiune în cazul în care valoarea achiziției este egală sau mai mare decât următoarele praguri:
|
(a) |
130 000 drepturi speciale de tragere (DST) pentru toate mărfurile; |
|
(b) |
130 000 DST pentru serviciile specificate în secțiunea 4; |
|
(c) |
5 000 000 DST pentru toate serviciile de construcții enumerate în diviziunea 51 din CPC ONU. |
SUBSECȚIUNEA A
UNIUNEA EUROPEANĂ
1. Entități vizate:
(a) ENTITĂȚI ALE UNIUNII EUROPENE
Consiliul Uniunii Europene
Comisia Europeană
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)
(b) AUTORITĂȚI CONTRACTANTE ALE STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
BELGIA
|
(i) |
Federale Overheidsdiensten (Services publics fédéraux): FOD Kanselarij van de Eerste Minister (SPF Chancellerie du Premier Ministre) FOD Kanselarij Personeel en Organisatie (SPF Personnel et Organisation) FOD Budget en Beheerscontrole (SPF Budget et Contrôle de la Gestion) FOD Informatie- en Communicatietechnologie (Fedict) (SPF Technologie de l'Information et de la Communication (Fedict)) FOD Buitenlandse Zaken, Buitenlandse Handel en Ontwikkelingssamenwerking (SPF Affaires étrangères, Commerce extérieur et Coopération au Développement) FOD Financiën (SPF Finances) FOD Mobiliteit en Vervoer (SPF Mobilité et Transports) FOD Werkgelegenheid, Arbeid en sociaal overleg (SPF Emploi, Travail et Concertation sociale) FOD Sociale Zekerheid en Openbare Instellingen van sociale Zekerheid (SPF Sécurité Sociale et Institutions publiques de Sécurité Sociale) FOD Volksgezondheid, Veiligheid van de Voedselketen en Leefmilieu (SPF Santé publique, Sécurité de la Chaîne alimentaire et Environnement) FOD Justitie (SPF Justice) FOD Economie, KMO, Middenstand en Energie (SPF Economie, PME, Classes moyennes et Energie) Programmatorische Overheidsdienst Maatschappelijke Integratie, Armoedsbestrijding en sociale Economie (Service public de Programmation Intégration sociale, Lutte contre la pauvreté et Economie sociale) Programmatorische federale Overheidsdienst Duurzame Ontwikkeling (Service public fédéral de Programmation Développement durable) Programmatorische federale Overheidsdienst Wetenschapsbeleid (Service public fédéral de Programmation Politique scientifique) |
|
(ii) |
Regie der Gebouwen (Régie des Bâtiments): Rijksinstituut voor de sociale Verzekeringen der Zelfstandigen (Institut national d'Assurance sociales pour travailleurs indépendants) Rijksinstituut voor Ziekte- en Invaliditeitsverzekering (Institut national d'Assurance Maladie-Invalidité) Rijksdienst voor Pensioenen (Office national des Pensions) Hulpkas voor Ziekte-en Invaliditeitsverzekering (Caisse auxiliaire d'Assurance Maladie-Invalidité) Fonds voor Beroepsziekten (Fond des Maladies professionnelles) Rijksdienst voor Arbeidsvoorziening (Office national de l'Emploi) De Post (La Poste) (1) |
BULGARIA
Администрация на Народното събрание (Administrația Adunării Naționale)
Администрация на Президента (Administrația Prezidențială)
Администрация на Министерския съвет (Administrația Consiliului de Miniștri)
Конституционен съд (Curtea Constituțională)
Министерство на външните работи (Ministerul Afacerilor Externe)
Министерство на извънредните ситуации (Ministerul pentru Situații de Urgență)
Министерство на държавната администрация и административната реформа (Ministerul Administrației de Stat și Reformei Administrative)
Министерство на земеделието и храните (Ministerul Agriculturii și Alimentației)
Министерство на здравеопазването (Ministerul Sănătății)
Министерство на икономиката и енергетиката (Ministerul Economiei și Energiei)
Министерство на културата (Ministerul Culturii)
Министерство на образованието и науката (Ministerul Educației și Științei)
Министерство на околната среда и водите (Ministerul Mediului și Apei)
Министерство на правосъдието (Ministerul Justiției)
Министерство на регионалното развитие и благоустройството (Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice)
Министерство на транспорта (Ministerul Transportului)
Министерство на труда и социалната политика (Ministerul Muncii și Politicii Sociale)
Министерство на финансите (Ministerul Finanțelor)
държавни агенции, държавни комисии, изпълнителни агенции и други държавни институции, създадени със закон или с постановление на Министерския съвет, които имат функции във връзка с осъществяването на изпълнителната власт (organisme publice, comisii ale statului, agenții executive și alte autorități publice înființate conform legii sau prin decizia Consiliului de Miniștri, care îndeplinesc funcții în ceea ce privește exercitarea puterii executive)
Агенция за ядрено регулиране (Agenția de Reglementare Nucleară)
Държавна комисия за енергийно и водно регулиране (Comisia Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Apei)
Държавна комисия по сигурността на информацията (Comisia Națională pentru Securitatea Informațiilor)
Комисия за защита на конкуренцията (Comisia pentru Protecția Concurenței)
Комисия за защита на личните данни (Comisia pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal)
Комисия за защита от дискриминация (Comisia pentru Protecția împotriva Discriminării)
Комисия за регулиране на съобщенията (Comisia de Reglementare a Comunicațiilor)
Комисия за финансов надзор (Comisia de Supraveghere Financiară)
Патентно ведомство на Република България (Oficiul de Brevete al Republicii Bulgaria)
Сметна палата на Република България (Oficiul Național de Audit al Republicii Bulgaria)
Агенция за приватизация (Agenția pentru Privatizare)
Агенция за следприватизационен контрол (Agenția de Control Postprivatizare)
Български институт по метрология (Institutul de Metrologie din Bulgaria)
Държавна агенция "Архиви (Agenția Națională „Arhive”)
Държавна агенция „Държавен резерв и военновременни запаси” (Agenția Națională „Rezervele Statului și Stocuri Strategice”)
Държавна агенция за бежанците (Agenția Națională pentru Refugiați)
Държавна агенция за българите в чужбина (Agenția Națională pentru Bulgarii din Străinătate)
Държавна агенция за закрила на детето (Agenția Națională pentru Protecția Copilului)
Държавна агенция за информационни технологии и съобщения (Agenția Națională pentru Tehnologia Informației și Comunicații)
Държавна агенция за метрологичен и технически надзор (Agenția Națională de Supraveghere Metrologică și Tehnică)
Държавна агенция за младежта и спорта (Agenția Națională pentru Tineret și Sport)
Държавна агенция по туризма (Agenția Națională pentru Turism)
Държавна комисия по стоковите борси и тържища (Comisia Națională a Piețelor Materiilor Prime și a Piețelor Bursiere)
Институт по публична администрация и европейска интеграция (Institutul Administrației Publice și Integrării Europene)
Национален статистически институт (Institutul Național de Statistică)
Агенция „Митници” (Agenția Vamală)
Агенция за държавна и финансова инспекция (Agenția de Control a Finanțelor Publice)
Агенция за държавни вземания (Agenția Publică de Recuperare a Creditelor)
Агенция за социално подпомагане (Agenția de Asistență Socială)
Агенция за хората с увреждания (Agenția pentru Persoanele cu Handicap)
Агенция по вписванията (Agenția Registrului)
Агенция по енергийна ефективност (Agenția pentru Eficiența Energetică)
Агенция по заетостта (Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă)
Агенция по геодезия, картография и кадастър (Agenția de Geodezie, Cartografie și Cadastru)
Агенция по обществени поръчки (Agenția pentru Achiziții Publice)
Българска агенция за инвестиции (Agenția Bulgară pentru Investiții)
Главна дирекция „Гражданска въздухоплавателна администрация” (Direcția Generală „Administrația Aviației Civile”)
Дирекция за национален строителен контрол (Direcția Națională pentru Supravegherea Lucrărilor de Construcție)
Държавна комисия по хазарта (Comisia Națională a Jocurilor de Noroc)
Изпълнителна агенция „Автомобилна администрация” (Agenția Executivă „Administrația Automobilelor”)
Изпълнителна агенция „Борба с градушките” (Agenția Executivă „Combaterea Grindinei”)
Изпълнителна агенция „Българска служба за акредитация” (Agenția Executivă „Serviciul Bulgar de Acreditare”)
Изпълнителна агенция „Главна инспекция по труда” (Agenția Executivă „Inspectoratul General de Muncă”)
Изпълнителна агенция „Железопътна администрация” (Agenția Executivă „Administrația Feroviară”)
Изпълнителна агенция „Морска администрация” (Agenția Executivă „Administrația Maritimă”)
Изпълнителна агенция „Национален филмов център” (Agenția Executivă „Centrul Național de Cinematografie”)
Изпълнителна агенция „Пристанищна администрация” Agenția Executivă „Administrația Porturilor”)
Изпълнителна агенция „Проучване и поддържане на река Дунав” (Agenția Executivă „Explorarea și Întreținerea Dunării”)
Фонд „Републиканска пътна инфраструктура” (Fondul pentru Infrastructura Națională)
Изпълнителна агенция за икономически анализи и прогнози (Agenția Executivă de Analiză Economică și Previziune)
Изпълнителна агенция за насърчаване на малките и средни предприятия (Agenția Executivă pentru Promovarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii)
Изпълнителна агенция по лекарствата (Agenția Executivă a Medicamentelor)
Изпълнителна агенция по лозата и виното (Agenția Executivă a Viței de Vie și Vinului)
Изпълнителна агенция по околна среда (Agenția Executivă a Mediului)
Изпълнителна агенция по почвените ресурси (Agenția Executivă a Resurselor Solului)
Изпълнителна агенция по рибарство и аквакултури (Agenția Executivă pentru Pescuit și Acvacultură)
Изпълнителна агенция по селекция и репродукция в животновъдството (Agenția Executivă pentru Selectarea și Reproducerea Animalelor)
Изпълнителна агенция по сортоизпитване, апробация и семеконтрол (Agenția Executivă pentru Testarea Speciilor de Plante, Inspecția pe Teren și Controlul Semințelor)
Изпълнителна агенция по трансплантация (Agenția Executivă pentru Transplantare)
Изпълнителна агенция по хидромелиорации (Agenția Executivă pentru Irigări)
Комисията за защита на потребителите (Comisia pentru Protecția Consumatorilor)
Контролно-техническата инспекция (Inspectoratul pentru Control Tehnic)
Национална агенция за приходите (Agenția Națională pentru Venituri)
Национална ветеринарномедицинска служба (Serviciul Veterinar Național)
Национална служба за растителна защита (Serviciul Național pentru Protecția Plantelor)
Национална служба по зърното и фуражите (Serviciul Național al Cerealelor și Alimentelor pentru Animale)
Държавна агенция по горите (Agenția Națională pentru Silvicultură)
Висшата атестационна комисия (Comisia Superioară de Atestare)
Национална агенция за оценяване и акредитация (Agenția Națională de Evaluare și Acreditare)
Националната агенция за професионално образование и обучение (Agenția Națională pentru Educație și Formare Profesională)
Национална комисия за борба с трафика на хора (Comisia Națională Antitrafic)
Дирекция „Материално-техническо осигуряване и социално обслужване” на Министерство на вътрешните работи (Direcția „Asigurarea Materială și Tehnică și Servicii Sociale” din cadrul Ministerului de Interne)
Дирекция „Оперативно издирване” на Министерство на вътрешните работи (Direcția „Investigații Operative” din cadrul Ministerului de Interne)
Дирекция „Финансово-ресурсно осигуряване” на Министерство на вътрешните работи (Direcția „Asigurarea Resurselor Materiale și Financiare” din cadrul Ministerului de Interne)
Изпълнителна агенция „Военни клубове и информация” (Agenția Executivă „Cluburi Militare și Informații”)
Изпълнителна агенция „Държавна собственост на Министерството на отбраната” (Agenția Executivă „Proprietatea de Stat din cadrul Ministerului Apărării”)
Изпълнителна агенция „Изпитвания и контролни измервания на въоръжение, техника и имущества” (Agenția Executivă „Testare și Măsurători de Control pentru Arme, Echipamente și Bunuri”)
Изпълнителна агенция „Социални дейности на Министерството на отбраната” (Agenția Executivă „Activități Sociale din cadrul Ministerului Apărării”)
Национален център за информация и документация (Centrul Național de Informare și Documentare)
Национален център по радиобиология и радиационна защита (Centrul Național de Radiobiologie și Protecție împotriva Radiațiilor)
Национална служба „Полиция” (Oficiul Național al „Poliției”)
Национална служба „Пожарна безопасност и защита на населението” (Oficiul Național „Siguranță împotriva Incendiilor și Protecția Populației”)
Национална служба за съвети в земеделието (Serviciul Național de Consiliere Agricolă)
Служба „Военна информация” (Serviciul de Informații Militare)
Служба „Военна полиция” (Poliția Militară)
Авиоотряд 28 (Echipa de Intervenție Aeriană 28)
CEHIA
Ministerstvo dopravy (Ministerul Transporturilor)
Ministerstvo financí (Ministerul de Finanțe)
Ministerstvo kultury (Ministerul Culturii)
Ministerstvo pro místní rozvoj (Ministerul Dezvoltării Regionale)
Ministerstvo práce a sociálních věcí (Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale)
Ministerstvo průmyslu a obchodu (Ministerul Industriei și Comerțului)
Ministerstvo spravedlnosti (Ministerul Justiției)
Ministerstvo školství, mládeže a tělovýchovy (Ministerul Educației, Tineretului și Sporturilor)
Ministerstvo zahraničních věcí (Ministerul Afacerilor Externe)
Ministerstvo zdravotnictví (Ministerul Sănătății)
Ministerstvo zemědělství (Ministerul Agriculturii)
Ministerstvo životního prostředí (Ministerul Mediului)
Poslanecká sněmovna PČR (Camera Deputaților din Parlamentul Republicii Cehe)
Senát PČR (Senatul Parlamentului Republicii Cehe)
Kancelář prezidenta (Cancelaria Prezidențială)
Český statistický úřad (Biroul Ceh de Statistică)
Český úřad zeměměřičský a katastrální (Oficiul Ceh pentru Topografie, Cartografie și Cadastru)
Úřad průmyslového vlastnictví (Biroul de Proprietate Industrială)
Úřad pro ochranu osobních údajů (Oficiul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal)
Česká akademie věd (Academia de Științe a Republicii Cehe)
Český báňský úřad (Autoritatea Minieră din Republica Cehă)
Úřad pro ochranu hospodářské soutěže (Oficiul pentru Protecția Concurenței)
Správa státních hmotných rezerv (Administrația Rezervelor Materiale de Stat)
Státní úřad pro jadernou bezpečnost (Oficiul Ceh pentru Siguranța Nucleară)
Energetický regulační úřad (Oficiul de Reglementare în domeniul Energiei)
Úřad vlády České republiky (Oficiul Guvernului Republicii Cehe)
Ústavní soud (Curtea Constituțională)
Nejvyšší soud (Curtea Supremă)
Nejvyšší správní soud (Curtea Administrativă Supremă)
Nejvyšší státní zastupitelství (Biroul Procuraturii Supreme)
Nejvyšší kontrolní úřad (Oficiul Suprem de Audit)
Kancelář Veřejného ochránce práv (Biroul Apărătorului Public al Drepturilor)
Grantová agentura České republiky (Agenția pentru Subvenții a Republicii Cehe)
Státní úřad inspekce práce (Oficiul de Stat pentru Inspecția Muncii)
Český telekomunikační úřad (Oficiul Ceh de Telecomunicații)
Ředitelství silnic a dálnic ČR (ŘSD) (Direcția de Drumuri și Autostrăzi din Republica Cehă)
DANEMARCA
Folketinget (Parlamentul Danez)
Rigsrevisionen (Curtea Națională de Conturi)
Statsministeriet (Cabinetul Primului Ministru)
Udenrigsministeriet (Ministerul Afacerilor Externe)
Beskæftigelsesministeriet – 5 styrelser og institutioner (Ministerul Muncii – 5 agenții și instituții)
Domstolsstyrelsen (Administrația Instanțelor)
Finansministeriet – 5 styrelser og institutioner (Ministerul Finanțelor – 5 agenții și instituții)
Ministeriet for Sundhed og Forebyggelse – Adskillige styrelser og institutioner, herunder Statens Serum Institut (Ministerul Internelor și Sănătății – mai multe agenții și instituții, inclusiv Statens Serum Institut)
Justitsministeriet - Rigspolitichefen, anklagemyndigheden samt 1 direktorat og et antal styrelser (Ministerul Justiției – Șeful Poliției Naționale, 1 direcție generală și mai multe agenții)
Kirkeministeriet – 10 stiftsøvrigheder (Ministerul Cultelor – 10 autorități diocezane)
Kulturministeriet - 4 styrelser samt et antal statsinstitutioner (Ministerul Culturii – 4 departamente și mai multe instituții)
Miljøministeriet – 5 styrelser (Ministerul Mediului – 5 agenții)
Ministeriet for Fødevarer, Landbrug og Fiskeri – 4 direktorater og institutioner (Ministerul Alimentației, Agriculturii și Pescuitului – 4 direcții și instituții)
Ministeriet for Videnskab, Teknologi og Udviling – Adskillige styrelser og institutioner, forskningscenter Risø og Statens uddannelsesbygninger (Ministerul Științei, Tehnologiei și Inovării – mai multe agenții și instituții, inclusiv Laboratorul Național Risoe și Instituțiile naționale pentru cercetare și educație din Danemarca)
Skatteministeriet - 1 styrelse og institutioner (Ministerul Afacerilor Fiscale – o agenție și mai multe instituții)
Velfærdsministeriet - 3 styrelser og institutioner (Ministerul Afacerilor Sociale – 3 agenții și mai multe instituții)
Transportministeriet - 7 styrelser og institutioner, herunder Øresundsbrokonsortiet (Ministerul Transporturilor – 7 agenții și instituții, inclusiv Øresundsbrokonsortiet)
Undervisningsministeriet - 3 styrelser, 4 undervisningsinstitutioner og 5 andre institutioner (Ministerul Educației – 3 agenții, 4 instituții de învățământ, 5 alte instituții)
Økonomi- og Erhvervsministeriet - Adskillige styrelser og institutioner (Ministerul Economiei și Afacerilor – mai multe agenții și instituții)
Klima- og Energiministeriet - 3 styrelser og institutioner (Ministerul Climei și Energiei – 3 agenții și instituții)
GERMANIA
Auswärtiges Amt (Oficiul Federal al Afacerilor Externe)
Bundeskanzleramt (Cancelaria Federală)
Bundesministerium für Arbeit und Soziales (Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale)
Bundesministerium für Bildung und Forschung (Ministerul Federal al Educației și Cercetării)
Bundesministerium für Ernährung, Landwirtschaft und Verbraucherschutz (Ministerul Federal al Alimentației, Agriculturii și Protecției Consumatorilor)
Bundesministerium der Finanzen (Ministerul Federal al Finanțelor)
Bundesministerium für Gesundheit (Ministerul Federal al Sănătății)
Bundesministerium für Familie, Senioren, Frauen und Jugend (Ministerul Federal al Familiei, Persoanelor în Vârstă, Femeilor și Tineretului)
Bundesministerium der Justiz (Ministerul Federal al Justiției)
Bundesministerium für Verkehr, Bau und Stadtentwicklung (Ministerul Federal al Transporturilor, Construcțiilor și Dezvoltării Urbane)
Bundesministerium für Wirtschaft und Technologie (Ministerul Federal al Economiei și Tehnologiei)
Bundesministerium für wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung (Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare)
Bundesministerium der Verteidigung (Ministerul Federal al Apărării)
Bundesministerium für Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit (Ministerul Federal al Mediului, Protecției Naturii și Siguranței Reactoarelor Nucleare)
ESTONIA
Vabariigi Presidendi Kantselei (Cancelaria Prezidențială a Republicii Estonia)
Eesti Vabariigi Riigikogu (Parlamentul Republicii Estonia)
Eesti Vabariigi Riigikohus (Curtea Supremă a Republicii Estonia)
Riigikontroll (Biroul Național de Audit al Republicii Estonia)
Õiguskantsler (Cancelarul Legislativ)
Riigikantselei (Cancelaria de Stat)
Rahvusarhiiv (Arhivele Naționale ale Estoniei)
Haridus- ja Teadusministeerium (Ministerul Educației și Cercetării)
Justiitsministeerium (Ministerul Justiției)
Keskkonnaministeerium (Ministerul Mediului)
Kultuuriministeerium (Ministerul Culturii)
Majandus- ja Kommunikatsiooniministeerium (Ministerul Afacerilor Economice și Comunicațiilor)
Põllumajandusministeerium (Ministerul Agriculturii)
Rahandusministeerium (Ministerul de Finanțe)
Sotsiaalministeerium (Ministerul Afacerilor Sociale)
Välisministeerium (Ministerul Afacerilor Externe)
Keeleinspektsioon (Inspectoratul Lingvistic)
Riigiprokuratuur (Parchet)
Teabeamet (Consiliul Informațiilor)
Maa-amet (Consiliul Funciar Estonian)
Keskkonnainspektsioon (Inspectoratul de Mediu)
Metsakaitse- ja Metsauuenduskeskus (Centrul de Silvicultură și Protecția Pădurilor)
Muinsuskaitseamet (Consiliul Patrimoniului)
Patendiamet (Oficiul de Brevete)
Tehnilise Järelevalve Amet (Autoritatea pentru Supraveghere Tehnică din Estonia)
Tarbijakaitseamet (Consiliul pentru Protecția Consumatorului)
Riigihangete Amet (Oficiul pentru Achiziții Publice)
Taimetoodangu Inspektsioon (Inspectoratul pentru Producția Vegetală)
Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet (Registrul Agricol și Biroul de Informare Agricolă)
Veterinaar- ja Toiduamet (Direcția Generală Veterinară și de Alimentație Publică)
Konkurentsiamet (Autoritatea de Concurență din Estonia)
Maksu –ja Tolliamet (Agenția de Administrare Fiscală și Vamală)
Statistikaamet (Institutul de Statistică din Estonia)
Kodakondsus- ja Migratsiooniamet (Consiliul pentru Cetățenie și Probleme de Emigrare)
Piirivalveamet (Direcția Națională a Poliției de Frontieră)
Politseiamet (Direcția Națională a Poliției)
Eesti Kohtuekspertiisi ja Instituut (Centrul de Servicii de Expertiză Criminalistică)
Keskkriminaalpolitsei (Secția Centrală de Criminalistică)
Päästeamet (Direcția Generală a Salvării)
Andmekaitse Inspektsioon (Inspectoratul pentru Protecția Informațiilor din Estonia)
Ravimiamet (Agenția Națională pentru Medicamente)
Sotsiaalkindlustusamet (Direcția Asigurărilor Sociale)
Tööturuamet (Consiliul pentru piața muncii)
Tervishoiuamet (Consiliul pentru Îngrijirea Sănătății)
Tervisekaitseinspektsioon (Inspectoratul de Protecție a Sănătății)
Tööinspektsioon (Inspectoratul de Muncă)
Lennuamet (Administrația Aviației Civile din Estonia)
Maanteeamet (Administrația Drumurilor din Estonia)
Veeteede Amet (Administrația Maritimă)
Julgestuspolitsei (Secția Centrală de Aplicare a Legii)
IRLANDA
President's Establishment
Houses of the Oireachtas (Parliament)
Department of the Taoiseach (Prime Minister)
Central Statistics Office
Department of Finance
Office of the Comptroller and Auditor General
Office of the Revenue Commissioners
Office of Public Works
State Laboratory
Office of the Attorney General
Office of the Director of Public Prosecutions
Valuation Office
Commission for Public Service Appointments
Office of the Ombudsman
Chief State Solicitor's Office
Department of Justice, Equality and Law Reform
Courts Service
Office of the Commissioners of Charitable Donations and Bequests
Department of the Environment, Heritage and Local Government
Department of Education and Science
Department of Communications, Energy and Natural Resources
Department of Agriculture, Fisheries and Food
Department of Transport
Department of Health and Children
Department of Enterprise, Trade and Employment
Department of Arts, Sports and Tourism
Department of Foreign Affairs
Department of Social and Family Affairs
Department of Community, Rural and Gaeltacht (Gaelic-speaking regions) Affairs
Arts Council
National Gallery
GRECIA
Υπουργείο Εξωτερικών (Ministerul Afacerilor Externe)
Υπουργείο Οικονομίας και Οικονομικών (Ministerul Economiei și Finanțelor)
Υπουργείο Ανάπτυξης (Ministerul Dezvoltării)
Υπουργείο Δικαιοσύνης (Ministerul Justiției)
Υπουργείο Εθνικής Παιδείας και Θρησκευμάτων (Ministerul Educației și Cultelor)
Υπουργείο Πολιτισμού (Ministerul Culturii)
Υπουργείο Υγείας και Κοινωνικής Αλληλεγγύης (Ministerul Sănătății și Solidarității Sociale)
Υπουργείο Περιβάλλοντος, Χωροταξίας και Δημοσίων Έργων (Ministerul Mediului, Amenajării Teritoriului și Lucrărilor Publice)
Υπουργείο Απασχόλησης και Κοινωνικής Προστασίας (Ministerul Muncii și Protecției Sociale)
Υπουργείο Μεταφορών και Επικοινωνιών (Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor)
Υπουργείο Αγροτικής Ανάπτυξης και Τροφίμων (Ministerul Dezvoltării Rurale și Alimentației)
Υπουργείο Εμπορικής Ναυτιλίας, Αιγαίου και Νησιωτικής Πολιτικής (Ministerul Marinei Comerciale, Mării Egee și Politicii Insulelor)
Υπουργείο Μακεδονίας- Θράκης (Ministerul pentru Macedonia și Tracia)
Γενική Γραμματεία Επικοινωνίας (Secretariatul General pentru Comunicare)
Γενική Γραμματεία Ενημέρωσης (Secretariatul General pentru Informații)
Γενική Γραμματεία Νέας Γενιάς (Secretariatul General pentru Tineret)
Γενική Γραμματεία Ισότητας (Secretariatul General pentru Egalitate)
Γενική Γραμματεία Κοινωνικών Ασφαλίσεων (Secretariatul General pentru Securitate Socială)
Γενική Γραμματεία Απόδημου Ελληνισμού (Secretariatul General pentru Grecii din Diaspora)
Γενική Γραμματεία Βιομηχανίας (Secretariatul General pentru Industrie)
Γενική Γραμματεία Έρευνας και Τεχνολογίας (Secretariatul General pentru Cercetare și Tehnologie)
Γενική Γραμματεία Αθλητισμού (Secretariatul General pentru Sporturi)
Γενική Γραμματεία Δημοσίων Έργων (Secretariatul General pentru Lucrări Publice)
Γενική Γραμματεία Εθνικής Στατιστικής Υπηρεσίας Ελλάδος (Serviciul Național de Statistică)
Εθνικό Συμβούλιο Κοινωνικής Φροντίδας (Consiliul Național de Protecție Socială)
Οργανισμός Εργατικής Κατοικίας (Organizația Locuințelor pentru Lucrători)
Εθνικό Τυπογραφείο (Imprimeria Națională)
Γενικό Χημείο του Κράτους (Laboratorul General de Stat)
Ταμείο Εθνικής Οδοποιίας (Fondul Elen pentru Autostrăzi)
Εθνικό Καποδιστριακό Πανεπιστήμιο Αθηνών (Universitatea din Atena)
Αριστοτέλειο Πανεπιστήμιο Θεσσαλονίκης (Universitatea din Salonic)
Δημοκρίτειο Πανεπιστήμιο Θράκης (Universitatea din Tracia)
Πανεπιστήμιο Αιγαίου (Universitatea Mării Egee)
Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων (Universitatea din Ioannina)
Πανεπιστήμιο Πατρών (Universitatea din Patras)
Πανεπιστήμιο Μακεδονίας (Universitatea din Macedonia)
Πολυτεχνείο Κρήτης (Școala Politehnică din Creta)
Σιβιτανίδειος Δημόσια Σχολή Τεχνών και Επαγγελμάτων (Școala Tehnică Sivitanidios)
Αιγινήτειο Νοσοκομείο (Spitalul Eginitio)
Αρεταίειο Νοσοκομείο (Spitalul Areteio)
Εθνικό Κέντρο Δημόσιας Διοίκησης (Centrul Național de Administrație Publică)
Οργανισμός Διαχείρισης Δημοσίου Υλικού (Α.Ε. Organizația pentru Gestionarea Materialului Public)
Οργανισμός Γεωργικών Ασφαλίσεων (Organizația pentru Asigurarea Agricultorilor)
Οργανισμός Σχολικών Κτιρίων (Organizația pentru Construirea de Școli)
Ελληνική Επιτροπή Ατομικής Ενέργειας (Comisia Elenă pentru Energie Atomică)
Γενική Γραμματεία Εκπαίδευσης Ενηλίκων (Secretariatul General pentru Formare Continuă)
Γενική Γραμματεία Εμπορίου (Secretariatul General al Comerțului)
Ελληνικά Ταχυδρομεία (Poșta Elenă – EL. TA)
SPANIA
Presidencia de Gobierno
Ministerio de Asuntos Exteriores y de Cooperación
Ministerio de Justicia
Ministerio de Economía y Hacienda
Ministerio de Fomento
Ministerio de Educación y Ciencia
Ministerio de Industria, Turismo y Comercio
Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales
Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentación
Ministerio de la Presidencia
Ministerio de Administraciones Públicas
Ministerio de Cultura
Ministerio de Sanidad y Consumo
Ministerio de Medio Ambiente
Ministerio de Vivienda
FRANȚA
|
(i) |
Ministères: Services du Premier Ministre Ministère chargé de la santé, de la jeunesse et des sports Ministère chargé de la justice Ministère chargé des affaires étrangères et européennes Ministère chargé de l'éducation nationale Ministère chargé de l'économie, des finances et de l'emploi Secrétariat d'État aux transports Secrétariat d'État aux entreprises et au commerce extérieur Ministère chargé du travail, des relations sociales et de la solidarité Ministère chargé de la culture et de la communication Ministère chargé du budget, des comptes publics et de la fonction publique Ministère chargé de l'agriculture et de la pêche Ministère chargé de l'enseignement supérieur et de la recherche Ministère chargé de l'écologie, du développement et de l'aménagement durables Secrétariat d'État à la fonction publique Ministère chargé du logement et de la ville Secrétariat d'État à la coopération et à la francophonie Secrétariat d'État à l'outre-mer Secrétariat d'État à la jeunesse et aux sports et de la vie associative Secrétariat d'État aux anciens combattants Ministère chargé de l'immigration, de l'intégration, de l'identité nationale et du co-développement Secrétariat d'État en charge de la prospective et de l'évaluation des politiques publiques Secrétariat d'État aux affaires européennes Secrétariat d'État aux affaires étrangères et aux droits de l'homme Secrétariat d'État à la consommation et au tourisme Secrétariat d'État à la politique de la ville Secrétariat d'État à la solidarité Secrétariat d'État en charge de l'emploi Secrétariat d'État en charge du commerce, de l'artisanat, des PME, du tourisme et des services Secrétariat d'État en charge du développement de la région-capitale Secrétariat d'État en charge de l'aménagement du territoire |
|
(ii) |
Établissements publics nationaux: Académie de France à Rome Académie de marine Académie des sciences d'outre-mer Agence Centrale des Organismes de Sécurité Sociale - A.C.O.S.S. Agences de l'eau Agence de biomédecine Agence pour l'enseignement du français à l'étranger Agence française de sécurité sanitaire des aliments Agence française de sécurité sanitaire de l'environnement et du travail Agence nationale de l'accueil des étrangers et des migrations Agence Nationale pour l'Amélioration des Conditions de Travail - ANACT Agence Nationale pour l'Amélioration de l'Habitat - ANAH Agence nationale pour la cohésion sociale et l'égalité des chances Agence nationale pour la garantie des droits des mineurs Agence Nationale pour l'Indemnisation des Français d'Outre-Mer - ANIFOM Assemblée Permanente des Chambres d'Agriculture - APCA Bibliothèque nationale de France Bibliothèque nationale et universitaire de Strasbourg Caisse des dépôts et consignations Caisse Nationale des Autoroutes - CNA Caisse Nationale Militaire de Sécurité Sociale - CNMSS Caisse de garantie du logement locatif social Casa de Velasquez Centre d'enseignement zootechnique Centre d'études de l'emploi Centre hospitalier national des Quinze-Vingts Centre international d'études supérieures en sciences agronomiques - Montpellier Sup Agro Centre des liaisons européennes et internationales de sécurité sociale Centre des monuments nationaux Centre national d'art et de culture Georges Pompidou Centre national des arts plastiques Centre national de la cinématographie Institut national supérieur de formation et de recherche pour l'éducation des jeunes handicapés et les enseignements adaptés Centre national d'Études et d'expérimentation du Machinisme Agricole, du Génie Rural, des Eaux et des Forêts - CEMAGREF École nationale supérieure de Sécurité Sociale Centre national du livre Centre national de documentation pédagogique Centre National des Oeuvres Universitaires et Scolaires - CNOUS Centre national professionnel de la propriété forestière Centre National de la Recherche Scientifique - C.N.R.S Centres d'Éducation Populaire et de Sport - CREPS Centres Régionaux des Oeuvres Universitaires - CROUS Collège de France Conservatoire de l'espace littoral et des rivages lacustres Conservatoire national des arts et métiers Conservatoire national supérieur de musique et de danse de Paris Conservatoire national supérieur de musique et de danse de Lyon Conservatoire national supérieur d'art dramatique École centrale de Lille École centrale de Lyon École centrale des arts et manufactures École française d'archéologie d'Athènes École française d'Extrême-Orient École française de Rome École des hautes études en sciences sociales École du Louvre École nationale d'administration École Nationale de l'Aviation Civile - ENAC École nationale des Chartes École nationale d'équitation École nationale du génie de l'eau et de l'environnement de Strasbourg Écoles nationales d'ingénieurs École nationale d'ingénieurs des industries des techniques agricoles et alimentaires de Nantes Écoles nationales d'ingénieurs des travaux agricoles École nationale de la magistrature Écoles nationales de la marine marchande École Nationale de la Santé Publique - ENSP École nationale de ski et d'alpinisme École nationale supérieure des arts décoratifs École nationale supérieure des arts et industries textiles Roubaix École nationale supérieure des arts et techniques du théâtre Écoles nationales supérieures d'arts et métiers École nationale supérieure des beaux-arts École nationale supérieure de céramique industrielle École Nationale Supérieure de l'Électronique et de ses Applications - ENSEA École nationale supérieure des sciences de l'information et des bibliothécaires Écoles nationales vétérinaires École nationale de voile Écoles normales supérieures École polytechnique École de viticulture - Avize - Marne Établissement national d'enseignement agronomique de Dijon Établissement National des Invalides de la Marine - ENIM Établissement national de bienfaisance Koenigswarter Fondation Carnegie Fondation Singer-Polignac Haras nationaux Hôpital national de Saint-Maurice Institut français d'archéologie orientale du Caire Institut géographique national Institut national des appellations d'origine Institut national des hautes études de sécurité Institut de veille sanitaire Institut national d'enseignement supérieur et de recherche agronomique et agroalimentaire de Rennes Institut National d'Études Démographiques - I.N.E.D Institut national d'horticulture Institut national de la jeunesse et de l'éducation populaire Institut national des jeunes aveugles — Paris Institut national des jeunes sourds — Bordeaux Institut national des jeunes sourds — Chambéry Institut national des jeunes sourds — Metz Institut national des jeunes sourds — Paris Institut National de Physique Nucléaire et de Physique des Particules - I.N.P.N.P.P Institut national de la propriété industrielle Institut National de la Recherche Agronomique - I.N.R.A Institut National de la Recherche Pédagogique - I.N.R.P Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale - I.N.S.E.R.M Institut National d'Histoire de l'Art - I.N.H.A. Institut national des sciences de l'univers Institut national des sports et de l'éducation physique Instituts nationaux polytechniques Instituts nationaux des sciences appliquées Institut National de Recherche en Informatique et en Automatique - INRIA Institut National de Recherche sur les Transports et leur Sécurité - INRETS Institut de recherche pour le développement Instituts régionaux d'administration Institut des sciences et des industries du vivant et de l'environnement - Agro Paris Tech Institut supérieur de mécanique de Paris Institut universitaires de Formation des Maîtres Musée de l'armée Musée Gustave-Moreau Musée du Quai Branly Musée national de la marine Musée national J.-J.-Henner Musée national de la Légion d'honneur Musée de la Poste Muséum national d'histoire naturelle Musée Auguste-Rodin Observatoire de Paris Office français de protection des réfugiés et apatrides Office National des Anciens Combattants et des Victimes de Guerre - ONAC Office national de la chasse et de la faune sauvage Office national de l'eau et des milieux aquatiques Office National d'Information sur les Enseignements et les Professions - ONISEP Office universitaire et culturel français pour l'Algérie Palais de la découverte Parcs nationaux Universités |
|
(iii) |
Institutions, autorités et juridictions indépendantes: Autorité de contrôle des assurances et des mutuelles Autorité de contrôle des nuisances sonores aéroportuaires Autorité de régulation des communications électroniques et des postes Comité national d'évaluation des établissements publics à caractère scientifique, culturel et professionnel Défenseur des enfants Haute autorité de lutte contre les discriminations et pour l'égalité Haute autorité de santé Médiateur de la République |
|
(iv) |
Autres organismes publics nationaux: Union des Groupements d'Achats Publics - UGAP Agence Nationale Pour l'Emploi - A.N.P.E Autorité indépendante des marchés financiers Caisse Nationale des Allocations Familiales - CNAF Caisse Nationale d'Assurance Maladie des Travailleurs Salariés - CNAMS Caisse Nationale d'Assurance-Vieillesse des Travailleurs Salariés – CNAVTS |
CROAȚIA
Hrvatski sabor (Parlamentul Croat)
Predsjednik Republike Hrvatske (Președintele Republicii Croația)
Ured predsjednika Republike Hrvatske (Biroul Președintelui Republicii Croația)
Ured predsjednika Republike Hrvatske po prestanku obnašanja dužnosti (Biroul Președintelui Republicii Croația după expirarea mandatului)
Vlada Republike Hrvatske (Guvernul Republicii Croația)
Uredi Vlade Republike Hrvatske (Birourile Guvernului Republicii Croația)
Ministarstvo gospodarstva (Ministerul Economiei)
Ministarstvo regionalnoga razvoja i fondova Europske unije (Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene)
Ministarstvo financija (Ministerul de Finanțe)
Ministarstvo vanjskih i europskih poslova (Ministerul Afacerilor Externe și Europene)
Ministarstvo pravosuđa (Ministerul Justiției)
Ministarstvo uprave (Ministerul Administrației Publice)
Ministarstvo poduzetništva i obrta (Ministerul Antreprenoriatului și Meseriilor)
Ministarstvo rada i mirovinskog sustava (Ministerul Muncii și Securității Sociale)
Ministarstvo pomorstva, prometa i infrastrukture (Ministerul Afacerilor Maritime, Transporturilor și Infrastructurii)
Ministarstvo poljoprivrede (Ministerul Agriculturii)
Ministarstvo turizma (Ministerul Turismului)
Ministarstvo zaštite okoliša i prirode (Ministerul Mediului și Protecției Naturii)
Ministarstvo graditeljstva i prostornoga uređenja (Ministerul Construcțiilor și Planificării Teritoriale)
Ministarstvo branitelja (Ministerul Afacerilor Veteranilor de Război)
Ministarstvo socijalne politike i mladih (Ministerul Politicii Sociale și Tineretului)
Ministarstvo zdravlja (Ministerul Sănătății)
Ministarstvo znanosti, obrazovanja i sporta (Ministerul Științei, Educației și Sporturilor)
Ministarstvo kulture (Ministerul Culturii)
Državne upravne organizacije (Organizațiile administrative de stat)
Uredi državne uprave u županijama (Birourile județene ale administrației de stat)
Ustavni sud Republike Hrvatske (Curtea Constituțională a Republicii Croația)
Vrhovni sud Republike Hrvatske (Curtea Supremă a Republicii Croația)
Sudovi (Instanțe judecătorești)
Državno sudbeno vijeće (Consiliul Judiciar de Stat)
Državna odvjetništva (Birourile Procuraturii de Stat)
Državnoodvjetničko vijeće (Consiliul Procurorilor de Stat)
Pravobraniteljstva (Birourile Avocatului Poporului)
Državna komisija za kontrolu postupaka javne nabave (Comisia de Stat pentru Supravegherea Procedurilor de Achiziții Publice)
Državne agencije i uredi (Agenții și birouri ale statului)
Državni ured za reviziju (Oficiul Național de Audit)
ITALIA
|
(i) |
Organisme de achiziție: Presidenza del Consiglio dei Ministri (Președinția Consiliului de Miniștri) Ministero degli Affari Esteri (Ministerul Afacerilor Externe) Ministero della Giustizia e Uffici giudiziari - esclusi i giudici di pace (Ministerul Justiției și Birourile Judiciare – altele decât giudici di pace) Ministero dell'Economia e delle Finanze (Ministerul Economiei și Finanțelor) Ministero dello Sviluppo Economico (Ministerul Dezvoltării Economice) Ministero del Commercio internazionale (Ministerul Comerțului Internațional) Ministero delle Comunicazioni (Ministerul Comunicațiilor) Ministero delle Politiche Agricole e Forestali (Ministerul Politicilor Agricole și Forestiere) Ministero dell'Ambiente e Tutela del Territorio e del Mare (Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării) Ministero delle Infrastrutture (Ministerul Infrastructurii) Ministero dei Trasporti (Ministerul Transporturilor) Ministero del Lavoro e delle politiche sociali e della Previdenza sociale (Ministerul Muncii, Politicilor Sociale și Securității Sociale) Ministero della Solidarietà sociale (Ministerul Solidarității Sociale) Ministero della Salute (Ministerul Sănătății) Ministero dell' Istruzione dell' università e della ricerca (Ministerul Educației, Universităților și Cercetării) Ministero per i Beni e le Attività culturali comprensivo delle sue articolazioni periferiche (Ministerul Patrimoniului și Activităților Culturale, inclusiv entitățile aflate în subordinea acestuia) |
|
(ii) |
Alte organisme publice naționale: CONSIP (Concesionar de servicii informatice publice) (2) |
CIPRU
Προεδρία και Προεδρικό Μέγαρο (Președinția și Palatul Prezidențial)
Γραφείο Συντονιστή Εναρμόνισης (Oficiul Coordonatorului pentru Armonizare)
Υπουργικό Συμβούλιο (Consiliul de Miniștri)
Βουλή των Αντιπροσώπων (Camera Reprezentanților)
Δικαστική Υπηρεσία (Serviciul Judiciar)
Νομική Υπηρεσία της Δημοκρατίας (Oficiul Juridic al Republicii)
Ελεγκτική Υπηρεσία της Δημοκρατίας (Oficiul de Audit al Republicii)
Επιτροπή Δημόσιας Υπηρεσίας (Comisia pentru Funcțiile Publice)
Επιτροπή Εκπαιδευτικής Υπηρεσίας (Comisia pentru Servicii de Învățământ)
Γραφείο Επιτρόπου Διοικήσεως [Biroul Comisarului pentru Administrație (Avocatului Poporului)]
Επιτροπή Προστασίας Ανταγωνισμού (Comisia pentru Protejarea Concurenței)
Υπηρεσία Εσωτερικού Ελέγχου (Serviciul de Audit Intern)
Γραφείο Προγραμματισμού (Oficiul de Planificare)
Γενικό Λογιστήριο της Δημοκρατίας (Trezoreria Republicii)
Γραφείο Επιτρόπου Προστασίας Δεδομένων Προσωπικού Χαρακτήρα (Biroul Comisarului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal)
Γραφείο Εφόρου Δημοσίων Ενισχύσεων (Biroul Comisarului pentru Controlul Ajutoarelor Publice)
Αναθεωρητική Αρχή Προσφορών (Organul de Evaluare a Ofertelor)
Υπηρεσία Εποπτείας και Ανάπτυξης Συνεργατικών Εταιρειών (Autoritatea de Supraveghere și de Dezvoltare a Societăților Cooperative)
Αναθεωρητική Αρχή Προσφύγων (Organul de Control al Statutului Refugiaților)
Υπουργείο Γεωργίας, Φυσικών Πόρων και Περιβάλλοντος (Ministerul Agriculturii, Resurselor Naturale și Mediului):
|
|
Τμήμα Γεωργίας (Departamentul pentru Agricultură) |
|
|
Κτηνιατρικές Υπηρεσίες (Serviciile Veterinare) |
|
|
Τμήμα Δασών (Departamentul Forestier) |
|
|
Τμήμα Αναπτύξεως Υδάτων (Departamentul de Gospodărire a Apelor) |
|
|
Τμήμα Γεωλογικής Επισκόπησης (Departamentul de Studii Geologice) |
|
|
Μετεωρολογική Υπηρεσία (Serviciul Meteorologic) |
|
|
Τμήμα Αναδασμού (Departamentul pentru Comasarea Terenurilor) |
|
|
Υπηρεσία Μεταλλείων (Administrația Minelor) |
|
|
Ινστιτούτο Γεωργικών Ερευνών (Institutul de Cercetări Agricole) |
|
|
Τμήμα Αλιείας και Θαλάσσιων Ερευνών (Departamentul pentru Pescuit și Cercetare Maritimă) |
Υπουργείο Δικαιοσύνης και Δημοσίας Τάξεως (Ministerul Justiției și Ordinii Publice):
|
|
Πυροσβεστική Υπηρεσία Κύπρου (Serviciul de Pompieri al Republicii Cipru) |
Υπουργείο Εμπορίου, Βιομηχανίας και Τουρισμού (Ministerul Comerțului, Industriei și Turismului)
|
|
Τμήμα Εφόρου Εταιρειών και Επίσημου Παραλήπτη (Departamentul Registrului Comerțului și al Depozitarului Oficial) |
Υπουργείο Εργασίας και Κοινωνικών Ασφαλίσεων (Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale):
|
|
Τμήμα Εργασίας (Departamentul Muncii) |
|
|
Τμήμα Κοινωνικών Ασφαλίσεων (Departamentul pentru Asigurări Sociale) |
|
|
Τμήμα Υπηρεσιών Κοινωνικής Ευημερίας (Departamentul pentru Serviciile de Asistență Socială) |
|
|
Κέντρο Παραγωγικότητας Κύπρου (Centrul Cipriot de Productivitate) |
|
|
Ανώτερο Ξενοδοχειακό Ινστιτούτο Κύπρου (Institutul Superior de Servicii Hoteliere din Cipru) |
|
|
Ανώτερο Τεχνολογικό Ινστιτούτο (Institutul Tehnic Superior) |
|
|
Τμήμα Επιθεώρησης Εργασίας (Departamentul pentru Inspecția Muncii) |
|
|
Τμήμα Εργασιακών Σχέσεων (Departamentul pentru Relații de Muncă) |
Υπουργείο Εξωτερικών (Ministerul Afacerilor Externe)
Υπουργείο Οικονομικών (Ministerul de Finanțe):
|
|
Τελωνεία (Vămi și Accize) |
|
|
Τμήμα Εσωτερικών Προσόδων (Departamentul de Taxe și Impozite) |
|
|
Στατιστική Υπηρεσία (Serviciul Statistic) |
|
|
Τμήμα Κρατικών Αγορών και Προμηθειών (Departamentul de Achiziții și Oferte Publice) |
|
|
Τμήμα Δημόσιας Διοίκησης και Προσωπικού (Serviciul de Administrație Publică și Personal) |
|
|
Κυβερνητικό Τυπογραφείο (Imprimeria Guvernului) |
|
|
Τμήμα Υπηρεσιών Πληροφορικής (Departamentul pentru Servicii de Tehnologia Informației) |
Υπουργείο Παιδείας και Πολιτισμού (Ministerul Εducației și Culturii)
Υπουργείο Συγκοινωνιών και Έργων (Ministerul Comunicațiilor și Lucrărilor):
|
|
Τμήμα Δημοσίων Έργων (Departamentul Lucrărilor Publice) |
|
|
Τμήμα Αρχαιοτήτων (Departamentul Antichităților) |
|
|
Τμήμα Πολιτικής Αεροπορίας (Departamentul Aviației Civile) |
|
|
Τμήμα Εμπορικής Ναυτιλίας (Departamentul Marinei Comerciale) |
|
|
Τμήμα Ταχυδρομικών Υπηρεσιών (Departamentul Serviciilor Poștale) |
|
|
Τμήμα Οδικών Μεταφορών (Departamentul Transporturilor Rutiere) |
|
|
Τμήμα Ηλεκτρομηχανολογικών Υπηρεσιών (Departamentul Serviciilor Electrice și Mecanice) |
|
|
Τμήμα Ηλεκτρονικών Επικοινωνιών (Departamentul Telecomunicațiilor Electronice) |
Υπουργείο Υγείας (Ministerul Sănătății):
|
|
Φαρμακευτικές Υπηρεσίες (Serviciul Farmaceutic) |
|
|
Γενικό Χημείο (Laboratorul General) |
|
|
Ιατρικές Υπηρεσίες και Υπηρεσίες Δημόσιας Υγείας (Serviciul de Medicină și Sănătate Publică): |
|
|
Οδοντιατρικές Υπηρεσίες (Serviciul Dentar) |
|
|
Υπηρεσίες Ψυχικής Υγείας (Serviciul de Sănătate Mintală) |
LETONIA
|
(i) |
Ministere, secretariate de stat cu însărcinări speciale și instituțiile subordonate acestora: Ārlietu ministrija un tas padotībā esošās iestādes (Ministerul Afacerilor Externe și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Ekonomikas ministrija un tās padotībā esošās iestādes (Ministerul Economiei și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Finanšu ministrija un tās padotībā esošās iestādes (Ministerul de Finanțe și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Izglītības un zinātnes ministrija un tās padotībā esošās iestādes (Ministerul Educației și Științei și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Kultūras ministrija un tas padotībā esošās iestādes (Ministerul Culturii și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Labklājības ministrija un tās padotībā esošās iestādes (Ministerul Afacerilor Sociale și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Satiksmes ministrija un tās padotībā esošās iestādes (Ministerul Transporturilor și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Tieslietu ministrija un tās padotībā esošās iestādes (Ministerul Justiției și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Veselības ministrija un tās padotībā esošās iestādes (Ministerul Sănătății și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Vides aizsardzības un reģionālās attīstības ministrija un tās padotībā esošās iestādes (Ministerul pentru Protecția Mediului și Dezvoltare Regională și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Zemkopības ministrija un tās padotībā esošās iestādes (Ministerul Agriculturii și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Īpašu uzdevumu ministra sekretariāti un to padotībā esošās iestādes (Ministere pentru Misiuni Speciale și instituțiile aflate în subordinea acestora) |
|
(ii) |
Alte instituții de stat: Augstākā tiesa (Curtea Supremă de Justiție) Centrālā vēlēšanu komisija (Comisia Electorală Centrală) Finanšu un kapitāla tirgus komisija (Comisia pentru Piața Financiară și de Capital) Prokuratūra un tās pārraudzībā esošās iestādes (Parchetul și instituțiile aflate sub controlul acesteia) Saeimas un tās padotībā esošās iestādes (Parlamentul și instituțiile aflate în subordinea acestuia) Satversmes tiesa (Curtea Constituțională) Valsts kanceleja un tās pārraudzībā esošās iestādes (Cancelaria de Stat și instituțiile aflate sub controlul acesteia) Valsts kontrole (Oficiul Național de Audit) Valsts prezidenta kanceleja (Cancelaria Președintelui Statului) |
|
(iii) |
Alte instituții de stat care nu sunt subordonate ministerelor: Tiesībsarga birojs (Biroul Avocatului Poporului) Nacionālā radio un televīzijas padome (Consiliul Național de Radiodifuziune) |
LITUANIA
|
(i) |
Prezidentūros kanceliarija (Cancelaria Președintelui) |
|
(ii) |
Seimo kanceliarija (Cancelaria pentru Seimas): Instituții în subordinea Seimas: Lietuvos mokslo taryba (Consiliul Științific) Seimo kontrolierių įstaiga (Biroul Ombudsmanului Parlamentar) Valstybės kontrolė (Oficiul Național de Audit) Specialiųjų tyrimų tarnyba (Serviciul de Investigații Speciale) Valstybės saugumo departamentas (Departamentul Securității Naționale) Konkurencijos taryba (Consiliul Concurenței) Lietuvos gyventojų genocido ir rezistencijos tyrimo centras (Centrul de Cercetare privind Genocidul și Rezistența) Vertybinių popierių komisija (Comisia Lituaniană a Valorilor Mobiliare) Ryšių reguliavimo tarnyba (Autoritatea de Reglementare a Comunicațiilor) Nacionalinė sveikatos taryba (Consiliul de Sănătate Națională) Etninės kultūros globos taryba (Consiliul pentru Protejarea Culturii Etnice) Lygių galimybių kontrolieriaus tarnyba (Biroul Ombudsmanului pentru Egalitatea de Șanse) Valstybinė kultūros paveldo komisija (Comisia Patrimoniului Cultural Național) Vaiko teisių apsaugos kontrolieriaus įstaiga (Instituția Ombudsmanului pentru Drepturile Copilului) Valstybinė kainų ir energetikos kontrolės komisija (Comisia Națională de Control pentru Prețuri și Energie) Valstybinė lietuvių kalbos komisija (Comisia de Stat pentru Limba Lituaniană) Vyriausioji rinkimų komisija (Comitetul Electoral Central) Vyriausioji tarnybinės etikos komisija (Comisia Principală pentru Etica Oficială) Žurnalistų etikos inspektoriaus tarnyba (Biroul Inspectorului pentru Etica Jurnaliștilor) |
|
(iii) |
Vyriausybės kanceliarija (Cancelaria Guvernului): Instituții în subordinea guvernului: Informacinės visuomenės plėtros komitetas (Comitetul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale) Kūno kultūros ir sporto departamentas (Departamentul pentru Educație Fizică și Sport) Lietuvos archyvų departamentas (Departamentul Arhivelor din Lituania) Mokestinių ginčų komisija (Comisia pentru Litigii Fiscale) Statistikos departamentas (Departamentul de Statistică) Tautinių mažumų ir išeivijos departamentas (Departamentul pentru Minoritățile Naționale și Lituanienii din Diaspora) Valstybinė tabako ir alkoholio kontrolės tarnyba (Serviciul de Stat pentru Controlul Tutunului și Alcoolului) Viešųjų pirkimų tarnyba (Oficiul pentru Achiziții Publice) Valstybinė atominės energetikos saugos inspekcija (Inspectoratul de Stat pentru Siguranța Nucleară) Valstybinė duomenų apsaugos inspekcija (Inspectoratul de Stat pentru Protecția Informațiilor) Valstybinė lošimų priežiūros komisija (Comisia Națională de Supraveghere a Jocurilor de Noroc) Valstybinė maisto ir veterinarijos tarnyba (Serviciul de Stat pentru Alimentație și Domeniul Veterinar) Vyriausioji administracinių ginčų komisija (Comisia pentru Litigii Administrative Majore) Draudimo priežiūros komisija (Comisia de Control al Asigurărilor) Lietuvos valstybinis mokslo ir studijų fondas (Fundația Lituaniană de Stat pentru Știință și Cercetare) Konstitucinis Teismas (Curtea Constituțională) |
|
(iv) |
Aplinkos ministerija (Ministerul Mediului): Instituții aflate în subordinea Ministerului Mediului: Generalinė miškų urėdija (Direcția Generală a Pădurilor de Stat) Lietuvos geologijos tarnyba (Studiul Geologic al Lituaniei) Lietuvos hidrometeorologijos tarnyba (Serviciul Hidrometeorologic din Lituania) Lietuvos standartizacijos departamentas (Consiliul pentru Standarde al Lituaniei) Nacionalinis akreditacijos biuras (Oficiul Național Lituanian de Acreditare) Valstybinė metrologijos tarnyba (Serviciul de Metrologie de Stat) Valstybinė saugomų teritorijų tarnyba (Serviciul de Stat pentru Arii Protejate) Valstybinė teritorijų planavimo ir statybos inspekcija (Amenajarea Teritoriului de Stat și Inspectoratul pentru Construcții) |
|
(v) |
Finansų ministerija (Ministerul de Finanțe): Instituții aflate în subordinea Ministerului de Finanțe: Muitinės departamentas (Autoritățile vamale din Lituania) Valstybės dokumentų technologinės apsaugos tarnyba (Serviciul de Securitate Tehnologică pentru Documente de Stat) Valstybinė mokesčių inspekcija (Inspectoratul Fiscal de Stat) Finansų ministerijos mokymo centras (Centrul de Formare din cadrul Ministerului de Finanțe) |
|
(vi) |
Kultūros ministerija (Ministerul Culturii): Instituții aflate în subordinea Ministerului Culturii: Kultūros paveldo departamentas (Departamentul pentru Patrimoniul Cultural Lituanian) Valstybinė kalbos inspekcija (Comisia Lingvistică de Stat) |
|
(vii) |
Socialinės apsaugos ir darbo ministerija (Ministerul Muncii și Securității Sociale): Instituții aflate în subordinea Ministerului Muncii și Securității Sociale: Garantinio fondo administracija (Administrația Fondului de Garantare) Valstybės vaiko teisių apsaugos ir įvaikinimo tarnyba (Serviciul de Stat pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție) Lietuvos darbo birža (Bursa muncii lituaniană) Lietuvos darbo rinkos mokymo tarnyba (Autoritatea de Formare pentru Piața Muncii din Lituania) Trišalės tarybos sekretoriatas (Secretariatul Consiliului Tripartit) Socialinių paslaugų priežiūros departamentas (Departamentul de Monitorizare a Serviciilor Sociale) Darbo inspekcija (Inspectoratul de Muncă) Valstybinio socialinio draudimo fondo valdyba (Direcția Națională privind Fondul Asigurărilor Sociale) Neįgalumo ir darbingumo nustatymo tarnyba (Serviciul pentru Stabilirea Handicapului și a Capacității de Muncă) Ginčų komisija (Comisia de Soluționare a Litigiilor) Techninės pagalbos neįgaliesiems centras (Centrul de Stat de Tehnică Compensatorie pentru Persoanele cu Handicap) Neįgaliųjų reikalų departamentas (Departamentul pentru Afacerile Persoanelor cu Handicap) |
|
(viii) |
Susisiekimo ministerija (Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor): Instituții aflate în subordinea Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor: Lietuvos automobilių kelių direkcija (Administrația Lituaniană a Drumurilor) Valstybinė geležinkelio inspekcija (Inspectoratul de Stat al Căilor Ferate) Valstybinė kelių transporto inspekcija (Inspectoratul de Stat al Transporturilor Rutiere) |
|
(ix) |
Sveikatos apsaugos ministerija (Ministerul Sănătății): Instituții aflate în subordinea Ministerului Sănătății: Valstybinė akreditavimo sveikatos priežiūros veiklai tarnyba (Agenția de Stat pentru Acreditare Sanitară) Valstybinė ligonių kasa (Fondul de Stat al Pacienților) Valstybinė medicininio audito inspekcija (Inspectoratul de Stat de Audit în Medicină) Valstybinė vaistų kontrolės tarnyba (Agenția Națională pentru Controlul Medicamentelor) Valstybinė teismo psichiatrijos ir narkologijos tarnyba (Serviciul Lituanian de Psihiatrie Medico-legală și Narcologie) Valstybinė visuomenės sveikatos priežiūros tarnyba (Serviciul de Stat de Sănătate Publică) Farmacijos departamentas (Departamentul de Farmacie) Sveikatos apsaugos ministerijos Ekstremalių sveikatai situacijų centras (Centrul Medical de Urgență din cadrul Ministerului Sănătății) Lietuvos bioetikos komitetas (Comitetul Lituanian de Bioetică) Radiacinės saugos centras (Centrul de Protecție împotriva Radiațiilor) |
|
(x) |
Švietimo ir mokslo ministerija (Ministerul Educației și Științei): Instituții aflate în subordinea Ministerului Educației și Științei: Nacionalinis egzaminų centras (Centrul Național de Examinare) Studijų kokybės vertinimo centras (Centrul de Evaluare a Calității în Învățământul Superior) |
|
(xi) |
Teisingumo ministerija (Ministerul Justiției): Instituții aflate în subordinea Ministerului Justiției: Nacionalinė vartotojų teisių apsaugos taryba (Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Consumatorilor) Europos teisės departamentas (Departamentul de Legislație Europeană) |
|
(xii) |
Ūkio ministerija (Ministerul Economiei): Instituții aflate în subordinea Ministerului Economiei: Įmonių bankroto valdymo departamentas (Departamentul de Gestionare a Falimentului Întreprinderilor) Valstybinė energetikos inspekcija (Inspectoratul de Stat pentru Energie) Valstybinė ne maisto produktų inspekcija (Inspectoratul de Stat pentru Produse Nealimentare) Valstybinis turizmo departamentas (Departamentul Lituanian de Stat al Turismului) |
|
(xiii) |
Užsienio reikalų ministerija (Ministerul Afacerilor Externe): Misiuni diplomatice și birouri consulare în străinătate, precum și reprezentanțe pe lângă organizații internaționale |
|
(xiv) |
Žemės ūkio ministerija (Ministerul Agriculturii): Instituții aflate în subordinea Ministerului Agriculturii: Nacionalinė mokėjimo agentūra (Agenția Națională de Plăți) Nacionalinė žemės tarnyba (Serviciul Național Funciar) Valstybinė augalų apsaugos tarnyba (Serviciul de Stat pentru Protecția Plantelor) Valstybinė gyvulių veislininkystės priežiūros tarnyba (Serviciul de Stat pentru Supravegherea Reproducerii Animalelor) Valstybinė sėklų ir grūdų tarnyba (Serviciul de Stat pentru Semințe și Cereale) Žuvininkystės departamentas (Departamentul pentru Pescuit) |
|
(xv) |
Instanțe: Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Curtea Supremă a Lituaniei) Lietuvos apeliacinis teismas (Curtea de Apel din Lituania) Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Curtea Administrativă Supremă a Lituaniei) Apygardų teismai (Instanțe regionale) Apygardų administraciniai teismai (Instanțe regionale administrative) Apylinkių teismai (Instanțe districtuale) Nacionalinė teismų administracija (Administrația națională a instanțelor) Generalinė prokuratūra (Parchetul General) |
|
(xvi) |
Alte entități ale administrației publice centrale – instituții, unități, agenții: Muitinės kriminalinė tarnyba (Serviciul Judiciar Vamal) Muitinės informacinių sistemų centras (Centrul Vamal pentru Sistemele Informaționale) Muitinės laboratorija (Laboratorul Vamal) Muitinės mokymo centras (Centrul de Formare în Domeniul Vamal) |
LUXEMBURG
Ministère d'État
Ministère des Affaires Étrangères et de l'Immigration
Ministère de l'Agriculture, de la Viticulture et du Développement Rural
Ministère de l'Agriculture, de la Viticulture et du Développement Rural: Administration des Services Techniques de l'Agriculture
Ministère des Classes moyennes, du Tourisme et du Logement
Ministère de la Culture, de l'Enseignement Supérieur et de la Recherche
Ministère de l'Économie et du Commerce extérieur
Ministère de l'Éducation nationale et de la Formation professionnelle;
Ministère de l'Éducation nationale et de la Formation professionnelle: Lycée d'Enseignement Secondaire et d'Enseignement Secondaire Technique
Ministère de l'Égalité des chances
Ministère de l'Environnement
Ministère de l'Environnement: Administration de l'Environnement
Ministère de la Famille et de l'Intégration
Ministère de la Famille et de l'Intégration: Maisons de retraite
Ministère des Finances
Ministère de la Fonction publique et de la Réforme administrative
Ministère de la Fonction publique et de la Réforme administrative: Service Central des Imprimés et des Fournitures de l'État – Centre des Technologies de l'informatique de l'État
Ministère de la Justice
Ministère de la Justice: Établissements Pénitentiaires
Ministère de la Santé
Ministère de la Santé: Centre hospitalier neuropsychiatrique
Ministère de la Sécurité sociale
Ministère des Transports
Ministère du Travail et de l'Emploi
Ministère des Travaux publics
Ministère des Travaux publics: Bâtiments Publics – Ponts et Chaussées
UNGARIA
Nemzeti Erőforrás Minisztérium (Ministerul Resurselor Naționale)
Vidékfejlesztési Minisztérium (Ministerul Dezvoltării Rurale)
Nemzeti Fejlesztési Minisztérium (Ministerul Dezvoltării Naționale)
Közigazgatási és Igazságügyi Minisztérium (Ministerul Administrației Publice și Justiției)
Nemzetgazdasági Minisztérium (Ministerul Economiei Naționale)
Külügyminisztérium (Ministerul Afacerilor Externe)
Miniszterelnöki Hivatal (Biroul Prim-Ministrului)
Központi Szolgáltatási Főigazgatóság (Direcția de Servicii Centrale)
MALTA
Uffiċċju tal-Prim Ministru (Cabinetul prim-ministrului)
Ministeru għall-Familja u Solidarjeta' Soċjali (Ministerul Familiei și Solidarității Sociale)
Ministeru ta' l-Edukazzjoni Zghazagh u Impjieg (Ministerul Educației, Tineretului și Ocupării Forței de Muncă)
Ministeru tal-Finanzi (Ministerul de Finanțe)
Ministeru tar-Riżorsi u l-Infrastruttura (Ministerul Resurselor și Infrastructurii)
Ministeru tat-Turiżmu u Kultura (Ministerul Turismului și Culturii)
Ministeru għall-Affarijiet Rurali u l-Ambjent (Ministerul Afacerilor Rurale și Mediului)
Ministeru għal Għawdex (Ministerul Insulei Gozo)
Ministeru tas-Saħħa, l-Anzjani u Kura fil-Kommunita' (Ministerul Sănătății, Persoanelor în Vârstă și Îngrijirii Comunitare)
Ministeru ta' l-Affarijiet Barranin (Ministerul Afacerilor Externe)
Ministeru għall-Investimenti, Industrija u Teknologija ta' Informazzjoni (Ministerul Investițiilor, Industriei și Tehnologiei Informațiilor)
Ministeru għall-Kompetittivà u Komunikazzjoni (Ministerul Competitivității și Comunicațiilor)
Ministeru għall-Iżvilupp Urban u Toroq (Ministerul Dezvoltării Urbane și Drumurilor)
L-Uffiċċju tal-President (Biroul Președintelui)
Uffiċċju ta 'l-iskrivan tal-Kamra tad-Deputati (Biroul Funcționarului Camerei Reprezentanților)
ȚĂRILE DE JOS
Ministerie van Algemene Zaken (Ministerul Afacerilor Generale):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Bureau van de Wetenschappelijke Raad voor het Regeringsbeleid (Biroul Consiliului științific al politicii guvernamentale) |
|
|
Rijksvoorlichtingsdienst (Serviciul de Informații al Guvernului Țărilor de Jos) |
Ministerie van Buitenlandse Zaken (Ministerul Afacerilor Externe):
|
|
Directoraat-generaal Regiobeleid en Consulaire Zaken - DGRC (Direcția Generală pentru Politică Regională și Afaceri Consulare) |
|
|
Directoraat-generaal Politieke Zaken - DGPZ (Direcția Generală pentru Afaceri Politice) |
|
|
Directoraat-generaal Internationale Samenwerking - DGIS (Direcția Generală pentru Cooperare Internațională) |
|
|
Directoraat-generaal Europese Samenwerking - DGES (Direcția Generală pentru Cooperare Europeană) |
|
|
Centrum tot Bevordering van de Import uit Ontwikkelingslanden - CBI (Centrul de promovare a importurilor din țări în curs de dezvoltare) |
|
|
Centrale diensten ressorterend onder S/PlvS (Servicii de asistență aflate în responsabilitatea Secretarului General și a Secretarului General Adjunct) |
|
|
Buitenlandse Posten - ieder afzonderlijk (diferitele misiuni străine) |
Ministerie van Economische Zaken (Ministerul Afacerilor Economice):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Centraal Planbureau - CPB (Oficiul Neerlandez pentru Analiza Politicilor Economice) |
|
|
Bureau voor de Industriële Eigendom - BIE (Biroul proprietății industriale) |
|
|
SenterNovem (SenterNovem – Agenția pentru Inovare Durabilă) |
|
|
Staatstoezicht op de Mijnen - SodM (Inspectoratul național al minelor) |
|
|
Nederlandse Mededingingsautoriteit - NMa (Autoritatea neerlandeză pentru concurență) |
|
|
Economische Voorlichtingsdienst - EVD (Serviciul de informare economică) |
|
|
Agentschap Telecom (Agenția de Radiocomunicații) |
|
|
Kenniscentrum Professioneel & Innovatief Aanbesteden, Netwerk voor Overheidsopdrachtgevers - PIANOo (Achiziții publice profesionale și inovatoare, Rețeaua pentru autoritățile contractante) |
|
|
Regiebureau Inkoop Rijksoverheid (Coordonarea Achizițiilor Publice) |
|
|
Octrooicentrum Nederland (Oficiul de Brevete din Țările de Jos) |
|
|
Consumentenautoriteit (Autoritatea de Protecție a Consumatorilor) |
Ministerie van Financiën (Ministerul de Finanțe):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Belastingdienst Automatiseringscentrum (Centrul informatic fiscal și vamal) |
|
|
Belastingdienst (Administrația fiscală și vamală) |
|
|
de afzonderlijke Directies der Rijksbelastingen (diversele direcții ale Administrației Fiscale și Vamale pe teritoriul Țărilor de Jos) |
|
|
Fiscale Inlichtingen- en Opsporingsdienst (incl. Economische Controle dienst - ECD (Serviciul de informare și investigare fiscală – inclusiv Serviciul de control economic) |
|
|
Belastingdienst Opleidingen (Centrul de Pregătire al Administrației Fiscale și Vamale) |
|
|
Dienst der Domeinen (Serviciul pentru proprietăți de stat) |
Ministerie van Justitie (Ministerul Justiției):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Raad voor de Kinderbescherming (Serviciul de protecție a copilului) |
|
|
Centraal Justitie Incasso Bureau (Biroul central de încasare a amenzilor) |
|
|
Openbaar Ministerie (Ministerul public) |
|
|
Immigratie en Naturalisatiedienst (Serviciul pentru imigrare și naturalizare) |
|
|
Nederlands Forensisch Instituut (Institutul de Medicină Legală din Țările de Jos) |
|
|
Dienst Terugkeer & Vertrek (Serviciul de Repatriere și Plecare) |
Ministerie van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit (Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Dienst Regelingen - DR [Serviciul Național pentru Punerea în Aplicare a Reglementărilor (Agenție)] |
|
|
Agentschap Plantenziektenkundige Dienst - PD [Serviciul pentru protecția plantelor (Agenție)] |
|
|
Algemene Inspectiedienst - AID (Inspectoratul general) |
|
|
Dienst Landelijk Gebied - DLG (Serviciul pentru Dezvoltare Rurală Durabilă) |
|
|
Voedsel en Waren Autoriteit - VWA (Autoritatea pentru Siguranța Alimentelor și a Produselor de Consum) |
Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschappen (Ministerul Educației, Culturii și Științelor):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Inspectie van het Onderwijs (Inspectoratul de Învățământ) |
|
|
Erfgoedinspectie (Inspectoratul de Patrimoniu) |
|
|
Centrale Financiën Instellingen (Agenția Centrală pentru Finanțarea Instituțiilor) |
|
|
Nationaal Archief (Arhivele Naționale) |
|
|
Adviesraad voor Wetenschaps- en Technologiebeleid (Consiliul consultativ pentru politica științifică și tehnologică) |
|
|
Onderwijsraad (Consiliul pentru educație) |
|
|
Raad voor Cultuur (Consiliul pentru cultură) |
Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid (Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Inspectie Werk en Inkomen (Inspectoratul de Muncă și Venituri) |
|
|
Agentschap SZW (Agenția SZW) |
Ministerie van Verkeer en Waterstaat (Ministerul Transporturilor, Lucrărilor Publice și Gospodăririi Apelor):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Directoraat-Generaal Transport en Luchtvaart (Direcția Generală pentru Transport și Aviație Civilă) |
|
|
Directoraat-generaal Personenvervoer (Direcția Generală pentru Transportul de Pasageri) |
|
|
Directoraat-generaal Water (Direcția Generală a Apelor) |
|
|
Centrale diensten (Servicii centrale) |
|
|
Shared services Organisatie Verkeer en Watersaat (Organizația pentru asigurarea de servicii partajate de transport și gospodărirea apelor) |
|
|
Koninklijke Nederlandse Meteorologisch Instituut KNMI (Institutul Meteorologic Regal din Țările de Jos) |
|
|
Rijkswaterstaat, Bestuur (Consiliul pentru Lucrări Publice și Gospodărirea Apelor) |
|
|
De afzonderlijke regionale Diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu regional individual al Direcției Generale Lucrări Publice și Gestionarea Apei) |
|
|
De afzonderlijke specialistische diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu specializat individual al Direcției Generale Lucrări Publice și Gestionarea Apei) |
|
|
Adviesdienst Geo-Informatie en ICT (Consiliu Consultativ pentru Geo-informații și TIC) |
|
|
Adviesdienst Verkeer en Vervoer - AVV (Consiliu Consultativ pentru Trafic și Transport) |
|
|
Bouwdienst (Serviciul pentru Construcții) |
|
|
Corporate Dienst (Serviciul Corporativ) |
|
|
Data ICT Dienst (Serviciul pentru Date și IT) |
|
|
Dienst Verkeer en Scheepvaart (Serviciul pentru Trafic și Transport Maritim) |
|
|
Dienst Weg- en Waterbouwkunde - DWW (Serviciul pentru Inginerie Rutieră și Hidraulică) |
|
|
Rijksinstituut voor Kust en Zee - RIKZ (Institutul Național de Gospodărire a Zonelor de Coastă și Marine) |
|
|
Rijksinstituut voor Integraal Zoetwaterbeheer en Afvalwaterbehandeling - RIZA (Institutul Național pentru Gospodărirea Apelor Dulci și Tratarea Apei) |
|
|
Waterdienst (Serviciu pentru Ape) |
|
|
Inspectie Verkeer en Waterstaat, Hoofddirectie (Inspectoratul pentru Transporturi și Gospodărirea Apelor, Direcția Principală) |
|
|
Havenstaatcontrole (Autoritatea statală pentru controlul porturilor) |
|
|
Directie Toezichtontwikkeling Communicatie en Onderzoek - TCO (Direcția pentru Dezvoltarea Supravegherii Comunicării și Cercetării) |
|
|
Toezichthouder Beheer Eenheid Lucht (Unitatea de Management „Aer”) |
|
|
Toezichthouder Beheer Eenheid Water (Unitatea de Management „Apă”) |
|
|
Toezichthouder Beheer Eenheid Land (Unitatea de Management „Sol”) |
Ministerie van Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer (Ministerul pentru Locuințe, Amenajarea Teritoriului și Mediu):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Directoraat-generaal Wonen, Wijken en Integratie (Direcția Generală pentru Locuințe, Comunități și Integrare) |
|
|
Directoraat-generaal Ruimte (Direcția Generală pentru Politica Spațială) |
|
|
Directoraat-general Milieubeheer (Direcția Generală pentru Protecția Mediului) |
|
|
Rijksgebouwendienst (Agenția de construcții guvernamentale) |
|
|
VROM Inspectie (Inspectorat) |
Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport (Ministerul Sănătății, Bunăstării și Sporturilor):
|
|
Bestuursdepartement (Administrația centrală) |
|
|
Inspectie Gezondheidsbescherming, Waren en Veterinaire Zaken (Inspectoratul pentru Protecția Sănătății și Sănătate Publică Veterinară) |
|
|
Inspectie Gezondheidszorg (Inspectoratul pentru Sănătate) |
|
|
Inspectie Jeugdhulpverlening en Jeugdbescherming (Inspectoratul de ajutor și protecție a tinerilor) |
|
|
Rijksinstituut voor de Volksgezondheid en Milieu - RIVM (Institutul național de sănătate publică și mediu) |
|
|
Sociaal en Cultureel Planbureau (Biroul pentru planificare socială și culturală) |
|
|
Agentschap t.b.v. het College ter Beoordeling van Geneesmiddelen (Agenția Consiliului de evaluare a medicamentelor) |
Tweede Kamer der Staten-Generaal (A Doua Cameră a Adunării Stărilor Generale)
Eerste Kamer der Staten-Generaal (Prima Cameră a Adunării Stărilor Generale)
Raad van State (Consiliul de Stat)
Algemene Rekenkamer (Curtea de Conturi)
Nationale Ombudsman (Mediatorul Național)
Kanselarij der Nederlandse Orden (Cancelaria Ordinului Neerlandez)
Kabinet der Koningin (Cabinetul Reginei)
Raad voor de Rechtspraak en de Rechtbanken (Consiliul pentru Sistemul Judiciar și Consultativ și Instanțele Judecătorești)
AUSTRIA
Entități care fac în prezent obiectul acordului:
|
|
Bundeskanzleramt (Cancelaria Federală) |
|
|
Bundesministerium für europäische und internationale Angelegenheiten (Ministerul Federal al Afacerilor Europene și Internaționale) |
|
|
Bundesministerium für Finanzen (Ministerul Federal de Finanțe) |
|
|
Bundesministerium für Gesundheit (Ministerul Federal al Sănătății) |
|
|
Bundesministerium für Justiz (Ministerul Federal al Justiției) |
|
|
Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft (Ministerul Federal al Agriculturii și Pădurilor, Mediului și Gestionării Apelor) |
|
|
Bundesministerium für Arbeit, Soziales und Konsumentenschutz (Ministerul Federal pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Protecția Consumatorului) |
|
|
Bundesministerium für Unterricht, Kunst und Kultur (Ministerul Federal al Educației, Artelor și Culturii) |
|
|
Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie (Ministerul Federal al Comunicațiilor, Inovării și Tehnologiei) |
|
|
Bundesministerium für Wirtschaft, Familie und Jugend (Ministerul Federal al Economiei, Familiei și Tineretului) |
|
|
Bundesministerium für Wissenschaft und Forschung (Ministerul Federal al Științei și Cercetării) |
|
|
Bundesamt für Eich- und Vermessungswesen (Oficiul Federal pentru Etalonare și Măsurare) |
|
|
Österreichische Forschungs- und Prüfzentrum Arsenal Gesellschaft m.b.H (Centrul Austriac de Cercetare și Testare a Arsenalului SRL) |
|
|
Bundesanstalt für Verkehr (Institutul Federal pentru Trafic) |
|
|
Bundesbeschaffung G.m.b.H (Achiziții Publice Federale SRL) |
|
|
Bundesrechenzentrum G.m.b.H (Centrul Federal de Prelucrare a Datelor SRL) |
Toate celelalte administrații publice centrale, inclusiv agențiile lor regionale și locale, cu condiția ca acestea să nu desfășoare activități cu caracter industrial sau comercial
POLONIA
Kancelaria Prezydenta RP (Cancelaria Prezidențială)
Kancelaria Sejmu RP (Cancelaria Sejm)
Kancelaria Senatu RP (Cancelaria Senatului)
Kancelaria Prezesa Rady Ministrów (Cancelaria Prim-Ministrului)
Sąd Najwyższy (Curtea Supremă)
Naczelny Sąd Administracyjny (Curtea Administrativă Supremă)
Sądy powszechne - rejonowe, okręgowe i apelacyjne (instanță comună – instanță districtuală, instanță regională, curtea de apel)
Trybunal Konstytucyjny (Curtea Constituțională)
Najwyższa Izba Kontroli (Camera Supremă de Control)
Biuro Rzecznika Praw Obywatelskich (Biroul Apărătorului Drepturilor Omului)
Biuro Rzecznika Praw Dziecka (Biroul Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului)
Biuro Ochrony Rządu (Biroul pentru Protecția Guvernului)
Centralne Biuro Antykorupcyjne (Biroul Central Anticorupție)
Ministerstwo Pracy i Polityki Społecznej (Ministerul Muncii și Politicii Sociale)
Ministerstwo Finansów (Ministerul de Finanțe)
Ministerstwo Gospodarki (Ministerul Economiei)
Ministerstwo Rozwoju Regionalnego (Ministerul Dezvoltării Regionale)
Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego (Ministerul Culturii și al Patrimoniului Național)
Ministerstwo Edukacji Narodowej (Ministerul Educației Naționale)
Ministerstwo Rolnictwa i Rozwoju Wsi (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)
Ministerstwo Skarbu Państwa (Ministerul Trezoreriei Statului)
Ministerstwo Sprawiedliwości (Ministerul Justiției)
Ministerstwo Transportu, Budownictwa i Gospodarki Morskiej (Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Economiei Maritime)
Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego (Ministerul Științei și Învățământului Superior)
Ministerstwo Środowiska (Ministerul Mediului)
Ministerstwo Administracji i Cyfryzacji (Ministerul Administrației și Digitizării)
Ministerstwo Spraw Zagranicznych (Ministerul Afacerilor Externe)
Ministerstwo Zdrowia (Ministerul Sănătății)
Ministerstwo Sportu i Turystyki (Ministerul Sportului și Turismului)
Urząd Patentowy Rzeczypospolitej Polskiej (Oficiul de Brevete din Republica Polonia)
Urząd Regulacji Energetyki (Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei din Polonia)
Urząd do Spraw Kombatantów i Osób Represjonowanych (Oficiul pentru veterani de război și victimele represiunilor)
Urząd Transportu Kolejowego (Oficiul pentru Transporturi Feroviare)
Urząd Dozoru Technicznego (Oficiul de Inspecție Tehnică)
Urząd Rejestracji Produktów Leczniczych, Wyrobów Medycznych i Produktów Biobójczych (Oficiul de înregistrare a produselor medicamentoase, a dispozitivelor medicale și a produselor biocide)
Urząd do Spraw Cudzoziemców (Oficiul pentru Străini)
Urząd Zamówień Publicznych (Oficiul de Achiziții Publice)
Urząd Ochrony Konkurencji i Konsumentów (Oficiul pentru Concurență și Protecția Consumatorului)
Urząd Lotnictwa Cywilnego (Oficiul Aviației Civile)
Urząd Komunikacji Elektronicznej (Oficiul de Comunicații Electronice)
Wyższy Urząd Górniczy (Autoritatea de Stat pentru Minerit)
Główny Urząd Miar (Oficiul Principal de Metrologie)
Główny Urząd Geodezji i Kartografii (Oficiul Principal de Geodezie si Cartografie)
Główny Urząd Nadzoru Budowlanego (Oficiul General de Control în Construcții)
Główny Urząd Statystyczny (Oficiul Principal de Statistică)
Krajowa Rada Radiofonii i Telewizji (Consiliul Național al Audiovizualului)
Generalny Inspektor Ochrony Danych Osobowych (Inspectorul General pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal)
Państwowa Komisja Wyborcza (Comisia Electorală de Stat)
Państwowa Inspekcja Pracy (Inspectoratul Național de Muncă)
Rządowe Centrum Legislacji (Centrul Legislativ Guvernamental)
Narodowy Fundusz Zdrowia (Fondul Național de Sănătate)
Polska Akademia Nauk (Academia de Științe a Poloniei)
Polskie Centrum Akredytacji (Centrul de Acreditare al Poloniei)
Polskie Centrum Badań i Certyfikacji (Centrul Polonez de Testare și Certificare)
Polska Organizacja Turystyczna (Oficiul Național de Turism al Poloniei)
Polski Komitet Normalizacyjny (Comitetul Polonez de Standardizare)
Zakład Ubezpieczeń Społecznych (Instituția de Asigurări Sociale)
Komisja Nadzoru Finansowego (Autoritatea de Supraveghere Financiară Poloneză)
Naczelna Dyrekcja Archiwów Państwowych (Sediul Central al Arhivelor Statului)
Kasa Rolniczego Ubezpieczenia Społecznego (Fondul de Asigurări Sociale din Sectorul Agricol)
Generalna Dyrekcja Dróg Krajowych i Autostrad (Direcția Generală de Drumuri Naționale și Autostrăzi)
Główny Inspektorat Ochrony Roślin i Nasiennictwa (Inspectoratul Principal de Inspecția Plantelor și Protecția Semințelor)
Komenda Główna Państwowej Straży Pożarnej (Sediul Național al Serviciului de Stat de Apărare împotriva Incendiilor)
Główny Inspektorat Jakości Handlowej Artykułów Rolno-Spożywczych (Inspectoratul Principal privind Calitatea Comercială a Produselor Agroalimentare)
Główny Inspektorat Ochrony Środowiska (Inspectoratul Principal pentru Protecția Mediului)
Główny Inspektorat Transportu Drogowego (Inspectoratul Principal pentru Transport Rutier)
Główny Inspektorat Farmaceutyczny (Inspectoratul Farmaceutic Principal)
Główny Inspektorat Sanitarny (Inspectoratul Sanitar Principal)
Główny Inspektorat Weterynarii (Inspectoratul Veterinar Principal)
Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agenția pentru Restructurarea și Modernizarea Agriculturii)
Agencja Rynku Rolnego (Agenția pentru Piața Agricolă)
Agencja Nieruchomości Rolnych (Agenția Proprietății Agricole)
Państwowa Agencja Atomistyki (Agenția Națională pentru Energie Atomică)
Polska Agencja Rozwiązywania Problemów Alkoholowych (Agenția de Stat pentru Prevenirea Problemelor Legate de Alcool)
Agencja Rezerw Materiałowych (Agenția pentru Rezerve Materiale)
Narodowy Fundusz Ochrony Środowiska i Gospodarki Wodnej (Fondul Național pentru Protecția Mediului și Gospodărirea Apelor)
Państwowy Fundusz Rehabilitacji Osób Niepełnosprawnych (Fondul Național pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap)
Instytut Pamięci Narodowej - Komisja Ścigania Zbrodni Przeciwko Narodowi Polskiemu (Institutul Memoriei Naționale – Comisia pentru Urmărirea Crimelor împotriva Națiunii Poloneze)
Rada Ochrony Pamięci Walk i Męczeństwa (Comitetul pentru Protecția Memoriei Luptei și Martiriului)
Służba Celna Rzeczypospolitej Polskiej (Serviciul Vamal al Republicii Polonia)
Państwowe Gospodarstwo Leśne „Lasy Państwowe” (Întreprinderea Forestieră de Stat „Lasy Państwowe”)
Polska Agencja Rozwoju Przedsiębiorczości (Agenția Poloneză pentru Dezvoltarea Întreprinderilor)
Samodzielne Publiczne Zakłady Opieki Zdrowotnej, jeśli ich organem założycielskim jest minister, centralny organ administracji rządowej lub wojewoda (unități publice autonome de gestionare a serviciilor sanitare stabilite de un ministru, organism guvernamental central sau regional)
PORTUGALIA
Presidência do Conselho de Ministros (Președinția Consiliului de Miniștri)
Ministério das Finanças (Ministerul Finanțelor)
Ministério dos Negócios Estrangeiros e das Comunidades Portuguesas (Ministerul Afacerilor Externe și al Comunităților Portugheze)
Ministério da Justiça (Ministerul Justiției)
Ministério da Economia (Ministerul Economiei)
Ministério da Agricultura, Desenvolvimento Rural e Pescas (Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Pescuitului)
Ministério da Educação (Ministerul Educației)
Ministério da Ciência e do Ensino Superior (Ministerul Științei și Învățământului Superior)
Ministério da Cultura (Ministerul Culturii)
Ministério da Saúde (Ministerul Sănătății)
Ministério do Trabalho e da Solidariedade Social (Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Ministério das Obras Públicas, Transportes e Habitação (Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuințelor)
Ministério das Cidades, Ordenamento do Território e Ambiente (Ministerul Orașelor, Amenajării Teritoriale și Mediului)
Ministério para a Qualificação e o Emprego (Ministerul pentru Calificare și Ocuparea Forței de Muncă)
Presidência da Republica (Președinția Republicii)
Tribunal Constitucional (Curtea Constituțională)
Tribunal de Contas (Curtea de Conturi)
Provedoria de Justiça (Avocatul Poporului)
ROMÂNIA
Administrația Prezidențială
Senatul României
Camera Deputaților
Înalta Curte de Casație și Justiție
Curtea Constituțională
Consiliul Legislativ
Curtea de Conturi
Consiliul Superior al Magistraturii
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Secretariatul General al Guvernului
Cancelaria Prim-Ministrului
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Economiei și Finanțelor
Ministerul Justiției
Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse
Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Ministerul Transporturilor
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
Ministerul Sănătății Publice
Ministerul Culturii și Cultelor
Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile
Serviciul de Telecomunicații Speciale
Consiliul Național al Audiovizualului
Consiliul Concurenței – CC
Direcția Națională Anticorupție
Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – ANRSC
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
Autoritatea Navală Română
Autoritatea Feroviară Română
Autoritatea Rutieră Română
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap
Autoritatea Națională pentru Tineret
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică
Autoritatea Națională pentru Comunicații
Autoritatea Națională pentru Serviciile Societății Informaționale
Autoritatea Electorală Permanentă
Agenția pentru Strategii Guvernamentale
Agenția Națională a Medicamentului
Agenția Națională pentru Sport
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
Agenția Română pentru Conservarea Energiei
Agenția Națională pentru Resurse Minerale
Agenția Română pentru Investiții Străine
Agenția Națională a Funcționarilor Publici
Agenția Națională de Administrare Fiscală
Agenția de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială
Agenția Națională Anti-doping
Agenția Nucleară
Agenția Națională pentru Protecția Familiei
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Bărbați și Femei
Agenția Națională pentru Protecția Mediului
Agenția Națională Antidrog
SLOVENIA
Predsednik Republike Slovenije (Președintele Republicii Slovenia)
Državni zbor (Adunarea Națională)
Državni svet (Consiliul Național)
Varuh človekovih pravic (Avocatul Poporului)
Ustavno sodišče (Curtea Constituțională)
Računsko sodišče (Curtea de Conturi)
Državna revizijska komisja (Comisia Națională de Revizuire)
Slovenska akademija znanosti in umetnosti (Academia Slovenă de Științe și Arte)
Vladne službe (Serviciile Guvernului)
Ministrstvo za finance (Ministerul Finanțelor)
Ministrstvo za zunanje zadeve (Ministerul Afacerilor Externe)
Ministrstvo za pravosodje (Ministerul Justiției)
Ministrstvo za gospodarstvo (Ministerul Economiei)
Ministrstvo za kmetijstvo, gozdarstvo in prehrano (Ministerul Agriculturii, Silviculturii și Alimentației)
Ministrstvo za promet (Ministerul Transporturilor)
Ministrstvo za okolje, prostor in energijo (Ministerul Mediului, Planificării Spațiale și Energiei)
Ministrstvo za delo, družino in socialne zadeve (Ministerul Muncii, Familiei și Afacerilor Sociale)
Ministrstvo za zdravje (Ministerul Sănătății)
Ministrstvo za visoko šolstvo, znanost in tehnologijo (Ministerul Învățământului Superior, Științei și Tehnologiei)
Ministrstvo za kulturo (Ministerul Culturii)
Ministerstvo za javno upravo (Ministerul Administrației Publice)
Vrhovno sodišče Republike Slovenije (Curtea Supremă a Republicii Slovenia)
Višja sodišča (Instanțe superioare)
Okrožna sodišča (Instanțe districtuale)
Okrajna sodišča (Instanțe regionale)
Vrhovno tožilstvo Republike Slovenije (Procurorul Suprem al Republicii Slovenia)
Okrožna državna tožilstva (Procurorii de Stat ai districtelor)
Družbeni pravobranilec Republike Slovenije (Procurorul Social al Republicii Slovenia)
Državno pravobranilstvo Republike Slovenije (Procurorul Național al Republicii Slovenia)
Upravno sodišče Republike Slovenije (Curtea Administrativă a Republicii Slovenia)
Senat za prekrške Republike Slovenije (Senatul pentru Infracțiuni Minore al Republicii Slovenia)
Višje delovno in socialno sodišče v Ljubljani (Înalta Curte de Drept Social și al Muncii)
Delovna in sodišča (Instanțe de muncă)
Upravne note (Unități administrative locale)
SLOVACIA
Ministerele și alte autorități guvernamentale centrale indicate în Legea nr. 575/2001 Coll. privind structura activităților guvernului și a autorităților administrației centrale de stat:
|
|
Ministerstvo hospodárstva Slovenskej republiky (Ministerul Economiei din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo financií Slovenskej republiky (Ministerul de Finanțe din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo dopravy, výstavby a regionálneho rozvoja Slovenskej republiky (Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Dezvoltării Regionale din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo pôdohospodárstva a rozvoja vidieka Slovenskej republiky (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo spravodlivosti Slovenskej republiky (Ministerul Justiției din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo zahraničných vecí Slovenskej republiky (Ministerul Afacerilor Externe din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo práce, sociálnych vecí a rodiny Slovenskej republiky (Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale și Familiei din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo životného prostredia Slovenskej republiky (Ministerul Mediului din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo školstva, vedy, výskumu a športu Slovenskej republiky (Ministerul Educației, Științei, Cercetării și Sportului din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo kultúry Slovenskej republiky (Ministerul Culturii din Republica Slovacă) |
|
|
Ministerstvo zdravotníctva Slovenskej republiky (Ministerul Sănătății din Republica Slovacă) |
|
|
Úrad vlády Slovenskej republiky (Biroul Guvernamental al Republicii Slovace) |
|
|
Protimonopolný úrad Slovenskej republiky (Oficiul Antimonopol al Republicii Slovace) |
|
|
Štatistický úrad Slovenskej republiky (Oficiul de Statistică al Republicii Slovace) |
|
|
Úrad geodézie, kartografie a katastra Slovenskej republiky (Oficiul de Geodezie, Cartografiere și Cadastru al Republicii Slovace) |
|
|
Úrad pre normalizáciu, metrológiu a skúšobníctvo Slovenskej republiky (Oficiul de Standarde, Metrologie și Testare al Republicii Slovace) |
|
|
Úrad pre verejné obstarávanie (Oficiul pentru Achiziții Publice) |
|
|
Úrad priemyselného vlastníctva Slovenskej republiky (Oficiul Proprietății Industriale din Republica Slovacă) |
|
|
Správa štátnych hmotných rezerv Slovenskej republiky (Administrația Rezervelor Materiale de Stat din Republica Slovacă) |
|
|
Kancelária Prezidenta Slovenskej republiky (Biroul Președintelui Republicii Slovace) |
|
|
Národná rada Slovenskej republiky (Consiliul Național al Republicii Slovace) |
|
|
Ústavný súd Slovenskej republiky (Curtea Constituțională a Republicii Slovace) |
|
|
Najvyšší súd Slovenskej republiky (Curtea Supremă a Republicii Slovace) |
|
|
Generálna prokuratúra Slovenskej republiky (Biroul Procurorului General al Republicii Slovace) |
|
|
Najvyšší kontrolný úrad Slovenskej republiky (Oficiul Suprem de Audit al Republicii Slovace) |
|
|
Telekomunikačný úrad Slovenskej republiky (Oficiul de Telecomunicații al Republicii Slovace) |
|
|
Poštový úrad (Oficiul Poștei) |
|
|
Úrad na ochranu osobných údajov (Oficiul pentru Protejarea Datelor Personale) |
|
|
Kancelária verejného ochrancu práv (Biroul Avocatului Poporului) |
|
|
Úrad pre finančný trh (Oficiul pentru Piața Financiară) |
FINLANDA
Oikeuskanslerinvirasto – Justitiekanslersämbetet (Biroul Cancelarului Justiției)
Liikenne- ja Viestintäministeriö – Kommunikationsministeriet (Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor):
|
|
Viestintävirasto – Kommunikationsverket (Autoritatea Finlandeză de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor) |
|
|
Ajoneuvohallintokeskus AKE – Fordonsförvaltningscentralen AKE (Administrația Finlandeză a Vehiculelor) |
|
|
Ilmailuhallinto – Luftfartsförvaltningen (Autoritatea Finlandeză pentru Aviație Civilă) |
|
|
Ilmatieteen laitos – Meteorologiska institutet (Institutul Finlandez [de Meteorologie]) |
|
|
Merenkulkulaitos – Sjöfartsverket (Administrația Maritimă Finlandeză) |
|
|
Merentutkimuslaitos – Havsforskningsinstitutet (Institutul Finlandez de Cercetări Marine) |
|
|
Ratahallintokeskus RHK – Banförvaltningscentralen RHK (Administrația Feroviară) |
|
|
Rautatievirasto – Järnvägsverket (Agenția Feroviară Finlandeză) |
|
|
Tiehallinto – Vägförvaltningen (Administrația Rutieră) |
Maa- ja Metsätalousministeriö – Jord- Och Skogsbruksministeriet (Ministerul Agriculturii și Silviculturii):
|
|
Elintarviketurvallisuusvirasto – Livsmedelssäkerhetsverket (Autoritatea Finlandeză pentru Siguranța Alimentară) |
|
|
Maanmittauslaitos – Lantmäteriverket (Institutul Național de Cartografiere din Finlanda) |
|
|
Maaseutuvirasto – Landsbygdsverket (Agenția Rurală) |
Oikeusministeriö – Justitieministeriet (Ministerul Justiției):
|
|
Tietosuojavaltuutetun toimisto – Dataombudsmannens byrå (Biroul Avocatului Poporului pentru Protecția Datelor) |
|
|
Tuomioistuimet – Domstolar (Instanțe judecătorești) |
|
|
Korkein oikeus – Högsta domstolen (Curtea Supremă) |
|
|
Korkein hallinto-oikeus – Högsta förvaltningsdomstolen (Curtea Administrativă Supremă) |
|
|
Hovioikeudet – hovrätter (Curți de apel) |
|
|
Käräjäoikeudet – tingsrätter (Instanțe districtuale) |
|
|
Hallinto-oikeudet – förvaltningsdomstolar (Instanțe administrative) |
|
|
Markkinaoikeus – Marknadsdomstolen (Curtea Comercială) |
|
|
Työtuomioistuin – Arbetsdomstolen (Tribunalul pentru litigii de muncă) |
|
|
Vakuutusoikeus – Försäkringsdomstolen (Tribunalul în materie de asigurări) |
|
|
Kuluttajariitalautakunta – Konsumenttvistenämnden (Comisia pentru plângerile consumatorilor) |
|
|
HEUNI – Yhdistyneiden Kansakuntien yhteydessä toimiva Euroopan kriminaalipolitiikan instituutti – HEUNI – Europeiska institutet för kriminalpolitik, verksamt i anslutning till Förenta Nationerna (Institutul European pentru Prevenirea și Controlul Criminalității) |
|
|
Konkurssiasiamiehen toimisto – Konkursombudsmannens byrå (Biroul Avocatului Poporului pentru Faliment) |
|
|
Oikeushallinnon palvelukeskus – Justitieförvaltningens servicecentral (Serviciul de Gestionare Juridică) |
|
|
Oikeushallinnon tietotekniikkakeskus – Justitieförvaltningens datateknikcentral (Centrul Informatic Juridic Administrativ) |
|
|
Oikeuspoliittinen tutkimuslaitos (Optula) – Rättspolitiska forskningsinstitutet (Institutul de Politici Juridice) |
|
|
Oikeusrekisterikeskus – Rättsregistercentralen (Centrul Registrului Juridic) |
|
|
Onnettomuustutkintakeskus – Centralen för undersökning av olyckor (Comisia de Investigare a Accidentelor) |
|
|
Rikosseuraamusvirasto – Brottspåföljdsverket (Agenția pentru Sancțiuni Penale) |
|
|
Rikosseuraamusalan koulutuskeskus – Brottspåföljdsområdets utbildningscentral (Institutul de Formare pentru Serviciile de Penitenciar și Eliberare Condiționată) |
|
|
Rikoksentorjuntaneuvosto Rådet för brottsförebyggande (Consiliul Național de Prevenire a Criminalității) |
|
|
Saamelaiskäräjät – Sametinget (Parlamentul Saami) |
|
|
Valtakunnansyyttäjänvirasto – Riksåklagarämbetet (Biroul Procurorului General) |
Opetusministeriö – Undervisningsministeriet (Ministerul Educației):
|
|
Opetushallitus – Utbildningsstyrelsen (Consiliul Național al Educației) |
|
|
Valtion elokuvatarkastamo – Statens filmgranskningsbyrå (Consiliul Finlandez de Clasificare a Filmelor) |
Sosiaali- Ja Terveysministeriö – Social- Och Hälsovårdsministeriet (Ministerul Afacerilor Sociale și Sănătății):
|
|
Työttömyysturvalautakunta – Besvärsnämnden för utkomstskyddsärenden (Camera de apel în materie de șomaj) |
|
|
Sosiaaliturvan muutoksenhakulautakunta – Besvärsnämnden för socialtrygghet (Curtea de apel) |
|
|
Lääkelaitos – Läkemedelsverket (Agenția Națională a Medicamentului) |
|
|
Terveydenhuollon oikeusturvakeskus – Rättsskyddscentralen för hälsovården (Autoritatea Națională pentru Afaceri Medico-legale) |
|
|
Säteilyturvakeskus – Strålsäkerhetscentralen (Centrul Finlandez pentru Radiații și Siguranță Nucleară) |
|
|
Kansanterveyslaitos – Folkhälsoinstitutet (Institutul Național de Sănătate Publică) |
|
|
Lääkehoidon kehittämiskeskus ROHTO – Utvecklingscentralen för läkemedelsbe-handling (Centrul pentru Dezvoltarea de Farmacoterapii ROHTO) |
|
|
Sosiaali- ja terveydenhuollon tuotevalvontakeskus – Social- och hälsovårdens produkttillsynscentral (Agenția Națională pentru Controlul Produselor SSTV) |
|
|
Sosiaali- ja terveysalan tutkimus- ja kehittämiskeskus Stakes – Forsknings- och utvecklingscentralen för social- och hälsovården Stakes (Centrul de cercetare și dezvoltare în domeniul sanitar și al asistenței sociale STAKES) |
Työ- Ja Elinkeinoministeriö – Arbets- Och Näringsministeriet (Ministerul Muncii și Economiei):
|
|
Kuluttajavirasto – Konsumentverket (Agenția Finlandeză pentru Protecția Consumatorilor) |
|
|
Kilpailuvirasto – Konkurrensverket (Autoritatea Finlandeză pentru Concurență) |
|
|
Patentti- ja rekisterihallitus – Patent- och registerstyrelsen (Oficiul Finlandez de Brevetare și Înregistrare) |
|
|
Valtakunnansovittelijain toimisto – Riksförlikningsmännens byrå (Biroul Național al Conciliatorilor) |
|
|
Työneuvosto – Arbetsrådet (Consiliul Muncii) |
|
|
Energiamarkkinavirasto — Energimarknadsverket (Autoritatea pentru Piața de Energie) |
|
|
Geologian tutkimuskeskus – Geologiska forskningscentralen (Serviciul de Cercetare Geologică al Finlandei) |
|
|
Huoltovarmuuskeskus – Försörjningsberedskapscentralen (Agenția Națională de Aprovizionare în Situații de Urgență) |
|
|
Kuluttajatutkimuskeskus – Konsumentforskningscentralen (Centrul Național de Cercetare în rândul Consumatorilor) |
|
|
Matkailun edistämiskeskus - MEK – Centralen för turistfrämjande (Comitetul Finlandez al Turismului) |
|
|
Mittatekniikan keskus - MIKES – Mätteknikcentralen (Centrul de Metrologie și Acreditare) |
|
|
Tekes - teknologian ja innovaatioiden kehittämiskeskus —Tekes - utvecklingscentralen för teknologi och innovationer (Agenția Finlandeză de Finanțare pentru Tehnologie și Inovare) |
|
|
Turvatekniikan keskus - TUKES – Säkerhetsteknikcentralen (Autoritatea pentru Siguranță în Domeniul Tehnologiei) |
|
|
Valtion teknillinen tutkimuskeskus - VTT – Statens tekniska forskningscentral (Centrul de Cercetare Tehnică VTT din Finlanda) |
|
|
Syrjintälautakunta – Nationella diskrimineringsnämnden (Tribunalul în materie de discriminare) |
|
|
Vähemmistövaltuutetun toimisto – Minoritetsombudsmannens byrå (Biroul Avocatului Poporului pentru Minorități) |
Ulkoasiainministeriö – utrikesministeriet (Ministerul Afacerilor Externe)
Valtioneuvoston kanslia – statsrådets kansli (Biroul Prim-Ministrului)
Valtiovarainministeriö/Finansministeriet (Ministerul Finanțelor)
|
|
Valtiokonttori – Statskontoret (Trezoreria de Stat) |
|
|
Verohallinto – Skatteförvaltningen (Administrația Fiscală) |
|
|
Tullilaitos – Tullverket (Vama) |
|
|
Tilastokeskus – Statistikcentralen (Oficiul de Statistică al Finlandei) |
|
|
Valtion taloudellinen tutkimuskeskus – Statens ekonomiska forskiningscentral (Institutul Guvernamental de Cercetări Economice) |
|
|
Väestörekisterikeskus – Befolkningsregistercentralen (Centrul de Evidență a Populației) |
Ympäristöministeriö – Miljöministeriet (Ministerul Mediului):
|
|
Suomen ympäristökeskus - Finlands miljöcentral (Institutul Finlandez de Mediu) |
|
|
Asumisen rahoitus- ja kehityskeskus – Finansierings- och utvecklingscentralen för boendet (Centrul pentru Dezvoltarea și Finanțarea Locuințelor din Finlanda) |
Valtiontalouden Tarkastusvirasto – Statens Revisionsverk (Oficiul Național de Audit)
SUEDIA
Akademien för de fria konsterna (Academia Regală de Arte Frumoase)
Allmänna reklamationsnämnden (Consiliul Național pentru Plângerile Consumatorilor)
Arbetsdomstolen (Tribunalul pentru litigii de muncă)
Arbetsförmedlingen (Serviciile suedeze de ocupare a forței de muncă)
Arbetsgivarverk, statens (Agenția Națională pentru Administrația de Stat)
Arbetslivsinstitutet (Institutul național pentru o viață activă)
Arbetmiljöverket (Autoritatea Suedeză pentru Mediul de Lucru)
Arvsfondsdelegationen (Comisia Fondului de Patrimoniu Suedez)
Arkitekturmuseet (Muzeul de Arhitectură)
Ljud och bildarkiv, statens (Arhivele Naționale de Imagini și Sunete)
Barnombudsmannen (Biroul Avocatului poporului pentru copii)
Bredning för utvärdering av medicinsk Metodik, statens (Consiliul suedez pentru evaluarea tehnologiei în domeniul asistenței medicale)
Kungliga biblioteket (Biblioteca Regală)
Biografbyrå, statens (Consiliul național al cenzorilor de film)
Biografiskt lexikon, svenskt (Dicționarul biografiei suedeze)
Bokföringsnämnden (Consiliul Național pentru Standarde Contabile)
Bolagsverket (Oficiul Registrului Întreprinderilor Suedeze) Bostadskreditnämnd, statens (BKN) (Consiliul național de garantare a creditelor pentru locuințe)
Boverket (Consiliul național pentru locuințe)
Brottsförebyggande rådet (Consiliul național de prevenire a infracțiunilor)
Brottsoffermyndigheten (Autoritatea de asistență și despăgubire a victimelor actelor criminale)
Centrala studiestödsnämnden (Comisia națională de ajutor pentru studenți)
Datainspektionen (Comisia națională de inspectare a datelor)
Departementen [Ministere (Departamente guvernamentale]
Domstolsverket (Administrația națională a instanțelor)
Elsäkerhetsverket (Administrația națională a siguranței electrice)
Energimarknadsinspektionen (Inspectoratul suedez pentru piețele energetice)
Exportkreditnämnden (Comisia de garantare a creditelor pentru export)
Finanspolitiska rådet (Consiliul suedez pentru politică fiscală)
Finansinspektionen (Autoritatea de Supraveghere Financiară)
Fiskeriverket (Direcția națională pentru pescuit)
Folkhälsoinstitut, statens (Institutul Național de Sănătate Publică)
Forskningsrådet för miljö, areella näringar och samhällsbyggande, Formas (Consiliul suedez de cercetare în domeniul mediului)
Fortifikationsverket (Administrația națională a fortificațiilor)
Medlingsinstitutet (Oficiul Național de Mediere)
Försäkringskassan (Oficiul de Asigurări Sociale)
Geologiska undersökning, Sveriges (Serviciul de Cercetare Geologică al Suediei)
Geotekniska institut, statens (Institutul de Geotehnică)
Glesbygdsverket (Agenția Națională de Dezvoltare Rurală)
Grafiska institutet och institutet för högre Kommunikations- och reklamutbildning (Institutul Grafic și Institutul de Studii Superioare în Comunicații)
Granskningsnämnden för Radio och TV (Comisia Radioteleviziunii Suedeze)
Handelsflottans Kultur- och fritidsråd (Serviciul guvernamental suedez pentru marinari)
Handikappombudsmannen (Biroul Avocatului Poporului pentru persoanele cu handicap)
Haverikommission, statens (Comisia de anchetare a accidentelor)
Hovrätterna (Curți de apel) (6)
Hyres- och ärendenämnder (Tribunale regionale pentru chirii și închirieri) (12)
Hälso- och sjukvårdens ansvarsnämnd (Comitetul pentru responsabilitate medicală)
Högskoleverket (Agenția Națională pentru Învățământul Superior)
Högsta domstolen (Curtea Supremă)
Institut för psikosocial miljömedicin, statens (Institutul suedez de medicină psihosocială și sănătate)
Institut för tillväxtpolitiska studier (Institutul național pentru studii regionale)
Institutet för rymdfysik (Institutul suedez de fizică a spațiului)
Internationella programkontoret för utbildningsområdet (Biroul Programului internațional pentru educație și formare)
Migrationsverket (Oficiul Suedez pentru Migrație)
Jordbruksverk, statens (Consiliul suedez pentru agricultură)
Justitiekanslern (Biroul Cancelarului Justiției)
Jämställdhetsombudsmannen (Biroul Avocatului Poporului pentru șanse egale)
Kammarkollegiet (Consiliul Național Judiciar pentru Terenuri și Fonduri Publice)
Kammarrätterna (Curți de apel administrative) (4)
Kemikalieinspektionen (Inspectoratul Național al Produselor Chimice)
Kommerskollegium (Consiliul Național pentru Comerț)
Verket för inovationssystem - VINNOVA (Agenția Suedeză pentru Sisteme de Inovare)
Konjunkturinstitutet (Institutul Național de Studii Economice)
Konkurrensverket (Autoritatea Suedeză pentru Concurență)
Konstfack (Colegiul de Arte, Artizanat și Design)
Konsthögskolan (Școala Superioară de Arte Frumoase)
Nationalmuseum (Muzeul Național de Artă)
Konstnärsnämnden (Comitetul pentru subvenții în domeniul artistic)
Konstråd, statens (Consiliul Național de Artă)
Konsumentverket (Consiliul național pentru politicile în materie de protecția consumatorilor)
Kriminaltekniska laboratorium, statens (Laboratorul Național de Criminalistică)
Kriminalvården (Serviciul de Penitenciar și Eliberare Condiționată)
Kriminalvårdsnämnden (Consiliul Național pentru Eliberare Condiționată)
Kronofogdemyndigheten (Autoritatea Suedeză de Executare)
Kulturråd, statens (Consiliul Național al Culturii)
Kustbevakningen (Garda suedeză de coastă)
Lantmäteriverket (Institutul Național de Cartografiere și Cadastru)
Livrustkammaren/Skoklosters slott/ Hallwylska museet (Arsenalul Regal)
Livsmedelsverk, statens (Administrația Națională pentru Alimentație)
Lotteriinspektionen (Comisia Națională a Jocurilor)
Läkemedelsverket (Agenția pentru Produse Medicale)
Länsrätterna (Tribunale departamentale administrative) (24)
Länsstyrelserna (Prefecturi) (24)
Pensionsverk, statens (Consiliul național al funcționarilor de stat și al pensiilor)
Marknadsdomstolen (Curtea Comercială)
Meteorologiska och hidrologiska institut, Sveriges (Institutul Meteorologic și Hidrologic al Suediei)
Moderna museet (Muzeul de Artă Modernă)
Musiksamlingar, statens (Colecțiile Naționale Suedeze de Muzică)
Myndigheten för handikappolitisk samordning (Agenția suedeză pentru coordonarea politicilor pentru persoanele cu handicap)
Myndigheten för nätverk och samarbete inom högre utbildning (Agenția suedeză pentru rețele și cooperare în domeniul învățământului superior)
Nämnden för statligt stöd till trossamfun (Comisia pentru subvenții de stat acordate comunităților religioase)
Naturistoriska riksmuseet (Muzeul de Istorie Naturală)
Naturvårdsverket (Agenția suedeză de protecție a naturii)
Nordiska Afrikainstitutet (Institutul nordic de studii africane)
Nordiska högskolan för folkhälsovetenskap (Școala Nordică pentru Sănătate Publică)
Notarienämnden (Comitetul Notarilor)
Myndigheten för internationella adoptionsfrågor (Consiliul Național Suedez pentru Adopții Internaționale)
Verket för näringslivsutvecling - NUTEK (Agenția suedeză pentru creștere economică și regională)
Ombudsmannen mot etnisk diskriminering (Biroul Avocatului Poporului împotriva discriminării etnice)
Patentbesvärsrätten (Tribunalul administrativ pentru brevete)
Patent- och registreringsverket (Oficiul pentru Brevete și Înregistrări)
Personadressregisternämnd statens, SPAR-nämnden (Registrul de adrese ale persoanelor fizice)
Polarforskningssekretariatet (Secretariatul suedez pentru cercetare polară)
Presstödsnämnden (Comitetul de subvenționare a presei)
Rådet för Europeiska socialfonden i Sverige (Consiliul Fondului Social European în Suedia)
Radio- och TV-verket (Autoritatea Suedeză de Radio și Televiziune)
Regeringskansliet (Birouri guvernamentale)
Regeringsrätten (Curtea Administrativă Supremă)
Riksantikvarieämbetet (Direcția Națională a Patrimoniului)
Riksarkivet (Arhivele Naționale)
Riksdagsförvaltningen (Birou Administrativ Parlamentar)
Riksdagens ombudsmän, JO (Ombudsmanii parlamentari)
Riksdagens revisorer (Auditorii parlamentari)
Riksgäldskontoret (Oficiul Național al Datoriilor Publice)
Rikspolisstyrelsen (Direcția Națională a Poliției)
Riksrevisionen (Oficiul Național de Audit)
Riksutställningar, Stiftelsen (Serviciul de Expoziții Itinerante)
Rymdstyrelsen (Direcția Națională Suedeză a Activităților Spațiale)
Forskningsrådet för arbetsliv och socialvetenskap (Consiliul Suedez pentru Viață Activă și Cercetare Socială)
Räddningsverk, statens (Direcția Națională a Serviciilor de Salvare)
Rättshjälpsmyndigheten (Autoritatea Națională de Asistență Judiciară)
Rättsmedicinalverket (Direcția Națională de Medicină Legală)
Sameskolstyrelsen och sameskolor [Consiliul școlar Sami (Lapp), școlile Sami (Lapp)]
Sjöfartsverket (Administrația Maritimă Suedeză)
Maritima museer, statens (Muzee naționale de istorie a marinei)
Säkerhets- och intregritetsskyddsnämnden (Comisia Suedeză pentru Securitate și Protecția Integrității)
Skatteverket (Agenția Fiscală Suedeză)
Skogsstyrelsen (Direcția Națională Forestieră)
Skolverk, statens (Agenția Națională pentru Educație)
Smittskyddsinstitutet (Institutul Suedez de Prevenire a Bolilor Infecțioase)
Socialstyrelsen (Direcția Națională de Sănătate și Probleme Sociale)
Sprängämnesinspektionen (Inspectoratul pentru substanțe explozibile și produse inflamabile)
Statistiska centralbyrån (Oficiul de Statistică al Suediei)
Statskontoret (Agenția pentru Dezvoltare Administrativă)
Strålsäkerhetsmyndigheten (Autoritatea Națională Suedeză pentru Protecția împotriva Radiațiilor)
Styrelsen för internationellt utvecklingssamarbete, SIDA (Agenția Suedeză de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare)
Styrelsen för psykologiskt försvar (Direcția Națională pentru Apărare Psihologică și Evaluarea Conformității)
Styrelsen för ackreditering och teknisk kontroll (Consiliul Suedez de Acreditare)
Svenska Institutet, stiftelsen (Institutul suedez)
Talboks- och punktskriftsbiblioteket (Biblioteca cărților vorbitoare și a publicațiilor în Braille)
Tingsrätterna (Instanțe regionale și orășenești) (97)
Tjänsteförslagsnämnden för domstolsväsendet (Comitetul pentru propuneri de numire a magistraților)
Totalförsvarets pliktverk (Comisia de înrolare în forțele armate)
Tullverket (Administrația Suedeză a Vămilor)
Turistdelegationen (Direcția Națională de Turism din Suedia)
Ungdomsstyrelsen (Direcția Națională pentru Tineret)
Universitet och högskolor (Universități și colegii universitare)
Utlänningsnämnden (Comisia pentru Străini)
Utsädeskontroll, statens (Institutul Național de Testare și Certificare a Semințelor)
Vatten- och avloppsnämnd, statens (Tribunalul național pentru aprovizionarea cu apă și pentru ape reziduale)
Verket för högskoleservice (VHS) (Agenția Națională de Servicii pentru Instituțiile de Învățământ Superior);Verket för näringslivsutveckling (NUTEK) (Agenția Suedeză pentru Dezvoltare Economică și Regională)
Vetenskapsrådet (Consiliul Suedez de Cercetare)
Veterinärmedicinska anstalt, statens (Institutul Veterinar Național)
Väg- och transportforskningsinstitut, statens (Institutul de Cercetare Suedez în Domeniul Drumurilor Naționale și al Transporturilor)
Växtsortnämnd, statens (Oficiul Național al Soiurilor Vegetale)
Åklagarmyndigheten (Ministerul Public Suedez)
Krisberedskapsmyndigheten (Agenția Suedeză pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență)
Överklagandenämnden för nämndemannauppdrag (Comisia de apel a judecătorilor consultanți)
2. Notă la subsecțiunea A
Orice entitate enumerată la punctul 1 litera (b) acoperă, de asemenea, orice entitate subordonată a respectivei autorități contractante ale unui stat membru al Uniunii Europene, cu condiția ca aceasta să nu aibă personalitate juridică separată.
SUBSECȚIUNEA B
REPUBLICA KÂRGÂZĂ
1. Entități vizate:
Parlamentul Republicii Kârgâze (Jogorku Keneș)
Direcția administrativă a președintelui Republicii Kârgâze
Ministerul Afacerilor Externe din Republica Kârgâză
Ministerul Justiției din Republica Kârgâză
Ministerul Finanțelor din Republica Kârgâză
Ministerul Economiei și Comerțului din Republica Kârgâză
Ministerul Agriculturii din Republica Kârgâză
Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor din Republica Kârgâză
Ministerul Educației și Științei din Republica Kârgâză
Ministerul Sănătății din Republica Kârgâză
Ministerul Culturii, Informației, Sportului și Tineretului din Republica Kârgâză
Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Migrației din Republica Kârgâză
Ministerul Dezvoltării Digitale din Republica Kârgâză
Ministerul Energiei din Republica Kârgâză
Serviciul fiscal de stat din cadrul Ministerului Finanțelor din Republica Kârgâză
Serviciul vamal de stat din cadrul Ministerului Finanțelor din Republica Kârgâză
Ministerul Resurselor Naturale, Ecologiei și Supravegherii Tehnice din Republica Kârgâză
Agenția de Stat pentru Arhitectură, Construcții, Locuințe și Servicii Comunale din cadrul Cabinetului de Miniștri al Republicii Kârgâze
Serviciul pentru reglementarea antimonopol din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului din Republica Kârgâză
Agenția de Stat pentru Funcția Publică și Autonomia Locală din cadrul Cabinetului de Miniștri al Guvernului Republicii Kârgâze
Departamentul pentru reglementarea complexului combustibil și energetic din cadrul Ministerului Energiei din Republica Kârgâză
Serviciul pentru reglementarea și supravegherea pieței financiare din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului din Republica Kârgâză
Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Inovare din cadrul Cabinetului de Miniștri al Republicii Kârgâze
Serviciul de Stat pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor din Republica Kârgâză
Fondul pentru rezervele materiale ale statului din cadrul Ministerului pentru Situații de Urgență din Republica Kârgâză
Fondul pentru asigurări de sănătate obligatorii din cadrul Ministerului Sănătății din Republica Kârgâză
Fondul pentru gestionarea proprietății de stat din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului din Republica Kârgâză
Serviciul veterinar din cadrul Ministerului Agriculturii din Republica Kârgâză
Fondul Social al Republicii Kârgâze din cadrul Cabinetului de Miniștri al Republicii Kârgâze
Comitetul Statistic Național din Republica Kârgâză
Departamentul judiciar al Curții Supreme a Republicii Kârgâze
Comisia Națională de Atestare sub conducerea președintelui Republicii Kârgâze
Agenția pentru Lichidarea Băncilor
Comisia de Stat pentru Culte a Republicii Kârgâze
Parchetul General din Republica Kârgâză
Curtea de Conturi din Republica Kârgâză
2. Notă la subsecțiunea B
Orice entitate care figurează pe lista de la punctul 1, reprezintă, de asemenea, orice entitate subordonată a entității respective a Republicii Kârgâze, cu condiția ca aceasta să nu aibă personalitate juridică separată.
SECȚIUNEA 2
ENTITĂȚI GUVERNAMENTALE SUBCENTRALE
Praguri:
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă și sub rezerva notelor la prezenta secțiune și a notelor generale din secțiunea 5, capitolul 9 se aplică entităților contractante ale părților vizate de subsecțiunile A și B din prezenta secțiune în cazul în care valoarea achiziției este egală sau mai mare decât următoarele praguri:
|
(a) |
200 000 DST pentru toate mărfurile; |
|
(b) |
200 000 DST pentru serviciile specificate în secțiunea 4; |
|
(c) |
5 000 000 DST pentru toate serviciile de construcții enumerate în diviziunea 51 din CPC ONU. |
SUBSECȚIUNEA A
UNIUNEA EUROPEANĂ
1. Entități vizate:
Toate autoritățile contractante regionale sau locale ale unităților administrative, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (denumit în continuare „Regulamentul NUTS”) (3).
2. Notă la subsecțiunea A
|
(a) |
În sensul prezentei secțiuni, „autorități contractante regionale” înseamnă entitățile contractante ale unităților administrative care se încadrează în nomenclatorul statistic comun al unităților teritoriale (denumit în continuare „NUTS”) NUTS 1 și NUTS 2, astfel cum sunt menționate în Regulamentul NUTS. |
|
(b) |
În sensul prezentei secțiuni, „autorități contractante locale” înseamnă entitățile contractante ale unităților administrative de la nivelul NUTS 3 și ale unităților administrative mai mici, astfel cum sunt menționate în Regulamentul NUTS. |
SUBSECȚIUNEA B
REPUBLICA KÂRGÂZĂ
1. Entități vizate:
|
(a) |
ADMINISTRAȚII DE STAT REGIONALE: Chui Talas Issyk-Kul Jalal-Abad Naryn Osh Batken |
|
(b) |
CENTRE REGIONALE (PRIMĂRII ȘI DISTRICTE ADMINISTRATIVE): Primăria orașului Bișkek Primăria orașului Osh Primăria orașului Talas Primăria orașului Kara-Kol Primăria orașului Jalal-Abad Primăria orașului Naryn Primăria orașului Batken |
|
(c) |
DISTRICTE ADMINISTRATIVE DIN BIȘKEK Districtul Pervomaisky Regiunea Sverdlovsk Districtul Oktyabrsky Districtul Leninsky |
|
(d) |
COMUNE URBANE (PRIMĂRII): Tokmok Kara-Balta Kaindy Shopokov Kant Orlovka Kemin Kara-Suu Nookat Uzgen Naryn Kara-Kul Tash Kumyr Maylu-Suu Kerben Kochkor-Ata Kok-Jangak Toktogul Balykchy Cholpon-Ata Isfana Aydarken Kadamzhay Kyzyl-Kiya Sulukta |
|
(e) |
DISTRICTE
|
2. Notă la subsecțiunea B
Entitățile guvernamentale subcentrale care figurează în prezenta subsecțiune și astfel cum sunt definite în Legea nr. 149 privind autonomia locală din Republica Kârgâză din 3 august 2012 includ toate organismele și organizațiile subordonate care se află sub supravegherea sau controlul unei astfel de entități, cu condiția ca acestea să nu aibă personalitate juridică distinctă.
SECȚIUNEA 3
ALTE ENTITĂȚI VIZATE
Praguri:
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă și sub rezerva notelor la prezenta secțiune și a notelor generale din secțiunea 5, capitolul 9 se aplică celorlalte entități contractante ale părților vizate de subsecțiunile A și B din prezenta secțiune în cazul în care valoarea achiziției este egală sau mai mare decât următoarele praguri:
|
(a) |
400 000 DST pentru toate mărfurile; |
|
(b) |
400 000 DST pentru serviciile specificate în secțiunea 4; |
|
(c) |
5 000 000 DST pentru toate serviciile de construcții enumerate în diviziunea 51 din CPC ONU. |
SUBSECȚIUNEA A
UNIUNEA EUROPEANĂ
1. Entități vizate:
|
(a) |
Pentru Uniunea Europeană, prezenta secțiune se referă la entitățile contractante ale căror achiziții publice sunt reglementate de Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4), care sunt autorități contractante în temeiul directivei respective, inclusiv cele reglementate de secțiunea 1 și secțiunea 2 din prezenta anexă sau la întreprinderile publice, și între activitățile cărora se numără oricare dintre următoarele activități sau o combinație a acestora:
|
|
(b) |
Listele orientative ale autorităților contractante și ale întreprinderilor publice din Uniunea Europeană care îndeplinesc criteriile prevăzute la litera (a) sunt prevăzute în anexa 3 la apendicele I al UE la Acordul OMC privind achizițiile publice. |
2. Note la subsecțiunea A
|
(a) |
Achizițiile publice pentru desfășurarea unei activități enumerate la litera (a) punctele (i)-(vi) de la rubrica 1 nu sunt reglementate de capitolul 9 în cazul în care activitatea este expusă concurenței pe piața în cauză. |
|
(b) |
Capitolul 9 nu se aplică achizițiilor efectuate de entitățile contractante care intră sub incidența prezentei anexe în următoarele scopuri:
|
|
(c) |
Alimentarea cu apă potabilă sau electricitate de către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, a rețelelor care prestează servicii publice nu se consideră ca fiind activitate în sensul literei (a) punctul (i) sau (ii) de la rubrica 1 în cazul în care:
|
|
(d) |
Sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la litera (e), capitolul 9 nu se aplică contractelor atribuite:
|
|
(e) |
Litera (d) se aplică contractelor de servicii sau de aprovizionare cu condiția ca cel puțin 80 % din cifra medie de afaceri a întreprinderii afiliate corespunzătoare serviciilor sau aprovizionărilor în cei trei ani precedenți să provină, respectiv, din prestarea unor astfel de servicii sau aprovizionări către întreprinderi afiliate acesteia. |
|
(f) |
Cu condiția ca întreprinderea comună să fi fost înființată pentru desfășurarea activității în cauză pe o perioadă de cel puțin trei ani, iar instrumentul de înființare a întreprinderii comune să stipuleze faptul că entitățile contractante care o alcătuiesc vor face parte din aceasta pentru o perioadă care acoperă cel puțin perioada menționată, capitolul 9 nu se aplică contractelor atribuite:
|
SUBSECȚIUNEA B
REPUBLICA KÂRGÂZĂ
Entități vizate:
Societatea deschisă pe acțiuni „Rețeaua electrică națională din Kârgâzstan”
Societatea deschisă pe acțiuni „Centrale electrice”
Societatea pe acțiuni „Sever” și alte societăți de distribuție
Societatea deschisă pe acțiuni „Bishkekteploset”
Întreprinderea de stat „Kyrgyzaeronavigatsiya”
Întreprinderea de stat „Societatea națională Kyrgyz Temir Jolu” aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Republica Kârgâză
Societatea deschisă pe acțiuni „Vostokelektro”
Societatea deschisă pe acțiuni „Jalalabatelectro”
Societatea deschisă pe acțiuni „Oshelectro”
Societatea deschisă pe acțiuni „Aeroportul internațional Manas” (6)
Unitatea de producție și gestionare operațională „Bishkekvodokanal” din cadrul Primăriei din Bișkek
Societatea publică de radiodifuziune din Republica Kârgâză
Zone economice libere din Republica Kârgâză
Întreprinderea de stat „Autogara Bișkek”
Întreprinderea de stat „Kyrgyz Avtobeketi”
Întreprinderea de stat „Kyrgyz Pochtasy”
SECȚIUNEA 4
SERVICII
În ceea ce privește Republica Kârgâză și Uniunea Europeană:
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă și sub rezerva notelor generale din secțiunea 5, capitolul 9 se referă la următoarele servicii, care sunt identificate în conformitate cu CPC ONU, astfel cum figurează în Lista OMC de clasificare sectorială a serviciilor (MTN.GNS/W/120) (7), dacă sunt achiziționate de entități care intră sub incidența secțiunilor 1-3 din prezenta anexă.
|
Descriere |
Numărul de referință CPC ONU |
||||
|
Servicii de întreținere și reparații |
6112, 6122, 633, 886 |
||||
|
Servicii de transport terestru, inclusiv serviciile de transport cu vehicule blindate și serviciile de curierat, cu excepția transportului poștal |
712 (cu excepția 71235), 7512, 87304 |
||||
|
Servicii de transport aerian de călători și de mărfuri, cu excepția transportului poștal |
73 (cu excepția 7321) |
||||
|
Transport poștal terestru, cu excepția transportului feroviar, și transport poștal aerian |
71235, 7321 |
||||
|
Servicii de telecomunicații |
752 |
||||
|
Servicii financiare
|
ex 81 812, 814 |
||||
|
Servicii informatice și servicii conexe |
84 |
||||
|
Servicii de contabilitate, de audit și de evidență contabilă |
862 |
||||
|
Servicii de cercetare de piață și anchete de opinie |
864 |
||||
|
Servicii de consultanță în management și servicii conexe |
865, 866 (9) |
||||
|
Servicii de arhitectură; servicii de inginerie și servicii integrate de inginerie; servicii de planificare urbană și servicii de arhitectură peisagistică; servicii conexe de consultanță științifică și tehnică; servicii de testare și analiză tehnică |
867 |
||||
|
Servicii de publicitate |
871 |
||||
|
Servicii de curățenie a clădirilor și servicii de administrare a clădirilor |
874; 82201-82206 |
||||
|
Servicii de publicare și tipărire contra unei taxe sau pe baza unui contract |
88442 |
||||
|
Servicii de canalizare și de eliminare a deșeurilor; servicii de salubritate și servicii similare |
94 |
SECȚIUNEA 5
NOTE GENERALE ȘI DEROGĂRI
SUBSECȚIUNEA A
UNIUNEA EUROPEANĂ
|
1. |
Capitolul 9 nu se aplică următoarelor tipuri de achiziții:
|
|
2. |
În ceea ce privește Insulele Åland (Ahvenanmaa), se aplică condițiile speciale prevăzute în Protocolul nr. 2 privind Insulele Åland la Tratatul de aderare a Finlandei la Uniunea Europeană. |
SUBSECȚIUNEA B
REPUBLICA KÂRGÂZĂ
Capitolul 9 nu se aplică următoarelor tipuri de achiziții:
|
(a) |
serviciile de construcții și bunurile achiziționate de reprezentanțele diplomatice în străinătate; |
|
(b) |
produsele agricole obținute în cadrul programelor de asistență agricolă și al programelor alimentare; |
|
(c) |
achizițiile publice legate de securitatea națională; |
|
(d) |
achizițiile publice legate de achizițiile publice în domeniul apărării în scopul protejării secretelor de stat sau al prevenirii și gestionării dezastrelor naturale; |
|
(e) |
achiziționarea de bunuri, lucrări și servicii din „monopoluri naturale”, astfel cum sunt definite de legislația relevantă a Republicii Kârgâze, la prețurile stabilite de autoritatea de reglementare competentă din Republica Kârgâză; |
|
(f) |
achizițiile de lucrări și servicii care, în conformitate cu legislația Republicii Kârgâze, pot fi furnizate exclusiv de organisme guvernamentale executive specifice, inclusiv de orice organisme subordonate, entități de stat sau persoane juridice din care 100 % din acțiuni aparțin guvernului; |
|
(g) |
achizițiile efectuate de o entitate vizată de secțiunile 1-3 în numele unei entități nevizate; |
|
(h) |
achizițiile efectuate de entitățile contractante pentru părți de bunuri sau servicii care nu sunt ele însele reglementate de prezenta anexă; |
|
(i) |
achizițiile publice pentru cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de programe de către organisme de radiodifuziune și contractele privind timpul de emisie; |
|
(j) |
achizițiile efectuate de entitățile contractante vizate de secțiunile 1 și 2, în legătură cu activitățile din domeniile apei potabile, energiei, transporturilor și din sectorul poștal, cu excepția cazului în care acestea intră sub incidența secțiunii 3. |
SECȚIUNEA 6
MIJLOACELE DE INFORMARE UTILIZATE PENTRU PUBLICAREA INFORMAȚIILOR PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE
SUBSECȚIUNEA A
UNIUNEA EUROPEANĂ
1. Publicarea informațiilor privind achizițiile publice generale
Mijloacele de informare desemnate și utilizate de Uniunea Europeană pentru îndeplinirea cerințelor generale de publicare în temeiul articolului 159 alineatul (1) din prezentul acord și menționate la alineatul (2) litera (a) din articolul respectiv sunt următoarele:
(a) LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(b) STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
BELGIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege, reglementări regale, reglementări ministeriale, circulare ministeriale: le Moniteur Belge |
|
(ii) |
Jurisprudență: Pasicrisie |
BULGARIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Държавен вестник (Monitorul Oficial) |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești: |
|
(iii) |
Decizii administrative cu aplicare generală și orice proceduri: |
CEHIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Sbírka zákonů České republiky (Colecția legislativă a Republicii Cehe) |
|
(ii) |
Hotărâri ale Oficiului pentru Protecția Concurenței: Colecția de hotărâri ale Oficiului pentru Protecția Concurenței |
DANEMARCA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Lovtidende |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești: Ugeskrift for Retsvæsen |
|
(iii) |
Hotărâri și proceduri administrative: Ministerialtidende |
|
(iv) |
Hotărâri ale Comisiei daneze de soluționare a plângerilor privind achiziții publice: Kendelser fra Klagenævnet for Udbud |
GERMANIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Bundesgesetzblatt Bundesanzeiger |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești: Entscheidungsammlungen des: Bundesverfassungsgerichts; Bundesgerichtshofs; Bundesverwaltungsgerichts; Bundesfinanzhofs sowie der Oberlandesgerichte |
ESTONIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege, norme administrative și decizii administrative cu aplicare generală: Riigi Teataja – http://www.riigiteataja.ee |
|
(ii) |
Procedurile referitoare la achizițiile publice: |
IRLANDA
Acte cu putere de lege și norme administrative:
Iris Oifigiuil (Monitorul Oficial al Guvernului Irlandei)
GRECIA
Εφημερίδα της Κυβερνήσεως της Ελληνικής Δημοκρατίας (Monitorul Oficial al Greciei)
SPANIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Boletin Oficial del Estado |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești: Nicio publicație oficială |
FRANȚA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Journal Officiel de la République française |
|
(ii) |
Jurisprudență: Recueil des arrêts du Conseil d'État |
|
(iii) |
Revue des marchés publics |
CROAȚIA
Narodne novine – http://www.nn.hr
ITALIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Gazzetta Ufficiale |
|
(ii) |
Jurisprudență: Nicio publicație oficială |
CIPRU
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Επίσημη Εφημερίδα της Δημοκρατίας (Monitorul Oficial al Republicii) |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești: Αποφάσεις Ανωτάτου Δικαστηρίου 1999 – Τυπογραφείο της Δημοκρατίας (Deciziile Înaltei Curți Supreme – Imprimeria) |
LETONIA
Acte cu putere de lege și norme administrative:
Latvijas vēstnesis (Jurnal Oficial)
LITUANIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și acte administrative: Teisės aktų registras (Registrul de Acte Juridice) |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești, jurisprudență: Buletinul Curții Supreme a Lituaniei „Teismų praktika” Buletinul Curții Administrative Supreme a Lituaniei „Administracinių teismų praktika” |
LUXEMBURG
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Mémorial |
|
(ii) |
Jurisprudență: Pasicrisie |
UNGARIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Magyar Közlöny (Monitorul Oficial al Republicii Ungaria) |
|
(ii) |
Jurisprudență: Közbeszerzési Értesítő – a Közbeszerzések Tanácsa Hivatalos Lapja (Buletinul Achizițiilor Publice – Jurnalul Oficial al Consiliului pentru Achiziții Publice) |
MALTA
Acte cu putere de lege și norme administrative:
Government Gazette (Monitorul Oficial)
ȚĂRILE DE JOS
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Nederlandse Staatscourant sau Staatsblad |
|
(ii) |
Jurisprudență: Nicio publicație oficială |
AUSTRIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Österreichisches Bundesgesetzblatt Amtsblatt zur Wiener Zeitung |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești: Entscheidungen des Verfassungsgerichtshofes, Verwaltungsgerichtshofes, Obersten Gerichtshofes, der Oberlandesgerichte, des Bundesverwaltungsgerichtes und der Landesverwaltungsgerichte – http://ris.bka.gv.at/Judikatur/ |
POLONIA
|
(i) |
Legislație: Dziennik Ustaw Rzeczypospolitej Polskiej (Jurnalul de Legi – Republica Polonia) |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești, jurisprudență: „Zamówienia publiczne w orzecznictwie. Wybrane orzeczenia zespołu arbitrów i Sądu Okręgowego w Warszawie” (Culegere de hotărâri ale comisiilor de arbitraj și ale instanțelor regionale din Varșovia) |
PORTUGALIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Diário da República Portuguesa 1a Série A e 2a série |
|
(ii) |
Publicații judiciare: Boletim do Ministério da Justiça Colectânea de Acordos do Supremo Tribunal Administrativo Colectânea de Jurisprudencia Das Relações |
ROMÂNIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Monitorul Oficial al României |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești, decizii administrative cu aplicare generală și orice proceduri: |
SLOVENIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Uradni list Republike Slovenije (Monitorul Oficial al Republicii Slovenia) |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești: Nicio publicație oficială |
SLOVACIA
|
(i) |
Acte cu putere de lege și norme administrative: Zbierka zakonov (Colecția legislativă) |
|
(ii) |
Hotărâri judecătorești: Nicio publicație oficială |
FINLANDA
Suomen Säädöskokoelma – Finlands Författningssamling (Colecția Statutelor Finlandei)
SUEDIA
Svensk Författningssamling (Codul statutar suedez)
2. Publicarea anunțurilor de achiziții publice
Mijloacele electronice sau pe hârtie desemnate și utilizate de Uniunea Europeană și de statele sale membre pentru publicarea anunțurilor prevăzute la articolul 160, la articolul 162 alineatul (7) și la articolul 169 alineatul (2) din prezentul acord, în temeiul articolului 159 alineatul (2) literele (b) și (c) din prezentul acord, sunt următoarele:
(a) LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și versiunea electronică a acestuia:
baza de date TED (Tenders Electronic Daily) http://ted.europa.eu (accesibil inclusiv de pe portalul http://simap.ted.europa.eu)
(b) STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
BELGIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Le Bulletin des Adjudications
Alte publicații din presa de specialitate
BULGARIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Държавен вестник (Monitorul Oficial) – http://dv.parliament.bg
Registrul Achizițiilor Publice – http://www.aop.bg
CEHIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
DANEMARCA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
GERMANIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
ESTONIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
IRLANDA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Cotidiene: „Irish Independent”, „Irish Times”, „Irish Press”, „Cork Examiner”
GRECIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Materiale din presa cotidiană, financiară, regională și de specialitate
SPANIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
FRANȚA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Bulletin officiel des annonces des marchés publics
CROAȚIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Elektronički oglasnik javne nabave Republike Hrvatske (Anunțuri electronice privind achizițiile publice din Republica Croația)
ITALIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily — http://ted.europa.eu
CIPRU
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily — http://ted.europa.eu
Monitorul Oficial al Republicii
Cotidiene locale
LETONIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Latvijas vēstnesis (Monitorul Oficial)
LITUANIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Centrinė viešųjų pirkimų informacinė sistema (Portalul Central de Achiziții Publice)
Suplimentul „Informaciniai pranešimai” la Monitorul Oficial („Valstybės žinios”) al Republicii Lituania
LUXEMBURG
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Cotidiene
UNGARIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Közbeszerzési Értesítő – a Közbeszerzések Tanácsa Hivatalos Lapja (Buletinul Achizițiilor Publice – Jurnalul Oficial al Consiliului pentru Achiziții Publice)
MALTA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Government Gazette (Monitorul Oficial)
ȚĂRILE DE JOS
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
AUSTRIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Amtsblatt zur Wiener Zeitung
POLONIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Biuletyn Zamówień Publicznych (Buletinul Achizițiilor Publice)
PORTUGALIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
ROMÂNIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Monitorul Oficial al României
Sistemul Electronic de Achiziții Publice – http://www.e-licitatie.ro
SLOVENIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Portal javnih naročil – http://www.enarocanje.si/?podrocje=portal
SLOVACIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Vestník verejného obstarávania (Jurnalul Achizițiilor Publice)
FINLANDA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
Julkiset hankinnat Suomessa ja ETA-alueella, Virallisen lehden liite (Achizițiile Publice în Finlanda și în SEE, Supliment la Monitorul Oficial al Finlandei)
SUEDIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
3. Publicații privind contractele atribuite
Adresa site-ului web la care Uniunea Europeană își publică anunțurile privind contractele atribuite de entitățile care intră sub incidența secțiunilor 1-3 din prezenta anexă, astfel cum se prevede la articolul 168 alineatul (2) din prezentul acord și în conformitate cu articolul 158 alineatul (2) litera (c) din prezentul acord, este următoarea:
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily – http://ted.europa.eu
SUBSECȚIUNEA B
REPUBLICA KÂRGÂZĂ
1. Publicarea informațiilor privind achizițiile publice generale
Mijlocul de informare desemnat și utilizat de Republica Kârgâză pentru îndeplinirea cerințelor generale de publicare în temeiul articolului 159 alineatul (1) prezentul acord și astfel cum se menționează la articolul 159 alineatul (2) litera (a) din prezentul acord este următorul:
Ziarul republican de stat „Erkin Too”
2. Publicarea anunțurilor privind achizițiile publice și a anunțurilor privind contractele atribuite
Mijlocul de informare desemnat și utilizat de Republica Kârgâză pentru publicarea anunțurilor prevăzute la articolul 160, la articolul 162 alineatul (7) și la articolul 169 alineatul (2) din prezentul acord și în temeiul articolului 159 alineatul (2) literele (b) și (c) din prezentul acord este următorul:
Portalul web oficial al achizițiilor publice: zakupki.gov.kg
(1) Activități poștale conform legii din 24 decembrie 1993.
(2) Acționează ca entitate contractantă centrală pentru toate entitățile administrației publice italiene.
(3) JO UE L 154, 21.6.2003, p.1.
(4) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO UE L 94, 28.3.2014, p. 243).
(5) „întreprindere afiliată” înseamnă orice întreprindere ale cărei conturi anuale sunt consolidate cu cele ale entității contractante în conformitate cu cerințele Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului sau, în cazul entităților care nu intră sub incidența directivei menționate, orice întreprindere asupra căreia entitatea contractantă poate exercita, direct sau indirect, o influență dominantă sau care poate exercita o influență dominantă asupra entității contractante sau care, ca și entitatea contractantă, este supusă influenței dominante a altei întreprinderi, în temeiul dreptului de proprietate, al participării financiare sau al normelor care o guvernează.
(6) Societatea deschisă pe acțiuni „MANAS” include: 1) Aeroportul internațional Manas; 2) Aeroportul Osh; 3) Aeroportul Jalal-Abad; 4) Aeroportul Tamchy și 5) Aeroportul Batken.
(7) Cu excepția serviciilor pe care entitățile trebuie să le achiziționeze de la o altă entitate în temeiul unui drept exclusiv stabilit printr-o lege, un regulament sau o prevedere administrativă publicată.
(8) Cu excepția achizițiilor sau cumpărării de servicii ale agențiilor fiscale sau servicii de depozitare, servicii de lichidare și servicii de administrare pentru instituții financiare reglementate sau de servicii legate de vânzarea, răscumpărarea și distribuirea datoriei publice, inclusiv de împrumuturi și de obligațiuni de stat, de bonuri de trezorerie sau de alte titluri de valori.
În Suedia, plățile către sau de la agențiile guvernamentale se tranzacționează prin sistemul suedez de viramente prin poștă (Postgiro).
(9) Cu excepția serviciilor de arbitraj și de conciliere.
ANEXA 14-A
REGULAMENT DE PROCEDURĂ
I. Notificări
|
1. |
Orice cerere, aviz, comunicare scrisă sau alt document al:
|
|
2. |
Orice notificare menționată la punctul 1 se efectuează pe cale electronică sau, după caz, prin orice alt mijloc de telecomunicații ce permite înregistrarea trimiterii notificării. În absența unor dovezi contrare, în cazul unei astfel de notificări, data primirii se consideră a fi aceeași cu data trimiterii. Versiunea pe suport de hârtie a documentului se trimite prin poștă. |
|
3. |
Toate notificările se adresează Direcției Generale Comerț a Comisiei Europene și Ministerului Economiei și Comerțului din Republica Kârgâză. În cazul în care părțile și-au desemnat deja reprezentanții în cadrul litigiului, toate notificările se adresează, de asemenea, reprezentanților respectivi. |
|
4. |
Erorile minore de redactare din orice cerere, aviz, comunicare scrisă sau alt document asociat procedurilor comisiei de arbitraj pot fi corectate prin trimiterea unui nou document în care se indică în mod clar modificările. |
|
5. |
Dacă ultima zi pentru transmiterea unui document coincide cu o zi nelucrătoare a instituțiilor Uniunii Europene sau a Republicii Kârgâze, termenul de transmitere a documentului se încheie în ziua lucrătoare imediat următoare. |
II. Numirea membrilor comisiei de arbitraj
|
6. |
Dacă, în temeiul articolul 213, un membru al comisiei de arbitraj urmează să fie selectat prin tragere la sorți, copreședintele Comitetului de cooperare al părții reclamante îl informează de îndată pe copreședintele Comitetului de cooperare al părții pârâte cu privire la data, ora și locul de desfășurare a tragerii la sorți. Partea pârâtă poate să fie prezentă la tragerea la sorți, dacă dorește acest lucru. În orice caz, tragerea la sorți se efectuează cu partea prezentă sau cu părțile prezente. |
|
7. |
Copreședintele Comitetului de cooperare al părții reclamante trimite fiecărei persoane care a fost selectată să îndeplinească funcția de membru al comisiei de arbitraj o notificare scrisă cu privire la numirea sa. Fiecare persoană confirmă părților disponibilitatea sa și acordul său, în termen de cinci zile de la data la care a fost informată cu privire la numirea sa. Aceasta confirmă, de asemenea, că respectă Codul de conduită prevăzut în anexa 14-B. |
|
8. |
Copreședintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă selectează membrul comisiei de arbitraj sau președintele prin tragere la sorți, în termen de cinci zile de la expirarea termenului menționat la articolul 213 alineatul (2), dacă sublistele relevante menționate la articolul 214 alineatul (1):
|
III. Reuniunea de organizare
|
9. |
Cu excepția cazului în care convin altfel, părțile se reunesc cu comisia de arbitraj în termen de șapte zile de la constituirea acesteia, pentru a stabili aspectele pe care părțile sau comisia de arbitraj le consideră adecvate, inclusiv:
Membrii comisiei de arbitraj și reprezentanții părților pot participa la reuniune prin telefon sau videoconferință. |
IV. Comunicări scrise
|
10. |
Partea reclamantă transmite comunicările sale scrise în termen de cel mult 20 de zile de la data constituirii comisiei de arbitraj. Partea pârâtă transmite comunicările sale scrise în termen de cel mult 20 de zile de la data transmiterii comunicărilor scrise ale părții reclamante. |
V. Funcționarea comisiei de arbitraj
|
11. |
Președintele comisiei de arbitraj prezidează toate reuniunile acesteia. Comisia de arbitraj poate delega președintelui autoritatea de a lua decizii administrative și procedurale. |
|
12. |
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în capitolul 14 sau în prezentul regulament de procedură, comisia de arbitraj își poate desfășura activitățile prin orice mijloace, inclusiv pe cale electronică ori prin telefon, sau, după caz, prin orice alt mijloc de telecomunicații. |
|
13. |
Numai membrii comisiei de arbitraj pot să participe la deliberările comisiei de arbitraj, dar aceasta din urmă le poate permite asistenților membrilor să fie prezenți la deliberări. |
|
14. |
Redactarea oricărei decizii sau a oricărui raport rămâne responsabilitatea exclusivă a comisiei de arbitraj și nu poate fi delegată. |
|
15. |
În cazul în care apare o problemă procedurală care nu este reglementată de capitolul 14 și de anexele la acesta, comisia de arbitraj, după consultarea părților, poate adopta o procedură adecvată compatibilă cu capitolul respectiv și cu anexele la acesta. |
|
16. |
În cazul în care consideră că este necesar să se modifice termenele procedurale, altele decât termenele prevăzute în capitolul 14, sau să se efectueze orice altă ajustare procedurală sau administrativă, comisia de arbitraj, după consultarea părților, le informează în scris cu privire la motivele modificării termenului sau ale altor ajustări procedurale sau administrative. |
VI. Înlocuire
|
17. |
Dacă o parte consideră că un membru al comisiei de arbitraj nu respectă Codul de conduită prevăzut în anexa 14-B și, din acest motiv, ar trebui înlocuit, partea respectivă notifică acest lucru celeilalte părți în termen de 15 zile de la data la care a obținut suficiente dovezi cu privire la presupusa nerespectare de către membru a Codului de conduită prevăzut în anexa 14-B. |
|
18. |
Părțile se consultă reciproc în termen de 15 zile de la notificarea menționată la punctul 17 din prezentul regulament de procedură. Părțile îl informează pe membrul comisiei de arbitraj cu privire la presupusa sa nerespectare a Codului de conduită și îi pot solicita acestuia să ia măsurile necesare pentru remedierea situației. Părțile pot, de asemenea, dacă ajung la un acord, să revoce membrul comisiei de arbitraj și să selecteze un nou membru în conformitate cu articolul 213 din prezentul acord. |
|
19. |
Dacă părțile nu ajung la un acord privind necesitatea de a înlocui un membru al comisiei de arbitraj, altul decât președintele comisiei de arbitraj, oricare dintre părți poate solicita ca această chestiune să fie supusă atenției președintelui comisiei de arbitraj, a cărui decizie este definitivă.
Dacă președintele comisiei de arbitraj constată că un membru al comisiei nu respectă Codul de conduită prevăzut în anexa 14-B, se selectează un nou membru al comisiei de arbitraj în conformitate cu articolul 213 din prezentul acord. |
|
20. |
Dacă părțile nu ajung la un acord în ceea ce privește necesitatea înlocuirii președintelui comisiei de arbitraj, oricare dintre părți poate solicita ca această chestiune să fie supusă atenției uneia dintre persoanele rămase pe sublista președinților, stabilită în temeiul articolului 214. Numele acestei persoane este tras la sorți de către copreședintele Comitetului de cooperare al părții solicitante sau de către delegatul copreședintelui. Decizia persoanei selectate referitoare la necesitatea de a înlocui președintele este definitivă.
Dacă persoana selectată constată că președintele nu respectă Codul de conduită prevăzut în anexa 14-B, se selectează un nou președinte în conformitate cu articolul 213 din prezentul acord. |
VII. Audieri
|
21. |
Pe baza calendarului stabilit în conformitate cu punctul 9, după consultarea părților și a celorlalți membri ai comisiei de arbitraj, președintele comisiei de arbitraj notifică părților data, ora și locul audierii. Aceste informații sunt puse la dispoziția publicului de către partea pe al cărei teritoriu are loc audierea, cu excepția cazului în care audierea se desfășoară într-o sesiune închisă publicului. |
|
22. |
Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, audierea se desfășoară la Bruxelles dacă partea reclamantă este Republica Kârgâză și la Bișkek dacă partea reclamantă este Uniunea Europeană. Partea pârâtă suportă cheltuielile care decurg din administrarea logistică a audierii. |
|
23. |
Comisia de arbitraj poate convoca audieri suplimentare în cazul în care părțile convin astfel. |
|
24. |
Toți membrii comisiei de arbitraj sunt prezenți pe întreaga durată a unei audieri. |
|
25. |
Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, următoarele persoane pot participa la audiere, indiferent dacă audierea este sau nu deschisă publicului:
|
|
26. |
Cu cel puțin cinci zile înainte de data unei audieri, fiecare parte trimite comisiei de arbitraj și celeilalte părți o listă cu numele reprezentanților săi care vor pleda sau vor face prezentări în cursul audierii în numele părții respective, precum și cu numele altor reprezentanți și consilieri care vor lua parte la audiere. |
|
27. |
Comisia de arbitraj desfășoară audierea în modul următor, asigurându-se că partea reclamantă și partea pârâtă beneficiază de timp egal, atât în ceea ce privește pledoariile, cât și obiecțiile:
|
|
28. |
Comisia de arbitraj poate adresa întrebări directe oricărei părți, în orice moment al audierii. |
|
29. |
Comisia de arbitraj ia măsurile necesare în vederea realizării și transmiterii către părți, în cel mai scurt timp de la data audierii, a unei transcrieri sau a unei înregistrări audio a audierii. Părțile pot formula observații referitoare la transcriere, iar comisia de arbitraj poate lua în considerare aceste observații. |
|
30. |
În termen de 10 zile de la data audierii, fiecare parte poate trimite o comunicare scrisă suplimentară cu privire la orice aspect abordat în cadrul audierii. |
VIII. Întrebări scrise
|
31. |
Comisia de arbitraj poate, în orice moment al procedurii, să adreseze întrebări scrise unei părți sau ambelor părți. Orice întrebare adresată unei părți se transmite în copie celeilalte părți. |
|
32. |
Fiecare parte transmite celeilalte părți o copie a răspunsurilor sale la întrebările adresate de comisia de arbitraj. Cealaltă parte are posibilitatea de a prezenta observații în scris cu privire la răspunsurile părții în termen de cinci zile de la data transmiterii copiei respective. |
IX. Confidențialitate
|
33. |
Fiecare parte și comisia de arbitraj tratează informațiile transmise de cealaltă parte comisiei de arbitraj ca fiind confidențiale, dacă partea respectivă le-a desemnat ca fiind confidențiale. Atunci când o parte prezintă comisiei de arbitraj comunicări scrise care conțin informații confidențiale, partea respectivă furnizează, de asemenea, în termen de 15 zile, comunicări fără informațiile confidențiale și care pot fi aduse la cunoștința publicului. |
|
34. |
Nicio dispoziție a prezentului regulament de procedură nu împiedică vreuna dintre părți să își facă publice propriile opinii cu condiția ca, atunci când face trimiteri la informațiile comunicate de cealaltă parte, să nu dezvăluie nicio informație desemnată de cealaltă parte drept confidențială. |
|
35. |
Comisia de arbitraj se reunește în sesiuni închise publicului atunci când părțile convin astfel sau atunci când comunicările și pledoariile uneia dintre părți conțin informații comerciale confidențiale. |
|
36. |
Părțile păstrează caracterul confidențial al audierilor comisiei de arbitraj în cazul în care audierile se desfășoară în sesiuni închise publicului. |
X. Contacte ex parte
|
37. |
Comisia de arbitraj nu se întâlnește și nu comunică cu o parte în absența celeilalte părți. |
|
38. |
Niciun membru al comisiei de arbitraj nu poate discuta despre aspecte care fac obiectul procedurii cu o parte sau ambele părți în absența celorlalți membri ai comisiei. |
XI. Comunicări amicus curiae
|
39. |
Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, în termen de cinci zile de la data constituirii comisiei de arbitraj, aceasta poate primi comunicări scrise nesolicitate din partea unor persoane fizice ale unei părți sau a unor persoane juridice stabilite pe teritoriul unei părți, independente de guvernele părților, cu condiția ca acestea:
|
|
40. |
Comunicările se notifică părților pentru ca acestea să își poată transmite observațiile. Părțile pot prezenta observații comisiei de arbitraj în termen de 10 zile de la notificare. |
|
41. |
Comisia de arbitraj include, în raportul său, toate comunicările primite în temeiul punctului 39. Comisia de arbitraj nu este obligată să răspundă, în raportul său, argumentelor prezentate în aceste comunicări. Totuși, în cazul în care abordează aceste argumente în raportul său, comisia de arbitraj ia în considerare, de asemenea, orice observații formulate de părți în conformitate cu punctul 40. |
XII. Cazuri de urgență
|
42. |
În cazurile de urgență menționate la articolul 218, comisia de arbitraj, după consultarea părților, ajustează, după caz, termenele menționate în prezentul regulament de procedură. Comisia de arbitraj notifică părților astfel de ajustări. |
XIII. Traducere și interpretare
|
43. |
În cadrul consultărilor menționate la articolul 211 și cel târziu până la data reuniunii menționate la punctul 9 din prezentul regulament de procedură, părțile depun eforturi pentru a ajunge la un acord în privința unei limbi de lucru comune care să fie utilizată în cadrul procedurilor înaintea comisiei de arbitraj. |
|
44. |
În cazul în care părțile nu reușesc să ajungă la un acord în privința unei limbi de lucru comune, fiecare parte își depune comunicările scrise în limba aleasă. Fiecare parte furnizează, în același timp, o traducere în limba aleasă de cealaltă parte, cu excepția cazului în care comunicările sale sunt scrise în una din limbile de lucru ale OMC. Partea pârâtă ia măsurile necesare în vederea asigurării interpretării comunicărilor orale în limbile alese de părți. |
|
45. |
Rapoartele și deciziile comisiei de arbitraj se comunică în limba (limbile) aleasă (alese) de părți. În cazul în care părțile nu au convenit asupra unei limbi de lucru comune, raportul intermediar și cel final al comisiei de arbitraj se redactează într-una din limbile de lucru ale OMC. |
|
46. |
Oricare dintre părți poate prezenta observații cu privire la exactitatea oricărei versiuni traduse a unui document elaborat în conformitate cu prezentul regulament de procedură. |
|
47. |
Fiecare parte suportă costurile aferente traducerii comunicărilor sale scrise. Costurile aferente traducerii unei hotărâri sunt suportate în mod egal de către părți. |
XIV. Alte proceduri
|
48. |
Termenele prevăzute în prezentul regulament de procedură se ajustează de comun acord de către părți pentru a corespunde termenelor speciale prevăzute pentru adoptarea unui raport sau a unei decizii de către comisia de arbitraj în cadrul procedurilor prevăzute la articolele 222-225. |
ANEXA 14-B
CODUL DE CONDUITĂ PENTRU MEMBRII COMISIEI DE ARBITRAJ ȘI MEDIATORI
I. Principii fundamentale
|
1. |
Pentru a menține integritatea și imparțialitatea mecanismului de soluționare a litigiilor, fiecare candidat și membru al comisiei de arbitraj:
|
|
2. |
Un membru al comisiei de arbitraj nu poate, în mod direct sau indirect, să își asume o obligație sau să accepte beneficii care ar afecta sau ar putea să afecteze îndeplinirea în mod corespunzător a atribuțiilor sale. |
|
3. |
Un membru al comisiei de arbitraj nu își folosește poziția în cadrul comisiei de arbitraj pentru a promova interese personale sau private. Un membru al comisiei de arbitraj evită acțiunile care pot crea impresia că alte persoane se află într-o poziție specială pentru a-l influența. |
|
4. |
Un membru al comisiei de arbitraj nu permite ca judecata sau comportamentul său să fie influențate de relații sau responsabilități financiare, de afaceri, profesionale, personale sau sociale anterioare sau actuale. |
|
5. |
Un membru al comisiei de arbitraj evită să intre în orice relație sau să dobândească orice interes financiar susceptibil de a-i afecta independența ori imparțialitatea sau care ar putea crea, în mod rezonabil, o aparență de încălcare a deontologiei sau de lipsă de imparțialitate. |
II. Obligații de comunicare a informațiilor
|
6. |
Înainte de acceptarea numirii sale ca membru al comisiei de arbitraj în temeiul articolului 213, un candidat căruia i s-a solicitat să participe ca membru al comisiei de arbitraj declară orice interese, relații sau aspecte care i-ar putea afecta independența ori imparțialitatea sau care ar putea crea, în mod rezonabil, o aparență de încălcare a deontologiei sau de lipsă de imparțialitate în cursul procedurii. În acest scop, candidatul depune toate eforturile rezonabile pentru a se informa cu privire la existența unor astfel de interese, relații și aspecte, inclusiv de ordin financiar, profesional ori legate de locul său de muncă sau de familia sa. |
|
7. |
Obligația de comunicare a informațiilor în temeiul punctului 6 reprezintă o obligație permanentă, care impune membrului comisiei de arbitraj comunicarea oricăror astfel de interese, relații sau aspecte care ar putea interveni în orice stadiu al procedurii. |
|
8. |
Un candidat sau un membru al comisiei de arbitraj comunică Comitetului de cooperare, în vederea examinării de către părți, orice aspecte privind încălcări reale sau potențiale ale prezentului cod de conduită de îndată ce ia cunoștință de acestea. |
III. Atribuțiile membrilor comisiei de arbitraj
|
9. |
După acceptarea numirii sale, un membru al comisiei de arbitraj este disponibil să își îndeplinească atribuțiile și le va îndeplini cu atenție și promptitudine pe durata procedurilor, în mod onest și cu profesionalism. |
|
10. |
Un membru al comisiei de arbitraj analizează doar aspectele ridicate în cadrul procedurii comisiei de arbitraj care sunt necesare în vederea adoptării unei decizii și nu poate delega această atribuție niciunei alte persoane. |
|
11. |
Un membru al comisiei de arbitraj ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că asistenții și personalul administrativ cunosc și respectă obligațiile ce le revin membrilor comisiei de arbitraj în temeiul părților II, III, IV și VI din prezentul cod de conduită. |
IV. Obligațiile foștilor membri ai comisiei de arbitraj
|
12. |
Un fost membru al comisiei de arbitraj evită acțiunile care ar putea crea impresia că a favorizat una dintre părți în îndeplinirea atribuțiilor sale sau că ar fi obținut vreun beneficiu în urma deciziei comisiei de arbitraj. |
|
13. |
Un fost membru al comisiei de arbitraj se conformează obligațiilor prevăzute în partea VI din prezentul cod de conduită. |
V. Confidențialitate
|
14. |
Un membru al comisiei de arbitraj nu comunică, în niciun moment, informații care nu sunt destinate publicului referitoare la proceduri sau de care a luat cunoștință în cadrul procedurii pentru care a fost desemnat. Un membru al comisiei de arbitraj nu poate, în niciun caz, să comunice sau să utilizeze astfel de informații pentru a dobândi avantaje personale, pentru a favoriza alte persoane sau pentru a influența în mod negativ interesele altora. |
|
15. |
Un membru al comisiei nu divulgă o decizie a comisiei de arbitraj sau părți ale acesteia înainte de publicarea deciziei în conformitate cu capitolul 14. |
|
16. |
Un membru al comisiei de arbitraj nu dezvăluie niciodată conținutul deliberărilor comisiei de arbitraj sau opiniile vreunui membru al comisiei de arbitraj și nici nu face vreo declarație cu privire la procedura pentru care a fost desemnat sau cu privire la aspectele care fac obiectul litigiului în cadrul procedurii. |
VI. Cheltuieli
|
17. |
Un membru al comisiei de arbitraj păstrează o evidență și întocmește un raport final cu privire la timpul dedicat procedurii și la cheltuielile suportate, precum și cu privire la timpul alocat și la cheltuielile suportate de asistenții și de personalul său administrativ. |
|
VII. |
Mediatori |
|
18. |
Prezentul cod de conduită se aplică mutatis mutandis mediatorilor. |
PROTOCOL
PRIVIND ASISTENȚA ADMINISTRATIVĂ RECIPROCĂ ÎN DOMENIUL VAMAL
ARTICOLUL 1
Definiții
În sensul prezentului protocol:
|
(a) |
„autoritate solicitantă” înseamnă o autoritate administrativă competentă care a fost desemnată în acest scop de către una dintre părți și care formulează o cerere de asistență pe baza prezentului protocol; |
|
(b) |
„legislație vamală” înseamnă orice act cu putere de lege și orice normă administrativă aplicabilă pe teritoriul oricăreia dintre părți, care reglementează importul, exportul, tranzitul mărfurilor și plasarea lor sub orice alt regim sau procedură vamală, inclusiv măsurile de interdicție, de restricție și de control; |
|
(c) |
„informație” înseamnă date, documente, imagini, rapoarte, comunicări sau copii autentificate, în orice format, inclusiv în format electronic, care au făcut sau nu obiectul unei operațiuni de prelucrare sau analiză; |
|
(d) |
„operațiune care încalcă legislația vamală” înseamnă orice încălcare sau tentativă de încălcare a legislației vamale; |
|
(e) |
„persoană” înseamnă orice persoană fizică sau juridică; |
|
(f) |
„date cu caracter personal” înseamnă orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; |
|
(g) |
„autoritate solicitată” înseamnă o autoritate administrativă competentă care a fost desemnată în acest scop de către una dintre părți și care primește o cerere de asistență pe baza prezentului protocol. |
ARTICOLUL 2
Domeniul de aplicare
(1) Părțile își acordă reciproc asistență în domeniile care țin de competența lor, în conformitate cu modalitățile și condițiile stabilite de prezentul protocol, pentru a asigura aplicarea corectă a legislației vamale, în special prin prevenirea operațiunilor care contravin legislației vamale, prin anchetarea și prin combaterea acestora.
(2) Asistența în domeniul vamal prevăzută în prezentul protocol se aplică oricărei autorități administrative a oricăreia dintre părți, care are competența necesară pentru aplicarea prezentului protocol. Această asistență nu aduce atingere dispozițiilor care reglementează acordarea de asistență reciprocă în materie penală și nici nu se aplică informațiilor obținute în temeiul competențelor exercitate la cererea unei autorități judiciare, cu excepția cazurilor în care comunicarea acestor informații este autorizată de respectiva autoritate.
(3) Prezentul protocol nu reglementează asistența în domeniul recuperării impunerilor, taxelor sau amenzilor.
ARTICOLUL 3
Asistența la cerere
(1) La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată îi comunică acesteia toate informațiile relevante care îi pot permite să se asigure că legislația vamală este aplicată corect, inclusiv informații privind activități constatate sau preconizate care constituie sau ar putea constitui o încălcare a legislației vamale.
(2) La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată o informează pe aceasta:
|
(a) |
dacă mărfurile exportate de pe teritoriul uneia dintre părți au fost importate în mod corespunzător pe teritoriul celeilalte părți, precizând, dacă este cazul, regimul vamal aplicat mărfurilor; |
|
(b) |
dacă mărfurile importate pe teritoriul uneia dintre părți au fost exportate în mod corespunzător de pe teritoriul celeilalte părți, precizând, dacă este cazul, regimul vamal aplicat mărfurilor. |
(3) La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată ia măsurile necesare, în conformitate cu actele sale cu putere de lege și normele sale administrative, pentru a asigura supravegherea specială:
|
(a) |
a persoanelor despre care există motive rezonabile să se considere că sunt sau au fost implicate în operațiuni care încalcă legislația vamală; |
|
(b) |
a mărfurilor transportate sau care pot fi transportate în așa fel încât există motive întemeiate pentru a se considera că sunt destinate utilizării în cadrul unor operațiuni care încalcă legislația vamală; |
|
(c) |
a locurilor în care sunt sau ar putea fi constituite stocuri de mărfuri astfel încât să existe motive rezonabile pentru a considera că aceste mărfuri sunt destinate utilizării în cadrul unor operațiuni care încalcă legislația vamală și |
|
(d) |
a mijloacelor de transport care sunt sau pot fi utilizate în așa fel încât există motive întemeiate să se considere că sunt destinate utilizării în cadrul unor operațiuni care încalcă legislația vamală. |
ARTICOLUL 4
Asistența spontană
Părțile își acordă reciproc asistență, din proprie inițiativă și în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative ale acestora, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru aplicarea corectă a legislației vamale, furnizând informații obținute cu privire la activitățile încheiate, planificate sau în curs care constituie sau par să constituie operațiuni care încalcă legislația vamală și care pot prezenta interes pentru cealaltă parte. Aceste informații trebuie să vizeze în special:
|
(a) |
persoane, mărfuri și mijloace de transport și |
|
(b) |
noi mijloace sau metode utilizate pentru desfășurarea unor operațiuni care încalcă legislația vamală. |
ARTICOLUL 5
Forma și conținutul cererilor de asistență
(1) Cererile în temeiul prezentului protocol se formulează în scris, fie în format tipărit, fie în format electronic. Acestea sunt însoțite de documentele considerate necesare pentru a permite îndeplinirea cererii. În caz de urgență, autoritatea solicitată poate accepta cereri prezentate verbal, însă acestea trebuie confirmate imediat în scris de către autoritatea solicitantă.
(2) Cererile menționate la alineatul (1) includ următoarele informații:
|
(a) |
autoritatea solicitantă și funcționarul solicitant; |
|
(b) |
informațiile și/sau tipul de asistență solicitate; |
|
(c) |
obiectul și motivul cererii; |
|
(d) |
actele cu putere de lege și normele administrative, precum și alte elemente juridice implicate; |
|
(e) |
indicații cât mai precise și complete cu privire la persoanele care fac obiectul investigațiilor; |
|
(f) |
un rezumat al faptelor relevante și al anchetelor deja efectuate și |
|
(g) |
orice detaliu suplimentar disponibil care să îi permită autorității solicitate să se conformeze cererii. |
(3) Cererile se depun în una dintre limbile oficiale ale autorității solicitate sau într-o limbă acceptabilă pentru aceasta, limba engleză fiind întotdeauna o limbă acceptabilă. Această cerință nu se aplică documentelor care însoțesc cererea în conformitate cu alineatul (1).
(4) Dacă o cerere nu întrunește cerințele formale prevăzute la alineatele (1)-(3), autoritatea solicitată poate cere corectarea sau completarea acesteia; între timp, se pot dispune măsuri asigurătorii.
ARTICOLUL 6
Îndeplinirea cererilor
(1) Pentru a răspunde unei cereri de asistență, autoritatea solicitată acționează, în limitele competenței și resurselor sale disponibile, ca și cum ar acționa în nume propriu sau la cererea altei autorități a aceleiași părți, furnizând informațiile de care dispune deja și efectuând sau asigurând efectuarea anchetelor corespunzătoare.
(2) Alineatul (1) se aplică, de asemenea, oricărei alte autorități căreia i-a fost adresată cererea de către autoritatea solicitată, atunci când aceasta din urmă nu poate acționa pe cont propriu.
(3) Cererile de asistență se soluționează în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative ale părții solicitate.
ARTICOLUL 7
Forma în care trebuie comunicate informațiile
(1) Autoritatea solicitată comunică în scris rezultatele anchetelor autorității solicitante, anexând documentele, copiile legalizate sau orice alte acte relevante. Aceste informații pot fi furnizate în format electronic.
(2) Documentele originale se transmit în funcție de cerințele juridice ale fiecărei părți, numai la cererea autorității solicitante, în cazurile în care copiile legalizate sunt insuficiente. Autoritatea solicitantă returnează documentele originale cu prima ocazie.
(3) În temeiul dispozițiilor menționate la alineatul (2), autoritatea solicitată furnizează autorității solicitante toate informațiile referitoare la autenticitatea documentelor eliberate sau certificate de către agențiile oficiale de pe teritoriul său în sprijinul unei declarații de mărfuri.
ARTICOLUL 8
Prezența funcționarilor uneia dintre părți pe teritoriul celeilalte părți
(1) Funcționarii autorizați în mod corespunzător ai uneia dintre părți pot, cu acordul celeilalte părți și în condițiile stabilite de aceasta din urmă, să se prezinte la sediul autorității solicitate sau al oricărei alte autorități implicate menționate la articolul 6 alineatul (1) din prezentul protocol, pentru a obține informații cu privire la activități care constituie sau ar putea constitui operațiuni care încalcă legislația vamală, informații de care autoritatea solicitantă are nevoie în scopul prezentului protocol.
(2) Funcționarii unei părți, abilitați în mod corespunzător, pot, cu acordul celeilalte părți vizate și în condițiile stabilite de aceasta din urmă, să participe la anchetele desfășurate pe teritoriul celeilalte părți.
(3) Prezența funcționarilor unei părți pe teritoriul celeilalte părți este exclusiv consultativă. Atunci când sunt prezenți pe teritoriul celeilalte părți, acești funcționari:
|
(a) |
sunt în măsură să facă dovada capacității lor oficiale în orice moment; |
|
(b) |
nu poartă uniformă și nu poartă arme și |
|
(c) |
beneficiază de aceeași protecție precum cea acordată funcționarilor celeilalte părți, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile pe teritoriul celeilalte părți. |
ARTICOLUL 9
Transmitere și notificare
(1) La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative care sunt aplicabile autorității în cauză, ia toate măsurile necesare pentru a transmite orice document provenind de la autoritatea solicitantă sau pentru a notifica orice decizie a autorității solicitante care intră în domeniul de aplicare al prezentului protocol către un destinatar rezident sau stabilit pe teritoriul autorității solicitate.
(2) Cererile de transmitere de documente sau de notificare a deciziilor menționate la alineatul (1) se redactează în scris în una dintre limbile oficiale ale autorității solicitate sau într-o limbă acceptată de această autoritate.
ARTICOLUL 10
Schimbul automat de informații
(1) Părțile pot, de comun acord, în temeiul articolului 15 din prezentul protocol:
|
(a) |
să facă schimb automat de informații care intră sub incidența prezentului protocol; |
|
(b) |
să facă schimb de informații specifice înainte de sosirea transporturilor pe teritoriul celeilalte părți. |
(2) Pentru a pune în aplicare schimburile menționate la alineatul (1), părțile stabilesc acorduri privind tipul de informații pe care doresc să le schimbe, precum și privind formatul și frecvența transmiterii acestora.
ARTICOLUL 11
Excepții de la obligația de acordare de asistență
(1) Asistența poate fi refuzată sau poate fi condiționată de îndeplinirea anumitor condiții sau cerințe în cazul în care o parte estimează că asistența în cadrul prezentului protocol:
|
(a) |
ar putea aduce atingere suveranității Republicii Kârgâze sau a unui stat membru al Uniunii Europene căruia i-a fost solicitată asistența în temeiul prezentului protocol; |
|
(b) |
ar fi susceptibilă să aducă atingere ordinii publice, siguranței sau altor interese esențiale, în special în cazurile menționate la articolul 12 alineatul (5) din prezentul protocol sau |
|
(c) |
ar viola un secret industrial, comercial sau profesional. |
(2) Autoritatea solicitată poate amâna asistența pe motiv că această asistență ar interfera cu cercetările, cu urmăririle penale sau cu procedurile în curs. Într-un asemenea caz, autoritatea solicitată se consultă cu autoritatea solicitantă pentru a determina dacă este posibil să furnizeze asistența solicitată în modurile și condițiile pe care autoritatea solicitată le poate respecta.
(3) În cazul în care autoritatea solicitantă solicită asistență pe care ea însăși nu ar putea să o furnizeze dacă i-ar fi solicitată, ea atrage atenția asupra acestui fapt în cererea sa. În acest caz, autorității solicitate îi revine obligația de a decide cu privire la modul în care trebuie să răspundă la cererea în cauză.
(4) În cazurile menționate la alineatele (1) și (2), autoritatea solicitată comunică fără întârziere decizia și motivele acesteia autorității solicitante.
ARTICOLUL 12
Schimbul de informații și confidențialitatea
(1) Informațiile primite prin aplicarea prezentului protocol sunt utilizate exclusiv în scopurile prevăzute în prezentul protocol.
(2) Utilizarea, în cadrul procedurilor administrative sau judiciare inițiate ca urmare a constatării unor operațiuni care încalcă legislația vamală, a informațiilor obținute în temeiul prezentului protocol este considerată ca fiind în scopul prezentului protocol. Prin urmare, părțile pot utiliza informațiile obținute și documentele consultate în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol ca probe în procesele-verbale, rapoartele și mărturiile lor, precum și în procedurile și acuzațiile aduse în fața instanțelor judecătorești. Autoritatea solicitată poate impune condiția ca o astfel de utilizare să îi fie notificată înainte de a furniza informații sau de a acorda acces la documente.
(3) Atunci când una dintre părți dorește să folosească informațiile obținute în temeiul prezentului protocol în alte scopuri, partea respectivă trebuie să obțină în prealabil acordul scris al autorității care le-a furnizat. Utilizarea informațiilor respective este supusă restricțiilor stabilite de autoritatea în cauză.
(4) Orice informație comunicată în temeiul prezentului protocol, indiferent de forma în care este comunicată, are caracter confidențial sau este rezervată unei difuzări restrânse, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile pe teritoriul fiecăreia dintre părți. Informațiile respective se supun obligației de respectare a secretului profesional și beneficiază de protecția acordată informațiilor similare de actele cu putere de lege și normele administrative relevante ale părții care primește informațiile respective. Părțile își comunică reciproc informații cu privire la actele cu putere de lege și la normele lor administrative aplicabile.
(5) Datele cu caracter personal pot fi transferate numai în conformitate cu normele de protecție a datelor ale părții care furnizează datele. Fiecare parte informează cealaltă parte cu privire la normele relevante de protecție a datelor și, dacă este necesar, depune toate eforturile pentru a conveni asupra unor măsuri suplimentare de protecție.
ARTICOLUL 13
Experți și martori
În limitele autorizației care i-a fost acordată, autoritatea solicitată îi poate autoriza pe funcționarii săi să se înfățișeze, în calitate de experți sau de martori, în cadrul procedurilor judiciare sau administrative referitoare la aspectele reglementate de prezentul protocol și să prezinte obiectele, documentele sau copiile legalizate ale acestora, care pot fi necesare pentru desfășurarea procedurilor. Cererea de înfățișare trebuie să specifice cu claritate autoritatea judiciară sau administrativă în fața căreia trebuie să se înfățișeze funcționarul, cauza respectivă, precum și titlul sau calitatea în care urmează să fie audiat.
ARTICOLUL 14
Cheltuieli de asistență
(1) Sub rezerva alineatelor (2) și (3), părțile renunță la toate creanțele cu privire la rambursarea cheltuielilor ocazionate de executarea prezentului protocol.
(2) Cheltuielile și indemnizațiile plătite experților, martorilor, interpreților și traducătorilor, alții decât angajații din serviciile publice, sunt suportate, după caz, de partea solicitantă.
(3) În cazul în care sunt necesare cheltuieli extraordinare pentru îndeplinirea unei cereri, părțile stabilesc condițiile și modalitățile în baza cărora se va executa cererea, precum și modul în care vor fi suportate cheltuielile respective.
ARTICOLUL 15
Punere în aplicare
(1) Punerea în aplicare a prezentului protocol se încredințează, pe de o parte, autorităților vamale din Republica Kârgâză și, pe de altă parte, serviciilor competente ale Comisiei Europene și autorităților vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene. Acestea decid cu privire la toate măsurile și modalitățile practice necesare în vederea punerii în aplicare a prezentului protocol, luând în considerare actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile, în special în domeniul protecției datelor cu caracter personal.
(2) După caz, părțile se informează reciproc și se consultă cu privire la măsurile detaliate de punere în aplicare adoptate de fiecare parte în conformitate cu prezentul protocol, în special cu privire la serviciile autorizate în mod corespunzător și la funcționarii desemnați ca fiind competenți să trimită și să primească comunicările prevăzute în prezentul protocol.
(3) În Uniunea Europeană, prezentul protocol nu afectează comunicarea, între serviciile competente ale Comisiei Europene și autoritățile vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene, a oricărei informații obținute în temeiul prezentului protocol.
ARTICOLUL 16
Alte acorduri
Prezentul protocol prevalează asupra oricărui acord bilateral de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal între fiecare stat membru al Uniunii Europene și Republica Kârgâză, în măsura în care acesta din urmă este incompatibil cu prezentul protocol.
ARTICOLUL 17
Consultări
În ceea ce privește interpretarea și punerea în aplicare a prezentului protocol, părțile se consultă reciproc, după caz, în cadrul Comitetului de cooperare înființat în temeiul articolului 311 din prezentul acord.
ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2024/2141/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)