(1)   Părțile își afirmă drepturile și obligațiile pe care le au una față de alta în temeiul Acordului OMC și al oricăror altor acorduri la care ambele sunt părți.

(2)   Nicio dispoziție a prezentului acord nu se interpretează ca obligând-o pe vreuna dintre părți să acționeze într-un mod incompatibil cu obligațiile care îi revin în temeiul Acordului OMC.

(1)   Orice trimitere din prezentul titlu la acte cu putere de lege și norme administrative, fie în general, fie prin trimitere la un anumit statut, regulament sau directivă, se interpretează ca trimitere la actele cu putere de lege și normele administrative modificate, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

(2)   Orice trimitere sau încorporare, prin intermediul unei trimiteri, în prezentul titlu, la alte acorduri sau instrumente juridice, în totalitate sau în parte, se interpretează, cu excepția cazului în care se prevede altfel, ca incluzând:

(1)   Atunci când îndeplinește oricare dintre sarcinile care îi sunt conferite în legătură cu prezentul titlu, Consiliul de cooperare este compus din reprezentanți ai părților responsabili cu aspectele legate de comerț, în conformitate cu cadrele juridice respective ale părților, sau din persoane desemnate de aceștia.

(2)   Consiliul de cooperare, acționând în configurația sa „Comerț”:

(3)   Consiliul de cooperare, acționând în configurația sa „Comerț”, adoptă decizii și formulează recomandările corespunzătoare în urma finalizării procedurilor interne ale părților, astfel cum se prevede în legislația acestora.

(4)   În cazul în care nu sunt disponibile reuniuni ale Consiliului de cooperare, deciziile menționate la alineatul (2) pot fi adoptate prin procedură scrisă.

(1)   Atunci când îndeplinește oricare dintre sarcinile care îi sunt conferite prin prezentul titlu, Comitetul de cooperare este compus din reprezentanți ai părților responsabili cu aspectele legate de comerț sau din persoanele desemnate de aceștia.

(2)   Comitetul de cooperare acționând în configurația „Comerț” are, în special, următoarele sarcini:

(3)   În îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, Comitetul de cooperare poate prezenta propuneri privind necesitatea de a adopta deciziile de a efectua actualizări sau modificări, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (2) litera (a), sau de a emite interpretări, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (2) litera (b), atunci când nu sunt disponibile reuniuni ale Consiliului de cooperare.

(4)   Comitetul de cooperare, acționând în configurația sa „Comerț”, adoptă decizii și formulează recomandările corespunzătoare în urma finalizării procedurilor interne ale părților, astfel cum se prevede în legislația acestora.

(1)   Uniunea Europeană și Republica Kârgâză numesc fiecare un coordonator pentru prezentul titlu în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului acord și își notifică reciproc datele de contact ale coordonatorilor.

(2)   Coordonatorii stabilesc în comun ordinea de zi și efectuează toate celelalte pregătiri necesare pentru reuniunile Consiliului de cooperare și ale Comitetului de cooperare în conformitate cu prezentul capitol și dau curs deciziilor acestor organisme, după caz.

(1)   Subcomitetele sunt alcătuite din reprezentanți ai Uniunii Europene, pe de o parte, și din reprezentanți ai Republicii Kârgâze, pe de altă parte.

(2)   Subcomitetele se reunesc în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului acord și, ulterior, o dată pe an sau la cererea oricăreia dintre părți sau a Comitetului de cooperare, la un nivel corespunzător. În cazul reuniunilor față în față, acestea au loc alternativ la Bruxelles sau la Bișkek. Reuniunile pot avea loc, de asemenea, prin orice mijloace tehnice de care dispun părțile.

(3)   Subcomitetele sunt coprezidate de reprezentanții părților.

(1)   Fiecare parte acordă clauza națiunii celei mai favorizate mărfurilor celeilalte părți în conformitate cu articolul I din GATT 1994, inclusiv cu notele și dispozițiile suplimentare ale acestuia, care sunt încorporate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică în cazul tratamentului preferențial acordat de oricare dintre părți mărfurilor dintr-o țară terță în conformitate cu Acordul OMC.

(1)   Niciuna dintre părți nu introduce și nu menține nicio taxă, niciun impozit și nicio altă impunere de orice tip instituită pentru exportul unei mărfi către cealaltă parte sau în legătură cu exportul unei mărfi către cealaltă parte și nicio altă măsură cu efect echivalent, alta decât cele pentru mărfuri, în conformitate cu lista din anexa 2 la prezentul acord. Prezenta dispoziție nu se aplică mărfurilor aflate în tranzit pe teritoriul unei părți în sensul articolului V din GATT 1994 sau mărfurilor care, în conformitate cu un acord internațional încheiat între Republica Kârgâză și o parte terță, au fost importate în Republica Kârgâză fără impunerea de taxe la export care altfel ar fi putut fi impuse de partea terță respectivă la exportul către Uniunea Europeană în conformitate, după caz, cu lista de concesii tarifare a terțului respectiv anexată la GATT 1994 sau cu orice angajamente bilaterale cu Uniunea Europeană.

(2)   Nicio dispoziție a prezentului articol nu împiedică o parte să impună, la exportul unei mărfi către cealaltă parte, o taxă sau o impunere permisă în temeiul articolului 38.

(1)   Articolul VIII din GATT 1994 și notele sale interpretative, precum și orice excepție și exceptare de la obligații și derogări de la acestea prevăzute la articolul VIII din GATT 1994 aplicabile în temeiul Acordului OMC sunt încorporate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.

(2)   Fiecare parte publică prompt toate taxele și impunerile pe care le aplică în legătură cu importul sau exportul, astfel încât să permită guvernelor, comercianților și altor părți interesate să ia cunoștință de ele.

(3)   Fiecare parte reexaminează periodic taxele și impunerile pe care le aplică, în scopul de a reduce numărul și diversitatea lor, atunci când este posibil.

(4)   Niciuna dintre părți nu prevede tranzacții consulare, deci nici taxe și impuneri conexe, în legătură cu importul oricărei mărfi a celeilalte părți.

(1)   O parte trebuie să facă tot posibilul pentru a acorda mărfurilor reprelucrate ale celeilalte părți un tratament care nu este mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă mărfurilor echivalente în stare nouă.

(2)   Dacă una dintre părți adoptă sau menține interdicții de import și export sau restricții asupra mărfurilor utilizate, partea respectivă trebuie să facă tot posibilul pentru a nu aplica aceste măsuri mărfurilor reprelucrate.

(3)   O parte poate solicita ca mărfurile reprelucrate să fie identificate ca atare pentru distribuție sau vânzare pe teritoriul său și ca acestea să îndeplinească toate cerințele tehnice în vigoare aplicabile mărfurilor echivalente în stare nouă.

(1)   În cazul în care solicită o marcă de origine la importul de produse din Uniunea Europeană, Republica Kârgâză acceptă marcajul originii „Made in EU” („Fabricat în UE”) sau echivalentul acestuia într-o limbă prevăzută în cerințele din Republica Kârgâză privind marcajul originii, în condiții care nu sunt mai puțin favorabile decât cele aplicate mărcilor de origine ale statelor membre ale Uniunii Europene.

(2)   În sensul mărcii de origine „Made in UE”, Republica Kârgâză tratează Uniunea Europeană ca un teritoriu unic.

(1)   Fiecare parte, în conformitate cu competențele sale (6), asigură transparența în ceea ce privește procedurile de acordare a licențelor de export și publică orice nouă procedură de acordare a licențelor de export sau orice modificare a unei proceduri existente de acordare a licențelor de export, astfel încât să permită guvernelor, comercianților și altor părți interesate să ia cunoștință de ele. Această publicare are loc, ori de câte ori este posibil, cu cel puțin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a oricărei noi proceduri de acordare a licențelor de export sau a oricărei modificări a oricărei proceduri existente de acordare a licențelor de export și, în orice caz, nu mai târziu de data la care procedura sau modificarea respectivă intră în vigoare.

(2)   Publicarea procedurilor de acordare a licențelor de export conține următoarele informații:

(3)   În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului acord, fiecare parte îi notifică celeilalte părți procedurile proprii existente de acordare a licențelor de export. O parte care adoptă o nouă procedură de acordare a licențelor de export sau modifică orice procedură existentă de acordare a licențelor de export notifică celeilalte părți procedura sau modificarea în termen de 60 de zile de la publicare. Notificarea include o trimitere la sursa (sursele) unde sunt publicate informațiile solicitate în temeiul alineatului (2) și include, după caz, adresa site-ului web oficial relevant.

(1)   Părțile convin că instrumentele de apărare comercială (măsuri de salvgardare antidumping, antisubvenții și globale) ar trebui utilizate în deplină conformitate cu cerințele OMC relevante și pe baza unui sistem echitabil și transparent.

(2)   Înainte de luarea unei decizii finale cu privire la măsurile antidumping sau compensatorii, părțile garantează comunicarea tuturor faptelor esențiale examinate care stau la baza deciziei de aplicare a măsurilor, fără a aduce atingere articolului 6.5 din Acordul antidumping și articolului 12.4 din Acordul SMC. Comunicările se efectuează în scris și acordă părților interesate timp suficient pentru a formula observații.

(3)   Fiecărei părți interesate i se oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în cursul anchetelor antidumping și antisubvenții, cu condiția ca acest lucru să nu întârzie în mod inutil desfășurarea anchetelor.

(4)   Prezentul articol nu face obiectul capitolului 14 din prezentul titlu.

(1)   Părțile își consolidează cooperarea în domeniul vamal pentru a garanta un mediu comercial transparent, a facilita comerțul, a întări securitatea lanțului de aprovizionare, a promova siguranța consumatorilor, a împiedica fluxurile de mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală și a combate contrabanda și frauda.

(2)   În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alineatul (1) și în limita resurselor disponibile, părțile cooperează, printre altele, pentru:

(1)   Pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul comerțului dintre părți, se aplică articolele 1-17 din Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din GATT 1994, inclus în anexa 1A la Acordul OMC. În acest scop, dispozițiile respective sunt încorporate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.

(2)   Părțile cooperează în vederea adoptării unei abordări comune privind chestiunile legate de determinarea valorii în vamă.

(1)   Prezentul capitol se aplică elaborării, adoptării și aplicării tuturor standardelor, reglementărilor tehnice, precum și procedurilor de evaluare a conformității, astfel cum au fost definite în Acordul BTC, care pot avea un impact asupra schimburilor comerciale de mărfuri între părți.

(2)   În pofida alineatului (1) prezentul capitol nu se aplică:

(1)   Fiecare parte efectuează, în conformitate cu normele și procedurile aplicabile părții respective, o evaluare a impactului normativ al reglementărilor tehnice planificate, luând în considerare alternativele de reglementare și de altă natură disponibile la reglementarea tehnică propusă care pot îndeplini obiectivele legitime ale părții în conformitate cu articolul 2.2 din Acordul BTC.

(2)   Fiecare parte utilizează standardele internaționale relevante ca bază pentru reglementările sale tehnice, cu excepția cazului în care poate demonstra că respectivele standarde internaționale ar constitui mijloace ineficace sau inadecvate de îndeplinire a obiectivelor legitime urmărite.

(3)   În cazul în care nu a utilizat standardele internaționale ca bază pentru reglementările sale tehnice, o parte, la cererea celeilalte părți, ia măsuri pentru a se asigura că orice abatere substanțială de la standardul internațional relevant este identificată și explică motivele pentru care aceste standarde au fost considerate inadecvate sau ineficace pentru scopul urmărit.

(4)   Fiecare parte își reexaminează reglementările tehnice pentru a spori convergența acestora cu standardele internaționale relevante, luând în considerare, printre altele, orice nouă evoluție a standardelor internaționale relevante sau orice modificare a împrejurărilor care au condus la divergențe față de un standard internațional relevant.

(5)   Atunci când elaborează reglementări tehnice majore care pot avea un efect semnificativ asupra comerțului, fiecare parte ia măsuri pentru a se asigura, în conformitate cu normele și procedurile sale respective, că există proceduri care le permit persoanelor să își aducă contribuția în cadrul unei dezbateri publice, cu excepția cazurilor în care apar sau riscă să apară probleme urgente de siguranță, sănătate, protecție a mediului sau securitate națională, și că rezultatele acestor discuții sunt făcute publice.

(1)   În vederea armonizării standardelor pe o bază cât mai largă posibil, fiecare parte încurajează organismele de standardizare stabilite pe teritoriul său și organismele regionale de standardizare în care aceasta sau organismele de standardizare stabilite pe teritoriul său sunt membre:

(2)   Părțile ar trebui să facă schimb de informații cu privire la procesele lor de standardizare și la gradul de utilizare a standardelor internaționale, regionale sau subregionale ca bază pentru standardele lor naționale.

(3)   În cazul în care cerințele standardelor devin obligatorii în cadrul unui proiect de reglementare tehnică sau al unei proceduri de evaluare a conformității, se îndeplinesc obligațiile de transparență prevăzute la articolul 58 din prezentul acord și la articolul 2 sau articolul 5 din Acordul BTC.

(4)   Standardele internaționale adoptate de Organizația Internațională de Standardizare, Comisia Electrotehnică Internațională, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, Comisia Codex Alimentarius înființată de Organizația pentru Alimentație și Agricultură sunt considerate standarde internaționale relevante în sensul articolelor 2 și 5 din Acordul BTC și al anexei 3 la acordul respectiv, fără a exclude utilizarea altor standarde internaționale.

(5)   Un standard elaborat de alte organizații internaționale ar putea fi considerat, de asemenea, drept standard internațional relevant în sensul articolelor 2 și 5 din Acordul BTC și al anexei 3 la acordul respectiv, cu condiția ca acesta să fi fost elaborat:

(1)   Dispozițiile prevăzute la articolul 52 cu privire la elaborarea, adoptarea și aplicarea reglementărilor tehnice se aplică mutatis mutandis procedurilor de evaluare a conformității.

(2)   În cazul în care o parte solicită evaluarea conformității ca garanție pozitivă că un produs respectă o reglementare tehnică, partea respectivă selectează proceduri de evaluare a conformității (7) proporționale cu riscurile implicate, astfel cum au fost stabilite pe baza evaluării riscurilor, inclusiv, după caz, utilizarea declarației de conformitate a furnizorului.

(3)   În cazul în care o parte solicită evaluarea conformității de către o parte terță ca asigurare pozitivă că un produs respectă o reglementare tehnică și nu a rezervat această sarcină unei autorități guvernamentale, astfel cum se prevede la alineatul (4), partea respectivă:

(4)   Nicio dispoziție de la alineatul (3) litera (f) nu se interpretează ca interzicând unei părți să solicite subcontractanților să îndeplinească aceleași cerințe pe care organismul de evaluare a conformității cu care au încheiat un contract ar trebui să le îndeplinească pentru a efectua el însăși încercările sau inspecțiile care fac obiectul contractului.

(5)   Nicio dispoziție a prezentului articol nu împiedică una dintre părți să impună ca evaluarea conformității pentru anumite produse să fie efectuată de către anumite autorități guvernamentale. În astfel de cazuri, partea respectivă:

(6)   La trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, părțile inițiază discuții privind acceptarea unei declarații de conformitate a furnizorului ca dovadă a conformității cu reglementările tehnice existente, în special în următoarele domenii:

(1)   Părțile își consolidează cooperarea în ceea ce privește standardele, reglementările tehnice, metrologia, supravegherea pieței, acreditarea și procedurile de evaluare a conformității, pentru îmbunătățirea înțelegerii reciproce a sistemelor lor și pentru facilitarea accesului la piețele lor. În acest scop, părțile urmăresc să identifice și să dezvolte mecanisme și inițiative de cooperare care să fie adecvate pentru anumite aspecte și sectoare și care pot include, printre altele:

(2)   În vederea promovării schimburilor comerciale dintre ele, părțile:

(1)   La transmiterea unei propuneri de reglementare tehnică sau de procedură de evaluare a conformității către Registrul central de notificări al OMC, o parte acordă celeilalte părți un termen de cel puțin 60 de zile pentru a prezenta observații scrise, cu excepția cazului în care apar sau riscă să apară probleme urgente de siguranță, sănătate, protecție a mediului sau securitate națională. O parte examinează o cerere rezonabilă de a prelungi perioada pentru prezentarea de observații.

(2)   Dacă o parte primește de la cealaltă parte observații scrise privind propunerea sa de reglementare tehnică sau de procedură de evaluare a conformității, partea respectivă:

(3)   Fiecare parte publică pe un site web răspunsurile sale la observațiile pe care le primește în urma notificării menționate la alineatul (1), până cel târziu la data publicării reglementării tehnice sau a procedurii de evaluare a conformității adoptate.

(4)   Fiecare parte oferă, la cererea celeilalte părți, informații privind obiectivele, temeiul juridic și justificarea pentru o reglementare tehnică sau o procedură de evaluare a conformității pe care partea a adoptat-o sau își propune să o adopte.

(5)   Fiecare parte se asigură că reglementările tehnice și procedurile de evaluare a conformității pe care le-a adoptat sunt publicate pe un site web, în mod gratuit.

(6)   Fiecare parte oferă informații referitoare la adoptarea și intrarea în vigoare a reglementării tehnice și a procedurii de evaluare a conformității și la textul final adoptat printr-un addendum la notificarea inițială transmisă către OMC.

(7)   Este prevăzut un interval rezonabil între publicarea reglementărilor tehnice și intrarea acestora în vigoare, pentru a le permite operatorilor economici ai celeilalte părți să se adapteze. Prin expresia „interval rezonabil” se înțelege o perioadă de cel puțin șase luni, cu excepția cazurilor în care aceasta ar fi un mijloc ineficient de realizare a obiectivelor legitime urmărite.

(8)   O parte examinează pozitiv o cerere rezonabilă din partea celeilalte părți, primită înainte de sfârșitul perioadei de prezentare a observațiilor care urmează transmiterii către OMC a unei propuneri de reglementare tehnică, astfel cum se menționează la alineatul (1), de prelungire a perioadei de timp dintre adoptarea reglementării tehnice și intrarea sa în vigoare, cu excepția cazurilor în care întârzierea ar fi un mijloc ineficient pentru îndeplinirea obiectivelor legitime urmărite.

(1)   Părțile convin ca o reglementare tehnică să poată include sau să poată viza exclusiv cerințe privind marcarea sau etichetarea. În astfel de cazuri, părțile aplică principiile prevăzute la articolul 2.2 din Acordul BTC.

(2)   În cazul în care o parte solicită marcarea sau etichetarea obligatorie a produselor:

(1)   O parte poate solicita consultări cu cealaltă parte cu privire la orice chestiune referitoare la prezentul capitol, prin transmiterea unei cereri scrise către coordonatorul pentru capitolul privind BTC al celeilalte părți. Părțile depun toate eforturile pentru a soluționa problema într-un mod reciproc satisfăcător și pot convoca Comitetul de cooperare în acest scop.

(2)   Pentru mai multă certitudine, prezentul articol nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților în temeiul capitolului 14.

(1)   Fiecare parte numește un coordonator pentru capitolul privind BTC și informează cealaltă parte în cazul în care apar modificări. Coordonatorii pentru capitolul privind BTC lucrează în comun pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului capitol și cooperarea între părți în toate chestiunile legate de Acordul BTC.

(2)   Printre funcțiile fiecărui coordonator pentru capitolul privind BTC se numără:

(3)   Coordonatorii pentru capitolul privind BTC comunică între ei prin orice metodă convenită care este adecvată pentru îndeplinirea funcțiilor lor.

(1)   Părțile se asigură că măsurile SPS sunt elaborate și aplicate pe baza principiilor proporționalității, transparenței, nediscriminării și justificării științifice, ținând seama de standardele internaționale [Convenția internațională pentru protecția plantelor, semnată la Roma la 6 decembrie 1951 (denumită în continuare „CIPP”), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (denumită în continuare „OIE”) și Comisia Codex Alimentarius (denumită în continuare „Codex Alimentarius”)].

(2)   Fiecare parte se asigură că măsurile sale SPS nu creează discriminări arbitrare sau nejustificate între teritoriul său și teritoriul celeilalte părți în măsura în care prevalează condiții identice sau similare. Măsurile SPS nu se aplică într-un mod care să constituie o restricție disimulată asupra comerțului dintre părți.

(3)   Fiecare parte se asigură că măsurile, procedurile sau controalele SPS sunt puse în aplicare, iar solicitările de informații primite din partea unei autorități competente a celeilalte părți sunt soluționate fără întârzieri nejustificate și într-un mod care nu este mai puțin favorabil pentru produsele importate decât pentru produsele interne similare.

(1)   Cerințele de import ale părții importatoare se aplică întregului teritoriu al părții exportatoare, sub rezerva articolului 64.

(2)   Cerințele de import prevăzute în certificatele care pot fi necesare pentru comerțul cu produse alimentare și produse agricole între părți se bazează pe principiile CIPP, OIE și Codex Alimentarius și pe standardele relevante ale acestora, cu excepția cazului în care cerințele de import sunt susținute de o evaluare a riscurilor bazată pe date științifice, efectuată în conformitate cu normele internaționale aplicabile prevăzute în Acordul SPS.

(3)   Cerințele prevăzute în licențele de import astfel cum sunt emise de Republica Kârgâză nu conțin condiții sanitare și veterinare mai stricte decât cele prevăzute în certificatele menționate la alineatul (2). Fiecare parte ar trebui să aplice certificate de import armonizate care sunt gestionate la nivel central și care sunt aplicabile întregului teritoriu al părții exportatoare.

(1)   Părțile discută și fac schimb de informații cu privire la măsurile SPS existente și la măsurile existente în materie de bunăstare a animalelor, precum și cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a acestora. În astfel de discuții și schimburi de informații se ține cont, după caz, de Acordul SPS și de standardele, orientările sau recomandările CIPP, OIE și Codex Alimentarius.

(2)   Părțile convin să coopereze cu privire la aspecte legate de siguranța alimentară, sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, protecția plantelor și rezistența la antimicrobiene prin schimbul de informații, de cunoștințe de specialitate și de experiență în vederea consolidării capacităților în aceste domenii. O astfel de cooperare poate include asistență tehnică.

(3)   La cererea oricăreia dintre părți, părțile stabilesc în timp util un dialog pe teme SPS pentru a examina chestiuni legate de SPS și alte aspecte urgente reglementate de prezentul capitol. Comitetul de cooperare poate adopta norme pentru desfășurarea unor astfel de dialoguri.

(4)   Părțile desemnează și actualizează cu regularitate punctele de contact pentru comunicarea cu privire la chestiunile reglementate de prezentul capitol.

(1)   Părțile, afirmându-și angajamentele asumate în cadrul Acordului OMC, stabilesc prin prezentul acord dispozițiile necesare pentru îmbunătățirea condițiilor reciproce în ceea ce privește comerțul cu servicii și investițiile.

(2)   Nicio dispoziție a prezentului capitol nu se interpretează ca impunând vreo obligație privind achizițiile publice care intră sub incidența capitolului 9.

(3)   Prezentul capitol nu se aplică subvențiilor acordate de oricare dintre părți.

(4)   Părțile își reafirmă dreptul de reglementare pe teritoriul lor respectiv, în vederea realizării unor obiective politice legitime, cum ar fi protecția sănătății publice, serviciile sociale, educația publică, siguranța, mediul, inclusiv schimbările climatice, moralitatea publică, protecția socială sau a consumatorilor, protecția vieții private și a datelor și promovarea și protejarea diversității culturale.

(5)   Prezentul capitol nu se aplică măsurilor referitoare la persoanele fizice care doresc să intre pe piața forței de muncă a părților și nici măsurilor privind cetățenia, rezidența sau angajarea cu titlu permanent.

(6)   Prezentul capitol nu împiedică nicio parte să aplice măsuri pentru reglementarea admiterii sau a șederii temporare a persoanelor fizice pe teritoriul său, inclusiv măsuri necesare pentru a proteja integritatea frontierelor sale și pentru a asigura trecerea ordonată a frontierelor sale de către persoanele fizice, cu condiția ca aceste măsuri să nu fie aplicate într-o manieră care să anuleze sau să reducă avantajele ce decurg pentru cealaltă parte din prezentul capitol. Simpla solicitare a unei vize pentru resortisanții persoane fizice ai unei țări, fără a solicita același lucru și pentru resortisanții altor țări nu se consideră ca fiind o anulare sau o reducere a avantajelor care decurg din prezentul capitol.

(7)   În sensul prezentului capitol, nu se ține seama de tratamentul acordat de una dintre părți:

(8)   Prezentul capitol nu se aplică sectorului audiovizual.

(1)   În ceea ce privește stabilirea și exploatarea unei întreprinderi pentru a desfășura activități economice pe teritoriul său, Uniunea Europeană acordă investitorilor din Republica Kârgâză și întreprinderilor acestora un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat investitorilor din orice țară terță și întreprinderilor acestora.

(2)   În ceea ce privește stabilirea și exploatarea unei întreprinderi pentru a desfășura activități economice pe teritoriul său, Republica Kârgâză acordă investitorilor din Uniunea Europeană și întreprinderilor acestora un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat propriilor investitori și întreprinderilor acestora sau investitorilor oricărei țări terțe și întreprinderilor acestora, oricare dintre acestea este mai favorabil.

(3)   Pentru mai multă certitudine, tratamentul menționat la alineatele (1) și (2) nu include procedurile de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat prevăzute în alte acorduri internaționale. Dispozițiile de fond din alte acorduri internaționale încheiate de o parte cu o parte terță nu constituie în sine un tratament prevăzut la prezentul articol. Măsurile luate de o parte în temeiul acestor dispoziții (11) pot constitui tratamentul menționat la alineatele (1) și (2) și, prin urmare, pot duce la o încălcare a prezentului articol.

(4)   Dispozițiile prevăzute la alineatele (1), (2) sau (3) din prezentul articol nu se aplică transportului aerian, maritim sau pe căi navigabile interioare.

(1)   În pofida oricărei alte dispoziții din prezentul capitol, o parte nu ar trebui să fie obligată să acorde, în ceea ce privește sectoarele sau măsurile reglementate de GATS, un tratament mai favorabil decât cel pe care partea respectivă este obligată să îl acorde în temeiul GATS, în ceea ce privește fiecare sector și subsector de servicii și fiecare mod de prestare.

(2)   Pentru mai multă certitudine, în ceea ce privește serviciile, listele de angajamente specifice ale părților în cadrul GATS, inclusiv rezervele și, pentru Uniunea Europeană, anexa la acesta privind excepțiile de la articolul II (lista de scutiri pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate) se încorporează în prezentul acord, fac parte integrantă din acesta și se aplică.

(1)   Nicio dispoziție a prezentului acord nu se interpretează ca împiedicând o parte să adopte sau să mențină măsuri prudențiale, cum ar fi protecția investitorilor, deponenților, asiguraților sau persoanelor față de care prestatorul de servicii financiare are o obligație fiduciară, sau să asigure integritatea și stabilitatea sistemului financiar. În cazul în care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului acord, astfel de măsuri nu se utilizează drept mijloc de a eluda angajamentele sau obligațiile părții în temeiul prezentului acord.

(2)   Nicio dispoziție a prezentului acord nu se interpretează ca impunând unei părți divulgarea de informații referitoare la afacerile și la conturile unor clienți individuali sau de orice informații confidențiale sau protejate deținute de organismele publice.

(1)   Fiecare parte permite investitorilor celeilalte părți să angajeze în întreprinderile lor persoane fizice ale celeilalte părți, cu condiția ca acești angajați să fie persoane transferate în cadrul aceleiași companii.

(2)   Intrarea și șederea temporară a persoanelor fizice menționate la alineatul (1) se efectuează pentru următoarele perioade:

(3)   Toate celelalte cerințe în temeiul actelor cu putere de lege și actelor administrative ale părților în ceea ce privește intrarea, șederea, munca și măsurile de securitate socială continuă să se aplice, inclusiv reglementările privind perioada de ședere, salariile minime, precum și contractele colective de salarizare.

(4)   Prezentul articol nu se aplică în cazurile în care intenția sau efectul prezenței temporare a unei persoane transferate în cadrul aceleiași companii este de a perturba sau de a influența în alt mod rezultatul oricărui litigiu sau al oricărei negocieri în materie de muncă sau de gestionare.

(1)   Fiecare parte depune toate eforturile necesare pentru a evita luarea unor măsuri sau întreprinderea unor acțiuni care să impună condiții de stabilire și de exploatare a întreprinderilor investitorilor celeilalte părți pe teritoriul său mai restrictive decât cele din ziua anterioară datei semnării prezentului acord.

(2)   Acționând în spiritul parteneriatului și al cooperării și având în vedere capitolul 13, Republica Kârgâză informează Uniunea Europeană cu privire la intenția sa de a adopta noi acte cu putere de lege sau norme administrative care pot face condițiile de stabilire sau exploatare a întreprinderilor investitorilor din Uniunea Europeană în Republica Kârgâză mai restrictive decât cele din ziua anterioară datei semnării prezentului acord.

(3)   Uniunea Europeană poate solicita Republicii Kârgâze să comunice proiectele de noi acte cu putere de lege sau norme administrative menționate la alineatul (2) și să inițieze consultări cu privire la astfel de proiecte.

(4)   În cazul în care noile acte cu putere de lege sau norme administrative introduse în Republica Kârgâză ar face în așa fel încât condițiile de exploatare a întreprinderilor investitorilor din Uniunea Europeană să devină mai restrictive decât situația existentă la data semnării prezentului acord, aceste acte cu putere de lege sau norme administrative nu se aplică timp de trei ani de la intrarea lor în vigoare întreprinderilor deja stabilite în Republica Kârgâză la data intrării lor în vigoare.

(5)   Pentru mai multă certitudine, măsurile fiscale aplicate de Republica Kârgâză în mod nediscriminatoriu nu sunt considerate a fi mai restrictive în sensul alineatului (4).

(1)   Părțile se angajează, în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol, să ia măsurile necesare pentru a permite treptat prestarea transfrontalieră de servicii între părți, ținând seama de dezvoltarea sectoarelor lor de servicii.

(2)   Consiliul de cooperare formulează recomandări pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

(1)   Părțile aplică principiul accesului nerestricționat pe piețele și la schimburile comerciale maritime internaționale pe baze comerciale și în mod nediscriminatoriu.

(2)   La aplicarea principiului menționat la alineatul (1), părțile:

(1)   În ceea ce privește tranzacțiile aferente contului de capital și contului financiar din balanța de plăți, de la data intrării în vigoare a prezentului acord fiecare parte asigură libera circulație a capitalurilor referitoare la investițiile directe realizate în conformitate cu legislația aplicabilă pe teritoriul său și cu dispozițiile capitolului 6, precum și lichidarea și repatrierea respectivului capital investit și a oricărui profit generat de acesta.

(2)   Fără a aduce atingere altor dispoziții ale prezentului acord, niciuna dintre părți nu introduce noi restricții cu privire la circulația capitalurilor și plățile curente între rezidenții statelor membre ale Uniunii Europene și ai Republicii Kârgâze și nu înăsprește restricțiile prevăzute de regimurile existente.

(3)   Părțile se consultă în vederea facilitării circulației capitalurilor între ele pentru a promova comerțul și investițiile.

(1)   Articolele 83 și 84 nu împiedică o parte să aplice propriile acte cu putere de lege și norme administrative referitoare la:

(2)   Actele cu putere de lege și normele administrative menționate la alineatul (1) nu se aplică în mod arbitrar sau discriminatoriu ori într-un mod care constituie în alt fel o restricție disimulată a circulației capitalurilor, a plăților sau a transferurilor.

(1)   În circumstanțe excepționale în care se înregistrează dificultăți grave ale funcționării politicii monetare și a cursului de schimb, în cazul Republicii Kârgâze sau al unui stat membru al Uniunii Europene care nu a adoptat moneda euro, sau ale funcționării uniunii economice și monetare, în cazul Uniunii Europene, ori în cazul unor amenințări în acest sens, partea în cauză poate adopta sau menține măsuri de salvgardare cu privire la circulația capitalurilor, plăți și transferuri pentru o perioadă care nu depășește șase luni.

(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) se limitează la ceea ce este strict necesar.

(1)   În cazul în care o parte se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăți majore în ceea ce privește balanța de plăți sau finanțarea externă, partea respectivă poate adopta sau menține măsuri restrictive în ceea ce privește circulația capitalurilor, plățile sau transferurile. (12)

(2)   Măsurile menționate la alineatul (1):

(3)   În cazul comerțului cu mărfuri, fiecare parte poate adopta măsuri restrictive pentru a-și proteja poziția financiară externă sau balanța de plăți. Astfel de măsuri trebuie să fie conforme cu GATT 1994 și cu Înțelegerea privind dispozițiile referitoare la balanța de plăți din Acordul general pentru tarife și comerț din 1994.

(4)   În cazul comerțului cu servicii, fiecare parte poate adopta măsuri restrictive pentru a-și proteja poziția financiară externă sau balanța de plăți. Astfel de măsuri trebuie să fie conforme cu articolul XII din Acordul GATS.

(5)   O parte care menține sau care a adoptat măsuri menționate la alineatele (1) și (2) i le notifică celeilalte părți cu promptitudine.

(6)   În cazul în care se adoptă sau se mențin restricții în conformitate cu prezentul articol, se organizează de urgență consultări în cadrul Comitetului de cooperare, cu excepția cazului în care au loc consultări în cadrul altor foruri. Consultările evaluează dificultatea privind balanța de plăți sau privind finanțarea externă care a condus la măsurile respective, luând în considerare, printre altele, factori precum:

(7)   În cadrul consultărilor menționate la alineatul (6) se examinează conformitatea oricărei măsuri restrictive cu alineatele (1) și (2). Sunt acceptate toate constatările relevante de natură statistică sau factuală prezentate de Fondul Monetar Internațional în cazul în care sunt disponibile, iar concluziile iau în considerare evaluarea de către Fondul Monetar Internațional a balanței de plăți și a situației financiare externe a părții în cauză.

(1)   Prezentul capitol se aplică oricărei măsuri în domeniul achizițiilor publice reglementate, fie că este efectuată sau nu, exclusiv sau parțial, prin mijloace electronice.

(2)   În sensul prezentului capitol, „achiziție publică reglementată” înseamnă o procedură de achiziție publică desfășurată în scopuri guvernamentale:

(3)   Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în anexa 9, prezentul capitol nu se aplică:

(4)   Angajamentele fiecărei părți privind achizițiile publice reglementate și accesul la informații aferent sunt stabilite în anexa 9 după cum urmează:

(5)   În cazul în care, în contextul unei achiziții publice reglementate, o entitate contractantă îi solicită unei persoane care nu intră sub incidența subsecțiunii unei părți relevante din secțiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9 să organizeze proceduri de achiziții publice în conformitate cu anumite cerințe, articolul 4 din prezentul articol se aplică mutatis mutandis unor astfel de cerințe.

Determinarea valorii

(6)   La estimarea valorii unei achiziții publice pentru a stabili dacă este o achiziție publică reglementată, o entitate contractantă:

(7)   În cazul în cazul în care o solicitare individuală de achiziție conduce la atribuirea a mai mult de un contract sau la atribuirea de contracte în părți separate (denumite în continuare „contracte recurente”), baza de calcul al valorii totale maxime estimate este:

(8)   În cazul achizițiilor prin leasing, închiriere sau cumpărare în rate de bunuri și servicii, sau al achizițiilor pentru care nu se specifică un preț total, baza pentru determinarea valorii este:

(1)   Nicio dispoziție a prezentului capitol nu se interpretează ca împiedicând o parte să ia orice măsură sau să nu divulge informații pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor sale esențiale de securitate în ceea ce privește achizițiile:

(2)   Sub rezerva cerinței ca astfel de măsuri să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificabilă între părți în cazurile în care există aceleași condiții sau o restricție disimulată în calea comerțului dintre părți, nicio dispoziție a prezentului capitol nu se interpretează ca împiedicând o parte să stabilească sau să aplice măsuri:

(1)   În ceea ce privește orice măsură privind achiziția publică reglementată, orice parte, inclusiv entitățile contractante ale acesteia, acordă de îndată și necondiționat bunurilor și serviciilor celeilalte părți și furnizorilor celeilalte părți care oferă mărfurile sau serviciile respective un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul pe care partea respectivă, inclusiv entitățile contractante ale acesteia, îl acordă bunurilor, serviciilor și furnizorilor proprii.

(2)   În ceea ce privește orice măsură în domeniul achizițiilor publice reglementate, orice parte, inclusiv entitățile contractante ale acesteia:

(3)   Fiecare parte se asigură că furnizorii celeilalte părți care și-au stabilit o prezență comercială pe teritoriul său prin constituirea, achiziționarea sau menținerea unei persoane juridice beneficiază, în ceea ce privește toate achizițiile publice ale părții pe teritoriul său, de un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul acordat furnizorilor săi interni, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale.

Se aplică excepțiile generale prevăzute la articolul 157.

(4)   Atunci când organizează prin mijloace electronice o procedură de achiziții publice reglementată, orice entitate contractantă:

(5)   Orice entitate contractantă organizează procedurile de achiziții publice reglementate într-un mod transparent și imparțial care:

(6)   În scopul procedurilor de achiziții publice reglementate, nicio parte nu poate aplica importurilor sau furnizării de bunuri sau servicii de la cealaltă parte reguli de origine diferite de regulile de origine pe care partea respectivă le aplică în același timp, în cursul schimburilor comerciale obișnuite, importurilor sau furnizării acelorași bunuri sau servicii.

(7)   În ceea ce privește achizițiile publice reglementate, orice parte, inclusiv entitățile sale contractante, nu are în vedere, nu solicită și nici nu impune vreo operațiune de compensare.

(8)   Alineatele (1) și (2) nu se aplică:

(9)   Fiecare parte se asigură că dispune de măsuri adecvate pentru a combate corupția în cadrul achizițiilor sale publice. Măsurile respective pot include proceduri prin care se asigură faptul că devin neeligibili pentru participarea la achizițiile publice ale părții, fie pe o perioadă nedeterminată, fie pentru o anumită perioadă de timp, furnizorii cu privire la care autoritățile judiciare sau autoritățile competente ale statului părții respective au stabilit, printr-o hotărâre definitivă, că s-au angajat în acțiuni frauduloase sau în alte acțiuni ilegale în legătură cu achizițiile publice pe teritoriul părții respective. Fiecare parte se asigură, de asemenea, că dispune de politici și proceduri pentru a elimina, în măsura posibilului, sau pentru a gestiona orice potențial conflict de interese al persoanelor implicate în achiziții publice sau care au influență asupra achizițiilor publice.

(1)   Fiecare parte:

(2)   Fiecare parte enumeră în secțiunea 6 din anexa 9:

(3)   O parte notifică prompt Comitetului de cooperare orice modificare a informațiilor care figurează, în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, în secțiunea 6 din anexa 9.

(1)   Toate anunțurile menționate la prezentul articol (anunțul de intenție, anunțul succint și anunțul privind achizițiile publice planificate) sunt direct accesibile, prin mijloace electronice, în mod gratuit, prin intermediul unui punct de acces online unic. În plus, anunțurile pot fi publicate, de asemenea, pe un suport de hârtie adecvat, care este difuzat pe scară largă, și rămân ușor accesibile publicului, cel puțin până la expirarea termenului indicat în anunț.

(2)   Pentru fiecare achiziție reglementată, orice entitate contractantă publică un anunț de intenție, cu excepția situațiilor prevăzute la articolul 166.

(3)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol, fiecare anunț de intenție include:

(4)   Pentru fiecare achiziție publică preconizată, entitatea contractantă publică un anunț succint care este ușor accesibil, în același moment în care publică anunțul de intenție, în una dintre limbile OMC. Anunțul succint conține cel puțin următoarele informații:

(5)   Entitățile contractante sunt încurajate să publice, cât mai devreme în fiecare an fiscal, prin mijloacele electronice și, dacă este disponibil, pe suportul de hârtie menționat în secțiunea 6 din anexa 9, un anunț privind planurile lor viitoare referitoare la procedurile de achiziții (denumit în continuare „anunțul privind achizițiile publice planificate”). Anunțul privind achizițiile publice planificate se publică, de asemenea, pe site-ul web dedicat punctului unic de acces menționat în secțiunea 6 din anexa 9, sub rezerva alineatului (3) din prezentul articol. Anunțul ar trebui să includă obiectul achiziției publice și data planificată pentru publicarea anunțului de intenție.

(6)   Orice entitate contractantă care intră sub incidența secțiunii B sau C poate utiliza un anunț privind achizițiile publice planificate ca anunț de intenție cu condiția ca acesta să includă toate informațiile prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol de care dispune entitatea contractantă, precum și o declarație prin care furnizorii interesați ar trebui să își exprime față de entitatea contractantă interesul pentru procedura de achiziție publică respectivă.

(1)   Orice entitate contractantă limitează condițiile de participare la o procedură de achiziții publice la condițiile esențiale pentru a asigura faptul că un furnizor dispune de capacitățile juridice și financiare și de abilitățile comerciale și tehnice pentru a se achita de obligațiile care îi revin în cazul în care este declarat câștigător al procedurii de achiziții publice respective.

(2)   Atunci când stabilește condițiile de participare, orice entitate contractantă:

(3)   Atunci când evaluează dacă un furnizor îndeplinește condițiile de participare, entitatea contractantă:

(4)   În cazul în care există dovezi justificative, o parte, inclusiv entitățile sale contractante, poate exclude un furnizor de la participarea la o procedură de achiziții publice din motive precum:

(1)   Orice parte, inclusiv entitățile sale contractante, poate menține un sistem de înregistrare în cadrul căruia furnizorii interesați sunt obligați să se înregistreze și să furnizeze anumite informații. În acest caz, partea se asigură că furnizorii interesați au acces, în măsura posibilului, prin mijloace electronice, la informațiile privind sistemul de înregistrare și că pot solicita înregistrarea în orice moment. Entitatea contractantă îi informează într-un termen rezonabil cu privire la decizia de a aproba sau de a respinge această cerere. În cazul în care cererea este respinsă, decizia este motivată în mod corespunzător.

(2)   Fiecare parte se asigură că:

(3)   O parte, inclusiv entitățile sale contractante, nu adoptă și nici nu aplică un sistem de înregistrare sau o procedură de calificare care are drept scop sau efect crearea de obstacole inutile în calea participării furnizorilor celeilalte părți în cadrul procedurii sale de ofertare.

(4)   Atunci când intenționează să utilizeze licitația selectivă, orice entitate contractantă:

(5)   Orice entitate contractantă permite tuturor furnizorilor calificați să participe la o anumită procedură de achiziții publice, exceptând situația în care entitatea contractantă menționează în anunțul de intenție o limitare a numărului de furnizori calificați cărora li se va permite să depună oferte și criteriile de selecție a numărului limitat de furnizori. O invitație de a depune o ofertă se adresează unui număr de furnizori calificați necesari pentru a asigura o concurență efectivă.

(6)   În cazul în care documentația de atribuire nu este pusă la dispoziția publicului de la data publicării anunțului menționat la alineatul (4) litera (a), o entitate contractantă se asigură că documentele respective sunt concomitent puse la dispoziția tuturor furnizorilor calificați selectați în conformitate cu alineatul (5).

(7)   Orice entitate contractantă poate menține o listă multifuncțională sub rezerva ca un anunț prin care furnizorii interesați sunt invitați să solicite includerea pe listă:

(8)   Anunțul prevăzut la alineatul (7) cuprinde:

(9)   În pofida alineatului (7), atunci când valabilitatea unei liste multifuncționale este de trei ani sau mai puțin, o entitate contractantă poate publica anunțul menționat la alineatul (7) numai o dată, la începutul perioadei de valabilitate a listei, cu condiția ca:

(10)   O entitate contractantă permite furnizorilor să solicite în orice moment să fie incluși pe o listă multifuncțională și îi include pe listă, într-un termen rezonabil de scurt, pe toți furnizorii calificați.

(11)   În cazul în care un furnizor care nu este inclus pe o listă multifuncțională depune o cerere de participare la o procedură de achiziții publice bazată pe o listă multifuncțională, împreună cu toate documentele necesare, în termenul prevăzut la articolul 164 alineatul (2), entitatea contractantă examinează cererea. Entitatea contractantă nu poate refuza să ia în calcul furnizorul respectiv pentru procedura de achiziție pe motiv că entitatea contractantă nu dispune de suficient timp pentru a examina cererea, decât în cazuri excepționale când, având în vedere complexitatea achiziției, entitatea contractantă nu poate finaliza examinarea cererii în termenul prevăzut pentru prezentarea ofertelor.

(12)   Orice entitate contractantă care intră sub incidența secțiunilor 2 și 3 din anexa 9 poate utiliza ca anunț de intenție un anunț prin care furnizorii interesați sunt invitați să solicite includerea pe o listă multifuncțională cu condiția ca:

(13)   Orice entitate contractantă care intră sub incidența secțiunilor 2 sau 3 din anexa 9 poate permite unui furnizor care a solicitat includerea pe o listă multifuncțională să depună o ofertă în cadrul unei anumite proceduri de achiziții publice atunci când entitatea contractantă are suficient timp pentru a analiza dacă furnizorul respectiv îndeplinește condițiile de participare.

(14)   Entitatea contractantă informează prompt orice furnizor care depune o cerere de participare la o procedură de achiziții publice sau o solicitare de includere pe o listă multifuncțională cu privire la decizia entității contractante referitoare la respectiva cerere sau solicitare.

(15)   În cazul în care o entitate contractantă respinge cererea unui furnizor de participare la o procedură de achiziții publice sau solicitarea acestuia de includere pe o listă multifuncțională, nu mai recunoaște un furnizor ca fiind un furnizor calificat sau îl elimină de pe o listă multifuncțională, entitatea contractantă îl informează prompt pe furnizor și, la cererea acestuia, îi transmite o explicație în scris a motivelor deciziei sale.

(1)   Nicio parte, inclusiv entitățile sale contractante, nu pregătește, nu adoptă și nu aplică nicio specificație tehnică și nu stabilește nicio procedură de evaluare a conformității care are drept scop sau efect crearea unor obstacole inutile în calea comerțului dintre părți.

(2)   Dacă este cazul, atunci când stabilește specificațiile tehnice pentru bunurile sau serviciile care fac obiectul procedurii de achiziții publice, entitatea contractantă:

(3)   Atunci când în specificațiile tehnice se menționează caracteristici de proiectare sau descriptive, entitatea contractantă indică, atunci când este cazul, că va lua în considerare ofertele de bunuri sau servicii echivalente care îndeplinesc, în mod demonstrabil, cerințele procedurii de achiziții publice, incluzând formulări precum „sau echivalent(ă)” în documentația de atribuire.

(4)   Entitatea contractantă nu stabilește specificații tehnice care necesită sau care fac trimitere la o anumită marcă sau denumire comercială, brevet, drept de autor, desen sau model, tip, origine specifică ori la un anumit producător sau furnizor, cu excepția cazului în care nu există o cale îndeajuns de precisă sau de inteligibilă pentru a descrie cerințele procedurii de achiziții publice respective și cu condiția includerii, de către entitatea contractantă, a unor formulări precum „sau echivalent(ă)” în documentația de atribuire.

(5)   Entitatea contractantă nu solicită și nici nu acceptă, într-o manieră care ar putea avea ca efect eliminarea concurenței, din partea unei persoane care poate avea un interes comercial în ceea ce privește achiziția respectivă, consiliere care poate fi folosită la elaborarea sau adoptarea specificațiilor tehnice pentru o anumită achiziție.

(6)   Orice parte, inclusiv entitățile contractante ale acesteia, poate să pregătească, să adopte sau să aplice specificații tehnice pentru a promova conservarea resurselor naturale sau protejarea mediului, cu condiția să facă acest lucru în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

Orice parte poate:

(7)   O entitate contractantă le pune la dispoziție furnizorilor documentația de atribuire, care include toate informațiile necesare pentru a le permite acestora să pregătească și să depună oferte admisibile. Cu excepția cazului în care aceste informații sunt prevăzute deja în anunțul de intenție, documentația de atribuire include o descriere completă privind:

(8)   La stabilirea datei de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor care fac obiectul procedurii de achiziții publice, entitatea contractantă ține seama de anumiți factori precum complexitatea procedurii de achiziții publice, nivelul de subcontractare necesar și intervalul de timp realist necesar pentru producția, scoaterea din stoc și transportul bunurilor de la punctul de livrare sau pentru furnizarea serviciilor.

(9)   Criteriile de evaluare specificate în documentația de atribuire pot include, printre altele, prețul și alți factori de cost, calitatea, valoarea tehnică, caracteristicile de mediu și condițiile de livrare.

(10)   În cel mai scurt timp posibil, orice entitate contractantă:

(11)   Atunci când, înaintea atribuirii unui contract, o entitate contractantă modifică criteriile sau cerințele prevăzute în anunțul de intenție sau în documentația de atribuire pusă la dispoziția furnizorilor care participă la procedură ori modifică sau republică anunțul sau documentația de atribuire, entitatea respectivă transmite în scris orice astfel de modificări sau anunțul ori documentația de atribuire modificată sau republicată:

(1)   O entitate contractantă acordă furnizorilor, în conformitate cu propriile necesități rezonabile, suficient timp pentru a pregăti și a depune cereri de participare și oferte admisibile, ținând seama de factori precum:

Aceste perioade de timp, inclusiv orice prelungire a acestora, sunt aceleași pentru toți furnizorii interesați sau participanți.

(2)   Orice entitate contractantă care utilizează licitația selectivă stabilește că termenul pentru depunerea cererilor de participare nu poate fi, în principiu, mai scurt de 25 de zile de la data publicării anunțului de intenție. În cazul în care respectarea unei astfel de termen nu este posibilă din cauza apariției unei situații urgente, justificate corespunzător de entitatea contractantă, termenul poate fi redus la nu mai puțin de zece zile.

(3)   Cu excepția alineatelor (4), (5), (7) și (8), o entitate contractantă stabilește că termenul de depunere a ofertelor nu poate fi mai scurt de 40 de zile de la data la care:

(4)   Orice entitate contractantă poate reduce perioada de depunere a ofertelor, stabilită în conformitate cu alineatul (3), la nu mai puțin de 10 zile în cazul în care:

(5)   O entitate contractantă poate reduce cu cinci zile termenul de ofertare stabilit în conformitate cu alineatul (3) pentru fiecare dintre următoarele situații:

(6)   Utilizarea alineatului (5) coroborat cu alineatul (4) nu poate conduce în niciun caz la o reducere a termenului de ofertare stabilit în conformitate cu alineatul (3) la mai puțin de 10 zile de la data publicării anunțului de intenție.

(7)   În pofida oricărei alte dispoziții din prezentul articol, orice entitate contractantă care achiziționează bunuri sau servicii comerciale ori o combinație a acestora poate reduce termenul de ofertare stabilit în conformitate cu alineatul (3) la cel puțin 13 zile, cu condiția să publice simultan prin mijloace electronice anunțul de intenție și documentația de atribuire. În plus, atunci când acceptă oferte de bunuri sau servicii comerciale prin mijloace electronice, entitatea contractantă poate reduce termenul de depunere a ofertelor stabilit în conformitate cu alineatul (3) la cel puțin 10 zile.

(8)   Orice entitate contractantă care intră sub incidența secțiunii 2 sau 3 din anexa 9 care a selectat toți furnizorii calificați sau un număr limitat al acestora poate stabili termenul de ofertare prin acord reciproc între entitatea contractantă și furnizorii selectați. În absența unui acord, termenul nu poate fi mai scurt de 10 zile.

(1)   Orice parte poate prevedea ca entitățile sale contractante să desfășoare negocieri cu furnizorii în cazul în care:

(2)   Orice entitate contractantă:

(1)   Cu condiția să nu aplice prezenta dispoziție în scopul evitării concurenței între furnizori sau într-o manieră care să creeze o discriminare față de furnizorii celeilalte părți ori o protecție în favoarea furnizorilor interni, orice entitate contractantă poate recurge la licitația restrânsă și poate opta să nu aplice articolele 160, 161 și 162, articolul 163 alineatele (7)-(11) și articolele 164-167 în oricare dintre următoarele situații:

(2)   Orice entitate contractantă întocmește un raport în scris cu privire la fiecare contract atribuit în conformitate cu alineatul (1). Raportul conține denumirea entității contractante, valoarea și tipul de bunuri sau servicii care fac obiectul procedurii de achiziții și o declarație în care se precizează circumstanțele și condițiile menționate la alineatul (1) care au justificat utilizarea licitației restrânse.

(1)   Orice entitate contractantă primește, deschide și tratează toate ofertele în cadrul unor proceduri care garantează echitatea și imparțialitatea procesului de achiziții publice, precum și confidențialitatea ofertelor.

(2)   Nicio entitate contractantă nu penalizează niciun furnizor a cărui ofertă este primită după termenul specificat pentru primirea ofertelor în cazul în care întârzierea se datorează exclusiv unei erori de tratare a ofertei de către entitatea contractantă.

(3)   Orice entitate contractantă care oferă unui furnizor ocazia de a corecta erori neintenționate de formă în perioada dintre deschiderea ofertelor și atribuirea contractului oferă aceeași ocazie tuturor furnizorilor participanți.

(4)   Pentru a fi luată în considerare la atribuirea contractului, o ofertă trebuie să fie transmisă în scris și, în momentul deschiderii ofertelor, trebuie să îndeplinească cerințele esențiale prevăzute în anunțuri și în documentația de atribuire și să îi aparțină unui furnizor calificat.

(5)   Cu excepția cazului în care constată că nu este în interesul public să atribuie un contract, orice entitate contractantă atribuie contractul furnizorului calificat cu privire la care entitatea contractantă a stabilit că are capacitatea de a duce la îndeplinire contractul și că, pe baza doar a criteriilor de evaluare precizate în anunțuri și în documentația de atribuire, a depus:

(6)   Atunci când entitatea contractantă primește o ofertă care prevede un preț neobișnuit de scăzut față de prețurile prevăzute în celelalte oferte depuse, aceasta poate verifica cu furnizorul că îndeplinește condițiile de participare și poate duce la îndeplinire contractul. Entitatea contractantă poate verifica, de asemenea, dacă furnizorul a obținut subvenții. În acest caz, oferta poate fi respinsă numai din acest motiv, cu excepția cazului în care furnizorul este în măsură să dovedească, într-un termen suficient stabilit de entitatea contractantă, că subvenția a fost acordată în conformitate cu normele referitoare la subvenții prevăzute în secțiunea B din capitolul 11.

(7)   Nicio entitate contractantă nu utilizează opțiuni, nu anulează o procedură de achiziții publice și nu modifică contracte deja atribuite într-un mod care eludează obligațiile prevăzute în prezentul capitol.

(8)   Fiecare parte prevede, ca regulă generală, o perioadă de așteptare între atribuirea și încheierea unui contract, cu scopul de a acorda suficient timp ofertanților necâștigători pentru a reexamina și a contesta decizia de atribuire.

(1)   Entitatea contractantă informează prompt furnizorii participanți cu privire la deciziile sale referitoare la atribuirea contractului și, la cererea unui furnizor, transmite informațiile respective în scris. Sub rezerva articolului 170 alineatele (2) și (3), o entitate contractantă îi transmite, la cerere, unui furnizor a cărui ofertă nu a fost considerată câștigătoare, o explicație cu privire la motivele pentru care entitatea contractantă nu a selectat oferta sa și cu privire la avantajele relative ale ofertei declarate câștigătoare.

(2)   Orice entitate contractantă publică un anunț pe suportul electronic sau pe suportul de hârtie adecvat, menționat în secțiunea 6 din anexa 9, în termen de cel mult 72 de zile de la atribuirea fiecărui contract care intră sub incidența prezentului capitol. În cazul în care entitatea contractantă publică anunțul exclusiv pe suport electronic, informațiile rămân ușor accesibile pentru o durată rezonabilă. Anunțul include cel puțin următoarele informații:

(3)   Pentru o perioadă de cel puțin trei ani de la data atribuirii unui contract, fiecare entitate contractantă păstrează:

(1)   La cererea celeilalte părți, orice parte furnizează prompt orice informații necesare pentru a stabili dacă procedura de achiziții publice reglementate s-a desfășurat în mod corect, imparțial și cu respectarea dispozițiilor din prezentul capitol, inclusiv informații privind caracteristicile și avantajele relative ale ofertei declarate câștigătoare. În cazul în care divulgarea acestor informații ar putea aduce atingere concurenței în cadrul viitoarelor proceduri de achiziții publice, partea care primește informațiile nu le divulgă niciunui furnizor decât după obținerea consimțământului părții care a furnizat informațiile.

(2)   În pofida oricărei alte dispoziții din prezentul capitol, nicio parte, inclusiv entitățile contractante ale acesteia, nu pune la dispoziția niciunui furnizor informații care ar putea aduce atingere concurenței echitabile dintre furnizori.

(3)   Nicio dispoziție a prezentului capitol nu se interpretează ca reprezentând o obligație pentru oricare dintre părți, inclusiv entitățile sale contractante, autoritățile sale și organismele sale de control de a divulga informații confidențiale, în cazul în care divulgarea acestora:

(1)   Fiecare parte prevede o procedură de control administrativ sau judiciar efectuată în timp util, eficace, transparentă și nediscriminatorie prin care un furnizor poate reclama, în contextul unei achiziții publice reglementate în care furnizorul respectiv are sau a avut un interes:

Normele de procedură pentru toate contestațiile se prezintă în scris și sunt puse la dispoziția publicului.

(2)   În cazul în care un furnizor depune o reclamație în contextul unei achiziții publice reglementate în care furnizorul are sau a avut un interes, prin care invocă existența unei încălcări sau nerespectări, astfel cum este menționată la alineatul (1), partea în cauză își încurajează entitatea contractantă care se ocupă de procedura de achiziții publice reglementate și furnizorul să soluționeze plângerea prin desfășurarea de consultări. Entitatea contractantă analizează imparțial și în timp util orice astfel de reclamație într-un mod care nu aduce atingere participării furnizorului în cauză la proceduri de achiziții publice reglementate în curs sau viitoare ori dreptului acestuia de a cere măsuri corective în cadrul procedurii de control administrativ sau judiciar.

(3)   Fiecărui furnizor i se acordă un interval de timp suficient pentru a pregăti și a depune o contestație. Acest interval de timp suficient nu este în niciun caz mai scurt de zece zile de la data la care furnizorul a luat cunoștință de motivul contestație sau ar fi trebuit în mod rezonabil să ia cunoștință de acesta.

(4)   Fiecare parte stabilește sau desemnează cel puțin o autoritate administrativă sau judiciară imparțială, care este independentă de entitățile sale contractante, pentru a primi și a analiza o contestație depusă de către un furnizor în contextul unei achiziții publice reglementate.

(5)   În cazul în care un alt organism decât una dintre autoritățile menționate la alineatul (4) analizează inițial o contestație, partea relevantă se asigură că furnizorul poate ataca decizia inițială în fața unei autorități administrative sau judiciare imparțiale care este independentă de entitatea contractantă a cărei achiziție publică reglementată face obiectul contestației.

(6)   Fiecare parte se asigură că un organismul de soluționare a contestațiilor, menționat la alineatul (5), care nu este o instanță supune decizia sa procedurii de control judiciar sau dispune de proceduri care prevăd că:

(7)   Fiecare parte adoptă sau menține proceduri care prevăd măsuri interimare prompte pentru a menține posibilitatea furnizorului de a participa la procedura de achiziții publice reglementate. Astfel de măsuri interimare pot duce la suspendarea procesului de achiziții publice. Procedurile pot prevedea că, atunci când se decide dacă ar trebui aplicate astfel de măsuri, se poate ține cont de consecințele negative majore asupra intereselor vizate, inclusiv asupra interesului public. Justețea deciziei de a nu acționa se motivează în scris.

De asemenea, fiecare parte adoptă sau menține proceduri care prevăd acțiuni corective sau despăgubiri pentru pierderea sau daunele suferite, în cazurile în care un organism de soluționare a contestațiilor a stabilit că a avut loc o încălcare sau o nerespectare, astfel cum se menționează la alineatul (1). Despăgubirea pentru pierderea sau daunele suferite se poate limita fie la costurile de pregătire a ofertei, fie la costurile aferente contestației, fie la ambele.

(1)   Orice parte poate propune modificarea clauzelor privind achizițiilor sale publice prevăzute în anexa 9 sau rectificarea subsecțiunii relevante din secțiunile 1, 2 sau 3 din anexa 9.

(2)   O parte care intenționează să propună o modificare a anexei 9:

(3)   În pofida alineatului (2) litera (b), nu este necesar ca o parte să furnizeze ajustări compensatorii dacă modificarea vizează o entitate contractantă asupra căreia partea a renunțat să exercite control sau influență ori dacă entitatea contractantă își va desfășura activitatea în viitor ca o întreprindere comercială supusă concurenței pe o piață la care accesul nu este restricționat.

Se consideră că o parte exercită control sau influență asupra unei entități contractante dacă entitatea respectivă:

(4)   Cealaltă parte trebuie să prezinte obiecții în scris cu privire la o propunere de modificare a anexei 9, notificată în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, în cazul în care contestă faptul că:

În cazul în care nu se prezintă nicio obiecție în scris în termen de 45 de zile de la data primirii notificării menționate la alineatul (2) litera (a), se consideră că cealaltă parte a acceptat ajustarea sau modificarea.

(5)   Următoarele modificări, în secțiunea 1, 2 sau 3 a anexei 9, ale subsecțiunii unei părți sunt considerate a fi rectificări de natură pur formală, cu condiția ca acestea să nu aducă atingere nivelului de reglementare stabilit de comun acord prevăzut în prezentul capitol:

Partea care efectuează o astfel de rectificare de natură pur formală nu este obligată să prevadă ajustări compensatorii.

(6)   În cazul unor propuneri de rectificare, în secțiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9, a unei subsecțiuni a unei părți, partea notifică cealaltă parte la fiecare doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului capitol.

(7)   O parte poate notifica în scris celeilalte părți o obiecție la o rectificare propusă în termen de 45 de zile de la data la care a primit notificarea. O parte care depune o obiecție își prezintă motivele pentru care consideră că propunerea de rectificare nu intră în domeniul de aplicare al alineatului (5) și descrie efectul propunerii de rectificare asupra nivelului de reglementare stabilit de comun acord prevăzut în prezentul capitol. În cazul în care nicio astfel de obiecție nu este transmisă în scris în termen de 45 de zile de la primirea notificării, se consideră că cealaltă parte este de acord cu propunerea de rectificare.

(8)   În cazul în care cealaltă parte ridică obiecții cu privire la modificarea sau rectificarea propusă, părțile încearcă să soluționeze problema prin consultări. În cazul în care nu se ajunge la niciun acord în termen de 60 de zile de la data primirii obiecției, partea care dorește să modifice sau să rectifice subsecțiunea sa din secțiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9 poate deferi chestiunea procedurii de soluționare a litigiilor în temeiul capitolului 14 pentru a stabili dacă obiecția este justificată.

(9)   De îndată ce părțile convin asupra oricărei modificări sau rectificări propuse, inclusiv în cazul în care o parte nu a ridicat obiecții în termen de 45 de zile în conformitate cu alineatul (4) sau (7) ori în cazul în care problema a fost soluționată prin procedura de soluționare a litigiilor menționată la alineatul (8), Consiliul de cooperare, acționând în configurația sa „Comerț”, modifică anexa 9 în consecință.

(1)   Părțile reamintesc Agenda 21 a Conferinței ONU din 1992 privind mediul și dezvoltarea, Declarația Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”) din 1998 privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, Declarația ministerială a Consiliului Economic și Social al ONU din 2006 privind ocuparea integrală a forței de muncă și munca decentă, Declarația OIM din 2008 privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă și Agenda 2030 a ONU din 2015 pentru dezvoltare durabilă, împreună cu obiectivele sale de dezvoltare durabilă (denumite în continuare „ODD”).

(2)   Părțile își reafirmă angajamentul de a promova dezvoltarea comerțului și a investițiilor internaționale astfel încât să contribuie la obiectivul dezvoltării durabile și la combaterea schimbărilor climatice. În acest context, părțile recunosc că dezvoltarea economică, dezvoltarea socială și protecția mediului sunt interdependente și sunt componente ale dezvoltării durabile care se consolidează reciproc.

(1)   Părțile recunosc dreptul fiecărei părți de a-și stabili propriile niveluri de protecție internă a mediului și a muncii, de a adopta sau de a modifica în consecință propria legislație și propriile politici relevante, în conformitate cu standardele și acordurile recunoscute la nivel internațional și în vederea realizării unor niveluri ridicate de protecție a mediului și a muncii.

(2)   Părțile recunosc că este inoportună încurajarea comerțului sau a investițiilor prin diminuarea sau reducerea nivelului de protecție prevăzut în legislația lor în domeniul mediului sau în standardele și legislația lor în domeniul muncii.

(3)   Niciuna dintre părți nu încearcă să încurajeze comerțul sau investițiile prin derogarea de la legislația sa în domeniul mediului și al muncii ori prin acțiuni susținute sau repetate ori prin inacțiune, omițând să asigure respectarea legislației sale în domeniul mediului și al muncii.

(1)   Părțile recunosc valoarea guvernanței și a acordurilor internaționale în materie de mediu ca răspuns al comunității internaționale la provocările de mediu globale sau regionale, precum și a ocupării integrale și productive a forței de muncă, inclusiv dezvoltarea competențelor și munca decentă pentru toți, ca element-cheie al dezvoltării durabile pentru toate țările și ca obiectiv prioritar al cooperării internaționale.

(2)   În acest context și ținând seama de articolele 259-265 din prezentul acord, părțile își reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod eficace acordurile multilaterale de mediu, inclusiv Acordul de la Paris privind schimbările climatice, pe care le-au ratificat.

(3)   Ținând seama de articolele 285-288 din prezentul acord, părțile își reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod eficace convențiile fundamentale ale OIM, precum și alte convenții ale OIM pe care le-au ratificat, precum și de a menține un sistem eficient de inspecție a muncii, în conformitate cu angajamentele asumate în calitate de membri ai OIM.

(1)   Părțile își reafirmă angajamentul de a consolida contribuția comerțului la obiectivul dezvoltării durabile. În consecință, părțile convin să promoveze utilizarea sistemelor de asigurare a durabilității, cum ar fi comerțul echitabil și etic sau etichetarea ecologică, responsabilitatea socială a întreprinderilor și practicile de conduită responsabilă în afaceri, comerțul și investițiile în bunuri și servicii de mediu, precum și în produse și tehnologii favorabile climei.

(2)   Părțile fac schimb de informații și de experiență cu privire la acțiunile pe care le întreprind pentru a promova coerența și susținerea reciprocă dintre politicile comerciale, sociale și de mediu și consolidează dialogul și cooperarea pe marginea aspectelor de dezvoltare durabilă care pot apărea în contextul relațiilor lor comerciale.

(3)   Dialogul și cooperarea menționate, care se desfășoară între părți, ar trebui să implice părțile interesate relevante, în special partenerii sociali, precum și alte organizații ale societății civile, inclusiv prin intermediul cooperării cu societatea civilă înființate în temeiul articolului 314, după caz.