(1)

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (denumită în continuare „convenția”) a fost încheiată de Uniune prin Decizia (UE) 2023/1075 a Consiliului (1) în ceea ce privește instituțiile Uniunii și administrația publică a acesteia și prin Decizia (UE) 2023/1076 a Consiliului (2) în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie penală și în ceea ce privește azilul și nereturnarea, în măsura în care acestea intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii, și a intrat în vigoare, pentru Uniune, la 1 octombrie 2023.

(2)

În conformitate cu articolul 66 alineatul (1) din convenție, Grupul de experți în intervenția contra violenței împotriva femeilor și a violenței domestice („GREVIO”) a fost însărcinat cu monitorizarea punerii în aplicare a convenției de către părți. În temeiul articolului 68 alineatul (11) din convenție, GREVIO urmează să își adopte raportul și concluziile privind măsurile luate de partea în cauză pentru punerea în aplicare a dispozițiilor convenției.

(3)

Comitetul părților la convenție poate adopta recomandări adresate părții în cauză, în conformitate cu articolul 68 alineatul (12) din convenție. Recomandările se bazează pe raportul GREVIO și fac distincție între măsurile pe care Comitetul părților consideră că partea în cauză ar trebui să le ia cât mai curând posibil, cu obligația de a-i raporta acestuia măsurile luate în acest sens în termen de 3 ani, și măsurile despre care, deși considerate importante, Comitetul părților consideră că ar putea fi abordate într-o a doua etapă. La sfârșitul perioadei de 3 ani, partea trebuie să raporteze Comitetului părților cu privire la măsurile luate, în 10 domenii specifice ale convenției. Pe baza acestor informații și a eventualelor informații suplimentare obținute de la organizații neguvernamentale, de la societatea civilă și de la instituțiile naționale pentru protecția drepturilor omului, Comitetul părților urmează să adopte concluzii privind punerea în aplicare a recomandărilor elaborate de secretariatul comitetului.

(4)

În cadrul celei de a 16-a reuniuni din 31 mai 2024, se preconizează că Comitetul părților va adopta următorul proiect de recomandare și următoarele patru proiecte de concluzii privind punerea în aplicare a convenției de către cinci state părți (denumite în continuare „proiectele de recomandare și de concluzii”):

(5)

Proiectele de recomandare și de concluzii se referă la punerea în aplicare a dispozițiilor convenției referitoare la cooperarea judiciară în materie penală, cum ar fi aspectele legate de protecția și de sprijinirea victimelor violenței împotriva femeilor și ale violenței domestice, precum și a dispozițiilor Convenției privind azilul și nereturnarea. Prin urmare, este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Comitetului părților în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie penală, azilul și nereturnarea, în măsura în care acestea intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii, în special Directiva (UE) 2024/1385 a Parlamentului European și a Consiliului (3), Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4), Regulamentul (UE) 2024/1348 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6), și întrucât actele avute în vedere pot influența în mod decisiv conținutul dreptului Uniunii deoarece ar putea avea un efect asupra interpretării viitoare a dispozițiilor relevante ale convenției.

(6)

În ceea ce privește Liechtensteinul, proiectul de recomandare privind punerea în aplicare a convenției include necesitatea de a adopta și de a alinia definițiile relevante la convenție (articolul 3 din convenție), de a depune eforturi pentru egalitatea de gen, inclusiv prin luarea de măsuri în acest sens, și de a aborda drepturile și nevoile grupurilor expuse riscului de discriminare intersecțională (articolul 4 din convenție), de a elabora o strategie cuprinzătoare sau un plan de acțiune pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență reglementate de convenție (articolul 7 din convenție), de a asigura finanțarea organizațiilor relevante ale societății civile (articolul 8 din convenție), de a aloca resurse umane și financiare organismelor de coordonare (articolul 10 din convenție), de a armoniza sistemele de colectare a datelor și de a efectua periodic anchete în rândul populației cu privire la toate formele de violență reglementate de convenție (articolul 11 din convenție), de a asigura o linie telefonică de asistență telefonică gratuită și specifică la nivel de stat (articolul 24 din convenție) și de a utiliza ordinele de interdicție ale poliției pentru a asigura protecția victimelor (articolul 52 din convenție). Întrucât recomandările cu privire la aspectele respective sunt conforme cu politicile și obiectivele Uniunii în domeniul cooperării judiciare în materie penală și nu ridică nicio problemă cu privire la dreptul Uniunii, poziția Uniunii ar trebui să fie aceea de a nu se opune adoptării recomandării adresate Liechtensteinului.

(7)

În ceea ce privește Andorra, proiectul de concluzii privind punerea sa în aplicare a convenției include necesitatea de a se asigura că părțile interesate relevante primesc resurse umane și financiare suficiente (articolele 8 și 25 din convenție), de a asigura o abordare coordonată și transversală a prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor (articolul 7 din convenție), de a asigura colectarea de date privind violența împotriva femeilor (articolul 11 din convenție), de a se asigura că victimele au acces la ordine de interdicție de urgență în conformitate cu convenția (articolul 52 din convenție) și de a respecta cerințele Convenției privind statutul de rezident al victimelor violenței împotriva femeilor (articolul 59 din convenție). Întrucât concluziile cu privire la aspectele respective sunt conforme cu politicile și obiectivele Uniunii în domeniul cooperării judiciare în materie penală, al azilului și al nereturnării și nu ridică nicio problemă cu privire la dreptul Uniunii, poziția Uniunii ar trebui să fie aceea de a nu se opune adoptării concluziilor adresate Andorrei.

(8)

În ceea ce privește Belgia, proiectul de concluzii privind punerea în aplicare a convenției include necesitatea de a asigura colectarea de date privind violența împotriva femeilor (articolul 11 din convenție), necesitatea de a se asigura că serviciile specializate de sprijin primesc finanțare într-un mod care să le asigure continuitatea serviciilor (articolul 8 și 25 din convenție) și necesitatea de a se asigura că aspectele legate de violența împotriva femeilor sunt luate în considerare de către autoritățile competente relevante care decid cu privire la încredințare și la drepturile de vizitare (articolul 31 din convenție). Întrucât concluziile cu privire la aceste aspecte sunt conforme cu politicile și obiectivele Uniunii în domeniul cooperării judiciare în materie penală și nu ridică nicio problemă cu privire la dreptul Uniunii, poziția Uniunii ar trebui să fie aceea de a nu se opune adoptării concluziilor adresate Belgiei.

(9)

În ceea ce privește Malta, proiectul de concluzii privind punerea în aplicare a convenției include necesitatea de a consolida cooperarea cu actorii neguvernamentali, inclusiv cu cei care furnizează servicii specializate de asistență, și de a asigura participarea efectivă a acestora la elaborarea politicilor relevante (articolul 7 din convenție), de a asigura colectarea completă de date cu privire la toate formele de violență reglementate de convenție (articolul 11 din convenție), de a lua o serie de măsuri în domeniul drepturilor de custodie și de vizitare pentru a asigura siguranța victimelor și a copiilor acestora (articolul 31 din convenție) și de a se asigura că legislația este în conformitate cu convenția în ceea ce privește ordinele de interdicție de urgență și ordinele de protecție (articolele 52 și 53 din convenție). Întrucât concluziile cu privire la aspectele respective sunt conforme cu politicile și obiectivele Uniunii în domeniul cooperării judiciare în materie penală și nu ridică nicio problemă cu privire la dreptul Uniunii, poziția Uniunii ar trebui să fie aceea de a nu se opune adoptării concluziilor adresate Maltei.

(10)

În ceea ce privește Spania, proiectul de concluzii privind punerea în aplicare a convenției include necesitatea de a armoniza nivelul de sprijin și de protecție a femeilor victime în întreaga țară (articolele 7, 10 și 25 din convenție), de a aborda nevoile de protecție ale femeilor expuse unor forme intersecționale de discriminare (articolul 4 din convenție), de a sprijini organizațiile neguvernamentale care se ocupă cu protecția drepturilor femeilor, inclusiv din punct de vedere financiar (articolul 9 din convenție), de a asigura accesul rapid al femeilor solicitante de azil la procedura de azil și la cazare în condiții de siguranță și de a asigura detectarea femeilor care solicită azil și care au nevoie de protecție (articolele 60 și 61 din convenție). Întrucât concluziile cu privire la aceste aspecte sunt conforme cu politicile și obiectivele Uniunii în domeniul cooperării judiciare în materie penală, al azilului și al nereturnării și nu ridică nicio problemă cu privire la dreptul Uniunii, poziția Uniunii ar trebui să fie aceea de a nu se opune adoptării concluziilor adresate Spaniei.

(11)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(12)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică,

1.

Recomandare privind punerea în aplicare de către Liechtenstein a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice [IC-CP(2024)1-prov];

2.

Concluzii privind punerea în aplicare a recomandărilor cu privire la Andorra adoptate de Comitetul părților [IC-CP(2024)2-prov];

3.

Concluzii privind punerea în aplicare a recomandărilor cu privire la Belgia adoptate de Comitetul părților [IC-CP(2024)3-prov];

4.

Concluzii privind punerea în aplicare a recomandărilor cu privire la Malta adoptate de Comitetul părților [IC-CP(2024)4-prov] și

5.

Concluzii privind punerea în aplicare a recomandărilor cu privire la Spania adoptate de Comitetul părților [IC-CP(2024)5-prov].