(1)

Pentru a asigura respectarea de către statele membre a obligațiilor care le revin în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în domeniul politicii bugetare, în special în ceea ce privește evitarea deficitelor excesive, Directiva 2011/85/UE a Consiliului (3) stabilește norme detaliate privind caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre.

(2)

Pe baza experienței dobândite în cadrul uniunii economice și monetare de la intrarea în vigoare a Directivei 2011/85/UE, este necesar să se modifice cerințele acesteia în ceea ce privește normele și procedurile care alcătuiesc cadrele bugetare ale statelor membre.

(3)

În Raportul special nr. 22/2019 intitulat „Cerințele UE aplicabile cadrelor bugetare naționale trebuie consolidate în continuare, iar punerea lor în aplicare trebuie să fie mai bine monitorizată”, Curtea de Conturi Europeană a examinat cerințele Uniunii privind cadrele bugetare naționale și a recomandat Comisiei să revizuiască cerințele respective, luând în considerare standardele internaționale și cele mai bune practici. Curtea de Conturi Europeană a propus acțiuni specifice pentru îmbunătățirea acoperirii și a eficacității cadrelor bugetare naționale, în special în ceea ce privește cadrele bugetare pe termen mediu și instituțiile fiscal-bugetare independente.

(4)

Comunicarea sa din 5 februarie 2020 intitulată „Evaluarea guvernanței economice – Raport privind aplicarea Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013 și privind adecvarea Directivei 2011/85/UE a Consiliului”, Comisia a evidențiat progrese substanțiale, dar inegale în ceea ce privește dezvoltarea cadrelor bugetare naționale, dat fiind că dreptul Uniunii stabilește doar cerințe minime și că punerea în aplicare și respectarea dispozițiilor naționale au variat foarte mult. Comunicarea respectivă a analizat, de asemenea, în ce măsură cadrul ar putea răspunde nevoilor în materie de politici economice, de mediu și sociale legate de tranziția către o economie europeană digitală, neutră din punct de vedere climatic și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să completeze rolul esențial al mediului de reglementare și al reformelor structurale.

(5)

Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”, Comisia a făcut apel la un recurs sporit la instrumentele de „înverzire a bugetelor” pentru a redirecționa investițiile publice, consumul și impozitarea către priorități ecologice, nu către subvenții care au efecte nefaste pentru mediu. Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (4) stabilește obiectivul de neutralitate climatică la nivelul Uniunii până în 2050 și impune instituțiilor și statelor membre ale Uniunii să înregistreze progrese în ceea ce privește consolidarea capacității de adaptare. Comisia s-a angajat să colaboreze cu statele membre pentru a examina și a compara practicile de „înverzire” a bugetelor. În comunicarea sa din 24 februarie 2021 intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”, Comisia a evidențiat relevanța macrobugetară a schimbărilor climatice și a subliniat necesitatea de a spori reziliența Uniunii la efectele schimbărilor climatice. Semestrul european oferă un cadru suplimentar în sprijinul acestor eforturi, iar instrumentul de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului (5) oferă asistență practică pentru punerea lor în aplicare.

(6)

În comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 privind orientările pentru o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, Comisia a evidențiat necesitatea de a consolida sustenabilitatea datoriei și de a reduce ratele ridicate ale datoriei publice, promovând în același timp o creștere durabilă și favorabilă incluziunii în toate statele membre. Obiectivele-cheie ale orientărilor sunt îmbunătățirea asumării responsabilității la nivel național, simplificarea cadrului și trecerea la o prioritizare sporită a obiectivelor pe termen mediu, combinate cu o aplicare mai strictă și mai coerentă.

(7)

Pentru a spori respectarea dispozițiilor TFUE și în special pentru a preveni deficitele excesive în înțelesul articolului 126 din TFUE, legislațiile statelor membre ar trebui să conțină dispoziții specifice pentru a consolida asumarea responsabilității la nivel național, în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, în plus față de cele prevăzute în prezent de Directiva 2011/85/UE. Pe baza dovezilor privind punerea în aplicare a directivei respective, modificările aduse acesteia ar trebui să privească transparența, statisticile, previziunile și întocmirea bugetului pe termen mediu pentru a remedia deficiențele identificate în cursul punerii în aplicare anterioare a acesteia.

(8)

Prezenta directivă de modificare face parte dintr-un pachet care include și Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și Regulamentul (UE) 2024/1264 al Consiliului (7). Împreună, aceste trei acte legislative (denumite în continuare „reforma cadrului de guvernanță economică”) reformează cadrul de guvernanță economică al Uniunii, încorporând în dreptul Uniunii conținutul titlului III (Pactul bugetar) din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (8) din 2 martie 2012 (TSCG), în conformitate cu articolul 16 din tratatul respectiv. Bazându-se pe experiența dobândită în cursul punerii în aplicare a TSCG de către statele membre, reforma cadrului de guvernanță economică menține orientarea pe termen mediu a pactului bugetar ca instrument de realizare a disciplinei bugetare și de promovare a creșterii. Reforma cadrului de guvernanță economică include o dimensiune consolidată specifică fiecărei țări, menită să sporească asumarea responsabilității la nivel național, inclusiv prin menținerea rolului consultativ al instituțiilor fiscal-bugetare independente, care se bazează pe principiile comune ale pactului bugetar privind mecanismele naționale de corecție fiscală propuse prin Comunicarea Comisiei din 20 iunie 2012, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din TSCG. Analiza cheltuielilor, exceptând măsurile discreționare privind veniturile pentru evaluarea globală a conformității impuse de pactul bugetar este prevăzută în Regulamentul (UE) 2024/1263. La fel ca în pactul bugetar, abaterile temporare de la planul pe termen mediu sunt permise numai în circumstanțe excepționale, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263. În mod similar pactului bugetar, în cazul unor abateri semnificative de la planul pe termen mediu, ar trebui să fie puse în aplicare măsuri pentru corectarea abaterilor într-un termen stabilit. Reforma cadrului de guvernanță economică consolidează supravegherea bugetară și procedurile de asigurare a respectării normelor, în vederea îndeplinirii angajamentului de promovare a unor finanțe publice solide și sustenabile și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii. Reforma cadrului de guvernanță economică menține astfel obiectivele fundamentale ale disciplinei bugetare și sustenabilității datoriei prevăzute în pactul bugetar.

(9)

Existența unor practici de contabilitate publică fiabile și complete pentru toate subsectoarele administrațiilor publice este o condiție prealabilă pentru realizarea de statistici de înaltă calitate, care să fie comparabile între statele membre. Disponibilitatea și calitatea datelor statistice bazate pe Sistemul european de conturi naționale și regionale (SEC) sunt esențiale pentru a asigura buna funcționare a cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii. SEC 2010 se bazează pe informații furnizate pe bază de angajamente. Prin urmare, este de dorit să se îmbunătățească colectarea datelor bazate pe angajamente și a informațiilor necesare pentru a genera statistici bazate pe angajamente într-un mod cuprinzător și consecvent la nivelul tuturor subsectoarelor administrațiilor publice.

(10)

Disponibilitatea datelor cu frecvență ridicată poate releva modele care justifică o supraveghere mai atentă și poate îmbunătăți calitatea previziunilor bugetare. Statele membre și Comisia (Eurostat) ar trebui să publice date trimestriale privind deficitul și datoria, aplicând definițiile prevăzute la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE. Publicarea datelor bugetare cu o frecvență mai mare, care sunt adaptate la definițiile bugetare naționale, ar trebui să fie stabilită pe baza cerințelor naționale în materie de transparență și a nevoilor utilizatorilor, pentru a îmbunătăți asumarea responsabilității la nivel național.

(11)

Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare aferente legislației bugetare anuale și multianuale pot diminua considerabil eficacitatea planificării bugetare și, prin urmare, pot afecta angajamentul față de disciplina bugetară. Pentru a îmbunătăți proiecțiile de bază, statele membre ar trebui să își compare previziunile macroeconomice și bugetare cu cele mai actualizate previziuni ale Comisiei și, dacă este cazul, cu cele ale altor organisme independente.

(12)

Previziunile macroeconomice și bugetare pentru planificarea bugetară anuală și multianuală a administrației publice ar trebui să facă obiectul unor evaluări ex post periodice, obiective și cuprinzătoare, efectuate de un organism independent sau de alte organisme cu autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre, diferite de cele care produc previziunile, pentru a le îmbunătăți calitatea. Aceste evaluări ar trebui să includă examinarea ipotezelor economice, efectuarea de comparații cu previziunile realizate de către alte instituții și evaluarea performanței previziunilor anterioare.

(13)

Existența unor organisme independente însărcinate cu monitorizarea finanțelor publice în statele membre constituie o componentă eficace a cadrelor bugetare. Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) impune statelor membre a căror monedă este euro să dispună de instituții fiscal-bugetare independente însărcinate cu aprobarea sau realizarea de previziuni macroeconomice și stabilește garanții specifice în ceea ce privește independența și capacitatea lor tehnică. Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în regulamentul respectiv, sarcina instituțiilor fiscal-bugetare independente de a elabora, evalua sau aproba previziuni macroeconomice în conformitate cu prezenta directivă ar trebui să țină seama de procedurile și practicile naționale stabilite în statele membre, inclusiv de cele privind momentul în care este îndeplinită sarcina.

(14)

Pentru atingerea unei responsabilități sporite în materie de politică bugetară, instituțiile fiscal-bugetare independente ar trebui să dispună de un grad ridicat de independență operațională, de resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile și de acces extins și în timp util la informațiile necesare. Statele membre pot înființa mai multe instituții fiscal-bugetare independente și fiecare dintre ele poate îndeplini una sau mai multe dintre sarcinile prevăzute prin prezenta directivă de modificare, atât timp cât există o repartizare clară a responsabilităților și nu există o suprapunere a competențelor între acestea. Ar trebui evitată o fragmentare instituțională excesivă a sarcinilor de monitorizare. Structura acestor organisme de monitorizare ar trebui să țină seama de cadrul instituțional existent și de structura administrativă a statului membru în cauză.

(15)

Pentru a îmbunătăți planificarea bugetară, ar trebui să se acorde atenția cuvenită, în măsura posibilului, riscurilor macrobugetare generate de schimbările climatice, inclusiv impactului acestora asupra mediului și impactului distributiv. Înțelegerea canalelor potențiale prin care șocurile legate de climă afectează finanțele publice este esențială pentru strategiile naționale de limitare și gestionare a riscurilor bugetare generate de schimbările climatice și de dezastrele provocate de acestea.

(16)

Deși aprobarea legislației bugetare anuale reprezintă un pas esențial în procesul bugetar în ceea ce privește responsabilitatea democratică, o perspectivă pe un singur an pentru planificarea bugetară oferă o bază limitată pentru politici fiscale solide, deoarece majoritatea măsurilor au implicații care depășesc cu mult ciclul bugetar anual. În sine, o planificare bugetară eficace pe termen mediu sporește credibilitatea politicii bugetare, ținând seama totodată de sustenabilitatea datoriei. Aceasta ar trebui să se bazeze pe o definiție clară și consecventă a obiectivelor bugetare naționale pe termen mediu pentru administrația publică, prezentate în planurile naționale pe termen mediu. Pentru a favoriza o perspectivă bugetară multianuală, planificarea legilor bugetare anuale ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele bugetare naționale pe termen mediu.

(17)

Pentru a promova cu eficacitate disciplina bugetară și sustenabilitatea finanțelor publice, cadrele bugetare ar trebui să acopere finanțele publice în mod exhaustiv. Din acest motiv, ar trebui să se acorde o atenție deosebită operațiunilor organismelor și fondurilor administrațiilor publice care nu sunt incluse în bugetele ordinare, dar fac parte din administrația publică, inclusiv subsectoarele, și care au un impact imediat sau pe termen mediu asupra pozițiilor bugetare ale statelor membre. Statele membre ar trebui să publice, de asemenea, valorile corespunzătoare impactului combinat al acestor organisme și fonduri asupra soldurilor și datoriilor administrației publice. Ar trebui publicate informații detaliate privind impactul cheltuielilor fiscale asupra veniturilor.

(18)

Instrumentele de „înverzire” a bugetelor pot contribui la redirecționarea veniturilor și cheltuielilor publice către prioritățile de „înverzire”. În acest sens, raportarea periodică a informațiilor relevante îmbunătățește deliberările privind bugetul. Statele membre ar putea să publice informațiile cu privire la modul în care elementele relevante ale bugetelor lor contribuie la îndeplinirea angajamentelor la nivel național și internațional legate de climă și de mediu, precum și metodologia utilizată. Statele membre ar trebui să publice date și informații descriptive separat pentru cheltuieli, cheltuieli fiscale și venituri. Statele membre ar putea să publice informații privind impactul distributiv al politicilor bugetare și să țină seama de aspectele legate de ocuparea forței de muncă, de aspectele sociale și de distribuție în procesul de „înverzire” a bugetelor astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. 473/2013 și în comunicarea Comisiei din 28 septembrie 2022 intitulată „O mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor statelor membre”.

(19)

Ar trebui să se acorde toată atenția cuvenită existenței unor datorii contingente. Datoriile contingente cuprind obligațiile posibile, condiționate de producerea unui eveniment viitor incert, sau obligațiile prezente în cazul cărora plata nu este probabilă sau cuantumul plății probabile nu poate fi evaluat în mod fiabil. Acestea includ, de exemplu, garanțiile guvernamentale, creditele neperformante, pasivele care decurg din funcționarea societăților publice, precum și, în măsura posibilului, datoriile contingente generate de catastrofele naturale și de schimbările climatice.

(20)

Catastrofele naturale și fenomenele meteorologice extreme au afectat majoritatea statelor membre și se preconizează că schimbările climatice vor amplifica frecvența și intensitatea unor astfel de evenimente. Administrațiile publice investesc în măsuri de adaptare la schimbările climatice și intervin pentru a acoperi costurile aferente ajutorului de urgență, de redresare și de reconstrucție în caz de dezastre și pentru a acționa ca asigurător de ultimă instanță în unele cazuri. Având în vedere provocările existente și viitoare legate de sustenabilitatea finanțelor publice, ar trebui să se acorde o atenție deosebită obligațiilor administrațiilor publice și riscurilor la adresa finanțelor publice care decurg din catastrofe naturale și din șocuri legate de schimbările climatice, începând de la colectarea și publicarea de informații privind costurile bugetare ale evenimentelor anterioare, în măsura posibilului.

(21)

Raportarea cu privire la riscurile macrobugetare generate de schimbările climatice, datoriile contingente legate de climă și costurile bugetare ale dezastrelor se îmbunătățește, dar rămâne într-un stadiu incipient, metodologiile și indicatorii pentru această raportare fiind încă în curs de elaborare. Punerea în aplicare a unei astfel de raportări va necesita eforturi semnificative din partea administrațiilor publice. Ținând seama de provocările respective și în măsura posibilului, raportarea în aceste domenii ar trebui să fie efectuată și să evolueze în paralel cu astfel de progrese metodologice.

(22)

Comisia ar trebui să continue să monitorizeze periodic punerea în aplicare a Directivei 2011/85/UE. Ar trebui identificate și partajate bunele practici privind punerea în aplicare a directivei menționate.

(23)

Prin urmare, Directiva 2011/85/UE ar trebui modificată în consecință.

(25)

Având în vedere termenul existent în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere, prezenta directivă ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

1.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

4.

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

(*2)  Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (JO L, 2024/1263, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1263/oj).” "

5.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

6.

Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

7.

Articolul 8 se elimină.

8.

Titlul capitolului V se înlocuiește cu următorul titlu „INSTITUȚII FISCAL-BUGETARE INDEPENDENTE”.

9.

În capitolul V, se introduce următorul articol:

(*3)  Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).” "

10.

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

11.

Articolele 10 și 11 se înlocuiesc cu următorul text:

12.

Titlul capitolului VI se înlocuiește cu următorul titlu „TRANSPARENȚA FINANȚELOR ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE”.

13.

Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

14.

Articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:

15.

Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text: