(1)

Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), implică respectarea unor principii directoare și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și a condițiilor monetare, precum și sustenabilitatea balanței de plăți.

(2)

Cadrul de guvernanță economică al Uniunii, care cuprinde un sistem complex de coordonare și supraveghere a politicilor economice ale statelor membre, îndrumă statele membre în eforturile lor de a-și îndeplini obiectivele de politică economică și bugetară. De la încheierea Tratatului privind Uniunea Europeană (3) (TUE) la Maastricht la 7 februarie 1992, cadrul de guvernanță economică a contribuit la realizarea convergenței macroeconomice, la asigurarea unor finanțe publice solide, precum și la combaterea dezechilibrelor macroeconomice. Alături de politica monetară comună și de moneda comună în zona euro, cadrul de guvernanță economică a creat condiții pentru stabilitate economică, creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii și un grad sporit de ocupare a forței de muncă pentru cetățenii Uniunii.

(3)

Pactul de stabilitate și de creștere, care a inclus inițial Regulamentele (CE) nr. 1466/97 (4) și (CE) nr. 1467/97 ale Consiliului (5) și Rezoluția Consiliului European din 17 iunie 1997 (6), se bazează pe obiectivul unor finanțe publice solide și sustenabile ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute, durabile și favorabile incluziunii bazate pe stabilitate financiară și contribuie astfel la realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă.

(4)

În cea de a treia etapă a uniunii economice și monetare, statelor membre le revine, în temeiul articolului 126 alineatul (1) din TFUE, obligația să evite deficitele publice excesive.

(5)

Cadrul de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să fie adaptat pentru a ține seama mai bine de eterogenitatea sporită a pozițiilor bugetare, de datoria publică și de provocările economice, precum și de alte vulnerabilități din statele membre. Răspunsul ferm în materie de politici la pandemia de COVID-19 s-a dovedit extrem de eficace în atenuarea consecințelor economice și sociale ale crizei cauzate de pandemia respectivă, însă a generat o creștere semnificativă a ponderii datoriei publice și private, subliniind importanța reducerii ponderii datoriei și a deficitelor până la niveluri prudente într-un mod treptat, realist, susținut și favorabil creșterii, care să asigure o marjă de manevră pentru politicile anticiclice și să remedieze dezechilibrele macroeconomice, acordând totodată atenția cuvenită obiectivelor sociale și de ocupare a forței de muncă. În același timp, cadrul de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să fie adaptat pentru a contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă Uniunea pe termen mediu și lung, cum ar fi realizarea unei tranziții digitale și verzi echitabile, inclusiv obiectivele climatice stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (7), asigurarea securității energetice, promovarea unei autonomii strategice deschise, abordarea schimbărilor demografice, consolidarea rezilienței sociale și economice și realizarea unei convergențe susținute, precum și punerea în aplicare a Busolei strategice pentru securitate și apărare, toate acestea necesitând reforme și niveluri ridicate și susținute ale investițiilor în anii următori.

(6)

Cadrul de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să promoveze finanțe publice solide și sustenabile și o creștere durabilă și favorabilă incluziunii și, prin urmare, să facă distincție între statele membre, ținând seama de provocările cu care se confruntă acestea în materie de datorie publică, precum și de provocările economice, permițând traiectorii bugetare multianuale specifice fiecărei țări și, în același timp, asigurând o supraveghere multilaterală eficace și respectând principiul egalității de tratament.

(7)

Pentru a asigura un cadru transparent și comun al Uniunii bazat pe valorile de referință menționate la articolul 126 alineatul (2) din TFUE, în Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la TUE și la TFUE [denumit în continuare „Protocolul (nr. 12)”], o aplicare mai strictă a normelor care stau la baza supravegherii multilaterale ar trebui să reprezinte contraponderea necesară pentru un cadru de supraveghere bazat pe riscuri care permite traiectorii bugetare specifice fiecărei țări.

(8)

Pentru a simplifica cadrul bugetar al Uniunii și a spori transparența, un indicator operațional unic bazat pe sustenabilitatea datoriei ar trebui să servească drept bază pentru stabilirea traiectoriei bugetare și pentru realizarea supravegherii bugetare anuale pentru fiecare stat membru. Acest indicator operațional unic ar trebui să se bazeze pe cheltuielile primare nete finanțate la nivel național, și anume cheltuielile publice excluzând cheltuielile cu dobânzile, măsurile discreționare privind veniturile, cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii, cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune, precum și elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. În conformitate cu principiile directoare care sunt utilizate de Comisie pentru clasificarea tranzacțiilor drept măsuri cu caracter excepțional și alte măsuri temporare, respectivele măsuri cu caracter excepțional și alte măsuri temporare ar trebui, de asemenea, să fie excluse din indicatorul cheltuielilor nete. Respectivul indicator, care nu este afectat de funcționarea stabilizatorilor automați și de alte fluctuații ale cheltuielilor care se află în afara controlului direct al administrației publice, oferă o marjă de manevră pentru stabilizarea macroeconomică anticiclică.

(9)

Procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru nerespectarea valorii de referință a deficitului de 3 % din produsul intern brut (PIB), menționată la articolul 126 alineatul (2) din TFUE și în Protocolul (nr. 12), este un element consacrat al cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii, care a fost eficace în influențarea politicii bugetare a statelor membre.

(10)

Pentru a consolida procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru nerespectarea criteriului datoriei de 60 % din PIB, menționat la articolul 126 alineatul (2) din TFUE și în Protocolul (nr. 12), ar trebui să se pună accentul pe abaterile de la traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(11)

În temeiul Regulamentului (UE) 2024/1263, în urma unei recomandări din partea Comisiei, Consiliul ar putea permite statelor membre să se abată de la traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu în temeiul regulamentului respectiv în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu sau în cazul unor circumstanțe excepționale care nu se află sub controlul administrației publice și care au un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru în cauză, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. În consecință, o astfel de abatere nu ar trebui să fie înregistrată în contul de control și nici să conducă la inițierea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe datorie.

(12)

Atunci când evaluează existența unui deficit excesiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE, Comisia ar trebui să ia în considerare toți factorii relevanți. Provocările substanțiale legate de datoria publică din statul membru în cauză ar trebui considerate un factor agravant esențial.

(13)

Recunoscând creșterea tensiunilor geopolitice și a provocărilor în materie de securitate, precum și necesitatea corespunzătoare ca statele membre să își consolideze capacitățile, creșterea investițiilor publice în apărare, după caz, ar trebui să fie considerată un factor relevant atunci când se evaluează existența unui deficit excesiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE. Factorul respectiv ar putea fi evaluat în raport cu media Uniunii, cu tendințele pe termen mediu sau cu alte criterii de referință relevante, luându-se în considerare, de asemenea, normele statistice privind momentul înregistrării cheltuielilor cu echipamentele militare.

(14)

Pentru a ține evidența abaterilor efective de la traiectoria cheltuielilor nete, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia ar trebui să creeze un cont de control pentru fiecare stat membru, pentru a ține evidența abaterilor anuale de-a lungul timpului. Informațiile din contul de control ar trebui să constituie baza acțiunilor de asigurare a respectării legislației. În special, Comisia ar trebui să elaboreze un raport în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE în cazul în care ponderea datoriei publice în PIB depășește valoarea de referință, poziția bugetară nu este aproape de echilibru sau în excedent, iar abaterile înregistrate în contul de control al statului membru depășesc pragurile anuale sau cumulate stabilite. Poziția bugetară este considerată aproape de echilibru dacă deficitul public nu depășește 0,5 % din PIB.

(15)

Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive ar trebui să aducă sau să mențină deficitul public sub valoarea de referință de 3 % din PIB menționată la articolul 126 alineatul (2) din TFUE și în Protocolul (nr. 12) până la termenul stabilit de Consiliu. Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive ar fi, în principiu, cea stabilită inițial de Consiliu, ținându-se seama în același timp de necesitatea de a asigura o ajustare structurală minimă de 0,5 puncte procentuale din PIB în cazul nerespectării criteriului deficitului sau de necesitatea de a corecta abaterea de la această traiectorie ca regulă generală în cazul nerespectării criteriului datoriei. În cazul în care traiectoria inițială nu mai este fezabilă, din cauza unor circumstanțe obiective, Consiliul ar trebui să poată stabili o traiectorie diferită în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

(16)

Pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive, Consiliul, pe baza unei recomandări din partea Comisiei, ar trebui să poată prelungi în continuare termenul pentru corectarea deficitului excesiv, în cazul în care constată existența unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263, sau în cazul unor circumstanțe excepționale care nu se află sub controlul administrației publice și care au un impact major asupra finanțelor publice ale unui anumit stat membru, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263, și cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.

(17)

Dispozițiile specifice din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 referitoare la contribuțiile la al doilea pilon al sistemelor de pensii ar trebui să fie eliminate, deoarece traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu ar trebui să ia deja în considerare pierderile de venituri legate de aceste contribuții.

(18)

Instituțiile fiscal-bugetare independente și-au dovedit capacitatea de a promova disciplina fiscală și de a consolida credibilitatea finanțelor publice ale statelor membre. Pentru a spori asumarea responsabilității la nivel național, rolul consultativ al instituțiilor fiscal-bugetare independente ar trebui să fie menținut în cadrul de guvernanță economică reformat al Uniunii, în vederea consolidării treptate a capacităților acestora. Un Consiliu bugetar european mai independent permanent ar trebui să joace un rol consultativ mai important în cadrul de guvernanță economică al Uniunii.

(19)

Ar trebui stabilite condiții clare pentru abrogarea procedurilor aplicabile deficitelor excesive. Abrogarea ar trebui să impună ca deficitul să rămână în mod credibil sub valoarea de referință de 3 % din PIB menționată la articolul 126 alineatul (2) din TFUE și în Protocolul (nr. 12), iar în cazul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe datorie, ca statul membru să demonstreze respectarea traiectoriei cheltuielilor nete în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

(20)

Amenzile prevăzute la articolul 126 alineatul (11) din TFUE nu ar trebui să constituie o sumă minimă, ci ar trebui să se acumuleze până la luarea unor măsuri eficiente, pentru a constitui un stimulent real de a da curs somațiilor adresate statelor membre în cadrul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE.

(21)

Prezentul regulament de modificare face parte dintr-un pachet care include și Regulamentul (UE) 2024/1263 și Directiva (UE) 2024/1265 a Consiliului (9). Împreună, aceste trei acte legislative (denumite în continuare „reforma cadrului de guvernanță economică”) reformează cadrul de guvernanță economică al Uniunii, încorporând în dreptul Uniunii conținutul titlului III (Pactul bugetar) din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (10) din 2 martie 2012 (TSCG), în conformitate cu articolul 16 din tratatul respectiv. Bazându-se pe experiența punerii în aplicare a TSCG de către statele membre, reforma cadrului de guvernanță economică menține orientarea pe termen mediu a pactului bugetar ca instrument de realizare a disciplinei bugetare și de promovare a creșterii. Reforma cadrului de guvernanță economică include o dimensiune consolidată specifică fiecărei țări, menită să sporească asumarea responsabilității la nivel național, inclusiv prin menținerea rolului consultativ al instituțiilor fiscal-bugetare independente, care se bazează în special pe principiile comune ale pactului bugetar privind mecanismele naționale de corecție fiscală propuse prin Comunicarea Comisiei din 20 iunie 2012 în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din TSCG. Analiza cheltuielilor, exceptând măsurile discreționare privind veniturile, pentru evaluarea globală a conformității impuse de pactul bugetar este prevăzută în Regulamentul (UE) 2024/1263. La fel ca în pactul bugetar, abaterile temporare de la planul pe termen mediu sunt permise numai în circumstanțe excepționale, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263 și în conformitate cu dispozițiile privind contul de control. În mod similar pactului bugetar, în cazul unor abateri semnificative de la planul pe termen mediu, ar trebui să fie puse în aplicare măsuri pentru corectarea abaterilor într-un termen stabilit. Reforma cadrului de guvernanță economică consolidează supravegherea bugetară și procedurile de asigurare a respectării normelor în vederea îndeplinirii angajamentului de promovare a unor finanțe publice solide și sustenabile și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii. Reforma cadrului de guvernanță economică menține astfel obiectivele fundamentale ale disciplinei bugetare și sustenabilității datoriei prevăzute în pactul bugetar.

(22)

Sunt necesare dispoziții tranzitorii pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive atunci când intră în vigoare cadrul reformat. Recomandările formulate în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE și somațiile emise în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE care au fost adoptate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare trebuie să fie revizuite pentru a le alinia la dispozițiile modificate ale Regulamentului (CE) nr. 1467/97. Acest lucru ar permite Consiliului să stabilească o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete în conformitate cu noile dispoziții pentru statele membre care au luat măsuri, fără a intensifica procedura aplicabilă deficitelor excesive.

(23)

Deși normele aferente procedurii aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit rămân neschimbate, cu o îmbunătățire structurală anuală minimă de cel puțin 0,5 % din PIB drept criteriu de referință, într-un mediu semnificativ modificat al ratelor dobânzii, Comisia poate ajusta, pe durata unei perioade de tranziție în 2025, 2026 și 2027 – pentru a nu compromite efectele pozitive ale Mecanismului de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (11) –,criteriul de referință pentru a ține seama de creșterea plăților de dobânzi atunci când stabilește traiectoria corectivă propusă în legătură cu primul plan bugetar-structural pe termen mediu pentru anii 2025, 2026 și 2027 în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive, cu condiția ca statul membru în cauză să explice modul în care va asigura realizarea de reforme și investiții ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări, precum și cum răspunde priorităților comune ale Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, în concordanță cu obiectivul de realizare a tranziției verzi și a tranziției digitale și de consolidare a capacităților de apărare.

(24)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 ar trebui să fie modificat în consecință.

(25)

Având în vedere termenul existent în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

1.

Articolele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

(*1)  Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (JO L, 2024/1263, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1263/oj)."

(*2)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).” "

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

(*3)  Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (JO L 145, 10.6.2009, p. 1).” "

3.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

4.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

5.

La articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

6.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

7.

La articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

8.

Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

9.

Articolul 10a se modifică după cum urmează:

10.

Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

11.

Articolele 14 și 15 se înlocuiesc cu următorul text:

12.

Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

13.

Articolul 17 se elimină.

14.

Articolul 17a se înlocuiește cu următorul text:

15.

Se introduce următorul articol:

16.

Anexa se elimină.